Plen
Ședința Senatului din 8 septembrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/18-09-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 08-09-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 8 septembrie 2008

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Lucrările ședinței au început la ora 15.30.

Sedința a fost condusă de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ivan Cismaru și Pete Ștefan, secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă invit în sală.

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă sedința Senatului de astăzi, 8 septembrie 2008, sedința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ivan Cismaru și Pete Ștefan, secretari ai Senatului.

Din totalul de 137 de senatori, absentează motivat de la lucrările Senatului 9 colegi: 4 sunt membri ai Guvernului, 4 sunt în delegații și un coleg este în concediu medical, respectiv doamna senator Irina Loghin.

Programul de lucru: lucrări în plen până la ora 19.30, cu ordinea de zi standard pentru sedințele de luni pe care dumneavoastră o cunoasteți, respectiv declarații politice, dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi și întrebări, dacă va fi cazul, desi intenționăm ca pe parcursul a patru ore sau a trei ore să reusim să epuizăm actele normative înscrise în ordinea de zi.

 
Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Înainte de a oferi cuvântul primului coleg înscris la declarații politice, vă rog să-mi permiteți să adresăm colegilor nostri senatori, distinselor doamne, colaboratorilor nostri din Senat un "La mulți ani!" cu multă sănătate și bucurii.

  Viorel Duca Sr. (independent afiliat Grupului parlamentar al PNL) - declarație politică având ca temă modalitatea prin care alegătorii români din diaspora îsi vor exprima voința politică prin votul uninominal;

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Viorel Duca. Este prezent în sală? Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Viorel Duca Senior:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinse doamne și distinsi domni senatori,

În declarația mea politică din această ultimă sesiune parlamentară a actualului Legislativ, mi-am propus să insist asupra unui aspect legat îndeosebi de modalitatea prin care alegătorii români din afara granițelor țării îsi vor exprima voința politică prin votul uninominal.

Formula votului uninominal, inedită chiar și pentru românii din țară, are o serie de implicații de ordin tehnic asupra cărora doresc să atrag atenția.

În primul rând, este vorba de locul secțiilor de votare. În opinia mea, acestea ar trebui amplasate în apropierea orașelor în care numărul românilor este ridicat, punct de vedere exprimat și de asociațiile românilor din diaspora.

As sublinia, în aceeasi ordine de idei, faptul că românii din aceste localități nu sunt menționați în evidența Ministerului Afacerilor Externe, din cauza unei lacune legislative legate de acordarea cetățeniei române tuturor acelora care au pierdut-o din motive politice.

Dar, pentru ca acest argument să devină un punct de vedere valid, demn de a fi de luat în considerare în viitorul apropiat, dați-mi voie, domnule președinte, să prezint pe scurt modul în care unele parlamente europene încorporează în legislatura lor ceea ce Parlamentul României va experimenta la sfârsitul acestei toamne fierbinți, și anume alegerea noului legislativ printr-o formulă cu totul atipică față de aceea practicată de România după 1989.

Să privim acest aspect al dreptului constituțional al tuturor compatrioților nostri, indiferent de locul unde trăiesc sau doresc să-și exprime votul pentru parlamentul nostru, un drept constituțional pe care și alte state europene sau din afara Europei îl onorează fără echivoc față de expatriații lor.

Așadar, în raportul Comisiei de Migrări și Refugiați, al Consiliului Europei, din martie 1999, se stipulează faptul că în câteva țări din Comunitatea Europeană se exersează cu succes practica votului alocat cetățenilor ce trăiesc în afara granițelor țărilor lor de origine.

Iată ce a confirmat această comisie.

Din numărul multiplu al punctelor enumerate în raport, as vrea să ne focalizăm doar asupra câtorva dintre ele.

Punctul 49:

"După cum se vede, un număr de țări permite cetățenilor din diaspora să voteze în alegerile parlamentare naționale, atât în Camera Superioară, cât și în Camera Inferioară a parlamentelor naționale, dar foarte puține state atribuie o anumită reprezentare specifică acestor membri ai Parlamentului."

Punctul 50 al raportului:

"Portugalia permite expatriaților săi să voteze prin corespondență pentru Membrii Parlamentului în două circumscripții electorale destinate diasporei, una fiind Europa, cea de-a doua fiind Circumscripția din afara Europei.

Aceasta presupune alegerea a 4 MP's din totalul de 230 de membri ai Parlamentului. Guvernul portughez a propus în 1980 mărirea la trei a numărului de circumscripții electorale destinate diasporei portugheze: unul dintre ele înființat pentru locurile unde se vorbeste portugheza, al doilea -Europa, iar al treilea -restul țărilor, fiecare cu trei membri parlamentari (MP's), însă acest aspect legislativ nu a fost dezbătut în parlamentul lor.

Mai târziu însă, acest aspect a fost revizuit, iar, la recomandarea Consiliului Comunității Portugheze, s-a concluzionat, prin dreptul și recunoasterea dublei naționalități facto prezentat de Consiliul Comunității Portugheze în aprilie 1981."

Punctul 51 al raportului:

"În Croația, 12 locuri parlamentare au fost rezervate din 1995 pentru reprezentanții expatriaților, care sunt alesi în mod proporțional pe liste pentru un mandat de 4 ani. Este posibil ca numărul acestor reprezentativi să crească în viitorul apropiat."

Punctul 52 al raportului:

"Desi diaspora franceză nu este reprezentată în Adunarea Națională, echivalentul Camerei Deputaților la noi, totusi, art.24 din Constituția Franceză din 4 octombrie 1958 alocă o reprezentare de 12 senatori, alesi pentru un mandat de 9 ani, alegerea lor fiind făcută de cei 150 de membri ai Consiliului Senior Francez din diaspora."

Punctul 53 al raportului:

"Diaspora reprezentantivă a italienilor, inclusă în Constituția Italiei, se regăseste sub forma asa-numitului Comitet al Italienilor din Străinătate care, în momentul de față, este sub reforma Parlamentului italian și prin care se doreste să se dea o mai mare importanță atribuțiilor parlamentarilor ce reprezintă diaspora italiană.

Cea mai semnificativă atribuție ce se doreste este garantarea dreptului de vot pentru toți expatriații italieni și introducerea circumscripțiilor electorale cu reprezentanții lor alesi din diaspora, întrucât în momentul de față nu există o legislație care să permită dreptul la vot italienilor din afara Italiei.

Parlamentul italian, prin decizia și voința ultimelor sale legislații, cum, de altfel, și la inițiativele și recomandările milioanelor de italieni expatriați pe toate meridianele lumii, a convenit asupra ideii, unanim acceptată, ca diaspora să-și poată exprima dreptul constituțional de a putea vota și de a fi aleasă în legislativul național.

Așadar, s-a convenit ca întreaga planetă să fie dirijată virtual în cinci circumscripții electorale în care 18 parlamentari, din care 6 senatori și 12 deputați, să poată fi alesi prin vot direct de către italienii ce locuiesc în afara granițelor Italiei. Dar, conform legislației italiene, dreptul de a fi inclus în Legislativul italian al unui membru reprezentând diaspora trebuie să se conformeze cu cerințele statelor din care provin sau pot deveni acestia parlamentari italieni. Cu alte cuvinte, țările de proveniență ale candidaților trebuie să accepte ca cetățenilor lor, desi italieni de naționalitate, să li se permită candidatura, respectiv alocarea dreptului de membru în Parlamentul italian în cazul obținerii mandatului."

Punctul 54 al raportului:

"În Irlanda, de asemenea, un amendament constituțional a fost propus, amendament prin care se asigură dreptul de a fi alesi trei membri în Senatul Irlandei dintre imigranții irlandezi. Acestia vor ocupa 3 din cele 11 locuri alocate de primul-ministru, fără însă a schimba componența celor 60 de senatori membri.

Oricum, acest amendament nu a fost încă aprobat, primul pas rămânând validarea sau invalidarea lui prin referendum."

Cu titlu informativ, menționez că și Australia a alocat un mandat de Membru al Parlamentului (MP) pentru Europa încă din 2003, cu reprezentanță exclusivă pentru Franța.

Unul dintre criteriile controversate în definirea dreptului de vot, chiar și în cazul cetățenilor români din afara granițelor, este legat de noțiunea "cetățenie" versus "naționalitate".

Din punct de vedere al legislației țărilor amintite mai sus, ba chiar și al altor țări ce nu fac obiectul acestei declarații politice, dreptul la vot legitim al unei persoane se stabileste în mod fundamental pe criteriul naționalității acelei persoane și nicidecum pe considerentul cetățeniei.

Iată, de exemplu, cum înțeleg și cum aplică înțelesul dreptului de vot cei din diaspora italiană: pentru calificarea exprimării prin vot trebuie să fii cetățean italian înregistrat la unul din consulatele din țara în care locuiesti. Italia are un spectru larg al definiției a ceea ce înseamnă a fi italian. Atâta timp cât unul din părinți, fie tatăl, fie mama, a fost cetățean italian când te-ai născut, aceasta înseamnă că esti italian.

Cât priveste acelasi subiect, dar luat în contextul dreptului de vot al diasporei românesti, lucrurile stau puțin diferit.

Permiteți-mi, distinsi colegi, să vă amintesc doar în treacăt efectele situației ambigue a legislației române pe tot parcursul celor aproape 20 de ani de la schimbarea regimului din România, referitor la aspectul dreptului de vot în diaspora. Cât despre aceasta însă, iată momentul posibilei reparări a unui prejudiciu creat compatrioților nostri expatriați, prejudiciu ce poate fi compensat doar printr-o voință politică unanimă, aceea de a facilita dreptul la vot al tuturor românilor, indiferent dacă acestia mai posedă sau nu cetățenia română, cetățenie ce unora le-a fost smulsă cu forcepsul comunist odată cu plecarea lor din România.

Sunt cazurile compatrioților nostri, inclusă fiind și familia mea, pentru care, în vremurile comuniste, cetățenia română le-a fost luată abuziv.

Oare poate cineva să afirme sau să justifice sub litera vreunei legi umane faptul că cineva născut în România, dar căruia, în mod abuziv, i s-a luat cetățenia este vitregit de dreptul de a fi considerat român?

Domnule președinte,

Distinsi colegi,

Doar aceia ce au trăit cosmarul comunismului, cu efectele lui barbare, pot înțelege frustrarea și traumele psihice pe care au fost în stare să le pricinuiască cei fără Dumnezeu și fără respect față de semenii lor. Acum însă a sosit momentul în care se pot reda drepturile celor fără drepturi. Este momentul în care reprezentanților diasporei românesti trebuie să li se recunoască și să li se restituie nemijlocit dreptul lor de a vota și de a fi alesi, dreptul de reprezentare în spiritul constituțional, drept retras în ultimii 50 de ani. Milioanelor de români ce trăiesc în mai toate colțurile lumii trebuie să li se creeze toate premisele și condițiile prielnice de participare la vot.

Posibilitatea constituirii a cât mai multe centre de votare ar duce, nemijlocit, la stimularea interesului de schimbare în bine a clasei politice din România, aceasta tocmai prin afluența mare a celor ce vor vota.

Așa cum în țări ca SUA circumscripțiile electorale naționale sunt constituite și în lăcasurile de cult, cu acordul cultelor respective, recomand autorităților române competente în jalonarea centrelor de votare din diaspora să ia în considerare și aspectul acesta de desemnare a bisericilor care depăsesc numărul de 100 de enoriasi, persoane eligibile pentru vot, ca un potențial centru de votare.

Prin acest mod, nu numai că numărul celor interesați în a vota va fi considerabil ridicat, dar și distanțele mari până la consulatele și ambasadele României din străinătate vor fi reduse considerabil.

În încheierea declarației mele politice, îngăduiți-mi, domnule președinte, distinsi colegi, să adresez un apel tuturor autorităților competente din România de a analiza și a da curs solicitărilor și recomandărilor sus-menționate. În egală măsură, adresez un apel tuturor diplomaților aflați în misiune de a crea cadrul optim și de a facilita cooperarea atât cu candidații din diaspora, cât și cu conaționalii nostri confruntați pentru prima oară cu exercițiul votului uninominal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorica Georgeta Pompilia Moisuc (PRM) - declarație politică având ca subiect grija Guvernului României pentru cetățenii români aflați în afara granițelor țării;

O invit la microfon pe doamna senator Viorica Moisuc, în numele Grupului parlamentar al PRM. Se pregăteste domnul senator Gheorghe David.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Intervenția mea de astăzi se referă la "grija" Guvernulului României pentru concetățenii nostri din afara hotarelor.

Orice stat civilizat și cu o politică externă rațională și cinstită îsi face din grija pentru concetățenii aflați în afara frontierelor sale unul dintre obiectivele majore și permanente ale activității sale politico-diplomatice. Așa a fost și la noi în vremurile mai vechi.

Când Austro-Ungaria stăpânea 3 milioane de români, Regatul României se implica puternic, direct și indirect, în sprijinirea luptei acestora pentru drepturi sociale, culturale, politice. Așa, de pildă, la sfârsitul secolului al XIX-lea, când Viena și Budapesta au înscenat un mare proces memorandistilor, pronunțând pedepse de zeci de ani de temniță pentru liderii miscării naționale românesti în frunte cu Ion Rațiu, regele Carol I a intervenit personal pe lângă împăratul-rege Francisc-Iosif pentru stingerea procesului și eliberarea condamnaților fără vină, și a făcut-o în condițiile în care România semnase un tratat secret cu Puterile Centrale în 1883, neratificat de Parlament, iar relațiile cu Ungaria erau extrem de tensionate.

Întrebarea este: de ce a făcut-o? Răspunsul este unul singur: era o moralitate în politica externă, o orientare clară în ceea ce priveste servirea interesului național. Adevărata elită a societății românesti, în frunte cu marii scriitori, profesori universitari, ziaristi, oameni de cultură, oameni politici de diferite orientări, au făcut front comun pentru acest interes național.

Astăzi, când imperiul sovietic s-a destrămat, îl auzim pe președintele Medvedev declarând mereu că Rusia îi va apăra pe concetățenii săi oriunde s-ar afla ei. Medvedev are în vedere, de

fapt, pe cetățenii rusi urmasi ai acelora care au colonizat cândva teritorii cotropite de Rusia sau de URSS în dauna statelor vecine. Asimilați sau nu, ei constituie un bun pretext atât de amestec în treburile interne ale acelor state, acum independente și suverane, cât și de declarații de principii în relațiile internaționale, gen "autodeterminare", "autoguvernare" etc.

Care este rațiunea acestei poziții? Simplu: revenirea la ceea ce a fost URSS ca teritoriu și putere înainte de destrămare.

În acest context de probleme, România este un caz aparte. Înainte de toate, trebuie subliniat un fapt obiectiv: România este singurul stat european care suportă încă sechelele Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, transpus în anexiunile teritoriale sovietice din 1940, 1944, 1945-1948 și confirmate parțial prin Tratatul de pace de la Paris din 1947; suportă chiar și consecința ordinului lui Lenin din 13 ianuarie 1918 de confiscare a Tezaurului său depus la Moscova spre păstrare în baza unor acte valabile pe deplin și astăzi.

Prin urmare, România, în pofida colonizărilor masive cu rusii ucraineni, făcute de-a lungul anilor în Bucovina și Basarabia, în pofida deportărilor și deznaționalizării, a rusificării, are sau ar trebui să aibă de apărat și de susținut interesele a milioane de români care, spre deosebire de rusii sus-amintiți, sunt băstinasii acelor teritorii, cu rădăcini în vremuri imemoriale.

Are statul român o politică coerentă, sistematică, clară, pentru acesti concetățeni ai nostri? Răspunsul este NU! Firimiturile care ajung -din partea statului - la românii rămasi dincolo de frontierele țării nu se cheamă politică, ci, mai curând, praf în ochii opiniei publice.

Este o chestiune deosebit de gravă politica deliberată a Guvernului român de a amâna sine die redobândirea cetățeniei române de către cetățenii Republicii Moldova născuți în România. Pentru a "rezolva" problema, Ambasada României la Chisinău a impus tuturor petenților să-i înainteze prin postă cererile de redobândire a cetățeniei, cereri care, odată primite, să capete un număr de înregistrare, iar petenții să fie anunțați tot prin postă despre data când sunt programați să vină să depună actele necesare. Rezultatul este că aceste sute de mii de scrisori s-au pus în saci depozitați într-o magazie în care plouă. Hârtia s-a deteriorat și s-a aruncat. Protestele repetate ale celor interesați nu au niciun ecou. Nu s-au rezolvat nici cererile din 2004.

Un exemplu: prof. univ. dr. Alexandru Mosanu, fost președinte al Parlamentului Republicii Moldova, născut în 1931, personalitate stiințifică și politică de prim rang, este purtat de la Ana la Caiafa și nu a reusit nici până azi să-și recapete cetățenia română. Lăsând la o parte procedurile foarte complicate și multitudinea de acte ce se solicită pentru redobândirea cetățeniei pierdute odată cu ocupația sovietică, Ministerul Justiției, și nu Ministerul Afacerilor Externe, care are printre competențele sale această problemă de interes vital pentru concetățenii nostri, este depăsit, probabil, de complexitatea luptei contra corupției, asa că restul rămâne pentru mai târziu.

Nu pot să nu subliniez că ambasadele și consulatele de la Chisinău ale țărilor vecine nouă -Ucraina, Rusia, Bulgaria, Ungaria, Polonia -rezolvă asemenea cereri într-un timp record, iar procedura este foarte simplă.

De ce la noi se procedează asa? Este, după părerea mea, un alt mod de subminare a intereselor naționale ale României.

Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova și Uniunea Românilor din Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, organizații nonguvernamentale care cuprind mai bine de o jumătate de milion de membri și care mi-au furnizat nenumărate documente privitoare la situația mai sus expusă, sunt decise să treacă la acțiuni organizate de protest contra regimului discriminatoriu la care sunt supusi cetățenii români din Republica Moldova și să-și caute dreptatea - nota bene - nu în România, ci la tribunalele internaționale.

De ce s-a ajuns aici? Este o rusine națională de care se fac răspunzători Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției și - as zice - chiar Parlamentul României, care tolerează o atare situație.

Se impune, prin urmare, adoptarea unor măsuri urgente, prin luarea în discuție a proiectului de lege privind redobândirea cetățeniei române, depus în Parlament de ONG-urile sus-menționate, cu mult timp în urmă, proiect căruia nu i s-a dat nicio atenție.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca titlu Pe când investiții și în susținerea calității învățământului?;

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe David - Grupul parlamentar al PD-L.

Se pregăteste domnul senator Apostol Neculai, senator independent.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul intervenției mele de astăzi este "Pe când investiții și în susținerea calității învățământului?"

Faptul că noul an de învățământ, care începe peste doar câteva zile, ne surprinde din nou cu foarte multe scoli unde, desi s-au alocat fonduri, investițiile nu s-au finalizat, este o realitate despre care mass-media a relatat pe larg în ultimele săptămâni. De aceea, nu voi insista prea mult asupra acestui aspect, rezumându-mă la a spune doar că, și de această dată, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, care este principalul ordonator de credite, a rămas corigent la acest important capitol, dacă nu și la altele, cum ar fi promovabilitatea elevilor, la sfârsitul anului în curs, la testele de capacitate și la bacalaureat.

Motivele invocate pentru a explica de ce nu au fost reabilitate integral proiectele aprobate au rămas, în general, aceleasi: licitații pentru desemnarea constructorului care se organizează greoi și doar în Capitală; obținerea autorizațiilor și avizelor obligatorii pentru începerea lucrărilor s-a dovedit a fi și ea anevoioasă; achiziția materialelor necesare s-a făcut, de asemenea, anevoios.

Altfel spus, cauzele sunt cunoscute, ceea ce mă îndreptățeste să pun întrebarea: în documentația necesară de susținere a solicitării de fonduri destinate reabilitării spațiilor de învățământ, s-a ținut seama de toate aceste realități? De pildă, de cât timp este nevoie pentru obținerea unui aviz de mediu sau pe ce forță de muncă ne putem bizui la nivel de județ și localitate, în stare să acopere, în limita unor termene de execuție bine fundamentate, volumul de lucrări aprobate?

Agregați, toți acesti factori se regăsesc în calitatea finală a actului de învățământ.

Voi insista puțin, în continuare, asupra acestui aspect, cu sublinierea că am în vedere învățământul gimnazial și liceal, învățământ în care, practic, se pune temelia personalității viitorului adult prin acumularea de cunostințe și însusirea deprinderilor de comportament.

Față de ce ne-am dori să realizăm pentru ca elevii să beneficieze de condiții optime de pregătire, atât din punctul de vedere al echipării scolilor cu material didactic necesar asimilării disciplinelor înscrise în programă, cât și din cel al condițiilor de confort adecvat vârstei elevilor, de la căldură și alimentare cu apă până la săli și terenuri de sport, banii nu vor fi suficienți niciodată. Esențial este ca banii pe care îi putem aloca să fie folosiți cu maximum de chibzuință. Or, tocmai această cerință, veche de când e lumea, nu a fost avută în vedere de responsabilii aflați în fruntea ministerului.

Este de netăgăduit faptul că, în ultimii ani, fondurile alocate învățământului au fost din ce în ce mai consistente, desigur, nu la nivelul pe care fiecare dintre noi și l-ar dori. Important este să nu ne scape nicio clipă din vedere întrebarea: ce am făcut și ce facem cu ceea ce avem? Voi răspunde pornind de la o constatare aflată la îndemâna fiecăruia dintre noi, și anume procentul ridicat de note mici primite de absolvenții de facultăți doritori să se titularizeze pe un post din învățământul preuniversitar.

Îmi permit să afirm că această realitate este, de fapt, una dintre componentele cele mai obiective de ilustrare a calității actului educațional în ansamblul său. Nu este locul și nici nu mi-am propus să intru în amănuntele acestui fenomen. Situația existentă este și o consecință a modului nesatisfăcător de cheltuire a banilor alocați învățământului, mulți, puțini, atâta cât ne putem permite să alocăm.

Un exemplu ce prefigurează încă o asemenea eroare o dovedeste modul în care urmează să fie folosite cele peste 200 de milioane de euro alocate de minister prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 87/2008. Din câte am aflat, întreaga sumă alocată este destinată achiziției de calculatoare. În ordonanța cu pricina, este de văzut dacă nu cumva suma amintită este prea mare pentru astfel de achiziții prevăzute a se derula într-un interval de timp relativ scurt.

Departe de mine gândul că o scoală modernă și performantă poate exista fără aparatură electronică, dar îmi permit să observ și, totodată, să cer ca astfel de dotări să se facă pe baza unui program esalonat în timp, pe măsură ce cadrele didactice care utilizează calculatoarele sunt pe deplin familiarizate cu ele, iar elevii simt ei însisi nevoia să apeleze la ele.

Am cel puțin două motive care mă determină să susțin că este incorect să cheltuim dintr-o dată atâta bănet într-un asemenea scop.

Primul este că sunt tot mai mulți părinți care îsi permit să le cumpere copiilor lor nu doar calculatoare performante, ci și alte genuri de aparatură electronică.

Cel de-al doilea motiv este că o felie consistentă din acesti bani poate și este imperativ necesar să fie dirijată spre reabilitarea scolilor, construcția de grădinițe, amenajarea de baze sportive proprii și altele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Neculai Apostol (independent) - declarație politică având ca titlu Oare trebuie să devenim eurosceptici?

Îl invit la tribună pe domnul senator Apostol Neculai și se pregăteste domnul senator Vasile Dîncu. Este în sală? Da.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Neculai Apostol:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Oare trebuie să devenim eurosceptici?"

Recent, Comisia Europeană a decis suspendarea temporară a plăților pentru România aferente Programului SAPARD, decizie cu consecințe extrem de grave asupra noastră, inclusiv prin eventuala compromitere a Planului Național de Dezvoltare Rurală.

Motivația acestui gest unilateral nu este foarte explicit definită, invocându-se când unele carențe în corecta gestionare a fondurilor europene, când necesitatea de a solicita părții române date suplimentare.

Sigur că proiectele aflate în diverse stadii de implementare suportă o permanentă auditare și periodice raportări de etapă, la fel cum proiectele deja acceptate au fost super verificate, extrem de exigent, anterior validării acordului de finanțare.

Explicația acestei decizii duce la scenarii destul de pesimiste. Astfel, fie la nivelul Uniunii Europene sunt unele probleme financiare mai delicate, și atunci se caută pete în Soare, motive artificiale pentru blocarea finanțării pentru România, fie, și mai grav, cei care gestionează politica agricolă comunitară au intuit că potențialul agricol românesc poate deveni o concurență periculoasă pentru piața vest-europeană, alimentând tensiuni interne în agricultura țărilor Uniunii inițiale. Adică a apărut riscul ca România să redevină un important și competitiv producător agricol, în loc de a se consacra drept un simplu importator și consumator.

Or, noi oricum plecăm în această competiție cu un handicap destul de mare, pe care trebuie să-l recuperăm, pentru că agricultura statelor din Uniunea Europeană anterioară lărgirii are o performanță și un randament în contul unor decenii de subvenții acordate de stat pentru retehnologizare și modernizare.

În condițiile în care Uniunea Europeană a întrerupt finanțarea proiectelor SAPARD, chiar și pentru o perioadă limitată de timp, ce percepție asupra stabilității și predictibilității mediului de afaceri din România poate să mai aibă un investitor serios, când au loc asemenea distorsiuni?

Ce consecințe financiare poate antrena o astfel de decizie în condițiile în care aceste proiecte cu finanțare europeană comportă și o parte proprie de cofinanțare care, de regulă, reprezintă fonduri obținute prin contractarea unor credite din bănci, credite obținute printr-un business plan aruncat acum în rizibil, credite care, desigur, sunt purtătoare de dobânzi și penalități?

Răspunsurile sunt destul de subțiri, pentru că fie birocrația Uniunii Europene este desprinsă de realitatea concretă a acestui proces, fie Uniunea nu vrea sincer ca România să se dezvolte cu adevărat și să reducă decalajele în raport cu media europeană.

Invocarea unor eventuale erori în managementul fondurilor europene este o acuzație generică în condițiile în care, dacă există astfel de corecții, se tratează punctual, nu la grămadă. Iar, dacă mai luăm în calcul și faptul că, din motive imputabile și nouă, dar și birocrației europene, România nu a luat anul trecut mai nimic din fondurile care ni se cuveneau, iar acum, în acest an, Uniunea Europeană a decis să întrerupă temporar să mai plătească fondurile pentru proiectele validate, pe care s-a angajat totusi să le finanțeze, rezultă că noi contribuim substanțial la bugetul Uniunii Europene fără a primi mai nimic în schimb, ceea ce este și inechitabil, și imoral, și nefiresc, pentru că este vorba de a schimba regulile în timpul jocului.

Deci una zicem, și alta fumăm.

Credem că este de datoria Guvernului, a întregului spectru politic, să reacționeze prompt și conform pentru a afla dacă Uniunea Europeană mai poate să finanțeze sau nu aceste proiecte SAPARD, pentru a evita eventualele distorsiuni economice interne și, bineînțeles, antrenând costurile sociale aferente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Dîncu (PSD) - declarație politică având ca temă procesul descentralizării administrației din România;

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Vasile Dîncu, din partea Grupului parlamentar al PSD, și se pregăteste domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM.

   

Domnul Vasile Dîncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mă gândeam ca, în intervenția mea, să vă vorbesc despre fotbal și politică. Nu ne referim la fotbal ca fenomen sportiv prin excelență. Vreau însă să constatăm câteva lucruri pe care ne-am obisnuit să nu le băgăm în seamă.

Ieri, toată țara a văzut zece mii de timisoreni care, într-o revoltă spontană, au umplut Piața Operei din capitala Banatului.

La prima vedere, am putea spune că este un fapt particular, o problemă doar a fotbalului sau a "Ligii lui Mitică", cum numim, chiar oficial, Liga națională de fotbal, Liga României. Fotbalul este

o parte importantă a spectacolului politic și o parte a emoției colective.

Ca spectator la înfrângerea cu Lituania de la Cluj-Napoca, am asistat însă și la 20.000 de ardeleni care, la Cluj, au strigat minute în sir "Timișoara".

Nu stiu cum a ajuns bucuresteanul Iancu să vândă unui italian simbolurile clubului timisorean și nici nu stiu cine are dreptate, juridic vorbind, în această dispută, dar, în aceste manifestări de revoltă publică, nu este vorba despre fotbal sau nu este vorba numai despre fotbal.

Fotbalul este o parte a procesului de transformare a României într-o feudă a Capitalei, o recentralizare care, din când în când, are aspectele centralismului comunist. Si as vrea să vă spun că, dacă ne uităm în politică, o să vedem bine că, la noi, politica seamănă cu fotbalul. Sunt multe similarități între politică și fotbal. Mulți oameni de fotbal se ocupă și de politică. Sunt mazete și în fotbal, și în politică, asa cum am văzut și în meciul de sâmbătă.

Arbitrajele din fotbal funcționează la noi ca și cum funcționează de multe ori justiția sau Curtea Constituțională, în sensul că înțelegem foarte greu unde este adevărul.

Performanța noastră politică, în Uniunea Europeană, dacă ne gândim numai la modul în care aducem resurse în țară, este la nivelul performanței pe care fotbalul a avut-o în Elveția la ultimul campionat european și la nivelul performanței meciului de sâmbătă. Si pentru fotbal, dar și pentru politică, parcă nu mai avem bază de selecție sau avem o bază de selecție tot mai restrânsă.

De aceea, as vrea să spun acum, pentru că suntem la începutul unei noi sesiuni parlamentare, că în programul nostru legislativ nu am văzut ca priorități ceea ce ar trebui să fie continuarea descentralizării României, a descentralizării administrației din România. Pentru că problema de la Timișoara este problema respectului pe care centrul îl are față de simbolurile provinciei, față de simbolurile colectivităților locale.

Dacă ne uităm la parcursul legislativ pentru Legea-cadru a descentralizării, vom observa viteza cu care actuala guvernare se ocupă de descentralizare.

În anul 2004, Guvernul Năstase a dat o lege-cadru a descentralizării, prima lege-cadru a descentralizării.

Guvernul Tăriceanu a venit repede și a spus: "Vom da o lege care va accelera descentralizarea." Legea asta s-a dat prin Legea -cadru a descentralizării, din 2006, Legea nr. 195. Această lege, nr. 195, tot cu viteză, a primit în 6 februarie 2008, deci după doi ani de zile, a primit normele de aplicare.

Această Lege-cadru a descentralizării are însă nevoie de foarte multe legi care să o completeze. Această lege este schioapă, conține mai degrabă principii și, acum, prin norme, conține și o compatibilizare între instituțiile care se ocupă de aplicarea acestor principii.

De aceea, stimați colegi, eu cred că una din prioritățile noastre, în această sesiune, ar trebui să fie aceea de a face presiuni asupra Guvernului și de a propune, noi însine, legi care să construiască o descentralizare corectă, o descentralizare în care să fie cuprins respectul provinciei, inclusiv respectul Constituției, pentru că descentralizarea este un principiu constituțional foarte bine precizat.

Stimați colegi, este vorba, până la urmă, despre respectul pe care statul îl are față de cetățenii săi. Statul, din păcate, are la noi sediul doar în Capitală, într-un stat centralizat. Statul are sediul aici, în Capitală.

Probabil că am fost siderați cu toții să vedem la Craiova cum o mare parte din oras a condus pe ultimul drum - și am văzut la televizor acest lucru - un interlop. Unele ziare spuneau că este interlop bun, altele că este interlop rău. Să nu ne mirăm de acest lucru.

Comunitatea respectivă, ca orice comunitate, simte nevoia de ordine. Acolo unde statul se derobează de autoritate și de a menține ordinea, acolo intervine altcineva. Pentru mulți oameni, probabil, un interlop poate să creeze o anumită ordine în cartier sau în zona unde el locuieste.

De aceea, eu cred că, acolo unde statul îsi părăseste prerogativele, cetățenii trebuie să-și găsească alte forme de ordine sau alte forme de comportament.

Eu cred că, referitor la a guverna -cum se spunea într-un decret francez din 1852 -, se poate guverna de departe, dar nu se poate administra decât de aproape. Eu cred că problema descentralizării, de fapt, nu este o problemă de pix sau, cum spunea un coleg de-al meu, de la partidul meu, la un moment dat, pe blog, nu este numai o problemă care ține de nivelul de dezvoltare.

Ni se spune, din nou, că s-ar putea ca dezvoltarea să nu ne permită nouă, celor din provincie, să ne autoadministrăm. Nu suntem destul de dezvoltați. Dar vreau să spun că descentralizarea, până la urmă, ca și în problema aceasta a fotbalului, este o problemă de respect a comunităților locale. Este o problemă, de asemenea, de încredere în colectivitățile locale și în protejarea simbolurilor lor. De asemenea, este o problemă de încredere în capacitatea de auto-organizare a comunităților locale.

Eu cred că... Am văzut și alți politicieni care spun câteodată că primarii din comune sau primarii din orașele din România nu sunt pregătiți să se autoadministreze. Acest lucru nu este adevărat. Guvernul României, de la centru, pierde bani continuu, bani pe care i-ar putea aduce, și care ni se cuvin, de la Uniunea Europeană, pe când avem exemple de mii de primari din țară, inclusiv primari de comune, care au Programe SAPARD, Programe ISPA, pe care le-au dus până la capăt și care aduc acum bani în comunitățile lor.

Trebuie să fim atenți, că autoritatea centrală, cu sediul la București, poate deveni, dacă nu suntem atenți și dacă noi, Parlamentul, nu avem grijă, sediul unei cleptocrații care va sufoca țara, iar revoltele suporterilor se vor multiplica și vor fi revoltele cetățenilor din orașele României.

Stimați colegi, văzând atitudinea Guvernului față de descentralizare și viteza cu care se face aceasta, am tot mai mult senzația că statul român este o vacă pe care o îngrăsăm pe păsunile din provincie și care se mulge doar la București.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Dumitrescu (PRM) - declarație politică având ca titlu Despre sărăcia unei Românii la aproape 20 de ani de istorie postrevoluționară;

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM, și se pregăteste domnul senator Ioan Nasleu.

Aveți cuvântul, domnule senator Viorel Dumitrescu.

   

Domnul Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată "Despre sărăcia unei Românii la aproape 20 de ani de istorie postrevoluționară".

De ce sărăcia? De ce un nivel de trai material scăzut? De ce privatizări frauduloase? De ce privatizări păguboase? De ce o cotă unică de impozitare, indiferent de veniturile realizate? De ce injustiție? De ce a devenit învățământul primar inaccesibil multora? De ce mai bine turism în Bulgaria sau în Grecia decât în România? De ce oameni evacuați și aruncați în stradă, oameni a căror singură vină este că au locuit cu titlu legal în anumite case? De ce suprafețe mari de păduri sunt defrisate și rămase cioturi? De ce gunoaie aruncate sau de ce gunoaie neridicate? De ce puține apartamente noi în fiecare an? De ce o mortalitate ridicată? De ce românii de succes pleacă? De ce pleacă oamenii simpli la orice muncă în Occident? De ce și cum au reusit alte foste țări comuniste ca Slovenia, Cehia sau Ungaria să aibă un alt standard de viață în acesti ani care au trecut de la schimbarea regimurilor?

În urmă cu aproape 20 de ani, cei mai curajosi dintre români, gata să înfrunte gloanțele, au iesit în stradă împinsi de disperare, de degradarea condițiilor umane, de un trai umilitor. Fiii acestui popor, cei mai mulți tineri, au dat sacrificiul suprem, viața lor, pe baricadele revoluției dintr-un decembrie blând, din preajma Crăciunului. 50 de ani de comunism s-au spulberat în câteva zile devenite istorie.

În decembrie 2009, se împlinesc 20 de ani de istorie post-revoluționară. Ne-am împotmolit de la început, divizându-ne în tabere intolerante, prin lipsa dialogului și a argumentelor raționale, contestând revoluția, contestând adevăratele valori morale, afisând atitudini de frondă și impulsive, în numele unei opinii opuse unui regim ales democratic prin alegeri libere, a unei opinii declarative de antineocomunism. Aceasta s-a tradus cel mai bine prin evenimentele din 1990, când fenomenul "Piața Universității" sau "Zonă liberă de neocomunism" a escaladat, în cele din urmă, prin atacurile și incendierile Ministerului de Interne, Poliției Capitalei și Televiziunii.

În mod providențial, prin alegerea lui Ion Iliescu ca președinte al țării, a câstigat rațiunea, cumpătarea, echilibrul, restabilindu-se linistea și ordinea publică pentru cel puțin o bună perioadă de timp.

Ne câstigasem dreptul de a protesta, de a ne exprima pe toate căile nemulțumirile. Ne-am câstigat dreptul de a călători liber, de a munci oriunde, de a trăi oriunde.

Din păcate, odată cu românii de succes și cu românii, oameni simpli, am exportat prin dreptul liberei circulații și români infractori pentru care Occidentul este o oportunitate de îmbogățire fără muncă. Si de ce să nu avem curajul de a recunoaste....

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă adresez rugămintea, stimați colegi, să faceți liniste în sală.

Vă rog să continuați, domnule senator.

 
   

Domnul Viorel Dumitrescu:

... că pe lângă victimele inocente ale unor atacuri teroriste, de exemplu, în Spania, nu avem de ce ne lăuda când este vorba de fărădelegea unor compatrioți de-ai nostri care au speriat cetățenii patriei, mai ales în țări ca Italia, Spania și Franța.

Suntem o problemă pentru noi, aici. Suntem o problemă pentru alții, în afară. Va trebui să înțelegem că avem nevoie, în primul rând, de solidaritate și onestitate, de modestie și responsabilitate, intransigență față de cei fărădelege, pentru ca prin muncă și noblețe de caracter să ajungem să depăsim greutățile ce par a nu avea sfârsit pentru cei mai mulți dintre români.

Suntem cetățeni ai comunității europene prin tot ceea ce ține de istorie, cultură, valori stiințifice. În aceleasi timp însă, prin racile care au măcinat și care încă mai macină societatea românească, suntem pe cale să transformăm o Românie frumoasă și bogată în resursele ei materiale și spirituale, cu potențial agrar extraordinar, turistic, cu profesionisti de înaltă calificare în toate domeniile, într-o Românie cenusăreasă. Mai mult ca oricând, avem nevoie de oameni potriviți la locul potrivit, de buni conducători, buni organizatori, capabili, avem nevoie de legi bune și drepte, adaptate la actuala situație economică, financiară, de aplicarea și respectarea legilor, de eliminarea diferențelor sociale și de tot ceea ce ne dorim, de fapt, de 20 de ani încoace.

Așa cum în anii `90 Providența a făcut ca regimul Iliescu să dea un echilibru vieții sociale tulburate de evenimentele care au dus la înlocuirea unui regim totalitar cu un regim democratic, asa și astăzi, vă spun cu toată convingerea, Partidul România Mare și președintele său, domnul Corneliu Vadim Tudor, nu pot fi ocoliți.

Acestia, prin corectitudinea de care au dat dovadă, prin denunțarea neajunsurilor și abuzurilor de orice fel, prin clarviziune în aprecierea evenimentelor, fermitate în promovarea și exprimarea concretă a soluțiilor, pot să-și aducă o esențială contribuție la salvarea morală, spirituală și materială a societății noastre.

Desteaptă-te române, fă-ți auzit glasul când încă se mai poate alege calea redresării!

Înainte se spunea: "Proletari din toate țările, uniți-vă!" Acum s-ar putea spune: "Oameni de bine, uniți-vă pentru viitorul vostru și al copiilor vostri!"

Aceasta este, după părerea noastră, calea de urmat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ioan Nasleu (PRM) - declarație politică având ca temă evenimentele desfășurate recent la Timișoara;

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Nasleu, se pregăteste domnul senator Adrian Păunescu - Grupul parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ioan Nasleu:

Bună ziua!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se referă la evenimentele care se succed la Timișoara.

Îi mulțumesc și domnului Dîncu că este solidar cu "Politehnica Timișoara", cu timisorenii.

Dragi colegi,

Aveți idee ce se întâmplă la Timișoara? Aveți idee de faptul că în aceste momente cineva îsi bate joc de un oras întreg? Aveți idee că suntem pe punctul să ne îngropăm de rusine ca țară? Aveți idee că zilnic mii de oameni vă strigă că cineva îsi bate joc în ultimul hal de Timișoara? Aveți idee că, din cauza unor mizerabili, 10 mii de timisoreni au iesit în Piața Victoriei, tot acolo unde au iesit în urmă cu 18 ani, în timp ce mulți se uitau linistiți la Telejurnal? Vă aduceți aminte că datorită Timișoarei suntem acum aici?

Dacă aveți măcar un pic de onoare, vă rog, ba nu, vă implor să facem ceva ca să stergem porcăria care se întâmplă la Timișoara. Cred că este obligația noastră, ca parlamentari, să fim primii care sar în ajutorul a zeci de mii de oameni care se văd furați de un lucru sfânt pentru ei și pentru mine: "Poli Timișoara".

Cum este posibil ca Federația Română de Fotbal să stea pasivă, de luni întregi, în fața acestei situații? Cum este posibil ca seful acestei instituții să reacționeze cu sictir la un lucru care aduce România într-o situație penibilă?

Suntem la un pas să retragem o echipă din Cupele Europene, să desființăm un club istoric pentru simplul motiv că cineva, un italian smecher, a pus mâna pe niste hârtii. De unde? De la Federație.

Cum este posibil ca cineva de la FRF să nu lămurească această problemă și să nu iasă în față ca să explice: "Am făcut o porcărie sau am fost niste dobitoci sau nu ne-am priceput să evităm situația sau noi nu ne pricepem la legislație."? Să spună ceva, orice.

Din păcate, Federația nu răspunde în fața nimănui din România pentru greselile făcute și, poate, pentru cele pe care o să le facă în viitor.

Fac un apel către dumneavoastră, stimați colegi, un apel disperat. De fapt, vă cer un sprijin moral, pur și simplu. Vă rog, pe cei care sunteți alături de Timișoara, să ne ajutați acum, ca să stiu cine este cu Timișoara și pe cine mă pot baza.

O să rog toți parlamentarii de Timiș, și nu numai, și pe cei din alte județe limitrofe Timișului, pe toți cei care iubesc sportul și mai cred în simboluri următorul lucru: să scriem o scrisoare ambasadorului Italiei la București, în care să cerem medierea acestui conflict dintre italianul Zambon și clubul sportiv "Politehnica Timișoara". Trebuie să se lase orgoliile la o parte și să rezolvăm această situație care transcende granițelor țării noastre, ca să nu lăsăm cel mai frumos public din România să piardă într-un conflict de care nu este răspunzător, un conflict care brăzdează adânc Timișoara.

Timișoara a fost, este și va fi un oras alb-violet.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu (PSD) - declarație politică referitoare la: inițiativa de a acorda atenție cetăților dacice din zona Hunedoarei și a Albei; unele probleme din fotbalul românesc; fenomenul morții; selectarea reprezentanților Republicii Moldova în vederea alegerilor parlamentare din acest an; campania privind reapropierea tineretului de carte;

Îl invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu. Sigur, și în funcție de timp, vă voi ruga să mai acceptați o ultimă declarație politică.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Ar trebui ca astăzi, când sărbătorim Nasterea Fecioarei Maria, să ne gândim nu numai la faptul că, în ordine mistică ea urmează să-l nască pe Mântuitor, ci și la faptul că avem nevoie de mântuire noi oamenii, noi românii în special.

Trăim, într-adevăr, vremuri complicate, în care dreptatea umblă cu masca spartă. Se petrec tot felul de lucruri care ne costă pe toți și, care, până la urmă, îsi exprimă nenorocirea pe care o conțin în felul cum se moare. Sigur că as putea trece peste o împrejurare, dar v-o evoc pentru a vedea și dumneavoastră cum se poate lucra.

În ultimii ani, și cu deosebire de un an încoace, am susținut în fața dumneavoastră, repetat, poate plicticos, poate agasant, ideea că, în zona Hunedoarei și a Albei, cetățile dacice ar trebui să se bucure de o considerație reală, sau măcar de o considerare reală. Am cerut premierului asistența, sprijinul pentru aceste cetăți și sătul de minciună, sătul de amânări, anul trecut, în august, am depus un proiect de lege, pe care l-am lucrat împreună cu autoritățile județene Hunedoara, cu oamenii de cultură, cu oamenii politici din toate partidele parlamentare și neparlamentare, din județul Hunedoara.

A fost o prioritar rolul fostului prefect, s-a schimbat prefectul de Hunedoara, noul prefect a consimțit să facem împreună, în continuare, demersurile necesare pentru ca să nu se mai risipească această avere, într-adevăr, fenomenală, care este zestrea dacică.

După ce ministrul culturii, în câteva rânduri, a respins în termeni aroganți preocuparea noastră și rugămintea noastră de a da atenție cetăților dacice, iată că, în acest august, a lansat pe site-ul guvernamental propunerea de ordonanță a Guvernului în chestiunea cetăților dacice. Așadar, la un an de când am depus această propunere a mea, la un an de când ea a fost luată în seamă și la multă vreme de când ea a trecut prin Senat și se află la Cameră, la una dintre comisii, desi membrii comisiilor m-au asigurat de sprijinul lor, iată că ministrul culturii doreste să marcheze dumnealui acest punct.

Nu este vorba numai de orgoliul de autor, care în cazul de față este un autor colectiv, ci este vorba și de dreptate. Si, în acest sens, cer conducerii Senatului să intervină pentru a se face dreptate. Este o rusine ca un ministru să fure, cu viclenie, startul și să încerce să dea o soluție, după părerea mea, stupid -călduță unei situații fierbinți. Pentru că eu am propus o lege și niste drepturi pentru cei care trebuie să apere cetățile dacice, iar ministrul culturii a propus niste reglementări care să oblige consiliile județene la mai multă atenție, un fel de nimic, cum se zice în termen populari, un fel de "spanac intercontinental". Ei bine, sigur că mă amărăste chestiunea aceasta și sigur că tot încerc să găsim calea de a rezolva și nu am cu cine vorbi.

Nu as face, poate, nici un fel de referire la problema Timișoara, pe care colegul nostru a evocat-o aici, dar este una dintre problemele model ale dezastrului prin care trece România. Numai în România se poate întâmpla asa ceva! Numai în România autoritățile se lasă cumpărate de niste derbedei din lumea largă, care vin să preia pe nimic valori ale poporului român, inclusiv valori sportive! Numai în România care dă mereu semne de sărăcie tuturor vânduților și tuturor cumpărătorilor se poate ca un nimeni să preia tot ceea ce a făcut marele Club Sportiv Politehnica Timișoara și să disprețuiască, în mod absolut obraznic, eforturile miilor de suporteri ai Timișoarei. Vreau să fac precizarea că nu am fost niciodată suporter al Timișoarei, dar acum devin. Devin pentru că este o rusine că nu se intervine.

Ca și în cazul averilor pe care alți derbedei, alți smecheri, alți ticălosi le cumpără când ele sunt în litigiu și apoi devin cumpărători ai celor ce judecă, și în acest caz, se petrece o fraudă uriasă. Nu se poate să nu ținem seama noi, ca parlamentari, de ceea ce se întâmplă la Timișoara. Dorim incendiu și apoi intervenție de pompieri caraghiosi, care vor să stingă cu niste cănițe cu apă un urias foc, pe care l-am putea preveni prin intervenția autorităților?!

Se acoperă de acte false tot felul de nemernici care apoi sfidează poporul român. Asta este valabil și în agricultură, unde diversi smecheri din lume vin, iau tot, distrug tot și, după aceea, pleacă, și în industrie și în sectorul retrocedărilor, și în altele, în care am fost printre cei care au atras atenția că nu privatizarea în sine rezolvă lucrurile, ci privatizarea responsabilă, aceea care dă și obligații celor ce preiau valori, nu numai drepturi.

Ne-am târât în fața străinilor și târâtori vom rămâne, dacă nu vom sti să reacționăm european și prin autoritățile noastre.

Protestez în numele tuturor celor care stiu ce înseamnă sportul. Protestez în numele tuturor celor care au iubit echipele civile, în vremuri în care echipele militare călcau în picioare sportul civil. Protestez în numele Universității Craiova, al Rapidului, al Universității Cluj, al Politehnicii Iasi și al echipelor muncitoresti din România, împotriva acestei batjocuri. Nu poate să rămână asa ceea ce vedem cu ochii în fiecare zi. Nu mă interesează patronii, că este Tender, că este Iancu, că este Horea - că până la urmă, Horea va ajunge să conducă lucrurile în toate înclestările acestea - și atenție la o vorbă pe care o spunea Avram Iancu "Cu argumente avocățesti nu-i putem convinge pe tiranii nostri, ne trebuie lancea lui Horea". (Aplauze)

Vă rog să nu lăsăm lucrurile să se degradeze și să ajungă în situația de a nu mai putea fi oprite.

Înainte de a pleca încoace, am primit un telefon de la avocata Paula Iacob, care mi-a spus cu o voce stinsă că vărul ei, prietenul meu, colegul meu de literatură, scriitorul Vintilă Ivănceanu, un om de 67 de ani, român trăitor în Austria, a murit. Îl văzusem în urmă cu zece zile la Viena, fusesem oaspetele lui și făceam planuri de viitor. Atenție la planurile de viitor! Nu le întindeți prea departe, pentru că nu se stie niciodată ce urmează. Vintilă era la o casă pe care o închiriase, în Maroc, să lucreze literatura lui. A căzut din picioare și a murit. Sigur că și el a avut dusmani, sigur că și pe el îl regretă prietenii, asa cum îl regretă pe marele actor care a fost, până ieri, omul viu, Ilarion Ciobanu.

Eu cred însă că altceva ar trebui să învățăm. Este un apel pe care-l repet: să ne obisnuim să nu ne mai urâm până la moarte. Este destul că suntem adversari, este destul că vremurile noi ne-au învățat diferența. Este destul că moartea este foarte grăbită și că se află mereu printre noi. Nici nu stim unde se găseste, în ce bancă, pe ce scaun, moartea, acum, dar este sigur că nu avem dreptul s-o ajutăm. Este sigur că nu ar trebui să lucrăm cu uneltele morții. Este sigur că nu este corect ca un ziarist, într-un ziar românesc, să scrie despre Ion Iliescu că, îi urează "să ajungă în formol". Aceasta este o chestiune sinistră.

Există o morală și a fiarelor și iată, deodată, vine vestea rea.

Mântuirea, despre care vorbeam, ar trebui să vină și, dacă asta e calea, prin Sfânta Maria, prin Fiul Ei și a lui Dumnezeu Mântuitorul, atunci să o urmăm.

În condițiile în care totul este murdar, nici nu trebuie să ne mai mirăm de faptul că echipa națională de fotbal pierde un meci acasă, la Cluj Napoca, în bătălia cu niste fotbalisti inexistenți, care nu stiu nici să-și lege ghetele bine, nu au încă obiceiul acesta, dar totul este în contul României. Si organizarea sportivă face parte din organizarea defectuoasă a României însăsi, si-anume, toată lumea are drepturi, nimeni-nicio obligație. Asta este ecuația criminală în care trăim. Toata lumea are drepturi, presedinți de federație, antrenori pe care i-am apărat, dar nu-i mai putem apăra, jucători, purtători ai tricolorului național, oameni semnificativi care au făcut și multe lucruri bune se duc la Cluj Napoca, pe un stadion frumos, în fața unui publici extraordinar, și pierd în numele României, nu în numele lor. Nici nu vom mai ține minte peste 10 ani cine erau componenții echipei naționale în ziua nenorocită de septembrie în care au pierdut cu 0-3 cu Lituania. Vom ține minte România. (Discuții lângă masa prezidiului, prin apariția senatorului Puiu Hasotti)

Trebuie să fiu atent mereu la ce se întâmplă în spatele meu pentru că vremurile noi ne-au învățat că trebuie să avem o viziune totală asupra celor ce ne înconjoară.

Nu stiu, domnul reprezentant al democrat-liberalilor zice că domnul liberal este periculos, stie dumnealui ce zice.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Până mai ieri au fost frați.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Poftim?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveți cuvântul în continuare, domnule senator.

Spuneam doar că până mai ieri au fost frați.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

În ordine istorică, lucrurile acestea vor fi cele mai interesante, acestea care sunt enervante pe moment.

În fine, să-l ascult, președintele de ședință. Sigur că eu am aici multe, foarte multe lucruri pe care as putea să vi le spun, dar le las pentru altă dată fiindcă tot nu se vor rezolva.

Am aflat doar o veste bună: a trebuit să moară atâția români la Mărăsesti ca, în fine, până în 2018, când se va aniversa un secol de la sfârsitul primului Război Mondial, locul Bătăliei de la Mărăsesti să poată intra în Patrimoniul UNESCO, probabil că va fi o întrecere si-acolo. Vom iesi la bătălie pentru top cu toți morții, cu toate oasele. Am primit de la Chisinău un lucru extraordinar, o scrisoare foarte limpede și tulburătoare, de la Andrei Vartic, unul din numele mari ale culturii române din toată România, adică și de la Chisinău. El îmi scrie în numele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova și cere partidelor politice din România să respecte drepturile Basarabiei, în ce priveste felul în care vor fi selectați acei oameni semnificativi ai Basarabiei pentru Senatul și Camera Deputaților din România, și rugămintea fierbinte a lui Andrei Vartic și a celorlalți mari intelectuali români care semnează scrisoarea, Nicolae Dabija, Alexandru Mosanu, Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Petru Sultan, Sergiu Chirca, membrii de onoare ai Academiei Române și Ion Ungureanu, fost ministru, Andrei Vartic fost deputat, Constantin Tănase, fost deputat, Ion Costas, fost ministru, Valeriu Dorogan, profesor universitar, Valeriu Dulgheru, profesor universitar și Ion Melniciuc, profesor universitar, este ca și viitorul senator și viitorii deputați să fie selectați din societatea civilă. La Chisinău, societatea civilă este foarte puternică, iar Forul Democrat se oferă să ne fie sprijin.

Ultima chestiune: am primit din partea liderilor sindicali, Dumitru Costin și Nicolae Valeriu, o propunere care mă priveste și ne priveste. Ea se referă la campania pe care sindicatele -spre cinstea lor -doresc să o înceapă privind reapropierea tineretului de carte. Într-o zi de septembrie, mi se pare că în 17 sau 18 septembrie va avea loc în București o întrunire în care să se lanseze ideea "citeste cu mine!", o idee nobilă în situația grea în care se află cartea în România și în care se află cititorii în România.

Din toate aceste motive și din celelalte care privesc viața și moartea noastră, vă rog să îmi permiteți să vă propun ca fiecare dintre dumneavoastră, în gând, să țină o secundă de reculegere pentru morții noi, pentru noii plecați dintre noi, iar eu să vă spun acele versuri absolut extraordinare ale poetului național:

"Nu credeam să-nvăț a muri vreodată,

Pururi tânăr, înfăsurat în manta-mi,

Ochii mei, înălțăm visători

La steaua singurătății." (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Verginia Vedinaș (PRM) - declarație politică având ca temă modul în care se face numirea sefilor Parchetului General, DNA, DIICOT și ai altor structuri din Ministerul Public.

Invit la tribuna Senatului pe doamna senator Verginia Vedinaș. Rugămintea este să concentrați expunerea în trei minute.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinsi colegi,

Săptămâna trecută, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat o decizie care sper că va influența pozitiv mersul justiției în țara noastră și viața publică în general.

Este vorba despre modul în care se face numirea sefilor Parchetului General, DNA, DIICOT sau din alte structuri din cadrul Ministerului Public.

Pe acest tărâm s-au dat și continuă să se dea bătălii determinate, în principal de dorința factorilor politici de a-si subordona acest domeniu important și influent în structura autorităților publice.

Constituția consacră pentru președinte numai prerogativa de a-i numi pe procurori și judecători, cu excepția celor stagiari. Niciun text din legea noastră fundamentală nu prevede dreptul președintelui de a numi sefii structurilor din cadrul Ministerului Justiției și al Ministerului Public.

Este un truism al dreptului public că o autoritate publică nu poate exercita decât acele atribuții pe care i le prevede, în mod expres, legea, în speță, cea fundamentală.

În ciuda acestei realități, cu depăsirea limitelor constituționale, s-a consacrat formula numirii procurorului-sef din fruntea DNA, de către Presedintele României.

Dorința de a fi aservită justiția a mers până acolo încât în 2005, printr-o lege privind o pretinsa reformă în justiție, s-a schimbat și procedura numirii judecătorilor și procurorilor distribuindu-se competența între președinte și ministrul justiției, -primul numeste, celălalt propune, -iar Consiliului Superior al Magistraturii i-a rămas numai rolul de a da un aviz consultativ, ceea ce înseamnă că nu este obligatoriu să fie respectat și a atras, de altfel, scoaterea din joc a unei autorități publice, căreia Constituția îi rezervă dreptul de garant al independenței justiției și îi prevede expressis verbis competența de a propune președintelui numirea în funcția de judecător și procuror.

Prin soluția propusă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a stabilit ca procedura de numire a sefilor acestor autorități publice să-l implice pe ministrul justiției care formulează propunerea, iar secția de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care dă un aviz și, în final Consiliul Superior al Magistraturii-ul, plenul acestei autorități care, încă o dată, subliniez este garantul independenței justiției, să facă numirea. În acest fel s-a intrat în starea de constituționalitate care fusese perturbată până atunci.

S-au formulat sau ați fost martorii unor reacții vehemente și, de cele mai multe ori părtinitoare cum că decizia noastră a fost anti Băsescu, anti Morar, anti-anti!

Vreau să subliniez în fața dumneavoastră că noi nu am luat decizia în considerațiunea unor persoane, în virtutea statutului și semnificației statutului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, am găsit de cuviință să repunem în drepturi autoritățile publice consacrate de Constituție ca să-și exercite acele prevederi și prerogative pe care Constituția le dispune, de aceea reacțiile din interior dar, mai ales, reacțiile din exterior, și mă refer în primul rând la reacția purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, au fost pur și simplu revoltătoare și m-au determinat pe mine, și sunt convinsă că și pe dumneavoastră, să ne întrebăm dacă aceeasi persoană si-ar fi permis să aibă o reacție similară, dacă Parlamentul german, Parlamentul francez sau Parlamentul englez ar fi luat o anumită decizie. Mi se pare... și adresez pe această cale, și închei, sperând că m-am încadrat în timp, rugămintea ca autoritățile române să-și exercite prerogativa, să nu mai permită să fim tratați ca niste copii poznasi care sunt pusi la colț pe coji de nucă pentru că au făcut nu stiu ce lucru rău și să se respecte demnitatea statutului poporului român și statului român de stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, aceleasi drepturi ca și celelalte state, să sancționeze astfel de reacții, indiferent din partea cui vin.

Vă mulțumesc, domnilor colegi.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Stimați colegi,

Practic, această primă parte a ședinței noastre a fost epuizată, atât prin intervențiile tuturor colegilor înscriși, cât și prin timpul alocat dezbaterii.

Înainte de a trece la următoarele chestiuni pe care le avem de rezolvat, dați-mi voie să vă aduc la cunostință că au semnat ca fiind prezenți 93 de domni senatori, cvorumu-ul de ședință fiind de 69 de domni senatori.

   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Pentru contabilitate.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pentru contabilitate nu, pentru istorie da, cu o singură condiție, să aibă intervenții de la tribuna Senatului.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că în urmă cu o oră și jumătate aminteam că programul de lucru este până la ora 19.30, având înscrise pe ordinea de zi mai multe inițiative legislative.

Vă consult dacă aveți observații legate de programul de lucru?

Nu sunt observații.

Atunci vă invit să vă ocupați locurile și vă rog să vă pronunțați prin vot asupra programului de lucru.

Vă rog să votați pentru că altfel sigur domnul senator Adrian Păunescu ne poate întreba dacă cei care nu votează, lucrează?

Doi colegi nu doresc să avem program de lucru, doi colegi se abțin și, totusi 61, majoritatea, aprobă programul de lucru, respectiv dezbaterea inițiativelor legislative.

Vă consult dacă aveți observații legate de ordinea de zi?

Nu sunt observații.

Din sală: La probleme organizatorice.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Imediat vă dau cuvântul la probleme organizatorice.

Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

Ordinea de zi a fost aprobată de plenul Senatului cu 68 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere.

 
Domnul senator Nicolae Neagu anunță demisia sa din funcția de președinte al Comisiei economice, industrii și servicii și demisia din Grupul parlamentar al PD-L și din Partidul Democrat Liberal, urmând să-și desfăsoare activitatea ca senator independent afiliat Grupului parlamentar al PNL.  

La probleme organizatorice, ofer cuvântul domnului senator Neagu Nicolae.

De asemenea, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare, dacă au de făcut propuneri pentru modificarea componenței unor comisii, având în vedere faptul că avem mai mulți colegi senatori noi, să ia cuvântul.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Poftiți la microfonul central.

   

Domnul Nicolae Neagu:

Domnule președinte de ședință, mulțumesc.

Stimați colegi, as vrea să fac o declarație astăzi, care cred că este foarte importantă pentru ceea ce cred eu că trebuie să fie demnitatea unui om politic.

Am luat la cunostință, săptămâna trecută, că am fost desemnat, cu acordul dumneavoastră, al Grupului parlamentar PD-L, din care fac parte sau făceam parte, să preiau presedinția Comisiei economice, industrii și servicii. Eu vă mulțumesc foarte mult pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o. Cred că, din punctul de vedere al conducerii, al prezidării, al coordonării activității unei comisii de asemenea importanță, am pregătirea profesională necesară, dar cred că demnitatea și caracterul uman sunt mai importante din punctul meu de vedere și atunci când realizezi că, în definitiv, această mare și înaltă demnitate publică ți-a fost conferită ca urmare a unei negocieri politice pe care eu n-o pot aproba în calitate de senator, motiv pentru care sunt nevoit să renunț la presedinția Comisiei economice, industrii și servicii. Eu îi respect și îi stimez pe colegii senatori ai Grupului parlamentar al PRM, dar politica în ale cărei virtuți eu cred este de dreapta și trebuie să rămână de dreapta.

Eu sunt un om politic cu convingeri de dreapta în politica românească. Eu cred în Dumnezeu. Este și o zi sfântă astăzi. Eu cred în aceste virtuți, în demnitate și onorabilitatea noastră ca senatori, motiv pentru care, pentru a nu aduce și alte prejudicii, îmi înaintez și demisia din Grupul parlamentar al PD-L și din Partidul Democrat Liberal.

Vă mulțumesc.

Un exemplar va fi transmis Biroului permanent, Secretariatului general, liderului de grup și președintelui PD-L.

Sunt senator sau, din acest moment, rămân senator independent și pentru că electoratul, care m-a trimis în plenul Senatului, este sau a fost un electorat al Alianței D.A., rămân senator independent, afiliat Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc mult de tot. (Aplauze).

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Se pare că vom avea probleme în continuare.

Numai puțin. În legătură cu această demisie, având în vedere că mâine avem sedințe în comisii, rog colegii din Grupul parlamentar al PD-L să încerce să ofere o soluție pentru reluarea activității în condiții normale în Comisia economică, industrii și servicii.

Vă rog, domnule senator Iorga. Doriți să interveniți ? Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PRM nu doreste să facă modificări la nivel de presedinți de comisii, vicepresedinți, secretari.

Deci lucrurile rămân asa.

Eu voiam să spun însă altceva. Distinsul antevorbitor - nu vreau să-i dau prilej de drept la replică - ar face foarte bine dacă si-ar păstra toate frustrările sau nemulțumirile pe care le are față de partidul din care a făcut parte acolo. Nu e vinovat Partidul România Mare de nimic. Dumnealui voia să plece la PNL demult, asa că să nu mai vină cu fițe din astea cu care nu impresionează pe nimeni.

Si, ca să fiu cinstit, în aproape 4 ani, mă bucur că a făcut această declarație, că l-am văzut și eu și l-am și auzit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului:  

Vă rog, alte grupuri parlamentare.

Domnul senator Șerban Nicolae.

Vă rog să nu facem comentarii în legătură cu un act de demisie, pentru că este o chestiune personală a unui coleg senator.

   

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte, dacă am depăsit momentul, atunci dați-mi voie să fac câteva anunțuri pentru colegi. Unele din ele trebuie supuse aprobării plenului, altele trebuie transmise mai departe, altele merg la comisii. Este vorba de chestiuni organizatorice.

În acest sens, Grupul parlamentar al PSD îl nominalizează pe domnul senator Traian Mândru, din Circumscripția Galați, pentru a fi membru în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții pe locul devenit vacant ca urmare a unei demisii mai vechi.

De asemenea, o desemnează pe doamna senator Lucia Liliana Tomoiagă ca membru în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă pe locul devenit vacant în urma demisiei domnului senator Otilian Neagoe.

Grupul parlamentar al PSD îl nominalizează - urmează să fie supus dezbaterii și votului Comisiei speciale pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului - pentru funcția de vicepreședinte al acestei comisii pe domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, membru în Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

 
Domnul senator Radu Cătălin Mardare este nominalizat membru în Delegația Parlamentului României la Inițiativa Central -Europeană - Dimensiunea Parlamentară, ca urmare a demisiei domnului senator Sorin Oprescu.  

Nominalizăm pe domnul senator Radu Cătălin Mardare - rugăm să fie transmisă această nominalizare către Birourile permanente reunite, în vederea derulării procedurilor de aprobare în cadrul Camerelor reunite - pentru a face parte din Delegația Parlamentului României la Inițiativa Central-Europeană -Dimensiunea Parlamentară, în locul rămas vacant ca urmare a demisiei domnului senator Sorin Oprescu.

Cred că am epuizat chestiunile organizatorice. Vă mulțumesc.

Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului:  

Nu, îmi cer scuze.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mai aveam de făcut un anunț. Grupul parlamentar al PSD îl nominalizează pe domnul senator Marin Bobeș pentru a prelua funcția de secretar al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, pe locul devenit vacant tot ca urmare a demisiei domnului senator Otilian Neagoe.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
Domnul senator Radu Cătălin Mardare este nominalizat membru în Delegația Parlamentului României la Inițiativa Central -Europeană - Dimensiunea Parlamentară, ca urmare a demisiei domnului senator Sorin Oprescu.  

În legătură cu penultima chestiune pe care ați ridicat-o, în ceea ce-l priveste pe domnul senator Radu Cătălin Mardare, rog Grupul parlamentar al PSD să facă propunerea în scris pentru sedința Birourilor permanente reunite. Mulțumesc.

Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului:  

Celelalte două chestiuni le supun votului dumneavoastră, respectiv prezența în anumite comisii a celor 2 colegi: domnul senator Mândru și doamna senator Tomoioagă.

Vă consult dacă aveți observații ? Dacă nu sunt observații, vă propun să votăm în bloc cele trei propuneri făcute de Grupul parlamentar al PSD, pe locurile cuvenite acestui grup parlamentar.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și nicio abținere.

Vă consult dacă mai sunt alte probleme cu caracter organizatoric. Nu mai sunt.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:  

La punctul 2 din ordinea de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea a 18 inițiative legislative.

Vă reamintesc că Senatul a decis să supună dezbaterii și adoptării numai acele solicitări pentru care inițiatorii sunt prezenți.

Domnul senator Marius Marinescu. (Aplauze.)

   

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să păstrați liniste în sală.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiativele mele pe fond - nu sunt numai ale mele, ci și ale altor colegi senatori - se referă, pe de o parte, la declararea de utilitate publică a unor parcuri, fiindcă vrem să stopăm ca aceste spații verzi să mai fie distruse. O altă inițiativă legislativă se referă la obligarea Consiliului General al Municipiului București să restabilească, să reamenajeze piețe mobile, ceea ce a și început să facă domnul senator Oprescu, acum primar general al Capitalei. Ne reprezintă cu demnitate în Primăria Generală a Capitalei. Si ultima inițiativă se referă la interzicerea demnitarilor de a mai face parte din consilii de administrație sau comisii de privatizare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Întreb colegii senatori dacă doresc să formuleze întrebări în legătură cu solicitările domnului senator Marius Marinescu. În situația în care nu sunt intervenții, supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgență pentru inițiativele legislative înscrise în ordinea de zi la punctul 2, pozițiile 1, 3, 4, 5, 6 și 8.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

Solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului cu 57 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 16 abțineri.

Întreb dacă ceilalți inițiatori sunt prezenți pentru a-si susține cererile.

Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al PRM. Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat,

Stimați invitați,

Propunerea noastră legislativă vizează prorogarea termenului înscris în Legea nr. 35/2008, respectiv ca votul uninominal să fie amânat pentru 2012.

Permiteți-mi să vă prezint motivele. Legea nr. 35/2008 nu reglementează o serie de aspecte privind organizarea și desfăsurarea alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat. Dintre acestea amintim: modalitatea de constituire și componența birourilor electorale organizate pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare, modalitatea de exercitare a dreptului de vot de către cetățenii români cu resedința în străinătate, persoanele invalide sau aflate în imposibilitatea de a se deplasa, precum și de către deținuții care nu au fost lipsiți de drepturile electorale, organizarea și desfăsurarea alegerilor parțiale, efectuarea sondajelor de opinie cu caracter electoral. Totodată, Legea nr. 35/2008 nu sancționează o serie de fapte care pot aduce atingere bunei desfăsurări a operațiunilor electorale, cum ar fi: păstrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiții necorespunzătoare, neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege și neoperarea acestora în listele electorale permanente, efectuarea de operațiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate, necomunicarea către judecătorie a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primărie, neaplicarea pe cartea de alegător sau, după caz, pe actul de identitate a stampilei cu mențiunea "votat" sau a timbrului autocolant, fără motive întemeiate, de către membrii Biroului electoral al secției de votare, precum și încredințarea de către titular a cărții de alegător altor persoane, încălcarea de către primari a obligației de a asigura locuri speciale pentru afisaj electoral, acceptarea de către un cetățean a candidaturii în mai multe colegii uninominale atât pentru Camera Deputaților, cât și pentru Senat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, stimate domnule senator, să vă referiți mai mult la caracterul urgent, nu la conținutul propunerii legislative.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Este o urgență. Permiteți-mi să mai precizez încă un motiv, domnule președinte și apoi urgența.

Legea nr. 35/2008 reglementează într-o manieră incompletă alianțele electorale, actele în baza cărora se votează, birourile și oficiile electorale, modalitatea de delimitare a secțiilor de votare, cuprinsul proceselor-verbale, circuitul acestora, repartizarea și alocarea mandatelor și asa mai departe.

Toate acestea, domnule președinte, onorat Senat, sunt motivele pe care le-a înscris Guvernul României în susținerea Ordonanței de urgență nr. 97/2008, ordonanță care încalcă Constituția României.

Deci, Guvernul României a ajuns la concluzia că Legea nr. 35/2008 este o lege incompletă și v-am prezentat câteva dintre aspectele care trebuie reglementate.

Pentru că toate acestea și multe altele, pe care nu mi-ați mai permis, domnule președinte, să le prezint, nu sunt reglementate corect în Legea nr. 35/2008 și, practic, dacă s-ar lucra conform actualei legi, s-ar ajunge la un adevărat haos în ceea ce priveste alegerile și stabilirea mandatelor, parlamentarii PRM au solicitat ca în procedură de urgență să fie luată în discuție propunerea noastră legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să îi adresați întrebări domnului senator Funar? Nu sunt întrebări.

Supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgență pentru propunerea legislativă înscrisă în ordinea de zi la punctul 2, poziția 10, respectiv Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali. Vă rog să votați.

Solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului cu 41 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 17 abțineri.

Dacă celelalte propuneri legislative...

Doriți să susțineți aprobarea procedurii de urgență pentru vreo propunere legislativă ? Da?

Vă rog, domnule deputat Canacheu.

 
   

Domnul Costică Canacheu - deputat:

Cutuma este să vorbesc de aici sau de acolo?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acolo unde sunteți dumneavoastră. Aici, data viitoare, dacă veți candida la Senat.

 
   

Domnul Costică Canacheu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne senatoare,

Stimați domni senatori,

Legea nr. 562/2004 a stabilit un drept pentru angajații Ministerului Apărării, Ministerului de Interne și Reformei Administrative și a celorlalte instituții din sistemul de apărare și ordine publică să poată cumpăra unele dintre locuințele de serviciu.

Pentru că normele de aplicare a legii au întârziat să apară, câțiva dintre angajații acestor instituții, în acest interval, până la apariția normelor de aplicare, s-au transferat de la o instituție la alta, în mare parte de la Ministerul Apărării la Ministerul de Interne și Reformei Administrative, dar sunt și alte instituții, la Serviciul de Telecomunicații Speciale sau la SPP. Așa se face că 14 cetățeni români, angajați fie la Ministerul Apărării, fie la Ministerul Internelor și Reformei Administrative, au rămas cu situația locativă nereglementată. Am documentat această situație din toamna anului trecut. Am avut, inițial, acordul celor două ministere principale, Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Apărării, de a reglementa această situație pe calea hotărârilor de Guvern, dar nu s-a întâmplat. În sesiunea de primăvară, am adresat rugămintea primului-ministru ca, prin hotărâre de Guvern, să reglementeze această situație. Avem aceste 14 situații în Carei, Satu Mare, Caracal, Târgoviste, Slobozia, Călărasi și București.

Caracterul de urgență este dat de faptul că contractele de închiriere, nefiind reînnoite, nu pot fi preschimbate actele de identitate, iar unele familii nu pot înscrie copiii la instituțiile de învățământ. Nu pot fi contractate credite de consum.

La Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională avem o întreagă corespondență pe această problematică.

Am încercat să obținem reglementarea pe celelalte căi, dar nu s-a reusit până la acest moment.

Vă rog să susțineți procedura de urgență. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Suplimentar vreau să vă spun că există demersuri făcute și către Senat. Există cadre militare care se găsesc în situația de a fi evacuate din aceste case, întrucât s-au mutat în interiorul sistemului național de apărare, dar de la o instituție militară la alta.

Vă consult dacă doriți să puneți întrebări.

Domnule senator Mihail Lupoi, vă rog, microfonul 2.

 
   

Domnul Mihail Lupoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dumneavoastră ați fost ministru de interne, iar eu am fost ofițer, asa că, să zicem, într-un fel, ambii suntem implicați sentimental, cel puțin în legătură cu acest subiect. Totusi o lege nu se face pentru 14 oameni, ci...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul deputat Canacheu a dat exemplu de 14 cazuri pe care le cunoaste dânsul.

 
   

Domnul Mihail Lupoi:

...stabilim un principiu ca, la transferul dintr-o instituție într-alta, să se aplice legea în oricare instituție din sistemul de apărare în care se mută. Dar, cum bine spunea dânsul, eu am înțeles că este vorba de 14 cazuri și nu cred că facem legi pentru 14 persoane.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți dreptate, sunt mai multe cazuri. Eu asa am înțeles că dânsul a dat exemplu de cele 14 cazuri pe care le cunoaste.

Nefiind alte observații, supun votului dumneavoastră aprobarea pentru dezbaterea în procedură de urgență a propunerii legislative înscrise la punctul 2, poziția 11. Vă rog să votați dezbaterea în procedura de urgență a propunerii legislative.

Solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului cu 53 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 10 abțineri. Mulțumesc.

 
Informare cu privire la Scrisoarea Presedintelui României privind participarea cu forțe de poliție la misiunea Organizației Națiunilor Unite din Republica Democrată Congo (MONUC).  

Dacă nu mai sunt alte solicitări, trecem la punctul 3 din ordinea de zi.

Întrucât Presedintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis o scrisoare președintelui Senatului, domnului senator Nicolae Văcăroiu, potrivit prevederilor legale, respectiv, art. 7 din Legea nr. 42/2004, avem obligația să informăm plenul, deoarece Presedintele României a aprobat participarea României cu 15 polițisti la misiunea Organizației Națiunilor Unite din Republica Democrată Congo (MONUC).

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier internațional de mărfuri, semnat la București la 22 noiembrie 2007. (L437/2008)  

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier internațional de mărfuri, semnat la București la 22 noiembrie 2007.

Raportoare: Comisia economică, industrii și servicii.

Din partea Executivului participă doamna secretar de stat Cristina Pocora, căreia îi ofer cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive. Vă rog, microfonul 8.

   

Doamna Cristina Pocora:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al prezentului proiect de lege constă în ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier internațional de mărfuri, semnat la București la 22 noiembrie 2007.

La negocierea acordului s-a ținut seama de directivele și reglementările Uniunii Europene în domeniu.

De aceea, vă rog să adoptați prezentul proiect de lege în forma acceptată prin vot de către comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Repet invitația către Comisia economică, industrii și servicii, comisie care am înțeles că, de circa 5 minute, nu mai are președinte. Vă rog, unul dintre colegi, vicepreședinte, secretar, membri... Domnul senator Dumitru? Am văzut că erați în picioare și am crezut că doriți să... Mulțumesc.

Invit pe unul dintre colegii din Comisia economică, industrii și servicii să prezinte raportul.

Domnul senator Sabin Cutaș?

 
   

Domnul George Sabin Cutaș (din sală):

Nu mai fac parte din comisie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu mai sunteți în comisie.

Vă rog, domnul senator Neagu si-a prezentat demisia.

Domnul senator Petru Șerban Mihăilescu, poftiți, aveți de la mine raportul, este favorabil.

Comisia a fost sesizată cu adresa L437, a luat în dezbatere proiectul de lege.

Aveți cuvântul, domnule senator

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier internațional de mărfuri, semnat la București la 22 noiembrie 2007.

Raportul comisiei este pozitiv. Acordul este cerut de situația de facto, cresterea traficului de circa cinci ori în ultimii trei ani și asteptarea și a altor acorduri importante cu asemenea țări.

Supunem plenului Senatului spre adoptare acest proiect de lege.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Proiectul de lege constituie prioritate legislativă a Guvernului, a fost adoptat de Camera Deputaților, are caracter de lege ordinară, iar Senatul urmează să se pronunțe în calitate de Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil întocmit de Comisia economică, industrii și servicii și proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votați.

Atât raportul Comisiei economice, industrii și servicii, cât și proiectul de lege au fost adoptate de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aderarea României la Acordul european privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 26 mai 2000. (L436/2008)  

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aderarea României la Acordul european privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 26 mai 2000. De asemenea, adoptat de Camera Deputaților.

Raportoare: Comisia economică, industrii și servicii.

Aveți cuvântul doamna secretar de stat Cristina Pocora.

   

Doamna Cristina Pocora:

Acordul a fost adoptat pentru stabilirea unor principii și reguli uniforme în scopul cresterii siguranței transporturilor internaționale și a mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare.

De aceea, vă rugăm să adoptați raportul de admitere întocmit de Comisia economică, industrii și servicii. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Petru Șerban Mihăilescu. Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Proiectul de lege privind aderarea României la acest acord nu ridică probleme deosebite, raportul este favorabil, acordul este un acord tehnic care permite cresterea siguranței transporturilor pe Dunăre. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Domnul senator Viorel Ștefan, Grupul parlamentar al PSD, microfonul 3.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, sigur, asa cum spunea reprezentantul Comisiei economice, industrii și servicii, este o chestiune tehnică, nu ridică probleme, nici eu nu vreau să intru pe fondul acestui acord. Însă am o nelămurire și poate reusim să o clarificăm cu reprezentantul Executivului, în legătură cu prevederile art.3 din Legea pentru aderarea României la acest acord. Deci ne aflăm în situația în care, prin lege, conform prevederilor constituționale, validăm actul Executivului de a adera la un acord internațional, dar tot prin această lege, la art. 3, se inserează o mențiune conform căreia "Orice modificare ulterioară a acestui acord va fi preluată în legislația internă prin ordin al ministrului". Personal sunt derutat, pentru că orice modificare poate să însemne chiar schimbarea sensului acestui acord. Pe de altă parte, chiar dacă am accepta această idee, dat fiind termenul foarte scurt de preluare în legislația internă a părților contractante de trei luni, care se stabileste de principiu în conținutul acordului, observăm că până și în conținutul acordului se face diferențiere. Sunt modificări care nu aduc atingere altor acorduri și, atunci, rămâne valabil termenul de trei luni, dar sunt modificări care ar putea să inducă efect asupra altor acorduri internaționale sau asupra altei problematici importante pentru țara respectivă, pentru care însusi acordul stabileste că termenul de adoptare, de preluare în legislația internă a părților contractante va fi stabilit de la caz la caz, în funcție de importanța, de dimensiunea, de conținutul acestor modificări. Or, asa cum este formulat proiectul de lege care vine de la Guvern și a trecut și de Camera Deputaților, a trecut și de Comisia economică, industrii și servicii, cred că era o chestiune mai degrabă a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Dacă ar fi fost un aviz, poate ne lămuream mai mult. Mie, personal nu mi se pare că este în concordanță cu prevederile constituționale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Dacă puteți să oferiți răspunsuri, vă rog, microfonul 9.

 
   

Domnul Laurențiu Voicu - director general în Direcția Generală Informare Publică și Comunicare a Ministerului Transpoturilor:

La art. 3 s-a stipulat că eventualele amendamente vor fi preluate în legislația internă prin ordin al ministrului, pentru că s-a constatat că, din punct de vedere tehnic, apar amendamente foarte des și, pentru urgență, s-a convenit, inclusiv la Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției, ca aceste amendamente ulterioare să se facă prin ordin al ministrului transporturilor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Si eu vă mulțumesc. Mai mult, vă rog să observați că textul art. 3 nu priveste acordul, ci priveste regulamentul care este anexă la acord.

Din sală: Este parte integrantă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este parte integrantă fiind discutat și negociat.

Mai sunt alte intervenții? Dacă nu mai sunt alte intervenții, precizez caracterul legii, de lege ordinară. Senatul se pronunță în calitate de Cameră decizională.

Vă rog, domnule senator Șerban Mihăilescu.

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Domnule președinte, noi am discutat această problemă la comisie și există deja un număr important de ordine care reglementează aceste chestiuni, ele trebuie modificate în concordanță cu ce s-a aprobat până la ora actuală și cred că nu vor fi probleme, din acest punct de vedere, dacă ministrii sunt responsabili. Dacă ministrii au, într-adevăr, o anumită problemă, nu vor exista, din punctul de vedere al Dunării, probleme pe această chestiune. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă rog să vă pronunțați prin vot atât asupra raportului favorabil întocmit de Comisia economică, industrii și servicii, cât și a proiectului de lege în ansamblu. Legea are caracter de lege ordinară. Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 61 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 5 abțineri adoptă atât raportul întocmit de Comisia economică, industrii și servicii, cât și proiectul de lege în ansamblu.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria ce reglementează activitățile la trecerea frontierei feroviare, semnat la Ruse la 9 februarie 2007. (L182/2008)  

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria ce reglementează activitățile la trecerea frontierei feroviare, semnat la Ruse la 9 februarie 2007. Raportoare: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Din partea Executivului participă la dezbateri doamna secretar de stat Cristina Pocora. Vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Cristina Pocora:

Prevederile acestui acord vor asigura cadrul juridic privind îmbunătățirea condițiilor pentru derularea traficului feroviar de mărfuri și călători între România și Republica Bulgaria.

De asemenea, suntem în deplin acord cu Comisia economică, industrii și servicii, în ceea ce priveste raportul de admitere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Îl invit pe domnul senator Mihail Popescu să prezinte raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
   

Domnul Mihail Popescu:

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru politică externă au transmis avize favorabile, iar comisia noastră a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Precizez că legea are caracter de lege ordinară, este prioritate legislativă a Guvernului României și este adoptată de Camera Deputaților, urmând ca Senatul să se pronunțe în calitate de Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră atât raportul favorabil întocmit de comisie, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 64 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere, raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la București la 9 noiembrie 2007 și la Stockholm la 20 noiembrie 2007. (L244/2008)  

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la București, la 9 noiembrie 2007 și la Stockholm, la 20 noiembrie 2007.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este sesizată în fond. Din partea Executivului participă doamna secretar de stat Georgeta Ionescu. Aveți cuvântul, microfonul 10.

   

Doamna Georgeta Ionescu - secretar de stat în Ministerul Apărării:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Memorandumul de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în domeniul apărării conține prevederi referitoare la: scopul și domeniile de cooperare, protecția informațiilor clasificate, drepturile de proprietate intelectuală, aspectele financiare, jurisdicție, interpretare și aspecte privind intrarea în vigoare, precum și responsabilitățile părților în ipoteza iesirii din vigoare a documentului.

Deoarece părțile urmează să coopereze și în domenii precum cel tehnico-militar, cercetare-dezvoltare și industria de apărare, din categoria instituțiilor de execuție face parte și Ministerul Economiei și Finanțelor.

Având în vedere cele prezentate, vă adresez respectuoasa rugăminte de a vota prezentul proiect de lege.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Mihail Popescu să prezinte raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Aveți cuvântul, domnule general.

 
   

Domnul Mihail Popescu:

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Documentul este în concordanță cu principiile dreptului internațional și corespunde legislației interne a fiecăruia dintre cele două state. Consiliul Legislativ și Comisia pentru politică externă au avizat favorabil acest proiect de lege. Analizând conținutul acestui memorandum, cu unanimitate de voturi, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât să adopte raport de admitere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbaterile generale. Nu sunt intervenții. Legea are caracter de lege ordinară. A fost adoptată de Camera Deputaților, Senatul fiind Cameră decizională. Vă rog să vă pronunțați printr-un singur vot atât asupra proiectului de lege, cât și asupra raportului. Vă rog să votați.

Cu 66 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, au fost adoptate atât raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cât și proiectul de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în misiuni de poliție aeriană, semnat la Sibiu la 14 noiembrie 2007. (L245/2008)  

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în misiuni de poliție aeriană, semnat la Sibiu, la 14 noiembrie 2007.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților

Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Georgeta Ionescu, pentru a prezenta expunerea de motive.

   

Doamna Georgeta Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

După aderarea României la NATO, a fost o preocupare constantă a forțelor aeriene din România și Republica Ungară aceea de a putea răspunde, în mod eficient, noilor amenințări prin perfecționarea serviciului de poliție aeriană și, de asemenea, pentru a putea îndeplini obligațiile referitoare la asigurarea securității aeriene a spațiului aerian național, cât și a spațiului aerian integrat al NATO.

Acordul cuprinde prevederi referitoare la definiții, aspecte generale, scop, structuri și organisme care cooperează, responsabilitățile părților, aprobarea miscării aeronavelor, utilizarea spațiului aerian și a aerodromurilor, căutarea și salvarea, precum și investigarea accidentelor de zbor, pregătire și vizite, sprijin la sol și în aer pentru aeronavele din serviciul de poliție aeriană, compensarea daunelor, precum și alte prevederi.

Menționăm că textul acordului este în concordanță cu principiile dreptului internațional și corespunde legislației interne a celor două state, în special, în ceea ce priveste România, a dispozițiilor Legii nr. 257/2001 privind modul de acțiune.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc mult.

Îl invit pe domnul senator Mihail Popescu să prezinte raportul comisiei.

 
   

Domnul Mihail Popescu:

As vrea să subliniez în fața Senatului că acest acord reprezintă primul document internațional având acest obiect atât pentru România, cât și pentru Republica Ungară, iar semnarea lui a urmărit să ofere un model de cooperare în acest domeniu între state vecine și aliați.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru politică externă au avizat favorabil acest proiect de lege.

Analizând conținutul acordului, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Nu sunt intervenții. Senatul este Cameră decizională. Legea are caracter de lege ordinară. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere, au fost adoptate atât raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cât și proiectul de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. (L277/2008)  

Stimați colegi, vă propun să dezbatem, în continuare, cele trei legi înscrise la punctele 9, 10 și 11 din ordinea de zi - două legi au caracter ordinar - întrucât au termen de adoptare tacită pe 9 septembrie 2008. După aceea, să luăm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 19 din ordinea de zi, pentru care sunt prezenți mai mulți participanți din partea invitaților.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule.

Termen de adoptare tacită - 9 septembrie 2008. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital sunt raportoare.

Din partea Executivului participă la dezbateri domnul secretar de stat Mihai Toti. Aveți cuvântul, microfonul 9.

   

Domnul Mihai Toti - președinte -subsecretar de stat al Administrației Fondului pentru Mediu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 a fost emisă ca urmare a procedurii Comisiei Europene asupra taxei de primă înmatriculare. Comisia Europeană a declarat procedura de infringement nu pentru legalitatea taxei, ci pentru modul de calcul. Ordonanța a început să-și producă efectele pe 1 iulie 2008 și, deja, din fondurile obținute s-a finanțat Programul național de reînnoire a parcului auto (programul "Rabla") și Programul național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități, urmând ca banii să se întoarcă la cetățeni prin înlocuirea sistemelor de încălzire cu combustibili produsi de energii regenerabile.

Domnilor senatori, având în vedere cele spuse, vă rog să votați în consecință.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe unul din cei doi presedinți de comisii, domnul senator Cârlan sau domnul senator Popa, să prezinte raportul comun.

Domnule senator Popa, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comun.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au fost sesizate cu acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. Comisiile reunite au hotărât, cu 10 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri, să adopte raport favorabil, cu 16 amendamente admise, amendamente pe care le-am prezentat în Anexa nr.1 la raport. De asemenea, amendamentele respinse de comisie sunt cuprinse în Anexa nr. 2.

Prin natura reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat potrivit art.76 din Constituția României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Si eu vă mulțumesc.

Este ceva ce nu înțeleg aici, în Anexa nr.2. Sunt doi colegi care sunt deputați și au formulat amendamente la noi?! Nu este posibil acest lucru. Sunt amendamente respinse. Nu este nimic, discutăm imediat amendamentele admise. Intrăm în legalitate, nu vă faceți probleme!

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Vă rog, domnul senator Dan Cârlan. După aceea, urmează să ia cuvântul doamna senator Verginia Vedinaș.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am propus 15 din cele 16 amendamente care au fost admise în raportul favorabil pentru adoptarea, dar modificarea substanțială a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2008, propunând, în esență, desființarea taxei numită "taxă de poluare pentru autovehicule", în fapt, alt nume și o modalitate de calcul un pic schimbată pentru taxa de primă înmatriculare care a funcționat vreme de un an și jumătate. Motivele principale sunt legate de faptul că această taxă, desi botezată a fi "taxă de poluare", aparent o taxă de mediu, este, în fapt, preponderent, după modul de calcul, o taxă de natură fiscală, cu elemente de dublă impozitare și cu un caracter profund discriminatoriu.

Dau doar două elemente ciudate din această taxă care ar trebui să fie de mediu și anume că, potrivit modului de calcul, cu cât creste vechimea autovehiculului, stim cu toții, creste și poluarea datorată uzurii motorului, dar taxa scade.

De asemenea, raportarea la criteriul de capacitate cilindrică este un element de dublă impozitare, atâta timp cât acelasi criteriu - capacitatea cilindrică - este luat în considerare și atunci când se calculează și se percepe taxa locală pentru mijloacele de transport. Dacă ar fi o taxă cu adevărat de mediu, ea ar fi plătită de către toți posesorii de autovehicule, și nu doar de către o mică parte a acestora, aceia care au ghinionul să-și cumpere și să înmatriculeze un autovehicul după data introducerii acestei taxe.

Din acest motiv, este o taxă profund discriminatorie pentru că sunt milioane de autovehicule care circulă pe drumurile României, care poluează și doar o mică parte dintre proprietari, cei deveniți proprietari după 1 ianuarie 2007, plătesc această taxă numită "de poluare". Avem în vedere și poziția exprimată în Camera Deputaților, în această primăvară, prin moțiunea simplă care a fost adoptată și care obliga Guvernul să desființeze taxa de primă înmatriculare și să restituie sumele încasate până atunci. Guvernul a recurs la un subterfugiu. A scos taxa de primă înmatriculare din Codul fiscal și a introdus-o în această Ordonanță de urgență nr.50/2008, a dus încasările, ca venit, la Fondul de Mediu, dar, în esență, avem de a face cu o taxă preponderent fiscală.

De aceea, prin amendamentele propuse și adoptate în comisiile reunite, prin raportul pe care Grupul parlamentar al PD-L îl va vota și, de asemenea, sper că majoritatea dintre dumneavoastră, desființăm taxa de poluare pentru autovehicule, restituim integral sumele încasate fie sub titulatură de "taxă de primă înmatriculare" - între 1 ianuarie 2007 și 30 iunie 2008 - fie sub titulatura de "taxă de poluare pentru autovehicule" - începând de la 1 iulie 2008 și până la data la care această lege va intra în vigoare - în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii pe care o avem astăzi în dezbatere și aprobare, cu indexare la rata inflației. Menționez că desființarea taxei și restituirea ei nu vor afecta programele de mediu derulate prin Administrația Fondului de Mediu, întrucât, pe de o parte, restituirea sumelor se va face pe seama bugetului de stat și nu pe seama fondului de mediu și, pe de altă parte, Guvernul, în cunostință de cauză atât cu poziția Camerei Deputaților, care a votat moțiunea simplă pe tema "taxei de primă înmatriculare", cât și cu votul dat astăzi în Senat, are obligația de a veni cu proiectul bugetului de stat pe anul 2009 având incluse aceste două sume: sumele necesare pentru restituirea taxei și sumele necesare Administrației Fondului de Mediu pentru continuarea programelor începute cu administrația publică locală.

Acestea sunt, pe scurt, motivele pentru care am propus și susținut aceste amendamente și vă solicit votarea raportului, asa cum este el adoptat în comisiile reunite.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

O invit la tribună pe doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului parlamentar al PRM. Aveți cuvântul, doamna senator.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Dragi colegi, v-as ruga respectuos să mă urmăriți cu atenție, deoarece vă supun atenției o problemă referitoare la procedura parlamentară pe care să o aplicăm în această speță. Țin să precizez, de la început, că atât eu, cât și Partidul România Mare suntem pentru conținutul raportului, în sensul desființării acestei taxe aberante care face parte din noianul de taxe, impozite și alte servituți financiare cu care Guvernul nu mai stie cum să ne împovăreze, însă avem o chestiune de procedură parlamentară: cum să facem acest lucru, cum să desființăm această taxă.

Domnule președinte, sunteți apreciat și recunoscut de noi toți ca un mare cunoscător al procedurii parlamentare, asa că sper să fiți de acord și să mă sprijiniți în problema pe care v-o supun atenției.

Dragi colegi, dacă analizăm conținutul acestui raport constatăm că, de fapt, toate prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 sunt desființate, se elimină, existând numai câteva prevederi prin care se spune că se restituie toată taxa, se schimbă perioada, etc. Acest lucru mă determină să susțin în fața dumneavoastră că nu avem de-a face cu un raport de aprobare a ordonanței respective, ci, avem de-a face cu un raport prin care trebuie să respingem ordonanța respectivă, pentru că noi asta facem prin conținutul raportului, iar acele "asa-zise" amendamente, prin care cele două comisii au hotărât să se restituie integral suma de bani, nu sunt altceva decât aplicarea prevederilor art. 115 alin.(8) din Constituția României, care dispun că "prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa - dacă este cazul - măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței". Amendamentele colegilor nostri spun că urmează a fi restituite în integralitate aceste sume. Pentru aceste considerente, punctul meu de vedere este că trebuie modificat raportul comun, în sensul în care să nu avem de-a face cu o aprobare, ci cu o respingere a ordonanței respective și de instituire a unor măsuri prin care să se stabilească ce facem cu efectele care deja s-au produs. Conținutul este destul de asemănător, însă trebuie să îi schimbăm calificarea și modul de redactare. Pentru aceste considerente, pentru respectarea rigorilor procedurii noastre parlamentare eu vă propun retrimiterea raportului la comisie și modificarea lui în sensul celor pe care vi le-am semnalat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu mai avem timp, doamna senator, întrucât se adoptă tacit.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Atunci îl modificăm pe loc. Modificăm titlul.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să înaintăm cu discuția. Alte intervenții? Domnul senator Viorel Ștefan. Microfonul 3.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Poziția Partidului Social Democrat față de această taxă - indiferent cum a fost ea botezată, "de poluare" sau "de primă înmatriculare" - o cunoasteți, am făcut-o cunoscută atât în dezbaterile publice, cât și în conținutul unor inițiative legislative, care, din păcate, nu au avut finalitate. Ca urmare, considerăm ca venind pe cale de consecință votul nostru pozitiv, în sensul anulării acestei taxe, indiferent sub ce formă vrea Guvernul să o prezinte. Nu este un demers conjunctural. As vrea să vă reamintesc că, în perioada anilor 1997-1998, am retrăit această avalansă de încurcături fiscale. Erau zeci și zeci de ordonanțe care veneau să modifice alte ordonanțe, dar un singur lucru era cert: cresterea numărului de taxe și a gradului de fiscalizare a contribuabililor, a cetățenilor din România. Asta se întâmplă și acum cu această taxă. Ea nu a apărut din grija pentru mediu, nu a apărut din grija pentru mai stiu eu care alte obiective nobile, ci a apărut ca o necesitate a găsirii de surse alternative de venituri la bugetul de stat, pentru a compensa golul generat de "celebra" cotă unică de impozitare. Odată cu adoptarea cotei unice de impozitare s-a declansat sarabanda altor impozite și taxe botezate în fel și chip.

Am auzit aici o afirmație cu care eu nu sunt de acord. S-a susținut că aceasta este taxă de mediu și nu este fiscală.

Stimați colegi, în opinia mea, taxa nu poate fi decât fiscală. Că doreste Guvernul să o vopsească, că o pune la dispoziția ministrului, a primului-ministru sau a secretarului de stat nu are nici o relevanță, ea este suportată de către cetățean și, în contrapartidă, cetățeanul nu primeste nimic. Este un instrument de politică fiscală a Executivului. Să nu ne ascundem după deget ! Vrea Executivul să ducă o anumită politică în domeniul mediului, are "oala" mare a bugetului de stat. Are multele miliarde de euro cu care se laudă că au venit ca urmare a cresterii economice fantastice. De ce nu se finanțează politica de mediu de acolo? De ce vrea să o finanțeze introducând o altă taxă pe seama cetățenilor? Aceasta este realitatea și, ca urmare, noi vom vota, în mod clar și fără echivoc, pentru eliminarea acestei taxe indiferent de forma sub care ea se prezintă: fie în temeiul Codului fiscal, fie în temeiul acestei Ordonanțe de urgență a Guvernului nr. 50/2008.

Asupra chestiunii de procedură pe care a sesizat-o doamna senator Verginia Vedinaș sigur, este o chestiune pe care am fi avut timp să o discutăm, pentru că acest raport a fost adoptat înainte de vacanța parlamentară. Astăzi suntem cu două zile înainte de termenul de adoptare tacită. Este târziu. Eu vin și cu argumente de altă natură. Este peste nivelul cunostințelor mele juridice ca să pot intra într-o astfel de dispută cu doamna profesoară Vedinaș, dar as vrea ca dânsa să ia în considerație și faptul că acele texte mari care au fost eliminate sunt chestiuni tehnice. De fapt, ordonanța a venit cu trei teze: una -abrogarea prevederilor din Codul fiscal, această teză a rămas în vigoare, a doua -restituirea banilor încasați de Guvern, această teză a rămas în vigoare și a treia -introducerea unei noi taxe, teză care a fost eliminată prin amendamentele noastre. Că, întâmplător, această teză se regăseste într-un text foarte amplu în conținutul ordonanței, nu are nici o relevanță juridică. De aceea credem că singura soluție care poate să rezolve problema, românii să nu mai plătească nimic și cei care au plătit să primească banii înapoi, este aceasta: să votăm pentru raportul de admitere și cele 16 amendamente care pun lucrurile în ordine. O altă formulă, un vot împotriva ordonanței ar reactiva prevederile din Codul Fiscal ...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Art. 2141 -2143.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Da ...si atunci taxa s-ar încasa în continuare pe sistemul vechi. Aceste fiind spuse, vă mulțumesc și reconfirm că vom vota raportul favorabil cu amendamentele admise asa cum au fost prezentate. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Sabin Cutaș. Microfonul 3.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc domnule președinte.

Partidul Conservator s-a pronunțat constant împotriva oricărei taxe de primă înmatriculare, de poluare, și, mai mult decât atât, pentru restituirea banilor care, din perspectiva noastră, au fost percepuți ilegal. Practic, noi vom susține raportul cu amendamente, asa cum a fost propus, pentru că nu mai este timp să facem un alt raport și există pericolul ca proiectul de lege să fie adoptat tacit.

As vrea să reamintesc colegilor faptul că plenul Senatului s-a mai pronunțat o dată pe o astfel de inițiativă, o inițiativă a Partidului Conservator care spunea acelasi lucru: se elimina taxa auto și se restituiau banii. Eu cred că poziția noastră trebuie să fie constantă și, drept urmare, rog colegii să voteze pentru raportul cu amendamente al comisiei, asa cum a fost prezentat. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Alte intervenții în numele grupurilor parlamentare care nu au luat cuvântul? (Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul).

Suntem la dezbateri generale. A vorbit doamna senator Vedinaș. În turul doi va lua cuvântul cine doreste. Vă rog, domnule senator Constantin Gheorghe.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Mi se pare în plus să am un punct de vedere atât timp cât colegul nostru, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, a inițiat nu mai puțin de 15 amendamente care au modificat chiar fondul acestei legi. De aceea, este usor de spus că susținem raportul și proiectul de lege în forma adoptată de comisie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Si noi vă mulțumim.

Domnul senator Gheorghe Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc domnule președinte,

Onorat Senat,

Vă rog să-mi permite-ți o scurtă intervenție pe procedură.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai să nu ne încurcați mai tare.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Nu, nu, simplific lucrurile. Rugămintea este de a se supune votului raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, iar argumentele imbatabile ale doamnei senator Verginia Vedinaș le vom transmite colegilor aparținând Partidului România Mare din Camera Deputaților, care este decizională, iar Domniile Lor le vor susține, pentru că nu mai avem timp și nu dorim ca proiectul de lege să fie adoptat tacit. Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamna senator Vedinaș a ridicat o chestiune de constituționalitate, o problemă extrem de interesantă, iar acele amendamente erau în acord cu scopul ordonanței, sau, dimpotrivă, veneau ca măsuri reparatorii care decurgeau din intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008.

Vă rog, alte intervenții. Vă rog, domnule președinte Aron Ioan Popa.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Doresc să fac o scurtă precizare. Într-adevăr, în comisii, au fost dezbateri destul de ample și aprinse pe modalitatea în care se va întocmi raportul: un raport de respingere a ordonanței sau un raport de admitere și atunci, în plenul comisiei am hotărât ca, printr-un amendament, proiectul de lege să fie intitulat "Proiect de lege pentru aprobarea și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008..." și textul curge. Într-adevăr, este un raport de admitere pentru o lege pe care o aprobăm și am modificat...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, explicați-ne și nouă, cum o aprobați și o modificați, când, în realitate, o respingeți ?! Deci, dumneavoastră respingeți taxa și, nu numai atât, dați și banii înapoi, apoi spuneți că ați modificat-o, deoarece, în loc să ajungă la buget sau la Ministerul Economiei și Finanțelor, banii ajung înapoi la cetățeni. Vă rog.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Marea majoritate care s-a format la nivelul comisiilor reunite a hotărât această, să spunem, "poziție neconstituțională". (Rumoare, discuții în sală.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai sunt două chestiuni extrem de complicate pe care trebuie să le rezolvăm în plenul Senatului, pentru că Guvernul trebuie să stabilească, prin niste norme metodologice, cum înapoiază banii cetățenilor de la care au fost încasați, aceasta fiind prima chestiune, iar a doua chestiune, ridicată de domnul senator Viorel Ștefan, viza, printr-o eventuală respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008, reintrarea în vigoare a dispozițiilor art. 2141 -2143 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal și îi puneam pe oameni să plătească în continuare taxa. Deci, ele trebuie să fie abrogate și să rămână abrogate.

De aceea este bine că suntem prima Cameră sesizată, că ați schimbat soluția, sigur că este târziu și nu putem face texte în grabă, în sală. (Discuții în sală). Soluția nu este legată decât de raport.

Vă rog, domnule senator Șerban Nicolae.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc.

Domnule președinte as fi fost de acord cu argumentația cu o precizare: deocamdată, nu suntem în ipostaza în care, prin aprobare sau prin respingere, să creăm situația constituțională a reglementării unor efecte deja produse. De aceea, eu propun să lăsăm Camerei Deputaților decizia în această chestiune, în funcție de modificările pe care dânsii, în calitate de Cameră decizională, vor înțelege să le facă sau poate ca urmare a respingerii acestei ordonanțe.

Remarc doar faptul că era bine dacă Grupul parlamentar al PD-L se opunea acestei ordonanțe încă din anul 2006, în Guvern, și nu am mai fi avut această taxă despre care să discutăm atât.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu nu am înțeles care este soluția pe care o propuneți. Să aprobăm raportul sau să respingem ordonanța? Lucrurile sunt diferite. Vă rog, domnule senator Dan Cârlan.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Stimați colegi cred că discutăm cam mult pe o chestiune de un aparent viciu. Domnul senator Viorel Ștefan a punctat foarte corect. Avem o ordonanță de urgență care a venit ca efect al adoptării moțiunii simple în Camera Deputaților, moțiune care obliga Guvernul să desființeze taxa și să dea banii înapoi. Primul element de conținut, prima teză a acestei ordonanțe de urgență este desființarea taxei de primă înmatriculare prin abrogarea unui număr de articole din Codul fiscal. Această prevedere din ordonanța de urgență este păstrată neatinsă în raport. După desființarea taxei de primă înmatriculare, Guvernul, prin ordonanță de urgență, a venit cu o soluție pe care noi nu am acceptat-o.

Guvernul introduce o nouă taxă, numită "taxa de poluare pentru autovehicule", și dispune să se restituie doar o parte din banii fostei taxe de primă înmatriculare. Cu acest lucru comisiile reunite nu au fost de acord, astfel încât noi venim și propunem un raport de admitere a ordonanței pe partea care priveste abrogarea taxei de primă înmatriculare și modificarea ei, în sensul că nu suntem de acord cu introducerea altei taxe și nu suntem de acord cu restituirea parțială a sumelor, ci cu restituirea integrală, conform procedurii stabilite prin raportul de admitere. De asemenea, tot prin raport, Guvernul are 30 de zile, de la intrarea în vigoare a acestei legi, pentru a emite, a elabora normele metodologice prin care aplică legea asa cum este ea adoptată de noi astăzi. Chiar nu este nici un fel de problemă, este vorba de adoptarea ordonanței de urgență, dar și de modificarea ei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Oricum, la Camera Deputaților va fi o problemă, pentru că, desi vor trebui să dea o lege de respingere a ordonanței de urgență, un articol este pozitiv, respectiv faptul că art. 2141-2143 sunt și rămân abrogate. Acelea trebuie să le abroge în continuare.

Stimați colegi, eu supun votului dumneavoastră, cu aceste minusuri recunoscute, raportul comun întocmit de cele două comisii. Vă rog să vă pronunțați prin vot. Chestiunea importantă este că, în primul rând, se anulează taxa și se restituie.

Cu 59 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 2 abțineri, raportul este adoptat de plenul Senatului.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege privind aprobarea și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, conform amendamentului aprobat de către cele două comisii.

Vă rog să vă pronunțați prin vot, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară și a faptului că termenul de adoptare tacită este 9 septembrie a.c.

Cu 53 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege este adoptat de plenul Senatului. Liste pentru grupurile parlamentare.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2008 privind autorizarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative de a încheia angajamente legale pentru unele acțiuni prioritare. (L280/2008)  

La punctul 11 din ordinea de zi, este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2008 privind autorizarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative de a încheia angajamente legale pentru unele acțiuni prioritare.

Invit Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, legea este ordinară. Raport de respingere.

Din partea executivului, participă la dezbateri domnul secretar de stat, domnul Marin Pătuleanu. Aveți cuvântul.

Invit colegii din Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Microfonul 10, vă rog

   

Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență supusă aprobării, vizează adoptarea prin lege a unui cadru normativ, menit să asigure finanțarea pentru dotarea structurilor Ministerului Internelor și Reformei Administrative în vederea îmbunătățirii serviciilor pentru populație și comunitate. Astfel, se solicită finanțarea modernizării tehnologice a bazelor de date existente în cadrul Sistemului național de evidență informatizată a cazierului judiciar, pentru cooperarea optimă cu Sistemul informatic Schengen, cresterea capacității de intervenție a unității de aviație pentru misiuni SMURD, dar și altele, prin achiziții de elicoptere, precum și completarea dotării Inspectoratului General pentru Situații de Urgență cu autospeciale și mijloace tehnice de intervenție.

Față de cele menționate, vă adresăm rugămintea să examinați și să adoptați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Popa, să prezinte raportul comisiei.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital vă propune spre dezbatere și adoptare un raport de respingere, raport de respingere care a rezultat urmare a votului în comisie. Membrii comisiei au votat astfel: un vot pentru, trei voturi împotrivă și două abțineri. În consecință, raportul este unul de respingere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. La dezbateri generale, dacă doriți să interveniți.

Vă rog, domnule senator Viorel Ștefan. Ați venit cu forțe serioase.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Încerc să fiu scurt.

Domnule președinte, o singură precizare: ordonanța are două articole, ambele sunt în afara cadrului constituțional. O problemă face obiectul dezbaterilor la Legea bugetului -aprobare de limită de cheltuieli, aceasta nu se poate face, conform Constituției, decât prin Legea bugetului, iar Guvernul vrea s-o facă printr-o ordonanță dată pe picior, pentru că este ultima sută de metri și s-ar putea face acum niste contracte de vreo 600-800 de milioane de euro. Nu cred că este corect nici măcar din punct de vedere moral să procedăm de maniera asta.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Alte intervenții? Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun raportul de respingere votului dumneavoastră.

Doriți să mai interveniți? Vă rog.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Domnule președinte, vreau să precizez, faptul că, această ordonanță de urgență a fost ca o normă derogatorie de la lege, noi asta am cerut prin această ordonanță. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Așa și începe art. 1: "prin derogare de la prevederi legale".

Vă rog, dacă nu mai sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă rog să vă pronunțați prin vot, precizând caracterul legii, de lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă rog să votați.

Cu 45 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, este adoptat de plenul Senatului, pe cale de consecință, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2008 privind autorizarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative de a încheia angajamente legale pentru unele acțiuni prioritare este respins.

Numai o secundă, vă rog. Este doar raport de respingere și, în această situație, în mod firesc, proiectul de lege, care este un proiect pozitiv, se transformă dintr-un proiect de lege de aprobare a ordonanței de urgență, într-un proiect de lege pentru respingere a ordonanței de urgență. Acesta este titlul cu articol unic: "Se respinge Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2008 privind autorizarea Ministerului Administrației și Internelor de a încheia angajamente legale pentru unele acțiuni prioritare".

Domnule președinte, sunteți de acord să formulați aceste două amendamente la titlul legii și un articol unic în lege? (Replică neinteligibilă a domnului senator Aron Ioan Popa).

V-am aprobat raportul de respingere. Acum, ce supun la vot, legea pozitivă sau legea negativă?

 
   

Domnul Ioan Aron Popa:

Comisia a dat un raport de respingere, nu stiam care va fi votul în plenul Senatului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră un proiect de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2008, cu un articol unic, având acest conținut: "Se respinge Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/ 2008".

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 47 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 3 abțineri, adoptă proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/ 2008.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism. (L279/2008)  

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este raportoare. Dezbateri generale. Termen de adoptare tacită, 9 septembrie 2008.

Doamna președinte Norica Nicolai, vă rog să prezentați raportul suplimentar.

   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport suplimentar de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă, menținându-si punctul de vedere după discuția pe care a avut-o cu comunitățile profesionale relevante, în speță, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Banca Națională a României, Asociația Română a Băncilor.

Legea are caracter organic, asa cum am subliniat anterior, și noi suntem prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, pe raportul suplimentar, dacă doriți să interveniți.

Vă rog, domnule senator, să-i permiteți domnului senator Eckstein Kovács Péter. Vă rog, microfonul 1.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte. Dumneavoastră stiți foarte bine, pentru că ați participat la lucrările Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, am avut invitați de la Ministerul Justiției, de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, de la Banca Națională a României, de la Asociația Română a Băncilor.

I-am ascultat pe toți, dacă au fost obiecțiuni față de texte discutate o dată, am dat câstig de cauză obiecțiunilor realiste și bine formulate. Ca atare, cred că raportul suplimentar aduce o claritate textului actului normativ, iar Grupul parlamentar al UDMR va vota acest raport suplimentar.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Invit colegii senatori în sală, întrucât acest proiect de lege are caracter de lege organică, fiind nevoie de alt cvorum.

Domnul senator Viorel Ștefan.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc. Domnule președinte,

Nu mi-o luați în nume de rău, dar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări si-a păstrat punctul de vedere față de observațiile pe care le-a făcut la dezbaterile precedente în plen și vreau să anunț faptul că și eu mi-am păstrat punctul de vedere. Nu sunt de acord cu amendamentele admise și încerc să fac un inventar succint.

La primul amendament, textul inițiatorului spune că transferul extern, transferul transfrontralier este asa cum este definit el în legislația națională, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vine și spune că transfer extern, înseamnă transfer între două persoane, dacă unul este în România și celălalt este afară. Ar putea fi și asta o ipoteză de lucru, dar nu acoperă definiția transferului transfrontralier care este mai amplă și este reglementată în alte legi, se creează un conflict de legi, dacă rămâne asa. La amendamentul privind...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin. Aceste amendamente nu sunt o inovație a colegilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, a fost o dezbatere la care au participat reprezentanții Băncii Naționale a României, Asociații Române a Băncilor. Am s-o rog pe doamna președinte să intervină.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Dați-mi voie să fac o precizare pe care voiam să o fac la final, as vrea să pun întrebarea cui aparțin amendamentele, pentru că, inițial, ele au venit de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, la reexaminare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital le-a retras și le regăsim în raport fără autor, iar Banca Națională a României nu a fost prezentă, nu poate avea un astfel de punct de vedere și nu poate face amendamente. Totusi, cine le-a făcut? Asociația Română a Băncilor este o parte interesată în acest demers, nu are calitatea să arbitreze regimul spălării banilor.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

O rog pe doamna președinte să facă precizările de rigoare.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Este interesantă această întrebare, pentru că în faza primului raport Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a promovat aceste amendamente. Desi nu aveați calitatea să reexaminați, pentru că era trimisă spre formularea unui raport suplimentar, ne-ați trimis un alt punct de vedere. Conform procedurilor parlamentare și Regulamentului Senatului, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări si-au însusit aceste amendamente care au fost supuse votului în plenul comisiei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, ele au venit din partea Băncii Naționale a României, Asociației Române a Băncilor, Ministerul Justiției. Am avut discuții și în perioada vacanței de vară și săptămâna trecută.

Vă rog, dacă mai sunt alte intervenții. Dacă nu mai sunt alte intervenții, invit colegii senatori în sală. Vă rog să nu mai plecați.

Supun votului dumneavoastră amendamentele care se regăsesc în raportul suplimentar, în Anexa nr.1. Vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Cu 56 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 7 abțineri, amendamentele au fost adoptate. Pentru amendamente, potrivit Regulamentului Senatului, nu se solicită un vot de lege organică.

Voi supune votului raportul comisiei și proiectul de lege la ora 18.30, atunci când vom face apel nominal, invitând toți colegii senatori în sală.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului asupra cererii de reexaminare a Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989. (L475/2007/2008) (Reexaminare la solicitarea Presedintelui României)  

Vă propun să luăm în dezbatere și vă rog să vă pronunțați prin vot în sensul de a lua în dezbatere cu prioritate proiectul de lege înscris la punctul 19 din ordinea de zi.

Proiectul de lege pentru completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Reexaminare la solicitarea președintelui României.

Există o solicitare și sigur că există o asistență numeroasă de peste 200 de persoane.

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu discutarea cu prioritate a acestui proiect de lege. (Discuții.) Presedintele de ședință vă solicită. Vă rog să votați "nu" sau vă rog să motivați cererea.

Cu 57 de voturi pentru, 3 împotrivă și 6 abțineri, solicitarea subsemnatului a fost aprobată de plen.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere cererea președintelui României. Ofer cuvântul doamnei președinte Norica Nicolai.

   

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte, cu permisiunea dumneavoastră și a colegilor, voi prezenta eu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Atunci schimb. Domnul vicepreședinte Șerban Nicolae. Nu cumva să creadă cineva că v-ați schimbat numele.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere cererea de reexaminare formulată de președintele României, domnul Traian Băsescu, privind Proiectul de lege pentru completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989, promovată în Parlament ca propunere legislativă.

În sedința din 3 septembrie a.c., comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere a cererii de reexaminare a legii, cu amendamentele cuprinse în anexă. Amendamentele, în principiu, păstrează o chestiune care a fost și în intenția inițiatorilor și în legătură cu care s-a prezentat și președintele României, în sensul că, asa cum se întâmplă în toate contractele juridice din România, buna-credință se prezumă. Acelasi lucru se aplică și în cazul contractelor de vânzare a imobilelor în baza Legii nr.112/1995, se prezumă buna-credință a părților, implicit a cumpărătorului. De asemenea, în cazul imobilelor care au făcut obiectul unui contract de vânzare pe baza Legii nr.112/1995 restituirea se face în echivalent și nu în natură.

Cu aceste precizări, supunem aprobării raportul de admitere a cererii de reexaminare a președintelui României, cu amendamentele formulate în anexa la raport. Menționăm că această lege are caracter organic, iar Senatul se pronunță în calitate de primă Cameră sesizată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți în legătură cu cererea de reexaminare sau cu raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul senator Marius Marinescu. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Soarta a circa 10 milioane de cetățeni care si-au cumpărat locuințele de la statul român, în anul 1990, în baza Decretului nr. 61/1990 și în baza Legii nr.112/1995 stă astăzi în mâinile noastre, în votul dumneavoastră.

La balcoane se află reprezentanții acestor oameni pe care vă rog să-mi permiteți să-i salut. (Aplauze la balcon.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să continuați, domnule senator.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Față de cei un milion de cetățeni care si-au achiziționat locuințele, conform Legii nr.112/1995, statul se comportă abuziv, nu le recunoaste dreptul de proprietate, prin urmare "smecherii imobiliari", încurajați de stat, le iau casele, îi aruncă în stradă fără milă.

Stimați colegi, suntem ultima speranță a acestor nefericiți și doar noi mai putem opri tragedii precum cele pe care deja le cunoasteți. Atenție, nici o țară fostă socialistă, actualmente membră a Uniunii Europene, nu a retrocedat în natură imobilele naționalizate. La noi, "smecherii imobiliari" cu concursul unor autorități locale, al unor notari, avocați și judecători corupți au început să revendice cartiere întregi în numele vechilor familii boieresti. Este și cazul unor impostori care, pretinzând că reprezintă familia Ghica, revendică cu acte dubioase - atenție! - întreg sectorul 2 al capitalei.

Ce ar însemna dacă instanța i-ar împropietări cu ceea ce cer? Toți cei aproximativ 300.000 de locuitori ai sectorului 2 care si-au cumpărat locuințele în 1990 ar fi evacuați.

Nu numai noii proprietari sunt escrocați, ci și vechii proprietari care îsi vând drepturile litigioase pe nimic rețelelor de "smecheri imobiliari". Această lege, inițiată de conservatori, este singura soluție, după modelul european, care rezolvă atât situația vechilor proprietari, cât și pe cea a noilor proprietari în mod echitabil. Noii proprietari îsi păstrează locuințele, iar vechii proprietari primesc despăgubiri la valoarea de piață.

Stimați colegi, să arătăm că suntem oameni, că ne pasă de cei care asteaptă cu inima strânsă votul nostru și să le facem dreptate.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Conservator susține raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și vă roagă pe dumneavoastră să votăm prin ridicare de mână. Vă mulțumesc. (Aplauze la balcon.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Dumneavoastră solicitați să ne asumăm răspunderea votului, de fapt. Vă mulțumesc.

Vă rog, doamna senator Verginia Vedinaș, apoi domnul senator Eckstein Kovacs Peter.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt puțin emoționată după acest discurs al colegului nostru dar, în general, îmi revin repede și devin rațională și vă spun că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a discutat destul de mult - dumneavoastră și ceilalți colegi stiu - și s-a convenit să dăm un raport prin care să admitem unele modificări ale acestei cereri de reexaminare, unele amendamente.

Ceea ce vreau să vă spun este că și noi am susținut, în mod constant, teza că nu se poate îndrepta o nedreptate creând alte nedreptăți, pe de o parte, iar, pe de altă parte, eu nu-mi permit să vorbesc de la tribuna Parlamentului de judecători corupți și de corupția din justiție, pentru că mi se pare că nu este demn de mine să fac lucrul acesta. Justiția este o instituție care trebuie să rămână respectată în statul de drept și nu trebuie să generalizăm unele accidente care se mai întâmplă, aruncând cu noroi în instituțiile fundamentale ale statului.

Nu pot însă să nu recunosc, ca avocat, că, în practică, în jurisprudența instanțelor judecătoresti, se întâmplă foarte multe interpretări aberante care sfărâmă, practic, principii ale dreptului, în general, cum ar fi principiul bunei-credințe, prezumția legală de bună-credință și sunt pusi oamenii să-și dovedească buna-credință când, de fapt, ceilalți ar trebui să dovedească reaua-credință. Sunt multe lucruri care sunt nelalocul lor. Noi credem că, prin această inițiativă legislativă și legea care a fost adoptată, mai reasezăm, într-un fel, pe un făgas normal lucrurile, este adevărat că puțin mai târziu, dar românul spune "mai bine mai târziu decât niciodată".

Partidul România Mare va vota raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc respectuos. (Aplauze la balcon.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Microfonul central. Domnul senator Eckstein Kovacs Peter.

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este clar că una din activitățile sau hotărârile Parlamentelor care s-au succedat din 1990, o activitate care a făcut mult rău României și românilor, a fost legislația cu privire la bunurile preluate abuziv de către stat și soarta acestora. Cunoastem cu toții că au fost acte normative consecutive, unele care au nesocotit drepturile legitime ale fostilor proprietari deposedați abuziv, după aceea, prin schimbarea Guvernului, practic, s-a schimbat optica legiuitorului, s-a schimbat practica și, cunoastem cu toții, instanțele de judecată, în unele cazuri, judecă și acum cauze care au pornit acum 10-15 ani. Ca atare, aici cred că eu însumi port o parte din vină și legiuitorul, în ansamblul lui, poartă o parte din vină.

În 2001, s-a adoptat Legea nr.10 care cred că a fost rodul unui compromis între interesele fostilor proprietari, respectiv ale fostilor chiriasi deveniți proprietari. Cred eu că a fost o înțelegere chiar transpartinică să lăsăm ca, pe baza acestui act normativ, în sfârsit, să se aseze lucrurile și să ajungem la capătul retrocedărilor, respectiv al clarificării relațiilor de proprietate. Acest lucru a fost respectat. Nu l-am modificat până acum.

Eu vreau să aduc la cunostința dumneavoastră că această inițiativă legislativă - că vorbim de o inițiativă legislativă - a fost respinsă de Senat, fiind prima Cameră care a luat-o în discuție. Ulterior, Camera Deputaților a avut un alt punct de vedere și a adoptat inițiativa într-o formă oarecare.

Presedintele României, prin cererea de reexaminare, aduce critici deosebit de severe acestui act normativ, care se află în procedura de reexaminare: "Actul normativ transmis spre promulgare este echivoc și imprecis, conținând formulări neclare, multe dintre prevederi fiind adoptate cu nerespectarea principiilor constituționale și a normelor de tehnică legislativă.

Legea trimisă spre promulgare nu corespunde nici exigențelor Convenției Europene a Drepturilor Omului."

Sunt două chestiuni importante în această inițiativă legislativă.

O problemă este compensarea persoanelor care au cumpărat locuințele în baza Legii nr.112/1995 și care le-au pierdut definitiv și irevocabil în instanță. Compensarea acestora să fie la valoarea de circulație a locuinței.

Este un punct de vedere care a apărut de mai multe ori în fața Parlamentului României, în care noi, desigur, având în vedere situația bugetului și situațiile de echitate putem să ne pronunțăm, cred eu, pozitiv sau putem să amendăm textul.

Dar textul care, într-adevăr, și în opinia mea este neconstituțional și contravine practicii CEDO este art.20 alin.(2) care, chiar și în forma modificată de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, rămâne neconstituțional și contrar practicii CEDO.

Este vorba de o prevedere care stipulează că: "Apartamentele vândute pe baza Legii nr.112/1995 nu mai pot fi revendicate în natură, respectiv, restituite în natură, ci numai prin compensații prin echivalent."

Acest text nu face distincție dacă imobilul care a trecut în proprietatea statului a trecut cu titlu valabil sau fără titlu, pentru că atunci când imobilul a trecut cu titlu în proprietatea statului și apoi statul a revândut chiriasilor, și legislația actuală spune că, dacă s-au făcut în condițiile legii, acestea sunt valabile. Dar dacă imobilul nu a trecut în proprietatea statului cu titlu, aici este problema. Eu am învățat la dreptul roman: "fraus omnia corrumpit" - "frauda corupe totul". Statul nu poate să dea unui terț, unui fost chirias, ceea ce nu a fost și nu este al lui. În această chestiune s-a pronunțat Curtea Constituțională. Este vorba de o decizie că Legea nr.112/1995 nu reglementează decât imobilele preluate cu titlu valabil, nu și pe cele preluate fără titlu, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în acelasi sens - vezi cauza Păduraru contra României, o decizie a CEDO publicată, de altfel, în Monitorul Oficial și cunoscută de noi toți.

Ca atare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a făcut, cred eu, o treabă bună, adoptând acest raport, a corectat unele inadvertențe care au rămas în proiectul de lege transmis spre promulgare, dar această situație are darul de a încurca lucrurile, de a deschide cutia Pandorei, de a face să se meargă la Curtea Constituțională și statul român să plătească sume imense într-o cauză în care e clar că deja s-a pronunțat Curtea Europeană a Drepturilor Omului și nu are cum să-și schimbe practica.

Ca atare, solicitarea mea ar fi -este o cerere de reexaminare, deci nu suntem ținuți de termene - să retrimiteți Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări acest raport, ca să ne aplecăm încă o dată, să cerem părerea agentului guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, să vedem aspectele constituționale pe care le implică acest proiect de lege.

Solicit, domnule președinte, să supuneți votului retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Solicitarea o faceți în numele Grupului parlamentar al UDMR?

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Șerban Nicolae.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am să încep, desi nu eram pregătit pentru asta, cu o precizare față de solicitarea domnului senator Eckstein Kovacs Peter.

Retrimiterea la comisie ar presupune că la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu s-a rezolvat problema supusă dezbaterii. Ar însemna că am făcut ceva erori, ar însemna că au fost neînțelegeri sau că nu s-au adus toate argumentele. A revedea în aceeasi echipă, în acelasi format, aceeasi cerere de reexaminare nu ar conduce decât la acelasi rezultat. Si aici as vrea să fac câteva precizări. Nimic din legislația europeană, nimic din legislația internațională nu ne poate obliga, asa cum nu obligă niciun alt stat să răstoarne un principiu vechi al prezumției bunei-credințe a dobânditorului cu titlu oneros, adică pe bani, a unui bun imobil. Toate principiile care vorbesc despre posibilitatea lui "restitutio in integrum" precizează ca excepție acest principiu al dobânditorului de bună-credință și cu titlu oneros al unui bun imobil.

De aceea, eu cred că moral, legal, cinstit, dacă vreți, până la urmă, este să recunoastem că oamenii care au cumpărat, persoanele care au cumpărat imobilele în care locuiau de 30 - 40 de ani, în baza Legii nr. 112/1995, au fost cumpărători de bună-credință.

Faptul că titlul statului poate fi pus în discuție nu afectează buna-credință a cumpărătorului. Dacă îmi arătați o singură persoană care avea posibilitatea, înainte de 1989, să verifice la repartiție cum a dobândit statul, dacă există un titlul valabil sau nu, dacă s-a pronunțat o hotărâre judecătorească cu privire la titlul statului, atunci ar însemna să dăm peste cap tot, dar eu vă spun că asa ceva nu există. Toți cei care au avut, din punctul meu de vedere, nesansa de a primi repartiție într-un imobil naționalizat -pentru că altfel n-ar fi avut atâtea probleme în zilele noastre -au fost de bună-credință. Toți s-au supus acelorasi legi ca toți cetățenii patriei.

În legătură cu posibilitatea de a merge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului - că bănuiesc că la asta vă refereați, nu la Curtea Constituțională - și de a obliga statul român să plătească despăgubiri înseamnă că nu ați citit foarte atent ceea ce am spus noi. Noi nu am spus că nu se restituie nimic, n-am spus că nu se mai respectă dreptul de proprietate al celor care au fost deposedați de stat, ci am spus că vor primi deja despăgubiri. Prin această lege se acordă despăgubiri. Am spus, asa cum a amintit și doamna Vedinaș, că nu vrem să reparăm o nedreptate generând alte nedreptăți. Si atunci, propunerea noastră era ca imobilele dobândite în baza Legii nr. 112/1995 - și n-as vrea să vă supărați pe mine că fac o paranteză și vă spun că e valabil și în cazul unui imobil de 300 de metri pătrați în strada Mihăileanu - cumpărate cu bună-credință, nu se restituie în natură revendicatorilor, ci acelor revendicatori, care, la rândul lor sunt de bună-credință și fac dovada că au stăpânit legitim, legal, direct sau prin antecesori, imobilul respectiv li se acordă despăgubiri prin Fondul Proprietatea sau prin alte forme prevăzute de lege.

Restituirea în natură înseamnă, în primul rând, evacuarea celor care locuiesc în aceste imobile de 30 - 40 de ani, înseamnă evacuarea unor oameni care nu au altă posibilitate și nici nu si-au însusit un bun în mod abuziv, arbitrar sau prin forță, prin violență sau prin orice alt mijloc imoral sau ilegal.

De aceea, vă rog să fiți de acord că nu avem de ce să trimitem acest proiect de lege la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog să fiți de acord că am tratat cu toată seriozitatea o problemă pentru care cred că s-au tăiat trei păduri, numai ca să se tipărească toate dezbaterile, de-a lungul celor 18 ani trecuți de la revoluție încoace și vă rog să fiți de acord că soluția pe care am găsit-o este una corectă.

Fac precizarea că în Senat această lege a fost respinsă, nu pentru că Senatul ar fi fost împotrivă, ci pentru că majoritatea de vot a fost insuficientă pentru a acoperi cerința constituțională valabilă în cazul legilor organice, asa cum este aceasta.

De aceea, vă rog să fiți de acord că raportul poate fi aprobat, că ne-am însusit o parte din observațiile Presedintelui României și putem să transmitem această lege Camerei Deputaților pentru a se pronunța în calitate de Cameră decizională.

Grupul parlamentar al PSD, constant în această chestiune, respectând dreptul de proprietate, în esența sa constituțională, pentru toți cetățenii României, propune și susține acest proiect de lege.

Mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Celelalte grupuri parlamentare doresc să intervină?

Vă rog, domnule senator. Vă rog, microfonul 3.

 
   

Domnul Ilie Ionel Ciuclea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, dragi colegi.

Eu cred că nu este întâmplător că astăzi noi suntem aici și decidem un lucru extraordinar de important. Este Sfânta Maria și, în numele acestei sărbători a crestinilor, eu cred că noi nu avem dreptul să fim blestemați, în viitor, de copiii acelor domni. (Aplauze la balcon.)

Ați văzut, sunt milioane, sunt sute de mii și nu sunt numai case, sunt terenuri, sunt păduri. Toate au trecut în discreția unor cavaleri ai răului - nu-i pot numi altfel, avem dovezi suficiente, stim despre ce este vorba - și dacă 18 ani s-a tăcut sub o formă sau alta, trebuie să ne recunoastem astăzi vina, pentru că și vina recunoscută poate fi îndreptată.

Eu cred că nu se poate îndrepta un rău cu altul, asa cum s-a mai precizat, iar eu cred că nu se face nicio nedreptate nimănui, ci, pur și simplu, îi împăcăm și pe cei ale căror proprietăți au fost naționalizate de vechiul stat român, sub autoritate de ocupație, și ceea ce a încercat statul român să facă după 1990. Sunt două greseli de stat uriase, după părerea mea, și eu cred că trebuie să le îndrepte cine a gresit.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze la balcon.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog să nu mai aplaudați.

Stimați colegi, s-au pronunțat toate grupurile parlamentare. Eu vă propun să sistăm discuțiile... Nu v-ați pronunțat? Vă rog, Grupul parlamentar al PD-L, aveți cuvântul. (Discuții în sală).

Îmi cer scuze. Am avut impresia că s-a pronunțat.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule președinte, vă mulțumesc. Să stiți că era cât pe-aici să dați satisfacție dusmanilor. Noroc că aveți echilibrul necesar să le îndreptați repede.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Așa este, dar am și memorie față de poziția din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule președinte,

Eu am să pun problema din alt punct de vedere. Absolut tot ce s-a spus la microfoanele acestei săli a fost susținut și valabil, într-un fel, dar eu pun o întrebare către toți colegii mei antevorbitori. Această lege, în această formă, rezolvă problema? E retorică sau e de actualitate? Asta e întrebarea mea: rezolvă problema?

Din sală: Da.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Eu vorbeam cu colegii mei senatori și este o întrebare justificată. Să stiți, doamnelor și domnilor, este justificată, pentru că s-ar putea să ne confruntăm cu foarte multe probleme. De ce spun asta? Presedintele Traian Băsescu, când a trimis spre reexaminare acest proiect de lege, a făcut 11 observații de fond. În actuala formă - și sunt membru în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări - nu sunt rezolvate toate aceste probleme. Si atunci pun întrebarea: facem o lege care să devină inaplicabilă?

Vă dau numai un exemplu: punctul 6 din cererea de reexaminare. Spune președintele Traian Băsescu: "Astfel, se prevede că restituirea sumelor se va realiza de către Ministerul Finanțelor Publice din fondul extrabugetar constituit la momentul încasării prețului plafonat. Pentru ca legea să poată fi pusă în aplicare, trebuie garantată efectiv existența acestor fonduri, modalitatea și termenele de plată. Altfel, se creează legi care nu au finalitate decât la nivel electoral, și nu în plan social."

Este o problemă de fond, stimați colegi. Facem legi la nivel electoral sau la nivel social? Cum garantăm noi acestor oameni când și din ce fonduri îsi vor primi banii, despăgubirile? Este o problemă importantă. E foarte simplu să fii pe placul oamenilor. E foarte simplu să te faci plăcut și să le spui, să-i încurajezi, că le vrei binele, dar de multe ori, acest bine e, de fapt, un rău imens.

Mai departe, ca să pună în balanță niste lucruri, președintele spune: "Este nevoie ca pentru situații identice să fie prevăzute aceleasi soluții. Or, prezenta lege transmisă spre promulgare prevede că persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii le sunt acordate despăgubiri din Fondul "Proprietatea", iar persoanelor ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost desființate li se restituie sume de bani." O altă inechitate. De aceea, eu vă propun să reflectați la ceea ce a spus colegul meu Ekctein Kovacs Peter. Poate încă o zi de dezbatere în comisie mai rezolvă câteva aspecte punctuale chiar din cererea făcută de președintele Traian Băsescu. Nu cred că dacă noi, acum, dăm un vot pe placul multora, se și rezolvă problema și se rezolvă la nivelul asteptărilor, pentru că este foarte important ca o lege să fie aplicabilă și să fie o lege care să rezolve toate problemele, toată cazuistica necesară. De aceea, eu zic că ar fi bine să reflectăm la propunerea colegului Eckstein Kovacs Peter.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci -ca să înțeleg bine - susțineți cererea de restituire și vă întrebați de unde ar putea să vină banii pentru această chestiune. Vă aduceți aminte că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a spus să vină de acolo de unde s-au dat bani și s-a propus să se dea bani și regelui Mihai pentru despăgubiri: din bugetul de stat.

Stimați colegi, eu vă propun să încheiem dezbaterile... (Domnul senator 1icolae Marian Iorga solicită cuvântul.)

Vă rog! Ce probleme de procedură aveți? Microfonul 2.

Domnule senator Iorga, vă rog!

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte,

Problema mea de procedură este că ni se tot dă la cap cu Europa și comisiile ei. N-am auzit încă...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În care dintre articolele Regulamentului?

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Un coleg, fie el și Eckstein Kovacs Peter, să ne spună că o comisie a Europei intervine la statul maghiar să restituie Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal, Arhiepiscopiei Sibiului, Curțile Gojdu din Budapesta! (Aplauze la balcon).

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator...

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Acolo, Europa tace? Eu nu profit de faptul că sunt niste oameni aici, dar nu pot fi de acord cu niste puncte de vedere hilare, efectiv. E posibil ca niste oameni să fie aruncați în stradă...? N-am nimic cu proprietarii, dar unii proprietari sunt pe la Berlin, prin alte țări... unii sunt și prin Australia și revendică niste proprietăți. Se pot găsi soluții în timp, dar sunt oameni, în România, care nu au unde să locuiască, efectiv, și atunci eu zic că această lege stopează, cât de cât, aceste evacuări. Ca să nu intru acum și în mafia caselor naționalizate și asa mai departe. (Aplauze la balcon).

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă rog să păstrați linistea!

Domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am avut emoții, pentru că, stând acolo în spate și fiind cam micuț, credeam că nu-mi vedeți mâna care solicită cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stiam doar că faceți parte dintr-un grup parlamentar și am spus să se prezinte poziția grupului parlamentar...

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Nu, nu mai fac parte dintr-un grup parlamentar, sunt independent...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți dreptul la cuvânt. Vă rog.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că noi ar trebui să trăim un sentiment destul de grav. Nu facem deloc socoteala că trebuie să ne îndreptăm gândurile spre niste oameni care sunt în suferință, iar unii au ajuns chiar la nivelul disperării. Încercăm să aducem în fața Parlamentului, a Senatului, tot felul de idei plecate de la Uniunea Europeană, plecate de la juristii domnului președinte al țării, dar, nu ne gândim, de fapt, ce se întâmplă cu sutele de mii de familii care sunt într-o situație de impas. Ne gândim că nu-i nimic, trece legea, bine...(aplauze la balcon) Nu trece legea, iar este bine. Noi mergem înainte, ei n-au decât să-și vadă de treaba lor. Eu cred că dânsii au fost cumpărători de bună-credință, pentru că au venit de undeva sau au ajuns în orașele unde au cumpărat aceste case întâi în calitate de chiriasi în timpul unui regim. Noi nu putem să călcăm în picioare istoria pe care am trăit-o, istoria pe care am făcut-o. Majoritatea dintre noi am trăit în acea perioadă, am muncit, am construit, am dus mai departe tot ceea ce românul a avut în suflet. Lăsăm, fără discuție, în spate tot ce a fost rău, dar acesti oameni au muncit, au construit țara, au ajutat la reconstrucția țării, unii dintre ei, iar acum trebuie neapărat să-i călcăm în picioare și să-i aruncăm, pur și simplu, din casele lor, ai căror proprietari sunt de drept și să-i ducem într-o pădure sau poate că ar fi bine să le acordăm niste fonduri din care să le construim niste corturi în care să se mute? Deci, e bine să venim cu societatea înapoi și să nu mergem înainte?

A venit revoluția din 1989 și, iată, lucrurile s-au schimbat. S-a decis, nu?, tot în acest Parlament ca acesti oameni să-și poată cumpăra casele, prin Legea nr. 112/1995, în care ei au stat, au fost chiriasi, cum spunea un coleg de-al nostru, au locuit 10 ani, 20 de ani, 30 de ani. Legea se votează, oamenii îsi cumpără casele, sunt, fără discuție, de bună-credință, pentru că nimeni nu le-a spus că statul comunist, care, prin diverse metode, a luat aceste imobile, nu le-a spus, domnule, să stiți că acestea au avut proprietari de drept și că acum dumneata cumperi o casă care s-ar putea, cine stie când, dacă vin americanii, o vom lua înapoi. Si atunci, ce facem cu acesti oameni? Reusim oare cu acest gest să satisfacem pe cei care au avut aceste case cândva? Dar, ei, unii, nu mai există! Acesti oameni, care au cumpărat casele conform Legii nr. 112/1995 nici nu stiu, uneori, că participă la niste procese ca reclamanți! Este cineva dintre noi care nu stie ce se întâmplă în tribunale cu această situație a Legii nr. 112/1995? Este cineva care nu stie că cohorte de avocați vin și falsifică acte, vin cu martori falsi...(aplauze la balcon)... și scot 30% din câstigul pe care-l ia acel invizibil proprietar? Cred că nu e nimeni care nu stie acest lucru! Si atunci trebuie să ne îndreptăm, în orisice caz, gândurile și ochii spre acesti oameni.

Înainte de a încheia, as vrea să spun ceva, să răspund prietenului și colegului meu. Dacă acesti oameni au vreun câstig? Da, au un câstig, că vor rămâne în casele lor, iar cei care trebuie să-și ia despăgubirile, să le ia dacă le merită. Poate că atunci judecătoriile, tribunalele vor fi mai atente și nu vor mai exista atâtea recuperări, nici plata nu va fi atât de mare, dar, în orice caz, bugetul de stat are posibilități. Avem bani de la privatizările astea care nu se mai termină și care vin la bugetul de stat.

Cred că o singură soluție este - și am să vă rog pe dumneavoastră, domnilor colegi, să țineți cont de cuvântul meu și de rugămintea mea și, mai ales, de aceste sute de mii de familii care riscă să ajungă în stradă și să stea pe la colțuri de păduri - să le dăm dreptul acestor oameni să rămână în casele lor, ai căror proprietari sunt de drept.

Vă mulțumesc. (aplauze la balcon)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Stimați colegi, nu mai ofer cuvântul niciunui coleg senator, pentru că altfel vom risca să discutăm între noi, nu să rezolvăm o problemă. (Discuții în sală) Nu, nu vă supărați. Este foarte clar că sunt două puncte de vedere, diametral opuse.

Voi supune votului, voi oferi dreptul la replică acum, pentru că un coleg v-a pronunțat numele.

Dați-mi voie, nu vă supărați, toți avem aceleasi drepturi. Ați luat cuvântul în numele grupurilor parlamentare, am oferit cuvântul și senatorilor independenți.

Supun votului dumneavoastră, în primul rând, sistarea discuțiilor.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Sigur că există încă enorm de multe argumente, dar nu le putem spune toate acum.

Cu 70 de voturi pentru, 2 abțineri și un vot împotrivă, vă rog să nu mai aplaudați, discuțiile au fost sistate.

Ofer cuvântul domnului senator Eckstein Kovács Péter, drept la replică. Două minute, vă rog.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi vorbi mai puțin. Nu este vorba de o inițiativă legislativă pentru drepturile chiriasilor, nu e vorba de prelungirea termenului în care pot să stea în case, nu este vorba despre evacuare fără a primi o altă locuință, este vorba de a acorda dreptul de proprietate în natură fostilor chiriasi. Aici sunt cauze pe rol, sunt cauze care au fost soluționate definitiv, irevocabil și puse în aplicare. Una dintre părți a fost într-un regim juridic și sunt absolut discriminați de...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deja ați intrat pe fond, iar soluțiile sunt date de noi la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru cele două cazuri...

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Pentru colegul meu, domnul senator Iorga, vreau să precizez că, într-adevăr, nu există o directivă europeană. Fiecare țară îsi rezolvă problemele cum vrea. În schimb, există o Curte Internațională a Drepturilor Omului care a statuat în chestiuni asemănătoare fără echivoc și pe asta statul român s-a obligat să o respecte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

A doua chestiune pe care trebuie să o rezolvăm prin vot.

Colegul Marius Marinescu a propus ca votul să fie deschis, pentru a ne asuma, fiecare dintre noi, răspunderea votului.

Nu vă supărați, nu vă încruntați, nu fiți tristi, există un articol în Regulament în baza căruia orice coleg senator, în numele unui grup parlamentar, are dreptul să propună modalitate de vot. (gălăgie foarte mare în sală)

Domnule senator Dumitru, doriți să luați cuvântul? Vă rog, la microfon. (replici neinteligibile din sală)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Un grup parlamentar, are dreptul, potrivit Regulamentului, să ceară vot deschis, să ceară vot secret, să ceară vot cu bile și asa mai departe. Am înțeles că domnul senator Marius Marinescu a făcut propunerea în numele Grupului parlamentar al PC. Bun.

Supun votului dumneavoastră propunerea să votăm prin ridicare de mână.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Solicitarea a fost aprobată de plen cu 50 de voturi pentru, 5 abțineri și 24 de voturi împotrivă.

Supun votului dumneavoastră raportul ... (replică neinteligibilă din sală)

Da, îmi cer scuze, asa este... Mi-am notat, dar am uitat să spun că domnul senator Eckstein Kovács Péter a solicitat restituirea la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în favoarea unui raport suplimentar.

Vă rog, am aprobat procedura de vot deja.

La această solicitare venită din partea Grupului parlamentar al UDMR s-au raliat și colegii de la Grupul parlamentar al PD-L.

Supun votului dumneavoastră cine este de acord cu această cerere.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. S-a aprobat vot prin ridicare de mână. Plenul este suveran.

32 de voturi în favoarea cererii.

Voturi împotrivă?

48 de voturi împotrivă.

Cine se abține?

Nicio abținere.

În această situație, solicitarea venită din partea Grupurilor parlamentare UDMR și PD-L a fost respinsă. (aplauze la balcon)

Vă rog să nu mai aplaudați.

Vă rog să păstrați ordine în sală.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări la cererea de reexaminare a legii transmisă Parlamentului de către președintele Traian Băsescu.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Niciun vot împotrivă.

Cine se abține? Vă rog să numărați.

8 colegi s-au abținut, 99 de colegi au fost prezenți, potrivit semnăturilor date în condica de prezență, deci, cu 91 de voturi pentru și 8 abțineri, raportul favorabil întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este aprobat de plen.

Vă mulțumesc. (aplauze la balcon)

Vă rog să păstrați linistea.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism. (L279/2008)  

Stimați colegi, pentru că în urmă cu jumătate de oră am discutat o lege la fel de importantă, dar pe care nu am dat vot decât pe amendamente, și este vorba de punctul 10 din ordinea de zi, Legea privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, supun votului dumneavoastră prin ridicare de mână raportul favorabil întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Amendamentele au fost aprobate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă?

Niciun vot împotrivă.

Se abține cineva?

Un vot.

Cu 98 de voturi pentru și o abținere, raportul este aprobat de plenul Senatului.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Niciun vot.

Se abține cineva?

În unanimitate, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2008 este aprobat de plenul Senatului.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului Legii organizării și funcționării statisticii oficiale în România. (L353/2008)  

Revenim la punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul Legii organizării și funcționării statisticii oficiale în România.

Comisia economică, industrii și servicii.

Invit la pupitru pe reprezentantul Executivului. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă rog să prezentați expunerea de motive. Microfonul 8.

O invit pe doamna vicepreședinte Norica Nicolai să conducă în continuare sedința.

   

Domnul Vergil Voineagu - Presedintele Institului Național de Statistica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În preajma împlinirii a 150 de ani de la înființarea statisticii oficiale din România, Institutul Național de Statistică a inițiat prezentul proiect de lege. Acesta a fost elaborat în conformitate cu Regulamentele și Directivele Uniunii Europene privind statisticile europene și a fost motivat, în special, de următoarele obiective: întregirea și perfecționarea cadrului legal de reglementare a organizării și funcționării statisticii oficiale în România, în scopul armonizării legialției naționale cu legislația europeană în materie și a integrării sistemului național statistic în sistemul statistic European.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule sectetar de stat.

Domnule senator Mihăilescu, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia economică, industrii și servicii a analizat proiectul de lege cu multă satisfacție, deoarece este singurul proiect de lege pe care l-am primit într-un an de zile, restul au fost numai ordonanțe. S-a acordat un aviz favorabil, ținând cont că reglementarea veche era din 1992, am intrat în Europa, iar Regulamentul Consiliului European din 1997 impune modificarea acestei legi.

În aceste condiții, s-a întocmit un raport de admitere cu amendamentele cuprinse în anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îmi fac datoria dă-l întreb pe reprezentantul Guvernului dacă este de acord cu amendamentele cuprinse în anexă. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

 
   

Domnul Vergil Voineagu:

Da, doamna președinte, suntem de acord cu amendamentele cuprinse în anexă.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu amendamente. Vă rog să votați, prin aceeasi procedură, pe care am calificat-o ca precedent, prin ridicarea de mână. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nu.

Se abține cineva? Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nu.

Se abține cineva? Nu.

S-a adoptat.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor. (L338/2008) (votul pe raport și votul final se vor da în sedința de marți, 16 septembrie a.c.)  

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor.

Reprezentantul Guvernului va prezenta punctul de vedere. Din partea Comisiei economice, industrii și servicii domnul senator Petru Șerban Mihăilescu va prezenta raportul.

Domnule secretar de stat aveți cuvântul. Am rugămintea de a prezenta succint conținutul proiectului de lege. Microfonul 9, vă rog.

   

Domnul Constantin Teodorescu - secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației:

Prin proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului se asigură aplicarea prevederilor Regulamentului 717 al Parlamentului European și al Consiliului European privind rooming-ul în rețelele publice de telefonie mobilă în interiorul Comunității Europene.

În ceea ce priveste atribuțiile de monitorizare și verificare a respectării obligațiilor prevăzute în regulamentele comunitare, este necesară clarificarea prevederilor legale potrivit cărora pot fi solicitate informații.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Mihăilescu, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Raportul la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea Ordonanței nr. 79/2002 a necesitat mai multe sedințe. Au fost analizate împreună cu specialistii în domeniu, există un Regulament al Parlamentului European, aprobat în 2007, precum și alte hotărâri ale Consiliului European pentru rooming în rețelele publice.

Reglementarea actuală aduce și în România prevederile europene. De asemenea, au fost modificate o serie întreagă de atribuții ale ANRCTI, astfel încât să poată efectua sarcinile care sunt pentru sancționarea furnizorilor de rețele și servicii de comunicații care nu aplică reglementările. S-a întocmit un raport de admitere cu amendamentele prevăzute în anexă, pe care vă rugăm să-l aprobați.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, sunteți de acord cu amendamentele cuprinse în anexă? Vă rog să vă precizați poziția. Microfonul 9, vă rog.

 
   

Domnul Constantin Teodorescu:

Am studiat amendamentele și suntem de acord cu cele propuse.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt. Votul pe raport și pe proiectul de lege se va da săptămâna viitoare, marți, 16 septembrie 2008. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2008 pentru modificarea unor acte normative privind transportul naval. (L374/2008)  

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2008 pentru modificarea unor acte normative privind transportul naval.

Va prezenta raportul Comisia economică, industrii și servicii.

Din partea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, domnule secretar de stat Pătuleanu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

   

Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de lege se prevede exceptarea navelor Poliției de Frontieră Române și Poliției Române de la legislația aplicabilă navelor civile, întrucât aceste prevederi afectează fundamental îndeplinirea atribuțiilor specifice ale structurilor susmenționate, stabilite prin acte normative proprii de organizare și funcționare privind supravegherea, controlul și intervenția în apele maritime, fluviale și pe căile navigabile interioare.

De asemenea generează influențe negative asupra activității de asigurare tehnică și financiară, precum și pe linia pregătirii de specialitate a personalului navigant.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Mihăilescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Ordonanța de urgență are un singur articol, și anume, exceptarea navelor Poliției de Frontieră Române, a Poliției Române și a Autorității Naționale Navale, având în vedere legislația aplicabilă navelor civile.

Comisia economică, industrii și servicii a analizat și, cu majoritate de voturi, a hotărât întocmirea unui raport de admitere fără amendamente.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere fără amendamente, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați. Mulțumesc. Este cineva împotrivă? Nu. Se abține cineva? Nu.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică. (L347/2008) (votul pe raport și votul final se vor da în sedința de marți, 16 septembrie a.c.)  

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică.

Comisia economică, industrii și servicii a întocmit raportul.

Din partea Guvernului, domnule secretar de stat Pătuleanu, bănuiesc că tot dumneavoastră susțineți, da?

   

Domnul Marin Pătuleanu:

Da.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Aveți cuvântul, vă rog să prezentați pe scurt. Microfonul 8, vă rog.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul susține această inițiativă legislativă cu amendamentul propus la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Domnule senator Mihăilescu, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei economice, industrii și servicii. Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc.

Această propunere legislativă are o importanță deosebită. Este vorba de repartizarea cotelor de încălzire între cei care au sisteme proprii de încălzire termică și cei care se încălzesc prin bransament de la rețeaua orasului.

Propunerea legislativă a solicitat ca între 30-50% din totalul energiei termice înregistrate de grupul de măsură să fie împărțită cu cei care au sisteme individuale.

Din analizele și discuțiile făcute, Comisia economică, industrii și servicii a făcut un amendament prin care partea din energia termică care se consumă pentru încălzirea spațiilor aflate în proprietate comună să fie de maxim 10%. Este o chestiune foarte importantă. Noi apreciem că este suficient pentru a elimina o serie întreagă de presiuni și există posibilitatea, prin lege, ca organele administrative să modifice un asemenea coeficient.

Vă supunem spre aprobare acest raport de admitere, cu rugămintea de a fi de acord, pentru a putea să meargă mai departe la Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Reprezentantul Guvernului este de acord cu amendamentul formulat de comisie? Vă rog să vă precizați poziția.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Da, suntem de acord cu amendamentul formulat.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții privind această propunere legislativă?

Da, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Mohaci:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Sigur că, în conformitate cu raportul, acest procent propus de Guvern a fost 30-50%, dar trebuie să se înțeleagă că acest procent, în prima fază, între 30-50% ar fi fost stabilit, ar fi fost hotărât de către presedinții asociațiilor de proprietari. Presedinții asociațiilor de proprietari nu sunt în cunostință de cauză.

A venit propunerea de 10%. Sigur, este o propunere bună. Din experiența pe care am avut-o în ultimii patru ani, de când m-am ocupat de această problemă, procentul este foarte mic. Mă miră altceva. În raport se pomeneste despre Ordinul nr. 255/2006 și Ordinul nr. 233/2004, prin care ANRSC ar fi trebuit să spună, pentru a fi corect, pentru a înțelege colegii că părțile comune înseamnă cota țevi, deci țevile care se găsesc în fiecare apartament. Anul trecut i-am defavorizat pe cei cu repartitoare, iar în Brasov au fost facturi imense de plată, de 20 și 30 de milioane de lei. Acum, dacă am fi păstrat acel procent de 30% i-am fi defavorizat pe cei cu centrale termice.

Din informațiile pe care le am, stiu că ANRSC a aprobat modul de calcul pe suprafața echivalentă termic. Adică, un cetățean va plăti - și o spun juridic, nu inginereste - suprafața țevilor care se află în proprietatea sa, în apartament. Atât trebuie să plătească un cetățean, acest procent. Acest mod de calcul pe suprafață echivalentă termic este un mod corect de calcul.

Solicitarea mea este ca această lege să fie trimisă înapoi comisiei tocmai pentru a se lua în calcul și aceste aspecte. Din experiență, acel 10% este procent mic pentru că cei cu centrală termică au plătit procente începând de la 0%, 5%, 10%, 15% și cu toate acestea au apărut facturi foarte mari la cei cu repartitoare.

Rugămintea mea este să nu-i defavorizăm pe unii în favoarea celorlalți, să reparăm o nedreptate cu o altă nedreptate.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule senator.

Nu suntem în prezența unei formulări procedurale de restituire, însă vreau să vă subliniez faptul că opinia pe care ați formulat-o, astăzi, în plenul Senatului va însoți acest proiect de lege la Camera Deputaților și cred că ar da o sansă ca aceste chestiuni să fie rezolvate cu celeritate, dacă ne-am pronunța asupra proiectului de lege cu care suntem sesizați. Comisia de specialitate, probabil, a avut o activitate de evaluare foarte serioasă și eu nu văd nicio rațiune pentru a nu susține punctul de vedere al colegilor nostri specialisti din comisie.

Mai sunt intervenții? Vreți să completați?

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

O singură precizare as vrea să fac.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marin Pătuleanu:

Doamna președinte,

Fac o singură precizare, nu este inițiativa Guvernului, este o propunere legislativă inițiată de câțiva parlamentari.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da, este o propunere legislativă inițiată de un grup de deputați PNL și PSD.

Domnule senator Mihăilescu, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Toate aceste aspecte au fost discutate de nenumărate ori în ultimele două luni. Din acest motiv, vă rugăm, stimați colegi, să dăm drumul la această propunere utilă, în care cota propusă de comisie este de 10%, urmând ca la Camera Deputaților, care este și Camera decizională, să se poată discuta îndeaproape.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mai sunt intervenții? Constat că nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Stimați colegi,

Legea are caracter organic. Votul pe raport și votul pe proiectul de lege se vor da în sedința de marți, 16 septembrie 2008.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2001 privind repartizarea profitului Companiei Naționale Loteria Română -S.A.. (L420/2008) (votul final se va da în sedința de marți, 16 septembrie a.c.)  

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2001 privind repartizarea profitului Companiei Naționale "Loteria Română" - S.A.

Comisia economică, industrii și servicii a întocmit raportul.

Din partea Guvernului, domnule secretar de stat aveți cuvântul. Microfonul 10, vă rog.

   

Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor:

Mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul încă nu si-a precizat un punct de vedere oficial. Ministerul Economiei și Finanțelor nu a fost împotriva proiectului de act normativ. Ca atare, din punctul nostru de vedere, urmează să ne exprimăm punctul de vedere în cadrul Camerei Deputaților, care este și Camera decizională.

De asemenea, menționez că însusi Guvernul, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, a inițiat un proiect de ordonanță de urgență cu acelasi conținut ca și proiectul de act normativ promovat de domnii senatori, sperând să fie adoptat în sedința viitoare a Guvernului, adică mâine.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Nu pot să nu constat ce convergență de opinii au Parlamentul României și Guvernul României. Îi dau cuvântul domnului senator Șerban Mihăilescu. Mă scuzați, domnul senator George Sabin Cutaș.

Microfonul 7, vă rog.

Loteria Română are tradiție la PC, am confundat calitățile, aveți cuvântul, cu scuzele de rigoare, la microfonul 6.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Să stiți că propunerea noastră legislativă nu vine decât să rezolve și să elimine un caracter discriminator aplicat Companiei Naționale Loteria Română, să alinieze, practic, această companie la schema general valabilă pentru toți agenții economici din economia națională în ce priveste participarea salariaților la profitul net al companiei, prin repartizarea unei cote de până în 10 % din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar, realizat la nivelul agentului economic.

Eu mulțumesc că Guvernul susține și că s-a gândit, dar cred că inițiativa parlamentară are prioritate, asa că as ruga toți colegii să voteze alături de noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege?

Domnul Șerban Mihăilescu, apoi domnul Carol Dina.

Vă rog, Mihăilescu. microfonul 7 pentru domnul senator Șerban

 
   

Domnul Șerban Mihăilescu:

Doamna președinte,

Noi am discutat în mai multe rânduri această problemă legislativă generoasă privind modificarea unei ordonanțe și amasteptat 3 luni proiectul acela de la Guvern, care nu a veniți nici acum, si-atunci vă rugăm, fără să mai intrăm în amănunte să acceptați să trecem de Senat această propunere legislativă, ea se va duce la Cameră, unde iarăsi are un lung drum și poate, între timp, Guvernul vine cu propunerea care să rezolve chestiunile legate de asigurarea unor fonduri pentru finanțarea de locuințe pentru tineret și să putem merge mai departe cu împărțirea profitului la Loteria Română.

Vă mulțumesc.

Am o singură chestiune pentru stenogramă. Avem o eroare în text, a rămas exercițiul financiar al anului 2007 și rog să se modifice în "exercițiul financiar al anului 2009" pentru că nu mai există timp fizic pentru a lucra în 2007.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Carol Dina, microfonul 2, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Carol Dina:

Mulțumesc, doamna președinte.

Vreau să remarc că profiturile realizate de Compania Națională "Loteria Română", atunci când această instituție a fost creată în România, aveau drept scop soluționarea unor probleme sociale deosebite, în special pentru susținerea spitalelor.

Noi am considerat că acest act normativ vine să accentueze discriminările salariale care există în România, mai cu seamă la instituțiile care au capital majoritar de stat. Discriminările acestea sunt continuarea a ceea ce s-a întâmplat cu PETROM-ul, unde un pachet de 9% a fost cedat salariaților, cu BCR-ul la privatizare când un pachet de 10% s-a acordat salariaților, dar alte mii și zeci de mii de salariați, care sunt încă în întreprinderi unde există capital majoritar de stat nu au parte de asemenea privilegii, întrucât nu au prieteni sau relații în Parlament.

De aceea, noi ne opunem categoric ca sume importante de bani, care revin la buget, să capete alte destinații decât cele prevăzute în bugetul de stat și, eventual, dacă Guvernul apreciază că are excedente, cum ne-a obisnuit în ultima vreme, dar cum or veni acestea, nu stim încă, să fie îndreptate, efectiv, pentru soluționarea problemelor sociale grave existente în momentul de față în România.

Deci, Grupul parlamentar al PRM nu votează asa ceva.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator George Sabin Cutaș, aveți cuvântul. Microfonul 6, vă rog.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Eu doar voiam să-l informez pe colegul meu din Grupul parlamentar al PRM faptul că, practic, toate destinațiile prevăzute de lege rămân aceleasi. Noi nu facem decât să încercăm să modificăm, încă o dată, repet, un caracter discriminatoriu, să aibă și ei această posibilitate de a-si repartiza profitul, pentru că de acest lucru beneficiază orice societate care acționează în România. Eu cred că este corect ca și Societatea "Loteria Româna", nu este vorba de pile sau de prietenii, să aibă acelasi caracter corect pe care îl au toate societățile românesti.

Noi asta am propus, nu propunem o direcționare în alte scopuri a profitului loteriei, și cu asta sper că am fost înțeles.

Mulțumesc mult.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții?

Mai doriți să interveniți?

Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul pe raportul fără amendamente și pe propunerea legislativă se va da în data de 16 septembrie.

Stimați colegi,

Declar încheiată sedința plenului Senatului de astăzi.

 
   

Sedința s-a încheiat la 19.10.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 3 decembrie 2020, 9:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro