Plen
Ședința Senatului din 25 martie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.38/03-04-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 25-03-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 25 martie 2009

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Ședința a început la ora 10.15.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Mircea Dan Geoană, președintele Senatului, asistat de doamna senator Doina Silistru și de domnul senator Gheorghe David, secretari ai Senatului.

 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Bună dimineața!

Stimați colegi, vă rog să luați loc în sală.

În acest moment în sală sunt prezenți 95 de senatori, deci suntem în cvorum de ședință.

Rog colegii ca, în momentul în care vor veni în sala de plen a Senatului, să se înregistreze pentru a putea ști dacă avem cvorumul necesar pentru adoptarea legilor de astăzi.

În primul rând, vă consult dacă, referitor la ordinea de zi de astăzi, sunt comentarii sau sugestii.

Domnul chestor Ioan Chelaru.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Chelaru:

Domnule președinte, mulțumesc foarte mult.

Având în vedere că astăzi este și ședința de guvern și că domnul secretar de stat Moraru este prezent pentru a susține proiectul de lege de la punctul 13 din ordinea de zi, aș ruga plenul Senatului să fie de acord să dezbatem proiectul de la acest punct imediat după punctul 2 din ordinea de zi.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Supun votului plenului Senatului propunerea domnului chestor Ioan Chelaru.

Vă rog să votați.

Cu 58 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea Grupului parlamentar al PSD a fost aprobată.

Deci punctul 13 din ordinea de zi va fi dezbătut după punctul 2 din ordinea de zi, apoi vom parcurge ordinea de zi obișnuită.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi și programul de lucru de astăzi.

Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere ordinea de zi și programul de astăzi au fost aprobate.

 
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 30 martie - 4 aprilie 2009

La punctul 1 din ordinea de zi sunt înscrise probleme organizatorice - aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 30 martie 2009 - 4 aprilie 2009.

Nu sunt dificultăți.

Singurul punct deosebit față de ordinea de zi săptămânală obișnuită este acest plen comun dedicat aniversării a 60 de ani de la înființarea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord NATO.

Am rugămintea ca în programul pe care îl vedeți să țineți seama că avem un Birou permanent comun al Senatului și Camerei Deputaților, că ora o să fie stabilită la nivelul Biroului permanent comun.

Deci marți avem un plen reunit dedicat acestui moment festiv, ora finală va fi stabilită în Biroul permanent reunit.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru perioada 30 martie 2009 - 4 aprilie 2009.

Vă rog să votați.

Cu 66 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Validarea domnului judecător Gheorghe Groza în funcția de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă validarea domnului judecător Gheorghe Groza în funcția de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări va fi prezentat de domnul președinte Toni Greblă.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Senatului o solicitare prin care, constatând încetarea calității de membru al CSM a unei judecătoare, ne solicită să supunem validării Senatului propunerea pentru ca un magistrat din lista de supleanți să fie ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări propune plenului Senatului validarea domnului Gheorghe Groza în funcția de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii.

În prezent domnul Gheorghe Groza este președintele Curții de Apel Oradea.

Senatul, în prezența majorității membrilor săi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, ar urma să valideze propunerea pentru ca domnul magistrat Gheorghe Groza să îndeplinească funcția de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii până la încetarea mandatului actualului consiliu.

Votul are în vedere numai respectarea criteriilor prin care domnul judecător Gheorghe Groza a fost propus ca membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc și eu.

Propunerea se aprobă cu votul dat de majoritatea senatorilor prezenți.

Supun votului dumneavoastră propunerea avansată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru ocuparea postului de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii.

 
 

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Vot secret.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Votul este electronic.

Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 4 abțineri, propunerea a primit girul plenului Senatului.

Vă rog ca această decizie să fie comunicată Consiliului Superior al Magistraturii pentru a putea să se completeze componența CSM-ului, conform solicitării acestei instituții.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului (L33/2009) (votul final se va da în ședința de luni, 30 martie a.c.)

Conform deciziei dumneavoastră urmează punctul 13 din ordinea de zi.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Din partea Guvernului, participă la dezbateri domnul Ion Moraru, secretar general adjunct cu rang de secretar de stat.

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Ion Moraru - secretar general adjunct al Guvernului României:

Mulțumesc, domnule președinte.

Consecințele adoptării acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, în septembrie 2008, au fost următoarele: un post de secretar de stat a trecut de la Cancelarie la Secretariatul General al Guvernului, structura informatică a trecut de la Secretariatul General al Guvernului la Cancelarie și s-au creat 10 posturi de inspector guvernamental la Secretariatul General al Guvernului.

Ordonanța și-a produs efectele la momentul septembrie 2008.

Între timp, o parte din structurile invocate s-au desființat.

În aceste condiții, vă adresez rugămintea să fiți de acord cu proiectul de lege pentru adoptarea acestei ordonanțe de urgențe.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Trifon Belacurencu.

 
 

Domnul Trifon Belacurencu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimași colegi, În ședința din 17 martie 2009, comisia noastră a dezbătut și a analizat proiectul de lege și a hotărât să adopte raport de admitere, cu majoritate de voturi.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Prin obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc foarte mult.

În condițiile în care am stabilit că legile organice vor avea un vot final luni, de la ora 17.00 la ora 18.00, vă supun atenției solicitarea de a face dezbaterile acum, iar votul final, conform procedurii stabilite de Biroul permanent, să fie dat lunea viitoare.

Vă rog, domnule senator Berca.

 
 

Domnul Gabriel Berca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ordonanța respectivă a fost emisă de Guvernul Tăriceanu în perioada în care eu eram secretar general al Guvernului.

Discutăm de 10 posturi de inspector guvernamental.

Aș vrea să ridic o problemă și este bine să o cunoaștem cu toții.

Ulterior s-au mai înființat încă 100 de posturi de inspector guvernamental.

Aș vrea să îl rog pe domnul secretar de stat Moraru să aibă în vedere o rapidă gestionare a acestor posturi de inspector guvernamental.

Discutăm de prefecți și subprefecți care au făcut administrație publică în România.

Eu cred că experiența lor ar trebui luată în considerare și cred că, într-adevăr, trebuie să creăm acel corp al înalților funcționari publici care să fie și respectat, pentru că în acest moment toți acești inspectori guvernamentali nu au o definire clară a activității lor.

Există o stare de incertitudine în teritoriu.

Foarte mulți nu desfășoară efectiv niciun fel de activitate și cred că este păcat să pierdem din experiența acestor oameni și, din acest punct de vedere, solicit Secretariatului General al Guvernului să clarifice foarte rapid, să le dea o fișă a postului și să îi pună la treabă.

Repet, acești inspectori guvernamentali au niște salarii consistente și, pentru că tot discutăm că suntem într-o perioadă de ajustare a cheltuielilor publice, a cheltuielilor cu salariile, cred că ar trebui să îi punem rapid la treabă deoarece, în acest moment, acești oameni nu fac aproape nimic.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Sunt convins că acest mesaj va fi preluat de către domnul Moraru și va fi transmis Guvernului.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, această lege, fiind organică, va fi supusă votului final luni, în intervalul 17.00- 18.00, conform deciziilor noastre.

Mulțumim domnului Moraru.

Revenim la ordinea de zi inițială.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aderarea României la Convenția privind înființarea Institutului Universitar European de la Florența, semnată în 1972 și revizuită în anul 1992 (L48/2009)

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aderarea României la Convenția privind înființarea Institutului Universitar European de la Florența, semnată în 1972 și revizuită în anul 1992.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Oana Badea.

 

Doamna Iulia Adriana Oana Badea - secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor senator, Domnilor senatori, Proiectul de lege se referă la convenția care a fost revizuită în anul 1992, dar a intrat în vigoare abia în anul 2007, când a fost ratificată și de Regatul Belgiei.

În prezent, 18 state membre ale Uniunii Europene au aderat la Institutul Universitar European de la Florența.

Este o prestigioasă instituție academică europeană, specializată în programe doctorale și postdoctorale.

Aderarea României va permite continuarea prezenței doctoranzilor români în cadrul acestei instituții, întrucât, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, nu mai există bază juridică pentru finanțarea acestor burse.

Până la 31 decembrie 2006 doctoranzii români au primit finanțare prin intermediul programelor destinate țărilor terțe.

Vă rog ca, prin votul dumneavoastră, să susțineți acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc, doamna ministru.

Domnule președinte Mihai Hărdău, vă rog.

 
 

Domnul Mihail Hărdău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Convenția privind înființarea Institutului Universitar European de la Florența, semnată în 1972 și revizuită în 1992.

În urma analizei, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere fără amendamente.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, de la Comisia pentru politică externă și de la Consiliul Legislativ.

Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Vă invit la dezbateri generale.

Este un institut extrem de prestigios și cred că este un lucru foarte bun ca România să adere la unul din cele mai bune institute europene specializate în drept european și în problematica Uniunii Europene.

Legea este ordinară.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, atât raportul, cât și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar (L28/2009)

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Cosmin Coman.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 

Domnul Iuliu Cosmin Coman - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri în domeniul bugetar pentru păstrarea echilibrelor bugetare, măsuri menite să reducă nivelul cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită respectarea angajamentelor interne și internaționale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce privește deficitul bugetar.

Principalele dispoziții se referă la plafonarea tragerilor din creditele contractate și a sumelor ce se pot contracta de unitățile administrativ-teritoriale cu excepția finanțărilor nerambursabile, la alocațiile bugetare din bugetul de stat sau din bugetele locale, destinate finanțării instituțiilor publice de cultură și a unităților sportive, precum și a sistemului de salarizare a personalului din aceste unități.

O altă prevedere spune că "prin derogare de la prevederile Legii finanțelor publice locale, subvențiile alocate de la bugetul de stat pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, postaderare, rămase neutilizate la finele exercițiului bugetar se vor reflecta în fondul de rulment și se vor utiliza în anul următor cu aceeași destinație".

De asemenea, prin derogare de la Legea finanțelor publice, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale va putea efectua virări de credite bugetare pe tot parcursul anului bugetar.

Și, nu în ultimul rând, prevederea conform căreia personalul român trimis în străinătate poate călători cu avionul numai la clasa economică, cu excepția membrilor Guvernului care pot merge la clasa business.

Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, prezentul act normativ, cu amendamentele aprobate în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte.

 
 

Domnul Ion Ariton:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul de lege în ședința din 17 martie și a hotărât, cu 8 voturi pentru și două voturi împotrivă, să adopte raport de admitere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize favorabile cu amendamente.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale pe fond.

Domnul președinte Vosganian.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Am o întrebare, dacă este posibil, pentru reprezentantul Guvernului.

Cât este anul acesta plafonul stabilit potrivit prevederilor art. 11? Limita plafonului pentru îndatorarea comunităților locale.

Cât a fost limita plafonului anul trecut?

Care este fondul de rulment rămas la dispoziția comunităților locale la 1 ianuarie 2009?

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Cu precizarea că aceste întrebări ar trebui să facă parte din discuția noastră.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

În funcție de răspunsul la aceste întrebări, îmi voi dezvolta apoi intervenția.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Am bănuit acest lucru.

Domnule secretar de stat, vă rog.

 
 

Domnul Iulian Cosmin Coman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Plafonul pentru contractare pentru anul 2009 este în sumă de 2.560 de milioane de lei, în timp ce plafonul referitor la tragerile posibil de efectuat este în sumă de 1.710 milioane de lei.

În ceea ce privește a doua întrebare, cea referitoare la fondul de rulment rămas la dispoziția autorităților locale, nu știu să vă răspund în acest moment.

Vă voi răspunde ulterior, după ce mă voi informa.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Hărdău, vă rog.

 
 

Domnul Mihail Hărdău:

Stimați colegi,

În cadrul anexei nr. 2, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a făcut un amendament la articolul...

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule senator, suntem încă la dezbaterile generale.

După ce acestea vor fi epuizate, se vor putea susține amendamentele de către inițiatori.

Mai sunt intervenții pe dezbateri de fond?

Cu rugămintea ca de îndată ce trecem la amendamente să reluați intervenția dumneavoastră.

Domnule senator Vosganian, vă rog.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem, așadar, în fața unei ordonanțe de urgență care reglementează măsuri în domeniul bugetar.

Cu alte cuvinte, Guvernul, în susținerea viziunii sale bugetare, ne propune o ordonanță de urgență care are ca scop, pe de o parte, limitarea unor cheltuieli și, pe de altă parte, abandonarea unora dintre principiile cu care ne-am mândrit cu toții, inclusiv reprezentanții politici ai colegilor care stau astăzi pe banca guvernamentală.

Prima întrebare care se pune, legată de măsurile în domeniul bugetar, este: despre care buget vorbim? Care este bugetul asupra căruia noi revenim cu reglementări?

Firește, Legea bugetului de stat pe 2009.

Întrebarea mea către dumneavoastră sună în felul următor: este această lege în vigoare astăzi sau nu este în vigoare? Aflu de dimineață că FMI a încheiat cu Guvernul României un acord.

În baza acestui acord, abaterea de deficit față de Legea bugetului de stat, votată de dumneavoastră, va fi de cel puțin 4 miliarde de euro - 4 miliarde de euro! - ceea ce înseamnă că asupra acestui buget vor fi necesare severe modificări. Și vă previn că aceste modificări de 4 miliarde de euro se referă doar la deficit, pentru că Guvernul va primi sarcina să mai taie încă 4 miliarde de euro peste acestea.

Practic, față de Legea bugetului de stat, votată în Parlament, în comparație cu realitatea, și am în vedere creșterea PIB, mai precis descreșterea PIB, modul în care Guvernul a organizat colectările din impozite și modul în care cheltuielile obligatorii, care sunt responsabilitatea statului, au fost reflectate în buget, este nevoie de o ajustare de 8 miliarde de euro.

În aceste condiții, nu ar trebui să vorbim, mai degrabă, de o ordonanță de urgență privind bugetul pe anul 2009, înainte de a ajusta alte lucruri?

Opinia mea este că ar trebui să retrimitem la Guvern toate actele normative ce au implicații asupra bugetului până când nu primim forma bugetului rectificat.

Abia după aceea să vedem care este locul acestor acte normative.

Asta în ceea ce privește modul de încadrare a acestei ordonanțe de urgență.

Ca să nu mai spun - și nu vreau să folosesc vorbe mari - că, practic, noi, astăzi, am consfințit eșecul acestei viziuni bugetare a Guvernului.

Este inadmisibil ca, după 3 săptămâni de la promulgarea Legii bugetului de stat, să aflăm că am fost puși în situația ridicolă de a discuta un buget cu o prognoză diferită cu 6% față de prognoza asumată astăzi și cu un deficit care a crescut de 2,3 ori față de deficitul discutat.

Parlamentul a fost pus într-o situație cu totul ridicolă și a trebuit să vină FMI

ca să vă așeze cu picioarele pe pământ.

Noi am învestit Guvernul Boc, nu am învestit FMI!

De aceea, rugămintea mea către dumneavoastră este ca, foarte rapid, să ne spuneți și nouă care este bugetul în care noi încadrăm aceste măsuri.

În legătură cu măsurile.

Ne-am asumat - inclusiv colegul nostru, domnul Geoană, care s-a mândrit, ca ministru de externe și ca reprezentant al unui important partid - Strategia Lisabona.

O strategie de mare viitor în care punctul central era progresul tehnologic.

Noi, astăzi, consfințim, stimați senatori, abandonul de la aceste principii.

În momentul în care renunțăm la creșterea pentru cercetare sau măcar la stabilizarea cheltuielilor pentru cercetare, pentru că vor scădea - trebuie să vă spun acest secret - în termeni reali în acest an, noi abandonăm Strategia Lisabona.

Eu vă previn cu toată prietenia.

Obiectivul nostru nu este să evităm criza, ci să o depășim.

Noi nu putem sta cu mâinile încrucișate încercând, pe cât posibil, să salvăm ce putem.

Noi trebuie să ieșim nu doar teferi, ci întăriți din această criză.

De aceea, mie mi se pare că cel mai la îndemână este să tai cheltuieli. Și unde să tai cheltuielile? Acolo unde oamenii nu ies în stradă sau unde sunt prea puțini ca vocea lor să se audă, și anume în domeniul cercetării.

Noi, reprezentanții Grupului parlamentar al PNL, nu vom accepta nici în ruptul capului ca atunci când trebuie să tai ceva să începi cu cercetarea! Este așa cum făceau unele triburi din vechime care puneau copiii în față când erau asediate.

Nu vom accepta în niciun caz să începem amputând viitorul acestei țări!

În al doilea rând, în legătură cu pensiile.

Dragi colegi, Eram în sala aceasta, eu mă aflam unde stați dumneavoastră acum, când colegii noștri, ca într-o caricatură, se năpusteau asupra mea să-mi ceară să mărim pensiile de la 1 iulie, îmi cereau să mărim grupele de ramură, îmi spuneau că nu dăm destul, acum ne spun că am dat prea mult.

Slavă lui Dumnezeu că am mărit pensiile de la 1 octombrie, că altfel pensionarii ar fi văzut majorarea pensiilor la calendele grecești.

Oare nu vă îmbujorați - ca să nu spun altfel, pe românește - când veniți să ne aduceți acte normative de anulare a unor măsuri cu care v-ați lăudat, cu care v-ați umplut brațele de voturi, ca și coșurile cu fructe toamna?

Când stați pe scaunele acestea, nu vă furnică puțin atunci când veniți cu astfel de acte normative în Parlament?

Să știți că nu numai publicitatea mincinoasă este infracțiune, ci și publicitatea electorală mincinoasă ar trebui să fie infracțiune.

De aceea, eu socotesc că acest act normativ este o expresie exactă a modului în care nu trebuie să fie politica românească.

Noi nu doar că votăm împotrivă, ci votăm împotrivă cu indignare! Și socotim că, prin acest act normativ, Guvernul nu este demn de votul de învestitură pe care l-a primit, în baza unor voturi.

Dați înapoi românilor voturile pe care le-ați primit, pentru că nu le meritați!

Vă mulțumesc. (Discuții, rumoare, vociferări, aplauze.)

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Sunt convins că o discuție cu privire la starea finanțelor publice va avea loc. Și Guvernul, în mod cert, va face acest lucru.

 
 

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

Oricând!

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și, evident, un deficit de 5,2%, identic cu cel prognozat în bugetul pe 2008, va fi o parte a conversației care va avea loc.

Mai sunt intervenții pe fond?

Domnul senator Hărdău...

 
 

Domnul Dumitru Oprea (din sală):

Domnule președinte,...

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

La dezbateri generale?

 
 

Domnul Dumitru Oprea (din sală):

Da.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnul senator Oprea.

Mă scuzați, domnule senator Hărdău.

 
 

Domnul Dumitru Oprea:

Am ascultat cu interes poziția domnului ex-ministru al finanțelor și economiei, Varujan de la Iași.

A făcut treabă bună, a dat unde trebuia și nu a dat în multe alte locuri.

Poate că Iașiul a fost cel care a asistat la genocidul pe care l-au făcut tratând discriminatoriu școli, copii, dascăli neînregimentați politic.

Acum asistăm cu indignare la un show mediatic - se pare că la PNL este încă o competiție pentru așezarea lucrurilor - și domnul Varujan uită că de la duduit de economie am ajuns la duduit de recesiune, pentru că starea asta nu este una pusă în spatele unei guvernări de numai câteva luni, ci se află în spatele anilor de netrebnicie în ale gospodăririi banului public.

Așadar, cred că cei ce astăzi în Senat sunt puși să voteze trebuie să lase patima politică și să judece în interes național.

Am spus-o și într-o declarație politică: este timpul să fim neafiliați politic pe vremuri de recesiune și să judecăm cu sufletul ce-i trebuie României.

Declarațiile politice se fac luni după-amiază. (Rumoare, discuții, aplauze.)

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Radu F.

Alexandru.

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu voi intra în polemică sau într-un dialog tehnic cu domnul senator Vosganian pe baza celor afirmate de Domnia Sa.

Îi promit că voi reveni pe baza acestui subiect, fiindcă este foarte important.

Îmi permit totuși o observație.

Ascultându-l cu atenția cuvenită, firește, mi-am putut imagina pentru o clipă că domnul Vosganian face parte dintr-un partid care s-a născut acum în România și, grație angajamentelor pe care le-a luat, a reușit să intre în Parlamentul țării.

Nicio clipă, domnul Vosganian, fost ministru în Guvernul Tăriceanu, n-a avut nici cea mai mică ezitare, n-a avut nici cea mai mică jenă în acuzele pe care le-a aruncat în fața actualului Guvern gândindu-se la anii în care au guvernat această țară.

Este un lucru asupra căruia nu încape nicio îndoială că dimensiunile crizei cu care se confruntă astăzi România, dincolo de contextul internațional, dincolo de criza internațională cu care se confruntă o lume întreagă, se datorează, în bună măsură, felului în care Guvernul Tăriceanu a gestionat treburile și interesele acestei țări.

Este o realitate pe care trebuie să ne-o asumăm cu luciditate, cu liniște, cu seninătate, cu cinste și cu responsabilitate.

Mă așteptam din partea unui om de factura domnului Vosganian să aibă această eleganță și să vină, într-adevăr, cu soluțiile de care România are astăzi nevoie, și nu cu un discurs politicianist de o speță măcar îndoielnică.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Drept la replică, domnul senator Varujan Vosganian.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Foarte scurt.

În primul rând, domnule Radu Alexandru Feldman, ca fost liberal și cu această solidaritate nostalgică, eu nu pot decât să vă urez ca românii s-o ducă în timpul guvernării dumneavoastră măcar cum au dus-o în timpul guvernării liberale.

În al doilea rând, nu mai ascultați tot ce vă spune domnul Boc legat de guvernarea liberală.

În guvernarea liberală, din deficitul de 5,2%, practic, 2,9% a fost exercițiul administrației și vă previn că deficitul bugetului de stat a fost 3,7%.

Puteți consulta site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Eu - vă rog să mă iertați - n-am vorbit decât de promisiunile dumneavoastră.

Dacă vă renegați propriile promisiuni, dacă nici măcar despre asta nu putem vorbi..., că despre noi - înțeleg, cu smerenie - vorbiți dumneavoastră.

Dumneavoastră, în loc să guvernați, v-ați transformat în "apologeții guvernării liberale".

Măcar asumați-vă promisiunile, pentru că, dacă nici asta nu faceți, atunci înseamnă că, pentru dumneavoastră, lumea chiar începe în ziua de astăzi.

Or, păcatele dumneavoastră sunt prea mari ca să ne putem imagina că v-ați născut chiar astăzi.

În privința asta, dacă doriți, putem face și o discuție aplicată pe cifre, pe trezoreria goală, pe facturile care, în fiecare zi, ca floricelele de porumb, se micșorează și se măresc, pe tot felul de alte lucruri, cu cea mai mare plăcere o facem, pentru că românii trebuie să știe, dar nu ne dați nouă lecții până când nu vă faceți întâi treaba. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Anticipez, cu foarte multă plăcere, aceste dezbateri generale într-o zi când vom avea, eventual, televiziunea Parlamentului.

Dacă sunt în continuare...

Domnul Radu Alexandru Feldman, îmi pare rău, replică la replică...

După aceea, domnul lider Hașotti.

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Întâmplarea face că...

 
 

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

Sunt mai mulți care au fost liberali.

Vor să vorbească toți?

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Nu...

Varujan...

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman:

În primul rând, dragul meu Varujan, m-ai nominalizat și, atunci, este normal, e o datorie de onoare să răspund, pentru că, altfel, s-ar putea crede că nu mă interesează și nu aud ce spui.

Așa că, realmente, ia-o ca o formă de respect, de prețuire și de afecțiune că vreau să-ți adresez două cuvinte.

Și aceste două cuvinte sunt cât se poate de simple.

Tot ce am promis...

 
 

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

Gata, au trecut două.

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Tot ce am promis era în virtutea, în continuarea realității pe care o zugrăveați voi.

V-am luat în serios.

Am crezut că, într-adevăr, e foarte bine, am crezut că este o economie sănătoasă, am crezut că putem merge mai departe.

Când am descoperit realitatea, am descoperit că lucrurile sunt complet altfel, iar această fericire, această bunăstare despre care spuneai că a încercat-o electoratul românesc, vreau săți spun, este o fericire falsă, o fericire extrem de relativă, al cărui preț îl descoperim abia astăzi.

Mulțumesc, Varujan.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Hașotti.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Sigur, nu voi intra într-o dezbatere pe teme fiscale, financiare.

Permiteți-mi doar, preț de o jumătate de minut, câteva reflecții.

În primul rând, se pare că pentru un domn coleg antevorbitor sunt foarte valabile cuvintele lui Machiavelli:

"Dumnezeu i-a dat cuvânt omului ca să-și ascundă gândurile."

În al doilea rând, eu am un sentiment neplăcut când parlamentari care au fost la un partid, respectiv Partidul Național Liberal, sunt acum la un alt partid și sunt cei mai virulenți critici.

Este un sentiment neplăcut, e o dovadă că proaspeții convertiți par a fi mai creștini decât vechii creștini.

Nu mi se pare în regulă și această remarcă am făcut-o și luni, în urma unei declarații politice agresive a unui fost coleg PNL-ist care a fost într-o funcție foarte înaltă, urmare a semnăturii fostului prim-ministru.

În sfârșit, vreau să fac o mică rectificare.

De foarte mulți ani, de peste 60 de ani, în România nu a fost niciun genocid și este de mirare că un rector al unei universități nu are proprietatea termenilor.

La Iași a fost un genocid, dar nu acum un an, doi sau trei, ci cu mult timp în urmă.

Este absolut surprinzător că un ditai rector de universitate nu are proprietatea termenilor.

Și închei.

Haideți, stimați colegi, să lăsăm odată chestiunea cu greaua moștenire.

Luni și luni de zile, întotdeauna, se vorbește despre greaua moștenire.

Până la urmă, vom ajunge să vorbim - mai ales, colegii din Grupul parlamentar al PD-L - despre greaua moștenire, că Burebista a tăiat viile și nu au mai avut dacii ce să mai bea. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

V-aș ruga să revenim pe matca centrală a activității Senatului.

Sunt convins că posteritatea va citi cu plăcere aceste replici, până la urmă colegiale, și, de aceea, v-aș

îndemna să venim către susținerea amendamentelor din această lege.

Cred că partea de prezentare generală pe fondul legii a fost făcută suficient. (Domnul senator Dumitru Oprea solicită cuvântul.)

Aveți un drept la replică.

V-a fost rostit numele.

 
 

Domnul Dumitru Oprea:

Din nefericire pentru dumneavoastră, n-ați avut parte de prea mult timp să aveți un rector al primei universități a României în partidul din care încă faceți parte. (Rumoare.)

S-a vorbit despre un rector anume...

Da, l-am văzut și am avut o întrebare pusă în legătură cu intrarea în partid condiționată de un pământ pe care noi i l-am dat.

Dar nu la asta mă refer.

N-am făcut nicio trimitere la universitate, nici la persoană, nu, dar hai să fie clar.

Mi-a plăcut că domnul care a vorbit înaintea mea folosește spiritul critic și a catalogat luarea de cuvânt a colegului dumnealui.

Foarte frumos a punctat.

Cât despre sensul cuvântului amintit și înfierat de dumnealui cu mânie proletară, îl rog să consulte dicționarul explicativ al limbii române, să-i afle sensurile.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul senator Hărdău.

Microfonul 2.

 
 

Domnul Mihail Hărdău:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți...

Îmi dați voie să depăn foarte puțin, înainte de a intra în problema amendamentului, o mică amintire din Guvernul din care am făcut parte?

Îmi permiteți?

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și vocea unui ardelean trebuie să se audă, după atâta schimb ieșean.

 
 

Domnul Mihail Hărdău:

Nu...

Vreau să aduc un zâmbet în zonele mai puțin zâmbitoare.

Sunteți de acord?

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Cu mare plăcere.

Vă rog.

 
 

Domnul Mihail Hărdău:

În Guvernul Tăriceanu, în poziții opuse, doi distinși miniștri, Sebastian Vlădescu și colegul nostru, aveau poziții divergente și, la un moment dat, domnul ministru Sebastian Vlădescu spune: "Vreau să afirm, domnule prim-ministru Tăriceanu, că sunt mândru că am fost coleg cu domnul Vosganian.

Am fost coleg de grupă, a fost șeful meu de promoție, dar acum spune numai prostii." (Aplauze).

 
 

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

Domnule președinte, eu cred că degenerăm și...

 
 

Domnul Mihail Hărdău:

Bun.

Cu asta am încheiat.

Îmi aduc aminte...

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Acesta este riscul dezbaterilor pe fond.

 
 

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

Să aducă stenograma, ca să fim mai lămuriți.

 
 

Domnul Mihail Hărdău:

Da, se poate.

Să știți că nu am probleme cu memoria.

Fiindcă s-a făcut referire la acțiunea colegului meu, rectorul Universității "Politehnica" din Timișoara, vreau să vă spun că eu sunt mândru că sunt coleg cu dumnealui în universitate, pentru că sunt puțini rectori care au făcut ce a făcut dumnealui.

A reușit, cu fonduri proprii, cu o politică bună, să dezvolte o bază sportivă a universității pe care, cu onoare, o conduce.

Sunt alături de dumnealui.

Legat de amendament.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a propus un amendament, la poziția 2, anexa nr. 2, care a fost respins de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

În raportul comisiei, la pagina 2, se specifică faptul că în anul 2009 nu se aplică prevederea din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, de creștere a alocațiilor bugetare, astfel încât în anul 2010 să se atingă nivelul de 1% din produsul intern brut.

Iată că se stabilește că nu se va atinge o limită superioară, fără nicio referire la limita inferioară, motiv pentru care comisia a propus o anumită constrângere pentru cei care dirijează bugetul, ca, așa cum se prevede în amendament... (Discuții în sală.)

Vă rog, stimați colegi...

Vă rog să mă urmăriți, domnule Vosganian.

De data asta cred că veți fi de acord cu acest amendament și am nevoie și de votul dumneavoastră.

"În anul 2009, sumele alocate de stat pentru cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică vor fi cel puțin la nivelul execuției bugetare din anul 2008, în procente din produsul intern brut."

V-aș ruga să fie reanalizat acest amendament.

Este o limită inferioară, este un nivel care a fost realizat, care este realizabil și, dacă vorbim în parametri relativi, este 0,1% din produsul intern brut - cam pe aici, în această zonă ne încadrăm.

Cred că s-a stabilit într-un mod excesiv și aș dori să fie luat în atenție acest amendament.

Este o mică constrângere, dar totuși este o zonă de siguranță pe care o consider absolut necesară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult. (Domnul senator Nicolae Robu solicită cuvântul.)

Pe acest amendament?

Vă rog, domnule senator Robu.

 
 

Domnul Nicolae Robu:

Ar fi trebuit să am un drept la replică, dar consider că nu este cazul să dau drept la replică pentru o asemenea intervenție, ca domnul rector Oprea.

În ceea ce privește acest amendament, stimați colegi, aș

vrea să vă spun că am semnale de un nivel de alarmă extrem de serios de la colegii care lucrează în cercetare, atât în institutele de cercetare, cât și în universități.

Sunt foarte multe proiecte de cercetare care au fost aprobate pe doi, trei sau chiar patru ani și care nu se mai pot desfășura.

Să nu mai vorbim despre noi proiecte de cercetare, care au fost pregătite și ar fi trebuit să demareze.

Este păcat ca, după ce s-a investit enorm în infrastructura cercetării - și știm cu toții că atât în institute, cât și în universități există acum laboratoare dotate la cel mai înalt nivel mondial -, să nu putem continua aceste proiecte de cercetare.

Prin urmare, sunt de acord cu amendamentul pe care domnul președinte Hărdău l-a propus și insist, vă rog, haideți să votăm un asemenea amendament, pentru că, altfel, va fi vai și amar de cercetarea românească.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Doamna senator Silistru.

L-am văzut și pe domnul senator Verestóy, care ar dori să intervină imediat după aceea.

Doamna senator Silistru, vă rog.

 
 

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun că acest amendament respins este propus de întreaga Comisie pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat.

Vreau să menționez faptul că domnul rector are perfectă dreptate.

Foarte multe semnale vin din cercetarea științifică din toate domeniile de activitate.

Eu știu foarte bine ce se întâmplă în cercetarea din agricultură și, dacă nu va fi sprijinită și în continuare măcar la nivelul anului 2008, cred că cercetarea științifică din țara noastră va intra în colaps.

Vreau să aduc un argument pentru acest amendament chiar din explicația pe care o dă Guvernul atunci când modifică acest articol și spune că, având în vedere contextul macroeconomic și faptul că bugetul general consolidat este supus unor presiuni și riscuri determinate de evoluțiile economice interne și externe, în anul 2009 nu pot fi majorate sumele alocate pentru cercetarea științifică, față de sumele alocate în cursul anului 2008.

Noi, de fapt, asta am cerut prin acest amendament, ca sumele să fie măcar la nivelul anului 2008.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Vă rog, domnule senator Verestóy. Microfonul 2.

 
 

Domnul Verestóy Attila:

Domnule președinte,

Onorat Senat, Eu nu cred că cineva are vreun argument împotriva acestui amendament.

Este firesc, este logic, va fi sprijinit, inclusiv de noi, de toți cei care sunt prezenți aici și care se simt răspunzători.

Mai știm un lucru.

În asemenea situații de criză, nu poți să faci altceva decât să faci câțiva pași înainte.

Așa au făcut toți cei care au ieșit cu succes dintr-o situație critică: au alocat bani, resurse, mult mai mari decât înainte, pentru tot ceea ce privește cercetarea, pentru tot ceea ce privește restructurarea, modernizarea și ieșirea din acel sistem care se pare că nu dă rezultate.

Ieșirea din situația în care ne aflăm, nu numai noi, ci și țările din jurul nostru, nu se poate face decât dacă, într-adevăr, printr-o politică gândită, rațională și cu perspectivă pentru viitor, vom aloca sume, în sfârșit, anul acesta măcar la nivelul prevăzut.

Eu atrag atenția celor care se simt răspunzători că putem să pășim pe acest drum.

Poate e un drum de subzistență, dar avem posibilitatea să pășim și spre un drum de progres dacă, pe această logică, vom întări și vom aloca resurse mai mari acelor domenii care reprezintă posibilitatea de a moderniza țara, de a o face compatibilă cu viitorul României într-o Europă viitoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt alte intervenții la acest amendament?

Comisia, vă rog.

 
 

Domnul Ion Ariton:

Domnule președinte,

Comisia își menține punctul de vedere pe care l-a prezentat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Guvernul, punctul de vedere.

 
 

Domnul Iuliu Cosmin Coman:

Domnule președinte,

Și Guvernul își menține punctul de vedere pe care l-am prezentat.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Este un subiect, într-adevăr, sensibil.

Se simte preocuparea pentru acest domeniu, în mod clar.

Conform practicii europene, obligația guvernelor din statele Uniunii Europene este de a veni în fața Parlamentului cu o prezentare a situației cu privire la Agenda Lisabona și sunt convins că atunci când și Guvernul României va face acest gest, după Consiliul European, care s-a consumat acum câteva zile, acest subiect va putea să fie rediscutat într-o logică de ansamblu, inclusiv din punct de vedere al resurselor sau al eventualelor corecții de buget care să țină cont de aceste sensibilități.

Mai sunt intervenții?

Domnule senator Mustățea, aveți cuvântul.

Microfonul 1.

 
 

Domnul Vasile Mustățea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de art. 9 din ordonanță, la care propun următorul amendament: "Prin derogare de la prevederile art.4 alin. (3) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2009 cota de contribuție la fondul de pensii este de 2% din baza de calcul stabilită potrivit legii" - și acum completarea - "și de 3% din baza de calcul în anul 2010."

De ce fac acest amendament? Pentru că, în conformitate cu Legea nr. 411/2004, în fiecare an baza de calcul trebuie să crească cu 0,5% și chiar începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an.

Ordonanța noastră nici nu a ținut cont - de fapt, ea este emisă pe 11 februarie -, nici nu a fost dată, cel puțin în termen, ca să poată să susțină reglementarea pe care noi o aprobăm astăzi.

Ca atare, cred că este corect să nu prelungim ajungerea la procentul de 6% din baza de calcul - mă refer la prelungirea perioadei - și atunci este corect și logic ca în 2010 să recuperăm restanța pe care o avem în anul acesta.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Există și un alt amendament respins al cărui inițiator sunteți.

Doriți să-l susțineți?

 
 

Domnul Vasile Mustățea:

La amendamentul de la art. 7 am renunțat, pentru că voi susține propunerea domnului profesor.

Eu propuneam eliminarea art. 7, întrucât exista posibilitatea alocării fondurilor necesare cu ocazia legilor de rectificare a bugetului de stat, dar înțeleg să mă repliez și să susțin propunerea domnului profesor, aceea de asigurare a fondurilor cel puțin la nivelul anului 2008.

La amendamentul de la art. 11 renunț.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră primul amendament, cel susținut de domnul senator Hărdău, amendamentul de la punctul 2, anexa nr. 2.

Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și două abțineri, amendament a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Vasile Mustățea, amendamentul de la punctul 4 din anexa nr. 2, amendamentul cu privire la Pilonul II de pensii private.

Vă rog să votați.

Cu 28 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și două abțineri, amendamentul a fost respins.

Sunt observații la amendamentele aprobate de comisie?

Guvernul are un punct de vedere cu privire la amendamentele admise?

 
 

Domnul Iuliu Cosmin Coman:

Am spus că suntem de acord cu cele două amendamente admise în comisie.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte observații, supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu cele trei amendamente, două aprobate de comisie și cel aprobat de plenul Senatului.

Vă rog să votați.

Cu 63 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul, cu amendamentele menționate, a fost adoptat.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege, împreună cu amendamentele susținute de plenul Senatului.

Vă rog să votați.

Cu 67 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 7 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanță (L31/2009)

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanță.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Corneliu Popovici.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 9.

 

Domnul Corneliu Popovici - secretar de stat în Ministerul Turismului:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Promovarea acestui act normativ se înscrie în Programul Guvernului de creștere economică și creare de locuri de muncă.

Prin adoptarea ordonanței de urgență privind tichetele de vacanță se creează premisele unei motivări reale a salariaților din toate sectoarele de activitate, în condițiile în care proiectul de lege dă posibilitatea angajatorilor cu activitate profitabilă de a investi în vacanțele în România ale angajaților.

După cum relevă studiile, românii clasifică vacanțele pe locul imediat următor după casă și mașină.

Iată că acum se dă posibilitatea angajatorului de a investi avantajos în vacanțele salariaților și va fi o măsură reală de motivare a angajaților și de asigurare a stabilității forței de muncă.

Concomitent, în industria turismului din România întâlnim următoarele probleme specifice, agravate de contextul crizei financiare: starea precară a infrastructurii generale și specifice, costurile mari ale energiei, comparativ cu cele din țările concurente, lipsa forței de muncă calificată în domeniu.

De asemenea, circulația turistică pe teritoriul României este constituită în prezent în proporție de 80% din turiști români, aceasta datorându-se în mod special efortului sectorului privat, care a investit în ultimii ani în infrastructură.

Chiar și în aceste condiții, din cauza acelorași cauze enumerate mai sus, estimăm o reducere a bugetelor de vacanță ale românilor, apoi, implicit, o reducere a circulației turistice a românilor în România și a turismului românesc, ca industrie națională.

Apoi, va interveni, desigur, și o puternică poziționare pe piața României a destinațiilor turistice externe, concurente, pentru atragerea turiștilor din țara noastră.

Conform studiului Grupului de Economie Aplicată, realizat în sprijinul prezentului proiect de act normativ, sistemul tichetelor de vacanță este aplicat pe scară largă și în țări care, la rândul lor, reprezintă destinații turistice concurente pentru România, cum sunt Franța, de peste 23 de ani, Polonia, Ungaria, Italia, Belgia sau Elveția.

În contextul în care turismul din România poate beneficia de circa 350 de milioane de euro pentru investiții în infrastructura specifică și modernizări, de circa 800 de milioane de euro pentru dezvoltarea turismului rural și de 150 de milioane de euro pentru acțiuni de marketing și promovare turistică, industria turismului are nevoie de sustenabilitatea asigurată, la rândul ei, de o circulație turistică normală, astfel încât să fie menținut interesul potențialilor beneficiari de fonduri europene pentru dezvoltarea turismului.

Dat fiind faptul că circulația turistică din România este asigurată în proporție de 80% de români, prin introducerea tichetelor de vacanță se va stimula menținerea acestui indicator la limitele normale și se va obține un răgaz pentru industria turismului în vederea reformării ei pe baza fondurilor europene.

În cazul în care acest act normativ nu va fi adoptat, noi estimăm o scădere cu 15-20% a circulației turistice în județele în care economia depinde de acest sector - și aici putem aminti Constanța - și, de asemenea, este de așteptat ca evaziunea fiscală să crească, mai ales la nivelul pensiunilor turistice și al unităților hoteliere mici.

Prin urmare, vă adresăm rugămintea de a susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este o prioritate a Guvernului și un act normativ pe care sunt sigur că multă lume îl așteaptă - poate chiar și dintre noi - pentru a vedea cum încep să se învârtă din nou rotițele economiei în această perioadă de recesiune.

De altfel, în cele două comisii reunite, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, care au examinat pe fond acest act normativ, părerile au fost în totalitate pozitive, de oportunitate și pe concepția de bază a actului normativ.

Votul final a fost unanim pentru adoptarea unui raport pozitiv privind această ordonanță de urgență.

A fost aprobat un număr consistent de amendamente venite din partea unui coleg, numeroase alte amendamente le va reitera, sunt singur, dânsul în plen și s-ar putea chiar ca unul dintre ele să întrunească aici, în plen, acceptul dumneavoastră.

Din punct de vedere al bugetului, sigur că vor fi unele implicații în anii următori, mai ales peste vreo trei ani de zile, când acest sistem va amorsa.

Deocamdată, se prevede că în primul an vor beneficia cam 100.000 de persoane, în al doilea an 250.000 de persoane, peste trei ani 400.000 de persoane, ajungându-se în patru ani la un milion de persoane.

Există și pe această linie financiară implicații bune.

De exemplu, fiscalizarea mult mai bună a veniturilor obținute în turism, care este o consecință pozitivă a actului normativ.

Din punctul de vedere al comisiei noastre, al relațiilor de muncă, avantajele sunt și mai mari.

Este foarte clar că într-o anumită zonă de activitate a serviciilor turistice se vor crea multe locuri de muncă.

Pe de altă parte, relația dintre angajator și angajat va fi mult mai bună, în sensul că acesta, dacă va beneficia de astfel de tichete, va fi fidelizat și, pe de altă parte, refacerea forței sale de muncă va fi mult mai bună prin aceste tichete.

Dincolo de aceste aspecte, încă un lucru pozitiv este faptul că o zonă de activitate care nu era bine folosită în România, și anume turismul românesc, va încerca să renască și, pe de altă parte, va încerca să renască brandul "România", adică turismul nu se va mai face în altă parte, ci se va face într-o bună măsură în România.

Vă supunem adoptării acest act normativ, cu amendamentele aprobate.

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Este raportul comun al celor două comisii, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Sunt dezbateri pe fond?

Domnule senator Varujan Vosganian, vă rog.

Din sală:

Este foarte activ astăzi domnul senator...

 
 

Domnul Mircea Dan Geoană:

Efervescent astăzi, de altfel... (Discuții în sală.)

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Îmi pare rău că nu pot contribui la viziunea dumneavoastră, dar îmi pare bine că remarcați când nu sunt de față.

Un om se remarcă, într-adevăr, prestigiul său se vede și când este prezent, și când este absent și îmi pare rău că vă doare absența mea.

În legătură cu actul normativ, eu înțeleg sensibilitatea pe care o aveți față de domeniul turismului.

Ea este firească și din punct de vedere subiectiv, și din punct de vedere obiectiv.

Trebuie însă, dincolo de atractivitatea acestui minister, să privim dincolo de aceste lucruri.

Primul lucru.

Stimați colegi de la Guvern, trebuie să explicați colegilor din Senat și opiniei publice cum se vor redistribui banii bugetari, și anume că impozitul pe venit merge în proporție de 82% către administrația locală.

În trecut - în trecutul apropiat, pentru că trecut îndepărtat nu aveți -, dumneavoastră ați fost mari apărători ai administrației locale.

Îmi amintesc că atunci când am introdus taxarea pe tranzacțiile imobiliare, cu o modificare procentuală, dumneavoastră ați spus nu doar că o veți anula, dar că veți da înapoi toți banii.

Nu numai că nu ați dat banii înapoi și n-ați anulat-o, dar ați mai luat și banii din conturi, ce mai aveau comunitățile locale sărace.

Așa și aici.

În primul rând aș vrea să vă informez, stimați colegi, că potrivit legii bugetare, unei pagini pe care nu ați consultat-o niciodată, și anume bugetul consolidat, administrația locală are ca procent în PIB și în termeni reali mai puțini bani decât anul trecut.

Fără acest act normativ, vă voi informa că în cei patru ani, pe care dumneavoastră astăzi îi priviți cu atâta mânie, veniturile administrației locale au crescut de la 16 miliarde de lei în 2004 la 45,6 miliarde de lei în 2008.

Ce se întâmplă însă acolo?

În termeni reali au scăzut, iar acum, prin acest act normativ, dumneavoastră luați bani de la administrația locală și îi dați unui sector de activitate, pentru că din impozitul pe venit 82% merg la administrația locală.

Practic, orice ban luat din impozitul pe venit este un ban luat de la administrația locală.

Întrebarea mea este: ați consultat asociațiile de administrații locale ale municipiilor, ale consiliilor județene, ale comunelor și ale orașelor care nu sunt capitală de județ?

Le-ați spus că prin acest act normativ le veți lua între 100 și 200 de milioane de euro pe an dacă actul normativ va fi la plenitudinea pe care dumneavoastră o considerați?

Până când nu ne aduceți un punct de vedere, așa cum am făcut noi când am discutat despre plafoane anul trecut, noi socotim că acest act normativ nu are susținerea necesară din partea administrației locale.

A doua chestiune, care este, de asemenea, importantă.

Nu ați făcut nicio analiză sociologică, nicio evaluare cu privire la posibilul impact.

Eu am întrebat inițiatorii: ați făcut vreun sondaj în mediul de afaceri ca să vedeți care va fi impactul real? Nu!

Opinia mea este că în viitor va fi folosită această modalitate de a crește salariile fără a se da bani către CAS, către bugetele sociale și către venit.

De fapt, dumneavoastră o spuneți deschis.

Dragii mei, dumneavoastră vreți să măriți salariile, dar hai să găsim amândoi o formulă să le măriți fără să plătiți contribuții la asigurări sociale și fără să mai plătiți impozit pe venit.

Scrie negru pe alb aici.

Nu vreau să fac apel din nou la îmbujorarea aceea, dar mie mi se pare că a scrie într-un act normativ, a invoca urgența prin faptul că trebuie să găsim un tertip să mărim salariile în sectorul privat, în așa fel încât să nu plătim toate impozitele este, după părerea mea, cu totul dezarmant.

Chiar și pe noi, care suntem înarmați cu atâta răbdare de trei luni încoace, vă mărturisesc, și pe noi ne dezarmează.

De aceea, întrebarea mea către dumneavoastră este: aveți cumva vreo evaluare?

Nu veniți cu acel Grup de Economie Aplicată.

Chiar și acolo folosiți iarăși un termen care, credeți-mă, nu are ce să caute într-un act normativ.

Deci dumneavoastră legitimați autoritatea profesională spunând așa: "Grupul de Economie Aplicată, în susținerea acestui proiect de lege, a făcut un studiu."

Păi, cum "în susținerea"? El face un studiu și apoi dumneavoastră vedeți dacă este în susținerea sau nu.

Dacă el a făcut un studiu "în susținerea", înseamnă că de la bun început era mandatat să susțină.

Este o exprimare atât de ridicolă și care, practic, compromite studiul Grupului de Economie Aplicată, încât eu cred că la Camera Deputaților ar fi bine să o scoateți.

Următoarea chestiune.

Stimați colegi, așa este, vom susține turismul cu această măsură, dar eu vă întreb cu ce este mai puțin avantajos să dăm tichete pentru haine.

Dacă în loc de turism scriem haine, colegul senator PD nu ar face aceeași argumentație că este nevoie în industria românească de textile, că este nevoie să creștem locurile de muncă, că este nevoie de bani pentru investiții?

De ce nu dăm tichete pentru telemea din țară? Oare nu trebuie să-i ajutăm pe oierii noștri?

Păi, dacă mergem așa, o să transferăm tot bugetul statului pe haine, pe telemea, pe turism, pe tot felul de îndeletniciri.

Întrebarea mea deschisă către dumneavoastră: de ce este turismul mai importat decât industria alimentară?

De ce este mai important decât industria textilă?

De ce este mai important decât orice altceva, stimați colegi din PD? Răspundeți-mi: de ce, cu obsesie, turismul este cel mai important lucru care ni se întâmplă? (Discuții în sală).

 
 

(În acest moment, conducerea ședinței este preluată de domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului).

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog să nu comentați în sală.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Eu am avut discuții îndelungate cu sindicatele atunci când am adresat această întrebare.

De aceea, e o întrebare pe care o pun tot reprezentanților Guvernului. Și am să închei.

Stimați colegi de la Guvern, "beneficiază" se scrie cu un singur "i", subiectul nu se desparte prin virgulă de predicat. Și v-am dat numai greșelile care se repetă.

În legătură cu virgulele, eu cred că greșiți mai puțin dacă nu le puneți deloc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumim pentru sfaturile pe care ni le dați, domnule senator.

Mai sunt solicitări pentru dezbateri generale?

Doamna senator Sorina Plăcintă.

Microfonul 2.

Vă rog.

 
 

Doamna Sorina Luminița Plăcintă:

Îmi permit să dau o replică domnului Varujan Vosganian referitor la motivul pentru care nu dăm tichete pentru haine și dăm pentru turism.

Îmi permit să vorbesc, în primul rând, ca senator de Vrancea, și, în al doilea rând, pentru că vin din mediul industriei de textile.

Cunosc acest lucru foarte bine și poate motivul cel mai important că dăm tichete de turism, și nu tichete de haine, este că industria textilă aduce și a adus valută în țară, pe când turismul, deocamdată, exportă această valută.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu.

Vă rog. Microfonul 4.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Sigur că ideea de a rămâne banii în țară, iar turiștii români să viziteze cu precădere stațiunile din România este de salutat, și mi-ar fi plăcut să fie susținut acest proiect de lege al Guvernului aici chiar de doamna ministru Udrea.

Să-l susțină în Parlament, nu la posturile de televiziune, pentru că așa este normal. Și sper că nu s-a gândit la faptul că suntem prima Cameră sesizată, nu suntem Cameră decizională și că, în aceste condiții, suntem mai puțin importanți.

Dar cred că înainte de asta ar fi trebuit să se stabilească și alte măsuri care să-i oblige pe cei care dețin unități hoteliere să asigure și condiții așa cum sunt în străinătate.

De ce preferă românii să meargă în Turcia, de exemplu, sau în Franța?

Acum am înțeles că avem un target, să concurăm cu turismul din Franța.

Este foarte frumos, nu știu cât de simplu ne va fi să ne atingem această țintă.

I-aș recomanda doamnei ministru să se uite puțin pe legislația din Turcia, de exemplu, dar nu numai din Turcia, ci și din alte țări cu care cred eu că rivalizăm noi.

Dacă mergem spre Spania sau spre Franța, deja cred că ne-am propus un obiectiv destul de măreț și nu cred că vom ajunge acolo prea curând.

A fost un caz, în urmă cu câțiva ani, când au luat foc niște păduri într-o zonă din Antalya și pentru că fațada unui hotel avea funingine, nimic altceva, s-a închis hotelul respectiv până când s-a remediat acest lucru.

Practic, turiștii au fost protejați înainte să intre în acel hotel.

Pentru că nu aveau toate condițiile de cazare așa cum scrie în legislație, nu li s-a permis accesul.

În al doilea rând, dacă ne uităm în legislația lor, vom vedea că după un an de zile în care au hotelul plin de turiști, la sfârșitul anului li se reduce din impozite.

Asta ce înseamnă? Asta înseamnă competiție, asta înseamnă scădere de prețuri, asta înseamnă calitate.

Deci, înainte de a ajunge noi să obligăm românii, practic, să-și facă vacanțele în România, trebuie să le asigurăm niște condiții, trebuie să vedem ce au făcut hotelierii români cu acele hoteluri luate aproape pe nimic de la stat, cât au investit în ele, de ce sunt la nivelul anilor '70 și de ce, cu toate astea, prețurile sunt mai mari decât în străinătate.

Pentru că știți și dumneavoastră că Sinaia rivalizează cu stațiunile din Austria la prețuri, nu știu dacă și la calitate, de asemenea, că litoralul se bate cu Turcia, Grecia, Spania, Tenerife, Cuba, dacă vreți, iarăși, la prețuri, dar nu și la calitate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Vă aduc aminte, dacă nu știți - dar probabil că știți -, că doamna ministru Elena Udrea probabil că participă la ședința de guvern și nu a putut să fie astăzi de față.

Ar putea să fie o motivație.

Sigur, este domnul secretar de stat și îi mulțumim.

Domnul senator Cristian Rădulescu dorește o intervenție.

Vă rog, aveți cuvântul la microfon.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Intervenția este din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Este, într-adevăr, o prioritate a Programului de guvernare asumat de PD-L împreună cu PSD+PC, este un lucru pe care îl considerăm benefic mai ales pentru momentul pe care îl traversăm.

Participam la o întâlnire de prestigiu organizată de Comisia Europeană la Bruxelles, cu participarea tuturor parlamentarilor europeni și cu prezențe foarte prestigioase acolo.

S-a desprins o concluzie pe care de-acum o știm cam toți, și anume că, dincolo de lipsa de lichiditate care caracterizează această criză, este vorba și de o lipsă de credibilitate și că statele, guvernele, parlamentele, instituțiile financiare, întreprinzătorii trebuie să facă totul pentru reclădirea încrederii, fiindcă în acest moment înțelegem și știm toți că nimeni nu mai are încredere în nimeni și că trebuie ca mecanismele mari ale economiei să se deblocheze.

Iar pentru deblocare este necesară nu numai o infuzie extraordinară, care a fost discutată foarte mult în aceste zile, nu este necesară numai plata pe care Guvernul a făcut-o într-o proporție, deja, de 50% - a plătit un miliard către întreprinzătorii privați și mai are de plătit încă un miliard -, nu este nevoie numai de banii aceia foarte mulți care o să vină din fondurile europene și care trebuie cât mai repede să se regăsească în proiectele care trebuie să împânzească această țară, este vorba și de măsuri care să reclădească încrederea în circuitele și în mecanismele macroeconomice din această țară.

De ce în turism?

Este normal în turism.

Nu inventăm turismul în România în clipa de față, era odată un sector cu care ne mândream.

Să facem în România turism de lux ca în Tenerife sau ca în Seychelles cred că este destul de dificil să ne imaginăm așa ceva.

În România în perioada următoare, dacă vrem ca acest sector să fie redinamizat, trebuie să facem turism de masă și să căutăm nișele acelea de care unii dintre dumneavoastră râdeți, dar care își vor dovedi viabilitatea: turismul ecumenic, turismul balnear, turismul ecologic, turismul rural și așa mai departe, și care trebuie să fie exploatate.

Dar, dincolo de toate acestea, este turismul de masă. Și este foarte păcat să avem un potențial pe care toți îl recunoaștem cu mândrie patriotică - frumusețile și posibilitățile țării noastre -, dar care să nu fie bine exploatat.

Iată că se deschide posibilitatea, fără să pierdem foarte mult de la bugetele locale, ca într-un interval de patru ani de zile să se ajungă la un milion de persoane care vor beneficia de avantajele acestei legi și care se vor putea duce undeva într-o pensiune agroindustrială, undeva în Deltă, undeva pe Dunăre, ca să-și petreacă acolo vacanțele.

Este vorba ca cei care se pricep mai bine decât mine la finanțe să ia fișa care a fost făcută acestui proiect de act normativ de către Guvern și să vadă acolo care sunt cifrele trecute la influențele financiare pe bugetele locale.

Dacă nu crede ce scrie acolo, să se răfuiască cu Guvernul, dar eu văd că acolo scrie că influențele nu sunt pe bugetele locale.

Pe de altă parte, ceea ce văd eu însă - eu citesc ceea ce am în față - sunt niște capitole care zic așa: "Volum servicii turistice suplimentare", "TVA recuperat de la servicii noi", "Profit suplimentar în turism de 12%", "Impozit pe profit la valoarea nouă", "Număr de salariați nou-angajați în sistem" - asta nu contează în vremurile pe care le traversăm? 10.000 anul acesta, alți 30.000, suplimentar, anul următor, 60.000 în 2011 și la maximum în 2012: 80.000.

Asta este să citești, când te pricepi la cifre, numai anumite capitole bugetare sau dintr-o fișă de expunere a actului normativ, și să nu le citești pe celelalte.

Asta îmi aduce aminte de un lucru zis de Murphy, printre altele, că "minciuna nu este numai adevărul pe care-l ascunzi, ci este adevărul pe care îl prezinți pe jumătate" și, de asemenea, adevărul statistic, la care văd că a făcut referire domnul senator Vosganian.

Este și acesta un fel de minciună folosită cu abilitate.

Ceea ce vă prezentăm în momentul de față este un act normativ care, categoric, va lansa un sector al economiei românești care trebuie lansat.

Ce alte sectoare să lansăm? De ce în turism?

Până în momentul de față, trebuie să recunoaștem că, într-o bună măsură, în țara noastră a fost un capitalism de resurse, banii care au existat au fost din creșterea valorii terenurilor, din exportul de cherestea, din exportul de fier vechi.

Se exportă acum cum se exporta în timpul Războiului de Independență sau înainte, la Înalta Poartă, în Imperiul Otoman, materii prime. Și creșterea valorii terenurilor din domeniul imobiliar reprezintă tot capitalism de resurse.

Când ajungem să valorificăm foarte bine și sectorul secundar și, mai ales, cum fac toate țările civilizate, sectorul terțiar?

Iar acum venim cu un act normativ pentru sectorul serviciilor, sectorul terțiar, și suntem întrebați de ce tocmai acesta.

Pentru locurile de muncă ce vor fi create, și deja este un argument suficient.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Alexandru Mazăre.

Vă rog. Microfonul 3.

 
 

Domnul Alexandru Mazăre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi aduc aminte că, începând cu 1990, fiecare Guvern al României și-a asumat turismul ca prioritate strategică.

Am văzut nenumărate ocazii în care prim-miniștrii chiar clamau importanța acestui sector vital pentru economia românească.

S-au făcut studii, și vă dau un singur exemplu:

Organizația Mondială a Turismului a întocmit un Master Plan pentru România, pe timpul guvernării liberale, în care, practic, ne era dată rețeta, toți pașii erau expuși pentru ca România să devină o piață competitivă în zona aceasta a turismului.

Din păcate, au rămas simple lucruri scrise pe hârtie, nu a fost nicio urmare practică.

Vorbea doamna senator Olguța Vasilescu despre competiția acerbă care există în momentul de față pe piața internațională a turismului.

Trebuie să fim conștienți de aceasta, dar eu vă spun câteva lucruri.

Înainte de a-i transforma pe hotelieri în principalii vinovați pentru situația, nu spun critică, dar destul de dificilă, din domeniul turismului, haideți să vedem care a fost și aportul statului.

Vreau să vă spun că începe sezonul estival și ca să faci o călătorie din București până în Constanța cu mașina îți ia patru ore, iar pe calea ferată poți să ajungi în minimum șase ore.

Cam acestea sunt realitățile în ceea ce privește infrastructura.

În ceea ce privește facilitățile fiscale, eu nu am cunoștință despre niciuna până în momentul de față.

Pot să vă spun, spre exemplu, că vecinii noștri bulgari aplică un TVA diferențiat pe serviciile turistice și că profitul reinvestit în activitățile turistice este scutit de impozitare, iar chestiunea asta o au de ani și ani de zile.

Până în momentul aderării la Uniunea Europeană, transportul aerian era subvenționat în Bulgaria.

Un turist din Germania, când trebuia să aleagă o destinație și compara Varna cu Constanța, în momentul în care se ducea la agenția de turism din Germania, oferta din Bulgaria, din țara vecină, era mult mai ieftină, pentru că acolo se beneficiază de această subvenție privind transportul aerian, de care v-am spus, și de facilitățile fiscale respective.

Scurt, pentru că nu vreau să monopolizez, consider că este o inițiativă benefică pentru relansarea turistică și spun că avem nevoie de aceasta și trebuie concret să facem pași pentru a defini turismul ca strategie națională, însă spun onor ministerului că este numai un pas mic, sunt multe alte lucruri și, dacă vreți, putem discuta aici despre promovare, despre o strategie fiscală adecvată, despre modul în care se face clasificarea unităților turistice.

Deci susțin acest proiect de lege și aștept, în continuare, pași hotărâți din partea ministerului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog.

Microfonul 2.

 
 

Domnul Dumitru Oprea:

Aș vrea să punctez ceea ce și antevorbitorul meu a scos în evidență.

În urmă cu câteva sesiuni noi am votat scutirea de impozit pe profitul reinvestit și scutirea de impozit a dividendelor reinvestite.

Este o formă evidentă cea care, prin ce se propune acum, capătă viață.

Cea mai importantă avere a corporațiilor în secolul al XXI-lea, de fapt, în societatea cunoașterii este averea umană.

Noi considerăm că omul merită a fi întreținut în condiții cât mai bune, de performanță, fiindcă cunoașterea lui este elementul forte al progresului.

De fapt, dacă luăm și obiectivele Uniunii Europene, acestea sunt prioritare: cunoașterea, tehnologia informațională și așa mai departe.

Or, se spune în art. 3 că sumele corespunzătoare tichetelor de vacanță, nu mai mult de șase salarii, sunt deductibile din profitul ce ar fi fost impozitat.

Este o recunoaștere a importanței omului, ca fiind averea cea mai de preț, și atunci nu îmi mai pun întrebarea de ce nu dau tichete "de burtă" sau de altă natură.

Deci prin legea aceasta se anticipează valoarea omului.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Bașa, da?

Vă rog. Microfonul 3.

 
 

Domnul Petru Bașa:

Domnule președinte,

Credeam că unii colegi care fac parte din Comisia economică, industrii și servicii au tranșat subiectul la momentul respectiv.

Nu înțeleg de ce trebuie să mai ieșim și, încă o dată, să mai accentuăm acest subiect.

În ceea ce privește prețul la serviciile turistice, atâta timp cât costurile privind energia electrică, utilitățile și alte componente care intră în prețul pe care îl oferă turistului sunt mari în comparație cu alte state, este clar că prețul nostru va fi mai mare comparativ cu Bulgaria, cu Turcia și cu altele.

Pe de altă parte, atunci când se ia o inițiativă care demarează un proces sau generează schimbarea unei direcții în procesul economic, toată lumea sare pe microfon - de ce? cum? -, fără să se gândească că unii au avut patru ani în față pentru a determina aceste direcții.

Vreau să reamintesc unor colegi că am avut, în cei patru ani pe care i-am parcurs în spate, două creșteri economice:

atunci când unii cetățeni s-au dus la căpșuni - aceasta a fost prima creștere - și atunci când am trimis fierul vechi, vechi sau mai puțin vechi, în afară - asta a fost a doua creștere.

Eu i-aș întreba pe colegi un lucru: dacă nu începem cu turismul, care ramură economică ar trebui să o avem în față și să o dezvoltăm, siderurgia, electronica, construcțiile de mașini? Care?

Turismul ne este la îndemână, turismul pentru care această măsură încearcă să nu mai trimită turiștii noștri, cetățenii noștri, în afară, ci să-i rețină aici, în țară.

Toate măsurile care sunt făcute de acest Guvern pentru a îndrepta niște lucruri pe care alții le-au gândit poate înainte, dar nu le-au pus în practică, sunt acum înfierate și prezentate ca lipsite de importanță și, mai ales, deficitare către bugetul de stat.

Susțin acest proiect de lege și îi rog pe colegii care au fost împotriva acestei acțiuni să se gândească la faptul că integrarea în Europa înseamnă și experiența culeasă din alte state și, având în vedere Italia, Franța, Ungaria, Polonia, care au aceste demersuri făcute, înseamnă că trebuie să ne dea ceva de gândit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Günthner, vă rog. Microfonul 2.

 
 

Domnul Günthner Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Antevorbitorii mei mi-au atras atenția în ce direcție greșită încercăm să rezolvăm problema turismului, încercând nu să îmbunătățim serviciile, nu să reducem prețurile, ci obligând românii să profite de aceste servicii în forma în care sunt ele.

Cred că direcția este total greșită, cum a explicat și colegul care a vorbit înainte, că prețurile rămân în continuare mari.

Doamna senator Olguța Vasilescu a explicat foarte corect:

serviciile sunt proaste, dar noi încercăm să limităm unul din cele mai importante câștiguri pe care le-au obținut românii după revoluție, și anume faptul că ni s-au deschis granițele, că avem posibilitatea de a vizita în vacanțe zonele turistice din străinătate.

Cred că este o direcție total greșită, o modalitate greșită de abordare a problemelor din turism, și nu cred că va duce la îmbunătățirea serviciilor, dimpotrivă, va crea o situație în care ne vom mulțumi cu aceste servicii, pentru că românii, oricum, vor fi obligați să profite de ceea ce li se oferă.

Această lege creează, practic, restricții în domeniul turismului, nicidecum facilități, pentru că limitează posibilitățile de turism ale românilor, pe de o parte, iar, pe de altă parte, față de acele prime de vacanță de care profitau până acum bugetarii sau anumite categorii de salariați - în situațiile în care aveau alte priorități în familie, să zicem, și mai ales în situație de criză, mulți preferă să renunțe la un concediu și să-și facă o casă, să-și cumpere o mașină, să plătească studiile pentru copii -, acum ei nu vor mai avea această posibilitate, ba s-ar putea să rămână fără bani și să n-aibă niciun fel de alte posibilități, dar să aibă tichete de turism.

Poate că aceste tichete turistice ar trebui cuplate cu tichetele de masă, care sunt eficiente, pentru că pot fi folosite oricând, altfel, acestea vor crea poate și o piață neagră a tichetelor de turism, pentru că multe familii vor avea un total alt interes, vor dori să-și petreacă concediile în altă parte sau, după cum am spus, vor avea alte priorități în familie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Günthner Tiberiu.

Stimați colegi,

Ați observat că am dat posibilitatea să vă exprimați cât mai mulți la microfon tocmai pentru că este un subiect nou.

Putem, din diferite unghiuri, să ne exprimăm asupra proiectului de lege, dar suntem puși a da un vot asupra raportului și asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Vă propun să trecem la amendamentele respinse, dacă se susțin.

Este vorba de 11 amendamente...

Mă rog, așa este numerotat aici.

Rog comisiile care întocmesc rapoarte să treacă numerele curente exact în ordine, pentru că eu văd șapte amendamente, iar numărul de ordine este 11 la ultimul amendament.

Dau cuvântul domnului senator Mustățea.

Microfonul 1.

Vă rog să ne spuneți la ce amendament, la ce articol și la ce alineat vă referiți.

 
 

Domnul Vasile Mustățea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Art. 1 alin. (3). La mine apare amendamentul 3, respins, din anexa la raport.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Da, este bine.

Vă rog, prezentați amendamentul.

 
 

Domnul Vasile Mustățea:

Acest articol prevede că instituțiile publice și societățile comerciale nu pot face cheltuieli privind tichetele de vacanță decât în limita sumelor prevăzute în bugetul de stat, local sau în bugetele societăților comerciale.

Eu am făcut acest amendament mai mult pentru acuratețe tehnică, pentru că nu există instituție publică care să facă o cheltuială, de exemplu, dacă nu are cheltuiala prevăzută în buget.

Deci este o suprareglementare care, din punctul meu de vedere, nu avea sens să fie prinsă în textul legii și am solicitat eliminarea acestui alineat.

Cu privire la următorul amendament, art. 1 alin. (4), formularea din ordonanță mă face să cred că nici inițiatorul nu intenționează să pună în aplicare această lege, și am să vă explic.

Conform acestui articol, se stipulează că nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate este de maximum șase salarii minime pe economie, fără să stabilească un plafon minim.

Ținând cont de faptul că tot în textul legii tichetele au valoare de la 10 lei până la 50 de lei, se poate întâmpla ca un angajator să dea un tichet de 10 lei, și atunci, asta să fie toată vacanța mea, trebuie să-mi fac vacanța cu 10 lei.

Mai mult, nu există o reglementare unitară.

Dăm posibilitatea ca angajatorii să acorde aceste tichete după cum vor ei.

Având în vedere și motivația cuprinsă în expunerea de motive a ordonanței, din care rezultă că, în afară de dezvoltarea turismului, această lege are drept scop și recuperarea capacității de muncă a salariaților, eu am propus ca contravaloarea tichetelor de vacanță să fie strict, clar, șase salarii minime pe economie, astfel încât salariatul să-și facă un concediu și să și recupereze capacitatea de muncă.

Următorul amendament este la art. 1 alin. (5) și se referă la faptul că în textul ordonanței nu se prevede cine suportă comisionul de la art. 4 alin. (2).

Este vorba de comisionul de maximum 10% pe care îl pot percepe operatorii din turism.

Răspunsul care mi s-a dat la comisie a fost că acest comision face parte din pachetul de servicii, dar în textul ordonanței scrie clar că pachetul va fi elaborat printr-o hotărâre de guvern.

Din acest motiv eu am făcut acest amendament, prin care și acest comision trebuie să fie suportat de angajatori.

Să nu-l punem în sarcina salariatului, mai ales că nici nu știm care este contravaloarea tichetului de vacanță.

Deci ar mai trebui să plătească și comisionul.

Ultimul amendament care mi-a fost respins se referă la art. 1 alin. (9).

Mie mi se pare total nelalocul lui acest articol, pentru că el prevede că angajatul care beneficiază de tichete de vacanță nu mai beneficiază de primă de vacanță.

Am să vă explic.

Conform textului ordonanței, de tichet de vacanță beneficiază numai personalul contractual angajat pe bază de contract individual de muncă.

În acest moment, acest personal nu beneficiază și de primă de vacanță.

Singurii care beneficiază de primă de vacanță sunt funcționarii publici, care nu fac obiectul acestei ordonanțe.

Deci reglementarea nu are sens, pentru că personalul care beneficiază de tichete de vacanță nu beneficiază și de primă de vacanță conform legislației în vigoare în acest moment.

De aceea am propus eliminarea acestui text, pentru că el poate fi luat în considerare numai dacă se are în vedere ca în viitor să eliminăm prima de vacanță și să dăm și la funcționarii publici tichete de vacanță, dar asta înseamnă modificarea Statutului funcționarului public, care are un alt regim, și cred că nu este corectă.

Este un drept câștigat și trebuie păstrat.

Din acest motiv eu am propus eliminarea acestui alineat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Punctul de vedere al comisiilor.

Domnule președinte Cristian Rădulescu, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 6.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Încep cu ultima prevedere pe care a amintit-o colegul, pentru că este mai proaspătă.

Nu numai funcționarii publici beneficiază de acele prime de vacanță, ci există și personal contractual care face obiectul acestei legi, care poate beneficia - și aici la Parlament este personal contractual - de acele prime, și atunci este bine să se știe: ori beneficiază de o primă, care este un stimulent în aceeași direcție, ori beneficiază de tichetul de vacanță.

În același sens, pe aceeași direcție, comisia a mai introdus în cadrul unui amendament admis și o altă prevedere.

Sunt persoane care beneficiază de bilete de odihnă, de exemplu din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Și aceasta este o prestație socială pe care Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale o are și, în cazul în care beneficiază de tichete de vacanță, nu mai beneficiază de acele bilete de odihnă, pentru că se suprapun și este bine să existe o stimulare într-un singur fel pe această direcție a refacerii capacității de muncă.

Din acest motiv, am respins art. 1 alin. 9.

La art....

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, îmi cer scuze!

Este vorba de 4 amendamente susținute de domnul senator Mustățea.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Da.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

L-am lăsat să le susțină în bloc, dar va trebui să le votăm pe fiecare în parte.

Nu le putem vota în bloc.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Haideți să le luăm în ordine.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog să vă exprimați punctul de vedere pentru primul amendament respins, este vorba de amendamentul din anexa 3, art. 1 alin. (3).

Rog și reprezentantul Guvernului să își exprime punctul de vedere asupra acestui amendament și, după aceea, voi supune amendamentul la vot.

Sunt 4 amendamente respinse, susținute de domnul senator Mustățea.

Pentru fiecare amendament vom da câte un vot.

Domnul președinte și-a exprimat punctul de vedere pentru art. 1 alin. (9).

Vă rog, la art. 1 alin. (3).

Domnule președinte Cristian Rădulescu, vă rog.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

La art. 1 alin. (3), domnul coleg a susținut că este vorba despre o suprareglementare și noi am susținut că, chiar dacă în alte părți există această reglementare sub o formă asemănătoare, este bine să existe pentru claritate și aici.

Nu strică să fie exprimată în clar această chestiune.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, domnul secretar de stat.

Microfonul 9.

 
 

Domnul Corneliu Popovici:

Punctul de vedere al Guvernului rămâne la forma inițială.

Nu susținem amendamentul.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins din anexa 2 art. 1 alin. (3).

Comisia a dat raport de respingere pentru acest amendament, iar punctul de vedere al Guvernului l-ați audiat.

Dacă apăsați tastele 1-4, sunteți pentru amendament, dacă apăsați tastele 1-2, sunteți pentru respingerea amendamentului.

(Domnul senator Vasile Mustățea solicită cuvântul).

Domnule senator, vă rog frumos, am specificat și vă rog să vă conformați.

Dacă apăsați tastele 1-4, sunteți pentru aprobarea amendamentului, dacă apăsați tastele 1-2, sunteți împotriva amendamentului.

Vă rog să vă exprimați votul.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Cu 19 voturi pentru, 51 de voturi împotrivă și două abțineri, amendamentul a fost respins.

Următorul amendament a fost prezentat de domnul senator Mustățea și este vorba de art. 1 alin. (4) din anexa amendamentelor respinse.

Domnul președinte Cristian Rădulescu.

Vă rog, microfonul 6.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

La art. 1 alin. (4), textul inițial spune că se pot acorda tichete până la nivelul a 6 salarii de bază minime brute pe țară, iar domnul senator Mustățea introduce modificare imperativă "sumele care se acordă sunt de 6 salarii de bază", ori noi avem o prevedere, în care, de exemplu, în sectorul privat fiecare, în funcție de posibilitățile pe care le are, acordă sau nu acordă, și acordă la nivelul a 2, 3, 4, 5, până la 6 salarii, deci este o concordanță cu realitatea și posibilitățile.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

(Domnul senator Vasile Mustățea solicită cuvântul.)

O clipă, domnule senator.

Ați avut posibilitatea și v-ați susținut amendamentul.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Corneliu Popovici:

Guvernul nu susține acest amendament.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul din anexa 2, art. 1 alin. (4).

Fac specificarea că dacă apăsați tastele 1-4, sunteți pentru amendamentul prezentat de domnul senator Mustățea, dacă apăsați tastele 1-2, sunteți pentru respingerea amendamentului și susțineți punctul de vedere al comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 18 voturi pentru, 52 de voturi împotrivă și 3 abțineri, amendamentul a fost respins.

Anexa 2, art. 1 alin. (5).

Domnule președinte Rădulescu, vă rog.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Prevederea textului inițial este acoperitoare în corelare cu celelalte texte.

Nu trebuie neapărat să se prevadă expres aici așa cum se propune în amendament, de aceea l-am respins.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, încă o dată vă spun că v-ați susținut amendamentul.

Vă voi da posibilitatea să vă exprimați punctul de vedere pentru că aveți și amendamente admise.

Procedural sunt obligat.

 
 

Domnul Vasile Mustățea (din sală):

Vă rog, două secunde.

Vă rog, înainte de acest vot.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog, microfonul 1.

 
 

Domnul Vasile Mustățea:

Dacă la art. 1 alin. (3) s-a făcut afirmația că este corect să avem o suprareglementare ca să fie totul clar, de data aceasta nu mai este nevoie de o suprareglementare ca să fie totul clar.

Se subînțelege.

Atunci nu mai înțeleg în ce fel gândim în acest Senat.

Or gândim pentru toată legea în același fel, ori gândim cu măsuri diferite, și am vrut să le arăt colegilor mei că ori facem suprareglementări la toate articolele, ori nu mai facem deloc.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Este un punct de vedere pe care l-ați exprimat.

Punctul de vedere al Guvernului a fost exprimat?

 
 

Domnul Corneliu Popovici:

Nu susținem amendamentul.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Nu îl susțineți.

Supun votului dumneavoastră amendamentul din anexa 2 - Amendamente respinse - art. 1 alin. (5).

Dacă apăsați tastele 1-4, sunteți pentru amendamentul domnului senator Mustățea, dacă apăsați tastele 1-2, sunteți pentru respingerea amendamentului și susțineți punctul de vedere al comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 20 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă, nicio abținere, amendamentul a fost respins.

Vă mulțumesc.

La anexa 2 - Amendamente respinse - art. 1 alin. (6), tot un amendament al domnului senator Vasile Mustățea.

Vă rog, domnule președinte Rădulescu.

Vă rog! Microfonul 6.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

La anexa 2 - Amendamente respinse - art. 1 alin. (6), textul inițial se referă la angajatorii care au obținut profit sau venit, după caz, și se face referire la o formulare introdusă la art. 1, pe care chiar domnul senator Mustățea a introdus-o.

Treaba cu venitul se referă la microîntreprinderi.

Ceea ce propune dânsul mai departe ca amendament aici, la anexa 2 - Amendamente respinse - art. 1 alin. (6), este superfluu, de aceea am respins amendamentul.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului cu privire la acest amendament.

 
 

Domnul Corneliu Popovici:

Domnule președinte,

Punctul de vedere al Guvernului este același cu cel al comisiei.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la anexa 2 - Amendamente respinse - art. 1 alin. (6).

Dacă apăsați tastele 1-4, sunteți pentru amendamentul domnului senator Mustățea, dacă apăsați tastele 1-2, sunteți pentru respingerea amendamentului și susțineți punctul de vedere al comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 20 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă și două abțineri amendamentul a fost respins.

Cer scuze!

La amendamentul din anexa 2, art. 1 alin. (9), comisia și-a spus punctul de vedere.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Corneliu Popovici:

Guvernul respinge acest amendament.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la anexa 2, art. 1 alin. (9) și, repet, dacă apăsați tastele 1-4, sunteți pentru amendament, dacă apăsați tastele 1-2, sunteți pentru respingerea amendamentului și de acord cu raportul comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 20 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă și două abțineri, amendamentul a fost respins.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă la celelalte două amendamente respinse sunt intervenții.

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă la amendamentele admise - vreau să specific că sunt patru amendamente ale domnului senator Mustățea, aprobate de către comisie - mai sunt completări.

Nu sunt.

Consult reprezentantul Guvernului cu privire la amendamentele admise.

Sunteți de acord cu amendamentele admise?

 
 

Domnul Corneliu Popovici:

Da.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere al celor două comisii, cu amendamentele admise cuprinse în anexa 1 și fără amendamentele respinse, care au fost discutate în plenul Senatului.

Vă rog să votați.

Cu 65 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanță.

Vă rog să votați.

Cu 51 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2009 privind restituirea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sau orice succesor legal al acesteia către Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie a sumelor existente în conturile acestuia la data de 31 decembrie 2006, predate conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2006, ca urmare a respingerii acesteia prin Legea nr. 308/2008 (61/2009)

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2009 privind restituirea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sau orice succesor legal al acesteia către Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie a sumelor existente în conturile acestuia la data de 31 decembrie 2006, predate conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2006, ca urmare a respingerii acesteia prin Legea nr. 308/2008.

Raportoare este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Ion Ariton.

Din partea inițiatorului participă domnul Lucian Șova, secretar de stat.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 

Domnul Lucian Șova - secretar de stat în Ministerul Economiei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea temeiului legal pentru restituirea de către AVAS a sumei de 8.197 mii lei, în trei tranșe trimestriale, începând cu 1 martie 2009, către Oficiul pentru Participațiile Statului și Privatizare în Industrie.

În decembrie 2006, AVAS a fost reorganizat prin comasarea prin absorbție a OPSPI, prin ordonanța de reorganizare a administrației centrale din decembrie 2008, Ministerul Economiei și Finanțelor s-a divizat în Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Economiei.

În prezent, OPSPI funcționează în subordinea și sub autoritatea Ministerului Economiei.

La data inițierii proiectului de lege suma de 8.197 mii lei, rezultată din activitatea OPSPI în perioada 2006-2008, se găsea în conturile AVAS.

Transferarea sumei este necesară începerii activității OPSPI pentru cheltuieli administrative și de personal.

Față de cele prezentate mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Atenționez colegii să ia loc în sala de ședințe.

Să nu avem surprize...

Mai avem 55 de minute de lucru.

Domnule președinte Ion Ariton.

Microfonul 7.

 
 

Domnul Ion Ariton:

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul de lege și în ședința din 18 martie a hotărât cu 9 voturi pentru și o abținere să adopte raport de admitere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia economică, industrie și servicii și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au trimis avize favorabile.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale.

Întrebări adresate inițiatorului?

Nu sunt solicitări.

Stimați colegi,

Suntem în fața unui raport de admitere fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Supun votului dumneavoastră atât raportul de admitere al comisiei, cât și proiectul de lege în întregime.

Stimați colegi, vă rog să fiți atenți, trecem la vot.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 35 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă și o abținere, s-a adoptat.

Rog liderii de grup să încercați să mobilizați colegii să vină în sala de ședințe.

Suntem la limită.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind participarea României la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene și îndeplinirea obligațiilor asumate față de Uniunea Europeană (165/2007)

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi - Propunerea legislativă privind participarea României la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene și îndeplinirea obligațiilor asumate față de Uniunea Europeană.

Este o propunere legislativă respinsă de Camera Deputaților.

Suntem în fața unui raport de respingere.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul președinte este?

Atunci un membru al comisiei.

Domnul senator Humelnicu.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Microfonul 9.

 

Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă, semnată de un grup de 7 senatori și deputați din vechea legislatură, are ca obiect de reglementare instituirea modului de organizare și funcționare a instituțiilor naționale implicate în activitățile care țin de reprezentarea participării României la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene, precum și pentru îndeplinirea obligațiilor asumate față de aceasta.

Îndeplinirea angajamentelor asumate de România față de Uniunea Europeană decurge, implicit, din Tratatul de aderare prin care România a aderat la Tratatul privind instituirea Comunității Europene.

De altfel, principiul dreptului comunitar în fața dreptului național este prevăzut în Constituția României la art. 148 alin. (2), conform căruia "ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor de aderare."

Guvernul nu susține propunerea legislativă din cel puțin două motive.

În primul rând, conform Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, pentru evitarea paralelismelor în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative.

Al doilea motiv, la fel de important, este că de la depunerea acestei inițiative legislative, în noiembrie 2006, au apărut o serie de acte normative care reglementează participarea României în procesul decizional din cadrul Uniunii Europene.

În concluzie, Guvernul nu susține această propunere legislativă și susține punctul de vedere adoptat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Solicităm listă.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Este puțin cam târziu.

 
 

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Nu este.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Bine, vă dovedesc că este târziu.

Îmi spuneți pe moment că solicitați listă.

 
 

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Nu s-a dat vot.

Nu se poate...

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Nu ați cerut, domnule lider de grup.

 
 

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Listă la votul precedent.

Nu se poate...

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Este târziu.

Dacă este posibil, vi se va da listă.

 
 

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Deci se poate.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Nu intrați în tehnică.

Altfel, politic să vedem dacă este posibil.

Solicităm listă pentru grupurile parlamentare.

Dacă nu este posibil, atunci nu primiți.

Dar vă rog pe dumneavoastră, imediat după vot, domnule lider Puiu Hașotti, cunoașteți procedura.

Se solicită imediat, ca să nu băgăm pe calculator alte probleme.

 
 

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Este un vot...

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Nu este vorba de vot, că se introduc și titlurile legilor, inclusiv rapoartele. Știți mai bine ca mine aceste lucruri.

Rugămintea dumneavoastră se va îndeplini dacă este posibil.

 
 

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Cu mare plăcere.

Punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Microfonul 7.

 
 

Domnul Augustin Daniel Humelnicu:

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, pentru evitarea paralelismelor în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative.

Ulterior intrării în procedură legislativă a acestei propuneri legislative, au fost adoptate acte normative care reglementează participarea României la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene și îndeplinirea obligațiilor asumate față de Uniunea Europeană.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Intervenții din sală?

Doamna senator Boagiu, microfonul 2.

 
 

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este clar că punctul de vedere al Guvernului și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări în acest moment exprimă niște nereguli care s-au constatat în acest proiect de lege, depus cu multă vreme în urmă, dar, în egală măsură, cred că trebuie să fim cu toții conștienți că avem nevoie de un astfel de act normativ și, personal, aș fi fost foarte încântată să fi fost un act normativ dezbătut și de Comisia pentru afaceri europene, comisie care, de altfel, printr-o decizie a fostului Guvern, a fost adusă la zero în ceea ce privește activitatea pe care poate să o desfășoare în plan european, ceea ce este anormal.

Este clar că vom susține punctul de vedere al Guvernului dar, în egală măsură, subliniez faptul că deja avem în lucru o propunere legislativă care să reglementeze lucrurile acestea.

Eu, personal, sunt unul dintre deputații României care încă are un proces cu fostul Guvern Tăriceanu, din cauza unei decizii pe care a luat-o, în baza căreia atât Camera Deputaților, Senatul, cât și Președinția nu aveau niciun fel de atribuții în procesul decizional la nivel european.

Sunt multe lucruri care trebuie reglementate în perioada următoare și propunerea pe care noi am făcut-o în Biroul permanent al Senatului ca să avem o Comisie pentru afaceri europene trebuie pusă în practică.

Susținem punctul de vedere al Guvernului, dar nu susținem ideea că o astfel de reglementare nu este necesară României.

Din contră, este necesară și cu viteză maximă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Titus Corlățean.

Microfonul 3.

 
 

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege reprezintă, într-adevăr, o inițiativă legislativă a mai multor parlamentari, senatori și deputați PSD, depusă în legislatura anterioară.

El își propunea să reglementeze un domeniu extrem de important, respectiv stabilirea relației dintre Guvern și Parlament în ceea ce privește formularea poziției României la nivel european, verificarea principiului subsidiarității, transpunerea normelor comunitare în dreptul intern și aplicarea acestora, așa-numitul mecanism de scrutiny.

Este un domeniu extrem de important care, în clipa de față, nu are în România o reglementare unitară coerentă.

Este adevărat că acest proiect de lege a fost respins la Camera Deputaților în baza unei poziții negative a fostului Guvern și, oarecum, din inerție.

Iată că și la Senat, la nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și acum în plen, se propune respingerea.

Pe de altă parte, este adevărat că, între timp, au apărut o serie de evoluții normative, în primul rând, înființarea Departamentului pentru Afaceri Europene.

Trebuie să subliniez faptul că avem nevoie de o astfel de reglementare unitară, coerentă.

Vreau să-i informez pe colegii senatori că, în februarie, am participat la Praga la o reuniune a președinților Comisiilor pentru afaceri europene, organizată de Președinția Cehă a Uniunii Europene.

În acel moment, Comisia pentru afaceri europene nu era constituită și am participat din partea Comisiei pentru politică externă.

Vreau să vă spun că suntem cam singura țară membră a Uniunii Europene care nu avem reglementat unitar acest mecanism de scrutiny.

Ca dovadă, cel mai bun exemplu este că, în continuare, Executivul participă la reuniunile consiliilor afacerilor generale, la reuniunile consiliilor ministeriale, la reuniunile consiliilor europene, fie că vorbim de prim-ministru, Executiv sau șef de stat, fără un mandat care să treacă în prealabil, să fie discutat la nivelul Parlamentului.

Suntem cam singura țară membră care încă nu avem reglementat acest mecanism.

Acestea fiind spuse, ținând cont, pe de o parte, de faptul că proiectul a fost redactat la nivelul anului 2006, că sunt între timp o serie de evoluții normative care nu au fost reflectate în proiectul de lege și, pe de altă parte, că există un proiect de lege mai recent, aflat acum la Camera Deputaților, care ia în considerație o serie de elemente apărute între timp, nu ne vom opune adoptării raportului de respingere a acestui proiect de lege, dar subliniez că la următorul proiect de lege vom fi mai mult decât în favoarea adoptării și reglementării unitare a acestui mecanism și a relației dintre Guvern și Parlament, inclusiv cu includerea unor elemente din actualul proiect de lege, care rămân valabile.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Alte puncte de vedere?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră... (Discuții.)

Da? E bine? Am zis bine, domnule lider?

Este ordinară.

Supun votului dumneavoastră, printr-un singur vot, raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (L294/2007) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 30 martie a.c.)

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi - Proiectul de lege privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Humelnicu.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Gabriel Tănăsescu - secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești:

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, întrucât prevederile art. 82 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, a căror abrogare face obiectul propunerii, au fost deja abrogate prin Legea nr. 96/2006.

Cât privește abrogarea prevederilor art. 84 alin. 3, considerăm că aceasta nu este oportună, întrucât, prin prevederile alin. 3 se permite participarea, ca reprezentanți ai statului în adunarea generală a acționarilor ori ca membri ai consiliului de administrație al regiilor autonome, companiilor sau societăților naționale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, numai în mod excepțional, atunci când Guvernul consideră că este necesar, având în vedere activitatea de interes strategic sau de interes public a regiei autonome sau societății comerciale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul senator Humelnicu.

Microfonul 7.

Vă rog.

 
 

Domnul Augustin Daniel Humelnicu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea alin. 2 al art. 82 și a alin. 3 al art. 84 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcției publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

Dispoziția în vigoare, propusă pentru abrogare, stabilește că: "În mod excepțional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevăzute la alin. (1) și (2) ca reprezentanți ai statului în adunarea generală a acționarilor ori ca membri în consiliul de administrație al regiilor autonome, companiilor sau societăților naționale, instituțiilor publice ori al societăților comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societăți de asigurare și cele financiare de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta."

Legea de bază asupra căreia se intervine legislativ a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 113 din Constituția României, republicată, în urma angajării răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună.

Alin. 2 al art. 82 a fost deja abrogat prin Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor.

Astfel, o nouă abrogare nu mai este posibilă.

În consecință, supunem spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

La dezbateri generale sunt solicitări?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Suntem în fața unui proiect de lege care face parte din categoria legilor organice.

Votul îl vom da luni, între orele 17.00-18.00, conform hotărârii noastre de acum o săptămână.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție (L200/2008) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 30 martie a.c.)

Punctul 9 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul senator Humelnicu este prezent. Microfonul 7.

Din partea Guvernului participă domnul Gabriel Tănăsescu, secretar de stat.

Îi dau cuvântul. Microfonul 10.

 

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție.

Prin această inițiativă legislativă, se dorește instituirea a două noi atribuții pentru această instituție, respectiv verificarea procesului de privatizare și postprivatizare și, a doua atribuție, verificarea concesionării anumitor categorii de bunuri proprietate publică.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, întrucât, din interpretarea textelor rezultă că Direcția Națională Anticorupție are atribuții exclusiv legate de efectuarea urmăririi penale, de conducerea și supravegherea actelor de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală.

Pe lângă aceste atribuții, Direcția Națională Anticorupție conduce, supraveghează și controlează activitățile de ordin tehnic ale urmăririi penale, care, datorită specificului lor, sunt efectuate de specialiști din diverse domenii.

Prin urmare, activitatea DNA este circumscrisă urmării penale.

Textul propus vizează atribuirea unei alte competențe, care nu se poate justifica din punct de vedere legal, și anume, așa cum am spus, verificarea procesului de privatizare și postprivatizare, în condițiile în care nu este declanșată urmărirea penală și nu există indiciile săvârșirii unei infracțiuni.

Apreciem că prin această propunere se excede sferei de competență a Direcției Naționale Anticorupție.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru prezentarea raportului, domnul senator Humelnicu.

Microfonul 7.

Vă rog.

 
 

Domnul Augustin Daniel Humelnicu:

Potrivit textelor legale în vigoare, Direcția Națională Anticorupție are atribuții legate de efectuarea urmăririi penale, precum și de conducerea și supravegherea actelor de urmărire penală efectuate de către organele de cercetare penală.

Direcția Națională Anticorupție conduce, supraveghează, controlează activitățile de ordin tehnic ale urmăririi penale care sunt efectuate de specialiști din diverse domenii.

Atribuirea unei competențe care nu se justifică din punct de vedere legal, și anume verificarea procesului de privatizare și postprivatizare, în condițiile în care nu este declanșată urmărirea penală și nu există indicii pentru săvârșirea unei infracțiuni, excede sferei competenței Direcției Naționale Anticorupție.

Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a avizat negativ propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat, de asemenea, negativ propunerea legislativă.

Guvernul, prin punctul său de vedere, la data de 27 decembrie 2007, nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Humelnicu.

Dezbateri generale.

Nu este cazul.

Vă mulțumesc.

Vot final luni, 30 martie, între orele 17.00-18.00, atât pe raport, cât și pe propunerea legislativă.

 
Continuarea și finalizarea dezbaterii Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2008 pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (L550/2008) (votul pe amendament, votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 30 martie a.c.)

Punctul 10 din ordinea de zi - Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2008 pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților.

Este prioritate legislativă a Guvernului.

Suntem în procedura de continuare a discuțiilor.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Humelnicu. Microfonul 7.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu.

Îi dau cuvântul. Microfonul 10.

 

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La momentul actual, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, accesul în magistratură este permis, ca regulă, absolvenților Institutului Național al Magistraturii și, în mod excepțional, prin concurs, anumitor categorii de personal de specialitate juridică, cu îndeplinirea unor condiții minime de vechime.

În timp ce modalitățile de acces în magistratură, care presupun promovarea unui concurs desfășurat în condiții de transparență, asigură o selecție riguroasă a viitorilor magistrați, posibilitatea accesului în magistratură doar pe baza unui simplu interviu nu oferă suficiente garanții privind capacitatea profesională a viitorilor judecători și procurori.

Rațiunea obligativității promovării unui examen pentru intrarea în magistratură se justifică prin faptul că activitatea specifică pe care o desfășoară judecătorii și procurorii presupune o vastă experiență în materie, cât și ample cunoștințe juridice.

Totodată, este de precizat că modalitatea de acces în magistratură, fără concurs, pe baza unui interviu, a fost criticată în raportul intermediar al Comisiei Europene, în februarie 2008, privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare.

De asemenea, politica de resurse umane a rămas în continuare în atenția Comisiei Europene și va fi analizată cu ocazia următorului raport de țară.

Luând în considerare faptul că raportul va avea în vedere situația din perioada scursă de la ultimul raport intermediar, se impune ca măsură legislativă eliminarea dispozițiilor prevăzute de art. 33 alin. 5 până la alin. 10 din Legea nr. 303/2004, în sensul eliminării interviului ca modalitate de intrare în magistratură.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

Microfonul 7. Vă rog.

 
 

Domnul Augustin Daniel Humelnicu:

În ședința din 17 martie 2009, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a reanalizat proiectul de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi - 4 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere -, să adopte raport suplimentar de menținere a raportului inițial de admitere fără amendamente, adoptat în ședința din 24 februarie 2009.

Pe parcursul dezbaterilor, domnul senator Dan Șova a formulat amendamente la alin. 5 și 6 ale art. 33, care, supuse votului, au fost respinse și se regăsesc în anexa la raport.

Prezenta anexă înlocuiește anexa cu amendamentul respins din data de 24 februarie 2009.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă există solicitări? Vă rog.

Doamna senator Anca Boagiu. Microfonul 2. Vă rog.

 
 

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Iată că suntem nevoiți, deși am fi preferat să nu facem lucrul acesta, să facem considerații de ordin politic atunci când discutăm despre măsuri care se iau la distanță de doi ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

Am avut și avem un mecanism de monitorizare și verificare, care, în dorința public exprimată a tuturor partidelor politice, ar fi trebuit să fie ridicat până în prezent.

Din nefericire, nu s-a întâmplat, ci încă discutăm despre acest mecanism și am toată încrederea că actualul Guvern, așa cum a declarat-o de la începutul mandatului său, va face tot ceea ce este posibil și necesar pentru ca mecanismul să fie ridicat.

Proiectul de lege care va fi votat astăzi ne dă motivația pentru care încă avem acest mecanism: pentru varii bâlbe ale fostului Guvern, pentru variate motive care au fost induse de altfel de interese decât acelea de a face curățenie în justiția românească.

Această propunere iată că a venit tocmai pentru a arăta, la momentul respectiv, că voința politică de a ridica mecanismul de monitorizare și verificare nu a existat.

Astăzi nu facem decât să demonstrăm că dorim ca România să devină un stat recunoscut ca un stat corect, care își menține angajamentele și că are la conducerea sa un guvern care atunci când spune că face ceva chiar face, nu doar prin declarații publice.

Îmbrățișez decizia de a respinge această propunere astăzi și am convingerea că actualul Guvern nu ne va mai pune în față astfel de acte normative. Și sunt multe asemenea.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Microfonul 3, domnul senator Dan Șova.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dan Coman Șova:

Domnule președinte, aș avea o problemă pe procedură, înainte să susțin amendamentul.

Este un amendament la o lege organică și nu avem cvorum pentru votarea lui.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, Regret, dar trebuie să vă corectez.

Amendamentele se discută, se dezbat, se votează, este de ajuns jumătate din numărul senatorilor prezenți, sigur, în situația în care există cvorumul de 69.

Deci este vorba de 35 de voturi într-o parte sau alta.

Raportul și proiectul de lege, sigur, o să trebuiască să obțină 69 de voturi, așa cum spuneați dumneavoastră, prin caracterul legii, fiind o lege organică.

 
 

Domnul Dan Coman Șova:

Mulțumesc.

Am vrut să fiu, sigur.

Nu știu asemenea prevedere, dar dacă spuneți că așa este...

O să-mi susțin amendamentul.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că referirile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești la conținutul rapoartelor de monitorizare ale Comisiei Europene sunt corecte, cu mici excepții.

Comisia Europeană nu a impus nici Guvernului României, nici Parlamentului României cum să se facă accesul în magistratură.

La Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări am fost 100% de acord cu toate propunerile ordonanței, mai puțin cu una care face și obiectul amendamentului pe care l-am propus, și anume: ordonanța a propus ca și magistrații care au zece ani vechime în magistratură și au părăsit magistratura pentru motive neimputabile să nu se mai poată întoarce în magistratură fără examen.

Vreau să vă sesizez, Comisia Europeană nu a solicitat decât să se asigure competența și pregătirea profesională a judecătorilor și experiența persoanelor care intră în magistratură în această activitate.

Dacă un judecător are 10 ani vechime în magistratură, pleacă pentru doi ani în avocatură și vrea să se întoarcă înapoi, a-l pune să dea examen este, din punctul nostru de vedere, o solicitare absurdă a Guvernului.

Am să dau citire amendamentului:

"Persoanele care au îndeplinit funcția de judecător sau procuror cel puțin zece ani și care și-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite fără concurs în funcția de judecător sau procuror.

Persoanele prevăzute la alin. 5 pot fi numite la instanțe sau parchete de același grad cu cele unde au funcționat, cu excepția Înaltei Curți de Casație și Justiție."

Eu vă supun spre adoptare acest amendament și fac apel la o logică elementară și un bun-simț elementar.

Nu putem să cerem unor magistrați care au fost zece ani magistrați și care, din motive ce nu au legătură cu vreo culpă profesională sau vreo sancțiune aplicată, pleacă din magistratură fie în avocatură, fie consilieri juridici, fie procurori, fie în vacanță - timp de doi ani -, fie în învățământ, fie unde vor dânșii -, și vor să se întoarcă în magistratură, să le impunem să dea examen.

Niciodată, Comisia Europeană și niciun for pe lumea asta nu vor putea impune o asemenea condiție și, oricum, este creația excesivă a Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Am o singură rugăminte... (Replică neinteligibilă din sală.)

Inițiatorul și-a susținut amendamentul.

Dumneavoastră vă exprimați prin vot, nu sunteți inițiator și nu aveți această posibilitate regulamentară.

Din sală: Ba da, este comun!

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Este amendament comun?

Vă rog - microfonul 2 -, domnul senator Iulian Urban.

De asemenea, rog comisiile ca, atunci când sunt asemenea situații, să treacă numele tuturor celor care sunt autori ai amendamentelor, pentru a nu crea alte proceduri și alte cutume care, ulterior, se vor răsfrânge asupra activității noastre.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Iulian Urban:

În susținerea și completarea a ceea ce a spus colegul meu, voiam să vă mai dau câteva elemente.

În primul rând, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a discutat foarte mult emoțional pe tema magistraților care vor da buzna să revină în magistratură.

Eu vă spun că nu este deloc așa.

În magistratură nu se întorc nici judecători, nici procurori.

Dimpotrivă, în ceea ce privește Consiliul Superior al Magistraturii numărul cererilor de pensionare a trecut de 900, în condițiile în care în România este un necesar de 8.000 de procurori și judecători, și riscăm să tindem către 3.200.

Vreau să vă spun că, tot din cauza lipsei magistraților, se așteaptă câte patru ore pentru a se înregistra o cerere la judecătorie și că sunt instanțe de judecată în această țară, inclusiv în colegiul meu, care funcționează cu doi sau trei judecători.

Tocmai de aceea trebuie să permitem magistraților care au minim 10 ani vechime să se reîntoarcă în magistratură, pentru că, altfel, indiferent cât de mult vom lucra noi la aceste coduri, ele nu vor putea să-și atingă scopul, și anume să celerizeze procesul civil sau procesul penal din România, pentru că avem o acută lipsă de magistrați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doriți să completați, domnule senator Dan Șova?

Vă rog.

Microfonul 3.

 
 

Domnul Dan Coman Șova:

Vă cer scuze, am uitat să menționez un lucru foarte important: reintrarea în magistratură se face fără examen, dar nu este automată.

Foștii magistrați, cei care au fost 10 ani magistrați, vin la interviu în fața secției de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care decide dacă îi reprimește sau nu.

Oricum, există un for de decizie și de selecție.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Ca să înțeleg, asta este intenția dumneavoastră?

Ați făcut amendamentul, iar procedura cam asta va fi sau există acum această procedură?

 
 

Domnul Dan Coman Șova:

Nu. Amendamentul nu putea să conțină acest lucru, pentru că există un alt articol în lege conform căruia cei care intră fără examen se prezintă în fața secției de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Da. Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Microfonul 10.

 
 

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Lăsând la o parte că este o chestiune care ține de morală faptul că au părăsit sistemul și revin în sistem, amendamentul în discuție pune și problema transparenței modalității de intrare în magistratură.

Tocmai aici, Comisia Europeană a criticat modalitatea interviului, pentru că nu asigură suficientă transparență.

Țin minte că și în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, când au fost discuții pe acest amendament, s-a pus problema în felul următor: dacă este nevoie de un număr de patru magistrați - să zicem - pentru o anumită instanță și se prezintă cinci, cum se manifestă transparența acestui interviu și cum se ajunge la finalitatea că unul din cei cinci magistrați nu a fost primit în sistem?

Pe de altă parte, magistrații care au părăsit sistemul provin de la instanțele superioare.

Așa cum domnul senator a precizat, există, într-adevăr, o criză de resurse umane în magistratură, dar la nivelul instanțelor inferioare, nu la nivelul instanțelor superioare.

Prin revenirea acestor magistrați, mă refer la cei cu vechime de zece ani în magistratură, ei or să reocupe locurile existente în instanțele superioare, și nu pe cele din instanțele inferioare.

De altfel, amendamentul nu stabilește, așa cum bine ați sesizat și dumneavoastră, domnule președinte, și procedura care trebuie urmată pentru acest interviu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doriți să interveniți?

Vă rog, domnul senator Dan Șova, în calitate de inițiator al amendamentului.

 
 

Domnul Dan Coman Șova:

Domnule președinte,

Eu sunt puțin mirat.

Onoratul reprezentant al Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești aruncă în plenul Senatului niște acuze foarte grave la adresa Consiliului Superior al Magistraturii.

Dacă procedura de interviu a Consiliului Superior al Magistraturii nu este transparentă atunci când selectează niște judecători, mi se pare o chestiune foarte gravă și cred că ar trebui să o formulați public și chiar să luați măsuri sau să propuneți..., să explicați de ce.

Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi transparent - mi se pare o acuză foarte gravă și nejustificată.

În al doilea rând, mă așteptam ca reprezentantul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești să cunoască Legea de organizare a magistraturii și să știe că există o procedură care spune că se prezintă în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, pentru interviu în vederea selectării.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Da. Vă mulțumesc, domnule senator.

Un moment, domnule senator Hașotti, vă rog.

Punctul de vedere al comisiei, respectăm procedura, după care vă dau dumneavoastră cuvântul.

Vă rog, microfonul 7.

 
 

Domnul Augustin Daniel Humelnicu:

Comisia de specialitate și-a exprimat punctul de vedere.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Hașotti, microfonul 2.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

O întrebare foarte scurtă, domnule președinte.

Nu am acest act normativ la mine, dar mi se pare că amendamentul domnului senator Șova este foarte pertinent.

De cine a fost semnat acest act normativ din partea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești?

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Puteți răspunde?

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

 
 

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Din câte observ eu, este semnat de ministrul justiției, domnul Cătălin Predoiu.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Sunteți mulțumit, domnule senator?

V-ați luminat, da?

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră doar amendamentul.

Este un amendament respins de comisie.

A fost un vot strâns, și anume un vot pentru, 3 voturi împotrivă și două abțineri.

Așa cum am menționat, este nevoie ca amendamentul să obțină jumătate plus unu din voturi, având cvorumul de ședință, pentru a decide de o parte sau alta, adică pentru sau împotrivă.

Vă reamintesc că apăsând tastele 1-4 votați în favoarea amendamentului domnului senator Dan Șova și al domnului senator Iulian Urban, iar dacă apăsați tastele 1-2 votați în favoarea punctului de vedere prezentat de comisie, de respingere a amendamentului.

Am rugămintea, stimați colegi, să vă ocupați locurile în sală.

Vă rog să votați. (Tabela electronică afișează 31 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și nicio abținere.)

Suntem într-o situație mai... (Rumoare în sală.)

Nu avem cvorum pe tabela electronică, dar, după cum știți, mai sunt colegi prezenți, dar care nu votează.

Eu vă propun altceva.

Oricum este vorba de o lege organică.

Votul atât pe raport, cât și pe proiectul de lege îl vom da luni, 30 martie 2009.

Tot atunci, vom repeta și votul pe amendament, dacă sunteți de acord.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Deci reluăm luni și votul pe amendament.

Domnule senator Hașotti, avem microfoane în sală.

Vă rog frumos - microfonul 2 -, dacă aveți ceva de comunicat prezidiului și sălii.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Dumneavoastră, implicit, nu explicit, ați arătat că nu mai avem cvorum. 31 plus 31 fac 62, suntem sub cvorum.

Implicit, dumneavoastră ați spus acest lucru și, dacă...

În situația în care avem cvorum, bineînțeles, continuăm...

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, Rog secretarii să verifice cvorumul și, dacă nu avem cvorum, vom suspenda ședința, dar dați-mi posibilitatea... (Discuții în sală.)

Dumneavoastră trebuie doar să solicitați verificarea cvorumului, nu să spuneți ce a fost înainte, pentru că știți care e procedura.

Nu toți colegii prezenți în sală își exprimă totdeauna votul.

Vă rog, doamna secretar Silistru și domnule secretar David, să verificați dacă este întrunit cvorumul de ședință.

Domnule senator Hașotti, dacă facem apelul nominal, vă demonstrez că vom avea cvorum.

De la 62 de colegi se ajunge la 69.

Da, într-adevăr, nu suntem în cvorum, de aceea fac apel la liderii de grup să îi cheme pe domnii senatori în sala de ședință.

Uitați, vin colegii, colegii din opoziție!

Domnule senator Hașotti, aveți cumva în program altceva decât ședință în plen? (Replică neinteligibilă.)

Cvorumul trebuie asigurat de întreg plenul Senatului, de toate grupurile parlamentare.

Cvorumul pentru votul legilor organice, normal, trebuie asigurat de către majoritate.

Încă o dată rog liderii de grup și vă rog și pe dumneavoastră, domnule senator Hașotti, dacă este posibil, să reluăm.

În acest moment suntem prezenți 69 de senatori.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul justiției (L46/2009) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 30 martie a.c.)

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul justiției.

Adoptat de Camera Deputaților.

Raportoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, domnule senator Humelnicu. Microfonul 7.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu. Microfonul 10.

 

Domnul Gabriel Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de act normativ se reglementează, în principal, următoarele aspecte:

În primul rând, suportarea de către Institutul Național al Magistraturii a cheltuielilor ocazionate de cazarea și masa judecătorilor, procurorilor, auditorilor și personalului de instruire care participă la seminarele organizate în condițiile legii, precum și introducerea unor prevederi necesare pentru desfășurarea formării continue descentralizate.

Altă modificare este prevăzută în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că, în perioada dintre data promovării examenului de absolvire și data numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar, absolvenții Institutului Național de Magistratură care au promovat examenul de absolvire își păstrează calitatea de auditor de justiție.

De asemenea, se prevede dreptul personalului auxiliar de specialitate, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, de a face contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării, la președintele Curții de Apel sau, după caz, la procurorul general al Parchetului de pe lângă aceasta.

Pentru a se înlătura dificultățile cu care se confruntă personalul auxiliar de specialitate, în situația în care este încadrat în cadrul unei instanțe judecătorești sau parchet de pe lângă aceasta, ce își are sediul într-o altă localitate decât cea în care își are el domiciliul, fiind obligat ca din veniturile proprii să-și achite chiria aferentă unei locuințe, chirie care, în majoritatea cazurilor, depășește jumătate din salariul personalului auxiliar, a fost reglementat dreptul la decontarea contravalorii chiriei lunare sau la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea de domiciliu și localitatea unde se află sediul unității.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog. Microfonul 7.

 
 

Domnul Augustin Daniel Humelnicu:

Domnule președinte,

Actul normativ propune modificarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel se propune îmbunătățirea calității actului de justiție prin stabilirea unei politici privind resursele umane în cadrul sistemului judiciar, prin adoptarea unor măsuri legislative care să conducă la responsabilizarea absolvenților Școlii naționale de grefieri care, imediat după încadrare, solicită transferul în cadrul altor instanțe sau parchete, făcând, practic, imposibilă continuarea formării profesionale sub îndrumarea judecătorului sau procurorului desemnat de conducătorul instanței judecătorești, respectiv al parchetului de pe lângă aceasta, în cadrul cărora a fost încadrat.

Se are în vedere, de asemenea, pentru personalul auxiliar de specialitate și reglementarea dreptului la decontarea contravalorii chiriei lunare sau la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care își are domiciliul și reședința și localitatea unde se află sediul unității.

Pe parcursul dezbaterilor, senatorii au adoptat un amendament de abrogare a art. 161 din cadrul art.IV care se regăsește, de altfel, în anexa la raport.

În consecință, supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu un amendament, împreună cu proiectul de lege.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Permiteți-mi să deschid dezbaterile generale.

Sunt solicitări? Nu sunt.

Suntem deci în fața unui raport de admitere, cu un amendament admis, adoptat de comisie.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Votul pe raport și votul final se vor da luni, 30 martie anul curent, între ora 17.00 și ora 18.00.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind înființarea comunei Târgșoru Nou, județul Prahova, prin reorganizarea comunei Ariceștii Rahtivani (L607/2008) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 30 martie a.c.)

Punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind înființarea comunei Târgșoru Nou, județul Prahova, prin reorganizarea comunei Ariceștii Rahtivani.

Este o propunere legislativă.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Radu Stancu, iar din partea comisiei raportoare, domnul Trifon Belacurencu. Microfonul 7.

Dau cuvântul domnului secretar de stat. Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Radu Stancu - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative din următoarele considerente: analiza documentației anexate propunerii legislative relevă faptul că pentru comuna Târgșorul Nou, propusă spre înființare, și pentru comuna Ariceștii Rahtivani, rămasă după reorganizare, nu sunt îndeplinite toate condițiile necesare pentru înființarea de comune, așa cum sunt acestea stabilite prin Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului Național de Amenajare a Teritoriului, secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități, cu modificările și completările ulterioare.

În aceste condiții, vă adresez rugămintea să respingeți prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Trifon Belacurencu, secretar al Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului - microfonul 7 -, vă rog.

 
 

Domnul Trifon Belacurencu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia noastră, în pregătirea dezbaterilor și hotărârii pe care urma să o adopte, a desemnat un raportor pe această problemă care s-a deplasat în comuna Ariceștii Rahtivani pentru a verifica îndeplinirea indicatorilor minimali prevăzuți de lege, precum și existența resurselor materiale pentru înființarea unei noi comune.

În urma dezbaterilor din ședința comisiei, din data de 17 martie anul curent, s-a hotărât adoptarea unui raport de respingere, cu majoritate de voturi.

Vă informez că s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Prin natura reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

La dezbateri generale, domnul senator Petru Filip - microfonul 2 -, vă rog.

 
 

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă supun atenției un comentariu vizavi de acest subiect al solicitărilor pentru apariția unor unități administrative noi pe harta României.

În acest moment, România are, undeva, peste 3.200- 3.300 de unități administrative din care: peste 2.800 sunt comune și, la rândul lor, peste 75% dintre ele se află în incapacitatea de a se susține financiar din venituri proprii.

Vă spun aceste lucruri pentru că, pe ordinea de zi a Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului mai sunt și alte solicitări, unele dintre ele rămase de ani de zile, altele care vor veni.

Nu vreau să comentez aici motivul pentru care apar aceste solicitări și care, sigur, au la bază un referendum aprobat.

Am considerat împreună cu colegii din Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului că trebuie să analizăm fiecare caz în parte, iar principalul criteriu care va sta la baza raportului comisiei va fi cel legat de capacitatea economică și financiară, prezentă și viitoare, a acelei unități administrative de a se susține economic.

Vă spun aceste lucruri pentru că suntem din toate județele României, fie că este vorba de Senat, fie că este vorba de Camera Deputaților și, sigur, presiunile, interesele și orgoliile locale sunt cele care de foarte multe ori vor veni asupra noastră.

În cazul în care aceste solicitări interesează parlamentarii din Senat, Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului vă stă la dispoziție tocmai pentru a găsi soluțiile cele mai bune pentru aceste proiecte de lege, sigur, importante pentru fiecare comunitate.

Mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale?

Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Oprea:

Un punct de vedere sentimental.

Comuna mea este vecină comunei propuse și vreau să vă spun că există un Târgșoru Vechi, capitala Țării Românești sub Vlad Țepeș, iar Târgșoru Nou ar fi un atentat la istoria acestei tradiționale comune care există deja.

Cele două entități desprinse din Ariceștii Rahtivani nu au puterea de a da semnalul că sunt în situația unei comune așezate.

Decizia luată de Guvern și de comisie este una foarte corectă.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Caracterul legii este de lege organică.

Votul pe raport și votul final se vor da luni, 30 martie anul curent, între ora 17.00 și 18.00.

Punctul 13 din ordinea de zi l-am discutat deja, imediat după punctul 2.

Vă mulțumesc pentru răbdare.

Ne-am încadrat în timpul alocat ședinței noastre de plen.

Ne revedem în plen luni, 30 martie 2009, ora 15.00.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 12.57.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 8 decembrie 2021, 2:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro