Plen
Sittings of the Senate of April 27, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.55/07-05-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 27-04-2009 Printable version

Sittings of the Senate of April 27, 2009

14. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori:

Dumitru Oprea

- DUPĂ PAUZĂ -

 

Domnul Alexandru Pereș:

Stimați colegi,

Trecem la ultima parte a ședinței noastre de astăzi:

întrebări și interpelări adresate Executivului, precum și răspunsuri primite din partea ministerelor vizate.

Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PD-L.

Domnul senator Oprea are o întrebare adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Se pregătește domnul senator Marius Sorin Ovidiu Bota, cu două întrebări adresate Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Aveți cuvântul, domnule senator Oprea.

Microfonul central, vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

S-a scris foarte mult în presă, în partea finală a lunii martie și începutul acestei luni, despre noua facilitate oferită angajatorilor, prin Fondul Social European, pentru subvenționarea cu cel puțin 50% a salariilor noilor angajați, ca măsură pentru diminuarea efectelor crizei economice.

A fost lansată linia de finanțare, iar solicitanții nu au întârziat să apară, ceea ce este un semnal bun, firmele fiind interesate să beneficieze de acest sprijin.

Totuși, conform procedurilor de evaluare, se pare că intrăm în ritmul nostru românesc de a spune una și a face alta.

Cu alte cuvinte, până în acest moment, nu există informații privind evaluarea inițială a cererilor de finanțare, deși primele răspunsuri ar fi trebuit să apară încă de acum o săptămână.

Lista beneficiarilor de finanțări nu a mai fost actualizată din luna mai 2008.

Tot în această perioadă s-a lansat propunerea de a supune dezbaterii publice un proiect de ordin care ar încuraja angajatorii să mențină contractele de muncă ale angajaților proaspăt absolvenți, dar documentul nu a fost dat încă publicității.

În acest context, domnule ministru, vă rugăm să ne comunicați ce măsuri aveți în vedere pentru respectarea termenelor de evaluare a cererilor de finanțare și semnare a contractelor pentru subvenționarea salariilor noilor angajați, precum și modalitatea în care va fi supus dezbaterii proiectul de ordin menționat anterior.

Semnează senator Dumitru Oprea.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

 
Marius Sorin Ovidiu Bota

Înainte de a-i oferi cuvântul domnului senator Marius Sorin Ovidiu Bota, vă rog să păstrați liniștea în sala de ședință, stimați colegi.

Se pregătește domnul senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator Bota.

 

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebările sunt adresate domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul primei întrebări - Proiecte Maramureș.

Având în vedere că răspunsul dumneavoastră la întrebarea adresată în data de 16 martie 2009, privind proiectele:

Centură oraș Baia Sprie, continuată cu tunel pe sub muntele Gutin, și drumul expres sau rapid, în funcție de decizia dumneavoastră, domnule ministru, pentru racordarea Maramureșului la Autostrada Transilvania, pe traseul Baia Mare - Sein - Cehul Silvaniei, nu este edificator și nu precizează etapele și calendarul în care acestea se vor realiza în acest an, cu alocațiile bugetare care permit abordarea lor, vă rog să reveniți asupra răspunsului dumneavoastră.

În acest sens, aștept răspuns în scris și oral.

A doua întrebare se referă la Autostrada Transilvania.

Stimate domnule ministru, Care este strategia de reparare și exploatare a drumurilor județene și comunale afectate de șantierul Autostrăzii Transilvania?

De ce se permite și se autorizează depășirea tonajului, greutatea pe axă, pentru autovehicule implicate în realizarea proiectului?

Știți că efectuarea controlului în trafic privind greutatea pe axă nu este eficient?

A fost o persoană din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pe teren, pe drumurile afectate de construcția autostrăzii?

Ce măsuri concrete și drastice intenționați să întreprindeți?

Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Paul Ichim a depus întrebarea la secretariatul ședinței.

 
Emilian Valentin Frâncu

Îl invit pe domnul senator Emilian Frâncu să prezinte două din cele trei întrebări pe care le are.

Una dintre întrebări vă rog să o depuneți la secretariat.

Același lucru veți face și în cazul interpelărilor, veți adresa o singură interpelare.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării:

Situația gravă de la Serviciul Județean de Ambulanță Vâlcea.

Domnule ministru, În acest moment, Serviciul Județean de Ambulanță Vâlcea trece printr-o criză care se manifestă pe trei componente: finanțarea insuficientă, lipsa medicilor, schema de personal fiind incomplet ocupată, și mașini de intervenție insuficiente.

Programul de dotare auto, prevăzut de minister, pare să fi fost întrerupt.

Situația este cu atât mai dramatică cu cât unele dintre autospecialele Serviciului Județean de Ambulanță Vâlcea sunt sechestrate în atelierele de reparații auto până când vor exista bani pentru plata facturilor restante și nu mai este mult până când și furnizorii de carburanți ar putea proceda în mod asemănător.

Vă rog, domnule ministru, să vă documentați în legătură cu această stare de lucruri și să dispuneți luarea măsurilor de remediere.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Semnează Emilian Frâncu, senator de Vâlcea.

Pot să dau citire și celei de-a doua întrebări, domnule președinte?

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog să prezentați a doua întrebare, iar pe a treia să o depuneți la secretariatul ședinței.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc.

A doua întrebare este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Obiectul întrebării se referă la: Falsificarea diplomelor de bacalaureat și licență.

Doamnă ministru, În ultima perioadă au fost identificate și mediatizate cazurile unor persoane implicate în falsificarea diplomelor de bacalaureat și licență.

Anchetele desfășurate până acum în acest sistem pe care-l putem denumi "bani contra diplomă"

reprezintă o situație mai mult decât jenantă pentru sistemul educațional românesc.

Izolat, astfel de cazuri au mai existat și, de aceea, vă rog să-mi comunicați câte cazuri au fost depistate din anul 2000 până acum și ce măsuri considerați că ar trebui adoptate pentru prevenirea falsurilor efectuate la eliberarea acestor diplome?

Care sunt, în acest moment, unitățile de învățământ cu probleme și care este implicarea corpului de control al ministerului pe care-l conduceți în eradicarea fenomenului?

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Mulțumesc.

Semnează Emilian Frâncu, senator de Vâlcea.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Cseke Attila Zoltán

Îi ofer cuvântul domnului senator Attila Cseke, Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator Cseke.

 

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul întrebării:

Demersurile ministerului de resort cu privire la reabilitarea DN 1P Uileacu de Criș-Spinuș - DN19E.

Stimate domnule ministru, Refacerea drumurilor naționale la nivel calitativ european este unul dintre obiectivele majore ale programului de guvernare al actualului Executiv.

Starea drumurilor din județul Bihor și, în primul rând, a drumurilor naționale este sub orice critică și, practic, toate aceste artere având prescurtarea de drum național (DN) sunt impracticabile.

Drumul național 1P cuprinde o porțiune de 22,54 kilometri, trecând prin localitățile Uileacu de Criș, Spinuș și făcând legătura între DN 1 și DN 19E.

Este o arteră ce se află într-o stare greu de a fi descrisă în cuvinte, iar folosirea treptei a treia de viteză a mașinii se dovedește un lux de neatins.

Pot afirma cu toată răspunderea că este o rușine faptul că există un drum național în asemenea stare în România anului 2009.

Acest drum în sine nu ar ridica probleme deosebite nici în privința traficului, și nici a tonajului, dar, din cauza construirii Autostrăzii Transilvania, pe aici circulând zilnic sute de camioane încărcate cu zeci de tone de materiale de construcție, și din cauza pasivității autorităților din ultima perioadă, drumul a ajuns într-o stare inimaginabilă, el semănând mai mult cu un tancodrom decât cu un drum numit și național.

Domnule ministru,

Vă rog respectuos să îmi oferiți detalii asupra stadiului demersurilor urgente care trebuie întreprinse de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru reabilitarea DN 1P.

Solicit răspuns în scris și oral.

Cseke Attila Zoltán, senator, Circumscripția electorală nr. 5, Colegiul nr. 1 - Bihor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Gheorghe David

Vă rog, domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Șerban Valeca, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice.

Obiectul și conținutul întrebării: Libretele de economii și câștiguri emise înainte de anul 1989, cu valoarea de 5.000 lei.

Domnule ministru, În urma audiențelor avute în cadrul biroului parlamentar, semnalez faptul că există persoane care dețin încă librete de economii, librete emise de CEC înainte de anul 1989, cu dobândă și câștiguri în autoturisme "Dacia."

În acest sens, doresc să vă supun atenției următoarea întrebare: acești cetățeni pot beneficia de reactualizarea acestor librete la valoarea actuală? Există alte forme de compensație în acest sens?

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Gavril Mîrza

Deoarece domnul senator Șerban Valeca nu este prezent în sală, dau cuvântul domnului senator Gavril Mîrza, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, pentru a adresa o întrebare Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, se pregătește domnul senator Gyerkó László, Grupul parlamentar al UDMR.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Gavril Mîrza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Domnule ministru,

În ultimii ani, dar mai ales în anul 2008, județul Suceava a suferit din cauza calamităților naturale, cu efecte dintre cele mai negative asupra populației și, mai ales, asupra populației din zona de munte.

Printre localitățile afectate se află și comunele Ulma și Brodina, situate la granița de nord a județului, cu o populație de peste 6.000 locuitori și aflate la o altitudine de peste 1.000 de metri.

Practic, infrastructura a fost distrusă în totalitate și, dacă în ceea ce privește infrastructura rutieră s-a mai făcut câte ceva, infrastructura feroviară a rămas în faza de distrugere din anul 2008.

Întrebarea este dacă aveți în program refacerea căii ferate dintre localitățile Gura Putnei și Nisipitu, pentru a putea scoate din izolare locuitorii din această zonă.

Dacă da, care este termenul?

Solicit răspuns în scris și oral.

Gavril Mîrza, senator de Suceava, Colegiul nr. 33.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Gyerkó László

Dau cuvântul domnului senator Gyerkó László, Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Marian Iulian Rasaliu, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Gyerkó László:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul dezvoltării regionale și locuinței.

Obiectul întrebării: Situația derulării contractelor de dirigenție de șantier în cadrul Companiei Naționale de Investiții București.

Stimate domnule ministru.

După cum bine știți, diferitele programe derulate în cadrul Companiei Naționale de Investiții București - CNI - implică responsabilități din partea unor firme, persoane autorizate, privind verificarea cantității și calității lucrărilor în construcții realizate de antreprenori constructori.

Prestațiile de acest tip sunt contractate de CNI cu societăți comerciale de profil, care asigură legalitatea și calitatea lucrărilor executate, dirigenția de șantier.

Deși aceste societăți și-au onorat contractele și se știe că CNI dispune de fonduri pentru plata prestațiilor de servicii, în anul 2009 nu s-a onorat nicio factură către aceste firme, creând mari dificultăți financiare acestora, riscând blocaje în derularea programelor, chiar sistarea lucrărilor aflate în execuție.

Doresc să menționez că aceste sume sunt plătite din fondurile proprii ale CNI, și nu din surse bugetare.

Întrebarea mea este: de ce nu se efectuează plata acestor facturi, deși sunt purtătoare de penalități și pasibile de plata unor daune interese, conform contractelor de prestări servicii încheiate între părți? Ce se urmărește de fapt prin neplata acestor facturi? Sper că nu rezilierea unilaterală a contractelor și transferul acestora către alte firme agreate de actuala putere, fiind vorba în exclusivitate de prestări servicii profesionale.

Mulțumesc Solicit răspuns în scris.

Senator de Harghita, Gyerkó László.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

 
Marian Iulian Rasaliu

Are cuvântul domnul senator Marian Iulian Rasaliu, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Tudor Udriștoiu, tot Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Marian Iulian Rasaliu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Întrebarea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Obiectul întrebării:

Problema șomajului în județul Brașov.

Domnule ministru, Șomajul reprezintă una dintre consecințele actualei crize mondiale și, probabil, mulți se întreabă câți oameni vor rămâne fără locuri de muncă până în momentul în care economia își va reveni.

În România, ultimele șase luni au adus 160.000 șomeri.

În ceea ce privește județul Brașov, există câteva cazuri în care problema șomajului și cea socială este deficitară.

Enumerez doar câteva cazuri: în zona Rupea - Platforma "Colorom- Codlea", în zona Făgăraș - SC NITRAMONIA.

În acest sens, vă întreb, domnule ministru, care este prognoza Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale în ceea ce privește șomajul în aceste cazuri și dacă există măsuri sociale pentru prevenirea efectelor negative ale acestui fenomen?

Doresc răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Marian Iulian Rasaliu, Grupul PD-L, senator de Brașov.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
Tudor Udriștoiu

Domnul senator Tudor Udriștoiu, Grupul parlamentar al PD-L, va adresa două întrebări Ministerului Sănătății, se pregătește doamna senator Mihaela Popa, Grupul parlamentar al PD-L, care va adresa o întrebare Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Tudor Udriștoiu:

Mulțumesc.

După cum ați spus, întrebările sunt adresate domnului Ion Bazac, ministrul sănătății.

Obiectul primei întrebări: Managerii spitalelor publice.

Domnule ministru,

Având în vedere prevederile Legii nr. 95/2006, derularea procesului de descentralizare, rezultatele evaluării managerilor spitalelor publice din luna martie 2009 - de altfel, prelungită în prezent -, precum și existența unor manageri interimari, în ce mod va trata Ministerul Sănătății situația managerilor spitalelor publice în raport cu autoritățile locale?

A doua întrebare.

Din cauza ambiguităților existente în Legea nr. 95/2006, în Ordinul Ministerului Sănătății nr. 721/2005, precum și în alte acte normative din domeniu, bugetul multor spitale este serios grevat de hotărâri judecătorești care au acordat personalului drepturi bănești privind sporuri salariale pentru condiții periculoase de muncă, sporuri mai mult sau mai puțin cuvenite.

În acest sens, vă întreb dacă există vreo intenție sau posibilitate de sprijin din partea Ministerului Sănătății pentru spitalele respective.

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris pentru ambele întrebări.

Udriștoiu Tudor, senator de Dolj, Colegiul nr. 2.

 
Mihaela Popa

Domnul Alexandru Pereș:

Doamna senator Mihaela Popa va adresa o întrebare Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.

Aveți cuvântul, doamna senator.

 

Doamna Mihaela Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Într-adevăr, voi adresa o întrebare doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Obiectul întrebării: Numărul de ore de educație fizică în învățământul primar.

Stimată doamnă ministru,

În Europa, România ocupă locul 3 în privința obezității la femei și copii și locul 4 pentru obezitate în rândul bărbaților.

Astfel, un român din trei este supraponderal și unul din patru este obez.

În cadrul Programului de acțiune comunitară în domeniul sănătății publice 2008-2013, Uniunea Europeană recomandă combaterea obezității și a bolilor corelate acesteia prin dezvoltarea de strategii și mecanisme de prevenire.

Pe lângă o informare susținută a publicului, se recomandă și consolidarea măsurilor de prevenire.

În noiembrie 2007 Parlamentul European a adoptat, cu o largă majoritate de voturi, raportul elaborat de către europarlamentarul Pál Schmitt, raport prin care s-a stabilit obligativitatea introducerii a cel puțin trei ore de sport pe săptămână în programele educaționale în ciclul primar și secundar.

Se preconizează că un număr mai mare de ore de sport pe săptămână introduse în cadrul orarului școlar ar conduce către o scădere considerabilă a copiilor cu probleme de greutate și ar diminua riscul apariției bolilor cauzate de insuficienta activitate fizică a organismului.

Pentru că obezitatea reprezintă o problemă importantă și de actualitate în Uniunea Europeană, iar țara noastră ocupă un loc fruntaș în această direcție, întrebarea pe care v-o adresez, doamnă ministru, este: de ce nu se asigură elevilor un număr de 5 ore de educație fizică pe săptămână pentru clasele din învățământul primar prin schimbarea planurilor de învățământ, în condițiile în care bugetul alocat nu ar fi afectat, deoarece aceste ore pot fi efectuate de către învățătorul de la clasă?

Aștept răspunsul dumneavoastră în scris.

Vă mulțumesc.

Mihaela Popa, senator PD-L Iași.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, doamna senator.

 
 

Stimați colegi,

Vă informez că au depus întrebări în scris, la secretariatul ședinței:

  • doamna senator Anca Daniela Boagiu, două întrebări adresate Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești și Ministerului Afacerilor Externe;
  • domnul senator Vasile Nistor, o întrebare adresată Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești;
  • domnul senator Ovidiu Marian, o întrebare adresată Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare;
  • domnul senator Șerban Constantin Valeca, o întrebare adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii;
  • domnul senator Paul Ichim, o întrebare adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;
  • domnul senator Emilian Valentin Frâncu, o întrebare adresată Ministerului Apărării Naționale.
 
Ion Rușeț

La secțiunea interpelări, dau cuvântul domnului senator Ion Rușeț, care va adresa o interpelare Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Domnule senator, vă rog să poftiți la microfon.

Se pregătește domnul senator Avram Crăciun, cu o interpelare adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Ion Rușeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată atât domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii, cât și domnului Adriean Videanu, ministrul economiei.

Motivarea este următoarea: deși în ultimii patru ani administrația SC Complexul Energetic Turceni - SA a făcut nenumărate demersuri pentru înlăturarea tuturor efectelor cu implicații negative în economie și reducerea cheltuielilor care se reflectă în costul energiei electrice, în continuare unitatea nu deține controlul asupra costului lignitului extras și utilizat în termocentrale.

Alături de fuziunea activității de extracție cu cea de producție a energiei electrice, Hotărârea de Guvern nr. 103/2004 prevede, ca măsură esențială pentru eficientizarea societății, evitarea cheltuielilor neeconomicoase pe care le presupune transportul cărbunelui către termocentrale.

Cu toate acestea, la aproape 5 ani de la emiterea hotărârii de guvern, Societatea Națională de Transport Feroviar Marfă - SA încă nu a transmis calea ferată Dragotești - Turceni în administrarea și operarea SC Complexul Energetic Turceni - SA pentru a se asigura un cost eficient al transportului de cărbuni.

Singura posibilitate de realizare în întregime a obiectivului pentru care a fost constituit SC Complexul Energetic Turceni - SA este asigurarea unei fluențe totale a operațiunilor, de la extracție, la producția energiei electrice, cu costuri cât mai mici, care încă se multiplică cu cheltuielile de transport, diminuând randamentul societății la care Ministerul Economiei este acționar majoritar.

Vă solicit, domnilor miniștri, să ne comunicați în ce mod și ce măsuri veți lua pentru aplicarea integrală a prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 103/2004, în vederea micșorării cheltuielilor de transport a materiei prime, cheltuieli ce se răsfrâng incontestabil în costul energiei electrice care ajunge la consumatori.

Solicit răspuns în scris.

Ion Rușeț, senator PD-L de Gorj.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Avram Crăciun

Dau cuvântul domnului senator Avram Crăciun, o interpelare adresată Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, cu rugămintea să prezinte doar o interpelare, pe cealaltă urmând să o depună la secretariat.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Avram Crăciun:

Interpelarea este adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, domnului ministru Radu Mircea Berceanu.

Obiectul interpelării: Termenul de finalizare a DN 74, pe teritoriul administrativ al comunei Buceș, județul Hunedoara.

Stimate domnule ministru, Interpelarea mea privește o problemă de interes național ce trenează de mai mult de 20 de ani.

Este vorba de finalizarea DN 74, care face legătura între localitățile înșirate pe traseul Deva-Brad-Abrud-Alba Iulia, traseu care trece și pe culoarul Crișului Alb.

Din cauza lucrărilor hidrotehnice - barajul de acumulare de pe Crișul Alb, aflat pe raza comunei Buceș, județul Hunedoara -, lucrări începute înainte de 1989 acum sunt prefinalizate, investiția fiind în sarcina Ministerului Mediului, DN 74 a fost deviat pe un traseu nou, nefinalizat nici după 20 de ani.

Pe traseul nou sunt prevăzute șase viaducte mari, din care patru sunt terminate, al cincilea este pe jumătate finalizat, iar al șaselea nu a fost început.

Circulația rutieră actuală este foarte dificilă și cu atât mai ciudată pentru turiștii străini care nu au fost avertizați de aceste obstacole, ci, dimpotrivă, au fost încurajați să ajungă și să-și petreacă vacanța în Munții Apuseni, la vestitele stațiuni Arieșeni, Stâna de Vale, Padiș, Fântânele și altele.

Vă rugăm, domnule ministru, să inventariați lucrările executate și să evaluați ce mai este de făcut, în așa fel încât, în momentul acumulării efective a apei în viitorul lac de acumulare, lucrările la DN 74 să fie finalizate, în acest sens,considerând că politica de modernizare a drumurilor naționale nu trebuie să omită Munții Apuseni și, cu atât mai mult, zonele turistice cu potențial ridicat cum sunt și acestea de pe Valea Crișului Alb, cu multe elemente unice pentru țara noastră, cum ar fi:

Muzeul Aurului de la Brad, monumentele istorice de la Țebea, Abrud și Zlatna, galeriile romane de la Roșia Montană și altele.

Stimate domnule ministru, Moții din această zonă vă așteaptă și cred în posibilitățile și dârzenia dumneavoastră de oltean.

Până la proba contrarie, cu multă considerație, Avram Crăciun, senator de Arad, Circumscripția electorală nr. 2, bazinul hidrografic Crișul Alb.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Emilian Valentin Frâncu

Are cuvântul domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, pentru o singură interpelare, urmează domnul senator Alexandru Mazăre.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi am adresat-o domnului Mircea Ursache, președintele AVAS.

Obiectul interpelării:

Rezolvarea problemelor persoanelor păgubite de FNI.

Domnule președinte, La biroul meu parlamentar, în cadrul audiențelor săptămânale ținute, un număr semnificativ de cetățeni păgubiți de FNI doresc să știe care este stadiul derulării procesului de despăgubire a deponenților.

Cei mai mulți susțin că se regăsesc pe listele de despăgubiri, conform sentinței civile nr. 13.732/17.XII.2004 a Tribunalului București, definitivă prin decizia comercială nr. 203/11.XII.2006, pronunțată de Curtea de Apel București și irevocabilă prin Decizia nr. 1.287/21.III.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

S-a spus că AVAS va accesa un împrumut de 50 milioane euro de la Trezoreria Statului pentru achitarea într-o singură tranșă a sumelor pentru păgubiții FNI, actualizate la zi cu indicele de inflație.

În asemenea situație, vă rog, domnule președinte, să-mi comunicați care este stadiul procesului de despăgubire a deponenților la FNI, dacă această sumă este suficientă pentru toți păgubiții și în cât timp vor ajunge banii la destinatari.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Emilian Frâncu, senator de Vâlcea, Circumscripția nr. 40, Colegiul uninominal nr. 2.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Alexandru Mazăre

Are cuvântul domnul senator Alexandru Mazăre, o interpelare adresată Ministerului Sănătății, urmează la microfon domnul senator Raymond Luca, PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Alexandru Mazăre:

Domnule președinte, am o interpelare adresată ministrului sănătății, domnul Ion Bazac.

Fac precizarea că este semnată atât de mine, senator Alexandru Mazăre, cât și de colegul deputat Eduard Martin.

Obiectul interpelării vizează includerea Spitalului Județean de Urgență Constanța în lista unităților ce derulează Programul național de boli cardiovasculare.

Stimate domnule ministru, Vă supunem atenției propunerea de includere a Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța în lista unităților ce derulează Programul național de boli cardiovasculare, luând în considerare existența Secției de chirurgie cardiovasculară, deschisă în luna noiembrie 2008 și condusă de profesorul universitar doctor Mircea Pătruț, cu o echipă de 7 specialiști, a căror chirie este suportată de Consiliul Județean Constanța.

Precizăm că această clinică, una dintre cele mai moderne din Europa, funcționează datorită eforturilor Consiliului Județean Constanța, care a alocat suma de 10 milioane euro, din bugetul propriu pentru anul 2008, pentru achiziționarea de aparatură medicală la standarde superioare și pentru a oferi servicii medicale de cea mai înaltă performanță.

Domnule ministru, Trebuie să știți că fostul Guvern promisese că va cofinanța cu 5 milioane euro realizarea Secției de chirurgie cardiovasculară, precum și că va suporta, din bugetul Ministerului Sănătății Publice, toate cheltuielile de funcționare ale acesteia.

Menționăm, de asemenea, că, fiind unica secție specializată din sud-estul României, aceasta oferă asistență de specialitate nu numai pacienților constănțeni, ci și celor din județele învecinate, respectiv regiunea sud-est, care nu mai sunt nevoiți să se deplaseze la alte spitale din țară sau din străinătate pentru a beneficia de intervenții complexe.

În plus, trebuie precizat faptul că, după cum se știe, cheltuielile Secției de chirurgie cardiovasculară pentru medicamentele și materialele sanitare specifice sunt foarte ridicate.

Luând în considerare faptul că bugetul pe anul 2009 al Consiliului Județean Constanța nu permite susținerea cheltuielilor necesare unei bune desfășurări a activității acestei secții și având în vedere gama vastă a intervențiilor chirurgicale practicate, inclusiv banca de organe, cât și rezultatele deosebite obținute în intervalul scurt de la inaugurare, vă rugăm insistent să ne sprijiniți în realizarea unui act medical la standarde europene.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris și verbal.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Raymond Luca

Domnul senator Raymond Luca, PNL.

Poftiți la microfon.

 

Domnul Raymond Luca:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului inspector general Petre Tobă, Inspectoratul General al Poliției Române.

Obiectul interpelării:

Amplasarea aparatelor radar pe drumurile naționale.

Riscul de a muri într-un accident rutier în România este de aproape 40 de ori mai mare decât în restul Uniunii Europene.

Cauzele principale sunt incapacitatea șoferilor de a conduce preventiv și starea deplorabilă a șoselelor.

Peste 30% din totalul drumurilor naționale sunt într-o stare foarte proastă din cauza întreținerii defectuoase, în vreme ce aproape 60% au nevoie de reparații urgente sau de modernizare.

Majoritatea drumurilor europene din țara noastră trece prin localități, un lucru pe cât de anormal, pe atât de periculos.

Această stare de fapt cere aplicarea unor măsuri de siguranță pentru locuitorii din zonele respective.

Mai mult, această situație duce la îngreunarea transportului rutier, șoferii petrecând mult mai multe ore în trafic pe distanțe care ar putea fi parcurse mult mai rapid în condiții normale de trafic european.

Amplasarea aparatelor radar menite să măsoare viteza de deplasare a autovehiculelor poate reprezenta o măsură de precauție, cu condiția de a nu se transforma într-un exces de zel.

Dacă în urmă cu un an un detector de viteză putea fi întâlnit la o distanță de 40-50 kilometri, acum aceste aparate împânzesc localitățile României, fiind, pe alocuri, amplasate la doar 5 kilometri distanță unul de celălalt.

În spatele aparentei griji pentru siguranța participanților la trafic par să se ascundă interese mult mai pragmatice.

Ceea ce nu multă lume știe este că banii din amenzile aplicate celor care depășesc viteza legală merg în bugetul primăriilor locale și în conturile firmelor care au instalat echipamentul.

Aceste amenzi nu aduc niciun beneficiu material direct statului român.

Orice persoană de bun-simț își poate da seama că amplasarea aparatelor radar s-a transformat într-o adevărată afacere și își poate pune, pe bună dreptate, întrebarea dacă nu cumva aceasta reprezintă începutul unui program de privatizare a Poliției Române.

Dacă într-adevăr aceasta este realitatea, atunci Ministerul Administrației și Internelor ar trebui să-și reducă efectivele și, în consecință, cheltuielile, având în vedere că supravegherea traficului este transferată din sectorul public în sectorul privat.

Consider că, pentru o mai mare siguranță în trafic în România, prima măsură ce ar trebui luată ar fi aceea de a accelera construcția de autostrăzi și modernizarea drumurilor naționale.

Evident, acestea ar trebui să ocolească localitățile.

Poliția Rutieră nu se poate transforma în vânători de permise auto.

Nu acesta este scopul ei, ci acela de a veghea la siguranța traficului și la respectarea regulilor de circulație.

În consecință, vă rog să precizați, domnule inspector general:

  1. Care este bugetul Poliției Române pe anul 2009 și ce sume sunt alocate pentru dotarea poliției cu mașini, radare fixe și mobile, dar și ce sume sunt alocate pentru cheltuielile de personal? Cum a fost îmbunătățit bugetul Poliției Române pe 2009, față de bugetele din anii precedenți, în ceea ce privește repartizarea acestor cheltuieli?
  2. Radarele fixe amplasate în ultimii trei ani sunt același model sau modele diferite și cine este fabricantul, furnizorul agreat, agrementat?
  3. Care este prețul unui asemenea echipament?
  4. Câte licitații s-au organizat anul trecut și în acest an pentru câștigarea dreptului de amplasare a aparatelor radar?
  5. Legal, care este numărul optim de radare fixe și cine îl stabilește?
  6. Din punct de vedere tehnic, există posibilitatea ca firma care gestionează aparatul radar să nu transmită informații despre un anumit autovehicul? Dacă da, nu ne confruntăm cu o formă de privatizare a mitei?
  7. Ce măsură a luat Ministerul Administrației și Internelor și câți bani au fost alocați pentru a limita expunerea localnicilor la accidente rutiere, anume: marcaje pietonale, trotuare, piste pentru biciclete, semaforizări, agenți de circulație, marcarea șoselelor cu vopsea reflectorizantă, iluminat stradal etc.?

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

Raymond Luca, senator PNL, Circumscripția nr. 43, Colegiul uninominal 2, Străinătate.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
 

Vă informez că au depus în scris interpelări, la secretariatul ședinței, domnii senatori:

  • Șerban Valeca, o interpelare adresată primului-ministru;
  • Daniel Savu, o interpelare adresată Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, și - domnul senator Emilian Frâncu, o interpelare adresată primului-ministru.

Trecem la ultima parte a acestei secțiuni, ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări și interpelări.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 19 july 2019, 9:39
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro