Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 14 octombrie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.99/24-10-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 14-10-2008 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 14 octombrie 2008

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 10,00.

Lucrările au fost conduse de domnii Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului și Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Dan Radu Rușanu, secretari ai Camerei Deputaților, și Ivan Cismaru, secretar al Senatului.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului și vă anunț că din totalul de 464 de deputați și senatori și-au înregistrat prezența 302. Sunt absenți 162. Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința comună de astăzi, în forma în care au fost distribuite tuturor deputaților și senatorilor.

Dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Ordinea de zi a fost aprobată în unanimitate.

Dacă, în legătură cu programul de lucru sunt comentarii? Vă informez că, potrivit deciziei Birourilor permanente reunite, l-am invitat pe guvernatorul Băncii Naționale să prezinte raportul B.N.R. și, de asemenea, să facă o scurtă informare asupra situației economico-financiare internaționale. Domnia sa va veni la ora 15,00. De aceea, la ora 15,00 vom prelua punctul de pe ordinea de zi care vizează Banca Națională.

Dacă, în legătură cu programul de lucru, cu aceste observații, sunt obiecții, observații? Nu. Vă mulțumesc.

La vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Programul de lucru a fost adoptat.

Stimați colegi,

Primele puncte pe ordinea de zi sunt proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe sau ordonanțe de urgență ale Guvernului, care privesc modificări, completări, rectificări ale bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și aprobarea unor conturi generale de execuție a bugetului de stat.

Rog secretariatul să invite de la comisiile reunite de buget finanțe pe unul dintre membri, care să prezinte raportul la aceste proiecte.

V-aș propune, pentru operativitate, ca aceste proiecte de lege să fie prezentate împreună, să se prezinte rapoartele comune de asemenea concomitent, urmând să avem împreună dezbateri generale pe toate aceste proiecte de lege și apoi dezbatere pe articole și vot în ansamblu pe fiecare proiect de lege în parte.

Dacă sunt obiecții la această procedură? Nu sunt.

Supun la vot propunerea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Procedura sa fost adoptată.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Carol Kovacs pentru a prezenta cele 20 de proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe sau ordonanțe de urgență ale Guvernului privitor la modificări, completări, rectificări ale bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat.

O să a avem imediat și un reprezentant al Comisiilor pentru buget-finanțe.

 
 

Domnul Kovacs Carol-Emil (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Pe ordinea de zi se află o serie de proiecte de lege pentru aprobarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului referitoare la unele reglementări ale unor măsuri financiare, și mă refer în mod deosebit la cele referitoare la rectificările bugetare.

Ca atare, în numele Guvernului, cu tot respectul, vă propunem spre aprobare aceste proiecte de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

În legătură cu amendamentele propuse de comisii? Poziția Guvernului?

 
 

Domnul Kovacs Carol-Emil:

De asemenea, vreau să fac precizarea că amendamentele care au fost puse în discuție la comisiile de buget-finanțe reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, aceste amendamente a fost acceptate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Rog raportul comisiilor.

Înțeleg că comisiile își mențin raportul de adoptare pentru toate aceste proiecte.

Trecem, pe rând, la dezbaterile pe aceste proiecte, dezbateri pe articole.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2007 pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr.486/2006.

Pct.1. Proiectul de Lege nr.486/2006.

(Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2007 pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr.486/2006.)

Lucrăm pe anexa cu amendamentele comisiei, pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Pct.1. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct.1 din raport.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.2. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.3. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.4. Observații? Nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Supun votului dumneavoastră proiectul în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Acesta a fost Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2007.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2007 privind aprobarea unor măsuri financiar-bugetare pe anul 2007.

Pct.2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2007.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamentele comisiei, anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

La pct.1, obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Pct.2. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Adoptat.

Textul ordonanței.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2007.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Pct.3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Comisia, vă rog?

 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am rugămintea să deschideți la amendamente admise și pct.4 și pct.5 să le retragem. Deci, față de raportul cu amendamentele admise, rog ca pct.4 și pct.5 să fie retrase.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înțeles. Vă mulțumim foarte mult.

Trecem atunci la dezbaterile pe articole.

Pct.1. Obiecții, observații, comentarii? Nu.

Supun votului dumneavoastră pct.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.2. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.3. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2007.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr.486/2006.

Pct.4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe 2007, nr.486/2006.

Intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Pct.1. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct.1.

Cine este pentru? Adoptat. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Pct.2. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Trecem la votul pe Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/2007.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Proiectul a fost adoptat în unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr.486/2006.

Pct.5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu există amendamente respinse.

Pct.1. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct.1.

Cine este ? vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Pct.2. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat, în unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/2007 modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr.486/2006.

Trecem la pct.6, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/2007 privind modificarea Legii bugetului de stat pe 2007.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise ale comisiei.

Pct.1. Obiecții, observații, comentarii? Nu.

Supun votului dumneavoastră pct.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Pct.2. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Am finalizat dezbaterile pe articole.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.40/2007 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007.

Pct.7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.40/2007 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamentele comisiei.

Există un singur amendament.

Obiecții, observații, comentarii? Nu.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Legea a fost adoptată în unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr.486/2006.

Pct.8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2007.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Există și amendamente respinse. Vă consult dacă se susțin. Nu se susțin.

Pct.1 din anexa cu amendamente admise. Obiecții, observații, comentarii? Nu.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Pct.2. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Trecem la votul pe proiectul de lege.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege de la pct.8.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/2007 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007.

Pct.9. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/2007 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu există intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Există un singur amendament respins. Se susține? Nu se susține.

Trecem la votul final asupra acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/2007 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007.

Pct.10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/2007 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Există 5 amendamente respinse.

Vă consult dacă se susțin. Nu se susțin amendamentele respinse.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2007 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, aprobat prin Legea nr.487/2006.

Pct.11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2007 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, aprobat prin Legea nr.487/2006.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Legea a fost adoptată în unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.134/2007 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007

Pct.12. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.134/2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Vă consult.

Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Există un amendament respins. Vă consult dacă se susține. Nu se susține.

Trecem la votul pe ansamblu asupra legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Niciunul.

S-a adoptat în unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Pct.13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Există trei amendamente respinse.

Vă consult dacă se susțin. Nu se susțin.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2008.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Pct.14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Vă rog.

 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să vă uitați la amendamente admise și la pct.(2) lit.g) - organizarea și desfășurarea Summit-ului N.A.T.O., alegerilor locale și parlamentare și pentru participarea României la Expoziția internațională 2008, "Apa și dezvoltarea durabilă", Saragosa, Spania, și "pentru Camera Deputaților."

Deci, trebuie adăugat, după "și", "pentru".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Este o îndreptare. Este un amendament de natură tehnico-legislativă. Vă rog să se consemneze.

Fără îndoială, este o completare.

Dacă există alte intervenții la acest proiect?

Vă rog, domnule deputat Străchinaru, la amendamente respinse, vă rog.

 
 

Domnul Petre Străchinaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

A devenit o practică faptul de a supune aprobării Parlamentului prevederile unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, care au ca obiect în special rectificări bugetare doar la final de sesiune, când acestea și-au produs deja efectul și când orice modificare prin lege devine superfluă.

Dar prevederile acestei ordonanțe de urgență produc efecte și în viitor. Or, acestea se reflectă negativ în activitatea instituțiilor de cultură. Din acest motiv, comisiile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, comisiile de cultură, artă și mass-media au depus un amendament pentru anularea art.19, abrogarea art.19 care, după părerea noastră și în urma semnalării de către directorii unor instituții culturale, provoacă foarte multe greutăți în activitatea lor financiară.

Acest aspect a fost remarcat la timpul său de Ministerul Culturii care l-a semnalat Ministerului Finanțelor, arătând faptul că bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor publice de cultură, odată aprobate ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite, creează situația în care nu se pot respecta prevederile art.63 din Legea nr.500 din 2002 privind finanțele publice.

Practica aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37 arată îngreunarea procesului de procedură, de adaptare, modificare a acestora, în condițiile în care anexele la bugetul Ministerului Culturii și Cultelor se pot modifica numai prin acte normative de rang superior.

Printr-o adresă a Ministerului Culturii și Cultelor s-a semnalat acest lucru în timpul elaborării acestei ordonanțe de urgență.

Dincolo de aspectele negative menționate, adoptarea proiectului ordonanței de urgență în forma prezentată va avea ca efect principal imposibilitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice ale instituțiilor publice de cultură.

Eu vă solicit să aprobați acest amendament privind abrogarea art.19.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

În momentul în care vom ajunge atunci la acest punct, îl voi supune, fără îndoială, votului dumneavoastră.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Pct.1 din anexa cu amendamente admise.

Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Pct.2 din anexa cu amendamente admise.

Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a adoptat.

Amendamentul respins de la pct.1 din anexă. Se susține? Nu se susține.

Amendamentul respins de la pct.2 din anexă. Se susține?

Poziția comisiei? Comisia își menține poziția.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art.19.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 39 de voturi pentru.

Voturi contra eliminării? Vă rog să numărați. 47 voturi.

Abțineri? O abținere.

Restul colegilor nu au votat.

Pct.3. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră... Este amendament respins, nu este necesar.

Supun votului dumneavoastră pct.14 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2008, în ansamblu.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 17 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Pct.15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2008.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Există un amendament respins.

Vă consult dacă se susține? Nu se susține.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unu.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43 a fost adoptat.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului de execuție al bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a contului general al datoriei publice aferente anului 2005, împreună cu Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2005.

Pct.16. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului de execuție a bugetului fondului unic național de asigurări sociale de stat și a contului general al datoriei publice aferente anului 2005.

Se discută împreună cu raportul public al Curții de Conturi pe anul 2005.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat și a contului de execuție a bugetului fondului național unic de asigurări sociale de stat, precum și a contului general al datoriei publice aferente anului 2005.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Proiectul a fost adoptat.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005, precum și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2005, împreună cu Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2005.

Pct.17. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2005, precum și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2005.

Se discută împreună cu raportul public al Curții de Conturi pe anul 2005.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005, precum și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pentru 2005.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006, precum și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2006, împreună cu Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2006.

Pct.18. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006, precum și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2006.

Se discută împreună cu raportul public al Curții de Conturi pe anul 2006.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006, precum și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor de șomaj pe anul 2006.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea contului general de execuție a bugetului de stat, a contului de execuție al bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a contului general al datoriei publice aferente anului 2006, împreună cu Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2006.

Pct.19. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuție a bugetului de stat, a contului de execuție a bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a fondului general al datoriei publice aferente anului 2006.

Se discută împreună cu raportul public al Curții de Conturi pe anul 2006.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuție a bugetului de stat, a contului de execuție a fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a contului general al datoriei publice aferente anului 2006.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog să numărați.

Cu 22 de abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului de execuție al bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a contului general al datoriei publice aferente anului 2007 și Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, precum și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2007. (retrimitere la comisiei).

Pct.20. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului de execuție a bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a contului general al datoriei publice aferente anului 2007.

Se discută împreună cu Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, precum și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor de șomaj pe 2007, dar înțeleg că comisiile pentru buget cer prelungirea termenului la aceste proiecte. Nu avem raportul public al Curții de Conturi. Pentru prelungirea termenului, voi solicita votul plenului. Termen, o lună? 3 luni? 3 luni.

Supun votului dumneavoastră propunerea de prelungire a termenului de raport cu 3 luni, până la depunerea raportului Curții de Conturi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a retrimis la comisie, cu termen 3 luni.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea art.44 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor.

Pct.21. Propunerea legislativă pentru completarea art.44 din Legea nr.96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor.

Am primit un raport de respingere pentru această propunere în sesiunea precedentă. Raportul nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat. Ca urmare, potrivit prevederilor Regulamentului Camerei, care completează Regulamentul Camerelor reunite, s-a hotărât dezbaterea pe articole a proiectului într-o ședință ulterioară, urmând a se supune votului adoptarea proiectului.

Vă rog, domnul Kerekes, din partea comisiei.

 

Domnul Kerekes Károly:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia își menține propunerea de respingere și dacă-mi permiteți să reamintesc că această propunere legislativă nu este compatibilă cu acquis-ul comunitar, întrucât sunt încălcate dispozițiile art.23 din Tratatul de la Amsterdam, care statuează libera circulație a mărfurilor în întregul spațiu comunitar.

De asemenea, propunerea încalcă și principiile liberei concurențe, întrucât creează un regim discriminatoriu între produsele naționale și produsele care provin din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În consecință, domnule președinte, propunem respingerea acestei inițiative legislative.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
 

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În calitate de inițiator, vreau să afirm aici, la tribuna Parlamentului, că doresc să încalc acquis-ul comunitar la fel de mult cum îl încalcă și Președintele Franței, care nu utilizează pentru deplasările oficiale decât mașini de producție națională, franceză.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Eu sunt obligat, fără îndoială, să supun votului această lege, chiar dacă ea este împotriva legislației comunitare și a bunului-simț.

Vom vota. Procedura, o reamintesc și o subliniez și pentru colegii senatori procedura pe care o aplicăm. Votăm pe articole, cu propunere de adoptare, după care, la votul final, va fi propunere de adoptare, chiar dacă articolele au fost respinse. Propunerea de adoptare a trebuit să întrunească majoritatea calificată de 234 de deputați și senatori.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? 7 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 7 voturi pentru și o abținere, titlul legii a fost respins.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? 6 voturi.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu un vot împotrivă și o abținere, articolul unic a fost respins.

Vom supune plenului reunit propunerea de adoptare a acestui proiect, în speranța că nu va întruni cele 234 de voturi.

Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, propunerea de adoptare a propunerii legislative pentru completarea art.44 din Legea nr.96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, atrăgându-vă atenția că s-au respins atât titlul, cât și articolul unic.

Cine este pentru? Un vot pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu un singur vot pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Reexaminarea unor prevederi din Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 1177/2007 (adoptat raportul comisiei, care propune respingerea legii).

Pct.22. Reexaminarea unor prevederi din Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 1177/2007.

Rog Comisia juridică să ne explice ce facem noi în Camerele reunite pe tema unei legi privitoare la alegeri, că nu înțeleg foarte clar.

Reexaminarea unor prevederi din Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, raport comun al celor două Comisii. Dar ce treabă are cu Camerele reunite? Ne-ați făcut raport. Cred că este vorba de o clarificare între cele două comisii juridice, dar acest proiect nu are a se regăsi pe ordinea de zi a Camerelor reunite.

Mulțumesc.

Prezentarea și dezbaterea raportului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de asigurări în anul 2006 și a raportului comun al Comisiilor pentru buget ale Camerei Deputaților și Senatului cu privire la raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de asigurări în anul 2006.

Pct.23. Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de asigurări în anul 2006.

Rog comisia să ne prezinte raportul.

 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu cred că dorește plenul să asculte tot raportul, pentru că sunt câteva zeci de pagini. O să vă citesc numai un rezumat.

În ședința comună a Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului din data de 5 septembrie 2007 au fost prezentate următoarele materiale: raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de asigurări în 2006; raportul anual al Băncii Naționale a României; raportul de audit al activității Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private în perioada 7 decembrie 2005 - 31 decembrie 2006; raportul special al Avocatului Poporului privind execuția bugetară a Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Birourile reunite au decis să transmită raportul de audit al activității Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, pentru ca împreună cu Comisia pentru buget, finanțe și bănci, activitate bancară și piața de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din Senat să întocmească, până la data de 25 septembrie, raportul necesar prezentării acestuia într-o viitoare ședință a Camerei Deputaților și Senatului.

În ceea ce privește raportul special al Avocatului Poporului privind execuția bugetară a Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, Birourile permanente reunite au decis să îl transmită spre informare Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, precum și comisiilor similare din Senat.

Domnule președinte,

Raportul este pozitiv asupra Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și numai dacă doriți să-l citesc în integralitatea lui, eu vă pot citi.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Propunere. Mulțumesc.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Să-l supuneți spre vot plenului Camerei...

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamne ferește! Nu-l supunem la vot pe acesta.

Dacă există intervenții la dezbateri generale, stimați colegi? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Luăm act de prezentarea și dezbaterea raportului, acesta nu se supune votului plenului Parlamentului.

 
Prezentarea și dezbaterea raportului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de asigurări în anul 2007 și a raportului comun al Comisiilor pentru buget ale Camerei Deputaților și Senatului cu privire la raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de asigurări în anul 2007.

Pct.24. Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de asigurări în anul 2007.

Comisia, vă rog.

 

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

În baza Regulamentului de funcționare a celor două Camere, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat și Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților propun plenului Parlamentului supunerea spre dezbatere a raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de asigurări în anul 2007.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt. Luăm act de prezentarea și dezbaterea raportului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de asigurări în anul 2007.

 
Prezentarea și dezbaterea raportului de activitate, raportului anual de audit financiar și execuției bugetului de venituri și cheltuieli ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe anul 2006 și a raportului comun al Comisiilor pentru buget și al Comisiilor pentru muncă și protecție socială ale celor două Camere ale Parlamentului cu privire la raportul de activitate, raportul anual de audit financiar și execuția bugetului de venituri și cheltuieli ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe anul 2006.

Pct.25. Raportul de activitate, Raportul anual de audit financiar și Execuția bugetului de venituri și cheltuieli ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe anul 2006.

Comisia, vă rog.

 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi citi tot concluzia comisiilor.

Comisiile permanente ale celor două Camere apreciază că, în cursul anului 2006, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private și-a creat propria structură organizatorică, cu direcții și servicii specializare, care își desfășoară activitatea conform prevederilor actelor normative în vigoare.

În același timp, a pus la dispoziție, prin intermediul paginii proprii de internet, www.csspp.ro, informații publice, rapoarte anuale, acte normative elaborate, precum și toate comunicatele, respectiv informații de presă difuzate către comisii.

În baza Regulamentului de funcționare a celor două Camere, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială din Senat și Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților propun plenului Parlamentului supunerea spre dezbatere a raportului de activitate pe anul 2006 al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale. Nu se supune votului.

Luăm act de prezentarea și discutarea raportului.

 
Prezentarea și dezbaterea raportului Comisiei comune speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetului Curții de Conturi pe anul 2005. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Hotărâre a Parlamentului României privind aprobarea execuției bugetului Curții de Conturi pe anul 2005.

Pct.26. Raportul asupra execuției bugetului Curții de Conturi pe anul 2005, însoțit de Proiectul de Hotărâre privind aprobarea execuției bugetului Curții de Conturi pe anul 2005.

Comisia, vă rog.

 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința comună din data de 5 septembrie 2006, Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, examinând lista problemelor care fac obiectul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, au decis să solicite Comisiei comune speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetului Curții de Conturi pe 2005 să finalizeze dezbaterea raportului asupra execuției bugetului Curții de Conturi pe anul 2005, termen 13.06.2007, astfel încât raportul Comisiei comune speciale să fie depus până la data de 10 octombrie 2007.

Voci din sală:

Mai tare.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Da? Bine!

Ceea ce s-a și făcut și propun spre analiză Camerei Deputaților și Senatului raportul asupra execuției bugetului Curții de Conturi pe anul 2005.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Stimați colegi,

Trebuie să adoptăm o hotărâre a Parlamentului României privind aprobarea execuției bugetului Curții de Conturi pe anul 2005.

Hotărârea a fost distribuită la casetele parlamentarilor. Ea cuprinde un articol unic prin care se aprobă execuția și are în anexă contul de execuție bugetară, detalierea pe articole de cheltuieli.

Supun votului dumneavoastră titlul hotărârii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? o abținere.

S-a aprobat titlul hotărârii.

Articolul unic. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? o abținere.

S-a adoptat articolul unic.

Supun votului dumneavoastră anexa.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere s-a adoptat și anexa.

Supun votului dumneavoastră Hotărârea privind aprobarea execuției bugetului Curții de Conturi pe anul 2005 în ansamblul său.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? o abținere.

Cu două voturi împotrivă și o abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Înainte de a trece mai departe, stimați colegi, avem o clarificare legată de pct.22, s-a lămurit situația. Deci am clarificat responsabilitatea Camerelor reunite pentru proiectul de la pct.22.

(Reexaminarea unor prevederi din Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 1177/2007.)

Rog Comisiile juridice să prezinte pe scurt raportul, pentru că va trebui să ne pronunțăm prin vot.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Este un proiect care a fost adoptat prin asumarea răspunderii, iar Comisiile juridice au un raport de respingere. De aceea, trebuie supus plenului acest raport de respingere.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Raportul de respingere vine ca urmare a obiecțiilor Curții Constituționale și în urma preluării prevederilor legii pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în actuala legislație, referitoare la votul uninominal.

Practic este vorba de o procedură tehnică, prin care acest proiect de lege este respins.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Vă rog să votați cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul a fost respins, fiind înlocuit cu cel adoptat în Parlament.

 
Prezentarea și dezbaterea raportului de activitate pe anul 2006 al Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a raportului comun al Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului cu privire la raportul de activitate pe anul 2006 al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Pct.27. Raportul de activitate pe anul 2006 al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Comisia, vă rog frumos, dacă vreți să prezentați raportul.

 

Domnul Costache Canacheu:

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au analizat raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2006 și au reținut în sinteză principalele aspecte și concluzii.

În anul 2006, activitățile desfășurate de Consiliu au vizat, cu prioritate, finalizarea și aprobarea strategiei naționale de securitate a României, elaborarea strategiei naționale de apărare a țării, consolidarea profilului distinct al României în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a Uniunii Europene și a celorlalte organizații internaționale la care România este parte.

A constat, de asemenea, în urmărirea activității de elaborare a strategiei de transformare a armatei României, dezbaterea și avizarea acesteia, precum și aprobarea planului-cadru pentru continuarea procesului de modernizare și restructurare a forțelor armate.

Pentru anul 2007, Consiliul a prevăzut în programul său de activitate o serie de măsuri în scopul asigurării direcțiilor de acțiune pentru participarea activă a instituțiilor statului la înfăptuirea unor deziderate majore atât în plan intern, cât și în plan extern.

În urma analizei, comisiile au avizat favorabil raportul Consiliul Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2006 și au hotărât să-l supună spre examinare și aprobare plenului, în conformitate cu prevederile art. 65 alin.(2) lit.g) din Constituția României, republicată.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Luăm act de raportul de activitate pe anul 2006.

 
Prezentarea și dezbaterea raportului de activitate pe anul 2007 al Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a raportului comun al Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului cu privire la raportul de activitate pe anul 2007 al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Pct.28. Raportul de activitate pe anul 2007 al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Vă rog, domnule președinte.

 

Domnul Costică Canacheu:

Ce repede trec anii!

În conformitate cu competențele ce le revin, Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale celor două Camere ale Parlamentului României au fost sesizate pentru analiză și întocmirea raportului comun privind activitatea desfășurată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în anul 2007.

În urma analizei raportului prezentat, comisiile au concluzionat că, în anul 2007, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și-a axat eforturile pe continuarea modernizării domeniului securității naționale, printr-o mai bună coordonare a instituțiilor naționale cu atribuții în acest domeniu.

Eforturile s-au focalizat asupra structurilor, normelor, relațiilor, misiunilor, instruirii și resurselor sistemului, cu stricta respectare a principiilor democrației, eficienței, transparenței și non-partizanatului politic.

Conform prevederilor strategiei de securitate națională a României, principalele direcții de acțiune a tuturor instituțiilor care au responsabilități în domeniul securității naționale, în concordanță cu principiile democratice, sunt: consolidarea rolului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene, concomitent cu întărirea capacității noastre de a acționa ca vector dinamic al politicilor vizând securitatea Euro-Atlantică; crearea unui sistem modern, eficient și participativ de proiectare, planificare și evaluare a politicii de securitate; participarea la fundamentarea unui nou cadru legislativ privind transformarea instituțiilor cu responsabilități în domeniu, în acord cu cerințele noului mediu de securitate; elaborarea și implementarea unei noi concepții privind rolul politicii de apărare în cadrul politicii de securitate, pentru a face față noilor provocări.

În acest context, în anul 2007, au fost adoptate 174 de hotărâri care au fost îndeplinite sau care sunt în curs de a se realiza.

Pentru a prezenta în detaliu activitățile desfășurate, raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost structurat pe zece capitole, care se referă la: coordonarea activității instituțiilor sistemului securității naționale pentru consolidarea statutului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice; activitatea de apărare și ordine publică; coordonarea unitară a activității de informații, contrainformații și de securitate; precum și măsurile destinate întăririi securității naționale și sunt menționate, de asemenea, și alte activități.

Pentru anul 2008, raportul prezintă o serie de considerente și perspective strategice, avându-se în vedere măsurile și acțiunile preconizate pentru participarea susținută a instituțiilor statului la înfăptuirea unor deziderate majore atât pe plan intern, cât și pe plan extern.

În urma analizei, Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au avizat favorabil raportul comun privind activitatea desfășurată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în anul 2007 și au hotărât să-l supună spre examinare și aprobare plenului Parlamentului, în conformitate cu prevederile art. 65 alin.(2) lit.g) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Vă propun să luăm act, atunci, de raportul de activitate pe 2007 al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Conform informării pe care v-am făcut-o la începutul ședinței... Vă salut doamna președinte și vă invităm un loc de prim-ministru acolo... (În sală a intrat doamna Lidia Bărbulescu, președinta Consiliului Superior al Magistraturii.)

Cele trei puncte, 29, 30 și 31, se vor discuta la ora 15.

 
Prezentarea și dezbaterea raportului asupra activității desfășurate de Consiliul Legislativ în anul 2006, a raportului asupra activității desfășurate de Consiliul Legislativ în anul 2007 și a raportului comun al Comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului cu privire la raportului asupra activității desfășurate de Consiliul Legislativ în anul 2006 și la raportului asupra activității desfășurate de Consiliul Legislativ în anul 2007.

Trecem la pct.32. Raportul asupra activității desfășurate de Consiliul Legislativ în anul 2006.

Vă rog, domnule președinte, dacă doriți pe scurt să prezentați raportul. Dacă doriți să le prezentați pe amândouă - și 2006 și 2007.

Întâi autorul raportului și pe urmă vă invit să vă prezentați raportul.

 

Domnul Dragoș Iliescu (președintele Consiliului Legislativ):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Cele două rapoarte de activitate ale Consiliului Legislativ, pe 2006 și 2007, au în vedere activitatea desfășurată de această instituție în îndeplinirea rolului său constituțional.

Avem în vedere, în principal, avizarea tuturor proiectelor de acte normative, proiecte de lege, propuneri legislative, ordonanțe, ordonanțe de urgență, hotărâri ale Guvernului, avizarea republicărilor și rectificărilor, ținerea evidenței oficiale a legislației.

Având în vedere faptul că trebuie prezentat extrem de pe scurt, am să vă spun doar că, în cei doi ani de activitate care fac obiectul celor două rapoarte, au fost avizate circa 4000 de proiecte de acte normative, cam 2000 de proiecte în fiecare din cei doi ani.

S-a constatat o creștere calitativă a modului de elaborare a acestor proiecte, astfel încât avizele au putut să direcționeze modul de redactare al acestora, în principal din punct de vedere al tehnicii legislative.

O altă preocupare a fost aceea că am urmărit modul în care documentele Uniunii Europene sunt transpuse în planul legislației interne, mai ales începând cu anul 2007, când România a căpătat un alt statut.

În ceea ce privește evidența oficială a legislației, știți foarte bine, sunt convins că cunoașteți, elaborăm un repertoriu anual, la care am reușit, începând de anul trecut, să atașăm un CD, deci cu forma informatizată a acestor informații.

Toate celelalte aspecte legate de activitatea Consiliului se regăsesc în cele două rapoarte dezvoltate pe larg, atât în cuprinsul lor, cât și în anexe, astfel încât, cu permisiunea dumneavoastră, n-am să vă rețin atenția mai mult decât trebuie.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Vă rog, domnule președinte Andon, raportul comisiilor pentru amândouă, dacă doriți, și 2006 și 2007.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

De altfel, concluziile sunt comune.

Analizele s-au efectuat simultan.

Confirmăm cele prezentate aici de domnul președinte al Consiliului Legislativ. Ele au fost analizate cu atenție și de membrii celor două comisii.

Prezent la analiză, domnul președinte al Consiliului Legislativ a răspuns întrebărilor care i-au fost puse și a prezentat o serie de probleme cu care se confruntă, totuși, instituția, printre care: oportunități de finanțare a tuturor posturilor atribuite.

Președintele Consiliului Legislativ ne-a asigurat că, pe viitor, intenționează să anexeze o listă cu actele normative incidente în materie la emiterea avizelor pentru a susține și mai documentat activitatea legislativă.

Membrii celor două Comisii juridice au apreciat în mod deosebit activitatea desfășurată în cei doi ani de personalul Consiliului Legislativ, competența și seriozitatea sa, eficiența și cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, cele două comisii au hotărât să supună spre dezbatere și adoptare Camerelor raportul de activitate pe anul 2006, raportul de activitate pe anul 2007.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Vă rog frumos, domnul deputat Vainer.

 
 

Domnul Aurel Vainer:

Domnilor președinți,

Stimați colegi deputați și senatori,

Îngăduiți-mi să spun câteva cuvinte despre activitatea Consiliul Legislativ, în nume personal și al Grupului minorităților naționale.

Apreciem, cel puțin pentru trei motive activitatea Consiliului:

  1. Caracter operativ, adică promptitudine în acordarea avizelor Consiliului Legislativ.
  2. Caracter constructiv.
  3. Competență și acuratețe profesională.

Dați-mi voie să spun că pentru noi, mai ales cei de la comisii, eu mă refer la Comisia pentru politică economică, întotdeauna avizul Consiliului Legislativ este un document extraordinar de important pentru abordarea diferitelor proiecte de lege.

Așadar, mulțumesc domnilor și doamnelor de la Consiliul Legislativ, președintelui și, de ce nu, tuturor oamenilor care lucrează acolo.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt alte intervenții la dezbateri generale. Atunci luăm act de prezentarea raportului asupra activității desfășurate ale Consiliului Legislativ în 2006, respectiv 2007.

 
Prezentarea și dezbaterea raportului privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2007, a raportului privind starea justiției - 2007, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii, și a raportului comun al Comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului cu privire la raportului privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2007 și a raportului privind starea justiției - 2007, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Vă propun să trecem la pct. 36. Raport privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2007; Raport privind starea justiției în anul 2007, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Salut prezența doamnei președinte a CSM, doamna judecător Lidia Bărbulescu, și o invit să prezinte cele două rapoarte. Vă rog, doamna președintă.

 

Doamna Lidia Bărbulescu (președinta Consiliului Superior al Magistraturii):

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Consiliul Superior al Magistraturii a continuat să-și îmbunătățească activitatea începând cu 2005, când a preluat atribuțiile de la Ministerul Justiției, continuând cu 2006 și devenind eficient în 2007.

Consiliul Superior al Magistraturii și-a îndeplinit, credem noi, obligația constituțională de garant al independenței justiției, iar între atribuțiile cele mai importante, pe care le-a avut în vedere în anul 2007, a fost unificarea practicii judiciare, ocuparea posturilor vacante din sistem și planificarea resurselor de personal pe următorii cinci ani, consolidarea capacității instituționale a Consiliului, colaborarea eficientă cu toate instituțiile din sistemul judiciar.

De asemenea, am avut în vedere o continuă îmbunătățire a activității în sistemul judiciar, nu numai pe resursa umană - sens în care am folosit pentru aducere în sistem toate pârghiile legale, am reușit să ocupăm o parte din posturile vacante, sperăm ca, în continuare, activitatea în acest sens să fie una foarte bună.

De asemenea, prin inspecția judiciară, am căutat să facem o evaluare a sistemului și din punct de vedere calitativ, dar și cantitativ, pentru a identifica cele mai bune pârghii de acordare a sistemului la cerințele societății.

Ne-am preocupat, îndeosebi, de o bună colaborare cu celelalte instituții ale statului și credem că am și reușit, atât prin atributul pe care legea de organizare ni-l conferă, al avizării actelor normative, ceea ce de altfel am și făcut în anul 2007.

M-aș referi acum la activitatea desfășurată și raportul privind starea justiției, arătând că, prin inspecția judiciară a CSM-ului, am efectuat controale de fond la aproape toate Curțile de apel și Parchetele de pe lângă acestea, tocmai pentru a identifica vulnerabilitățile sistemului.

Am făcut o analiză cantitativă a volumului de activitate, constatând că acesta a suferit creșteri atât la nivelul instanțelor, cât și la nivelul parchetelor.

Evident că analiza cantitativă nu este una care să indice parametrii situației din justiție, de aceea, prin același mod, am făcut și o analiză calitativă a activității instanțelor și parchetelor, constatând că, atât din punct de vedere al aplicării legii, dar și al legislației internaționale, s-au făcut progrese.

În acest sens, ne-a preocupat și ne va preocupa în continuare și vom acorda importanță deosebită pregătirii inițiale și continue a magistraților, prin Institutul Național al Magistraturii, care își desfășoară activitatea în coordonarea CSM-ului, dar sigur că nu ne este indiferentă pregătirea personalului auxiliar de specialitate, astfel încât și în această direcție avem programe pe care le desfășurăm printr-o pregătire inițială și continuă, cu ajutorul Școlii Naționale de Grefieri, instituție aflată, de asemenea, în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

Îl rog pe domnul președinte Sergiu Andon să prezinte raportul comisiilor reunite.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte,

Datele expuse sintetic de doamna președinte a Consiliul Superior al Magistraturii au fost ascultate cu atenție - datele celor două rapoarte - și de către membrii Comisiilor juridice reunite în ședință comună, în ziua de 13 octombrie 2008.

Având în vedere activitatea depusă de către Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenței justiției, cele două comisii au apreciat că aceasta s-a desfășurat potrivit atribuțiilor stabilite prin Legea nr.303/2004 și Legea nr.304/2004 și Legea nr.317/2004, republicate, cu modificările și completările ulterioare.

În consecință, cele două Comisii juridice au hotărât cu unanimitate de voturi să supună spre prezentare Camerelor reunite ale Parlamentului atât raportul de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2007, cât și raportul privind starea justiției pe anul 2007, potrivit prevederilor art.38 alin.(6) din Legea nr.317/2004 privind această instituție, cu republicările ulterioare.

Totodată, facem precizarea că prezentarea rapoartelor Consiliului Superior al Magistraturii în fața Parlamentului nu se finalizează cu o calificare prin exprimarea unui vot, avându-se în vedere principiul constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat, în cadrul democrației constituționale, consfințit prin art.1 alin.(4) din legea fundamentală a statului nostru.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Ponta, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu o să am o intervenție lungă, pentru că vroiam doar să spun că, la fel ca și în comisie, ieri - sigur, ieri au fost câțiva colegi prezenți - se pare că starea justiției și activitatea CSM-ului este foarte puțin importantă.

Regret modul mai mult decât formalist în care s-au discutat. Probabil că foarte puțini din colegi au văzut cele două rapoarte, sunt foarte voluminoase și, dacă trebuie să facem ceva doar pentru că scrie în lege, să ne facem că am citit rapoartele, să ne facem că le discutăm, din punctul nostru de vedere este o pierdere pentru raportul normal între Parlament și justiție.

Mi-aș fi dorit să avem cu adevărat o discuție în comisii și în plen asupra problemelor, împlinirilor și neîmplinirilor din justiție. Se pare că nu-i posibil, e mai importantă campania electorală. Dar vroiam să spun acest lucru, în numele meu și al colegilor mei din PSD.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Costache Mircea.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Fac de la început precizarea că raportul pe 2007, cu bune și cu rele, nu vizează instituția sub președinția doamnei Bărbulescu. Deci, ne referim la o perioadă pe care dânsa o reprezintă aici, fără să și-o asume din punctul de vedere al modului cum a funcționat Consiliul Superior al Magistraturii în anul 2007.

Ceea ce știm noi toți este că cetățenii care ni se adresează la birourile parlamentare, cetățenii care se adresează la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, la alte comisii - pentru drepturile omului, cea juridică, de învățământ, la toate comisiile Parlamentului, evidențiază faptul că există mari nemulțumiri în rândul populației în legătură cu felul cum funcționează justiția. Și cazuri concrete se pot furniza, când comisii parlamentare dispun instituțiilor abilitate ale statului reanalizarea, verificarea felului cum s-au derulat anumite acțiuni în instanțe, iar răspunsul din partea Consiliului Superior al Magistraturii este invariabil, acela că nu s-au semnalat deficiențe majore, că judecătorii sunt suverani și nu răspund decât în fața propriei conștiințe. Iar unii dintre ei nu au.

Am dori ca pe viitor justiția să-și facă datoria, iar Inspecția Judiciară să manifeste mai multă exigență față de felul cum se înfăptuiește justiția în România.

Atâta am vrut să precizez.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Florin Iordache.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, apreciem activitatea CSM-ului și o analizăm pentru 2007.

În 2008, într-adevăr, CSM-ul a făcut niște pași importanți dar cred că, pentru că tot suntem în Parlament, ar trebui la o viitoare modificare constituțională să dăm CSM-ului și dreptul de inițiativă legislativă, pentru că, iată, avem o serie de acte normative, mă refer la Codurile penale - Codul de procedură penală, Codul civil - care, datorită lipsei de activitate a ministrului de tristă amintire Monica Macovei, au fost blocate în Parlament, miniștrii care s-au succedat apoi la justiție n-au făcut nimic și de aceea cred că trebuie să facem și să dăm puteri mai mari CSM-ului pentru că, într-adevăr, CSM-ul a demonstrat în 2008, sub președinția noii conduceri, că poate face mai mult și este garantul într-adevăr al independenței justiției, Parlamentul fiind un organism politic.

Sper că viitorul Parlament va da puteri mai mari CSM-ului, pentru că singurul care poate schimba în acest moment este nu ministrul justiției, care este un om politic, ci CSM-ul, ca reprezentant al judecătorilor și procurorilor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Manta.

Vă rog.

 
 

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este în afară de orice îndoială faptul că justiția în ultimii ani s-a perfecționat și funcționează din ce în ce mai bine.

În același timp, cred - și acesta este un lucru bun - faptul că, iată, s-au majorat salariile, care să le asigure o independență reală, politicul n-are o influență sau are o influență din ce în ce mai mică. Eu aș zice că, dimpotrivă, uneori se manifestă influențe, să zic așa, subiective, de la caz la caz. Dar una peste alta, se poate afirma cu certitudine că politicul nu mai are influență în activitatea justiției.

Cu toate acestea, din nefericire și pentru justiție și pentru societatea românească s-a creat această senzație că judecătorii nu răspund în fața nimănui, nici măcar în fața justiției. Și aceasta este o dramă, repet, și pentru justiție și pentru societatea românească.

De aceea, aș propune - și pentru acest lucru am venit aici, la microfon - ca CSM-ul, prin Inspecția Judiciară, evident, prin organul său de specialitate să fie cu adevărat un organ care controlează pe cei ce greșesc pentru că, până la urmă, toată lumea trebuie să răspundă pentru ceea ce face, și parlamentarul și judecătorul, ca orice om de rând.

Din câte știu eu - și vă vorbesc oarecum în cunoștință de cauză, sunt și jurist de meserie -, judecătorii, indiferent cât ar greși, nu răspund decât dacă cumva Inspecția Judiciară este obligată să facă acest lucru, adică, dacă au fost prinși eventual în flagrant, dacă au fost trimiși în judecată. Altminteri, n-am văzut, n-am auzit să existe un judecător sancționat și, slavă Domnului, se greșește foarte mult. Și când spun se greșește, am în vedere și când se greșește intenționat; evident, cu ghilimelele de rigoare.

Așadar, ca sugestie, domnilor, faceți rău și judecătorilor pentru că, atunci când sunt controlați și văd că nu pățesc nimic - judecătorilor, procurorilor, corpului magistraților - atunci când văd că nu fac nimic, dimpotrivă, cred că vor persista în această atitudine. Așadar, să vedem sancțiuni, chiar mai blânde. Nu trebuie, pentru nu știu ce greșeală, fie ea și intenționată, iarăși cu ghilimelele de rigoare, trebuie să sancționăm cu sancțiuni foarte drastice. Dar cred că Inspecția Judiciară, atunci când constată nereguli, ar trebui să procedeze la sancționarea lor, pentru că am simți, prin această prismă, societatea civilă în general, o satisfacție pentru modul cum fiecare își face datoria la locul de muncă.

De acord cu propunerea și a domnului Iordache pentru viitoarea lege fundamentală ca, într-adevăr, și CSM-ul să aibă inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, doamnă senator Vedinaș.

 
 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Am vrut să iau cuvântul ca să spun câteva lucruri despre raportul care privește o instituție, în speță Consiliul Superior al Magistraturii, care gestionează într-un fel sau participă la gestionarea destinului uneia din puterile importante în statul de drept, și anume justiția.

Am auzit, ca parlamentar, de foarte multe ori de la tribuna fie a fiecărei Camerei, fie a Camerelor reunite, pronunțându-ne ca oameni politici în fel și chip despre modul în care justiția funcționează, criticând-o cu mai mult sau mai puțină vehemență, acuzând-o, punând-o la colț etc.

Întotdeauna am crezut și vă mărturisesc și dumneavoastră această credință a mea că un stat de drept autentic este în primul rând un stat în care instituțiile sale fundamentale sunt respectate. Nu cred că facem nimănui bine comportându-ne într-un mod care să nu facă altceva decât să alimenteze lipsa de respect față de instituțiile statului.

Ca senator de Bihor, de multe ori eram întrebată și sunt întrebată: "Ce credeți, doamna senator, justiția din Bihor este coruptă?" sau "Administrația din Bihor este coruptă?" Și întotdeauna am răspuns și-mi permit să reiterez în fața dumneavoastră că nu avem dreptul nici ca oameni politici, nici ca simpli cetățeni, până la urmă, să blamăm în integralitatea ei o instituție.

Avem legitimitatea în mod evident să scoatem în evidență anumite aspecte, dar nu să ne exprimăm într-un mod care vizează întreaga putere a statului, în speță puterea judecătorească.

De ce spun toate aceste lucruri? Pentru că CSM-ul are, totuși, responsabilitatea constituțională de a garanta independența justiției, de a fi garantul acestui principiu constituțional fundamental, care se regăsește și în art.1 alin.(3) care enumeră valorile fundamentale în stat, dar și între limitele de revizuire a Constituției.

Cred că putem spune așa, cu o satisfacție ținută, totuși, în frâu, că și din acest punct de vedere avem reprezentarea, că s-au făcut pași pozitivi. Eu personal, ca femeie, sunt mândră și permiteți-mi să rămân eu însămi și să vă mărturisesc că la cârma acestei instituții se află o femeie, iată, domnilor colegi bărbați, poate veți cugeta mai mult în viitor asupra semnificației prezenței noastre în fruntea unor instituții fundamentale ale statului și nu fac decât să-mi exprim acordul față de modul care a fost, până în prezent cel puțin sub conducerea doamnei președinte.

Evident că mai sunt multe lucruri de făcut și m-aș opri asupra unui aspect foarte important. Vedeți, în 2003, când am revizuit Constituția, am introdus în art.52 o dispoziție care reglementează, pe de o parte, răspunderea patrimonială a statului pentru erorile judiciare iar, pe de altă parte, am completat textul și am spus că răspunderea statului nu elimină răspunderea judecătorilor care au acționat cu rea credință sau gravă neglijență. Poate că aici ar trebui să umblăm pentru că, până la urmă, responsabilitatea și a judecătorilor și creșterea calității actului de justiție cred eu că vor avea de câștigat în momentul în care acest principiu constituțional al responsabilității judecătorilor va fi cu adevărat respectat în practică.

Vă spun și ca avocat: sunt foarte multe împrejurările în care nici nu știu cum să comentez unele soluții, care sunt în egală măsură și soluții în fața cărora îmi scot cu respect pălăria sau, mă rog, baticul.

Eu vă mulțumesc pentru că mi-ați dat posibilitatea să mă exprim în fața dumneavoastră. Felicit pe doamna președintă pentru activitatea desfășurată și o asigur că-i vom fi în continuare aproape atunci când este vorba de o muncă comună pentru a îmbunătăți activitatea acestei instituții fundamentale în stat.

Vă mulțumesc, domnilor colegi.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Marcu Tudor.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că nu există o instituție coruptă. CSM-ul nu poate fi numit niciodată de către nimeni că este o instituție coruptă, așa cum nu poate fi denumit un partid corupt, un guvern corupt, un parlament corupt sau nu știu ce altă instituție democratică sau mai puțin democratică, ca fiind coruptă.

Există însă oameni corupți în aproape toate instituțiile pe care le-am enunțat. Ca atare, există și în justiție foarte mulți oameni corupți, lucru dovedit, de altfel, prin plângerile pe care doamna Bărbulescu și Consiliul Superior al Magistraturii le analizează aproape zilnic, din toată țara. Sunt foarte mulți judecători și, ca atare, desigur că există și multe plângeri împotriva lor, unele mai puțin justificate, dar cele mai multe sunt justificate. Au fost și condamnați judecători în acest sens.

Importanța pe care acest consiliu o are în bunul mers al justiției, în final, al societății din România, societății românești, este mai mare chiar decât cea pe care o închipuim și o discutăm noi acum, deoarece nu mai există un alt tampon față de abuzurile pe care unele tribunale sau judecătorii sau chiar eșaloane mai mari le fac împotriva cetățeanului petiționar decât acest Consiliu. Este greu să dai în judecată un judecător pentru hotărârile pe care le ia, cu toate că acele hotărâri sunt extrem de criticabile și încalcă pur și simplu legea, deoarece imediat zice cineva, judecătorul: "Mai denunțat calomnios" și te dă în judecată.

Mai există și situația când vine și eșalonul superior și-i dă dreptate, împotriva tuturor argumentelor invocate de petiționarul care se plânge față de judecătorul corupt.

Și acum vin la problema pentru care am ieșit în fața dumneavoastră. Doamna Bărbulescu și cei care conduc Consiliul Superior al Magistraturii sunt puși în fața a două tabere, să zic așa, a două opțiuni. Toată lumea are așa, toate conducerile din orice nivel din țară și nu numai de la noi sunt puse în fața a două opțiuni: una reprezentată de către unii membri care sunt de bună credință și vor să dea sancțiuni celor care le pătează onoarea și altă tabără formată din prieteni, din colegi, din alții care și ei au avut la rândul lor probleme cu acuzele de corupție și, în felul acesta, Consiliul este pus în situația, uneori, să voteze împotriva evidențelor.

Îmi place să cred că acestea sunt numai niște spuse, dar că nu se întâmplă sau că nu se pot întâmpla în continuare și fac apel la doamna Bărbulescu și la cei din jurul domniei sale, din conducere, să fie aceiași oameni pe care i-au cunoscut cei care i-au promovat, adică integri și corecți, și să nu cadă în capcana celor care din prietenie, din colegialitate cu cei care sunt pârâți Consiliului, să facă presiuni asupra domniilor lor, chiar și prin vot, și să scape nesancționați anumiți judecători, pentru că aici este toată buba. Datorită câtorva astfel de judecători, apare un oprobriu asupra unui întreg segment reprezentat de tot ce ține de judecătorie.

Și cum oamenii sunt foarte nemulțumiți în toată țara, toți știm asta, plângerile curg cu nemiluita împotriva actelor de judecătorie nedreaptă - și nu numai la noi, ci și în Consiliul Europei și la Parlamentul European și în alte organisme internaționale, ne monitorizează cu toată forța, pentru ca să vadă dacă ne înlăturăm aceste acte de corupție.

Ca atare, repet, rugăm cel puțin prin mine, dacă sunteți de acord, pe doamna Bărbulescu, să facă mai mult decât a putut până acum, pentru că deja e mai veche în funcție și să prevină astfel de situații, când colegialitatea prost înțeleasă între judecători să primeze asupra actului de dreptate pe care acest Consiliu este îndreptățit să-l facă prin votul nostru.

Ca atare, luați de bună-credință, doamnă Bărbulescu, ce am vrut să spun, înțelegeți poate chiar mai bine decât pot eu spune acum, pentru că sunteți mult mai în temă decât sunt eu, la noi ajung numai niște plângeri și să încercați să duceți la îndeplinire, spre corecta dumneavoastră comportare, ca și cea de până acum, până la finalul acestui mandat de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Vă rog.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Doamnă președinte,

Aș vrea să punctez câteva probleme de care trebuie să ținem cont și cel puțin, dacă nu mai avem noi timp, să o facă colegii care vor veni în mandatul viitor.

Am pus câteva întrebări doamnei președinte atunci când a fost în Comisiile juridice. Una din problemele de care ar trebui să țineți cont și trebuie să fie rezolvată, mandatul de un an pentru președintele CSM-ului este insuficient și lucrul acesta poate să-l confirme și doamna președinte. Deci, ai un proiect, ai un program, vrei să-l aduci la îndeplinire, de-abia l-ai demarat, într-o țară cu birocratismul dus la culme, cum e România, nici n-ai timp aproape să te apuci de el și a încetat mandatul.

A doua problemă pe care vreau să o pun este cea legată de bani, de buget. Deci, CSM-ul este garantul independenței justiției, dar CSM-ul nu are garanția unei independențe proprii, atâta timp cât banii și cât fondurile nu sunt la CSM, pentru justiție, ci sunt în altă parte. Și aceasta este o problemă pe care va trebui să o rezolvați.

Și încă o problemă pe care vreau să v-o pun, deși o parte dintre noi, vorbesc de Cameră, a dat un vot, atunci domnul președinte al Camerei a vrut vot nominal, probabil că, dacă nu era vot nominal, trecea. În Senat, Cameră decizională, a trecut. Deci, promovarea procurorilor în funcții, așa cum este și la judecători, să se facă de către CSM.

Constituția vorbește în acest sens, dar se pare că, cu tot respectul pe care îl am pentru Curtea Constituțională și pentru deciziile ei, le vom aplica, pentru că nu avem ce face, așa trebuie, dar putem să ne spunem un punct de vedere și punctul de vedere pe care vi-l exprim - și eu o s-o rog pe doamna președintă să își spună punctul de vedere și în plenul Camerelor referitor la acest subiect - este că numirea procurorilor în Corpul procurorilor se face de președintele României. Odată intrat în Corpul procurorilor și intrat în această activitate și în această instituție, după aceea promovarea este de competența CSM-ului.

Deci, ceea ce înseamnă cariera de procuror, așa cum înseamnă și cariera de judecător, este un apanaj și este atributul și de competența CSM-ului.

Poate că în momentul în care se vor rezolva toate aceste probleme și poate că o Constituție care să clarifice și mai explicit acest lucru, deci, iată altă modificare de care trebuie să ținem cont, va rezolva și această problemă.

Trebuie să punem și să așezăm CSM-ul, dacă l-am constituit, acolo unde îi este locul; deci, una dintre cele trei puteri, cele trei autorități ale statului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Mircea Pușcă.

 
 

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Pentru că ne aflăm la punctul de pe ordinea de zi privind raportul Consiliului Superior al Magistraturii, este ocazia să-mi spun un punct de vedere privind construcția instituțională în România, pentru că justiția este doar una dintre cele trei puteri care fac posibilă funcționarea sistemului democratic.

Cu siguranță, performanța în România a tuturor celor trei puteri va crește în măsura în care și regulile după care funcționează fiecare în parte vor fi coerente și consistente. Nu de puține ori chiar regula, deci legea, stabilește că rolul este al unuia, iar răspunderea a celuilalt.

Aici s-a făcut vorbire de principiul separației puterilor în stat. Cu siguranță trebuie ca regulile după care funcționează justiția să-i asigure rol în măsura în care are responsabilitate. Cu siguranță, niciodată un sistem nu poate să funcționeze bine dacă responsabilitatea este a unora, iar rolul este deplasat în altă parte, care n-are responsabilitate.

Dar nu s-a vorbit de la această tribună de un alt principiu al sistemului democratic, și anume de controlul și echilibrul puterilor în stat. Cu siguranță, și din acest punct de vedere sistemul nostru reglementat este lacunar. Nu există mecanisme certe privind controlul și echilibrul puterilor în stat.

Eu, ca cetățean în primul rând și mai apoi ca demnitar, în calitate de deputat, pot să spun că am constatat și o lipsă privind înțelegerea modului în care democrația trebuie să funcționeze.

Din păcate, începând cu 1990 și până astăzi, încercăm să copiem instituții, încărcându-le cu rol și responsabilitate, fără să înțelegem sensul acestor instituții. Și când spun "fără să înțelegem", mă refer la percepția generală în societate, pentru că, cu siguranță, noi aici suntem reprezentanți politici în care, pe de o parte, s-a învestit încredere din partea cetățeanului, pe de altă parte, suntem în sfera jocului percepțiilor. Realitatea este una, percepția este alta.

Dacă este să vorbim de măsura în care cetățeanul este mulțumit de sentințele pe care le dau instanțele judecătorești, trebuie să luăm act de faptul că acolo se întâlnesc de regulă două părți, iar fiecare dintre părți crede că are dreptate. Orice ar face justiția, 50% din cei prezenți în fața instanțelor vor pleca de acolo cu un gust amar, pentru că, spun ei, nu li s-a făcut dreptate.

Nu vreau să trec pe nota poetică, dar pot să spun că, de fapt, justiția nici nu poate să facă dreptate, decât în măsura în care legile sunt drepte, pentru că rolul justiției este să aplice reguli. Or, regulile sunt urmare a efortului și activității Parlamentului, ca for legiuitor.

De aceea, cu ocazia acestui raport, eu urez viitorului Parlament să facă legi drepte și egale pentru cetățenii României, astfel încât, cel puțin la nivel de așteptare, cetățeanul să fie asigurat că, în fața instanței, drepturile sale vor fi respectate, indiferent cu cine se întâlnește într-un proces.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Intervenții? Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale.

Doamna președintă, doriți să mai aveți o intervenție? Vă rog.

 
 

Doamna Lidia Bărbulescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doresc să vă mulțumesc pentru cuvintele frumoase și de încurajare pe care le-ați adresat de la această tribună, de asemenea, pentru criticile formulate. Recunosc sau recunoaștem că nimeni nu este perfect sau nimic nu este perfect, totul este perfectibil.

Vreau să vă asigur însă că din punctul de vedere al Inspecției Judiciare avem preocuparea ca aceasta să-și facă datoria. Nu vă ascund faptul că la noul buget pe care îl elaborăm, avem trecut și în intenție, dar și valorificat, cel puțin pe hârtie, necesitatea unui număr de alți 20 de inspectori regionali. CSM-ul s-a preocupat de sancționarea magistraților, anul trecut am eliberat din profesie doi judecători, am dat și alte sancțiuni administrative și da, răspunderea și a judecătorilor și a procurorilor este ca și pentru toți ceilalți cetățeni ai acestei țări, deopotrivă răspundere administrativă, disciplinară, penală, dar chiar și materială.

Prin urmare, vă asigur de faptul că și Consiliul Superior al Magistraturii este responsabil și dorește să-și facă curățenie în propria ogradă. În acest sens, când a fost necesar și s-a constatat săvârșirea unor infracțiuni, am acordat aviz de urmărire penală, am dispus suspendarea din funcție atât a unor judecători, cât și a unor procurori. Vă asigurăm de tot respectul nostru.

Vă mulțumesc că mi-ați dat prilejul să mă adresez dumneavoastră și, pentru că sunt prima dată în plen, din păcate, la sfârșit de legislatură, vă doresc succes în campania electorală și în alegeri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.

Cu scuzele de rigoare, mai era o înscriere la cuvânt, însă, domnul senator Constantin Gheorghe, pe care o să-l rugăm să intervină și domnia sa, dacă dorește.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș fi vrut să iau cuvântul înainte de a spune ultimul cuvânt, în fața Camerelor reunite, doamna președinte Bărbulescu, dar e bine și acum, acceptăm cu plăcere urările dumneaei de bine. Numai că, dumneaei ne-a creat o problemă foarte mare la Senat în această toamnă, tocmai prin prisma a ceea ce propunea colegul nostru, distinsul deputat Florin Iordache. Adică, prin faptul de a avea abilitatea constituțională sau legală să propună inițiative legislative.

Ne-am confruntat cu o situație recunoscută parțial și poate nu ferm de către toți, că CSM-ul a înaintat către Comisia juridică a Senatului o propunere legislativă în care ne-a înaintat și două variante de text de modificare a Legii nr.303 privind statutul judecătorilor și procurorilor. A fost o confruntare politică provocată de această inițiativă curioasă a CSM-ului, care, pe această lege, încă din 2007 își dăduse un aviz, iar acum ne propunea niște texte de modificare.

Sigur, la televizor l-am auzit pe distinsul deputat Ponta, care spunea că e foarte bine că CSM-ul are inițiative legislative, că e activ. Deocamdată nu este abilitat prin lege. În urma acestor discuții, au fost confruntări politice foarte dure. Până la urmă, vă anunț, doamnă Bărbulescu, că legea, în forma în care ați propus-o dumneavoastră, aceea de a scoate din joc președintele României la numirea șefilor parchetelor și a numi CSM-ul la propunerea ministrului a fost declarată neconstituțională. Și vreau să vă spun că a fost declarată și pe procedură și pe fond. De aceea, eu aș vrea să vă rog ca pe viitor să nu ne mai puneți în mijlocul unor dispute politice prin asemenea gesturi, pe care eu personal le consider neavenite.

Sunt membru în Comisia juridică, de disciplină și imunități și de aceea, am rămas surprins de această formă de a se adresa CSM-ul Parlamentului României, Senatului, în special, și am făcut o observație. Sigur că din punct de vedere politic și din punct de vedere al faptului că momentul în care eu am luat cuvântul și mi-am exprimat nedumerirea n-a fost cel mai potrivit, pentru că a creat reacții politice, având în vedere și faptul că suntem în precampanie electorală, până la urmă, nu am avut un câștig politic, nu am avut un câștig nici în Senat la vot, dar Curtea Constituțională ne-a dat dreptate.

De aceea, aș vrea să reflectați mai mult la realitatea cu care ne confruntăm noi, parlamentarii, la cabinetele parlamentare din teritoriu. Vreau să vă spun că majoritatea oamenilor care vin în audiență reclamă nedreptăți din justiție. Eu am o statistică pe cabinetul meu parlamentar, în care 82% din cei care au venit reclamă nedreptăți în justiție.

Aceasta este problema care trebuie să vă domine activitatea și cu care trebuie să veniți la viitorul raport să spuneți că încrederea populației în justiție a crescut, că nemulțumirile justițiabililor s-au diminuat și eu personal vă doresc mult succes.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Înțeleg că am finalizat dezbaterile, dacă doriți să mai comentați asta, dacă nu... Nu.

Vă mulțumim foarte mult, atunci, doamnă președinte, și asigurăm Consiliul Superior al Magistraturii de toată considerația noastră și de sprijinul instituțional pe care Parlamentul și în actuala legislatură și, cu siguranță, și în viitoarea îl vor acorda, urmând să asigurăm colaborarea instituțională dintre cele două puteri ale statului la cel mai bun nivel.

Vă dorim succes în continuare, doamna președinte.

 
Prezentarea și dezbaterea raportului de activitate al Instituției Avocatul Poporului pe anul 2006, a raportului de activitate al Instituției Avocatul Poporului pe anul 2007 și a raportului comun al Comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului cu privire la raportul de activitate al Instituției Avocatul Poporului pe anul 2006 și la raportul de activitate al Instituției Avocatul Poporului pe anul 2007.

Pct.34 și Pct.35. Trecem, stimați colegi, la Raportul de activitate al Instituției Avocatului Poporului pe anul 2006, la Raportul de activitate al Instituției Avocatul Poporului pe anul 2007.

Îl rog pe Avocatul Poporului să facă o scurtă prezentare a celor două rapoarte, dacă vreți, împreună.

Vă rog, domnule profesor.

 

Domnul Ioan Muraru (Avocatul Poporului):

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor deputați,

Supunem atenției și dezbaterii ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului rapoartele de activitate ale Instituției Avocatului Poporului. Prin aceasta, ne conformăm dispozițiilor art.60 din Constituția României, precum și celor ale art.5 din Legea nr.35/1997 privind organizarea și funcționarea Instituției Avocatului Poporului.

Făcând o privire generală și retrospectivă, vă putem informa că în acești ani activitatea instituției a cunoscut un spor, nu numai cantitativ, ci și calitativ. Acest lucru s-a datorat, pe de o parte, pregătirii profesionale sporite și responsabilității sporite a lucrătorilor din Instituția Avocatului Poporului, precum și faptului că în anul 2007 Birourile permanente ale celor două Camere au numit cei 4 adjuncți ai Avocatului Poporului. De asemenea, în anul 2007, am încheiat activitatea de înființare a celor 14 birouri teritoriale pe care legea le-a prevăzut.

Voi face o expunere scurtă. În anul 2007 s-au prezentat în audiență la sediul central și la birourile teritoriale ale Instituției Avocatului Poporului un număr de 15.517 cetățeni, cu 3.556 mai mulți față de anul 2006, deci anul precedent. Au fost înregistrate 6.919 petiții, dispeceratul telefonic a fost solicitat de 5.616 cetățeni. La acestea s-au adăugat 18 anchete. Prin intermediul anchetelor efectuate s-au solicitat autorităților administrației publice informațiile sau documentele necesare soluționării petițiilor, s-au audiat și s-au luat declarații de la conducătorii autorității publice sau funcționarii care au încălcat drepturi sau libertăți ale persoanelor fizice.

În anul 2007 au fost formulate mai multe recomandări decât în 2006, și anume 12 recomandări. Prin aceste recomandări Avocatul Poporului a sesizat autoritățile administrației publice asupra ilegalității actelor sau faptelor administrative.

În anul 2007, Avocatul Poporului, de asemenea, a trimis Curții Constituționale 1 635 de puncte de vedere cu privire la excepțiile de neconstituționalitate și 3 puncte de vedere privind obiecțiile de neconstituționalitate. Totodată, Avocatul Poporului a ridicat direct în fața Curții Constituționale 4 excepții de neconstituționalitate.

Și în acești ani, Avocatul Poporului a continuat relațiile de colaborare cu ombudsmanii europeni și mai ales cu curțile constituționale atât din Europa, cât și din Asia.

Avocatul Poporului, prin reprezentanții săi, a participat la conferințele ombudsmanilor europeni în măsura în care fondurile financiare le-au fost posibile, de asemenea, trebuie să spun că o activitate nouă care s-a desfășurat la noi este legată de practica studenților. Prin activitatea sa, de asemenea, Avocatul Poporului a acordat ajutoare sociale copiilor din școli sau din instituțiile sociale ale statului în funcție de bugetul acordat prin Legea bugetului de stat.

În legătură cu unele aspecte pentru care aș dori să atrag atenția Parlamentului, trebuie să observ că și în anul 2007 ca și în anul 2006, mass-media centrală, nu cea locală, a ignorat activitatea instituției Avocatului Poporului, deși sprijinul acesteia asigură o puternică mediatizare. Acest comportament este discutabil față de faptul că în anul 2007 numai Instituția Avocatul Poporului a efectuat peste 28 de mii de acțiuni, iar aceste acțiuni exprimă relații directe cu cetățenii țării. Ca și în anul 2006, forma principală de activitate a instituției Avocatul Poporului a rămas audiența. Aceasta permițând contactul direct instituție-cetățean și fiind primul pas spre mediere.

De asemenea, ca și în anii precedenți, unele petiții au fost declarate ca nefiind de competența Avocatului Poporului, pentru că ele exced competenței constituționale și legale, și nu pentru că Avocatul Poporului nu ar aprecia ca îndreptățite solicitările. Este o nuanță foarte importantă.

Ne menținem poziția pe care am relatat-o și în raportul precedent, în legătură cu exprimări de genul: "Nu știm ce este Avocatul Poporului sau Avocatul Poporului este o instituție inexistentă." Unii autori ai unor asemenea exprimări ocupă demnități sau funcții publice și sunt exponenți importanți ai mass-media care se declară și formatori de opinie.

Trebuie apreciate aceste persoane care afirmă public și deschis că nu cunosc Constituția țării, că nu cunosc legile. Se poate pune însă o firească întrebare: poți fi funcționar public sau formator de opinie dacă nu cunoști Constituția țării tale sau nu cunoști legile sau nu cunoști realitățile din țara ta, este acesta un limbaj european?

Ca și în anul precedent, și în anul 2007 activitatea noastră a fost mult îngreunată datorită ostilității și repet acest cuvânt, ostilității Ministerului Economiei și Finanțelor, utilizându-se aceleași procedee pe care le-am remarcat și în raportul pe anul 2006.

Ca atare, menținem propunerea ca legea bugetului de stat să conțină o prevedere care să interzică Guvernului și Ministerului Economiei și Finanțelor să obstrucționeze finanțarea instituțiilor bugetare prin modificări ale prevederilor legii.

În conținutul său, rapoartele cuprind multe alte propuneri de perfecționare a cadrului legislativ privitor la drepturile cetățenilor și raporturile lor cu autoritățile publice. Asigurăm pe toți cei interesați că prin lectura raportului vor putea aprecia realist activitatea instituției Avocatului Poporului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule profesor.

Raportul comisiilor?

Vă rog, doamna senator Norica Nicolai.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, dați-mi voie să fac o prezentare globală a celor două rapoarte.

Primul vizează activitatea pe 2006, cel de-al doilea pe 2007, suportul constituțional al instituției îl reprezintă prevederile art.60 din Constituție. Această instituție și-a desfășurat activitatea în conformitate cu dispozițiile constituționale și ale legii de bază. Constat se poate sesiza o îmbunătățire a activității desfășurate de Avocatul Poporului și de adjuncții acestuia. A crescut numărul anchetelor, numărul petițiilor rezolvate și, în opinia noastră, a crescut și eficiența acestei activități.

În anul 2007, putem constata o îmbunătățire și din punct de vedere calitativ a acestei instituții. Nu voi preciza decât faptul că în audiență au fost primite 15.517 persoane, acest tip de acțiune a fost un mijloc de dialog cu cetățenii și a permis sesizarea și soluționarea mai rapidă a diverselor problematici. S-au desfășurat, de asemenea, anchete și faptul că funcționează și la nivel teritorial a adus această instituție foarte aproape de cetățeni.

Raportul de activitate a fost evaluat pozitiv de către membrii celor două comisii juridice.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult, doamna senator.

Dacă există intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Călian.

 
 

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am ascultat cu multă atenție sinteza raportului de activitate al Avocatului Poporului.

Așa, după cum rezultă din Constituție, precum și din alte acte normative, Instituția Avocatului Poporului are atribuțiuni foarte clare, foarte precise sau cel puțin ar trebui să aibă atribuțiuni foarte clare și foarte precise.

În urmă cu un an, tot cu această ocazie, cu ocazia prezentării raportului de activitate la aceste instituții, am luat cuvântul și m-am adresat și atunci plenului celor două Camere, invocând anumite neajunsuri pe care eu le consider că există în cadrul instituției Avocatului Poporului.

În primul rând, s-a menționat în sinteza raportului faptul că există la ora actuală, dacă bine am reținut, 14 filiale în 14 județe sau municipii reședință de județ din țară. Evoluția față de anul trecut este total nesemnificativă, în opinia mea, din acest punct de vedere și, atunci eu cred că nu trebuie să ne fie jenă când anumiți demnitari își permit să aducă chiar critici instituției Avocatului Poporului, pentru că, din păcate, în foarte multe localități din România, această instituție nu este cunoscută de către cei care trebuie să fie asistați sau poate chiar "apărați" în unele cazuri.

În altă ordine de idei, vreau să mai precizez faptul că personal am inițiat un proiect de lege care viza înființarea Instituției Avocatului copilului. Nu înțeleg și n-am primit niciodată un răspuns ferm din partea Avocatului Poporului, nu înțeleg faptul că Instituția Avocatul Poporului s-a opus demarării, în continuare, a acestui act normativ și din acest motiv inițiativa mea legislativă zace și astăzi într-un sertar în Senatul României.

Cred eu că din momentul în care Avocatul Poporului, ca instituție, este subordonată Parlamentului, nu trebuie să deranjeze pe nimeni atunci când se aduc critici, pentru că, la rândul nostru, eu cred că am fost criticați astăzi, poate pe bună dreptate, însă criticile trebuie să fie acceptate reciproc. Sper ca peste un an, cei care vor mai fi în Parlamentul României să se bucure de un raport mult mai pozitiv și măcar atunci să fie anunțate cel puțin 30 de filiale în România ale acestei instituții extrem de importante pentru noi toți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții? Nu mai există alte intervenții la dezbateri. Nu mai e necesară, înțeleg, o altă intervenție din partea domnului profesor Muraru.

Luăm act, stimați colegi, de raportul de activitate al instituției Avocatului Poporului pe anii 2006 și 2007. Ele nu se supun votului.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule profesor, pentru participare la dezbateri.

Stimați colegi, trecem mai departe.

 
Aprobarea unor modificări în componența nominală a Delegației Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale.

Pct.37. Modificări în componența nominală a Delegației Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale.

Propunerea Grupului Parlamentar al PNL - domnul deputat Nicolae Popa trece din calitatea de membru supleant în calitatea de membru titular, în locul devenit vacant ca urmare a demisiei din Parlament, din calitatea de parlamentar a domnului Adrian Emanuil Semcu.

Doamna deputat Mărculeț Petrescu Mira Anca Victoria, aparținând Grupului parlamentar al PRM, este desemnată în calitatea de președinte al Delegației, în locul doamnei deputat Florina Jipa. Obiecții? Observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră aceste modificări.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Aprobate în unanimitate.

Aprobarea unor modificări în componența nominală a Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Federală Germania.

Pct.38. Modificări în componența nominală a Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Federală Germania. Domnul senator Matei Mircea Leontin, aparținând Grupului parlamentar al Partidul Democrat-Liberal, se desemnează în calitate de membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Federală Germania, în locul domnului senator Nicolae Neagu. Obiecții? Observații? Intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate de voturi, s-a aprobat.

Prezentarea, dezbaterea și aprobarea raportului Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigări și clarificări referitoare la conturile lui Nicolae Ceaușescu, constituită prin Hotărârea Parlamentului nr.39/26.10.2006.

Pct.39. Raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigări și clarificări referitoare la conturile lui Nicolae Ceaușescu, constituită prin Hotărârea Parlamentului nr.39/2006.

Rog prezentarea raportului. Domnul senator Sabin Cutaș.

 

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Așa cum ați spus și dumneavoastră, comisia a fost înființată prin Hotărârea Parlamentului nr.39 din octombrie 2006. În toți acești doi de activitate a comisiei, am invitat diferite persoane care au făcut parte din sistemul de stat de atunci. Oameni din Banca de Comerț Exterior, jurnaliști care s-au ocupat de acest subiect, de altfel, tot raportul comisiei cuprinde mărturiile acestor persoane. Noi am căutat practic să nu ne substituim și concluziile sunt bazate pe aceste mărturii.

Concluzia comună - și repet, comună a tuturor celor audiați a fost că Nicolae Ceaușescu nu a avut conturi în afara țării. Toți cei audiați, fără excepție, au insistat asupra faptului că Nicolae Ceaușescu nu vedea nici un motiv pentru care să depoziteze bani în afara țării, atâta timp cât era convins că are controlul total asupra situației.

Aș dori doar să menționez mărturia domnului Constantin Anghelache, fost șef al unității de raport special valutar: "Ceaușescu nu avea în cap să mute banii țării în altă parte, banii erau ai lui, țara era a lui, muncitorii erau ai lui."

De asemenea, cred că este importantă și o altă declarație, a domnului Petre Mihai Băcanu, unul din jurnaliștii care au avut o preocupare consistentă pe tema conturilor lui Ceaușescu și care au desfășurat mai multe investigații pe parcursul anilor Ž90, pentru a elucida existența unor astfel de sume, care a declarat foarte clar, contrar părerii generale "Mai toți dictatorii au avut averi personale foarte mari puse deoparte, cred că Ceaușescu nu a avut."

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Au cei de azi...

 
 

Domnul George Sabin Cutaș:

Au avut alții...

Deci, concluzia acestui raport este aceasta.

Eu cred că și colegii mei, membri în comisie, au dovedit bunăvoință. Cel puțin prin materialele și audierile pe care le-am făcut, nu există o altă concluzie asupra banilor domnului Nicolae Ceaușescu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, la dezbateri, vă rog.

Domnule deputat Dragoș Dumitriu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Doresc să precizez de la început că este o intervenție făcută în nume personal și nu în numele grupului.

Aș vrea să felicit comisia pentru că este prima pe care o aud că are curajul că afirme că Nicolae Ceaușescu nu a avut conturi și averi ascunse prin străinătate.

În al doilea rând, aș vrea să întreb când se vor pune pe tapet cheltuielile făcute în aproape 20 de ani cu căutarea acestor fantome numite averile lui Ceaușescu și, în fine, în al treilea rând, reiese și din acest raport, că Ceaușescu a fost un om mai mult decât cinstit în comparație cu hoții din ziua de azi. Hoți pentru care nu se întreprind nici cercetări, instituțiile statului care se ocupă de control, instituțiile statului care se ocupă de justiție sunt felicitate, chiar și aici, în Parlament și, în realitate, acești hoți mișună printre noi, se bucură de privilegii, se bucură, iată, și se vor bucura și de imunitate, probabil, și după următoarele alegeri și se bucură și de laudele presei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții?

Vă rog, doamna deputat Petrescu. Aveți cuvântul.

 
 

Doamna Mira Anca Victoria Petrescu Mărculeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vreau să fac o precizare în nume personal. Și eu doresc să felicit comisia pentru acest raport. Este un raport foarte obiectiv și vreau să subliniez că, într-adevăr, Ceaușescu a fost un om foarte cinstit și totodată a fost un mare patriot.

Clădirea în care vă găsiți acum și ne găsim împreună este rezultatul acestei inițiative mari de investiții care dorea să aducă România în vizorul Europei și a lumii întregi pentru demnitatea națională. Deci s-au spus multe cuvinte, foarte multe cuvinte despre această clădire, chiar zona în care se află Senatul și chiar întreaga clădire a fost considerată ca un apartament imens al grandomanului Ceaușescu, deci numai prostii s-au spus și s-a dovedit prin acest raport că, de fapt, acest om care a fost președintele țării, a fost un om serios și a dorit ca România să fie respectată în lume.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Vă rog, dacă mai sunt intervenții? Nu mai sunt intervenții. Declar închise dezbaterile asupra raportului.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, am finalizat dezbaterile generale.

Supun votului dumneavoastră raportul acestei comisii.

Vă rog să votați.

Voturi pentru. Vă rog să numărați. 97 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abțineri? 58 abțineri.

Raportul a fost adoptat.

 
Prezentarea, dezbaterea și aprobarea raportului Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea și clarificarea modului în care au fost cheltuite sumele din fondul constituit în cotă de 2% din sumele obținute din privatizări, destinat construcției de locuințe sociale, prevăzut la art.44 alin.(2) din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Pct.40. Raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea și clarificarea modului în care au fost cheltuite sumele din fondul constituit în cotă de 2% din sumele obținute din privatizări, destinat construcției de locuințe sociale, prevăzut la art.44 alin.(2) din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Vă rog, raportul. Doamna deputat Lia Ardelean. Vă rog.

 

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia parlamentară de anchetă pentru investigarea și clarificarea modului în care au fost cheltuite sumele din fondul constituit în cotă de 2% din sumele obținute din privatizări, destinat construcției de locuințe sociale, prevăzut la art.44 alin.(2) din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și-a început activitatea în conformitate cu Hotărârea Parlamentului României nr.50/20 iunie 2007.

Legea nr.10/2001 prevede acordarea unor locuințe sociale construite dintr-un fond de 2% din sumele obținute din privatizare familiilor cu mijloace financiare situate sub nivelul minim pe economie, invalizilor și pensionarilor, fond care va fi prevăzut anual în Legea bugetului de stat.

Este evident că foștii proprietari trebuiau repuși în drepturi, iar Legea nr.10/2001 stipulează clar constituirea acestui fond destinat construirii de locuințe pentru chiriașii evacuați. Există cazuri absolut dureroase de familii care au rămas a doua oară fără locuințe după ce au deținut case în proprietate, acestea au fost demolate de comuniști din cauza planurilor urbanistice din acea perioadă, iar ulterior au primit o altă locuință într-un imobil supus acum retrocedării. Acești oameni au trăit astfel de două ori în viață imensa tragedie a rămânerii pe drumuri.

Perioada desfășurării anchetei a fost 20 iunie 2006-12 martie 2008. Demersurile efectuate au fost următoarele: comisia de anchetă a solicitat miniștrilor și altor autorități abilitate informațiile, datele și materialele care certifică modul în care au fost folosite sumele acumulate în fondul destinat construcției de locuințe sociale prevăzut la art.44 alin.(2) din Legea nr.10/2001.

Și am să vă prezint concluziile și recomandările.

Concluzii. Comisia de anchetă a constatat că dispozițiile art.44 alin.(2) din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în perioada 2001-2006, sumele prevăzute de Legea nr.10/2001 nu au fost constituite într-un fond special și nu au fost folosite pentru adevărata destinație, respectiv construcția de locuințe sociale destinate familiilor cu mijloace financiare sub nivelul minim pe economie, invalizilor, pensionarilor și persoanelor cu handicap care au fost evacuate din casele naționalizate retrocedate. Acest fapt se poate verifica și prin neincluderea fondului respectiv în legile bugetului din perioada 2001-2006.

Conform datelor furnizate de AVAS, valoarea totală a fondului ar fi fost, în perioada 2001-2006, de 225.422.820 RON, sumă din care nu s-a construit absolut nici o locuință cu destinația prevăzută de Legea nr.10/2001.

Începând cu anul 2007, la sesizarea expresă a deputatului Partidului Conservator, subsemnata Lia Ardelean, ministrul dezvoltării lucrărilor publice și locuințelor a solicitat Ministerului Finanțelor Publice suplimentarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru sprijinirea finanțării construcției de locuințe sociale prin aplicarea prevederilor art.44 alin.(2) din Legea nr.10/2001.

Astfel, în anul 2007, au fost alocate fonduri în valoare de 25 milioane RON, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.567 din 13 iunie 2007, pentru derularea programului de finanțare a construcțiilor de locuințe sociale pentru chiriașii evacuați.

Deși în anul 2008 au fost alocate de la bugetul de stat 20 milioane RON pentru derularea programului de finanțare a construcțiilor de locuințe sociale pentru chiriașii evacuați prevăzut de Ordonanța de urgență nr.74/2007, nu a fost constituit fondul de 2% din sumele obținute din privatizări prevăzut de Legea 10/2001.

De nefolosirea banilor publici, potrivit prevederilor Legii nr.10/2001 sunt răspunzătoare instituțiile statului, respectiv guvernele din perioada 2001-2004 și 2004-2008 și ministerele de resort din aceleași perioade care au avut în subordine alocarea și utilizarea respectivelor sume. De asemenea, răspunderea revine și consiliilor locale care nu au solicitat sumele necesare și aplicarea actelor normative în vigoare.

Membrii Comisiei parlamentare de anchetă consideră că motivele care au stat la baza neaplicării art.44 alin.(2) din Legea nr.10/2001, cu modificările și completările ulterioare, sunt lipsa de coerență, anumite contradicții în prevederile unor acte normative, precum și nerespectarea dispozițiilor legale.

De asemenea, majoritatea covârșitoare a consiliilor locale din țară au dat dovadă de indiferență în abordarea acestei probleme, nesolicitând sumele necesare pentru construcția de locuințe sociale.

Recomandări. Pentru a evita astfel de fenomene nedorite din punct de vedere legislativ și cu consecințe sociale grave și având în vedere că sumele obținute din privatizări, pe viitor, vor fi insuficiente pentru construcția de locuințe sociale, comisia parlamentară de anchetă recomandă Executivului să solicite consiliilor județene și consiliilor locale din țară un inventar riguros al necesarului de locuințe sociale destinate familiilor cu mijloace financiare situate sub nivelul minim pe economie, invalizilor, pensionarilor și persoanelor cu handicap, care au fost evacuate sau urmează să fie evacuate din casele naționalizate retrocedate pentru a identifica în timp optim toate etapele necesare pentru satisfacerea acestui proces investițional social.

În acest fel, Guvernul va determina responsabilizarea consiliilor locale de a inventaria cazurile potențialilor beneficiari ai Legii 10/2001 din fiecare localitate, prevenind astfel eventualele convulsii sociale generate de nerespectarea drepturilor conferite oamenilor de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale. Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Atunci vom trece la votarea acestui raport. E vorba de raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea și clarificarea modului în care au fost cheltuite sumele din fondul constituit în cotă de 2% din sumele obținute din privatizări destinat construcției de locuințe sociale.

Vă rog să votați.

Cine este pentru adoptarea acestui raport? Vă rog să numărați. 107 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să votați. Un vot contra.

Abțineri? 74 abțineri.

Raportul a fost adoptat.

Stimați colegi,

Vreau să vă anunț că în această după-masă, începând cu ora 15, vom avea cele trei puncte legate de activitatea Băncii Naționale a României, scurta informare a domnului guvernator, urmată de dezbaterea celor două rapoarte de activitate pe anii 2006-2007. De asemenea, vom mai avea de dezbătut o serie de rapoarte la care lucrează comisiile de cultură reunite și strategia națională de apărare a țării care se aprobă în Camerele reunite.

Vă propun să organizăm un apel nominal pentru a verifica existența cvorumului, urmat de votul la numirea membrilor Curții de Conturi, membri în C.N.A., modificări în componența nominală a Comisiilor SRI și SIE.

Rog secretarul Camerei Deputaților, pe domnul Dan Radu Rușanu, să facă apelul nominal la Cameră.

Consult liderii de grupuri: credeți că este oportun să distribuim de la început buletinele de vot? Da. Ca să câștigăm timp? Da. Eu v-aș propune dacă sunteți de acord să începem și distribuția buletinelor de vot. Până se face apelul nominal pe parcurs și dacă există...da, domnule președinte, vă rog.

Bun. Trecem la apelul nominal pentru a verifica existența cvorumului.

Vă rog, domnule secretar Rușanu.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

- Adam Ioan
- Adomnicăi Mirela Elena
- Adomniței Cristian Mihai
- Albu Gheorghe
- Almăjanu Marin
- Almășan Liviu
- Alui Gheorghe Adrian
- Amarie Constantin
- Amet Aledin
- Andea Petru
- Andon Sergiu
- Andreica Romică
- Andronescu Ecaterina
- Antal István
- Antonescu George Crin Laurențiu
- Apostolache Mihai Cristian
- Ardelean Lia
- Asztalos Ferenc
- Avram Dumitru
- Baban Ștefan
- Barbu Gheorghe
- Bardan Cornel Ștefan
- Bădălău Niculae
- Băeșu George
- Bălan Doru
- Băluț Lucian
- Bănicioiu Nicolae
- Bărbulețiu Tiberiu
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán
- Becșenescu Dumitru
- Bejinariu Eugen
- Bentu Dumitru
- Bivolaru Ioan
- Bîrsan Iulian-Gabriel
- Bleotu Vasile
- Boagiu Anca-Daniela
- Bobeanu Răzvan-Petrică
- Boeriu Valeriu-Victor
- Bolcaș Lucian Augustin
- Bonis Istvan
- Borbély László
- Boșneac Valentin Samuel
- Boureanu Cristian Alexandru
- Brânză William Gabriel
- Brînzan Ovidiu
- Bruchental-Pop Ionela
- Buciu Angela
- Buciuta Ștefan
- Buda Daniel
- Buda Ioan
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu
- Burnei Ion
- Buruiană Aprodu Daniela
- Bușoi Diana Maria
- Butnaru Vasile
- Buzatu Dan Horațiu
- Buzea Cristian Valeriu
- Calimente Mihăiță
- Câmpanu Liviu
- Canacheu Costică
- Cantaragiu Bogdan
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard
- Călian Petru
- Călin Ion
- Chiper Gheorghe
- Chiș Filonaș
- Cindrea Ioan
- Ciocănea Teodorescu Adrian
- Ciocâlteu Alexandru
- Ciontu Corneliu
- Ciopraga Mircea
- Ciucă Liviu Bogdan
- Cliveti Minodora
- Coclici Radu Eugeniu
- Cocrea Olguța
- Codîrlă Liviu
- Constantinescu Anca
- Constantinescu Viorel
- Coșea Dumitru Gheorghe Mircea
- Cristea Ioan
- Cutean Vasile Emilian
- Diaconescu Marin
- Diaconescu Renică
- Dobre Traian
- Dorneanu Valer
- Dragomir Dumitru
- Dragomir Gheorghe
- Drăguș Radu-Cătălin
- Drețcanu Doina Micșunica
- Dumitrescu Cristian Sorin
- Dumitrescu Liana
- Dumitrescu Zamfir
- Dumitriu Dragoș Petre
- Dumitriu Mihai
- Dumitru Ion
- Dușa Mircea
- Duțu Stelian
- Ehling Elena
- Erdei-Dolóczki István
- Eserghep Gelil
- Faina Constantin
- Fârșirotu Vladimir Mircea
- Fenechiu Relu
- Firczak Gheorghe
- Florea Damian
- Frâncu Emilian Valentin
- Fuia Stelian
- Furo Iuliu Ioan
- Gabor Gheorghe
- Ganț Ovidiu Victor
- Gavrilescu Grațiela-Leocadia
- Găleteanu Monalisa
- Georgescu Filip
- Gerea Andrei Dominic
- Ghișe Ioan
- Giurgiu Mircia
- Glăvan Ștefan
- Godja Petru
- Grigore Dan
- Grosaru Mircea
- Gubandru Aurel
- Gușă Cozmin Horea
- Gvozdenovici Slavomir
- Hanganu Romeo Octavian
- Haszmann Pál-Péter
- Hellvig Eduard Raul
- Hoban Ioan
- Hogea Vlad Gabriel
- Hoinaru Marian
- Hrebenciuc Viorel
- Iancu Iulian
- Ibram Iusein
- Ifrim Mircea
- Igaș Traian Constantin
- Ignat Miron
- Ilie Cristian
- Iliescu Valentin Adrian
- Ionescu Daniel
- Iordache Florin
- Iordache Grațiela Denisa
- Iriza Marius
- Iustian Mircea Teodor
- Jipa Florina Ruxandra
- Kelemen Attila Béla Ladislau
- Kelemen Hunor
- Kerekes Károly
- Király Andrei-Gheorghe
- Kónya-Hamar Sándor
- Lakatos Petru
- Lambrino Radu
- Lari-Iorga Leonida
- Lefter Ioan Silviu
- Lificiu Petru
- Liga Dănuț
- Longher Ghervazen
- Luchian Ion
- Macaleți Costică
- Magheru Paul
- Manda Iulian Claudiu
- Manolescu Oana
- Manta Pantelimon
- Marian Dan Mihai
- Marin Constantin
- Martin Eduard-Stelian
- Márton Árpád-Francisc
- Máté András-Levente
- Matei Cătălin Lucian
- Mazăre Alexandru
- Mălaimare Mihai Adrian
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru
- Mănescu Rareș Șerban
- Mărculeț Petrescu Mira Anca Victoria
- Mătușa Tudor
- Meir Nati
- Merce Ilie
- Merka Adrian-Miroslav
- Micle Ioan Radu
- Micula Cătălin
- Mihalache Sorin Dan
- Mihei Andrian-Sirojea
- Mircea Costache
- Mircovici Niculae
- Mironescu Laurențiu
- Miroșeanu Liviu Alexandru
- Mitrea Manuela
- Miuțescu Gheorghe Adrian
- Mînzînă Ion
- Mocanu Vasile
- Mocănescu Coloros Dan Constantin
- Mocioalcă Ion
- Mohora Tudor
- Moisoiu Adrian
- Moldovan Emil Radu
- Momanu Corneliu
- Motreanu Dan Ștefan
- Movilă Petru
- Munteanu Ioan
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu
- Nádudvary Gheorghe Augustin Eugen
- Nassar Rodica
- Năstase Adrian
- Nechita Aurel
- Nedelcu Gabriela
- Nica Dan
- Nicolae Alexandri
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen
- Nicolicea Eugen
- Nicula Vasile Cosmin
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae
- Nistoran Dorin-Liviu

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, cvorumul la Cameră este evident.

Vă rog să facem apelul nominal la Senat, să verificăm acolo cvorumul.

Vă mulțumesc.

Domnul senator, vă rog frumos, domnul secretar Cismaru.

Rog deputații care doresc să-și înregistreze prezența, s-o facă la domnul secretar de ședință.

 
 

Domnul Ivan Cismaru:

Prezența la Senat. Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să fiți atenți.

- Alexandru Viorel - prezent
- Antonie Ștefan-Mihail - absent
- Apostol Neculai - absent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Basgan Ion - absent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - absentă
- Câmpeanu Radu-Anton - absent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - absent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - absentă
- Cioroianu Adrian Mihai - prezent
- Cismaru Ivan - prezent
- Ciuclea Ilie - absent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - absent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - absent
- David Cristian - absent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dîncu Vasile - prezent
- Duca Viorel Senior - absent
- Dumitrescu Ion Mihai
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - absent
- Eckstein Kovács Péter - absent
- Fekete Szabó Andras Levente - absent
- Florescu Ion - prezent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - absent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - absent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - absent
- Iorga Nicolae - absent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jurcan Dorel - absent
- Loghin Irina - absentă
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Belá - prezent
- Matei Mircea Leontin - prezent
- Mărășescu Niculae - absent
- Mândru Traian - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - absent
- Mereuță Mircea Gheorghe - prezent
- Mihăiescu Eugen - absent
- Mihăilescu Petru Șerban
- Mihețu Ioan Gheorghe
- Mohaci Mihai - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă
- Moldoveanu Ileana - absentă
- Moldoveanu Viorel - absent
- Moraru Ion - absent
- Morțun Alexandru - absent
- Nasleu Ioan - prezent
- Neagu Nicolae - absent
- Néméth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel-Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - absent
- Pete Ștefan - absent
- Petrescu Ilie - absent
- Popa Aron Dan - prezent
- Popa Dan Gabriel - absent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rebreanu Nora - prezentă
- Roibu Aristide - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Sabău Dan - absent
- Savu Daniel - absent
- Sârbu Ilie - absent
- Silistru Doina - prezentă
- Solcanu Ion - absent
- Stan Petru - absent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
- Stoica Ilie - absent
- Stragea Cristian Dimitrie - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog chestorii să se pregătească cu buletinele de vot.

 
 

Domnul Ivan Cismaru:

- Stroe Radu - absent
- Szabó Ilona - prezentă
- Szabó Károly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - absent
- Șerbu Gheorghe Vergil - absent
- Șereș Ioan-Codruț - absent
- Ștefan Viorel - absent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - absent
- Tănăsescu Carmen - prezentă
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - absent
- Toma Ion - absent
- Tomoioagă Liliana Lucia - prezentă
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ungheanu Mihai - absent
- Ungureanu Vasile - absent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaș Verginia - prezentă
- Verestóy Attila - prezent
- Vișan Gelu - prezent
- Vosganian Varujan - absent
- Vraciu Jan - prezent
- Zsombori Vilmos - prezent
- Szabo Levent - prezent
- Jurcan Dorel - prezent

 
   

(Senatorii care au intrat în sală ulterior apelului nominal și-au înregistrat prezența la secretarul de ședință.)

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Se constată existența cvorumului. Suntem 268 de senatori și deputați prezenți. Fiecare Cameră se află în cvorum.

Stimați colegi,

 
Vot secret cu buletine de vot asupra:

Vom avea mai întâi prezentarea raportului comisiilor reunite pentru Curtea de Conturi; comisiilor reunite de cultură pentru numirile de la CNA; de asemenea, veți mai primi încă două buletine de vot pentru votul la comisiile speciale de control SRI și SIE.

(Numirea membrilor Curții de Conturi și votul secret cu buletine de vot privind:

  • numirea membrilor și a conducerii Curții de Conturi;
  • modificări în componența nominală a Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații;
  • modificări în componența nominală a Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații Externe;
  • numirea unor membri în Consiliul Național al Audiovizualului.)
Prezentarea avizului comun al Comisiilor pentru buget ale celor două Camere ale Parlamentului și prezentarea procesului-verbal cu privire la rezultatul votului privind numirea membrilor Curții de Conturi

Stimați colegi,

Vă atrag atenția că în ceea ce privește numirea consilierilor de conturi, președintelui și vicepreședintelui Curții de Conturi, numirea se face pe listă blocată. Deci, dacă veți tăia, tăiați toată lista. Orice tăiere de pe listă înseamnă tăierea listei întregi.

La CNA, votarea se face separat, pe fiecare candidat.

Vă atrag, de asemenea, atenția că, potrivit deciziei Curții Constituționale, care a fost comunicată Parlamentului, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă. Deci, majoritatea necesară pentru adoptarea fiecăreia dintre hotărâri este majoritatea simplă a parlamentarilor care votează.

Dau cuvântul mai întâi domnului președinte Aurel Gubandru, pentru a prezenta raportul la numirea Curții de Conturi.

 

Domnul Aurel Gubandru:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Stimați invitați,

Raport comun privind propunerile pentru numirea consilierilor de conturi și a conducerii Curții de Conturi a României, conform prevederilor Constituției României, republicată, și a Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art.140 și 155 din Constituția României, republicată, precum și ale art.9, art.10 alin.(1), art.104 alin.(1) și art.105 din Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului, întrunite în ziua de 14.10.2008, au procedat la audierea următorilor candidați propuși de grupurile parlamentare pentru a fi numiți membri ai Curții de Conturi: Nicolae Văcăroiu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru un mandat de 9 ani; Vorniceanu Marius, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru un mandat de 6 ani; Anton Ioan, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru un mandat de 3 ani; Neicuțescu Gheorghe, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru un mandat de 3 ani; Donovici Constanța Anca, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru un mandat de 6 ani; Oană Gheorghe, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru un mandat de 9 ani; Dascălu Doina Elena, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, pentru un mandat de 9 ani; Popa Ioan Aron, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, pentru un mandat de 9 ani; Stoina Cristian Nicolae, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, pentru un mandat de 3 ani; Sandu-Capră Mihai, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, pentru un mandat de 3 ani; Alămâie Dumitru, Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, pentru un mandat de 6 ani; Popescu Mircea Vasile, Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, pentru un mandat de 6 ani; Băghină Domnica, Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, pentru un mandat de 3 ani; Popeangă Petre, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, pentru un mandat de 3 ani; Vedinaș Verginia, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, pentru un mandat de 9 ani; Funar Marioara Sabina, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, pentru un mandat de 6 ani; Pete Ștefan, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, pentru un mandat de 9 ani; Hură Mihai, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, pentru un mandat de 6 ani.

În urma audierilor, comisiile reunite, cu majoritate de voturi, propun plenului Parlamentului următoarele:

  1. Se numește domnul Nicolae Văcăroiu în funcția de președinte al Curții de Conturi.
  2. Se numește doamna Dascălu Doina Elena în funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi.

La ședința comisiilor reunite au fost prezenți 32 de membri din totalul de 39.

Anexăm alăturat curriculum vitae al membrilor Curții de Conturi propuși mai sus și vă solicităm - din partea celor două comisii - votul dumneavoastră pentru cei 18 consilieri de conturi, președintele și vicepreședintele Curții de Conturi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri pe raport? Nu sunt intervenții la dezbateri pe raport.

Stimați colegi,

Numirea membrilor Curții de Conturi se face prin vot secret cu buletine de vot.

Vă atrag atenția că, din ședința precedentă a Camerelor reunite, am rămas la faza procedurii de vot pentru numirea unor membri în comisia parlamentară de control SRI, comisia parlamentară de control SIE și Consiliul Național al Audiovizualului.

În urma discuțiilor din Biroul permanent reunit, vă propun ca exprimarea votului să se desfășoare, în același timp, cu 4 buletine de vot pentru aceste patru chestiuni.

Vă consult dacă sunt obiecții. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea să votăm simultan pe cele 4 buletine de vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc.

Cu o abținere, s-a aprobat această propunere.

 
Vot secret cu buletine de vot asupra:

Așa cum am hotărât, urmează să trecem la votul secret cu buletine de vot.

Vă reamintesc faptul că, potrivit art.37 din Regulament, în cazul votului cu buletine de vot, parlamentarul votează pentru, lăsând neatinse pe buletin numele și prenumele persoanei propuse; votează contra, ștergând numele și prenumele candidatului.

Vă atrag atenția, de asemenea, că la Curtea de Conturi, conform legii, lista este blocată. Deci, tăierea unui candidat înseamnă tăierea întregii liste.

De asemenea, vă amintesc că, potrivit deciziei recente a Curții Constituționale, toate aceste numiri se fac cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți. Deci, prevederile contrarii din Regulamentul comun sau din Regulamentul Camerei Deputaților au fost suspendate.

În conformitate cu art.104 alin.(3) din Legea nr.94/1992, republicată, membrii Curții de Conturi depun apoi jurământul în fața președinților celor două Camere ale Parlamentului, iar noii membri ai Comisiilor de control SRI și SIE vor depune jurământul în ședința comună a Parlamentului. Îi voi invita pe membrii comisiei proaspăt validați să depună acest jurământ astăzi, la ora 15,00.

Domnii chestori sunt rugați să ocupe locurile rezervate pentru înmânarea buletinelor de vot. Domnii chestori de serviciu, vă rog.

Haideți, domnule chestor Popa, vă rugăm.

Întâi de la Senat? Cine este de la Senat?

Vă rog, domnule chestor Oprea.

Dau cuvântul domnului senator Cismaru, pentru a face apelul nominal la Senat.

Urnele de vot le aveți, stimați colegi, în fața dumneavoastră.

Atrag atenția membrilor Birourilor permanente că, după finalizarea procedurii de vot, se vor întruni la sala de ședințe a Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru consultarea rezultatului voturilor.

Vă rog, domnule senator Cismaru, aveți cuvântul.

Strigați-vă numele, dacă ați votat.

 

Domnul Ivan Cismaru:

- Alexandru Viorel
- Antonie Ștefan-Mihail
- Apostol Neculai
- Arcaș Viorel
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel
- Athanasiu Alexandru
- Basgan Ion
- Blaga Vasile
- Bobeș Nicolae
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu-Anton
- Cârlan Dan
- Chelaru Ioan
- Cinteză Mircea
- Ciornei Silvia
- Cioroianu Adrian Mihai
- Cismaru Ivan - prezent
- Ciuclea Ilie Ionel
- Copos Gheorghe
- Corodan Ioan - absent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre
- David Cristian
- David Gheorghe
- Diaconescu Cristian
- Dina Carol
- Dâncu Vasile - prezent
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai
- Dumitrescu Viorel - prezent
- Dumitru Constantin
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Frunda György
- Funar Gheorghe
- Găucan Constantin
- Geoană Mircea Dan
- Georgescu Radu Cristian
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu
- Ilașcu Ilie
- Iliescu Ion
- Ilușcă Daniel
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel
- Iorga Nicolae
- Ivănescu Paula
- Jurcan Dorel
- Loghin Irina
- Lupoi Mihail
- Mardare Radu Cătălin
- Marinescu Marius
- Markó Bela
- Matei Mircea Leontin
- Mărășescu Niculae - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel
- Mândru Traian
- Mereuță Mircea
- Mihăescu Eugen
- Mihăilescu Petru Șerban
- Mihețiu Ioan Gheorghe
- Mohaci Mihai
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia
- Moldoveanu Ileana
- Moldoveanu Viorel - prezent
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan
- Nasleu Ioan - prezent
- Neagu Nicolae
- Németh Csaba
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel-Constantin
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pascu Corneliu
- Păcuraru Paul
- Păunescu Adrian
- Pereș Alexandru
- Pete Ștefan
- Petrescu Ilie
- Popa Aron Dan - prezent
- Popa Dan Gabriel
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel
- Popescu Irinel
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Rădoi Ion
- Rădoi Ovidiu
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Roibu Aristide
- Rotaru Ion
- Sabău Dan
- Savu Daniel
- Sârbu Ilie
- Silistru Doina
- Solcanu Ion
- Stan Petru
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
- Stoica Ilie
- Stragea Cristian - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Ilona
- Szabó Karkoly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia
- Șerbu Gheorghe Vergil
- Șereș Ioan-Codruț
- Ștefan Viorel
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan
- Tănăsescu Carmen Felicia
- Tănăsescu Claudiu
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Tîlvăr Angel
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Toma Ion
- Tomoioagă Liliana Lucia - prezentă
- Tudor Corneliu Vadim
- Ungheanu Mihai
- Ungureanu Vasile
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion
- Vedinaș Verginia - prezentă
- Verestóy Attila - prezent
- Vișan Gelu - prezent
- Vosganian Varujan
- Vraciu Jan
- Zsombori Vilmos

Dacă mai este cineva care nu și-a auzit numele sau nu a votat?

Domnul Rădoi Ovidiu, este? Nu.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

- Adam Ioan
- Adomnicăi Mirela Elena - prezentă
- Adomniței Cristian Mihai
- Albu Gheorghe
- Almăjanu Marin - prezent
- Almășan Liviu
- Alui-Gheorghe Adrian - prezent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andon Sergiu - prezent
- Andreica Romică
- Andronescu Ecaterina
- Antal István - prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu -
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardelean lia - prezentă
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avram Dumitru - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bardan Cornel Ștefan - prezent
- Bădălău Niculae - prezent
- Băeșu George
- Bălan Doru Geany
- Băluț Lucian
- Bănicioiu Nicolae
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán
- Becșenescu Dumitru - prezent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boagiu Anca-Daniela
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - prezent
- Bolcaș Lucian Augustin -
- Bonis Istvan - prezent
- Borbély László Guvern
- Boșneac Valentin Samuel - prezent

Bună ziua, domnule Bejinariu! Mă bucur să vă revăd! Domnul Bejinariu Eugen prezent.

- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brânză William Gabriel - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Bruchental-Pop Ionela - prezentă
- Buciu Angela - prezentă
- Buciuta Ștefan -
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Bușoi Diana Maria - prezentă
- Butnaru Vasile - prezent
- Buzatu Dan Horațiu - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calimente Mihăiță - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Chiper Gheorghe - prezent
- Chiș Filonaș - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocănea Teodorescu Adrian - prezent
- Ciocâlteu Alexandru
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciopraga Mircea - prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coclici Radu Eugeniu - prezent
- Bărbulețiu Tiberiu - prezent
- Cocrea Olguța
- Codîrlă Liviu
- Constantinescu Anca
- Constantinescu Viorel
- Coșea Dumitru Gheorghe Mircea - prezent
- Cristea Ioan - prezent
- Cutean Vasile Emilian - prezent
- Diaconescu Marin - prezent
- Diaconescu Renică - absent
- Dobre Traian
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăguș Radu-Cătălin - prezent
- Drețcanu Doina Micșunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrescu Zamfir
- Dumitriu Dragoș Petre - prezent
- Dumitriu Mihai -
- Dumitru Ion - prezent
- Dușa Mircea - prezent
- Duțu Stelian
- Ehling Elena
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Eserghep Gelil
- Faina Constantin - prezent
- Fârșirotu Vladimir Mircea
- Fenechiu Relu
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - prezent
- Frâncu Emilian Valentin -
- Fuia Stelian - prezent
- Furo Iuliu Ioan - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganț Ovidiu Victor - prezent
- Gavrilescu Grațiela-Leocadia
- Găleteanu Monalisa - prezentă
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Ghișe Ioan - prezent
- Giurgiu Mircia - absent
- Glăvan Ștefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grigore Dan - absent
- Grosaru Mircea
- Gubandru Aurel - prezent
- Gușă Cozmin Horea
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Haszmann Pál-Péter
- Hellvig Eduard Raul - prezent
- Hoban Ioan - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Hoinaru Marian - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Ifrim Mircea
- Igaș Traian Constantin - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Ilie Cristian - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Grațiela Denisa
- Iriza Marius
- Iustian Mircea Teodor
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Kelemen Attila Béla Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - prezent
- Király Andrei-Gheorghe - prezent
- Kónya-Hamar Sándor
- Lakatos Petru - prezent
- Lambrino Radu - prezent
- Lari-Iorga Leonida
- Lefter Ioan-Silviu
- Lificiu Petru - prezent
- Liga Dănuț - prezent
- Longher Ghervazen
- Luchian Ion
- Macaleți Costică - prezent
- Magheru Paul - prezent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai
- Marin Constantin - prezent
- Martin Eduard-Stelian
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Matei Cătălin Lucian - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Mălaimare Mihai Adrian - prezent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - prezent
- Mănescu Rareș Șerban - absent
- Mărculeț Petrescu Mira Anca Victoria - prezentă
- Mătușa Tudor - prezent
- Meir Nati - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micle Ioan Radu - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalache Sorin Dan - prezent
- Mihei Andrian-Sirojea - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mironescu Laurențiu - prezent
- Miroșeanu Liviu Alexandru - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Miuțescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion -
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Vasile
- Mocănescu Coloros Dan Constantin
- Mocioalcă Ion
- Mohora Tudor - prezent
- Moisoiu Adrian
- Moldovan Emil Radu
- Momanu Corneliu - prezent
- Motreanu Dan Ștefan
- Movilă Petru
- Munteanu Ioan - prezent
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
- Nádudvary Gheorghe Augustin Eugen
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - prezent
- Nechita Aurel - prezent
- Nedelcu Gabriela
- Nica Dan - prezent
- Nicolae Alexandru
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent
- Nicolicea Eugen
- Nicula Vasile Cosmin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Niță Constantin
- Nițulescu Teodor -
- Nosa Iuliu - prezent
- Oancea Viorel - prezent
- Olosz Gergely - absent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Ovidenie Costel - prezent
- Pambuccian Varujan -
- Pardău Dumitru -
- Pascu Bogdan - prezent
- Pavelescu Aurelian
- Paveliu Marian Sorin - absent
- Păun Nicolae - absent
- Petrea Constantin - prezent
- Piteiu Marcel Adrian - prezent
- Plăiașu Gabriel - prezent
- Podgorean Radu - prezent
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Claudiu Adrian - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Nicolae
- Popeangă Petre - prezent
- Popescu Corneliu - prezent
- Popescu Dan Ioan
- Popescu Ionica Constanța
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton
- Preda Cezar Florin
- Puchianu Ioan Dumitru
- Pupeză Viorel - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Pușcă Mircea Valer - prezent
- Puzdrea Dumitru
- Radan Mihai
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Romanescu Marcel Laurențiu - prezent
- Rus Ioan Aurel
- Rusu Liviu Alin
- Rusu Mihaela-Adriana - prezentă
- Rusu Valentin
- Rușanu Dan Radu - absent
- Sanda Victor - prezent
- Sandu Gabriel - prezent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Săniuță Marian Florian -
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârb Gheorghe - prezent
- Sârbu Marian - prezent
- Sasu Ioan - prezent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Silaghi Ovidiu Ioan - absent
- Sirețeanu Mihail - prezent
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Stan Ioan
- Stan Ion
- Stanciu Anghel
- Stativă Irinel Ioan - prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - prezent
- Stănescu Cristian - prezent
- Stănescu Mircea
- Stoica Ion -
- Străchinaru Petre - prezent
- Strungă Emil - prezent
- Szekely Levente Csaba - prezent
- Șandru Marcela Lavinia
- Știrbeț Cornel - prezent
- Știreanu Octavian - prezent
- Știucă Alecsandru
- Tabără Valeriu
- Taloș Gheorghe Mirel - prezent
- Tămagă Constantin
- Tănăsescu Tudor - prezent
- Tărniceru Petru
- Teodorescu George Alin - prezent
- Timar Liviu - prezent
- Timiș Ioan
- Todoran Pavel - prezent
- Toma Florentina Marilena
- Toma Horia-Victor - prezent
- Tóro Tiberiu - prezent
- Tudor Constantin - prezent
- Tudor Marcu
- Tudose Mihai - prezent
- Turc Ioan - prezent
- Turcan Raluca
- Țundrea Ioan
- Uioreanu Horea Dorin - prezent
- Ujeniuc Dragoș - prezent
- Ungureanu Petre - prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent
- Ursărescu Dorinel
- Uricec Eugen Constantin - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasil Mihaela Adriana - prezentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguța - prezentă
- Văsioiu Horia - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlasov Mihail - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Cătălin - prezent
- Voicu Mădălin Ștefan - prezent
- Voicu Mihai Alexandru
- Voinea Florea
- Zaharia Claudius Mihai - prezent
- Zamfir Gabriel Sorin
- Zamfirescu Dan Dumitru
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent
- Zisopol Dragoș-Gabriel - prezent

Mai luăm o dată de la început, acum.

- Adam Ioan
- Almășan Liviu
- Andreica Romică
- Antonescu George Crin Laurențiu - prezent
- Băeșu George
- Bălan Doru Geany
- Băluț Lucian
- Bănicioiu Nicolae
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán
- Bivolaru Ioan
- Boagiu Anca-Daniela
- Bolcaș Lucian Augustin
- Buciuta Ștefan
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu
- Cantaragiu Bogdan
- Ciocâlteu Alexandru
- Cocrea Olguța
- Codîrlă Liviu
- Constantinescu Anca
- Constantinescu Viorel
- Diaconescu Renică
- Dobre Traian
- Dumitriu Mihai
- Dumitrescu Zamfir
- Duțu Stelian
- Ehling Elena
- Eserghep Gelil
- Fârșirotu Vladimir Mircea
- Frâncu Emilian Valentin
- Gavrilescu Grațiela-Leocadia
- Giurgiu Mircia
- Grigore Dan
- Gușă Cozmin Horea
- Gvozdenovici Slavomir
- Hanganu Romeo Octavian
- Haszmann Pál-Péter
- Ifrim Mircea - prezent
- Iordache Grațiela Denisa
- Iriza Marius
- Iustian Mircea Teodor
- Kelemen Attila Béla Ladislau
- Kelemen Hunor
- Lari-Iorga Leonida
- Lefter Ioan-Silviu
- Longher Ghervazen -
- Luchian Ion
- Manolescu Oana
- Marian Dan Mihai
- Martin Eduard-Stelian
- Mănescu Rareș Șerban
- Mînzînă Ion
- Mocanu Vasile
- Mocănescu Coloros Dan Constantin
- Mocioalcă Ion
- Moisoiu Adrian
- Moldovan Emil Radu
- Motreanu Dan Ștefan - prezent
- Nedelcu Gabriela
- Nicolae Alexandru
- Nicolicea Eugen
- Niță Constantin
- Nițulescu Teodor
- Olosz Gergely
- Pambuccian Varujan
- Pardău Dumitru
- Paveliu Marian Sorin
- Păun Nicolae
- Popa Nicolae
- Popescu Dan Ioan
- Popescu Ionica Constanța
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton
- Preda Cezar Florin - prezent
- Puchianu Ioan Dumitru
- Pușcaș Vasile - prezent
- Puzdrea Dumitru
- Radan Mihai
- Rogin Marius - prezent
- Rusu Liviu Alin
- Rusu Ioan Aurel
- Rusu Valentin
- Săniuță Marian Florian
- Sirețeanu Mihail
- Stan Ioan
- Stan Ion
- Stanciu Anghel
- Stănescu Mircea
- Stoica Ion
- Șandru Marcela Lavinia
- Știucă Alecsandru
- Tabără Valeriu
- Tărniceru Petru
- Timiș Ioan
- Toma Florentina Marilena
- Tudor Marcu
- Țundrea Ioan
- Turcan Raluca
- Ursărescu Dorinel
- Vlasov Mihai
- Zamfir Gabriel Sorin
- Zamfirescu Dan Dumitru

 
   

(Prezența sau absența deputaților și senatorilor a fost consemnată în stenogramă corespunzător mențiunii făcute în cursul apelului nominal.)

Și s-a încheiat.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă mai sunt colegi care trebuie să voteze? Rog membrii Birourilor permanente reunite să...

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Mircea Ifrim, domnule profesor, sunteți prezent. Dacă mai vreți încă o dată prezent, mai strig o dată: Mircea Ifrim prezent.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog membrii Birourilor permanente reunite să se deplaseze spre sala de Birou permanent pentru a asigura numărarea, întocmirea procesului-verbal. Imediat după aceea vom anunța rezultatul și voi invita persoanele desemnate în biroul meu pentru a depune jurământul.

 
 

Domnul Ivan Cismaru:

Pentru stenogramă, la Senat au mai venit domnul Daea Petru, domnul Duca Viorel, domnul Eckstein Kovács Péter, domnul Frunda György, domnul Iordănescu Anghel, domnul Jurcan Dorel, domnul Mărășescu Niculae, domnul Mihețiu Ioan Gheorghe, domnul Moraru Ion, domnul Nasleu Ioan, domnul Pete Ștefan, domnul Popescu Dan Mircea, domnul Sabău Dan, domnul Solcanu Ion, domnul Stroe Radu și atât. Am anunțat.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule general, vă rugăm.

Invit membrii Biroului permanent la sala de Birou permanent.

 
  Prezentarea avizului comun al Comisiilor pentru buget ale celor două Camere ale Parlamentului și prezentarea procesului-verbal cu privire la rezultatul votului privind numirea membrilor Curții de Conturi

- după pauză -

 

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Dau cuvântul domnului secretar Valeriu Zgonea pentru a prezenta raportul Birourilor permanente referitor la numărarea și validarea voturilor.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă prezint primul proces-verbal, referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la numirea consilierilor Curții de Conturi, a președintelui și vicepreședintelui Curții de Conturi și a celuilalt președinte - al Curții de Audit.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin.(4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate, prin vot secret cu buletine, de către deputați și senatori, asupra candidaților propuși pentru numirea consilierilor de conturi, a președintelui Curții de Conturi și a președintelui Curții de Audit.

În conformitate cu prevederile art.9 și art.105 alin.(1) din Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, modificată și completată prin Legea nr.77/2002, cu modificările și completările ulterioare, și ale art.140 alin.(4) și (5) din Constituția României, republicată, au constatat următoarele:

  1. Numărul total al deputaților și senatorilor: 464
  2. Numărul total al deputaților și senatorilor prezenți: 307
  3. Numărul total de voturi exprimate: 307
  4. Numărul de voturi anulate: 0
  5. Numărul total de voturi valabil exprimate: 307

Consilierii de conturi, președintele și vicepreședintele Curții de Conturi sunt: Văcăroiu Nicolae, consilier de conturi, Vorniceanu Marius, consilier de conturi, Anton Ioan, consilier de conturi, Neicuțescu Gheorghe, consilier de conturi, Donovici Constanța Anca, consilier de conturi, Oană Gheorghe, consilier de conturi, Dascălu Doina Elena, Popa Ioan Aron, consilier de conturi, Stoina Cristian Nicolae, consilier de conturi, Sandu-Capră Mihai, consilier de conturi, Alămâie Dumitru, consilier de conturi, Popescu Mircea Vasile, consilier de conturi, Popeangă Petre, consilier de conturi, Băghină Domnica, consilier de conturi, Vedinaș Verginia, consilier de conturi, Funar Marioara Sabina, consilier de conturi, Pete Ștefan, consilier de conturi, Hură Mihai, consilier de conturi. Domnul Nicolae Văcăroiu a fost ales președintele Curții de Conturi și doamna Dascălu Doina Elena președinta Curții de Audit, sau cum se numește, nu pot să-mi dau seama.

Potrivit prevederilor art.38 alin.(7) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, numirile în funcție se hotărăsc cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

Ca urmare a faptului că din totalul de 464 parlamentari au fost prezenți și și-au exprimat votul 307, din care 305 au votat pentru, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de Regulament, Parlamentul României numește consilierii de conturi, precum și președintele și vicepreședintele Curții de Conturi nominalizați mai sus, în prezentul proces-verbal.

 
Prezentarea procesului-verbal cu privire la rezultatul unei modificări în componența nominală a Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la alegerea unui membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin.(4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu buletine, asupra propunerii de alegere a domnului senator Jan Vraciu în calitatea de membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, au constatat următoarele:

  • Numărul total al deputaților și senatorilor: 464.
  • Numărul total al deputaților și senatorilor prezenți: 307.
  • Total de voturi exprimate: 307.
  • Voturi anulate: 0.
  • Total voturi valabil exprimate: 307,
    din care:
    • voturi pentru 305,
    • voturi contra 2.

Potrivit art.76 alin.(2) din Constituția României, republicată și ale art.38 alin.(7) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, numirile în funcție se hotărăsc cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Ca urmare a faptului că din totalul de 464 parlamentari au fost prezenți 307, din care au votat pentru 305, ceea ce reprezintă votul majorității deputaților și senatorilor, domnul senator Jan Vraciu este ales în calitatea de membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații.

Prezentarea procesului-verbal cu privire la rezultatul votului asupra unei modificări în componența nominală a Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații Externe

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la alegerea unui membru și secretar al Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații Externe și a biroului acesteia.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin.(4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu buletine, asupra propunerii de alegere a deputatului Iriza Marius în calitatea de membru și secretar al Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații Externe și a biroului acestuia, în conformitate cu prevederile art. 3 alin.(1) din Legea nr.1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Parlamentului nr.44/1998 privind constituirea, organizarea și funcționarea Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe, au constatat următoarele:

  • Numărul total al deputaților și senatorilor: 464.
  • Numărul total al deputaților și senatorilor prezenți: 307.
  • Voturi exprimate: 307.
  • Voturi anulate: 0.
  • Voturi valabil exprimate: 307,
    din care:
    • voturi pentru 306,
    • un vot contra.

Potrivit art.76 alin.(2) din Constituția României, republicată, și ale art.38 alin.(7) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului alegerea membrilor Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații Externe și a biroului acesteia, se face cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

Ca urmare a faptului că din totalul de 464 parlamentari au fost prezenți 307, din care au votat pentru un număr de 306 parlamentari, ceea ce reprezintă majoritatea necesară, domnul deputat Marius Iriza este ales în calitate de membru și secretar al Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SIE.

Prezentarea procesului-verbal cu privire la rezultatul votului asupra numirii unor membri în Consiliul Național al Audiovizualului.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la numirea unor membri titulari și a unor membri supleanți în Consiliului Național al Audiovizualului.

În temeiul prevederilor art. 32 alin.(4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu buletine de vot, asupra candidaților propuși pentru numirea unor membri titulari și a unor membri supleanți în Consiliul Național al Audiovizualului, potrivit art. 11 alin. (5) din Legea audiovizualului nr.504/2002, modificată și completată prin Legea nr.402/2003, și au constatat următoarele:

  • Numărul total al deputaților și senatorilor: 464.
  • Numărul total al deputaților și senatorilor prezenți: 307.
  • Total de voturi exprimate: 307.
  • Voturi anulate: 0.
  • Voturi valabil exprimate: 307.

Din verificarea și numărarea voturilor rezultă următoarele voturi obținute de candidați:

  • Iorga Narcisa Clementina, membru titular, 307 voturi pentru, 0 contra;
  • Dinu Elena, membru supleant, 307 voturi pentru, 0 contra.
  • Trepcea Cristina, membru titular, 307 voturi pentru, 0 contra.
  • Hodor Manuela Floricica, membru supleant, 307 voturi pentru, 0 contra.
  • Mălaimare Mihai Adrian, membru titular, 307 voturi pentru, 0 contra.
  • Mititelu Cristian, membru titular 307, voturi pentru, 0 contra.

În conformitate cu prevederile art. 38 alin.(7) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului candidaturile se aprobă cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

Ca urmare a faptului că toți candidații au întrunit majoritatea cerută de lege, Parlamentul României numește membrii Consiliului Național al Audiovizualului nominalizați în prezentul proces-verbal.

Semnează membrii celor două Birouri permanente.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Doresc să felicit în numele Parlamentului României persoanele desemnate astăzi în funcții de înaltă responsabilitate în statul român și să le doresc succes în exercitarea acestui mandat.

Invit cei doi colegi ai noști, reprezentanți în Comisiile SIE și SRI, să se prezinte în fața plenului la ora 15,00 pentru a depune jurământul.

De asemenea, invit acum membrii proaspăt aleși ai Curții de Conturi să depună jurământul în holul din fața plenului, în fața președinților celor două Camere, în mod public.

Înțeleg că mai există un anunț sau o declarație, vă rog, domnul Constantin Gheorghe, liderul Grupului PD-L, de la Senat.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru cuvântul acordat.

Aș vrea să exprim câteva idei care decurg din cele întâmplate ieri în ședința Biroului permanent al celor două Camere, în care Partidul Democrat-Liberal a solicitat scoaterea de pe ordinea de zi a discuției referitoare la alegerea membrilor Curții de Conturi.

Sigur că nu am avut succes la vot, pentru că am fost înfrânți datorită voturilor de la celelalte partide, fapt care confirmă un anume lucru pe care îl știam: era vorba despre un anume aranjament politic, să-l numesc, care astăzi s-a confirmat.

Sigur că Curtea de Conturi, ca instituție, trebuie să lucreze și este o necesitate pentru România. Dar, încă din februarie, când a expirat mandatul membrilor Curții de Conturi, Parlamentul a făcut această prelungire care a fost, să spunem, la limita constituționalității.

Ieri s-a vorbit despre vid de putere constituțională. Acest vid de putere constituțională referitor la Curtea de Conturi se întâmpla și în februarie, se întâmpla și în iunie. S-a vorbit despre faptul că o instituție a statului român este dizolvată. Această idee putea fi expusă și în februarie și în iunie.

Însuși președintele Senatului, când a condus ședința Birourilor permanente ne-a mobilizat, ca să spun așa, pentru a elabora această lege atât de necesară pentru ca noua structură a Curții de Conturi să fie votată și validată de către Parlament.

Ieri, la Biroul permanent al Camerelor reunite, s-a schimbat total optica care fusese până atunci și ni s-a cerut în mod imperativ ca astăzi să dăm un vot pentru noii consilieri ai Curții de Conturi, pe legea veche. Dar, până acum, legea veche a fost considerată proastă și ni s-a spus că este foarte bine să elaborăm noua lege și, în lumina acestei noi legi, să fie aleși consilierii de conturi.

S-a schimbat optica și astăzi s-a purces la acest vot, deși noi am semnalat că este vorba doar de ore până când Curtea Constituțională va da verdictul în cazul acestei legi.

Mâine, în data de 15, Curtea își va da verdictul.

S-a făcut acest vot rapid, pe picior, tocmai pentru a ne convinge încă o dată că acest aranjament politic la nivel înalt funcționează.

Ceea ce mă surprinde, însă, și "...

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule lider, vă rog, să vă sintetizați intervenția, aveți dreptul la două minute și ați depășit.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe:

Da.

Ceea ce mă surprinde în mod neplăcut este faptul că, în semn de protest pentru acest aranjament politic și pentru această forțare a acestui vot, marea parte a parlamentarilor PD-L n-au introdus în urnă buletinul de vot privind Curtea de Conturi și totuși numărul de voturi este același, 307, la toate voturile care s-au exprimat.

Pe cale de consecință, mă văd nevoit să contest rezultatul acestui vot care a fost dat astăzi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Vă invit să consultați Regulamentul și să constatați care erau procedurile de monitorizare a votului și să-i întrebați pe colegii dumneavoastră din Birourile permanente de ce au lipsit de la procedura de numărare a voturilor. Au lipsit. Un singur membru al Birourilor permanente din partea PD-L a fost prezent și găsesc genul acesta de atitudine politică incorectă și o spun în mod public.

Vă rog, domnule Zgonea, aveți de făcut o precizare.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Vă rog frumos să mă iertați, am să fac o precizare, din repezeală și din lipsă de experiență în citirea Curții de Conturi, ultima frază: Nicolae Văcăroiu - președintele Curții de Conturi, doamna Dascălu Doina Elena - vicepreședintele Curții de Conturi. În rest, ați comentat dumneavoastră celelalte chestiuni legate de Regulament.

Domnule lider de grup, să știți că sunteți bine-venit la numărarea voturilor.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule Zgonea.

Dacă doriți, domnule Rădulescu, să interveniți.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Nu o să reușiți în felul acesta să ascundeți o realitate.

S-a distribuit un număr de buletine de vot pentru cele patru voturi care trebuiau făcute și, dintre acestea, membrii Grupului parlamentar - senatori și deputați - ai Partidului Democrat-Liberal, în semn de protest față de ceea ce a expus mai devreme colegul nostru, aranjamentele de ultimă oră și votarea pe picior a componenței Curții de Conturi, în semn de protest, spun eu, ei nu au introdus aceste buletine în urnă; pe celelalte le-au introdus. Diferența trebuia să fie de câteva zeci de voturi între un vot la Curtea de Conturi și celelalte voturi.

Și atunci, cu atât mai mult cu cât noi nu am avut reprezentanți acolo, vă întreb cum de ați reușit ca, în final, să ne citiți un proces-verbal prin care voturile exprimate la Curtea de Conturi sunt același număr ca voturile exprimate în partea cealaltă.

Contestăm rezultatul acestui vot și vă cerem explicații.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Am luat act de această procedură pe care o ridicați.

Procedura de numărare și validare a rezultatelor în asemenea situație este cunoscută tuturor parlamentarilor. Obligația de a participa la procedura de numărare pentru membrii Birourilor permanente este prevăzută prin Regulament; de asemenea, pentru liderii de grupuri.

În aceste condiții, aveți toate pârghiile necesare să vă duceți contestațiile mai departe.

Suspend ședința.

Invit membrii conducerii Curții de Conturi proaspăt aleși să ne însoțească pentru depunerea jurământului.

 
   

- După pauză -

În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Dan Radu Rușanu, secretari ai Camerei Deputaților, și Ivan Cismaru, secretar al Senatului.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să luați loc în bancă.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Continuăm lucrările ședinței noastre de astăzi.

 
Depunerea jurământului de către domnul senator Jan Vraciu, ales membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de informații.

Urmează depunerea jurământului de către noii membri ai Comisiilor speciale de control al SRI și SIE.

Domnul senator Vraciu Jan, vă rog. Aveți cuvântul pentru a depune jurământul.

 

Domnul Jan Vraciu:

Eu, Jan Vraciu, membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații,

Jur să păstrez secretul asupra documentelor, datelor și informațiilor de care voi lua cunoștință în exercitarea atribuțiilor atât pe timpul mandatului, cât și după încetarea acestuia.

Jur pe propria răspundere că nu am făcut parte din structurile fostei Securități și că nu fac parte din cadrele Serviciului Român de Informații sau ale altor servicii secrete de informații.

București, 14 octombrie 2008.

 
   

(Domnul senator Jan Vraciu semnează jurământul și îl înmânează președintelui de ședință.)

 
Prezentarea de către Guvernatorul Băncii Naționale a României a unui raport referitor la consecințele colapsului Sistemului Bancar Internațional asupra economiei românești.

Domnul Eugen Nicolicea:

La pct.29 al ordinii de zi continuăm cu prezentarea, de către guvernatorul Băncii Naționale a României, a unui raport referitor la consecințele colapsului Sistemului Bancar Internațional asupra economiei românești.

Invit la tribună pe domnul Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României.

 

Domnul Mugur Constantin Isărescu (guvernatorul Băncii Naționale a României):

Domnule președinte al actualei ședințe,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Stimat auditoriu,

Voi încerca, pe parcursul a câtorva minute, să fac un punctaj al principalelor efecte pe care actuala situație financiară internațională, caracterizată la început ca fiind una de turbulență, mai recent ca fiind de criză, iar în ultimele două săptămâni ca fiind o criză fără precedent în plan financiar internațional după al II-lea Război Mondial și principalele efecte asupra economiei românești.

Subliniez de la început că Banca Națională a României își reiterează și aici, în fața dumneavoastră, punctul de vedere conform căruia aceste tensiuni, fenomene de criză nu au afectat și nu credem că au potențialul să afecteze direct economia și sectorul bancar din țara noastră, dar că există efecte indirecte, acestea sunt tot mai evidente și mai putem adăuga acum, într-un anumit context, efectele indirecte, dacă sunt amplificate de dezechilibre pe plan intern, pot, într-adevăr, să ridice probleme și economiei românești.

Vă mai spun de la început că Banca Națională monitorizează cu deosebită atenție evoluțiile de pe piețele internaționale, dar și de pe piețele interne și din economia reală și este pregătită pentru a lua măsurile adecvate în caz de nevoie.

Concentrând analiza asupra situației sectorului bancar din România, încep prin a vă spune că el are un rol dominant în sistemul financiar din România. România are un sistem financiar bancar de tip continental, deosebit de cel anglo-saxon. În acest sistem continental, băncile comerciale, băncile de afaceri - ca să folosesc o denumire din limba franceză, băncile comerciale au rolul dominant. În România, mai mult de 90 și ceva la sută din totalul activității de finanțare pentru întreaga economie și pentru întreaga populație se desfășoară prin sistemul bancar.

Piețele de capital sau piața de capital, ca și bursa de valori, ca și sistemul de asigurări ocupă o pondere mult mai mică. Fac această precizare atât pentru a spune din ce motiv mă concentrez asupra sistemului bancar, cât și pentru a sublinia că ceea ce se întâmplă la Bursa de Valori din București este, într-adevăr, îngrijorător, dar dimensiunea acestei îngrijorări trebuie să o adecvăm la influența sau la importanța bursei față de economia românească și față de întregul sistem financiar din România.

Făcând această precizare, subliniez de la început că noi am făcut la Banca Națională o analiză și sectorială și, să spunem bancă cu bancă, a sistemului bancar și am constatat și constatăm în continuare că impactul intensificării tulburențelor financiare internaționale este în continuare limitat. Și voi face referire la sfârșit unde se observă în prezent și unde credem noi că se vor observa și în viitor principalele influențe.

Dar, întrucât au apărut întrebări și în mass-media, au apărut întrebări și la nivelul publicului, categoric ele au o bază. În esență, întrebarea fundamentală este cum de reușește România să facă față acestor valuri de crize financiare internaționale.

Datoria mea este să repet în fața dumneavoastră de ce sistemul bancar românesc, fără să fie vaccinat, fără să pretindem că el nu va fi deloc afectat de criza financiară internațională, de ce sistemul bancar din România are această particularitate, adică, așa cum am declarat în repetate rânduri, este solid, este bine capitalizat și poate să depășească fenomenele de criză.

În primul rând, pentru că el a fost ferit de ceea ce acum întreaga lume vorbește sau cataloghează ca fiind produse toxice, produse financiare extrem de sofisticate - în terminologia de specialitate se numesc derivative - și, de asemenea, a fost ferit, nu a avut "șansa" să intre în contact nici cu expuneri pe produse financiare care se află la originea actualei crize și care, iarăși, în limbaj de specialitate se numesc creditele supreme din Statele Unite ale Americii.

De ce s-a întâmplat acest lucru? Nu pentru că sistemul a fost primitiv. În prezent, intermedierea financiară din România depășește 50%, în funcție de cum ea este comensurată, cu alte cuvinte nu mai avem un sistem bancar puțin dezvoltat, aș spune acum că avem un sistem bancar destul de bine dezvoltat. Motivele au fost altele. În primul rând pentru că băncile românești au găsit pe piața internă, în condițiile oferite de marjele ample de dobândă din economia românească, au găsit suficient câmp de dezvoltare.

Cu alte cuvinte, când noi vorbeam de creșteri ale creditului în România de 50-60%, și cam aceasta a fost media în România în ultimii patru ani, ne refeream la o bancarizare, dezvoltarea creditului nu în principal, ci aproape în exclusivitate în economia românească. A existat, într-adevăr, o tentație și pentru produse sofisticate, în special de partea băncilor străine. Ele sunt în legătură cu băncile-mamă. Dar, aici, Banca Națională a avut o atitudine, uneori catalogată drept exagerată, de întărire a normelor prudențiale, de supraveghere foarte atentă și această tentație, cât a existat ea, a fost descurajată înainte de a se materializa.

Al doilea motiv pentru care efectele asupra sistemului bancar românesc sunt limitate este legat de faptul că, în ciuda temerilor, uneori emoționale, ca să nu le numesc iraționale, emoționale, că ar exista un efect de domino, și anume că dacă banca care a investit într-o bancă românească ar întâmpina probleme, banca străină ar întâmpina probleme, atunci și banca românească ar întâmpina probleme, avem toate motivele și argumentele, pe care le-am dezvoltat ieri într-o conferință de presă și le spun din nou, pe scurt, în fața dumneavoastră, vă spunem în clar că un asemenea efect de domino nu există sau nu se poate întâmpla.

Avem, într-adevăr, două filiale de bănci străine, acolo legătura între banca-mamă și banca-fiică din România este mai directă. În rest, singurul lucru direct, ca să mă exprim așa, este de multe ori denumirea. O bancă care are denumirea din Franța, să spunem, se repetă cel puțin în jumătate din titlul din România. Încolo, în fapt, băncile românești, cea mai mare parte a lor, sunt bănci independente. Sunt constituite ca entități, ca persoane juridice românești, au capital propriu, care n-are o legătură directă cu banca-mamă, nu poate să fie retras sub nici o formă. În momentul în care ai investit în capitalul unei bănci, acela rămâne până la eventuala desființare a societății bancare. Au contracte de entități independente cu alte bănci, eventual și cu băncile-mamă, în această accepțiune, și băncile-mamă le pot influența cel mult prin numirea conducerii sau numirea de personal în conducerea acestor bănci, ca orice acționar majoritar.

În plus, ele sunt sub normele de prudențialitate emise de Banca Națională a României care, așa cum vă spuneam, a fost pe aici mai încăpățânată decât în mod obișnuit și nu a relaxat normele de prudențialitate. Sunt supravegheate de Banca Națională a României și, cu alte cuvinte, legăturile cu societățile-mamă sunt relativ limitate.

Mai este un al doilea argument, ca să nu intru în detalii, într-adevăr, ele s-au împrumutat, aceste bănci din România s-au împrumutat în sume considerabile din străinătate. Pasivele totale în valută ale tuturor băncilor din România se ridică la circa 23 de miliarde de euro, sumă considerabilă. Din acestea, 20 de miliarde de euro sunt împrumutate de la băncile-mamă, dar fac din nou precizarea să nu se înțeleagă spunând "mamă" că există vreo legătură directă, ombilicală cu băncile din România.

Suma este, de asemenea, mare, dar două treimi din această sumă, în jur de 14 miliarde de euro sunt credite sau împrumuturi pe care băncile românești le-au luat din străinătate cu scadență mai mare de un an de zile.

Nu au clauze deosebite, că s-a ridicat și această problemă de, să spunem, executare înainte de scadență, o bună parte din aceste 14 miliarde, aproape 70%, sunt cu scadențele peste doi ani de zile, deci un eventual efect de domino are șanse extrem de reduse să se declanșeze și băncile, bineînțeles, românești trebuie să se gândească la substituiri, atunci când apar scadențele respective.

Un al treilea argument este faptul că, din vreme, respectând normele europene, Banca Națională a României a cerut băncilor comerciale - și acest lucru a fost reiterat de doi ani de zile, de când facem un raport asupra stabilității financiare din țara noastră -, a cerut băncilor din România să aibă programe sau planuri de urgență, de situații speciale. Aceasta intră, să spunem așa, în funcțiune automat dacă anumiți indicatori se deteriorează. în ciuda faptului că există aceste planuri și în ciuda zvonisticii care a dominat, să spunem, viața socială din România cel puțin în ultimele 10 zile, niciunul dintre aceste planuri nu a intrat în funcțiune. Cu alte cuvinte, băncile au fost departe de o situație reală care să necesite intervenții. Și zvonistica o cataloghez, din nou, ca fiind simplă zvonistică, bineînțeles, exacerbate câteodată de repetițiile care apar, altminteri normale, în presă, la televiziuni despre criză, criză, cu referiri la criza financiară internațională. Aici este un pericol de imitație, trebuie să-l recunoaștem. Prin extrapolare, se poate ajunge la o judecată de tipul, dacă suntem în Europa și țările de acolo sunt în criză, noi de ce n-am fi, dar fundamental nu există motive pentru asemenea judecată.

Un al patrulea motiv este faptul, cum vă spuneam, că băncile românești sunt foarte bine capitalizate. Inițial, ele au fost foarte bine capitalizate pentru că lumea nu prea avea încredere în România și în anii '99-2000, 2001, după dificultățile financiare din acea perioadă, Banca Națională a României a cerut o supracapitalizare a băncilor românești.

La un moment dat, pe întreg sistemul românesc din România capitalizarea ajunsese la 26%. A fost poate un vârf, o excepție pe care o găsim rar în vreo țară din lume. O capitalizare normală este în jur de 8%. Apoi, indicatorul, chiar dacă a fost coborât la 12%, capitalizarea ca atare, ca medie la nivelul întregului sistem bancar din România, dacă a coborât undeva între 13 și 14%. Și avem în continuare bănci, chiar dintre cele care, nu știu dacă întâmplător sau nu, mai apar prin SMS-uri, prin bloguri, ca potențial având probleme, aceste bănci sunt cu capitalizări extrem de mari față de ceea ce se întâmplă în lume. Deci, nu este exagerat să spun că din acest punct de vedere băncile românești sunt chiar o excepție. Dar acum se dovedesc o excepție pozitivă. În condiții de bum, de creștere economică, un capitalist adevărat, optimist ar spune că băncile nu și-au utilizat cum trebuie capitalul, adică au fost mult prea prudente. Acum s-a dovedit că acest lucru este extrem de pozitiv.

Fără să fac nicio referire concretă, sunt numai la capitolul exemplificări, o să vă spun că băncile acelea, giganții aceia despre care lumea nu credea că se pot prăbuși și s-au prăbușit sau au fost naționalizați au ajuns cu capitalizarea adevărată, după ce și-au reevaluat activele, în funcție de ce s-a întâmplat pe piață, cu mult sub 8%.

Lichiditatea - al cincilea factor care a făcut și face ca impactul asupra sistemul bancar românesc să fie limitat. Aceasta este superabundentă. Banca Națională a rămas în toată această perioadă în poziția de debitor al sistemului bancar. Cu alte cuvinte, pentru a ne atinge obiectivul de inflație am absorbit lichiditate de la bănci, am plătit dobânzi, cum s-ar spune, băncilor comerciale pentru a le lua o parte din lichiditate.

Tindem spre o poziție de echilibru. Este adevărat că și datorită acestei zvonistici s-a retras ceva numerar din băncile comerciale și atunci lichiditatea a mai scăzut, dar, pe total sistem, există încă exces de lichiditate, iar la aceasta se adaugă nivelul foarte ridicat pe care nu l-am introdus, într-adevăr, nu pentru motive cu deosebire prudențiale, ci din considerente de politică monetară, atât la pasivele în lei, cât și la pasivele în valută, 20% pentru depozitele în lei, 40% pentru cele în valută.

Băncile au un stoc masiv de lichiditate, care este la Banca Națională în condiții de maximă siguranță și care poate să fie folosit oricând, dacă cumva ar apărea vreo problemă de lichiditate. În plus, conform legii pe care dumneavoastră ați aprobat-o, Legea Băncii Naționale, noi suntem o bancă națională, o bancă centrală, cu funcție de împrumutator de ultimă instanță. Suntem, deci, obligați prin lege că, dacă apare vreo problemă de lichiditate, nu de solvabilitate, de lichiditate în sistem, să asigurăm lichiditatea necesară.

Cu această ocazie, explic de ce nu ar trebui să luăm măsurile pe care multe din țările occidentale le-au anunțat, pentru că, în acele țări, băncile centrale nu erau neapărat împrumutător de ultimă instanță. Deci, noi nu vom face nimic altceva decât vom aplica legea, dacă cumva va apare vreo lipsă de lichiditate. Probabilitatea aceasta însă este relativ mică, pentru că băncile au acest nivel mare de rezervă minim obligatorie.

Un al șaselea motiv este legat de, cum vă spuneam, încăpățânarea Băncii Naționale să solicite permanent băncilor comerciale din România, inclusiv când euforia era la vârf și când noi eram într-un fel sub oprobriul, să nu zic public, dar, în orice caz, cel puțin al presei și al unor bancheri comerciali, să le solicităm ca mereu să aibă ca, să spun, portstindard prudența, și nu cota de piață.

Trebuie să spun acum, în fața dumneavoastră, că nu toate băncile ne-au ascultat, unele și-au pus cota de piață ca obiectiv principal și ele sunt primele care acum plătesc și care probabil s-au plâns sau se vor plânge public că respiră mai greu, ca să vorbesc metaforic. Dar normele prudențiale ale Băncii Naționale au ajutat și spun eu că acum ajută din plin sistemul bancar din România să depășească eventualele efecte negative care pot să apară din exterior.

Tot la capitolul prudență, noi, când am vorbit despre prudență și când am solicitat ca băncile comerciale să fie mai atente la creditare, ne-am referit la viteza de creditare. În general, când creditarea crește cu 60-70%, poți să fii cel mai bun bancher, cel mai inspirat și cel cu instinctul cel mai tare, probabilitatea de a greși crește. Exact ca un șofer care conduce cu viteză excesivă, deci probabilitatea de accident crește.

Cu alte cuvinte, niciodată Banca Națională, ca să fie încă o dată clar și pentru opinia publică, nu s-a opus creșterii creditării. Noi am discutat despre viteza cu care crește creditarea, viteza cu crește creditarea și care a fost excesivă. În consecință, și acum, când o să mai auziți despre faptul că se va bloca creditarea... creditarea va crește în România, crește și în aceste zile, viteza de creștere probabil că nu va mai fi de 50-60% și se va reduce pe la - dau o cifră orientativă - ceva 25-30% creșteri anuale.

Al șaptelea motiv pe care l-am pregătit pentru dumneavoastră se referă la funcționarea piețelor monetare și valutare, cele care sunt primele ce resimt eventualele elemente de risc. Cred că ați observat, de exemplu, că acum, în Europa, s-au luat măsuri de garantare a operațiunilor interbancare pentru că neîncrederea apare prima oară acolo. Băncile care operează cu expuneri unele față de altele la sume eventual mari, deci pe bază de încredere, se fac operațiuni rapide; în momentul în care aud o anumită zvonistică, prima lor reacție este să-și reducă expunerile, să-și reducă limitele și atunci, operațiunile interbancare efectuându-se din ce în ce mai greu, impactul este acesta de crunch, ca să folosesc terminologia anglo-saxonă, deci de restrângere automată a operațiunilor bancare cu impact asupra plăților ș.a.m.d.

Noi, aici, trebuie să recunosc că resimțim unele efecte. Nu sunt efecte fundamentale. Cum vă spuneam, nu avem probleme de lichiditate. Cu atât mai mult, nu avem nici un fel de problemă de solvență, dar tensiunile, neîncrederea, mișcarea aceasta dezordonată a informațiilor, uitați ce s-a întâmplat în Danemarca, uitați ce se întâmplă în Franța, precum și remarci, aș spune eu pripite, de tipul dacă ei au luat măsuri, noi de ce nu am lua, toate acestea, ca să mă refer numai la o parte dintre ele, au creat tensiuni în piața monetară și valutară. Și cum s-au observat ele? Dobânzile au crescut cu mult peste nivelul dobânzii de politică monetară practicat de Banca Națională, cu toate că, paradoxal, există la nivelul întregului sistem exces de lichiditate. Unele bănci, cele care au avut mai multă lichiditate, au preferat să țină lichiditatea, să nu câștige nimic, decât să se expună în piață.

Așa, ca o remarcă pe care aș vrea să o înțelegeți în contextul actual, și apariția potențială a Ministerului de Finanțe cu sume mari, care ar trebui să fie împrumutate de piața monetară, a creat același sentiment și contribuie la majorarea dobânzilor.

Pe piața valutară, aceleași tensiuni au dus la o volatilitate exagerată a cursului. Pentru economiști, pentru experți, lucrurile par normale, dar mișcările de curs, amplificate de temerea că nu se va face față la plata ratelor scadente pentru creditul în valută (peste 50% din creditul contractat de populație este în valută, sumă destul de mare, 14 miliarde de euro), toate acestea, de asemenea, au mers ca un cerc vicios, adică au mărit tensiunile și au amplificat volatilitatea cursului.

Dar, ca să nu lungesc prea mult vorba aici, am încercat ieri să explic și câteva mecanisme tehnice prin care se amplifică tensiunile, trebuie să vă spun că lucrurile sunt sub control, nu avem per total lipsă de lichiditate. Sunt bănci care găsesc mai greu lichiditate pe piața monetară, exact datorită acestei neîncrederi, Banca Națională este gata să le sprijine cu injecții de lichiditate, avem instrumentele necesare pentru acest lucru, pe unele le-am pus în funcțiune, pe altele le pregătim pentru a intra în funcțiune.

De asemenea, în domeniul cursului valutar, cu toate că am prefera cursul să fie determinat numai de către piață și, conform legii noastre și conform politicii și strategiei pe care am adoptat-o și în conformitate cu ceea ce se întâmplă în mod concret în lumea de astăzi, transmitem un mesaj în clar că nu agreăm variabilitățile extrem de mari de curs. Uneori, mișcările de curs sunt bune ele, au rolul de a regla, de a descuraja speculațiile ș.a.m.d. Când capătă amploare prea mare și mai ales când se desprind de realitate, când mișcarea de curs este amplă, iar volumul de tranzacție este mic, ceea ce s-a întâmplat în unele momente din zilele precedente, toate acestea le catalogăm drept anomalii și suntem gata să intervenim și pe piața valutară, indirect sau direct, pentru a le atenua.

Ultimele două puncte, și mă apropii de partea a doua a acestui raport.

Creditele neperformante. Oricât de bună ar fi lichiditatea, oricât de bun ar fi sistemul bancar, dacă volumul creditelor neperformante este mare, bineînțeles că, mai devreme sau mai târziu, sistemul bancar și financiar va resimți acest lucru.

Nu avem date nici trecute și nici prezente și extrapolările noastre, analizele noastre arată că nici pentru viitorul cel puțin apropiat care să arate o deteriorare semnificativă a portofoliului de credite neperformante, adică creditelor care nu se mai încasează, se încasează greu, sunt întârziate ș.a.m.d.

La nivelul întregului sistem bancar din România, cifra este de 2,7; o cifră mai mult decât rezonabilă, comparativ cu ce se întâmplă în alte țări. Este o medie, într-adevăr, cifra aceasta medie ascunde, ca orice medie, o dispersie destul de mare. Sunt, n-aș spune bănci, dar sunt câteva produse - și o spun fără nici un fel de malițiozitate, fără nici un fel de răutate - în special produsele acelea care au fost promovate agresiv și mai puțin responsabil pe la televiziuni, creditul cu buletinul, "Veniți la noi să vă dăm 5.000 de euro, că s-a terminat concediul și aveți nevoie de bani". Deci, avem produse unde gradul de nerambursare, deci neperformante, este semnificativ mai mare, uneori depășește 20%. Dar, repet, pe produse și acolo Banca Națională, prin organele de supraveghere, deja a acționat.

În sfârșit, ultima, ne referim la garanții. Deși 99,2% din totalul depozitelor bancare din România sunt sub 20.000 de euro, iar limita de garanție pentru economisirile populației este de 20.000 de euro, ca să spunem așa, 99,2% din deponenți sunt acoperiți de această garanție. Avem o asimetrie aici. Restul de 0,8% din depozite, adunate, reprezintă o cifră considerabilă, ceva de ordinul a 40% din totalul economisirilor. Este și aici o anumită polarizare și din acest motiv adăugăm faptul că o decizie în acest sens s-a luat și la nivelul Uniunii Europene, Guvernul - și noi suntem de partea Guvernului cu această decizie - hotărăște (înțelegem că se va hotărî probabil chiar astăzi) să majoreze nivelul de garantare la 50.000 de euro pe depozit. Ne aliniem și la noul standard european, 20.000 de euro era vechiul standard european, și în același timp acoperim o parte mult mai mare, mai substanțială din totalul depozitelor.

Tot aici trebuie să mai spun poziția de principiu exprimată lunea trecută de Guvern și de Banca Națională, și anume că ne vom alinia și vom lua toate acele măsuri care se iau la nivelul Uniunii Europene. Nu avem motive să ne lansăm noi primii. Aș vrea să înțeleagă formularea mea, cea care urmează, în adevăratul ei sens, cei care s-au lansat, țările care s-au lansat în a adopta măsuri suplimentare de garantare le vedeți acum pe lista cu anumite probleme. Deci, noi n-am avut motive să fim în față. În plus, personal nu cred că aici trebuie să intrăm într-o cursă a garanțiilor, pentru că este tot o formă de concurență neloială, cu efecte care trebuie atent studiate la nivelul unei uniuni monetare. Deci, în măsura în care țările europene vor adopta și alte măsuri, noi suntem gata să mergem în aceeași direcție.

Acestea sunt motivele pentru care asupra sistemului bancar românesc, componenta dominantă a sistemului financiar din România, efectele au fost și vor fi în continuare limitate, pe cale de consecință și asupra economiei românești. Totuși, nu trăim într-o oază, nu avem cum să trăim într-o oază, facem schimburi cu străinătatea. Cum vă spuneam, impactul indirect asupra băncilor românești poate să fie chiar major, mai ales dacă se manifestă sub forma unor momente de panică, cu deosebire.

Dați-mi voie să trec la a doua parte a raportului meu și să vă spun că eventualele efecte (nici nu mai pot să le numesc eventuale efecte, că s-au manifestat deja), efectele posibile, indirecte însă, asupra economiei și sistemului financiar românesc le-aș grupa în cinci categorii.

Indiferent ce ar face Banca Națională, avem o volatilitate mai mare de curs. Însă, aici, a stăpâni lucrurile..., cursul va manifesta o sensibilitate cu totul deosebită și la știri care anterior erau sau păreau nesemnificative. Noi vom încerca să atenuăm această volatilitate, dar și o prezență mult prea frecventă în piața monetară și în piața valutară nu cred că ar da bine.

Deci, aici trebuie să păstrăm un echilibru și să se înțeleagă faptul că aceste variații de curs au logica lor, uneori sunt chiar ca, să spunem, reacții de autoapărare ale sistemului bancar românesc și economiei românești la șocurile externe, deci în anumite limite au chiar rol pozitiv, sunt un fel de anticorpi care ne apără, descurajează, de exemplu, mișcările speculative, care altminteri s-ar manifesta direct pe rezerva valutară sau pe variabilele reale ale economiei românești.

Partea neplăcută, ca să n-o numesc altfel, a acestor variații de curs se referă - cel puțin la nivelul emoțiilor - la acea parte din populație care a luat credite în valută; sunt jumătate de milion de oameni, n-aș vrea să fiu în pielea lor. Noi încercăm să le majorăm confortul, dar aici, cum vă spuneam, efectele din exterior pot fi uneori chiar semnificative.

Al doilea efect, de data aceasta nu probabil, ci cert, s-a manifestat deja, este legat de creșterea costurilor finanțării externe. Chiar dacă dobânzile practicate de băncile centrale, marile bănci centrale ale lumii, Statele Unite, Anglia, Uniunea Europeană, Japonia, au fost scăzute semnificativ, pe piață dobânzile sunt cu mult mai mari decât în urmă cu un an de zile.

Aș spune că vom asista și la următorul paradox. În prezent au loc operațiuni de swap, de schimburi de valută între Uniunea Europeană, Statele Unite, Japonia, Marea Britanie. Piața monetară internațională este invadată, să spunem, de cantități mari de valută. Până când nu se reduce neîncrederea, până când nu se restabilește încrederea, confidența, cum se spune, în sistemul financiar internațional, vom avea dobânzi foarte mari.

Și aici, România trebuie să fie foarte atentă pentru că, istoric, țările mici sunt captatori de criză. Chiar dacă nu sunt declanșatori de criză, țările mici pot să ajungă în situația să capteze fenomenele de criză. Și nici cel puțin n-am face o excepție în istorie, mai degrabă aceasta este regula istoriei și de aceea invitația este spre mai mare prudență.

O primă victimă în România a creșterii în continuare a costurilor finanțării externe și a dificultăților în a găsi surse de finanțare externă va fi creditul în valută.

Avem și o parte bună în toată această poveste, în înțelesul că el, creditul în valută, extins uneori nesăbuit în România, a fost una din marile probleme cu care s-a luptat Banca Națională în încercarea de a ține sub control cererea-agregat și a tempera inflația. Deci, partea bună, o reducere a creditului în valută în limite rezonabile și, de asemenea, limitarea lui la cei care au toate motivele să facă credite în valută, să ia credite în valută, exportatorii, importatorii, deci cei care, prin activitatea pe care o desfășoară au venituri în valută și care nu trebuie să se acopere la riscurile valutare. Deci limitarea creditului în valută pentru toți ceilalți dornici de credite în valută, în esență, este un fenomen pozitiv, dar o reducere foarte abruptă a creditului în valută, probabil că va afecta și cererea la nivel global și anumite sectoare de activitate.

Al treilea impact este că în condiții de neîncredere, Banca Națională întrevede cel puțin o slăbire a ritmului de creștere, dacă nu chiar o diminuare în termeni absoluți a volumului intrărilor autonome de capital. pot să aibă loc în această situație și repatrieri de dividende până acum, România a beneficiat de faptul că la investițiile străine dividendele au fost reinvestite în mare măsură, în proporție covârșitoare, tot în economia românească, ceea ce a amplificat fenomenul pozitiv. Am putea să asistăm în perioada următoare la o amplificare a repatrierilor de dividende. Aici, legătura cu societățile-mamă din economia reală, s-ar părea că este mult mai directă.

Cum se poate face față la o asemenea eventualitate? bineînțeles, prin stimularea surselor interne de investiții, a economisirii interne și prin schimbarea, să spunem, a climatului de la o atmosferă care încurajează consumul și importul de resurse din exterior spre o atitudine care să încurajeze mai mult o poziție conservatoare, s-o numesc, prudentă și o atitudine de stimulare a muncii și a economisirii.

Și, în sfârșit, datorită recesiunii din economia mondială despre care acum nu mai vorbim în termeni potențiali, ci în termeni aproape reali, cu deosebire din economia Uniunii Europene, este posibil să asistăm la o decelerare a cererii pentru exporturile românești, vedeți, nu mă arunc în a spune că vom avea o scădere a cererii pentru exporturile românești, nu avem produse extrem de sensibile din acelea de tehnologie de vârf, adică primele care, în momentul în care economia intră în recesiune, scad. Exporturile noastre sunt încă exporturi tradiționale, dar sunt alte produse foarte sensibile la ciclul economic. Unul dintre ele este oțelul, de exemplu. Și ați observat că reacția producătorului de oțel de la Galați nu a întârziat să apară. Poate să fie compensate, bineînțeles, printr-o stimulare a, să-i spunem, unui sector de activitate în România, așa, potențial vorbind.

Ultima și cea care mi se pare cea mai importantă, România se va ajusta. Este un mesaj pe care vreau să-l aduc și aici în fața dumneavoastră, nu mai putem să amânăm o ajustare a economiei, ajustarea economiei înseamnă că ajungând la deficitul maxim de 14% din p.i.b. dintre balanța de plăți externe, în balanța conturilor externe, cu alte cuvinte, consumând și investind mai mult decât producem cam cu 14%, este o sumă considerabilă, în jur de vreo 18-19 miliarde de euro, este evident că, în noile condițiile, nu vom mai găsi resurse de a finanța un asemenea deficit și treptat va trebui să producem mai mult și să luăm mai puțin din exterior.

Acest proces de ajustare înseamnă și o reechilibrare între economisire și investiție, mai mult din investițiile care se fac în România trebuie făcute din economisirea internă. În prezent, investițiile interne ocupă undeva cam la jumătate, scuzați-mă, economisirile interne finanțează undeva cam la jumătate din totalul investițiilor. Se poate compensa și aici printr-o mai bună utilizare a fondurilor comunitare. ajustarea, de asemenea, trebuie făcută în raportul între producție și consum, producție și productivitate pe muncă și mai mult pe consum.

Ce formulare caut să am în fața dumneavoastră, eu cred că România, în perioada următoare, va trebui să aibă înțelepciunea politică, ca această ajustare s-o facă treptat, controlat, cu mintea limpede, cu luciditate și să nu lăsăm ca această ajustare care este inevitabilă s-o facă piața, pentru că piața o va face într-o manieră abruptă, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în țările baltice. Dintr-o dată de la 10% creștere economică s-au dus la -1%, piața o poate face sub formă de șocuri, de la un anumit punct, șocul poate să fie interpretat drept criză și piața poate s-o facă sub o formă total dezordonată, cu costuri colaterale extrem de mari. Este o opțiune pentru ceea ce iarăși, în terminologia internațională, se numește "soft landing" versus "hard landing", deci un aterizaj lin, o trecere ușoară spre un echilibru sau un dezechilibru extern finanțabil. experții Băncii Naționale a României l-au calculat, în condițiile actuale, ca fiind undeva între 9 și 10% față de 14% cât a fost anul trecut și, probabil, vreo 13% cât va fi anul acesta. Deci, deocamdată, corecția nu trebuie să fie majoră. Un "hard landing", de multe ori, forțează, pentru că creează și panică și sperietură, forțează o corecție mult mai abruptă. și, fără a face similitudini, vă reamintesc că suntem în al zecelea an de creștere economică, că după atâția ani de creștere economică, de regulă, logica ciclurilor economice ne învață că urmează și perioade de slăbire a creșterii economice și că, de data asta, cred că va trebui să avem înțelepciunea să evităm ce s-a întâmplat în '98-99, adică să ajungem în situația în care finanțatorii externi să ne oblige să facem această corecție.

Cam care ar fi principalele direcții de acțiune pentru acest lucru? în primul rând, stimularea economisirii. Noi, la Banca Națională a României, ați văzut că am majorat dobânzile, chiar dincolo de ceea ce uneori nu numai opinia publică, dar și analiștii au spus că am cam sărit calul, că am majorat dobânzile cam mult, dar dobânzile și depozitele bancare sunt numai o parte a economisirii. Economisirea într-o societate este un proces mult mai complex, deci e vorba de o atitudine față de consum, versus a pune bani deoparte. Deci, un alt timp de limbaj, cred, și alt tip de dialog public este absolut necesar. Nu este plăcut. Nu. Nu este plăcut ca în loc de promisiuni să vorbești despre cumpătare, despre un echilibru și așa mai departe.

O a doua direcție este stimularea creșterii productivității muncii. Productivitatea muncii a crescut cel puțin în ultimii 5 ani incredibil de rapid în România, 12, 13, 14%. Dar, vedeți chiar la aceste creșteri de productivitate, creșterile de salarii solicitate au fost mult mai mari. Recâștigarea unui echilibru între productivitate și salarii este, în opinia Băncii Naționale, un imperativ pentru perioada următoare.

Aici reformele structurale trebuie continuate, inclusiv pe piața forței de muncă, trebuie stimulată sub orice formă activitatea productivă și munca productivă, stimulate investițiile în noi domenii, stimulate domeniile unde avem potențial și unde apar blocaje, agricultura, investițiile în infrastructuri. Acolo avem blocaje evidente care, la un moment dat, ar putea să blocheze chiar creșterea economică.

Și, în sfârșit, a treia direcție pe care Banca Națională a României a făcut-o, de altminteri, publică, ceea ce vă spun acum nu sunt noutăți, le repetăm de un an de zile, este să facem efortul să ținem sub control cererea agrega. Bineînțeles că aici, de fiecare dată, optimiștii vin, dar decât să ținem sub control cererea mai bine să crească producția. Așa este. Dar producția nu crește pentru că cineva decretează, sau productivitatea, creștem cu 20% sau cu 15%. Este vorba de a ține sub control cererea agregat ca între cerere și producție să se păstreze un echilibru rezonabil și unul realist care să aibă în vedere ceea ce se întâmplă și în economia românească și în lume. Asta înseamnă politică de venituri mult, mult mai prudente decât a fost în ultimii ani.

Dar aici, în fața Parlamentului României, trebuie s-o spun din nou, dacă problema nivelului de trai și a veniturilor s-ar rezolva prin decizii politice, toate țările din lume ar fi bogate, or, experiența lumii a arătat că exact acolo unde legitățile economice fundamentale, cum este această corelație între productivitate și salarii, exact acolo unde nu au fost respectate aceste legități, țările respective au intrat într-un declin agresiv chiar al nivelului de trai și Argentina este cel mai bun exemplu al lumii, nu? În 1938 era a zecea țară a lumii ca nivel de dezvoltare și ca nivel de trai.

Bugetul României nu poate să fie în perioada următoare altfel decât cu un deficit extrem de mic, dacă nu echilibrat, deci o gândire mult mai atentă a veniturilor și a cheltuielilor este absolut necesară, iar politica monetară nu poate să fie relaxată, chiar dacă unii o solicită prea mult. Ea trebuie să rămână prudentă, adecvată situației interne și internaționale.

În final, vreau să spun aici, în fața Parlamentului României, că Banca Națională a României reiterează că va continua și pe viitor să manifeste maximă vigilență în îndeplinirea mandatului său prevăzut de lege, atât în ceea ce privește stabilitatea prețurilor, cât și în ceea ce privește asigurarea stabilității financiare și că și pe termen scurt și pe termen lung, stabilitatea prețurilor nu este incompatibilă cu creșterea economică, este perfect compatibilă, dar cu creșterea economică de durată, sustenabilă și cea care face bine României.

Vă mulțumesc mult. (Aplauze.)

 
   

În continuare, ședința a fost condusă de doamna Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Dan Radu Rușanu, secretari ai Camerei deputaților, și Ivan Cismaru, secretar al Senatului. Din prezidiu a făcut parte și domnul Eugen Nicolicea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc domnului guvernator pentru prezentarea pe care a făcut-o Parlamentului României.

 
Prezentarea și dezbaterea raportului anual 2006 al Băncii Naționale a României, a raportului anual 2007 al Băncii Naționale a României și a raportului comun al Comisiilor pentru buget ale celor două Camere ale Parlamentului în legătură cu raportul anual 2006 al Băncii Naționale a României și cu raportul anual 2007 al Băncii Naționale a României.

La pct.30 și 31 pe ordinea de zi a ședinței comune se află rapoartele anuale al Băncii Naționale a României pe anii 2006 și 2007.

Vă rog, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, domnule președinte, aveți cuvântul.

 

Domnul Aurel Gubandru:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule guvernator,

Stimați invitați,

Voi prezenta raportul anual pe 2006 al Băncii Naționale a României, de fapt, raportul comun al comisiilor de specialitate pentru buget, finanțe și bănci din Senat și Camera Deputaților. După care voi prezenta și raportul pe 2007.

Având în vedere mărimea acestor rapoarte, vă rog să-mi permiteți, doamna președinte, să fac o prezentare succintă.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat și Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților au analizat Raportul Băncii Naționale a României pe anul 2006. Și, în conformitate cu prevederile art.35 alin.(4) din Legea nr.312/2007 privind statutul Băncii Naționale a României, raportul cuprinde activitățile desfășurate de această instituție, situațiile financiare anuale și raportul de audit, ele urmând a fi dezbătute fără a fi supuse votului în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului de astăzi.

Comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere apreciază că Banca Națională a României a reușit să prezinte o analiză coerentă a evoluțiilor economice și financiare în anul 2006, cu sublinierea relațiilor de intercondiționare între politici, piețe și indicatori specifici la nivel de sistem.

De asemenea, comisiile consideră că obiectivele generale și orientările politicii monetare promovate de Banca Națională a României în 2006 sunt în concordanță cu prevederile statutului său aprobat de Legea nr.312/2004 și cu angajamentele asumate de autoritățile române prin documentele programatice elaborate în cadrul procesului de negociere a aderării României la Uniunea Europeană.

În conceperea și implementarea politicii monetare, Banca Națională a României a acționat cu responsabilitate, acțiunile și măsurile întreprinse fiind ferm subordonate asigurării și menținerii stabilității prețurilor, obiectivul său fundamental prevăzut de Legea nr.312/2004.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților consideră că Banca Națională a României a participat activ la realizarea obiectivelor stabilite prin Programul național de aderare a României la Uniunea Europeană pentru domeniul financiar-bancar, precum și la negocierile cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alte organisme financiar-bancare internaționale.

Comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere apreciază că și în anul 2006 Banca Națională a României a desfășurat o activitate susținută în domeniul autorizării, reglementării și supravegherii instituțiilor de credit, aceasta amplificând preocupările pentru consolidarea sistemului bancar, perfecționarea cadrului legislativ și armonizarea acestuia cu prevederile comunitare, precum și pentru întărirea supravegherii bancare cu accent pe latura sa prudențială.

Comisiile pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților avizează favorabil raportul anual pe anul 2006 al Băncii Naționale a României.

În continuare, vă prezint, stimați colegi, raportul comun la Raportul Băncii Naționale a României pe anul 2007.

Suntem în aceeași situație, raportul nu va fi supus votului, el urmând a fi dezbătut în ședința noastră de astăzi.

Comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere apreciază că Banca Națională a României a reușit să prezinte o analiză coerentă și aprofundată a evoluțiilor economice și financiare în anul 2007, a politicilor care au stat la baza acestora și a eficienței lor asupra nivelului atins de România în ceea ce privește criteriile de convergență cu țările membre ale zonei euro.

De asemenea, comisiile consideră că obiectivele generale și orientările politici monetare promovate de Banca Națională a României în 2007 sunt în concordanță cu prevederile statutului său aprobat prin Legea nr.312/2004 și cu angajamentele asumate de autoritățile române prin documentele programatice elaborate atât în perioada de preaderare, cât și în procesul de pregătire a adoptării monedei euro în care România a intrat la 1 ianuarie 2007.

Comisiile de specialitate ale Parlamentului României apreciază că în anul 2007, an istoric pentru România din perspectiva noului statut de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, Banca Națională a României, alături de alte autorități ale statului român, a participat activ la asumarea și soluționarea responsabilităților noi și complexe privind ajustarea și integrarea politicilor naționale în cadrul european de lucru. De asemenea, este de remarcat contribuția Băncii Naționale a României la reușitele colaborări cu instituțiile economice și financiare internaționale.

Comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere apreciază că, în 2007, Banca Națională a României a acționat pentru asigurarea unei activități eficiente în domeniul autorizării, reglementării și supravegherii instituțiilor de credit, ceea ce a contribuit esențial la consolidarea sistemului bancar românesc.

De asemenea, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților și Senat apreciază activitatea desfășurată de Banca Națională a României în anul trecut, în ceea ce privește asigurarea numerarului necesar bunei desfășurări a circulației bănești, funcționarea fără perturbări a sistemelor de plăți, administrarea rezervelor internaționale, care au crescut semnificativ atingând, la 31 decembrie, nivelul de 27,19 miliarde euro, din care 25,31 miliarde euro reprezentau rezerve valutare și 1,88 miliarde euro echivalent a 103,71 tone de aur. A contribuit la eficientizarea managementului resurselor umane.

Comisiile pentru buget-finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților avizează favorabil raportul anual pe 2007 al Băncii Naționale a României.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule guvernator, dacă pe marginea celor două rapoarte de activitate mai doriți să interveniți? Vă mulțumesc.

Stimați colegi, dacă sunt intervenții pe marginea celor două rapoarte de activitate ale Băncii Naționale a României? Mulțumesc.

Luăm act de prezentarea și dezbaterea celor două rapoarte.

 
Completarea ordinii de zi a ședinței comune.

Stimați colegi, Birourile permanente ale celor două Camere vă propun, în completarea ordinii de zi pentru ședința comună de astăzi, prezentarea și adoptarea a încă 5 rapoarte: Strategia Națională de Apărare a Țării, Societatea Română de Radiodifuziune și de Televiziune, Consiliul Național al Audiovizualului și Agerpres.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei de apărare...secretar de stat, cine este, domnul Dobrițoiu, da? O secundă!...

  Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Hotărâre a Parlamentului României privind prelungirea mandatelor membrilor Curții de Conturi.

Domnul Eugen Nicolicea:

 

Tot ca un supliment la ordinea de zi, propunem un Proiect de Hotărâre privind prelungirea mandatelor membrilor Curții de Conturi.

Dau citire proiectului de hotărâre.

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art.unic. Mandatul următorilor membri ai Curții de Conturi se prelungește până la data de 15 octombrie 2008: Dan Drosu Șaguna - președinte, Anghel Iordan - președinte al Secției de control financiar ulterior, Miercan Paul - consilier de conturi - Secția de control financiar, Ștefan Ionel - consilier de conturi - Secția de control financiar, Rotaru Pătru - consilier de conturi - Secția de control financiar, Szarka Edit - consilier de conturi - Secția de control financiar, Alămîie Dumitru - consilier de conturi - Secția de control financiar, Popa Ștefan - consilier de conturi - Secția de control financiar, Băghină Domnica - consilier de conturi - Secția de control financiar, Mihai Popescu - consilier de conturi - Secția jurisdicțională, Bomboș Sever Gabriel - consilier de conturi - Secția jurisdicțională, Stănciulescu Liviu - consilier de conturi - Secția jurisdicțională, Popescu Mircea Vasile - consilier de conturi - Secția jurisdicțională.

Această prelungire este necesară, având în vedere că efectiv mandatul acestora încetează pe data de 15 octombrie, după publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii pe care am avut-o astăzi.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă nu sunt observații, supun votului dumneavoastră această hotărâre care nu are un caracter pur tehnic.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Se abține cineva?

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă. Vă rog să consemnați.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, un reprezentant al comisiei, vă rog. Strategia Națională de Apărare a Țării?

 
Dezbaterea și adoptarea raportului anual al Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2007 și a raportului comun al Comisiilor pentru cultură ale celor două Camere ale Parlamentului cu privire la raportul anual al Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2007.

Raportul anual al Societăți Române de Radiodifuziune pe anul 2007. Comisiile pentru cultură?

Domnule Micula, vă rog. Ocupați-vă locul pentru a prezenta raportul pentru Radiodifuziune.

 

Domnul Cătălin Micula:

Mulțumesc.

Am să fiu scurt la cererea colegilor mei.

Comisiile reunite ale Senatului și Camerei Deputaților de specialitate au analizat raportul de activitate al Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2007, ținând cont și de avizul comun favorabil dat de comisiile de specialitate reunite ale Senatului și Camerei Deputaților de buget-finanțe.

În urma dezbaterii raportului activității Societății Române de Radiodifuziune, membrii comisiilor au hotărât să propună plenului Parlamentului aprobarea raportului de activitate și a contului de execuție bugetară a societății Române de Radiodifuziune pe anul 2007 cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenți.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Doamnă președinte, vă acord cuvântul și fac mențiunea că anul acesta aniversăm și 80 de ani de la înființarea Radiodifuziunii Române. Este, probabil, ultimul raport de activitate al acestei instituții pe care îl analizăm și de aceea am ținut să precizez în avans.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
 

Doamna Maria Țoghină (președintele-director general al Societății Române de Radiodifuziune):

Mulțumesc.

Doamna președintă,

Domnule președinte,

Domnule președinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aș începe această intervenție a mea prin a vă mulțumi în numele Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune. Vă mulțumesc că în urmă cu aproape 4 ani, pe 27 iunie 2005, dumneavoastră, cei care astăzi sunteți chemai să aprobați raportul de activitate al Societății Române de Radiodifuziune pe anul 2007, votați învestirea unui nou consiliu de administrație la Societatea Română de Radiodifuziune.

Consider că toate rezultatele pe care le-am obținut la Societatea Română de Radiodifuziune sunt și meritul dumneavoastră.

În urmă cu 4 ani de zile dădeați un vot de încredere unei tinere de nici 34 de ani pe care o cunoșteați doar ca jurnalistă. Pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o în urmă cu aproape 4 ani, vă mulțumesc. Știu că este, poate, pentru prima și ultima oară când mă adresez dumneavoastră, celor care în urmă cu 4 ani m-ați învestit în această calitate.

Dacă Societatea Română de Radiodifuziune se mândrește astăzi cu statutul de radio public, cu adevărat european, care împărtășește valorile B.B.C.-ului, Radio-France, Deutsche-Welle, RAI, dacă împărtășim aceste valori și principii, dacă suntem cu adevărat un post public, este cu adevărat meritul dumneavoastră. Prin votul dumneavoastră, în urmă cu aproape patru ani de zile, ați dat un vot pentru un radio public european.

Vă mulțumesc că m-ați sprijinit în toți acești ani și vă doresc dumneavoastră, pentru că urmează o perioadă electorală, mult succes.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, doamna președinte.

Stimați colegi,

Dacă doriți să interveniți pe marginea raportului comisiei. Constat că nu sunt intervenții. Mulțumesc.

Da, domnule deputat Vainer, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Aurel Vainer:

Doamna președinte de ședință,

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În calitatea mea de radio-ascultător "Radio România" de multe zeci de ani, dați-mi voie să spun două-trei cuvinte.

În primul rând, apreciez evoluția continuu ascendentă pozitivă a radioului public "România" în general, cu toate derivatele sale.

În al treilea rând, aș dori să spun că apreciez acuratețea și seriozitatea muncii și a informațiilor transmise. Nu mi-amintesc să fie o știre captată pe Radio "România actualități" care să fie dezmințite ulterior. E un lucru extraordinar când în mass-media captezi informații adevărate.

În al doilea rând, aș dori să spun că, în afară de emisiuni consacrate, de real succes, să spunem emisiunile lui Paul Grigoriu, matinalul și altele, radioul evoluează, se modernizează, introduce mereu ceva nou și de calitate.

De altfel, pot să vă spun, din informațiile pe care le am, a recuperat foarte mult în audiență în raport cu celelalte posturi de radio. În sfârșit, pentru noi, vorbesc ca parlamentari, Radio România Actualități face o treabă bună prin faptul că seară de seară, în cursul săptămânii, transmite "Viața partidelor parlamentare", care se realizează fără nici un fel amestec din partea radioului, a redactorilor.

Fiecare dintre noi, indiferent de culoarea politică, avem timpul nostru, ne putem spune gândurile și proiectele. Ca atare, vă spun, în opinia mea, putem vota acest raport cu toată încrederea și într-adevăr faptul că am dat credit unei echipe noi, tinere, iată, doamna președinte director general Țoghină și-a declarat și vârsta, acum are probabil 38 de ani, ne bucură. Și se vede că dacă încredere în tineret, poți să ai și rezultate bune.

Eu mulțumesc tuturor și mai ales celor care lucrează zi de zi pentru a da ascultătorilor emisiuni adevărate, bune și serioase, și plăcute în multe privințe.

Ca atare, personal, voi vota și îmi exprim și gândurile colegilor mei de la Grupul parlamentar al minorităților naționale că suntem de acord cu acest raport.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt intervenții. Dacă nu mai sunt, supun votului dumneavoastră raportul comun al Comisiilor de cultură al celor două Camere cu privire la activitatea Societății Române de Radiodifuziune.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă?

Se abține cineva?

Cu unanimitate de voturi, raportul a fost votat.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului de activitate al Societății Române de Televiziune pe anul 2007 și a raportului comun al Comisiilor pentru cultură ale celor două Camere ale Parlamentului cu privire la raportul de activitate al Societății Române de Televiziune pe anul 2007.

La pct.3 pe ordinea de zi este înscris raportul de activitate al Societății Române de Televiziune pe anul 2007.

Domnule președinte Micula, vă rog să prezentați raportul.

 

Domnul Cătălin Micula:

Vă mulțumesc.

Raportul comun privind raportul de activitate și contul de execuție bugetară al Societății Române de Televiziune pe anul 2007 a fost dezbătut în ședința comisiilor reunite de specialitate ale Senatului și Camerei Deputaților. Raportul de activitate, de asemenea, a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

De menționat în cadrul acestui raport că anul 2007 din activitatea TVR a fost marcată de schimbarea consiliului de administrație și a președintelui-director general la jumătatea anului, raportul fiind axat în principal pe activitatea noului consiliu de administrație.

De asemenea, faptul că Societatea Română de Televiziune a încheiat anul cu o pierdere în valoare de 29.451.567 lei, noul consiliu de administrație axându-și activitatea în principal pe diminuarea pierderilor înregistrate până la data numirii în funcție.

Comisiile reunite de buget, finanțe, bănci ale Camerei Deputaților și Senatului avizează favorabil contul de execuție bugetară încheiat la 31 decembrie 2007.

În consecință, repet, comisiile aprobă raportul și vă supun aprobării plenului raportul Societății Române de Televiziune.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

Domnule președinte Sassu, dacă doriți să interveniți. Domnul președinte e eficient, nu dorește să intervină.

Dacă sunt intervenții pe marginea raportului, din sală. Mulțumesc.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră...

Da, domnule Dumitriu, erați prea în stânga și nu reușeam să vă văd.

Vă rog. Cu mare plăcere.

 
 

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea, de data aceasta, spre deosebire de alți ani, să aduc un cuvânt de laudă echipelor televiziunii naționale, singurele care au prezentat și aspecte favorabile ale muncii noastre parlamentare și de aici, dar și din teritoriu.

Vă felicit.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră raportul de activitate al Societății Române de Televiziune pe anul 2007. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă?

Se abține cineva?

Cu unanimitate de voturi, raportul de activitate a fost adoptat.

 
Prezentarea și dezbaterea raportului de activitate al Consiliul Național al Audiovizualului pe anul 2007 și a raportului comun al Comisiilor pentru cultură ale celor două Camere ale Parlamentului cu privire la raportul de activitate al Consiliul Național al Audiovizualului pe anul 2007.

Domnule președinte Micula, vă dau cuvântul pentru pct.4 al ordinii de zi suplimentare, pentru a prezenta raportul cu privire la Consiliul Național al Audiovizualului.

Vă rog.

 

Domnul Cătălin Micula:

De asemenea, activitatea Consiliului Național al Audiovizualului a fost analizată în ședința comună a comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului.

Raportul a fost prezentat de către domnul președinte Răsvan Popescu, în calitate de reprezentant al C.N.A., care a expus comisiei și dumneavoastră, prin raportul pe care l-a prezentat, toate acțiunile pe care Consiliul Național al Audiovizualului le-a întreprins în anul 2007, în special la cele îndreptate spre o mai bună calitate a emisiunilor din domeniul audiovizualului.

Raportul de activitate a fost votat de către membrii comisiilor, de către toți membrii comisiilor reunite, în unanimitate și se dorește sau se sugerează aprobarea raportului de către plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu.

Dacă domnul președinte Răsvan Popescu dorește să ni se adreseze.

 
 

Domnul Răsvan Popescu (președintele Consiliului Național al Audiovizualului):

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Activitatea C.N.A. în anul 2007 a fost marcată de o serie de acțiuni cu bătaie lungă, spunem noi, și mă voi referi foarte pe scurt la cele mai relevante.

După cum știți, în anul 2007, s-a adoptat de către Parlamentul European noua Directivă a serviciilor mass-media audiovizuale. Pentru transpunerea ei în legislația internă, CNA a elaborat, împreună cu Ministerul Culturii, un proiect de modificare a legii audiovizualului care la ora actuală a fost finalizat, încheindu-se de curând întregul circuit de avizare.

În afara implementării în legislația internă a noilor reglementări europene, modificările la Legea audiovizualului propuse de C.N.A. și Ministerul Culturii, au vizat și pregătirea cadrului juridic necesar trecerii la transmisia digitală.

O dată adoptat de către dumneavoastră acest proiect, vom avea posibilitatea de a ne încadra în termenul acordat pentru trecerea la televiziunea digitală, respectiv, 2012. C.N.A. a continuat strategia de diversificare a peisajului audiovizual. În anul 2007, C.N.A. a acordat 48 de licențe audiovizuală de radio, 34 de licențe audiovizuală de televiziune și 58 de licențe pentru televiziunea prin cablu. S-a făcut astfel un pas important de a asigura o mai bună informare a cetățenilor prin programe de radio și televiziune destinate în principal comunităților locale.

Tot în anul 2007, s-au organizat licitațiile pentru desemnarea furnizorilor datelor de audiență la televiziune și radio pentru perioada 2008-2011. Câștigători au fost Compania GFK România pentru televiziune, și Societîțile IMAS și Mercury pentru radio.

Un alt proiect pe termen lung și care ne preocupă din ce în ce mai mult vizează îmbunătățirea calității limbii române folosite la posturile de televiziune și de radio. În acest sens, am încheiat contracte de consultanță cu Academia Română, care prin Institutul de Lingvistică, realizează periodic rapoarte de monitorizare pentru CNA. În baza acestor rapoarte profesioniste, dăm sancțiunile necesare, somații și amenzi acolo unde se identifică cele mai numeroase greșeli. Mai mult, am făcut și un proiect de colaborare cu Ministerul Educației pentru editarea unei lucrări care să valorifice aceste monitorizări lingvistice în beneficiul elevilor, un fel de gramatică distractivă construită din erorile cele mai frecvente ale jurnaliștilor.

Tot în anul 2007, CNA a derulat un proiect PHARE în valoare de 770 de mii de euro consacrat consolidării și dezvoltării expertizei profesionale în audiovizual. În cadrul proiectului, au fost elaborate mai multe studii de cercetare care ne ajută în acțiunea noastră, respectiv, consumul de media și influența acestuia asupra comportamentului electorale și sociale, expunerea copiilor la programe TV și radio, obiceiuri, atitudine și satisfacția publicului radio și TV.

Conform ultimului studiu, CNA a înregistrat în 2007 un nivel de notorietate de 85% și de încredere mare sau foarte mare de 57%.

În cadrul aceluiași program PHARE, CNA a inițiat o campanie media pentru creșterea conștientizării părinților privind efectele televiziunii asupra copiilor. Îngrijorați de violența din programele de televiziune destinate copiilor, am realizat o serie de spoturi TV cu mesajul "Nu lăsa copilul educat de televizor!". Campania a fost gândită și realizată în mai multe planuri: spoturi TV și radio, outdoor, broșuri difuzate în școli și așa mai departe. Ideea este de a dezvolta în rândul publicului, părinți și copii, un spirit critic față de fenomenul audiovizual, în așa fel încât să nu mai ia de bun chiar tot ce se vede la televizor.

În cadrul proiectului PHARE am organizat și o conferință internațională pe tema "Mass-media și alegerile europarlamentare" care ne-a făcut cunoscute experiența altor țări cu privire la rolul presei în alegerile pentru Parlamentul European. Am valorificat această experiență în campania electorală privind alegerile europarlamentare și iată că nici publicul și nici actorii politici nu s-au plâns de modul în care CNA a gestionat această campanie. Așa a fost și la locale, așa va fi și la alegerile care ne stau în față.

Pentru nerespectarea de către radio-difuzor și distribuitorii de serviciu prin cablu a legislației în domeniul audiovizualului, Consiliul a aplicat în 2007 un număr de 661 de sancțiuni. Valoarea cuantumului amenzilor aplicat în 2007 este de 929 de mii de lei noi, un număr de decizii de amendare însumând 795 de mii au fost trimise în vederea executării silite, iar un număr de 10 amenzi în cuantum de 134 de mii de lei se află în curs de soluționare în diverse faze procesuale.

Aș dori să închei această prezentare succintă cu evocarea unui premiu important pentru noi, pentru semnificația lui, la sfârșitul anului 2007, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ne-a premiat pentru contribuția la promovarea drepturilor omului și implementarea principiului nediscriminării.

Vă mulțumesc pentru atenție și pentru încredere.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Stimați colegi, vă consult dacă doriți să interveniți pe marginea raportului prezentat.

Constat că nu sunt intervenții. Parlamentul ia act de prezentarea acestui raport.

 
Prezentarea și dezbaterea raportului de activitate al Agenției Naționale de presă Agerpres pe anul 2007 și a raportului comun al Comisiilor pentru cultură ale celor două Camere ale Parlamentului cu privire la raportul de activitate al Agenției Naționale de presă Agerpres pe anul 2007.

La pct.5 pe ordinea de zi este înscris Raportul de activitate al Agenției Naționale de Presă - Agerpres.

Domnule președinte Micula, aveți cuvântul. Sunteți un președinte solicitat.

 

Domnul Cătălin Micula:

Doamna președinte,

Domnule președinte,

Agerpres, începând din anul 2008, însă pe anul 2007 avem raportul de activitate al Agenției Naționale de Presă Rompres. A fost transformat numele din Rompres în Agerpres, în baza unei legi în anul 2008. Este ultimul raport de activitate al Agenției de Presă Rompres. A fost avizat, de asemenea, favorabil de către comisiile reunite de buget, finanțe, bănci ale Camerei Deputaților și Senatului.

De asemenea, după încheierea dezbaterilor, comisiile reunite de cultură, artă și mass-media din Senat și Camera Deputaților au hotărât să propună plenului Parlamentului aprobarea raportului de activitate al Agenției Naționale de Presă - Rompres, și a contului de execuție bugetară pe anul 2007, cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Vă consult dacă doriți să interveniți pe marginea acestui raport. Constat că nu. Parlamentul ia act de prezentarea acestui raport de activitate.

Revenim la pct.1. Vine un coleg de la Comisia pentru apărare.

 
Prezentarea și dezbaterea Strategiei Naționale de Apărare a Țării și a raportului comun al Comisiilor pentru apărare ale celor două Camere ale Parlamentului cu privire la Strategia Națională de Apărare a Țării.

Domnule Calimente, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul celor două comisii cu privire la Strategia Națională de Apărarea Țării.

Vă anunț că domnul general Degeratu, din partea Administrației Prezidențiale, ne stă la dispoziție pentru a răspunde eventualelor intervenții ale dumneavoastră.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Mihăiță Calimente:

În conformitate cu competențele ce ne revin, comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților și Senatului au fost sesizate pentru a Consiliul Suprem de Apărare a Țării în anul 2007 în vederea prezentării și aprobării acestuia de către Parlamentul României.

În urma analizei raportului prezentat, comisiile au concluzionat că, în anul 2007, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și-a axat eforturile pe continuarea modernizării domeniului securității naționale pentru o mai bună coordonare națională a instituțiilor și asigurarea integrării în funcționare în sistemele de securitate din care România face parte.

Eforturile s-au focalizat asupra structurilor, normelor, relațiilor, misiunilor, instruirii și resurselor sistemului, cu stricta respectare a principiilor democratice, eficienței, transparenței și nonpartizanatului politic.

Pe baza prevederilor Constituției și a legilor în vigoare, atât în cadrul celor 7 ședințe desfășurate în cursul anului 2007, cât și în intervalele dintre acestea, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a acționat pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse în strategia de securitate națională cu predilecție asupra transformării și impulsionării procesului de modernizare în domeniile apărării și ordinii publice și al activității de informații, contrainformații și de securitate.

În cadrul ședințelor Consiliului, au fost analizate concepții și strategii, planuri de activitate, rapoarte, informări, proiecte de legi, regulamente și alte acte normative, hotărârile adoptate fiind obligatorii pentru autoritățile administrației publice și instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale. În acest context, în anul 2007, au fost adoptate 174 de hotărâri care au fost îndeplinite sau care sunt în curs de realizare.

Pentru prezentarea în detaliu a activității desfășurate, raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost structurat în 10 capitole care se referă la coordonarea activității instituțiilor sistemului de securitate națională pentru consolidarea statului român în cadrul Alianței Nord-Atlantice, activități de apărare și ordine publică, coordonarea unitară a activității de informații și contrainformații de securitate, activitatea de avizare a proiectelor de acte normative, asigurarea resurselor și infrastructurii necesare apărării, ordinii publice și siguranței naționale, pregătirea economiei și rezervele de mobilizare pentru apărare, protecția informațiilor clasificate naționale, NATO, U.E., precum și a celor care fac obiectul acordurilor internaționale, gestionarea urgențelor civile, asigurarea securității energetice, structura de forțe și de personal în armata României, precum și unele aspecte privind protecția socială a militarilor.

În urma analizei, comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au avizat favorabil raportul comun privind activitatea desfășurată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării în anul 2007 și au hotărât să-l supună spre examinare și aprobare plenului Parlamentului, în conformitate cu prevederile art.65 alin.(2) lit.g) din Constituția României, republicată.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă consult dacă doriți să interveniți pe marginea raportului prezentat.

Domnul Dumitriu.

 
 

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Sigur că încheierea unui mandat este un motiv pentru a trece cu ușurință peste rapoarte, cum ar fi cel al CSAT-ului. Dar, dacă dumneavoastră ați înțeles că CSAT-ul ne-a reprezentat interesele și s-a implicat în problemele majore de apărare și securitate a țării, eu cred că am înțeles un pic greșit.

Bunăoară, acum câteva luni, a existat o interceptare telefonică între un procuror și un terorist. Din interceptarea respectivă reieșea că șeful suprem al CSAT-ului ar putea fi asimilat cu un personaj din acea interceptare. Un distins și un prea priceput senator a adresat o întrebare, pentru a lămuri cazul. Este oare respectivul, profesor parcă, nu? E un cuvânt la modă. Este oare unul și același cu respectivul înalt personaj politic? Nici un răspuns.

Acum câteva săptămâni, a apărut o declarație, de data aceasta, publicată de presă, a respectivului terorist în care personajul politic respectiv este nominalizat, nu mai e nici un dubiu din acest punct de vedere. Oare s-a discutat în CSAT ipoteza ca un superînalt personaj politic să facă parte din acest organism? Și cum contribuie relațiile acestuia cu teroriștii la apărarea țării? Stau și mă întreb.

În al doilea rând, în timpul prestigiosului for NATO desfășurat pe teritoriul României, eu am pus problema în scris, am adresat o scrisoare deschisă în legătură cu temele pe care delegația României urma să le abordeze la summit-ul NATO și dacă această tematică a fost dezbătută și în CSAT, mai bine zis, întrebam ce caută soldații noștri într-un război care se dovedește că ar fi fost început pe baze ireale, să le spunem, ca să nu spunem interesate într-o direcție, contrar adevărului, pe cine reprezintă ei acolo și, în fond, care este până la urmă interesul României acolo.

Scuzați-mă, poate nu am o părere asemănătoare cu a majorității. Dar reprezint o mulțime de cetățeni care au același punct de vedere. Nu mă refer numai la cei NATO-sceptici, să le spunem, dar la foarte mulți oameni care, ca și mine, au zis, da, domnule, e bine să intrăm în NATO, inițial, ulterior văzând că avantajele mai mult nu există. Oameni care, pur și simplu, au fost ignorați nu numai de reprezentanții noștri la NATO, dar în primul rând de CSAT sunt ignorați, și această tematică care interesează pe foarte multă lume și provoacă foarte multe întrebări, inclusiv cu privire la cheltuirea banilor României, și nu s-a ajuns ca aceste întrebări să se pună în cadrul sau după summit-ul NATO.

De aceea, cred că nu știu dacă e bine să trecem așa de ușor peste aceste rapoarte CSAT, indiferent câte probleme mai neortodoxe ni s-ar putea pune.

Vă mulțumesc.

Acum înțeleg de ce intelectualul care se adresează cu "mă" în Parlamentul României a avut atât de mult succes ca ministru de externe! (Se referă la domnul senator Adrian Mihai Cioroianu.)

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai (de la tribună):

Sigur, fără îndoială că strategia de securitate a țării este deosebit de actuală astăzi când atacurile de securitate vulnerabilizează România, dar sunt total asimetrice, pentru că ele vin din fragilitatea competenței și fragilitatea moralei unora care sunt așezați de Constituție și de lege să apere securitatea națională, dar nu mă pot abține să nu dau un răspuns la ceea ce domnul coleg deputat comenta aici, am primit un răspuns la întrebarea mea, din nefericire pentru România mi l-a dat Omar Haissam și nu cine ar fi trebuit să mi-l dea.

Așa că, stimați colegi, instituțiile au și ele oamenii pe care-i merită și păcat, că România și instituțiile sale ar merita mai mult. (Aplauze.)

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc. Am luat act de prezentarea și dezbaterea raportului.

Întrucât nu mai avem nimic la ordinea de zi, declar ședința închisă.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 17,00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 19 mai 2019, 10:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro