Plen
Ședința Camerei Deputaților din 15 iunie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.80/25-06-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 15-06-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 iunie 2009

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 17,45.

Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, și de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnii Mihai Alexandru Voicu și Sever Voinescu-Cotoi, secretari.

*

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru început, dați-mi voie să-mi cer scuze în numele Biroului permanent pentru întârziere. Am avut o ședință de Birou permanent care a durat mai mult decât ne-am fi așteptat.

Acum declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, și anunț că din totalul celor 334 de deputați și-au înregistrat prezența 222 de deputați și, dintre aceștia, sunt absenți 122, din care 26 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: Ordinea de zi pentru ședința în plen din zilele de luni 15 și marți 16 iunie 2009, Programul de lucru pentru perioada 15-20 iunie 2009, Lista rapoartelor depuse în perioada 10-15 iunie 2009 de comisiile permanente sesizate în fond, Informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente, Lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale, precum și Sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, partea I.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr.31/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al serviciilor Camerei Deputaților, precum și a statului de funcții pe anul 2006 (rămas pentru votul final).  

Intrăm acum în Ordinea de zi. Începem, conform Programului adoptat de Biroul permanent cu Proiectul de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr.31/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al serviciilor Camerei Deputaților, precum și a statului de funcții pe anul 2006.

Dați-mi voie să-i dau cuvântul domnului secretar general Gheorghe Barbu.

   

Domnul Gheorghe Barbu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit art.31 din Regulamentul Camerei Deputaților, Biroul permanent avizează și supune plenului Camerei structura organizatorică, statul de funcții și Regulamentul serviciilor Camerei Deputaților.

În ședința din 10 iunie 2009, Biroul permanent a avizat propunerile de modificare și completare a Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor Camerei și statul de funcții pe anul 2009.

Modificările propuse a fi aduse Regulamentului de organizare și funcționare, pe care vi le prezentăm, au rezultat propriu-zis din noua structură organizatorică aprobată de Camera Deputaților prin Hotărârea nr.24/2009 și au ținut seama, în primul rând, de noile compartimente create prin această hotărâre și de noile competențe stabilite acestora prin acte normative speciale.

Pentru a pune în practică toate acestea, serviciile Camerei Deputaților asigură prin compartimentele componente lucrările de specialitate, condițiile organizatorice și materiale pentru desfășurarea activității parlamentare și pentru desfășurarea activităților legate de exercitarea mandatului de deputat în circumscripțiile electorale, în grupurile parlamentare și în comisii și în plen.

Doamnă președinte,

Am rugămintea să-mi permiteți, pentru că au fost câteva... 3 corecturi care ar trebui făcute, 3 erori materiale.

La art.61 lit.a) penultimul cuvânt, "definește", a fost înlocuit cu "identifică".

La art.62 lit.n), cuvântul "participare" a fost înlocuit cu "implicare", iar la art.1202 de la lit.n) la r) se abrogă, întrucât au fost deja preluate în art.41 și 42.

Aceste corecturi, vă rog să le aveți în vedere la aprobarea Anexei nr.1.

În legătură cu statul de funcții, pe care îl prezentăm Camerei Deputaților spre aprobare, reprezintă realocarea resurselor umane pe structura organizatorică, așa cum a fost aprobată prin Hotărârea nr.24/2009, în vederea îndeplinirii funcțiilor și sarcinilor Camerei Deputaților.

Ținând seama de aceste aspecte, prezentate în temeiul art.31 alin.(1) lit.m) din Regulamentul Camerei Deputaților, modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor Camerei Deputaților și statul de funcții al acestora a fost înaintat plenului Camerei spre aprobare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale există intervenții?

Doamna Aurelia Vasile, în numele Grupului parlamentar al PSD+PC.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Îmi pare rău că trebuie să fac în plen acest amendament, și nu l-am făcut în cadrul Biroului, dar lucrurile au fost foarte aglomerate în cursul zilei de astăzi.

Grupul nostru este de acord cu tot ce a prezentat secretarul general al Camerei, dar ridicăm următoarea problemă care solicităm să fie luată ca un amendament la Regulament: "Personalul încadrat pe funcția de îngrijitor să fie salarizat în limitele funcției de muncitor calificat, cu respectarea alocărilor bugetare pe anul în curs".

Pe ce susținem? Susținem pentru următorul fapt, că aceste salariate - pentru că, în general, ele sunt femei - nu se ocupă numai de curățenie, ele se ocupă și de amenajări, de demenajări, drept urmare, reprezintă și o calificarea la locul de muncă.

Considerăm că nu influențăm bugetul Camerei Deputaților, pentru că solicităm ca alocările bugetare pe anul în curs să fie de la data de 1 a anului următor.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale?

Dacă nu mai sunt, o să-l rog pe domnul secretar general să își precizeze poziția cu privire la propunerile făcute de Grupul PSD+PC.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Așa cum spunea și doamna deputat Aura Vasile, putem face aceste modificări, problema însă este de ordin financiar. În acest an din buget, practic nu se poate acoperi, vă solicit să fie luate în calcul pentru anul 2010 și să facem, ca atare, modificările, și când prezentăm pentru aprobarea bugetului pentru anul viitor să fie incluse aceste sume.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Înțeleg că și doamna Aura Vasile este de acord cu propunerea dumneavoastră.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, dați-mi voie să intrăm pe dezbaterea proiectului de hotărâre.

Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr.31/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al serviciilor Camerei Deputaților, precum și a statului de funcții pe anul 2006.

Dacă sunt observații la titlu? Nu sunt.

La art.1, dacă sunt observații, incluzând și corecturile prezentate de domnul secretar general în plenul Camerei Deputaților? Nu sunt observații. Adoptat.

Art.2. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Anexele, de asemenea, fac parte integrantă din această hotărâre. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Mulțumesc, rămâne pentru votul final care va avea loc mâine, conform programului adoptat de Biroul permanent.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului și a Legii camerelor de comerț din România nr.335/2007 (rămasă pentru votul final).  

Următorul punct, 5, îl reprezintă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului și a Legii camerelor de comerț din România nr.335/2007.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cuvântul cineva? Nu.

Din partea comisiei sesizată în fond, îi dau cuvântul domnului vicepreședinte Florin Iordache. Este vorba de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamna președinte.

Voi prezenta raportul suplimentar la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului și a Legii camerelor de comerț din România nr.335/2007.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere nr.2274 susține adoptarea acestei inițiative.

Obiectul de reglementare pentru modificarea Legii nr.26 privind registrul comerțului, cu modificările și completările ulterioare, precum și Legea camerelor de comerț nr.335/2007 în sensul trecerii oficiului registrului de la Ministerul Justiției în sistemul camerelor de comerț din România.

Plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea, în vederea reexaminării. În aceste condiții, în Comisia juridică, de disciplină și imunități, în urma dezbaterilor, propunem plenului Camerei Deputaților, cu majoritate de voturi, raportul suplimentar, cu mențiunea de adoptare a propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.26/1990, cu amendamentele prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Și, pentru a nu mai interveni, doamna președinte, vreau să precizez că la art.II, III și IV trebuie trecută sintagma "Ministerul Justiției și Libertăților cetățenești" a fost omis acest lucru.

La art.11 trebuie "tarife", și nu "taxe".

Un acord la art.V, "dotarea oficiului", și la art. VII "acestuia", și nu "acesteia". Au fost niște corectări strict gramaticale.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale sunt intervenții din partea Grupurilor parlamentare?

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnule Petru Călian, vă rog.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Fac precizarea că vorbesc doar în numele meu, pentru că părerile sunt destul de împărțite și în cadrul grupului nostru și trebuie s-o recunoaștem.

Aș vrea să fac un scurt istoric asupra acestei inițiative legislative care s-a plimbat prin Parlamentul României în ultimii 3 ani de zile.

În primul rând, știm cu toții că este un proiect de lege care face parte din categoria legilor organice, și, în momentul în care nu se creează o majoritate necesară, cu siguranță că acest proiect de lege nu va trece. Se știe foarte bine faptul că se creează anumite presiuni s-au creat presiuni în special din partea camerelor de comerț. Eu, cel puțin, nu le-am înțeles, fac precizarea că sunt adeptul ca aceste registre ale comerțului să rămână la Ministerul Justiției, din foarte multe puncte de vedere, mai ales în condițiile actuale de criză financiară, cred eu că nu putem să ne lipsim de aceste venituri care ajung la stat prin Ministerul Justiției. Există și alte argumente asupra celor afirmate de mine, însă doresc să fiu foarte scurt și cred eu că în urma dezbaterilor nu se va crea o majoritate astfel încât să putem să putem să votăm această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, trebuie să optăm între gestionarea acestei importante activități de către stat sau de către o instituție care se ocupă de mediul de afaceri. Și eu cred că logica ne spune că trebuie să dăm mediului de afaceri ceea ce i se cuvine, și anume să administreze o bază informațională, comunicațională și birocratică într-un mod eficient.

Dacă mai punem la socoteală faptul că registrul comerțului s-a dezvoltat în camerele de comerț înainte de război și imediat după revoluție sunt argumente, cred, suficiente care să ne spună că activitatea registrului comerțului are locul ei corect și bine pus la punct și potrivit la camerele de comerț. Au dovedit acest lucru până în anul 2002, când lucrurile au mers bine, când au făcut pionierat în dezvoltarea acestei extraordinar de importante activități, și poate lucrul cel mai important de fapt este că avem o legătură directă între registrul comerțului de la nivel teritorial și comunitatea oamenilor de afaceri de la același nivel.

Toată lumea vorbește de descentralizare, toată lumea vorbește de coborârea deciziei de la nivel central la nivel local, și în acest caz, acest lucru se întâmplă. Și eu cred că trebuie să sprijinim mediul de afaceri cu toată forța pe care o avem, pentru că de la mediul de afaceri aducem impozite și taxe, aducem ordine și disciplină, uneori chiar și în sectorul public, care nu e atât de eficient cum este sectorul privat.

Vă mulțumesc și vă rog să votați acest proiect de lege.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnule Toader, vă rog.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Colegul meu Petru Călian a vorbit în nume personal. Vreau să spun că am avut o dezbatere, într-adevăr, îndelungă referitoare la această inițiativă legislativă, părerile personale ale deputaților noștri au înclinat în majoritate spre a nu fi de acord, dar o decizie politică aparține fiecărui grup. Decizia noastră a fost ca fiecare parlamentar să voteze așa cum crede de cuviință, având o libertate, pentru a cântări foarte bine ceea ce se întâmplă cu aceste registre ale comerțului. Cei care suntem în mediul de afaceri, știți foarte bine că registrul comerțului a fost o sursă de venituri pentru camera de comerț. Acesta a fost principalul obiectiv pe care l-a avut registrul comerțului, iar din punct de vedere juridic este corect să fie la Ministerul Justiției. Cum le împaci pe cele două este în conștiința fiecărui parlamentar al nostru.

Așa că, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal nu are o opinie comună.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Doamna Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna președinte,

Grupul parlamentar al PSD+PC va vota această inițiativă legislativă, acest proiect de lege. Suntem de acord că și acest lucru poate să facă parte din descentralizare, ceea ce actualul guvern a început prin mai multe ministere, și credem că este bine-venită apropierea industriașilor de camera de comerț.

Legat de ceea ce spunea un coleg, că sumele nu dispar de la bugetul de stat, pot să-i spun că pct.31 de la art.10 sună așa: "sumele rezultate din diferența dintre veniturile încasate din activitatea Oficiului Național al Registrului Comerțului de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României și din activitatea Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Camerele de Comerț și Industrie Județene și cheltuielile aferente necesare funcționării acesteia se fac venit la bugetul de stat".

Deci, nu există o diminuare a sumelor, ci am putea să spunem că această inițiativă legislativă nu face altceva decât vine în ajutorul industriei, a celor care doresc să poată să aibă un mediu de afaceri care să fie aproape de ei, și nu în situația în care nu are legătură și nu de fiecare dată le apără interesele.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Oajdea.

 
   

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Stimați colegi,

Trebuie să observăm un lucru. Camera de Comerț este o structură asociativă înființată în baza unei legi dată de FSN, iar în interiorul ei sunt membri de la județ la județ doar câteva persoane juridice, cred că în jur de 28, dacă rețin bine, mai sunt la Iași acum, și nu e normal, în opinia mea, să punem la dispoziția câtorva persoane juridice atât datele celorlalte persoane juridice, că ei au acces la bilanțuri, la situații financiare și așa mai departe, că e concurență neloială. Și, mai mult decât atât, cei care au avut activitate economică știu foarte clar că atunci când registrul comerțului era la camerele de comerț plăteau sume mult mai mari, taxe de urgență mult mai mari și nu înțeleg opinia colegilor de la PSD, în sensul în care cine vrea să-și facă o afacere, cum îl putem noi ajuta? Obligând o persoană privată să plătească taxe și mai mari la altă persoană asociativă formată din câțiva privați nu este în regulă, nu putem vota așa ceva, pentru că altminteri am putea să punem și camere de luat vederi pe străzi și să filmăm cine trece strada neregulamentar și să obligăm, să le dăm posibilitatea să pună amenzi. Nu e în regulă!

Deci, vă rog, în acest context, să nu votați această lege, pentru că nu ajută mediul de afaceri, nu ajută decât pe cei care au relații cu președinții camerelor de comerț și nu face decât să lovească în dezvoltarea micilor întreprinzători.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi,

o să vă rog să înțelegeți că prin poziționarea pe ordinea de zi se discută în procedură de urgență. Deci, intervențiile vă rog să fie, fie în numele grupului parlamentar, fie dacă există anumite intervenții pe procedură.

Acum o să rog pe domnul Marton Arpad să ia cuvântul și, înțeleg că în numele Grupului parlamentar al UDMR... veți lua dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă mulțumesc că în sfârșit ați luat această poziție. Totuși, conform Regulamentului nostru, la dezbateri generale ia cuvântul câte un reprezentant dintr-un grup parlamentar. Dacă un grup parlamentar n-a reușit să-și definitiveze punctul de vedere comun, poate să anunțe liderul de grup această problemă, eventual, dacă dorește, și punctele de vedere divergente, dar nicidecum ca din partea unui grup parlamentar să ia cuvântul trei persoane. Dacă are o persoană un alt punct de vedere, legat de amendamente adoptate în comisie sau legat de lege, dacă are amendament depus, atunci poate să intervină la dezbaterea pe articole, nicidecum la dezbateri generale.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Domnul Antal Istvan, în numele grupului parlamentar al UDMR. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vi s-a vorbit deja despre istoria acestui proiect de lege și personal pot să vă mărturisesc că îmi pare rău că nu s-a adoptat în legislatura trecută această variantă, pentru că aveam în plus o experiență și poate că această legislatură deja s-ar fi ocupat de o modificare în fond a Legii camerei de comerț, în așa fel ca să avem și noi acele structuri care există în celelalte state sau majoritatea statelor din Uniune, și anume, o cameră agricolă, o cameră a meșteșugarilor și o cameră de comerț și industrie, în așa fel ca toți cei care sunt din mediul de afaceri să aibă structurile lor foarte bine definite, compatibile cu structurile celorlalte țări, în vederea unei colaborări mai eficiente.

Acum am ajuns în fața unui fapt împlinit și constatăm că există un compromis, deci hai să ne aflăm în treabă să subordonăm registrul comerțului camerelor de comerț din județe, așa cum, de altfel, au fost create la vremea respectivă, ceea ce este un lucru pozitiv, dar încasările să fie venit la bugetul statului, ceea ce înseamnă că practic, din acele venituri realizate în fiecare județ prin tarifele aplicate, majoritatea acestor bani, în continuare, să fie gestionați tot de birocrații de la centru și așa ajungem într-o situație destul de confuză. Suntem noi, cel puțin din grupul nostru, majoritatea grupului nostru, pentru că există discuții în continuare de la județ la județ vizavi de această instituție, suntem curioși să vedem, până la urmă, cum va funcționa. Oricum o să fie registrul comerțului mai aproape de cei care contribuie la funcționarea acestui registru și credem noi că în urma acestui vot o să aibă loc o descentralizare de mult așteptată, urmând ca într-un viitor nu prea îndepărtat, așa cum v-am spus, punctul nostru de vedere ar fi ca să reașezăm aceste Camere pe acele structuri care, considerăm noi, ar funcționa mult mai bine în interesul oamenilor de afaceri din fiecare structură, având în vedere și faptul că se află o lege a meșteșugarilor pe masa comisiilor de specialitate și acolo este prevăzut expresis verbis crearea Camerei meșteșugarilor, ceea ce ar fi, și de dorit și sperăm că în această legislatură să ajungem până la urmă la această soluție. și considerăm noi că și Camera agricolă ar fi benefică, având în vedere faptul că acolo, în acest sector avem probleme deosebite și poate ca întreprinzătorii care provin din acel profil s-ar înțelege, ar avea o activitate mult mai bine definită dacă ar exista această structură a lor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat Antal.

Pentru că nu mai sunt alte intervenții, dați-mi voie, în încheiere a dezbaterilor generale, să-i dau cuvântul domnului vicepreședinte Iordache. O să vă rog să propuneți și un timp pentru dezbateri.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă propun un timp de 10 minute, câte un minut pentru fiecare intervenție, doamna președinte.

Vreau să precizez cele trei mari modificări care au fost făcute în raportul suplimentar al Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Acestea au vizat personalitatea juridică pe care o va avea în continuare Oficiul Registrului. Cea de-a doua mare modificare este cea care vizează utilitatea publică a oficiului și cea de-a treia a fost prezentată de colega mea, este cea care vizează banii. tocmai pentru că existau speculații că o parte din fondurile rezultate între cheltuieli și venituri ar putea să se ducă spre fonduri private, noi am considerat că această diferență se constituie venit la bugetul de stat.

Credem că prin aceste modificări am venit cu niște modificări bune și nu facem decât un singur lucru, e anacronic să spunem că oficiul trece în subordinea camerelor de comerț. Nu, așa cum acum este pe lângă Ministerul Justiției, tot așa va fi pe lângă camerele de comerț, pentru o mai bună colaborare și o mai bună dezvoltare a tot ceea ce înseamnă industrie, agricultură, mediu de afaceri.

Mulțumesc mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Pe procedură? Vă rog.

 
   

Domnul Teodor-Marius Spânu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

De obicei la proiectele de lege, știu că există necesitatea prezentării unui punct de vedere al Guvernului, legat de acest proiect de lege, mai ales că vorbim de o prevedere legală de tipul unei legi organice, și aș vrea să întreb care este punctul de vedere al Ministerului Justiției, pentru că îmi amintesc, la o altă ședință, când a fost introdusă pe ordinea de zi am avut un punct de vedere al Ministerului Justiției, și aș dori să aflu care este punctul de vedere al Guvernului legat de acest proiect legislativ. S-au spus aici mai multe lucruri legate de modul în care sunt organizate camerele de comerț din alte țări, lăsându-se impresia că este o regulă generală a Uniunii Europene, și eu v-aș ruga, dragi colegi, aveți pe ordinea de zi a Camerei, în format electronic, toate documentele, plecând de la inițiatori până la ultimul raport, și ar fi bine să le consultați. Vreau doar să dau câteva cifre dintr-un acord dat de Consiliul Legislativ, din 23 de sate membre ale Uniunii Europene, Registrul Comerțului în 12 este la Ministerul Justiției, în 11 la Ministerul Economiei sau Finanțelor și numai în două state este în subordinea Camerelor de comerț. Dar, atenție, acestea au un statut de instituție publică, și nu de drept privat ca la noi. Deci, din punctul acesta de vedere, știm că avem multe legi, poate nu reușim să le parcurgem, tot ce este în spatele lor, dar v-aș ruga insistent, atunci când vă formulați punctul de vedere prin vot să vă uitați pe punctele de vedere emise atât de către Consiliul Legislativ, cât și de către fostul guvern, și o să vedeți foarte multe nuanțe critice, și v-aș ruga, în încheiere, să nu aprobăm acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Mihai Voicu, pe procedură.

Urmează domnul Marton Arpad, tot pe procedură.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Față de intervenția anterioară este punctul de procedură pe care vreau să-l ridic. Am mai spus-o și o să o mai repet. Părerea unui minister, punctul de vedere al unui reprezentant al Guvernului prezent aici sunt total nerelevante. Există o singură modalitate de a ni se comunica punctul de vedere al Guvernului, și această modalitate este un punct de vedere aprobat în ședința de guvern și trimis de către Ministerul pentru relația cu Parlamentul sub semnătura primului- ministru.

Orice fel de altă exprimare este un punct de vedere personal care, cu tot respectul pentru reprezentanții Guvernului, nu ne interesează. Pentru că nu este un punct de vedere oficial. În raportul comisiei ni s-a precizat, ni s-a comunicat chiar și numărul de înregistrare al punctului de vedere al Guvernului, care este unul favorabil.

Mulțumim, este suficient.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnule Marton Arpad, vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

Constat cu mare bucurie că din același grup parlamentar s-a reușit să se ia și a patra luare de cuvânt, cică pe procedură. cine l-a auzit, era clar că era pe fond, inclusiv de îndemn de a cum se vota, nu o problemă de procedură, ci o lege.

În primul rând, legat de procedură și în completarea celor spuse de domnul deputat Voicu, trebuie să vă reamintesc că, în conformitate cu Constituția și Regulamentul Camerei Deputaților, chiar și punctul de vedere al Guvernului trebuie să fie solicitat și chiar de nu vine se pot dezbate anumite legi și chiar dacă Guvernul nu este de acord cu o inițiativă legislativă, această lege poate fi adoptată, măsură de altfel la care ați procedat, distinși colegi din Partidul Democrat Liberal, în momentul în care ați votat modificarea Legii statutului cadrelor didactice, deși Guvernul de atunci a avut un punct de vedere contrar adoptării acestei legi. Nu v-a interesat atunci. E adevărat că acum n-o aplicați, fiind la guvernare.

Deci, pe de o parte, v-ați conformat acelui punct de vedere al Guvernului respectiv. Aici nu suntem în ipostaza în care Guvernul este inițiatorul proiectului de lege. Ca atare, nici prezența Guvernului la această dezbatere și punctul de vedere exprimat nu este nevoie de la acest microfon pentru că ați primit acest punct de vedere în caseta dumneavoastră, împreună cu expunerea de motive și alte documente pe care le-ați citat, la care putea să facă trimitere oratorul dumneavoastră la dezbaterile generale.

Deci, eu cred că putem să intrăm în dezbateri pe articole, conform acelor timpi propuși și votarea acestor timpi propuși de președintele comisiei.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Domnul Muntean, tot pe procedură.

 
   

Domnul Ioan Muntean:

Doamna președinte,

Chiar pe procedură. Am aprobat programul de lucru al Camerei Deputaților. Cred că nu îl respectăm. Și ar trebui să restrângem din acest moment dezbaterea pe acest proiect de lege și să trecem la celelalte.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Așa este, dar, dacă-mi permiteți, am vrut să finalizăm acest proiect dacă tot l-am început. Și în încheierea dezbaterilor generale, dați-mi voie, pentru ca toată lumea să fie lămurită, să-i dau cuvântul pentru două minute și reprezentantului Ministerului Justiției pentru a prezenta punctul de vedere, așa cum el a fost solicitat de Parlament.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești):

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Inițiativa de față vizează, în esență, transformarea statutului Oficiului Național al Registrului Comerțului din instituție publică, aflată în subordinea Ministerului Justiției și libertăților cetățenești, în structură cu personalitate juridică, pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.

Reamintim că această problematică a făcut obiectul mai multor propuneri legislative promovate în perioada 2005-2007, două dintre ele au fost respinse, a treia a fost declarată neconstituțională, iar a patra, devenită Legea nr.335/2007, a adoptat o soluție de compromis, eliminând ideea transformării statutului ONRC, dar prevăzând obligația acestei din urmă instituții de a asigura accesul gratuit al Camerelor la informațiile din registru care sunt necesare exercitării atribuțiilor lor.

această inițiativă legislativă care este astăzi în dezbatere a fost respinsă de Senat, în ședința plenului din data de 7 octombrie 2008.

Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești reiterează poziția constantă de susținere a statutului actual al Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Așa cum arătat în repetate rânduri, în favoarea acestei opțiuni pledează o serie de rațiuni de oportunitate și legalitate, argumente legate de implementarea normelor comunitare în domeniul societăților comerciale și coerența sistemului legislativ. Și sub acest aspect foarte punctual.

Reamintesc că viabilitatea unor soluții legislative și corectitudinea aplicării actelor normative ce le consacră, Legea insolvenței, Legea nr.359/2004, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.44/2008, Codul de procedură penală în materia răspunderii penale a persoanei juridice, depind de modul de funcționare a ONRC.

Din această perspectivă, reafirmăm faptul că proiectul, în forma aprobată de Comisia juridică, nu oferă nici o garanție de funcționare eficientă a Registrului Comerțului. Prin aceasta, se pun în pericol angajamentele României, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, precum și aplicarea corectă și eficientă a unor acte normative reformatoare, precum noua ordonanță în materia înregistrării persoanelor fizice autorizate, asociațiilor familiale și întreprinderilor individuale.

Ne exprimăm, de asemenea, temerea că proiectele de anvergură europeană în care este angrenat ONRC sunt puse sub semnul întrebării. Reamintim, sub acest aspect, că ONRC este actualmente implicat în programe europene de interconectare a bazelor de date. proiectul interconectarea registrelor de insolvență, componentă a planului de acțiune privind justiția europeană, proiectul interconectarea registrelor comerciale, inițiative comunitare ce au ca obiectiv să faciliteze schimbul de informații privitoare la societățile comerciale ce funcționează pe piața comună.

Nu în ultimul rând, arătăm încă o dată că textul proiectului de lege prezintă deficiențe majore din punctul de vedere al constituționalității și legalității acestuia. Reamintim sub acest aspect că, în fapt, transferul ONRC este o concesiune directă a unui serviciu public realizată cu nerespectarea principiilor consacrate de art.136 alin.(4) din Constituție.

Semnalăm că instanța constituțională, având a se pronunța asupra unor dispoziții legale conținute în Legea nr.219/1998 privind regimul concesiunilor ce prevedeau în anumite cazuri precis determinate atribuirea unui serviciu public prin negociere directă, care implică totuși un plus de transparență în raport cu formula "preluare", folosită de prezentul proiect, a statuat ca acestea sunt neconstituționale, în măsura în care sunt atribuite direct bunurile proprietate publică sau activitățile și serviciile publice unor persoane juridice nominalizate.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să finalizați.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

Pentru aceste rațiuni expuse pe scurt, solicităm încă o dată respingerea acestei propuneri legislative și vă mulțumim.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Acum o să vă rog să vă exprimați prin vot asupra propunerii făcute de Comisia juridică în legătură cu timpii alocați dezbaterii pe articole.

Dacă sunteți de acord cu propunerea.

Vă rog să votați. Votul este deschis.

S-a încheiat votul. 104 voturi pentru, 8 împotrivă și o abținere.

La primul punct, titlul legii: "Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.26 din 1990 privind registrul comerțului și a Legii camerelor de comerț din România nr.335/2007".

Dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

La pct.2. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.3. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6. Observații. Vă rog, domnule Márton Árpád-Francisc.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Pe scurt.

Doamna președinte, comisia a propus un alineat (31) cu care nu putem fi de acord pentru că activitatea trebuie să treacă împreună cu fondurile care sunt destinate acestei activități a aceleiași autorități care o va exercita.

Ca atare, solicităm eliminarea, adică neadoptarea acestui alineat (31) din raport.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da. Am reținut analiza dumneavoastră. e un amendament pe care nu l-ați avut depus în comisie. Doriți să supunem punctual la vot amendamentul prin vot electronic, da?

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Exact. Deci este un amendament acceptat de comisie asupra căruia a fost o observație, deci nu se consideră adoptat, trebuie să fie supus votului.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Vă rog să pregătiți...

 
     

Doamna Aurelia Vasile (din bancă):

Trebuie să ascultăm și punctul de vedere al Comisiei juridice.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog. Dar, oricum, pregătiți cartelele de vot.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Comisia propune să rămână acest amendament. Tocmai aceasta a fost motivația ca diferența dintre venituri și cheltuieli să constituie venit la bugetul de stat. De aceea, vă rog, stimați colegi, să votați amendamentul pe care noi l-am propus. Deci, votăm să...

 
     

Doamna Aurelia Vasile (din bancă):

...amendamentul comisiei.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Amendamentul comisiei, sigur. Noi votăm pentru amendamentul comisiei.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot amendamentul comisiei de la art.10 pct.31.

Vă rog să votați. Votul este deschis.

 
   

S-a închis votul. 95 de voturi pentru, 55 împotrivă și 5 abțineri. Amendamentul a fost adoptat.

La pct.7, dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

La pct.8. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.9. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.10. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.11. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.12. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.13. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.14. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.15. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.16. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.17. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.18. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.19. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.20. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.21. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.22. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.23. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.24. De asemenea, nu sunt observații. Adoptat.

Rămâne pentru votul final.

Acum, începe sesiunea de întrebări și interpelări. Vă reamintesc că la ora 19,30 se va discuta moțiunea simplă care vizează Ministerul Finanțelor și Acordul, de fapt, cu Fondul Monetar Internațional.

Prin acordul liderilor de grup, s-a propus ca votul pe această moțiune să aibă loc mâine, în sesiunea de vot final.

 
Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema Noul FSN a trântit cercetării românești ușa în nas.  

Iar acum, vă rog să mai așteptați câteva secunde pentru că există un anunț din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, doamna deputat Alina Gorghiu.

   

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Menționez că, astăzi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, în temeiul art.112 din Constituția României și în temeiului art.158-164 din Regulamentul Camerei Deputaților, înaintează prezenta moțiune simplă cu tema: "Noul FSN a trântit cercetării românești ușa în nas."

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă pot confirma că moțiunea depusă îndeplinește condițiile regulamentare. De acum urmează să intre în procedură.

Vă mulțumesc.

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului:  

În continuare, ședința a fost condusă de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședințe.

Ședința noastră continuă cu partea consacrată răspunsurilor orale la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului.

v-aș ruga să vă ocupați locurile în sală. Să vedem dacă reprezentanții Guvernului au venit.

Colegii care nu sunt interesați de răspunsurile miniștrilor să-i lase pe ceilalți să urmărească în liniște răspunsurile membrilor Guvernului.

Domnilor colegi,

Domnule ministru Pușcaș, vă salutăm prezența în sala de ședință. Ne bucurăm să vă avem în mijlocul nostru.

 
  Alina-Ștefania Gorghiu

O să rog mai întâi pe doamna Alina Gorghiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, care este prezentă, dacă dorește, pe foarte scurt, să mai prezinte interpelarea. Nu.

Atunci o rog pe doamna ministru Ecaterina Andronescu să prezinte răspunsul.

Doamna ministru, vă salutăm și pe dumneavoastră și ne bucurăm să vă avem în mijlocul nostru, ca de obicei, promptă, la interpelările deputaților noștri.

Aveți cuvântul, doamna ministru.

   

Doamna Ecaterina Andronescu (ministrul educației, cercetării și inovării):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș vrea să-mi îndrept răspunsul meu spre doamna deputat Alina Gorghiu, căreia trebuie să-i adresez o apreciere: din cele 117 interpelări pe care Grupul parlamentar al PNL le-a adresat, 48 sunt adresate Ministerului Educației. Mă bucur că dovediți o atenție atât de mare spre acest minister, pentru că în mod sigur aflați multe despre sistemul de educație din aceste interpelări, iar atunci când răspunsurile noastre nu ajung poate chiar în termenul stabilit de Regulamentul Camerei, vă asigur că nu ajung pentru că nu ne formulăm răspunsul în cinci minute, ne formulăm răspunsul argumentat și de multe ori trebuie să apelăm la datele din teritoriu ca să răspundem interpelărilor dumneavoastră.

În ceea ce ați prezentat ca interpelare premierului, făceați referire la faptul că ministerul are o restanță în răspunsuri la 8 interpelări. vă comunic faptul că ministerul a răspuns tuturor interpelărilor dumneavoastră și sigur că rugămintea mea este să vă informați și dumneavoastră să vedeți că toate interpelările, după verificarea pe care am făcut-o astăzi, au primit răspunsul cuvenit.

În interpelarea pe care ați adresat-o premierului făceați referire la descentralizare. Este într-adevăr un proces pe care îl urmărim cu foarte multă atenție. sunt în situația să vă spun acum că am elaborat împreună cu partenerii sociali un document în așa fel încât să rezolvăm într-adevăr această problemă a descentralizării care trenează de foarte mulți ani, din anul 2004, din păcate, ar fi trebuit să fie finalizat până acum și cred că acest document va veni în fața Parlamentului ca o parte din proiectele Legii învățământului.

În același timp, vreau să vă spun că Ministerul Educației a inventariat toate șantierele care sunt deschise în sistemul de educație. Sunt circa patru mii de șantiere. Din păcate, am constatat că nu toate șantierele se justificau, nu toate lucrările care au fost executate au avut în spate o argumentare pe baza unor criterii care să dovedească viabilitate unităților școlare și să justifice investițiile, sumele care au fost alocate.

De asemenea, trebuie să menționez și chiar astăzi voi avea răspunsul la o altă interpelare adresată de un coleg de-al dumneavoastră. De multe ori, banii au fost cheltuiți fără să fie justificată cheltuirea lor și sigur că organele abilitate trebuie să dea un răspuns înainte ca noi să continuăm să alocăm surse pentru a se încheia șantierele respective.

Stimată doamnă deputat,

Cu speranța că și în viitor sistemul de educație va beneficia de atenția dumneavoastră, și sigur că și noi vom încerca să răspundem interesului pe care dumneavoastră îl dovediți, vă asigur că nu am o problemă personală cu dumneavoastră, așa cum scrieți în interpelarea către premier, ci, dimpotrivă, cred că am dovedit întotdeauna tot respectul și toată considerația față de instituțiile extrem de importante în statul român: Camera Deputaților și Senatul României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, doamna ministru.

Dacă doamna deputat Alina Gorghiu dorește să facă comentarii.

Aveți cuvântul, stimată colegă.

 
   

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș avea câteva comentarii, cu permisiunea dumneavoastră, stimați colegi, și a doamnei ministru.

În primul rând, mă bucur că într-un final doamna ministru și-am făcut puțin timp să ne răspundă la aceste interpelări, chiar dacă toate interpelările mele și-au găsit răspuns acum și nu pe rând, cum se procedează regulamentar.

În al doilea rând, aștept și varianta scrisă a doamnei ministru pentru că simpla frază că "s-au făcut demersuri în vederea descentralizării", nu-mi este suficientă pentru a înțelege cum s-a derulat acest proiect.

Aștept varianta scrisă ca să pot să fac mai multe observații.

În altă ordine de idei, vreau s-o asigur pe doamna ministru că nu contest faptul că vor fi argumentate aceste răspunsuri la interpelare, dar o informez pe această cale că, indiferent că este un ministru sau altul, termenul de 15 zile este obligatoriu pentru fiecare, nu este unul facultativ. Ca atare, chiar dacă cerem din teritoriu niște răspunsuri pe care nu le avem, sau niște informații de care avem nevoie, măcar anunțăm Parlamentul că nu suntem în termenul stabilit de lege sau găsim o variantă prin care să facem această informare.

Îmi pare rău că v-ați simțit lezată că am apelat la o interpelare către premier, dar ați fost într-adevăr în atenția Grupului parlamentar al PNL, pentru că noi credem că este o reală problemă sistemul de educație, motiv pentru care și astăzi am depus o moțiune pe cercetare.

Vă asigur și eu de tot respectul meu și toată considerația și să știți că acea remarcă din interpelarea adresată premierului Boc era dubitativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna deputat.

Doamna ministru, doriți să mai adăugați ceva? Vă rog.

Doamna deputat, vă rog să preluați materialul scris de la doamna ministru.

 
     

(Doamna Ecaterina Andronescu îi înmânează personal răspunsul scris la interpelarea adresată doamnei deputat Alina-Ștefania Gorghiu).

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Dacă se află în sală domnul deputat Ion Tăbugan.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Dacă-mi permiteți, aș vrea să adaug de la acest microfon: toate interpelările au primit răspunsuri scrise. Vreau să fie cât se poate de limpede acest lucru.

În același timp, vă rog să verificați și o să vedeți că așa este cum spun eu, pentru că am verificat chiar astăzi.

Vreau să vă mărturisesc de la acest microfon că atunci când colegul dumneavoastră era la guvernare și eu am făcut o singură interpelare în tot mandatul, nici la aceea nu am primit răspuns. Ceea ce nu înseamnă că eu o să iau exemplu de la domnia sa.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna ministru, pentru precizările suplimentare.

 
  Ion Tabugan

Domnul deputat Ion Tabugan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, a adresat o interpelare Ministerului Educației și Cercetării.

Doriți s-o mai prezentați? Nu.

Doamna ministru, v-aș ruga să răspundeți domnului deputat, ca să nu vă ținem peste rând mai mult.

   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat adresează ministerului o interpelare în legătură cu un campus școlar de la Bozovici. Din păcate, acest campus școlar face obiectul unei acțiuni a Curții de Conturi pentru a clarifica ceea ce s-a întâmplat acolo, întrucât au fost alocate 29 de miliarde și, din păcate, avem acum o groapă săpată și un gard în jurul gropii, ceea ce mi se pare că este o sumă exagerată față de lucrările pe care le vedem astăzi acolo.

Ca urmare, înainte de a începe lucrările, după opinia mea, ar fi trebuit ca să existe o clarificare cât se poate de netă în legătură cu proprietatea terenului, să nu apucăm să investim din banul public până când nu aveam clarificată situația terenului și, în al doilea rând, cred că banul public trebuia cheltuit cu mai multă chibzuință.

De aceea, v-am răspuns exact așa în materialul scris pe care îl aveați, și nu vom aloca acestui campus alte resurse până ce Curtea de Conturi nu va aduce clarificările de rigoare în legătură cu lucrările efectuate anterior.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna ministru.

Domnule deputat, aveți două minute la dispoziție pentru comentarii dacă răspunsul nu vă mulțumește.

 
   

Domnul Ion Tabugan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doamna ministru,

Țin să mulțumesc în mod deosebit doamnei ministru că a venit și a dat răspuns. Nu așa ca răspunsul Ministerului Turismului privind privatizarea Stațiunii Herculane, într-o copie xerox și o semnătură a nu știu cărui director de prin acel minister.

Încă o dată pot să spun, nu să laud, am toată stima și considerația pentru doamna ministru Ecaterina Andronescu. Dorim și doresc ca să se facă lumină asupra campusului școlar de la Bozovici. S-au băgat 29 de milioane, așa cum a spus doamna ministru, într-o groapă, unde nu este nimic.

Am dorit ca organele abilitate să facă recepția fizică și valorică și să vedem cine a plătit și de ce a plătit.

Dorim ca, copiii noștri de pe Valea Almăjului din Caraș-Severin să învețe în condiții civilizate. La ora actuală, au doar trei WC-uri, și acelea ecologice în curte, că s-a dărâmat absolut tot. Copiii trebuie să-și ceară voie în timpul orei, 400 de copii, să meargă pentru necesități. Dorim să rezolvăm împreună cu dumneavoastră cât mai repede, doamna ministru, situația. Până în toamnă să intrăm în normalitate.

Vă mulțumesc foarte mult, și aștept ca să găsim o cale de rezolvare a acestei probleme.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna ministru,

Noi vă mulțumim pentru prezență. Vă dorim toate cele bune și vă așteptăm cu aceeași promptitudine să răspundeți interpelărilor adresate de către colegii noștri.

 
  Aurelia Vasile

Doamna Aurelia Vasile, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, a adresat o interpelare primului-ministru Emil Boc.

Doriți să prezentați pe scurt interpelarea? Nu.

Dacă nu doriți dumneavoastră să o mai prezentați, îl rog pe domnul ministru Pușcaș, care în numele primului-ministru vă va da un răspuns cu siguranță și competent, și în măsură să vă mulțumească.

Domnule ministru,

Ne bucurăm să vă avem în mijlocul nostru. Aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Pușcaș (ministru, Departamentul pentru Afaceri Europene):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Am transmis un răspuns scris doamnei deputat Aurelia Vasile și îi mulțumesc pentru interes, care sunt convins că nu a fost retoric, ci intră practic în panoplia acestui cor mai mare, care susține un interes vizavi de modul în care se gestionează fondurile europene în România.

Permiteți-mi să vin mai degrabă cu câteva date complementare, doamna deputat, la răspunsul pe care vi l-am înaintat în scris, pentru că acolo v-am dat, practic, strict la întrebare răspunsuri, ce măsuri s-au luat.

Aș vrea să vă spun că ceea ce dumneavoastră întrebați, are două segmente: vă referiți la penalități și la corecții pentru fondurile europene - și aici aș face precizarea că, deocamdată, acestea se referă la fondurile de preaderare, la care ultimul an contractat a fost 2006, dar se prelungește până în 2009 - 2010, deci practic pe PHARE, ISPA și SAPARD suntem acum în derularea ultimelor programe pe aceste componente.

Penalități, într-adevăr, și corecții au fost semnalate pentru 2006 - 2008 pe ISPA și SAPARD. ISPA, mai ales acolo unde se referă la unele proiecte pentru infrastructură, iar la SAPARD este binecunoscut că, practic, din iunie 2008 programul a fost suspendat, datorită unor neregularități în ceea ce privește capacitatea administrativă și calitatea lucrărilor care au fost gestionate.

Acum, în ceea ce ne privește, v-o spun cu toată sinceritatea, ce putem face în momentul de față vizavi de ISPA, SAPARD, repet, care au fost și sunt în momentul de față cu penalități și corecții, este să diminuăm, cum se spune, să diminuăm paguba, adică având în vedere că o parte din corecții se dau de la bugetul de stat, o altă parte se dau de beneficiari, să vedem în ce măsură putem ajuta atât bugetul, cât și beneficiarii să nu aibă penalități cât mai mari. Detalii pot să vă dau, eventual, pe fiecare domeniu în parte.

Cea de a doua parte se referă la fondurile structurale, și noi aici ne-am adresat cu prioritate răspunsul în scris la întrebarea dumneavoastră, pentru că privim spre viitor, și aici aș vrea să vă spun următoarea chestiune, că dincolo de aspectul legislativ pe care domniile voastre îl cunoașteți cu toții, referitor, pe de o parte, la amendamente, îmbunătățirea legislației, de la achizițiile publice până la componente legate de buget și fonduri, noi ne-am concentrat foarte mult pe aspectul instituțional. Și am să vă dau următorul exemplu: în decembrie 2008, din cele șapte autorități de management al fondurilor structurale era auditat unul singur, nu acreditat, auditat unul singur.

În următoarele patru luni, am reușit să mai audităm încă cinci, și în momentul de față suntem, nu vă ascund, în pas accelerat și gâfâind, cu ultima, cea din domeniul transporturilor pentru a fi auditată. În paralel, am mers și cu acreditarea.

Să înțelegeți, fondurile sunt gestionate de aceste autorități. Proiectele, oricât or fi de bune, oricât or fi de urgente, oricât or fi de utile, dacă autoritățile care le gestionează nu sunt acreditate de Comisia Europeană, cea care dă banii din bugetul european și care are responsabilitatea să gestioneze banii, proiectele pot să fie oricât de bune, de unde și nemulțumirile foarte mari care au venit, atât dinspre autoritățile publice locale, cât și dinspre firme, componenta ONG-urilor ș.a.m.d.

În afară de această zonă a instituționalului, ne-am dus spre ceea ce era cea mai mare plângere: neclaritatea, confuzia și câteodată chiar discutabila alcătuire a ghidurilor pentru fiecare dintre programele operaționale. Și aici, probabil, a început munca cea mai severă și cea mai importantă, în sensul de a clarifica, a armoniza și a uniformiza ghidurile solicitantului.

Am să vă dau un exemplu: din cele șapte ghiduri ale solicitantului, un beneficiar, ca să se poată orienta spre două sau trei domenii, era în fața unor ghiduri atât de diferite, încât aveai senzația că sunt filozofii diferite, concepții diferite, metode diferite, când în fapt ar fi trebuie să fie foarte clare și să fie foarte puternic asemănătoare.

De aceea, în martie - aprilie a început un proces de simplificare a procedurilor, a întregului cadru procedural referitor la aceste ghiduri, care într-o primă etapă s-a terminat la sfârșitul lui mai, iar cele două etape următoare se vor termina în octombrie. Între timp, însă, ați putut să constatați că au apărut noile ghiduri, care sunt mult mai clare și mult mai pe înțelesul beneficiarilor potențiali.

În afară de aspectul acesta al acreditării, aș vrea să vă spun că în urmă cu aproximativ o lună a fost lansat și manualul operațional pentru atribuirea contractelor de achiziție publică. Nu am venit doar cu aspectul acesta legislativ, vizavi de achizițiile publice, ci am venit cu un manual, cu un ghid care să stea procedural la îndemâna fiecăruia dintre posibilii utilizatori de fonduri europene, încât să nu mai existe discuții în ceea ce privește modul în care sunt evaluate aceste fonduri și modul în care achizițiile publice intră în funcțiune, din punctul de vedere al legislației noastre și din punctul de vedere al legislației europene.

Din punct de vedere operațional...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule ministru,

Vă cer scuze că vă întrerup, dar timpul ne presează.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Am terminat într-o secundă.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Din punct de vedere operațional, vreau să vă spun că în momentul de față, în cinci luni de zile, practic s-a absorbit efectiv, deci plăți efective, 77%, cât în 2007 - 2008, deci din suma totală. Deci, în patru luni am reușit să absorbim efectiv 77% ca sumă valorică, vizavi de cei doi ani de referință.

Vă mulțumesc. Și dacă mai aveți întrebări, vă stau la dispoziție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, bănuiesc că dumneavoastră vreți doar să-i mulțumiți domnului ministru, pentru că informația a fost mai mult decât foarte bună.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte, mi-o luați înainte.

Domnule ministru Pușcaș,

Vă mulțumim foarte mult pentru informațiile pe care le-ați adus. Este un lucru care ar trebui să fie mai bine cunoscut. și în timp ce dumneavoastră vă prezentați expunerea, mă gândeam că nu faceți decât să luați de la capăt ceea ce dumneavoastră ați lăsat la sfârșitul anului 2008.

Este cunoscut că și în perioada 2004 - 2008, când v-ați ocupat de acest lucru, teoretic, atunci a trebuit să pregătiți materialele de aderare și să pregătiți aceste documente. S-a constatat că în perioada 2004 - 2008, nu, teoretic, toate semnalările care au fost făcute de partidele de opoziție, teoretic, că nu știm să cheltuim banii Uniunii Europene, ci participăm pentru dezvoltarea economiilor altor țări membre.

Domnule președinte, vă rog să mă credeți că, cel puțin prin întrebarea, interpelarea pe care am făcut-o, am primit răspunsurile, care, rog și pe domnul prim-ministru, să fie mai bine publicitate, mai bine cunoscute, sunt lucruri care, într-adevăr, trebuie spuse, nu doar lucrurile rele, și cred eu că miniștrii actualului guvern sunt niște miniștri harnici și care, teoretic, trebuie să pună, să aducă la zi ceea ce alții n-au făcut în patru ani.

Vă mulțumesc, domnule Pușcaș.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Doamna colegă,

Mulțumesc pentru aprecieri și sunt convins că toate cuvintele frumoase spuse de dumneavoastră vor fi aduse la cunoștință și domnului prim-ministru, și celorlalți miniștri ai guvernului.

Domnule ministru Pușcaș, să nu uitați s-o faceți.

 
   

Domnul Cristian Mihai Adomniței, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, înțeleg că a primit răspunsul în scris la interpelarea dată primului-ministru.

Domnul Marian Ghiveciu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat + PC a primit răspunsul în scris.

Doamna Roșca Lucreția, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat + PC, a primit răspunsul în scris de la Ministerul Sănătății.

Domnul Laszlo Borbely este? Nu este. Domnia sa avea o interpelare adresată ministrului afacerilor externe.

 
  Kötö Iosif

Domnul Kötö Iosif este? Da. Avem interpelarea dumneavoastră adresată Ministerului Afacerilor Externe.

Avem aici pe doamna secretar de stat, Natalia Intotero, care cu siguranță o să ne furnizeze răspunsul așteptat.

Doamna ministru, aveți cuvântul.

   

Doamna Natalia Elena Intotero (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Răspunsul la interpelarea formulată de domnul deputat Kötö Iosif.

După cum este cunoscut, Ministerul Afacerilor Externe a făcut eforturi pentru ca posibilitățile de exprimare a votului de către cetățenii români, care s-au aflat în 7 iunie în străinătate, să fie mai mare decât la scrutinurile anterioare.

Secțiile de votare au fost organizate în funcție de dimensiunea comunităților, în funcție de rețeaua logistică existentă, de regulă, ambasade, consulate, în funcție de resursele financiare existente.

De asemenea, după cum se cunoaște, situația cetățenilor români din Cisiordania este una deosebită: la alegerile anterioare, cetățenii români din Cisiordania, care au dorit să voteze, s-au putut deplasa în Israel, în baza unor permise speciale, care au fost emise cu operativitate de către autoritățile israeliene, la cererea Ambasadei României de la Tel Aviv.

Trebuie menționat faptul că aceste permise se eliberează numai individual, la cererea persoanelor interesate, cu indicarea datelor de identificare a solicitantului, nefiind luate în considerare cele generice.

Menționăm că niciun cetățean român domiciliat în Cisiordania nu a solicitat eliberarea permisului de trecere pentru a fi înscris pe lista alegătorilor și a participa la vot la secția de votare la Ambasada României la Tel Aviv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna ministru.

Domnule deputat, dacă doriți să faceți vreun comentariu?

Deci, răspunsul este mai mult decât mulțumitor, doamna ministru.

În consecință, domnul deputat nu dorește să facă alte comentarii.

Vă mulțumesc și eu pentru prezență.

 
   

Doamna ministru, vă așteptăm și altă dată cu aceleași răspunsuri de bună calitate.

Dacă domnul Ion Dumitru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat este? Nu este prezent.

Domnul Marian Ghiveciu, din partea aceluiași grup parlamentar, lipsește.

Domnul Adrian Bădulescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, lipsește. A primit răspunsul în scris.

Domnul deputat Ioan Țintean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, lipsește. A primit răspunsul în scris.

Domnul deputat Sava Andrei Valentin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, lipsește. A primit răspunsul în scris.

Domnul Victor-Raul Soreanu-Surdu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, nu este. În consecință, lipsind expeditorul interpelării, lipsește și răspunsul.

Mulțumesc, domnule ministru Dan Cârlan, pentru prezența dumneavoastră astăzi aici.

Să sperăm că cei care adresează interpelări, manifestă și interesul necesar pentru răspunsul pe care membrii Guvernului l-au pregătit. Este regretabil că acești colegi ai noștri nu sunt prezenți în sală.

În această situație, constatăm că ...

Domnule Țintean, vă cer scuze, nu v-am văzut. V-ați așezat acolo în spate, nu știu de ce atât de departe. Dumneavoastră ați primit răspunsul în scris.

Deci, rectific, domnul deputat Ioan Țintean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, este în sala de ședință. Domnia sa a primit răspunsul în scris de la domnul Marian Hoinaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

În consecință, epuizând lista cu interpelările și mai ales cu răspunsurile adresate colegilor noștri deputați, închidem și ședința consacrată acestei părți.

Urmează la ora 19,30 dezbaterea pe marginea moțiunii simple, depusă de către Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc.

 
     

- pauză -

 
  Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 77 de deputați cu titlul Dumneavoastră ați promis, noi plătim. Spuneți-ne adevărul!  

Lucrările au fost conduse în continuare de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Mihai Alexandru Voicu și Sever Voinescu-Cotoi, secretari.

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bună seara, domnule ministru.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților. Potrivit ordinii de zi adoptate, urmează dezbaterea moțiunii simple inițiate de 77 de deputați.

Pentru început, vreau să vă fac câteva precizări tehnice: așa cum știți, moțiunea simplă va fi prezentată de unul dintre semnatari.

Guvernului i se rezervă 45 de minute, pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor.

Grupurilor parlamentare li se alocă timpul maxim corespunzător numărului inițial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat, astfel: Grupul parlamentar al PD-L - 38 minute; Grupul parlamentar al PSD + PC - 38 minute; Grupul parlamentar al PNL - 22 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 7 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale - 6 minute.

Dacă există observații? Dacă nu sunt observații, vă rog să votați în legătură cu această propunere cu mâna sus.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi propunerile au fost aprobate.

Până în prezent, nu au fost înregistrate retrageri de semnături de pe această moțiune.

Așa cum cer prevederile regulamentare, adresez întrebarea semnatarilor moțiunii, dacă își retrage cineva semnătura? Nu există astfel de solicitări.

Prin urmare, vă reamintesc că la moțiunea simplă nu pot fi depuse amendamente.

Dau cuvântul reprezentantului semnatarilor, domnul vicepreședinte Bogdan Olteanu, pentru a prezenta moțiunea simplă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Subsemnații, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și ai Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, vă înaintăm prezenta moțiune cu privire la refuzul ministrului finanțelor publice, domnul Gheorghe Pogea, de a furniza informații privind sarcinile pe care și le asumă Guvernul României, ca urmare a încheierii Acordului dintre România, în calitate de debitor, și Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană, Banca Mondială, Corporația Financiară Internațională, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, în calitate de creditori.

Nu credem că Acordul cu Fondul Monetar Internațional este o soluție bună pentru relansarea economiei românești. Am spus-o și am adus argumentele noastre economice.

Pe de altă parte, regula democrației presupune ca majoritatea să își impună deciziile, suportând, desigur, și consecințele acestora. Înțelegem și acceptăm democratic că actuala majoritate a decis să impună românilor decizia proastă de a împrumuta bani de la Fondul Monetar Internațional în orice condiții.

Ceea ce nu înțelegem, însă, este lipsa de transparență a guvernanților în toată această perioadă, refuzul lor de a ne informa asupra deciziilor pe care le-au luat în numele nostru și pe socoteala noastră.

Ca reprezentanți ai națiunii, ne vedem, noi, parlamentarii opoziției, dar și colegii noștri care susțin guvernarea, în situația de a nu cunoaște, și implicit de a nu putea înțelege și explica Acordul, și de a nu putea propune soluții alternative la acesta.

Alături de noi se află contribuabilii români, împovărați suplimentar din motive și prin dispoziții pe care nu le-au cunoscut. Alături de noi se află beneficiarii politicilor publice, lipsiți de prestațiile și serviciile publice de care se bucurau, din motive care nu li s-au spus. Alături de noi se află, până la urmă, întru necunoaștere, fiecare cetățean român a cărui viață e grav afectată, fără să cunoască și fără să înțeleagă motivele. Nu putem decât să bănuim, câtă vreme nu cunoaștem, nu putem decât să suspectăm, și vreau să vă asigur, stimați reprezentanți ai Guvernului, că temerile oamenilor în vreme de criză sunt întotdeauna mai rele decât adevărul.

Trei sunt argumentele principale pe care ne-am bazat solicitarea de a aduce la cunoștință publică, de îndată, scrisoarea de intenție transmisă Fondului Monetar Internațional: mai întâi, obligația de transparență a autorităților în luarea unor decizii de politici publice și care implică bani publici; apoi, nevoia de a judeca oportunitatea Acordului, ca principal, dacă nu singurul element de politică publică realizat de Guvern în aceste prime 6 luni de guvernare; în sfârșit, nevoia de a măsura în mod corect efectele economice, sociale, fiscale ale Acordului, astfel încât cetățenii și reprezentanții opoziției să poată evalua responsabilitățile directe și indirecte ale autorităților.

În ceea ce privește lipsa de transparență în contractarea împrumutului, voi prezenta o scurtă desfășurare a activității Guvernului în acest sens: la începutului anului 2009, ca un prim semn al incapacității de a guverna în perioadă de criză, domnul ministru Gheorghe Pogea a retrogradat România din rândul economiilor stabile, cu reale perspective de dezvoltare și din rândul statelor capabile să-și administreze propria economie, și a solicitat asistență financiară internațională.

Astfel, România se întoarce într-o categorie puțin onorantă, a statelor ca Pakistan, Mongolia, Gabon, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia, Serbia, Ungaria, Islanda și Seychelles, state ale căror politici de dezvoltare economică sunt dictate de autoritățile străine.

Spre informarea corectă a Parlamentului, care ține, fără îndoială, de datoria Guvernului, care iarăși a fost omisă de această dată, atașăm prezentei moțiuni o hartă la zi cu țările care beneficiază de asistența financiară internațională din partea FMI. Dispunerea lor geografică este extrem de relevantă.

În data de 12 ianuarie 2009, mai mulți oficiali ai Guvernului României, în calitatea de reprezentanți ai unui stat membru, au solicitat Comisiei Europene un împrumut. Comisia Europeană, invocând lipsa de expertiză, a condiționat acordarea împrumutului de acceptarea monitorizării Fondului Monetar Internațional.

Abia la jumătatea lunii martie 2009, la două luni de la începerea acestor demersuri, domnul prim-ministru Emil Boc a comunicat faptul că, fără a informa opinia publică sau măcar partenerii de guvernare, a angajat România în negocieri pentru obținerea unui împrumut extern din partea Uniunii Europene și a Fondului Monetar Internațional.

Pentru reamintire, câteva extrase din presa vremii din care aflăm că liderii și miniștrii PSD, întruniți în 10 martie în ședință, au declarat că au aflat din presă de demararea discuțiilor cu FMI și Comisia Europeană, menționând că PD-L și Traian Băsescu s-au purtat incorect. Ministrul pentru IMM-uri, domnul Constantin Niță, a susținut că nu a știut de scrisoarea pe care a trimis-o ministrul finanțelor publice către Comisia Europeană. "Nu am vorbit în Coaliție, evident nu" este declarația domnului ministru din acel moment.

Președintele Consiliului Național al PSD, domnul Adrian Năstase, a declarat că liderii PSD au aflat din presă de demararea discuțiilor, fapt ce demonstrează încă o dată lipsa de încredere și de comunicare între cei doi parteneri de Coaliție.

La rândul său, opoziția nu a fost nici informată și nici favorabilă unui asemenea Acord. Într-o declarație în plenul Camerei Deputaților, la 16 martie, fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu spunea: "Nu trebuie să ne mai mire faptul că acum Guvernul PSD-PD și președintele Băsescu se aruncă la picioarele Fondului Monetar, spunând că nu au idee despre ce ar trebui să facă pentru a combate efectele crizei economice și, totodată, căutând un alibi pentru măsurile de austeritate pe care vor trebui să le ia pentru a combate efectele crizei. Ei doresc să spună românilor "Luăm aceste măsuri pentru că așa ne cere FMI". De fapt, ar trebui să spună "Luăm aceste măsuri, pentru că așa ne cere Fondul, și pentru că noi nu am fost în stare să facem un plan anticriză propriu, și am apelat la un plan șablon, făcut de contabilii de la FMI și aplicat în țările lumii a treia".

Ca soluție alternativă la Acordul cu FMI, actuala opoziție a propus o serie de măsuri: reducerea cotei unice de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, de la 19 la 15%; reducerea contribuțiilor sociale cu 2%, față de nivelul din decembrie 2008; suplimentarea cheltuielilor de investiții, inclusiv în infrastructură și construcția de locuințe; suplimentarea de fonduri pentru Programul "Fermierul"; sume pentru garanții și stimulente pentru întreprinderile private, care vor să facă investiții, concomitent cu reducerea cheltuielilor administrației publice centrale.

Acest mesaj a fost trimis atât Puterii, cât și reprezentanților Fondului Monetar Internațional, cu care reprezentanții PNL s-au întâlnit pe 23 martie a.c.

În orice stat democratic, mai puțin în România actualei guvernări, documentul prin care Guvernul solicită acordarea unui împrumut din partea Fondului Monetar Internațional este public. Este public pentru că el conține informații nu numai referitoare la împrumut, la condițiile de restituire a acestuia, dar mai ales referitor la angajamentele politice, sociale, economice, fiscale pe care Guvernul și le asumă, ca o condiție de primire a banilor respectivi.

Am atașat, spre informare, acordurile pe care alte țări, precum Ungaria, Serbia, Lituania, Islanda le-au semnat și le-au publicat de îndată - atât ele, cât și Fondul Monetar Internațional, în ciuda condițiilor extrem de grele, pe care unele din aceste țări, de exemplu, Ungaria, și le-au asumat. Le-au publicat, repet, de îndată.

Mai mult, nici nu trebuie să privim dincolo de graniță pentru a descoperi regulile transparenței. Este adevărat, din 2005 până în 2009, Guvernul României a știut să administreze economia fără sfaturi sau comenzi din afară.

Am renunțat la Acordul stand-by cu Fondul Monetar Internațional, care era o frână în calea dezvoltării economice accelerate a țării. Că a fost o opțiune corectă, o dovedește creșterea economică de 25% din acei 4 ani.

Lucrurile n-au fost, însă, la fel de simple până în 2005, iar colaborarea cu Fondul a fost considerată necesară în acea perioadă, sub administrarea succesivelor guverne, indiferent de cine a fost prim-ministru sau ministru de finanțe, indiferent de culoarea politică a guvernelor respective, indiferent de starea economică, indiferent de dificultatea clauzelor impuse prin acele acorduri, și au fost clauze grele de-a lungul timpului, documentele în cauză au fost publicate imediat, iar cetățenii au fost informați.

Și după trimiterea Scrisorii de intenție, lucrurile au continuat în aceeași manieră netransparentă. Singurele informații le-am primit în 4 mai 2009 dintr-o declarație de presă a Fondului Monetar Internațional, care descria condițiile și structura Acordului, dar nu mai mult decât atât.

De atunci, din 4 mai, din momentul în care Acordul a fost trimis Fondului și acceptat de către Fond, informarea publică a rămas la același nivel vreme de 40 de zile. Nici Scrisoarea de intenție, nici Memorandumul încheiat nu au fost aduse la cunoștință publică.

În lipsa informațiilor oficiale, speculațiile, sigur, că au continuat să circule, și s-a ridicat astfel ipoteza că Acordul ar fi fost ținut secret în mod intenționat până după alegerile pentru Parlamentul European, de teama consecințelor electorale pe care autorii săi le-ar putea suporta odată ce am afla angajamentele pe care Guvernul și le-a asumat.

Nu aș vrea să cred așa ceva, pentru că dacă Acordul este ascuns cu asemenea intenție, trecem din aria dezinteresului, lipsei de transparență și disprețului față de cetățean, în aria încălcării legii și a dezinformării Parlamentului, incriminată, stimați colegi, ca faptă penală în Legea răspunderii ministeriale.

În chestiunea oportunității Acordului, sunt două categorii majore de dubii legate de oportunitatea Acordului cu Fondul Monetar Internațional.

Primul mare semn de întrebare este legat de beneficiarii acestui Acord. Aceștia sunt, în principal, băncile comerciale din România, care își pot utiliza o parte a rezervelor obligatorii reținute de Banca Națională, în vederea desfășurării de operațiuni proprii.

Vedem, deja, că Guvernul a eșuat în a determina băncile să finanțeze relansarea economică din acești bani. În lipsa unui stimulent public în acest sens, băncile își folosesc banii cum știu ele mai bine. și nu băncile sunt de condamnat aici, ci oficialii care au fost viteji la conferințe de presă, dar neconvingători la masa negocierilor cu sistemul bancar. Vedem astfel că eșecul Guvernului de a negocia cu băncile injectarea efectivă a acestor bani în economia românească face ca românii să ramburseze un credit care nu ajunge la ei.

Al doilea semn de întrebare important este legat de instrumentul utilizat în relația cu Fondul. Ca țară stabilă economic, membră a Uniunii Europene, și care nu a invocat, asemenea Ungariei sau Islandei, o gravă amenințare la adresa stabilității financiare, România nu trebuia să accepte formula unui acord stand-by, care presupune o serie de elemente dezavantajoase pentru noi, acesta fiind condiționat de adoptarea unor măsuri, de obicei nu cele mai fericite pentru populație, impuse de organismele internaționale.

Polonia, spre exemplu, a obținut un acord mult mai favorabil, Flexible Credit Line, (Linia Flexibilă de Credit), acord prin care nu își asumă nicio obligație cu privire la măsuri care ar putea afecta populația și de care beneficiază economii comparabile, în privința stabilității, cu cea a României (economia Poloniei, economia Mexicului, de exemplu). Faptul că Guvernul Boc nici măcar nu a solicitat un asemenea tip de acord mai flexibil e grav nu numai prin prisma costurilor directe ale împrumuturilor, cât mai ales prin grava afectare a credibilității României pe piețele economice și financiare.

Domnilor guvernanți,

Asemenea greșeli ne afectează credibilitatea ca țară și rating-ul de țară. acestea sunt greșeli care demonstrează incompetența și acestea sunt greșeli, domnilor guvernanți, care nu se fac.

Răspunderea politică a guvernanților este principalul instrument de plată, în cazul unor asemenea greșeli. În primă instanță, Parlamentul poate sancționa guvernanții prin depunerea și votarea unei moțiuni de cenzură. Dacă, așa cum s-a dovedit cu o lună în urmă, solidaritatea majorității în jurul Puterii este mai puternică decât argumentele opoziției, nota de plată este înaintată de cetățeni, cu ocazia alegerilor. Dar, pentru a putea judeca, cetățenii au nevoie de informații corecte și complete. Și, dacă nu luați în serios și dacă n-ați luat în serios, stimați oficiali, cererea opoziției de a fi informată, sperăm să respectați măcar dreptul cetățenilor de a avea acces la informație. În caz contrar, răspunderea vă revine și pentru perpetuarea principalei slăbiciuni a mecanismului electoral din România, absenteismul, care a ajuns la cote record, iată, la alegerile din 7 iunie, în bună măsură, în bună măsură, datorită lipsei de încredere în guvernare.

Consecințele economice, sociale și fiscale ale acordului au reprezentat, foarte multă vreme, un temei de discuție speculativ. Cunoaștem și resimțim numeroasele măsuri antieconomice și antisociale luate în ultima vreme de guvernanți. În ce măsură ele se datorează lipsei de viziune economică, unei anumite dușmănii față de liberii întreprinzători, proastei gestiuni a administrației sau predării frâielor economiei către Fondul Monetar Internațional, nu vom putea afla decât odată cu publicarea acordului.

Știm astăzi că principalele impozite au fost mărite. Contribuțiile sociale au fost mărite la începutul anului cu aproape patru procente. Cota unică a fost dublată cu impozitul pe pierdere, numit și forfetar. Taxa pe valoare adăugată a devenit nedeductibilă pentru o serie de produse și servicii, crescând costurile întreprinzătorilor.

Știm, de asemenea, că o serie de măsuri de stimulare a relansării economice, luate în noiembrie și decembrie 2008, au fost abrogate. S-a renunțat la stimulentul de 1000 de Euro acordat companiilor pentru fiecare șomer angajat, s-a renunțat la reducerea impozitelor cu 5% pentru cei care își plătesc obligațiile la timp.

Ca o consecință a acestor măsuri, mediul antreprenorial și-a pierdut încrederea în climatul economic și în stabilitatea economică din România. 46.000 de companii au fost închise în primele două săptămâni de după adoptarea Ordonanței de urgență nr. 34/2009, cu un trist record de 10.000 de companii într-o singură zi.

Mai mult, incoerența politicilor în materie economică a dus la o scădere semnificativă a interesului investitorilor străini față de România. Conform informațiilor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, în perioada ianuarie-aprilie 2009, abia s-a atins 60% din numărul de firme noi cu participație străină din perioada similară a anului trecut, iar capitalul social subscris la firmele înființate în acea perioadă e la un nivel chiar inferior.

Merită remarcat, ca o implicație extrem de negativă, faptul că, de la începutul anului 2009, firmele străine au avut o tendință evidentă de a retrage fonduri din România. Vedem că angajamentele sociale de campanie ale guvernanților nu sunt respectate, iar veniturile pensionarilor și angajaților din sectorul public au fost reduse. Punctul de pensie a fost redus de la 45% din salariul mediu la 43,2% cu aplicare în două etape, de la 1 aprilie și de la 1 octombrie, iar salariile bugetarilor nu vor beneficia nici măcar de obișnuita indexare cu inflația. În schimb, au fost înghețate posturile, inclusiv cele ce urmează a se elibera, cea mai gravă consecință fiind blocarea învățământului preuniversitar prin scoaterea din sistem a 68.000 de suplinitori, începând cu 30 august 2009.

Vedem că numărul șomerilor a crescut, de la 30 noiembrie, data alegerilor, și până la sfârșitul lunii mai 2009, de la 376.000 la 526.000. adică în aceste șase luni de guvernare fără direcție economică, 150.000 de oameni și-au pierdut locurile de muncă, create de guvernarea liberală.

Nu știm în ce măsură aceste decizii care se iau de către cei pe care românii i-au ales, la București sunt luate de ei sau de contabilii străini și fără responsabilitate politică de la Washington, în ce măsură aceste consecințe vor fi asumate la alegeri de oameni politici ce își vor depune mandatul, sau vor fi aruncate în spatele unor funcționari internaționali transferați, între timp, pe vreun alt continent. Dar o putem afla, și trebuie să o aflăm, prin cunoașterea acordului semnat de Guvern.

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere cele arătate și subliniind că noi, semnatarii prezentei moțiuni simple, nu putem fi de acord cu ascunderea adevărului și cu escamotarea unor informații esențiale asupra evoluției economiei și societății românești;

Având în vedere că însăși evaluarea oportunității deciziei politice a actualului Guvern de a îndatora România masiv și de a asuma o serie de obligații și constrângeri serioase și de durată nu poate fi realizată în lipsa informării publice, deci dreptul cetățenilor de a-și judeca guvernanții nu poate fi realizat;

Având în vedere ca românii simt în viața lor consecințe importante în plan material, personal și social, ale căror cauze nu le-au cunoscut, dar cărora trebuie să le administreze consecințele;

Noi, parlamentarii PNL și UDMR, ne facem datoria față de adevăr și cerem ca buna informare a cetățeanului și transparența actului de guvernare să fie repuse în drepturi. Înțelegând limitele în care putem purta această discuție și încercând să eliminăm tonul polemic sau personal din ea, preferăm s-o așezăm la nivelul principiilor fundamentale ale democrației și să solicităm lucruri extrem de simple:

  1. Publicarea de îndată a Scrisorii de Intenție transmise Fondului Monetar Internațional de către România.
  2. Publicarea de îndată a acordurilor în baza cărora s-au împrumutat sau se vor împrumuta bani de la celelalte organisme internaționale implicate în pachetul de 19.9 miliarde euro, solicitat de România.

Ne bazăm, în demersul nostru, pe interesul legitim al cetățenilor de a afla ce obligații și ce constrângeri a asumat pentru ei Guvernul Boc. Ne bazăm, în dezbaterea parlamentară ce va urma, pe interesul și obligația fiecărui coleg parlamentar, indiferent de partid, de a-și reprezenta alegătorii din colegiu, de a afla pentru ei informații esențiale și de a i le furniza.

Nu dorim, prin această moțiune, plecarea cuiva. Nu dorim, prin această moțiune, să împărțim lumea politică în putere și opoziție, pentru că nici cetățenii nu sunt împărțiți pe această temă. Nu există alegători PNL și alegători UDMR, care doresc să afle adevărul și consecințele Acordului cu Fondul Monetar Internațional? Sau alegători PSD sau PD-L care să nu dorească să afle aceste informații?

Fiecare dintre noi, fiecare dintre cetățeni, suntem interesați să aflăm ce taxă vom plăti, ce pensii vom primi, indiferent de partidul din care facem parte.

Alegătorii noștri, ai tuturor, au interesul comun de a afla adevărul ce le este ascuns și, de aceea, vă rog, doamnelor și domnilor colegi, să cerem împreună Guvernului să ne spună adevărul.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dați-mi voie ca, în continuare, să-i dau cuvântul domnului ministru Gheorghe Pogea.

Domnule ministru, aveți la dispoziție, în total, 45 de minute, pe care vi le împărțiți pentru începutul și sfârșitul dezbaterilor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Pogea:

Stimată doamnă președintă a Camerei Deputaților,

Stimați domni și doamne deputați,

Voi încerca să dau răspuns la moțiunea simplă care a fost prezentată de grupurile PNL și UDMR și așa cum este titlul moțiunii, "Dumneavoastră ați promis, noi plătim, spuneți-ne adevărul!", la această oră târzie, eu mi-aș permite să introduc doar un singur cuvânt în plus, pentru că, altminteri, titlul moțiunii este corect: "Dumneavoastră ați irosit, noi plătim, spuneți-ne adevărul!"

În următoarele minute, am să vă spun un adevăr trist, care începe din anul 2007.

În cadrul pachetului de finanțare externă, România este partener de program, iar obiectivele agreate sunt absolut necesare în vederea asigurării securității financiare a țării, a protejării intereselor economice ale populației, a recâștigării încrederii investitorilor și nu sunt obligatoriu, așa cum spuneți, doar din prisma înțelegerii pe care am semnat-o și am asumat-o cu instituțiile financiare internaționale, fie că este vorba de Fond, Comisia Europeană sau Banca Mondială.

Prin prevederile programului susținut prin acest pachet de finanțare externă, Guvernul României asumă, de fapt, relansarea reformelor structurale pentru modernizarea statului român chiar într-o perioadă de criză.

România are absolută nevoie de acest pachet de reforme, pentru că trebuie să asigurăm competitivitatea economică și sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung, lucru mai greu de înțeles de fostul guvern.

Este necesar să introducem un cadru bugetar pe termen mediu obligatoriu, care să ofere o mai mare predictibilitate procesului bugetar și Guvernul Boc va face acest lucru începând cu acest an.

Este nevoie de direcționarea fondurilor cu prioritate către investiții generatoare de valoare adăugată și cu efect multiplicator în economie, lucru care va fi făcut începând cu acest an.

Este nevoie de continuarea reformelor din sectorul public prin măsuri de descentralizare și reducerea birocrației, lucru care va fi făcut începând cu anul 2009.

Și, nu în ultimul rând, este necesară creșterea capacității administrative și a capacității de absorbție a fondurilor europene.

Stimați colegi ai opoziției PNL, UDMR,

Încheierea acordurilor cu instituțiile financiare internaționale este decizia unui guvern cu adevărat responsabil, într-un moment dificil, pe care-l recunoașteți și dumneavoastră, un moment dificil pentru țările Europei și ale lumii, cu atât mai mult pentru o țară ca România.

Iluzia întreținută de Guvernul Tăriceanu s-a risipit la finele anului 2008, iar acum este clar că revigorarea depinde doar de luarea unor decizii de politică economică corectă.

Experiența internațională arată că țările cu inflație și deficite de cont curent mari, așa cum a fost și România, au fost cel mai puternic lovite de criza financiară internațională.

Un guvern responsabil trebuie să limiteze dezechilibrele pentru a recâștiga încrederea investitorilor și a populației în politicile sale economice.

Din decembrie 2008 până în prezent, Guvernul actual a avut curajul și a luat măsuri de diminuare a dezechilibrelor fiscal-bugetare chiar într-un an de campanie electorală. Chiar și în condițiile unui mediu economic dificil, ne-am asumat necesitatea ajustării cheltuielilor publice și a deficitului bugetar de la 9% din p.i.b., cât ar fi însemnat în cazul continuării politicilor guvernului liberal, până la nivelul de 4,6% din p.i.b., prin măsuri de raționalizare a cheltuielilor de personal și a celor cu bunurile și serviciile.

Ca o confirmare a faptului că programul Guvernului de ajustare structurală va aduce o îmbunătățire a disciplinei bugetare, Agenția de rating Moody's a confirmat în 20 martie 2009 statutul de investment grade al României.

În aceeași notă s-a situat și ultima decizie a Agenției de rating Fitch din 25 martie a.c. Fitch apreciază că pachetul de finanțare externă este un sprijin pentru rating-ul de țară, ajutând astfel la rezolvarea necesităților de finanțare și la echilibrarea economiei.

În textul moțiunii, stimați deputați PNL, UDMR, ne cereți să vă spunem adevărul și să argumentăm oportunitatea deciziei de a apela la finanțarea externă.

Pentru aceasta, v-aș ruga, mai întâi, să judecați și să meditați foarte bine la oportunitatea unor decizii ale Guvernului PNL, la implicațiile și consecințele acestor decizii asupra situației economice actuale.

De altfel, contribuția negativă a guvernului liberal la nevoia de finanțare externă a României a fost menționată, în mod expres, și de instituțiile financiare internaționale care precizează că actuala conjunctură economică este datorată și politicii prociclice, aplicate la nivelul anului 2008.

Ce a făcut Guvernul Tăriceanu într-o perioadă în care se prefigura deja cea mai gravă recesiune economică mondială din ultimii 60 de ani?

Stimați colegi,

Să le luăm sistematic.

I. Guvernul Tăriceanu a dus o politică fiscală expansionistă, prociclică, a încălcat prevederile pactului de stabilitate de creștere, precum și regulile fundamentale de politică economică. Spre deosebire de dumnealor, această afirmație am s-o argumentez.

  1. Gestiunea bugetară slabă a făcut ca deficitul înregistrat de România în anul 2008 să ajungă la 5,4% din p.i.b., înregistrând un record istoric, în condițiile în care economia românească a crescut cu peste 7%.
  2. În anul 2008, România a înregistrat al treilea nivel al deficitului bugetar dintre toate statele membre ale Uniunii Europene.
  3. Trimestrul IV al anului 2008, când deficitul bugetar s-a mărit cu 4,5 miliarde de euro, a devenit cea mai neagră perioadă din istoria finanțelor publice românești din ultimii 20 de ani. Pentru a finanța acest deficit, Guvernul Tăriceanu a recurs la împrumuturi pe termene scurte, cu dobânzi ridicate, conducând, astfel, la o acumulare de scadențe care trebuiau rostogolite începând cu prima parte a anului 2009 de către actualul Guvern, e adevărat, dar la alte costuri.
  4. Resursele din privatizare au fost consumate pe cheltuieli curente, ceea ce denotă lipsă de prudență și de responsabilitate, lăsând trezoreria publică, la finele anului, practic fără nicio rezervă.
  5. Dobânzile pe termen scurt au depășit frecvent 14%, iar Ministerul Finanțelor Publice a vândut valuta încasată din venituri din privatizare pentru acoperirea golurilor temporare de casă.

Acestea au fost argumentele punctului unu.

Să trecem la punctul II.

Guvernul liberal, practic, a înghețat reformele structurale și, mai grav, a indus așteptări false populației, ignorând cu desăvârșire criza financiară internațională. Toate aceste greșeli de politică economică au fost făcute în condițiile în care se știa că sistemul financiar internațional este afectat de o criză majoră, care va influența negativ atitudinile și percepțiile investitorilor față de țările din regiune. Astfel, la sfârșitul anului 2008, când primele semne ale crizei financiare s-au manifestat în România, populația era total nepregătită ca urmare a mesajelor și declarațiilor publice hazardate ale guvernanților de atunci.

În 18 septembrie 2008, după falimentul Lemon Brothers și preluarea de către Merrill Lynch și criza celui mai mare asigurator mondial, salvat in extremis de Federal Research și chiar după scăderi masive ale burselor, premierul Tăriceanu declara: "Răspunsul clar este nu. Criza financiară internațională nu va avea efecte asupra economiei și asupra cetățenilor." (18 septembrie 2008)

Și acum, ca să răspund concret la pct. 1 din moțiune, unde spuneți: "Incapacitatea Guvernului Boc de a guverna într-o perioadă de criză și domnul ministru Gheorghe Pogea a retrogradat România din rândul economiilor stabile, cu reale perspective de dezvoltare."

Stimați colegi liberali, să vă spun o scurtă istorie, care începe în anul 2007; mai devreme.

În 26 septembrie 2007, Standard & Poor's avertiza România că se îndreaptă spre criză: "De la aderarea la Uniunea Europeană, România a turnat gaz peste focul fiscal. Reformele structurale au fost oprite."

În 4 noiembrie 2007, aceeași agenție de rating plasează România sub perspectivă negativă, pe fondul accentuării dezechilibrelor externe.

Ce credeți că face guvernul liberal, în 2007 atenționat? Deși raportul agenției de rating a avertizat asupra iminentei reduceri a calificativului de țară (și spune că noi l-am degradat) în cazul în care Guvernul nu ajustează politicile fiscale și bugetare pentru a contracara dezechilibre externe, în 19 noiembrie 2007, Guvernul Tăriceanu a aprobat cea de a treia rectificare bugetară din anul 2007, majorând cheltuielile bugetului de stat cu 800 de milioane de lei, în special pentru cheltuielile de personal.

În aceste condiții - și este bine ca să cunoască cetățenii și Parlamentul - soldul bugetului general consolidat derapează semnificativ, de la un surplus de 0,2% din p.i.b. la sfârșitul lunii septembrie, la un deficit de 3,3% din p.i.b. la finele anului 2007 - sigur, calculat pe metodologia cash.

Intrăm în anul 2008, deci perspectiva a început din 2007. În 31 ianuarie 2008, și Agenția de rating Fitch revizuiește perspectiva calificativului României de la stabil la negativ, afirmând că: "Deficitul de cont curent s-a urcat până la niveluri care par disproporționat de ridicate, conform standardelor globale și istorice."

În 13 iunie 2008, Comisia Europeană avertizează România că politicile sale fiscale laxe nu fac bine economiei și a cerut autorităților să-și reducă deficitul bugetar și să angajeze reforme structurale.

Ignorând și acest ultim avertisment din seria celor prezentate, în 16 iulie 2008, Guvernul Tăriceanu rectifică din nou bugetul de stat, majorând cheltuielile bugetare cu 5 miliarde de lei - un procent din p.i.b., asumând, în mod iresponsabil, prognoze complet nerealiste ale veniturilor bugetare, lucru care s-a demonstrat și la finele anului.

Deși în toamna anului trecut se resimțeau deja efectele crizei financiare internaționale, în 24 septembrie, Guvernul Tăriceanu, preocupat de campania electorală mai mult decât de stabilitatea economică a țării, pe care acum o invocă, a provocat cea de-a treia rectificare bugetară a anului 2008, majorând cheltuielile bugetare cu încă 6 miliarde de lei pe seama unor proiecții fanteziste ale veniturilor bugetare.

Stimați parlamentari,

Consecințe.

Creșterea rapidă a dezechilibrelor din economia României, dezechilibre interne, care a dus România la deficit bugetar excesiv și, desigur, la dezechilibre externe, deficit de cont curent de 12,2% din p.i.b.

În luna noiembrie 2008, și Agenția de Evaluare Financiară Fitch coboară rating-ul României cu două tranșe. România devine primul stat din Uniunea Europeană scos din categoria de grad investițional de către Fitch din cauza temerilor privind un răspuns adecvat la riscurile economice și subliniind capacitatea redusă a statului de a evita o criză economică și financiară severă. Investitorii străini și-au pierdut încrederea în perspectivele economiei, fluxul de investiții străine a scăzut de la 963 de milioane de euro în octombrie 2008 la mai puțin de 400 de milioane de euro în decembrie 2008.

Am vrut să prezint toate aceste lucruri, pentru că ați dorit un singur lucru: "Spuneți-ne adevărul!" Am dorit să spun adevărul populației României. Și voi continua.

În 13 mai a.c., Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv pentru România, pentru situația bugetară a anului 2008. Raportul comisiei critică practica rectificărilor bugetare frecvente.

Colegii liberali ne acuzau, la începutul anului, că am făcut a doua rectificare. Să vă spun eu, stimați cetățeni ai României, câte rectificări a făcut Guvernul Tăriceanu în an de bum economic: a făcut patru în anul 2008, a făcut trei în 2007 și a mai făcut patru în 2006. Niciuna dintre ele nu s-a dovedit a fi corectă.

În concluzie, politicile nesustenabile și populiste, promovate de către fostul Guvern liberal, au subminat credibilitatea economiei românești și reprezintă principalul motiv al faptului că actualul Guvern a trebuit să apeleze la finanțare externă și astăzi este pus în situația dificilă de a repara greșelile Guvernului anterior.

Deficitul bugetar ridicat, cu care am pornit încă înainte de a resimți efectele recesiunii economice, a limitat spațiul bugetar pe care Guvernul poate să-l folosească în scopul atenuării efectelor crizei economice internaționale.

Și acum, vă întreb, stimați colegi și deputați: A știut Guvernul Tăriceanu să conducă economia României?

România nu avea altă soluție pe termen scurt decât să recurgă la finanțarea externă pentru susținerea cursului de schimb și asigurarea stabilității economice și sociale.

Dacă nu am fi apelat la acest împrumut, România ar fi riscat o depreciere masivă a cursului de schimb, o recesiune mai severă a economiei și o creștere a ratelor dobânzilor și inflației cu efecte extrem de negative asupra puterii de cumpărare a populației.

Prin aceste măsuri am recâștigat încrederea mediului investițional și, în mod preventiv, repet, în mod preventiv, am asigurat condiții mai bune pentru stabilitate economică și socială.

Stimați reprezentanți ai opoziției PNL, UDMR,

În contextul crizei financiare globale, cu efecte puternice asupra economiilor statelor Uniunii Europene, pe care le vedem cu toții, autoritățile române au avut o abordare prudentă în scopul evitării unei intervenții târzii, care ar fi afectat și mai mult echilibrele macroeconomice interne.

În textul moțiunii, Ministerul Finanțelor Publice este acuzat că refuză să ofere informații referitoare la Acordul dintre Guvernul României și Fondul Monetar Internațional.

Îmi voi permite să reamintesc o serie de evenimente și declarații premergătoare datei de depunere a prezentei moțiuni.

În data de 10 martie 2009, Guvernul a comunicat public intenția României de a accesa asistență financiară externă pe termen mediu. Ministerul Finanțelor Publice și Banca Națională a României, în contextul înrăutățirii cadrului macroeconomic intern, au demarat discuții preliminare cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Fondului Monetar Internațional și ai instituțiilor financiare internaționale cu privire la evaluarea cadrului macroeconomic și a necesarului potențial de finanțare externă.

În urma discuțiilor preliminare, autoritățile române au decis accesarea de asistență financiară externă pe termen mediu, fapt comunicat și comisiei, conform normelor comunitare în vigoare.

Scopul acestui pachet de finanțare, solicitat de România, urmărea: diminuarea efectelor crizei; prevenirea unei recesiuni economice severe; revenirea mai rapidă a creșterii economice în zonă pozitivă; protejarea categoriilor vulnerabile ale populației; reducerea presiunilor excesive asupra cursului de schimb; menținerea unui nivel confortabil al lichidității pe piața financiară internă; asigurarea unei finanțări externe adecvate și cu costuri mult îmbunătățite; și, nu în ultimul rând, în scopul îmbunătățirii nivelului de încredere în perspectivele economiei românești și recâștigarea, în timp, a rating-ului de țară.

Împrumuturile de la Comisia Europeană și Banca Mondială sunt administrate de către Ministerul Finanțelor Publice, banii urmând să intre în Trezoreria Statului și să fie utilizați pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice scadente.

Împrumutul de la Fondul Monetar Internațional este administrat de către Banca Națională, iar sumele trase în cadrul aranjamentului de tip stand-by vor consolida rezerva valutară și, desigur, vor avea un rol important în procesul de reducere graduală a rezervelor minime obligatorii, a stabilității cursului de schimb și crearea unor lichidități suplimentare pe piața internațională.

Stimați deputați ai PNL, UDMR,

Voi relua principalele caracteristici ale programului de sprijin economic și cel care privește diminuarea efectelor crizei financiare agreate de autoritățile române cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Economică și Banca Mondială și vă rog, stimați colegi din opoziție, să-mi atrageți atenția asupra prevederilor care, pentru dumneavoastră, constituție elemente de noutate.

Pe termen scurt, România s-a angajat să reducă deficitul bugetar cu 1,1% din p.i.b. până la nivelul de 4,6 din p.i.b.; pe termen mediu, potrivit prevederilor programului, România a asumat: reducerea deficitului bugetului general consolidat până la aproximativ 3,7% din p.i.b. în 2010 și sub pragul de 3%, cât prevede pactul de creștere și stabilitate în 2011. Cred că ați știut de treaba asta. Un alt lucru. Limitarea rectificărilor bugetare efectuate în cursul anului; adoptarea legii responsabilității fiscale până la finele lunii noiembrie 2009 (lucru confirmat de atâtea ori); introducerea unor reguli fiscale privind datoria publică și a deficitului bugetului primar; unificarea grilei de salarizare din sectorul public sau legea unitară a sistemului de salarizare; reformarea actualului sistem de sporuri a căror pondere în câștiguri salariale este mai mare decât cea a salariului de bază; stabilirea unui nivel maxim pentru celelalte categorii de cheltuieli de natură salarială în afara sistemului de bază.

Au fost cumva aceste lucruri pe care astăzi le-ați aflat pe site-ul Fondului Monetar Internațional, necunoscute?

Pe termen lung, Guvernul României a asumat, și vreau să informez public Parlamentul României, reformarea sistemului public de pensii în coordonare cu Banca Mondială prin: continuarea ajustării vârstei de pensionare, având în vedere evoluția speranței de viață, pentru a permite o mai mare flexibilitate a sistemului, dar și pentru alinierea parametrilor de pensionare cu practicile din țările Uniunii Europene; protejarea grupurilor vulnerabile de pensionari prin dezvoltarea unor programe de sprijin care să diminueze sărăcia și să conducă la creșterea nivelului de trai al acestora; și continuarea implementării treptate a pilonului II al sistemului de pensii.

În privința contractării și transparenței împrumuturilor, autoritățile române au respectat legislația în vigoare, reprezentând cadrul legal aferent contractărilor acestor împrumuturi. Astfel, în procesul de negociere al diferitelor condiționalități au fost implicate toate instituțiile, nu așa cum spuneți dumneavoastră, instituții care, potrivit atribuțiilor și responsabilităților, ar fi trebuit să fie implicate, încheierea documentelor aferente tranzacțiilor implicând avizarea de către ministerele și instituțiile implicate acestora, conform normelor și procedurilor prevăzute de legislația în vigoare.

În data de 4 mai 2009, bordul FMI a aprobat Programul de sprijin economic și diminuarea efectelor crizei financiare agreat cu autorităților române. Atât Guvernul României, cât și Banca Națională și reprezentanții Fondului au comunicat public această decizie și au reluat principalele caracteristici ale Programului de sprijin economic agreat de ambele părți. În data de 10 iunie 2009, deci în urmă cu 5 zile, după îndeplinirea tuturor formalităților impuse atât de protocoalele Fondului Monetar Internațional, cât și de cele ale autorităților române, FMI a publicat pe site-ul său oficial Scrisoarea de intenție, Memorandumul tehnic de înțelegere și raportul echipei Fondului în urma misiunii de la București.

Scrisoarea de intenție și memorandumul tehnic de înțelegere, documentele în limba engleză și traducerea în limba română, au fost publicate și sunt publicate și pe site-ul Ministerul Finanțelor Publice.

Cât privește raportul echipei FMI, în urma misiunii de la București, varianta în limba română este disponibilă pe site-ul biroului regional al Fondului pentru România și Bulgaria.

În ce privește Memorandumul cu Comisia Europeană, în cadrul Consiliului Ecofin din data de 5 mai 2009, România a primit acordul miniștrilor de finanțe ai statelor membre pentru asistență financiară pe termen mediu. Asistența financiară de 5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, partea unui pachet multilateral de sprijin financiar extern pentru România, este destinat echilibrării balanței de plăți. Decizia Consiliului a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 13 iunie 2009. Condiționalitățile agreate vor fi cuprinse în textul Memorandumului de înțelegere între Comisia Europeană și România.

Conform legislației naționale privind datoria publică, în data de 10 iunie 2009, Guvernul a aprobat raportul de negociere al Memorandului de înțelegere între Comunitatea Europeană și România, semnarea Memorandumului de înțelegere și Acordului privind asistența financiară în valoare de 5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, credem noi că va avea loc în cursul acestei săptămâni, în săptămâna 15-22 iunie. După semnarea, conform uzanțelor în vigoare, documentele vor fi făcute publice în forma finală agreată între părți.

Stimați deputați ai PNL, UDMR,

Observ că repetați cu obstinație și transmiteți publicului, fără a avea disponibilitatea de a vă informa corect, un mesaj greșit. "Cota unică a fost dublată cu impozitul pe pierdere numit și forfetar", citat din textul moțiunii. Bănuiesc că această repetare este prevăzută în strategia dumneavoastră de campanie, pentru că sunteți într-o campanie electorală prelungită și cred că se va prelungi și în 2010 și în 2011 și în 2012, până când se va termina acordul cu Fondul. Și profit de această ocazie pentru a transmite Parlamentului și cetățenilor informația corectă.

Legislația adoptată prevede introducerea unui impozit minim. Prin substanța sa, un impozit minim se referă doar la introducerea unui prag minim pentru plățile de impozit pe profit, respectiv impozitul pe venitul microîntreprinderilor. Astfel, dacă impozitul de plată se situează deasupra acestor praguri, impozitul minim nu are nici o influență asupra societăților comerciale respective. De asemenea, trebuie menționat că plățile făcute în baza legislației de impozit minim se deduc din plățile de impozit pe profit ulterioare în cazul exercițiului financiar.

Măsurile luate de România nu sunt singulare și e bine să cunoaștem și să informăm cetățenii. Există alte 17 state, dacă este să discutăm despre limitarea deductibilității t.v.a.-ului, alte 17 state membre care la data aplicării acestei măsuri sau cu limitări similare au făcut acest lucru. Limitarea se referă la autoturisme. România a îndeplinit toate formalitățile impuse de calitatea sa de stat membru în ce privește limitarea dreptului de deducere a t.v.a.-ului, respectiv a consultat Comitetul t.v.a. înainte de aplicarea legii, pe data de 22 aprilie.

În ceea ce privește categoriile vulnerabile afectate de criza economică și financiară, în special pensionarii cu venituri reduse, Guvernul a acordat pensia socială pentru pensionarii cu venituri mici în două tranșe, prin acoperirea diferenței dintre nivelul actual al pensiei și plafonul de 350 de lei, până la 300 de lei de la 1 aprilie 2009, iar diferența până la 350 de lei va fi acordată de la 1 octombrie 2009.

Stimați reprezentanți ai opoziției,

Argumentele cu care a fost formulată moțiunea PNL îi pun pe autorii ei într-o lumină nefavorabilă.

România este parte a sistemului economic global, dar PNL înțelege de aici că economia românească este aservită prin acordul ei Fondului Monetar Internațional. Moneda și sistemul financiar românesc sunt puternic susținute de sprijinul Fondului Monetar Internațional, dar liberalii înțeleg de aici că economia e sub stăpânire străină. Autorii moțiunii au o mentalitate politică rămasă cu zeci de ani în urmă. Trebuie să le aduc la cunoștință ceea ce știe orice român. Suntem stat membru al Uniunii Europene și suntem parte a circuitului economic global. Suntem, stimați colegi, în secolul XXI.

Doamnelor și domnilor deputați ai PNL și UDMR,

Unii dintre dumneavoastră au avut poate funcții executive și sunt mai obișnuiți cu protocolul instituțional. Dați-mi voie să vă reamintesc că în nici un act oficial nu se cade să folosiți un astfel de limbaj la adresa instituțiilor naționale au internaționale. Este inadmisibil să te adresezi în asemenea termeni unor instituții partenere în condițiile în care acestea sprijină Programul de reformă al României.

Aș dori să reamintesc autorilor moțiunii că asistența financiară externă de care România beneficiază prin intermediul celor 3 instituții provine și din contribuțiile țărilor membre ale acestora, fapt care ar trebui să-i facă mai responsabili în ceea ce privește limbajul folosit la adresa acestora. Pun pe seama lipsei de experiență a celui care a redactat textul pe care sunt sigur că nu toți dintre dumneavoastră l-ați citit și prezint scuzele mele tuturor celor vizați într-o formă sau alta pentru limbajul nepotrivit din textul moțiunii înaintate astăzi de PNL-UDMR.

Vă mulțumesc. (Aplauze, vociferări.)

Aș vrea să citez dacă m-ați provocat. Este inadmisibil și nu face parte din categoria diplomatică, ați spus: "România se întoarce în categoria statelor Pakistan, Mongolia, Ucraina, Balarus, Armenia, Ungaria, Islanda, state ale căror politici de dezvoltare economică sunt dictate de autorități străine". Aș fi mult mai atent la ceea ce scriu... (Vociferări în Grupul Parlamentar al PNL.)

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule ministru. Ați epuizat 30 de minute din totalul celor 45.

Acum intrăm în dezbateri generale. Îi dau cuvântul doamnei Sulfina Barbu din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dreptul opoziției de a i se face auzită vocea este garantat de Constituție și este esența democrației. Din păcate, însă, într-un timp foarte scurt, reprezentanții PNL au dus în derizoriu acest drept constituțional, un exercițiu esențial al democrației. Pentru că astăzi reprezentanții PNL ne invită să decidem dacă Guvernul trebuie să facă sau nu ceea ce a făcut deja. Uzând de dreptul de a depune moțiuni simple, PNL-ul ne propune să dezbatem dacă Ministerul Finanțelor Publice ar trebui sau nu să facă publice condițiile și termenii acordului cu Fondul Monetar Internațional când, de fapt, oricine poate citi pe site-ul ministerului textul scrisorii de intenție și textul acordului de împrumut. Probabil ar trebui să-i învețe cineva pe colegii de la PNL să intre pe site-ul unui minister.

De fapt, această moțiune are un singur scop și lucrul acesta este evident: să ofere reprezentanților PNL să-și facă auzite discursurile. Îndrăgostiți de propriile discursuri, reprezentanții PNL renunță complet la responsabilitate. Probabil și aici ar trebui să-i învețe cineva pe colegii noștri că lipsa de responsabilitate politică este cel mai periculos lucru pentru țară. Și acest lucru este foarte periculos, mai ales într-o perioadă dificilă de criză prin care trece România. Așteptăm din partea dumnealor mai mult responsabilitate politică și mai puține discursuri.

Acestea fiind zise, consider că am spus tot ce era de spus despre moțiunea simplă a PNL și a UDMR-ului. Dar, dacă tot ne propun colegii noștri o dezbatere în Camera Deputaților, mă întreb de ce nu am avea o discuție despre procedura de deficit excesiv declanșată de Comisia Europeană pentru România. Cred că este important să înțeleagă cetățenii României de ce suntem în această situație.

Colegul Bogdan Olteanu spunea că PNL-ul depune această moțiune deoarece românii trebuie să cunoască ce obligații au în schimbul împrumutului. Nu vi se pare, domnilor colegi liberali, că oamenii au dreptul să știe de ce România este în procedură de deficit excesiv?

Nu credeți, stimați colegi liberali, că oamenii au dreptul să știe cum a reușit Guvernul Tăriceanu să transforme o creștere economică de 7,8% într-un deficit de 5,4%? Mai ales într-o perioadă în care România are nevoie de fonduri pentru investiții. Nu considerați, stimați colegi, important dreptul oamenilor să fie informați despre cât de puține fonduri europene a adus Guvernul PNL în România? Eu consider că este important să știe acest lucru fiecare cetățeni din România.

Stimați colegi, subiectul publicării condițiilor împrumutului cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană este fals și redundant. Lucrurile cu adevărat importante sunt altele. Guvernul Emil Boc și-a asumat responsabil necesitatea de a ajusta cheltuielile publice, de a ajusta deficitul bugetar pe fondul acestei crize presante. Guvernul PD-L-PSD are priorități care se adresează cu adevărat combaterii crizei și aș da un singur exemplu: programul "Prima casă".

 
     

Domnul Bogdan Olteanu (din bancă):

Dați două exemple!

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Acest program va sprijini tinerii în mod special în achiziționarea primei locuințe, dar va dinamiza piața imobiliară și sectorul construcțiilor. Guvernul Emil Boc susține economia reală și aici mă refer la acordarea de garanții, de ajutoare de stat, pentru susținerea agriculturii, pentru investițiile în infrastructură, susținerea investițiilor din sănătate, educație, mediu și celelalte domenii.

Tot Guvernul Emil Boc este cel care a redus povara fiscală. Deja au fost anulate peste 100 de taxe și tarife, adică a fost redusă povara de pe umerii contribuabilului, lucru pe care Guvernul Tăriceanu nu l-a făcut și nu a avut nici o preocupare să facă astfel de lucruri. Guvernul Emil Boc are ca prioritate reforma statului. Descentralizarea, un proces despre care auzim vorbindu-se de foarte mulți ani, devine realitate datorită acestui guvern. Și deja știm că au fost adoptate primele acte normative pentru descentralizare în administrația publică, în sănătate, în sport, urmează măsurile de descentralizare în educație, în agricultură și în muncă.

Pentru o reformă profundă a societății românești, Guvernul s-a angajat și lucrează la Legea salarizării unice, la Legea cu privire la responsabilitatea fiscală și la Legea cu privire la reforma sistemului de pensii. Sunt proiecte importante care vor schimba cu adevărat societatea românească. Sunt proiecte care cer și curaj și responsabilitate. Sunt lucrurile pe care oamenii au dreptul să le știe, pentru că acestea sunt lucrurile cu adevărat importante care le afectează viața de zi cu zi.

În semn de respect față de cetățenii României, PNL și UDMR-ul puteau să retragă această moțiune din dezbatere atunci când ceea ce solicitau deja s-a întâmplat, dar ar fi ieșit din graficul de campanie prezidențială, cu siguranță. O campanie care după cum vedem este departe de prioritățile României, este departe de problemele pe care cetățenii României le au.

Stimați colegi,

Înainte de a încheia, vreau să împărtășesc sentimentul de dezamăgire pe care mi-l lasă fariseismul acțiunilor conducerii actuale a PNL. Noii șefi din PNL dau dovadă de fățărnicie.

Aș vrea să ne amintim cine striga în gura mare că oamenii au dreptul să știe care sunt condițiile împrumutului extern. Să fie oare aceiași reprezentanți ai PNL-ului care au cheltuit în doar 3 luni de zile 4,5 miliarde de euro? Oare sunt aceiași? Adică, exact cât am împrumutat noi de la Comisia Europeană pentru doi ani. Să fie aceiași reprezentanți ai Partidului Național Liberal care au lăsat vistieria goală, care au cheltuit fondurile obținute din privatizare numai dumnealor știu pe ce, că nu s-a văzut nimic din acei bani?

Ultimul lucru pe care PNL îl poate critica este împrumutul de la FMI și Comisia Europeană. Și, stimați colegi liberali, sunt convinsă că nu veți câștiga încrederea nimănui cu astfel de acțiuni, lucru deja demonstrat de rezultatul ultimelor alegeri din 7 iunie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Sulfina Barbu ați consumat 9 minute din timpul rezervat Grupului parlamentar al PD-L. Grupul mai are 27 de minute.

În continuare, dați-mi voie să-i dau cuvântul domnului Viorel Ștefan din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Doamnă președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Iată că ne aflăm astăzi din nou într-o situație inedită. Discutăm pe marginea unei solicitări formulate printr-o moțiune simplă de către colegii noștri din grupurile PNL și UDMR de a se întâmpla un lucru care s-a întâmplat. Finalitatea acestei moțiuni constă în aceea că se solicită publicarea unui document car deja s-a publicat. S-ar părea că suntem în derularea unui demers care nu duce nicăieri. În mod normal, discuția ar trebui să se închidă aici, să supunem la vot sau să-și retragă semnatarii moțiunea și să ne vedem de treburi mai importante.

Citind însă mai cu atenție textul moțiunii, constatăm că inițiatorii au gândit altfel. De fapt, au gândit să creeze un moment în cadrul căruia să se pună în dezbatere publică, în dezbatere parlamentară oportunitatea încheierii acestui acord financiar cu FMI și, sigur, celelalte acorduri cu Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale.

Apreciem faptul că din partea colegilor noștri se manifestă o îngrijorare legată de faptul că la începutul acestor discuții în sânul coaliției au fost divergențe de opinii, și vă mulțumim pentru îngrijorarea cu care ați abordat această chestiune și vă informăm că, între timp, s-a ajuns al o formulă echilibrată, diferențele s-au atenuat, iar conținutul acordului este unul care face bine României și românilor.

A pune sub semnul întrebării oportunitatea semnării unui astfel de acord astfel este ca și cum ai pune sub semnul întrebării oportunitatea, știu eu, vaccinării antigripale, atunci când spre România se îndreaptă o epidemie de gripă.

Sigur, stimați colegi, nu sunteți și nu suntem vinovați pentru criza economică mondială, nu noi am provocat-o. Dar, dumneavoastră aveți o vinovăție legată de faptul că atunci când era cazul și momentul nu ați luat măsurile preventive necesare consolidării capacității economiei românești de a face față acestei crize. Acum veniți și ne spuneți că în teorie criza economică se combate cu relaxare fiscală. Absolut de acord cu dumneavoastră. Numai că relaxarea fiscală ar fi putut însemna o măsură bună de combatere a crizei doar dacă dumneavoastră nu ați fi lăsat moștenire un deficit bugetar de aproape 5%, un deficit de cont curent de circa 13% din p.i.b., un serviciu al datoriei publice dublu față de perioada anterioară, la care aș adăuga prăbușirea de p.i.b. din trimestrul IV al anului trecut față de trimestrul III 2008, aș adăuga situația monedei naționale pe un trend accelerat de depreciere și eminența unor derapaje inflaționiste majore.

Vorbiți astăzi într-un mod foarte critic despre decizia Guvernului de a împrumuta bani de la instituțiile financiare internaționale fără a consulta și opoziția.

Stimați colegi,

Dumneavoastră pe cine ați consultat atunci când ați angajat datorie publică de la simplu la dublu în cei 4 ani de guvernare? Cât de transparente au fost procedurile și cine a cenzurat costurile cu care ați grevat bugetele viitoare împrumutându-vă pe piața de capital? Eu aș putea spune că acest tip de împrumuturi sunt cele care se realizează în orice condiții. Împrumuturile de la instituțiile financiare internaționale au cel puțin avantajul celor mai mici costuri. Cât despre destinația sumelor și garanția faptului că acestea vor fi folosite în folosul dezvoltării și modernizării societăți românești nu poate exista nicio îndoială.

Condiționalitățile despre care vorbiți cu atâta îngrijorare, în același timp cu atâtea insinuări, reprezintă de fapt tot atâtea cerințe ale redresării economice a României. Sunt convins că și dumneavoastră vă doriți politici bugetare care să reducă deficitele, să limiteze numărul de rectificări bugetare anuale sau să promoveze proiecțiile bugetare multianuale. Unificarea grilei de salarizare din sectorul public și reașezarea sistemului de sporuri, reformarea sistemului public de pensii și continuarea implementării treptate a pilonului II de pensii reprezintă demersuri care au făcut obiectul unor preocupări și în guvernarea anterioară. Acestea sunt, de fapt, principalele obiective asumate prin acordul cu FMI și nu pot fi motive de îngrijorare din acest punct de vedere.

Cât despre sectorul financiar, evaluarea făcută de experții internaționali reconfirmă faptul că cele 32 de bănci românești respectă condiția de adecvare a capitalului de 8% având o rată medie de 12,3%. Angajamentul băncilor-mamă de a-și menține expunerea globală față de România pe durata programului și de a-și capitaliza sucursalele în funcție de necesități va fi monitorizat de către Banca Națională a României împreună cu autoritățile de supraveghere din țările de domiciliu. Trebuie să acceptăm că un astfel de angajament nu se putea obține decât în contextul semnării acordului cu FMI.

Stimularea capitalizării și flexibilizarea comportamentului băncilor românești, pe de o parte, creșterea autorității Băncii Naționale a României în relația cu entitățile supravegheate, pe de altă parte, precum și reducerea la 20 de zile a termenului de plată a sumelor garantate, reprezintă suficiente motive ca românii să uite clipele de coșmar de la finele anului trecut, când simțeau cum economiile lor, uneori modeste, uneori mai consistente, nu mai erau în siguranță în conturi bancare.

Stimați colegi,

Cel mai important efect obținut, ca urmare a încheierii acestui acord financiar rămâne stabilizarea cursului de schimb al monedei naționale și trendul descendent al inflației, creându-se premise reale ca, la sfârșitul anului, rata inflației să ajungă 4,4%.

Nu vreau să-mi imaginez ce ar fi însemnat pentru economia românească și pentru români, în general, evoluția crizei economice pe fondul unor derapaje inflaționiste majore, așa cum se anunțau la începutul anului sau în condițiile deprecierii accelerate a leului, așa cum proroceau analiștii economici la sfârșitul anului trecut. Acum însă, când bătălia cu inflația pare a fi câștigată, iar moneda națională se dovedește a rezista atacurilor speculative, este firesc să apară și vitejii care ne explică cum s-ar fi războit ei dacă începutul războiului nu i-ar fi prins pe banca de rezervă.

Stimați colegi semnatari ai moțiunii,

Pentru a nu se consemna în istoria Parlamentului că o moțiune simplă rămasă fără obiect a întrunit și voturi pentru, vă rog și pe dumneavoastră să votați alături de noi împotriva prezentei moțiuni.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Domnule Ștefan, ați epuizat tot 9 minute din totalul timpului grupului dumneavoastră.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului Călin Popescu- Tăriceanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Iertați-mă că o să încep cu o formulă ușor nepoliticoasă, dar, vă spun sincer, v-am ascultat cu mare răbdare și atenție și aș trage o singură concluzie după discursul dumneavoastră. Pe românește, știți cum se spune în astfel de cazuri, că ați bătut câmpii. V-aș întreba următorul lucru. Domnule, dacă e atât de bine, așa cum ne-ați povestit la sfârșit că ați luat, că ați făcut, că tot ceea ce trebuia s-a rezolvat, de ce e atât de rău? Adică, ieri am auzit că a început să se vorbească despre recesiune, veniturile bugetului sunt în cădere liberă, cine nu trebuie, adică din afara Guvernului, anunță că va trebui făcută încă o rectificare bugetară, în condițiile în care ne-ați spus că v-ați angajat în fașa Fondului Monetar Internațional să nu mai faceți rectificări bugetare și așa mai departe.

Acum, totuși, sigur că domnul Viorel Ștefan a pus o întrebare corectă. De ce mai facem această dezbatere, pentru că problema s-a rezolvat între timp. E adevărat, după câte zile? Îmi permit să vă spun, 40 de zile a durat din momentul în care public s-a anunțat că FMI a acceptat scrisoarea de intenție a Guvernului român până la data publicării. Și, această publicare, după cum știți, s-a făcut ca urmare a presiunii exercitate de opoziție.

Ca atare, are rost discuția de astăzi sau n-are rost?

Stimați colegi,

Eu cred că discuția de astăzi este plină de sens. Și nu cred că are rost o altă discuție în România, decât discuția despre problematica economică, despre ceea ce se întâmplă cu economia românească, pentru că ea va avea consecințe grave asupra puterii de cumpărare a cetățenilor și asupra funcționării instituțiilor statului.

Sigur că domnul Viorel Ștefan, antevorbitorul meu, a recunoscut că criza nu a fost generată în România, probabil că acest lucru ar trebui totuși să i-l spun încă o dată domnului ministru Pogea care, într-o lungă expunere, a încercat să demonstreze, ce? A încercat să demonstreze ceea ce toată lumea știe că nu e așa. A încercat să ne inducă ideea că această criză a fost generată de guvernul anterior. Toată lumea știe că această criză a fost generată în Statele Unite și toată lumea suferă de pe urma crizei.

Problema este ceea ce face actualul guvern. Ne-a dus domnul Pogea cu explicațiile prin 2007, prin 2006, bine că nu ne-ați plimbat și prin anii 90. Să știți că lumea nu așteaptă explicații de acest gen. Nu numai noi, cetățenii. Cetățenii vor să știe ce faceți, domnilor, pentru a combate criza? Deunăzi, săptămâna trecută, citeam în ziarul Financiarul, pe care, probabil, îl citiți și dumneavoastră. Analiștii de la Deloitte, ce spuneau? Actualul guvern al României, și e o voce independentă, în loc să ia măsuri anticriză, ia măsuri pentru criză. Suntem singura țară din lume în care se întâmplă așa ceva.

Ați vorbit despre dezechilibre. Și aici vreau să fac o referire clară la două chestiuni care au devenit marotele dumneavoastră: vistieria goală și deficit mare. Că doamna Sulfina Barbu habar n-are ce e aia cu "vistieria goală" nu e o mirare. Dar lucrul ăsta să-l spuneți dumneavoastră, domnule ministru, sau fostul președinte al Comisiei pentru buget-finanțe de la Senat, chiar mă surprinde. Știți foarte bine că bugetul e unic. Nu se transferă de la un an la altul nici deficitul, nici excedentul. Nu vă mai plângeți de excedent sau de deficit.

Al doilea lucru pe care doresc să vi-l spun: deficitul mare de ce a fost generat? A fost generat de cheltuieli care s-au dus în investiții în toate sectoarele vitale ale României, fie că e vorba de învățământ, fie că e vorba de sănătate, fie că este vorba de agricultură, fie că este vorba de mediu și înșiruirea poate continua. Nu sunt bani care s-au pierdut, nu sunt bani care s-au jucat la cazinou, sunt bani care s-au cheltuit pentru dezvoltarea României. Și dacă veți continua să aplicați orbește politicile Fondului Monetar Internațional, nu numai că vom arăta că ne comportăm astăzi ca o țară de lumea a treia, v-ați declarat foarte jignit. Asta este realitatea! Acceptând asistența Fondului, ați readus România în rândul țărilor din lumea a treia.

Dar spuneam că nu e grav că numai ca percepție puneți România din nou în rândul țărilor din lumea a treia, mai grav este că vom menține România în rândul țărilor din lumea a treia, prin frânarea unei dezvoltări de care România are nevoie pentru a reduce deficitele care o separă de celelalte țări europene.

Și acum v-aș prezenta, în rezumat, pe scurt, trei direcții de acțiune pe care ar fi trebuit să le urmați pentru a scoate economia românească din criză și a nu vă mai lamenta permanent. Prima direcție ar fi fost să acționați în zona sistemului bancar. Nu ați făcut-o. Foarte bine că n-ați făcut-o, pentru că nu era nevoie, pentru că sistemul bancar din România este unul sănătos. Sigur că sunt anumite corecții de făcut, este treaba Băncii Naționale, știe să-și facă treaba, nu are nevoie de indicații.

Dar al doilea domeniu în care ar fi trebuit să acționați fără întârziere și unde ați stat și ați perpelit-o în fel și chip și până la urmă ați luat exact măsurile ce nu trebuiau luate, măsurile pe dos, a fost cel al economiei reale.

Știți foarte bine că în perioade de criză, când sectorul privat nu mai are capacitatea de investiții, ar fi trebuit să faceți investiții din zona guvernamentală. La buget ați făcut promisiuni extraordinare că veți face investiții publice.

Ce ați făcut? S-au publicat rezultatele: pe primul trimestru al anului 2009, volumul investițiilor este mai mic decât cel din 2008. Trebuia să faceți aceste investiții cu toate consecințele, nu cu toate riscurile, cu toate consecințele. Care erau consecințele? Știți foarte bine: majorarea deficitului. Și care era problema că avem deficit? Vreți cu adevărat, însă, în acest fel să ducem economia românească în recesiune.

Uitați-vă ce fac toate țările cu economii dezvoltate. Au pompat sume enorme de bani care au mărit deficitele și datoria publică, dar prin aceste măsuri luate, deja semnele redresării economice se arată. Prin lipsa de acțiune concretă a Guvernului din care faceți parte nu faceți decât să asistați în mod pasiv la intrarea economiei românești în recesiune. Spuneam că trebuia să faceți investiții pentru a păstra locurile de muncă, ca să nu vorbesc de generarea unor noi locuri de muncă, trebuia să veniți cu stimulente în acest sens către operatorii economici, trebuia să acordați subvenții pentru investiții, cum ar fi, de exemplu, anularea impozitului pe dividendele reinvestite, trebuia să mergeți mai în forță cu ajutoare de stat pentru firmele care fac investiții mari.

Ce spuneam că ați făcut? Nu ați făcut decât să dați în cap economiei reale. Ați introdus impozitul forfetar, ați introdus prima pentru șomaj tehnic, ați majorat contribuțiile de asigurări sociale. Îmi pare foarte rău că facem această discuție în fața unor evidențe.

Cred că în atare situație nu numai teoria spune, dar și practica, evident, vă îndeamnă la o măsură de bun-simț. Nu puneți poveri suplimentare pe economie, nu puneți poveri suplimentare pe operatorii economici, pentru că îi îngropăm pe toți și n-o să mai aveți de unde să vă încasați nici bruma de venituri pe care o aveți acum.

Ultima direcție pe care ar trebui să vă concentrați, și este una importantă și, din păcate, nu se face aproape nimic, este stimularea consumului. S-a venit cu o idee pe care eu am salutat-o. Am avut, aș spune, sinceritatea și onestitatea să spun că este o măsură bună. Este vorba de proiectul "Prima casă". Numai că dacă o să mai stați mult să vă gândiți cum o aplicați, până scoateți normele de aplicare și așa mai departe, să știți că se termină criza. N-o să mai fie nevoie de nimic. Lăsând la o parte faptul că ați văzut și dumneavoastră care este ajutorul pe dobânzi, cred că este absolut ridicol.

Dar, eu cred că ar fi bine să vă gândiți la alte măsuri. Am să vă propun câteva: primul lucru, gândiți-vă să introduceți plata t.v.a.-ului la încasarea facturilor. O să spuneți că nu se poate. Ministerul de Finanțe din subordine o să vă spună: "Domnule ministru, nu se poate!" În Italia se poate? Vă spun eu că se poate. Să știți că Berlusconi, prima măsură pe care a introdus-o în fața crizei, asta a fost. De ce? Ca să ajute operatorii economici. Reduceți t.v.a.-ul pe diferite categorii de bunuri și servicii. Pentru că, altfel, nu veți reuși să reinstalați încrederea consumatorului. Știți foarte bine că actuala criză economică are o componentă psihologică deosebită. Probabil că știind acest lucru, domnul prezident a venit să anunțe catastrofa finală: intrăm în recesiune. Deci, ca să ajute consumatorii care erau deprimați, să fie în continuare și mai deprimați și sigur că în acest fel să ajute Guvernul și, implicit, România.

Îmi pare foarte rău că la nivelul Guvernului nu există în mod evident capacitatea de a gestiona această problematică. Așteptați să vină instituția prezidențială să vă spună și să vă anunțe, să vă dea veștile bune și, eventual, să vă dea și sugestii. Ghinionul este că, în cazul de față, nici măcar domnul președinte n-a fost în stare să vină cu vreo soluție; în afară de vești proaste, nu a făcut nimic altceva. Cred că în fața acestei situații nu vă rămâne decât un singur lucru: evident, să vă dați demisia.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea opoziției.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal i-au mai rămas opt minute.

Îi dau cuvântul în continuare domnului Lakatos Petru, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

 
   

Domnul Petru Lakatos:

Stimată doamnă președinte,

Stimate domnule ministru,

Stimate doamne și domni deputați!

Bine ați venit la parada modei "România 2009" organizată la această oră târzie numai pentru adulți, întrucât va fi prezentat adevărul gol-goluț. (Aplauze din partea opoziției.)

Își prezintă produsele de vârf renumita casă de producție: Guvern Boc.

Modelul de succes al anului, unic în Uniunea Europeană, este: ținuta la secret, pregătită în mai multe variante.

Prima piesă: ținuta la secret a acordului cu FMI, prezentat astăzi de ministrul finanțelor în locul premierului Boc. Puteți observa liniile tradiționale stolojaniste, care momentan acoperă corpolentul deficit bugetar, care crește văzând cu ochii. Această ținută la secret este preferată de băncile străine din România. Colecția de primăvară a acestui model e în culori vii, portocalii - spre rozul dinaintea alegerilor, care dă o tentă optimistă, în combinație cu promisiunile electorale. În cazul colecției toamnă-iarnă mulți vor vedea negru în fața ochilor. "Pușca și cureaua lată" întregesc fericit această ținută la secret a acordului cu FMI.

Piesa a doua este o întoarcere la moda Marii Adunări Naționale din anii comunismului și se numește: ținuta la secret a Parlamentului. Țesut la Cotroceni, din fire invizibile, 100 % producție internă PD-L, acoperă întreg Parlamentul, care astfel devine invizibil, prin urmare se justifică guvernarea prin ordonanțe de urgență. Și-au manifestat interesul pentru această creație guvernele din Coreea de Nord, Bolivia, Cuba, China. Acest export ar echilibra balanța comercială deficitară a României dacă și-ar da acordul ministrul responsabil pentru relația cu Parlamentul.

Am lăsat la urmă piesa care în următoarele zile va constitui tema preferată a tuturor ziarelor, piesa cu care casa de modă Cotroceni câștigă la categoria "Ținută de ocazie": ținuta la secret a miracolului prin care Traian Băsescu dintr-o dată și-a recăpătat vederea. La nici o săptămână de la alegerile europarlamentare vede altfel starea economiei României, efectele crizei, decât înainte.

Dintre modelele prezentate astăzi vor avea un deosebit succes la categoria echipament de lucru și de protecție pentru membrii guvernului, următoarele ținute: ținuta la secret a strategiei de gestionare a crizei și relansarea economiei. Este o ținută de camuflaj care îi permite ministrului economiei să nu iasă în evidență cu nimic, aplicând zicala: "Numai cine nu muncește nu greșește". La această ținută se poartă ochelari speciali tip binoclu, cu care unii văd deja luminița de la capătul tunelului. Societatea oftalmologilor clarvăzători din opoziție spune că de fapt sunt luminile locomotivei crizei care va lovi din plin populația nepregătită și fără apărare a României.

Cealaltă ținută este ținuta la secret a noului Cod fiscal, care este prezentată astăzi, numai pentru domniile voastre, numai aici și numai acum, de iluzionistul ministru al finanțelor, care la apariția greviștilor și demonstranților scoate bani și din piatră seacă, dar nu poate explica cum s-au evaporat patru din cele 5 miliarde de euro împrumutate. Toți investitorii, oamenii de afaceri sunt înnebuniți, nu după, ci din cauza ținutei la secret a noului Cod fiscal.

Tot supermodelul Pogea va prezenta și ținuta la secret a investițiilor din învățământ, agricultură și armată. Ținuta acestora este o combinație între corset și cămașă de forță și testează rezistența la rupere a alianței și a răbdării și onoarei miniștrilor respectivi.

Ținutele prezentate aici vor putea fi revăzute în noul film de succes "Îngeri și demoni în Guvernul României", continuarea filmului "Codul Alianței DA-Vinci-EBA". Regizorul Zeus a împărțit deja rolurile între PSD și PD-L, dar le ține la secret. Dintr-un document ultrasecret al ambasadei Austriei la București, ajuns prin SRI la toate ziarele, rezultă clar că măsurile pentru ținuta la secret a îngerilor a fost luată de pe ministrul Elena Udrea.

Vizionare plăcută! Dar până atunci, votați moțiunea!

Mulțumesc. (Aplauze din partea opoziției.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Ați consumat cinci minute, din totalul celor șapte alocate Grupului parlamentar al UDMR.

În ceea ce privește Grupul minorităților naționale, au anunțat că nu participă la dezbateri.

Revenim acum la Grupul parlamentar al PD-L, îi dau cuvântul domnului Constantin Dascălu.

 
   

Domnul Constantin Dascălu:

Doamna președinte,

Domnule ministru,

Stimați parlamentari,

Sunt pentru oară în Parlamentul României și am venit aici plin de speranțe, pentru că mi-am închipuit că aici sunt cei mai luminați oameni ai națiunii, care se luptă cum să ne fie mai bine nouă, a românilor. Or, din primele luni de participare, sunt dezamăgit de comportamentul a o parte importantă. Sunt foști miniștri sau prim-miniștri care vin prin Parlament numai să audă televiziunile și oamenii că mai există și dânșii prin politică, restul sunt absenți. Și dacă se vrea o dovadă, am acolo un tabel cu prezența la toți foștii miniștri și prim-miniștri din Parlamentul României pe ultimele cinci luni, pusă oră de oră, așa cum au venit dânșii în Parlamentul României. Ne desconsideră și pe noi și poporul care i-a trimis aici.

Cheltuim un milion de euro pe zi ca să ascultăm toate inepțiile pe care le debitează foștii miniștrii sau prim-miniștrii, tocmai pentru a justifica toate prostiile pe care le-au făcut în guvernarea pe care au condus-o. Pentru că m-am ocupat patru ani de zile de finanțele unui județ, am fost vicepreședinte cu probleme economice la județul Dolj, cunosc modul discreționar în care s-au repartizat banii și cum a fost jefuit bugetul public, cum a fost posibil ca în această perioadă foarte grea pentru România, de criză economică, să nu avem bani și să acumulăm în continuare datorii.

Anul trecut, în 2008, Guvernul liberal a făcut o invenție, a zis că să arunce mulți bani pe piață, să creadă tot poporul că e foarte bine în România, și, pentru că era un an de campanie electorală, erau două campanii. În felul acesta pot să obțină și dânșii un scor bun. Au mărit bugetul central, bugetele locale, bugetele consiliilor județene cu circa 40%, bani care nu existau. Datorită faptului că dânșii au pus un poet ministru de finanțe. Și în felul acesta toate bugetele au fost mai mari cu 40% și fiind an electoral, toți au început să cheltuiască. Eu le-am spus la toți primarii din județ să nu cheltuiască acești bani pentru că nu-i vor vedea niciodată. Și exact așa s-a întâmplat. În luna martie, 7-8% din cotele de echilibrare nu erau alocate, în luna iunie, 15% din cotele de echilibrare nu erau alocate, iar la sfârșitul anului ați văzut ce datorii au rămas.

Or, cum a acoperit Guvernul liberal aceste datorii și aceste lipsuri? Simplu: au făcut un infractor din statul român și nu au plătit agenții economici, și acum se plâng domnii liberali că agenții economici o duc cum o duc. Păi dânșii au făcut acest lucru. Au transformat statul român într-un infractor, și agenții economici n-au fost plătiți de trei luni, de cinci luni, de șase luni de zile - facturi de peste două milioane jumătate de euro neplătite. Și s-a mai întâmplat ceva: pentru că nu au fost plătiți agenții economici la timp, în ultimele luni de zile, agenții economici nu au mai facturat lucrările efectuate, pentru că dacă le facturau trebuia să plătească t.v.a.-ul, trebuia să plătească impozite, și n-au mai facturat și au mai rămas lucrări făcute de câteva milioane de euro și nefacturate. Și atunci cine să le plătească? Statul!

Or, acest Guvern trebuie să plătească aceste datorii imbecile făcute de alt Guvern, și în acest fel nu putem să finanțăm proiectele din acest an. Nu putem să asigurăm finanțarea proiectelor făcute în contul noii guvernări. Or, cine răspunde pentru acest lucru? Este a treia întrebare și ultima. Nu răspunde nimeni! Pentru că Legea răspunderii ministeriale este foarte blândă, în timp ce foștii miniștrii se plimbă prin televiziuni și fac declarații publice, nu răspunde nimeni pentru o guvernare iresponsabilă și atunci, eu zic că cine pune la îndoială Acordul cu Fondul Monetar Internațional și cu Uniunea Europeană de a ne împrumuta, ori este impostor, ori este imbecil. Or, fără un asemenea acord, nu putea să fie finanțat deficitul pe care l-au făcut anul trecut, că nu e o problemă că faci deficit, aici îi dau dreptate domnului fost prim-ministru. Domnule, nu e o problemă să facem deficit. Problema este că acest deficit trebuie finanțat, și acest deficit nu trebuie finanțat de la agenții economici, nu trebuie transformat statul român într-un infractor și să finanțăm deficitul de la agenții economici. Că în felul acesta au dat faliment atât agenții economici, în felul acesta, am pus toată economia pe butuci.

De aceea, eu cred că și această moțiune este o pierdere de timp, este încă o cheltuială inutilă din banul public, mai cheltuim încă un milion de euro, cam atât cheltuiește Camera Deputaților pe zi, și spunem că am mai făcut ceva, și foștii miniștri, primul-ministru, mai află poporul că mai există în politică și că vor să mai spună și dânșii ceva.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

21 de minute au mai rămas pentru Grupul parlamentar al PD-L.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Bleotu, de la Grupul parlamentar al PSD+PC.

Se pregătește domnul Bogdan Olteanu.

 
   

Domnul Vasile Bleotu:

Doamna președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Demersul parlamentarilor PNL-UDMR privind moțiunea simplă intitulată "Dumneavoastră ați promis, noi plătim. Spuneți-ne adevărul!" dovedește necunoașterea principiilor economice de bază și ignoranța celor care au guvernat până în decembrie 2008. Dacă ați fi fost conștienți de situația economică a țării, pe care ați lăsat-o la sfârșitul anului 2008, noi am fi îndreptățiți să intitulăm guvernarea dumneavoastră "Dumneavoastră ați guvernat prost, noi plătim acum inclusiv pentru ascunderea adevărului economic, îndeosebi din semestrul II.2008".

Nu e vorba de nici un angajament secret, cum arată susținătorii moțiunii, ci secrete au fost metodele prin care ministrul finanțelor și Guvernul Tăriceanu au dus țara la cel mai mare deficit bugetar din ultimii 75 de ani de la marea criză din 1933 încoace, respectiv, 5,2%, care a generat declararea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv, prin care actualii guvernanți și cetățenii sunt obligați să suporte incompetența și extravaganța fundamentalismului liberal.

Cât despre transparența scrisorii de intenție încheiată cu FMI și a Memorandumului de politici economice și financiare, după parcurgerea procedurilor specifice ale FMI, acesta a fost postat, așa cum se știe, pe data de 10 iunie pe site-ul FMI, cât și al Ministerului Finanțelor Publice, așa încât practic demersul dumneavoastră se dovedește a fi fără real temei. Dacă acordul era afișat de cinci zile, în cadrul discuțiilor de azi, neavând expertiza necesară înțelegerii cauzelor, conținutului și efectelor favorabile acestui acord, dumneavoastră doriți de fapt să beneficiați de o meditație publică de la Guvern și specialiștii coaliției de guvernământ, pe care o oferim cu toată generozitatea.

Incompetența reprezentanților PNL-UDMR.se reflectă cel mai bine în afirmația potrivit căreia e adevărat că din 2005 până în 2009 Guvernul României a știut să administreze economia fără sfaturi sau comenzi din afară. Guvernul Tăriceanu a renunțat la Acordul stand-by cu FMI care era o frână în calea dezvoltării economice accelerate a țării. "Că a fost o opțiune corectă o dovedește creșterea economică din cei patru ani".

Dincolo de ignoranță, această frază dovedește aroganță. Într-adevăr Guvernul Tăriceanu a administrat țara fără sfaturi sau comenzi din afară, ascultând numai de comenzile bazate pe interese clientelare din interiorul PNL. Aceasta a condus, așa cum arată experții FMI, la o supraîncălzire a economiei, care a generat deficit geamăn excesiv, respectiv deficit de cont curent, care a atins un maxim de 14% în 2007 și 12,3% în 2008, care și acesta ar fi fost mai mare dacă nu se instala criza în trimestrul IV.2008, cuplat cu un deficit bugetar de 5,2%.

Creșterea economică invocată de autorii moțiunii a fost profund nesănătoasă, îndeosebi în anii 2007 și 2008, bazată pe consum din import, care a generat un deficit extern nesustenabil și o datorie externă foarte ridicată, îndeosebi pe termen scurt. A fost vorba în fapt de o creștere economică pe datorie, posibilă în contextul unui mediu internațional generos a acestui tip de creștere economică.

Putem spune deci că Guvernul Tăriceanu nu a fost competent sau profesionist, ci a fost numai norocos, prinzând o perioadă favorabilă, când capitalul extern a înregistrat fluxuri importante către România, datorate și obligativității liberalizării contului de capital în toamna anului 2006, care a fost condiție pentru intrarea României în Uniunea Europeană, iar aceste capitaluri au venit în România nu pentru performanțele Guvernului Tăriceanu, ci, tocmai, că intrările de capital care au asigurat creșterea economică pe datorie au fost atrase de dobânzile înalte de pe piața românească, dobânzi datorate unei inflații mai ridicate în România decât în zona euro.

Nu este un merit, așa cum afirmă Guvernul Tăriceanu, că s-a renunțat la Acordul cu FMI în perioada 2004-2006. Aplicarea acestui acord ar fi permis o creștere economică bazată pe export și investiții, pe creșterea productivității și competitivității mărfurilor românești pe piața autohtonă și externă și un deficit bugetar în jurul a 2%, dar cu o puternică componentă investițională, cu efect favorabil pentru infrastructura României, și o mai echitabilă repartizare a creșterii economice.

Renunțarea la acord a permis Guvernului Tăriceanu să ignore legitățile fundamentale ale pieței, respectiv legătura dintre productivitatea muncii și salarii, menținerea unui deficit extern și bugetar rezonabil, și a unei datorii externe la un nivel rațional, conducând la sacrificarea investițiilor publice în favoarea consumului pe datorie și la o repartizare a creșterii economice din perioada 2005-2008, care a condus la adâncirea fără precedent a polarizării sociale după principiul noilor liberali, transformând deviza Brătienilor din "Prin noi înșine", în deviza Tăricenilor "Pentru noi înșine". Acel acord cu FMI la care a renunțat Guvernul Tăriceanu nu era o frână în calea dezvoltării accelerate a țării, cum se menționează la pagina 6 din moțiune, ci era o frână în calea lăcomiei liberale pentru mai mulți bani și averi ale clientelei politice, pe spatele restului de cetățeni, care deveneau mai săraci.

Într-adevăr, Polonia a încheiat un acord mai favorabil, așa cum se menționează în pagina 8 din moțiune, apelând la un instrument de creditare mai avantajos din punct de vedere social, deoarece a avut șansa să nu fie guvernată în ultimii patru ani de un Guvern incompetent ca al nostru.

Datorită crizei financiare internaționale, devenite evidentă începând cu septembrie 2008, capitalurile străine au devenit tot mai puține și mai scumpe, ceea ce a făcut ca creșterea economică pe datorie să nu mai poată fi posibil de urmat și de finanțat.

În aceste condiții, Guvernul Boc a fost nevoit să ia două măsuri strategice esențiale: una de ordin cantitativ, să înlocuiască finanțarea privată autonomă care venea în România prin capitalurile private fără nici o condiție economică, lăsând posibilitatea Guvernului Tăriceanu să producă dezmăț în finanțele publice și în valută a țării, cu o finanțare provenită de la instituțiile financiare internaționale, îndeosebi FMI, UE și Banca Mondială, care însă pune condiții de raționalitate și reformă economică; a doua, de ordin calitativ, să restructureze din rădăcini modelul de creștere economică bazat pe consum și pe datorie, inclusiv în bugetul public, către un model care să stimuleze investițiile, exportul, lucrările de infrastructură publică.

Altfel spus, România oricum trebuia să se ajusteze de la a consuma mai mult decât a produce, cu peste 17 miliarde euro, atât în 2007, cât și în 2008.

O asemenea evoluție nu era durabilă, mai ales că investițiile publice reprezentau o mică parte din absorbția internă, iar pe fondul crizei financiare internaționale exista pericolul unei ajustări haotice dezordonate, care ar fi însemnat deprecierea accentuată a cursului de schimb, a revenirii la inflația cu două cifre, deteriorarea gravă a nivelului de trai și tulburarea severă a climatului social.

Singura soluție pentru o ajustare controlată a parametrilor macroeconomici ai României o reprezintă Acordul cu instituțiile financiare internaționale, care oferă atât finanțare consistentă (circa 20 miliarde euro pe 2 ani), înlocuind finanțarea privată din anii anteriori, precum și o restructurare a cheltuielilor și instituțiilor publice în vederea eficientizării aparatului public, a creșterii ponderilor investițiilor publice și repartizarea mai echitabilă a produsului intern brut.

Dacă Guvernul Tăriceanu nu ar fi lăsat țara în condiții de vulnerabilitate ridicată, de deficit comercial de 33,5%, deficit de cont curent de 12,3% din p.i.b., ceea ce înseamnă peste 17 miliarde euro, o rată a inflației ca medie anuală de 7,8% față de 3% cât este cerința criteriului de la Maastricht, de intrare în zona euro, măsurile de ajustare strict necesare pentru România ar fi fost mai reduse în prezent, în contextul crizei financiare globale, implicând costuri economice și sociale mai mici.

Dezechilibrele macroeconomice fiind atât de pronunțate, programul negociat cu FMI răspunde necesităților de ajustare controlată a economiei românești pe fondul crizei internaționale, în scopul reluării creșterii economice începând cu anii 2010 - 2011, asigurând astfel condițiile adoptării euro în anul 2014.

Cât despre așa-zisele măsuri "anticriză" prezentate la pag.10 din moțiune, din conținutul lor se constată cu ușurință lipsa de competență a celor care le-au formulat, deoarece aceste măsuri dacă s-ar fi aplicat ar fi adâncit dezechilibrele macroeconomice ale României, înregistrate la finele anului 2008, și nicidecum să le corecteze, soluțiile fiind de genul "a turna gaz peste foc".

În concluzie, Grupul parlamentar al PSD + PC propune respingerea moțiunii simple ca fiind politicianistă și demagogică, cu mențiunea că acest Acord cu Fondul Monetar Internațional este singura soluție, în acest moment, pentru o creștere economică viabilă și de natură să asigure dezvoltarea și modernizarea României în vederea integrării cât mai depline în Uniunea Europeană.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Grupul parlamentar al PSD mai are 14 minute.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului Bogdan Olteanu.

Se pregătește domnul Marton Arpad.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna președinte,

Domnule ministru,

Mă bucur că ocupați acum locul de ministru, pe care tocmai vi-l ținea doamna secretar de stat, Grațiela Iordache, mai devreme. Multe lucruri n-am să spun acum, pentru că le-am spus în moțiune. Și, da, este adevărat, după ce am depus moțiunea, ați publicat Acordul cu FMI. Și este foarte bine. Este unul din lucrurile bune care se întâmplă în democrația românească. În sfârșit, Guvernul a început să răspundă Parlamentului.

Am vorbit, de altfel, cu colegii din Biroul permanent, și vom modifica Regulamentul Camerei Deputaților, ca să găsim o soluție regulamentară să recunoaștem și atunci când Guvernul răspunde Parlamentului la solicitările sale. Este o premieră, de altfel, pe care o salutăm.

Asta nu înseamnă, însă, că nu sunt probleme, și asta nu înseamnă, însă, că nu sunt chestiuni în moțiune care trebuiau ridicate. Ați vorbit despre câteva lucruri aici, stimați colegi. Ați vorbit despre t.v.a., acel t.v.a. din care ați promis că veți colecta cu 1 miliard în plus, în condițiile în care ați anunțat Fondul Monetar Internațional că economia scade anul acesta cu 12,5%.

Cum o să colectați cu 1 miliard în plus, dacă veți avea o bază de colectare a t.v.a.-ului care din vânzările de produse, adică din economie, da, scade cu 12,5%?

Poate ne spuneți în cuvântul dumneavoastră de final, domnule ministru, foarte explicit dacă v-ați angajat la FMI să măriți t.v.a.-ul și ați uitat să ne spuneți. Sau, poate, ne-ați spus nouă adevărul, că nu măriți t.v.a.-ul și i-ați păcălit pe cei de la FMI. Poate reușim să aflăm acest lucru astăzi, și ar fi important. Este la fel de important, și salutăm faptul că am aflat, din Acordul cu FMI, că fiecare contribuabil important, fiecare din cei 5 milioane de români aproximativ, care au azi un loc de muncă în România, va trebui să plătească câte două salarii medii pe an, vreme de 5 ani, ca să dea înapoi banii la acest Acord, din care niciun ban, din cele 13 miliarde de la FMI, nu merge nici în autostrăzi, nici în case, nici în sprijinirea economiei, nici în menținerea de locuri de muncă.

Merge, stimați colegi, la bănci și la mult-lăudata sprijinire a cursului de schimb, în care se aruncă bani cu ghiotura, n-ajută la mai nimic decât la păstrarea unei aparențe false și îi îngroapă pe exportatori.

În sfârșit, stimați colegi, despre ce să vorbim aici? Despre ajustarea cheltuielilor publice? Sigur că da, s-au ajustat. Ați scăzut venituri cu 9% și ați mărit cheltuielile cu 7 %, sau poate invers, fără să dați niciun leu la investiții. Marea mândrie de până acum, în investiții, singura cifră care a putut să fie anunțată sunt cei 100 de milioane pe care i-ați dat lui Blaga, că Blaga este mai rău, și lui Blaga nu puteți să nu-i dați. 100 milioane de euro, asta este suma investițiilor?!

A venit ministrul transporturilor în fața Parlamentului să spună că n-are bani nici să vopsească drumurile naționale? Unde sunt banii de investiții în infrastructură? La transporturi? Nu. La turism, asta e! Dar, atunci, haideți să nu mai vorbim despre ajustări atâta vreme cât reușiți să încasați mai puțin și să cheltuiți mai mult, fără să fi reușit să dați aproape nimic pentru investiții.

Ați vorbit despre reduceri în administrația publică, ați vorbit despre reduceri de sporuri, dar nu s-a întâmplat nimic, pentru că, iată, doar pe pixuri și salarii cheltuiți mai mult decât se cheltuia în anul trecut. Și asta, în condițiile în care angajamentele electorale din campanie nu s-au ținut. asta în condițiile în care angajamentele față de profesori, față de doctori, inclusiv ale președintelui Băsescu din campanie, nu s-au ținut. asta în condițiile în care legile care îi vizau pe pensionari nu s-au respectat. Asta este realitatea de care vorbiți. Ăsta este adevărul despre care vorbim. Acestea sunt cifrele.

Acestea fiind cifrele, cred că discuția este foarte bună și închei, spunând din nou, că salut faptul că în urma solicitărilor Parlamentului și în urma așteptării opiniei publice, Guvernul a publicat Acordul cu Fondul Monetar Internațional după ce am depus această moțiune.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Grupul parlamentar al PNL mai are 3 minute și 2 vorbitori. Aici trebuie să decideți.

Domnule Marton Arpad, aveți cuvântul. Două minute aveți la dispoziție.

Se pregătește domnul Ialomițianu.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

N-aș fi dorit să intervin, pentru că sunt convins că acel discurs pe care colegul nostru l-a ținut, este într-adevăr în consens cu seriozitatea acestei guvernări. Dar, am aflat câteva lucruri foarte interesante, că noi ținem în loc dezbaterile în Camera Deputaților, o dezbatere intensă, care astăzi s-a soldat cu nici măcar ajungerea la dezbaterile pe articole ale unui singur proiect de lege.

Totodată, am auzit și de la domnul ministru niște lucruri foarte interesante, niște realizări minunate ale Guvernului și, inclusiv, ne-a explicat ce înseamnă diferența dintre acel impozit impus de ei, așa-zisa impozitare forfetară și cea minimă. Grupul nostru parlamentar, chiar atunci când am votat acest buget, a explicat care este diferența. Mă bucur că domnul ministru a spus, încă o dată, răspicat, pentru cei care n-au înțeles, acest proiect de lege va lovi doar în micii întreprinzători.

Mai departe, mă bucur că intervenția Grupului parlamentar al PD-L a spus de ce avem noi nevoie. Această minunată lege a primei case care va fi putut să fie folosit de către cei care azi au un venit net de peste 3.000 lei, și asta dacă băncile vor acorda dobândă doar de 5%.

La fel, am aflat de la această exponentă a Grupului parlamentar al PD-L, cum că țara nu este interesată de prezidențiale. Sunt de acord, dar n-am înțeles atunci de ce acea reprezentație de bâlci de duminică la ora 10, când toți enoriașii se îmbracă pentru a pleca spre biserică?!

Dar, mă bucură că, deși domnul președinte a spus că doar pe hârtie aveți bani pentru investiții, și nu le-ați dat românilor, că trebuie să faceți alea și alea și alea, nici PSD-ul nu este de acord cu cele spuse de domnul ministru, că azi în cuvântul domniilor lor au explicat că totul merge bine.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să finalizați.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Am terminat. Deie Domnul ca să vă creadă țara și la toamnă. noi suntem mai suspicioși.

Ca atare, vom vota pentru această moțiune. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

În continuare, dau cuvântul domnului Ialomițianu.

Se pregătește domnul Mihai Aurel Donciu.

 
   

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Domnule ministru al finanțelor,

Stimați colegi,

Moțiunea simplă depusă de Grupurile parlamentare ale PNL și UDMR este un drept constituțional, dar poate fi considerat un exercițiu de imagine, având scopuri electorale, deși campania electorală s-a încheiat.

Această moțiune trebuia să aibă alt titlu: "Guvernul Tăriceanu a cheltuit bani aiurea, iar populația trebuie să plătească acești bani în 2009." Cred că această moțiune trebuia adresată domnului Vosganian.

Guvernul Tăriceanu, în loc să ia măsuri anticriză, a cheltuit banii după bunul plac. Și aici este un adevăr. În anul 2001, multe instituții au angajat creditele bugetare fără să primească lichidități. Sunt mii de miliarde care au format stocul de sume restante la sfârșitul lui 2008.

Domnule Tăriceanu,

Văd că ați plecat, cred că aveați program de motocicletă, cine credeți că trebuie să plătească acești bani? Nu credeți că în bugetul din 2009 trebuia acești bani cuprinși, cheltuielile bugetate, și să plătim sumele care le datorează instituțiile publice către firme?

În perioadă de criză, în loc să dați semnale pentru consolidare financiară a României, ați lăsat mii de firme cu datorii să intre în faliment. Acelea sunt firmele care s-au închis și acele firme sunt în numărul pe care-l vehiculați, s-au închis datorită impozitului forfetar.

Ne dați soluții privind t.v.a.-ul, să fie plătit la încasare. Poate domnul Tăriceanu îl întreabă pe domnul Vosganian de circulara din 2008, prin care t.v.a.-ul la rambursare era blocat. Pentru ca, sigur, ca firmele să se ducă la vale, să dea faliment, iar bugetul să nu-și achite obligațiile către firme și banii să fie cheltuiți aiurea.

Acum ne spuneți ca t.v.a.-ul să-l încasăm în momentul în care facturile au fost plătite. Poate nu știți că din t.v.a. se plătesc salariile profesorilor. Vreți să lăsați și profesorii fără bani? Pentru că la sfârșitul lui 2008 ați redus contribuțiile sociale, știind foarte bine că multe firme își reduc activitatea, să-i lăsați și pe pensionari fără bani!

Spuneți că vistieria a fost plină. De ce ați mărit taxa de mediu și i-ați zăpăcit pe contribuabili să plătească bani la buget? Că nu mai aveați bani și, sigur, că trebuia să vă plătiți clientela!

Criticați creditele... da, da, la factură. Se știe că economia nu poate funcționa fără împrumuturi. În timpul Guvernului Tăriceanu, împrumuturile s-au dublat, dar cu efecte dezastruoase pentru economie. Acum, dumneavoastră criticați Guvernul Boc de ce a recurs la împrumut printr-un Acord cu FMI-ul în perioadă de criză?

Doresc să vă prezint câteva avantaje: posibilitatea modificării deficitului bugetar, stabilitatea cursului valutar. Spuneți că, domne, pierd exportatorii. Dar, ce se întâmplă cu importatorii? Ce se întâmplă cu prețurile la mărfurile de import, finanțarea unor proiecte, deblocarea acreditării economiei?

Sigur că nu prea înțelegeți ce înseamnă un credit pentru economie. Am văzut într-o seară o persoană respectabilă, semnatară a moțiunii, care spunea că frauda este mai puțin rea pentru România decât un împrumut cu FMI în perioadă de criză. Nu știu dacă la PNL se pune problema să nu înțeleagă ce înseamnă creditul într-o economie de piață.

Sigur că această moțiune nu-și are obiectul, nu este realistă, și sigur că vom vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului Horia Cristian.

Aveți la dispoziție două minute, trei minute, scuzați.

 
   

Domnul Horia Cristian:

Doamna președinte,

Domnule ministru al finanțelor,

Stimați colegi,

Am auzit aici făcându-se referiri la greaua moștenire, la vistieria goală. Haideți să vedem care este vistieria goală. La pagina a doua din memorandumul pe care l-ați semnat cu FMI-ul este un tabel care atrage atenția asupra scăderii activelor externe nete ale Băncii Naționale, care în decembrie 2008 erau de 25 miliarde de euro. Prin acest Acord, dumneavoastră v-ați angajat să reduceți aceste active nete ale Băncii Naționale prin reducerea rezervei minime obligatorii, cu 3,5 miliarde de euro în luna martie, cu alte 7 miliarde de euro în iulie, pentru ca în decembrie să ajungă la 9 miliarde de euro. Această reducere a activelor nete se face de fapt prin rezerva minimă obligatorie, reducerea rezervei minime obligatorii. Pentru cei care nu știu ce este, aceasta este reprezentată de 40% din sumele în euro depuse de cetățenii români în băncile comerciale din România.

Vreau să vă atrag atenția că, după ce în luna aprilie ați redus rezerva minimă obligatorie cu aproape 4 miliarde de euro, băncile comerciale s-au grăbit să exporte acești bani în țările lor de origine, pentru că aceste bănci, în marea lor majoritate, cu excepția CEC-ului și a EXIMBANK-ului, sunt bănci străine. Au dus acești bani în țările lor de origine și singura reacție a acestui Guvern a fost aceea că domnul Boc a ieșit, dimineața, și a spus: "Aplicăm taxa Robin Hood, supraimpozităm profiturile băncilor comerciale", pentru ca la ora prânzului să iasă și să fie extrem de cuminte în legătură cu această declarație, pentru că este greu să impozitezi ceea ce nu există.

Băncile comerciale, stimate domnule prim-ministru și domnule ministru al finanțelor, sunt pe pierdere în acest an.

Întrebarea este: ce s-a întâmplat cu acești bani? Vă spun eu ce s-a întâmplat cu acești bani. Aceste bănci comerciale au depozite făcute în țările lor de origine de către cetățeni ai Uniunii Europene. Acești cetățeni au nevoie de acești bani, pentru că dobânzile pe care le dau aceste bănci sunt foarte mici. Ele reprezintă 1% plus EURIBOR. Dacă în septembrie, EURIBOR-ul era 5,76%, adică ei primeau 6,7% pe depozite, acum primesc doar 1,8%. Ca atare, domnii aceștia din aceste țări europene vor să-și scoată banii, și acești bani nu pot fi obținuți decât prin reducerea rezervei minime obligatorii, lucru pe care dumneavoastră l-ați făcut.

Vreau să vă atrag atenția că ați semnat acest memorandum cu FMI-ul, l-ați negociat, de fapt, întâi la Palatul Cotroceni și apoi la Palatul Victoria, fără a întreba deloc pe guvernatorul Băncii Naționale.

La ora actuală, acești bani, care sunt banii deponenților din România, care reprezintă aproape 10 miliarde de euro, pe care dumneavoastră ajutați băncile comerciale să îi exporte, se vor duce în buzunarele investitorilor străini, care vor veni să investească acești bani în România.

Acești bani vor fi folosiți pentru a cumpăra activele firmelor românești cu 30 poate 40 de cenți pe un euro. Și, ca lucrurile să fie și mai interesante, vreau să vă spun că există grupuri de firme care doresc să investească în hipermarketuri. Există un grup de firme care dorește să construiască în România 50 de hipermarketuri de peste 3.000 mp, în toate localitățile sub 50.000 de locuitori.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să finalizați.

 
   

Domnul Horia Cristian:

Da.

În acest fel, se va pune un control absolut asupra pieței de produse alimentare din România.

Ați spus că direcționați fondurile către investiții. Da, într-adevăr, ați direcționat banii din rezerva minimă obligatorie către cetățenii străini care vin să cumpere în România firmele românești.

Vă felicit! Ne vom afla în compania extrem de selectă a Pakistanului, Mongoliei, Gabonului, Ucrainei, Georgiei, Armeniei și Insulele Seychelles.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului Teodor-Marius Spânu, de la PD-L, penultimul vorbitor.

 
   

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Bună seara, dragi colegi care ați mai rezistat la această dezbatere.

Stimate doamne, domnișoare deputați,

Stimați domni deputați,

De la această tribună, de la acest microfon ne adresăm uneori președintelui României, alteori invitaților de peste hotare, adesea miniștrilor, dar de cele mai multe ori ne adresăm chiar colegilor noștri, parlamentari de opoziție sau de la partidele aflate la guvernare.

Este și cazul meu acum. Din păcate, îmi este imposibil să-mi încep discursul cu formula "Dragi colegi!". De ce? pentru că mă uit în Dicționarul Explicativ al Limbii Române și văd că, în dreptul cuvântului "coleg", stă scrisă următoarea explicație: "Persoana care învață sau activează împreună cu altele, considerate în raport cu acestea". Repet; "persoană care învață sau activează împreună cu altele. împreună, distinși colegi, nu împotrivă!

Și apoi mă uit la dumneavoastră, la reprezentanții UDMR, mai ales la parlamentarii Partidul Național Liberal, mă uit la unii din foștii mei colegi liberali. Vă cunosc pe câțiva suficient de bine. mă uit la domniile dumneavoastră și nu vă înțeleg. nu pricep cum vă puteți dezbrăca atât de ușor și natural de curaj, de caracter și de adevăr. Nu pricep cum puteți să vă resemnați în acest rol pueril, ridicol, stupid, de Gică-contra.

Mă uit, mai ales, la fostul meu coleg liberal, Varujan Vosganian, împreună cu care am bătut pe timp de campanie electorală, și nu numai, multe dintre drumurile desfundate ale Moldovei. Ce spunea fostul ministru de finanțe, Varujan Vosganian, în luna martie a anului 2009? Spunea că România are mare nevoie de împrumutul de la Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, din cauza riscului prezentat de deficitul public, necesarul de finanțare fiind, în opinia lui, de 18 - 20 miliarde de euro.

Ce face PNL în luna iunie a anului 2009? Depune o moțiune de cenzură împotriva aceluiași Acord și a presupusei secretizări a clauzelor sale.

A fost moțiunea pe agricultură, pe impozitul minim, pe învățământ, pe politică bugetar-fiscală, acum pe Acordul cu FMI. Și, pe mai ce, distinși colegi? Este exact ca intr-o reclamă, pe care o vedeam nu de mult la televizor "La creditul pentru orice", în cazul nostru la "moțiunea pentru orice".

Dragi colegi liberali,

Până și domnul Vanghelie a auzit de Google sau de Goagăl, cum spunea dumnealui. O simplă căutare pe Google, și vedem că atât Scrisoarea de Intenție, cât și Memorandumul sunt publice, atât pe site-ul FMI-ului, cât și în media românească.

Încercați, stimabili și educați colegi liberali, să tastați www. wallstreet.ro, de exemplu, și veți găsi acolo la loc public și luminos, marele și întunecatele secrete ale Acordului cu FMI. Și, dacă domnul Varujan Vosganian spune că Acordul e bun și necesar, și dacă informația este publică, atunci care mai este, domnilor colegi liberali, obiectul moțiunii de astăzi?

Sunt la primul meu mandat. Prin urmare, știu că multe din cutumele interne ale vieții parlamentare îmi sunt încă necunoscute, dar nu voi accepta niciodată bătaia de joc ca atitudine, minciuna sfruntată ca mesaj și nici indiferența față de cei care m-au ales. De ce? De rușine, în primul rând.

Vă place joaca de-a moțiunea. vă place resemnarea confortabilă a gândului "Ei, și, oricum nu trece moțiunea, ce contează? Noi ne-am făcut datoria de partide de opoziție", dar uitați că presa ne privește și prin ochii ei ne privesc oamenii de rând. Ce să mai înțeleagă ei? Dacă îi votez pe ăștia, ceilalți spun că tot ce fac este rău. dacă îi votez pe ceilalți, ăștia spun la fel. Ia mai dă-i naibii de neserioși!

Logica omului simplu este necruțătoare. Și, măcar atâta lucru ar trebui să știți și dumneavoastră, ca demnitari aleși. răul pe care îl faceți se răsfrânge asupra noastră, a tuturor, pentru că decredibilizarea clasei politice slăbește atât instituțiile statului, dar și alungă omul de rând de la urnă.

Nu voi vorbi o virgulă mai mult despre subiectele moțiunii dumneavoastră, pentru că realmente nu contează, ați primit destule răspunsuri astăzi, și nici nu le voi mai pomeni vreodată, până nu vă veți arăta că sunteți capabili să fiți mai mult decât un Gică-contra mecanic.

Repet definiția cuvântului coleg: "Persoană care învață sau activează împreună cu altele".

Avem multă treabă, doamne, domnișoare și domni parlamentari din UDMR și din Partidul Național Liberal. Avem răspunderea guvernării în poate cea mai grea perioadă prin care trece România după 1989.

Vă invităm să luptăm împreună în bătăliile care contează cu adevărat, în lupta cu criza economico-financiară, în lupta cu amenințarea șomajului și, de ce nu?, în lupta cu propria noastră reputație de "Parlament de mahala".

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și ultimul vorbitor, în cadrul dezbaterilor generale, domnul deputat Petru Călian, după care îi voi da cuvântul domnului ministru.

 
   

Domnul Petru Călian:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, vă mulțumesc pentru amabilitate, mulțumesc presei pentru că a avut răbdarea să rămână până la ultimul sau penultimul vorbitor. Nu pot să-i mulțumesc domnului Călin Popescu-Tăriceanu, pentru că în continuare domnia sa ne ignoră și își bate joc atât de Parlamentul României, cât și de români. Vine domnia sa în sală, ne dă câteva sfaturi, ca și cum ar fi uitat că nu mai este președinte, ne ignoră, pleacă, efectiv prin ceea ce face își arată disprețul față de noi, față de dumneavoastră, față de toată opinia publică.

Sfaturile domniei sale au fost, efectiv, puerile. Parcă trăiește pe altă lume de când nu mai este președinte. uită faptul că normele metodologice care vizează "Prima casă" au fost deja elaborate și date publicității, uită de foarte multe lucruri, uită că a fost prim-ministru, uită faptul că ne-a lăsat cu facturi neachitate, la sfârșitul anului trecut, de peste 1 miliard de euro. ce să mai spun?! Efectiv, vă las pe dumneavoastră să apreciați ceea ce domnia sa face împotriva Partidului Național Liberal.

Este problema dânșilor, însă fac această referire pentru că dânșii împreună cu alți actori politici care, efectiv, îl imită mai nou pe Vadim Tudor, prin aforismele cu care vin la microfon, la fel, nu fac altceva decât să-și bată joc de noi, românii.

Sigur că aș face doar o singură referire, strict tehnică, pentru că multă lume critică Acordul cu Fondul Monetar Internațional.

Total fals. Chiar dacă circa 5 miliarde de euro au fost alocate BNR-ului pentru a acoperi o parte din garanțiile pe care băncile comerciale din România le-au depus în conturile BNR, nu este o afacere proastă. Și până acum, Banca Națională Română a plătit dobânzi băncilor comerciale pentru aceste sume care au fost lăsate drept garanții. Diferența de dobândă pe care o plătim Fondului Monetar Internațional este nesemnificativă. În consecință, Ministerul Finanțelor Publice, domnul Pogea, Guvernul Boc au făcut ceea ce trebuie în momente de criză.

Mă opresc aici pentru a nu vă plictisi, însă vreau să vă spun faptul că, de această dată, domnul Bogdan Olteanu, care a învățat pe dinafară textul moțiunii și efectiv l-a recitat, n-a făcut altceva decât să dovedească un lucru foarte cert: UDMR a semnat și de această dată un CEC în alb Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă reamintesc, dragi colegi, că votul pe această moțiune va avea loc mâine, în deschiderea votului final.

Iar acum, în încheiere, îi dau cuvântul domnului ministru Pogea, pentru concluzii.

Aveți 15 minute la dispoziție, domnule ministru.

 
   

Domnul Gheorghe Pogea:

Stimată doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este o oră târzie și, după cum bine vedeți, eu de fiecare dată am răspuns cu maximă responsabilitate la solicitările Parlamentului și am s-o fac, de acum înainte, de fiecare dată, pentru că eu cred că instituțiile statului de drept trebuie să fie respectate.

Și atunci când un Guvern este chemat să dea socoteală, și bine face, așa cum s-a făcut în această moțiune simplă, din respect pentru instituția statului, fie el și Guvern, ar trebui ca cei care au ridicat întrebări să fie prezenți, dacă manifestă interes și respect pentru public, ca să primească răspunsuri.

Partea stângă a sălii, și n-am să fac referire, nu cunoaște aceste reguli ale democrației, care, spun eu, n-a fost niciodată în Parlament, ar trebui să fie întărit.

Aș vrea să dau răspuns și aș începe cu colegii de la UDMR. N-am să pronunț niciun nume, dar vreau să spun că n-aș fi crezut ca într-o situație atât de dificilă, cum este cea legată de criza economică financiară, cineva să-și facă timp ca să scrie un pamflet. N-am să răspund acestui pamflet. Există alte emisiuni unde pot fi făcute pamflete. Eu, ca ministru al finanțelor, doresc să răspund foarte serios și cetățenii României să înțeleagă care este acest mecanism.

Cât privește problemele ridicate de colegii liberali. Eu am crezut, în prima fază, după intervențiile din a doua parte a ședinței, că suntem, într-adevăr, în campanie electorală și încerc să înțeleg și că fostul premier face această afirmație din considerente populiste, dar văd că, pe bandă, constat că toți cei care au afirmat nu au cunoștințele minime economice. Am să aduc argumente. Ultimul dintre vorbitori vine și spune în fața Parlamentului că rezervele minime obligatorii sunt banii cetățenilor. V-aș ruga să vă documentați și eu cred că este extrem de grav ca, de la această tribună, să faceți o asemenea greșeală.

Spuneți că un deficit care este creat nu are nicio relevanță pentru anul următor. Adică nu pot să cred că un fost prim-ministru nu înțelege că un deficit și o cheltuială angajată într-un an financiar trecut, cum a fost cel al anului 2008, nu are repercusiuni asupra anului 2009. Ba are foarte mari. Și o să aibă și în 2010. Și, dacă tot ați pus această întrebare, pentru informarea dumneavoastră, din cele 27 de miliarde pe care Guvernul Boc le-a luat, aș vrea să vă informez că peste 11 miliarde, stimați colegi liberali, reprezintă refinanțarea datoriei publice pe care dumneavoastră ați angajat-o în anul 2008. Apropo de dacă știm sau nu știm ce înseamnă vistierie!

Al doilea lucru, care este extrem de grav și arată necunoașterea mecanismelor financiare și pe mine mă face, în calitate de ministru al finanțelor, să-mi pun o întrebare foarte serioasă legat de faptul dacă acest acord și scrisoare de intenție au fost citite de către cei care au semnat această moțiune.

N-aș fi crezut niciodată că un fost demnitar al Camerei Deputaților să nu înțeleagă că Fondul Monetar Internațional și acești bani nu-i ia Guvernul. Acești bani sunt angajați și gestionați de către Banca Națională, ei sunt destinați consolidării rezervelor. Cu această ocazie, România poate să-și reducă rezervele minime obligatorii până la 2%, pentru că veniți dintr-o guvernare și cred că înțelegeți că prin 2012 trebuie să intrăm în ERM II, în mecanismul ratelor de schimb, iar înainte de a intra în zona euro, rezervele minime obligatorii ale României trebuie să ajungă la 2% de la 40, cât sunt acum.

Am văzut că ați făcut o critică răutăcioasă la adresa mea. N-am să răspund, pentru că lumea va judeca cine știe carte și cine nu știe carte.

Al treilea lucru pe care vreau să-l spun. Am crezut că veți putea explica mult mai bine, din studierea acestui Acord cu Fondul Monetar Internațional, că o finanțare externă, dincolo de faptul că asigură echilibrele bugetare, costurile unei finanțări externe la 3% sau 4% față de 14, cât dumneavoastră ați realizat când noi am preluat guvernarea, înseamnă economii de peste 500 de milioane de lei care se pot duce în investiții și cum că dumneavoastră sunteți în stare să faceți o deosebire între un deficit buget general consolidat și un deficit primar. Dar, pentru asta, trebuie să citiți, nu să faceți acuzații gratuite.

Eu vă asigur, stimați colegi liberali, că, prin această măsură, dincolo de angajamentele pe care le-am luat în legătură cu reformele structurale pe care România trebuie să le facă, costul acestui împrumut, comparativ cu unul luat de pe piața internă se traduce în economii imense la buget. Dacă nu ar fi fost așa, costurile cu dobânzile în România ar fi ajuns la circa 1,3-1,4% din p.i.b. și nu ne rămâne decât să-l multiplicăm cu circa 130 de miliarde de euro, să vedem câte miliarde de euro ne-ar fi costat dobânzile pentru deficitul excesiv pe care dumneavoastră l-ați lăsat și pe care noi, din câte știm, trebuie să-l plătim. O țară trebuie să plătească.

În ceea ce privește investițiile publice, vă asigurăm că investițiile publice, în valoare de 37,9 miliarde, chiar dacă în primul trimestru al anului au fost mai puține, așa cum ați spus, ele se datorează faptului și ar fi trebuit să fi știut că nimeni nu are voie să facă investiții mai mari de 1/12 dintr-un an până la aprobarea noului buget. Dumneavoastră ați făcut un buget într-o perioadă de șase luni de zile și noi am fost nevoiți să-l schimbăm într-o lună, să-l actualizăm, în timp ce organismele internaționale și viața, și mecanismele pe care le cunoșteați vă atenționau că nu aveți cum să mergeți la creșteri economice de 6% și prevederi bugetare fanteziste de genul celor pe care le-ați făcut.

În încheiere, eu aș vrea să asigur Parlamentul, atâția câți au mai rămas, de toată disponibilitatea Guvernului Boc și a Ministerului Finanțelor Publice de a răspunde de fiecare dată solicitărilor pe care le faceți.

În sensul transparenței, vă asigur că inclusiv Memorandumul de înțelegere cu Comisia Europeană, care probabil va fi semnat în săptămâna 15-22, va fi făcut public și, din acest punct de vedere, subscriu și spun că ceea ce spune domnul Bogdan Olteanu este corect. Guvernul nu are nimic de ascuns, dovadă că prezența Scrisorii de intenție, făcute de către bordul Fondului pe site, nu arată nimic deosebit din ceea ce ministrul finanțelor publice, premierul și alți oficiali ai Guvernul Boc le-au prezentat încă din momentul semnării scrisorii de intenție.

Vă asigur pe dumneavoastră, stimați parlamentari, încă o dată de toată disponibilitatea noastră, vă asigur că eforturile pe care le vom face vor fi de natură să asigure echilibrele bugetare în România, iar unele măsuri dintre ele, dacă vor fi nepopulare, vor fi caracteristice acestui moment dificil prin care trece România.

Nu vor rămâne oamenii și cetățenii acestei țări fără salarii și pensii plătite, le vom plăti la timp, vom face în continuare efortul pentru a asigura banii pentru investiții, iar la finele anului 2009, ministrul finanțelor publice va avea toată disponibilitatea pentru a prezenta, în fața dumneavoastră, rezultatele acestei guvernări.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD-L.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dragi colegi, cu aceasta am încheiat ședința noastră de dezbatere a moțiunii.

Mâine, vot final.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 21,53.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 25 mai 2019, 12:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro