Plen
Ședința Senatului din 16 septembrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.80/26-09-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 16-09-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 16 septembrie 2008

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Ședința a început la ora 15.45.

Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii Ivan Cismaru și Pete Ștefan, secretari ai Senatului.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, Permiteți-mi să deschid ședința de astăzi.

Lucrările ședinței vor fi conduse de subsemnatul, asistat de domnii senatori Ivan Cismaru și Pete Ștefan, secretari ai Senatului României.

Îl invit pe domnul secretar Ivan Cismaru să facă apelul.

 
 

Domnul Ivan Cismaru:

Domnilor colegi, vă rog să ascultați apelul.

- Alexandru Viorel - prezent
- Antonie Ștefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Basgan Ion - prezent
- Blaga Vasile - prezent
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - delegație
- Cioroianu Adrian Mihai - prezent
- Cismaru Ivan - prezent
- Ciuclea Ilie Ionel - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - delegație
- Dina Carol - prezent
- Dîncu Vasile - prezent
- Duca Viorel senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovács Péter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - prezent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - delegație
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Iorga Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jurcan Dorel - prezent

Din sală: Au mai venit colegi!

 
 

Domnul Ivan Cismaru:

Voi relua.

- Loghin Irina - prezentă
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Béla - absent
- Matei Mircea Leontin - prezent
- Mărășescu Niculae - prezent
- Mândru Traian - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - Guvern
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Mihețiu Ioan Gheorghe - prezent
- Mohaci Mihai - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă
- Moldoveanu Ileana - delegație
- Moldoveanu Viorel Aurelian - prezent
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - prezent
- Nasleu Ioan - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Németh Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprea Mario Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - prezent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Roibu Aristide - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Sabău Dan - prezent
- Savu Daniel - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
- Stoica Ilie - prezent
- Stragea Cristian Dimitrie - prezent
- Strătilă Șerban Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Ilona - prezentă
- Szabó Károly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - absentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Șereș Ioan Codruț - prezent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Carmen Felicia - prezentă
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezentă
- Tudor Corneliu Vadim - prezent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezentă
- Verestóy Attila - prezent
- Vișan Gelu - prezent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - prezent
- Zsombori Vilmos - prezent

Voi relua apelul deoarece au mai venit colegi.

- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Basgan Ion - prezent
- Blaga Vasile - prezent
- Bobeș Marin - prezent
- Câmpeanu Radu Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Cioroianu Adrian Mihai - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Duca Viorel senior - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Eckstein Kovács Péter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Frunda György - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Lupoi Mihail - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Béla - absent
- Mihăescu Eugen - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - prezent
- Nasleu Ioan - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Savu Daniel - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
- Strătilă Șerban Cezar - prezent
- Șerbănescu Verginia - absentă
- Ștefan Viorel - prezent
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - prezent
- Vraciu Jan - prezent
- Zsombori Vilmos - prezent

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Domnule senator Lupoi, vă rog să vă ocupați locul.

Dacă doriți, vă așteptăm până încheiați discuția, domnule senator Marinescu.

Nu se poate așa ceva!

Domnule senator Vasile, vă rog să vă ocupați locul.

Rog toată lumea să introducă cartelele în aparate.(Rumoare în sală.)

Sunt 95 de colegi care au semnat în tabloul convocator și 90 de colegi au răspuns prezent.

Rog echipa tehnică să verifice funcționarea calculatorului.

Nu funcționează calculatorul și veți observa peste tot cartele introduse, și dumneavoastră veniți cu 37 prezenți.

Vă rog să vă introduceți cartelele în aparate.

Sunt 95 de prezenți și avem 45 de cartele introduse în aparate.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu (din sală):

Nu funcționează aparatele!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog echipa tehnică să verifice aparatele din sală.

Stimați colegi, vă rog să-mi permite-ți să vă anunț că din totalul de 137 de senatori și-au anunțat prezența, prin semnarea convocatorului, 95 de colegi.

Îi așteptăm și pe ceilalți.

Ați primit în mapele dumneavoastră ordinea de zi.

Vă consult dacă aveți observații.

Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Rog toată lumea să voteze. (Domnul senator Adrian Păunescu cere permisiunea de a lua cuvântul.)

Să votăm mai întâi ordinea de zi, apoi vă invit să luați cuvântul. (Rumoare.)

Rog secretarul general al Senatului să vină la mine cu personalul de la aparatul tehnic...

Aparatul tehnic de sus, îmi dați vreo veste?

Deci, repet, un sfert din aparatele din sală nu funcționează. (Discuții.)

Nu este adevărat!

Vă rog să verificați că sunt introduse cartele în aparate și nu vă funcționează aparatura.

Stimați colegi, vă propun să votăm cu mâna ridicată.

Cine este pentru ordinea de zi? (Se votează cu mâna ridicată.)

Mulțumesc foarte mult.

Cine este împotrivă?

Cine se abține?

Nu sunt voturi împotrivă, și nici abțineri.

Ordinea de zi s-a aprobat cu 95 de voturi.

 
In memoriam Ștefan Iordache, actor român de teatru și film, evocat de domnul senator Adrian Păunescu

Domnule senator Adrian Păunescu, vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte, Domnilor colegi, Nu vă voi ține decât 40 de secunde.

La Țebea, la serbările pentru amintirea lui Iancu, s-a întâmplat un accident nefericit, lumina electrică s-a stins și nu s-a putut vorbi atâta timp cât președintele țării a fost de față.

Imediat ce dumnealui a plecat, fără să vorbească, lumina s-a aprins.

Ar fi de constituit o comisie de anchetă să vedem dacă Dumnezeu are comutator.

Al doilea lucru pe care voiam să-l spun este că pentru noi nu ar trebui să treacă neobservată moartea unui om de geniu ca fostul nostru contemporan, nemuritorul, începând de azi, Ștefan Iordache.

Vă propun ca pentru el și pentru toți cei morți înainte de vreme și la vreme, vă propun să ne ridicăm în picioare și să ținem câteva clipe de reculegere.

Se păstrează un moment de reculegere în memoria actorului Ștefan Iordache.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Programul de lucru este până la ora 19.30.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru?

Mulțumesc foarte mult.

Cine este împotrivă?

Nu sunt.

Cine se abține?

Nu sunt abțineri.

Programul de lucru a fost aprobat în unanimitate.

Alocuțiunea doamnei senator Paula Maria Ivănescu, membru în Biroul executiv al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, dedicată Zilei Internaționale a Democrației

Stimați colegi,

La primul punct din ordinea de zi este înscrisă alocuțiunea doamnei senator Paula Ivănescu, membru în Biroul executiv al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, dedicată "Zilei Internaționale a Democrației".

Stimată doamnă senator, aveți cuvântul.

 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a decis anul trecut, prin consens, ca ziua de 15 septembrie să fie celebrată în întreaga lume ca "Zi Internațională a Democrației".

Rezoluția care consacră această decizie reafirmă faptul că democrația este o valoare universală bazată pe voința liber exprimată a popoarelor de a-și determina propriile sisteme politice, economice, sociale și culturale și pe participarea lor deplină la toate aspectele vieții.

Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite subliniază, totodată, că, deși democrațiile au în comun anumite caracteristici, nu există un model unic de democrație și nu se poate considera că democrația este apanajul unei țări sau al unei regiuni.

Data aleasă pentru această nouă zi internațională are, fără îndoială, o semnificație specială.

În acest an evenimentul coincide cu împlinirea a două decenii de la inițierea sub egida ONU a procesului Conferințelor internaționale ale democrațiilor noi sau restaurate, având drept obiectiv susținerea transformărilor democratice în țări de pe toate continentele.

Conceput inițial ca un forum interguvernamental, procesul a evoluat spre o structură tripartită și beneficiază astăzi de participarea, alături de guverne, a parlamentelor și societății civile.

Este important să amintim că România a avut și continuă să aibă o contribuție majoră la dezvoltarea acestui mecanism.

În 2-4 septembrie 1997, orașul București a fost gazda celei de-a treia Conferințe internaționale a democrațiilor noi sau restaurate, o recunoaștere simbolică a faptului că Europa Centrală și de Est parcurgea una dintre cele mai profunde și ample reforme politice și economice.

Documentul final adoptat cu acest prilej evidenția interdependența dintre democrație, dezvoltare și buna guvernare și sublinia că un sistem de guvernare democratic este cel mai bun mod de a asigura soluții politice, economice și sociale durabile pentru diferitele societăți.

Contribuția României s-a concretizat, de asemenea, prin asigurarea în perioada 1997-2000 a președinției Conferinței democrațiilor noi sau restaurate și prin inițierea între anii 2000 și 2005, în cadrul Adunării Generale a ONU și al Comisiei drepturilor omului, a seriei de rezoluții privind democrația, statul de drept și drepturile omului.

Doamnelor și domnilor, "Ziua Internațională a Democrației" are o valoare simbolică aparte pentru Uniunea Interparlamentară (UIP), organizație care datează din anul 1889 și în care România a fost reprezentată din anul 1892.

Uniunea Interparlamentară (UIP) a constituit primul forum permanent de negocieri politice multilaterale și se află la originile cooperării instituționale de astăzi.

Membrii săi au pledat pentru înființarea unei instituții corespondente la nivel guvernamental, obiectiv realizat prin crearea Ligii Națiunilor, actualmente ONU.

Astăzi, Uniunea Interparlamentară (UIP) reunește un număr impresionant de instituții cheie ale democrației, respectiv 150 de parlamente naționale de pe toate continentele, dobândind astfel vocație universală.

În mod firesc, promovarea democrației este piatra unghiulară a mandatului Uniunii Interparlamentare și îmbracă forme dintre cele mai diverse: derularea unor programe de consolidare a instituției parlamentare; încurajarea parteneriatului între femei și bărbați în viața politică;

dezvoltarea dimensiunii parlamentare a relațiilor internaționale și, nu în ultimul rând, apărarea drepturilor omului, inclusiv dreptul parlamentarilor din întreaga lume de a-și reprezenta electorii în condiții de libertate și securitate.

Exact acum 11 ani, pe 16 septembrie 1997, la Cairo, Uniunea Interparlamentară (UIP) adopta Declarația universală privind democrația.

Acest document evidențiază principiile fundamentale ale democrației, în primul rând participarea și responsabilitatea, elementele și modalitățile de exercitare a unei guvernări democratice, precum și dimensiunea internațională a democrației.

Declarația Uniunii Interparlamentare nu și-a pierdut nimic din relevanță, iar celebrarea de către parlamente a "Zilei Internaționale a Democrației" are rolul de a aminti, odată în plus, că valorile și principiile democratice au nevoie de îngrijirea și atenția noastră constante.

De aceea, am putea avea în vedere ca în anii următori să marcăm această zi internațională printr-o dezbatere privind contribuția Parlamentului nostru la consolidarea democrației și performanța lui în relațiile cu cetățenii, cu puterea executivă, cu mediul internațional și cu mass-media, în contextul unei lumi globalizate, în contextul unei societăți de consum în expansiune, în contextul dezvoltării spectaculoase a noilor tehnologii ale informației și comunicării.

Acest demers ar trebui să ne ajute să găsim soluțiile cele mai potrivite pentru: raționalizarea procesului legislativ, menținând în același timp o examinare riguroasă a proiectelor de lege; implicarea mai consistentă a cetățenilor în activitatea de legiferare; un control mai eficient asupra activității Executivului, inclusiv în domeniul relațiilor internaționale; îmbunătățirea comunicării cu opinia publică, îndeosebi prin intermediul mass-media; ameliorarea percepției opiniei publice cu privire la instituția parlamentară și membrii acesteia, recurgând în acest scop și la un cod deontologic al parlamentarilor; consolidarea dimensiunii parlamentare a cooperării internaționale.

În concluzie, Parlamentul trebuie să se aplece cu seriozitate asupra necesității de a se angaja el însuși într-un proces permanent de reformă, de a-și adapta și perfecționa procedurile și modul de lucru, de a le face mai bine cunoscute și înțelese.

Democratizarea, inclusiv cea a instituției parlamentare, nu este un demers punctual, ci un proces continuu, necesar deopotrivă atât tinerilor democrați, cât și celor cu tradiție.

Măsura în care un parlament integrează aceste valori constituie fără îndoială cel mai bun indicator al stării de sănătate a unei societăți democratice.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumim foarte mult.

Mai sunt intervenții pe această temă?

Nu sunt.

 
Prezentarea, dezbaterea și adoptarea moțiunii simple cu tema Promisiuni și minciuni = «sprijinul» acordat agricultorilor de Guvernul Tăriceanu

Stimați colegi, cu o întârziere de zece minute, începem dezbaterea moțiunii cu tema "Promisiuni și minciuni = «sprijinul» acordat agricultorilor de Guvernul Tăriceanu", semnată de 38 de senatori ai Grupului parlamentar al PSD.

Stimați colegi, Moțiunea simplă a fost pusă în discuție în Biroul permanent, care a stabilit următorii timpi pentru dezbatere, după procedura și cutuma pe care am practicat-o până acum:

Grupul parlamentar al PSD - 25 minute; Grupul parlamentar al PNL - 15 minute; Grupul parlamentar al PD-L - 11 minute;

Grupul parlamentar al PRM - 11 minute; Grupul parlamentar al PC - 6 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 5 minute;

Independenții - 3 minute.

Reprezentantul Guvernului, respectiv domnul ministru Cioloș, are la dispoziție 30 de minute pentru expunere, 15 minute pentru răspunsul final.

Sunteți de acord cu această formulă?

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog să-mi permiteți să-l invit pe domnul senator Ilie Sârbu, pentru a ne prezenta moțiunea.

Domnule senator, aveți cuvântul.

 

Domnul Ilie Sârbu:

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Stimate domnule ministru, Stimați invitați, Subsemnații, senatori ai Grupului parlamentar al PSD din Senat, menționați în anexă, în temeiul prevederilor art. 67 și 112 alin. (2) din Constituția României, republicată, și al art. 153 și 157 din Regulamentul Senatului, față de situația gravă în care se află agricultura românească, înaintăm prezenta moțiune simplă cu tema: "Promisiuni și minciuni = «sprijinul» acordat agricultorilor de Guvernul Tăriceanu".

Guvernul Tăriceanu prezintă un bilanț negativ în agricultură.

Există o nemulțumire crescândă față de modul în care actuala guvernare a tratat problemele vitale ale agriculturii românești: prețul mic la grâu, nepăsarea față de depozitarea recoltei, situația dezastruoasă a sistemului de irigații, prețul mare al motorinei pentru agricultură, acordarea târzie a banilor pentru plățile directe destinate anului 2007.

Amploarea eșecului Guvernului în acest domeniu se reflectă în faptul că, după 20 de luni de la aderarea la Uniunea Europeană, nu s-a acordat nicio sumă din fondurile europene de dezvoltare rurală și pescuit, mai mult, s-a ajuns până la sistarea plăților efectuate prin Programul SAPARD, aspect pe care autoritățile române au încercat să-l ascundă opiniei publice.

În cei patru ani de guvernare de dreapta, PSD a intervenit prin 5 moțiuni simple și 4 moțiuni de cenzură pe agricultură, la care se adaugă sute de interpelări și întrebări parlamentare pentru a determina Guvernul să acorde agricultorilor drepturile prevăzute atât de legislația europeană, cât și de cea românească.

Guvernul a ignorat permanent semnalele de alarmă ale PSD și ale patronatelor și sindicatelor din agricultură și doar în urma presiunilor care s-au făcut plafonul rezervei de grâu de panificație a fost suplimentat cu 400.000 de tone.

Cu toate acestea, stocul este insuficient pentru reglarea pieței, fiind necesară stocarea unei cantități de cel puțin 2 milioane de tone.

Nu este asigurată depozitarea recoltei de grâu, iar prețurile oferite agricultorilor sunt foarte mici, sub 0,4 lei/kg.

Deși culturile de porumb și de floarea-soarelui au început să fie compromise de secetă, nu s-au luat măsuri pentru acordarea sumelor destinate irigațiilor, fiind consumate, până în prezent, numai 28% din fondurile anuale destinate acestui sector.

În ceea ce privește acciza la motorină, în loc să se stabilească o acciză de 21 euro/1.000 litri pentru agricultură, așa cum este prevăzut în Directiva europeană 96/2003/CE, Guvernul a stabilit o acciză de 80,971 euro/1.000 litri, motivând că România nu este în măsură să distribuie motorina marcată, cu acciză redusă, pentru agricultură.

În realitate, această măsură a Guvernului nu a redus prețul motorinei.

Deși au trecut 8 luni din acest an, în multe sectoare subvențiile acordate au reprezentat sub 50%, deși ele erau aprobate prin buget.

De exemplu, s-au acordat 10,5% din fondurile prevăzute pentru producția vegetală, 47% în zootehnie, 39% la creditul agricol pentru producție.

Acestea sunt numai câteva exemple care ilustrează nepăsarea și eșecul Guvernului în domeniul agriculturii.

Doamnelor și domnilor senatori, Grupul parlamentar al PSD solicită Guvernului României, domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, personal, să ia următoarele măsuri de urgență în vederea asigurării recoltei din acest an și a redresării sectorului agricol, măsuri care se regăsesc și în propuneri legislative adoptate deja în Senatul României:

  1. acordarea unui sprijin financiar de 700 lei/hectar pentru asigurarea necesarului de motorină, semințe, pesticide și îngrășăminte, necesare culturilor agricole din toamna acestui an;
  2. asigurarea depozitării recoltei de grâu din acest an și actualizarea în regim de urgență a legislației care prevede înființarea și funcționarea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit, strict necesar pentru reglementarea pieței cerealelor. Actul normativ a fost anunțat și promis de premierul Tăriceanu pe data de 4 august anul curent, însă Ministerul Economiei si Finanțelor se opune adoptării actului, motivând că ar contraveni Codului fiscal.
  3. prevederea pe anul 2009 a cel puțin 4% din produsul intern brut pentru agricultură, în vederea acordării în întregime a ajutoarelor de la buget și a sumelor prevăzute din fonduri europene și naționale pentru proiectele de dezvoltare rurală și pescuit;
  4. acordarea din fondurile publice a 20-30% din volumul creditelor acordate pentru producția din sectorul vegetal și zootehnic.

Suntem convinși că aceste propuneri și recomandări, care vizează în mod realist redresarea sectorului agricol, vor găsi ecoul necesar și Guvernul va înțelege necesitatea aplicării lor în regim de urgență.

De aceea, vă invităm, stimați colegi, să votați textul prezentei moțiuni.

Aceasta este ultima modalitate de a le asigura agricultorilor români un câștig just din recolta acestui an și de a pregăti corespunzător recoltele viitoare.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze).

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe domnul ministru Dacian Cioloș.

Vă rog, poftiți la tribună pentru a da răspuns la acuzele aduse în moțiune.

 
 

Domnul Dacian Cioloș - ministrul agriculturii și dezvoltării rurale:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori, Înțeleg textul moțiunii, în primul rând, ca o preocupare din partea semnatarilor pentru susținerea agriculturii, pentru ca acest sector să poată să joace și în România, ca stat membru al Uniunii Europene și al pieței comune a Uniunii Europene, rolul economic și social așteptat de consumatori și contribuabili.

Vreau să vă asigur că această preocupare a fost și a Guvernului, iar o simplă analiză a cifrelor care reprezintă susținerea financiară pentru agricultură în ultimii ani reflectă acest lucru.

În al doilea rând, orice politică în domeniul agricol pentru a fi eficientă trebuie să fie adaptată realității, să fie elaborată, să se bazeze atât pe principiul stabilității, dar și pe scheme de sprijin adaptate unor situații specifice.

De aceea, angajamentul meu, ca ministru al agriculturii, a fost și a rămas acela de a avea un dialog real și eficient cu reprezentanții agricultorilor, sindicatelor și patronatelor din sectorul agricol și agroalimentar, pentru a găsi împreună cele mai eficiente și utile mecanisme de susținere a sectorului.

Astfel, referitor la acțiunile de susținere a agriculturii în perioada 2005-2008, consider că afirmația legată de bilanțul negativ pentru acest sector nu se justifică.

Sumele alocate domeniului agriculturii au fost semnificativ majorate anual, formele de sprijin au fost mai numeroase și mai diversificate decât în anii anteriori, tocmai pentru a permite valorificarea optimă și echilibrată a potențialului agricol național.

De exemplu, numai pentru sectorul zootehnic susținerea financiară a evoluat de la 14 programe finanțate în 2005 din bugetul alocat și aprobat în 2004 la 29 de forme de sprijin în 2007, respectiv 32 de forme de sprijin în 2008.

Sprijinul financiar a fost acordat la nivelul maxim negociat cu forurile europene, începând din anul 2007.

Astfel, nivelul alocat a depășit 1 miliard de lei în 2007, iar în 2008 pentru zootehnie a fost stabilit un nivel de 1,6 miliarde de lei.

O analiză retrospectivă a fondurilor alocate în domeniul subvențiilor din agricultură pentru perioada 2005-2008, comparativ cu perioada 2001-2004, arată un volum aproape dublu de fonduri consumate pentru susținerea agriculturii.

Media subvențiilor alocate pentru agricultură în perioada 2001-2004 reprezintă o sumă de circa 1,39 miliarde de lei pe an, în timp ce media anilor 2005-2008

este de aproximativ 2,3 miliarde de lei anual, ceea ce înseamnă o creștere de 165%.

Sigur că nevoile agriculturii au crescut odată cu aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce justifică și această creștere, care este normală, dar cred că asta arată și faptul că Guvernul a înțeles și și-a asumat financiar aceste nevoi suplimentare de susținere.

Numai în anul 2008, pentru domeniul agricultură, silvicultură, piscicultură, au fost alocate din bugetul general consolidat fonduri care totalizează 11,7 miliarde de lei, însemnând 2,6% din produsul intern brut.

Aceste alocații bugetare ierarhizează sectorul agricol pe locul 6 din cele 20 de sectoare acoperite de bugetul național.

În ceea ce privește acordarea subvențiilor pe anul 2008, în primele opt luni din acest an în unele sectoare subvențiile acordate au reprezentat sub 50% din volumul anual.

Vreau să reamintesc că majoritatea plăților și susținerea financiară în agricultură se fac în al doilea semestru, mai ales în ultimul trimestru, dată fiind procedura de depunere a cererilor și de control pe teren, astfel că ministerul este, practic, la zi cu plata sprijinului alocat pe 2008 din bugetul național.

Conform calendarelor stabilite și discutate și cu reprezentanții producătorilor, în ultimul trimestru din acest an urmează să se facă plăți importante atât pentru sectorul zootehnic, dar și pentru sectorul vegetal.

Din această perspectivă, consider că propunerea de a aloca în 2009 4% din produsul intern brut pentru agricultură este o măsură demnă de a fi luată în discuție, din punctul meu de vedere, ca ministru al agriculturii, cu atât mai mult cu cât un astfel de buget ar include și continuarea susținerii unor programe de investiții în dezvoltarea fermelor și în ameliorarea sistemelor de irigații, investiții care presupun alocări financiare importante.

Guvernul va analiza, cu siguranță, această posibilitate și în raport cu nevoile pentru celelalte sectoare.

În textul moțiunii, Guvernul mai este acuzat de neimplicare în câteva domenii cum ar fi: prețul grâului și depozitarea recoltei, sistemul de irigații, Programul național de dezvoltare rurală, acciza la motorină, și aș vrea să aduc câteva clarificări și în acest sens.

Cu siguranță, știți că prețul grâului se stabilește prin negociere între partenerii de pe filieră în funcție de raportul dintre cererea și oferta de produs.

Stabilirea prețului se desfășoară în contextul integrării pieței românești în piața comună agricolă la nivel european după criteriile economiei de piață și în afara politicii intervenționiste a statului, care, chiar dacă a existat în agricultura comunitară în urmă cu câțiva ani, ea a fost mult slăbită în urma reformelor succesive ale politicii agricole comune și negocierilor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

De la data aderării la Uniunea Europeană, România aplică legislația comunitară, inclusiv cea vizând mecanismele de intervenție pe piață, iar în cazul cerealelor și, în speță, în cazul grâului sistemul de preluare la intervenție impune activarea acestui mecanism pe piață doar atunci când prețul pe piață scade sub 101,3 euro/tonă, ceea ce n-a fost cazul în acest an, și, de aceea, acest mecanism de intervenție pe piață, prevăzut de politica agricolă comunitară, nu este eficient așa cum este el definit în momentul de față.

Consider că rolul statului ar trebui să fie, mai degrabă, în această situație, acela de a facilita organizarea pieței și de a încuraja actorii de pe piață să facă acest lucru.

Cred că a acredita ideea că statul poate să intervină în mod direct și brutal asupra prețului nu face decât să vândă iluzii producătorilor și să descurajeze demersurile acestora în a se autoorganiza.

Tocmai pentru a stimula capacitatea concurențială pe piața cerealelor, am decis ca prin Programul "Fermierul", programul de creditare a investițiilor în agricultură și de cofinanțare a măsurilor din Programul național de dezvoltare rurală, să alocăm, încă din acest an, o sumă de cel puțin 80 de milioane de lei pentru a cofinanța investiții în achiziția de silozuri pentru cereale, atât pentru agricultorii individuali din ferme, cât, mai ales, pentru formele asociative.

Se află, totodată, în circuit de avizare actele normative care vor permite crearea sistemului de certificate de depozit.

Crearea acestui sistem și punerea lui în aplicare până la viitoarea recoltă, împreună cu creșterea pieței de depozitare a cerealelor și prin achiziționarea de noi silozuri, ar putea contribui la crearea bursei cerealelor, cu rol în transparentizarea și reglementarea pieței.

În privința fondurilor europene pentru dezvoltare rurală, Programul național de dezvoltare rurală este unul dintre cele mai complexe programe din statele membre ale Uniunii Europene, pentru că vizează o alocare financiară importantă, un număr mare de măsuri care urmează a fi finanțate și acoperă, totodată, într-un singur program întreg teritoriul țării din cauza ineficienței, în acest moment, a unor structuri administrative regionale care ar fi permis, eventual, o detaliere mai bună a programului la nivel regional.

În aceste condiții, programul a cărui elaborare a început încă din 2006 a fost negociat cu Comisia Europeană în cursul anului 2007, a fost aprobat la începutul anului 2008 și a început deja să fie aplicat.

După aprobarea lui în februarie, în luna martie a acestui an a început depunerea de proiecte.

Au fost deja semnate primele contracte, mai ales pe măsuri care vizează mai mult de o treime din alocarea financiară a programului.

Numărul mare de proiecte depuse ne încurajează să credem că nu vor exista probleme legate de absorbția fondurilor pe acest sector.

Sigur, ceea ce, probabil, se poate reproșa legat de acest program, ca și de Programul SAPARD, care a fost amintit în moțiune, este o eficiență administrativă încă insuficient de performantă a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, responsabilă cu aplicarea acestui program.

Tocmai de aceea au fost deja luate anumite măsuri de întărire a capacității administrative a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură printr-o suplimentare cu 350 de posturi a schemei de organizare și am, totodată, în vedere și o ameliorare a managementului Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, începând, în primul rând, printr-o recrutare pentru posturile de conducere pornind de la criterii strict profesionale.

În privința sistemului de irigații, nu aș caracteriza situația acestuia ca fiind dezastruoasă, chiar dacă acest sector s-a confruntat până acum cu un proces îndelungat de degradare fizică și morală, și acțiunea de reabilitare, cu siguranță, va trebui să continue și în anii următori.

Măsurile adoptate încă din 2006, în vederea diminuării pagubelor produse de secetă, au avut ca obiectiv mărirea suprafeței irigate.

Plafonul maxim unitar la nivel național al subvenției a crescut de la an la an, fondurile alocate pentru irigații fiind incomparabil mai mari decât în urmă cu câțiva ani, de la 17 milioane de lei în 2006 la 216,3 milioane de lei în 2008.

Astfel, pe lângă continuarea acțiunilor de refacere a infrastructurii și de susținere a cheltuielilor aferente, anul acesta am majorat și subvenția, de la 400 de lei la hectar la 700 de lei la hectar irigat, tocmai pentru a crește și în acest an suprafața irigată din cauza secetei, mai ales în anumite regiuni din țară.

Modificarea legislației privind îmbunătățirile funciare a avut ca efect și o creștere a suprafeței irigate, o creștere a numărului organizațiilor utilizatorilor de apă, astfel că până acum s-au constituit peste 400 de organizații de îmbunătățiri funciare pe un teritoriu cumulat de peste un milion de hectare, care au preluat în proprietate sau în folosință amenajările interioare de pe circa 70% din teritoriul organizațiilor constituite.

Anul acesta, pentru susținerea agricultorilor, ținând cont de situația financiară a majorității lor, s-a acordat sprijin de la bugetul de stat pentru mai multe servicii publice de irigații.

Nivelul de absorbție a fondurilor alocate depinde de gradul de consum al apei de către beneficiari, însă tendința ultimilor ani a fost aceea de creștere a acestor indicatori.

În ceea ce privește acciza la motorină, în anul 2008 sprijinul acordat agricultorilor are și o componentă legată de subvenționarea cheltuielilor pentru motorină, astfel că pentru înființarea culturilor din primăvară și din toamnă se acordă un leu pe litru pentru 39 de litri la hectar.

Totodată, din această toamnă s-a aplicat și reducerea accizei la motorină cu încă 65 de bani pe litru pentru 48 de litri pe hectar pentru lucrări mecanice pe toate suprafețele agricole.

Vreau să precizez că în România acciza la motorină este de 274,3 de euro/1.000 de litri.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 804 din 2008, fermierii primesc acest sprijin și această reducere a accizei de 65 de bani pe litru, plătind în acest moment o acciză de 100 de euro/1.000 de litri, față de acciza de 274 de euro/1.000 de litri.

Fiecare stat membru are propriile reglementări privind subvenționarea accizei la motorină, nivelul maxim al reducerii acceptat la nivel comunitar fiind, într-adevăr, de 21 de euro/1.000 de litri, însă, la nivel european, doar câteva state membre aplică această reducere maximă la nivelul permis de directiva comunitară, majoritatea statelor membre aplicând o reducere parțială de 50-70% față de cotele standard naționale.

Totuși, începând de anul viitor, Guvernul va susține instituirea unei scheme multianuale de reducere a accizei pentru motorina utilizată în agricultură la nivelul maxim prevăzut de directiva comunitară, de 21 de euro/1.000 de litri.

În acest sens, urmează să propun în Guvern, din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, un memorandum care să precizeze responsabilitățile diferitelor ministere față de aplicarea actelor normative pentru reducerea acestei accize până la sfârșitul anului.

Vă las pe dumneavoastră să judecați dacă toate aceste forme de sprijin acordate agriculturii pot duce la concluzia prin care să caracterizezi Guvernul și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca fiind nepăsători față de situația agriculturii.

Referitor la celelalte solicitări adresate Guvernului în cadrul moțiunii, vreau să precizez următoarele:

La fel cum s-a întâmplat și anul trecut, când, din cauza secetei, în urma discuțiilor cu reprezentanții producătorilor agricoli Guvernul a hotărât acordarea unui sprijin extraordinar de urgență, cu acordul Consiliului de Miniștrii al Uniunii Europene, și în acest an, în urma discuțiilor avute la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în ultimele zile cu reprezentanții producătorilor din sectorul vegetal, am hotărât identificarea unor soluții de sprijin financiar în acord cu reglementările comunitare, care să acopere parțial creșterea costurilor de producție în urma creșterii prețurilor cu input-urile folosite în agricultură, cu îngrășăminte, pesticide, semințe și așa mai departe.

Astfel, propunerea de acordare din fondurile publice a 30% din volumul creditelor acordate pentru producția din sectorul vegetal este o măsură care este asumată deja de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și avem o propunere de hotărâre de guvern în acest sens.

Pentru a veni în sprijinul producătorilor am elaborat acest proiect de hotărâre de guvern, cu o modificare a nivelului fondurilor publice la 30% din masa credală pentru creditele acordate culturilor care se înființează în această toamnă.

Această formă de sprijin va fi accesibilă, mai ales, fermelor mijlocii-mari și fermelor mari, care au acces mai ușor la sistemul bancar pentru creditare.

Totodată, pentru a încuraja și producătorii mici și mijlocii să investească în înființarea culturilor din această toamnă, în ciuda prețurilor mari la input-uri, așa cum am spus, voi propune Guvernului, conform celor discutate chiar în ultimele zile cu reprezentanții producătorilor agricoli, o schemă de ajutor de stat bazată pe schema de minimis prevăzută de Tratatul Uniunii Europene, prin care să se acorde o primă de 200 de lei/hectar pentru cei care înființează culturi agricole în această toamnă pe suprafețe pe fermă de până la 120 de hectare, inclusiv.

În acest fel, cu cele două scheme, am putea acoperi necesarul de susținere financiară pentru a ne asigura că, cel puțin din acest punct de vedere, producătorii vor fi în măsură să înființeze culturi în toamnă și, dacă avem condiții climatice bune, să putem avea perspectivele unei producții bune și anul viitor.

Doresc, totodată, să vă informez că în cadrul discuțiilor la nivel european privind bilanțul de sănătate al politicii agricole comune voi face demersuri, și am început să fac demersuri, de altfel, alături de alte state membre interesate, pentru ca, începând de anul viitor, nivelul sprijinului financiar la hectar pentru agricultorii români să crească mai repede decât este prevăzut în reglementările actuale, în așa fel încât într-o perioadă cât mai scurtă, de 1-2 ani, și agricultorii români să poată să ajungă la un nivel de subvenție pe hectar comparabil cu cel acordat agricultorilor din vechile state membre.

Un astfel de cadru de reglementare europeană ar permite ca, începând de anul viitor, Guvernul să poată să decidă în anumite situații, cum ar fi înființarea culturilor, și s-a propus pentru acest an o creștere a nivelului sprijinului financiar fără să existe riscul conflictului juridic cu instanțele europene care veghează la aplicarea politicilor de sprijin din sectorul agricol.

Toate aspectele la care ați făcut referire în moțiunea adresată Guvernului țin de efortul pe care agricultura românească trebuie să-l facă pentru integrarea cu succes în structurile europene și pentru îndeplinirea standardelor de calitate necesare produselor românești pentru a fi competitive.

Nu neg faptul că este nevoie acută de fonduri pentru a susține acest sector atât de greu încercat până acum, dar, în egală măsură, cred că, pe viitor, este nevoie și de un alt tip de susținere, nu numai financiară, ci și politică pentru anumite măsuri de reformare a agriculturii.

În acest sens, sper că atât agricultorii, cât și Guvernul pot conta pe sprijinul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi, Intrăm în procedura de dezbatere a moțiunii prezentate, dar și a răspunsului dat de Guvern.

Așa cum am amintit, Grupul parlamentar al PSD are 25 minute la dispoziție.

S-au înscris la cuvânt domnii senatori Petre Daea, Ilie Sârbu și Mircea Geoană.

Grupul parlamentar al PNL are 15 minute și va lua cuvântul domnul senator Mircea Mereuță.

Grupul parlamentar al PD-L are 11 minute și vor lua cuvântul domnii senatori Pereș Alexandru și David Gheorghe.

Grupul parlamentar al PRM are 11 minute și vor lua cuvântul domnii senatori Dina Carol și Funar Gheorghe.

Grupul parlamentar al PC are 6 minute și va lua cuvântul domnul senator Pascu Corneliu.

Grupul parlamentar al UDMR are 5 minute și va lua cuvântul domnul senator Pete Ștefan.

În calitate de independent, va lua cuvântul domnul senator Petru Stan.

Vă rog să-mi permiteți să-l invit la cuvânt pe domnul senator Daea Petre, se pregătește domnul senator Mereuță.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte al Senatului, Domnule ministru, Domnule secretar de stat...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator, vă cer scuze...

Stimați colegi, vă rog pe toți, trebuie să facem o verificare tehnică, să scoateți cartelele din aparat și să le puneți pe masă, inclusiv pe cele ale vecinilor, pentru că sunt colegi care nu sunt prezenți în sală, și vă voi spune când trebuie să le reintroduceți în aparat. (Replică neinteligibilă din sală.)

Mai vedem, nu aș vrea să stăm la moțiune să votăm o oră și jumătate.

Vă rog să scoateți cartelele și să le puneți pe masă.

Vă mulțumesc pentru ajutor.

Domnule senator, vă cer scuze, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am început activitatea parlamentară în anul 2005 în Senatul României cu o moțiune simplă pentru agricultură și o încheiem, din nefericire, cu o moțiune simplă și tot pentru același domeniu.

Este aceasta o întâmplare? Este aceasta o simplă coincidență? Este oare un moft al partidului aflat în opoziție?

Categoric, nu.

Este o măsură impusă de realitate și împinsă în conștiința politică pentru a găsi răspuns la marile probleme ale agriculturii românești.

Indiferent unde ne aflăm, unde lucrăm și în ce formațiune politică activăm, nu putem să nu vedem ce se întâmplă în agricultură, ce probleme deosebite nasc greșelile unora sau altora și să nu luăm poziție față de greșelile acelora care, întâmplător sau nu, dar vremelnic da, se ocupă de destinele acestui domeniu.

Spuneam că am început ciclul parlamentar 2004-2008 cu o moțiune pentru agricultură intitulată sugestiv "Începutul dezastrului".

Nu puține voci au criticat formularea titlului, făcând observații că este prematur, că abia a început mașina administrativă să se încălzească, că trebuie să fim îngăduitori cu cei ce au preluat comanda administrativă.

Spuneam atunci, și din nefericire astăzi repetăm, că s-a pornit pe un drum greșit.

Orgoliile guvernanților ne-au copleșit, lipsa de respect pentru lucrul bine făcut a fost secerată cu viteza neputinței de a vrea și a face.

Au fost puse în mișcare rețele de denigrare a unora, participări agasante pe ecranele televiziunilor pentru explicații și interpretări, dacă nu răuvoitoare, cel puțin lipsite de logica analizei și de profesionalismul sec care trebuie să circule prin seva cunoașterii.

Au fost secerate principii pentru a însămânța improvizații.

S-au introdus sub brazdă adâncă rezultatele obținute de alții pentru a fi ascunse de privirea întâmplătoare sau interesată a acelora care, direct sau indirect, și-au legat speranța de noi prin votul pe care ni l-au dat.

S-a operat greșit, iar rezultatele se văd și se simt.

Îngăduiți-mi să vă prezint pe scurt câteva dintre aceste greșeli:

1. Reforma funciară.

Pachetul de legi privind proprietatea, promovat în Parlament prin asumarea răspunderii guvernamentale, a creat dezordine în lumea satelor, litigii și neconcordanță.

În timp ce aparatele de zbor realizau ortofotoplanurile, Sistemul Integrat de Administrare și Control înregistra evidențe neclare, suprapuneri de proprietăți, încurcături de tot felul care au contribuit la neacordarea fondurilor europene.

2. Eliminarea sau restricționarea celui mai important factor de vegetație - apa - prin paralizarea sistemului de irigații.

3. Distrugerea capacității de producție a unei însemnate suprafețe de teren din zona îndiguită a Dunării prin bombardarea digurilor ca măsură extremă în calea inundațiilor, deși erau și alte soluții prezentate la timpul potrivit.

Prin stagnarea apei s-au adus la suprafață alumino-silicații care au sărăturat solul, astfel încât terenurile mănoase din aceste zone au fost scoase temporar din producție, afectând pentru mulți ani fertilitatea lor.

4. Abandonarea mecanismelor de subvenționare și punerea în mișcare a tiparnițelor de cupoane, irosindu-se bani pentru tipărire și transport, birocratizându-se excesiv sistemul de transmitere și folosire, scumpindu-se input-urile prin folosirea întârziată la decontarea acestora.

5. Deversarea sumelor bugetare cu titlu de subvenții în băncile private și trimiterea agricultorilor la bănci pentru a se împrumuta cu dobândă și comisioane pentru punerea operă a celui mai fals și costisitor program, Programul "Fermierul".

Până acum, toți cei ce s-au împrumutat beneficiază de perioada de grație și nu au început restituirile de sume, dar se va vedea atunci, dacă astăzi nu se înțelege, când vor trebui să restituie sume importante purtătoare de dobânzi și comisioane, mai direct spus, am dat subvenții la bănci private, iar pe agricultori i-am îndatorat băncilor cu mii de miliarde.

6. Distrugerea sistemului de producere a semințelor de grâu și porumb.

Nu trebuie să explicăm specialiștilor ce înseamnă fenomenul heterozis, dar trebuie să amintim tuturor că folosirea unei semințe de bună calitate sporește, fără eforturi suplimentare de întreținere, producția cerealelor, putându-se obține suplimentar milioane de tone atât de necesare întregului lanț de producție și valorificare a acestuia.

7. Abandonarea programului de îmbunătățire a pajiștilor, a programului de împădurire, programe aprobate de Guvernul Năstase, care pusese în mișcare mecanismele de implementare în vederea sporirii potențialului productiv al celor mai importante resurse pe care le are România.

Pajiștile sunt acoperite de floră necomestibilă, practic s-au sălbăticit, iar pădurile s-au transformat din prieten al agricultorului în dușmanul acestuia.

Povața bătrânilor că inundațiile se combat la munte a fost verificată din plin în acești ani prin realitățile trăite.

8. Abandonarea mecanismelor de valorificare a cerealelor și plantelor tehnice, punerea în derivă a producătorilor prin nefinalizarea procesului început înainte de 2004.

9. Stângăciile și lipsa de profesionalism în abordarea domeniului pescuitului și acvaculturii.

Este bine cunoscut că acest domeniu a făcut obiectul unui capitol separat în procesul de negociere.

Din nefericire, această formidabilă resursă ce se întinde pe 700 de mii de hectare este fără o strategie proprie și o acțiune concretă.

Niciun program cu finanțare în Uniunea Europeană nu a fost lansat până la această dată.

10. Improvizația administrativă, diletantismul în actul de conducere, politizarea structurii administrative.

Numărul personalului din minister a crescut cu 50% față de 2004.

Agențiile de plăți au fost ocupate de clientele politice fără pregătire de specialitate și experiență, dovedind prin eșecurile înregistrate că au o singură calitate: de a fi fideli politic, devenind agenți electorali pe bani de la buget, cu salarii sporite, agricultorii plătind tribut greu pentru inactivitatea sau nepriceperea acestora.

Acestea și altele au condus la scăderea dramatică a producției, a efectivelor de animale, a produselor agroalimentare, la falimentarea multor structuri și la scumpirea traiului zilnic.

Producția de cereale a scăzut, față de 2004, cu 10 milioane de tone, efectivele de bovine cu 10%, cele de păsări cu 5%, cele de porcine cu 14%.

Ponderea importului în consumul uman de carne a crescut la carnea de porc de la 26% la 42%, la carnea de vită de la 2% la 19%.

Producția de lapte a scăzut cu 8%.

Input-urile în agricultură au crescut, față de 2004, exponențial: sămânța de grâu de la 5.000 lei la 35.000 lei, cea de porumb de la 25.000 lei la 250.000 lei, îngrășămintele de la 300.000 lei sacul la 700.000 lei sacul, motorina de la 18.000 lei/litru la 45.000 lei/litru, iar prețul de valorificare a stagnat sau a scăzut.

La grâu, spre exemplu, în 2004 agricultorii primeau 5.500 lei/kilogram, cu o primă de 500 lei, deci 6.000 lei/kilogram, și acum prețul a oscilat între 3.500 și 5.000 lei/kilogram, în condițiile în care producția este mai mică, iar costurile s-au triplat.

În acest tablou scurt, dar sugestiv al neîmplinirilor vibrează nemulțumirile acelora care plămădesc producția agricolă cu speranța că producția va fi bună și bine plătită.

Din nefericire, revoltele agricultorilor, prin demonstrații fără precedent, aruncând pe stradă grâul, laptele, scoțând din brazdă tractoarele și defilând cu ele prin orașele țării în semn de protest, completează tabloul neîmplinirilor în agricultură, al dezastrului care pune stăpânire pe cel mai sensibil și mai important domeniu al vieții economice și sociale.

Am și voi avea tot timpul respect pentru cei ce lucrează în domeniu.

Viața profesională mă determină să privesc dincolo de aparențe, să înțeleg ceea ce nu se vede și să simt ceea ce, formal, apare ca o dorință de cunoaștere și implicare.

Domeniul este prea complicat ca să-l lăsăm doar în zona privirilor și datului cu părerea.

De aceea, am socotit necesar să intervin cu sugestii, propuneri și inițiative, care au fost puse pe masa dezbaterilor în Parlament, iar Partidul Social Democrat, prin parlamentarii săi, nu s-a lăsat invitat la actul construcției.

Orice analiză operată prin regula comparației scoate în evidență faptul că astăzi în agricultură, în toate sectoarele, rezultatele sunt sub cele din 2004.

Prin necultivarea terenului și folosirea semințelor cu potențial slab de producție, România pierde anual aproximativ 2,5 miliarde de euro.

În acest sens, împreună cu alți colegi de la PSD am inițiat un act normativ ca instrument de creștere a producției și veniturilor bugetare, proiect care a primit votul Senatului și pe care trebuie să-l susțineți, domnule ministru, evident, cu eforturile care se impun, la nivelul Uniunii Europene.

Și, pentru că am ajuns aici, nu putem să nu vedem că după două cicluri electorale cu guverne de dreapta ne întâlnim aproape cu aceleași probleme.

De exemplu, cazul Agenției SAPARD.

În anul 2000, guvernarea de atunci se perpelea în sânul administrației eterogene cui să aparțină agenția, fără să facă concret ceva.

Astăzi, în aceeași guvernare de dreapta, la aceeași instituție se blochează activitatea - vezi, chipurile! - din motive tehnice.

Domnule ministru, V-am ascultat cu atenție, interpretând cu bună-credință ceea ce spuneți și faceți.

Nu ați beneficiat de o critică publică din partea subsemnatului, nu pentru că nu era cazul, dar am apreciat totuși că ați contribuit la decuplarea ministerului de la ecranul propagandei ieftine unde îl conectase domnul ministru Flutur.

Ați spus că sunt probleme tehnice la SAPARD.

Dați-mi voie să completez, prin prisma experienței, că tocmai acestea sunt problemele de fond ale ministerului, pentru că operăm într-un domeniu unde știința, cunoașterea, acțiunea și echilibrul profesional dau suportul deciziei și mecanismului de punere în mișcare a acesteia pentru realizarea obiectivelor propuse.

Improvizațiile nu țin, ele se rup mai devreme sau mai târziu, indiferent în ce le înfășori.

Cunoaștem cu toții câte articole frumoase și apariții TV

interesante au fost cu domnul consilier Barbu, om de toată isprava, pentru cartoful de la Lungulețu, dar nu și pentru problemele SAPARD, probleme de fond care trebuie să aparțină oamenilor pregătiți pentru acest lucru.

Ați lucrat în delegație, veneați la minister cu domnul director Dumitru, prezentați atunci, prin prisma locului de muncă, un interes deosebit față de SAPARD, preocupându-vă capacitatea instituțională și administrativă de a absorbi fondurile europene.

Ați consiliat miniștri în acest sens, iar acum, sub comanda dumneavoastră, sistemul se blochează din punct de vedere tehnic, iar economia țării este privată de un drept financiar atât de necesar pentru lumea agricolă.

Nu cred că trebuie să transformăm un rău într-o reușită, spunându-se, vezi, Doamne!, că am deblocat repede ceea ce, practic, am blocat.

Cele câteva luni de întârziere costă economia țării, iar în agricultură - știți tot atât de bine ca și mine - ce nu se face astăzi mâine nu mai are rost.

De aceea, nu înțeleg de ce nu ați luat măsuri concrete de pregătire a campaniei.

Refuz orice explicație din punct de vedere profesional.

Este 15 septembrie 2008, dată la care trebuia să fie încheiat semănatul la rapiță, să fie pregătite terenurile pentru a fi semănate, fertilizate și chiar irigate prin norme de udare sau, după caz, de răsărire.

Sporadic, vezi în România aceste lucrări.

Terenul este plin de vegetație spontană, focar de boli și dăunători.

Lucrările agrotehnice sunt abandonate din cauza lipsei de resurse financiare.

Ca specialist în domeniu, nu am crezut că voi introduce în portofoliul cunoașterii tehnice chibritul ca mijloc agrotehnic, deși nu erau excluse unele intervenții în cazuri deosebite, dar acum focul este cel ce face ordine în câmpurile României.

Acesta este semnul cel mai elocvent al sărăciei și neputinței.

Este îngrijorător că trebuie să facem o moțiune și s-o dezbatem în Senat pentru a se ara câmpurile României.

Nu trebuie să acționăm de teamă sau conjunctural.

Trebuie să rămânem în frontul normal al conlucrării și acțiunii concrete, pe bază de programe și strategii, iar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în baza sa de date programe importante realizate în zile și nopți de trudă de cei mai buni specialiști și de instituțiile consacrate.

Acestea au constituit osatura strategiei agricole cuprinse într-o lucrare supusă dezbaterii largi la inițiativa președintelui țării, Ion Iliescu.

Este știut faptul că noi am implementat în politica agricolă națională directive și reglementări ale fostelor state din Uniunea Europeană.

În actuala structură, România trebuie să-și cupleze interesele proprii la construcția politicilor comunitare.

Nu este lipsit de interes, pe baza programelor rămase în minister, să se instituie o structură specializată, formată și condusă de specialiști, pentru a prinde în strategia de modificare a politicilor agricole interesele fermierilor români, ținându-se seama de specificul și potențialul agricol al țării.

Noi considerăm că acest eveniment politic desfășurat în Senatul României este spre binele și folosul agricultorilor și trebuie acționat imediat pentru a schimba ceea ce mai este posibil de schimbat și pentru a opera, fără întârziere, cu măsurile propuse în moțiune.

Să le dorim succes!

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mircea Mereuță, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Pereș Alexandru.

Grupul parlamentar al PSD mai are la dispoziție zece minute.

 
 

Domnul Mircea Gheorghe Mereuță:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor senatori,

Valul de moțiuni electorale pe care inițiatorii vor să-l transforme în tsunami pentru actualul Guvern nu face decât să confirme zicala potrivit căreia "ridicolul ucide".

Fie ele simple sau de cenzură, moțiunile cu care o serie de partide aflate la stânga sau la dreapta eșichierului politic amenință Guvernul, aflat oricum spre final de mandat, sunt doar simple exerciții de imagine.

De fapt, goana după imagine, în spiritul celui mai evident populism, este singurul motiv care-i mână în luptă pe inițiatorii moțiunilor.

În realitate, declanșarea acestor energii la unele partide, ca și perfectarea unor înțelegeri contra naturii nu sunt decât semnele unei stări de agitație și panică determinate de apropierea alegerilor, primele după 1989 care se vor desfășura sub semnul votului uninominal.

Bun sau rău în opinia unora, performant și serios conform analizelor unor foruri avizate, Guvernul Tăriceanu este decis să-și ducă la bun sfârșit responsabilitățile asumate prin Programul de guvernare, iar avalanșa moțiunilor parcă trase la indigo, inclusiv cea pe care o dezbatem astăzi privind măsurile de sprijinire a agricultorilor, nu reprezintă decât expresia unei abordări total neserioase a politicii, pentru că, în definitiv, unicul efect al acestor tentative de debarcare a Guvernului, soldate cu eșec, după cum s-a văzut până acum, este acela de a bloca activitatea parlamentară cu dezbateri sterile.

Pe ultima sută de metri, o serie de colegi parlamentari s-au înscris într-o competiție a demagogiei, evidentă și pentru ultimul naiv din această țară.

Oricât de supărător ar fi, trebuie să acceptați și dumneavoastră, inițiatorii acestei moțiuni, că România, inclusiv cea rurală, are alte priorități, cadențe și interese decât să asiste necontenit la dezbateri sterile în Parlament.

Și cum altfel decât sterile și ineficiente am putea numi dezbaterile pe care ni le propun semnatarii moțiunii de față, din moment ce însuși textul acesteia strălucește prin inconsistență?

Doamnelor și domnilor, Problemele semnalate în moțiunea pe tema agriculturii, promovată de PSD, nu reflectă nici pe departe situația reală și existentă de fapt.

Încă din prima zi în care România a devenit stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, Guvernul a depus eforturi constante și susținute pentru a elimina decalajele existente între agricultura românească și agricultura avansată din celelalte state membre.

Prin urmare, afirmația dumneavoastră legată de bilanțul negativ pentru sectorul agricultură nu se justifică, cu atât mai mult cu cât încă din anul 2005 sumele alocate acestui domeniu au fost semnificativ majorate anual, formele de sprijin au fost numeroase și din ce în ce mai diversificate.

Astfel, dacă luăm în considerare numai sectorul zootehnic, în 2005 au fost acordate 14 forme de sprijin.

În 2007 aceste forme de sprijin au crescut la 29, ca în 2008 să se atingă pragul de 32 de programe de susținere financiară.

Sumele alocate acestor forme de sprijin au depășit în anul 2007 valoarea de 1 miliard de lei, iar în anul 2008 valoarea a fost stabilită la 1,6 miliarde lei.

Dacă este să facem o comparație cu perioada 2001-2004, când dumneavoastră ați fost la guvernare, fondurile consumate pentru susținerea agriculturii și-au dublat volumul în perioada 2005-2008.

Diferența, bineînțeles, în sensul creșterii valorilor subvențiilor alocate pentru agricultură, este de aproximativ 170%, respectiv de la 1.400 milioane de lei la circa 2.300 milioane de lei.

Natura nu a fost de partea fermierilor, agricultura fiind afectată, în mod constant, de calamități în ultimii ani.

În acest context, Guvernul a alocat numai pentru anul 2008 un echivalent de 3,3 miliarde de euro, însemnând 2,6% din PIB.

Astfel, propunerea dumneavoastră de alocare a 4% din PIB pentru agricultură în anul 2009 este o măsură necesară și în concordanță cu măsurile reale.

Referitor la prețul grâului, vă reamintim că acesta este stabilit în contextul integrării pieței agricole din România pe piața unică europeană, după criteriile economiei de piață și în afara politicii intervenționiste a statului. Și în acest caz România este obligată să aplice legislația comunitară vizând mecanismele de intervenție practicate pe piața europeană.

Astfel, sistemul de preluare la intervenție prevede activarea acestui mecanism pe piață atunci când prețul atinge pragul de 103 euro pe tona de grâu.

La momentul actual, intervenția nu este posibilă, deoarece grâul se vinde la prețul de circa 150 de euro pe tonă.

Este adevărat că situația sistemului de irigații nu este una dintre cele mai bune, dar nici pe departe nu se poate considera că este dezastruoasă.

Încă din anul 2006 au fost luate măsuri adecvate în vederea diminuării pagubelor produse de secetă prin creșterea suprafețelor irigate.

Astfel, dacă în anul 2006 Guvernul a alocat 17 milioane de lei, în anul 2008 subvențiile au fost suplimentate la aproximativ 217 milioane de lei.

Au fost depuse eforturi susținute, și se depun în continuare, în vederea îmbunătățirii cadrului de reglementare a domeniului îmbunătățirii funciare și creșterii suprafeței irigate.

În anul 2008 s-a acordat sprijin de la buget pentru servicii publice de irigații, fiind subvenționate cheltuielile pentru energia electrică sau termică, cheltuielile de pompare a apei, cheltuielile de administrare, exploatare și de achitare a contravalorii serviciilor contractate de întreținere și reparație a amenajărilor de îmbunătățări funciare, altele decât irigații, a pazei infrastructurii de îmbunătățiri funciare, cheltuieli legate de menținerea sau punerea în funcțiune a amenajărilor de irigații, precum și pentru investiții în acest domeniu.

Pe lângă cele relatate anterior, se află în derulare și un proiect finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 80 de milioane de dolari SUA, pentru reabilitarea și reforma sectorului de irigații, proiect derulat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În ceea ce privește fondurile europene de dezvoltare rurală, Guvernul, prin intermediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a elaborat două documente strategice, și anume:

Planul național strategic pentru dezvoltare rurală, care definește strategia și prioritățile României în domeniul dezvoltării rurale pentru perioada 2007-2013, și Programul național de dezvoltare rurală 2007-2013, care constă în corelarea nevoilor de dezvoltare din mediul rural cu finanțările nerambursabile acordate prin intermediul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, documente ce stau la baza derulării fondurilor comunitare.

Din luna martie a acestui an a început depunerea de proiecte pentru primele trei măsuri ale Planului național de dezvoltare rurală, cu impact puternic asupra restructurării agriculturii, sectorului alimentar și spațiului rural.

Aceste măsuri reprezintă aproximativ 37% din alocarea financiară totală, iar numărul mare de proiecte depuse până în prezent, peste 2.000, ne asigură asupra faptului că nu vor apărea probleme legate de absorbția fondurilor în cadrul acestui program.

În ceea ce privește fondurile SAPARD, trebuie precizat foarte clar că aceste fonduri nu se vor pierde.

Plățile au fost sistate doar temporar în vederea îmbunătățirii cadrului procedural.

Referitor la acciza la motorină, fiecare stat membru are propriile reglementări privind subvenționarea accizei la motorină, nivelul maxim al reducerii acceptat la nivelul comunitar fiind de circa 21 de euro/1.000 litri.

Acest regim de subvenționare a accizei la motorină nu are un caracter impus, adoptarea unei astfel de măsuri fiind strâns legată de resursele bugetare ale fiecărui stat.

La nivelul Uniunii Europene doar câteva state membre au o cotă redusă de accizare a motorinei, iar celelalte state membre practică o reducere a cotei cu 40% până la 60% față de cotele standard naționale care depășesc, în unele cazuri, nivelul standard al României.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale promovează instituirea unei scheme multianuale de sprijin care să stabilească un sistem coerent și predictibil de susținere a fermierilor la nivelul maxim permis de reglementările comunitare.

În ceea ce privește subvențiile acordate pentru anul 2007

din fondurile europene, fermierii români au primit sumele cuvenite în proporție de peste 99%.

Subliniem faptul că România se numără printre statele membre cu cel mai mare număr de fermieri din Europa, iar restanțele reprezintă doar cazuri cu totul speciale a căror prelucrare a datelor a întâmpinat probleme deosebite.

Prelucrarea datelor pentru toți fermierii în primul an de aplicare a schemelor de sprijin finanțate din fonduri europene este o activitate foarte laborioasă în contextul procedurilor europene privind efectuarea controlului.

În condițiile în care fermierii nu au fost obișnuiți cu modul riguros de identificare a parcelelor agricole, a apărut un număr foarte mare de supradeclarări și iregularități, pentru rezolvarea cărora APIA a depus eforturi considerabile.

Numărul mare de fermieri penalizați sau excluși de la plată reprezintă o dovadă a rigurozității controalelor.

Propunerea dumneavoastră privind acordarea unui sprijin de 700 de lei/hectar pentru asigurarea celor necesare fermierilor, input-uri, respectiv semințe, motorină, pesticide și îngrășăminte, pentru înființarea culturilor în toamna anului 2008 este bine-venită într-un an electoral.

Astfel de promisiuni au priză la electorat, dar, având în vedere discuțiile cu reprezentanții Uniunii Europene și legislația europeană, restrictivă în ceea ce privește modificarea formelor de sprijin, această măsură nu este una care să aibă corespondent în realitate, cu atât mai mult cu cât nici bugetul național nu o poate susține.

Subliniez că actualul Guvern a depus eforturi susținute și a considerat agricultura unul dintre cele mai importante domenii.

Demersurile noastre nu se vor opri aici, din contră, negocierile cu reprezentanții instituțiilor europene vor fi și mai asidue și susținute pentru ca fermierul român să-și primească locul binemeritat, beneficiind de un tratament egal cu cel al fermierilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Doamnelor și domnilor, Cred că din cele de mai sus rezultă destul de limpede că această moțiune, repet, insuficient argumentată și documentată, nu reprezintă decât o furtună într-un pahar cu apă, un simplu gest politicianist de precampanie electorală, drept pentru care este de la sine înțeles că Grupul parlamentar al PNL nu va vota moțiunea dumneavoastră.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Ați epuizat timpul.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PD-L, apoi va avea cuvântul domnul senator Carol Dina.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte al Senatului, Domnule ministru, Domnule secretar de stat, Onorat Senat, Stimați invitați, Un lucru este cert și trebuie spus clar și tare: agricultura a fost și este încă sectorul pe care s-au făcut cele mai multe și, deocamdată, cele mai dezastruoase experimente de reformare economică.

De 18 ani soluțiile impuse de toate guvernările postdecembriste s-au dovedit a fi mai mult sau mai puțin falimentare, ele neaducând, din păcate, revigorarea și stabilizarea necesare sectorului.

Pe de altă parte, acumulările și rearanjările pe sisteme funcțional-europene sunt încă nesemnificative, fără a putea fi o garanție reală pentru o relansare economică în domeniu.

Deși o mare parte a fondurilor structurale acordate României din bugetul Uniunii Europene este destinată agriculturii și zonei rurale, deși avem strategii și instituții acreditate de Uniunea Europeană, nu reușim să impunem un ritm normal accesării și absorbirii banilor, ba, din contră, vedem indiferență și chiar neputință din partea celor responsabili cu gestionarea acestor fonduri.

Într-un cuvânt, neputința Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca de altfel și a structurilor sale de la nivelul județelor țării, nu poate să genereze decât reacții negative din partea producătorilor agricoli, așa cum au fost și demonstrațiile de stradă de acum două săptămâni.

Iată de ce există o motivație reală ca Parlamentul să ia atitudine și să ceară Guvernului și ministerului responsabil măsuri concrete de remediere a situației.

Moțiunea simplă depusă de senatorii din Grupul parlamentar al PSD poate fi momentul de discuție și de limpezire a intențiilor, de a aduce clarificări în viitoarele demersuri guvernamentale.

Anul agricol 2008 va fi un an mai bun decât anii precedenți.

Producția de grâu, poate și producția de porumb și de alte culturi agricole vor fi superioare anilor trecuți.

Aceasta ar putea fi un semnal bun, dar acum ne lovim și de alte piedici precum:

  • nerezolvarea depozitării și păstrării în condiții optime și valorificarea sub așteptări a recoltei de cereale;
  • prețul mic oferit pe piață pentru grâu și perspectiva la fel de proastă pentru porumb, față de costurile mari pentru reluarea procesului de producție agricolă;
  • sincope repetate în derularea acordării plăților directe pe suprafața deținută de producătorii agricoli;
  • subvenții mici și întârzieri mari la decontare, care nu pot acoperi creșterile de preț la combustibil, energie, îngrășăminte chimice, semințe și altele;
  • abandonarea cercetării agricole românești și aducerea în producție, cu prețuri mult mai mari, de semințe și material genetic necorespunzător condițiilor din agricultura românească;
  • stoparea reformei în structurile agricole județene, a descentralizării, a dinamizării și eficientizării comunicării și a consultanței agricole;
  • politizarea instituțiilor gen APIA, OJPDRP, OJCA, DADR, structuri care sunt folosite ca vectori politici de actualul Guvern PNL;
  • necunoașterea realității dure din agricultura românească, precum și declarațiile bombastice, inclusiv de la nivelul prim-ministrului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, care induc în aparatul administrativ automulțumirea în stilul "las' că merge și așa!".

Intabularea și procedurile costisitoare ale succesiunilor lasă nerezolvată problema vânzărilor și cumpărărilor de teren, ducând, în final, la piedici majore, chiar și la stopări și pierderi de finanțări pe proiecte PNDR sau FEGA.

În privința reducerii accizei la motorină, PD-L a solicitat încă din februarie 2008, printr-o propunere legislativă, modificarea art. 176 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, și propunerea noastră solicita atunci alinierea accizării motorinei pentru agricultură la Regulamentul nr. 96/2003 al Uniunii Europene.

Din păcate, chiar Grupul parlamentar al PSD, prin glasul motivat al unui senator, fost ministru al agriculturii, solicita temperarea acțiunii și rediscutarea propunerii legislative, încât ea a rămas moartă.

Iată că acum PSD reia ideea și solicită imperios Guvernului reducerea accizei la parametrii solicitați de PD-L la începutul anului 2008.

Oare nu era mai bine pentru agricultori să fi beneficiat din primăvara anului 2008 de motorina cu acciză redusă la nivelul cerut acum? Noi credem că da, însă nici acum nu este prea târziu, iar acest lucru, cu siguranță, va dinamiza și va ajuta fermierii și, automat, viața agricolă.

Ar fi multe de spus și de analizat, dar timpul acordat Grupului parlamentar al PD-L este destul de redus.

De altfel, din cuvântul domnului ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Dacian Cioloș, a reieșit faptul că și ministerul este preocupat de a solicita Guvernului rezolvarea parțială a solicitărilor din această moțiune.

Iată de ce ne vedem obligați de realitatea din teritoriu și de cele sesizate să fim de acord cu semnatarii moțiunii și să votăm favorabil, pentru a obliga Guvernul și ministerul responsabil să dea atenția cuvenită acestui sector vital al economiei naționale românești, care este agricultura.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

(Din acest moment, conducerea ședinței este preluată de domnul Corneliu Pascu, vicepreședinte al Senatului.)

 
 

Domnul Corneliu Pascu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul senator Carol Dina.

 
 

Domnul Carol Dina:

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru, Prezenta moțiune simplă apreciază că agricultura românească se află într-o situație gravă.

Dacă inițiatorii și-ar fi propus să facă o analiză obiectivă a problemelor complexe din agricultură, s-ar fi putut constata că, de fapt, agricultura românească se află, la capătul unui calvar de 18 ani, în colaps.

Sute de mii de hectare de teren arabil nu se mai află în circuitul agricol, acestea fiind pur și simplu abandonate.

Din cele circa 3,5 milioane de hectare pe care se utilizau instalații de irigat, astăzi dacă se mai irigă, în niveluri maxime, între 300 de mii și 400 de mii de hectare.

Mecanizarea agricolă este, practic, inexistentă.

Nivelul de dotare cu mașini agricole este comparabil cu anul 1968.

Efectivele de animale și păsări au fost decimate.

Un recensământ adevărat ar constata că milioane de bovine, porcine și ovine au dispărut.

Puținele complexe de animale și păsări care mai supraviețuiesc în România se confruntă cu dificultăți enorme, în competiție cu concurența de peste hotare.

Aproape 10% din pădurile României au fost defrișate, iar flota de pescuit oceanic a fost, practic, distrusă.

Aceste realități demonstrează cu prisosință că politicile aplicate de guvernanți în sectorul agricol au fost incoerente și ineficiente.

S-au irosit 18 ani în care s-au mimat grija și preocuparea guvernanților pentru soarta agriculturii.

Pentru milioane de țărani care trăiesc la limita sărăciei proprietatea asupra pământului a devenit o grea povară.

În mare măsură, agricultura românească este de subzistență, fără orizont și fără performanțe, astfel încât peste 70% din necesarul de hrană al populației se asigură din import.

Deficitul comercial determinat de activitatea agricolă este de circa 2 miliarde de euro, respectiv se importă produse de circa 2,7 miliarde de euro și se exportă între 600-700 de milioane de euro în vârf, cu produse submanufacturate.

Doamnelor și domnilor senatori, Agricultura din România are nevoie de o reformă profundă care să asigure valorificarea eficientă a tuturor resurselor umane, materiale și financiare.

S-ar impune ca Guvernul să elaboreze și să prezinte Parlamentului, de urgență, pachetul de legi necesar pentru înfăptuirea reformelor, în concordanță cu experiența țărilor avansate și cu directivele europene.

Întrucât propunerile prezentate în moțiune nu pot dăuna, fiind ca o aspirină într-o boală gravă, Grupul parlamentar al PRM va vota favorabil această moțiune.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Corneliu Pascu:

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PC, ia cuvântul subsemnatul. (Domnul senator Corneliu Pascu ia cuvântul de la tribuna Senatului.)

Stimate doamne și stimați domni senatori,

O politică coerentă și decisă în domeniul agricol a lipsit cu desăvârșire în acești ani.

Pe parcursul a nici patru ani au fost schimbați patru miniștri, iar o echipă unită, profesionistă, care să facă o politică coerentă, să asigure o continuitate în programele stabilite nu a existat.

Legătura permanentă cu agricultorii și cu organizațiile acestora a fost formală, pentru îndeplinirea unor proceduri, iar solicitările lor nu au fost remarcate în actele normative elaborate.

Trebuie remarcată lipsa de fermitate a Guvernului în protejarea agricultorilor și investițiilor acestora.

Investițiile realizate cu muncă și bani, cu credite bancare, cu bani europeni, în domeniul zootehnic sau al prelucrărilor sunt sufocate de construcții și de mafia construcțiilor, nerespectându-se zonele de protecție, apoi solicitându-se mutarea acestora pe alte amplasamente.

Am solicitat Ministerului Internelor și Reformei Administrative luarea unor măsuri, iar răspunsul acestuia a fost că nu are competență.

Am adresat domnului prim-ministru, personal, două scrisori: una prin care am cerut ca plățile directe să se facă în anul de referință, când fermierii cheltuiesc banii pentru înființarea culturilor și întreținerea acestora, după modelul altor țări europene, și a doua, în luna iunie a acestui an, cu solicitarea creșterii rezervei de stat la cereale, în acord cu politica agricolă comună discutată, în acest sens, cu reprezentanții comisiilor pentru agricultură din Uniunea Europeană, aceasta și ca măsură de securitate alimentară, dar și ca măsură de protecție a fermierilor.

Ambele s-au aplicat doar cu jumătăți de măsură.

În primul rând, plățile directe s-au efectuat prin împrumut de la Trezorerie, dar cu mari întârzieri din cauza defecțiunilor sistemului de administrare și control și a sistemului defectuos de lucru al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - APIA.

În al doilea rând, s-a aplicat pentru cantități mici, 400.000 de tone, așa cum s-a arătat în moțiune, și la un preț ce-i nemulțumește pe agricultori.

Ca urmare a analizei din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, de săptămâna trecută, a activității celor două agenții de plăți - APIA și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit -, au rezultat neajunsuri atât în gestionarea raporturilor cu Comisia Europeană, cât și neajunsuri în activitatea pe care o desfășoară.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmează să transmită la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală rezultatul controalelor pe care le-a dispus.

Pentru a nu rata și anul agricol viitor, se impun măsuri deosebite de sprijin al agricultorilor pentru a elimina sărăcia lucie de la sate:

  • asistații social proprietari de terenuri agricole trebuie ajutați să devină contribuabili;
  • este necesară eliminarea stării de inegalitate, în raport cu agricultorii europeni, în ceea ce privește asigurarea de motorină neaccizată pe tipuri de culturi și hectar.

De fapt, acesta este modelul pe care îl practică majoritatea țărilor europene;

  • reducerea TVA la comercializarea produselor agricole legumicole, care, la această oră, se face la negru.
  • În fapt, statul pierde necolectând TVA, iar agricultorii nu-și pot vinde produsul decât la negru, deoarece la TVA-ul de 19% nu le preia nimeni marfa;
  • efectuarea plăților de la bugetul de stat și din fondurile atrase de la Uniunea Europeană în timp util pentru a face față concurenței de pe piață;
  • rezolvarea problemei laptelui conform obținut de la fermele mici și asigurarea condițiilor ca acestea să-și poată valorifica laptele.

Este o măsură deosebit de importantă pentru numărul de animale pe care îl dețin micii producători;

  • măsurile de protecție a producătorilor agricoli în fața comercianților care le oferă prețuri mici pentru produsele lor.

Am repetat încă din 2005 și repet și acum:

România are nevoie de o strategie pe termen scurt și mediu de alocații suplimentare de la bugetul de stat pentru susținerea agriculturii, căci efectul acesteia în eliminarea sărăciei și în produsul intern brut este deosebit de semnificativ.

Vreau să menționez că Grupul parlamentar al Partidului Conservator va susține această moțiune.

Vă mulțumesc. (Domnul senator Corneliu Pascu revine la masa prezidiului.)

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Pete Ștefan.

 
 

Domnul Pete Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Domnule ministru,

Cred că nu spun o noutate dacă accentuez faptul că astăzi vorbim despre un sector extrem de important, care a fost de multe ori discutat, care a trecut prin multe în perioadele din urmă, un sector în care lucrează 35% din populație sau poate mai mult, un sector în care peste 65%

din localități sunt atinse de agricultură.

Sigur, în ultima perioadă, putem spune că acest sector a trecut printr-o transformare profundă care a solicitat un mecanism nou de susținere, un mecanism nou în ceea ce privește sistemul instituțional și care atinge toate laturile agriculturii, începând de la producția vegetală și terminând cu zootehnia, pomicultura, viticultura și așa mai departe.

Eu consider că reforma în agricultură nu s-a terminat în momentul aderării.

Acest moment a fost doar un pas prin care, iarăși, am fost și suntem obligați de a adapta la un sistem nou legile pe care le avem, instituțiile care funcționează, procedurile prin care lucrăm, personalul cu care lucrăm, este o problemă de durată în ceea ce privește pregătirea profesională, bazele de date, chiar și aparatele de măsură și control noi, care, iarăși, necesită timp pentru achiziții și pentru a putea fi folosite.

În acest context trebuie văzută agricultura în zilele de astăzi, când finanțările deja vin din două părți, ceea ce înseamnă un sistem complex, nou față de ceea ce a fost.

Dar nu putem nega faptul că, totuși, pe lângă aceste deficiențe - pentru că sistemul instituțional, fiind în transformare, sigur că are și niște deficiențe, niște scăpări în ceea ce privește modul de funcționare -, trebuie să spunem că plățile pe suprafață în 2007 au fost 99% plătite, în acest context când instituția este în transformare.

Este adevărat și ne-am bucura foarte mult dacă aceste plăți nu s-ar face în 2008 pentru 2007, ci s-ar face mult mai repede, pentru ca și agricultorii noștri să poată concura cu agricultorii din alte țări, care, eventual, primesc aceste sume mai repede.

Aceste țări însă sunt în Uniune de ani de zile, poate de zeci de ani de zile, iar la noi acest sistem de transformare a instituției necesită acest timp pentru a putea fi adaptat.

Cu fondurile destinate finanțărilor pentru reconversie la vie s-a întâmplat același lucru: s-au dat 100%, și s-au dat din banii bugetari, din banii noștri, pentru ca, ulterior, să fie recuperați de la Uniunea Europeană, și putem spune că s-au recuperat 100%.

Din luna martie a acestui an au fost lansate primele trei măsuri ale Planului național de dezvoltare rurală, și accentuez aceasta pentru că sunt lucruri foarte importante.

Aici apar tipurile de investiții, beneficiarii, aici sunt alocați banii, 37% din întregul program, procent care înseamnă o sumă foarte semnificativă.

Sigur, din cele patru puncte expuse în moțiune chiar și domnul ministru a spus că două puncte ar fi agreate de minister.

Punctul 4, care se referă la acordarea din fonduri publice a volumului creditelor, este în curs de rezolvare, deci este o măsură care se va realiza.

Prevederile de la punctul 3, în ceea ce privește acel 4% din PIB, într-adevăr, reprezintă o problemă de care trebuie să ținem cont noi, parlamentarii, ca pentru bugetul anului viitor, așa cum pentru învățământ, pentru apărare și pentru sănătate sunt alocate anumite procente după discuții și calcule, în același fel să fie și aici o siguranță, aș zice, a bugetului, prin care am putea construi un program de schemă de finanțare multianuală chiar, care, pe undeva, să fie și pe aceeași perioadă în care sunt construite în Uniunea Europeană.

Deci în moțiune avem câteva măsuri care vor fi realizate.

Noi considerăm că ne trebuie un program complex pe agricultură, nu numai pe o singură ramură.

Această moțiune conține aceste principii doar parțial.

Prin urmare, noi, Grupul parlamentar al UDMR, nu vom vota această moțiune.

 
 

Domnul Corneliu Pascu:

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul, pentru trei minute, domnul senator Stan Petru, fără apartenență la grupurile parlamentare.

 
 

Domnul Petru Stan:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru, Am studiat cu mare atenție această moțiune simplă și pot să vă spun că pentru agricultură este posibil să se inițieze în fiecare săptămână o moțiune pentru fiecare sector de activitate.

În general, agricultura românească arată ca o gospodărie părăsită, abandonată, casă și garduri în degradare, curte și împrejurimi pline de bălării, fără animale în curte, fără verdeață în exterior.

De fapt, nici noi în jurul Palatului Parlamentului nu am reușit să udăm câteva hectare de iarbă, darămite culturile de porumb, floarea-soarelui și soia, care se întind pe câteva milioane de hectare și care necesită, pentru fiecare hectar, 1.000-1.500 de metri cubi de apă.

Am devenit, la ora actuală, cei mai mari importatori de produse agricole din Europa.

Importăm 70% din ceea ce mâncăm, din cauza faptului că cea mai mare bogăție a țării, pământul, este lăsată în paragină.

Se lucrează doar 50% din pământ.

Pajiștile naturale, bogăția naturală a tuturor popoarelor, sunt pline de arboret, iar efectivele de animale s-au diminuat alarmant, adăposturile de animale se dărâmă.

Toată agricultura țării este nerentabilă, cu mici excepții.

Sigur, avem și avantaje:

copiii învață geografie în piață.

La tarabă scrie: "ceapă din Egipt", "usturoi, cartofi din Turcia", "struguri din Argentina", "pulpe din Brazilia" și așa mai departe.

Grav este faptul că nici acum, în al douăzeci și patrulea ceas, cei care conduc agricultura nu s-au trezit să încerce oprirea dezastrului prin a acorda agriculturii un minim ajutor financiar.

Fermierii din România au organizat acum câteva zile o manifestare de protest în București și în câteva județe ale țării, cerând un minim sprijin financiar pentru a putea supraviețui.

Guvernul trebuie să înțeleagă că grâul la 3.500, 4.500 de lei/kilogram nu este rentabil.

Merele pentru industrie, cu 1.600 de lei/kilogram...

Cu 16 bani/kilogram, nu se pot nici recolta.

Avem aici o lege, domnule ministru, dar nu funcționează.

Legea cererii și ofertei, de fapt, nu funcționează.

Este un jaf făcut de procesatori, comercianți, angrosiști, care jupoaie producătorii, iar Guvernul nu reacționează.

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale a declarat la un post de televiziune că va primi manifestanții, dar pentru bani să meargă la Ministerul Economiei și Finanțelor.

Avem, oare, două Guverne? Eu știu că miniștrii sunt egali în Guvern.

Ministrul economiei și finanțelor împarte banii cum vrea?

Problema agriculturii nu este cunoscută de Guvernul actual.

Prim-ministrul a declarat nu demult la Constanța că, dacă România va absorbi creditele europene, va deveni a doua putere agricolă din Uniunea Europeană, după Franța.

Complet greșit!

Prim-ministrul trebuie să aibă o idee generală.

Să nu credeți că ceilalți prim-miniștri au avut, nici vorbă.

Prim-ministrul trebuie să cunoască nevoile, dar și posibilitățile reale ale agriculturii.

Vă dau niște exemple:

Pentru un hectar de pomi, ca să-l înființezi, sunt necesari 30.000 de euro.

Ca să înființăm 150.000 de hectare, ne-ar costa 4,2 miliarde de euro, și asta numai ca să asigurăm 100 de kilograme de fructe pentru fiecare locuitor din țară.

Deci nouă ne trebuie 100-120 de miliarde de euro pentru a dezvolta agricultura, pentru a începe s-o dezvoltăm.

Pentru irigații ne trebuie vreo 7-8 miliarde de euro.

Pentru utilaje ne trebuie 25-30 de miliarde de euro.

Numai o strategie bine pusă la punct și un plan anual de dezvoltare pot scoate agricultura din impas.

Referitor strict la moțiune, nu voi vota această moțiune din următorul motiv: de situația grea din agricultură - putem spune de dezastru - sunt vinovate toate guvernările.

Nici înainte nu mergea agricultura cu nimic mai bine decât acum.

Eu pot da exemple, dar nu este timp.

Autorii moțiunii cer 700 de lei/hectar la culturile ce se vor înființa în această toamnă.

Această cifră de 700 de lei este pusă la întâmplare, fără un studiu prealabil general.

Finanțăm rapița, care a fost cea mai rentabilă cultură anul acesta? Finanțăm orzul și orzoaica?

 
 

Domnul Corneliu Pascu:

Domnule senator, vă rog să încheiați.

 
 

Domnul Petru Stan:

Încă un minut, vă rog.

Toate culturile care se însămânțează în toamnă sunt complet mecanizate.

Forța de muncă este foarte redusă pentru toate culturile de toamnă.

Pentru un hectar de cultură de toamnă se cheltuiește sub o zi/om, iar pentru un hectar de legume, de exemplu, se cheltuiesc două sau trei sute de zile/om.

La fel se procedează în pomicultură.

Cu ce le mai finanțăm pe celelalte dacă dăm acum pentru grâu 700 de lei/hectar? Trebuie să dăm subvenții și la celelalte culturi.

Cum aducem românii acasă? Românii merg în Spania nu să facă grâu, merg să recolteze căpșuni, legume, fructe.

Practic, trebuie să readucem românii în țară și să dăm subvenții, în special, la sectorul horticol.

La celelalte culturi de toamnă este necesară schimbarea unor legi și hotărâri de guvern.

Ordonanța privind recoltarea produselor agricole nu este corespunzătoare.

Am cerut în plenul Senatului ca procesatorii să fie dotați cu uscătoare, să preia grâul la 18% umiditate.

Anul acesta am pierdut enorm - 10% din producție -, pentru că nu am avut uscătoare.

De asemenea, este o hotărâre de guvern total atehnică.

Poate semăna oricine grâu luat din pod și dus la laborator după ce-l alege cu mâna pe masă.

Trebuie schimbată, domnule ministru, și această hotărâre de guvern.

Se cere asigurarea depozitării recoltei de grâu.

Un grâu depozitat...

Dacă cele 7 milioane de tone nu pot fi decât depozitate, nu sunt în câmp, acestea nu se pot redepozita, ci numai vinde.

Ar fi costuri prea mari.

Sunt de acord ca Fondul de garantare pentru certificate de depozit să funcționeze.

Am înțeles că acesta este deja înființat, numai că nu a funcționat niciodată.

De acord ca 4% din PIB să fie acordat agriculturii, dar, dacă dăm cei 700 de lei în această toamnă, deja dăm 2% din acest PIB.

Ce mai dăm la primăvară? Trebuie făcute niște calcule precise.

La motorină trebuie respectate directivele europene, așa cum scrie în moțiune.

În principiu, nu pot să fiu de acord cu această moțiune.

(Conducerea ședinței este preluată de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului României.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să încheiați.

Are cuvântul domnul senator Ilie Sârbu, din partea Grupului parlamentar al PSD, se pregătește domnul senator Gheorghe David.

 
 

Domnul Ilie Sârbu:

Stimați colegi, Cred că trebuia să fac o precizare la început, când am prezentat moțiunea, și să subliniez faptul că este atipică.

Este o moțiune chiar simplă și are doar patru puncte.

Am avut o moțiune inițială care avea 18 puncte și vreo 16 pagini.

Împreună cu mai mulți colegi din departamentul de agricultură și din conducerea partidului, am ajuns la concluzia că pe ultima lună erau ambiții prea mari pentru ca noi să cerem Guvernului să rezolve 16 probleme mari din agricultură.

Sunt convins că tot ceea ce au spus colegii aici este adevărat, dar noi avem de rezolvat astăzi o moțiune simplă cu patru probleme, cum am făcut anul trecut.

Am cerut 500 de lei/hectar, s-au dat 500 de lei, a plouat și am avut 7 milioane de tone de grâu, chiar mai mult. Acum am cerut 700 de lei/hectar.

Aici trebuie să discutăm.

Domnul ministru, la fel, aici trebuia să ne spună - l-am văzut și pe ministrul economiei și finanțelor aici - dacă cei 700 de lei se pot da.

Acesta este, de fapt, sensul moțiunii. Și, dacă ea va trece, devine obligatorie, nu mai întrebăm dacă se dă.

Am deplasat, până la urmă, centrul discuțiilor spre alte zone, spre PNADR...

Nu am vorbit despre asta, am vorbit despre 700 de lei/hectar, despre depozitare, pentru că avem încă două legi care privesc depozitarea, prețul de intervenție, de care eu nu am auzit să fie abrogate, domnule ministru.

Dacă nu, le rupem, le aruncăm la gunoi, dar spunem oamenilor să nu se mai bazeze pe ele.

Așteptăm de la an la an să se facă ceva: certificate de depozit și celelalte.

Dacă nu se fac, spunem că nu se fac.

Asta am cerut în alt punct.

Am cerut 4% din PIB, pentru că acum se lucrează la buget și pățim ceea ce am pățit anul trecut, când domnul ministru Varujan Vosganian, la comisiile reunite - când erau toți cei de la Comisiile pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală -, ne-a promis solemn, cu ministrul agriculturii de față și cu alți responsabili din minister, că ne dă 3%.

Până la urmă, am ajuns la 2,58%.

Vrem să nu se mai întâmple acest lucru, vrem să existe fonduri pentru cofinanțare, plăți complementare directe pentru programe europene.

Cerem 4% - calculat fiind fiecare leu - nu că am visat noi peste noapte că ar trebui acum 4%, pentru că dă mai bine sau este mai electoral.

Nu. Să fie sume pentru fiecare program în parte, pentru tot ceea ce are ministerul de rezolvat și de pus în practică, nu totdeauna să se stea la poarta Ministerului Economiei și Finanțelor și să se cerșească.

E repartizat prin buget 4%, domnul ministru al economiei și finanțelor să dea 4%, nu să dea cât vrea și când vrea, să ne amâne și, după aceea, să ieșim și să spunem - cum spunea unul dintre colegi, pe care-l respect - că s-au dat 99% din fonduri.

Este aici și o parte dintre agricultori.

Poate ei știu mai bine când au luat 99% din fondurile care erau alocate.

Să tratăm problemele pe care le-am lansat în discuție astăzi.

Nu am venit să rezolvăm problemele agriculturii românești.

Sunt multe, sunt grave.

Nu le-a rezolvat nimeni, și nici nu le va rezolva în perioada imediat următoare.

Va fi mult de lucru pe domeniul agriculturii. Șansa noastră rămâne cea pe care o cunoaștem, și anume integrarea și încercarea de a ne încadra în ceea ce se întâmplă în Europa: piață, producție și celelalte.

Nu peste noapte, nu în salturi.

Suntem de doi ani în Uniunea Europeană, dar nu suntem în stare să luăm nici banii pe care-i primim de acolo.

Mai mult, blocăm o agenție care...

Spunea cineva aici că nu se pierd banii.

V-ați gândit, în schimb, cât pierd cei care au deja bani luați din bănci, care trebuie să plătească dobânzi și au deja proiecte în lucru?

Asta trebuie să discutăm noi astăzi aici.

Dacă moțiunea va trece și devine obligatorie, nu avem o problemă noi, Senatul, ci o să aibă domnul ministru Vosganian, care a venit să vorbească la telefon astăzi aici, pentru că la minister nu are timp.

O să aibă de rezolvat problema colegii de la minister, nu noi.

Dacă s-a dat votul, le spunem: "La revedere!", le spunem: "Mult succes!", iar agricultorii vor primi ceea ce trebuie să primească.

Atât am știut noi să facem astăzi.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze în sală.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator David Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Mai aveți 5 minute, domnule senator David.

Se pregătește domnul senator Funar Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PRM, pentru 3 minute.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor, Una dintre motivațiile moțiunii care ne-a fost supusă dezbaterii și pe care partidul nostru o susține este și aceea că nu s-a acordat nicio sumă din fondurile europene de dezvoltare rurală și de sprijin, ajungându-se chiar la sistarea plăților efectuate prin Programul SAPARD.

Despre caracterul deosebit de complex al capitolului "Agricultură", al șaptelea din cele 30 plus unu, se știa încă de la începutul negocierilor pentru aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

Este suficient să amintim că circa 60% din totalul întregului dosar este ocupat de agricultură.

Am ținut să fac această precizare, socotind că de-a lungul celor peste 10 ani, până la primirea ok-ului de a deveni membru cu drepturi depline, cei care s-au perindat la masa negocierilor s-au familiarizat cu stilul de muncă riguros al partenerilor de la Bruxelles, cu modul exact de formulare a obiectivelor, cu disciplina și corectitudinea aprecierilor.

Într-un cuvânt, s-au calificat suficient de bine pentru a pune în aplicare ceea ce s-a semnat, inclusiv politica agrară comună.

Încă înainte de 1 ianuarie 2007, data admiterii efective în structurile comunitare, au fost suficiente momente care ar fi trebuit să le dea de gândit celor angrenați în negocieri, deopotrivă politicieni și persoane împuternicite cu responsabilități de elaborare și implementare a legilor.

Cel mai la îndemână exemplu este întârzierea începerii derulării Programului SAPARD sau amânarea cu doi ani a admiterii României în Uniunea Europeană, deși a pornit la drum cu întregul pachet de 10 state candidate la aderare.

Din păcate, realitatea demonstrează că profesionalismul, rigoarea, disciplina, predate pe parcursul anilor premergători aderării, nu au fost corespunzător însușite de instituțiile anume înființate să pună în operă lecțiile predate de instituțiile comunitare.

Cea mai bună dovadă este că și după doi ani România continuă să fie monitorizată, iar problemele cu care se confruntă agricultura noastră sunt departe de a fi intrat pe făgașul dorit.

Îmi permit să demonstrez, în continuare, că obârșiile problemelor invocate de către autorii moțiunii sunt mult mai profunde.

Suprafața de bază pentru care România va primi subvenții de la Uniunea Europeană, stabilită prin negocieri, este de peste 7 milioane de hectare.

Dintr-un material postat pe site-ul ministerului în 5 septembrie anul curent aflăm că totalul producției de grâu și secară a fost în acest an de peste 7,7 milioane de tone, cu o recoltă medie de 3.500 de kilograme/hectar.

Un calcul simplu ne arată că s-au cultivat 2,2 milioane de hectare.

Adăugând și celelalte păioase, înțelegem că totalul se apropie de 3,1 milioane de hectare.

Mai adăugăm culturile din categoria celor amintite și abia ajungem la această suprafață de 3,5 milioane de hectare.

Să înțelegem de aici că peste 50% din suprafața subvenționabilă este ocupată de alte culturi pentru care nu se plătesc subvenții, cum ar fi, de exemplu, porumbul? Nicidecum, stimați colegi.

Este vorba despre foarte mult pământ nelucrat o mare parte de ani de zile - pentru a vă convinge, este suficient să parcurgeți de-a lungul și de-a latul țara, sunt încredințat că ați făcut-o, inclusiv în structurile ministerului -, dar de la a constata și până la a lua măsuri pentru ca agricultura României să ajungă cu adevărat competitivă și eficientă se pare că mai sunt multe de făcut.

Nu spun că cei care au responsabilități în domeniu nu au fost pe teren și nu au elaborat soluții, afirm însă, cu tărie și în deplină cunoștință de cauză, că fie nu s-a urmărit aplicarea lor cu fermitate, fie din lipsă de profesionalism, fie din comoditate nu s-au rezolvat toate aceste probleme.

În textul moțiunii se spune că după primele opt luni din acest an subvențiile acordate au reprezentat abia 50% din volumul actual, cei mai oropsiți fiind fermierii din sectorul vegetal, cu numai 10,5%, adică tocmai cei care pun temelia întregii producții agroalimentare.

Ar fi de dorit ca cei din ministerul de resort să ne răspundă de ce s-a ajuns aici.

Vinovată pentru sistarea plăților, spun cei de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură APIA, este Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.

Onorata Comisie Europeană a găsit de cuviință să trimită, pe data de 9 iulie 2008, o scrisoare autorităților române prin care li se atrage atenția că, din cauza unor deficiențe în implementarea Programului SAPARD, sistează rambursarea declarațiilor de plată până ce deficiențele vor fi remediate.

Autoritățile române s-au dovedit a fi deosebit de harnice și au trimis planul de acțiune solicitat cu o lună mai devreme, să ajungă la Bruxelles până la 31 august anul curent.

Se pare că pe domnii de la Bruxelles nu i-a mulțumit acest plan, din moment ce pe data de 12 august 2008 solicită alte patru completări.

Aș vrea să reamintesc faptul că peste câteva zile ar trebui să înceapă semănatul culturilor păioase, dar, până atunci, terenurile trebuie arate, însă acest lucru presupune ca fermierii să aibă bani pentru motorină, pentru semințe, pentru îngrășăminte, pentru salariile mecanizatorilor și pentru încă multe altele.

Doamnelor și domnilor, a venit toamna și sunt încă multe de făcut, mai ales în agricultură.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnule senator, aveți 3 minute la dispoziție.

Se pregătește domnul senator Mircea Geoană.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru, Stimați invitați, Moțiunea PSD-ului pe care o avem în dezbatere are patru caracteristici: este scurtă, subțire, tardivă și are scop electoral.

Spuneam că este scurtă, pentru că are două pagini, iar titlul moțiunii nu are legătură cu textul acesteia.

Spuneam despre moțiune că este subțire, ea nu abordează problemele de fond ale agriculturii, nici cauzele care au condus la scăderea producției agricole în sectorul vegetal și la reducerea uriașă a efectivelor de animale pentru toate speciile.

De asemenea, spuneam despre această moțiune că este tardivă.

Ea nu are efecte nici asupra irigațiilor din acest an, nu va mai putea avea efecte nici asupra însămânțărilor din această toamnă, acum aflându-ne în epoca optimă pentru însămânțări, și nici nu va avea efecte asupra subvențiilor ce vor fi acordate în ultimul trimestru al anului 2008.

Această moțiune urmărește doar să îi convingă pe alegătorii din "țarcurile" electorale să voteze cei trei trandafiri care, de regulă, toamna se scutură.

În ceea ce privește textul acestei moțiuni, am să mă refer foarte puțin la "amplul text" pe care l-am avut în față.

Inițiatorii și semnatarii au omis să abordeze problema cauzelor care au adus în ultimii 18 ani agricultura românească în această situație.

Se face trimitere - în pagina a doua a moțiunii - la acciza pe motorină și la directiva europeană.

Îmi pare rău că inițiatorii nu au citit "cărțulia portocalie", Programul de guvernare 2005-2008.

Dacă aveau această curiozitate, la capitolul 9, capitol care se referă la agricultură - "Politica agricolă și de dezvoltare rurală" -, la pagina 42, în legătură cu alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli se precizează următoarele: "... stabilirea nivelului accizelor din prețul motorinei pentru efectuarea lucrărilor agricole la nivelul legiferat în Uniunea Europeană".

Pornind de la programul de guvernare se putea ajunge la acciza maximă care este acordată în Uniunea Europeană pentru a sprijini cu adevărat producătorii români.

De asemenea, inițiatorii moțiunii au inventariat numărul mare de moțiuni simple și de cenzură pe care le-au inițiat în actuala legislatură.

Ce rezultă din textul moțiunii și din ceea ce cunoașteți și dumneavoastră este faptul că nu prin moțiuni simple, și nici prin moțiuni de cenzură se rezolvă problemele agriculturii, ci printr-un program național în acest sens.

Noi, Partidul România Mare, am inițiat o propunere legislativă vizând valorificarea a 5 miliarde de euro din rezerva valutară a țării pentru dezvoltarea și modernizarea agriculturii, în vederea asigurării siguranței alimentare a României și reducerii deficitului comercial.

În ceea ce privește cea de-a treia propunere a inițiatorilor moțiunii, prevederea în buget a cel puțin 4% din produsul intern brut pentru agricultură, apare o întrebare: de ce Partidul Social Democrat, când s-a aflat la guvernare, nu a aplicat această idee foarte bună? Noi, cei din Partidul România Mare, vom susține o asemenea prevedere în bugetul pentru anul viitor.

Doamnelor și domnilor senatori,

Închei, afirmând că Partidul România Mare, în dorința de a sprijini producătorii agricoli și de a sprijini Guvernul să-și realizeze programul de guvernare, va vota textul acestei moțiuni. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului senator Mircea Geoană, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru, Stimate colege, Stimați colegi, Aș vrea să fim sinceri cu noi înșine, dacă putem, măcar acum la final de ciclu electoral.

Sunt puține lucruri pe care Parlamentul României mai poate să le facă în mod decisiv în ultimele săptămâni ale funcționării actualului Parlament.

De aceea, dacă domnul senator Funar a încercat să explice de ce ar vota împotriva bunului-simț, deși sunt lucruri care îl reprezintă, vreau să vă întreb, la modul cel mai deschis ...

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din sală):

Ați înțeles greșit, vom vota moțiunea!

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Atunci vă mulțumesc, domnule președinte Vadim Tudor.

Există un lucru pe care putem să îl facem astăzi.

În conformitate cu decizia Curții Constituționale referitoare la efectul moțiunilor simple adoptate, acest vot al nostru devine obligatoriu pentru Guvernul României.

Doresc să mă adresez și celor care urmăresc această dezbatere și să îi întreb pe dânșii și pe dumneavoastră - poate nu ați fost prezenți sau poate nu ați urmărit moțiunea simplă pe agricultură pe care Camera Deputaților a adoptat-o vara trecută și care a devenit obligatorie pentru Guvern, a produs efecte, iar predecesorul domnului ministru Cioloș a fost forțat de voința suverană a Parlamentului României să aloce resurse, subvenții și sprijin pentru agricultură într-un moment decisiv, har Domnului, că și natura ne-a ajutat în acest an -, stimați colegi, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem astăzi este dacă dorim sau nu dorim să obligăm Guvernul să ia măsurile pe care trebuie să le ia, pentru care sunt resurse în bugetul țării în acest moment sau dacă ne prefacem că ne jucăm de-a politica în ultimele săptămâni ale actualului Parlament.

Este o moțiune simplă care are un scop eminamente practic și este o moțiune care nu are nimic de-a face nici cu ceea ce ar trebui să avem, domnule senator Funar, și mă refer la o strategie națională coerentă, nici cu ceea ce ar trebui să fie un răspuns integrat la o provocare strategică a României, care dispune de cel mai vast potențial agricol din Europa, după Franța, și ar trebui, în mod normal, să profităm de criza alimentelor la nivel mondial, dar avem în magazine alimente la fel de scumpe ca la Londra, la Roma sau la Veneția.

Acesta este un lucru mai important pe care nu îl putem rezolva astăzi.

Îl vom rezolva după ce vom avea alegerile cu vot uninominal din toamnă, pe 30 noiembrie anul curent, și abia atunci viitorul Guvern va putea și va fi chemat să dea un răspuns strategic, integrat unui subiect care, până la urmă, este vital pentru interesul României și are valențe economice, sociale, culturale, de identitate și strategice foarte importante.

Deci apelul meu către toți senatorii României - și către cei care reprezintă sprijinul guvernamental, adică senatorii PNL și UDMR, care, în mod firesc, sunt solidari cu Guvernul, nu este nimic nou într-o democrație - este să folosim forța Senatului României și votul nostru de astăzi pentru a face ceva pentru agricultură, măcar în aceste luni câte au rămas până la final de an, luni importante pentru recolta din anul viitor, importante pentru modul în care ne poziționăm pentru a atrage mai bine banii europeni anul viitor, poziționare absolut importantă și lipsită de o conotație electorală sau de o altă conotație decât dorința de a ajuta acești oameni.

Vreau să vă spun - așa cum vă spunea și colegul Ilie Sârbu - că am avut o moțiune mult mai ambițioasă, dar cei care reprezintă asociațiile profesionale, sindicatele și mediul agroindustrial din România, care sunt reprezentați aici, ne-au sugerat, în dialogul pe care l-am avut înainte de a prezenta moțiunea, să venim cu o moțiune simplă, precisă, cu lucruri realizabile.

Au fost multe moțiuni în acești ani, inclusiv ale noastre, care au fost nerealizabile, pentru că erau prea ambițioase și era clar că nu intră în bugetul anului respectiv.

Ca și anul trecut, când la Camera Deputaților moțiunea simplă a PSD-ului a fost votată, a produs efecte și a permis o recoltă mai bună, în acest an, vă rog, în numele agriculturii românești, să facem acest minim necesar: în condițiile în care moțiunea simplă pe agricultură va fi adoptată astăzi, Guvernul României va fi obligat să aplice acum, și nu la anul, măsurile pe care noi sper că le vom vota împreună.

Este un gest de bună-cuviință, este un gest de bună-credință și este unul dintre ultimele gesturi utile pe care le putem face și care pot să producă efecte astăzi, eventual anul viitor, în actuala viață a Parlamentului nostru.

Iată cât de repede au trecut patru ani.

Parcă ieri eram, domnule președinte Vadim, domnule președinte Văcăroiu, la începutul acestui Parlament.

Viața trece repede, politica este fluidă, de aceea, în încheiere, fac un apel pentru un vot semnificativ în favoarea acestei moțiuni.

Într-un fel, eu cred că în sinea sa nici domnul ministru Cioloș nu ar fi nefericit - pentru că este un profesionist, de aceea nici nu ne-am referit prea mult la persoana ministrului, nu vă ascund faptul că am primit din partea unor miniștri ai agriculturii din alte țări ale Uniunii Europene cuvinte de apreciere pentru domnul ministru, nu a fost vorba de persoana domnului ministru, ci a fost vorba de un domeniu -

dacă moțiunea ar trece, pentru că știe că ceea ce am propus noi aici sunt lucruri necesare.

Haideți să îi dăm un argument în fața propriului Guvern, să facem pentru agricultura românească și pentru ceea ce urmează în agricultura românească minimul de lucruri pe care Senatul și Parlamentul României încă mai pot să le facă la final de legislatură.

Acesta este mesajul nostru și este sensul real al moțiunii pe care partidul nostru și colegii din Partidul Conservator au introdus-o și sper să întrunească majoritatea.

Vă mulțumesc foarte mult și vă cer scuze dacă nu am înțeles bine ceea ce a spus domnul senator Funar.

Mă bucur că avem o poziție comună cu cei de la Partidul România Mare pe acest subiect. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule senator Funar, aveți un minut drept la replică.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Doamnelor și domnilor senatori, Nu am nevoie de un minut, în maximum 30 de secunde am încheiat acest drept la replică.

Am înțeles că domnul președinte Mircea Geoană era preocupat, își făcea ordine în idei și nu a fost atent la poziția Grupului parlamentar al PRM pe care am exprimat-o.

Noi susținem această moțiune simplă.

În ceea ce privește termenul de 30 noiembrie anul curent, stabilit pentru alegerile prin vot uninominal, eu știu, domnule președinte, că sunteți un om inteligent, iar un om inteligent niciodată nu stăruie în greșeală. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Mircea Geoană, aveți un minut pentru dreptul la replică.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domule senator Funar, În primul rând, doresc să vă spun că - și, dacă doriți, putem continua acest dialog simpatic - aici nu este vorba de inteligență, ci este o problemă de decență.

Atunci când populația României, în proporție de peste 80%, consideră că este bine ca Parlamentul viitor să fie ales și să reprezinte interesele directe ale cetățenilor, indiferent de teama noastră de supraviețuire politică, trebuie să avem curajul să mergem în direcția în care ne cere opinia publică.

Deci cu inteligența poate că mai putem discuta, dar cu decența în mod sigur nu putem face compromisuri.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ne oprim aici.

Domnule senator Iorga, nu aveți niciun drept.

 
 

Domnul Nicolae Marian Iorga (din sală):

Doresc să intervin pe procedură!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Microfonul 2.

Vă rog să luați cuvântul pe procedură.

 
 

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte,

Cu toată decența de care sunt capabil, v-aș ruga ca atunci când dați cuvântul în numele Partidului Social Democrat să spuneți.

Eu cred că acum ați făcut o greșeală.

În numele Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Mircea Geoană.

Am în față tabelul cu semnăturile senatorilor, iar la poziția numărul 3 apare numele Mircea Geoană, Grupul parlamentar al PSD, semnătura, Mircea Geoană.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, au fost două drepturi la replică și atât.

Nu interpretați cum nu trebuie, vă rog mult.

Domnule ministru Cioloș, doriți să interveniți?

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dacian Cioloș:

O să fiu foarte scurt, domnule președinte, și v-aș cere îngăduința, pentru că voi fi scurt, să-i acordați un minut și domnului Varujan Vosganian, în calitate de membru al Guvernului.

Înainte de asta, vreau - în primul rând, pentru că mă simt responsabil, și sunt responsabil în momentul de față de modul cum sunt conduse lucrurile, din punct de vedere administrativ, în agricultura României - să vă mulțumesc pentru susținerea pe care o acordați agriculturii și pentru multele discuții critice, pe bună dreptate, vizavi de administrația agricolă.

Eu sunt primul care spune că ea trebuie îmbunătățită, doar că, pentru ca ea să fie îmbunătățită, trebuie să fim în măsură și să acceptăm faptul că, dacă vrem competență în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în structurile unui minister care gestionează mai mult de o treime din fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru România, trebuie să fim gata să plătim această competență, iar eu am spus-o în mai multe rânduri.

Aici am avut divergențe, domnul ministru Vosganian știe foarte bine, legate de salarizarea în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și în structurile subordonate.

Aceste probleme, cred eu, vor persista atâta timp cât nu vom fi în măsură: unu, să plătim la nivelul competențelor pe care le cerem în minister și în structurile subordonate, și doi, să fim cu toții de acord, așa cum mulți dintre dumneavoastră ați spus astăzi, că nu este cazul să politizăm structurile din minister la niciun nivel, nici măcar la nivel de conducere, pentru că nu neapărat printr-o influență politică putem să ne asigurăm de faptul că lucrurile sunt conduse bine.

Din acest punct de vedere, fără a comenta mai multe, vreau să vă asigur că, așa cum am făcut și până acum, și de-acum înainte, cât voi fi la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, am să pun bază, atunci când facem recrutări de personal pentru conducere, în primul rând pe nivelul de competență și profesionalism.

Sper că voi putea demonstra acest lucru și în perioada imediat următoare, pentru că în acest fel vom putea face performanță și vom putea cere performanță din partea celor care lucrează în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și în instituțiile subordonate.

Aici au fost remarci vizavi de consultări mai mult sau mai puțin formale cu reprezentanții organizațiilor de agricultori.

Nu m-am ferit niciodată de dialogul cu responsabilii agricultorilor, și nu numai că nu m-am ferit, dar am provocat aceste discuții, pentru că sunt convins că, dincolo de responsabilitatea politică a Parlamentului, de responsabilitatea politică administrativă a Guvernului, România nu poate să aibă o dezvoltare a agriculturii consistentă și de durată dacă nu există o implicare oficială, pe fond a organizațiilor de producători care trebuie să devină din ce în ce mai reprezentative. Și, în acest sens, inclusiv problema privind sprijinul acordat pentru această toamnă am discutat-o cu reprezentanții organizațiilor de producători.

Am început discuțiile de câteva săptămâni și am încercat până acum să găsim forma care să fie acceptată în cadrul reglementărilor comunitare, forma de sprijin acordată pentru această toamnă, și de aceea răspunsul Guvernului a venit cu întârziere, dar el a venit.

Cum vă spuneam, chiar astăzi de dimineață am avut o ultimă discuție și avem această formă - pe care am prezentat-o în intervenția mea - de sprijin pentru această toamnă, și anume 200 lei la hectar pentru suprafețe de până la 120.000 de hectare - și nu vreau să intru în amănunte tehnice, dar am să vă explic celor interesați dintre dumneavoastră de ce această limită -, iar pentru fermele mai mari care vor investi în suprafețe însămânțate mai mari să existe această formă de sprijin prin creditul agricol și o subvenție de până la 30% din creditul agricol pentru culturile din această toamnă.

Am convenit împreună cu reprezentanții organizațiilor de producători, reprezentanți ai Federației Naționale a Producătorilor Agricoli și reprezentanți ai Federației Agrostar, că aceste două forme cumulate, aplicate cât mai rapid, ar putea da un impuls important înființării culturilor din această toamnă.

Vreau să vă mai spun un singur lucru, pentru că au fost remarci legate de producția de semințe și de importanța de a avea o strategie în acest sens: pentru a putea reforma și producția de semințe și cercetarea, în general, avem nevoie de Legea cercetării, care sper să fie adoptată și de Camera Deputaților cât mai rapid, pentru că această Lege a cercetării ar sta la baza reformării stațiunilor de cercetare care produc și semințe în sectorul vegetal și, într-o etapă ulterioară, ar putea sta la baza unei strategii naționale privind producția de semințe, dincolo de activitatea unor structuri private în comercializarea și producția de semințe.

Sper să avem și aici sprijin din partea Parlamentului în a adopta cât mai rapid, în formă finală, Legea privind cercetarea, pentru a putea apoi să trecem, așa cum v-am spus, la aceste acțiuni.

O să mă opresc aici, cu rugămintea, domnule președinte al Senatului, să acordați un minut colegului meu, domnul ministru Varujan Vosganian, care are câteva lucruri de spus.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Ceea ce este interesant este faptul că acum 16 ani am reușit să distrugem cercetarea și acum vorbim din nou despre cercetare.

Parcă ne-a pus cineva să distrugem tot, centrele și tot ce vreți dumneavoastră, dar mă rog...

Domnule ministru Vosganian, vă rog, două-trei minute, fiindcă suntem în criză mare de timp.

Invit colegii senatori în sală.

Domnule ministru, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Varujan Vosganian - ministrul economiei și finanțelor:

Cred că a fost o conspirație a semnatarilor moțiunii și a ministrului agriculturii și dezvoltării rurale să răspund la această solicitare care are în vedere legea bugetului viitor.

Eu sunt bucuros, în sfârșit, să știu de ce a crescut grâul în acest an atât de mult: din cauza unei inițiative PSD.

Aș vrea să aveți rapid o inițiativă pentru porumb, pentru că sunt niște probleme legate de condițiile climatice.

Stimați colegi, Nu am decât trei lucruri să spun.

În primul rând, eu îi mulțumesc domnului senator Ilie Sârbu și celorlalți colegi pentru sugestiile date.

Îmi pare rău că aceste lucruri nu le-au înțeles mai din timp, pentru că în perioada 2001-2003, în România, nu s-a subvenționat mica proprietate țărănească, iar în 2004 bugetul acordat agriculturii a fost cam de jumătate de miliard de euro, în timp ce în 2008 bugetul acordat agriculturii este de 4 miliarde de euro, deci de opt ori mai mult.

De aceea, eu sunt mulțumit că dânșii fac aceste reflecții, vreau însă să vă spun că aceste lucruri trebuiau să fie aplicate mai demult și, dacă tot vorbiți astăzi, tonul acesta didactic și cu reproș nu cred că este cel mai potrivit.

În al doilea rând, aș vrea, stimați colegi, să vedeți varietatea programelor care există astăzi și să vedeți un lucru foarte important pe care noi îl simțim la buget: agricultura anului 2008

nu mai seamănă cu agricultura anilor 2001-2004, este mult mai fiscalizată decât înainte, numărul locurilor de muncă salarizate a crescut, există mai multe obiective finanțate prin Programul SAPARD și Programul "Fermierul", care au început sau încep să intre în funcțiune, deci agricultura s-a modernizat în acești ani.

Și ultimul lucru pe care vreau să-l spun, domnule senator Sârbu și stimați colegi semnatari ai moțiunii, să știți că finanțarea agriculturii nu înseamnă doar plățile directe, înseamnă, în același timp, și pensiile pentru agricultori, înseamnă pensiile în general, înseamnă banii acordați pentru școlile din mediul rural, înseamnă banii acordați pentru rețelele de alimentare cu apă și pentru poduri și podețe, înseamnă banii care au fost acordați în ultimii trei ani, care se ridică la un miliard de euro, pentru a compensa efectele secetei și inundațiilor.

În acest context, vă rog să aveți în vedere că acest concept de modernizare și dezvoltare rurală a avut o susținere pe care îmi pare rău că dumneavoastră nu o aveți în vedere.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru, să revenim la moțiune, vă rog mult.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Moțiunea se referă la agricultură și la...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Atât, fără dezvoltare rurală.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, în legătură cu bugetul pe anul viitor, eu mulțumesc pentru aceste sugestii...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă așteptăm.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Doresc, în același timp, pentru ca aceste măsuri să devină obligatorii, să se respecte Constituția și legile țării, care spun așa: orice modificare bugetară trebuie să aibă în vedere fie majorări de impozite, fie amputări din altă parte.

De aceea, pentru ca această măsură, dacă o veți vota, să devină efectivă, aștept de la semnatarii moțiunii și restul de măsuri compensatorii.

Veți avea în mine în permanență, așa cum ați avut de când sunt ministru al economiei și finanțelor, un susținător al finanțării și dezvoltării agriculturii și, dacă această moțiune va duce la dezvoltarea agriculturii românești, este în regulă, însă cu toate rezervele pe care le-am amintit mai înainte.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Am uitat să spun că nu voi vota această moțiune.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule senator Ilie Sârbu, drept la replică, un minut, dar, vă rog, nu mai pomeniți nume, pentru că nu mai acord niciun drept la replică.

 
 

Domnul Ilie Sârbu:

Mulțumesc colegului că a luat cuvântul, fiindcă atunci când a fost introdusă moțiunea pe domeniul dumnealui, economia, a luat cuvântul și a trecut moțiunea.

Probabil că are aceeași șansă și astăzi.

Însă, ceea ce a spus în fața dumneavoastră, a Senatului, și a milioanelor de oameni care sunt interesați de agricultură, peste patruzeci la sută din populația țării trăiește la țară, sunt lucruri neadevărate: nu are rost să vorbim aici despre creșterea pensiilor în agricultură.

Noi am dublat pensiile, la presiunea noastră se face și această creștere a pensiilor, nu are legătură una cu alta.

Noi astăzi, domnule ministru, am vorbit despre agricultură și despre înființarea culturilor de toamnă, despre campania asta, nu intrați pe Planul național de dezvoltare rurală, pe poduri, pe podețe, grădinițe, pe ceea ce faceți dumneavoastră, este altceva, nu le mai duceți toate la agricultură, că o să ajungeți în faza în care, dacă alunecă unul pe o roșie în fața hotelului "Intercontinental", o să spuneți: "Crima aparține Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale!", asta voiam să vă spun.

Este o minciună, îmi pare rău, pentru că, în general, nu folosesc termeni așa de duri, ce ați spus atunci când s-au întrunit comisiile pentru agricultură din cele două Camere, și sunt aici colegii noștri, referitor la alocarea a 3% din PIB pentru agricultură.

Este o minciună, nu are rost să veniți acum să ne mințiți din nou.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Ilie Sârbu:

O să avem noi grijă să fie alocat pentru agricultură nu 3%, ci 4% din PIB. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Încheiem dezbaterile aici.

Stimați colegi,

Este un subiect fierbinte pe care îl vom discuta sau îl vor discuta și parlamentele care vor veni.

Realitatea este foarte crudă: nu am reușit în atâția ani să punem la punct, să stimulăm un sistem de achiziții pentru produsele agricole.

Fără achiziționare, degeaba produci în orice domeniu, și în pomicultură, și în viticultură, și în domeniul cerealelor și așa mai departe.

Scăpăm din vedere că sunt și multe influențe externe care ne-au pus pe butuci și trăim, la ora actuală, din importuri, noi, România, stat cu un potențial agricol imens.

Asta este viața și va trebui să acționăm împreună în această direcție.

Stimați colegi, am încheiat dezbaterile, vom trece la vot.

După cum știți, în conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului, votul este secret.

Avem o mare problemă, calculatorul necesită o resetare care nu s-a putut realiza, fiindcă trebuie închise toate microfoanele.

Această resetare durează un sfert de oră.

Problema care se pune este următoarea: eu v-aș sugera să fiți de acord - ținând seama că suntem 124 de senatori care și-au anunțat prezența, acum sunt în sală 116 senatori, și invităm toți senatorii să vină în sală - să mergem pe următoarea formulă: în circa 10 minute, un sfert de oră, să dăm votul final pentru proiectele de lege care ne-au rămas, vot deschis pe legi ordinare și legi organice, după care să trecem rapid la vot secret cu bile pe moțiunea simplă.

În felul acesta, n-am face nicio pauză.

Dacă luăm acum o pauză de un sfert de oră, vom avea probleme și vreau să evit acest lucru.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Nu sunt.

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci care este prezența?

 
 

Domnul Ivan Cismaru (de la masa prezidiului):

124.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

124 de colegi.

 
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar (L546/2008)

Stimați colegi, la punctul 3 din ordinea de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Supun votului dumneavoastră procedura de urgență.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abțineri?

Nu sunt.

S-a aprobat în unanimitate.

Adoptarea, prin împlinirea termenului la data de 10.09.2008, a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 752 din 27 decembrie 2001, Legea privind organizarea și funcționarea Academiei Române (L197/2008)

La punctul 4 din ordinea de zi avem adoptarea, prin împlinirea termenului la data de 10.09.2008, a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 752 din 27 decembrie 2001, Legea privind organizarea și funcționarea Academiei Române.

Este o inițiativă bună, o cunoașteți.

O vom transmite Camerei Deputaților, care este Cameră decizională.

Respingerea Propunerii legislative privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni - CEC depozite pe livrete de economii cu dobândă și câștiguri și obligațiuni CEC cu câștiguri (L285/2008)

Stimați colegi,

La punctul 5 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni - CEC depozite pe livrete de economii cu dobândă și câștiguri și obligațiuni CEC cu câștiguri.

Legea are caracter ordinar.

Au avut loc dezbateri și avem un raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cine este pentru?

Mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 33 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 91 de voturi pentru raportul de respingere, 33 de voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 7 din 2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural (L283/2008)

Stimați colegi, trecem la punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 7 din 2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii în spațiul rural.

Legea are caracter ordinar.

Suntem la votul final.

Raport favorabil, cu un amendament votat de dumneavoastră.

Supun votului dumneavoastră raportul cu acest amendament.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 112 voturi pentru, 11 voturi împotrivă și o abținere, raportul cu un amendament a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în care vom introduce acest amendament.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 112 voturi pentru, 11 voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Respingerea Propunerii legislative privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în locuințe sociale pentru tineret, locuințe pentru chiriașii evacuați din casele naționalizate, școli și grădinițe (L321/2008)

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării în locuințe sociale pentru tineret, locuințe pentru chiriașii evacuați din casele naționalizate, școli și grădinițe.

Raportul este de respingere.

Legea are caracter ordinar.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt. (Domnul senator Mihai Ungheanu solicită cuvântul pe procedură.)

O abținere, da? (Discuții la masa prezidiului.)

 

Domnul Mihai Ungheanu (din sală):

Problema este numărarea corectă a tuturor!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vorbiți la microfon, că nu vă aud.

Microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte, Intervenția mea este simplă.

Trebuie o numărare corectă a mâinilor ridicate din sală.

Au fost mai multe voturi decât cele care s-au anunțat și, de aceea, eu contest votul.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, reluăm.

Cine este împotriva raportului de respingere?

Vă rog să ridicați mâna.

32 de voturi împotrivă. (Discuții în sală.)

Abțineri? 2 abțineri.

90 de voturi pentru raportul de respingere, 32 de voturi împotrivă, 2 abțineri.

Pe cale de consecință, proiectul de lege a fost respins.

Să știți că nu am niciun interes...

Încerc să număr cât mai repede.

Rog secretarii să mă ajute mai rapid.

 
Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2001 privind repartizarea profitului Companiei Naționale Loteria Română - SA (L420/2008)

Punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2001 privind repartizarea profitului Companiei Naționale "Loteria Română" - SA.

Vot final.

Legea are caracter ordinar.

Raportul a fost favorabil, fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și propunerea legislativă.

Cine este pentru?

Mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? 24 de abțineri.

Cu 89 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 24 de abțineri, au fost adoptate atât raportul, cât și propunerea legislativă.

Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor (L338/2008)

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor.

Avem raport favorabil, cu un amendament, este prioritate legislativă a Guvernului.

Legea are caracter organic.

Din dezbateri a rezultat că toți colegii s-au pus de acord pe această temă.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentul aprobat.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat raportul.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate.

Adoptarea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică (L347/2008)

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică.

Stimați colegi, avem un raport favorabil, cu amendamente.

Legea are caracter organic.

Raportul a fost întocmit de Comisia economică, industrii și servicii.

Supun votului dumneavoastră raportul cu acest amendament.

Cine este pentru?

Vă rog să votați.

Mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Cu o singură abținere, deci cu largă majoritate, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Este o singură abținere.

Cu o largă majoritate, 123 de voturi pentru și o abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Adoptarea raportului asupra cererii de reexaminare a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (L872/2008) (reexaminare la solicitarea Președintelui României)

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Suntem în procedură de reexaminare.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a întocmit un raport favorabil cererii de reexaminare, fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră raportul cu privire la cererea de reexaminare.

Cine este pentru?

Mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 117 voturi pentru și 7 abțineri, raportul cu privire la cererea de reexaminare a fost adoptat.

Adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă (L337/2008)

Trecem la punctul 12, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Suntem în fața unui raport cu amendamente, trebuie să dăm votul final.

Este, de asemenea, prioritate legislativă a Guvernului.

Legea are caracter organic.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente.

Cine este pentru?

Mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2008 pentru prorogarea termenelor de intrare în vigoare a Legii nr. 301/2004 - Codul penal și a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (L377/2008)

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2008 pentru prorogarea termenelor de intrare în vigoare a Legii nr. 301/2004 - Codul penal și a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Legea are caracter organic.

Suntem în fața unui raport favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 121 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri, au fost adoptate atât raportul, cât și proiectul de lege.

Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraților (L405/2006)

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraților.

Trebuie să dăm vot pe raportul cu amendamente și vot final.

Legea are caracter organic.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente.

Cine este pentru?

Vă rog să votați.

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Vă rog să numărați voturile împotrivă.

32 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, cu 92 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, nicio abținere, s-a adoptat raportul.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Vă rog să numărați.

78 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Aveți garanția că secretarii au numărat și sunt de partea grupurilor care au votat împotrivă.

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi...

Da, domnule senator Gheorghe Constantin, vă rog.

Microfonul 2, vă rog.

 

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deși mi se pare cam ciudat că aparatul acesta nu se poate repara, de asemenea, nici activitatea parlamentară nu poate fi înregistrată pe site-ul Senatului și avem multe probleme din cauza comentariilor care se fac în presă, în primul rând, vreau să vă spun că procedura pe care o aplicați este inegală.

Este inegală, ca să fiu elegant, pentru că ar trebui numărate voturile și pentru, și împotrivă, și abținerile, nu să facem prin diferență, mai ales la voturile unde 10 voturi înseamnă ceva.

Or, la acest vot, 10 voturi ar fi însemnat că nu ar fi avut majoritate pentru lege organică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am reținut.

E dreptul grupului să conteste, dacă doriți.

Vă mulțumesc.

Nu avem altă soluție.

Raportul care indică prezența este identic cu apelul care s-a făcut, asta este viața.

 
Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (L575/2006)

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Raport de respingere.

Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraților (L405/2006)

Vă rog, domnul senator Cârlan.

Microfonul 2.

 

Domnul Dan Cârlan:

Procedură, domnule președinte.

Sunt dator să completez pledoaria colegului meu și să vă spun că regulamentul, așa cum bine știți, prevede, la momentul votului, patru posibilități ale comportamentului senatorului: votează pentru, votează împotrivă, se abține sau nu votează.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Prin urmare, procedura calculării prin diferență față de numărul voturilor împotrivă, adunate cu abținerile, egal voturi pentru nu este corectă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am reținut.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Trebuie numărate mâinile ridicate sus la voturi pentru.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am reținut, domnule senator.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Și, de aceea, susțin că este corect, inclusiv la propunerea legislativă anterioară...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luați loc.

 
Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (L575/2006)

Suntem la punctul 15 din ordinea de zi, pe raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Legea are caracter organic.

Cine este pentru raportul de respingere?

Domnule senator Cârlan, doriți să numărăm?

Voturi împotrivă, vă rog.

9 voturi împotrivă.

Abțineri?

Suntem prezenți în sală 116 senatori...

Orice punct de pornire, ca să nu pierdem timp, scădeți 9 din 116, și lucrurile sunt foarte clare.

Cu 107 voturi pentru, raportul de respingere a fost aprobat, proiectul de lege a fost respins.

Respingerea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (L758/2006)

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Este a treia inițiativă legislativă, legea are caracter organic.

Raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cine este pentru raportul de respingere?

Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Vă rog să numărați.

7 voturi împotrivă.

Deci 109 voturi pentru, raportul de respingere a fost aprobat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 și art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (L807/2007) (reluarea votului final în ședința de miercuri, 17 septembrie a.c.)

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 și art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Lege organică.

Avem, stimați colegi, un raport favorabil, fără amendamente, al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cât și propunerea legislativă.

Cine este pentru?

Vă rog să votați, stimați colegi.

Voturi împotrivă?

Domnul senator Verestóy, vă vedem și din bancă.

70 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă.

Abțineri?

O abținere.

Cu 69 de voturi pentru, raportul și propunerea legislativă au fost adoptate.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind susținerea învățământului preșcolar.

Domnul senator Gheorghe, vă rog eu foarte mult.

Punctul 18, vot pe raport și vot final.

Legea are caracter organic. (Gălăgie foarte mare în sală.)

Vă rog, domnul senator Verestóy.

 

Domnul Verestóy Attila:

Domnule președinte, nu vă supărați, din numărarea voturilor, după calculele noastre, rezultă că nu a trecut.

Propunerea legislativă de la punctul 17 din ordinea de zi a fost respinsă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, aveți doi secretari.

Domnul senator Pete Ștefan a numărat și domnul senator Cismaru.

După cum vedeți, nu fac altceva decât ceea ce-mi transmit dânșii.

Vă rog eu foarte mult.

 
 

Domnul Verestóy Attila:

Și eu am numărat, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Faptul că este la limită nu înseamnă să interveniți.

Vă rog să luați loc.

Domnule senator Gheorghe, vă rog.

Am reținut, nu eu număr voturile.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Domnule președinte, La punctul 14 din ordinea de zi, intervenția mea a fost, în esență, de contestare a votului... (Rumoare în sală.)

Dacă dumneavoastră ați trecut peste asta atât de ușor, eu nu am venit la microfon ca să comentez cum s-a votat, am venit să contest votul.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am zis că puteți contesta.

Vă rog să o faceți.

Vă rog să luați loc.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Am contestat la punctul 14...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles...

Faceți contestație scrisă la Biroul permanent.

Suntem la punctul 18 din ordinea de zi...

Domnule senator Verestóy, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Verestóy Attila:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Conform procedurii și conform regulamentului, un grup parlamentar poate să conteste votul în momentul în care a fost dat.

Vă rog, întrucât și noi am numărat, probabil că am numărat mai superficial sau probabil că s-a numărat mai superficial din partea colegilor noștri, pentru că este o viteză debordantă în care lucrăm, vă rog, nu cerem altceva decât să votăm încă o dată și să numărăm cu mare atenție, pentru că este o lege sensibilă.

Atât vă rog, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Szabó, nu este suficient ce a spus domnul senator Verestóy?

 
 

Domnul Szabó Károly Ferenc:

Vă mulțumesc.

Eu apreciez în mod deosebit determinarea dumneavoastră în a da celeritate procedurilor noastre, însă vă rog să observați că stenogramele vor rămâne ca o dovadă indubitabilă, ca o probă în sens juridic că aici s-a comis o foarte gravă inexactitate.

Mai multe...

Câte puncte au fost.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am reținut.

 
 

Domnul Szabó Károly Ferenc:

Vreau să vă spun un lucru care este un loc comun, votul neexprimat nu poate fi considerat vot valabil.

După aceea, revin la temă, stenogramele vor consemna faptul că, de fiecare dată, atunci când ați ordonat vot pentru, nu s-a auzit nimic, numai după ce a urmat rezultatul, sper că stenograma oglindește ceva, realitatea.

Cu alte cuvinte, arhitectura stenogramei este un temei absolut solid pentru a contesta cvasitotalitatea voturilor, cu alte cuvinte, în momentul de față, există serioase îndoieli că rezultatul pe care l-ați consemnat Domnia Voastră oglindește realitatea.

Încă o dată, votul neexprimat nu poate fi contabilizat nici la pentru, nici la împotrivă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Am reținut, repet, încă o dată, tot ce s-a numărat a fost corect în sală, nu există nicio... (Gălăgie foarte mare în sală, replici neinteligibile.)

Vă rog, domnul senator Funar, aveți cuvântul.

Nu știu ce nu convine UDMR-ului.

Nu am înțeles...

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, Dacă îmi permiteți, vă explic ce nu le convine.

Zic că au un drept câștigat.

Adică ce spune această propunere legislativă? La concursurile pentru judecători, procurori, la medie egală, etnicii maghiari au câștig de cauză și românii sunt discriminați în România.

Acesta este fondul propunerii legislative.

În cazul lor, eu îi înțeleg, a fost o greșeală de traducere la număratul voturilor.

Reluați votul, domnule președinte, și sunt convins că toți senatorii români vor vota să nu fie discriminați românii în România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Puiu Hașotti.

Vă rog, vreau să rețineți că nici nu m-am uitat pe conținutul lui, ci, pur și simplu, am luat ce votați dumneavoastră.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că a fost această practică...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De aia e supărat domnul Gheorghe?

Nu am știut, scuzați-mă, vă rog.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Această practică a fost prezentă la votul final de mai multe ori.

Ceea ce este până la punctul 17, domnule președinte, este clar.

Contestațiile care s-au făcut au fost fără temei, pentru că au fost făcute după vot, dar la punctul 17 este dreptul Grupului parlamentar al UDMR de a contesta acest vot, și eu vă propun, stimați colegi, ca secretarii să numere voturile pentru, să fie anunțate, după care voturile împotrivă, și să fie anunțate și abținerile.

Începând cu punctul 17, subliniez.

Până la punctul 17 s-a tranșat...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aici este disputa pe care o ridicați dumneavoastră, domnule Gheorghe?

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Cu tot respectul pe care-l port colegilor mei, chiar nu sunt de acord să se modifice regulamentul de la acest microfon de către domnul Hașotti.

Regulamentul spune clar, imediat după vot, eu am dreptul, în calitatea pe care o am, să contest votul.

Am ieșit și am sesizat neregularitățile comise în timpul votului.

Pe cale de consecință, solicit reluarea votului și numărarea voturilor pentru fiecare categorie de opțiune.

Pentru chestia asta, vă citesc art. 138. "Votul poate fi contestat numai de liderul unui grup parlamentar imediat după anunțarea rezultatului".

Acest lucru l-am făcut. Și, dacă vreți să-i spun domnului Hașotti, sunt colegi de-ai dumnealui care au semnat și care nu sunt prezenți în sală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti. Microfonul 2.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, Acum câteva luni de zile, colegul meu, domnul senator Constantin Gheorghe, nu ar fi fost atât de vehement pe această chestiune.

Vreau însă să-i reamintesc...

Adică când era la Grupul parlamentar al PC, asta vreau să spun...

Vreau să-i reamintesc însă că am trecut de punctul 14.

Cum, necum, am trecut.

Am trecut de punctul 15, s-a trecut la punctul 16, de asemenea.

La punctul 17 a existat această obiecție.

Eu la asta m-am referit, ca să fie lucrurile foarte clare.

De vreme ce s-a trecut de punctul 14, nu ne mai putem întoarce la el, dar la punctul 17 putem discuta.

Cât privește regulamentul, sper că domnul senator Constantin Gheorghe, pe care eu îl prețuiesc, să-și țină observațiile pentru grupul său parlamentar pe care îl conduce, mai nou.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că la punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 și art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, am dat vot pe un raport favorabil, fără amendamente, prezentat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și votul final.

Vă rog, domnul senator Verestóy. Microfonul 2.

 
 

Domnul Verestóy Attila:

Domnule președinte,

Vă rog să nu vă supărați că fac o foarte scurtă precizare.

Este un fapt, nu este susținut de Guvern, este un fapt, nu a trecut prin Camera Deputaților, a fost respins.

Deci sunt două lucruri care, totuși, trebuie să fie aduse la cunoștința domnilor senatori.

Poate, din repeziciune...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

 
 

Domnul Verestóy Attila:

Al doilea lucru, în același timp...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Verestóy Attila, am înțeles, reluăm votul.

 
 

Domnul Verestóy Attila:

Un singur lucru vreau să completez.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Resupun votului dumneavoastră...

Domnul Funar a dat o explicație.

 
 

Domnul Verestóy Attila:

Domnule președinte, Poate este bine dacă avem o scurtă consultare între liderii grupurilor parlamentare, am dreptul să cer aceasta. (Discuții în sală.)

Ce să facem? Asta este situația, domnule președinte.

Domnule președinte, Cu respect, vă rog, mi-ați dat onoarea să vorbesc, vă rog să nu lăsați pe alții să comenteze și să încerce să mă perturbe, pentru că degeaba încearcă să mă perturbe, nu au cum atâta timp cât dumneavoastră mi-ați dat mie cuvântul.

Îl rog pe domnul care face din mână lângă mine să mă lase să-mi spun părerea mea și să invoc litera și spiritul regulamentului.

În această situație, cel mai bine este să avem o scurtă consultare între lideri.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR am acest drept.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este dreptul dânsului.

 
 

Domnul Verestóy Attila:

Lămurim situația între noi și, poate, mult mai calm.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Verestóy, vă rog.

Domnule senator Vadim, vă rog să fiți de acord, liderul de grup vrea o consultare între liderii grupurilor parlamentare.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Stați puțin, vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Suntem la punctul 17 din ordinea de zi. (Discuții la masa prezidiului.)

Nu.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Solicit cuvântul.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat vă dau cuvântul.

Până atunci, rog să se aducă urnele cu bilele secrete.

Rog liderii de grup să se retragă pentru cinci sau zece minute, apoi veniți și dați verdictul.

Pregătim urnele, da?

În continuare, va spune câteva cuvinte domnul Corneliu Vadim Tudor.

Domnule senator Corneliu Vadim Tudor, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte, Eu cred că este suspectă defectarea aparatului de vot într-o zi atât de importantă.

Bun. S-au votat șaisprezece legi, așa cum s-au votat, nimeni nu a contestat cu argumente la acestea.

La a șaptesprezecea, pentru că nu a ieșit pasența Guvernului româno-maghiar, că asta este denumirea, așa va rămâne în istorie, acum suntem insultați toți și reluăm votul.

Eu cred că s-a depășit măsura.

În niciun parlament din lume nu se reia votul de atâtea ori până iese socoteala cuiva, care își făcuse iluzii.

Nu vorbesc pe fondul problemei.

Sunteți insultat și dumneavoastră.

Adică noi am fost niște papagali până acum, am stat aici ca fundal pentru interesele PNL și UDMR.

Nu reluăm niciun vot, domnule președinte, și dacă cedați acum eu zic că dați dovadă de o mare slăbiciune și noi avem gânduri mari cu viitorul dumneavoastră politic. (Rumoare în sală.)

 
Prezentarea, dezbaterea și adoptarea moțiunii simple cu tema Promisiuni și minciuni = «sprijinul» acordat agricultorilor de Guvernul Tăriceanu

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare să se retragă în această pauză de zece minute.

Între timp, îl rog pe domnul Cismaru să facă apelul. (Discuții la masa prezidiului.)

Stimați colegi senatori,

Se face apelul și votăm moțiunea simplă până vin liderii de grup, care vor vota la final.

Atenție la procedura de vot: bila albă în urna albă, bila neagră în urnă neagră înseamnă vot pentru moțiunea simplă;

bila neagră în urna albă și bila albă în urna neagră înseamnă vot împotriva moțiunii simple.

S-a înțeles?

Deci pe măsură ce sunteți strigați, vă rog foarte mult, cei doi chestori să dea bilele. (Discuții la masa prezidiului.)

Comisia de numărare a voturilor.

Stimați colegi, Vă rog să luați loc.

Trebuie să constituim comisia de numărare a voturilor și propun ca aceasta să fie formată din șase colegi.

De la Grupul parlamentar al PSD, domnule președinte Iliescu, vă rog să faceți o propunere pentru comisia de numărare a voturilor.

 

Domnul Ion Iliescu:

Îl propun pe domnul senator Mardare Radu Cătălin.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Mardare este aici, da?

 
 

Domnul Radu Cătălin Mardare:

Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De la Grupul parlamentar al PNL, domnule senator Hașotti, vă rog să faceți o propunere pentru comisia de numărare a voturilor.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Propun să facă parte din această comisie domnul Strătilă Șerban Cezar.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Domnul Șerban Cezar Strătilă pentru comisia de numărare a voturilor.

De la Grupul parlamentar al PD-L, vă rog să faceți o propunere pentru comisia de numărare a voturilor.

Microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Îl propun pe domnul senator Ivan Cismaru.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Ivan Cismaru.

De la Grupul parlamentar al PRM, vă rog să faceți o propunere.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Grupul parlamentar al PRM îl propune pe domnul senator Nicolae Iorga.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Nicolae Iorga.

De la Grupul parlamentar al PC, vă rog să faceți o propunere.

Microfonul 3, vă rog.

 
 

Doamna Mihaela Rodica Stănoiu:

Propun să facă parte din această comisie domnul senator Gavrilă Vasilescu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Gavrilă Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al PC.

De la Grupul parlamentar al UDMR, vă rog să faceți o propunere.

 
 

Domnul Verestóy Attila:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR îl propunem pe domnul senator Zsombori Vilmos.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Rog membrii comisiei de numărare a voturilor să vină aici, iar chestorii să pregătească bilele.

Se poate striga catalogul.

Vă ascultăm, domnule secretar Cismaru.

 
 

Domnul Ivan Cismaru:

- Alexandru Viorel - prezent
- Antonie Ștefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Basgan Ion - prezent
- Blaga Vasile - prezent
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - delegație
- Cioroianu Adrian Mihai - prezent
- Cismaru Ivan - prezent
- Ciuclea Ilie Ionel - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - delegație
- Dina Carol - prezent
- Dîncu Vasile - prezent
- Duca Viorel senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovács Péter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - prezent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - delegație
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Iorga Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezentă
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Belá - absent
- Matei Mircea Leontin - prezent
- Mărășescu Niculae - prezent
- Mândru Traian - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - Guvern
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Mihețiu Ioan Gheorghe - prezent
- Mohaci Mihai - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă
- Moldoveanu Ileana - delegație
- Moldoveanu Viorel Aurelian - prezent
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - prezent
- Nasleu Ioan - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Németh Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - delegație
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprea Mario Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - Guvern
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - prezent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Roibu Aristide - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Sabău Dan - prezent
- Savu Daniel - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
- Stoica Ilie - prezent
- Stragea Cristian Dimitrie - prezent
- Strătilă Șerban Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Ilona - prezentă
- Szabó Károly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - absentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Șereș Ioan Codruț - prezent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - absent
- Tănăsescu Carmen Felicia - prezentă
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezentă
- Tudor Corneliu Vadim - prezent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezentă
- Verestóy Attila - prezent
- Vișan Gelu - prezent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - prezent
- Zsombori Vilmos - prezent

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Doamnelor și domnilor senatori, Dau citire procesului-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile, exprimat asupra moțiunii simple "Promisiuni și minciuni = «sprijinul» acordat agricultorilor de Guvernul Tăriceanu".

Procedând la numărarea voturilor exprimate de către senatori prin vot secret cu bile asupra moțiunii simple "Promisiuni și minciuni = «sprijinul» acordat agricultorilor de Guvernul Tăriceanu", comisia de numărare a voturilor a constatat următoarele:

  • Numărul total al senatorilor: 137
  • Numărul total de voturi exprimate: 124
  • Numărul total al voturilor: 124
    • voturile pentru: 86 (Aplauze puternice).
    • voturi împotrivă: 37
    • și un vot anulat.

Ca urmare a faptului că... (Aplauze puternice.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să faceți liniște.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Ca urmare a faptului că în urma votului exprimat a fost întrunit votul majorității senatorilor, potrivit art. 157 alin. (1) din Regulamentul Senatului, moțiunea simplă "Promisiuni și minciuni = «sprijinul» acordat agricultorilor de Guvernul Tăriceanu" a fost adoptată de Senat.

Încheiat astăzi, 16 septembrie 2008.

Semnează membrii comisiei de numărare a voturilor.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, Mâine avem ședință de plen.

Vă rog să ridicați de la casetele dumneavoastră proiectele de lege.

Liderii grupurilor parlamentare s-au întrunit, iar punctele 17, 18, 19 din ordinea de zi se reiau mâine.

Înțeleg că s-a venit cu o propunere de retrimitere la comisie.

Deci o să ridicați această problemă mâine în ședința de plen.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:

Vreau să vă mai anunț că sunt o serie de proiecte de lege pentru care ne putem adresa Curții Constituționale, acestea sunt depuse la secretarul general al Senatului:

  • Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria ce reglementează activitățile la trecerea frontierei feroviare, semnat la Ruse la 9 februarie 2007;
  • Legea pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la București la 9 noiembrie 2007 și la Stockholm la 20 noiembrie 2007;
  • Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în misiuni de poliție aeriană, semnat la Sibiu la 14 noiembrie 2007;
  • Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind transportul rutier internațional de mărfuri, semnat la București la 22 noiembrie 2007;
  • Legea pentru aderarea României la Acordul european privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 26 mai 2000;
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2008 pentru modificarea Legii muntelui nr. 347/2004;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2008 privind reluarea pentru anul 2008 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto național;
  • Legea pentru modificarea și completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Domnilor senatori, Vă rog să ne mobilizăm pentru ședința Senatului de mâine-dimineață, la ora 9.00.

Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraților (L405/2006)

Domnule senator Dan Cârlan, aveți cuvântul la microfonul 2.

 

Domnul Dan Cârlan:

Domnule președinte,

Stimați colegi, Doresc să protestez, și să se noteze acest lucru în stenograma ședinței de astăzi, înainte ca ea să fie încheiată, vizavi de faptul că acea contestare a votului la punctul 14 de către Grupul parlamentar al PD-L a fost ignorată.

Punctul 14 a fost declarat admis în condițiile în care numărul de voturi pentru nu a fost numărat, s-a procedat prin calcul, prin scădere din acel număr de 124 de senatori.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnule senator Dan Cârlan.

 
 

Domnul Dan Cârlan:

Vă rog să-mi permiteți să-mi termin cuvântul.

Nu s-a înțeles, pentru că doream să spun că în acel 124 de senatori prezenți, potrivit listei de semnături, cel puțin unul, domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, nu a fost în sală, unii colegi spun că nici măcar nu este în țară, acest lucru nu-l știu, dar în mod cert determinarea numărului de voturi exprimate pentru prin calcul, și nu prin numărare, în condițiile în care avem de-a face cu o lege organică și în condițiile în care figurează cu voturi pentru o lege atât de importantă oameni care nu au fost în sală, înseamnă o încălcare flagrantă a regulamentului și protestez vizavi de acest lucru, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am reținut. S-a consemnat.

Vreau să vă spun că nu aveți dreptate.

124 de colegi - s-a confirmat - au votat moțiunea simplă, exact punctul de plecare.

Voturile împotrivă și abținerile au fost numărate de colegii care sunt chiar de la partidele care sunt împotrivă.

Vă mulțumesc foarte mult și încheiem ședința noastră de astăzi.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 19.25.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 28 ianuarie 2021, 10:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro