Plen
Ședința Senatului din 6 octombrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.93/16-10-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 06-10-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 6 octombrie 2008

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15.30.

Lucrările au fost conduse de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii Ivan Cismaru și Daniel Ilușcă, secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală.

Permiteți-mi să deschid ședința de astăzi cu declarațiile politice, punctul 1 din ordinea de zi.

 
  Angel Tîlvăr (PSD) - declarație politică având ca subiect problemele viticultorilor din Vrancea;

Ofer cuvântul colegului nostru, domnul senator Angel Tîlvăr, Grupul parlamentar al PSD, și se pregătește domnul senator Puiu Hașotti.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Zona Vrancei reprezintă unul dintre cele mai importante areale viticole ale României, un teritoriu în care cultura viței-de-vie și prepararea vinului sunt realizate din cele mai vechi timpuri.

În anul 2005, în conformitate cu datele din statistica Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în județul Vrancea suprafața de vii nobile pe rod era de 22.553 hectare, din care: pentru struguri de masă 4.914 hectare, iar pentru struguri de vin 17.639 hectare.

De asemenea, industria vinului este puternic reprezentată în Vrancea, valorificând potențialul viticol excepțional din acest județ.

Din cele 16 mari firme de vinificație din România, trei firme sunt localizate în Vrancea.

Dezvoltarea acestui sector continuă și în momentul actual, 12 noi combinate de vinificație fiind înființate în Vrancea cu sprijinul Programului SAPARD.

V-am prezentat aceste elemente pentru a înțelege importanța excepțională pe care o are viticultura pentru vrânceni și pentru economia acestui județ.

De altfel, de-a lungul mandatului meu de senator am avut mai multe luări de poziție publice și am adresat celor care au ocupat portofoliul agriculturii mai multe întrebări și interpelări prin care le-am solicitat să intervină pentru a rezolva diversele probleme cu care s-au confruntat viticultorii vrânceni, răspunsurile primite nefiind, cel puțin din punctul meu de vedere, satisfăcătoare.

Astfel, în data de 20 februarie 2006 am adresat ministrului agriculturii din acel moment, domnul Gheorghe Flutur, o interpelare în care semnalam faptul că gerul năprasnic din luna ianuarie a acelui an a afectat în mod grav multe dintre podgoriile județului Vrancea.

Spre exemplu, în zona Odobești, conform declarațiilor specialiștilor, viile care au avut o stare bună în toamnă au pierdut cam 40% din producție, în timp ce viile mai puțin îngrijite au avut de suferit până la 100%, conform datelor oferite de domnul Florentin Dumitru, director al Stațiunii de Cercetări Viticole.

Această situație nu era singulară la nivelul țării, peste un milion de persoane care obțineau veniturile necesare traiului din cultura viței-de-vie fiind afectate.

În acest context, am solicitat să mi se comunice care sunt măsurile ce vor fi întreprinse de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru sprijinirea viticultorilor ale căror vii au fost afectate de ger.

Răspunsul primit nu lasă loc de comentarii și este, practic, cel mai bun exemplu al modului în care guvernarea de dreapta a înțeles să rezolve problemele viticultorilor.

În locul unor măsuri de sprijinire financiară a viticultorilor afectați, în răspunsul care mi-a fost transmis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale mi s-a comunicat: "Pierderile respective pot fi compensate prin aplicarea tăierilor de rodire, astfel încât producția de struguri să nu fie afectată."

Lipsa de preocupare a Guvernului față de problemele viticultorilor se pare că nu este întâmplătoare, de vreme ce chiar și prim-ministrul și-a găsit timp să poarte discuții cu aceștia doar în timpul unei vizite cu pronunțat caracter electoral ce a avut loc în luna aprilie a acestui an.

Din păcate, nici atunci șeful Guvernului nu a avut ocazia să discute cu viticultorii, pentru că în sală erau prezenți, conform relatărilor din mass-media, doar șefi de instituții, directori din cadrul Direcției de Finanțe, de la instituțiile deconcentrate din agricultură, câțiva fermieri din localitățile conduse de primari liberali și un reprezentant al Sindicatului "Propact".

Această atitudine l-a făcut pe ministrul apărării, care făcea parte din delegație, să întrebe în momentul în care a părăsit sala unde ar fi trebuit să aibă loc discuțiile:

"Unde sunt fermierii?"

Lipsa viticultorilor de la această întâlnire ilustra însă, fără drept de tăgadă, faptul că, pentru viticultorii vrânceni, Guvernul nu mai reprezenta un partener viabil de dialog și, într-adevăr, se pare că atitudinea acestora era pe deplin justificată, pentru că ce fel de partener de dialog ar putea fi acest Guvern în condițiile în care până și prim-ministrul declara în discursul rostit în cadrul unei întâlniri: "Ce se întâmplă în acest sector nu știu foarte bine, pentru că nu sunt specialist, dar anumite informații mi-au parvenit."

Este o declarație care ilustrează perfect modul în care actualul Guvern privește și se implică în rezolvarea problemelor viticultorilor.

Din păcate, în mod previzibil, această întâlnire, ca și altele organizate de către alți reprezentanți, la care au participat parlamentari de Vrancea ai PNL, diverși directori din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale sau din cel al Ministerului Economiei și Finanțelor, nu a avut niciun rezultat pozitiv, în unele dintre aceste discuții podgorenii reproșându-le acestora că, pur și simplu, nu știu care le sunt problemele reale.

Venirea toamnei a adus, din nou, în discuție situația viticultorilor vrânceni aflați în acest moment în pragul falimentului din cauza prețurilor derizorii la care sunt nevoiți să își vândă producția de struguri.

Deficiențele de ordin legislativ, corelate cu lipsa unei piețe de desfacere bine pusă la punct și cu lipsa oricărui ajutor pentru valorificarea producției, sunt de natură să provoace viticultorilor pierderi de cel puțin 3.000 de lei la hectar, punându-i astfel în situația de a nu mai avea, pur și simplu, din ce să trăiască.

Este o situație tragică la care s-a ajuns și din cauza indiferenței și nepriceperii cu care actualii guvernanți au tratat problemele viticultorilor.

Este o problemă complexă de a cărei rezolvare depinde soarta a zeci de mii de vrânceni și care nu poate fi rezolvată doar în cadrul unor întâlniri organizate în perioade electorale, din patru în patru ani, ci în cadrul unor întâlniri organizate regulat, la un anumit interval de timp, pentru a permite viticultorilor să prezinte autorităților problemele reale cu care se confruntă, în vederea găsirii celor mai bune soluții pentru rezolvarea acestora.

În încheiere, fac un apel la reprezentanții tuturor partidelor politice să dea dovadă de responsabilitate și să sprijine modificarea cadrului legislativ care reglementează acest domeniu de activitate pentru a elimina cât mai rapid posibil diversele elemente care îngreunează activitatea podgorenilor, și nu numai.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Puiu Hașotti (PNL) - declarație politică având ca temă evenimentele petrecute la 1 octombrie 2008 la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, referitoare la raportul parlamentarului german Jurgen Hermann privind situația minorității române din Serbia;

Îl invit la tribună pe domnul senator Puiu Hașotti, Grupul parlamentar al PNL, și se pregătește domnul senator Gheorghe Funar, deoarece doamna senator Vedinaș nu este prezentă în sală.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am un mare regret că sunt nevoit să susțin această declarație politică și, de asemenea, regret că suntem atât de puțini, pentru că ceea ce voi arăta în cele ce urmează este o chestiune prin care un coleg de-al nostru a lezat interesul național.

Doamnelor și domnilor, Nu îmi face niciun fel de plăcere să mă autocitez și, cu atât mai puțin, să mă laud, dar mă văd pus în situația de a vă reaminti că de la această tribună și de la tribuna Camerelor reunite am intervenit în repetate rânduri pentru a demonta și condamna aberația unei inițiative parlamentare a unui deputat din Grupul parlamentar al PD-L, care încerca, deloc dezinteresat, să acrediteze ideea de sorginte stalinistă, și anume că aromânii din România sunt altceva decât români și, pe cale de consecință, ei, aromânii, ar trebui, vezi Doamne, să se bucure de statutul de minoritate etnică în România.

Adică, am spus-o și o repet, să acceptăm astăzi ca un grup de români să devină, pentru satisfacerea scopurilor meschine ale unora, minoritari printre români.

Nu mai insist asupra chestiunii și îi invit pe cei interesați să revadă și argumentația istorico-filologică pe care am avut-o în declarațiile trecute din stenogramele ședințelor Senatului, stenogramele ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Cine se va osteni va vedea că tot acolo am arătat, în context, cum se pune problema în cazul acestor frați buni ai românismului nord-dunărean, pe care istoria i-a separat de trunchiul principal al neamului căruia îi aparțin și care, în zilele noastre, sunt răspândiți, în unele cazuri, în comunități compacte și semnificative din punct de vedere numeric în toate statele Peninsulei Balcanice.

Nici asupra acestui aspect nu stărui acum, rezumându-mă doar la a sublinia, din nou, că acele comunități sud-dunărene de vlahi, cu diferite denumiri regionale, sunt tot românești, chiar dacă nu peste tot statele ai căror cetățeni sunt le recunosc oficial originea etnică.

Că nu o recunosc autoritățile statale cu pricina este una, și faptul în sine nu mă miră, dar să se ajungă ca oameni politici din România să facă, cu sau fără voie, jocurile păguboase ale acelor state în privința românismului este alta.

Aceasta din urmă este de neacceptat și o spun apăsat, din nou și cu voce tare, cu toată responsabilitatea, în fața Senatului României, explicându-vă îndată, stimați colegi, rațiunea gestului meu de astăzi.

Doamnelor și domnilor senatori, Cele de mai sus au un punct de plecare dureros.

Este vorba despre cele petrecute la mijlocul săptămânii trecute, mai precis în data de 1 octombrie 2008 la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, când s-a luat în dezbatere raportul parlamentarului german Jurgen Hermann, referitor la situația minorității române - subliniez, române! - din Serbia.

Nu intru în detaliile dezbaterilor.

Cert este că reprezentanții sârbilor au reușit, în cele din urmă, să își impună punctul de vedere în urma unui amendament care înlocuia sintagma "vlahi români" cu expresia "minoritate română și valahă".

În felul acesta, cum judicios și pe larg s-a comentat și în presa românească, s-a constituit apariția unei noi minorități pe harta Europei, și anume a minorității vlahe.

Succesul vecinilor noștri de la sud de Dunăre la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei s-a datorat - o spun cu mare părere de rău și spun încă o dată că nu îmi face plăcere să susțin această declarație - votului colegei noastre, doamna senator Cornelia Cazacu.

Detaliile despre cum s-a votat le găsiți în presa de săptămâna trecută.

Din aceeași presă eu am reținut un titlu extrem de grăitor despre împrejurarea evocată anterior: "Parlamentari români împotriva României".

Din articolul respectiv îmi permit să citez fără a mai face alte comentarii care, oricum, mi se par de prisos: "Ajunsă la Strasbourg în locul lui Radu Berceanu, doamna Cazacu a dat peste cap o rezoluție a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la care se muncește din anul 2004, de când deputatul basarabean Vlad Cubreacov a cerut monitorizarea situației românilor din Serbia.

Parlamentarii sârbi din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei trebuie să îi fi mulțumit lui Dumnezeu pentru pleașca venită din senin."

Așadar, apariția minorității vlahe a fost posibilă din cauza unui singur vot, unui vot diferență, votul colegei noastre, doamna senator Cazacu.

Consecințele acestui vot care afectează, încă o dată spun, interesul național românesc sunt următoarele: dacă în rezoluția APCE apare poporul vlah, atunci poporul vlah, cu siguranță, vorbește limba vlahă, așa cum reiese și din rezoluție, ceea ce înseamnă că vlahii sunt altceva decât români.

Nu mai evoc aici istoricii bizantini din secolul VII până în prezent, ce zice Academia Română, ce zice Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", ce zice Facultatea de Istorie, ce zic toți marii istorici ai noștri, de la Xenopol la Iorga, la Onciul și așa mai departe.

Nu pot însă a mă opri din stupefacție și aștept totuși lămuririle doamnei senator Cornelia Cazacu, lămuriri la care cred că senatorii români au tot dreptul, pentru că îmi vine extrem de greu a crede că doamna senator Cazacu și Partidul Democrat Liberal...

Aici fac o paranteză: în Partidul Democrat Liberal există un senator care încă se străduiește, după mulți ani - am zădărnicit personal aceste strădanii -, și un deputat care susțin în continuare că aromânii și vlahii nu sunt români, sunt minoritari, inclusiv în România, ceea ce eu nu pot accepta.

Cum acești doi colegi și Partidul Democrat Liberal nu s-au convins nici acum de un adevăr indiscutabil, și anume că există o identitate de neam a vlahilor din Serbia și din toată Peninsula Balcanică cu românii? Cum să ne explicăm votul colegei noastre?

Aici este o chestiune care pe mine nu mă surprinde, poate să surprindă pe alții, domnul senator Frunda György a avut o poziție impecabilă, absolut corectă, la această dezbatere.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar (PRM) - declarație politică având ca subiect viitoarele alegeri parlamentare din România;

Îl invit la tribună pe domnul senator Funar. Vă rog.

Aveți cuvântul.

Se pregătește domnul senator Ștefan Mihail Antonie. (Doamna senator Verginia Vedinaș dorește să ia cuvântul.)

Dacă doriți, precizez.

Nu v-am anunțat, pentru că nu erați prezentă în sală, de aceea l-am anunțat pe domnul senator Funar.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Permiteți-mi să vă dau o veste bună.

Este necesar să ne pregătim de înmormântare, să înmormântăm "Legea harababurii", pe care unii au denumit-o impropriu "Legea votului uninominal".

Nici în titlul legii, nici în cuprinsul ei nu există niciun cuvânt cu referire la votul uninominal.

Asociația Pro Democrația, care într-o vreme a susținut această "Lege a harababurii", după ce a stat cam mult la soare și a cugetat asupra legii, a ajuns la concluzia că este o lege foarte proastă, iar, de astăzi, a început prin mass-media, într-un cotidian central, să popularizeze legea.

Prima întrebare:

În cazul în care un candidat obține 50% plus unu din voturile cetățenilor din colegiul uninominal, el devine senator sau deputat, sau nu?

Răspunsul Asociației Pro Democrația: Nu este ales deputat sau senator dacă partidul pe lista căruia a candidat nu a întrunit pragul electoral.

Apare o altă problemă.

Se spune de către cei care au avut curajul să susțină această "Lege a harababurii", cu diverse argumente - în special, cei de la Partidul Social Democrat, care își asumă paternitatea acestei legi -, că printr-o astfel de lege se va ajunge la o legătură extraordinară între cel ales și cetățeni.

Permiteți-mi să pun o întrebare:

Ce legătură va exista între cel ales și cetățenii dintr-un colegiu uninominal - eu îi zic, corect, "țarc electoral" -, unde 99% dintre cetățeni îl aleg pe X să devină senator, dar, pentru că partidul pe lista căruia acest cetățean a candidat nu a realizat procentul de 5, el nu devine senator? Calculatorul însă, prin redistribuire, stabilește că un candidat care nu a obținut nici 1% în acel colegiu devine senator.

Repet întrebarea:

Ce legătură va exista între cetățenii din acel colegiu și senatorul repartizat de calculator, senator care nu a obținut nici 1% din voturile lor?

Apoi apare o altă problemă, o încălcare evidentă a Constituției României.

Cei aleși în Parlamentul României sunt reprezentanții poporului român.

În baza acestei "Legi a MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/16.X.2008 7

harababurii", cei care vor fi aleși în "țarcurile electorale" vor deveni senatori sau deputați din colegiul cutare sau colegiul cutare.

Așa cum știți foarte bine, am jurat cu toții să respectăm Constituția și legile țării.

Ce spune art. 115 alin. (6) din Constituția României?

Acesta prevede că îi este interzis Guvernului să emită ordonanțe de urgență care privesc drepturile electorale.

Ce a făcut Guvernul Tăriceanu II? A constatat că această lege trebuie modificată și completată și, în 27 august 2008, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 a modificat substanțial și a adus completări numeroase Legii nr. 35/2008.

Deci este încălcată Constituția României, nu pot fi organizate alegeri pe baza unui cadru legal stabilit de Guvern prin ordonanță de urgență.

Așa cum știți, singurul partid politic care a avut demnitate și verticalitate împotriva acestei "Legi a harababurii", a așa-zisului vot uninominal, a fost PRM.

Astăzi, probabil că vă este cunoscut faptul că am obținut un mic succes.

Pe cel mare îl vom obține în 28 octombrie.

Cunoașteți foarte bine faptul că Guvernul a încălcat prevederile Legii nr. 35/2008 și, printr-o hotărâre ilegală, așa cum a susținut cu argumente și Președintele României, domnul Traian Băsescu, a stabilit colegiile uninominale.

Partidul România Mare a solicitat și astăzi Curtea de Apel București a stabilit un termen mai apropiat pentru judecarea pe fond a sesizării noastre, pentru judecarea pe fond în legătură cu hotărârea ilegală a Guvernului: în loc de 11 noiembrie, a stabilit data de 28 octombrie.

Dar, așa cum știți, doamnelor și domnilor senatori, Guvernul spune că nu poate opri procesul electoral, pentru că a dat drumul la calendarul electoral.

Permiteți-mi să vă amintesc faptul că anul trecut, cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European, Guvernul, prin Hotărârea Guvernului nr. 76/24 ianuarie 2007, a stabilit data alegerilor pentru europarlamentari ca fiind 13 mai.

S-a început calendarul electoral - calendarul acțiunilor electorale a fost stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/7 februarie 2007 - pentru alegerile din 13 mai și, ulterior, Guvernul a venit și a modificat, stabilind data alegerilor 25 noiembrie 2007.

Deci există un precedent.

Nu s-a întâmplat nimic rău pe scena politică românească, iar alegerile au avut loc la termenul respectiv.

Ce ni se propune și pe ce insistă Guvernul Tăriceanu? Să se deruleze acest calendar electoral, cu toate că știe foarte bine - și a motivat în expunerea de motive la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 - că acest program electoral și tot ce este pregătit pentru alegerile vizând viitorul Parlament al României se desfășoară cu încălcarea Constituției, inclusiv a Legii nr. 35/2008.

Doamnelor și domnilor senatori, Riscăm să ajungem în următoarea situație:

Guvernul se încăpățânează să se deruleze calendarul electoral, până în 21 octombrie să se înscrie candidații în competiția electorală, și după o săptămână, în 28 octombrie, instanța să stabilească ceea ce este evident, și anume că hotărârea de guvern privind delimitarea colegiilor uninominale este ilegală.

În aceste condiții, se înmormântează alegerile din acest an.

Ce propunem noi, cei de la PRM? Guvernul, ținând seama de hotărârea luată astăzi de instanță, și anume devansarea datei pentru procesul pe fond, să adopte, în ședința din această săptămână, o hotărâre de guvern prin care să-și modifice propria hotărâre și să stabilească o dată ulterioară a alegerilor pentru viitorul Parlament al României.

Noi propunem primăvara anului viitor, până când se vor derula toate procesele aflate pe rol.

Altfel riscăm să fim, bănuiesc, singura țară nu numai din Uniunea Europeană, ci din Europa și de pe mapamond în care se derulează un proces electoral în paralel cu procesele în instanțele de judecată, și veți vedea că avem perfectă dreptate.

Vom câștiga aceste procese și alegerile vor fi blocate de instanță, dar, până atunci, este bine ca Guvernul să modifice data alegerilor.

Noi propunem, repet, primăvara anului viitor, odată cu alegerile europarlamentare.

În cazul în care Guvernul Tăriceanu nu adoptă o asemenea hotărâre, îi înștiințăm, prin intermediul colegilor noștri liberali din sală, că vom sesiza Curtea de Conturi a României și vom solicita ca toate cheltuielile care se fac începând de azi în continuare să fie suportate de membrii Cabinetului Tăriceanu.

În afară de cheltuielile făcute din bani publici, fac cheltuieli și candidații, și partidele politice, și bănuiesc că nu doresc să lucreze în pagubă.

Guvernul Tăriceanu riscă să fie bun de plată.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

(Conducerea ședinței a fost preluată de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ștefan Mihail Antonie (independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L) - declarație politică cu tema: Cetatea Sighișoarei și starea deplorabilă în care se află patrimoniul cultural național;

Îl invit la microfon pe domnul senator Ștefan Mihail Antonie, se pregătește domnul Apostol Neculai.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ștefan Mihail Antonie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Declarația mea politică se referă la Cetatea Sighișoarei și la starea deplorabilă în care se află patrimoniul cultural național.

Am atras atenția de nenumărate ori, chiar și de la această tribună, că cetatea Sighișoarei este în pericol.

Vin acum să vă spun, cu tristețe, că Cetatea Sighișoarei, deși inclusă pe lista patrimoniului UNESCO, este lăsată de izbeliște.

Sistematic, au loc adevărate atentate la integritatea unuia dintre puținele obiective culturale din România incluse pe lista patrimoniului UNESCO.

S-au prăbușit bucăți din zid, a fost înlocuit pavajul din cetate vechi de 100 de ani, care conferea, potrivit UNESCO, unicitate și autenticitate cetății, au fost montate contoare noi de gaze direct pe clădirile de patrimoniu.

Mai mult, în ariile protejate prin lege sunt ridicate construcții fără a avea avizele necesare din partea autorităților și instituțiilor de specialitate.

Csortan Francisc, consilier în cadrul Direcției Județene Mureș pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural, a declarat chiar în presa centrală: "Autoritățile locale uită uneori să ceară avizele necesare de construcție în zona protejată a Sighișoarei."

Aș dori să subliniez faptul că, în momentul de față, sunt înregistrate mai multe dosare de cercetare penală legate de infracțiuni de distrugere a monumentelor istorice și de construire fără autorizație într-un sit UNESCO.

Reprezentanții autorităților locale sunt implicați în dosarele care se află în curs de cercetare.

Polițiștii care se ocupă de respectivele cazuri au declarat că cercetarea merge greu și, din păcate, autoritățile locale nu le acordă tot sprijinul în vederea soluționării legale a acestor situații.

Așadar, dezastrul de la Sighișoara este girat de autoritățile locale care spun că vor transforma orașul.

Transformarea înseamnă, de fapt, distrugerea cetății, veche de 700 de ani, iar distrugerea patrimoniului cultural național s-a transformat în politică de stat.

În continuare, vă voi da alte câteva exemple din județul Mureș.

Din cele 70 de biserici din lemn care mai sunt în județ, una s-a prăbușit deja în ultimele luni, iar altele două stau să cadă.

Situația este dramatică și în ceea ce privește castelele și cetățile fortificate.

Majoritatea dintre ele se află într-o stare avansată de degradare.

Tabloul concret arată în felul următor: 99% din comunele din județul Mureș au monumente incluse pe lista patrimoniului național și tot 99% din aceste monumente ar putea deveni obiective turistice.

Ce înseamnă asta? Că în 99% din comunele din județul Mureș localnicii ar putea câștiga din turism, adică ar putea trăi mai bine.

Îl numim pompos "patrimoniu cultural național", însă, dincolo de sintagma care ne face să ne împăunăm, realitatea face ca bisericile, castelele și monumentele istorice clasificate ca fiind de interes național să fie lăsate de izbeliște.

De exemplu, cetatea din Apold, veche de 500 de ani, este îngrijită de voluntari veniți din Germania.

Ce fac autoritățile locale în acest timp? Dau din colț în colț.

Un alt exemplu.

La Saschiz, chiar lângă situl UNESCO, castele tradiționale săsești au termopane, gresie pe lângă ferestre, acoperișurile specifice fiind distruse.

Nu trebuie să cunoști legile privind patrimoniul național ca să-ți dai seama că așa ceva este ilegal și că fapta constituie sfidarea monumentului respectiv.

Comuna Vânătoru are o cetate veche de 700 de ani, la Archita.

Localnicii relatează cu mândrie despre acest loc mitic, afirmând că "acolo poți simți cum se apărau sașii în urmă cu șapte secole".

Cetatea mai are încă gangurile de lemn care la majoritatea bisericilor fortificate au fost distruse.

Ca și în cazul celorlalte monumente culturale, există o mare problemă: cetatea este lăsată de izbeliște și se degradează continuu.

La Nadeș, tot în județul Mureș, există 100 de case aflate în aria protejată, dar nimeni nu respectă legea.

Proprietarii fac modificări, iar Direcția pentru cultură, culte și patrimoniu cultural nu face nimic, nu ia nicio măsură.

În plus, la nivel de județ nu există o strategie de promovare a patrimoniului, iar banii sunt direcționați pe criterii politice.

Doamnelor și domnilor senatori, În concluzie, cred că stăm pe o mină de aur, dar habar nu avem ce să facem cu ea.

Patrimoniul cultural național nu reprezintă doar un concept abstract, promovarea și conservarea inteligentă a monumentelor istorice pot aduce beneficii concrete și substanțiale.

Dincolo de faptul că le vom lăsa copiilor noștri ceea ce noi, la rândul nostru, am moștenit, le vom putea oferi și un viitor mai bun.

Un monument istoric conservat și promovat înseamnă turism, dezvoltare și, în fine, sate care au șansa de a ieși din uitare.

Cert este că există nu mai puțin de șapte instituții și organizații care veghează la conservarea și protejarea patrimoniului cultural național, dar fără a lua o atitudine fermă în acest sens.

Ca reprezentant al cetățenilor din Sighișoara și din județul Mureș, consider că Ministerul Culturii și Cultelor și colectivul de control pentru activitatea de protejare a monumentelor istorice ar trebui să ia măsuri pentru ca legea să fie aplicată, iar distrugerea monumentelor istorice să înceteze.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Neculai Apostol (independent) - declarație politică având ca titlu Reforma electorală și necesitatea unui cabinet parlamentar profesionist;

Îl invit la microfon pe domnul senator Apostol Neculai, independent, se pregătește domnul senator Viorel Duca senior.

   

Domnul Neculai Apostol:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se adresează, în special, factorilor de decizie politică și acelora dintre dumneavoastră care doresc să mai candideze pentru un nou mandat de parlamentar, și am intitulat-o "Reforma electorală și necesitatea unui cabinet parlamentar profesionist".

Pe parcursul activităților pe care le-am desfășurat ca întreprinzător care a reușit structurarea unui grup de firme performant, apoi ca prefect al județului Iași, demnitate din care am inițiat definirea unui consiliu consultativ de dezvoltare economică și socială, un parteneriat comunitar între administrație și autoritatea locală, entitățile deconcentrate, mediul de afaceri, instituțiile universitaracademice, societatea civilă și actorii politici, și, acum, ca senator în Parlamentul României, am constatat importanța determinantă a profesionismului și spiritului de echipă.

Similar, am realizat rolul și importanța, de cele mai multe ori decisive, ale personalităților politice, ale oamenilor cu vocație constructivă de lider, ale celor care pot capacita voința cetățenilor, consonant cu agenda acestora și interesele comunității, într-un spirit de coeziune și solidaritate socială.

Dezbaterea publică pe marginea înlocuirii scrutinului pe listă de partid cu scrutinul uninominal comportă argumente pro și contra, avantaje și riscuri potențiale, inclusiv clarificarea unor chestiuni tehnice aferente.

Acest demers de reformare politică reală nu va antrena, însă, de la sine creșterea performanței și eficienței parlamentarilor, dacă votul uninominal nu va fi acompaniat de reglementarea serioasă a capacităților de analiză, sinteză și expertiză ale cabinetului parlamentar, de promovarea unor investiții solide în profesionalizarea consilierilor de specialitate, în lipsa cărora înregistrăm actuala stare de ineficiență, de compromitere a Parlamentului și de decredibilizare a parlamentarilor.

Consilierii cabinetului parlamentar trebuie să dețină competențele necesare pentru a structura o evaluare a colegiului electoral, pentru ca apoi, pe baza acestei diagnoze, să definească, împreună cu administrația locală și structurile deconcentrate, un program strategic coerent de dezvoltare economică și socială.

Parlamentarul devine, astfel, o interfață mult mai responsabilă între cetățean, agenda sa concretă și autoritățile locale și centrale ale statului pentru a accesa și implementa programe și proiecte de interes comunitar, concretizând astfel și procesul de descentralizare pe regiuni și zone până la nivelul colegiilor electorale.

Ca parlamentar independent, am susținut și am consiliat elaborarea și implementarea de către tinerii investitori a unor proiecte economice care reprezintă, însumat, investiții de peste 15 milioane de euro, dar eu am avut șansa să pot susține financiar din resurse proprii această consiliere specifică în elaborarea și implementarea de proiecte economice, pentru că doar din suma forfetară care se alocă acum pentru funcționarea cabinetului senatorial sau parlamentar nu se poate structura, întreține și motiva un aparat eficient de consilieri de specialitate.

Trebuie să înțelegem că realizarea unui cabinet parlamentar puternic, competent prin capacitățile sale de expertiză, cu consilieri specializați, valoroși și bine motivați nu este o cheltuială inutilă ori o risipă de fonduri, ci o corectă și profitabilă investiție în resursa umană care precondiționează și determină importante consecințe economico-sociale în comunitatea locală a colegiului, în efortul de a genera dezvoltare durabilă, implicit o creștere reală a nivelului de trai.

Altfel, parlamentarul, fie el ales pe o listă de partid, fie ales uninominal, în urma promovării unei platforme electorale atractive pentru alegătorii colegiului respectiv, nu va reuși să concretizeze și să transpună în realitate suma promisiunilor angajate, chiar de bună-credință.

Un om politic de bună intenție și onestă credință, care chiar are o concepție strategică de ansamblu, voință politică și determinare, fără a avea alături un cabinet parlamentar performant, caracterizat prin profesionism și spirit de echipă, rămâne doar la faza discursurilor politice fără acoperire în promisiuni onorate.

Ca exemplu concret, este normal și firesc ca parlamentarului să i se solicite cel puțin un punct de vedere consultativ pe marginea proiecției și execuției bugetare în raport cu prioritățile și necesitățile colegiului electoral pe care îl reprezintă, observații care ar constitui proba efectivă a parteneriatului comunitar cu administrația locală, județeană și regională.

Reforma politică este, indiscutabil, o necesitate, iar trecerea la tipul de scrutin uninominal poate reprezenta un pas al maturizării democratice, prin faptul că, astfel, cei aleși devin mult mai responsabili față de electorat decât față de formațiunile politice ai căror membri sunt, dar, în egală măsură, credem că această necesară reformă politică reclamă și o consolidare temeinică și serioasă a cabinetului parlamentar, suportul de consiliere și documentare tehnică, logistică și de specialitate al parlamentarului, care poate conferi eficiență și performanță activității legislative a acestuia.

Totodată, s-ar produce și un proces de capitalizare și de transfer de imagine către partidul din care face parte parlamentarul, transfer care ar funcționa și reciproc, dinspre formațiunea politică spre reprezentantul său în Parlament, îmbunătățind astfel percepția acestora în opinia publică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Viorel Duca senior (independent afiliat Grupului parlamentar al PNL) - declarație politică având ca temă apropiatele alegeri parlamentare din România și exercitarea dreptului de vot al românilor din diaspora;

Îl invit la microfon pe domnul senator Duca Viorel senior, se pregătește domnul senator Cismaru Ivan.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Viorel Duca senior:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Permiteți-mi, vă rog, să vă ofer, domnule președinte, în mod special, privilegiul acesta de a-mi da voie să prezint declarația politică de astăzi, o declarație ce se dorește a fi în tonul subiectelor ce susțin încă topul mass-media, al Parlamentului, al Guvernului, de ce nu?, și al Președintelui României, dar, mai cu seamă, al interesului autorilor acestor evenimente, acei expatriați a căror soartă de a trăi departe de țară le-a fost impusă de tiranii vremii comuniste sau, mai recent, acei compatrioți de-ai noștri care, din motive economice sau de altă conjunctură, au ales să trăiască acasă departe de casă.

A trecut doar o zi de la finele așa-zisului Congres al diasporei române, desfășurat la Alcalá de Henares, o zonă nu departe de Madrid, o manifestare organizată atât de Asociația pentru dezvoltarea economică și culturală a românilor din Spania, cât și de Ambasada României la Madrid, sprijinită de guvernul regional al Comunității Madrid și al primăriei din Torrejón de Ardoz.

Acest prim congres s-a încheiat, sperăm, cu succesul scontat.

Felicit personal realizarea unui asemenea congres al diasporei, organizat pentru prima oară.

Surprinzător este faptul că, în speță, Comisia pentru politică externă din Senat, care, prin componența sa, identifică o subcomisie expres validată în interesul românilor ce trăiesc în afara granițelor României, este ignorată în modul cel mai puțin elegant, ca să nu folosesc un alt termen mai puțin ortodox.

Ignoranța aceasta poate fi atribuită, fără echivoc, conduitei impardonabile, deficienței majore, dacă vreți, a comunicării diplomatice dintre instituții, mai mult chiar, lipsei elementare de curtoazie diplomatică față de comisiile parlamentare de specialitate, această ignoranță fiind arătată chiar din partea Ambasadei României din Spania, mai cu seamă că între cele două entități - ambasada și comisiile parlamentare pentru politică externă - sunt și ar trebui să existe relații biunivoce, relații despre a căror conjunctură sunt sigur că ambele părți sunt în cunoștință de cauză.

Oricum, Parlamentul României, reprezentat prin comisiile pentru politică externă ale celor două Camere, așteaptă cu interes rezoluțiile ce au fost concluzionate la acest forum internațional inedit în viața diasporei române, rezoluții ce vor preocupa, în mod expres, interesul membrilor Subcomisiei pe problemele românilor din afara granițelor.

Dați-mi voie, domnule președinte, să reiterez, pentru moment, preocupările intense ale marii majorități a cetățenilor români ce trăiesc și conviețuiesc în afara granițelor României, chiar și ale celor expatriați care nu au avut ocazia să participe la manifestările din Spania, preocupări legate, în primul rând, de exersarea dreptului de vot, drept pe care, pentru prima oară în istoria modernă a României, îl vom putea exercita în noua formă la data de 30 noiembrie 2008, alegând, deopotrivă, membri ai Parlamentului României ce vor reprezenta circumscripțiile electorale din țară, precum și reprezentanții diasporei, cei doi senatori și patru deputați.

Deși Proiectul de lege nr. L462/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008 pentru modificarea și completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului nu a fost încă dezbătut în comisiile de specialitate sau în plenul celor două Camere, pentru a accepta textul și amendamentele formulate la Proiectul de lege nr. L462/2008, respectiv la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008, vă rog, domnule președinte, cu tot respectul, să-mi permiteți să solicit, în mod expres, Ministerului Afacerilor Externe să considere ca o excepție acceptabilă dreptul de vot al românilor de pretutindeni, inclusiv al acelor români ale căror pașapoarte românești au statut de expirare.

Doar cei ce trăiesc în diaspora, acei cetățeni români care au emigrat din România mai devreme sau mai târziu și care au și cetățenia statelor în care au reședința permanentă cunosc faptul că atunci când sunt expuși a călători în diferite țări sau teritorii, inclusiv în țara lor de origine România, preferă să călătorească folosindu-se de pașapoartele țărilor în care au devenit cetățeni prin naturalizare.

Pașapoartele cu care au sosit în țările adoptive, respectiv pașapoartele românești, nu mai prezintă o prioritate pentru românii care au dublă cetățenie.

Așadar, mii și chiar sute de mii de români care sunt cetățeni români de drept au avut pașapoartele românești, dar, în momentul de față, din lipsă de interes, acestea sunt expirate.

Doar pentru un asemenea motiv să li se obstrucționeze dreptul de vot mi se pare un act de domeniul absurdului.

Dacă singura motivație a Ministerului Afacerilor Externe în a solicita românilor de pretutindeni să-și actualizeze situația pașapoartelor expirate este ideea obținerii cât mai multor taxe de reactualizare a documentelor expirate, atunci, domnule președinte, dați-mi voie să reamintesc celor de la Ministerul Afacerilor Externe faptul că legile în vigoare ale statului român prevăd reducerea sau eliminarea, după caz, a taxelor consulare.

Această lege, dacă nu greșesc, a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaților.

Așadar, consider ca un gest de gentleman acțiunea Ministerului Afacerilor Externe de a recomanda prim-ministrului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, posibilitatea emiterii unei ordonanțe de urgență a Guvernului prin care să li se dea dreptul la vot tuturor românilor din diaspora, inclusiv celor ale căror pașapoarte românești vor fi expirate la data alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008.

Prin acest act istoric se va putea motiva încurajarea tuturor românilor de a participa într-un număr cât mai mare la exprimarea voinței lor de vot la alegerile parlamentare din acest an.

În ce privește imperativul invocat de Ministerul Afacerilor Externe, acela prin care cetățenii români din străinătate vor putea vota la alegerile parlamentare numai dacă au domiciliul sau reședința în țara în care se află, mi se pare de-a dreptul injurios.

În primul rând, acest imperativ nu se aplică pe teritoriul României, cum ar putea atunci să fie aplicabil în afara teritoriului țării?

Stimați colegi, Ar trebui reținut și faptul că din România au plecat recent în jur de două milioane de români.

Acest exod al cetățenilor noștri reprezintă un semnal de alarmă îngrijorător.

Cei peste două milioane de români, frații noștri de sânge și neam, sunt plecați să-și câștige existența departe de țară.

Oare aceștia, înainte de a clarifica situația domiciliilor și a reședințelor lor permanente, nu sunt, oare, într-o situație de tranziție, aparținând mai mult diasporei decât țării din care au plecat?

V-aș solicita, domnule președinte, distinși colegi senatori, să dispunem astăzi de o voință politică unanim acceptată de a transmite Ministerului Afacerilor Externe faptul că nimeni nu este mai presus de lege și că dreptul de vot și dreptul fundamental de a alege și a fi ales este garantat de Constituția României, așa cum este prevăzut în art. 36 și 37.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Ivan Cismaru (PD-L) - declarație politică având ca subiect circulara expediată de Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe IonescuȘișești către toate unitățile de cercetare din țară;

Îl invit la microfon pe domnul senator Ivan Cismaru, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește doamna senator Verginia Vedinaș.

   

Domnul Ivan Cismaru:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi, Mai avem foarte puțin și încheiem acest mandat de parlamentari ai României, de senatori, perioadă de aproape 4 ani de zile în care am încercat, prin eforturile noastre, prin cunoștințele noastre, prin tot ce am putut ști și face, să creăm un cadru legislativ și un mediu în România în care să poată oamenii să-și desfășoare activități, să direcționăm țara, economia spre o zonă care să fie avantajoasă viitorului.

La fel am gândit și pentru agricultură.

Am votat foarte multe legi, am propus foarte multe amendamente, am insistat pe defalcarea unor sume de la buget și pe orientarea lor spre agricultură pentru a putea să încurajăm ca oamenii care trudesc pe ogoare să încerce să-și facă datoria față de pământ.

Cu toate acestea însă, aduc în fața dumneavoastră astăzi un document care circulă în țară și care pe mine m-a uimit -

în ghilimele trecând - prin "interesul deosebit" pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Guvernul îl are pentru agricultură.

Este vorba de o circulară lansată de Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" către toate unitățile de cercetare din țară, care spune: "Vă facem cunoscut că, la solicitarea Guvernului României, urmează a fi elaborat un act normativ de strămutare a unităților de cercetare aflate în intravilanul orașelor a căror suprafață este afectată de proiectele de dezvoltare urbană aflate în curs de implementare, prin schimburi de terenuri cu Agenția Domeniilor Statului".

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale trimite mai departe un chestionar la care trebuie să răspundă fiecare unitate, să-și prezinte situația și să spună ce se întâmplă în cazul în care se va strămuta.

Îmi pare rău că nu sunt aici domnii senatori Ilie Sârbu și Petre Daea - este doamna senator Silistru, care știe despre ce vorbesc -, pentru că dumnealor au gestionat acest sector și au știut, de fapt, ce importanță are cercetarea pentru agricultură.

În județul Brașov avem și noi un astfel de institut de cercetare și acesta se ocupă de cartofi și sfeclă de zahăr.

El are 229 de angajați, din care 43 cu studii superioare, cu doctoratele luate în domeniu, oameni care de o viață slujesc în acest institut de cercetare și slujesc agricultura.

Vreau să vă spun că această strămutare forțată, nu pot să o definesc altfel, ar însemna, de fapt, distrugerea a tot ceea ce mai este în cercetare pentru agricultură.

Spun ce mai este, pentru că interesul nu a fost, așa cum se spune, pentru cercetare în agricultură, ci din contră.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Zahăr din Brașov are investiții în derulare de 3,2 milioane de euro pe o perioadă de cinci ani, programate între 2005 și 2010, din care deja s-au cheltuit aproximativ 300.000 de euro, și pe care trebuie să le deruleze pe suprafața și în zona în care lucrează pentru elemente sau pentru proiecte de foarte mare importanță.

De asemenea, are un proiect de dezvoltare și promovare a unui modul de producție ecologică de aproximativ 120.000 de euro, din care a cheltuit 50.000 de euro.

Au fost trimiși acești oameni să bată județul și să găsească zonele, locurile unde Agenția Domeniilor Statului are terenuri și unde condițiile pedoclimatice s-ar putea folosi în scopul subiectului pe care îl dezvoltă în cadrul institutului de cercetări.

Bineînțeles, oamenii aceștia s-au dus, au constatat prin evaluare că le trebuie cinci ani de zile ca să poată face acest transfer, cinci ani de zile în care se limpezesc mințile, se curăță apele.

Cercetare nu se mai face în acest domeniu și este nevoie, numai pentru acest institut, de 65 de milioane de euro pentru mutarea forțată.

Vreau să vă spun că, după toate investigațiile pe care le-au făcut acești oameni, au găsit niște terenuri la aproximativ 90 de kilometri depărtare de zonele urbane în care își au familia cei două sute și ceva de angajați.

Se pune întrebarea: Câți vor merge să facă naveta pe distanța de 60-90 de kilometri în zone agricole, adică nu pe asfalt, câți vor merge să facă această navetă?

Pornind de la aceste elemente, cred că această mutare forțată nu a fost un element de gândire științifică, de gândire economică, de gândire a dezvoltării cercetării, ci, din contră, s-a pus problema așa: "Domnule, mai sunt ceva terenuri? Pe unde mai sunt astea, că trebuie să încercăm să împroprietărim oamenii noștri de mare importanță". Și au descoperit că mutarea lor de pe aceste terenuri pe terenurile Agenției Domeniilor Statului le creează și o mare problemă, pentru că terenurile Agenției Domeniilor Statului intră în zona în care vor fi, la cerere, date cetățenilor acestei țări și care vor veni, absolut, și le vor cere, în timp ce actualele terenuri pe care le au institutele de cercetări sunt cele care s-au constituit în timp pentru cercetare.

Vreau să vă spun că - este o părere personală - acești oameni care lucrează actualmente în Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Zahăr din Brașov sunt oameni care și-au făcut studii și perfecționări în Belgia, Franța, Olanda, Germania și pentru care țara, și pentru care domeniul agriculturii au cheltuit bani serioși și de la care se așteaptă realizări în acest moment.

De asemenea, institutul va pierde toate proiectele pe care le are în derulare, pentru că, știți și dumneavoastră, un proiect nu așteaptă cinci ani de zile să-ți vezi de mutare și pe urmă să continui proiectele de care te-ai apucat înainte.

Cred că se urmărește înzestrarea unor colegi, a unor oameni importanți, loiali și buni platnici în această perioadă de pregătire a campaniei electorale, cu orice sacrificiu, cu care nu trebuie să fim de acord.

De aceea, părerea mea este că fiecare reprezentant al partidelor politice trebuie să încerce să intervină ca acest document care a circulat să rămână măcar pe hârtie, în faza de intenție, să nu se ajungă la acest dezastru.

De exemplu, acest institut din Brașov are aproximativ 920 de hectare, din care utilizează 877 de hectare pentru cercetarea experimentală, 304 hectare sunt în zona Brașovului, în teritoriul administrativ al municipiului Brașov, 400 de hectare în teritoriul administrativ al orașului Ghimbav, 168 de hectare la Codlea, 3,2 hectare la Săcele, la Gheorgheni 20 de hectare și la Remetea, Harghita, 27 de hectare.

Deci sunt zone pe care ei și le-au constituit în timp, ținând cont de diferențierile pedoclimatice ale solului din aceste zone în care aplică cercetările lor.

Vă rog să încercați să stopați strămutarea unităților de cercetare, alături de mine, iar eu voi face demersuri în continuare. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Verginia Vedinaș (PRM) - declarație politică având ca temă poziția adoptată de Guvern în privința creșterilor salariale ale profesorilor;

O invit la microfon pe doamna senator Vedinaș Verginia, din partea Grupului parlamentar al PRM, și se pregătește domnul senator György Frunda, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Am să încep printr-o mărturisire emoționantă, pentru că tot se vorbește zilele astea despre emoțiile care, chipurile, ne-ar cuprinde atunci când votăm legi.

Întotdeauna am fost mândră că sunt româncă.

Am realizat prima dată filonul naționalist demn și curat, care mă caracterizează, în momentul când, ascultând imnul țării, ochii îmi lăcrimau, iar eu nu puteam să mă împotrivesc.

"Deșteaptă-te, române!" ne îndeamnă el să facem, și noi continuăm să vegetăm complăcându-ne să fim contemporanii unor situații pentru care înaintașii noștri se răscolesc în mormânt. Școala românească a avut parte în istoria ei de generații de dascăli care i-au făcut cinste, care i-au dus numele și renumele dincolo de granițele țării, dar care erau și răsplătiți și respectați pentru valoarea lor.

În perioada interbelică, un mare profesor din drepturile de autor pentru o carte pe care a publicat-o și din salariul pe un an și-a cumpărat o casă arătoasă și a mai pus și ceva bani deoparte.

Acum, profesorii se zbat să supraviețuiască din salarii care sunt umilitor de mici.

Am luat de multe ori atitudine, ca om politic, față de această stare de lucruri și m-am bucurat când Parlamentul, printr-o majoritate covârșitoare, a corectat parțial situația, hotărând majorarea salariilor profesorilor cu 50%.

Pentru această majorare a votat inclusiv șeful Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, care, ca reprezentant al Guvernului, a susținut incapacitatea bugetului de a suporta o asemenea creștere, dar care, ca parlamentar, a spus da legii.

Dumnezeu să mai înțeleagă un asemenea comportament care se poate explica poate numai prin firava majoritate care susține Guvernul și care, atunci când e vorba de interese proprii, își retrage sprijinul.

Ce se întâmplă acum în România vom simți în anii viitori.

În contextul electoral în care suntem, din dorința de a sensibiliza votanții, Guvernul și opoziția se întrec în a forța măsuri ultrapopuliste, în a da pomeni electorale care nici măcar nu sunt gratuite, pentru că, în schimbul lor, se așteaptă susținerea prin vot a celor care le-au promovat.

De ce trebuie să trăim la fiecare sfârșit de mandat un asemenea experiment pentru care tot noi vom plăti?

Preocuparea Guvernului trebuie să fie aceea de a găsi soluții prin care să pună legile în executare, nu să conteste la Curtea Constituțională aceste legi și să inventeze conflicte de natură constituțională acolo unde ele nu există.

Ce-ar fi să contestăm și noi la Curtea Constituțională conflictul de natură constituțională dintre noi și Guvern? Între noi, pentru că suntem unica autoritate legiuitoare a țării, și Guvern, pentru că, de fapt, ne-a transformat într-un Executiv care nu face decât să voteze ordonanțele de urgență, noianul de ordonanțe care abundă zi de zi de la Guvern.

Chiar astăzi m-am uitat pe ordinea de zi și m-am înspăimântat.

Rolul Guvernului este să atragă fonduri europene pentru investiții și, în ceea ce privește învățământul, pentru modernizarea instituțiilor de cultură și de învățământ și să plătească salariile pentru dascălii copiilor noștri.

Ne lăudăm cu creșteri amețitoare ale economiei, dar ne e frică de prăpastia în care se spune că există pericolul să fim aruncați de creșterile de salarii și de pensii, iar moneda națională este din ce în ce mai șubredă.

Credem că este o situație asupra căreia trebuie să reflectăm cu toții cu maximă responsabilitate, să avem discernământul chiar să ne dăm la o parte interesele proprii, pentru că interesele țării trebuie să primeze, și să realizăm că astfel de jocuri pun în pericol destinul țării, stabilitatea, destinul țării și al nostru, al tuturor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Frunda György (UDMR) - declarație politică având ca subiect garantarea nelimitată a depunerilor persoanelor fizice și juridice prin Fondul de garantare a depozitelor în sistem bancar

Îl invit la microfon pe domnul senator György Frunda, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Schema de garantare a depozitelor constituie un instrument de sprijin indirect al supravegherii bancare, contribuind la asigurarea stabilității sistemului financiarbancar din România și la creșterea încrederii publicului în acesta.

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar de la noi a fost înființat în 1996 prin Ordonanța Guvernului nr. 39, fiind constituit ca persoană juridică de drept public.

Scopul Fondului este garantarea rambursării depozitelor constituite la instituțiile de credit de către persoane fizice, persoane juridice ori entități fără personalitate juridică, potrivit condițiilor și limitelor stabilite prin legea de funcționare a Fondului, și desfășurarea activității ca administrator special, administrator interimar, ori ca lichidator al instituțiilor de credit, în cazul desemnării sale în una dintre aceste calități.

Participarea la schema de garantare a depozitelor din România este obligatorie pentru toate instituțiile de credite autorizate de Banca Națională a României să primească depozite de la public.

În calitate de instituție de credit participantă la schema de garantare a depozitelor, aceasta trebuie să participe la constituirea resurselor financiare ale Fondului prin plata de contribuții la Fond.

Începând cu data aderării țării noastre la Uniunea Europeană, respectiv 1 ianuarie 2007, sucursalele din România ale instituțiilor de credit străine având sediul în celelalte state membre ale Uniunii Europene nu mai au obligativitatea de a participa la constituirea resurselor financiare ale Fondului, încetându-le astfel calitatea de membre ale schemei de garantare a depozitelor din România.

În cazul falimentului uneia dintre aceste sucursale, despăgubirea deponenților garanți, persoane fizice și juridice, urmează a se face de schemele de garantare a depozitelor din țările de origine.

La începutul lunii septembrie 2008 în schema de garantare a depozitelor din România erau incluse 33 de instituții de credit, persoane juridice române, din care 32 de bănci, iar a 33-a era Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP.

Fondul garantează depozitele deținute de rezidenți și nerezidenți, inclusiv dobânda datorată în lei sau în valută convertibilă.

În cazul în care pentru o instituție de credit s-a deschis procedura falimentului, Fondul plătește compensații deponenților garanți ai acestei instituții în limita plafonului de garantare, indiferent de moneda de constituire a depozitului ori de numărul deponenților.

Plata compensațiilor se face, de regulă, în termen de trei luni de la data deschiderii procedurii falimentului instituției de credit.

Fondul poate plăti compensații și după acest termen, dar nu mai târziu de trei ani de la data începerii efectuării plăților.

Până la 31 decembrie 2007 Fondul a efectuat plăți de compensație însumând 513,2 milioane lei noi pentru despăgubirea deponenților persoane fizice la un număr de șase bănci care au intrat în faliment în perioada 1999-2003, primele compensații fiind plătite în anul 1999 pentru deponenții persoane fizice ai Băncii "Albina".

Începând cu luna ianuarie 2007 Fondul plătește compensații numai deponenților persoane fizice și juridice ai "Nova Bank", bancă intrată în faliment în noiembrie 2006.

Începând cu 1 ianuarie 2007 plafonul de garantare pe deponent garantat și pe instituție de credit este egal cu echivalentul a 20.000 de euro.

V-am făcut această mică descriere, doamnelor și domnilor senatori, pentru că, în vârtejul recesiunii economice, al problemelor băncilor din Statele Unite, din Anglia, din Belgia și din Germania, cred că este momentul oportun să dăm un semn Băncii Naționale a României și să cerem ca să aibă loc o modificare a cuantumului de garantare, urmând ca acest Fond să garanteze nelimitat, repet, să garanteze nelimitat depunerile persoanelor fizice și persoanelor juridice române sau rezidente în România.

Un asemenea pas a fost făcut alaltăieri de Germania, care a decis...

Guvernul german a decis, exact ce am spus acum, garantarea totală a depozitelor persoanelor fizice și juridice la bănci.

De ce este acest lucru foarte important? Știm cu toții, foarte mulți suntem căutați de oameni care au mici depozite la bancă și se îngrijorează pentru depunerile lor mici, zilnice.

Sunt persoane juridice care au depuneri de peste 20.000 de euro, dar care asigură lichiditățile necesare funcționării normale a societăților respective zi de zi și care sunt înfricoșați de faptul că, la un moment dat, poate interveni o criză financiară și să nu mai existe lichidități la bănci.

Există zvonuri că anumite bănci au deja probleme în plata lichidităților.

Nu vreau să zic niciun nume pentru a nu crea niciun fel de suspiciune, dar, dacă există o astfel de suspiciune care deja încetinește, creează probleme desfășurării vieții economice normale, cred că o asemenea decizie ar fi benefică pentru stabilitatea vieții economice din România.

Vă anunț că mâine, cel târziu, depun o inițiativă legislativă pentru garantarea deplină a depozitelor în lei și în valută pentru toate persoanele fizice și juridice și fac apel către dumneavoastră, domnule președinte, pe această cale, să o dezbatem în procedură de urgență. (Discuții în sală.)

Sunteți bine-veniți, doamna senator și toți colegii care vor să semneze inițiativa mea.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Stimați colegi,

Am încheiat declarațiile politice.

Rog colegii să nu mai părăsească sala, vom face rapid un apel ca să-i aducem pe toți colegii în sală și să putem începe programul legislativ.

Domnule secretar Daniel Ilușcă, vă rog, faceți apelul.

   

Domnul Daniel Ilușcă:

Apel nominal:

- Alexandru Viorel - absent
- Antonie Ștefan Mihail - absent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Basgan Ion - prezent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - absentă
- Câmpeanu Radu Anton - prezent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - prezentă
- Cioroianu Adrian Mihai - absent
- Cismaru Ivan - prezent
- Ciuclea Ilie Ionel - absent
- Copos Gheorghe - prezent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Cucuian Cristian - absent
- Cutaș George Sabin - absent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - absent
- Dîncu Vasile - prezent
- Duca Viorel senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - absent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - delegație
- Eckstein Kovács Péter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - delegație
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Iorga Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezentă
- Lupoi Mihail - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Béla - absent
- Matei Mircea Leontin - prezent
- Mărășescu Niculae - prezent
- Mândru Traian - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - Guvern
- Mereuță Mircea - delegație
- Mihăescu Eugen - absent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mihețiu Ioan Gheorghe - absent
- Mohaci Mihai - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă
- Moldoveanu Ileana - prezentă
- Moldoveanu Viorel Aurelian - absent
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - prezent
- Nasleu Ioan - prezent
- Neagu Nicolae - absent
- Németh Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - absent
- Nicolai Norica - absentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - absent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - concediu medical
- Petrescu Ilie - absent
- Popa Aron Ioan - absent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - absent
- Rădoi Ion - absent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Roibu Aristide - absent
- Rotaru Ion - prezent
- Sabău Dan - absent
- Savu Daniel - absent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - absent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
- Stoica Ilie - absent
- Stragea Cristian Dimitrie - absent
- Strătilă Șerban Cezar - absent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Ilona - prezentă
- Szabó Károly Ferenc - delegație
- Șerbănescu Verginia - prezentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - absent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Carmen Felicia - prezentă
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - absent
- Tomoiagă Liliana Lucia - absentă
- Tudor Corneliu Vadim - prezent
- Ungheanu Mihai - absent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezentă
- Verestóy Attila - absent
- Vișan Gelu - prezent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - prezent
- Zsombori Vilmos - prezent

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Și-au anunțat prezența, prin semnătură, 87 de senatori, acum suntem în cvorum.

Vă propun să intrăm în ordinea de zi.

Ședința va fi condusă de subsemnatul, asistat de cei doi colegi senatori: domnul Ivan Cismaru și domnul Daniel Ilușcă, în calitate de secretari.

Vă anunț că avem opt colegi învoiți, dintre care patru sunt în delegație, absentează motivat opt.

Aveți în mapele dumneavoastră ordinea de zi.

Vă consult dacă aveți obiecții la ordinea de zi.

Nu sunt obiecții.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi și programul de lucru.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Rog să ne mișcăm operativ, poate reușim să facem câte ceva și din programul legislativ.

Vă rog să votați ordinea de zi și programul de lucru.

Cu 59 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate.

Am făcut declarațiile politice.

 
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 6-11 octombrie a.c.  

Stimați colegi,

Ați primit programul de lucru al Senatului pentru perioada 6-11 octombrie 2008, îl aveți în mapă.

Mâine, 7 octombrie 2008, lucrări în plenul Senatului, de la ora 9.00 la ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului va avea loc la ora 13.00 și apoi vor avea loc lucrări în comisiile permanente.

Miercuri și joi vor fi lucrări în comisiile parlamentare.

Vineri și sâmbătă vor avea loc activități în circumscripțiile electorale.

Sunt observații față de ceea ce vă propune Biroul permanent?

Nu sunt.

Vă rog să votați.

Rog toată lumea să voteze.

Cu 62 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru pentru perioada 6-11 octombrie 2008 s-a aprobat.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind controlul integrat al poluării cu nutrienți) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și a Acordului de asistență financiară nerambursabilă acordată de Fondul Global de Mediu (Proiect privind controlul integrat al poluării cu nutrienți), dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnate la București la 28 decembrie 2007 (L566/2008)  

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris un proiect de lege la care se solicită dezbaterea în procedură de urgență.

Este vorba de Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind controlul integrat al poluării cu nutrienți) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și a Acordului de asistență financiară nerambursabilă acordată de Fondul Global de Mediu (Proiect privind controlul integrat al poluării cu nutrienți), dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnate la București la 28 decembrie 2007.

Supun votului dumneavoastră procedura de urgență.

Cu 58 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, procedura de urgență s-a aprobat.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activității Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (L371/2008)  

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activității Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Dau cuvântul domnului secretar de stat István Tőke.

Invit din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului să prezinte cineva raportul comun.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Microfonul 10, vă rog.

   

Domnul Tőke István - secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La nivelul fiecărui județ funcționează un oficiu județean de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, fără personalitate juridică, aflat în coordonarea centrului regional de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, condus de un director.

Astfel, se prevede ca directorul acestui oficiu să fie subordonat direct directorului centrului regional de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit.

Pentru eficientizarea activității de asistență tehnică în cadrul Agenției și autorității de management pentru Programul național de dezvoltare rurală se prevede ca Agenția să efectueze plăți direct către furnizorii selectați.

Structura organizatorică, regulamentul de organizare și de funcționare ale Agenției, atribuțiile și responsabilitățile directorului general și ale directorilor generali adjuncți ai acesteia, precum și identificarea posturilor sensibile se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, iar structura organizatorică și regulamentul de organizare și funcționare ale centrelor regionale de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit, precum și atribuțiile și responsabilitățile directorilor se stabilesc prin decizia directorului general al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

Personalul din cadrul Agenției care ocupă posturi sensibile de conducere la nivel regional și județean este evaluat anual în baza indicatorilor de performanță, și este definit în ordonanță ce se înțelege prin post sensibil.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Îl invit pe domnul vicepreședinte David Gheorghe să ne prezinte raportul comun al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii celor două comisii au hotărât întocmirea raportului favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexa la prezentul raport, și vă rog să-mi permiteți, domnule președinte, să fac doar o remarcă la amendamentul 21, partea finală.

S-a strecurat o greșeală de redactare, și anume "ordinul ministrului trebuie emis până la data de 30 octombrie 2008", și nu "septembrie 2008", așa cum scrie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Vă rog.

Dacă sunt luări de cuvânt?

Doamna senator Verginia Vedinaș, aveți cuvântul la microfonul 2, vă rog.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Aș vrea să sesizez câteva aspecte și reflecții pe care mi le-a provocat analiza acestui act normativ.

În primul rând, vreau să vă rog să observați că avem de-a face cu o ordonanță de urgență care în motivarea urgenței, cum impune Constituția, face vorbire despre necesitatea implementării unor prevederi din 2005, un regulament al comisiei din 2005, încă ceva din 2005 și se continuă cu 2005... în contextul în care ne aflăm în anul de grație 2008?!

Eu nu cred că în 3 ani Guvernul nu a avut timpul material să pună la punct lucrurile ca să nu fie nevoie să apeleze la o ordonanță de urgență.

Merg mai departe, deși cu regret o spun, îmi respect colegii și nu vreau să-i critic, dar este vorba, totuși, de un raport comun care a fost întocmit de două comisii, dar care, din punctul meu de vedere, menține niște greșeli de fond ale acestei reglementări și o să sesizez câteva dintre ele: Se spune că se înființează "un oficiu de plăți care se află în coordonarea centrului regional, condus de un director adjunct care este subordonat directorului...".

Păi ori se coordonează, ori se subordonează?

În al doilea rând, dacă nu are personalitate juridică, înseamnă că nu se coordonează, și nici nu se subordonează, că este o structură a centrului regional.

Deci sunt niște greșeli de fond în ceea ce privește organizarea.

După aceea, se vorbește despre personalul din posturi sensibile.

Iertați-mă, eu știam că sensibilitatea este un atribut care se utilizează în alte contexte.

Să ajungem să traducem mot à mot legislația comunitară și să introducem în dreptul românesc conceptul de "post sensibil"? Eu nu știu, iertați-mă, dar nu mi se pare în regulă ceea ce se întâmplă și nu pot să fiu de acord cu un asemenea mod de abordare.

După aceea, de exemplu, la punctul 6 se spune că "la semnarea contractului de muncă, salariatul semnează un angajament că va respecta...", dar de ce numai salariatul, și nu și funcționarul public, pentru că este adevărat că funcționarului public i se aplică regimul general consacrat de Legea nr. 188/1999, dar, dacă este vorba despre un angajament, nu toți funcționarii publici îl semnează.

Să se precizeze că "personalul", nu numai salariații.

După aceea, la art. II, "funcționarii publici sunt numiți în funcții de execuție din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Prin derogare de la prevederile art. 26 din Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007, cu modificările ulterioare, primesc contravaloarea orelor prestate peste durata normală."

Nu mi se pare normal ca numai funcționarii publici să primească contravaloarea, mi s-ar părea normal ca tot personalul, și salariații, și funcționarii publici, prima remarcă, și a doua remarcă: nu putem să derogăm printr-o lege care se adoptă de o Cameră, ca și Cameră decizională, după procedura parlamentară obișnuită, de la o lege - Legea bugetului de stat - care se adoptă de cele două Camere reunite în procedura pe care o cunoaștem cu toții, este un principiu al simetriei juridice care trebuie respectat în procedura parlamentară.

Am văzut și că termenul de adoptare este 8 octombrie, dar nu am putut să nu vin la microfon și să nu atrag atenția asupra faptului că se reglementează și, dacă nu ar trebui să vorbesc academic, aș folosi o expresie care, probabil, ar fi mai edificatoare, dar aici se adoptă ordonanțe, în primul rând, Guvernul abuzează de ordonanțe de urgență într-un mod care a scăpat de sub orice control și, dacă tot o face, să o facă cu cap și cu carte, nu în halul în care se prezintă această ordonanță.

Pentru aceste motive, personal, voi vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimată doamnă senator,

Vreau să vă spun că aveți dreptate numai parțial.

Vă rog să luați loc.

Asta pentru că aveți proiectul de lege, în calitate de senator, de circa două luni de zile.

Conform procedurii regulamentare, trebuia să studiați și să faceți amendamente la proiectul de lege, și nu să veniți în dezbaterile generale și să ridicați aceste probleme.

Deci, dacă este să fie o culpă, ca orice senator, avem și noi o culpă, pentru că nu am studiat și ne trezim puțin cam târziu.

Sunt de acord cu dumneavoastră, termenul de adoptare este 8 octombrie și v-aș sugera să fiți de acord, nu avem altă soluție, ca observațiile dumneavoastră să le dați colegilor de la Cameră, astfel încât să îmbunătățească redactarea.

Mai sunt luări de cuvânt?

Nu mai sunt.

Stimați colegi, Avem un amendament admis.

Sunt observații asupra lui?

Nu sunt.

Legea are caracter ordinar.

Este o lege necesară, întrucât Agenția SAPARD se reorganizează și trece la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

Nu este rău, pentru că îmbunătățim personalul de acolo.

Supun votului dumneavoastră raportul cu un amendament.

Vă rog să votați.

Cu 52 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri, raportul cu un amendament s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 63 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat, cu precizarea că vom introduce amendamentul admis și vom avea grijă și la Cameră să îmbunătățim redactarea.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2008 privind autorizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru încheierea de angajamente legale interne în anul 2008 în vederea asigurării unor măsuri financiare pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură, industria alimentară, silvicultură, piscicultură, precum și în activități nonagricole (L376/2008)  

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2008 privind autorizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru încheierea de angajamente legale interne în anul 2008 în vederea asigurării unor măsuri financiare pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură, industria alimentară, silvicultură, piscicultură, precum și în activități nonagricole.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a întocmit raportul.

Domnule secretar de stat István Tőke, aveți cuvântul la microfonul 10 pentru a susține proiectul de lege.

   

Domnul Tőke István:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Programul "Fermierul" a constituit principalul instrument pentru creșterea absorbției fondurilor SAPARD.

Având în vedere asigurarea condițiilor favorabile accesării noilor fonduri comunitare, precum și impactul pozitiv al Programului "Fermierul", a apărut ca necesară extinderea și continuarea aplicării fondului instituit prin Legea nr. 231/2005 și pentru sprijinirea beneficiarilor Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FADR), derulat prin PNDR, Fondului european pentru pescuit (FED), derulat prin Programul operațional pentru pescuit, și Fondului european de garantare agricolă (FEGA), prin suplimentarea acestui fond.

Astfel, neadoptarea în regim de urgență a acestui proiect de act normativ are drept consecințe stagnarea și îngreunarea derulării fondurilor SAPARD, precum și imposibilitatea asigurării unei bune accesări a noilor fonduri comunitare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Îl invit pe domnul vicepreședinte David Gheorghe să prezinte raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei noastre au dezbătut această ordonanță de urgență și au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt?

Nu sunt luări de cuvânt.

Suntem în fața unui raport favorabil, fără amendamente.

Legea are caracter ordinar.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Rog toată lumea să voteze.

Cu 65 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2008 pentru desemnarea autorităților naționale competente pentru coordonarea, monitorizarea, gestionarea și derularea fondurilor nerambursabile destinate finanțării programelor de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă și în țări terțe, precum și pentru completarea Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (L404/2008)  

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2008 pentru desemnarea autorităților naționale competente pentru coordonarea, monitorizarea, gestionarea și derularea fondurilor nerambursabile destinate finanțării programelor de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă și în țări terțe, precum și pentru completarea Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Dau cuvântul domnului secretar de stat István Tőke, pentru a susține proiectul de lege.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Tőke István:

Mulțumesc.

Prin prezentul proiect de lege România duce la îndeplinire sarcina desemnării autorităților naționale competente responsabile cu aplicarea Regulamentului CE al Consiliului nr. 3/2008 privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe, precum și a prevederilor Regulamentului CEE nr. 501/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicarea a Regulamentului CE nr. 3/2008.

Proiectul de act normativ creează cadrul legal și instituțional pentru coordonarea, monitorizarea, gestionarea și derularea fondurilor nerambursabile destinate finanțării programelor de informare și promovare a produselor agricole pe piața internă în țări terțe și stabilește responsabilitățile concrete și atribuțiile specifice fiecăreia dintre cele două autorități competente desemnate:

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul vicepreședinte Gheorghe David ne va prezenta raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia noastră a dezbătut în mai multe rânduri această ordonanță de urgență și a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport favorabil, cu 15 amendamente admise prezentate în anexă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, de acord cu amendamentele?

 
   

Domnul Tőke István:

Da. Guvernul este de acord cu amendamentele admise.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Sunt luări de cuvânt?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu cele 15 amendamente admise.

Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Sigur, vor fi operate cele 15 amendamente.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 pentru modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (L461/2008)  

Trecem la punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 pentru modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești".

Domnule secretar de stat Tőke István, vă rog, fundamentarea dumneavoastră.

   

Domnul Tőke István:

Vă mulțumesc.

În baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2005, aprobată și modificată prin Legea nr. 336/2006, unitățile de cercetare-dezvoltare reorganizate ca instituții publice beneficiază de scutirea de la plată a obligațiilor bugetare restante la data intrării în vigoare a Legii nr. 147/2004 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2002 și neachitate prin orice modalitate prevăzută de lege, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv bugetului Fondului național de asigurări sociale.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule vicepreședinte David Gheorghe, raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

 
   

Domnul Gheorghe David:

Proiectul de lege are avizul favorabil atât al Consiliului Legislativ, cât și al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Membrii comisiei noastre au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport favorabil, în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, dezbateri generale.

Sunt luări de cuvânt?

Nu sunt.

Suntem în fața unui raport favorabil, fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Rog toată lumea să voteze.

Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, atât raportul, cât și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2008 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical (L372/200) (votul final se va da în ședința de marți, 7 octombrie 2008)  

Trecem la punctul 8, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2008 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical.

Raportoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru sănătate publică.

Vă mulțumim că ați venit, domnule senator.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Ervin Zoltán Székely, pentru ne prezenta raportul.

Aveți cuvântul. Microfonul 8.

   

Domnul Székely Ervin Zoltán - secretar de stat în Ministerul Sănătății Publice:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După cum cunoașteți, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110 din 2005, care avea același obiect de reglementare, a fost criticată de Curtea Constituțională, constatându-se câteva articole care nu sunt conforme cu legea fundamentală.

Având în vedere că este vorba despre un act normativ care acordă anumite facilități medicilor și ajută la stabilizarea acestora, am considerat util să reluăm această ordonanță de urgență sub o altă formă care să respecte exigențele formulate de Curtea Constituțională, motiv pentru care solicităm să adoptați această ordonanță.

Aș menționa faptul că în cursul dezbaterilor din comisie au fost adoptate patru amendamente.

Noi susținem două dintre acestea.

Primele două amendamente nu le putem susține, iar în cursul dezbaterilor o să argumentez de ce.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului senator Ion Vasile, pentru a ne prezenta raportul.

 
   

Domnul Vasile Ion:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este raport comun cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, a primit un aviz favorabil, cu amendamente.

Caracterul legii: organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, aviz favorabil.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Sunt luări de cuvânt?

Domnule senator Vasile Ion, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Ion:

Domnule președinte, Stimați colegi.

Am această ingrată misiune de a prezenta acest raport.

Poziția mea în comisie a fost că m-am abținut la vot.

Ca social-democrat, consider că este încă un pas înapoi pe care statul român, actualul Guvern, îl face în fața obligației pe care o are de a asigura, în mod nediscriminatoriu, accesul la actul de sănătate publică tuturor cetățenilor.

Spun acest lucru pentru că sunt convins că această solicitare a apărut pentru că responsabilitatea întreținerii acestor spații, în care se acordă asistență medicală, era o grea povară pentru statul român.

Nu împărtășesc acest punct de vedere.

Probabil că va trebui, așa cum scrie și în Constituție și așa cum stă bine unui Parlament, să inițiem un proiect de lege prin care, alături de programele din învățământ, programele din asistența socială și din asistența de sănătate publică, să aducem contribuții importante din PIB la asigurarea sănătății publice a cetățenilor noștri, să inițiem și un program prin care fiecare localitate în care se găsește un primar, un polițist și un preot să aibă și un cabinet medical, alături de un cămin cultural, proprietate a acelei comunități care să nu poată fi înstrăinată în niciun chip și în care să se desfășoare activități specifice absolut necesare comunităților respective.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Mai sunt luări de cuvânt?

Doamna senator Verginia Vedinaș. Microfonul 2.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Am exprimat, în mai multe rânduri, poziția și a partidului nostru, și a mea personală, în sensul de a nu împărtăși această politică nebună, scăpată de sub control, din punctul meu de vedere, prin care se urmărește să se vândă totul.

Se vând locuințele de protocol, se vând spațiile în care trebuie să se presteze servicii publice esențiale pentru o comunitate.

Toate serviciile publice care sunt enunțate aici: medicale, farmaceutice, cabinete medicale, dentare etc. sunt servicii publice fără de care o comunitate nu poate merge mai departe.

În contextul în care instituim această procedură de vânzare a spațiilor, în mod automat, creăm premisele ca, la un moment dat, comunitatea să nu mai dispună de un asemenea spațiu pe care să-l pună la dispoziția celor care pot veni în localitatea respectivă să presteze serviciul public.

Pentru că am instituit noi aici că 15 ani nu au voie să vândă cei care le-au cumpărat, dar 15 ani trec, după care pot să facă ce vor cu ele, ca să nu mai zicem că se poate naște și obiecția de neconstituționalitate de către cel care cumpără un asemenea spațiu și care poate invoca excepția și să spună:

"De ce să nu-l pot vinde?" Proprietatea înseamnă cele trei atribute ale dreptului de proprietate: jus utendi, jus fruendi, jus abutendi, cum spuneau latinii, deci dreptul de a uza, de a dispune, de a culege fructele, de a uza de bunul respectiv, de a dispune de el, și atunci de ce să nu-l pot vinde?

Gândindu-se astfel și procedându-se astfel, personal, apreciez că nu este corect, apreciez că în perspectivă comunitățile vor rămâne fără spațiile care sunt inerente unor servicii publice esențiale pentru ele, motiv pentru care, personal, voi vota împotriva acestui proiect de lege.

Și mai adaug ceva: Curtea Constituțională nu degeaba a spus că legea inițială a fost neconstituțională.

A avut argumente și dacă se citește decizia Curții Constituționale se ajunge la concluzia că, de fapt, prin această ordonanță nu am face decât, pe aceeași logică, să adoptăm un act normativ care poate să fie acuzat de aceleași vicii care au determinat Curtea Constituțională, anterior, prin decizie, să suprime efectele reglementării anterioare.

Pentru toate aceste considerente, v-am spus punctul meu de vedere.

Ca specialist, vă spun că actul normativ nu se susține, ca om politic, vă spun că nu ne slujește interesele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Mai sunt intervenții?

Înțeleg că nu mai sunt.

S-au ridicat câteva probleme aici.

Este adevărat că nici statul nu investește nimic și au căzut toate cabinetele medicale, dar, mă rog, asta este cu totul altă poveste.

Bine. Stimați colegi, suntem în fața unui raport care are în spate cinci amendamente admise.

Dacă dumneavoastră ridicați obiecții la vreunul dintre amendamente?

Înțeleg că Guvernul are două observații, în primul rând la amendamentul de la art. 10 alin. (2).

Domnule secretar de stat Székely, vă rog.

 
   

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Este unul dintre acele amendamente pe care nu le susținem, având în vedere că interdicția de înstrăinare, închiriere sau folosire, prevăzută de art. 10 alin. (2), se referă numai la alt scop decât cel al desfășurării activității medicale și/sau a activităților conexe actului medical.

Aceste dispoziții au fost introduse în urma criticilor făcute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 871 din 2007.

Astfel, Curtea Constituțională a constatat că actul normativ criticat încalcă dispozițiile art. 34 din Constituție, privind dreptul la ocrotirea sănătății.

Tot Curtea Constituțională a statuat că, în măsura în care se reglementează vânzarea spațiilor care au destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, cu riscul schimbării pe viitor a destinației acestora, statul nu va mai dispune de baza materială care să asigure îndeplinirea obligației constituționale menționate și, ca urmare, nu va mai putea garanta dreptul cetățenilor la ocrotirea sănătății.

Pentru acest motiv, nu susținem acest amendament.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă sunt comentarii pe marginea acestei observații.

Deci ați reținut că este vorba despre o decizie a Curții Constituționale și a trebuit să se intervină asupra ei.

Acum, sincer vorbind, eu nu știu dacă în actul normativ s-a trecut ce se întâmpla în cazul în care cel în cauză, care a cumpărat, nu mai este medic sau a decedat...

Ce face cu cabinetul medical? Îl cumpără statul înapoi?

Din sală: Vine la moștenire!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Moștenire?

Dacă nu are moștenitor doctor? (Discuții în sală.)

Am înțeles.

Deci supun votului dumneavoastră art. 10 alin. (2) în formula propusă de comisie, este obligația mea.

Atenție la observațiile Guvernului, care nu este de acord cu perioada de 15 ani, motivând decizia Curții Constituționale.

Supun votului dumneavoastră acest alineat.

Vă rog să votați.

Rog toată lumea să voteze, ca să luăm o decizie corespunzătoare.

Cu 24 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și 21 de abțineri, amendamentul propus de comisie a fost respins.

La art. 12 alin. (1), înțeleg, domnule secretar de stat Székely, că aveți și aici o observație.

Vă rog.

 
   

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Această prevedere a fost introdusă la cererea Consiliului Concurenței și motivația este aceea de a evita orice element care să poată fi considerat ca ajutor de stat.

Prin actuala formulare se evită această suspiciune și este în concordanță cu practica Uniunii Europene în această materie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îi rog pe bancheri...

Domnule senator Ștefan Viorel, lăsați-l pe domnul senator Cutaș.

Aici trebuie să se exprime finanțiștii, deoarece credit cu dobândă, rată de referință stabilită de Comisia Europeană nu am pomenit...

Eu, cel puțin.

Avem rata de referință a Băncii Naționale a României, dobândă...

Vă rog, doamna senator Norica Nicolai.

Rămâne să lucrăm cum ne spun alții...

Nu avem dobânzi în România?

Vă rog, doamna senator.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, Îmi permiteți să intervin și la art. 10, pentru că nu cred că am avut o dezbatere foarte serioasă.

Poziția Guvernului...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult să nu mai interveniți, pentru că s-a votat.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Atunci vreau să vă spun că nicio administrație publică și niciun guvern nu pot să vândă cu dobândă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci la art. 12 alin. (1), aici aveți cuvântul.

Vă rog.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Da. Și nici în raport de rata de referință impusă prin Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nu există această prevedere în România.

De aceea am și eliminat-o, pentru că nu există posibilitatea, în conformitate cu legea fiscală română.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Repet, încă o dată, nu putem face referință la dobândă.

Comisia Europeană nu stabilește dobânda.

La euro avem Banca Centrală Europeană, care are o dobândă de referință pentru zona euro, așa cum Banca Națională a României are o dobândă de referință pentru leul românesc.

Cred că sunteți de acord că am avut dreptate, da?

Supun la vot propunerea comisiei, de adoptare a art. 12 alin. (1).

Vă rog să votați.

Cu 55 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 13 abțineri, amendamentul a fost adoptat în forma propusă de comisie.

La celelalte amendamente Guvernul este de acord.

Mai sunt intervenții?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu cele patru amendamente admise.

Vă rog să votați.

Rog toată lumea să voteze.

Să ne mișcăm puțin mai repede.

Vă mulțumesc. (Discuții în sală.)

Domnule deputat Stanciu, lăsați-l pe domnul senator Apostol să voteze.

Cu 53 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 12 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Rog toată lumea să voteze. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Legea este organică!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Legea are caracter de lege organică...

Aveți dreptate, așa este.

Proiectul de lege a fost respins.

Au fost respinse și raportul, și proiectul de lege. (Rumoare în sală.)

Nu am precizat caracterul legii...

Eu am greșit.

Deci raportul a fost respins, de asemenea a fost respins și proiectul de lege de aprobare a ordonanței de urgență.

Suntem prima Cameră sesizată.

În ședința următoare vom da vot pe Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență nr. 68/2008, care are termen de adoptare tacită 9 octombrie 2008.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției (L403/2008)  

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției.

Legea are caracter de lege ordinară, pentru a nu mai greși aici.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Gabriel Tănăsescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Microfonul 9.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este aici.

   

Domnul Gabriel Tănăsescu - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Plata sumelor rezultate din titlurile executorii, având ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiției, presupune pentru bugetul de stat un efort deosebit.

Din acest motiv, se propune reglementarea unei proceduri care să permită eșalonarea plăților rezultate din titlurile executorii.

Proiectul de lege propune, de asemenea, o nouă competență de soluționare a cererilor având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, astfel încât competența de soluționare, în primă instanță, să revină curților de apel, iar recursurile să se soluționeze de Înalta Curte de Casație și Justiție, ideea fiind aceea a organizării unei practici unitare.

În al treilea rând, proiectul de lege propune, totodată, eliminarea din competența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a posibilității de apreciere a existenței unor cazuri de discriminare în cazul măsurilor legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare.

În sfârșit, proiectul de lege stabilește, de asemenea, și unele resurse financiare suplimentare pentru îmbunătățirea capacității administrative a instanțelor și parchetelor, precum și pentru asigurarea în cele mai bune condiții a pregătirii profesionale a personalului din sistemul justiției.

Așa fiind, din sumele provenind din taxele judiciare de timbru, impozitele din onorariile avocaților și ale notarilor publici, precum și ale executorilor judecătorești Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vor asigura resurse necesare pentru cheltuieli de investiții, cheltuieli curente și de capital.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna președinte Norica Nicolai ne prezintă raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog. Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 reglementează o serie de măsuri financiare necesare în sistemul justiției.

Raportul comisiei este unul de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri care să permită soluționarea unor aspecte financiare în sistemul de justiție și să permită eșalonarea plăților rezultate din titlurile executorii într-un termen de 18 luni, eliminarea din competența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a posibilităților de apreciere a existenței unor cauze de discriminare în cazul măsurilor legislative adoptate, vizând salarizarea personalului din sistemul bugetar.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a aprobat acest proiect de lege, a solicitat și avizul Consiliului Superior al Magistraturii, care se regăsește în analiza Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Reprezentantul Guvernului este de acord cu amendamentele admise?

 
   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Guvernul nu a fost de acord nici în cadrul comisiei și nu suntem de acord nici acum cu amendamentele comisiei.

Am considerat că termenul de 18 luni este acela de a...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Amendamentele admise am spus.

Sunteți de acord cu cele trei amendamente admise?

 
   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Nu.

Nu suntem de acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați fost la comisie când s-a dezbătut?

 
   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Sigur.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun.

Dezbateri generale, luări de cuvânt?

Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Am câteva întrebări pentru distinsul reprezentant al Ministerului Justiției.

O primă întrebare:

Este adevărat sau nu că s-a ajuns la plata acestor drepturi bănești, reprezentând sporuri de 50% la salariu, retroactiv pe ultimii opt ani de zile?

Este adevărat că s-a ajuns la acest spor printr-o decizie irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție din luna martie 2008?

A doua întrebare, corelată cu prima întrebare:

Este adevărat sau nu că după adoptarea deciziei respective - prin care s-a creat un precedent extrem de periculos pentru Parlamentul României -, respectiv prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost anulată o lege votată în anul 2000? Dar trec peste acest aspect care este extrem de important.

Este adevărat sau nu că s-au adresat judecătorii și procurorii la executorii judecătorești care au pus poprire pe conturile instanțelor și, respectiv, sechestru pe sediile instanțelor din România și, ulterior, s-a ajuns la această ordonanță?

A treia întrebare:

Cât este suma care se va plăti angajaților din Ministerul Justiției și Ministerul Public în urma deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție? Din informațiile pe care le am, se apropie de 500-600 de milioane de euro, cel puțin.

Următoarea întrebare:

Această sumă are sau nu implicații asupra inflației din acest an și din anul viitor?

O altă întrebare:

În aplicarea acestei decizii, deficitul bugetar al României va crește cu un procent în acest an sau nu?

Și o ultimă întrebare, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Funar, puneți întrebări legate de lege.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Este legea, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu vă răspunde Domnia Sa la deficit.

Vă rog foarte mult, în legătură cu legea și atât.

Vă răspund eu în legătură cu deficitul. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă rog, domnule președinte, și aștept cu foarte mult interes.

O ultimă întrebare, ținând seama de rugămintea indirectă a președintelui nostru:

S-a consultat premierul cu ministrul finanțelor și economiei, cu ministrul justiției și cu Guvernatorul Băncii Naționale a României asupra consecințelor aplicării acelei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau nu? Dacă nu, de ce?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog.

 
   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Vă mulțumesc pentru că mi-ați dat posibilitatea să răspund la întrebări.

În măsura în care țin de Ministerul Justiției, o să încerc să răspund la ele.

În primul rând, au fost cereri de executare înaintate Ministerului Justiției, dar la cunoștința mea nu există măsuri de executare de genul popririlor nici la judecători, nici la procurori.

Într-adevăr, din câte cunosc eu, suma este de 500-600 de milioane de euro.

Cam aceasta ar fi suma, estimativ.

Cred că este retoric sau tardiv să vorbim despre o hotărâre judecătorească care a intrat în autoritatea lucrului judecat.

Ordonanța de urgență tocmai asta urmărește, să soluționeze acele măsuri financiare care ar greva foarte mult bugetul statului.

Cu privire la deficitul bugetar, la consecințele aplicării acestor hotărâri, nu știu, nu este de competența mea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Cât este influența, domnule secretar de stat?

 
   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

500-600 de milioane.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Euro?

 
   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

De RON.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De RON?

 
   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

De RON.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte Corneliu Vadim Tudor, vă rog.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte, Onorați colegi, Este inexplicabil cum domnul prim-ministru Tăriceanu are un dublu comportament.

Nu am văzut la un om politic din istoria României o asemenea dedublare a personalității cum are domnul Tăriceanu.

Ceea ce nu propune Domnia Sa nu e valabil, ceea ce nu semnează Domnia Sa este antisocial, grevează bugetul de stat și periclitează viitorul României.

Am aici expunerea de motive pe care o semnează domnul Tăriceanu.

În Secțiunea a III-a spune așa: "Impact macroeconomic al acestei ordonanțe de urgență:

Proiectul nu are un astfel de impact".

Doamnelor și domnilor, Dar propunerea de mărire a salariilor cadrelor didactice are impact în viziunea domnului prim-ministru.

Propunerea de mărire a altor salarii la alte categorii socioprofesionale are impact în mintea domnului Tăriceanu.

Merg mai departe. "Impact social: Proiectul nu are un astfel de impact", scrie, sub semnătură proprie, domnul prim-ministru Tăriceanu.

O mărire atât de mare a salariilor - de fapt, plăți compensatorii sau cum poți să spui - nu are impact social, dar mărirea salariilor cadrelor didactice are impact social?!

Iată un dublu standard care, din păcate, caracterizează această guvernare.

Merg mai departe. "Impact financiar asupra bugetului general consolidat".

Domnul Tăriceanu stabilește cu de la sine putere: "Proiectul nu are un astfel de impact".

Probabil că, atunci când a scris și a semnat această expunere de motive, domnul prim-ministru Tăriceanu se gândea că economia funcționează și că motoarele sale duduie.

Nici până acum eu nu știu care anume sector din economia națională funcționează atât de plenar încât să-i permită domnului Tăriceanu să spună că proiectul nu are un astfel de impact.

Dar, atunci, mărirea salariilor la profesori și învățători de ce are un astfel de impact?

Vreau să reflectăm aici - dincolo de aspectul cifric - la problema moralității în politică, la comportamentul domnului Tăriceanu, care este în stare să aducă în fața Curții Constituționale propriii miniștri.

Cel puțin trei miniștri au fost în sală când s-a votat acea mărire salarială despre care se face vorbire.

Era ministrul învățământului, era ministrul pentru relația cu Parlamentul și era ministrul sănătății publice.

Este, de asemenea, fără precedent în istoria politică a României - cel puțin de la 1870 - când un prim-ministru și un șef de partid își aduce în fața magistraturii supreme, la Curtea Constituțională, subordonații și pe linie ministerială, și pe linie politică.

Iată de ce vă spun - indiferent cum va vota Senatul României acum -, trebuie să ne gândim foarte serios dacă acest Guvern merită să termine meciul în picioare.

Iată de ce încă o dată cer - repet, dincolo de substanța acestui vot - plecarea de la guvernare a acestui Executiv care pe ce pune mâna se alege praful.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Vă consult dacă mai sunt intervenții.

Doamna senator Norica Nicolai.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Stimați colegi, Nu este vorba de o majorare salarială.

În materie de salarizare, în justiție au intervenit o serie de legi care vizau și acordarea salariului de bază, și acordarea unor sporuri.

La un moment dat, în această succesiune, prin Legea bugetului, o serie de sporuri sunt anulate.

Ca urmare a acestei chestiuni, o serie de magistrați au dat în judecată Guvernul și au obținut hotărâri judecătorești care le acordau aceste sporuri.

Deși această lege a fost abrogată expres, o parte dintre sporuri au fost abrogate expres, au continuat să apară hotărâri judecătorești care acordă magistraților sporuri salariale.

În cadrul unui recurs în interesul legii magistrații au primit un spor de suprasolicitare neuropsihică egal cu 50% din veniturile brute.

În aceste condiții, printr-o succesiune de hotărâri judecătorești s-a ajuns ca o serie de magistrați din România, judecători și procurori, să beneficieze într-un cuantum total de circa 600 de milioane, drepturi salariale care sunt restante.

În aceste condiții, dată fiind situația bugetului Ministerului Justiției, Guvernul ne propune o posibilitate de reeșalonare a acordării acestor drepturi, pentru că ele izvorăsc din hotărâri judecătorești definitive, care este necesar a fi respectate.

Pentru acest lucru, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a propus încă două amendamente, sunt amendamentele colegilor mei Doru Ioan Tărăcilă și Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, care vizează o serie de chestiuni care țin de distribuția fondurilor.

Deci, practic, nu este o majorare salarială, ci o încercare a statului de a face față acestor creanțe pe care judecătorii le dețin în baza hotărârilor judecătorești pentru salarii, o parte întemeiată, marea majoritate însă neîntemeiate.

Aceasta este chestiunea.

În absența unei legi unitare de salarizare, și poate că trebuie să ne gândim foarte serios la această chestiune, justiția este o putere în stat, poate ar trebui să găsim aceeași formulă de salarizare pentru toate puterile, inclusiv pentru Parlament și Guvern, dar, în absența unei viziuni coerente și unitare despre sistemul de salarizare, această lege nu face decât să tempereze excesele și să dea posibilitatea realizării unor hotărâri judecătorești.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Stimați colegi, Într-adevăr, lucrurile stau așa cum a spus doamna senator Norica Nicolai.

Aici este un viciu de fond legat de faptul că de-a lungul timpului, pentru a stimula diferite categorii socio-profesionale, s-a tot venit cu legi speciale și s-a încălcat o scală normală de salarizare existentă în toată lumea.

În multe situații s-a depășit măsura și sporurile acordate depășesc, așa cum nu se întâmplă în alte țări, 50%

din salariul de bază.

Așa apar niște salarii enorme.

Nu vreau să dau exemple aici, că v-ați speria, dar asta este situația la ora actuală și, într-adevăr, va trebui găsită o formulă pentru o lege de salarizare unitară pentru aparatul public pentru viitor.

Aici suntem în fața unui fapt împlinit, legat de faptul că în domeniul salarizării se consideră drepturi câștigate, după aceea s-au anulat...

Este o întreagă poveste și pot să vă spun, cu sinceritate, că această treabă nu a plecat de la Guvernul Tăriceanu.

Noi am dat legile cu acordarea acelor sporuri, prin buget nu le-am mai recunoscut, după care dânșii au mers în instanță și instanța le-a recunoscut.

Norocul este că suma nu este atât de mare - vorba vine -, dar este vorba de 140 de milioane de euro, eșalonați pe doi ani de zile, ar veni circa 70 de milioane de euro pe an, care ar trebui suportate în timp.

Așa am înțeles, că ar fi vorba de 570 de milioane de RON, da?

 
   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

700 de milioane.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din ce mi s-a spus, nu am calcule la îndemână, dar asta este suma globală care mi s-a dat.

Aceasta este situația. (Rumoare în sală.)

Poftim?

Cine dorește să ia cuvântul?

Da, domnule senator Frunda.

După ce s-au încheiat dezbaterile?

Vă rog.

V-am văzut cu mâna pe sus, v-am întrebat, nu ați vrut să reveniți.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

M-ați inspirat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este un lucru bun.

 
   

Domnul Frunda György:

Profit de acest lucru și vă mulțumesc că îmi dați cuvântul.

Domnule președinte, Tot ce a spus doamna senator Norica Nicolai, și ați spus și dumneavoastră, este foarte întemeiat.

Adevărul este că nu avem ce face, dar se pun o serie de probleme pentru ca în viitor să nu se repete aceleași greșeli.

În primul rând, nu este neconstituțional, nu este ilegal, dar, din punctul meu de vedere, este profund imoral ca judecătorii să hotărască contestațiile salariale ale judecătorilor.

Cred că de la tribuna Parlamentului, pe baza egalității puterilor în stat, trebuie spus acest lucru.

Doamna senator Norica Nicolai are dreptate.

Atunci când am adoptat Constituția din 1991, suntem câțiva dintre aceia în sală, și am stabilit principiul egalității puterilor în stat, am spus că președintele Senatului și Camerei Deputaților, prim-ministrul, președintele țării și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, fostă Curte Supremă, trebuie să aibă același salariu, pentru că așa suntem egali.

Ce vedem astăzi? Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție are salariul cam de patru ori cât salariul președintelui Senatului.

Este acest lucru constituțional și moral? După părerea mea nu este.

Oare noi nu am făcut o greșeală profundă când am acceptat să adoptăm majorarea salariilor pe categorii socio-profesionale? Fiecare stat pe cine, scuzați-mi expresia, metafora, gâdilă financiar? Pe judecătorii, procurorii, polițiștii, finanțiștii de care are nevoie?

Nu este oare normal să adoptăm o lege de salarizare a funcționarului public, a judecătorului și polițistului în care să aducem pe toată lumea la același nivel?

Nu este oare - haideți să fim onești cu noi înșine - o declarație populistă și demagogică să cer acum mărirea cu 50% a salariului profesorilor? De ce a profesorilor, și nu a bicicliștilor, parafrazând pe cineva? De ce nu pentru administrația publică centrală? De ce nu egal 10% pentru toată lumea?

La mine au venit foarte mulți oameni, sâmbătă și duminică, care au fost revoltați.

Niciunul nu a fost profesor, dar au fost funcționari de primării care au spus că ies în stradă, medici și asistente medicale care spun că ies în stradă.

De ce cu o lună înainte de alegeri mărim cu 50% salariile profesorilor și nu ne gândim la alții?

Domnilor, haideți să fim onești, campania electorală este campanie electorală, dar minima morală politică ne spune ca promisiunea electorală se fie atât cât se poate face.

Însă, legat de această ordonanță, eu am două întrebări și în sinea mea nu pot vota cu deschidere și cu convingere.

Facem o procedură specială, pentru că au greșit judecătorii, spunem să nu mai meargă la tribunal și la curtea de apel, dar spunem să se meargă la curtea de apel și la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Facem o procedură nouă.

Nu este bine - și pot spune toți juriștii din sală - să facem proceduri speciale pentru cauze punctuale.

Nu cred că în viitor acest lucru va fi bun.

Creăm un precedent periculos și vom reveni cu proceduri speciale și la alte legi.

Nu este normal ca în primă instanță să judecăm la curtea de apel și pe urmă la Înalta Curte de Casație și Justiție.

A doua observație.

Domnule președinte, Nu cred că este normal să modificăm legea privind această Agenție pentru Combaterea Discriminării.

Avem o lege-cadru, o lege organică care stabilește atribuțiile acestei agenții.

Să venim acum și să îi tăiem din atribuții, să nu se implice în salarizarea lor printr-o ordonanță, iarăși nu este potrivit.

Această agenție a lucrat bine până acum, nu a intervenit intempestiv, nu a intervenit acolo unde nu este cazul.

Eu cred că această prevedere ar trebui să lipsească din ordonanță.

Vă mulțumesc. (Rumoare în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da.

Domnule senator Nicolae Iorga, vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte, Stimați colegi, O primă problemă pe care doresc să o ridic în fața dumneavoastră este aceea că la dezbaterea bugetului de stat pentru anul 2008, când lucram în comisii, cu simț de răspundere, nu m-am putut abține să nu îi întreb pe niște reprezentanți ai unor ministere, printre care și reprezentanții Ministerului Justiției, de ce este prevăzută - și aici îmi permit să o contrazic pe distinsa mea colegă Norica Nicolai - în bugetul de stat la ministerul respectiv, pot fi verificat, o sumă exorbitantă pentru - și îmi permit să citez din memorie -

"plata unor sume de bani obținute de magistrați conform unor hotărâri judecătorești rămase definitive, referitoare la plata unor drepturi, sporuri neacordate".

Am întrebat atunci: bine, dacă oamenii au câștigat în instanță, ceea ce este perfect legal, au câștigat pentru că aveau dreptate, cineva le-a făcut o nedreptate, atunci de ce să luăm noi din banii tuturor contribuabililor români și să astupăm aceste găuri, și nu se iau acești bani de la cei care, miniștri, secretari de stat, directori, contabili-șefi și așa mai departe...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și parlamentari, domnule senator Iorga.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte, vedeți?, avea dreptate domnul președinte Corneliu Vadim Tudor, și parlamentari.

Sunt de acord cu dumneavoastră, dar de ce nu s-au imputat acele sume celor vinovați? Deci există la bugetul de stat - nu puteam lăsa țara fără buget, nu este așa? -, la ministerul respectiv și la alte ministere sume tocmai pentru acest lucru.

Acum voi trece la a doua problemă și, dezvoltând raționamentul distinsului coleg, domnul Frunda György, care se întreba de ce li s-au mărit salariile profesorilor, și nu bicicliștilor, pe mine mă duce gândul, iertați-mă, puțin mai departe.

Păi cum să nu le dăm magistraților? Cine sunt președinții birourilor electorale județene și la secțiile de votare în majoritate? Nu cumva, întreb și eu, așa, retoric, această sumă mare de bani se dă pentru ca domnul Puiu Hașotti să aibă dreptate când îi spunea, adineauri, domnului senator Corneliu Vadim Tudor că îi va fi dor de noi în Parlament?

Nu îți va fi dor de noi, domnule Hașotti, stai liniștit!

Este o problemă pe care o ridic, repet, ducând mai departe raționamentul, excelent de altfel, distinsului meu coleg, domnul Frunda György.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, haideți să nu deplasăm subiectul. (Discuții în sală.)

Doresc să vă spun că v-a lăudat, nu înțeleg de ce v-ați ridicat de pe scaun. (Domnul senator Corneliu Vadim Tudor cere drept la replică.)

Aveți...

Vă dau cuvântul la sfârșit.

Haideți să nu trecem la proiectul de lege cu profesorii.

Lucrurile nu stau chiar așa cum spuneți dumneavoastră.

Majorarea salariilor profesorilor cu 50% a fost propusă acum un an și jumătate... (Intervenție a domnului senator Corneliu Vadim Tudor.)...pentru că un an și jumătate a zăcut în Parlament.

Domnule senator Alexandru Athanasiu, vă rog. Microfonul 3.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte, Distins Senat, Privind cu luciditate chestiunea în dezbatere, aici nu este vorba de a discuta despre sistemul de indemnizare al magistraților, ci despre modul în care, pe baza unor hotărâri judecătorești a căror deficiențe de fond le voi releva, sper eu, convingător și succint, se pune problema calendarului de plăți către judecătorii beneficiari ai unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

Ce este de discutat aici?

Îmi pare bine că domnul senator Frunda este încă prezent, pentru că, fiind și dânsul jurist, va înțelege, ca de altfel toată lumea, ceea ce vreau să spun.

Nouă nu ne trebuie o lege unitară de salarizare, doamnelor și domnilor.

Asta ar dovedi, dacă o susținem atât de tare, o profundă ignoranță a acestui Senat.

Există o asemenea lege - când aud că se cere o lege unitară de salarizare, ca profesor de dreptul muncii și ca om care predau de vreo 20 de ani această disciplină, mă umflă râsul -, există Legea nr. 154/1998, care a stabilit pe categorii de demnități publice indemnizații pentru puterea legislativă, pentru cea executivă și pentru cea judecătorească.

Ce s-a întâmplat? Ministrul justiției din acea vreme a introdus o perversiune în acel sistem care stabilea că pentru autoritățile publice salarizarea se face pe bază de indemnizații fără sporuri, de aceea banii care se iau de către parlamentari astăzi sunt sub forma unei sume fixe, numită indemnizație.

Așa erau indemnizați și magistrații.

Ministrul acelor vremuri, coleg cu mine de catedră, domnul Valeriu Stoica, pentru a îmbuna magistrații..., pentru a îmbuna magistrații nu știm pentru ce scopuri, a introdus la magistrați sporuri salariale, pe lângă indemnizație, ca și cum la parlamentari, de pildă, s-ar introduce sporuri de vechime, de stres psihic și așa mai departe. (Discuții.)

De aici a apărut, ca să știm etiologia fenomenului, că altfel vorbim pe deasupra, de aici a apărut acest proces judiciar multiplicat cu toți magistrații care au dat în judecată Guvernul, care prin legi ale bugetului succesive a suspendat plata acestor sporuri.

Acum că știm fotografia lucrurilor - că este bine să știm! -, iată situația exactă de unde au apărut aceste salarii mari ale magistraților: prin introducerea nelegală a unor sporuri într-un sistem de remunerare din care, prin ipoteză, le eliminase pe ideea că trebuie indemnizați cu sume fixe.

De aici cavalcada de procese, de plăți și, acum, discuția noastră de etapizare a restituirii banilor cuveniți judecătorilor în viziunea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Domnule președinte, Distins Senat, Avem de-a face cu o situație extrem de paradoxală, dacă nu chiar rizibilă.

Noi aici trebuie să rezolvăm o ordonanță care nu mai poate crea, la rândul ei, discriminare, pentru că unii au fost satisfăcuți de aceste drepturi.

Nu putem să ne opunem acestei ordonanțe, pentru că a ne opune ordonanței ar însemna că cei mai iuți de picior pe hotărâre judecătorească au fost serviți, au primit banii, iar ceilalți nu-i mai primesc.

Abia acum am discriminat la puterea a doua.

Ceea ce însă trebuie să rămână în atenția noastră, ca for nu numai legislativ, dar și politic, este că Guvernul nu a făcut nimic pentru a ataca nelegalitatea acelei hotărâri, a acelei legi de salarizare specială a magistraților, și iată cât de ironic este timpul, cum se răzbună el mult mai târziu împotriva aceluiași Guvern delăsător.

Deci el nu a luat măsuri pentru a pune la punct salarizarea remunerării demnitarilor care au fost "discriminați" prin faptul că, iată, parlamentarii nu primesc sporuri, magistrații primesc sporuri, ceea ce este absolut aberant și caraghios într-un stat de drept.

Acum însă a venit nota de plată, factura, s-a dat drumul la gaz și lumea vrea banii, pentru că s-au lăsat ani întregi fără o intervenție legislativă.

Este datoria, așadar, a Parlamentului, pentru că de Guvern ne-am lămurit.

Domnul prim-ministru, ca de obicei și mai ales în ultima vreme, invoca salariile mari ale magistraților, neobservând că supărarea dumnealui nu trebuie să fie una doar de ordin moral, nu doar din viscerele sensibile ale dânsului se trezește un sentiment de revoltă, ci trebuia să se uite că este nelegală acea lege de salarizare a magistraților și că intra în misiunea sa instituțională să facă îndreptările cuvenite, așa cum zilnic ne bombardează cu ordonanțe de urgență, România fiind, nu știu, "un azil de noapte" gorkian sau, eu știu?, o cantină socială în care urgenta nevoie este prezentă zilnic în viața noastră.

Păi să mai lase ordonanțele de urgență, care oricum sunt o delegare legislativă de sorginte excepțională, și să se ocupe să îndrepte legislația care astăzi, cu mâna Parlamentului, trebuie să fie îndreptată neexistând soluția alternativă.

Deci legea salarizării magistraților trebuie îndreptată, pentru că este nelegală, iar noi, ca Parlament, ca organ legislativ, să cumpănim cu acuratețe atunci când vrând să-i favorizăm pe unii îi defavorizăm pe alții.

Și aș mai spune ceva colegului Frunda...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Haideți să ne oprim, stimate coleg, vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu, nu, mai trebuie totuși spus ceva, pentru că...

Nu...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte, Pentru că domnul senator Frunda a avut pitorescul și eleganța derapajului în alte domenii, permiteți-mi să-i răspund și eu că a pune velocipedul și asociația posesorilor de velocipede alături de profesori mi se pare o îndrăzneață metaforă sau comparație, ca să fiu corect cu figurile de stil literare, iar, pe de altă parte, dacă se scoate din competența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării chestiunea salarizării, nu ar fi nimic greșit, deoarece discriminarea în materie de salarizare - așa cum o spune și Organizația Internațională a Muncii printr-o convenție pe care o pot pune la dispoziție colegului Frunda - se referă la aceeași muncă desfășurată în aceleași condiții.

Aici este vorba despre pronunțarea asupra drepturilor salariale din punctul de vedere al organismului judiciar - cum este cazul nostru, în speță - care se pronunță cu privire la drepturile magistraților.

Deci este o cu totul altă problemă decât principiul nondiscriminării în materia salarizării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Haideți să ne oprim aici. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Frunda György (din sală):

Nu.

Nu, domnule președinte!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, altfel începem să...

Nu suntem la niște dezbateri politice.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș (din sală):

Este o chestiune de fond!

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga (din sală):

Vă rog.

Insist! (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să înțelegeți foarte bine...

Imediat vă dau cuvântul.

Aveți drept la replică.

Nu am renunțat să vă dau cuvântul. (Rumoare, discuții.)

Vă rog.

Numai o secundă...

Vreau să vă spun că sunt de acord cu punctele de vedere exprimate aici, în general, însă haideți să nu dăm la o parte vina Parlamentului.

Toate aceste sporuri au fost aprobate de Par-la-ment, să fie foarte clar! Deci haideți să nu ne dăm la o parte de la răspunderea pe care o avem, indiferent că am fost sau nu am fost pe timpuri...

Asta-i viața!

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga (din sală):

Domnule președinte, tot noi suntem de vină!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Puteam să spunem că nu suntem de acord.

Sigur, a fost majoritatea parlamentară, nu că au votat toți, dar Parlamentul a dat votul.

Bun.

Vă rog să ne oprim aici.

Domnule senator Frunda, mai doriți să spuneți ceva?

Aveți un drept la replică două minute.

Vă rog, domnule senator.

Drept la replică două minute, domnule Frunda.

Vă rog să nu mai pomeniți nume, că pe urmă nu mai terminăm până la 7 diseară.

 
   

Domnul Frunda György:

Domnule președinte, pomenesc numele domnului senator Athanasiu... (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi pare rău că v-am dat cuvântul, vă rog să mă credeți.

 
   

Domnul Frunda György:

Nu.

Domnule președinte...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi pare rău că v-am dat cuvântul.

Altădată nu mai fac greșeala asta.

Vă rog, vorbiți. (Discuții.)

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, nu înțeleg vehemența cu care am fost atacat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ei! Comparați bicicliștii cu profesorii, din cauza asta ați fost atacat.

 
   

Domnul Frunda György:

Și eu știu că există o lege care reglementează veniturile, care este unică, știu că se acordă indemnizații diferite, dar, dacă pe o singură bază legislativă permitem ca indemnizațiile în diferite sectoare să fie diferite, înseamnă că nu mai am o măsură unitară, ci că am o măsură discriminatorie.

Este adevărat că a existat întotdeauna principiul remunerării egale la muncă egală și îmi aduc aminte de acesta. Știu că acum Convenția Europeană vorbește despre remunerarea egală pentru aceeași muncă în aceleași condiții, dar să nu uităm că această Comisie pentru Combaterea Discriminării a intervenit la cererea grefierilor de ședință, care au spus că nu este corect ca, atunci când judecătorilor le cresc salariile, grefierilor, care fac aceeași muncă în paralel, la alt nivel, să nu le crească salariile. Și mi se pare normal ca în asemenea cazuri să existe un consiliu independent, din afară, autonom, care să poată interveni și să ceară reglementarea în justiție.

Și, dacă este vorba de o problemă politică, domnule președinte, ați avut dreptate.

Este adevărat că UDMR în perioada 2000-2004 a susținut Guvernul PSD atunci când s-au votat multe dintre aceste lucruri... (Discuții.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu "ați susținut", erați la guvernare.

 
   

Domnul Frunda György:

Am susținut din Parlament, nu am fost la guvernare, din păcate, domnule președinte, dar poate aveți ocazia, din noiembrie, să vă reparați greșeala și să ne chemați la guvernare.

Nu este nicio problemă, dar atunci am greșit și noi când am votat împreună cu PSD-ul, dar cred că domnul senator, care a fost atunci coleg de guvern cu domnul Athanasiu și era ministru în același guvern, și cum acesta a fost un proiect de lege elaborat și înaintat de Guvern Parlamentului, dacă avea această atitudine morală corectă, trebuia să o facă atunci în Guvern și să se opună unei asemenea reglementări.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu era atunci în Guvern. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Frunda György:

A te opune la 6 sau 8 ani după aceea...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Frunda, vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Frunda György ...mi se pare că este deplasat..., susținut teoretic...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, mulțumesc foarte mult. (Rumoare, discuții.)

Domnule Frunda!

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu (din sală):

În 2000 nu eram la guvernare! (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Athanasiu, vă întâlniți cu domnul Frunda și discutați pe urmă.

Un minut, domnul senator Hașotti, drept la replică.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă voi face pe plac, nu voi pronunța un nume.

Mi s-a pronunțat numele, dreptul la replică este următorul:

Nicolae Iorga a ținut un discurs istoric.

Cât privește observația domnului senator Frunda față de un alt coleg senator, era membru al Guvernului și știu că deciziile în Guvern se iau prin consens.

Atunci nu a avut o astfel de atitudine, dar sunt de acord cu unele dintre chestiunile remarcate aici cu multă elocvență de un coleg senator, nu-i pronunț numele, așa cum ați cerut. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Ne oprim aici.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu.

Vă rog.

Jumătate de minut...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Microfonul 3.

Un minut drept la replică.

V-a pomenit domnul Frunda.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Amintind niște vorbe care s-au spus tot sub o aulă parlamentară românească, dar undeva lângă Mitropolie, în care A.C.

Cuza spunea cuiva că frumusețea nu scuză prostituția, așa nici eu nu pot primi cu deplină liniște - eu știu? - lauda domnului președinte de grup, apropo de elocvență mea, dar, în același timp, lipsa de caracter.

Adică este cu multă elocvență spus, împărtășesc, dar, fiind într-un anumit Guvern, după 8 ani până și unele crime se prescriu, așa că nu mai poți dumneata să le invoci ca un mod de a te apăra.

Fac o singură precizare, acel act normativ de care vă vorbesc s-a adoptat în anul 2000.

Verificați componența Guvernului în anul 2000, dacă veți găsi numele meu între membrii Guvernului care au promovat acea lege care a fost votată de Parlament...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Nu.

Ca să punem lucrurile în adevărul lor istoric, știind că este chiar o profesie a președintelui Grupului parlamentar liberal.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, haideți să ne oprim aici.

Intrăm într-o polemică și se transformă în discursuri politice.

Sunt multe lucruri de spus aici.

Fiecare are dreptatea lui.

Cert este un lucru, că sistemul de salarizare, cu toată această cavalcadă de sporuri, a scăpat din mână și va trebui să gândim noi, Parlamentul, dacă nu noi Parlamentul viitor, o formulă la început de an pentru a reglementa situația.

Eu vă spun că sunt și primari care au dat în judecată statul și au câștigat, pe lângă indemnizație, sporul de vechime, ca să vă dau un exemplu. Și au apărut hotărâri definitive, și oamenii și-au primit banii.

Ca să fie foarte clar.

Cine a introdus indemnizațiile, haideți să nu descoperim acum.

Vă spun eu că lucrurile sunt ceva mai delicate.

Supun votului dumneavoastră... (Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul.)

Domnule senator Funar, Știu că aveți amendamente, toate sunt ale dumneavoastră.

Luați loc.

Și cele trei amendamente admise tot ale dumneavoastră sunt, o să le discutăm, dar vreau să rețineți un lucru, vreau să înțelegeți.

Vreți, nu vreți, statul tot plătește, numai că aici este vorba de o eșalonare.

Sunt hotărâri definitive.

Până vom găsi o formulă ca instanța să nu judece, că e incompatibilitate, e vorba de propriile interese...

Vom vedea la Constituție cine poate să judece un litigiu în astfel de situații.

Avem trei amendamente admise, stimați colegi.

Reprezentantul Guvernului, de acord cu ele?

 
   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Nu suntem de acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu.

O luăm de la capăt.

Prevenirea și sancționarea formelor de discriminare...

O luăm de la capăt.

Art. 1.Să vedem ce are Guvernul împotrivă.

Deci art.V, amendament propus de domnul senator Gheorghe Funar, respectiv abrogarea acestui articol.

Amendamentul este acceptat de comisie.

 
   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Ideea era să facem pe 18 luni eșalonarea acestor sume de bani pentru a degreva Guvernul.

Înțeleg că amendamentul este pe 12 luni.

Acesta era motivul nostru la primul amendament al comisiei.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreau să vă spun că la articolul acesta la care fac eu referire nu este vorba de 18 luni.

Eu v-am întrebat de cele trei amendamente admise. 18 luni este la amendamente respinse, unde domnul senator Funar vrea 36 de luni și dumneavoastră propuneți 18 luni.

 
   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Mă scuzați, nu am înțeles întrebarea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Deci sunteți de acord cu amendamentele admise.

Trecem la amendamentele respinse.

Domnule senator Funar, vă rog - microfonul 2 -, dar foarte rapid.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, În mod corect, nu ar trebui să existe niciun termen pentru a pune în aplicare aceste hotărâri judecătorești irevocabile.

Și aici sunt de acord cu dumneavoastră, domnule președinte al Senatului României.

Noi, Parlamentul, riscăm să creăm un alt precedent, să încălcăm din nou regula, să dăm un termen de punere în aplicare a unor hotărâri judecătorești.

Ținând seama de dificultatea în care se află Guvernul, cu toate că fac parte dintr-un partid de opoziție, dar pentru a ajuta și profesorii, și medicii, și funcționarii publici să aibă bani pentru majorarea cu 50% a drepturilor bănești, am propus eșalonarea pe 36 de luni, de la 18 luni la 36 de luni.

Logic și practic, nu ar trebui să existe niciun termen de eșalonare, Guvernul să plătească imediat cele 500-600 de milioane de euro.

Atâta este suma.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți niște informații de la servicii? Aruncați niște cifre...

De unde ați luat 500-600 de milioane de euro?

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte al Senatului, Răspunzând la întrebarea dumneavoastră, cifra este și mai mare.

Am fost destul de rezervat.

Numai la rectificarea de buget de zilele trecute s-au alocat, după plățile făcute mai devreme, peste vară, încă 700 de milioane de lei.

Asta înseamnă circa 200 de milioane de euro și rămân de plată, în continuare, alte sume.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, Aruncați niște sume care mie îmi sparg timpanele.

Dumneavoastră știți ce înseamnă 700 de milioane de euro? Cum puteți arunca așa asemenea cifre, domnule?!

Este aproape 1% din PIB.

Dacă vreți o cifră exactă, 0,8%.

Cum spuneți că acordurile acestea duceau la 700 de milioane de euro?!

Cât este, domnule secretar de stat?

 
   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Nu știu, domnule președinte, să vă spun exact, în acest moment, cât este. Știu că este în jur de 700 de milioane de lei.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

700 de milioane de lei înseamnă 200 de milioane de euro, nu 700 de milioane de euro.

E o sumă incredibilă, domnule Funar.

Jonglăm cu niște cifre...

Auzeam și pe la televiziuni, referitor la salariile profesorilor, 3-4 miliarde...

Nu sunt, domnule.

Sunt 900 de milioane de euro la nivelul unui an întreg, dar se aruncă cifre așa, în disperare.

Deci propuneți 36 de luni în loc de 18 luni.

Guvernul vrea să păstreze 18 luni.

Când a apărut ordonanța aceasta, stimate coleg? Are vreo 6 luni, nu?

 
   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

18 luni propusese Guvernul și atât era...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Când a intrat în vigoare ordonanța? E o ordonanță aici.

 
   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Da. A intrat în vigoare ordonanța și noi...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Când?

 
   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Pe 20 iunie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

20 iunie. Deci au trecut deja 3 luni.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul senator Funar, cu 36 de luni în loc de 18 luni, cât era în textul ordonanței.

Vă rog să votați.

19 voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, 7 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Amendamentul nr. 2.

Domnule senator Funar, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Sper ca acest amendament să fie aprobat.

Am propus eliminarea art.IV, în care inițiatorii le-au făcut cunoscut ordonatorilor de credite că au obligația să respecte legea.

Nu cred că este cazul să acceptăm ca în textul de lege să se scrie așa ceva, și anume că ordonatorii trebuie să respecte legea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Comisia a respins acest amendament.

Vreau să vă spun că pe fond domnul Funar are dreptate.

Aici avem Legea finanțelor publice, care spune acest lucru pentru toți ordonatorii de credite - principali, secundari sau terțiari.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Funar de eliminare a textului. (Intervenție neinteligibilă din sală.)

Adică nici nu face rău, dar nici nu ajută, pentru că avem reglementare generală.

32 de voturi pentru, 12 împotrivă, 3 abțineri.

Nu este concludent.

Reluăm votul.

Supun votului dumneavoastră...

Rog toată lumea să voteze.

Am pierdut o oră și jumătate cu acest proiect de lege.

Vă rog să votați.

Deci a propus eliminarea unui text care se găsește în Legea finanțelor publice.

42 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 5 abțineri.

S-a acceptat eliminarea articolului.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

47 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, o abținere.

S-a adoptat raportul.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

46 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 4 abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Din sală:

Listă, vă rugăm!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Listă pentru PRM.

 
Aprobarea prelungirii programului de lucru  

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2008 pentru completarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este prezentă.

Înainte de asta, supun votului dumneavoastră, dacă sunteți de acord, să prelungim programul legislativ până la ora 19.00, după care să trecem la întrebări, interpelări și răspunsuri.

Din sală:

Avem transmisie radio!

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Avem transmisie radio.

Tocmai de aceea supun aprobării dumneavoastră...

Transmite radioul muzică, pentru că avem legi importante de supus la vot, și după aceea vedem.

Supun votului dumneavoastră prelungirea programului legislativ până la ora 19.00.

Vă rog să votați.

Avem legi organice, e păcat să treacă prin aprobare tacită.

Măcar să ne exprimăm un punct de vedere.

37 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, 6 abțineri.

S-a aprobat.

Deci anunțați la radio că de la ora 19.00 trecem la întrebări, interpelări.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2008 pentru completarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar (L405/2008)  

Deci trecem la acest proiect de lege de la punctul 10.

Domnule Gabriel Tănăsescu, aveți cuvântul. Microfonul 9.

   

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În contextul reformei în materie a societăților comerciale, s-a introdus posibilitatea transmiterii electronice a cererilor de înmatriculare sau înregistrare a mențiunilor în registrul comerțului.

Această modalitate de înregistrare s-a impus a fi reglementată în considerarea obligației de armonizare a legislației noastre cu exigențele Uniunii Europene.

Oficiul Național al Registrului Comerțului a demarat un proces de identificare a celor mai bune soluții pentru a facilita transmiterea on-line a cererilor de înmatriculare.

Acesta este motivul pentru care se solicită eliminarea obstacolelor în ceea ce privește înregistrarea electronică a comercianților în registrul comerțului și, astfel, asigurarea accesului efectiv la sistemul de formulare electronice inteligente.

În acest sens, se propune exceptarea cererilor de înmatriculare în registrul comerțului, transmise în formă electronică, de la formalitatea aplicării timbrului judiciar pe cerere, respectiv anularea acesteia, și reglementarea unei proceduri alternative prin care oficiile registrului comerțului să încaseze contravaloarea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Doamna președinte Norica Nicolai ne prezintă raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, Stimați colegi, Raportul comisiei este unul de admitere, fără amendamente.

Așa cum spunea domnul secretar de stat, ordonanța s-a impus pentru a reglementa modalitatea electronică de transmitere a cererilor, care era împiedicată de obligativitatea aplicării timbrului judiciar.

Prin această ordonanță se înlătură acest obstacol în transmiterea electronică a cererilor comercianților pentru a-și înmatricula companiile.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt, dacă sunt.

Nu sunt.

Avem raport favorabil, fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Rog toată lumea să voteze.

Invit colegii senatori în sală.

57 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

S-au adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului asupra cererii de reexaminare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea și utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, și pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (L39/2007/2008) (reexaminare în urma deciziei Curții Constituționale)  

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea și utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, și pentru vânzarea unor imobile proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat".

Avem aici o reexaminare.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit raportul.

Doamna președinte Norica Nicolai, vă rog să prezentați raportul.

   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, Această cerere de reexaminare a fost admisă de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului.

S-a pus în acord textul legii cu exigențele Deciziei nr. 38/2008 a Curții Constituționale, care declarase o serie de prevederi legale neconstituționale.

Raportul nostru, așa cum vă spuneam, este de admitere, cu amendamentele pe care le aveți în anexă.

Legea are caracter ordinar.

Deci avem un raport de admitere a cererii de reexaminare, cu amendamente.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul secretar de stat Victor Giosan.

Microfonul 10.

 
   

Domnul Victor Giosan - secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului:

Guvernul este de acord cu raportul asupra cererii de reexaminare, inclusiv cu amendamentele cuprinse în raport.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Șerban Nicolae, mi-ar face mare plăcere dacă ați veni la vot.

Vă rog foarte mult.

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră cererea de reexaminare cu cele patru amendamente admise.

Vă rog să votați.

59 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere.

S-a aprobat.

Am o rugăminte.

Secretariatul general, în seara asta legea trebuie să plece la Camera Deputaților, deoarece intră în procedură de urgență.

Vreau să vă informez că aici s-a discutat cu toată lumea pentru a soluționa această problemă, inclusiv cu secretarul general al Guvernului.

Mulțumesc Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene (L438/2008)  

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2004 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene.

Apropo de legile speciale, fac o paranteză, domnule senator Frunda, legat de toate aceste indemnizații și sporuri.

Ceea ce este interesant referitor la aceste discriminări este faptul că le practică chiar Comisia Europeană, care spune: "Funcționarul acela de la voi se ocupă de fonduri care vin din partea Uniunii Europene.

Îi dați 75% spor." (Replică neinteligibilă din sală.)

Am dat prin lege sporuri? Este ca și cum fondul de la Uniunea Europeană pe care-l gestionez aici, în țară, nu e același cu cel care vine de la bugetul de stat, iar acel consilier are salariul de 30.000 de euro pe lună.

Din sală: Este scutit de impozit!

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu este scutit, este spor la salariu.

Bun.

Aici suntem în fața unui proiect de lege.

Cine îl susține din partea Guvernului?

 
   

Domnul Ion Solcanu (din sală):

E vot final!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mă scuzați.

O secundă.

Aveți dreptate.

Vedeți, experiența parlamentară!

Într-adevăr, suntem în fața unui raport favorabil, fără amendamente.

Supunem votului atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Rog toată lumea să voteze.

Vă mulțumesc foarte mult.

Cu 39 de voturi pentru, un vot împotrivă și 16 abțineri, au fost adoptate.

 
Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (L388/2008)  

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Avem raport cu un amendament.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentul respectiv.

Vă rog să votați.

Vă rog eu foarte mult să votați.

46 de voturi pentru, un vot împotrivă și 8 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Rog toată lumea să voteze.

Cu 53 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Respingerea Propunerii legislative privind modernizarea drumurilor județene și comunale din credite externe (L396/2008)  

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modernizarea drumurilor județene și comunale din credite externe.

Legea are caracter ordinar.

Avem raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Votând da, sunteți de acord cu respingerea și este respinsă și propunerea legislativă.

Cu 48 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 3 abțineri, a fost adoptat raportul de respingere.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Listă pentru Grupul parlamentar al PRM.

Stimați colegi, începând cu punctul 15 din ordinea de zi, avem vot pe legi organice.

Avem două alternative.

Colegii, o parte, sunt pe culoare...

Vreți să facem, din nou, apelul nominal sau plecăm de la numărul înregistrat de 87 de colegi senatori?

Deci 87 de colegi.

Sunt legi pe care le-am tot dezbătut.

Rețineți că vom vota cu mâna ridicată.

Propunerea legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar (L546/2008) (reluarea votului pe raport și a votului fina în ședința de marți, 7 octombrie a.c.)  

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Vot pe raport.

Avem trei amendamente la raport.

Supun votului dumneavoastră raportul cu cele trei amendamente.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Vă rog să numărați.

13 voturi împotrivă.

Abțineri?

O abținere.

Cu 73 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptat raportul.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

13 voturi împotrivă.

Abțineri?

3 abțineri.

Cu 71 de voturi pentru...

Din sală:

Nu ați numărat bine!

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poftim?

Numărăm din nou.

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Vă rog eu mult, nu votați și împotrivă, și abțineri.

Câte sunt?

6 abțineri.

65 de voturi pentru.

Acum, pentru curiozitatea mea, pentru că, domnule senator Frunda, vreau să știu și eu, fiind un proiect de lege total nevinovat, de ce ați fost împotrivă cu atâta vehemență?

Domnule senator Frunda, ne dați o explicație?

Oricum, propunerea legislativă a fost respinsă, dar vreau să văd și eu...

Nu-i vorba de salarizare, de...

 
   

Domnul Frunda György:

Domnule președinte, vă mulțumesc că m-ați întrebat.

M-am abținut și prima dată, și a doua oară.

Dumneavoastră ați spus că sunt trei abțineri și, de la locul meu, am văzut că sunt șase colegi care s-au abținut...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar pe fond aveți ceva?

 
   

Domnul Frunda György:

Am cerut doar să treceți 6 abțineri, câte s-au prezentat în sală.

După părerea mea, propunerea legislativă este absolut inodoră, de asta m-am abținut la votul final.

Nu o consider necesară și nu o văd justificată.

M-am abținut.

Asta este poziția mea.

Vă spun deschis.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă cer scuze eu.

Eu v-am întrebat din curiozitate.

Despre ce e vorba? Șefele de cabinet de la grupuri, de la comisii să fie angajate pe perioadă nedeterminată.

Nu înțeleg de ce PD-L a votat împotrivă.

Pentru mine e o nebuloasă, dar, mă rog, propunerea legislativă a fost respinsă.

Rugămintea mea este să fim atenți, pentru că nu e vorba nici de salarizări, nici de indemnizații.

 
Adoptarea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvenului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului (L329/2008)  

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Suntem în fața unei legi organice.

Supun votului dumneavoastră raportul cu trei amendamente.

Voturi pentru?

Cine este împotrivă?

Abțineri?

Nu sunt.

Cu unanimitate, s-a adoptat raportul.

Supun votului propunerea legislativă.

Voturi pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a adoptat în unanimitate, deci 87 de voturi pentru.

Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2008 pentru modificarea și completarea prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (L439/2008)  

La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2008 pentru modificarea și completarea prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Stimați colegi, suntem în fața unui raport fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Legea are caracter de lege organică.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Au fost adoptate în unanimitate.

Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului (L352/2008)  

La punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Din sală:

Am votat-o!

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu pe aceasta am supus-o votului.

Sunt două:

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2008 pentru modificarea și completarea prevederilor Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pe care l-am votat acum.

A fost raport fără amendamente.

Acum suntem la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Lege organică.

Avem un raport cu trei amendamente admise, pe care îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Raportul a fost adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în care vom opera amendamentele.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Propunerea legislativă a fost adoptată în unanimitate.

 
Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L458/2008)  

La punctul 19 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Am avut un raport cu opt amendamente care au fost admise de către dumneavoastră.

Legea este organică.

Supun votului dumneavoastră raportul.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Raportul a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 851 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L349/2008)  

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 851 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Raport de respingere.

Legea este organică.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă rog să numărați.

Cu 77 de voturi pentru și 10 voturi împotrivă, raportul de respingere a fost adoptat.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Respingerea Propunerii legislative de modificare și completare a Legii nr. 60(r1)/23.09.1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice (L359/2008)  

La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 60(r1)/23.09.1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

De asemenea, avem raport de respingere.

A fost dezbătut.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Legea este organică.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

9 voturi împotrivă.

Abțineri?

Nu sunt.

Cu 78 de voturi pentru și 9 voturi împotrivă, s-a adoptat raportul de respingere.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Din sală: Listă!

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Listă pentru Grupul parlamentar al PRM. (Sala se amuză, procedura de vot fiind prin ridicarea mâinii.)

 
Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 31 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române (L369/2008)  

La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 31 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Legea este organică.

Avem un raport cu două amendamente admise.

Supun votului dumneavoastră raportul.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Nu sunt.

Raportul a fost adoptat în unanimitate.

Supun votului propunerea legislativă.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Nu sunt.

Propunerea legislativă a fost adoptată în unanimitate.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2005 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății (L363/2008)  

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2005 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății.

Legea este organică.

Raportul este de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă.

Abțineri?

O singură abținere.

Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o singură abținere, s-a adoptat raportul de respingere.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Adoptarea Proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale (L809/2007)  

La punctul 24 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2

din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale.

Stimați colegi, Am avut un raport de respingere și vreau să vă atenționez că raportul de respingere întocmit de comisia noastră de specialitate nu a fost adoptat, legea fiind organică.

Pe cale de consecință, voi supune votului dumneavoastră Proiectul de lege de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007.

Dacă este respins, rămâne în vigoare ordonanța și vom mai vedea.

Vă rog să votați.

Cine este pentru proiectul de lege de respingere?

Voturi împotrivă?

4 voturi împotrivă.

Abțineri?

O abținere.

Cu 82 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptat Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2007.

Adoptarea Propunerii legislative privind susținerea învățământului preșcolar (L421/2007)  

Trecem la punctul 25 din ordinea de zi, unde este înscrisă Propunerea legislativă privind susținerea învățământului preșcolar.

Am avut un raport favorabil cu opt amendamente admise.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică.

Supun la vot raportul cu cele opt amendamente admise.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abțineri?

Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat raportul.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abțineri?

Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptată propunerea legislativă.

Respingerea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995, republicată (L434/2008)  

Trecem la punctul 26 din ordinea de zi, unde este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995, republicată.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică.

Avem raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abțineri?

Nu sunt.

În unanimitate, cu 87 de voturi, a fost adoptat raportul de respingere.

Proiectul de lege nu a fost adoptat.

Reluarea votului final asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 30 și art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor în ședința de marți, 7 octombrie a.c. (L807/2007)  

Trecem la punctul 27 din ordinea de zi, unde este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 și art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică.

Avem raport favorabil fără amendamente.

Suntem pe procedură de vot final.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Cine este pentru...

   

Domnul Frunda György (din sală):

Domnule președinte, Pe procedură, solicit intervenție!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La proiectul acesta?

 
   

Domnul Frunda György:

Pe procedură!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

Aveți cuvântul.

Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc.

 
Propunerea legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar (L546/2008) (reluarea votului pe raport și a votului fina în ședința de marți, 7 octombrie a.c.)  

Domnule președinte, În numele Grupului parlamentar al UDMR, pot să vă cer reluarea votului la punctul 15 din ordinea de zi, pentru că raportul suplimentar nu ne-a fost distribuit tuturor.

Am fost în necunoștință de cauză.

Unul dintre amendamentele comisiei a fost anulat, iar noi am votat neștiind de această decizie a Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

De aceea, este bine ca la votul final reprezentantul comisiei să-și spună punctul de vedere.

Fiind într-o eroare evidentă, de care nu suntem vinovați, cerem să revenim asupra votului la punctul 15 din ordinea de zi.

În al doilea rând, am numărat de două ori, în sală suntem sub 55 de oameni.

Vă cer să oprim votul.

Nu există cvorum, nu putem să votăm în continuare.

Vă mulțumesc. (Discuții în sală.)

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, Eu pot să fac și acest lucru.

Am plecat de la ideea - și v-am cerut acceptul, dacă era oponență, să știți că nu votam - că au fost 87 de senatori prezenți în sală, sunt legi cu vot final de atâta timp, unele au termen de adoptare tacită foarte apropiat, și este păcat de Dumnezeu, că s-au făcut amendamente și vor pleca la Camera Deputaților în forma inițială.

De exemplu, dacă vreți să mă opresc aici, nu mai reluăm votul asupra punctului 15, legea a fost respinsă, pentru că suntem Cameră decizională...

 
   

Domnul Frunda György:

Vă rugăm să reluați votul în viitoarea ședință de plen.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De ce să mai reluăm votul?

 
   

Domnul Frunda György (din sală):

Pentru că atunci când am votat punctul 15 eram în cvorum, dar nu am avut cunoștință de existența raportului suplimentar. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu se poate.

Mai avem două legi.

 
   

Domnul Frunda György:

Acum nu suntem în cvorum.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Suntem aici reprezentanți din toate grupurile parlamentare, dacă doriți să mă opresc, nu este nicio problemă.

Întrucât și-au anunțat prezența 87 de colegi senatori -

colegii care nu sunt în sală înseamnă că nu sunt împotrivă, acum sunt afară pe undeva -, dacă vreți să facem apelul, facem apelul, dar nu-mi cereți amânarea.

Vreți și amânare, și...

Dumneavoastră contestați votul, pentru că nu ați știut, colegii de la PD-L au aceeași problemă.

Poate că este greșeala mea.

Trebuia să vă dau câteva detalii înainte de vot, sunt de acord cu treaba aceasta, trebuia să vă spun.

Este vorba despre personalul de la cabinete, să fie încadrat - așa cum am hotărât demult - pe perioadă nedeterminată.

 
   

Domnul Frunda György:

Cer cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Frunda György:

Mulțumesc.

Domnule președinte, Intervenția mea este pur regulamentară.

Nu contest niciunul dintre voturile exprimate până la punctul 26 inclusiv.

Nu sunt de acord să votăm punctul 27 din ordinea de zi, pentru că nu avem cvorum.

Această cerere a unui grup parlamentar este absolut obligatorie și peste lipsa cvorumului nu se poate trece.

Am cerut rândul trecut consultații, am încercat să ajungem la un numitor comun.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord.

 
   

Domnul Frunda György:

Adevărul este că am ajuns la un numitor comun, dar acum nu suntem prezenți în sală cei care am ajuns la acest numitor, de aceea vă cer amânarea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord.

Supun votului dumneavoastră propunerea ca mâine, dacă vom fi în cvorum, să reluăm votul la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Este vorba de statutul funcționarului public, de perioada contractuală: pe perioada nedeterminată sau determinată.

Cine este pentru reluarea votului?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abțineri?

Nu sunt.

Deci vom relua votul la punctul 15 mâine, 7 octombrie 2008.

De asemenea, reluăm votul și la punctul 27 din ordinea de zi.

Sper să avem cvorum.

Oprim votul aici.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Stimați colegi, Vreau să vă anunț că la secretarul general al Senatului se află, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor și convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2008 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României în vederea îndeplinirii obligațiilor ce îi revin în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2008 pentru completarea art. 5 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2008 privind unele măsuri pentru reglementarea regimului unor debitori și creditori ai fondului de risc;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplică pentru închirierea locuințelor și terenului aferent acestora, aflate în domeniul public și privat al statului, administrate de Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat";
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2008 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplică pentru închirierea locuințelor și terenului aferent acestora, aflate în domeniul public și privat al statului, administrate de Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat";
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2006 privind înființarea Fondului național de dezvoltare;
  • Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2008 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2008 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național al Produselor Tradiționale și Ecologice Românești;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea și finalizarea măsurilor ex-ISPA;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ;
  • Lege pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale;
  • Lege privind regimul juridic al falezelor și plajelor Mării Negre;
  • Lege privind înființarea Universității Creștine "Partium" din municipiul Oradea, județul Bihor;
  • Lege privind înființarea Institutului Teologic Penticostal din municipiul București;
  • Lege privind înființarea Universității "Avram Iancu" din municipiul Cluj-Napoca;
  • Lege privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea juridică internațională în materie penală;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență;
  • Lege pentru modificarea Legii nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenției Naționale pentru Locuințe;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor și proiectelor culturale;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării;
  • Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

Pe toate le veți găsi afișate la avizier.

Am rugămintea să le vedeți, dacă doriți să sesizați Curtea Constituțională.

Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori: Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Stimați colegi, Trecem la punctul 28 din ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Începem cu întrebările.

Domnul senator Ungureanu este prezent?

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă ascultăm.

Aveți două întrebări.

Microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Rezultatele anunțate de ministerul condus de dumneavoastră, în urma aplicării Programului național de evaluare a stării de sănătate a populației, au fost de natură să ne îngrijoreze pe toți, de la simpli cetățeni până la factori de decizie.

Aceste rezultate trebuie să fie baza de pornire în viitoarele campanii ale Ministerului Sănătății Publice și ale instituțiilor sale din teritoriu, trebuie să se regăsească în informări, programe, proiecte în măsură să ducă, peste un anumit termen, la reducerea numărului de cazuri de îmbolnăvire.

De aceea, vă întreb, domnule ministru, care este scopul final al acestui program și ce măsuri intenționați să întreprindeți în baza celor constatate, în speranța că nu este doar un demers care a produs niște rezultate ce vor fi rătăcite sau uitate într-un sertar ministerial.

Solicit răspuns în scris și oral.

A doua întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, De la an la an, din ce în ce mai multe autorități locale ajung să renunțe la susținerea instituțiilor destinate educației timpurii, respectiv a creșelor.

Mai mult decât atât, Legea nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor-cadou și a tichetelor de creșă, menită tocmai să sprijine părinții care apelează la serviciile unei astfel de instituții pentru supravegherea micuților, s-a dovedit a fi o mare necunoscută la nivelul întregii țări, beneficiarii acesteia putând fi numărați pe degete.

De aceea, vă întreb, domnule prim-ministru, ce anume veți face pentru păstrarea și modernizarea acestor instituții, pentru înființarea lor în special în zonele rurale unde sunt inexistente și pentru popularizarea prevederilor Legii nr. 193/2006, astfel ca părinții să poată beneficia de ceea ce Parlamentul a legiferat.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Vă rog să prezentați pe scurt, pentru că textele le trimitem și în scris.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Domnule senator Viorel Dumitrescu, aveți cuvântul.

Aveți două întrebări adresate prim-ministrului, dar, vă rog, pe scurt, pentru că epuizați tot timpul.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Foarte pe scurt, domnule președinte, și vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, prim-ministrul României.

Se știe că pe teritoriul Ungariei nu există baze militare ale SUA, iar soldații unguri au fost retrași din Irak.

Ca urmare, Statele Unite ale Americii au acceptat ca pe teritoriul american să fie permisă intrarea cetățenilor unguri fără vize.

Pe teritoriul României au fost amplasate baze militare americane care nu plătesc nicio chirie, iar trupele românești apără interesele americanilor în Irak și Afganistan.

Drept mulțumire, cetățenii români pot intra în SUA, dar numai cu viză.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce nu ați reușit să obțineți eliminarea vizelor pentru cetățenii români care vor să intre în SUA.

Și a doua întrebare este adresată tot prim-ministrului.

Se știe că firmele din România din domeniul gazelor naturale care s-au privatizat au practicat o creștere continuă, dar artificială a prețului gazelor naturale românești.

În acțiunile firmelor din România de jefuire a populației s-a acționat în colaborare cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, care vă este subordonată.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce nu ați acționat pentru reducerea cu cel puțin 25% a prețului gazelor naturale din producția internă livrate populației.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
  Alexandru Pereș

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Alexandru Pereș are o întrebare către ministrul sănătății.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Domnule ministru, În Ordinul Ministerului Sănătății Publice nr. 201/1999 și în Normele privind autorizarea și funcționarea unităților farmaceutice nu este clar stipulat ce se întâmplă cu punctele farmaceutice din localitățile rurale aparținătoare municipiilor și orașelor.

Aceste localități se află, în unele cazuri, la distanțe de mai mulți kilometri față de orașe, iar lipsa unor puncte farmaceutice aparținătoare de unități farmaceutice produce nemulțumiri în rândul populației.

Am rugămintea de a-mi comunica cum vedeți dumneavoastră rezolvarea acestei probleme, având în vedere că în teritoriu reglementările din norma privind înființarea și autorizarea unităților farmaceutice sunt tratate contradictoriu.

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul senator Gheorghe Funar are două întrebări adresate prim-ministrului.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Cele două întrebări sunt adresate aceluiași premier Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Prima întrebare.

Sunt convins că ați fost informat și că ați aflat și din mass-media despre nerespectarea de către firma OMV din Austria a contractului de privatizare a SNP PETROM - SA, inclusiv despre faptele de natură penală săvârșite în perioada 2005-2008.

Vă solicit să-mi comunicați de ce, până în prezent, ați refuzat să sesizați Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu infracțiunile săvârșite după privatizarea SNP PETROM -SA și, de asemenea, de ce nu ați acționat pentru suspendarea concesiunii, conform Legii nr. 238/2004, Legea petrolului.

Cea de-a doua întrebare.

V-ați angajat, domnule prim-ministru, prin Programul de guvernare 2005-2008 și, ocazional, în preajma alegerilor, să acționați pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la izolarea termică a clădirilor de locuit.

Între gogoșile electorale și realitatea faptică privind sprijinul Guvernului pentru izolarea termică a blocurilor de locuințe există o mare prăpastie.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați, pentru perioada 2005-2008, situația fondurilor alocate de Guvern pentru izolarea termică a blocurilor de locuințe, cu defalcarea sumelor pe județe, iar în județul Cluj cu referire la municipiile Cluj-Napoca, Dej, Turda și Câmpia Turzii.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Nicolae Marian Iorga

Domnul senator Nicolae Iorga are o urgență.

Aveți cuvântul, domnule senator, vă rog să prezentați interpelarea.

   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, Preocuparea declarată a Guvernului României pentru stimularea creșterii economice se regăsește și în Hotărârea adoptată de Guvern sub nr. 1.165 din 26.09.2007, și în Hotărârea Guvernului nr. 753 din 16 iulie 2008.

Scopul acestor hotărâri îl reprezintă instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiții și crearea de noi locuri de muncă.

Vă rog, domnule prim-ministru, să dispuneți analiza îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.165/2007 și Hotărârea Guvernului nr. 753/2008 și să mi se comunice în scris informații privind:

  1. câte cereri de acord de principiu pentru finanțare au fost depuse la Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru fiecare hotărâre;
  2. întreprinderile sau societățile care au primit acordul de principiu și nivelul ajutorului de stat acordat;
  3. întreprinderile ale căror cereri de finanțare au fost respinse și, respectiv, criteriile care nu au fost îndeplinite, prevăzute în hotărâri.

Așa cum menționam mai înainte, solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Dorel Jurcan

Domnule senator Dorel Jurcan, aveți cuvântul.

   

Domnul Dorel Jurcan:

Întrebarea este adresată domnului Attila Korodi, ministrul mediului și dezvoltării durabile.

Domnule ministru, În județul Vâlcea există trei zone vulnerabile din punct de vedere al poluării: localitățile Budești, Băbeni și Mihăești.

În evidența instituțiilor care se ocupă de combaterea poluării există, în prezent, 25 de zone vulnerabile, dintre care trei sunt în județul Vâlcea, respectiv: "Avicola" Mihăești, "Avicola" Băbeni, "Suinprod", "Ferma de păsări" Budești.

La Budești deversarea dejecțiilor se face direct în Olt, pentru că nu există stație de epurare.

Specialiștii Direcției Apelor Olt au stabilit că în toate localitățile vâlcene există, din păcate, un grad ridicat de poluare a apelor din cauza deșeurilor aruncate pe malurile râurilor.

Pentru combaterea acestui fenomen s-a ajuns la concluzia că este nevoie de formularea unui plan de fertilizare și de construirea unor locuri speciale pentru resturile menajere.

În acest context, am rugămintea, domnule ministru, să mă informați care sunt măsurile pe care Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile intenționează să le adopte în soluționarea acestor cazuri.

Rog răspuns în scris și verbal.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Irina Loghin

Doamna senator Irina Loghin, aveți cuvântul. Microfonul 1.

   

Doamna Irina Loghin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele două întrebări ale mele sunt adresate domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Președintele României, domnul Traian Băsescu, a afirmat și susținut cu argumente - atât la posturile de televiziune, cât și la cele de radio - că Hotărârea Guvernului nr. 802/2008 privind colegiile uninominale este ilegală, deoarece încalcă Legea nr. 35/2008.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce nu abrogați această hotărâre de guvern ilegală și stăruiți ca programul electoral să se desfășoare cu încălcarea Legii nr. 35/2008.

A doua întrebare.

Guvernul Tăriceanu se laudă cu cea mai mare creștere economică din Europa, dar, cu toate acestea, la 1 octombrie 2008 a stabilit de comun acord cu Banca Națională a României un curs artificial de peste 3,7 lei pentru 1 euro, cu scopul de a se ajunge, prin consecințele prevăzute de lege, ca în anul 2009 românii să plătească accize și taxe mult mai mari, iar bugetul de stat să încaseze în plus câteva sute de milioane de euro.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce ați acționat astfel împotriva cetățenilor români și a firmelor românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Aurel Ardelean are o întrebare adresată ministrului mediului și dezvoltării durabile - poluarea cauzată de canalul Mureșel din municipiul Arad.

O să transmitem Guvernului întrebarea în scris.

 
  Ștefan Mihail Antonie

Domnule senator Ștefan Mihail Antonie, aveți cuvântul pentru a adresa cele două întrebări.

   

Domnul Ștefan Mihail Antonie:

Vă mulțumesc.

Am și o interpelare.

Interpelarea de față se referă la starea deplorabilă în care se află patrimoniul cultural național pe care îl numim pompos "patrimoniu național", însă, dincolo de sintagma aceasta, nu se face nimic pentru a rezolva problema acestuia.

De exemplu, pentru cetatea din Apold, casele săsești din Saschiz, cetatea din comuna Vânători, casele din localitatea Nadeș nu există nicio strategie de protejarea și promovare a acestor obiective aparținând patrimoniului național.

Date fiind cele prezentate, fac apel la Ministerul Culturii și Cultelor și la colectivul de control al activității de protejare a monumentelor istorice să ia măsurile necesare pentru ca legea să fie respectată și aplicată.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Una dintre întrebări este următoarea:

Inspectorii sanitari au stabilit că în județul Mureș doar internatele Grupului Școlar "Joseph Haltrich" din Sighișoara și cel al Grupului Școlar Silvic din Gurghiu asigură condiții de funcționare corespunzătoare, în rest toate au probleme.

În acest context, vă rog să-mi comunicați care sunt măsurile legale pe care ministerul pe care îl conduceți poate să le adopte pentru aceste cazuri, întrebarea fiind adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

A doua întrebare este adresată Ministerului Culturii și Cultelor și se referă la Cetatea Sighișoara și la ceea ce se întâmplă acolo.

Ca reprezentant al cetățenilor din Sighișoara, din județul Mureș, formulez următoarea întrebare:

Ce măsuri de protejare a monumentelor istorice intenționați să luați pentru ca legea să fie aplicată, iar distrugerea monumentelor istorice să înceteze?

Solicit răspuns în scris și verbal.

Mulțumesc.

 
  Ion Toma

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Ion Toma.

Aveți cuvântul.

Interpelare adresată prim-ministrului. Microfonul 4.

Vă ascultăm.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule prim-ministru,

Activitatea din construcții a cunoscut după anul 1989 un ritm de dezvoltare foarte ridicat, această ramură devenind una dintre cele mai importante ale economiei naționale și contribuind într-o proporție importantă la formarea PIB-ului.

Cu toate acestea, legislația în domeniu nu a creat întotdeauna un mediu propice pentru dezvoltarea acestei activități, aspectele negative manifestându-se asupra costurilor cu materiile prime, forța de muncă și utilajele din construcții, fapt ce s-a reflectat, în final, asupra rezultatelor economice ale societăților de pe piața construcțiilor.

Astfel, Ordinul nr. 915/2008, emis MEF, MT, MDLPL, ce reglementează condițiile contractuale generale și speciale la încheierea contractului de lucrări, dorește a veni în întâmpinarea problemelor enunțate mai sus prin actualizarea prețurilor la principalii factori de producție din această ramură de activitate.

Problema constă în faptul că această actualizare se face doar pentru contractele încheiate începând cu 1.07.2008, neținând cont de contractele încheiate anterior acestei date, care sunt afectate și ele de creșterea prețurilor.

Toate aceste lucruri permit acumularea de pierderi uriașe pentru constructori, putând conduce, în final, la dispariția societăților mici și mijlocii.

Astfel, în condițiile creșterii accelerate și continue a prețurilor la materiile prime pentru construcții, vă întreb, domnule prim-ministru, ce măsuri veți adopta pentru ca societățile de construcții ce au contracte în derulare încheiate înainte de 1.07.2008 să beneficieze de prevederile privind actualizarea prețurilor, conform Ordinului nr. 915/2008?

Aștept răspuns în scris și verbal.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Viorel Duca senior

Domnul senator Viorel Duca senior, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Interpelarea este adresată ministrului justiției.

Aveți cuvântul. Vă rog.

   

Domnul Viorel Duca senior:

Corect, domnule președinte.

Mulțumesc foarte mult.

Ca urmare a vizitei în Statele Unite ale Americii din 22.09.2008, am constatat cu stupoare și indignare situația unui caz inedit al familiei Minea Gheorghe și Minea Garofița, domiciliați la adresa 14450 SW Hargis Road, Beaverton, OR 97008.

Acest caz reprezintă o încălcare josnică atât a principiilor fundamentale ale justiției românești, precum și o dovadă a neglijenței autorităților administrativ-teritoriale bucureștene prin obstrucționarea actului de redobândire a proprietății de către familia Minea.

La data de 7.09.1973 familia Minea Gheorghe și Garofița a cumpărat proprietatea situată la adresa din strada Neajlov numărul 66, sectorul 8, București, plus 345 metri pătrați teren aferent.

La data de 20.12.1987 domnul Minea Gheorghe a cerut rămânerea definitivă în Statele Unite ale Americii, iar la data de 20.05.1989 s-a finalizat procesul de reîntregire a familiei sale în Statele Unite.

Ca urmare a doleanței familiei Minea de a-și stabili reședința permanentă și continuarea vieții în Statele Unite ale Americii, Consiliul Popular al Municipiului București, prin decizia nr. 772/19.04.1989, trece proprietatea de drept și de fapt a familiei Minea în proprietatea statului român, invocând în cele trei articole ale respectivei decizii nr. 772/1989

următoarele argumente:

  1. începând cu data de 21.01.1988 se trece, fără plată, în proprietatea statului imobilul situat la adresa din strada Neajlov numărul 66, sector 8, București, plus terenul aferent de 345 metri pătrați;
  2. începând cu aceeași dată, 21.01.1988, se trece în administrarea Întreprinderii de Construcții, Reparații și Administrație Locativă - Pajura, care va transcrie pe numele statului român dreptul de proprietate asupra imobilului.
 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, tot răspunsul acesta scris, cu toată documentația, înmânați-l staff-ului și va fi transmis Guvernului, nu ne citiți nouă tot dosarul.

 
   

Domnul Viorel Duca senior:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să mă înțelegeți.

 
   

Domnul Viorel Duca senior:

Am să închei și vă mulțumesc foarte mult.

Am să predau interpelarea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe Funar

Domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul.

Aveți o interpelare adresată prim-ministrului.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După cum cunoașteți, domnule prim-ministru, România este singura țară din Europa în care nu se face niciun control și este permisă introducerea aditivilor alimentari cancerigeni în multe produse alimentare și băuturi.

Senatorii și deputații Grupului parlamentar al PRM au elaborat și susținut în Parlament o propunere legislativă privind interzicerea E-urilor nocive sănătății în pâine și produse de panificație, carne și preparate din carne, dulciuri, băuturi răcoritoare și băuturi alcoolice.

Guvernul și parlamentarii grupurilor parlamentare ale PNL, UDMR, PSD, PC și PD-L au respins această inițiativă legislativă, fiind de acord cu genocidul la care sunt supuși românii ca urmare a consumului de produse cancerigene.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce acceptă Guvernul PNL-UDMR să existe în comerț produse ce conțin aditivi cancerigeni.

Urmăriți îmbolnăvirea în masă a românilor de cancer sau numai lichidarea lor lentă pentru a nu mai avea dificultăți în achitarea salariilor și a pensiilor?

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Alexandru Pereș

Domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul pentru a adresa o interpelare ministrului mediului și dezvoltării durabile.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 571/2006 Guvernul României a aprobat Programul pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinți Zlatna și Copșa Mică.

Erau nominalizate nouă obiective de investiții prioritare refacerii mediului și gospodăririi apelor, șapte dintre ele fiind destinate zonei Zlatna, județul Alba, cu o valoare de 194.000.000 de lei.

Aprobarea acestei sume și modul de decontare au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.267/2006.

Lucrările sunt într-o fază avansată de execuție, în schimb decontările financiare sunt stopate din luna iulie a anului 2008.

Constructorii sunt puși în situația de a opri lucrările, iar conservarea lor ar costa mult mai mult.

Domnule ministru, Am rugămintea să-mi comunicați ce măsuri va lua Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile pentru remedierea acestei situații.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Aurel Ardelean are o interpelare pe care a depus-o în scris.

Ea se referă la costurile serviciului medical pentru românii din țările Uniunii Europene și este adresată Ministerului Sănătății Publice.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri: Alexandru Pereș - de la domnul Barna Tánczos, secretar de stat în Ministerul Transporturilor

Trecem la răspunsuri.

Din partea Ministerului Transporturilor, domnul secretar de stat Tánczos Barna, vă rog să oferiți răspunsul domnului senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PD-L, legat de șoseaua de centură a orașului Sebeș, Alba.

   

Domnul Barna Tánczos - secretar de stat în Ministerul Transporturilor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator,

Referitor la întrebarea dumneavoastră ce vizează domeniul de activitate al ministerului nostru, înregistrată la Senat în data de 16.09.2008 și la Departamentul pentru relația cu Parlamentul din ministerul nostru, vă comunicăm următoarele:

Contractul de elaborare a proiectului tehnic și a documentației de licitație pentru sesiunea de autostradă Nădlac-Arad, Lugoj-Deva, Orăștie-Sibiu și varianta de ocolire pentru Sebeș a fost semnat în data de 9.05.2007 cu consultantul Diwi Consult International GmbH - Roughan & O'Donovon Consulting Engineers - IC Consulenten Ziviltechniker GesmbH.

Valoarea contractului este de 15.107.050 euro cu TVA.

În data de 14.11.2007 a fost avizat traseul autostrăzii pe toate cele trei sectoare în consiliul tehnico-economic al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.

În data de 24.01.2008 consultantul a prezentat studiul de fezabilitate pentru sectoarele Nădlac-Arad și Orăștie-Sibiu, iar în data de 12.02.2008 a fost prezentat studiul de fezabilitate pentru sectorul Lugoj-Deva.

În data de 30.06.2008 a fost predată versiunea finală a studiului de fezabilitate pentru cele trei sectoare de autostradă în vederea avizării acestora în consiliul tehnicoeconomic al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.

După aprobarea studiului de fezabilitate final, urmează întocmirea proiectului tehnic și a documentației de licitație pentru contractele de execuție.

Procedura de expropriere se va derula printr-un cabinet de avocatură sau prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri din subordinea CNADNR - SA, după caz.

Procedura va fi demarată după finalizarea studiului de fezabilitate.

Cererea de finanțare pentru obținerea fondurilor nerambursabile de la Comisia Europeană urmează a fi transmisă după încheierea procedurii de obținere a acordului de mediu.

Sectorul de autostradă Orăștie-Sibiu, incluzând varianta de ocolire Sebeș, va fi împărțit în trei secțiuni, fiecare secțiune urmând a face subiectul unui contract separat de execuție.

Semnarea acestor contracte de execuție de lucrări este estimată pentru luna iunie 2009, contractele având o durată de 36 de luni și o perioadă de garanție de 36 de luni.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule senator Alexandru Pereș, sunteți de acord cu răspunsul?

Vă rog.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Este - cum să vă spun? - al treilea răspuns identic pe care îl primesc la aceste sesizări.

Din păcate, ceea ce spunea domnul secretar de stat în răspuns probabil că este valabil pe undeva în cadrul Ministerului Transporturilor.

În schimb, situația din Sebeș, și cred că nu numai din Sebeș, ci din mai multe puncte ale țării, este dramatică.

Noi trebuie să dăm aceste explicații cetățenilor, ministrul transporturilor nu face deloc acest lucru.

Cred că o să revin, pentru că sunt forțat, dar vă rog frumos să nu mai dați răspunsuri din acestea cu studii de fezabilitate, cu una și cu alta.

Haideți și în teritoriu să vedeți cam ce spun cetățenii din aceste puncte unde circulația este ștrangulată, iar situația oamenilor din aceste orașe este groaznică.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Stimați colegi, din păcate, pentru celelalte întrebări Guvernul solicită amânarea termenului pentru răspunsuri.

Se solicită amânare la întrebarea domnului senator Vasile Dan Ungureanu, Grupul parlamentar al PSD, cu privire la finanțarea prin APDRP, adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; la întrebarea domnului senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al PRM, referitoare la indicatoarele de localitate, adresată Ministerului Internelor și Reformei Administrative, se solicită amânare pentru săptămâna viitoare; la întrebarea domnului senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PD-L, având ca temă poluarea cu formaldehidă a municipiului Sebeș, județul Alba, adresată Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile; la întrebarea domnului senator Vasile Dan Ungureanu, Grupul parlamentar al PSD, privind exploatarea forestieră, adresată Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile; la întrebarea domnului senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PD-L, cu privire la podul de pe DN1 care traversează râul Mureș; la întrebarea doamnei senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD, legată de activitatea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, adresată Ministerului Economiei și Finanțelor; de asemenea, la întrebarea domnului senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al PRM, referitoare la creșterea prețurilor la gazele naturale, adresată tot Ministerului Economiei și Finanțelor.

Domnul senator Vasile Dan Ungureanu, Grupul parlamentar al PSD, are de primit un răspuns la întrebarea privind fluidizarea accesului în incinta RAR Arad, adresată Ministerul Transporturilor.

Domnule secretar de stat Tánczos Barna, vă rog să-i transmiteți răspunsul în scris, pentru că nu este prezent.

Am încheiat ordinea de zi.

Vă mulțumesc pentru participare.

Ne vedem mâine, la ora 9.00.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.05.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 15 septembrie 2019, 13:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro