Plen
Ședința Senatului din 6 aprilie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.45/16-04-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 06-04-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 6 aprilie 2009

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Ședința a început la ora 16.05.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Mircea Dan Geoană, președintele Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David și de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.

   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Bună ziua, stimate colege și stimați colegi!

Vă propun să demarăm ședința plenului Senatului din 6 aprilie 2009.

Aș dori să verificăm prezența ca să constatăm faptul că suntem în cvorum de lucru.

94 de senatori prezenți.

Suntem în cvorum de lucru.

Reamintesc liderilor grupurilor parlamentare că lunea este și zi de vot pe legi organice, între orele 17.00 și 18.00.

Aveți în față ordinea de zi pentru ședința noastră de astăzi, pe care v-o supunem atenției și aprobării.

Cine este pentru ordinea de zi?

Vă rog să votați.

Cu 47 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Vă supun atenției și programul nostru de lucru, care este un program clasic pentru o zi de luni: declarații politice, dezbaterea proiectelor de lege, votul final pe inițiative legislative, iar de la ora 18.00 - întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vă rog să votați cu privire la programul de lucru al ședinței noastre de astăzi.

Vă rog să votați.

Cu 40 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

 
Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori: Ion Ariton (PD-L) - declarație politică având ca subiect măsurile sociale ale Cabinetului Boc;

Trecem la primul punct din ordinea de zi, declarații politice.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, îl invit pe domnul senator Ariton, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, doamna senator Doina Silistru.

După aceea, domnul senator Mircea Diaconu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Ion Ariton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Descoperim, cu fiecare act normativ emis de Guvern, seriozitatea cu care Cabinetul Boc înțelege să se achite de greaua sarcină care este guvernarea în momente de criză economică.

Încet, încet, cu răbdare și perseverență, fiecare dintre promisiunile electorale ale Partidului Democrat Liberal va fi onorată.

În pofida neajunsurilor cu care se confruntă bugetul de stat, de la 1 aprilie a intrat în vigoare pensia socială minimă de care a vorbit fiecare dintre candidații democrat-liberali în timpul campaniei electorale.

Pensia socială minimă este o premieră în România.

Începând de săptămâna trecută, niciun pensionar din România nu va avea o pensie sub 3 milioane de lei vechi, iar de la 1 octombrie pensia minimă se va ridica la 3,5 milioane de lei vechi.

Un milion de oameni, mulți pensionari ai fostelor CAP-uri, după 20 de ani de trai sub pragul de sărăcie, au șansa la un venit care să le permită, în sfârșit, o supraviețuire decentă.

Tot de la începutul acestei luni, Guvernul Boc a majorat pensiile cu trei procente.

Această majorare duce punctul de pensie la 42,2%, iar din octombrie, dacă economia va merge bine, pensiile vor fi majorate cu încă două procente.

Avem acum dovada clară, stimați colegi, că această administrație, în momente de criză, se preocupă în egală măsură și prioritar atât de deblocarea economiei și dezvoltarea ei pe baze solide care să asigure bunăstare pe termen mediu și lung, cât și de sprijinirea categoriilor defavorizate ale populației.

Menținerea puterii de cumpărare a pensionarilor a devenit, pentru prima oară în România postdecembristă, o preocupare prioritară a guvernanților.

În aceeași ordine, a interesului crescut pentru starea populației, încă o măsură socială vine să ușureze traiul de zi cu zi: scăderea prețului medicamentelor în farmacii cu aproximativ 10%.

Împrumutul de la Fondul Monetar Internațional este esențial pentru menținerea cursului leului la un nivel acceptabil în raport cu euro.

Toată această preocupare intensă pentru sprijinirea populației în perioada critică a crizei economice și financiare poate fi vizibilă doar dacă există și se manifestă solidaritatea socială, la care este firesc să facem apel.

Cabinetul Emil Boc face în acest moment analizele de rigoare pentru a vedea de ce resurse financiare putem dispune după ce se încheie analiza primului trimestru al anului 2009.

Analiza economică și financiară a acestui prim trimestru arată deja că această criză se adâncește și încă nu și-a spus ultimul cuvânt.

De aceea, este firesc să ne pregătim întreaga societate românească pentru o soluție dificilă, în speranța că va fi mai bine.

Vor fi necesare măsuri care să răspundă nevoilor societății românești de astăzi.

Bugetul are probleme cu încasările, procesul de creditare încă n-a fost repornit.

Speranța noastră este ca după ce acordul cu FMI intră pe deplin în activitate lucrurile să se redreseze.

Guvernul nu a uitat nici situația salariilor.

În timpul ultimelor discuții avute cu partenerii sociali înainte de adoptarea bugetului, s-a convenit ca după 15 aprilie să înceapă discuțiile cu partenerii sociali pe tema majorărilor salariale, în funcție de evoluția economiei românești.

Soluția Cabinetului Boc pentru sprijinirea societății, în ansamblu, este de a constitui un fond al contribuțiilor de solidaritate.

O parte din banii colectați în acest fond va fi folosită pentru pregătirea și reorientarea profesională a persoanelor care sunt în șomaj, a persoanelor care, din nefericire, își pierd locul de muncă.

Există specialiști la Palatul Victoria care alcătuiesc programe complexe menite să ofere fiecărui șomer speranța că poate avea un loc de muncă.

Sunt deja locuri de muncă vacante în România pe diverse componente.

Guvernul are deja bani puși în buget pentru reorientare profesională.

Chiar în acordul cu FMI sunt trecute prevederi privitoare la sume importante prevăzute pentru ajutorul de șomaj, pentru șomajul tehnic și pentru pregătirea profesională sau reorientarea profesională.

Guvernul Boc este interesat să ofere sprijin suplimentar pentru cei defavorizați, așa că statul va suporta o parte din costurile pentru reorientarea profesională a acelora care își pierd locul de muncă.

Stimați colegi,

Echitatea bugetarilor este absolut necesară în oricare perioadă a evoluției societății, nu numai în momente de criză economică.

Totuși, în acest din urmă caz, ea devine vitală pentru ca fiecare cetățean să aibă o șansă la o viață decentă.

Acesta este și scopul nostru, al parlamentarilor Partidului Democrat Liberal.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Doina Silistru (PSD) - prezentarea în rezumat a declarației politice având ca temă Ziua Mondială a Luptei împotriva Autismului;

Doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Mircea Diaconu, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna senator Doina Silistru, vă rog.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se referă la ziua de 2 aprilie, care este declarată Ziua Mondială de Luptă împotriva Autismului.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Autismului a fost declarată de Adunarea Generală a ONU la data de 18 decembrie 2007, cu scopul de a sensibiliza opinia publică mondială asupra acestei maladii și pentru a insista asupra importanței unui diagnostic și a unui tratament timpuriu.

Medicii neurologi spun că micuții cu autism nu suferă de o boală psihică, ci de o tulburare severă de dezvoltare de natură neurobiologică care-i interiorizează și îi face să trăiască într-o lume a lor.

Autismul este tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de tulburări de dezvoltare cunoscut sub numele de tulburări din spectrul autismului - TSA.

Persoanele cu autism nu ajung să înțeleagă că oamenii au informații, sentimente și scopuri diferite de ale lor, vor fi incapabile să înțeleagă sau să anticipeze acțiunile celorlalți oameni, sunt condamnate să nu se poată integra în colectivitate.

Tulburarea se manifestă în prima copilărie, între un an și jumătate și trei ani, nu poate fi diagnosticată la naștere pentru că semnele nu apar sau nu pot fi ușor identificate înainte de 18 luni.

În ultimii ani, cercetătorii recunosc tot mai mult faptul că se pot observa anumiți "precursori" ai acestor tipare comportamentale în etape de dezvoltare ale copilului mult mai timpurii, numărul de instrumente care încearcă să detecteze autismul la vârste mai mici de 18 luni fiind și el în creștere.

Uneori există o perioadă de dezvoltare aparent normală, după care copilul se izolează și pierde din abilitățile dobândite.

Poate fi vorba de o pierdere a utilizării cuvintelor folosite de copil până atunci, de pierderea contactului vizual, a interesului pentru joc sau de retragere socială.

În mod obișnuit, autismul este diagnosticat mai devreme mai ales dacă este acompaniat de retard mintal și este mai puțin diagnosticat printre copiii și adolescenții cu o inteligență medie sau superioară mediei.

Răspândirea bolii este de aproximativ 6 la 1.000 de persoane și este de trei sau de patru ori mai des întâlnită la băieți decât la fete.

Unul din 150 de copii din întreaga lume suferă de autism, unul din 104 băieți are tulburări din spectrul autist și 67 de copii sunt diagnosticați zilnic cu asemenea tulburări.

Un caz nou de autism este descoperit la fiecare 20 de minute și mult mai mulți copii vor fi diagnosticați în acest an cu autism decât cu SIDA, diabet sau cancer.

Deși există o componentă genetică, transmiterea autismului nu respectă un model clar.

Expunerea fătului la virusul rubeolei, la alcool și acid valproic poate produce autism.

Expunerea la thalidomida în zilele 20-24 de sarcină produce boala.

Prin intervenții specializate se pot obține rezultate ameliorate.

În România nu se știu foarte multe despre autism.

Pe cât de puține sunt cunoștințele despre această afecțiune, pe atât de slab este ajutorul pe care îl primesc copiii autiști.

Din păcate, nu există centre specializate de tratare a autismului.

Asigurarea unui asemenea tratament necesită costuri foarte mari, aproape imposibile pentru un părinte cu un venit mediu.

Mai mult de 3.000 de copii sunt diagnosticați cu tulburări din spectrul autist, potrivit estimărilor specialiștilor.

Dintre aceștia, doar 1.000 urmează tratamente.

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile a lansat în noiembrie 2008 programul numit "Împreună învingem autismul!", o campanie de strângere de fonduri concepută pentru ca toți copiii cu aceste tulburări să înceapă sau să continue terapia ABA, respectiv Analiza Comportamentală Aplicată, recunoscută pe plan mondial ca fiind un tratament eficient pentru recuperare.

Potrivit reprezentanților fundației, terapia unui copil cu autism costă cel puțin 1.000 de euro lunar, bani necesari pentru plata materialelor și a terapeuților.

Statul român oferă părinților copiilor cu autism un ajutor de handicap de numai 500 de lei pe lună.

Deocamdată, nu există un tratament biomedical al autismului.

Dintre toate terapiile existente, ABA, respectiv Analiza Aplicată a Comportamentului, este un program de învățare care lucrează sistematic la înlăturarea "trăsăturilor"

autismului până când copilul nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru a se considera că are această afecțiune.

Cei mai mulți părinți care perseverează cu programul timp de doi până la trei ani pot să-și canalizeze cu succes copiii către normalitate.

Cercetările au indicat că intervenția comportamentală timpurie, de cel puțin doi ani, la vârsta preșcolară poate aduce îmbunătățiri semnificative ale IQ-ului și abilităților de limbaj pentru foarte mulți copii cu tulburare din spectrul autist.

Imediat ce autismul este diagnosticat, intervenția comportamentală poate începe.

Programele eficiente se focalizează pe dezvoltarea comunicării, abilităților sociale și cognitive.

Stimați colegi,

Ziua Mondială de Luptă împotriva Autismului are ca obiectiv fundamental informarea publică și conștientizarea față de problematica autismului.

Cu puțin timp în urmă, cei care sufereau de autism erau marginalizați, plasați în instituții sau considerați cazuri de netratat, cauze pierdute.

Astăzi, din păcate, această realitate este încă răspândită în multe părți ale lumii.

Acești copii, băieți și fete, au nevoie de intervenție urgentă, cum ar fi acordarea de sprijin pentru dezvoltarea comunicării și a trăsăturilor sociale și cognitive.

Autismul afectează copii din toate țările, indiferent de rasă, credință, nivel educațional sau venituri.

Din această cauză este important ca societatea, în ansamblu, clasa politică și experții, în special, să fie mai implicați, empatici și mai deschiși în fața acestor probleme și împreună să încercăm aducerea acestor copii în lumea reală, indiferent de costurile pe care le vom plăti.

Declarația politică este mai amplă, dar a fost depusă la secretariat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim, doamna senator.

 
  Mircea Diaconu (PNL) - declarație politică având ca temă punctualitatea;

Domnul senator Mircea Diaconu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Mircea Diaconu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, O dată în plus, trebuie să-i dau dreptate marelui Einstein - mă refer la teoria relativității -, căci iată, din cei 90 prezenți, dacă suntem 40.

Oricum, este o bucurie pentru mine și o onoare, așa cum vă spuneam și data trecută, să mă adresez dumneavoastră.

O mică paranteză, pentru că ultima oară când am stat în fața dumneavoastră, repet, cu mare onoare și plăcere, am lăsat câteva puncte puncte.

Vreau să leg acele trei puncte de atunci de cele de azi.

Tot despre o boală am să încerc să vorbesc și eu astăzi, boală care sper să fie eradicată, în curând, prin eforturi susținute și comune.

Se numește punctualitate.

Este tema pe care mi-am ales-o pentru un mic serial care astăzi este la al doilea episod.

Sper din tot sufletul să obosesc la un moment dat sau să nu mai fie nevoie, dar n-am să încetez să deschid acest gen de declarații politice până când nu vom izbuti să învingem "o cutumă" - și în clipa aceasta folosesc ghilimelele -, un alt cuvânt care mă scoate din sărite în această sală.

Cutuma se numește "sfertul academic", ceea ce mi se pare penibil, uitat, învechit, ridicol și care încă funcționează pe afară.

Aici, din fericire, putem aplica "sfertul parlamentar", care are o cu totul altă valoare și care, în general, este o oră, o oră și jumătate, ceea ce este confortabil, bineînțeles.

Acum, sincer să fiu, lăsând mica glumă deoparte, vreau să vă spun că trăiesc o dramă personală, așa cum vă spuneam și data trecută.

Senzația de Gară de Nord m-a umilit și urmărit toată viața.

A fost o presiune în viața mea.

Eu m-am născut undeva la țară, departe.

Aveam un singur tren mic, decovil, cum știți foarte bine, mocănița.

Așteptam la trenul acela o oră și jumătate, două ore până venea.

Când venea, scotea un fum și niște urlete năprasnice.

Era frica mea de copil, după care, când am mai crescut puțin, a trebuit să mergem la Pitești, care este orașul mare cel mai apropiat de noi, și atunci au trebuit trei trenuri, nu unul singur.

Deci, practic, pot să spun că m-am născut la trei trenuri depărtare.

Este un coșmar al vieții mele, starea de Gară de Nord mă urmărește și m-a urmărit toată viața mea.

De aceea, fac toate eforturile să ajung la timp, chiar când sunt conștient că trenul vine peste o oră și jumătate, așa cum s-a întâmplat să înțeleg de când m-am născut.

Senzația de Gară de Nord are dublu sens, doamnelor și domnilor.

O dată înainte, deci până vine trenul, și mai este o senzație de Gară de Nord, cutremurătoare pentru mine, că-l pierzi.

Este senzația pe care încep s-o am în cursul desfășurării ședinței, pentru că se intră într-o criză de timp năprasnică și tot timpul, până se termină ședința, am senzația că pierd trenul.

Acum, sigur, vă rog să luați cu tonul de glumă tot ceea ce spun.

Suntem prieteni, am spus și data trecută, cu mulți dintre dumneavoastră sunt prieten sau ne știm de mulți ani, cu alții de-abia aștept să fiu prieten.

Așa înțeleg eu lucrurile acestea.

Nu vreau să se supere nimeni.

Am încercat toată viața mea să nu supăr pe nimeni.

Este adevărat că, din când în când, s-a mai întâmplat, dar vă cer scuze dacă am supărat sau dacă supăr pe cineva azi, data viitoare sau oricând voi îndrăzni să stau în fața dumneavoastră, dar dacă, așa cum spuneam, eforturile noastre vor fi comune, vom izbuti să impunem "sfertul parlamentar" afară și să izbutim să terminăm odată cu acel mărunt "sfert academic".

Las alte trei puncte pentru data viitoare, când tot despre punctualitate am să încerc să vă povestesc.

Mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică cu titlul Ziua Internațională a Romilor;

Îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. (Domnul senator Gheorghe David se deplasează de la prezidiu la tribună.)

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi este intitulată "Ziua Internațională a Romilor".

Între 6 și 8 aprilie 1971 s-a desfășurat primul Congres Mondial al Romilor, ocazie cu care s-au pus bazele Uniunii Internaționale a Romilor.

Cu acest prilej au fost adoptate drapelul și imnul internațional.

De atunci 8 aprilie devine Ziua Internațională a Romilor.

Nu mi-am propus - pentru că-mi dau seama că este imposibil - ca în numai câteva minute să sintetizez problematica acestei etnii care, spre deosebire de toate celelalte prezente în Europa, și-a înstrăinat obârșiile, ca urmare a celor peste zece secole de pribegii pe un drum sinuos pornit de prin nordul Indiei, și care s-a răsfirat pe drumurile Europei medievale.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 430/2001 a fost adoptată Strategia Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor, elaborată în parteneriat cu asociațiile de romi.

Apoi, cu toate eforturile depuse la nivelul Uniunii Europene, de integrare în viața economică și socială prin acordarea fără discriminare a tuturor drepturilor de care se bucură toți cetățenii din statele democratice, nemulțumirile venite din interiorul acestei etnii sunt numeroase.

Edificator în acest sens este textul recentului "Manifest pentru cetățenie democratică și instituționalizare etnoculturală a romilor", elaborat de "Romanothan", o organizație care și-a propus să monitorizeze modul în care sunt aplicate la nivel comunitar politicile de combatere a discriminării etnice.

În rezumat, se vorbește acolo despre stigmatizare colectivă, despre faptul că societatea civilă romă, deși inițiatoare și partener strategic, constată cu surprindere că este în situația de a fi victima unor manipulări politice de delegitimare.

Într-un alt loc al aceluiași manifest se pune întrebarea dacă, după o mie de ani în Europa, mai sunt romii "străini"

sau sunt "o moștenire comună" a Uniunii Europene, după cum a propus Comisia Europeană acum zece ani, o minoritate tradițională paneuropeană sau un grup social lipsit de identitate care are nevoie doar de politici de (de)segregare, prin integrare socială/incluziune socială/coeziune socială.

S-a sfârșit rasismul odată cu abolirea sa?

Va fi și pentru romi proiectată cetățenia europeană, altceva decât actuala și fragila cetățenie națională, un capital simbolic și un "acasă" originar?

Nu este neapărat nevoie să fim de acord cu aceste aprecieri și întrebări retorice, dar este recomandabil să știm cum este gândită integrarea socială de către cei din interiorul acestei etnii.

Ca senator, am organizat în repetate rânduri întâlniri cu reprezentanți ai romilor din colegiul în care am fost ales.

Am avut și continui să am studenți din rândul romilor, este adevărat, foarte puțini în comparație cu numărul de copii existenți în familiile lor.

După astfel de întâlniri și discuții, mi-am pus adesea întrebarea:

De ce noi, românii, sau cei de altă naționalitate punem semn de egalitate între palatele țigănești și masa mare de romi care trăiește în sărăcie și se codește să accepte oportunități rezonabile ca școala, locurile de muncă potrivite pregătirii sale etc., capabile să o aducă la un nivel de bunăstare similar celui dobândit de covârșitoarea majoritate a românilor?

Întrebarea este generatoare de mai multe răspunsuri pe care nu le putem găsi decât împreună cu ei, cu organizațiile lor, cu cei care s-au dovedit, cu adevărat, că sunt preocupați să pună capăt discriminării.

Recunosc, și trebuie să recunoaștem cu toții, că va trebui să ne înhămăm într-un proces de lungă durată.

În final, aș încheia cu o mică poveste reală.

Un bun prieten de-al meu mi-a povestit că l-a însoțit pe un militant din Germania foarte preocupat de soarta romilor în comuna Cărpiniș, județul Timiș.

După ce a stat de vorbă cu ei, i-a spus prietenului meu:

"Este foarte greu, dacă nu imposibil, să schimbi comportamentul unui tânăr ajuns la vârsta adolescenței.

Formarea sa, ca cetățean cu deprinderi și comportamente caracteristice societății în care trăiește, începe din primii ani de viață, ani în care școala are un rol decisiv."

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumim foarte mult.

 
  Florin Constantinescu (PSD) - declarație politică intitulată Acordul cu FMI și Comisia Europeană - un rău necesar, dar și cel mai mic dintre relele posibile;

Îi ofer cuvântul domnului senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește doamna senator Minerva Boitan.

   

Domnul Florin Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Am intitulat declarația mea politică de astăzi "Acordul cu FMI și Comisia Europeană - un rău necesar, dar și cel mai mic rău dintre relele posibile".

S-a discutat mult despre acordul țării noastre cu FMI și Comisia Europeană, de multe ori nu la modul cel mai concret.

Am auzit opinii diverse, unele constructive, altele nu, în legătură cu acest împrumut.

Trebuie să spunem foarte ferm că acest împrumut ne va ajuta să trecem puntea, să ieșim cu bine din criza economică.

Bineînțeles că vom fi nevoiți să suportăm costurile acestui împrumut, dar depinde de onestitatea, de competența și experiența noastră cât de mari și dureroase vor fi ele.

Avem nevoie de acest acord cu FMI și Comisia Europeană.

Economia românească trebuie relansată, iar asta nu se poate realiza decât prin infuzie de capital.

Nu este nici prima, și nici ultima dată când România, prinsă în vâltoarea unei crize economice, face un acord cu Fondul Monetar Internațional.

Acum însă România este membră a Uniunii Europene și, pentru prima dată în această calitate, încheie un acord cu FMI.

Din acest punct de vedere, nu trebuie să înțelegem acordul ca pe o povară.

Avem privilegiul de a relansa economia, dar pentru aceasta trebuie să existe o convenție de interes național între toate forțele politice și între toți partenerii sociali.

Trebuie să înțelegem că, în comparație cu alte situații dificile din istoria recentă, de această dată criza vine din exterior și ne poate afecta pe toți.

Așadar, doamnelor și domnilor, cerem ceva de care știm sigur că avem nevoie de la Comisia Europeană și de la Fondul Monetar Internațional, iar aceste două organisme ne oferă ceea ce cerem.

Așa cum ați observat, la Summitul G20, dar și la reuniunile din ultimele zile, liderii politici ai lumii au ajuns - de voie, de nevoie - la concluzia că solidaritatea și o serie de acțiuni concertate sunt calea cea mai sigură și mai rapidă pentru ieșirea din criză.

România trebuie să se alăture acestui efort colectiv.

De fapt, chestiunea delicată o constituie costurile sociale.

Privim cu îngrijorare, cu teamă chiar, la perspectivele de azi ale economiei, față de cele din toamna anului trecut.

Nu cred că mai este timpul să ne facem reproșuri politice.

Cu toții am făcut promisiuni în campania electorală, unele care nu s-au potrivit cu evoluția economiei mondiale.

Acum oamenii ne privesc și ne întreabă despre salariile profesorilor și despre creșterea pensiilor.

Trebuie să fim sinceri și să le spunem adevărul despre efortul necesar rezolvării acestor probleme.

Indiferent de culoarea politică, trebuie să fim conștienți că este doar începutul unei perioade dificile.

Dacă nu vom gestiona cum trebuie fondurile europene, banii veniți din afară, este posibil să finalizăm foarte prost orice strategie națională, orice proiect, orice acțiune politică.

Noi, cei din PSD, ne-am asumat răspunderea de a gestiona ministerele cele mai sensibile.

Am discutat cu miniștrii noștri, care ne-au spus că sunt hotărâți să găsească și să implementeze soluțiile necesare pentru a reduce la minimum efectele sociale negative.

Avem responsabilitatea să scoatem țara asta din criza economică pe care o parcurgem.

Este important să câștigăm din nou încrederea oamenilor, odată cu aprecierea leului în raport cu valutele străine.

Este prioritar pentru noi să avem o lege unică privind salarizarea bugetarilor.

De asemenea, trebuie să ținem cont și de întreprinderile mici și mijlocii, dar și de marile companii.

Dacă vom fi atenți și la astfel de detalii, vom putea să gestionăm cu bine răul cel mai mic pe care l-am ales, și anume necesarul acord cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc mult domnului senator Constantinescu.

 
  Minerva Boitan (PNL) - declarație politică având ca temă Ziua Mondială a Sănătății și sistemul sanitar din România;

Îi ofer cuvântul doamnei senator Minerva Boitan, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Marius Necula.

   

Doamna Minerva Boitan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În fiecare an, la 7 aprilie, în întreaga lume se sărbătorește Ziua Mondială a Sănătății, a cărei aniversare s-a decis în anul 1948, când OMS a găzduit prima reuniune la nivel mondial consacrată sănătății.

Organizația Mondială a Sănătății are în prezent 192 de state membre, printre care și România.

Anul acesta, manifestările vor avea loc sub deviza "Salvați vieți! Pregătiți spitalele pentru asigurarea urgențelor!", cu accent pe acordarea asistenței de urgență persoanelor cu sănătatea afectată în urma dezastrelor.

Organizația Mondială a Sănătății subliniază importanța investițiilor în infrastructură, recomandare ce ar trebui pusă în practică și în România cât mai curând posibil.

Potrivit OMS, sistemele medicale ineficient consolidate sunt incapabile să facă față unor situații de criză, iar acest fapt nu poate avea decât consecințe negative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Din anul 1970 și până la guvernarea liberală nu a mai existat niciun program național de construire de spitale de urgență, astfel încât întârzierea la internare și supraaglomerarea unităților de urgență s-au transformat din excepție în regulă.

Din păcate, promovarea unui sistem de urgență la un buget sub 4% din PIB reprezintă o măsură de avarie într-o perioadă de criză economică și vom asista, inevitabil, la o recrudescență a bolilor specifice sărăciei.

Deja suntem fruntașii Europei la tuberculoză, la boli cardiovasculare și la cancere depistate tardiv.

După un program de guvernare generos, a urmat o repartiție a bugetului prin care medicina de prim contact, medicina de familie, pierde zeci de procente, iar ambulatoriul și investigațiile paraclinice devin mai puțin importante.

Comparând importanța acestor sectoare din sistem cu componentele corpului uman, constatăm că ne aflăm în fața unuia lipsit de vedere, mobilitate și abilități intelectuale.

Oare de ce? Oare pentru că inconstanța este singura constantă din țara noastră?

Stimați colegi,

Medicina cere sacrificii mari.

Ea nu admite împărțiri, ea cere anumitor oameni să-i consacre întreaga lor existență, întreaga lor inteligență și întreaga lor muncă.

De aceea, stimați colegi, sănătatea nu poate funcționa pe buget de avarie și tocmai de aceea, de Ziua Mondială a Sănătății, adresăm un apel de responsabilitate actualilor guvernanți, acela de a analiza cu maximă urgență situația sistemului sanitar și de a găsi soluții adecvate chiar și în condițiile crizei economice.

Închei amintind ceea ce spunea René Descartes: "Dacă este cu putință să aflăm vreun mijloc care să-i facă pe oameni mai înțelepți și mai pricepuți decât au fost până azi, cred că acesta în medicină trebuie căutat."

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, doamna senator.

 
  Dumitru Oprea (PD-L) - declarație politică având ca titlu Democrația din Republica Moldova - prioritate zero a diplomației românești;

Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Sorin Bota, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Domnule președinte al Senatului României, Doamnelor și domnilor colegi, Voi prezenta o declarație politică intitulată "Democrația din Republica Moldova - prioritate zero a diplomației românești".

Situația democrației din Republica Moldova devine, pe zi ce trece, tot mai alarmantă.

Ultimele alegeri parlamentare de la Chișinău, de ieri, îndepărtează din nou perspectiva unei apropieri de Uniunea Europeană, lăsând această țară într-o zonă de incertitudine a continentului.

Fragmentarea opoziției și scorul disproporționat la care au câștigat comuniștii nu constituie decât o condamnare la izolare pentru frații noștri de peste Prut.

Firește, în mod normal, opțiunile politice într-o democrație trebuie respectate și luate ca atare.

Cu o singură condiție însă: ca jocul democratic să fie corect.

Or, tocmai acest lucru a fost încălcat cu brutalitate în Republica Moldova.

Seria abuzurilor comise de autoritățile comuniste a atins apogeul cu câteva săptămâni înaintea alegerilor din 5 aprilie.

Aproape toate partidele de opoziție de la Chișinău au reclamat abuzuri din partea poliției și implicarea acesteia în campania electorală de partea puterii.

Unele partide au acuzat poliția că infiltrează persoane care să obstrucționeze întâlnirile cu alegătorii sau că aceasta asistă pasiv la vandalizarea panourilor electorale.

În plus, mai mulți reprezentanți ai opoziției au fost reținuți fără motive întemeiate de către autorități.

De asemenea, Guvernul a încercat din răsputeri să controleze mass-media, afectând grosolan dreptul la libera exprimare a adversarilor săi politici.

Nu trebuie uitate nici arestările și expulzările abuzive ale unor consilieri politici români care asistau partidele democratice moldovenești.

În plus, a devenit de notorietate atitudinea ostilă față de orice manifestare a românismului peste Prut.

Asistăm, așadar, la unele practici curente de intimidare a opoziției din Republica Moldova.

Aceste abuzuri s-au înregistrat și în ziua alegerilor prin blocarea accesului unor alegători la urne.

Încălcarea cu o asemenea brutalitate a principiilor democratice și a drepturilor omului într-o țară europeană nu poate să ne lase indiferenți.

Nu putem să nu ne îngrijorăm de ceea ce se întâmplă într-o țară vecină care, mai mult, este legată de noi printr-o fraternitate istorică.

Uniunea Europeană a devenit singura speranță de ajutor pentru cei care mai cred într-un viitor democratic al Moldovei.

De aceea, ca stat cu puteri depline în Uniune, România are obligația morală să ia atitudine față de ceea ce se întâmplă dincolo de Prut.

Din aceste considerente, facem un apel către Ministerul Afacerilor Externe de la București să facă din relația cu Chișinăul o prioritate absolută pentru perioada următoare.

Diplomația noastră trebuie să exercite presiuni puternice și constante pentru preîntâmpinarea derapajelor democratice din țara vecină.

Și chiar dacă prezentul arată atât de sumbru, avem convingerea că prin perseverență și determinare România va ajuta Republica Moldova ca într-o bună zi să ajungă acolo unde îi este adevăratul loc: marea familie europeană.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim, domnule senator.

 
  Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD) - declarație politică având ca temă unele aspecte privind Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;

Domul senator Sorin Bota, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu voi lăuda, nici nu voi critica Guvernul, ci am să trag un semnal de alarmă precum se trage la tren.

Atunci când tragi acel semnal de alarmă, trenul se oprește, se identifică situația care a determinat tragerea semnalului de alarmă, apoi trenul pornește din nou.

Am spus acest lucru pentru că mă voi referi la domeniul transporturilor, unde vreau să trag un semnal de alarmă, pentru că am două motive.

Primul motiv este legat de faptul că la nivelul acestui minister se poate constata că asistăm la o reașezare a protocolului alianței în ceea ce privește numirile în funcții, și dacă este o problemă de acest gen nu am nicio grijă și sper ca liderii alianței să găsească o soluție pentru a redesena acest protocol sau poate că asistăm la începutul sfârșitului acestei alianțe dacă acest lucru nu se va întâmpla.

Cu siguranță, vom găsi și se va găsi o soluție pentru ca dezechilibrele create deja de către ministrul transporturilor și infrastructurii să poată fi aduse într-o matcă normală...

Poate folosind aceeași monedă de schimb.

Al doilea motiv pentru care fac această declarație este că deja s-a pus în pericol programul de guvernare la nivelul transporturilor.

Măsurile luate de actualul ministru, prin numirile din interiorul ministerului, conduc la incapacitatea de a realiza acest program, și mă refer doar la numirile interimare sau chiar definitive la cele mai importante direcții:

cea privind finanțarea externă și cea privind investițiile, unde un ziarist și un alt consilier angajat - care timp de șapte ani a îndeplinit funcția de secretară - au devenit directori generali la cele mai importante direcții ale acestui minister.

În opinia mea, avem o problemă la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii cu privire la angajamentele pe care ni le-am asumat în această alianță.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim domnului senator.

 
  Paul Ichim (PNL) - declarație politică având ca titlu Recurs la memorie;

Dau cuvântul domnului senator Paul Ichim și se pregătește domnul senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

   

Domnul Paul Ichim:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Parlamentul îți dă posibilitatea să însăilezi cu antevorbitorii.

Țin să îl contrazic pe domnul senator Mircea Diaconu.

Părerea mea este că punctualitatea nu se va obține.

Cred că Parlamentul suferă de un proces de autism, cred că vom face un recurs și vom avea o propunere la procedură: dacă liberalii sunt punctuali, să vorbească ei primii până vine restul, că și așa se pare că nu suntem ascultați.

Declarația politică de astăzi se numește "Recurs la memorie" și se leagă de ce a declarat un distins coleg al meu din Grupul parlamentar al PD-L apropo de pensii și de reușitele guvernării actuale privind pensiile.

Să fiu cinstit, actuala declarație politică se leagă de o declarație a actualului ministru al muncii, familiei și protecției sociale care, să fiu cinstit, ca persoană care a consumat imaginea televizată, m-a cam iritat.

La postul Antena 3, Domnia Sa declara foarte serios că habar nu are despre aceste legi speciale ale pensiilor... Și atunci a trebuit să studiez cum s-au adoptat aceste legi.

În România există două sisteme de pensii.

Un sistem unic, Legea nr. 19/2000, prin care toată lumea era sub o singură lege și exista un anumit statut nediscriminatoriu al tuturor pensionarilor.

După aceea a apărut sistemul legilor speciale.

Fără să fiu interpretat ca fiind arogant - acum ați văzut că se practică plimbarea cu mascații și nu am nicio înclinație în domeniu -, dați-mi voie numai să numesc oamenii care au răspuns la vremea respectivă, spunându-le din start doamna și domnul parlamentar, să enumăr numele celor care au participat la elaborarea acestor legi speciale.

Pensii speciale: beneficiarii primesc 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate.

Militarii - Legea nr. 164/2001.

Proiectul de lege privind pensiile militare de stat a fost depus în anul 2000, semnat la vremea respectivă de domnul Valeriu Stoica, ministrul justiției, susținut în Parlament în anul 2001 de domnul Ioan Mircea Pașcu și, surprinzător, de domnul Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Proiectul de lege a fost adoptat, după cum știți cei care ați fost în Parlament în perioada 2000 - 2004.

Magistrații - Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților.

Intră în Parlament în 2003 și se promulgă în 2004.

Este inițiată și susținută de către doamna Rodica Stănoiu, ministrul justiției, apoi de domnul Cristian Diaconescu și de domnul Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Diplomații - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic și consular.

Inițiativa aparține ministrului de externe de atunci.

Domnule președinte, cu onoare, dumneavoastră erați.

A fost adoptată Legea nr. 595/2003.

Polițiștii - Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, susținută de domnul Ioan Rus, ministrul administrației și internelor, și apoi de domnul Marian Săniuță, Grupul parlamentar al PSD.

Parlamentarii - Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor.

La adoptarea acestui proiect de lege au participat toate partidele politice.

Funcționarii publici parlamentari - Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Numai că aici am de făcut un mic comentariu.

Vă rog să rețineți că funcționarul public parlamentar pleacă de la un salariu de bază de 709 RON, are o indemnizație de spor de loialitate, confidențialitate și vechime în muncă, nici într-un caz nu se aseamănă cu salarizarea celorlalte categorii.

Aviatorii - Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România.

Este o listă lungă cu cei ce au susținut această lege.

A fost adoptată și această lege.

Justificarea acestor legi: se dorea recompensarea categoriilor de elită din societatea românească.

Problema era că toate aceste pensii speciale proveneau din Fondul unic de pensii.

Aici a fost o treabă care m-a deranjat personal.

Îmi aduc aminte că mentorul meu în chirurgie, după ce a operat șapte decenii oameni cam cât un oraș mai mic, la sfârșit de activitate a ieșit la pensie cu 8 milioane de lei.

Am avut un coleg neurochirurg pe care sfârșitul vieții l-a prins trăind din mila foștilor pacienți și a colegilor.

Aceștia nu mai fac parte din personalul special, numai unii sunt speciali.

Atunci problema se pune în felul următor.

Din câte țin minte, conform doctrinei unui partid, pensiile se acordă ținându-se seama de solidaritatea socială, egalitatea cetățenilor într-un stat democratic, echitate etc.

Poate la vremea respectivă au fost motive care au determinat aceste pensii și poate că aveau și argumentare.

Țin să vă spun că sistemul de pensii nu este chiar așa de performant cum se spune.

Imediat după Revoluție a fost valabilă acea afirmație:

"Industria noastră, un morman de fier vechi." Ne-au ajutat străinii imediat, ne-au tăiat-o, ne-au exportat-o și apoi au plecat cu banii, iar noi am rămas cu personal angajat în jur de 4 milioane de oameni, deci 0,7 plătitori/pensionar, situație care se va întâmpla și anul acesta.

Ce au devenit pensiile? Un ajutor social.

Vă transmit revolta pensionarilor din teritoriu, care își doresc pensia, nu ajutorul social.

Este adevărat că s-a făcut ceva într-un stat care este dezechilibrat, dar totuși gândiți-vă că nimeni nu poate trăi cu 3 milioane de lei.

Trebuie să existe și o morală!

Am o rugăminte la cei care au participat la întocmirea acestor legi: să nu mai apară pe toate posturile de televiziune - am văzut pe cineva aici - drept salvatorii neamului și măcar să recunoască că s-a dezechilibrat sistemul de pensii.

Și îl susțin pe colegul care a spus foarte bine că ar fi cazul să recunoaștem și eșecurile și să punem mâna să facem ceva ca lumea în țara asta.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Gabriel Mutu (PD-L) - declarație politică intitulată Praful care ne înconjoară;

Dau cuvântul domnului senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu.

   

Domnul Gabriel Mutu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Praful care ne înconjoară".

Bucureștiul este pe primul loc în topul orașelor celor mai poluate din Uniunea Europeană, cu peste 400 de tone de praf pe kilometru pătrat, față de media de 20 de tone pe kilometru pătrat.

Principalii furnizori de praf sunt șantierele în construcție sau abandonate, betonierele, străzile neasfaltate, lucrările care presupun spargerea asfaltului și periferia orașului.

Amenzile anemice ale Gărzii de Mediu nu au convins încă pe nimeni să investească în rampe de curățare a roților de camioane, și nici să asigure transporturile de materiale cu plase speciale.

Vântul, cândva un fenomen salvator, provoacă adevărate tornade de praf din cauza aglomerării construcțiilor și, implicit, a blocării poluanților la nivelul la care respirăm.

Tot vântul aduce din zona periferică tone de praf din cauza defrișărilor masive și distrugerii perdelei de protecție din jurul capitalei.

Adesea, șantierele sunt deschise uneori chiar în locurile spațiilor verzi, asta în condițiile în care orice copac este un veritabil aspirator de praf, fiecare arbore matur reținând circa 20 de kilograme de praf.

Cum se integrează acest proiect în campania demarată de Primăria Capitalei în parteneriat cu Asociația "Green Revolution", intitulată "Capitala crește verde", în perioada 15 martie - 15 aprilie, rămâne de văzut.

Planurile urbanistice zonale care permit constructorilor să modifice structura clădirilor și să încalce obligativitatea de a rezerva un minim de 30% din suprafața terenurilor vegetației sunt aprobate de primării pe bandă rulantă.

În 2014 ar trebui să se ajungă la un standard de 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, care, probabil, va fi realizat pe blocuri, cum se întâmplă în SUA.

Având în vedere că, deocamdată, avem, în realitate, sub 8 metri de spațiu verde pe cap de locuitor, soluțiile se întrevăd, cel puțin, ingenioase.

Oricum, arborii din București se usucă prematur.

Un studiu al Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice arată că fiecare copac trimite în atmosferă circa 550 de litri de apă zilnic.

Într-o zi caniculară de vară această cantitate înseamnă enorm, iar răspunsul nostru este să ciuntim coroanele copacilor bătrâni, operațiune nemonitorizată, sau chiar să-i scoatem din peisaj, plantând, eventual, pe alocuri, arbuști tineri cu câteva bețe.

Legea spune că pentru un copac tăiat trebuie plantați patru.

Fiecare bucureștean are zilnic de făcut o alegere dificilă:

să meargă pe jos, cu bicicleta sau cu RATB-ul, adică să înghită în jur de 1 kilogram de praf pe zi, contribuind astfel la reducerea poluării, sau să ia mașina personală ori taxiul, inhalând astfel ceva mai puțin din amestecul nociv de gaze și praf, dar, în același timp, contribuind direct la creșterea cantității de praf.

Cinci minute de așteptare într-o stație de tramvai printre mașinile care demarează de la un semafor sau trec în viteză îi oferă bucureșteanului un cocteil otrăvitor de monoxid de carbon, metale grele și praf.

Organizăm campanii împotriva fumatului, însă nimeni nu spune că poluarea este la fel de nocivă.

Iată câteva dintre bolile profesionale ale unui bucureștean: alergii, conjunctivite, bronșite cronice, astm, anemii, oboseală cronică și stres.

Ca să nu mai menționăm plimbatul copiilor pe trotuarele unui bulevard, întrebându-ne apoi cum de sunt atât de sensibili și răcesc atât de ușor.

Nici la nivel național situația nu este cu mult mai bună.

Orașe aflate în plină dezvoltare urbană, precum Brașovul, Clujul, Constanța, Timișoara și altele, se confruntă cu aceleași probleme, nivelul maxim de pulberi nocive fiind depășit în mod constant.

Stimați colegi, avem legislația necesară, mijloacele ne sunt la îndemână, totul este să le punem în aplicare.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică având ca titlu Domnul Pogea aspiră la titlul de... sinistru al finanțelor publice

În continuare, domnul senator Emilian Frâncu, se pregătește domnul senator Tudor Udriștoiu.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Domnul Pogea aspiră la titlul de... «sinistru al finanțelor publice»".

În epoca medievală birurile se strângeau cel mai abitir de la mojicii săraci lipiți pământului.

Perceptorii, însoțiți de oșteni înarmați, bântuiau prin sate și nu le păsa dacă prostimea avea sau nu avea după ce bea apă, luau cu ei tot ceea ce putea fi încărcat în căruțele stăpânirii, iar dacă cenușa din vatră s-ar fi vândut în târguri pe doi bănuți găuriți ar fi luat-o și pe aceea.

Cele câteva sute de ani care ne despart de Evul Mediu al abuzurilor și brutalităților de felul acesta înseamnă, printre altele, introducerea unui sistem fiscal modern, civilizat, eficient și nonopresiv.

Așa stau lucrurile în toate țările și, mai ales, în spațiul european, inclusiv în România, dar numai până la proba contrarie.

De ce până la proba contrarie?

Dintr-un motiv pe care nu mă gândeam vreodată că vom ajunge să-l discutăm nici măcar ca ipoteză teoretică, darămite ca realitate practică.

Domnul Gheorghe Pogea pare că ține morțiș să intre în cărțile de istorie nu ca ministru al finanțelor publice, ci - schimbând o literă chiar la începutul cuvântului prin care se denumește funcția publică în care Domnia Sa a fost învestit - ca "sinistru al finanțelor".

Obligând întreprinderile mici și mijlocii să plătească un impozit forfetar de circa 1.500 de euro pe an, chiar dacă ele sunt pe bilanț de pierdere, domnul Pogea se transformă într-un Ivan cel Groaznic al impozitării de tip medieval în acest an de criză economică și în anii asemănători care vor urma.

Generalizând păcătos în bănuiala că toate microîntreprinderile pe pierderi ar fi un fel de vizuini ale evazionismului fiscal, domnul Pogea vrea să afume cu mătrăgună uscată circa 50.000 de firme private deja lovite din greu de criză, sufocându-le definitiv, împingându-le spre desființare.

Mumă pentru stat, dacă Guvernul va adopta proiectul de ordonanță de urgență privind impozitarea forfetară, argumentul crizei economice devine astfel ciumă pentru firmele mici și foarte mici, care nu-și mai pot trage sufletul din punct de vedere fiscal.

Zice-se că drumul spre iad este pavat cu intenții bune, iar domnul Pogea susține că Domnia Sa ar fi animat de două intenții excepționale: revigorarea bugetului de stat și asanarea evaziunii fiscale.

Șeful finanțelor îi dă o veste foarte proastă omologului său de la Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale: din a doua jumătate a acestui an iadul economico-social va începe să fie populat cu vreo 450.000 de șomeri pe care îi va produce desființarea întreprinderilor mici și mijlocii asanate fiscal prin ordonanța propusă de domnul Gheorghe Pogea.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Tudor Udriștoiu (PD-L) - declarație politică cu titlul 7 Aprilie - Ziua Mondială a Sănătății;

Domnul senator Udriștoiu, se pregătește doamna senator Sorina Plăcintă.

   

Domnul Tudor Udriștoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "7 aprilie - Ziua Mondială a Sănătății".

Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că este numai primul episod, probabil că voi prezenta, de-a lungul timpului, un serial asupra problemelor de sănătate din țara noastră, care sunt foarte multe.

Profit, în prima declarație, de această aniversare de către întreaga comunitate internațională a zilei de 7 aprilie ca Ziua Sănătății, care se serbează din anul 1950 prin hotărârea primei Adunări Mondiale a Sănătății din 1948.

Campania asociată evenimentului din 2009, precum am mai auzit, are drept slogan "Salvați vieți! Asigurați securitatea spitalelor de urgență!" și are ca scop de a influența guvernele, finanțatorii, ONG-urile, instituțiile de sănătate în sensul pregătirii superioare a sistemelor de îngrijire a sănătății pentru a răspunde situațiilor de urgență.

Premisele de lucru pentru Ziua Mondială a Sănătății din acest an au fost determinate de câteva realități contemporane: cantitatea de situații de urgență și dezastre care este în creștere la scară mondială - această tendință se va menține și în viitor din cauza accentuării urbanizării, care aglomerează populația în locații adesea nesigure -, precum și de consecințele schimbărilor climatice.

Existența unor servicii medicale funcționale este crucială pentru salvarea de vieți omenești în cazul unui dezastru.

Ei bine, aceste lucruri se bazează și pe raportul OMS din 2008 privind starea de sănătate la nivel mondial, care a lansat o serie de concluzii foarte importante.

Inegalitatea dintre țări privind rezultatele sistemelor de sănătate și accesul la îngrijiri medicale s-a accentuat în ultimii 30 de ani.

Un exemplu: cheltuielile personale pentru sănătate împing anual cel puțin 100 de milioane de oameni către pragul sărăciei, în timp ce pe plan mondial cheltuielile publice variază între 20 și 6.000 de dolari americani/locuitor/an.

Speranța de viață în statele cele mai dezvoltate este cu 40 de ani mai mare decât în statele cele mai sărace.

Citez: "În multe privințe, reacțiile sectorului de sănătate în fața evoluțiilor globale au fost inadecvate și naive", fiind incapabile să evalueze nevoile și să elaboreze soluții globale, devenind tot mai "fragmentate și lipsite de coerență."

Aș spune că pe această direcție noi ne situăm cu cinste, neavând coerență de felul nostru în foarte multe măsuri, planificând totul de azi pe mâine.

Aș vrea să subliniez, în materie de sănătate, faptul că, la ora asta, nu avem nicăieri în sistemul nostru legislativ o definiție coerentă a principalelor profesii angajate, cum ar fi cea de medic și de asistent medical.

Ultima concluzie importantă: situația actuală nu corespunde cu spiritul Declarației de la Alma-Ata, unde, în urmă cu 30 de ani, au fost semnate acordurile mondiale asupra sănătății în care se prevedea necesitatea accesului egal la îngrijirea medicală.

În fine, în luna ianuarie 2009, OMS a lansat un avertisment asupra consecințelor negative ale crizei economice, dintre care trebuie subliniate creșterea numărului de persoane afectate de anxietate și alte maladii psihice, precum și augmentarea consumului de alcool, tutun și droguri.

În conformitate cu previziunile OMS pentru perioadele de criză economică, oamenii au tendința de a se îndrepta într-o mare măsură către sectorul public de sănătate, ceea ce ridică riscul de suprasaturare a structurilor publice de sănătate.

Pe de altă parte, revenind la problemele noastre, în luna noiembrie 2008 a fost publicat Indexul european al consumatorului de sănătate "Euro Health Consumer Index", care cuprinde o evaluare și ierarhizare a țărilor europene în funcție de măsura și modul în care sistemele lor de sănătate răspund nevoilor beneficiarilor, respectiv consumatorilor de servicii de sănătate.

Voi prezenta metodologia acestui studiu.

Indexul a luat în calcul 6 zone de interes, fiecare având un set de indicatori specifici:

  1. drepturile și informarea pacientului - legislație în domeniul sănătății bazată pe drepturile pacientului, implicarea organizațiilor pacienților în procesul decizional, asigurare de malpraxis fără implicarea sistemului judiciar, dreptul la o a doua opinie, informații transfrontaliere, acces la propriul dosar medical, registrul medicilor, acces interactiv 24 de ore din 24 de ore la informații, telefonic sau online;
  2. e-sănătatea - catalog ierarhizat al furnizorilor de sănătate, grad de penetrare a dosarelor pacienților în format electronic, transfer electronic al datelor medicale, rețete electronice;
  3. tipul de așteptare pentru tratament - acces la medicul de familie în ziua solicitării consultației, acces direct la medical specialist, acces la operații majore nonacute în mai puțin de 90 de zile, acces la tratamentul cancerului în mai puțin de 21 de zile, acces la scanare RMN în mai puțin de 7 zile;
  4. rezultate - decese prin infarct miocardic, mortalitate infantilă, supraviețuirea peste cinci ani a bolnavilor de cancer, decese evitabile, infecții intraspitalicești rezistente la antibiotice, rata de declin a sinuciderilor, procentul diabeticilor cu niveluri ridicate peste 7 de HbA1c;
  5. gama și aria de acoperire a serviciilor oferite - operații de cataractă la persoane de peste 65 de ani, vaccinarea împotriva bolilor copilăriei, numărul de transplanturi de rinichi la un milion de persoane, accesibilitatea serviciilor stomatologice, rata mamografiilor, plăți informale către medici;
  6. medicamentele - subvenționarea examenelor radiologice, adoptarea farmacopeei Layman, viteza de distribuire a noilor medicamente împotriva cancerului, acces la noi medicamente.

În acest studiu au fost evaluate 31 de țări europene, respectiv cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, cărora li s-au adăugat Elveția, Norvegia, Croația și Republica Macedonia.

În clasamentul realizat prin combinarea indicatorilor care pot conduce la un maxim de 1.000 de puncte, România ocupă poziția 27, cu 488 de puncte, fiind urmată de Bulgaria, Croația, Republica Macedonia și Letonia.

Primele trei poziții sunt ocupate de Olanda - 839 de puncte, Danemarca - 820 de puncte și Austria - 784 de puncte.

Subliniez faptul că în cadrul Comunității Europene România ocupă locul 25 din 27 de țări.

Mă gândesc că, dacă nu a cuprins - pentru că nu mai contează în multe țări - TBC-ul, mă tem că nu mai avem loc în clasament.

Așa cum subliniază autorii studiului, scorurile naționale nu au un corespondent direct în volumul resurselor alocate pentru sănătate dintr-o țară sau alta, ci reflectă, mai degrabă, culturile și atitudinile naționale și organizaționale.

Aș vrea să subliniez, în final, că există un principiu fundamental pentru orice organizație de sănătate, și anume pacientul în centrul sistemului.

Nu e cazul nostru.

Pacientul nostru este pe undeva pe la margine și între sistem și pacient sunt niște vrafuri mari de hârtie.

Apropo de ceea ce s-a spus mai devreme, doamnelor și domnilor senatori, aș vrea să subliniez, cu mare părere de rău, că Guvernul anterior a fost foarte bogat în proiecte și hârtii și destul de sărac în realizări.

S-a mers pe principiul "am zis, am scris, s-a rezolvat!", și cam așa a fost și cu spitalele de urgență care au fost puse într-un program foarte frumos și care trebuiau să fie deschise în 2007.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Sorina Luminița Plăcintă (PD-L) - declarație politică având ca titlu Până când pot vinde viticultorii vinul la preț de apă minerală?;

Doamna senator Sorina Plăcintă, ultimul vorbitor pe lista noastră.

   

Doamna Sorina Luminița Plăcintă:

Domnule președinte al Senatului,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Până când pot vinde viticultorii vinul la preț de apă minerală?"

După suprafața ocupată cu viță-de-vie, România ocupă locul 9 în lume, înaintea României fiind Franța, Italia, Spania, America, Portugalia, Turcia, Iran și China.

În ultimii 18 ani, România a produs între 4,5 milioane hectolitri de vin și 7,6 milioane hectolitri de vin, cu o producție medie anuală de 5,5 milioane hectolitri.

În ultimii ani însă în România a avut loc un proces continuu de degradare a plantațiilor viticole de dimensiuni mici și medii, determinat de incapacitatea financiară a producătorilor particulari de a întreține corespunzător plantațiile, în aceeași situație găsindu-se și unele societăți comerciale.

În același timp, s-a constatat o îmbătrânire a patrimoniului viticol ca urmare a scăderii ritmurilor noilor plantări.

În aceste condiții, beneficiind și de facilități moștenite de la fostul Guvern, marii îmbuteliatori preferă să importe din Italia, Spania sau Moldova vin de calitate îndoielnică, ieftin, în detrimentul vinului produs la noi.

Acest fapt a doborât, practic, prețul vinului, care anul trecut se achiziționa de la producătorii individuali cu 1 până la 1,5 lei pe litru.

Poate unii dintre noi consideră că în vreme de recesiune economică viticultura nu reprezintă o prioritate, că se poate trăi și fără vin, așa cum putem trăi și fără țigări sau băuturi tari.

La prima vedere, pare adevărat, dar ce ne facem cu oamenii care trăiesc numai din această activitate, care nu știu și nu au condiții să facă altceva și care au ajuns la limita sărăciei?

Am să vă dau un mic exemplu.

În județul Vrancea sunt aproape 32.000 de gospodării în zona viticolă, ceea ce înseamnă aproximativ 100.000 de locuitori pentru care munca în vie este un mod de viață.

Ce ar trebui să facă ei?

Litrul de vin a ajuns să coste cât litrul de apă minerală și, în aceste condiții, vânzarea nu acoperă nici măcar prețul de producție.

Așa se face că, la ora actuală, există sute de tone de vin natural în butoaiele producătorilor, de cea mai bună calitate, cu care nu au ce să facă.

Atât calitatea muncii acestor oameni, cât și cea a vinurilor sunt indiscutabile.

Ei nu merită ca întregul sector economic din care își câștigă pâinea să intre în faliment total.

Dacă nu vom lua măsuri imediate, riscăm ca această activitate, care dăinuie de sute de ani, să dispară complet.

Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru a vă convinge de situația deosebit de gravă în care se află acești oameni, vă invit să-i cunoașteți.

Miercuri, 8 aprilie, în foaierul Senatului am organizat o mică expoziție cu degustare de vinuri, ai cărei protagoniști vor fi chiar producători autentici de pe meleagurile vrâncene.

Vă invit, așadar, să vedeți rezultatele muncii lor și, mai ales, să le ascultați necazurile pe care am convingerea că, dacă ne vom canaliza eforturile, le vom putea rezolva.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, doamna senator.

Dacă ne invitați, venim cu plăcere.

 
  Gheorghe Bîrlea (PD-L) - declarație politică intitulată De la retorica politică la ratarea politicianistă;

Vă cer scuze, am omis un ultim vorbitor din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Gheorghe Bîrlea.

Domnule senator, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Declarația mea politică se intitulează "De la retorica politică, la ratarea politicianistă".

Domnule președinte, Distinse colege și colegi senatori, Mi-am dorit, ca senator la primul mandat, odată cu începerea noii legislaturi, să constat că discursul parlamentar recuperează din vigoarea retorică de altădată pe care o pierduse de-a lungul ultimelor cicluri parlamentare.

Transferarea substanței procesului legislativ către comisiile de specialitate lăsase aula Parlamentului fără acele accente de elocință ale discursului care au fost gloria multor personalități de marcă ale politicii românești.

În istoria democratică a României retorica parlamentară a constituit subiect de interes maxim pentru opinia publică.

Cronica parlamentară a pierit ca gen publicistic în România odată cu dispariția din Parlament a discursului menit să convingă și adversarii politici de adevărul unor fapte.

Conform definiției din dicționar, retorica reprezintă "arta de a vorbi frumos, arta de a convinge un auditoriu de justețea ideilor expuse printr-o argumentație bogată, riguroasă, pusă în valoare de un stil ales".

Avem, deci, de-a face cu o artă, dar o artă cu menire practică, nu doar să ne satisfacă simțul estetic, să ne îndemne să ne gândim la unele aspecte ale vieții sau să ne inspire anumite stări și sentimente.

Retorica și, în particular, retorica parlamentară trebuie să convingă auditoriul chemat să voteze de adevărul tezei susținute de vorbitor.

Teoretic, se poate spune că disciplina de partid anulează uneori eficiența unui discurs parlamentar de calitate, că nu mai contează cine și cum are dreptate sau cine și cum prezintă realitatea pentru a-și convinge până și adversarii politici de adevărul rostit dacă adversarii politici vor vota, oricum, împotrivă, din pricina punctului lor de vedere politic.

Practic, doar acum două săptămâni și încă de două-trei ori am asistat la un discurs extrem de convingător, susținut de un coleg de grup parlamentar PD-L, în urma căruia senatorii din toate partidele politice au votat un amendament.

Prin urmare, se poate, dacă logica și onestitatea expresivă și convingătoare în formă și conținut stau la baza construcției discursului politic.

Din păcate însă, avem și un alt fel de retorică parlamentară: stiluri polemice, discursuri construite cu talent de poet, care ar putea fi considerate bijuterii ale genului dacă și-ar atinge ținta, adică să convingă.

Ele ar fi convingătoare dacă nu ar face abstracție de realitate.

Elocința retorică nu poate fi obținută decât atunci când discursul pleacă de la date incontestabile, de la ipoteze, în limbaj matematic.

Or, în situația unor colegi a căror efervescență retorică monopolizează adesea microfonul Senatului, tocmai baza lipsește pentru a fi convingători.

Unii dintre ei au contribuit esențial la construcția realității pe care o înfierează și par a fi revenit brusc la inocență, uitând deliberat propriile fapte de ieri doar pentru faptul că sunt în opoziție. Și reciproca este valabilă: a te afla la putere presupune implicit respect pentru alteritate.

Rezultatul unor astfel de atitudini parlamentare nu mai poate fi considerat retorică politică, ci, mai degrabă, ratare politicianistă.

Distinși colegi, Dincolo de jocul de cuvinte care vă poate plăcea sau nu, rămâne tristețea din spatele unor astfel de manifestări.

Așa am pierdut, de-a lungul timpului, încrederea populației în clasa politică.

Prin continuarea manifestărilor de tip politicianist, eliminăm orice speranță în recuperarea credibilității pierdute.

Ar trebui, ar fi util pentru toată lumea ca fiecare dintre noi să lupte să înlocuiască manifestările demagogice cu puncte de vedere bine argumentate, pertinente, care să aducă un plus de rigoare, de onestitate, în acord cu responsabilitățile noastre, cu realitățile cotidiene.

Cu siguranță că astfel vom recupera, implicit, și frumusețea, și utilitatea retoricii politice autentice, repoziționând mai prestigios statutul nostru de parlamentari aleși prin vot uninominal.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim domnului senator.

 
  Liviu Câmpanu (PNL) - declarație politică având ca temă cazul cetățeanului George Becali;

În intervalul rămas la dispoziția Grupului parlamentar al PNL liderul grupului ne-a informat că domnul senator Liviu Câmpanu ar dori să prezinte o declarație.

Vă rog, dacă vă puteți încadra în timpul rămas la dispoziția grupului dumneavoastră.

   

Domnul Liviu Câmpanu:

Mulțumesc frumos.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să vă vorbesc câteva cuvinte despre cazul cetățeanului George Becali.

Nu vreau să discutăm despre Gigi Becali, patronul clubului de fotbal "Steaua" sau despre Gigi Becali, om politic.

Ceea ce i se întâmplă astăzi unui cetățean român care, în urmă cu câteva luni, a fost furat și care și-a recuperat obiectul furat și s-a autodenunțat public este anacronic.

Victima furtului stă în pușcărie, iar hoții și șantajiștii dau declarații la televizor.

Aceasta să fie, oare, menirea justiției în România, ca, pe baza oricăror denunțuri lipsite de probe, să transforme victima în acuzat? Acest lucru i se poate întâmpla oricărui cetățean român care supără pe cineva.

Ceea ce i s-a întâmplat lui Gigi Becali nu rezidă în calitatea lui de cetățean al României, ci în calitatea de om cu mare impact media, pentru că era foarte necesar, în condițiile în care se acutizaseră discuțiile publice cu privire la averea familiei Băsescu, să se schimbe focusarea media pe alt eveniment.

Este evident că cine a încălcat legea trebuie să răspundă civil sau penal pentru acest lucru.

De ce nu a fost arestat Becali în urmă cu două luni? De ce nu a fost arestat Becali în "cazul scandalului valiza" sau când a fost discuția legată de schimburile de terenuri cu Ministerul Apărării Naționale?

Simplu: pentru că acum era nevoie de acest lucru pentru a disimula discuțiile cu privire la clanul Băsescu.

Nu cred că suntem în situația ca reprezentanți ai unei țări europene, de dragul cuiva sau - și mai grav! - la comanda cuiva, justiția românească să devină un spectacol sau, cum ar spune un clasic liberal în viață, pe care îl parafrazez, nu cred că avem nevoie de o justiție atât de transparentă încât să se vadă Cotroceniul prin ea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Aș vrea să vă informez că următorii colegi și colege senator au depus declarații politice și ele sunt considerate ca făcând parte integrantă din stenograma ședinței noastre de astăzi.

 
   

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnii senatori Marius Gerard Necula, Mihaela Popa, Alexandru Mocanu, Mircea Marius Banias, Iulian Urban, Dumitru Florian Staicu, iar din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marian Cristinel Bîgiu.

Considerăm aceste declarații ca făcând parte integrantă din ședința noastră de astăzi.

 
   

Următoarele declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse la secretariatul ședinței:

 
  Doina Silistru (PSD) - prezentarea în rezumat a declarației politice având ca temă Ziua Mondială a Luptei împotriva Autismului;

Doamna Doina Silistru:

Ziua Mondială de Luptă împotriva Autismului a fost declarată de Adunarea Generală a ONU la data de 18 decembrie 2007, cu scopul de a sensibiliza opinia publică mondială asupra acestei maladii și pentru a insista asupra importanței unui diagnostic și a unui tratament timpuriu.

Medicii neurologi spun că micuții cu autism nu suferă de o boală psihică, ci de o tulburare severă de dezvoltare de natură neurobiologică care-i interiorizează și îi face să trăiască într-o lume a lor.

Autismul este tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de tulburări de dezvoltare cunoscut sub numele de tulburări din spectrul autismului - TSA.

Persoanele cu autism nu ajung să înțeleagă că oamenii au informații, sentimente și scopuri diferite de ale lor, vor fi incapabile să înțeleagă sau să anticipeze acțiunile celorlalți oameni, sunt condamnate să nu se poată integra în colectivitate.

Tulburarea se manifestă în prima copilărie, între un an și jumătate și trei ani.

Nu poate fi diagnosticată la naștere pentru că semnele nu apar sau nu pot fi ușor identificate înainte de 18 luni.

În ultimii ani, cercetătorii recunosc tot mai mult faptul că se pot observa anumiți "precursori" ai acestor tipare comportamentale în etape de dezvoltare ale copilului mult mai timpurii, numărul de instrumente care încearcă să detecteze autismul la vârste mai mici de 18 luni fiind și el în creștere.

Uneori există o perioadă de dezvoltare aparent normală, după care copilul se izolează și pierde din abilitățile dobândite.

Poate fi vorba de o pierdere a utilizării cuvintelor folosite de copil până atunci, de pierderea contactului vizual, a interesului pentru joc sau de retragere socială.

În mod obișnuit, autismul este diagnosticat mai devreme mai ales dacă este acompaniat de retard mintal și este mai puțin diagnosticat printre copiii și adolescenții cu o inteligență medie sau superioară mediei.

În trecut, autismul era considerat o tulburare rară.

Acum este acceptat faptul că această tulburare nu este atât de rară (autismul se întâlnește mai des decât sindromul Down sau paralizia cerebrală, de exemplu).

În întreaga lume 5 din 10.000 de persoane au autism clasic, "autismul lui Kanner", iar aproximativ 20 din 10.000 de persoane au tulburări din cadrul întregului spectru al autismului, după Wing și Gould (1970).

Simptome obișnuite ale autismului sunt acțiunile repetitive/monomane, contactul și comunicarea limitată cu alte persoane și interesele foarte restrânse.

Răspândirea bolii este de aproximativ 6 la 1.000 de persoane și este de trei sau de patru ori mai des întâlnită la băieți decât la fete.

Există diferite grade de autism, de la cel sever, care implică adesea și handicap mintal, până la forme de autism care îi permit persoanei să ducă o viață relativ normală.

Unul din 150 de copii din întreaga lume suferă de autism, unul din 104 băieți are tulburări din spectrul autist și 67 de copii sunt diagnosticați zilnic cu asemenea tulburări.

Un caz nou de autism este descoperit la fiecare 20 de minute și mult mai mulți copii vor fi diagnosticați în acest an cu autism decât cu SIDA, diabet sau cancer.

Specialiștii atrag atenția asupra semnelor care pot arăta că un copil este în risc sau ar trebui evaluat pentru ca el să aibă o dezvoltare normală:

  1. Fără zâmbete largi sau alte expresii calde de afecțiune către vârsta de 6 luni și după.
  2. Lipsa răspunsului la sunete, zâmbete sau alte expresii faciale până la vârsta de 9 luni și după.
  3. Lipsa primelor semne de limbaj până la 12 luni.
  4. Fără răspuns la gesturi cum ar fi: a arăta cu degetul, a privi, a căuta sau a face cu mâna până la 12 luni și după.
  5. Lipsa oricărui cuvânt până la 16 luni.
  6. Lipsa unor propoziții din două cuvinte, cu sens (fără imitație sau repetiție), până în 24 luni.
  7. Lipsa răspunsului când copilul este strigat, de la 10 luni și după.
  8. Orice pierdere a limbajului sau a abilităților sociale la orice vârstă.

Deși există o componentă genetică, transmiterea autismului nu respectă un model clar.

Expunerea fătului la virusul rubeolei, la alcool și acid valproic poate produce autism.

Expunerea la thalidomida în zilele 20-24 de sarcină produce boala.

Prin intervenții specializate se pot obține rezultate ameliorate.

În România nu se știu foarte multe despre autism.

Pe cât de puține sunt cunoștințele despre această afecțiune, pe atât de slab este ajutorul pe care îl primesc copiii autiști.

Din păcate, nu există centre specializate de tratare a autismului.

Asigurarea unui asemenea tratament necesită costuri foarte mari, aproape imposibile pentru un părinte cu un venit mediu.

Mai mult de 3.000 de copii sunt diagnosticați cu tulburări din spectrul autist, potrivit estimărilor specialiștilor.

Dintre aceștia, doar 1.000 urmează tratamente.

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile a lansat în noiembrie 2008 programul numit "Împreună învingem autismul!", o campanie de strângere de fonduri concepută pentru ca toți copiii cu aceste tulburări să înceapă sau să continue terapia ABA, respectiv Analiza Comportamentală Aplicată, recunoscută pe plan mondial ca fiind un tratament eficient pentru recuperare.

Potrivit reprezentanților fundației, terapia unui copil cu autism costă cel puțin 1.000 de euro lunar, bani necesari pentru plata materialelor și a terapeuților.

Statul român oferă părinților copiilor cu autism un ajutor de handicap de numai 500 de lei pe lună.

Deocamdată, nu există un tratament biomedical al autismului.

Dintre toate terapiile existente, ABA, respectiv Analiza Aplicată a Comportamentului, încercată pentru prima dată de dr.Ivar Lovaas de la UCLA în anii '60, este un program de învățare care lucrează sistematic la înlăturarea "trăsăturilor" autismului până când copilul nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru a se considera că are această afecțiune.

Sistemul este foarte intensiv, dar s-a dovedit a avea extrem de mult succes în aproape toate cazurile de autism.

Sistemul de învățare ABA divide orice sarcină în sarcini mai mici și pune un accent foarte mare pe răsplătirea copilului atunci când lucrează bine.

Nu există nicio pedeapsă fizică în tot sistemul.

Terapia începe într-o structură foarte rigidă, dar în mod gradat ia forma unui mediu tipic de școală.

Cei mai mulți părinți care perseverează cu programul timp de doi până la trei ani pot să-și canalizeze cu succes copiii către normalitate.

Cercetările au indicat că intervenția comportamentală timpurie, de cel puțin doi ani, la vârsta preșcolară poate aduce îmbunătățiri semnificative ale IQ-ului și abilităților de limbaj pentru foarte mulți copii cu tulburare din spectrul autist.

Imediat ce autismul este diagnosticat, intervenția comportamentală poate începe.

Programele eficiente se focalizează pe dezvoltarea comunicării, abilităților sociale și cognitive.

Cercetătorii americani au descoperit că pacienții care își fac tratamentul într-o cameră de decomprimare dezvoltă anumite abilități de socializare.

Studiul nu a reușit să demonstreze că rezultatul pozitiv poate fi obținut pe termen lung, dar ameliorează starea pacienților într-un timp foarte scurt.

Oxigenul reduce inflamațiile din creier și permite o circulație mai bună a sângelui.

La cercetare au participat 62 de copii cu vârste cuprinse între doi și șapte ani.

După 40 de ore de terapie, aceștia au dezvoltat mai multe abilități de comunicare.

Tratamentul este însă costisitor, pentru că o astfel de cameră costă între 14.000 și 17.000 de dolari.

Stimați colegi,

Ziua Mondială de Luptă împotriva Autismului are ca obiectiv fundamental informarea publică și conștientizarea față de problematica autismului.

Cu puțin timp în urmă, cei care sufereau de autism erau marginalizați, plasați în instituții sau considerați cazuri de netratat, cauze pierdute.

Astăzi, din păcate, această realitate este încă răspândită în multe părți ale lumii.

Acești copii, băieți și fete, au nevoie de intervenție urgentă, cum ar fi acordarea de sprijin pentru dezvoltarea comunicării și a trăsăturilor sociale și cognitive.

Autismul afectează copii din toate țările, indiferent de rasă, credință, nivel educațional sau venituri.

Din această cauză este important ca societatea, în ansamblu, clasa politică și experții, în special, să fie mai implicați, empatici și mai deschiși în fața acestor probleme și împreună să încercăm aducerea acestor copii în lumea reală, indiferent de costurile pe care le vom plăti.

Mulțumesc.

  Marius Gerard Necula (PD-L) - declarație politică având ca titlu ArcelorMittal Galați, la răscruce de criză (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Marius Gerard Necula:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi este intitulată "ArcelorMittal Galați, la răscruce de criză".

Criza mondială a afectat una dintre cele mai importante ramuri industriale românești: siderurgia.

Efectele internaționale și-au făcut simțită prezența și în România, afectând activitatea celui mai mare, încă, combinat siderurgic din sud-estul Europei.

ArcelorMittal Galați este cel mai mare agent economic și contribuabil din țară și, în același timp, cel mai mare exportator dintre companiile naționale, având la această oră 12.600 de angajați, la care se mai adaugă încă 4.500 de locuri de muncă pe platforma siderurgică, care depind în mod direct de activitatea acestui combinat.

Nu este lipsită de interes informația că în 1990 pe platforma Sidex lucrau peste 50.000 de oameni.

În condițiile în care ArcelorMittal Galați nu mai produce nici 3 milioane de tone oțel anual, conducerea combinatului a luat decizia ca începând cu 1 aprilie toți salariații să intre în șomaj tehnic, prin rotație, timp de 10 zile.

Măsura urmează să fie aplicată de-a lungul lunilor aprilie, mai, iunie.

Pe perioada de șomaj tehnic, salariații, inclusiv reprezentanții conducerii, vor primi 75% din salariu, scăderea producției obligând aplicarea politicii tăierii costurilor cu salariile.

Restrângerea activității Combinatului ArcelorMittal Galați are efecte economice devastatoare asupra economiei locale, ce poate fi considerată monoindustrială.

Șantierul naval Damen, Portul Mineralier, Portul Bazinul Nou, Portul Docuri, NAVROM, ICMRS, Atlas, INTFOR, Mehid, INETOF sunt numai câteva dintre societățile prelucrătoare, aflate pe orizontală, afectate de criza din siderurgie.

Aceste societăți, până ieri producătoare de profit, azi produc șomeri pe bandă rulantă.

Ultima analiză a specialiștilor în economie situa județul Galați pe primul loc în topul comunităților celor mai afectate de criză.

Dar dependența de ArcelorMittal Galați nu este numai a companiilor mari aflate în relație directă, ci și a agenților economici cu activități complementare pe piața serviciilor și bunurilor de consum.

Devine vital ca de la nivel guvernamental să existe o strategie a României cu privire la sectorul siderurgic, la modul în care poate fi relansată cererea internă, aflată în strânsă dependență cu piața externă.

Este necesar ca Guvernul să aibă, în cel mai scurt timp, un punct distinct pe ordinea de zi la care să fie discutată și analizată situația siderurgiei românești.

Sprijinirea industriei siderurgice nu este numai apanajul autorităților centrale, ci și al celor locale care trebuie să creeze facilități pentru relansarea acestui sector.

Facilitățile nu trebuie create numai pentru ArcelorMittal, ci și pentru companiile aflate în relație directă, astfel încât să fie redus impactul negativ asupra locurilor de muncă.

Se așteaptă și din partea patronatului, și a conducerii executive a ArcelorMittal o atitudine cooperantă, printr-o politică de prețuri preferențiale pentru piața locală și stimularea producției capacităților mici și mijlocii de prelucrare, care să devină un tampon pentru preluarea sau punerea la dispoziție de personal calificat.

Un fapt pozitiv este reprezentat de demararea consultărilor dintre reprezentanții ministerului de resort, autorități locale, parlamentari, conducerea ArcelorMittal și sindicate pentru găsirea celei mai bune variante în vederea diminuării efectelor crizei asupra locurilor de muncă, veniturilor angajaților, relansării producției.

Industria siderurgică românească a demonstrat că este o sursă importantă pentru bugetele centrale și locale, fiind una dintre ramurile industriale strategice pe care economia românească se poate sprijini în relansarea postcriză.

  Mihaela Popa (PD-L) - declarație politică cu titlul Fondurile europene pentru romi doar pe hârtie? (declarație politică neprezentată în plen);

Doamna Mihaela Popa:

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Fondurile europene pentru romi doar pe hârtie?".

Peste două zile, pe 8 aprilie, sărbătorim Ziua Internațională a Romilor.

Este vorba de a doua minoritate, ca populație, din România, după cea maghiară.

Dacă datele oficiale vorbesc de o populație romă de aproximativ 540.000 de persoane, Fundația Soros avansează un număr mult mai mare: 1,5-2 milioane de persoane.

Doamnelor și domnilor senatori, Știm că populația romă, atât cea din România, cât și cea din toată Uniunea Europeană, se confruntă cu o problemă serioasă și complexă, o problemă de imagine și o problemă de fond.

Dacă în ceea ce privește problemele de imagine ale acestei comunități soluțiile sunt ceva mai facile, problemele de fond constituie o prioritate la nivel european.

România trebuie să se racordeze la aceste politici europene, inclusiv în această chestiune.

Vorbim aici de politici coerente de incluziune socială, civică, economică și politică, vorbim de garantarea șanselor egale etnicilor romi într-un sistem democratic, de acces fără discriminare la un loc de muncă sau la educație.

România are în prezent o strategie asumată în ceea ce privește comunitatea romă, cuprinsă în programul de guvernare al Cabinetului Emil Boc.

Depinde însă de noi ca planurile de pe hârtie să fie transpuse în practică.

Stimați colegi,

Știm că România a primit în ultimii ani fonduri europene consistente pentru ameliorarea sau rezolvarea problemelor romilor.

Milioane de euro au fost distribuite în sănătate, piața muncii sau în educație.

Din păcate, banii au venit, s-au cheltuit și s-au dus, iar marea majoritate a problemelor a rămas nerezolvată.

Nu lipsa banilor reprezintă problema principală în acest caz, ci modul în care sunt folosiți.

Un exemplu concludent este educația, unde granturile au fost uriașe.

Prin linia de finanțare PHARE "Acces la educație pentru grupurile dezavantajate" s-au desfășurat, începând din anul 2001, proiecte de granturi, prin Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, de care au beneficiat toate județele țării (PHARE 2001 - cu focalizare pe romi, PHARE 2003, PHARE 2004, PHARE 2005 și, în derulare acum, PHARE 2006).

Toate aceste proiecte depuse de ISJ-uri au avut ca grup țintă populația de etnie romă.

Granturile județene au constat în sume, uneori de peste 600 de mii de euro, pentru aplicațiile județene.

Efectele aplicării acestor programe de facilitare a accesului la educație pentru romi s-au lăsat și se lasă așteptate.

După încheierea oficială a proiectelor, cu toate că era prevăzut în contract ca ISJ și CJ (cei doi parteneri obligatorii) să asigure sustenabilitatea acestor proiecte, acest lucru s-a realizat în foarte puține cazuri și cu mari sincope.

Continuarea programului de educație remedială (ceea ce spune acum doamna ministru că s-ar putea intitula și "school after school"), prin care elevii beneficiau de o masă la prânz, nu se mai realizează, mediatorii școlari care au fost formați profesional nu sunt angajați, asigurarea de servicii prin profesori de sprijin sau centre de resurse nu a fost finanțată pentru a putea fi continuată etc.

În județul Iași, o școală care a fost beneficiară a acestui proiect a fost Școala "Nicolae Tonitza", Iași, o școală situată în apropierea unei comunități mari de romi, cu serioase probleme socio-economice.

După finalizarea proiectului, cu toate că s-a investit o sumă mare în amenajarea spațiilor și a școlii și în dotarea acesteia cu materiale și mijloace didactice, acum nu se mai întâmplă mare lucru.

Mediatorul școlar nu a mai fost angajat, iar școala nu mai beneficiază de serviciile acestuia, programul "A doua șansă" nu a fost extins, iar spațiile, o parte din ele, au fost desființate pentru că școala s-a unit cu un grup școlar, prin decizia ISJ Iași, iar elevii nu mai pot beneficia de activitățile interculturale, și nici de programul de educație remedială.

Întrebările care rămân sunt:

Cum și de ce au fost cheltuite cele 600.000 de euro pentru fiecare județ? Numai pentru salarii?

De ce a fost necesar să se investească o sumă de aproximativ 30.000 de euro într-o școală în care nu mai există sprijin pentru copiii defavorizați?

De ce ISJ a ales ca acea școală să fie, practic, desființată?

De ce Ministerul Educației, Cercetării și Inovării nu a asigurat o monitorizare mai atentă asupra asigurării sustenabilității acestor proiecte?

Cine este tras la răspundere sau va fi tras la răspundere pentru toate acestea? Probabil nimeni, iar acesta a fost un simplu exemplu.

Sustenabilitatea proiectelor care au obținut bani europeni trebuie monitorizată pentru ca inițiativele să se transforme în efecte durabile, continuate pe termen lung, în sprijinul beneficiarilor țintă.

Vă mulțumesc.

  Alexandru Mocanu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Să respectăm legea! (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Alexandru Mocanu:

Declarația mea politică se intitulează "Să respectăm legea!".

De vreo zece zile parcă am înnebunit cu toții.

Pare că nu ne mai pasă de criză, nu ne mai temem de pierderea locului de muncă, pensiile și salariile mici nu mai sunt o preocupare, până și tăierea sporurilor cu care ne mai rotunjim veniturile pare a nu mai interesa pe nimeni.

Așa să fie? Bineînțeles că nu.

Toate îngrijorările și preocupările de mai sus sunt la fel de actuale, dacă nu și mai dihai.

Și atunci ce se întâmplă? Se întâmplă că, intrând în an electoral, mai abitir decât politicienii, mai toată mass-media a intrat în campanie electorală, mai precis într-o anume campanie electorală.

În ce sens? În sensul că dacă se fură un ou sau un bou, dacă ceva se construiește ori se prăbușește, dacă niște babe îl ocărăsc pe preotul satului acuzându-l de cine știe ce măscări, dacă beizadeaua nu știu cui face vreo trăsnaie ori, pur și simplu, dacă cineva încalcă legea sau e acuzat de acest lucru, atunci, de bună seamă, vinovat nu poate fi decât "vinovatul de serviciu" Traian Băsescu, Președintele României.

Eu nu-l apăr pe domnul președinte - s-a dovedit în atâtea rânduri că nu are nevoie de așa ceva -, dar nu pot să nu întreb: cui folosește această abordare? Este aceasta și părerea teleormănenilor, să zicem, din Beuca, Stejaru, Mârzănești, Crângu, Suhaia, Siliștea ori Răsmirești?

Asta să-i preocupe astăzi oare pe angajații de la "Robema", "Rulmentul", ori combinatul din Turnu Măgurele?

Nu, singur că nu!

Pare că majoritatea mass-media s-a întors cu spatele la cetățean.

De ce? Greu de spus, dar vom afla, cu siguranță, pentru că, până la urmă, își vor da arama pe față și vor pierde din nou, în sensul că majoritatea cetățenilor acestei țări nu le va urma exemplul sau îndemnul și, la fel ca după referendumul de demitere a președintelui din mai 2007, nici de această dată nu-și vor cere scuze pentru simplul motiv că tonomatele nu sunt programate și pentru așa ceva.

Ele fac un singur lucru: cântă ce li se plătește, și acest lucru, pe zi ce trece, se vede din ce în ce mai bine.

Iar pentru a-și atinge scopul nu se sfiesc să se folosească de unele cadavre politice dezgropate din locul unde le așezase istoria recentă a României.

I-am numit aici pe Victor Ciorbea, Mugur Ciuvică și pe alți câțiva a căror unică prestație este aceea că: "Și-n culcare, și-n sculare, / Și ziua-n amiaza-mare, / Dacă-i întrebi:

Ce vă doare?, / Strigă cât pot ei de tare: / Băsescu de ce nu moare?!"

De câteva zile, în mass-media noastră se poartă cazurile Popoviciu și Becali și se încearcă determinarea politicienilor de a se poziționa politic ori de partea lui Popoviciu, ori de partea lui Becali și, de bună seamă, orice ar face împricinații, ni se prezintă că "sunt în mână" cu Traian Băsescu.

În ceea ce mă privește, doresc să fiu foarte clar:

  • Dacă Popoviciu a încălcat legea când și-a însușit terenul din Băneasa și/sau când a realizat cartierul rezidențial, să plătească!
  • Dacă alții, indiferent cine ar fi aceștia, au încălcat legea pentru a-i permite lui Popoviciu să-și însușească terenul și/sau să realizeze cartierul rezidențial, să plătească!
  • Dacă Becali a încălcat legea când i-a reținut pe cei care i-au furat mașina, să plătească!
  • Chiar dacă au adus-o înapoi, hoții care i-au furat mașina lui Becali să plătească!

Să plătească!, adică să suporte consecințele legii, în conformitate cu gravitatea faptei comise.

Nu politicienii, nu jurnaliștii, nu analiștii, și nu gloata hotărăsc vinovățiile în țara asta.

Justiția este singura îndrituită să hotărască cine și în ce măsură a încălcat legea și cine și în ce măsură trebuie să plătească.

Toți cetățenii români trebuie să respecte legea.

Ca om politic responsabil, nu este normal să comentez un caz aflat în anchetă penală.

Astăzi, pentru mine și pentru colegii mei din PD-L, preocuparea de căpătâi este găsirea de măsuri pentru a asigura oamenilor o viață suportabilă pe timp de criză.

Acuzațiile referitoare la implicarea președintelui Băsescu în cazul Becali, proferate de politicieni ai PSD și de o parte a mass-media, cu cadavrele lor cu tot, sunt, iertați-mă, niște gogoși răsuflate.

Președintele Băsescu a devenit o obsesie pentru mulți politicieni și pentru o bună parte a mass-media.

Pentru orice se întâmplă rău sau nedorit în România de vină, invariabil, este președintele Băsescu.

În timp ce președintele Băsescu se află, alături de Guvernul Boc, în campania împotriva crizei, mulți lideri PSD și PNL, precum și mare parte din mass-media sunt în plină campanie electorală.

Preocuparea lor obsesivă este atacarea și compromiterea cu orice preț și în orice chip a președintelui Băsescu, fapt care confirmă spaima lor față de poziționarea lui în topul încrederii românilor.

Este treaba liderilor PSD și PNL să se lupte pentru o intrare, de pe locul doi, în cursa electorală prezidențială, dar, față de cetățeni, este o nesimțire să ignori efectele economice și sociale ale crizei.

  Mircea Marius Banias (PD-L) - declarație politică intitulată NATO - o alianță puternică și credibilă (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Mircea Marius Banias:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "NATO - o alianță puternică și credibilă".

Summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, găzduit la sfârșitul săptămânii trecute de Franța și Germania, a marcat o nouă etapă în istoria de 60 de ani a Alianței.

Pentru noi, ca români și est-europeni, este îmbucurător faptul că NATO continuă să se extindă în estul Europei.

Primirea Croației și Albaniei ca membri deplini - la un an de zile de la invitarea lor în Alianță, la summitul de la București - este un semnal pentru robustețea NATO și pentru atractivitatea umbrelei de securitate pe care NATO o garantează.

Mai mult, faptul că această politică a ușilor deschise este menținută, prin menționarea nominală a unor țări din fosta Iugoslavie încă nemembre (Serbia, Muntenegru și Bosnia-Herțegovina), arată dorința NATO de a-și asuma în continuare politica de extindere spre est, caracteristică perioadei de după încheierea Războiului Rece.

NATO este pregătită, atunci când evoluțiile interne și condițiile geopolitice o vor permite, pentru integrarea de noi state europene, inclusiv vecine României.

Este de salutat, totodată, reintrarea Franței în comandamentul militar integrat al NATO, la mai bine de 40 de ani de la retragere.

Această decizie sporește coeziunea Alianței și demonstrează interesul Franței pentru implicarea mai puternică în stabilitatea strategică a Alianței.

Solidaritatea deplină a statelor membre reprezintă unul dintre bunurile cele mai de preț ale NATO și sursa cea mai importantă a credibilității ei.

Trebuie să ne rețină atenția și faptul că acest summit a lansat procesul de realizare a Noului Concept Strategic al NATO, care va rezulta în adoptarea unei noi viziuni (la viitorul summit programat în Portugalia) asupra rolului Alianței în noile condiții ale începutului de secol al XXI-lea.

În același timp, apreciez reluarea relației NATO cu Rusia, dar - în egală măsură - și sublinierea făcută de Alianță în legătură cu dezacordurile importante din această relație.

Consider, în acest context, că parteneriatul dintre NATO și Rusia este un element strategic în asigurarea securității euroatlantice și un factor important în succesul gestionării unor amenințări globale precum proliferarea nucleară sau terorismul internațional.

De asemenea, faptul că NATO își reafirmă poziția favorabilă rezolvării "conflictelor înghețate" din zona Mării Negre servește intereselor strategice ale României de a aduce pacea, stabilitatea și prosperitatea în zona Mării Negre.

În final, salut unitatea de vederi care a dominat întâlnirea NATO, ca și faptul că divergențele din trecut din relațiile dintre Statele Unite ale Americii și unele țări ale Europei Occidentale au fost depășite.

Consolidarea relațiilor transatlantice este în interesul clar al României, în condițiile în care țara noastră are un parteneriat strategic cu Statele Unite, pe care și-l dorește continuat și îmbunătățit.

Consider că NATO - singura alianță politico-militară cu vocație mondială - rămâne un garant important al securității și păcii internaționale și un reper stabil într-o lume confruntată cu amenințări din ce în ce mai diverse și mai semnificative.

Astăzi, la 5 ani de la integrarea efectivă a României în NATO, putem spune că efortul național a meritat să fie făcut, iar consensul intern asupra apartenenței noastre la NATO

este în continuare intact.

Consider că România își găsește din ce în ce mai bine locul în Alianță și e în măsură să contribuie, în anii ce vor veni, la creșterea capacității NATO

de furnizor de securitate la nivel european și global.

Vă mulțumesc.

  Iulian Urban (PD-L) - declarație politică având ca titlu PD-L are nevoie să strângă rândurile și să ia măsuri numai în interesul românilor (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Iulian Urban:

Declarația politică de astăzi se intitulează "PD-L are nevoie să strângă rândurile și să ia măsuri numai în interesul românilor".

PD-L este în fața unor provocări istorice nemaiîntâlnite până acum în istoria acestui partid.

Se află la guvernare, trebuie să suplinească și lipsurile, ezitările și derapajele partenerilor de guvernare de la PSD, astfel încât trebuie să muncească înzecit, trebuie să ia măsuri care, în egală măsură, să salveze economia națională, să o ajute să se redreseze după jaful din timpul fostului Guvern, când numai pomenile electorale au consumat 3 miliarde de euro, însă trebuie să adopte și măsuri care să vină ca o mână puternică de ajutor pentru românii greu încercați de experimentele economice ale ultimilor 19 ani.

Nu este ușor, însă este nevoie, mai ales în condițiile actuale în care, întrucât a deranjat afacerile subterane ale celor care au furat până acum, se trezește în fața unei coaliții care dorește să mențină și să perpetueze moda devalizării economiei naționale.

În egală măsură, PD-L trebuie să rămână alături de alegătorii săi, iar acest lucru se poate face numai prin măsuri care să nu îngreuneze situația socială și economică a acestora.

Este crezul care, în primul rând, m-a adus pe mine alături de acest partid, este crezul pentru care alegătorii mei au fost convinși să mă voteze.

Zilele trecute am trimis o scrisoare unui primar dintr-o localitate ilfoveană și i-am cerut să țină cont de faptul că locuitorii unor străzi din oraș i-au cerut să le asfalteze străzile, pentru că efectiv înoată în noroi.

Primarul (PRM) în cauză mi-a transmis faptul că, dacă vreau ca străzile să fie asfaltate, să vin eu cu bani de acasă și faptul că, dacă sunt cuminte, o să mă ia de mânuță să mă ducă el să mă prezinte alegătorilor la alegerile din 2012.

I-am transmis domnului primar că nu am nevoie să fiu prezentat și asociat cu profitorii și oportuniștii, iar oamenii de pe străzile respective au tot dreptul să-i ceară să le creeze condiții ca ei să simtă că trăiesc în România mileniului III, și nu în anii 1500 din Evul Mediu.

Nu pot, ca persoană, și nu putem, ca partid, să abandonăm vreun moment reprezentarea și lupta pentru drepturile românilor, pentru că nu acesta este crezul Partidului Democrat Liberal.

Vedem că subteranii se agită, nu le convine faptul că PD-L are mulți oameni care scot la iveală mârșăvii, blochează jaful din banul public, și chiar pe mine, pentru că am criticat codurile, își închipuie că mă lovesc dacă, de exemplu, prin subterfugii jalnice, mă împiedică să particip la anumite simpozioane.

Aceste aspecte mă fac pe mine și pe colegii mei din PD-L, care sunt dedicați luptei pentru oameni, să ne umplem de îndârjire, să fim și mai hotărâți în ceea ce facem, pentru că puterea noastră vine din puterea oamenilor, iar ura acestora și neajunsurile lor devin neajunsurile și ura noastră.

Nu voi renunța nici eu, și nici colegii mei la lupta noastră, indiferent câți contestatari falși sau canale media ne vor boicota sau ne vor acuza pe nedrept.

Haideți să alegem să rămânem alături de români și de interesul lor și, la rândul lor, românii vor rămâne alături de PD-L.

  Dumitru Florian Staicu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Securitatea energetică a României - o problemă vitală și mereu în actualitate (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Dumitru Florian Staicu:

Declarația mea politică se intitulează "Securitatea energetică a României - o problemă vitală și mereu în actualitate".

Doamnelor și domnilor senatori, Mă adresez astăzi dumneavoastră cu o problemă de care depinde însăși soarta României, existența ei ca națiune prosperă și europeană.

Intenția acestei declarații politice a plecat de la ultimele discuții purtate în Comisia Europeană privind proiectul Nabucco, dar și de la repetatele probleme ale livrării gazului rusesc către țara noastră.

Deși în luna ianuarie a acestui an Comisia Europeană anunța că proiectul Nabucco este în planul energetic al Uniunii și că va fi finanțat de Comisie cu suma de 250 de milioane de euro, în martie, la presiunile altor state membre ale Uniunii, acest proiect a fost scos, practic, de pe lista de priorități a Comisiei.

A fost eliminat cuvântul "Nabucco" din planul de relansare economică a Uniunii și înlocuit cu termenul mult mai generic "proiecte energetice din coridorul sudic".

Este notabilă reacția autorităților române, care a fost una promptă și energică.

Punctul nostru de vedere a fost de a ne opune eliminării termenului explicit "Proiectul Nabucco".

Mai mult decât atât, există indicii că suma de 200 de milioane de euro ar mai putea fi redusă în viitor.

Am văzut cu toții că săptămâna trecută livrările de gaz către România au fost din nou întrerupte din cauza unui eveniment nefericit, o explozie la un gazoduct pe teritoriul Transnistriei.

Stimați colegi, până când ne vom mai permite să stăm cu această sabie deasupra capului?

Cred că prosperitatea economică a României, dar și stabilitatea politică și socială internă atârnă într-un mod hotărâtor și de această problemă a securității energetice.

Nu e deloc obligatoriu ca prin construirea gazoductului Nabucco, care va aduce gaze din Iran și regiunea Mării Caspice, noi să renunțăm la gazul rusesc și la relația pe care o avem cu partenerii noștri ruși.

În acest fel, vom putea avea surse alternative, pentru a nu mai rămâne în pană de gaz în situații critice.

Mai mult decât atât, există și componenta prețului, România putând să primească gaz din conducta unde acesta este mai ieftin.

Securitatea energetică nu se referă însă numai la acest aspect al gazului.

Este un concept mai larg care cuprinde investiție în cercetare pentru descoperirea și exploatarea de noi surse energetice, precum și retehnologizare masivă pentru a scădea consumurile energetice.

Guvernul a reușit să pună la punct reabilitarea termică a blocurilor de locuințe, ceea ce va însemna o economie substanțială.

Cred că este cazul să punem la punct astfel de strategii de economisire a energiei și în ceea ce privește industria.

Mai bine de jumătate din consumul de energie al României este în economie, în industrie acest consum producând 80%

din emisiile de dioxid de carbon în atmosferă.

Numai 20% din aceste emisii sunt produse de transporturi și de populație.

Economisirea energiei prin retehnologizare aduce atât competitivitate pentru firmele românești, costurile energiei reflectându-se în costul produselor sau al serviciilor, cât și o protecție efectivă a mediului ambiant, deci o investiție în sănătatea cetățenilor.

Un simplu exemplu poate releva foarte bine acest aspect.

Astăzi, în România, pentru producerea unui kilowatt/oră se consumă de două ori mai mult gaz decât în Uniunea Europeană doar pentru faptul că acolo se folosește o tehnologie mai nouă, randamentul într-o centrală termică din Germania sau Franța situându-se la 58-60%, pe când în România acesta este de 30-31%.

Sustenabilitatea sectorului energetic, în sensul menținerii dezvoltării, este un lucru prioritar pentru România, iar acest lucru presupune investiții și o regândire a structurii și modului în care sectorul energetic acționează.

Securitatea în alimentarea cu resurse energetice trebuie să constituie, de asemenea, o prioritate.

Acest aspect nu trebuie să fie doar teoretic, ci trebuie să asigure accesul fizic la diverse resurse de energie.

Într-o lume în care ne confruntăm cu acțiuni teroriste și politice care micșorează accesul riscurile sunt importante.

Nu există securitate energetică totală, dar trebuie să gândim o strategie care să răspundă acestei cerințe în așa fel încât riscurile să fie acceptabile, iar costurile să nu fie exorbitante pentru România.

Sustenabilitatea și securitatea înseamnă bani și investiții, care trebuie să se întoarcă la cei care le plătesc pentru a le asigura o calitate mai bună a vieții.

Tendința este de creștere a costurilor acestor surse energetice, iar accesul este din ce în ce mai dificil.

Atât economia, cât și populația resimt major aceste creșteri.

Întreprinderile care au o anumită cantitate de energie înglobată în produsele lor vor deveni puțin competitive, produsele lor devenind mai scumpe.

Industria românească, fără o energie de o anumită valoare, nu poate supraviețui, mai ales în situația de criză economică cu care ne confruntăm.

Energia, prin specificul ei, are o inerție foarte mare.

Trece foarte mult timp între momentul în care iei o decizie și momentul în care aceasta se transformă în realitate.

De exemplu, construcția unei centrale electrice durează șase ani, construcția unui gazoduct poate dura între cinci și zece ani.

De aceea, trebuie să luăm cât mai curând deciziile care se impun, pentru ca peste zece ani să putem vedea rezultatele, dar trebuie să conștientizăm cu toții, doamnelor și domnilor senatori, că acest efort este unul al întregii clase politice și al întregii națiuni, fără de care viața decentă și confortul copiilor și tinerilor din această țară, peste zece ani, vor fi un obiectiv greu de atins.

  Marian Cristinel Bîgiu (PNL) - declarație politică intitulată Goana după bani a Guvernului Boc (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Marian Cristinel Bîgiu:

Declarația mea politică se intitulează "Goana după bani a Guvernului Boc".

Atunci când echipa fostului primar de la Cluj a preluat guvernarea ne așteptam să aibă un început șovăielnic, dar - în egală măsură - ne așteptam să recupereze totuși, destul de rapid, din timiditatea dată de puterea deținută. Și acest raționament era susținut și de faptul că mulți dintre actualii guvernanți s-au mai aflat, în urmă cu numai doi ani, în funcții de conducere.

Cu toate acestea, timpul trecând, am fost edificați asupra unui adevăr dureros pentru România - nu vorbim aici de timiditate în fața puterii, ci de nepricepere totală în gestionarea treburilor țării.

Acest fapt este cu atât mai grav cu cât România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize economice din ultimii ani.

Astfel, în fața numărului crescut de companii care își închid porțile sau își reduc activitatea, în fața numărului sporit de șomeri, singura reacție a Guvernului Boc a fost de mărire a taxelor și impozitelor sau chiar de multiplicare a acestora.

Un exemplu relevant este introducerea impozitului forfetar pentru firmele din România.

Opiniei publice nu i s-a prezentat nicio evaluare serioasă privind urmările acestei măsuri, fiind din nou ocolită dezbaterea publică, atât de necesară.

Cu atât mai mult ar fi necesar să se consulte asociațiile patronale și sindicatele din România, cu cât există voci care susțin că aproape două treimi din firmele vizate de introducerea acestei măsuri vor dispărea și că aproximativ 500.000 de oameni riscă să își piardă locurile de muncă.

În fața acestei previziuni sumbre, ne întrebăm - pentru a câta oară?! - care este reacția Guvernului în fața declinului economic cu care se confruntă România.

Răspunsul îl poate oferi premierul Boc, dar nu prin discursuri televizate, ci prin implementarea unui set de măsuri cu efecte benefice pentru economia românească.

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Domnul Mircea Dan Geoană:

Înainte de a trece la partea de legiferare, dați-mi voie să dau citire notei pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, următoarele legi au fost depuse la secretarul general al Senatului:

  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 167/2008 pentru modificarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitoare la normarea activităților didactice și de cercetare din învățământul universitar de masterat și din învățământul universitar de doctorat;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul justiției;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2008 pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului;
  • Lege pentru ratificarea Amendamentului semnat la București la 11 iulie 2008 la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la București la 24 octombrie 1998;
  • Lege pentru ratificarea Protocolului privind Registrul poluanților emiși și transferați, adoptat la Kiev la 21 mai 2003 și semnat de România la Kiev la 21 mai 2003, la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998.

Prin această formalitate, prezenta notă a fost adusă la cunoștința plenului Senatului.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a Propunerii legislative pentru completarea art. 20 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L91/2009)  

În continuare, intrăm în ordinea de zi.

La punctul 2 avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative:

  • Propunerea legislativă pentru completarea art. 20 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 107 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și aprobarea în procedură de urgență a acestei inițiative.

Vă informez că procedura de urgență se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți, conform art. 136 alin. (3) din Regulamentul Senatului României.

Ca atare, vă rog să vă pronunțați cu privire la dezbaterea acestei inițiative legislative în procedură de urgență.

Vă rog să votați.

Cu 53 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 6 abțineri, a fost aprobată dezbaterea în procedură de urgență a acestei inițiative legislative.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la București la 4 septembrie 2007 (L51/2009)  

Punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la București la 4 septembrie 2007.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat.

Microfonul 10.

   

Doamna Natalia Elena Intotero -secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă numesc Natalia Intotero, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Vă rugăm să adoptați acest Proiect de lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la București la 4 septembrie 2007.

Chestiunea întreținerii liniei de frontieră, a reparării și reconstituirii semnelor de frontieră este un aspect important al cooperării bilaterale dintre statele vecine.

Această cooperare dintre România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost reglementată de Convenția dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră, semnată la Belgrad la 15 decembrie 1976.

Această reglementare trebuie actualizată și modernizată pentru a ține cont de noile realități rezultate din transformările din fosta Iugoslavie și din procesul extinderii Uniunii Europene.

Elementele de interes în noua reglementare sunt:

  • încheierea unui acord direct cu statul actual vecin al României, Serbia;
  • reiterarea instrumentelor convenționale prin care s-a stabilit, rectificat și confirmat frontiera de stat româno-sârbă;
  • stabilirea unui inventar al documentelor de frontieră prin care sunt reglementate datele privind marcarea frontierei de stat, forma, dimensiunea și poziția semnelor de frontieră.
 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Cred că tema acestui proiect de lege este suficient de clară pentru plenul Senatului.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul senator Mocanu, vă rog.

 
   

Domnul Toader Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru analiză și întocmirea raportului la Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la București la 4 septembrie 2007, proiect de lege adoptat de Camera Deputaților.

Proiectul de lege are ca scop modernizarea cadrului juridic existent în relația cu Republica Serbia în materia marcării și întreținerii liniei de frontieră și executarea de lucrări pentru întreținere, reparare și reconstituirea semnelor de frontieră, înlocuirea acelor semne de frontieră grav avariate.

Pentru aplicarea prevederilor Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia se constituie o comisie mixtă compusă din delegațiile fiecăreia dintre părțile contractante, alcătuită fiecare dintr-un președinte și doi membri.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.

Având în vedere aceste considerente, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport de admitere, în forma adoptată de Camera Deputaților.

În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, urmând să fie adoptat pe baza prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, Senatul fiind Cameră decizională.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dezbateri pe fond.

Dacă nu sunt intervenții, supun votului raportul, împreună cu proiectul de lege.

Caracterul legii este de lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă rog să votați raportul, împreună cu proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2008 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Ministerul Apărării al Republicii Bulgaria, Ministerul Apărării al Republicii Cehe, Ministerul Apărării al Republicii Estonia, Ministerul Apărării al Republicii Finlanda, Guvernul Republicii Ungare, Ministerul Apărării al Republicii Italiene, Ministerul Apărării al Republicii Letonia, Ministerul Apărării al Republicii Lituania, ministrul apărării al Regatului Țărilor de Jos, Ministerul Apărării al Regatului Norvegiei, ministrul apărării naționale al Republicii Polone, Guvernul României, Ministerul Apărării al Republicii Slovenia, Guvernul Regatului Suediei și Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind Capabilitatea de transport strategic aerian (SAC), deschis spre semnare la Luxemburg la 14 februarie 2008, și a Scrisorii de confirmare între participanții la SAC MoU cu privire la suspendarea și reducerea unor costuri ale Programului privind Capabilitatea de transport strategic aerian și alocarea orelor de zbor neprevăzute în program (L17/2009)  

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2008 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Ministerul Apărării al Republicii Bulgaria, Ministerul Apărării al Republicii Cehe, Ministrul Apărării al Republicii Estonia, Ministerul Apărării al Republicii Finlanda, Guvernul Republicii Ungare, Ministerul Apărării al Republicii Italiene, Ministerul Apărării al Republicii Letonia, Ministerul Apărării al Republicii Lituania, ministrul apărării al Regatului Țărilor de Jos, Ministerul Apărării al Regatului Norvegiei, ministrul apărării naționale al Republicii Polone, Guvernul României, Ministerul Apărării al Republicii Slovenia, Guvernul Regatului Suediei și Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind Capabilitatea de transport strategic aerian (SAC), deschis spre semnare la Luxemburg la 14 februarie 2008, și a Scrisorii de confirmare între participanții la SAC MoU cu privire la suspendarea și reducerea unor costuri ale Programului privind Capabilitatea de transport strategic aerian și alocarea orelor de zbor neprevăzute în program.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Vă rog. Microfonul 8.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu -secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ca urmare a faptului că, la momentul actual, România are nevoie de transport strategic, dificil de acoperit în condițiile dotărilor existente, a rezultat necesitatea participării României la inițiativa multinațională din cadrul NATO, referitoare la achiziționare în comun de aeronave tip C-17.

Aceste operațiuni de transport strategic dificil de acoperit - și îmi permit să vi le prezint pentru a ști despre ce este vorba - sunt următoarele:

  • rotirea contingentelor din teatrele de operațiuni din Afganistan și Irak;
  • transportul elementelor naționale oferite pentru forța de răspuns NATO;
  • transportul forțelor participante la activități multinaționale și asigurarea aprovizionării forțelor dislocate în teatrele de operațiuni.

Astfel, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2008, supusă aprobării dumneavoastră, a fost ratificat Memorandumul de înțelegere privind Capabilitatea de transport strategic aerian (SAC), act semnat de partea română în temeiul Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 82/25 iulie 2008 și care prevede, în principal, asocierea mai multor națiuni în scopul achiziționării unui număr de trei aeronave C-17, a asigurării personalului navigant aferent acestora, precum și furnizării suportului logistic.

Totodată, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2008 a reglementat și un aspect subsecvent participării la acest program, privitor la acordarea unor drepturi de natură salarială personalului navigant, personalului aeronautic nenavigant și personalului tehnic ingineresc de aviație.

Guvernul României vă solicită să sprijiniți acest proiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Mocanu, vă rog.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Toader Mocanu:

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului a fost sesizată pentru analiză și elaborare a raportului la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2008 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Ministerul Apărării al Republicii Bulgaria, Ministerul Apărării al Republicii Cehe, Ministerul Apărării al Republicii Estonia, Ministerul Apărării al Republicii Finlanda, Guvernul Republicii Ungare, Ministerul Apărării al Republicii Italiene, Ministerul Apărării al Republicii Letonia, Ministerul Apărării al Republicii Lituania, ministrul apărării al Regatului Țărilor de Jos, Ministerul Apărării al Regatului Norvegiei, ministrul apărării naționale al Republicii Polone, Guvernul României, Ministerul Apărării al Republicii Slovenia, Guvernul Regatului Suediei și Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind Capabilitatea de transport strategic aerian (SAC), deschis spre semnare la Luxemburg la 14 februarie 2008, și a Scrisorii de confirmare între participanții la SAC MoU cu privire la suspendarea și reducerea unor costuri ale Programului privind Capabilitatea de transport strategic aerian și alocarea orelor de zbor neprevăzute în program.

Având în vedere faptul că 80% din necesarul de transport strategic al NATO, la nivelul anului 2006, era asigurat de Statele Unite ale Americii, fără să se poată acoperi deficitele aliaților europeni în acest domeniu, a fost lansată inițiativa multinațională privind Capabilitatea de transport strategic aerian.

Comitetul militar NATO a evaluat ca cerință operațională pentru transportul operațional strategic achiziționarea a opt aeronave C-17, urmând ca națiunile să-și manifeste intențiile față de această cerință.

În urma evaluării cerințelor operaționale proprii, a rezultat necesitatea participării României la inițiativa multinațională din cadrul NATO referitoare la achiziționarea în comun a aeronavelor tip C-17.

Rezultatul final al acestui efort este înființarea unei agenții NATO care va achiziționa o Capabilitate de transport strategic aerian ce va opera ca unitate militară multinațională pentru a răspunde nevoilor de transport ale participanților în mod sigur, eficient și la cel mai scăzut cost posibil.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.

Având în vedere aceste considerente, cu unanimitate de voturi, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât să adopte raport de admitere.

În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie dezbătut pe baza prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Senatul este Cameră decizională.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții pe fond?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul, fără amendamente, al comisiei și proiectul de lege.

Caracterul legii este de lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă rog să votați.

Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice (L27/2009)  

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Radu Stancu.

Vă rog. Aveți cuvântul.

   

Domnul Radu Stancu -secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiect se prevede modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 97/2005 în sensul organizării componentelor informatice ale Registrului național de evidență a persoanelor pe două niveluri, județean și național, pe măsura asigurării comunicațiilor de date între serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor și baza de date județeană de evidență a persoanelor, și pe un singur nivel național începând cu anul 2010, a includerii în categoria actelor de identitate a cărții electronice de identitate, având în vedere că, potrivit art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 69/2002, începând cu data de 1 ianuarie 2011 se introduce cartea electronică de identitate, a eliminării din categoria situațiilor în care se eliberează un nou act de identitate a situației referitoare la expirarea sau revocarea interdicției titularului de a se afla în anumite localități și a reglementării cu claritate a perioadei în care cetățeanul trebuie să solicite eliberarea unui act de identitate în locul celui al cărui termen de valabilitate expiră, respectiv cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate, dar nu mai puțin de 15 zile, așa încât să nu existe interpretări cu privire la momentul în care trebuie îndeplinită obligația de a solicita eliberarea unui nou act de identitate în locul celui a cărui valabilitate expiră.

În ceea ce privește modificarea Ordonanței Guvernului nr. 84/2001, prin proiect se prevede modificarea atribuțiilor serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor în sensul eliminării celor referitoare la întocmirea și coordonarea modului de gestionare și întocmire a listelor electorale permanente.

De asemenea, prin proiect se prevede modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 în sensul reglementării faptului că cererea privind schimbarea numelui pe cale administrativă poate fi depusă și prin împuternicit cu procură specială sau împuternicire avocațială.

Având în vedere toate aceste considerente, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, vă rog să adoptați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Avem un raport comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Cine dorește să prezinte punctul de vedere al comisiei?

Vă rog, domnule președinte Filip, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petru Filip:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să încep cu concluzia raportului comun.

Cele două comisii au dat un raport comun de admitere, fără amendamente, existând și acceptul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

Ce aș vrea să subliniez? În primul rând, aceste modificări la cele trei acte normative sunt bine-venite pentru că, pe de o parte, se realizează o armonizare a sistemului de emitere a cărții de identitate cu prevederile Uniunii Europene, ținând cont de faptul că această carte de identitate este un document valabil în spațiul european și, așa cum știm, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, răspunderea pentru sistemul de emitere a cărților de identitate revenea și autorităților locale.

În al doilea rând, prin refacerea sistemului de funcționare a registrului de evidență, rolul administrațiilor publice locale în sintetizarea datelor scade - practic, dispare -, iar din 2010, de fapt, numai sistemul național, la nivelul Registrului național de evidență a persoanelor, va sintetiza aceste date privind identitatea persoanelor, ținând cont, de fapt, de importanța datelor personale pe care fiecare dintre noi le avem.

De asemenea, este de remarcat faptul că listele electorale vor fi gestionate în plan centralizat, în plan național, și nu la nivel local, ținând cont de faptul că aceste informații vor fi sintetizate la nivel național.

Sigur, sunt și alte modificări, inclusiv din punct de vedere financiar.

Dacă colegii senatori s-au uitat, va fi o influență financiară asupra administrațiilor locale pe următorii patru ani.

Sigur, valoarea presiunii financiare nu este foarte mare, de aceea nici nu am cerut - să zic așa - o poziție oficială a structurilor asociative -, este o evaluare la circa 27.000 lei la nivelul administrațiilor publice, ținând cont de personalul IT pe care fiecare administrație ar trebui să-l angajeze.

Ca urmare, susținem și noi raportul favorabil pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri pe fond.

Sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Mărcuțianu.

 
   

Domnul Ovidius Mărcuțianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, am o întrebare pentru domnul secretar de stat.

La art. 71, începând cu data de 1 iulie 2010 componentele informatice ale Registrului național de evidență a persoanelor se organizează pe un singur nivel - nivelul central.

În raportul comun al comisiilor scrie așa: "Prin prezentul act normativ se prevede modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 după cum urmează:

Organizarea componentelor informatice ale Registrului național de evidență a persoanelor pe două niveluri - județean și național -, începând cu anul 2010."

Întrebarea mea este: pe unul sau pe două niveluri?

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Radu Stancu:

În prezent, aceasta este organizată pe trei niveluri, până în 2010 se va organiza pe două niveluri, național și județean, iar începând cu 1 ianuarie 2010, prin implementarea sistemului informatic, se va organiza doar ca sistem național.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule senator, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ovidius Mărcuțianu:

Vă cer scuze, începând cu data de 1 iulie 2010 se organizează pe un singur nivel, nivelul central, raportul comun: organizarea componentelor informatice ale Registrului național de evidență a persoanelor pe două niveluri, județean și național, începând cu anul 2010.

Păi cum se organizează, pe un nivel județean sau și național?

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule președinte Petru Fillip, vă rog să comentați această observație, vă rog.

 
   

Domnul Petru Filip:

Sistemul, în acest moment, este organizat pe două niveluri, la nivel județean sau al administrațiilor publice și la nivel național.

Având în vedere sistemul de gestionare, să spunem, de gestionare, într-un fel, nu neapărat secretă, dar de confidențialitate a datelor personale ale cetățenilor, începând cu 1 iulie 2010 sau cât este trecut în raport sistemul va avea un singur nivel, la nivel național, prin realizarea unei comunicări, în plan informatic, de la nivel județean la nivel național, iar Registrul de evidență a datelor informatizate ale persoanelor se va ține numai la nivel național.

Acum, e posibil ca exprimarea în text... s-ar putea să ofere o stare de interpretare ambiguă, pentru că s-a mai ridicat o observație a unui coleg senator în cadrul discuțiilor în grup.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim pentru aceste clarificări.

Vă supun votului proiectul de lege cu raportul fără amendamente.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Prima Cameră sesizată este Senatul României.

Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2009 privind înființarea Agenției Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale - ARDDZI (L62/2009)  

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2009 privind înființarea Agenției Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale - ARDDZI.

Articol unic.

Din partea Ministerului Economiei, domnule secretar de stat Lucian Șova, aveți cuvântul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Lucian Șova -secretar de stat în Ministerul Economiei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea Agenției Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale prin reorganizarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere, în scopul asigurării cadrului necesar implementării programelor de regenerare socio-economică în regiunile afectate de restructurare industrială și reașezare a structurilor teritoriale, în vederea eliminării efectelor crizei economice.

Prin reorganizarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere se eficientizează activitatea ei și se asigură cadrul necesar implementării programelor.

Totodată, prin extinderea activității, agenția se poate concentra asupra activității din domeniul dezvoltării durabile a zonelor de care răspunde.

Față de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege mai sus menționat.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Petru Filip, aveți cuvântul. Vă rog.

 
   

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a luat în discuție acest proiect de lege în două etape și nu au fost observații privind oportunitatea și necesitatea realizării unei agenții care să-și lărgească zona de activitate din zona regiunilor miniere și în spațiul zonelor monoindustriale care, în acest moment, au probleme amplificate, sigur, și de perioada de criză.

Comisia a dat un aviz favorabil cu două amendamente.

La art. 1, unde la alin. 6 era prevăzut ca personalul noii agenții să fie format din personal contractual, amendamentul pe care comisia l-a acceptat este formulat în sensul ca personalul agenției să fie format din funcționari publici și personal contractual, urmând ca ministerul și viitoarea agenție să hotărască asupra structurii de personal, a organigramei pe care această nouă agenție o va avea, în funcție de obiectul ei de activitate.

Cel de-al doilea amendament se referea sau se referă la art. 1 alin. 7, legat de ce se întâmplă cu personalul actualei Agenții Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere, în condițiile în care el este preluat de noua agenție unde în proiectul inițial era trecut, și se menționează: "va fi preluat, în condițiile legii, în funcțiile contractuale corespunzătoare, menținându-și drepturile salariale, de către agenție".

Amendamentul pe care vi-l propunem și care a fost acceptat de comisie este: "Personalul Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere va fi preluat în condițiile legii.", existând legislație a muncii suficient de clară pentru ca un proiect de lege de înființare a unei alte agenții să nu specifice în mod expres articolul sau legea în baza căreia s-ar face acest transfer de personal.

Modalitatea de transfer este prevăzută în legislația de specialitate.

Din acest punct de vedere, art. 7 spune, de fapt dintr-o corelare cu modificările propuse la alin. 6 de Camera Deputaților: "Salarizarea personalului agenției se face...", aceasta era prevederea inițială, "...se face conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările ulterioare".

În condițiile în care la un amendament anterior am propus sau propunem că "personalul poate fi sau contractual, sau funcționar public", evident că acest amendament nu-și mai avea rostul și bineînțeles că dispare de la sine.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, sigur, prima Cameră sesizată este Senatul.

Există avize favorabile, fără amendamente, din partea Comisiei economice, industrie și servicii și din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri pe fond?

Domnul senator Șerban Valeca, aveți cuvântul. Microfonul 4.

 
   

Domnul Șerban Constantin Valeca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să întreb inițiatorul, pentru că se pare că nu se înțelege foarte bine, se spune că "se reorganizează Agenția Națională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere" și, pe de altă parte, se pare că nu există nicio prevedere care să spună "personalul angajat în fosta agenție...", înțeleg că rămân șomeri cu toții și o să-i luăm pe ceilalți, alte persoane de pe lângă agenție?

Deci când se vorbește de reorganizarea unui minister, a unei agenții, în general, era un articol care prevedea preluarea personalului.

În acest caz să înțeleg că nu se preia personalul, ci se dă concurs de la zero pe o nouă schemă? Și, dacă este așa, cred că nu este în regulă.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule secretar de stat, vă rog să oferiți răspuns domnului senator.

 
   

Domnul Lucian Șova:

În lumina noului act propus de noi, într-adevăr, prin transformarea funcțiilor publice în funcții contractuale se are în vedere reangajarea întregului personal.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Notăm acest răspuns din partea reprezentanților Guvernului.

Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente.

Vă supun votului raportul comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 7 abțineri, amendamentele propuse în raportul comisiei au fost adoptate.

Vă supun votului proiectul de lege și raportul cu amendamentele care au fost adoptate.

Vă rog să votați.

Cu 65 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 6 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, precum și pentru abrogarea cap.IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României (L18/2009)  

Vom trece la următorul punct al ordinii de zi și atenționez liderii grupurilor parlamentare că intrăm în zona legilor organice.

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, precum și pentru abrogarea cap. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Din partea Guvernului, domnule secretar de stat Radu Stancu, aveți cuvântul.

Vă rog.

   

Domnul Radu Stancu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2008 urmărește, în principal, materializarea obiectivelor care, prin natura lor, contribuie la optimizarea activității desfășurate de Poliția de Frontieră în contextul măsurilor adoptate pe linia securizării frontierei, ca urmare a aderării la spațiul Schengen, astfel:

  1. Includerea Brațului Măcin al fluviului Dunărea în rândul zonei supuse regimului de control al Poliției de Frontieră Române, obiectiv determinat de necesitatea asigurării competenței teritoriale necesare prevenirii și combaterii actelor infracționale pe întreaga întindere a acestui canal, în prezent, polițiștii de frontieră aflându-se în imposibilitatea de a constata producerea unei fapte ilegale pe brațul amintit dincolo de limita celor 10 kilometri, conferită prin art. 4 alin. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2008.
  2. Abrogarea prevederilor capitolului 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001, privind Sistemul de informare național privind circulația persoanelor și bunurilor prin frontieră, care se suprapun cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2005.
  3. Totodată, prin amendamentele formulate, se urmărește desființarea unei verigi intermediare, respectiv direcțiile teritoriale ale Poliției de Frontieră, și preluarea atribuțiilor de către inspectoratele județene ale Poliției de Frontieră.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am rugămintea să adoptați proiectul de lege cu amendamentele formulate de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule președinte Petru Filip, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul comun al celor două comisii este un raport de admitere, cu 10 amendamente pe care Inspectoratul Poliției de Frontieră le-a prezentat în ședința de comisie.

De fapt, acest proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2008 are trei zone importante de modificare, să spunem.

În primul rând, așa cum s-a specificat, desființarea direcțiilor, cele șapte direcții care există în acest moment, și transferarea răspunderilor către inspectoratele de Poliție de Frontieră de pe lângă inspectoratele de Poliție județene.

Acestea vor fi în 31 de județe.

Acesta este un prim aspect.

Cel de-al doilea este cel legat de reorganizarea sistemului informatic, într-adevăr, ceea ce înseamnă informații și modul în care serviciul Poliției de Frontieră lucrează cu informațiile în zona limitrofă frontierei.

Și, cel de-al treilea aspect, sigur, o chestiune absolut tehnică, este cel de introducere în zona de frontieră a Brațului Măcin, care este în zona Deltei.

Ca urmare, luând în discuție toate aceste aspecte, cele două comisii, cum am spus, au dat aviz favorabil.

Este o lege organică.

De asemenea, Comisia pentru politică externă a dat aviz favorabil, împreună cu Consiliul Legislativ.

Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt intervenții pe fond? Nu.

Supun votului raportul comisiei, așa cum a fost prezentat de domnul președinte Filip.

Vă rog să votați.

Cu 82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Vă supun votului proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2009 privind declanșarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes local Pasaj rutier denivelat superior Basarab (L60/2009)  

Punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2009 privind declanșarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes local "Pasaj rutier denivelat superior Basarab".

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Radu Stancu. Vă rog.

   

Domnul Radu Stancu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2009 se prevede aprobarea declanșării procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes local "Pasaj rutier denivelat superior Basarab", declarată de utilitate publică, potrivit art. 2 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, cu modificările și completările ulterioare, expropriator fiind municipiul București.

Imobilele care trebuie expropriate sunt identificate potrivit anexei la ordonanța de urgență.

Întrucât printre aceste imobile se regăsesc și unele imobile monumente istorice și având în vedere faptul că, potrivit art. 7 din Legea nr. 33/1994, utilitatea publică se declară prin lege, citez: "în situații excepționale, în cazul în care, indiferent de natura lucrărilor, sunt supuse exproprierii lăcașuri de cult, monumente, ansambluri și situri istorice, cimitire, alte așezăminte de valoare națională deosebită ori localități urbane sau rurale în întregime", închei citatul, este necesar ca măsurile propuse să fie reglementate prin ordonanță de urgență.

În ceea ce privește suma globală estimată, aceasta este prevăzută în bugetul Primăriei Municipiului București și a fost cuprinsă în devizul general al lucrării, din suma totală scăzându-se valoarea imobilelor pentru care s-au plătit despăgubiri, restul de 104.720 mii lei reprezentând suma globală estimată a despăgubirilor necesare pentru imobilele rămase de expropriat.

Având în vedere cele precizate, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, vă adresez rugămintea să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2009 privind declanșarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes local "Pasaj rutier denivelat superior Basarab".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule președinte Filip, vă rog.

 
   

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul comisiei este de admitere fără amendamente.

Am constatat necesitatea elaborării și acceptării raportului la o lege absolut necesară dezvoltării urbanistice a Bucureștiului.

Sigur, este vorba de 16 imobile, așa cum domnul secretar de stat a spus, și este prevăzută în proiectul de lege o valoare de circa 104 milioane de lei.

Au fost discuții atât cu reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor, cât și cu reprezentanții Consiliului General al Capitalei, pe partea de exproprieri, cu experți cărora le-am adresat întrebări vizavi de modul în care se vor face exproprierile și de utilitatea unui astfel de proiect de lege.

Având în vedere discuțiile productive pe care le-am avut, acest aviz favorabil vi-l prezentăm.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Dezbateri pe fond.

Doamna senator Boagiu. Microfonul 2.

 
   

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Presupun că nu-și imaginează nimeni că am venit la acest microfon să spun altceva decât că Partidul Democrat Liberal susține acest proiect pentru aprobarea ordonanței de urgență și, personal, ca senator de București, nu pot să-mi exprim decât bucuria că Guvernul României a luat decizia de a înainta acest proiect de ordonanță care, sper, foarte curând va deveni lege și prin votul colegilor noștri din Camera Deputaților.

Pentru noi, bucureștenii, dar și pentru toți ceilalți care tranzitează Bucureștiul este mai mult decât important să avem acest pasaj care conduce la decongestionarea traficului.

Practic, discutăm despre acest pasaj cred că de prin anii 2000-2004, a trecut prin diverse faze de opoziție și iată că, după aproape 9 ani, în sfârșit, în mod excepțional, suntem în fața unui proiect de lege care duce la finalizarea acestui proiect.

Mai mult decât atât, îmbrățișez această propunere a Guvernului datorită faptului că, dacă n-ar fi continuat lucrările, costurile de conservare a lucrărilor deja executate s-ar fi răsfrânt asupra cetățenilor bucureșteni.

Discutăm despre circa 30 de milioane de euro cheltuieli pe lună, bani pe care locuitorii Bucureștiului i-ar fi suportat și ar fi fost în continuare o nedreptate, cum, de altfel, nedreptate a fost și neconstruirea acestui pasaj de-a lungul anilor.

Încă o dată, domnule președinte și stimați colegi, vă mulțumesc anticipat pentru votul dumneavoastră, pentru faptul că împreună contribuim la realizarea unui proiect de importanță majoră pentru București și pentru România.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim, doamna senator.

Domnule senator Ovidius Mărcuțianu, vă rog.

 
   

Domnul Ovidius Mărcuțianu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca persoană care tranzitează Bucureștiul, mă bucur și eu pentru înființarea acestui pasaj.

Aș dori să vă supun atenției un calcul.

5.772 metri pătrați au aceste imobile pentru care se plătește o sumă pe metru pătrat de 18.143 RON, împărțit la 4,3 RON/euro rezultă 4.219 euro/metru pătrat.

Aș dori să ni se explice cum s-a ajuns la această sumă, pentru că toată lumea știe că o construcție nouă, oricât ar fi ea de sofisticată, nu poate să depășească 1.000-1.100 euro/metru pătrat, și din cauza faptului că această lege are termen de adoptare tacită pe 27 aprilie, respectiv suntem în luna aprilie, și cei 30 milioane de euro/lună, care m-aș îndoi că îi plătim pentru conservare, aș dori să supuneți aprobării retrimiterea la comisie și recalcularea acestei sume sau să aprobăm, într-adevăr, exproprierea acestor imobile, dar să lăsăm la dispoziția Primăriei Capitalei să plătească ea suma, să nu aprobăm noi în Parlamentul României o sumă care, din punctul meu de vedere, este prea mare pentru această acțiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim foarte mult.

Sunt convins că și la nivelul comisiei aceste întrebări au fost puse și dacă raportul comisiei este de admitere...

Dar pentru că un coleg senator a făcut o propunere cu privire la...

Din sală: A pus o întrebare!

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

A pus o întrebare.

Ați făcut și o propunere, domnule senator?

Este o propunere formală, aceea de a retrimite acest proiect de lege la comisie, dacă am înțeles bine?

 
   

Domnul Ovidius Mărcuțianu:

Aș fi dorit să ni se explice de către domnul secretar de stat cum s-a calculat și, pentru că suma mi se pare prea mare, vă propun să supuneți la vot retrimiterea la comisie pentru recalcularea sumei.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Întrebarea, evident, va trebui să găsească un răspuns la reprezentanții Guvernului și ai comisiei de specialitate.

Cu privire la această propunere, așteptăm ca liderul dumneavoastră de grup parlamentar să facă o eventuală sugestie de același gen.

Deci, dacă veți dori să faceți acest lucru, vă rog să vă informați liderul și să-l invitați la microfon.

Domnul senator Frâncu, doriți să faceți această propunere în calitate de vicelider?

Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Funcție de răspunsul pe care-l vom primi, într-adevăr, noi vom solicita retrimiterea la comisie în numele Grupului parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog.

După aceea, domnul președinte al comisiei, dacă dorește să intervină.

 
   

Domnul Radu Stancu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș dori să precizez că, până în momentul de față, pentru realizarea acestei lucrări au fost deja expropriate imobile în proporție de 97,5%, cele 16 imobile care fac parte din zona pasajului, iar executarea construcțiilor s-a efectuat pe mai mult de 40%.

Ceea ce spunea doamna senator Boagiu, într-adevăr, costurile estimate pentru conservare, dacă s-ar opri lucrările în acest moment, ar fi de circa 30 de milioane euro/lună.

Mai permiteți să fac o precizare: în ceea ce privește suma globală estimată, aceasta este prevăzută în bugetul Primăriei Municipiului București și a fost prevăzută în devizul general al lucrării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule senator, vă rog.

 
   

Domnul Ovidius Mărcuțianu:

Domnule secretar de stat, cu tot respectul, cum s-a calculat această sumă?

Cum ați ajuns la 4.200 euro/metru pătrat de clădire și, dacă suma face parte din bugetul primăriei, ce treabă are cu Parlamentul?

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule președinte Filip, vă rog.

 
   

Domnul Petru Filip:

Vă cer scuze, degeaba îl întrebați pe domnul secretar de stat, pentru că evaluarea a făcut-o Primăria Generală.

În comisie a fost șefa structurii de evaluatori, angajată de Primăria Generală, a făcut această evaluare și a prezentat-o.

Faptul că această valoare trebuia să fie introdusă în proiectul de lege este o altă chestiune.

Lucrurile au la bază o evaluare făcută de experți, aceasta în primul rând.

În al doilea rând, sunt 16 clădiri.

Fiecare în parte are o anumită valoare.

Una este de patrimoniu, una nu este, una este construită în 1930, una în 1970.

Valoarea pe metru pătrat nu poate să fie aceeași.

Sigur, media pare ridicată, 4.000 euro/metru pătrat, cât ați calculat dumneavoastră, dar vă dați seama că are la bază o evaluare făcută de corpul de experți angajați de Primăria Municipiului București, de către Consiliul General și, așa cum și domnul secretar de stat a prezentat, finanțarea se face din bugetul Primăriei Generale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Deci, după aceste răspunsuri, există din partea Grupului parlamentar al PNL intenția de a propune, de către un lider sau vicelider al grupului, ceea ce a sugerat domnul senator Mărcuțianu?

Domnul senator Frâncu.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Domnule președinte,

În niciun fel nu dorim să ne opunem finalizării acestui proiect care, într-adevăr, este de maximă importanță pentru capitala României, însă, cel puțin discutând cu colegii mei, nu suntem deloc mulțumiți de răspunsul primit.

Chiar dacă 97% din aceste clădiri au fost deja, într-un fel, evaluate și suma respectivă a fost deja alocată, cred totuși că un raport suplimentar al comisiei ar fi necesar tocmai pentru a putea să vedem, atașat la raportul comisiei, și un raport de expertiză.

Suma este enormă și eu cred că aici poate să apară o idee de tun imobiliar.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Evident, este dreptul regulamentar al unui grup parlamentar să solicite retrimiterea la comisie.

Supun votului propunerea făcută de Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog să votați.

Acum vă rog să votați.

Cu 21 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă și 7 abțineri, propunerea a fost respinsă de plenul Senatului.

În consecință, vă supun votului raportul de admitere fără amendamente și proiectul de lege.

Este lege organică.

Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

În continuare, proiectul...

Vă rog, domnule senator Frâncu.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Solicităm, vă rog frumos, din partea Grupului parlamentar al PNL, listing-ul votului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Evident.

Vă rog să furnizați domnului senator Frâncu, pentru domnul senator Hașotti și tuturor liderilor grupurilor parlamentare listing-ul cu votul de la acest proiect de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2009 privind unele măsuri în domeniul legislației referitoare la achizițiile publice (L80/2009)  

În continuare, punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2009 privind unele măsuri în domeniul legislației referitoare la achizițiile publice.

Din partea Guvernului, doamna președinte Cristina Trăilă.

Vă rog, doamna președinte. Microfonul 8.

   

Doamna Cristina Trăilă -președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea Achizițiilor Publice:

Domnule președinte, mulțumesc.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2009 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 cu privire la achizițiile publice se referă la două aspecte, în principal.

Primul palier de modificări se referă la pragurile și termenele în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică, iar cel de-al doilea palier se referă, în special, la procedura în fața instanței.

Practic, această ordonanță vine în favoarea simplificării procedurilor și reducerii termenelor privind achizițiile publice, precum și a accelerării procedurii de soluționare a contestațiilor în instanță.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule vicepreședinte Borza, vă rog, din partea Comisiei economice, industrii și servicii.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unei legi ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată și acest proiect de lege vizează modificări în domeniul achizițiilor publice, modificări care simplifică procedurile de lucru, reduc termenele de analiză a ofertelor, cresc pragurile privind achizițiile directe și cele referitoare la cererile de ofertă.

De asemenea, vreau să subliniez faptul că există aviz favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, precum și un aviz favorabil cu amendamente din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Față de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să întocmească un raport de admitere cu amendamente, pe care îl supun aprobării Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim domnului președinte.

Sunt intervenții pe fond?

Doamna senator Boagiu.

 
   

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Democrat Liberal și sunt sigură că și colegii din coaliție susțin acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2009 privind unele măsuri în domeniul legislației referitoare la achizițiile publice.

De ce? Este foarte simplu.

Este una dintre promisiunile electorale, de altfel, pe care noi le-am făcut pentru a susține creșterea absorbției fondurilor comunitare.

Mai mult decât atât, pe fondul crizei globale care s-a declanșat, este una dintre măsurile absolut necesare pentru ca România să poată utiliza cu eficiență și cu rapiditate fondurile pe care le are la dispoziție.

Noi, membrii Partidului Democrat Liberal, senatorii democrat-liberali, considerăm că este o măsură foarte bună și avem convingerea că votul pozitiv de astăzi va conduce la creșterea ratei de absorbție a fondurilor comunitare.

De altfel, și la nivelul Parlamentului European, și la nivelul Comisiei au fost luate o serie de măsuri tocmai pentru a veni în sprijinul creșterii absorbției fondurilor comunitare, măsuri care, de altfel, se regăsesc, o parte dintre ele, și în proiectul de lege, dar pe procedura europeană modificările aduse conduc la scurtarea termenelor de transfer, să spunem, a banilor europeni către statele membre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim doamnei senator Boagiu.

Nu sunt alte intervenții pe fond.

Vă supun votului raportul și proiectul de lege.

Este o lege ordinară.

Vă rog să votați.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán (din sală):

Procedură, domnule președinte!

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule senator, îmi pare rău, suntem în procedură de vot.

Vă rog să votați.

Îmi pare rău, cu mai multă promptitudine v-am fi servit cu prioritate.

Din păcate, eram în procedură de vot și n-ați intervenit la timp.

Îmi pare rău.

Cu 55 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și zero abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Ținând cont de faptul că decizia noastră a fost ca programul de lucru să prevadă, de la ora 18.00, întrebări și interpelări, conform procedurii noastre, vă propun atenției dumneavoastră intrarea în acest punct din ordinea de zi, urmând ca proiectele de lege să fie reportate pentru săptămâna viitoare la momentul de vot final, pentru a putea permite tuturor colegilor să susțină, sper eu, în prezența cât mai multor senatori interpelările și întrebările pe care le-au pregătit.

Domnule senator Frâncu, vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Deci o singură observație, în afară de aceea că colegii noștri secretari din jurul dumneavoastră nu privesc sala în momentul când se pune în discuție o astfel de chestiune, vreau să notați pentru stenogramă și faptul că nu a existat cvorum atunci când s-a votat această propunere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Votul a fost deja efectuat și îi rog pe colegii care doresc să intervină pe amendamentele susținute să o facă din timp, pentru promptitudine.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori: Anca Daniela Boagiu

Intrăm în ultimul punct din ordinea de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri.

O invit pe doamna senator Anca Daniela Boagiu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

   

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Ion Bazac, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării îl constituie asigurarea de echipamente medicale, asistență tehnică și pregătire a personalului unităților care acordă servicii mamei și nou-născutului.

Domnule ministru, Evaluarea Comisiei Europene privind progresele României în implementarea obiectivelor Strategiei Lisabona statuează clar deficitul cronic pe care sistemul sanitar românesc îl prezintă în ceea ce privește asigurarea unor servicii decente populației.

Mai mult, evaluarea Comisiei semnalează și legătura directă dintre starea sănătății populației și viabilitatea pe termen lung a sistemului finanțelor publice, având în vedere îmbătrânirea accentuată a populației și raportul deficitar dintre contribuabilii la bugetul public și cei finanțați de la bugetul de stat.

Având în vedere imperativul îmbunătățirii calității serviciilor în domeniul sănătății, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

Care sunt resursele și sursele finanțării de echipamente medicale, asistență tehnică și pregătire a personalului unităților care acordă servicii mamei și nou-născutului pentru acest an?

Care sunt unitățile care vor beneficia de acest program și pe ce criterii au fost alese?

Care este termenul de finalizare a caietului de sarcini și care sunt celelalte etape ale procesului de achiziție publică și de pregătire a personalului?

Solicit răspuns în scris.

Cea de-a doua întrebare este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu și este cauzată de situația sediului Centrului de pedagogie curativă și terapie socială "Corabia", situat în sectorul 2, București.

Mă adresez dumneavoastră pentru soluționarea unei situații care mi-a fost adusă la cunoștință de către cetățenii din sectorul 2.

În urma lucrărilor de reabilitare finanțate din fonduri ale Băncii Europene de Investiții, care se desfășoară la sediul din strada Corabia nr. 57, Centrul-pilot de pedagogie curativă și terapie socială "Corabia" a fost mutat provizoriu în cadrul Școlii nr. 30, sectorul 2, urmând a se întoarce la sediul inițial, conform ordinului de înființare emis de Ministerul Învățământului.

Problema care mi-a fost înaintată vine ca urmare a unei adrese transmise de Inspectoratul Școlar al Municipiului București, prin care conducerea centrului a fost înștiințată că sediul se va muta la Școala profesională nr. 2, considerând că sediul inițial nu mai este unul corespunzător.

Având în vedere faptul că stabilitatea este o cerință de bază pentru copiii autiști, spațiul alocat încă de la început școlii este cel mai potrivit pentru desfășurarea activității școlare, cu atât mai mult cu cât aici au fost făcute și investiții de circa 100.000 de franci elvețieni pentru adaptarea spațiului la nevoile acestor copii.

Fac mențiunea că orice schimbare a mediului necesită un efort foarte mare, periclitând procesul de dezvoltare a acestor copii.

Conducerea centrului a făcut o serie de demersuri la Primăria sectorului 2 și la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, dar care, din păcate, nu au dus la soluționarea situației.

Având în vedere cele expuse mai sus și documentele atașate acestei întrebări, vă rog să-mi răspundeți:

Care au fost motivele pentru care sediul centrului a fost mutat, ce demersuri ar trebui urmate pentru ca centrul să beneficieze în continuare de același sediu și, ultima întrebare, de când un inspector general își poate permite să ia decizii peste un ordin dat de ministru?

Vă mulțumesc.

 
   

La prezidiu a venit domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Doina Silistru

Are cuvântul doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, doamna senator Silistru.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Cătălin Marian Predoiu, ministrul justiției și libertăților cetățenești.

Domnule ministru, Vă supun atenției situația doamnei Eftode Stela, cetățean din Republica Moldova, care a depus la Ministerul Justiției dosarul înregistrat cu numărul 1.561 din 22 martie 2004, în vederea obținerii cetățeniei.

Deoarece doamna Eftode dorește să se căsătorească, solicită urgentarea obținerii cetățeniei.

Vă rugăm să ne comunicați care este stadiul dosarului cu numărul amintit privind solicitarea doamnei Eftode și care sunt demersurile necesare, conform prevederilor legii, pe care persoana în cauză poate să le întreprindă pentru soluționarea acestei cereri într-un termen rezonabil.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Are cuvântul domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Albert Álmos, Grupul parlamentar al UDMR.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc.

Prima întrebare este adresată domnului Nicolae Nemirschi, ministrul mediului.

Obiectul întrebării: alunecarea haldei de steril din comuna Mateești, județul Vâlcea.

Domnule ministru, În anul 2005 în comuna vâlceană Mateești a început o amplă alunecare de teren la o haldă de steril provenind de la o exploatare minieră din apropiere.

Această alunecare s-a reactivat în februarie 2008, când au fost distruse opt case din satul Turcești, iar acum, în 2009, odată cu dezghețul, halda a început din nou să alunece, amenințând cu opturarea unui râu din apropiere.

Având în vedere această situație, precum și unele nemulțumiri ale sinistraților în legătură cu neacordarea anumitor despăgubiri, aș dori să știu, domnule ministru, ce măsuri aveți de gând să luați în privința fenomenului de la Mateești?

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Albert Álmos, Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește doamna senator Sorina Plăcintă, Grupul parlamentar al PD-L.

Este în sală?

Din sală: A depus întrebarea!

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

A depus? Scuzați-mă, atunci.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Domnule președinte, îmi dați voie să citesc și a doua întrebare?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Scuzați-mă, vă rog. Imediat, numai să anunț.

Se pregătește domnul senator Traian Constantin Igaș, Grupul parlamentar al PD-L.

Vă rog să mă scuzați, domnule senator.

Poftiți, pentru a doua întrebare, vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Deci a doua întrebare este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul dezvoltării regionale și locuinței.

Obiectul întrebării: mansardări ilegale la Râmnicu Vâlcea.

Domnule ministru, Acum câteva luni, un raport întocmit de o comisie mixtă de anchetă care a cercetat mansardarea construcțiilor în municipiul Râmnicu Vâlcea a pus în evidență faptul că cea mai mare parte a acestor lucrări au fost și sunt executate în afara cadrului legal, reprezentând un adevărat pericol pentru viața cetățenilor.

Din comisia de anchetă au făcut parte reprezentanți ai Prefecturii Vâlcea, Consiliului județean, Primăriei Râmnicu Vâlcea, ISU Vâlcea și IPJ Vâlcea, iar concluziile raportului sunt de natură să vă îngrijoreze în calitatea dumneavoastră de ministru.

De aceea, aș dori să știu dacă veți studia acest raport și ce măsuri intenționați să întreprindeți în conformitate cu autoritatea cu care sunteți învestit.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Albert Álmos

Vă prezint scuze pentru micile inadvertențe.

Are cuvântul, deci, domnul senator Albert Álmos, Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Traian Constantin Igaș, Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Albert Álmos:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Prima întrebare este adresată Ministerului Apărării Naționale, domnului ministru Mihai Stănișoară.

Pe data de 10 februarie 2009 am solicitat, în scris, o informare privind numărul și locul fostelor unități militare dezafectate în anii de după 1990 și trecute în patrimoniul diferitelor instituții sau autorități publice locale.

Aceste date ar fi fost necesare pentru întocmirea unui studiu vizând posibilitatea de salvare sau posibilitățile de salvare, respectiv reabilitare a patrimoniului construit.

Astăzi este 6 aprilie 2009.

Întrebarea este dacă pot să contez pe acest răspuns, pentru că termenul a fost depășit deja cu o lună și jumătate?

Aștept răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, doamna Ancuța Gianina Opre.

În perioada 1944-1989, proprietatea, ca expresie, dar și, din păcate, fizic, și-a pierdut importanța.

În acești 45 de ani, de la o zi la alta, oamenii și-au pierdut proprietățile.

Spre bucuria milioanelor de cetățeni, și nu numai, în ultimii 20 de ani s-au adoptat o serie de reglementări - și cu concursul UDMR-ului - vizavi de restituirea proprietăților preluate de stat.

Întrebarea este:

Cât trebuie să mai aștepte proprietarii care au fost deposedați de bunuri, în câteva zile, înainte de 1989 și ale căror dosare au fost transmise Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților de acum doi-trei ani de către autoritățile locale?

Sunt îngrijorat pentru că din aceste dosare dispar documente pe măsură ce trece timpul, iar asemenea lucruri s-au mai întâmplat.

Solicit răspuns în scris.

Cu respect, senator Albert Álmos.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Traian Constantin Igaș

Îi ofer cuvântul domnului senator Traian Constantin Igaș, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL.

   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o interpelare adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Obiectul interpelării:

Situația unităților școlare din județul Arad.

Vreau să vă spun că am mai adresat o interpelare doamnei ministru, referitoare la infrastructura școlară din județul Arad.

Răspunsul pe care l-am primit este un răspuns incomplet și nesatisfăcător.

Pentru că și doamna ministru este parlamentar, ar trebui să știe foarte bine că un răspuns pe care trebuie să-l dea unui parlamentar trebuie să se ridice la o anumită înălțime și la un anumit nivel.

Mă interesează foarte mult ce se întâmplă în infrastructura școlară din județul Arad cu fiecare unitate de investiție și aș vrea să primesc un răspuns exact, să știm la ce să ne așteptăm în anul 2009 în ceea ce privește infrastructura școlară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Paul Ichim

Îi ofer cuvântul domnului senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Attila Cseke, Grupul parlamentar al UDMR.

Aveți cuvântul, domnule senator Paul Ichim.

   

Domnul Paul Ichim:

Domnule președinte de ședință, vă rog să fiți de acord să adresez o întrebare și interpelarea, pentru a câștiga timp.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Dacă sunt scurte, da.

Fac o excepție, de data aceasta, în ceea ce vă privește pe dumneavoastră.

Ați mai fost astăzi la microfon și ați obosit.

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Paul Ichim:

Da, sunt ostenit.

Întrebarea îi este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul economiei.

O să spuneți că am o obsesie cu Moldova asta...

Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie a făcut o hartă a vânturilor din România.

Una dintre zonele care permit dezvoltarea unui sistem energetic eolian o reprezintă Moldova.

Acolo însă există o problemă.

Pentru partea de nord a Moldovei s-au semnat deja contracte cu firme private și rețeaua electrică permite recepționarea curentului electric, dar în partea de sud a Moldovei rețeaua electrică este subcalibrată sau... nu știu cum să spun, pentru că nu cunosc termenul de specialitate.

Întrebarea:

Ministerul Economiei intenționează să se implice în dezvoltarea acestor "ferme" eoliene, ținând cont de faptul că există un program european și mondial în acest sens?

Dacă da, intenționează ministerul ca, împreună cu Institutul de Cercetare și Proiectări Electrice, să dezvolte rețeaua electrică din sudul Moldovei pentru a putea iniția aceste "ferme" de vânt?

Acesta ar fi un proiect care ar permite crearea de locuri de muncă și ar aduce ceva bani, prin investiții, în Moldova, în condițiile în care aceasta a fost văduvită complet când s-a adoptat Legea bugetului de stat pe anul 2009.

Interpelarea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Nu am nimic cu PD-L, dar așa s-a nimerit...

Când vin la București la Parlament, vin pe un drum european, dar pe o distanță de 20 kilometri acesta nu reprezintă un drum european, pentru că, de la Iași până la Slobozia, așa-numitul drum european este plin de gropi.

Ne omorâm că facem autostrăzi.

S-au omorât toate guvernările de până acum și se omoară și actuala guvernare.

Am mai inventat o autostradă pentru partea de sud a țării, dar străzile care deja există, pe care circulăm, când avem de gând să le reparăm?

Acest drum european este un drum care leagă partea de sud a Moldovei de Autostrada Soarelui.

A existat un proiect de drum expres care să lege sudul Moldovei de Autostrada Soarelui.

Deci, când se va face Autostrada Caracal - Craiova sau care o fi aceea, vor reuși să repare și acest drum european?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Cseke Attila Zoltán

Îi ofer cuvântul domnului senator Attila Cseke, se pregătește doamna senator Minerva Boitan, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul întrebării:

Demersurile Executivului cu privire la reabilitarea DN19 Oradea - Satu Mare.

Stimate domnule ministru, În programul de guvernare al actualului Executiv s-a prevăzut refacerea a 5.000 kilometri de drumuri naționale la nivel calitativ european.

Reabilitarea infrastructurii, indiferent de categorie, este nu numai necesară, dar chiar obligatorie și trebuie tratată cu prioritate.

DN19 face legătura între două județe din vestul țării și două reședințe de județ: Oradea și Satu Mare.

Este o arteră intens circulată 24 de ore din 24, care, din păcate, poate fi amintită ca drum național doar cu ghilimelele de rigoare, deoarece nu seamănă deloc cu ceea ce ar trebui să fie o asemenea cale de circulație.

Situația este și mai gravă dacă mă gândesc că sunt două județe situate la frontiera de vest a României și care oferă, astfel, o imagine pozitivă sau negativă țării noastre.

Ce spun oare străinii care vin la noi în vizită sau cei care sunt doar în trecere?

Dumneavoastră, domnule ministru, acum 10 zile, ați fost în județul Bihor și ați văzut ceea ce vedem noi, bihorenii, zilnic: drumuri execrabile, impracticabile, sub orice critică.

Pe unele porțiuni gropile sunt mai prezente decât asfaltul cât de cât neted.

Îți rupi mașina, căci nervii ți i-ai distrus demult, pornind la drum de la Oradea către orice direcție ai dori din județ.

Vă rog respectuos, domnule ministru, să-mi oferiți detalii asupra stadiului demersurilor urgente care trebuie întreprinse de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru reabilitarea acestui drum național, astfel încât județele Bihor și Satu Mare să nu devină județe izolate ale României, județe prin care însăși România se poate izola față de Europa.

Solicit răspuns în scris și oral.

Cseke Attila, senator UDMR.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Minerva Boitan

Cer scuze colegilor din Grupul parlamentar al PD-L, mai există o listă suplimentară cu înscrieri la întrebări și interpelări.

Totuși, îi ofer cuvântul doamnei senator Minerva Boitan, se pregătește domnul senator Marius Gerard Necula, Grupul parlamentar al PD-L.

Este prezent în sală? Nu este.

În acest caz, se pregătește doamna senator Mihaela Popa.

Are cuvântul doamna senator Minerva Boitan.

   

Doamna Minerva Boitan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare pentru domnul Ion Bazac, ministrul sănătății.

Guvernul anterior a inițiat un program în regim de cofinanțare pentru construirea de spitale noi, județene și regionale.

Majoritatea spitalelor de urgență, respectiv spitale județene, au fost construite în deceniul VII al secolului trecut și sunt spitale care acum se confruntă cu mari probleme: de structură, instalații igienico-sanitare, sisteme de furnizare și distribuție a agentului termic.

În condițiile unor costuri de funcționare foarte mari, pe o stare fizică necorespunzătoare nivelului impus de standardele europene, se impune fie construirea de spitale noi, fie reabilitarea celor existente.

În consecință, vă rog să precizați, domnule ministru, care este stadiul programului guvernamental pentru construirea de spitale noi și care sunt măsurile preconizate, în cursul anului 2009, pentru reabilitarea fizică a spitalelor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Mihaela Popa

Îi ofer cuvântul doamnei senator Mihaela Popa, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, tot Grupul parlamentar al PD-L.

Are cuvântul doamna senator Mihaela Popa.

   

Doamna Mihaela Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, Întrebarea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Stimată doamnă ministru, Peste două zile, pe 8 aprilie 2009, sărbătorim Ziua Internațională a Romilor.

Este vorba de a doua minoritate ca populație din România, după cea maghiară.

Problematica romilor este extrem de complexă și este comună tuturor statelor europene.

Acest lucru însă impune politici coerente, de incluziune socială, civică, economică și politică.

În ultimii șapte ani, România a primit imense fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru ameliorarea sau rezolvarea problemelor romilor pe diferite componente:

sănătate, acces pe piața muncii, dar, în primul rând, pentru educație.

Însă, în mod concret, nu s-a realizat mare lucru.

Banii europeni au venit, s-au cheltuit, iar romii au rămas să-și scrie povestea mai departe, în ignoranță și sărăcie, uneori la limita marginalizării sociale.

Un rol important, repet, îl are educația, iar un exemplu în implementarea a astfel de proiecte vă pot da de la Iași:

Școala "Nicolae Tonitza" a fost beneficiara unui program Phare, proiect care însă nu a mai fost finalizat.

După finalizarea tuturor investițiilor, s-a dovedit că o sumă mare de bani a fost cheltuită pentru amenajarea spațiului școlilor și pentru dotarea acestora cu materiale și mijloace didactice, iar acum nu se mai întâmplă mare lucru.

Mediatorul școlar nu a mai fost angajat, iar școala nu beneficiază de serviciile acestuia.

Programul "A doua șansă" nu a fost extins, iar spațiile - o parte din ele - au fost desființate, pentru că școala s-a unit cu un grup școlar, prin decizia Inspectoratului Școlar Județean Iași, deși s-au cheltuit peste 30.000 euro pentru acest proiect.

Având în vedere numărul mare de proiecte educaționale care au obținut bani europeni pentru integrarea romilor, vă rog, doamnă ministru, să-mi răspundeți la următoarea întrebare:

Care este rezultatul monitorizării sustenabilității acestor proiecte?

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsul în scris.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Dumitru Oprea

Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, se pregătește domnul senator Cezar Mircea Măgureanu, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o întrebare formulată pentru doi miniștri, pentru că soluția problemei avute în vedere ține de cele două ministere implicate.

Întrebarea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării, și domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Doamnă ministru, Domnule ministru, În ultimele săptămâni, marile universități ale României sunt puse în situația nerespectării unor contracte încheiate cu doctoranzii la zi beneficiari ai proiectelor POS DRU.

Mai mult, universitățile se văd nevoite să caute soluții intermediare pentru a-și susține cu fonduri doctoranzii, în condițiile în care singurele lor surse de venit sunt aceste burse.

Cunoaștem faptul că există o serie de probleme în privința modului de gestiune a liniei de finanțare din programele operaționale sectoriale pe resurse umane POS DRU, însă deblocarea fondurilor nu trebuie să fie condiționată de rezolvarea unor aspecte birocratice ale ministerelor implicate.

Trebuie să avem în vedere faptul că România și-a propus atragerea cercetătorilor și dezvoltarea domeniului, or, în contextul dat, probabil că nu vom reuși decât să-i îndepărtăm.

În aceste condiții, vă rugăm să ne comunicați acțiunile pe care le veți întreprinde pentru a asigura la timp plata burselor doctorale, astfel încât nici universitățile, dar mai ales doctoranzii să nu fie în situația rezilierii unor contracte ce ar putea afecta activitatea școlilor doctorale.

Senator Dumitru Oprea, Circumscripția electorală nr. 24, Iași.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Cezar Mircea Măgureanu

Îi ofer cuvântul domnul senator Cezar Mircea Măgureanu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gheorghe Bîrlea, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Cezar Mircea Măgureanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul întrebării: Starea drumurilor din județul Giurgiu, DJ411, DJ603 și DN5A.

Starea deplorabilă a drumurilor din județul Giurgiu nu mai este de multă vreme un secret.

Din cei 350 kilometri de drumuri, aproximativ 30% se află într-o stare relativ bună, restul înseamnă gropi, denivelări, covoare asfaltice doar pe unele tronsoane și, pe alocuri, plombări.

În ceea ce privește drumul județean DJ411, porțiunea de drum Hotarele - Izvoarele - Mironești - Comana - Budeni - Brăniștari - Singureni - Iepurești - Bulbucata - Clejani, drumul județean DJ603, pe porțiunea de drum Comana - Mihai Bravu - Uzunu - Stoenești - Schitu - Naipu, și drumul național DN5A, pe raza comunelor Zboiu - Hotarele - Izvoarele, a satelor Mironești - Falaștoaca - Grădiștea - Mogoșești și pe raza comunei Adunații-Copăceni, acestea sunt aproape impracticabile, constituind un real pericol pentru cei care le parcurg.

Vă reamintesc, domnule ministru, că în timpul guvernării liberale au fost aprobate o serie de proiecte care vizau refacerea acestor drumuri județene, cât și a drumului național, dar constatăm că nu li se dă curs.

Domnule ministru, Față de cele prezentate mai sus, vă rog să îmi comunicați dacă ministerul pe care îl conduceți a elaborat o strategie menită să amelioreze situația drumurilor din județul Giurgiu.

Solicit răspuns în scris.

Senator Cezar Mircea Măgureanu, Circumscripția electorală nr. 19, Giurgiu.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Bîrlea

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Bîrlea, Grupul parlamentar al PD-L.

Îl consult pe domnul senator Alexandru Cordoș dacă citește întrebarea?

Da. După domnul senator Bîrlea urmează la cuvânt domnul senator Cordoș.

   

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Întrebarea este adresată domnului Dan Nica, ministrul administrației și internelor.

Obiectul întrebării: Situațiile în care se află familiile afectate de inundațiile din anul 2008.

În județul Maramureș sunt multe situații în care familiile afectate de inundațiile din anul 2008 nu au putut beneficia de ajutoarele de urgență acordate de Guvern, la propunerea autorităților locale, fie din cauza erorilor de evaluare a daunelor, fie din cauza identificării incorecte a persoanelor afectate de către comisiile locale și, nu în ultimul rând, din cauza resurselor financiare insuficiente.

În această situație se află cetățeni din mai multe comune precum:

Leordina, Petrova sau Valea Cufundoasă, din municipiul Sighetu Marmației.

Pentru aceste persoane aflate într-o situație dramatică, a face o reparație morală sau materială nu este încă tardiv.

Ei continuă să spere și apelează la toate instituțiile.

Domnule ministru,

Doresc să aflu, pe această cale, dacă Ministerul Administrației și Internelor are intenția de a corecta această situație prin noi hotărâri de guvern sau dacă administrațiile locale în cauză pot aloca, din bugetele proprii pentru anul 2009, sume de bani care să fie acordate retroactiv persoanelor afectate de calamitățile din anul 2008.

Mulțumesc.

Pot citi și interpelarea?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Poftiți?

 
   

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Am și o interpelare. O pot citi?

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Nu. Faceți o pauză.

Vă rog să citiți doar întrebarea.

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Alexandru Cordoș

Dau cuvântul domnului senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, pentru a adresa o întrebare domnului ministru al apărării naționale.

   

Domnul Alexandru Cordoș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Mihai Stănișoară, ministrul apărării naționale.

Obiectul întrebării: Situația soldaților și gradaților voluntari.

Stimate domnule ministru, În calitatea mea de senator, mi-au fost adresate mai multe memorii ale unor organizații reprezentative ale soldaților și gradaților voluntari prin care se solicită reglementarea situației acestei categorii profesionale, ținând cont de faptul că aceștia desfășoară, în slujba statului român și a cetățenilor săi, atât în timp de pace, cât și în timp de război, activități cu caracter special similare celor desfășurate de cadrele militare de carieră.

Cu toate acestea, soldații și gradații voluntari nu beneficiază de aceleași drepturi.

Astfel, vechimea în calitate de soldat sau gradat voluntar nu este considerată vechime în serviciul militar, ei neputând obține drepturile sociale prevăzute pentru cadrele militare, deși au responsabilități și îndatoriri similare.

Cadrele militare beneficiază de contravaloarea în bani a echipamentului militar, în timp ce voluntarilor li se distribuie echipament.

Totodată, se solicită menținerea în activitatea profesională, indiferent de vârstă, cu condiția susținerii testelor de aptitudini fizice și militare.

Domnule ministru,

Având în vedere faptul că în programul legislativ al Guvernului este prevăzută elaborarea unor acte normative ce vizează continuarea reformei în domeniu, vă rugăm să ne precizați cum vedeți soluționarea problemelor soldaților și gradaților voluntari și ce măsuri urmează să întreprindeți pentru eliminarea discriminărilor existente în prezent între cele două categorii profesionale care deservesc Armata Română.

Asigurându-vă de cele mai alese sentimente, doresc răspuns în scris și oral.

Senator PSD, Alexandru Cordoș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
  Gheorghe David

Domnul Alexandru Pereș:

Rectific, ultimul vorbitor la secțiunea de întrebări va fi domnul senator Gheorghe David, care va adresa o întrebare Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este următoarea: Grădinița cu program prelungit nr. 14 este una dintre grădinițele de prestigiu din Timișoara, frecventată de un număr mare de copii, căutată de părinți pentru bunele referințe în ceea ce privește calitatea educației și îngrijirea acordate copiilor.

Este o grădiniță care răspunde nevoilor de educație în limba maternă ale minorităților germană și sârbă.

Educați de cadre didactice calificate, copiii frecventează Școala "Nikolaus Lenau", cu predare în limba germană, și Școala "Dositei Obradovici", cu predare în limba sârbă.

Începând din anul 2008, clădirea este supusă unor lucrări de reabilitare, activitatea acesteia desfășurându-se provizoriu în clădirea Grădiniței nr. 17, care urmează a fi, și ea, retrocedată foștilor proprietari.

În acest sens, solicităm acordarea de fonduri financiare cu prioritate pentru finalizarea lucrărilor în curs.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Înainte de a începe secțiunea interpelări, voi face câteva precizări pentru stenogramă: domnul senator Traian Constantin Igaș a citit interpelarea adresată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării și a depus la secretariat, în scris, o întrebare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale; doamna senator Sorina Luminița Plăcintă a depus la secretariat, în scris, o întrebare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale; domnul senator Dorel Constantin Vasile Borza a depus, în scris, la secretariat o întrebare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței; domnul senator Dan Voiculescu a depus, în scris, la secretariat o întrebare adresată prim-ministrului și o altă întrebare adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

De asemenea, au mai depus întrebări, în scris, la secretariat: domnul senator Iulian Urban, o întrebare adresată Ministerului Afacerilor Externe; domnul senator Orest Onofrei, două întrebări, ambele adresate Ministerului Educației, Cercetării și Inovării; domnul senator Vasile Cosmin Nicula, două întrebări, prima adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a doua adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale; domnul senator Gheorghe Pop, o întrebare adresată Ministerului Administrației și Internelor; domnul senator Marius Gerard Necula, o întrebare adresată Ministerului Economiei.

Vă cer scuze, dar sunt întrebări care se depun în afara termenelor prevăzute în Regulamentul Senatului, de aceea, vă rog - fac precizarea pentru stenogramă, deoarece sunt prea puțini colegi în sală - să respectați termenele pentru depunerea întrebărilor, altfel ne încurcăm și ajungem în situația de a nu prelua exact întrebările dumneavoastră și de a nu le transmite ministerelor cărora le sunt adresate pentru a putea primi răspunsuri.

Pentru o eventuală asemenea situație vă cer scuze, dar s-ar putea întâmpla dacă nu respectăm prevederile Regulamentului Senatului.

 
  Gheorghe Bîrlea

Dau cuvântul, la interpelări, domnului senator Gheorghe Bîrlea - i-am promis - pentru a adresa o interpelare Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Interpelarea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Obiectul interpelării: Indemnizația de creștere a copilului pentru mamele cu gemeni sau tripleți, acordată în primii doi ani de la naștere.

Într-un interviu acordat unui cotidian central, doamna Mariana Nedelcu, noul secretar de stat coordonator al Departamentului Afaceri Sociale și Egalitate de Șanse din Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, afirma că Executivul urmează să aprobe în luna aprilie anul curent o modificare a Legii indemnizațiilor de creștere a copilului.

Conform precizărilor făcute, în cazul familiilor cu gemeni sau tripleți, mamele ar urma să primească un supliment pentru fiecare copil.

Persoanele în cauză reclamă de mult timp faptul că au nevoie de venituri suplimentare pentru întreținerea bebelușilor și susțin că propunerea de mărire a indemnizației cu 10% pentru fiecare dintre copii este descurajatoare.

Vă reamintim că, în acest sens, există sentințe judecătorești date de Tribunalul Județean Alba și Tribunalul Județean Maramureș, confirmate de Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit cărora în cazul tripleților mamele ar trebui să primească o indemnizație pentru fiecare copil născut, conform Legii nr. 149/2006, modificată prin ordonanță de guvern.

În aceste circumstanțe, inițiativa Guvernului, utilă în principiu, riscă să se materializeze deficitar, și asta pentru că, în cazul mamelor cu venituri mici, cu 800-900 lei, bebelușul primește ca ajutor pentru întreținere exact contravaloarea unui pachet de scutece.

În consecință, indemnizația de creștere a copilului majorată cu doar 10%, pe care ministerul intenționează să o promoveze, este nesatisfăcătoare, mai ales în cazul mamelor cu salarii mici.

Având în vedere deficitul demografic din ce în ce mai accentuat în țara noastră, un plus de atenție și de susținere a acestor tipuri de familii este mai mult decât necesar.

Domnule ministru, Vă solicit, pe această cale, să analizați posibilitatea de a mări, în astfel de situații, indemnizația pentru fiecare copil cu cel puțin 300 lei, mai ales că nu sunt foarte multe cazuri de acest gen, iar efortul bugetar ar fi nesemnificativ.

Datele statistice ne arată că aproximativ 3.500 de femei nasc, anual, gemeni și 1.500 de femei nasc tripleți.

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Laurențiu Florian Coca

Dau cuvântul domnului senator Laurențiu Florian Coca, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Laurențiu Florian Coca:

Interpelare adresată doamnei Ancuța Gianina Opre, președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Stimată doamnă președinte,

Retrocedarea bunurilor naționalizate de regimul comunist, acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietatea acestora sechestrate, reținute sau rămase în afara granițelor, ca urmare a stării de război și aplicării tratatului de pace de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, au fost unele dintre temele social-politice de mare interes și audiență pe tot parcursul ultimelor două decenii.

Din păcate, în perioada 2004-2008 Guvernul liberal de dreapta a produs o mare dezamăgire tuturor celor cărora le promisese că vor fi puși în posesie sau vor primi despăgubirile cuvenite.

Așa se face că astăzi, la 6 ani de la legile inițiate de Guvernul Năstase și adoptate de Parlament - mă refer în special la Legea nr. 290/2003 -, cei mai mulți proprietari stau cu mâna întinsă spre autoritatea desemnată să aplice legea și hotărârile comisiilor județene care le-au atestat proprietarilor calitatea de beneficiari ai despăgubirilor și compensațiilor.

Doamnă președinte Opre,

În numele miilor de persoane care au hotărâri definitive din partea comisiilor pentru aplicarea legilor în vigoare privitoare la retrocedări, în special ca urmare a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietatea acestora sechestrate sau rămase, în urma războiului, pe teritoriul altor state, și care au înregistrat dosarele de rigoare la registratura Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, vă solicit să prezentați urgent Senatului României situația la zi a acordării despăgubirilor și compensațiilor, precum și programul de efectuare a plăților restante de doi, trei sau patru ani, aceasta în condițiile în care legea prevede că "despăgubirile sau compensațiile se acordă beneficiarilor în termen de un an de la comunicarea hotărârii comisiei județene sau a municipiului București, după caz".

Plata se poate face și în rate, dar în maximum doi ani.

Cu stimă, senator Laurențiu Florian Coca, Circumscripția electorală nr. 40, Colegiul electoral nr. 1, Vâlcea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, se pregătește domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Theodor Paleologu, ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național.

Obiectul interpelării îl constituie posibilitatea salvării a două biserici vechi din orașul Ocnele Mari, județul Vâlcea.

Domnule ministru, Aflate în zona de închidere a unui câmp de exploatare a sării, afectate de fenomene tectonice generate de surparea golurilor saline din subteran, Biserica cu hramul "Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru", cod VL2MB 09950, și Biserica cu hramul "Sfântul Ioan Gură de Aur", cod VL2MB 09800, ambele din Ocnele Mari, sunt în pericol să fie distruse, fie din pricina nepăsării, fie din cauza incapacității instituțiilor abilitate de a elabora, din 2002 și până acum, o documentație tehnică de execuție care să poată fi avizată necondiționat de ministerul pe care îl conduceți.

Dat fiind pericolul iminent de prăbușire a cavernei cu saramură de la Ocnele Mari, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce anume veți face concret, în completarea demersurilor întreprinse de predecesorii dumneavoastră, pentru salvarea celor două biserici, eventual prin mutarea lor pe alte amplasamente.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Vă mulțumesc.

Emilian Frâncu, senator de Vâlcea, Colegiul uninominal nr. 2.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe David

Are cuvântul domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, domnului ministru Radu Mircea Berceanu.

Una dintre marile probleme cu care se confruntă municipiul Timișoara o reprezintă lipsa centurii ocolitoare care ar prelua o bună parte din trafic, mai ales cel cu tonaj mare.

Dacă speranțele pentru segmentul nord-est, adică legătura Arad - Timișoara cu Timișoara - Lugoj, sunt o certitudine pentru anul 2009, nu același lucru se poate spune despre partea care mai rămâne, și anume obiectivul de investiții "Varianta de ocolire Timișoara-Sud".

Din câte cunosc, până la această dată, acest obiectiv este inclus în cadrul cererii de finanțare "Pregătire proiecte II pentru completarea listei variantelor de ocolire", care a fost aprobată de autoritatea de management al Programului operațional sectorial de transport.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați când va fi lansată licitația pentru atribuirea contractului de servicii privind studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, detaliile de execuție și documentațiile de atribuire.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Fac precizarea, pentru stenogramă, că domnul senator Paul Ichim a citit interpelarea, iar următorii domni senatori au depus interpelările, în scris, la secretariat: domnul senator Dorel Borza, o interpelare adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii; domnul senator Dan Voiculescu, o interpelare adresată Ministerului Administrației și Internelor; domnul senator Raymond Luca, o interpelare adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; domnul senator Cezar Mircea Măgureanu, o interpelare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale; domnul senator Laurențiu Chirvăsuță, o interpelare adresată Ministerului Sănătății; domnul senator Iulian Urban, o interpelare adresată Ministerului Administrației și Internelor; domnul senator Petru Filip, o interpelare adresată Ministerului Administrației și Internelor;

domnul senator Vasile Cosmin Nicula, o interpelare adresată Ministerului Sănătății; domnul senator Nicolae Moga, o interpelare adresată Ministerului Mediului.

Vă mulțumesc.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii: Emilian Valentin Frâncu - de la domnul Marian Hoinaru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

Ultima parte a ședinței noastre este consacrată răspunsurilor orale oferite de reprezentanții Guvernului la întrebările și interpelările adresate de domnii și doamnele senator.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Marian Hoinaru, pentru a răspunde la o întrebare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale de domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Marian Hoinaru -secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator Emilian Frâncu, Comercializarea produselor din sectorul legume-fructe constituie obiectivul principal de activitate al grupurilor și organizațiilor de producători.

Aceștia trebuie să pună la dispoziția membrilor, atunci când este cazul, mijloacele tehnice de colectare, stocare, ambalare și comercializare a produselor.

Grupurile de producători pot beneficia de sprijin financiar comunitar în cadrul organizării comune de piață, conform Regulamentului nr. 1.234/2007 și a Hotărârii Guvernului nr. 1.078/2008.

În cadrul Programului național de dezvoltare rurală există măsuri care vizează:

  • modernizarea exploatațiilor agricole - Măsura 1.2.1;
  • creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere - Măsura 1.2.3;
  • plăți de agromediu având ca beneficiari persoane fizice autorizate, asociații familiale autorizate și persoane juridice constituite în conformitate cu legislația în vigoare - Măsura 2.1.4;
  • implementarea proiectelor de cooperare - Măsura 4.2.1.

Toate aceste avantaje oferă timp de pregătire maximum 5 ani pentru a realiza investițiile necesare în vederea atingerii nivelului de dotare și producție ce permite recunoașterea ca organizații de producători.

Organizațiile de producători pot beneficia de un sprijin financiar de 4,1% din valoarea producției comercializate, aferentă categoriei pentru care s-a obținut recunoașterea.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Frâncu. Microfonul 1.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Sunt doar parțial mulțumit de răspuns.

Întrebarea mea se referea la posibilitatea găsirii unor soluții pentru colectarea produselor, nu pentru sprijinirea micilor ferme care se dezvoltă acum.

Sunt sigur că dumneavoastră, probabil cu o proximă ocazie, veți putea să-mi dați un răspuns complet.

Ce aș dori să precizez, toate partidele și-au propus în programul de guvernare să realizeze centre de colectare zonale, silozuri și tot felul de astfel de elemente care să-i ajute cu adevărat pe producători să-și depoziteze produsele.

V-aș ruga să-mi spuneți, domnule secretar de stat, dacă, în acest moment, Guvernul pe care îl reprezentați are în vedere elaborarea unui act normativ care să reglementeze tocmai dezvoltarea acestor centre de colectare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule secretar de stat, doriți să răspundeți?

 
   

Domnul Marian Hoinaru:

Domnule senator, În momentul de față, măsurile ce pot fi luate din punct de vedere al sprijinului acordat atât producătorilor, cât și organizațiilor de producători - aici trebuie înțeles că în agricultură nu există numai forme simple de prelucrare, de cultivare, ci există și forme organizate, la acești producători se face referire - sunt doar măsurile din Planul național de dezvoltare rurală.

Alte măsuri nu mai pot fi luate de niciun alt Guvern și, bineînțeles, nici de Guvernul din care fac parte.

Ele sunt constituite în măsuri, pe axe, în cadrul acestui Program național de dezvoltare rurală și sunt finanțate atât de Uniunea Europeană, cât și cofinanțate de la bugetul național.

Direcția pe care ați trimis dumneavoastră, mai devreme, întrebarea ține mai mult de partea de comercializare, iar aici singura formă de a putea accesa fonduri europene ar fi aceasta, în care s-ar organiza și, după acea, în formă organizată, ar putea obține aceste fonduri prin măsurile pe care le-am menționat puțin mai devreme.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul secretar de stat Marian Hoinaru mai are de oferit un răspuns pentru o interpelare adresată de domnul senator Gheorghe Pop.

S-a transmis răspunsul în scris?

Dacă nu, vă rog să îl depuneți la secretariatul ședinței.

Vă mulțumesc.

 
  Emilian Valentin Frâncu - de la doamna Iulia Adriana Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării;

Doamna secretar de stat Oana Badea, un răspuns la o întrebare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării de domnul senator Frâncu.

Microfonul 9.

   

Doamna Iulia Adriana Oana Badea -secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării:

Domnule senator Emilian Frâncu, ca urmare a întrebării formulate de dumneavoastră și înaintate Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, sunt în măsură să vă comunic următoarele:

Descentralizarea sistemului educațional este în plin proces de consultare și negociere cu autoritățile locale, cu sindicatele, cu toți reprezentanții partenerilor noștri sociali.

În consecință, mai mult decât acest aspect nu putem spune în acest moment.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Microfonul 1.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

O singură observație am.

Știu că domnul prim-ministru Emil Boc, mai deunăzi, a stabilit ca termen pentru finalizarea tuturor acestor acte normative privind descentralizarea data de 30.04.2009.

Voi reveni cu o întrebare după ce se vor pune în practică aceste legi, după două-trei luni, pentru a vedea care sunt problemele reale din teritoriu.

Eu eram totuși îngrijorat, fiindcă mi s-a transmis, în cadrul audiențelor din județ, faptul că directorii de școli, spitale și așa mai departe sunt dezorientați, mai ales directorii de școli care se simt, într-un fel, în acest moment, nesprijiniți de o instituție importantă cum este Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, iar numirea lor rămâne... undeva, la latitudinea primarilor.

Oamenii nu știu ce să facă, iar eu nu știam ce să le răspund.

Bun. Acum le voi spune să aibă răbdare două-trei luni pentru a putea vedea cum se derulează procesul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru înțelegere și mulțumesc doamnei secretar de stat pentru răspuns.

Domnul secretar de stat Valentin Preda.

 
  Cseke Attila Zoltán - de la domnul Valentin Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;

Aveți de oferit răspuns la o întrebare adresată de domnul senator Cseke Attila și pentru o interpelare adresată de domnul senator Alexandru Cordoș.

Ambele sunt adresate Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Vă rog să răspundeți la întrebare.

Microfonul 8.

   

Domnul Valentin Preda -secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule senator,

Referitor la întrebarea dumneavoastră ce vizează domeniul de activitate al ministerului nostru, vă comunicăm următoarele:

La data de 12 noiembrie 2007 Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare au adoptat la Sibiu, în ședință comună, o declarație comună privind realizarea unei linii feroviare de mare viteză pe ruta Budapesta - București - Constanța, cu legătură la rețeaua europeană de transport feroviar de mare viteză.

S-a ales ruta Budapesta - București - Constanța ca o prelungire a axei de mare viteză Paris - Strasbourg - Stuttgard - Viena - Bratislava - Budapesta, deoarece se dorește integrarea României și a Republicii Ungare în Sistemul de transport feroviar internațional de călători, cu trenuri de mare viteză, ce va lega principalele orașe europene.

Ministerul Transporturilor din România a elaborat și transmis, în septembrie 2008, scrisori oficiale către ministerele de resort din Ungaria și Austria, prin care s-a solicitat implicarea companiilor feroviare MAV și ÖBB ca parteneri de proiect, prin semnarea unui angajament de participare în cadrul Programului de cooperare transnațională din sud-estul Europei 2007 - 2013, în vederea realizării studiului de prefezabilitate privind traseul și costurile liniei feroviare de mare viteză pe ruta Budapesta - București - Constanța, cu legătură la rețeaua europeană de transport feroviar de mare viteză.

Prima reuniune trilaterală româno-ungară-austriacă a experților din grupul de lucru pentru analiza principiilor, documentelor statutare, a programului de punere în aplicare și a altor probleme conexe cu privire la studiul de prefezabilitate pentru viitorul proiect Linie feroviară de mare viteză pe ruta Viena - Budapesta - București - Constanța, cu legătură la rețeaua europeană de transport feroviar de mare viteză, a avut loc la București în perioada 30 septembrie - 1 octombrie 2008.

În cadrul acestei reuniuni părțile au convenit să desemneze partea română ca lider de proiect și au fost discutate și convenite acțiunile care trebuie întreprinse în viitor.

În prezent, partea română a finalizat proiectul de acord de parteneriat, urmează să fie transmis părților ungară și austriacă pentru analiză.

Pentru definitivarea proiectului de acord de parteneriat, s-a stabilit ca următoarea întâlnire a grupului de lucru să fie organizată de partea ungară.

Un rol important în promovarea și susținerea proiectului îl au responsabilii Programului SEE 2007-2013, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței, care vor stabili datele și modalitățile de depunere a proiectelor comune în cea de-a doua sesiune de depunere a proiectelor cu caracter transnațional.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul senator Cseke, microfonul 2.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Eu doream să atrag atenția asupra necesității urgentării demersurilor Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pentru că este un proiect important atât sub aspect regional, cât și foarte important din punctul de vedere al României.

Mă refer aici și la posibilitatea - pe care ați evocat-o și dumneavoastră - privind accesarea unor fonduri europene pentru acest proiect transnațional.

Vă mulțumesc pentru răspuns.

Vă asigur că voi urmări și vă voi mai întreba din când în când despre acest proiect, deoarece chiar cred că este un proiect important pentru România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Alexandru Cordoș - de la domnul Valentin Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;

Vă rog, domnule secretar de stat, să răspundeți și la interpelarea adresată de domnul senator Alexandru Cordoș.

Microfonul 8, vă rog.

   

Domnul Valentin Preda:

Stimate domnule senator,

În prezent, CNADNR, în calitate de beneficiar al Autostrăzii Transilvania, are obligația de a pune la dispoziția antreprenorului general suprafața de teren situată pe tronsonul 2B Câmpia Turzii - Gilău, la kilometrul 10+500, în zona intersecției cu DN1, pe raza comunei Mihai Viteazu, suprafață contaminată cu deșeuri periculoase de hexaclorciclohexan.

Menționăm că CNADNR a devenit proprietarul acestui teren în cursul lunii martie 2009, iar obligația decontaminării acestuia ar fi revenit autorităților locale, precum și autorităților de mediu, conform art. 131 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere faptul că poluatorul, Uzinele Chimice Turda, nu poate fi tras la răspundere, deoarece Fondul Proprietății de Stat a vândut activele acestei firme către o societate cu capital privat fără a impune și decontaminarea celor patru depozite de deșeuri situate în împrejmuirile localității Turda, în februarie 2009 Garda de Mediu Cluj-Napoca a sesizat compania "Socot" - SA să oprească lucrările de relocare a unei conducte de apă, deoarece această lucrare contractată de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România CNADNR, deși avea avizul de construire eliberat de Ministerul Mediului, se interpune parțial pe zona infestată cu deșeuri.

Cu această ocazie, consultantul pe lucrarea de construcție a autostrăzii a luat coordonatele topografice ale limitelor depozitului denumit DN1, în prezența delegaților de la Garda de Mediu Cluj-Napoca, coordonate care au dovedit poziționarea parțială a depozitului de deșeuri pe amplasamentul Autostrăzii Transilvania.

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România CNADNR a cerut încă de atunci autorităților locale responsabile, și anume Primăria Comunei Mihai Viteazu, Primăria municipiului Turda, Instituția Prefectului Cluj-Napoca, să întreprindă toate măsurile și să înlăture materialul contaminat de pe amplasamentul Autostrăzii Transilvania pentru a nu cauza întârzieri constructorului.

Instituția Prefectului Cluj-Napoca a constituit Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj, care, prin Hotărârea nr. 2 din 5.03.2009, a aprobat desfășurarea procedurilor legale pentru obținerea în regim de urgență a autorizației de construire a unui depozit de deșeuri periculoase pe amplasamentul situat în vatra carierei Bădeni din comuna Moldovenești, pentru că, din punct de vedere financiar, situația este "fără posibilități de soluționare la nivel local", s-au făcut adrese, în repetate rânduri, Ministerului Internelor și Reformei Administrative și Ministerului Mediului pentru a prelua această problemă.

Conform contractului de construire a Autostrăzii Transilvania, pe care îl derulează Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România CNADNR, și a Protocolului semnat între părți privind programul de lucrări pentru anul 2009, neeliberarea amplasamentului până la data de 30 aprilie 2009 de către beneficiar aduce după sine îndreptățirea constructorului să primească rate de neutilizare pentru echipament, prelungire de termene pentru finalizarea lucrărilor, precum și costuri suplimentare plusprofit provenite din modificarea planului de lucrări din cauza lipsei accesului în acea zonă.

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România CNADNR a prevăzut fonduri pentru această lucrare în bugetul pe anul 2009, având în vedere că autoritățile locale nu au posibilitățile financiare pentru a rezolva situația.

De asemenea, CNADNR se va implica în decontaminarea depozitului DN1, urmând să facă toate demersurile necesare pentru recuperarea cheltuielilor de la autoritățile responsabile din județul Cluj.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator, dacă doriți să interveniți, microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Cordoș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat, Foarte pe scurt.

Ați formulat un răspuns foarte amplu.

Întrebarea directă, pentru care nici din această prezentare nu a rezultat foarte clar un răspuns, este: responsabilitatea exactă a mutării acestor depozite revine autorităților locale Turda, Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România sau revine firmei Bechtel?

Dumneavoastră, din punctul meu de vedere, le-ați amestecat puțin.

Am înțeles că în bugetul CNADNR sunt prevăzute anumite sume, am înțeles că și autoritățile locale din Turda au anumite responsabilități, dar vorbeați și de niște penalități pe care cineva le va plăti, plus întârzierile de rigoare.

Am rugămintea, dacă puteți, să mă lămuriți mai clar...

Am încercat să fiu cât se poate de atent.

Până la urmă, cine are această responsabilitate?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc. Microfonul 8, vă rog.

 
   

Domnul Valentin Preda:

Domnule senator,

Întrucât nici acest răspuns nu v-a parvenit în scris, voi face precizările suplimentare tot în scris și le veți primi odată cu răspunsul pe care vi l-am citit acum.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
  Cseke Attila Zoltán - de la doamna Natalia Elena Intotero, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe;

Doamna secretar de stat Natalia Intotero, vă rog, microfonul 10, un răspuns pentru domnul senator Cseke Attila Zoltán.

   

Doamna Natalia Elena Intotero:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe la interpelarea formulată de domnul senator Cseke Attila Zoltán.

România și Republica Ungară au o relație definită drept Parteneriat strategic pentru Europa secolului XXI.

Această relație este construită pe baza respectului reciproc și a interesului celor două părți de a conlucra atât la nivel bilateral, cât și în cadrul Uniunii Europene, NATO și al altor organisme internaționale.

În cadrul acestei relații, este important ca modul de anunțare și organizare a vizitelor, atât oficiale, cât și private, să respecte legislația și cutuma diplomatică, iar corespondența diplomatică și declarațiile publice ale oficialităților trebuie să utilizeze denumirile oficiale ale unităților administrativ-teritoriale ale României.

Menționăm, în acest context, nota verbală transmisă de Ambasada Ungariei la București, prin care autoritățile române erau informate despre participarea Președintelui Republicii Ungare la serbările organizate de "autoguvernarea" județului Harghita și a celei din Cosmeni.

Documentul face referire la o structură administrativteritorială fictivă, nerecunoscută de sistemul constituțional românesc.

Relațiile bilaterale româno-ungare sunt definite la un nivel înalt de înțelegere reciprocă.

Astfel de situații nu sunt de natură să aducă atingere relațiilor excelente de cooperare dintre cele două țări, care se manifestă la toate nivelurile, de la cooperarea bilaterală, la cea în cadrul Uniunii Europene și NATO.

Ministerul Afacerilor Externe va continua dezvoltarea și consolidarea relațiilor cu Republica Ungară și va susține punerea în practică a proiectelor convenite în cadrul ședințelor comune de guvern, în spiritul parteneriatului strategic dintre cele două țări.

În acest sens, orice chestiune de interes atât pentru România, cât și pentru Ungaria trebuie să fie abordată prin dialog deschis și direct.

Partea română nu a avut și nu are intenția de a restricționa vizitele private în România ale oficialilor unguri, respectând, astfel, dreptul la libera circulație.

Președintele ungar s-a deplasat fără probleme în data de 14 martie 2009 în județul Harghita, unde a participat, alături de etnicii maghiari din România, la evenimentele prilejuite de celebrarea Zilei naționale a Ungariei.

Totodată, se remarcă faptul că Președintele Ungariei a efectuat vizite private, cu prilejul zilelor naționale ale Ungariei, numai în România, deși există comunități maghiare numeroase în toate statele vecine Ungariei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule senator, dacă doriți o intervenție. Microfonul 2.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna secretar de stat,

Sigur, este un răspuns diplomatic și, într-un fel, nu mă așteptam la altceva.

Aș menționa totuși că, din punctul meu de vedere, nu există un răspuns clar asupra motivului retragerii, revocării autorizației de aterizare emise de Autoritatea Aeronautică Civilă Română și, de asemenea, nu există un răspuns clar dacă au mai fost cazuri similare privind refuzul de a emite un permis de aterizare pentru un șef de stat.

Nu-mi rămâne decât să sper că Ministerul Afacerilor Externe va întreprinde demersurile necesare pentru menținerea și consolidarea acestor relații româno-ungare care, într-adevăr, până acum, s-au bucurat de o foarte bună stabilitate, și cred eu că pe acest drum trebuie să continuăm.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Emilian Valentin Frâncu - de la domnul Constantin Claudiu Stafie, secretar de stat în Ministerul Economiei

Domnul secretar de stat Constantin Stafie prezintă un răspuns la interpelarea adresată prim-ministrului de către domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, microfonul 8. Aveți cuvântul.

   

Domnul Constantin Claudiu Stafie -secretar de stat în Ministerul Economiei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator,

Referitor la întrebarea adresată domnului prim-ministru privind sprijinirea SC OLTCHIM - SA în următoarele șase luni, vă comunicăm următoarele:

Ministerul Economiei este interesat în sprijinirea SC OLTCHIM - SA pentru a rezolva problemele pe care le are: datoria istorică către AVAS, oprirea instalațiilor de piroliză de la ARPECHIM, precum și problemele din cele puse de acționarul minoritar PetroCarboChem PCC.

În acest sens, la nivelul conducerii ministerului, s-au făcut analize, atât la sediul SC OLTCHIM - SA, cât și la minister, cu conducerea acestei societăți, cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, ai AVAS, ai Consiliul Concurenței, pentru a pregăti documentele pentru majorarea capitalului SC OLTCHIM - SA cu creanța AVAS, pentru susținerea acestei majorări la Comisia Europeană, precum și în comisiile de specialitate ale Senatului și Camerei Deputaților.

Menționăm, de asemenea, că s-au promovat documente pentru garantarea de către stat a 80% din creditul avut în vedere de SC OLTCHIM - SA pentru cumpărarea instalațiilor de la ARPECHIM.

Precizăm că s-a acordat mandat executivului SC OLTCHIM - SA pentru a acționa pe toate căile și prin toate mijloacele legale pentru contracararea oricăror acțiuni desfășurate de persoane fizice și/sau juridice care aduc atingere intereselor economice și de piață ale acestei societăți comerciale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnule senator, doriți să interveniți? Microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Și eu vă mulțumesc.

Răspunsul este unul pe care, într-adevăr, îl apreciez.

Am totuși câteva observații.

Ori de câte ori problemele societății comerciale OLTCHIM îmi vor fi transmise de liderii de sindicat sau de cetățeni, eu sunt obligat să mă adresez organismelor competente, pentru că SC OLTCHIM este nava amiral a industriei vâlcene și, dacă acolo vor apărea probleme, vor apărea probleme în tot județul Vâlcea.

Vreau să vă spun că aș fi dorit să știu în ce stadiu se află la Comisia Europeană documentația privind sprijinul pe care OLTCHIM îl așteaptă, pentru că, în funcție de avizul de acolo, am înțeles că toate celelalte probleme pot decurge, implicit primirea acelei garanții guvernamentale, majorarea capitalului social și toate celelalte.

Aș fi dorit să-i informez pe vâlceni dacă dumneavoastră, în acest moment, aveți informații suplimentare.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, doriți să răspundeți?

Microfonul 8, vă rog.

 
   

Domnul Constantin Claudiu Stafie:

Domnule senator, Documentația a fost trimisă la Comisia Europeană de cel puțin două săptămâni, dacă nu de trei săptămâni.

Nu știu, în momentul de față, data exactă.

Așteptăm răspunsul.

Probabil că în câteva zile vom primi și acest răspuns, în funcție de care vom proceda în consecință.

Vă asigurăm că, și din punctul de vedere al Ministerului Economiei, Societatea Comercială OLTCHIM reprezintă o prioritate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Microfonul 1, domnul senator Frâncu, vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

O singură rugăminte mai am.

Dacă veți primi un răspuns cert de la Comisia Europeană, v-aș ruga, poate în răspunsul scris pe care mi-l înaintați, să adăugați acest lucru și să nu vă supărați niciodată pe mine dacă voi adresa semnale Guvernului României să ia în atenție problemele acestei mari întreprinderi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, fiți convins că o să-l publicăm și în presă, nu numai către dumneavoastră.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc reprezentanților Guvernului, mulțumesc și celor doi senatori prezenți în sală, și celor doi secretari care sunt lângă mine, mulțumesc staffului.

Vă doresc o seară plăcută!

Ne vedem miercuri, 8 aprilie 2009, în plenul Senatului.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.20.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 23 septembrie 2021, 9:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro