Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 22 iunie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.84/02-07-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 22-06-2009 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 22 iunie 2009

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 16,15.

Lucrările au fost conduse de doamna deputat Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnul deputat Sever Voinescu-Cotoi, secretar al Camerei Deputaților, și doamna senator Doina Silistru, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului și vă anunț că din totalul de 471 senatori și deputați și-au înregistrat prezența 361, iar 110 sunt absenți. Prin urmare, cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au adoptat proiectul Ordinii de zi și proiectul Programului de lucru pentru această ședință, în forma în care, de altfel, v-au fost distribuite.

Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi? Vă rog.

 
 

Domnul Ioan Timiș:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Stimați invitați,

Am luat cuvântul, într-o chestiune procedurală, ca să solicit plenului celor două Camere să scoată de pe ordinea de zi asumarea răspunderii Guvernului pe cele două proiecte legislative, pentru motivul că nu există text constituțional adecvat și acoperitor în materie.

Constat că Guvernul actual al României, nu știu cum să-i spun, "Guvernul Boc, Geoană, Băsescu" sau numai "Traian Băsescu", pentru că este o învălmășeală de nedescris acolo, recidivează în a încălca normele și procedurile constituționale. Prima dată, acest lucru s-a întâmplat la procedura de învestitură. Și acest lucru l-am spus atunci și nu insist acum asupra acestuia. Se întâmplă a doua oară.

Textul constituțional, stimate doamne și domni senatori și deputați, prevede în mod special această instituție, această procedură a angajării răspunderii Guvernului în fața celor două Camere ale Parlamentului pe un program, și de mult am așteptat un program anticriză al Guvernului României, asumat și trecut în execuție de către Guvern și n-a venit, asumarea sau angajarea răspunderii pe o declarație de politică generală, și de mult am așteptat o declarație care urma să fie executată și angajantă pentru Guvern pentru felul în care s-au cheltuit și se vor cheltui banii primiți de la Fondul Monetar Internațional sau despre relațiile cu Republica Moldova și câte altele, și pe un proiect de lege.

Stimați colegi,

Pe un proiect de lege obișnuit, fie că e din categoria legilor organice sau ordinare, dar nu pe monumente legislative. Pe un tip de lege care reglementează relații sociale infinite, toate raporturile sociale civile și penale pe o perioadă foarte lungă de timp. Prin această procedură, Guvernul României exclude de la legiferare Parlamentul.

Pe de o parte, legiferează prin ordonanțe simple pe calea delegării legislative, pe de altă parte, prin ordonanțe de urgență și apoi prin angajarea răspunderii guvernamentale.

O asemenea procedură este inadmisibilă, pentru că trebuie s-o discutăm în legătură cu celălalt articol în coroborare cu art.113 din Constituție care privește moțiunea de cenzură. Moțiunea de cenzură se poate introduce o dată pe sesiune, cu excepția cazurilor reglementare la art.114, dar nu de două ori pe zi. ajungem ca angajarea răspunderii Guvernului să se facă de două ori pe zi. Guvernul reglementează în mod ordinar în locul Parlamentului României.

Această formă, domnule prim-ministru, trebuie sancționată, cel puțin de către noi, de către opoziție, dacă dumneavoastră în calitate de profesor universitar pe drept constituțional nu ați binevoit să o constatați. Am văzut că nu sunteți în stare să gestionați economia, am crezut că cel puțin interpretarea textelor constituționale este mai ușoară pentru dumneavoastră.

Așa că, vă rog, stimați colegi, să nu fiți de acord cu introducerea pe Ordinea de zi cu acest punct și să demonstrați, și mă adresez, în special, colegilor de la PSD, că nu sunteți în cârdășie cu PNL, și sunteți în acel parteneriat pentru România, care înseamnă respectarea Constituției, respectarea legilor în această țară. N-aș dori ca să avem o Constituție "Traian Băsescu", un Guvern "Traian Băsescu" și o Românie "Traian Băsescu".

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Acum vă supun la vot proiectul Ordinii de zi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? 35 de voturi împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Proiectul a fost adoptat.

Dacă în legătură cu Programul de lucru sunt comentarii? Sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? 35 de voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Cu majoritatea voturilor, Programul de lucru a fost aprobat.

 
Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind Codul civil.

La primul punct al Ordinii de zi avem angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind Codul civil.

Acest proiect de lege a fost depus la Parlament la data de 12 iunie.

Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, în ședința din 15 iunie 2009, în conformitate cu prevederile art.114 alin.(3) din Constituție, au stabilit termenul pentru depunerea amendamentelor, joi 18 iunie 2009, și transmiterea acestora la Guvern, urmând ca Guvernul să hotărască asupra amendamentelor și să prezinte Parlamentului proiectul de lege asupra căruia își asumă răspunderea.

Cu aceste precizări, îi dau cuvântul domnului Emil Boc, primul-ministru, pentru prezentarea proiectului de lege.

Vă rog, domnule prim-ministru.

 

Domnul Emil Boc:

Doamnă președinte Roberta Anastase,

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Ne aflăm astăzi în fața dumneavoastră pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului pentru o reformă de profunzime a sistemului juridic românesc. Suntem într-un moment deopotrivă de însemnat pentru societate, pentru istoria vieții juridice românești și pentru mediul juridic.

În calitate de prim-ministru, îmi revine onoarea de a prezenta astăzi, în fața domniilor voastre, rezultatul unui demers pe cât de ambițios și important, pe atât de necesar și util.

De ce angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de Cod civil și imediat după aceasta asupra proiectului de Cod penal? V-șa oferi doar trei argumente, dintr-o multitudine, pentru necesitatea unei asemenea proceduri.

În primul rând, este vorba de o reformă profundă a sistemului judiciar românesc. Să ne uităm doar la Codul civil. Este din 1865, Codul penal din 1969, și în cadrul Codului penal există alte 250 de legi speciale care consacră norme penale, cu modificări și adnotări în decursul timpului. Fie doar și din acest argument, rezidă nevoia unui nou Cod civil și, după aceea, a unui nou Cod penal, pentru a pune în acord dezvoltarea societății românești, pentru a pune în acord teoriile juridice cu ceea ce înseamnă timpul prezent și cele mai importante soluții legislative din codurile penale în vigoare și, evident, din jurisprudența românească. Deci, nevoia de modernizare a societății românești este cerută și de nevoia adoptării unui nou cadru juridic, reglementat prin Codul civil și prin Codul penal.

În al doilea rând, e vorba de punerea în aplicarea a principiului constituțional potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege. Prin aceste două coduri ca, de altfel, și prin celelalte două care vor urma, Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă, vom realiza o justiție mai rapidă și cu costuri mai reduse pentru cetățean.

În al treilea rând, e vorba de angajamentele României în fața Uniunii Europene. Ne-am angajat că vom adopta aceste coduri, că vom realiza o codificare a legislației românești în formele prezentate. Cred că e timpul să ne ținem de cuvânt, iar prin ceea ce facem astăzi nu facem altceva decât să asigurăm ca România să fie tratată și în spațiul Uniunii Europene ca un stat cu drepturi depline de membru al Uniunii Europene, fără alte condiționări și fără alte obligații. Dacă vrem să fim tratați, repet, ca stat membru cu drepturi depline, trebuie să ne îndeplinim și ultimele angajamente în materie de justiție.

Profit de această ocazie, înainte de a intra în detaliu pe codul civil, să mulțumesc Guvernului, prin Ministerul Justiției, pentru munca extraordinară pe care a făcut-o și oamenilor care au lucrat, specialiști, profesori universitari, la acest cod.

Deopotrivă, vreau să mulțumesc Parlamentului, să mulțumesc comisiilor de specialitate care au muncit în această perioadă de timp sub coordonarea domnilor deputați Victor Ponta și Daniel Buda pentru ca ceea ce noi am prezentat să fie îmbunătățit și deopotrivă mulțumesc tuturor grupurilor parlamentare pentru efortul, munca și cunoștințele pe care și le-au pus în slujba unui Cod penal și a unui Cod civil bun.

Nu în ultimă instanță, mulțumim societății civile care prin contribuția pe care a avut-o la dezbateri a contribuit la îmbunătățirea cadrului pe care Guvernul l-a pregătit.

Și acum o să intru în detalii cu privire la ceea ce înseamnă Codul civil, a principalelor modificări și reglementări pe car ele presupune, evident, demersul pe care vi-l prezint nu este unul exhaustiv, este doar unul cu valoare de principiu de enunțare a principalelor teme și obiective.

Codul civil este pentru orice societate modernă un sistem de reglementări vitale pentru viața curentă a societății, a membrilor săi și a raporturilor dintre ei. Este o reflectare a relațiilor sociale esențiale, de la familie și relații de rudenie la viața comercială și dinamică economică, de la raportul de vecinătate până la complicate construcții juridico-economice care se nasc în mediul de afaceri. Acestor relații socio-economice trebuie să le corespundă reguli care să le ordoneze într-un mod ce permite atât dezvoltarea individului și respectarea drepturilor individuale, cât și relații armonioase cu societatea. Să permită un circuit juridic dinamic, dar să ofere și garanții pentru stabilitatea raporturilor juridice, să protejeze buna-credință, să prevină și să sancționeze atitudinile lipsite de etică în viața socială.

Din acest punct de vedere, actualul Cod civil român, adoptat în 1865, este expresia cea mai vie și elocventă a eficienței și valorii unei legi. Ce dovadă mai bună poate exista decât trăinicia ei peste decenii, secole și generații, peste transformări de regimuri social politice și a unor rânduieli la nivel european. Este, dacă ne dorim așa, ca și acest cod, pe care îl vom adoptat împreună prin procedura angajării răspunderii, să dăinuiască peste ani și vremuri, dincolo de conducători, și să fie, într-adevăr, un moment de referință și un reper juridic pentru întreaga societate românească.

În definitiv, este firesc ca o lege care ordonează valori morale, perene, ale unei societăți să enumere printre atributele ei pe acela al stabilității. După mai bine de 140 de ani de aplicare, acest monument legislativ care este Codul civil rămâne, în bună parte, actual, dând și astăzi o serie de răspunsuri unei multitudini de relații interumane, de raporturi sociale.

Totuși, lumea se transformă, societatea evoluează într-un ritm din ce în ce mai accelerat. Într-un nou secol, într-un nou mileniu, în care se modifică sisteme de valori, repere sociale, timpul capătă noi dimensiuni. Mijloacele de comunicare rapidă se diversifică zilnic, oamenii comunică și stabilesc relații de la un capăt în celălalt al lumii. În mod firesc, și societatea românească trece prin transformări profunde, iar spațiul juridic nu poate rămâne străin unor asemenea modificări de substanță în lumea în care trăim.

S-au produs schimbări radicale în ultimii 20 de ani. Schimbări, mai mult sau mai puțin importante, se produc, practic, în permanență. Societatea, ca organism viu, are nevoie de mecanisme eficiente de adaptare la mediu, de mecanisme care să optimizeze funcționarea, să-i stimuleze eficacitatea, să-i încurajeze inițiativa, să-i permită o diversitate de opțiuni, să-i protejeze alegerile și să-i ocrotească drepturile dobândite cu bună-credință.

De aceea, în contextul transformărilor sociale, politice, economice ale noului secol, dar și al realităților europene contemporane, care reclamă ocrotirea unor noi valori socio-morale, culturale, economice și tehnico-științifice, și societatea românească are nevoie de un nou instrument juridic cu valențe cvasigenerale pentru viața juridică civilă.

Doamnelor și domnilor,

Asumarea sarcinii de a conferi societății un Cod civil a fost și este, indiferent de timp și context social, economic sau politic, un act de mare responsabilitate. Dificultatea nu constă în găsirea unor formule perfecte, ar fi o iluzie să creadă cineva că aceasta ar putea fi găsită vreodată. Dificultatea constă în găsirea unor vectori de direcție a elementelor cheie care să se potrivească culturii și structurii sociale. Provocarea constă, în fapt, în alegerea celor mai potrivite mijloace și articularea adecvată a unor mecanisme care să asigure un asemenea edificiu legislativ, un fond compatibil cu societatea căreia i se adresează și, în același timp, definitoriu pentru valorile ei morale.

Într-o perioadă în care se dezvoltă o adevărată cultură a dreptului de proprietate, într-o perioadă a afirmării puternice a drepturilor individuale, într-o epocă a dezbaterilor și controverselor de tot felul, a unei viziuni noi asupra unor instituții care altădată erau considerate valori și adevăruri imuabile, într-o epocă în care căsătoria și familia, ca elemente structurale ale societății, sunt redefinite, într-o perioadă în care se reconfigurează sisteme politice și se legiferează la nivel suprastatal, este momentul ca, după ani de studiu, analiza comparată și evaluarea, societatea românească, din această perspectivă, să aibă un nou instrument juridic de amploarea și complexitatea Codului civil.

Societatea românească este îndreptățită să beneficieze de un astfel de instrument de natură să răspundă nevoilor și aspirațiilor sale de dezvoltare și să promoveze propriile valori și repere contemporane, să afirme respectul societății pentru lege, pentru conduita civică, morală și corectă, pentru cultura juridică, pentru un mediu juridic stabil și onest.

Proiectul noului Cod civil continuă tradițiile și valorifică elemente esențiale ale culturii juridice românești, aducându-le dintr-o lume apusă, tradiționalistă și conservatoare, dar în care cuvântul dat valora lege, în vremuri actuale, în care lumea este constituită din forțe în mișcare, în care timpul devine un reper cardinal, iar știința, cercetarea și tehnica ne provoacă, ne obligă să privim cu responsabilitate spre viitor și să ținem pasul cu realizări altădată neimaginate.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Elaborarea proiectului în forma pe care o prezentăm astăzi reprezintă valorificarea încercărilor făcute de-a lungul timpului pentru modificarea și completarea Codului civil, preluând și soluții de reglementare noi, moderne, existente în alte legislații. Dintre acestea, le menționăm pe cele mai semnificative, din perspectiva ponderii folosirii lor ca material documentar, și anume: Codul civil francez, precum și Cod civil al Quebec-ului din 1991, cu modificările și completările ulterioare, o variantă îmbunătățită cu influențe de common law a codului francez.

Au fost studiate principalele sisteme de drept existente în Europa, precum Codul civil italian, Codul civil spaniol, Codul civil elvețian, Codul elvețian al obligațiilor, Codul civil german, dar și Codul civil brazilian. Au fost, de asemenea, valorificate, adaptate și corelate prevederi conținute de instrumente internaționale, de actualul cadru legislativ intern, filtrând normele de bază în lumina soluțiilor oferite constant de doctrine și jurisprudență de-a lungul anilor, încercând astfel să se răspundă necesității permanente de adaptare a legislației la exigențele realităților socio-economice și, implicit, la nevoile practicii judiciare, precum și la cerințele unui instrument modern și conform cu normele și terminologia consacrată.

Proiectul, în ansamblul său, urmărește ideea de a promova o concepție monistă de reglementare a raporturilor de drept privat într-un singur cod: Codul civil. Tocmai de aceea, proiectul a încorporat totalitatea reglementărilor privitoare la persoane, relații de familie, relații de vecinătate, înțelegeri între simpli particulari, contracte între profesioniștii mediului de afaceri, patrimoniul și relații de schimb, circuitul bunurilor și valori patrimoniale care supraviețuiesc celui care le-a creat.

În plus, consecvența a obligat ca opera de codificare să aibă în vedere și dispozițiile de drept internațional privat ce fac actualmente obiectul unei legi distincte. Proiectul propune reglementarea, pentru prima dată în Codul civil, atât a unor drepturi ce nu erau consacrate legislativ sau existau doar la nivel constituțional, precum dreptul la viață, la sănătate, la integritate, dreptul la viață privată și la demnitatea persoanei, precum și dreptul sau respectul memoriei persoanei decedate.

Dispozițiile din proiect consacră familiei reflectarea transformărilor societății românești în ultimele două decenii și îmbină soluțiile moderne, europene, cu cele tradiționale, consacrate în jurisprudență. Vorbind de tradiție în materia familiei, trebuie remarcată con secvența cu care societatea românească, indiferent de contextul istoric și politic în care s-a aflat de-a lungul timpului, a știut să păstreze tradițiile care stau la baza întemeierii familiei. Plecând de la această realitate, Codul civil a legiferat ceea ce, în fapt, a existat întotdeauna în societatea românească, și anume, de exemplu, instituția logodnei.

Vorbind de latura cu adevărat inovatoare pentru societatea românească trebuie menționată libertatea pe care legiuitorul o conferă soților în a decide asupra bunurilor lor. Fără a intra în detalii tehnice ale textelor de lege, menționez doar că, potrivit noilor reglementări, soții vor putea opta pentru regimul comunității legale, ceea ce avem și în momentul de față, sau pentru una alt regim convențional, care poate fi cel al separației de bunuri sau cel al comunității convenționale.

Totodată, pe lângă libertatea pe care a înțeles s-o acorde soților, s-a urmărit și crearea unei protecții care să dea substanță instituției căsătoriei și conceptului de familie, în general, instituind un regim juridic special pentru locuința familiei. Astfel, pentru a putea dispune de această locuință, este necesar consimțământul ambilor soți, indiferent dacă locuința familiei este proprietatea ambilor soți sau numai a unuia dintre ei.

Noutăți absolute sunt aduse, în egală măsură, și în materia divorțului, fiind reglementate două noi proceduri de divorț, respectiv divorțul pe calea administrativă și divorțul prin procedură notarială, modalități posibile doar în cazul în care nu există copii minori și ambii soți sunt de acord cu divorțul. O asemenea soluție are un dublu avantaj. Pe de o parte, oferă soților alternativa unei proceduri mai rapide, iar pe de altă parte, descarcă instanțele de o activitate cu caracter esențialmente administrativ care nu necesită un act de judecată propriu-zis.

Noul Cod civil propune societății românești elemente inovatoare nu numai în ce privește relațiile dintre soți, ci și în privința instituției rudeniei, cea mai îndrăzneață fiind reglementarea reproducerii umane asistate medical cu terț donator, introdusă după modelul francez și cel canadian.

Spuneam la început că, iată, un Cod civil trebuie să țină cont de evoluția științei medicale, trebuie să țină cont de provocările biomedicinei, iar în acest sens, de exemplu, reglementarea juridică a reproducerii umane asistate medical cu terț donator reprezintă un exemplu clar, prin care, iată, legislația trebuie să țină cont de evoluția medicinei.

Instituții noi pentru dreptul românesc, dar consacrate deja în spațiul european, sunt propuse în materia bunurilor. astfel, trust-ul (fiducia), un concept cu aplicare foarte largă în sistemul de drept anglo-saxon, ce a fost deja receptat în dreptul continental și în unele sisteme juridice naționale (de exemplu Franța, Elveția, Luxemburg), își găsește, prin noul cod pe care îl propunem, reglementarea și în spațiul juridic românesc.

De asemenea, după modelul Codului civil din Quebec, se reglementează noțiunea administrării bunurilor altuia, esențială în exercitarea unor profesii liberale, precum cea de avocat.

Foarte important în aceeași materie a bunurilor, codul consacră caracterul constitutiv al înscrierii în Cartea funciară a drepturilor reale asupra imobilelor, adoptând sistemul Decretului-lege nr.115/1938 care a funcționat în Transilvania, Banat și Nordul Moldovei înainte de punerea în aplicare a Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996.

Materia garanțiilor, de asemenea, cunoaște profunde transformări. Se depășește concepția tradițională asupra ipotecii, prevăzându-se ca noutate absolută că și bunurile mobile pot fi ipotecate. Totodată, dreptul de retenție este calificat în mod expres ca o garanție reală imperfectă.

În domeniul succesiunilor, au fost reglementare cazurile de nedemnitate absolută și nedemnitate juridică, efectele nedemnității, precum și faptul că aceste efecte pot fi înlăturate prin manifestarea expresă a voinței defunctului.

Au fost supuse revizuirii și dispoziții normative în materia liberalităților, prin îmbunătățirea unor instituții precum testamentul, rezerva succesorală ori raportul succesoral, prin integrarea dispozițiilor cuprinse actualmente în Legea nr.319/1944 pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor, precum și prin calificarea și clarificarea unor probleme controversate relevate de literatura de specialitate și de jurisprudența românească.

În materia raporturilor obligaționale, noul Cod civil renunță la diviziunea tradițională în raporturi civile și raporturi comerciale; în schimb, se realizează diferențieri de regim juridic, în funcție de calitatea de profesionist, respectiv nonprofesionist, a celor implicați în raporturi juridice de obligații.

Ca o consecință a abandonării dualismului Cod civil - Cod comercial, s-a impus în mod logic, includerea în Codul civil a cât mai multor contracte speciale, inclusiv a celor considerate ca fiind apanajul exclusiv al comercianților.

Se regăsesc, astfel, în proiect contractul de comision, de consignație, de expediție, de transport, de agenție, de intermediere, antrepriză, contractul de report, de furnizare, contractul de depozit hotelier.

Răspunzând unei realități caracterizate prin "bancarizarea" repet "bancarizarea", de la bancă, a raporturilor economice, fenomen specific unei economii de piață, noul cod propune reglementarea distinctă a unor contracte specifice lumii bancare: contul bancar curent, depozitul bancar, facilitatea de credit și închirierea casetei de valori.

Codul introduce garanții suplimentare pentru clienții băncilor, adică pentru fiecare dintre noi, spre exemplu: obligația generală periodică de informare a clientului de către instituția financiară cu privire la evoluția contului său; evident, condițiile de informare lunar sau trimestrial, precum și modalitățile - scrisoarea recomandată sau internet - sunt lăsate la dispoziția părților.

Totodată, pentru o serie de contracte reglementate tradițional într-un cod civil sunt propuse soluții noi, care să protejeze părțile contractuale de eventuale abuzuri ale oricăreia dintre ele. Astfel, în concepția noului Cod, contractul de locațiune încheiat pe perioadă determinată devine, la expirarea termenului, titlu executoriu. Prin aceasta, se înlătură premisele unei conduite abuzive a locatarului care refuză să-și execute, la expirarea termenului, obligația de restituire a bunului dat în locațiune, dovedindu-se de atâtea ori în practica noastră că intentarea acțiunii în evacuare nu este o soluție care să răspundă operativ și eficient intereselor proprietarului.

Contractul de societate, care reflectă în modul cel mai profund noua viziune monistă a raporturilor obligaționale, cunoaște o reglementare detaliată, preluând soluții moderne consacrate de Codul civil italian și de Codul civil francez, dar și principiile consacrate la nivel comunitar în materia societăților comerciale.

Se propune clasificarea societăților, cu includerea categoriilor cunoscute de drept comercial, și reglementarea în detaliu a două forme de societate, care să constituie dreptul comun pentru toate celelalte, societatea simplă și asocierea în participațiune.

Urmând aceeași viziune unitară ce reprezintă filonul acestei reglementări, se propune integrarea dispozițiilor de drept internațional privat în noul Cod. În această materie, sunt puse de acord normele românești cu evoluția legislativă la nivel comunitar și european în general.

Doamnelor și domnilor,

Proiectul de Cod civil consacră autonomia de voință a soților, în sensul posibilității de a alege, în anumite limite, legea aplicabilă regimului matrimonial. Reglementarea propusă reflectă astfel principiul instituit prin Convenția de la Haga din 1978 cu privire la legea aplicabilă regimurilor matrimoniale și reafirmat în Cartea verde a Comisiei Europene privind elaborarea unui regulament european referitor la conflictele de legi în materia regimurilor matrimoniale, competența și recunoașterea hotărârilor judecătorești.

În materia divorțului, soluțiile prezintă caracter de noutate atât în ceea ce privește punctele de legătură, cât și sub aspectul posibilității soților de a alege, în anumite limite, legea aplicabilă. Astfel, se inversează binomul "cetățenie comună - domiciliu comun", legea aplicabilă fiind în principal legea reședinței obișnuite comune, iar, în lipsă, legea cetățeniei comune a soților. Se propune, de asemenea, reglementarea condițiilor în care poate fi recunoscută în România desfacerea căsătoriei prin repudiere sau denunțare unilaterală, necunoscută în dreptul român.

Proiectul propune, ca instituție nouă, "înlăturarea excepțională a legii aplicabile", care permite judecătorului, în mod excepțional, să stabilească legea aplicabilă cea mai adecvată în speță, independent de norma conflictuală în materie.

În ceea ce privește soluționarea conflictelor de legi în diferite materii, proiectul propune soluții noi, de natură să asigure compatibilitatea dreptului internațional privat român cu dreptul comunitar, precum și cu cele mai recente reglementări adoptate în cadrul Conferinței de drept internațional privat de la Haga.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am vorbit despre noul Cod civil ca fiind o necesitate a societății noastre, un moment de referință în istoria legislativă a sistemului nostru juridic, o împlinire a unor eforturi anevoioase, dar susținute de voința de a preda societății un act juridic valoros, care să apere și să promoveze interesele membrilor săi.

Cu voia domniilor voastre, voi preciza că importanța noului Cod civil depășește granițele de interes ale societății românești, ca principală beneficiară a prevederilor sale, și reprezintă o etapă importantă în angajamentele stabilite cu Comisia Europeană în cadrul mecanismului de cooperare și verificare pe justiție.

Nevoia adoptării codurilor este o chestiune de netăgăduit, iar acest obiectiv capătă noi valențe, tocmai prin semnificația sa pentru îndeplinirea unor condiționalități ce țin de statutul României ca stat membru al Uniunii Europene, aflat, în ceea ce privește starea justiției, sub semnul îndeplinirii obligațiilor ce incumbă autorității judecătorești în reformarea sistemului judiciar.

Putem afirma că, în fond, Comisia Europeană nu dorește de la noi altceva decât îndeplinirea unor angajamente asumate în anul 2006. Pe baza promisiunilor noastre, am intrat în Uniunea Europeană, de aceea suntem datori să ne îndeplinim obligațiile asumate.

Ultimul raport intermediar al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului cooperare și verificare pe justiție, din 12 februarie 2009, subliniază deosebita importanță pentru sistemul judiciar a adoptării celor patru noi coduri - Codul de procedură civilă și Codul civil, Codul de procedură penală și Codul penal. Raportul notează pozitiv finalizarea acestor proiecte, dar subliniază necesitatea ca acestea să devină legi. Este ceea ce noi facem astăzi, un prim pas, prin adoptarea celor două Coduri, astăzi, în cadrul primei proceduri de angajare a Codului civil și, în perioada imediat următoare, a Codului penal.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Pentru a asigura o abordare unitară, rapidă și eficientă, Guvernul a decis să-și asume răspunderea pentru a promova proiectul noului Cod civil al României. Este, după cum am arătat, nu doar o asumare a responsabilității în fața forului legislativ, pentru îndeplinirea unei sarcini care a devenit, în ultima perioadă, stringentă - aceea de a reforma baza legislativă a raporturilor juridice civile - ci și necesitatea îndeplinirii unei obligații în raport cu Uniunea Europeană.

Deși Guvernul este acela care își asumă răspunderea, meritele aparțin atât mediului juridic românesc, cât și societății românești însăși - și în acest sens subliniem că proiectul pentru care Guvernul își angajează răspunderea este rezultatul nu doar al unor demersuri care s-au succedat în timp, dar și unui lăudabil efort comun, care a fost depus în ultimii ani printr-un consens admirabil al reprezentanților de pe scena politică, care, înțelegând importanța unui asemenea demers legislativ și dimensiunile viitorului instrument juridic pentru România, au colaborat la îmbunătățirea formei adoptate de Guvern în luna martie a acestui an. De aceea, am mulțumit în mod special Parlamentului pentru efortul pe care l-a făcut în vederea îmbunătățirii actualelor proiecte de coduri, în speță, a proiectului de Cod civil.

Proiectul de față este, desigur, și meritul colectivului de specialiști, teoreticieni și practicieni - profesori universitari, avocați sau foști magistrați - care, după o activitate de cercetare temeinică, profesionistă și responsabilă, au consolidat într-o primă formă ceea ce sperăm cu toții că va deveni noul Cod civil al României. Domniilor lor le adresăm mulțumirea noastră și exprimăm, în același timp, prețuirea pentru învățământul universitar juridic de cea mai înaltă ținută din principalele centre universitar din țară, pe care domniile lor le-au reprezentat.

Dar, după cum spuneam, se cuvine să adresez, în numele Guvernului, mulțumiri tuturor membrilor comisiilor speciale parlamentare care, dând dovadă de maturitate și înțelepciune, dincolo de pasiuni și orgolii, s-au mobilizat pentru definitivarea, într-un termen util, a acestui act normativ esențial. Și este firesc să fie așa, atâta vreme cât, de-a lungul ultimilor ani, fiecare guvern și ministru al justiției, indiferent de orientare, doctrină și obiective politice, a susținut, a încurajat activitatea de redactare a codului și a avut propriile țeluri și speranțe legate de adoptarea lui.

Dorim, de asemenea, să menționăm contribuția pe care societatea civilă, prin organizațiile neguvernamentale, prin asociațiile profesionale și chiar prin intervenții individuale ale unor persoane preocupate de viața juridică au avut-o în cadrul dezbaterilor publice, pentru îmbunătățirea unora dintre soluțiile inițiale, în modificarea unor tipuri de abordare uneori poate mai exigente, într-unele la fel de juste, dar mai flexibile.

Doamnelor și domnilor,

Este de netăgăduit că succesul aplicării unei asemenea reglementări este condiționat de buna conlucrare a tuturor puterilor statului, precum și a tuturor celor cărora aceste norme li se adresează, conlucrare ce poate da proba seriozității noastre ca stat și ca societate.

Acest efort comun pe care suntem cu toții datori să-l facem va însemna totodată dovada reformării unor mentalități, a unei atitudini pozitive și bazate pe bună-credință față de schimbare, o implicare reală a tuturor forțelor în acest proces pozitiv de schimbare și, nu în ultimul rând, de acceptare a caracterului ireversibil al schimbării.

Importanța pe care adoptarea noului Cod civil o are pentru sistemul juridic românesc, prin contribuția la crearea unei justiții moderne, credibile, previzibile, precum și la modernizarea societății românești în ansamblul ei, depășește orice miză politică și orice eventual calcul electoral contorizat în favoarea unuia sau altuia dintre partidele politice.

Tocmai de aceea, Guvernul pe care-l conduc își asumă răspunderea în fața Parlamentului pentru proiectul noului Cod civil, pe care-l considerăm, înainte de toate, o creație fundamentală pentru viitorul României.

De aceea, doamnelor și domnilor, în temeiul art.114 din Constituția României, Guvernul își angajează răspunderea asupra proiectului de Cod civil.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Reamintesc faptul că, urmare a prezentării proiectului de lege privind Codul civil, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, poate fi depusă o moțiune de cenzură în termen de trei zile de la prezentare, potrivit art.114 alin.(2) din Constituție.

 
Aprobarea unei modificări în componența nominală a Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Acum, trecem la punctul 2 al Ordinii de zi. Este vorba de modificări în componența nominală a Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Grupul parlamentar al PNL din Senat propune înlocuirea domnului senator George Crin Laurențiu Antonescu cu domnul senator Romeo-Florin Nicoară, în calitate de membru al Comisiei permanente a Camerei Deputaților privind statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Dacă sunt obiecții. Nu sunt.

Vă supun la vot propunerea aceasta.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Nu sunt. Vă mulțumesc.

Aprobarea unor modificări în componența nominală a Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

De asemenea, ca ultim punct al Ordinii de zi pentru această ședință, avem modificări în componența nominală a delegației Parlamentul României la Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Grupurile parlamentare ale PNL propun înlocuirea domnului senator Cristian David, cu domnul deputat Victor Paul Dobre, în calitate de membru titular, și a domnului deputat Horea-Dorin Uioreanu, cu domnul senator Cristian David, în calitate de membru supleant.

Dacă sunt obiecții. Nu sunt.

Vă supun la vot aceste propuneri.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Ordinea de zi fiind epuizată, încheiem această ședință comună.

 

Ședința s-a încheiat la ora 17,00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 17 iulie 2018, 16:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro