Plen
Ședința Senatului din 7 septembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.104/17-09-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 07-09-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 7 septembrie 2009

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15.50.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Mircea Dan Geoană, președintele Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David și de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.

   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Bună ziua!

V-aș ruga să facem prezența pentru a putea să vedem cine este în sală și cine lipsește.

Vă rog, domnule secretar, să faceți apelul nominal.

 
   

Domnul Gheorghe David:

- Albert Álmos - absent
- Andrei Florin Mircea - prezent
- Andronescu Ecaterina - Guvern
- Antonescu George Crin Laurențiu - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ariton Ion - prezent
- Badea Viorel Riceard - prezent
- Banias Mircea Marius - prezent
- Bara Ion - prezent
- Bașa Petru - prezent
- Bădescu Iulian - prezent
- Bălan Gheorghe Pavel - prezent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Bîgiu Marian Cristinel - prezent
- Bîrlea Gheorghe - prezent
- Blaga Vasile - Guvern
- Boagiu Anca Daniela - prezentă
- Boitan Minerva - prezentă
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel Constantin Vasile - prezent
- Bota Marius Sorin Ovidiu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Chirvăsuță Laurențiu - prezent
- Chivu Sorin Serioja - prezent
- Cibu Constantin Sever - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Coca Laurențiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - prezent
- Constantinescu Viorel - prezent
- Cordoș Alexandru - prezent
- Corlățean Titus - delegație
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila Zoltán - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - absent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - Guvern
- Diaconu Mircea - prezent
- Dobra Nicolae - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Fekete-Szabó András Levente - prezent
- Feldman Radu Alexandru - prezent
- Filip Petru - prezent
- Fodoreanu Sorin - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Frunda György - prezent
- Găină Mihăiță - prezent
- Geoană Mircea Dan - prezent
- Ghișe Ioan - absent
- Greblă Toni - prezent
- Grosu Corneliu - prezent
- Günthner Tiberiu - prezent
- Gyerkó László - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hărdău Mihail - prezent
- Humelnicu Augustin Daniel - prezent
- Ichim Paul - prezent
- Igaș Traian Constantin - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Jurcan Dorel - absent
- Lazăr Sorin Constantin - prezent
- Luca Raymond - prezent
- Mang Ioan - absent
- Marcu Gheorghe - delegație
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marian Ovidiu - prezent
- Marian Valer - prezent
- Markó Béla - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Măgureanu Cezar Mircea - prezent
- Mărcuțianu Ovidius - absent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Mitrea Elena - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - prezent
- Mîrza Gavril - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Toader învoire Moga Nicolae - prezent
- Mustățea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - prezent
- Necula Marius Gerard - prezent
- Nedelcu Vasile - prezent
- Nicoară Marius Petre - prezent
- Nicoară Romeo Florin - prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
- Nicula Vasile Cosmin - prezent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Mihai - prezent
- Onofrei Orest - prezent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pașca Liviu Titus - prezent
- Păran Dorin - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pintilie Vasile - prezent
- Plăcintă Sorina Luminița - Guvern
- Pop Gheorghe - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - prezentă
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Prunea Nicolae Dănuț - prezent
- Rasaliu Marian Iulian - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Șerban - prezent
- Robu Nicolae - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Rușanu Dan Radu - absent
- Rușeț Ion - prezent
- Saghian Gheorghe - prezent
- Savu Daniel - prezent
- Sârbu Ilie - Guvern
- Sbîrciu Ioan - absent
- Secășan Iosif - prezent
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru Florian - prezent
- Stănișoară Mihai - Guvern
- Șova Dan Coman - prezent
- Tămagă Constantin - absent
- Toma Ion - absent
- Țopescu Cristian George - prezent
- Țuțuianu Adrian - prezent
- Udriștoiu Tudor - prezent
- Urban Iulian - prezent
- Valeca Șerban Constantin - prezent
- Vasilescu Lia Olguța - absentă
- Verestóy Attila - absent
- Voicu Cătălin - absent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - prezent

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Putem să trecem mai departe, deoarece mesajul a fost, se pare, recepționat de colegii noștri.

După ce se finalizează procedura de semnare a prezenței, vă rog să fiu informat.

Stimați colegi,

În prima parte a ședinței noastre de plen de astăzi, vă propun să începem cu primul punct din ordinea de zi, declarații politice.

 
  Marian Iulian Rasaliu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Reforma statului român, obligatorie pentru evoluția întregii societăți românești

Îl invit pe domnul senator Marian Iulian Rasaliu - Grupul parlamentar al PD-L, pentru prima declarație politică, și se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Marian Iulian Rasaliu:

Bună ziua, stimați colegi!

Declarația politică a Grupului parlamentar al PD-L se intitulează "Reforma statului român, obligatorie pentru evoluția întregii societăți românești".

Știm cu toții, de mult timp, că statul român este slab, ineficient și confruntat permanent cu probleme structurale.

Acestea sunt, de fapt, și motivele principale pentru care, nici pe timp de prosperitate economică și cu atât mai puțin pe timp de criză, viața românului de rând nu poate fi îmbunătățită semnificativ, deși s-a simțit acut nevoia de schimbare în toți acești ani.

Situația nu se poate rezolva prin măsuri punctuale, ci numai printr-o reformă profundă.

Statul trebuie schimbat din temelii, și nu doar cosmetizat, cum s-a tot încercat în toată perioada care a trecut din decembrie 1989 și până astăzi.

Faptul că partidul nostru își asumă inițierea acestei reforme în perioadă de criză face lucrurile mai dificile, dar orice altceva am întreprinde nu va avea efectul scontat în absența unor modificări radicale ale modului în care sunt constituite instituțiile statului român.

Aceste modificări sunt necesare și ar fi imoral să le amânăm, indiferent de costurile politice pe care va trebui să le decontăm.

Toți politicienii Partidului Democrat Liberal sunt conștienți de faptul că este foarte greu să schimbi ceea ce nu funcționează la baza statului, și asta pentru că rezistența grupurilor interesate este foarte mare.

Noi suntem acum deciși să încetăm cheltuirea fără logică a banilor publici și astfel să rămânem fără resurse în zone esențiale pentru societate.

Procesul reformării statului trebuie abordat rațional, profesionist, pe baza unor analize serioase.

Avem însă o viziune strategică asupra reformei statului, bine fundamentată și structurată.

Nu trebuie să facem reformă de dragul reformei, ci reformă cu un scop clar: o viață mai bună pentru români.

Reforma legislativă o preconizăm în vederea reorganizării tuturor domeniilor care pot contribui la transformarea societății românești într-una performantă și capabilă să se îngrijească de viitorul ei.

Pentru asta ne preocupăm de sistemul de salarizare unitară, de reglementarea cumulului pensie-salariu, reforma în educație și reorganizarea unor autorități și instituții publice, precum și de raționalizarea cheltuielilor bugetare.

Avem, de asemenea, în vedere elaborarea unui set de măsuri concrete pentru susținerea mediului de afaceri:

restructurarea sistemului public de pensii, descentralizarea și, în plus, creșterea calității serviciilor publice, implementarea standardelor de cost și de calitate, nu uităm nici reforma funcției publice, și toate acestea până la sfârșitul mandatului nostru.

Considerentele care stau la baza acestui plan sunt legate de faptul că reforma statului nu se poate face doar prin adoptarea de noi legi și reglementări, ci de faptul că, dincolo de legislație, trebuie să reformăm capacitatea managerială a instituțiilor statului și abilitățile acestora de formulare și implementare a politicilor publice.

Ne așteptăm ca, după încheierea unui proces elaborat cu destul de multe etape, să obținem un stat puternic și eficient, care-și îndeplinește rolul său esențial: servirea intereselor cetățenilor români.

Știm că vom avea un sistem educațional modern, vom avea, în sfârșit, servicii publice de calitate și astfel ajungem la ceea ce ne dorim cel mai mult: creșterea calității vieții românilor și construcția unei societăți prospere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Țuțuianu (PSD+PC) - declarație politică intitulată Asumarea răspunderii Guvernului și democrația parlamentară

Îi ofer cuvântul, în continuare, domnului senator Adrian Țuțuianu - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește doamna senator Minerva Boitan - Grupul parlamentar al PNL.

   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Domnule președinte, Stimați colegi, Declarația mea politică am intitulat-o "Asumarea răspunderii Guvernului și democrația parlamentară".

Trăim vremuri în care democrația este pusă în pericol chiar de către cei care trebuie să vegheze la garantarea ei.

După o luptă surdă și inegală a oamenilor președintelui Băsescu cu instituțiile democratice ale statului, constatăm, cu îngrijorare, că drumul către dictatură este din ce în ce mai scurt.

Poteca pe care vrea să ne împingă Emil Boc evită Parlamentul și se numește angajarea răspunderii.

Vorbind despre aceasta, trebuie să știm că reprezintă o procedură prin care, pentru a face față unor împrejurări deosebite - subliniez!, deosebite -, ce reclamă stabilirea de măsuri urgente care sunt de competența Parlamentului, Guvernul urmărește adoptarea unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege, cu sprijinul majorității parlamentare pe care se întemeiază și în condiții de maximă celeritate.

Angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege constituie un artificiu ingenios, chiar agresiv, pentru obținerea adoptării unei legi pe altă cale decât cea obișnuită, bulversând procedura legislativă obișnuită, ordinară.

Angajarea răspunderii Guvernului nu este decât un mijloc de presiune asupra Legislativului.

Procedeul produce o scurtcircuitare a activității legislative.

Atunci când se uzează de el, Parlamentul pierde controlul legiferării, căci, de obicei, parlamentarii vor fi mai dispuși să dea dreptate Guvernului decât să se confrunte cu o criză guvernamentală și, mai ales, cu alegeri anticipate.

Propunând reformarea statului prin varianta "doi timpi și trei mișcări", Guvernul nu face altceva decât să încerce să-și extindă puterea de a legifera, până la urmă în dauna Parlamentului, care devine astfel o anexă a Președinției și a Executivului.

Și dacă Parlamentul nu pare să mai fie o piedică în calea instaurării puterii discreționare a regimului Băsescu, nici Constituția nu este un obstacol.

Tandemul Băsescu-Boc o ignoră pur și simplu, fiindcă, dacă ar citi-o, ar afla că "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legiuitoare a țării". (Art. 61 din Constituție.)

Prin urmare, Guvernului nu ar trebui să i se permită decât cu titlu de excepție să intre în câmpul de acțiune al forului legiuitor.

Din păcate, angajarea răspunderii s-a transformat din excepție în regulă.

Trebuie să conștientizăm însă și importanța legilor care nu vor mai ajunge, din păcate, în dezbaterea Parlamentului.

Nu vorbim de propuneri oarecare, ci de proiecte menite să reformeze din temelii statul român.

Legislativul trebuie lăsat să discute și să aprobe Proiectul de lege privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensie-salariu și Proiectul legii educației naționale.

Cu alte cuvinte, trebuie lăsat să-și ducă la bun sfârșit misiunea primită de la cetățeni.

Nu vă încearcă, stimați colegi, un sentiment de inutilitate, de trecere pe linie moartă, atâta timp cât Executivul devine vioara întâi a procesului legislativ? Ce rost mai are atunci Parlamentul, devenit ținta predilectă a resentimentelor prezidențiale?

Constatăm, cu regret, că Parlamentul îl plictisește până la iritare pe președintele-jucător, dar asta nu înseamnă că vom pleca acasă doar pentru că așa vrea Domnia Sa.

Într-un fel, premierul Emil Boc are dreptate când spune că timpul nu mai are răbdare.

Nu peste mult timp, cei care încearcă să lege democrația în chingile voinței proprii de putere absolută trebuie să părăsească fotoliile înalte în care s-au așezat mult prea confortabil.

Stimați colegi, Închei prin a vă adresa îndemnul de a acționa prin toate mijloacele legale de care dispunem pentru a reda Parlamentului demnitatea pe care o merită într-un adevărat stat democratic.

Forul legislativ nu trebuie lăsat să devină o instituție decorativă care doar să creeze impresia unei democrații solide și, de fapt, să nu fie decât un organism influențat de toanele președintelui sau ale prim-ministrului.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator.

 
  Minerva Boitan (PNL) - declarație politică referitoare la implicarea femeii în politica românească

Are cuvântul doamna senator Minerva Boitan - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gyerkó László - Grupul parlamentar al UDMR.

   

Doamna Minerva Boitan:

Domnule președinte, Stimați colegi, Astăzi voi face o declarație politică în legătură cu implicarea femeii în politica românească.

Dacă această declarație era spusă de un bărbat, probabil că ar fi fost interpretată ca un manifest cu iz misogin, dar este doar un punct de vedere asupra implicării unor femei în politica noastră românească.

Evenimentele din ultima perioadă fac dovada unui proces de degradare a clasei politice, proces la care participarea feminină este substanțială.

Din păcate, amprenta dâmbovițeano-fanariotă ce caracterizează homo politicus autohton se observă și la nivelul unor femei lider politic, combinând astfel politicianismul vulgar, bădăran, executant al unor ordine clare, cu tupeul escrocului financiar, care minte, înșală, manipulează.

Dincolo de discursurile lor mai mult sau mai puțin consistente, femeile din politică stârnesc laude și, mai ales, critici în legătură cu modul de a se face vizibile.

Percepția românilor este că promovarea femeilor în politică este doar rezultatul modului în care acestea relaționează cu liderii partidelor.

Nu de puține ori, femeile de pe scena politică românească aleg să se expună public mai mult decât este necesar pentru a-și spori notorietatea, astfel ignoră faptul - și vă rog, stimat auditoriu, să mă iertați pentru exprimarea dură - că prostituția politică nu generează credibilitate, ci, dimpotrivă, îngroapă orice speranță a alegătorului simplu într-o clasă politică care să fie garantul valorilor și perceptelor morale.

Se pune astfel întrebarea, care, ce-i drept, mă pune și pe mine, ca femeie, pe gânduri: de ce vrea femeia în politică?

Dorind să fie ceea ce nu sunt, unele femei politician care provin, culmea, chiar din noua generație doresc o ascensiune ușoară și fără complicații spre vârful carierei politice, fără a învăța ce este, de fapt, polisul, cetatea, comunitatea, națiunea pe care trebuie să o reprezinte.

Există modele recunoscute și respectate de comunitatea internațională pentru diplomație, corectitudine publică, imparțialitatea funcției, precum Margaret Hilda Thatcher, Indira Gandhi sau, mai apropiate de spațiul estic, premierul turc Tansu Çiller sau Golda Meir, premier israelian, dar nu prezintă însemnătate pentru tinerele vlăstare feminine din politica românească venite de nicăieri fără a parcurge etapele normale ale devenirii.

Ele cochetează cu funcțiile ministeriale importante ca putere financiară sau parlamentară și uită că a fi implicate în politică nu se traduce cu a face jocuri de culise, de servitute, murdare, ieftine.

Sper să nu uite și că, dacă ajungi repede sus, tot așa o să și cazi, cum spune vorba românească.

Din 1986, Norvegia, bine cunoscută uneia dintre doamnele politicii românești, și-a câștigat reputația de stat al femeilor, odată cu apariția unei femei prim-ministru care a format un guvern în care aproximativ jumătate din miniștri erau femei.

De atunci, femeile au deținut o pondere considerabilă în Guvernul norvegian și modul de acțiune politică a condus la prosperitatea economică bine cunoscută de dumneavoastră.

Stimați colegi, Am făcut aceste scurte paralelisme pentru a transmite atât opiniei publice, cât și clasei politice un semnal de alarmă cu privire la selectarea femeilor care reprezintă și vor reprezenta această națiune, indiferent de nivelul la care se află.

Nu pot să nu fiu revoltată de faptul că România se află sub zodia celor patru Elene, Elena Lupescu, denumită și geniul rău al regelui Carol al II-lea, Elena Ceaușescu, creierul diabolic al lui Nicolae Ceaușescu, Elena Udrea și Elena Băsescu, degradarea și îngenuncherea sistemului politic românesc patronat de Traian Băsescu.

Elena Lupescu trata miniștrii din guvernele României ca pe propriii servitori, dar a plecat atunci când i s-a cerut, Elena Ceaușescu declara în ziua judecării sale că "nu răspunde la întrebări decât în fața Marii Adunări Naționale", dar pentru Elena Udrea nu mai există instituție în fața căreia ar putea răspunde.

Din păcate, rolul femeii în viața politică este un vid, aceste exemple pot deveni treptat-treptat un model impus pentru reușita în cariera politică.

Pe de altă parte, femeile aleg și o altă variantă și devin bărbați în politică, ajung să fie mai agresive și mai încruntate decât masculii politicii românești.

Stilul grobian, de la formulare până la argumentație, provoacă replierea electoratului feminin către politicienii bărbați sau, mai rău, poate genera absenteism major în rândul electoratului feminin rafinat și educat.

Stimată asistență, Consider că femeile în politică ar trebui să reprezinte echilibrul, și nu sămânța de scandal dintre forțele politice, să arate că emoția nu presupune dezechilibru, că pot fi credibile și cunoscute fără să apeleze la trucuri ieftine.

După zeci de ani în care democrația a fost terfelită și prin aportul unor personaje de genul celor mai sus menționate, există în rândul femeilor din România dorința și puterea de a participa la consolidarea unui stat democratic, există femei care își onorează funcțiile încredințate fără a uzita de comportamente, vocabular și vestimentație de mahala.

Doamnelor și domnilor senatori, precum și domnișoarelor, Doamnelor și domnilor ziariști care citiți această declarație politică, În România trebuie să se construiască un nou concept al femeilor politician, care să se diferențieze total de conceptul femeie politician trambulină, femeile lui Băsescu sau ale unui alt lider politic.

Este timpul să arătăm că putem fi un exemplu de urmat pentru a pune capăt declinului clasei politice românești, subliniind, totodată, rolul fundamental pe care îl jucăm în societate și care trebuie transmutat în copie fidelă pe scena politică.

Să împiedicăm ca relația politic - moralitate să se transforme într-un antagonism irecuperabil, să fie un exemplu de urmat, să demonstrăm că putem contribui, printr-o reală maturitate, la reformarea clasei politice românești.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc doamnei senator.

 
  Gyerkó László (UDMR) - declarație politică intitulată Despre soldații viteji ai Guvernului Boc - «Laudă» minților odihnite

Domnul senator Gyerkó László.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Dorin Păran.

   

Domnul Gyerkó László:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică poartă titlul "Despre soldații viteji ai Guvernului Boc -«Laudă» minților odihnite".

Nu doresc să fac o analiză asupra activității Guvernului Boc, fiindcă nu mi-ar ajunge cele 6 minute pe care le am la dispoziție, mai ales dacă aș dori să vorbesc despre eficiența sau, mai bine zis, ineficiența guvernării, ci doresc să reflectez asupra unor afirmații făcute recent în ediția online a unui ziar național de către domnul Constantin Strujan, prefectul județului Harghita, la adresa maghiarilor din județ.

Declarația respectivă abundă de desconsiderare și reavoință nepermise unui reprezentant al Guvernului.

Din afirmațiile domnului prefect cititorii publicației au putut afla nici mai mult nici mai puțin decât faptul că maghiarimea este o națiune neprietenoasă, intolerantă până în măduva oaselor și nu doar cu romii, ci și cu străinii, în general, experimentând răutatea pe populația romă din județ.

De parcă toate acestea n-ar fi fost de ajuns, domnul prefect Constantin Strujan mai menționează în prelegerea sa și faptul că populația maghiară este neștiutoare, încurajează extremismul, iar în acest demers beneficiază de sprijin din partea Ungariei.

Pe de altă parte, camuflează mișcarea extremistă prin prezentarea acesteia drept "eveniment cultural", declară prefectul.

Ca reprezentant al comunității maghiare din România, resping, la modul cel mai hotărât, atât conținutul, cât și tonul declarației domnului prefect.

Recunosc că nu am reușit să deslușesc logica și rațiunea din spatele acestor declarații.

Cert este faptul că autorul acestora judecă comunitatea maghiară din județ prin prisma propriilor porniri viscerale, când, de fapt, ar trebui să garanteze respectarea drepturilor acesteia.

Domnul prefect, în locul acestor prelegeri științificofantatistice despre relațiile interetnice și despre psihicul maghiarimii, ar trebui, mai degrabă, să enumere măsurile pe care le-a luat ca autoritățile să intervină cât mai repede posibil pentru aplanarea conflictului menționat de Domnia Sa.

În virtutea spuselor sale, am putea bănui că a avut tot interesul să întârzie intervenția forțelor de ordine, dorind, în acest fel, să demonstreze cât de intoleranți și de însetați de sânge sunt secuii din Harghita.

Nu avem nevoie de un astfel de prefect în Harghita.

Comunitatea maghiară nu are nevoie de un reprezentant al Guvernului care dă dovadă de iresponsabilitate și generează conflicte.

Cert este faptul că un jupân local, care pe banii contribuabililor îi împroșcă cu noroi pe aceștia, îi denigrează și îi jignește public, nu slujește comunitatea.

Luând în considerare cele întâmplate, pot să recomand domnului Strujan, printr-o formulă secuiască: "Domnule prefect, luați-vă pălăria, ușa, sper, o veți găsiți și singur!"

Din aceste considerente, solicit domnului prim-ministru Emil Boc să-l elibereze din funcție pe domnul Constantin Strujan, iar Partidului Democrat Liberal, partid din sânul căruia se trage acest domn, îi solicit să se delimiteze public de declarația acestuia și să prezinte public scuze comunității maghiare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Dorin Păran (PD-L) - declarație politică cu titlul Asumarea răspunderii în Parlamentul României de către Guvernul Boc

Îi ofer cuvântul domnului senator Dorin Păran - Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Marius Sorin Ovidiu Bota - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Dorin Păran:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Asumarea răspunderii în Parlamentul României de către Guvernul Boc".

Ce înseamnă progresul unei societăți dacă nu o continuă stare de fierbere politică din partea factorilor decizionali? Și încă ce fierbere, mai ales acum, în precampania alegerilor prezidențiale.

Guvernul condus de domnul Emil Boc a decis să-și asume răspunderea în fața Parlamentului pentru trei pachete legislative de bază în reformarea statului și în încercarea de modernizare a acestuia.

Atât Proiectul legii educației naționale, Proiectul de lege privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cât și Proiectul de lege privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional înseamnă, pe de o parte, demararea unor reforme prea mult întârziate, iar, pe de altă parte, înseamnă asumarea unui proiect capabil să ducă la schimbarea societății românești.

Sigur că au existat și încă mai există discuții de tot felul.

Unii sunt atât de superficiali, încât nici măcar nu înțeleg că ceea ce Guvernul condus de Emil Boc face acum este pentru că timpul nu mai are răbdare cu noi, iar reformele trebuie finalizate.

Apoi, un alt argument pentru susținerea acestui proiect politic de asumare a răspunderii în fața Parlamentului pe acest pachet de legi vine din necesitatea respectării promisiunilor electorale făcute de PD-L.

Acest guvern are deja realizări serioase.

De exemplu, acordul cu Fondul Monetar Internațional, fapt care, indiferent de panica gratuită și rău-intenționată a unora la acel moment, a făcut, ulterior, ca țara noastră să treacă în aceste luni, într-o manieră mai sigură, prin criza economică și prin efectele acesteia.

În acest moment, Guvernul demonstrează voința de a face câțiva pași pentru mult așteptata reformare a statului român, și anume adoptarea Proiectului legii educației naționale, a Proiectului de lege privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și a Proiectului de lege privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilorcadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Întreținând o retorică lipsită de substanță și pentru a încerca să facă doar o opoziție de figurație, unii dintre parlamentarii liberali declarau zilele trecute, în presă, că PNL

va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Boc la asumarea acestui pachet legislativ.

Ce poți să le mai zici? Să fie sănătoși, să depună moțiuni în cât mai multe sesiuni și să fie liniștiți toți, vor avea ocazia să facă atât de multă opoziție din luna decembrie încolo, încât s-ar putea să intre în plictiseală cronică din cauza asta, nu că le-am dori.

Doamnelor și domnilor senatori, Știu că sunt printre dumneavoastră persoane care înțeleg miza pentru care Guvernul Boc își asumă răspunderea în Parlament pentru acest pachet de legi și care au voința politică de a face reformă în România.

În mod clar, PD-L și parlamentarii săi au această voință politică.

Domnul prim-ministru Emil Boc a exprimat un punct de vedere coerent referitor la pachetul de legi supuse atenției Parlamentului.

Citez: "Practic, este timpul deciziilor.

Fiecare român pierde pentru că deciziile majore privind reforma statului nu au fost luate.

De aceea, după mai bine de opt luni, este timpul deciziilor pe ce înseamnă reforma statului și vom începe cu cele trei legi majore, pentru că această coaliție a fost înființată, printre altele, și pentru a realiza reforma.", închei citatul.

Așadar, trebuie să ne dăm seama că acum este nevoie de rezolvarea punctuală a problemelor, inclusiv a celor legate de criza economică.

Nu este momentul pentru măsuri politicianiste, discursuri sterile și povești de cârciumă comunală.

Senatorii trebuie să pună umărul la sprijinirea Guvernului pentru a putea reglementa acțiuni de reducere a efectelor crizei economice asupra populației și asupra companiilor.

La final, vreau să subliniez din nou faptul că, prin asumarea răspunderii în Parlament, Guvernul încearcă să contureze mai bine și mai ferm modernizarea României.

De asemenea, acest demers este o promisiune făcută românilor, pe care, acum, PD-L o onorează.

Guvernul are nevoie de susținerea noastră în Parlament, pentru că, de fapt, prin încrederea dată de Parlament primește încrederea populației în continuarea măsurilor de reformare pe care aceasta le dorește.

Situația politică nu este una liniștită.

Predomină acum intens parfumul înțepător al alegerilor prezidențiale de peste câteva luni, situația economică este cu valențe dificile, iar Guvernul Boc își vede de treabă și face reforme.

În acest moment, domnul Emil Boc, premierul României, este mantaua de vreme rea, manta care ține la greu, la intemperii politice și care și-a propus să facă reforme, să țină piept crizei și să se ocupe de prioritățile românilor.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Transporturile - între incompetență și nerealizări

Îi ofer cuvântul domnului senator Marius Sorin Ovidiu Bota - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL.

   

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Declarația mea se intitulează "Transporturile - între incompetență și nerealizări".

Plecând de la Programul de guvernare al actualului Guvern, care-și propunea ca infrastructura de transport să devină un motor economic și în acest an să recupereze gravele întârzieri și nerealizări din domeniu, iată că suntem în situația jenantă, penibilă, în care, la această dată, în 2009, nu a început lucrul pe niciun nou șantier rutier sau feroviar, nu a fost semnat niciun nou contract pentru construcția de autostrăzi, nici pentru modernizarea căii ferate, și nici nu au fost inițiate procedurile pentru contractarea unor noi proiecte în parteneriat public-privat, chiar dacă aceasta ar fi o soluție în aceste vremuri de criză.

Din păcate, cea mai mare nerealizarea în domeniu este aceea a neaccesării fondurilor structurale europene.

Încă la aproape trei ani de la integrare, pe acest domeniu nu suntem acreditați pentru gestionarea acestor fonduri care ne revin ca urmare a aderării - nu sunt puține, aproximativ două miliarde de euro pe an.

Dar ce să facem? Așteptăm ca cei peste 100 de angajați să-și facă datoria și să aducă bani europeni pentru drumuri și pentru calea ferată.

Poate că, dacă în cinci ani de când s-au terminat negocierile cu Uniunea Europeană nu au reușit, vom vedea minunea în următoarele cinci luni.

Nici banii din programele de preaderare nu au o soartă mai bună.

Mă refer, în mod special, la Programul ISPA - Transporturi, program prin care, la finele anului viitor, vom avea toate șansele să asistăm la pierderea câtorva sute de milioane de euro.

Spre exemplu, vreau să subliniez întârzierea în contractarea lucrărilor pentru Autostrada Deva-Orăștie, care a fost amânată din cauza viciilor de procedură.

Inițial, acestea urmau să ducă la atribuirea contractului către clientela politică, dar directorul Direcției Regionalei de Drumuri și Poduri Timișoara nu știe de acest lucru și dezinformează opinia publică, anunțând că banii nu se vor pierde și pe 1 septembrie va avea loc o licitație, anunț făcut duminică seara, 30 august 2009, și difuzat pe postul de radio Europa FM, la știrile de la ora 21.00.

Asemenea incompetență nu se poate vedea în nicio țară din lume, directorul regionalei pe raza căreia urmează a se desfășura lucrările să nu știe că pe site-ul companiei apare că licitația a fost amânată.

Sau acesta minte public, sau, poate, a fost o strategie, o tactică de dezinformare.

Ei bine, vreau să corectez această informație greșită prin această declarație și chiar să cer ministrului de resort să-l demită pe acest mincinos și incompetent director.

Dar ce ne miră că nu se face nimic în acest domeniu, când nici măcar strategia necesară pentru încheierea pactului politic, așa cum a fost convenit la începutul acestei guvernări, nu este gata pentru principalele proiecte, deși în anul 2005, la finele mandatului guvernării 2001-2005, am lansat această strategie negociată cu Uniunea Europeană și trebuia doar actualizată în acest an.

Probabil că este mai bine să facă cine ce vrea, decât să fie urmărit un program de care să ne ținem cu toții.

Nici contractele cu finanțare de la instituțiile financiare internaționale, BEI, BERD și altele, nu au soartă mai bună.

Din păcate, la aceste contracte România va achita o notă de plată cel puțin dublă, din cauza penalizărilor rezultate din neexecutarea în termen și a întârzierilor de plată, întârzieri care, în cazul clientelei politice, nu se regăsesc.

În cazul contractelor acelorași clienți politici, plățile se fac relativ în termen, ba mai mult, se acceptă schimbarea soluțiilor tehnice inițiale pentru umflarea prețului.

În plus, se alocă fonduri importante pentru întreținerea pe vară a acelor tronsoane de drumuri naționale pe care aceștia au contracte - a se vedea șoseaua Cluj-Oradea sau cele din Moldova, spre exemplu.

Ce să mai vorbim despre modul defectuos în care se realizează lucrările și chiar despre tupeul ministrului Radu Berceanu, colegul nostru, de a-l invita pe premierul Emil Boc să inaugureze centura de ocolire a orașului Gherla, în condițiile în care aceasta este impracticabilă și se execută lucrări de reparații!

Țin să menționez că am trimis o adresă către Inspectoratul de Stat în Construcții, prin care solicit cercetarea modului în care au fost executate lucrările la această centură a orașului Gherla, județul Cluj, și dacă puteau fi recepționate, ținând cont de faptul că șoseaua respectivă era surpată.

Aceeași situație, a lipsei de noi lucrări, se regăsește și în infrastructura feroviară, iar întârzierile tehnice și financiare în acest domeniu le depășesc cu mult pe cele din infrastructura rutieră.

Cât despre măsurile de resuscitare a transportului de călători și marfă pe calea ferată, nu cred că putem spune că s-a întâmplat ceva în acest an, dar, cu siguranță, putem menționa faptul că patrimoniul căii ferate a devenit un business imobiliar, iar CFR Marfă este pregătită cu minuțiozitate de a fi adusă în stare de faliment sau de a fi vândută pe bani mărunți, ca o companie care nu mai prezintă mare lucru pe această piață, deși la finele anului 2004

aceasta era pregătită pentru privatizare și statul român putea încasa peste un miliard de euro.

Norocul nostru, al românilor, că a doua descălecare a domnului Berceanu la minister se va încheia foarte curând, indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale.

Practic, premierul trebuia să-l demită a doua zi după gafa de la Gherla, dar, ca un ardelean sadea, acesta întârzie asupra acestei decizii și așteaptă să vadă cum, în noiembrie, Autostrada Transilvania nu va fi gata între Gilău și Turda.

Mult a fost, puțin a rămas până când transporturile vor scăpa de Radu Berceanu, iar noi și maramureșenii ne vom putea vedea visurile cu ochii, așa cum a precizat domnul ministru când a fost trimis prin Maramureș, în această vară, în excursie, în ceea ce privește, desigur, infrastructura rutieră și feroviară din județ.

Cred că prea multe detalii referitoare la nerealizările din acest domeniu al transporturilor nu are sens să le prezint în acest cadru, dar am dorit să subliniez situația gravă în care se află sectorul de transport din România și incompetența care se regăsește în sistemul ministerului și al companiilor de profil.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică intitulată Despre educație, și nu numai

Are cuvântul domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Despre educație, și nu numai".

De aproape 20 de ani, în România a apărut o practică prin care fiecare săptămână a calendarului este rezervată unor discuții aprinse despre evenimentul național care are loc atunci.

Profitând de ocazie, marile personalități politice își exprimă păreri, propuneri, obiecții cu privire la situația existentă, pentru ca numai după câteva zile acest subiect să fie uitat cu desăvârșire.

Obiectiv vorbind, acesta poate fi un lucru bun, pentru că, uneori, poate chiar și în cel de-al doisprezecelea ceas unele opinii conduc spre ceva constructiv.

În luna septembrie începe școala, prin urmare educația este principalul subiect politic.

Partidele din coaliție au și început discuțiile.

Care dintre ele este autorul legilor educației? Vor fi acestea asumate de Guvernul Boc sau adoptate prin procedură de urgență a Parlamentului în luna octombrie?

Toate acestea sunt propuneri cu iz electoral, aruncate cetățenilor de către o guvernare care pozează interes și profesionalism în exercitarea atribuțiilor oferite de Constituție.

PD-L nu reproșează PSD-ului că pachetul de legi pentru educație realizat de ministrul Andronescu nu ar corespunde cel mai bine nevoilor de reformare a învățământului românesc, ci că nu se pot mândri cu ele Băsescu și comisia sa prezidențială, iar PSD-ul nu este nemulțumit de trecerea legilor peste procesul legislativ, firesc, prin neintrarea în dezbateri parlamentare, ci de faptul că PD-L-ul a furat startul lansării subiectului educației în precampanie electorală.

Astfel, frământările celor două partide din coaliție nu izvorăsc din necesitatea urgentă de a găsi soluții pentru a ține criza economică sub control, ci din căutarea disperată a unui alt subiect de impact pentru a doua zi.

PSD și PD-L nu vorbesc despre faptul că aproape un sfert din școlile din România nu vor fi deschise la 15 septembrie, ci despre care dintre partide a folosit mai ineficient sumele alocate pentru reparații și renovări, nu sunt îngrijorați de adoptarea unor legi cu largi lacune în conținut, ci de cui îi vor fi atribuite meritele pentru aceste legi.

Stimați guvernanți, Dacă tot așteptăm acest pachet de legi pentru educație de doi ani, atunci să avem răbdare și să lăsăm procesul legislativ să se desfășoare corect.

Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a statului român.

Executivul pune în aplicare legile pe care Parlamentul le adoptă.

În calitate de senator ales în Parlamentul României, îmi asum responsabilitatea dată de această funcție legislativă, însă Executivul român, prin ordonanțe simple, de urgență și prin instrumentul de asumare a răspunderii, împiedică Parlamentul să-și îndeplinească rolul.

Mai sunt aproape trei luni până la alegerile prezidențiale, și de aceea fac un apel către colegii mei să nu mai găsim subiecte care să constituie doar paravan pentru scandalul Udrea de exemplu, subiecte care să aducă 2-3 procente unui candidat sau altuia, ci să ne mobilizăm pentru elaborarea unei legi a educației cu adevărat benefică generațiilor viitoare.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Dumitru Oprea (PD-L) - declarație politică cu titlul Finanțarea educației pretimpurii

Dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Valer Marian - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Domnule președinte, Dragi colegi, Voi aborda o temă inexistentă pe tapetul educației neamului, prin declarația cu titlul "Finanțarea educației pretimpurii".

Vreau să atrag atenția, de la început, că în România, în prezent, în anul 2009, există un proiect legislativ care solicită finanțarea pentru servicii de îngrijire a copiilor, și nu de educare a lor, totul să se realizeze prin alte structuri decât cele educaționale.

În anul 1989, cei care aveți copii și nepoți sau doar nepoți acum, copiii fiind într-o altă zonă, vă aduc la cunoștință că erau, totuși, 900 de creșe și peste 90.000 de copii erau în aceste creșe.

În anul 2009, în România sunt peste 200 de creșe și cu doar 11.000 de copii, cu aproape 80.000 de copii mai puțin în creșele din România.

Până în 2013 se preconizează a fi în cadrul acestor servicii de îngrijire - rețineți!, îngrijire a copiilor - cam 65.000 de copii sub 3 ani, ceea ce înseamnă doar 10% din numărul total al copiilor de această vârstă din România.

Pentru ei s-a calculat și un cost: între 800 de lei și 1.000 de lei pe lună.

Între timp, specialiștii din psihopedagogie iau exemplul celor de la Universitatea Harvard și au ajuns la concluzia că o componentă-cheie în formarea tinerilor este cea de la 0 la 5 ani.

De la 0 la 5 ani! Orice investiție făcută dincolo de acești 5 ani, pe planul formării matricei gândirii, este aproape nulă.

În România de astăzi doar 3,3% din copiii de până la 3 ani beneficiază de servicii de îngrijire, și spun încă o dată, nu de educație.

În Danemarca procentul este de 83 și sunt servicii de tip educație.

În schimb, în țara noastră mamele sunt plătite, interesant, pentru a-și crește copiii, a-și îngriji copiii până la 2 sau 3 ani, dacă este cazul, copii cu handicap, și primesc, în schimb, cam aceeași sumă pe care o primesc copiii, 800 de lei.

Nici legea creșelor nu este una care să încurajeze educația pretimpurie, pentru că, așa cum am votat-o și noi, am stabilit că doar dacă este o creșă de stat copiii vor primi bani publici, dacă este o creșă făcută cu efort privat, copiii ce merg acolo nu vor primi nici 5 bani.

Deci banul public merge doar într-o singură zonă.

Apreciem că, dacă s-ar finanța educația pretimpurie, prin extinderea gratuității mulți investitori privați ar degreva statul de efortul unor astfel de investiții, mamele ar putea să-și reia activitatea la câteva luni după naștere, iar sumele ce le reveneau lor să fie realocate copiilor, mai ales că sunt sume aproape egale.

De asemenea, s-ar cuveni ca și copiii mamelor care nu au avut venituri înainte de anul în care au dat naștere odraslei să poată beneficia de un astfel de ajutor, ajutor pentru educație.

În această formă, ar opera egalitatea de șanse a tuturor copiilor din România, s-ar încuraja politica demografică și nu am mai ajunge să ne mirăm de ce în anul 2050 România va avea 14 milioane de locuitori.

Mai propunem, în acest sens, ca sumele alocate de părinți pentru orice formă de educație, inclusiv cea pretimpurie, să fie scutite de impozit.

Este ca și o investiție.

Sumele justificate cu documente de la creșe, grădinițe, până la nivel universitar să poată fi scutite de acest impozit, deduse fiind din veniturile impozabile.

De asemenea, până și în statele occidentale operează taxa diferențiată.

În România toți tinerii plătesc aceeași taxă.

Taxele diferențiate să se determine pe baza veniturilor anuale ale familiei.

Am putea trece astfel la îngrijirea mai multor copii, îndeosebi a celor nou-născuți, prin educația pretimpurie, printr-o curriculă care încă nu există în sistemul educațional românesc.

Cred că prin astfel de măsuri România ar intra în categoria țărilor cu cea mai mare deschidere pentru educație, iar dacă am realiza acest lucru, atunci am putea fi mult mai liniștiți că toți copiii României vor avea un viitor mai bun.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult domnului senator pentru aceste contribuții extrem de interesante și sper ca, în pofida ritualului nostru în care fiecare grup parlamentar propune diverse teme interesante, această propunere merită să fie auzită și dezbătută chiar în Parlament.

Oricât de prescurtată ar fi formula, cred că sunt interesante și, dincolo de proveniență, ideile de acest gen trebuie să fie preluate și dezbătute.

Încă o dată, dacă îmi permiteți, cu ton personal, să spun că prezentarea dumneavoastră a fost foarte interesantă.

 
  Valer Marian (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu După gratii, cu violatorii!

Domnul senator Valer Marian - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu - Grupul parlamentar al PNL.

   

Domnul Valer Marian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea este intitulată "După gratii, cu violatorii!".

Cu o săptămână în urmă, cotidianul "Ziua" a publicat un amplu articol titrat "Ochiul și timpanul lui Băsescu", care dezvăluia, în esență, că, în acest moment, nu mai puțin de șapte Servicii Secrete din România lucrează pentru președintele Traian Băsescu, care și-a plantat oameni loiali în funcțiile-cheie din Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Direcția Generală de Informații a Armatei, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Comunitatea Națională de Informații și Departamentul Securității Naționale.

În aceeași zi, conducerea Partidului Social Democrat a acuzat SPP și STS că fac poliție politică.

Concret, s-a afirmat că în cadrul SPP a fost constituită o secțiune sub comanda generalului Alexandru Burian, adjunctul șefului SPP, care are sarcina să îi urmărească pe liderii locali și centrali ai Partidului Social Democrat.

Totodată, s-a reproșat STS că ar fi implicat în scandalul interceptărilor și scurgerilor de informații din Comisia parlamentară de anchetă a doamnei Elena Udrea, ministrul turismului.

Din păcate, interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice a devenit o practică uzuală a Serviciilor Secrete din România în ultimii ani.

Fostul șef al Serviciului de Informații Externe, Claudiu Săftoiu, a dezvăluit în martie 2007 că SIE deține aparatură de interceptare pe care o folosește pe teritoriul României.

La începutul acestui an a fost eliberat din funcție, pentru practici ilegale de interceptare, șeful serviciului tehnic din cadrul Direcției Generale de Informație și Protecție Internă, Serviciu Secret al Ministerului Administrației și Internelor.

Proliferarea practicilor de interceptare ilegală a convorbirilor telefonice în ultimii ani a fost favorizată de mai multe premise imputabile politicienilor autohtoni.

O premisă o constituie complicitatea unor politicieni care comandă sau acceptă astfel de interceptări.

O altă premisă o constituie pasivitatea clasei politice românești în sancționarea unor astfel de practici ilegale și în reglementarea clară a interceptărilor telefonice printr-o lege din pachetul siguranței naționale.

Sub aspect legislativ, trebuie evidențiat că, de cel puțin trei legislaturi, partidele parlamentare nu au reușit să cadă de comun acord asupra unui pachet de legi cu privire la siguranța națională.

Noul pachet de legi ale siguranței naționale trebuie să definească noțiunile de comunicații și interceptare-ascultare a comunicațiilor, să prevadă expres ce Servicii Secrete pot deține aparatură de interceptareascultare și să se treacă toate Serviciile Secrete sub control parlamentar.

În ceea ce privește controlul, la ora actuală numai SRI și SIE sunt sub control parlamentar, impunându-se ca toate structurile de informații și de securitate, inclusiv SPP, STS și DGIPI, să treacă sub controlul Legislativului.

Proba cea mai elocventă de pasivitate în problema interceptării convorbirilor telefonice o constituie faptul că raportul Comisiei parlamentare de investigare a interceptărilor, constituită după dezvăluirile fostului șef al SIE, Claudiu Săftoiu, și condusă de senatorul Cristian Diaconescu, zace de aproape un an la Parlament, fără a fi analizat și dezbătut de forul suprem.

După doi ani de cercetări în problema interceptărilor, membrii Comisiei parlamentare de investigare a interceptărilor au depus un amplu și documentat raport la Birourile permanente ale celor două Camere, în cursul lunii noiembrie 2008, dar fostul Parlament nu l-a mai analizat, întrucât membrii săi erau preocupați cu campania electorală pentru un nou mandat, iar noul Parlament nu și-a găsit timp să-l analizeze și să-l dezbată în prima sa sesiune legislativă.

Raportul Comisiei parlamentare de investigare a interceptărilor precizează că, deși SRI este deținătorul exclusiv al sistemului național de interceptare a comunicațiilor, nu mai puțin de zece instituții abilitate au prevăzut în legile proprii de organizare și funcționare dispoziții exprese cu privire la posibilitatea de a soluționa autorizații în scopul interceptării și ascultării comunicațiilor.

Raportul prevede expres că legislația actuală permite unui număr de zece instituții să solicite și să obțină punerea sub ascultare, interceptare sau înregistrare a comunicațiilor, precum și că șase dintre aceste instituții au permisiunea să dețină și să folosească mijloace tehnice adecvate.

Stimați colegi, În contextul noilor acuzații privind realizarea unor activități de poliție politică de către anumite Servicii Secrete și din perspectiva asigurării unui climat normal și echitabil pentru candidații angrenați în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, se impune punerea pe ordinea de zi și dezbaterea de urgență de către Parlament a raportului Comisiei parlamentare de investigare a interceptărilor, pentru a se adopta măsurile ce se impun pentru prevenirea și sancționarea interceptărilor ilegale.

Totodată, se impune audierea de urgență a șefilor SPP și STS de către comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului și constituirea, dacă este cazul, a unei comisii parlamentare de anchetare a acuzațiilor ce le sunt aduse.

Trebuie mers până la capăt, stimați colegi!

Vinovații trebuie trimiși după gratii, unde să fie încarcerați împreună cu violatorii, pentru că și ei au violat intimitatea umană.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
  Vasile Nedelcu (PNL) - declarație politică intitulată Românii - între presiunile crizei și haosul guvernării

Domnul senator Vasile Nedelcu - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gheorghe Bîrlea - Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Vasile Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică de astăzi "Românii - între presiunile crizei și haosul guvernării".

Stimați colegi,

Nu am ales întâmplător titlul declarației mele politice de astăzi, fiindcă dacă cineva mi-ar fi spus că România va ajunge, la 20 de ani de la prăbușirea regimului totalitar, la situația stupefiantă cu care ne confruntăm astăzi, adică aceea în care cetățenii ei se află la cheremul unui guvern a cărui singură performanță este aceea de a nu face nimic, l-aș fi contrazis cu toată puterea.

Din păcate însă, în România realitatea depășește cu mult ficțiunea.

Cum altfel am putea caracteriza ceea ce ni se întâmplă de 8 luni încoace?

Domnul Boc ne declara, de pildă, cu ceva timp în urmă, că a făcut în jumătate de an mult mai mult decât premierul Tăriceanu în doi ani.

Ca să faci o astfel de afirmație trebuie să fii cel puțin naiv sau complet lipsit de pragmatism politic.

Dar să vedem cum arată România actualilor guvernanți.

Conform art. 47 alin. (1) din Constituția României, statul este responsabil pentru dezvoltarea economică a țării, lucru care, în momentul de față, rămâne doar un deziderat, aceasta fiind, mai degrabă, consecința unor presiuni externe, puterea legislativă este demonizată și aruncată în derizoriu, justiția este proiectată în haos, iar salariații își mențin locul de muncă sau sunt promovați în funcție de apartenența politică la partidele aflate la putere.

Și pentru că tot a venit vorba despre politic, atrag atenția că politizarea excesivă a administrației locale ar trebui să ne îngrijoreze în cel mai înalt grad.

De ce? Pentru că ea reprezintă principalul factor de blocare a activității, adică, în realitate, de blocare a reformei.

Niciun funcționar din administrația publică, fie că face sau nu parte din conducerea direcțiilor deconcentrate, nu mai este motivat să muncească când asupra lui se exercită presiuni politice.

În optica Guvernului Boc, descentralizare înseamnă, de fapt, politizare, adică ingerință în treburile comunităților locale.

Întrebarea care se pune este: Unde vom ajunge cu astfel de mentalități?

Analizând acțiunile Guvernului PD-L-PSD, în traducere Guvernul Băsescu-Boc, constatăm că principalul său obiectiv pare să aibă în vedere nu găsirea unor soluții pentru diminuarea crizei economice, ci menținerea românilor într-o perpetuă stare de stres.

După încheierea acordului cu FMI, premierul, în deplină consonanță cu șeful statului, nu încetează să-i amenințe ba cu micșorarea salariilor, ba cu concedieri masive ale bugetarilor, apoi anunță că își asumă răspunderea pentru pachete de legi care, dată fiind importanța și impactul covârșitor asupra unor generații de acum înainte, ar fi trebuit supuse unor serioase și aprofundate dezbateri publice și, evident, parlamentare.

A trece prin asumarea răspunderii legi care privesc domenii existențiale, fundamentale, înseamnă nu numai superficialitate, ci chiar o atitudine antinațională.

Legile trebuie făcute pentru cetățeni, nu pentru clientela politică aflată într-un moment sau altul la cârma țării.

A vorbi despre România muribundă unor cetățeni copleșiți de sărăcie, de grija zilei de mâine, de spectrul înfricoșător al concedierilor este - da, nu mă sfiesc să repet - o atitudine antinațională, iar această atitudine îmi aduce aminte de mult hulitul Ceaușescu, care și el și-a înfometat poporul invocând necesitatea plății datoriilor pe care tot el le făcuse.

Nu pot să nu adaug acestei succinte prezentări a celui mai neperformant dintre guvernele postdecembriste și recenta analiză a Agenției de evaluare financiară "Moody's", după estimarea căreia românii vor atinge nivelul cetățenilor din Uniunea Europeană peste vreo 40 de ani, bineînțeles, dacă țările lor vor sta pe loc.

Iată o prognoză care ne arată că românii rămân singurii perdanți ai acestei aventuri în care i-a aruncat Guvenul Boc și în care speranțele de mai bine s-au epuizat.

Semnează Vasile Nedelcu, senator PNL de Călărași.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Bîrlea (PD-L) - declarație politică cu titlul Autonomia pe criterii etnice din perspectiva dreptului internațional

Domnul senator Bîrlea - Grupul parlamentar PD-L, se pregătește domnul senator Șerban Valeca - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Declarația mea politică se intitulează "Autonomia pe criterii etnice din perspectiva dreptului internațional".

Domnule președinte, Distinși senatori, Sfârșitul săptămânii trecute a fost marcat de câteva evenimente cu caracter etnico-politic care au generat ecouri și, fără îndoială, replici în mass-media și din partea unor actori politici, reprezentanți ai societății civile, atât pe plan național, cât și local.

Ne referim, desigur, la Forumul aleșilor locali din Ținutul Secuiesc, organizat de UDMR și Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania la Miercurea-Ciuc.

Declarațiile făcute, punctele de vedere exprimate confirmă, încă o dată, că tema autonomiei teritoriale a ceea ce etnicii maghiari numesc Ținutul Secuiesc rămâne strategică și pentru Uniunea Civic-Maghiară, și pentru UDMR, în interiorul cărora regăsim atitudini mai moderate sau mai radicale.

În principiu, militantismul minoritarului și al minorității pentru drepturi civice, politice, economice este perfect legitim, dar s-a demonstrat că radicalismul etnic, religios, politic, naționalismul demagogic nu sunt profitabile nimănui.

Așadar, din punctul meu de vedere, este necesar să aprofundăm problematica autonomiei pe criterii etnice prin dezbateri temeinice și care să se inspire din realitățile istorice și cotidiene, în respect pentru diferențe și tradiții culturale, pentru echilibru social, egalitate și nediscriminare, valori definitorii pentru statul contemporan democratic.

Distinși colegi, Minoritățile etnice constituie o realitate istorică în aproape toate țările lumii.

Sunt rezultatul nemijlocit al dinamicii și agregării în timp, de secole, cu specificități și finalități diverse, cu structuri și institute menite să le conserve identitatea culturală și etnică.

Se poate vorbi, la scara istoriei, și de drama minoritarului etnic, mai ales pentru cei ce au trăit și trăiesc în țări cu regimuri politice totalitare, subdezvoltate economic sau predispuse la discriminări etnice, politice, culturale sau religioase și în care cultura toleranței și respectul pentru alteritate lipsesc.

Astfel de realități negative produc tensiuni politice și sociale în raport cu instituțiile internaționale și în raport cu care instituțiile internaționale și cele regionale nu sunt indiferente și o serie de instrumente de promovare și control urmăresc reglementarea acestora prin mijloace democratice și pașnice.

În memorandumul și declarația finală a participanților la forumul amintit, autonomia teritorială pe criterii etnice este văzută ca singura soluție prin care pot fi îndeplinite țelurile maghiarilor din Ținutul Secuiesc, după cum afirmă domnul Markó Béla, delimitându-se inclusiv hotare administrative care, se speră, vor deveni o certitudine, apelându-se la indicatori statistici aproximativi.

Este drept că UDMR adoptă tactici de etapă pentru a se delimita formal de radicalismul altor lideri ai maghiarimii din ținuturile amintite, dar finalitatea urmărită rămâne aceeași.

Domnilor senatori, România este, astăzi, țară membră a Uniunii Europene și înțelege să adopte comportamente și atitudini pretinse de această mare familie europeană în raporturile dintre majoritate și minoritate.

De aceea, consider că se impune examinarea critică a conceputului de autonomie pentru a înțelege corect conotațiile juridice de drept internațional, măsura în care acestea se regăsesc și se respectă în dreptul nostru intern.

În acest scop, vom face o scurtă incursiune teoretică în dreptul internațional, sprijinindu-ne pe analiza unor reputați politologi și sociologi, pe instrumentele juridice cu vocație universalistă sau regională care clarifică și reglementează conceptul de autonomie teritorială pe criterii etnice.

Politologul de origine maghiară G.Csurgai - vă cer scuze pentru eventuala eroare de pronunție - consideră: "Nu s-a ajuns la o definiție riguroasă și nici nu există un model de autonomie general valabil și, în ultimă instanță, autonomia nu poate fi fondată pe apartenență etnoculturală."

Flavio Cotti, în calitate de președinte al OSCE, în 1996 spunea: "Putem vorbi de variate forme de autonomie locală, dar limitată și cu măsură.

Prezervarea integrității teritoriale a statelor și dreptul popoarelor de a decide ele însele constituie, în mod indiscutabil, în final, firul conducător."

De asemenea, dreptul internațional contemporan nu prevede existența unui drept general la autonomie sau a unei obligații pentru state de a o acorda.

Se poate vorbi, cel mult, de un "aranjament intern" care să aibă ca temei reglementări juridice ale statului în cauză, norme constituționale, după cum precizează politologul italian G.Malinverni.

Statutele de autonomie ale insulei Aland (Finlanda) și provinciei Trentino- Alto Adige nu sunt pe deplin relevante.

Nu în ultimul rând, autonomia poate fi extinsă, restrânsă sau revocată, dacă pune în pericol suveranitatea statului.

Politologul H.Hannum precizează, la rându-i, că: "Autonomia nu poate să asigure, automat, justiția socială și să soluționeze toate problemele".

Să reținem și faptul că, în poziția ONU, prin prevederile Cartei, accentul se pune pe respectul pentru integritatea statului.

Pe plan european, în Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, elaborată de Comisia Europeană, nu se face nicio referire la conceptul de autonomie, ci, prin articolul 15, se limitează la garantarea dreptului de participare efectivă a persoanelor aparținând minorităților naționale la treburile publice care le privesc.

Carta europeană a autonomiei locale, din 1985, nu face referire la minorități, ci la colectivități locale.

În viziunea acestui instrument de drept internațional, autonomia și descentralizarea sunt fundamentate pe democrație și pluralism.

Cei interesați de autonomie invocă frecvent recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1.201/1993, dar noi insistăm pe ideea că nu conține norme de drept imperativ pentru statele membre.

În ceea ce privește autodeterminarea, titularele unui astfel de drept pot fi popoarele, și nu minoritățile.

Citez: "Toate popoarele au dreptul la autodeterminare.

Ele își asigură în mod liber dezvoltarea economică, socială și culturală." (Art. 1 din Pactul internațional referitor la drepturile civile și politice.)

Prin noțiunea de "popor" se înțelege ansamblul populației dintr-un teritoriu, poporul fiind definit de teritoriul în care trăiește, și nu de originea etnică, dar dreptul la autodeterminare nu are ca efect separarea, secesiunea popoarelor, statelor suverane și independente.

Declarația de la Viena din 1993, art. 22, recunoaște și reafirmă dreptul popoarelor la autodeterminare, deși, potrivit principiului integrității teritoriale și unității politice a statelor, dreptul de separare este exclus.

Politologul H.Hannum sesizează în militantismul autonomiștilor că scopul lor ultim este independența, autonomia fiind doar o etapă.

Mă întreb dacă nu cumva inițiativele și manifestările despre care vorbim se circumscriu unei astfel de strategii.

Continui să opinez că autonomia și descentralizarea, care să permită tuturor cetățenilor, indiferent de etnie, convingeri politice, eliminarea oricăror discriminări și inegalități, în respect pentru drepturile omului, sunt soluții viabile, acoperitoare și conforme cu normele de drept internațional.

Și în România este loc pentru mai bine în ceea ce presupune modernizarea statului de drept, respectul pentru valorile democrației și, implicit, soluții mai generoase pentru minoritățile naționale ca părți ale unei Românii europene.

Excesele în privința rezolvării pe cale etnică a unor astfel de situații, după cum afirmă politologul Eide, pot avea consecințe serioase și tragice, pot genera tensiuni regionale și internaționale, cu efecte destabilizatoare pentru pacea și securitatea internațională.

Reprezint Colegiul nr. 3, Circumscripția electorală nr. 26 - Maramureș, unde trăiesc de secole împreună români, maghiari, ucraineni, germani, romi, evrei, așadar un spațiu al multietnicității, multiculturalismului și pluralismului și un mod de conviețuire și de bune practici, de respect între majoritari și minoritari.

În conviețuirea noastră punem accentul pe ceea ce ne unește, singurul liant care merită cultivat.

Înțeleg, în egală măsură, să mă solidarizez cu oricine este lezat într-un drept al său, indiferent de natura lui, delimitându-mă astfel de cei ce declamă democrația și respectul pentru diferență, dar nu le practică.

Apartenența noastră la civilizația europeană ne obligă la astfel de comportamente și atitudini, iar procesul de integrare europeană urmărește acest tip de finalități, în măsură să atenueze și să marginalizeze rivalitățile istorice, etnice, culturale, politice sau religioase.

Doamnelor și domnilor senatori, Acestea sunt temeiurile de drept internațional și de convingeri personale la care vă invit să reflectăm.

Sunt sigur că, după referendumul desfășurat în anii trecuți, Parlamentul va fi sesizat cu inițiative legislative - dacă nu chiar a fost - în legătură cu autonomia Ținutului Secuiesc.

Ele ar aduce atingere art. 1 din Constituția României, care proclamă România drept "stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil" și, pe cale de consecință, ar fi inadmisibile constituțional, inacceptabile politic și moral, neputând fi supuse dezbaterii parlamentare, dar am convingerea că împreună putem găsi soluțiile bunei conviețuiri, cum am dovedit-o de atâtea ori, respectului pentru diferențe, tradiții, de cultură, de limbă, într-o Europă care are nevoie de toți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator.

 
  Șerban Constantin Valeca (PSD+PC) - declarație politică intitulată Dominația minorităților asupra majorității

În continuare, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Șerban Valeca.

Din partea Grupului parlamentar al PNL se pregătește domnul senator Cornel Popa.

   

Domnul Șerban Constantin Valeca:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Dominația minorităților asupra majorității".

N-am știut că distinsul meu coleg o să aibă o alegație pe aceeași temă, dar mă bucur.

Poporul român este tolerant, probabil că din cauza furtunilor care s-au abătut asupra sa în decursul istoriei - și aici mă refer la multitudinea atacurilor popoarelor migratoare și ale diverselor imperii peste teritoriile ce aparțineau de drept înaintașilor nației române.

Poporul român a acceptat și a recunoscut ca fiind dintre ai săi pe toți cei care făceau parte din naționalitățile conlocuitoare sau din alte etnii.

S-a observat însă, după decembrie 1989, o solicitare crescută a acestor minorități în a obține drepturi peste drepturi, de la inscripții bilingve, la lanțuri de aur groase de un centimetru pe care le poartă la televizor, pe stradă, și până la autonomie și imn.

Doresc să spun că ne-a ajuns, deoarece s-a ajuns la radicalism.

Este de ajuns pentru copiii noștri să vadă pe stradă sau în mass-media numai tipi cu lanțuri groase, care se taie în săbii și se războiesc cu pistoale pe străzile patriei sau tipi care arborează steaguri ale altor țări, care doresc să aibă imn propriu și, eventual, teritoriu rupt din trupul patriei, călcând în picioare Constituția, legile țării și demnitatea poporului român.

Cred că este cazul ca majoritatea să nu mai accepte această dominație a minorităților și etniilor care inundă pe toate canalele audio și vizuale.

Acest lucru se poate începe printr-o acțiune care este reprezentată de prezența tuturor românilor la vot, prezență care ar da peste cap indicatorii statistici înșelători și ar reprezenta adevărata voință a majorității românilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Cornel Popa (PNL) - declarație politică având ca titlu Băsescu dă cu bâta-n Universitate

Domnul senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL.

În continuare, ultimul din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Gheorghe David.

   

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Băsescu dă cu bâta-n Universitate".

Stimați colegi, Luna trecută, la dezbaterile pentru legile educației, președintele Băsescu, vrând, ca de obicei, să se dea în spectacol, a dat cu bâta-n baltă, comparând Universitatea din Oradea cu ceea ce se întâmpla, la acea oră, în Universitatea "Spiru Haret".

Cel care se vrea părintele națiunii generalizează câteva cazuri nefericite și aruncă anatema asupra tuturor celor ce au trecut pragul Universității din Oradea, fie ca profesori, fie ca studenți.

Sunt aici pentru a apăra onoarea acestor sute de profesori, mii de studenți și sute de mii de absolvenți, pentru că acești profesori și-au câștigat reputația prin profesionalism, pentru că acești studenți și absolvenți și-au obținut notele și diplomele prin muncă cinstită și seriozitate.

Universitatea din Oradea este o instituție de învățământ prestigioasă, care pregătește an de an mii de studenți în 53 de domenii, cu 124 de specializări.

Chiar dacă au existat câteva greșeli izolate, cândva, în timp, și chiar dacă au existat câțiva oameni care s-au dedat la ilegalități, trebuie să dovedim înțelepciunea de a nu generaliza aceste cazuri și să-i pedepsim doar pe cei vinovați.

Numai cine nu muncește nu greșește.

Dacă vrem să fim obiectivi și corecți, trebuie să vedem strădaniile făcute de această instituție pentru a progresa și a depăși dificultățile apărute pe parcursul evoluției sale și, de asemenea, avem obligația să observăm importanța sa socială, culturală și economică pentru întreg nord-vestul țării.

Traian Băsescu nu are niciun drept să vorbească astfel despre Universitatea din Oradea.

Funcția de Președinte al României nu te face atoateștiutor și nu îți dă dreptul să faci judecăți de valoare exhaustive.

Un adevărat Președinte al României nu are voie să bată câmpii fără să știe despre ce este vorba în realitate.

Un adevărat președinte al românilor nu-și poate permite să calce în picioare demnitatea a sute de mii de oameni, dar Traian Băsescu are o scuză: el este doar o caricatură de Președinte al României și probabil că asta, în opinia lui, îi dă dreptul să ia totul în derâdere, să batjocorească oamenii după bunul plac și să arunce primul piatra.

Din fericire, clipele sale la Cotroceni sunt numărate.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator.

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca temă imposibilitatea unor cetățeni din județul Timiș, foști lucrători la CAP, de a primi pensie

Domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește ultimul vorbitor, domnul senator Mircea Diaconu, Grupul parlamentar al PNL.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Printr-o declarație scurtă, doresc să semnalez o situație punctuală, care s-ar mai putea regăsi și în alte locuri din România.

"Am muncit ani de zile, unii dintre noi chiar zeci de ani, și nu am primit pensie", afirmă mai mulți cetățeni din comuna Remetea Mare, județul Timiș, localitate care se află la mai puțin de 10 kilometri de municipiul Timișoara.

De fapt, despre ce este vorba?

În urmă cu mai bine de o lună de zile, a venit în audiență la biroul meu senatorial din Timișoara doamna Filip Eugenia, care a cerut, în numele câtorva cetățeni, sprijin pentru rezolvarea problemei pe care o au de mai mulți ani de zile, adică de la desființarea sau lichidarea CAP-ului din comuna lor, când, nu se știe exact cum și de către cine, arhiva cooperativei a ars într-un incendiu, provocat sau neprovocat, are mai puțină importanță.

Cert este că un număr de foști membri ai CAP-ului respectiv au rămas fără documentele care atestă calitatea lor de angajați și numărul de ani de muncă pentru a putea primi pensie.

La sfârșitul săptămânii m-am deplasat în această localitate și, din informațiile aflate, rezultă că la toate demersurile făcute în decursul acestor ani la autoritățile locale și județele răspunsul este același: "Știm că arhiva a ars, problema dumneavoastră însă nu poate fi rezolvată."

Și totuși acești oameni au lucrat la fel ca toți ceilalți care, pe bună dreptate, se bucură de pensie binemeritată în urma muncii lor, însă ei nu au cu ce dovedi acest lucru prin documente scrise.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că trebuie ca, împreună, noi, oamenii politici, să ne aplecăm puțin și asupra unei astfel de situații în care se află acești cetățeni - poate că mai sunt asemenea cazuri în țară -, pentru a găsi o rezolvare cât mai urgentă, astfel încât în timpul pe care îl mai au ei să poată să se bucure de pensie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Mircea Diaconu (PNL) - declarație politică referitoare la cererea-tip prin care senatorii ar trebui să doneze 20% din indemnizație

Domnul senator Mircea Diaconu, Grupul parlamentar al PNL.

   

Domnul Mircea Diaconu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă deranjez din nou pentru simplul motiv că nu pot să mă fac că plouă, dintr-un singur argument: pentru că, într-adevăr, afară plouă.

Despre ce este vorba? Vedeți... (Discuții în sală.)

Firește, e un club în interiorul Parlamentului, proaspăt înființat, un club de discuții parlamentare, bineînțeles.

Asta e situația, va trebui să mă descurc, n-am nicio vină și niciun merit dacă nu izbutesc să le captez atenția.

Trec la subiect.

Vedeți, înainte de 1989, primeam, muncind, tot felul de premii, de diplome naționale, internaționale, cu foarte mare greutate profesională, dar cu niciun plic alături.

Acest obicei de a dubla un premiu, o diplomă cu un plic a intervenit după 1989 și iată-mă în 1990 și nu mai știu cât, când iau primul premiu național cu adevărat și alături un plic.

Eram îmbrăcat în costum, cravată, l-am deschis discret și am văzut de sus în jos cam ce era acolo.

Când mi-a venit rândul la discurs, am spus următorul lucru: "Sunt onorat, fericit, vă mulțumesc foarte mult, dar, pentru că vremurile sunt grele, am hotărât, și declar public, să donez acest premiu unor copii săraci. Și, pentru că primii copii săraci pe care o să-i văd, probabil, când o să ies de aici sunt chiar ai mei, am să donez acest premiu copiilor mei."

Avem o mare problemă și am declarat-o public.

Văzând de sus în jos suma și stabilind că vreau să le iau adidași - eu am doi copii, egal patru picioare -, iar premiul nu ajungea decât la trei adidași, încât am donat în plus, am sponsorizat acel premiu, alături de statul român din 1990 și nu mai știu cât, și am completat acea sumă necesară.

Revin la subiect.

În zilele noastre, primesc o hârtie, pe care ați primit-o toți, probabil, în alb, ca din partea mea - și eu habar n-aveam! -, un fel de cerere-tip către secretarul general al Senatului de a dona - firește, eu, și nu altcineva - 20% din indemnizația mea de senator.

Acum revin și explic.

Din clipa aceea - mă refer la anul 1990 și ceva -, am hotărât să-mi controlez orice donație.

Nu dau niciun ban aiurea, pentru că sunt personajul principal din filmul "Filantropica", nu dau bani la cerșetori niciodată, le iau pâine la copiii cerșetori, dar nu dau bani.

Revenind la cererea în speță, vă spun următorul lucru: o fac cu mare plăcere, și nu 20%, ci 30% cel puțin, dar o fac în felul meu, adică am să mă duc la școala mea din sat și am să fac o cerere, aceeași cerere, dar către directorul școlii mele din sat, să mă lase să sponsorizez un perete, o clasă de zugrăvit din școala aceea, în valoarea respectivă.

O să cer o adeverință și o s-o aduc, într-adevăr, și o s-o depun la secretariatul Senatului.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumim domnului senator.

Ca întotdeauna, o intervenție interesantă și plină de miez.

 
   

Aș dori ca, în finalul acestui prim punct de pe ordinea de zi, să dau citire numelor senatorilor care nu au citit, dar au depus declarații politice astăzi, făcând parte integrantă din stenograma și memoria instituțională a ședinței noastre de astăzi: doamna senator Anca Daniela Boagiu, domnii senatori Sorin Fodoreanu, Tudor Udriștoiu, Ovidiu Marian, Petru Bașa, Traian Constantin Igaș, Dorel Constantin Vasile Borza, Mihai Niță, din partea Grupului parlamentar al PD-L; din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnii senatori Dan Voiculescu, Ion Rotaru, Nicolae Moga; din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius Petre Nicoară.

 
   

Următoarele declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul ședinței:

 
  Anca Daniela Boagiu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Doamna ministru Ecaterina Andronescu, opriți politizarea sistemului educațional românesc! (declarație politică neprezentată în plen)

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Declarația politică este intitulată "Doamna ministru Ecaterina Andronescu, opriți politizarea sistemului educațional românesc!".

Dragi colegi, Vă prezint această declarație politică în calitatea mea de senator al Partidului Democrat Liberal, dar știu că sunt în asentimentul întregului grup al PD-L din Senat și, probabil, și al altor aleși de bună-credință din această instituție.

Spun de bună-credință pentru că obiectul acestei declarații privește un fapt de o însemnătate extraordinară pentru societatea românească în ansamblu și, implicit, pentru toți românii pe care îi reprezentăm în funcția noastră.

Spun de bună-credință și pentru că gravele erori politice și de caracter din activitatea unui ministru al Guvernului României, erori pe care le voi semnala în continuare, ar trebui să trezească în noi toți revoltă și reacții de condamnare.

Este o săptămână grea, dar importantă pentru scena politică românească, o săptămână în care Parlamentul va decide dacă face echipă cu Guvernul Boc și președintele Băsescu în acțiunile acestora de reformare a statului român, o reformă profundă care cuprinde paliere întregi ale instituțiilor românești, astfel încât modernizarea reală a țării să nu mai întârzie încă 20 de ani.

Din acest complex de reforme, poate cea mai importantă pentru viitorul României este reforma educației, așa cum este ea desenată în Proiectul legii educației naționale, pentru care Guvernul a anunțat deja angajarea răspunderii.

Vorbim despre schimbarea radicală a unui sistem care nu a ținut pasul cu timpurile, care s-a cufundat în mediocritate și irelevanță în ultimii 20 de ani.

Vorbim despre un nou sistem, așa cum a fost el descris pentru prima dată în Pactul național pentru educație, proiectul fundamental, proiectul de cotitură în jurul căruia vor fi circumscrise toate modificările legislative din învățământ de acum încolo.

Doamnelor și domnilor, Pactul național pentru educație, conceput de comisia prezidențială condusă de profesorul Mircea Miclea, a fost semnat de toate partidele parlamentare și de 22 de organizații ale societății civile, inclusiv sindicate, pe 5 martie 2008.

După un an și jumătate, avem în sfârșit șansa de a operaționaliza un sistem cu care toți cei de aici am fost de acord.

Nu știu câți au semnat doar de conjunctură, speriați, probabil, de reacția populației, care își dorește cu adevărat această reformă, știu însă că actualul ministru al educației, cercetării și inovării, doamna Ecaterina Andronescu, a preferat și preferă să rămână în umbra și obediența protectorului său politic, Marian Vanghelie, cel care a garantat pentru alegerea sa ca senator al României în sectorul 5 al Capitalei.

Cum altfel am putea explica baletul și duplicitatea profesate de doamna ministru în exercitarea mandatului său în Guvern?

Cum altfel am putea justifica abnegația cu care doamna ministru înțelege să execute ordinele baronilor PSD, prin care s-a ajuns la o situație cel puțin la fel de proastă ca cea din perioada 2001-2004 în ceea ce înseamnă politizarea învățământului?

Una dintre cele mai importante modificări aduse de noua Lege a educației naționale, asumată de Guvern și mai puțin de doamna Andronescu, este depolitizarea învățământului.

Cu alte cuvinte, niciun director de școală sau de altă instituție de învățământ nu va mai putea fi membru de partid, niciun partid politic din România nu va mai putea profita de instituțiile de învățământ pentru a-și face campanie electorală sau pentru a colecta pe căi mai puțin ortodoxe voturi.

Se va pune astfel capăt experiențelor triste din perioada 2001-2004, tot în mandatul doamnei Andronescu, când școala ajunsese o anexă a partidului de guvernământ.

Curios este însă că doamna ministru Andronescu nu a reușit să se adapteze vremurilor, conservându-și aceleași metehne și carențe.

Rezultatul? Politizarea sau pesedizarea, pe furiș, a sistemului educațional românesc.

Faptele? Orice senator din această sală poate da exemple din colegiul său despre numirea unor directori de școli membri sau apropiați ai PSD în locul unor profesioniști cu singurul defect că nu sprijineau partidul doamnei ministru.

Maniera? Proprie vremurilor socialismului științific: în timp ce majoritatea românilor era în vacanțe și concedii, supușii doamnei Andronescu au pus la cale o masivă operațiune de pesedizare a învățământului, cu scopul deturnării voturilor în perspectiva campaniei prezidențiale din noiembrie.

Principalii perdanți? Copiii, părinții și calitatea actului de educație, aspecte total irelevante pentru doamna ministru Andronescu, în zelul său de a executa ordinele lui Marian Vanghelie sau ale altor baroni PSD.

Tot la capitolul manieră putem adăuga și presiunea, șantajul și amenințările, metode aduse la culme în perioada guvernării Năstase și scoase acum de la naftalină de fostul și actualul ministru al educației.

Doamnelor și domnilor, Politizarea sistemului de învățământ românesc este vizibilă și în modul în care doamna ministru Andronescu a înțeles să aloce, pe criterii politice, fondurile prevăzute în buget, fonduri obținute de mulți dintre dumneavoastră prin amendamentele făcute și acceptate la Legea bugetului de stat.

Așa vom ajunge ca și în acest an, la începutul anului școlar, să fim martorii dezastrului și paraginii în care se găsesc foarte multe școli din România.

Este inacceptabil ca în România anului 2009, la 20 de ani de la revoluția anticomunistă, aceleași metode prăfuite să fie folosite de o doamnă ministru iresponsabilă.

Este inacceptabil ca elevii să pătimească doar pentru că școala lor se află într-un oraș, într-o comună sau într-un sector al Capitalei cu primar de o altă culoare politică decât PSD.

Dragi colegi, Această declarație politică se vrea un gest de revoltă, dar și un apel la solidarizare împotriva unui comportament politic care ar trebui să nu ne facă cinste nouă, aleșii cetățenilor României, indiferent de culoarea noastră politică.

Este strigător la cer ca, într-un moment crucial pentru reforma învățământului, un ministru al educației să aplice standardele exact contrare celor promovate într-o lege pe care, teoretic, dumneaei a inițiat-o.

Astfel de comportamente duplicitare trebuie condamnate.

Numai așa vom reuși să schimbăm, în sfârșit, ceva în bine în România.

În concluzie, îi transmit doamnei Andronescu, momentan ministru, dar mai apoi colegă a noastră în Senat, următorul apel: "Opriți politizarea sistemului educațional românesc!

Copiii trebuie să aibă prioritate, și nu protectorii dumneavoastră politici!"

Vă mulțumesc.

  Sorin Fodoreanu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Promovarea statului de drept și social a fost sau nu a fost o prioritate în România de după 1990? (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Sorin Fodoreanu:

Declarația politică se intitulează "Promovarea statului de drept și social a fost sau nu a fost o prioritate în România de după 1990?".

Din anul 1990 și până în prezent, clasa politică românească, indiferent de culoare politică sau de poziționare la un moment dat, în opoziție sau la putere, în programele politice și de guvernare a avut, de fiecare dată, teza promovării statului de drept și social ca teză de bază a acestor programe.

Ce rezultate s-au obținut în această direcție în cei 20 de ani se poate vedea de către fiecare dintre noi, cetățenii acestei țări.

Deoarece, referitor la aceste rezultate, percepția mea este foarte confuză, cu permisiunea dumneavoastră, a colegilor mei din Senatul României, voi încerca să-mi amintesc câteva dintre principiile de bază care susțin implementarea acestui deziderat în politica aplicată, atât al celor care guvernează, cât și al celor care sunt în opoziție.

Acest tip de stat are la bază principiul comunității sociale.

Statul de drept și statul social se completează reciproc.

În aceste condiții, sistemul nostru social garantează pentru individ, în situațiile de risc fundamentale ale vieții sale, asigurarea acoperirii trebuințelor fundamentale și condițiilorcadru ale unei existențe umane demne.

Măsurile preventive ale statului social nu trebuie să degenereze nici în asumarea de către stat a unei atitudini de tutelă, și nici în împiedicarea capacității individuale de performanță și a angajării solidare.

Sensul condiției statului social constă în faptul că asigură, subsidiar, premisele pentru organizarea traiului în răspundere proprie.

Dreptatea socială trebuie să se manifeste în special față de cei slabi.

Ea obligă statul la compensare socială.

Cerințele legate de statul social sunt o sarcină permanentă de concretizare pentru legiuitor.

Această teză consacră faptul că sporirea prestigiului și autorității instituțiilor statului de drept se realizează prin:

a) respectarea principiului separației puterilor în stat atât în ceea ce privește independența puterilor legislativă, executivă și judecătorească, cât și în ceea ce privește controlul reciproc al acestora;

b) descentralizarea serviciilor publice și sporirea autonomiei administrației publice locale;

c) întărirea parteneriatului autorități publice - societate civilă - sector privat, precum și exercitarea controlului civic asupra actului politic decizional;

d) exercitarea actului de autoritate în scopul creșterii siguranței cetățeanului și familiei;

e) conducerea politică - influențarea creativă a politicii generale se realizează prin preluarea, analizarea și introducerea în desfășurarea vieții sociale și statale a dorințelor, necesităților, intereselor și temerilor cetățenilor;

f) atribuțiile partidelor - partidele politice poartă o răspundere deosebită pentru societate și stat.

Ele sunt elemente de neînlocuit ale oricărei democrații parlamentare:

ele preiau preocupări sociale și probleme politice, contribuie la formarea voinței politice și aduc rezultatele în interiorul Parlamentului;

g) asigurarea veridicității democrației de partid - partidele sunt mediatorii politici dintre stat și societate.

Politica acestora transferă voința politică a cetățenilor în acțiune statală.

Pentru aceasta este nevoie de încredere continuă și de competență înaltă.

Încrederea și competența partidelor sunt supuse verificării critice de către cetățeni.

Partidele și parlamentarii, sau reprezentanții acestora, trebuie să se supună verificării de către cetățeni.

Partidele au sarcina să folosească puterea acordată lor prin alegeri pentru formarea statului și a societății în funcție de programul lor electoral, de valorile prezentate.

Partidele și politicienii trebuie să respecte în acest demers legile și stilul politic;

h) democrația noastră parlamentară are nevoie de partide politice moderne, maleabile față de cerințele societății.

Modelarea și modernizarea partidelor politice este o sarcină permanentă atât a conducerii și a membrilor partidelor, cât și a tuturor cetățenilor interesați să aibă șanse reale de a duce o viață sigură și normală;

i) Constituția - Legea fundamentală.

Baza conviețuirii și colaborării dintre cetățeni este Constituția.

Ea trebuie să fie respectată cu sfințenie de către toți cetățenii.

Apărarea Constituției este o componentă importantă a securității interne;

j) libertatea și diversitatea informațiilor - libertatea și diversitatea posibilităților de informare constituie premisa esențială pentru formarea liberă a opiniilor și a voinței de acțiune;

k) Armata apără România și pe aliații săi, slujește pacea și securitatea internațională, în acord cu Carta Națiunilor Unite și documentele NATO;

l) siguranța națională (internele, Serviciile Secrete etc.) - întărirea ordinii publice și creșterea siguranței cetățeanului prin:

  • garantarea respectării stricte a drepturilor și libertăților cetățenești de către reprezentanții Poliției și Jandarmeriei;
  • realizarea unei reale descentralizări și demilitarizări a structurilor de poliție din teritoriu și trecerea acestora în subordinea administrațiilor locale;
  • controlarea strictă a frontierelor țării și ridicarea standardului de reacție la provocări negative cum sunt:
  • traficul de persoane, droguri etc.;
  • înființarea în fiecare județ a serviciului de urgență ca serviciu deconcentrat;
  • stabilirea și finanțarea standardului minim de calitate pentru serviciul de urgență;
  • formarea echipelor permanente de intervenție, care vor opera inclusiv pentru dezastre;
  • asigurarea cooperării eficiente cu serviciul medical de salvare etc.;

m) justiția - îmbunătățirea actului de justiție prin:

  • recâștigarea încrederii cetățeanului în actul de justiție și aplicarea fermă a principiului constituțional "nimeni nu este mai presus de lege";
  • garantarea independenței justiției față de influențele și imixtiunile politicului;
  • înființarea instituției judecătorului de instrucție, care să exercite prerogativele legate de emiterea mandatelor de arestare și de percheziție;
  • înființarea de instanțe specializate pentru soluționarea proceselor cu minori, precum și a proceselor fiscale, comerciale, administrative și de muncă;
  • înființarea instituției mediatorului pentru soluționarea unor categorii de conflicte, în vederea decongestionării rolului instanțelor judecătorești;
  • creșterea eficienței serviciilor de probațiune judiciară și reintegrare socială a infractorilor;
  • eliminarea recomandării ministrului justiției din procesul numirii în funcție a judecătorilor;
  • repartizarea transparentă a dosarelor spre judecare către magistrați, în vederea eliminării corupției și a posibilității de influențare a actului de justiție;
  • scurtarea termenelor de judecată, accelerarea procedurii de punere în executare a hotărârilor judecătorești și înregistrarea pe bandă magnetică a procedurii desfășurate în sala de judecată;
  • garantarea liberului acces la justiție prin asigurarea gratuită a asistenței juridice pentru persoanele cu venituri reduse, pentru a împiedica transformarea justiției într-un serviciu de lux;
  • recorelarea numărului de instanțe și parchete, precum și a numărului de magistrați cu sarcinile reale ale sistemului judiciar;
  • informatizarea justiției și debirocratizarea serviciilor auxiliare;
  • creșterea eficienței și credibilității instituției Avocatului Poporului, ca apărător al drepturilor și libertăților cetățenilor în raport cu autoritățile publice etc.;

n) prevenirea și diminuarea corupției prin:

  • reducerea intervenției statului în economie, piața liberă fiind instrumentul cel mai eficace de luptă împotriva corupției;
  • modificarea legislației privind controlul averilor și conflictul de interese al aleșilor locali, al parlamentarilor și al magistraților, în vederea asigurării primatului interesului public asupra interesului privat;
  • asigurarea transparenței deciziei în viața publică;
  • perfecționarea legii accesului la informații de interes public și aplicarea strictă a acesteia;
  • elaborarea și implementarea codurilor deontologice pentru magistrați, polițiști, funcționari vamali, funcționari publici și alte categorii de funcționari;
  • depolitizarea și asigurarea independenței funcționale a Curții de Conturi, Gărzii Financiare și a altor structuri cu atribuții de verificare și control;
  • majorarea pedepselor pentru infracțiunile de dare și luare de mită, trafic de influență, primire de foloase necuvenite;

o) combaterea violenței și radicalismului - statul modern a fost creat și pentru a fi un instrument împotriva violenței în societate și pentru asigurarea păcii interne.

Din acest motiv, statul are nevoie de un monopol al folosirii forței, nimeni, în afara acestuia, să nu folosească forța, iar acesta o poate face numai cu acordul cetățenilor săi și cu scopul de protejare a acestora împotriva forței celor care încalcă legea și tulbură pacea.

Forța trebuie să fie întotdeauna legitimată, limitată și determinată legal.

În acest fel, aceasta se deosebește de lipsa de responsabilitate a forței private, extremiste sau teroriste, care își propune să intimideze pe alții și să-și impună obiectivele cu forța.

Monopolul forței în democrație este defensiv, acesta folosește apărării ordinii, libertății și democrației;

p) Parlamentul - așezarea Parlamentului în centrul construcției instituționale și eliminarea exceselor din domeniul legislativ ale puterii executive.

În același timp, Parlamentul trebuie să exercite un control efectiv asupra autorităților autonome pentru scoaterea acestora de sub presiunile de natură politică.

Este necesară transformarea mandatelor imperative ale parlamentarilor, prin care parlamentarul este obligat să respecte anumite imperative, în mandate electorale libere, prin care parlamentarul acționează și votează după cum îi dictează conștiința, bineînțeles, în cadrul programului formațiunii politice pe care l-a agreat odată cu intrarea în campania electorală, astfel încât aceștia să devină permanent răspunzători de acțiunile lor numai în fața celor care i-au ales;

q) responsabilitate personală prin democrația parlamentară - democrația reprezentativă obligă la deschidere și transparență în procedurile parlamentare.

Alegerea directă a parlamentarilor și consilierilor locali într-o legislație, alegerile parlamentare și locale foarte legate de personalitatea celor aleși și dreptul la referendum la nivel local și național constituie o posibilitate esențială de participare democratică a cetățenilor la viața comunității.

Democrația este o ofertă deschisă către toți cetățenii să participe activ la politică.

Democrația este, în aceeași măsură, libertatea de a face politică, cât și libertatea politicii.

Această libertate nu poate fi împlinită decât în democrație, pentru că aceasta protejează cetățenii care nu pot sau nu vor să participe continuu la realizarea opiniei politice, de dominanța activiștilor.

Reprezentarea intereselor individuale ale unor cetățeni, așa cum se exprimă aceasta în nenumărate inițiative cetățenești, este un angajament constituțional bine-venit.

Democrația interesului individual este însă opusul acțiunii statului de drept în favoarea binelui public.

Prea mulți cetățeni întreabă numai de foloasele de pe urma statului și instituțiilor sociale pentru ei personal, fără a aduce voluntar o contribuție la funcționarea statului democratic.

Tendința de individualizare și împlinire personală, scepticismul față de organizații și față de legarea de comunități, orientarea spre timpul liber și gândirea în folosul personal, toate din societatea noastră, duc la scăderea angajamentului personal pentru politică în democrație;

r) Guvernul trebuie să fie organismul executiv central care să funcționeze în baza principiului subsidiarității și a principalelor atribuții ale statului.

Este utilă o structură organizatorică redusă a Guvernului, eficientă, flexibilă și, totodată, capabilă de o colaborare directă și fără echivoc cu toate structurile administrației publice locale.

Politica de guvernare va fi subordonată în totalitate interesului național general, creând, în același timp, cadrul general pentru împlinirea interesului persoanei;

s) sistemul administrativ - întărirea capacității administrative prin:

  • evaluarea și redefinirea obiectivelor și funcțiilor autorităților publice centrale și locale în acord cu principiul subsidiarității;
  • corelarea numărului funcționarilor publici cu necesitățile reale ale serviciilor publice;
  • revizuirea legislației privind statutul funcționarului public;
  • revizuirea și adoptarea legislației privind codurile de etică pentru funcționarii publici;
  • redimensionarea numărului ministerelor și agențiilor guvernamentale în funcție de obiectivele actului de guvernare și de resursele financiare disponibile;
  • delimitarea clară de responsabilități între autoritățile publice centrale și cele locale, limitarea serviciilor deconcentrate;
  • reevaluarea și simplificarea procedurilor administrative interne;
  • monitorizarea și evaluarea politicilor publice;
  • transferul de autoritate asupra serviciilor publice către autoritățile locale, în corelare cu resursele financiare;
  • stabilirea responsabilităților prefectului, consiliului județean, consiliului local, primarului și delimitarea clară a competențelor acestora;
  • crearea și aplicarea unui sistem de evaluare a performanțelor în administrația publică;
  • liberalizarea serviciilor publice locale;
  • elaborarea unei grile de buget pentru consiliile județene care să împiedice folosirea discreționară a resurselor bugetare;
  • diminuarea birocrației din cadrul administrației publice și apropierea actului administrativ de cetățean;
  • sprijinirea, prin acțiuni de consultanță și promovare, a operațiunilor consiliilor locale pe piețele financiare;
  • generalizarea sistemul IT în administrația publică etc.

În loc de concluzii:

Dacă fiecare dintre noi ar încerca să dea note - folosind numai criterii de conștiință - de la 1 la 10 la modul în care clasa politică românească a reușit să implementeze aceste deziderate ale promovării statului de drept și social în România, media acestor note ar putea depăși cu mult valoarea absolută a numărului de ani ai unui mandat parlamentar?

  Tudor Udriștoiu (PD-L) - declarație politică intitulată Birocrația dăunează grav sănătății (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Tudor Udriștoiu:

Declarația politică este intitulată "Birocrația dăunează grav sănătății".

Discutam într-o declarație anterioară despre "Health Consumer Index" - Bruxelles, o analiză anuală a situației serviciilor de sănătate din țările Comunității Europene efectuată de organisme independente demne de încredere.

În clasamentul pe 2008, România a ocupat locul 26, cu 488 de puncte, din maximum 1.000 și minimum 333 posibile.

Printr-o translație aritmetică în notarea utilizată în școli, de la 1 la 10, rezultă că am obținut nota 2,4.

Datorită reformei și progreselor realizate, "am crescut" la locul 26, de la locul 25, ocupat în anul anterior.

La această situație de repetenție trebuie să adăugăm ultimul loc în Europa la prevalența TBC, situația deceselor materne și alți indicatori care ne situează la marginea Europei.

Precizez că această situație nu poate fi ameliorată numai prin serviciile de sănătate, ci prin eforturile întregii societăți.

Doamnelor și domnilor, Principiul de bază al unui sistem de servicii de sănătate constă în poziționarea centrală a pacientului cu nevoile sale și libera sa alegere.

În România, suveranul absolut al serviciilor de sănătate este HÂRTIA, concretizată, în primul rând, prin FORMULARE, în continuă creștere, din ce în ce mai complicate, în cât mai multe exemplare și cu cât mai multe semnături: bilete de trimitere, concedii medicale, rețete de diverse culori, raportări diverse și altele.

Toate acestea sunt tipărite și distribuite centralizat, contra cost, dar și schimbate la diverse intervale de timp.

La "formulare" se adaugă două manifestări-cheie ale suveranului "hârtie", care îl agresează pe pacient: ADEVERINȚA și COPIA.

În sfârșit, dacă toate manifestările suveranului sunt satisfăcute, intervine cenzura exigentă a softului.

De exemplu, pacientul nu poate primi două rețete în aceeași lună, indiferent de problema lui de sănătate.

Replica "nu se poate, nu acceptă calculatorul" a intrat în cotidian.

Într-un cuvânt, ne aflăm în situația în care pacientul nu se regăsește nici măcar pe aproape de centrul sistemului, ci a devenit o victimă strivită de suveranul "hârtie", încoronat de o birocrație aberantă.

Medicii de familie pot demonstra oricând și oricui faptul că sunt obligați să consume mai mult timp cu birocrația, hârtiile aferente pacientului, decât cu examinarea acestuia, stabilirea măsurilor necesare sau a planului terapeutic, ca să nu mai vorbim de consiliere.

Mai mult, partea birocratică, formulare și consum de timp, nu este decontată de Casa de Asigurări, ceea ce înseamnă că este plătită din timpul și sănătatea pacientului.

Permiteți-mi să vă redau un scenariu care tinde să devină obișnuit:

Pacientul se adresează medicului de familie, înarmat cu adeverință și/sau copie, obținute cu prețul altor drumuri și așteptări, și obține un bilet de trimitere - mai multe exemplare, dacă există - către medicul de specialitate.

După coada sau programarea de rigoare și consultația de specialitate, primește exemplarele complicate ale rețetei și aleargă la farmacie unde are mai multe variante: nu se găsesc medicamentele de pe rețetă - frecvent, din cauza întârzierilor în decontare -, se găsește numai o parte din medicamentele prescrise sau se găsesc toate medicamentele prescrise - cazul fericit, mai rar.

În consecință, aleargă la alte farmacii, unde are aceleași variante.

Dacă revine la medic pentru o nouă rețetă sau pentru a completa prescripția, a doua variantă nu se poate, pentru că se lovește de cenzura calculatorului - o singură rețetă pe lună!

Soluția obișnuită, de altfel firească pentru pacient, este prezentarea la serviciile de urgență.

Aglomerarea acestora scade calitatea actului medical, iar adoptarea soluției acoperitoare - internarea în spital - produce aglomerație, cu o nouă scădere a calității și cu încărcarea nejustificată a costurilor.

Stimați colegi, Vă cer scuze dacă v-am plictisit, dar vă rog să vă gândiți la cei care trăiesc aceste realități.

Subfinanțarea serviciilor de sănătate este arhicunoscută, dar, în condițiile actuale, chiar o finanțare decentă nu poate produce rezultatele așteptate.

Vă propun ca, cel puțin pentru acest domeniu, să înlocuim sintagma "reformă" - uzată și căzută în derizoriu - cu "normalizarea serviciilor de sănătate", dar să și procedăm în consecință.

Voi reveni cu alte situații anormale din domeniu.

Vă mulțumesc.

  Ovidiu Marian (PD-L) - declarație politică având ca titlu Trivialitatea - cuvântul de ordine al mogulilor din presa românească (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Ovidiu Marian:

Declarația politică se intitulează "Trivialitatea - cuvântul de ordine al mogulilor din presa românească".

Iată că ceea ce știam cu toții a fost confirmat zilele trecute de un studiu al unui prestigios institut de consultanță politică, "Oxford Analytica" OXAN, studiu care arată că presa din România nu mai joacă un rol pozitiv în formarea opiniilor politice.

Conform specialiștilor OXAN, trusturile media controlate de Vântu, Patriciu și Dan Voiculescu și-au coordonat, în 2009, atacurile împotriva președintelui Traian Băsescu.

S-a ajuns până acolo încât știrea legată de un accident de muncă de pe unul din șantierele din București să fie asociată cu Președintele României ca principal vinovat pentru cele întâmplate.

Potrivit acestei analize:

Strategia televiziunilor lui Vântu și Voiculescu este să reducă interesul publicului pentru politică.

Ca urmare, această strategie a avut efect la alegerile parlamentare din 2008, când mai puțin de 40% din electorat s-a prezentat la urne.

Aceeași strategie, dar mult mai exacerbată, se utilizează în prezent pentru discreditarea lui Traian Băsescu și a familiei sale, și asta pentru că alegerile pentru președinția României se apropie, iar președintele în funcție rămâne, spre disperarea acestora, în topul preferințelor electoratului.

Această politică de defăimare prin mijloace mincinoase și tendențioase, atacurile la familia președintelui Băsescu, duse susținut și cu înverșunare în prime time la televiziunile lui Vântu și Voiculescu, ar putea determina o decizie a șefului statului de a amâna anunțarea candidaturii sale pentru un al doilea mandat la președinție.

Băsescu este - citez din studiul OXAN - "sub tirul media", iar popularitatea sa ridicată, reflectată în sondaje, a rămas la cote ridicate, spre disperarea mogulilor din presa românească.

Din conținutul studiului rezultă că Vântu a avut două întâlniri, "bine mediatizate", cu rivalul lui Băsescu, Mircea Geoană, și se bănuiește că trustul "Realitatea - Cațavencu" îl susține pe liderul PSD.

"Oxford Analytica" amintește și faptul că proprietarul televiziunilor "Antena", Dan Voiculescu, "un politician cu un background în comerțul exterior în era comunistă", este aliat cu PSD de peste un deceniu.

Nici asta nu este o noutate pentru alegătorul român care știe foarte bine cine este Felix Motanul.

OXAN este extrem de critic la adresa presei din România, "care pare a fi o extensie a intereselor de afaceri", și din cauza concentrării proprietății în mâinile câtorva personaje bogate s-a ajuns la schimbări dramatice în ceea ce privește următoarele:

  • jurnalismul de investigație a fost îngropat și înlocuit cu intoxicări de presă;
  • conținutul trivial sau senzaționalist ocupă primele pagini ale presei controlate de moguli;
  • mulți ziariști cu o gândire independentă au fost destituiți sau forțați să se plieze pe noua linie editorială, ceea ce înseamnă, de fapt, împroșcarea cu noroi a clasei politice, în general, și a lui Traian Băsescu, în special;
  • aceeași presă de tip Voiculescu - Patriciu - Vântu nu mai este de mult un loc unde se discută serios viitoarele opțiuni politice, este o presă hotărâtă să învenineze competiția prezidențială care urmează să se desfășoare în această toamnă.
  Petru Bașa (PD-L) - declarație politică cu titlul Soarta învățământului românesc încotro? (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Petru Bașa:

Declarația politică este intitulată "Soarta învățământului românesc încotro?".

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Luna septembrie înseamnă nu doar începutul unei noi sesiuni parlamentare, ci și începutul unui nou an școlar.

Cu ani în urmă, și pentru noi luna septembrie însemna începutul unui nou an școlar, dar parcă noi mergeam la școală, în prima zi, cu bucurie în suflet, cu dorința de a începe o nouă etapă de educare.

Din păcate, acum, în prima zi de școală întâlnim în curțile unităților de învățământ chipuri triste atât în rândul dascălilor, cât și al elevilor și doar în cazuri fericite întâlnim chipuri indiferente.

Interesul pentru școală începe să se piardă tot mai mult și nu e de mirare, ținând cont de starea în care se află învățământul românesc de ani de zile.

Fiecare caută vinovați pentru acest lucru.

Profesorii acuză sistemul, dar uită că, în primul rând, sistemul este format din profesori și că lor le revine, de dragul generațiilor următoare, datoria să îl reformeze.

Dascălii de altă dată, cu o vocație deosebită spre educație, a căror imagine este păstrată ca un tribut pentru ceea ce au realizat de către generațiile de învățăcei, au cam dispărut.

Din păcate, pe scara valorică, locul satisfacției profesionale a fost luat de satisfacția materială, iar aceasta se perimează foarte repede, indiferent de cuantumul câștigului material realizat.

Locul ei a fost luat de insatisfacție.

Este logic să fie așa, în condițiile în care, în special în plan material, "cel mai mare dușman al binelui este dorința de mai bine".

Dar toate acestea au dus la decăderea gradului de performanță în învățământul românesc.

Rezultatele acestei situații le resimțim și le vom resimți ca națiune și în viitor, și aceasta întrucât educația reprezintă un domeniu strategic pentru dezvoltarea oricărei țări.

Nu poți clădi o carieră extrem de înaltă pe diplome prefabricate, pentru că se va nărui la prima mișcare dictată de legile mecanicii și sub ruinele ei vor fi îngropate multe speranțe.

Trist este faptul că sistemul de învățământ românesc este prea conservator, reticent la schimbare și a fost supradimensionat până acum. Și spun supradimensionat pentru că nu este normal ca numărul de elevi să scadă, iar cel al cadrelor didactice să crească.

Nu este normal ca unele cadre didactice care au fost incluse în sistem să fi urmat stagii de pregătire cu examene tip grilă de multe ori mai facile decât un examen pentru carnetul de șofer.

Întregul sistem, pornind de la profesori, părinți și terminând cu clasa politică, se poate considera vinovat pentru tolerarea acestor situații.

Cu toții trebuie să fim drastici în ceea ce privește pretențiile de asigurare a calității și performanței în învățământul românesc.

Societatea privată ne arată că performanța trebuie răsplătită, întrucât ea este cea aducătoare de profit, indiferent de ce natură este acesta.

Codurile pe educație, Legea educației naționale sunt importante, dar ele reprezintă doar scheletul, liniile directoare după care ar trebui să se reformeze învățământul românesc, nu și reformarea în sine a acestuia.

Reforma va depinde tot de fiecare cadru didactic în parte și, indirect, de pretențiile societății civile în ceea ce privește pregătirea tinerei generații.

Legile sunt instrumente prin care anumite probleme sunt rezolvate, dar trebuie să existe și interes pentru rezolvarea lor.

Cu toții trebuie să ne aducem aportul pentru ca învățământul românesc să înceteze a mai fi unul mediocru, pentru ca universitățile românești să se încadreze, în viitor, criteriilor "Shanghai", pentru a intra în topul celor 500 de universități performante din lume.

În altă ordine de idei, accentul va trebui pus pe pregătirea elevilor în corelare cu cerințele pieței.

În momentul de față există foarte multe instituții de învățământ superior, iar problema cea mai mare este că specializările existente la aceste universități sunt în neconcordanță cu carierele profesionale din mediul social și economic românesc.

Acesta este unul dintre motivele pentru care suntem în fața unui sistem care creează șomeri pe bandă rulantă.

Pentru a renunța la pompierism măcar în educație, ar trebui ca specializările să fie oferite în baza unor studii de piață, pentru ca întreg efortul să aibă și un efect final.

Astăzi se pare că și sintagma "ai carte, ai parte" s-a perimat.

De noi toți depinde ridicarea ei pe același loc pe care se găsea în eșichierul vieții sociale românești în urmă cu mulți ani.

Vorbeam despre apariția unui număr mare de universități.

Apariția acestora nu numai că nu a adus un plus de cunoaștere în cercetarea științifică, dar a contribuit la fragmentarea excesivă a bugetului național, împiedicând într-o măsură importantă chiar marile centre universitare să continue cercetările.

Așa se explică faptul că institute de cercetare de la București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, altădată recunoscute pentru rezultatele lor științifice, și-au închis porțile, s-au vândut sau sunt în pragul falimentului.

Unii dintre dumneavoastră o să spuneți că cercetarea este legată intrinsec de evoluția și performanțele economiei, dar universitățile din alte țări europene sau chiar din America nu au fost nevoite să își închidă centrele de cercetare, acestea fiind finanțate de mari companii.

Din păcate, România a fost folosită mai mult pentru mâna de lucru ieftină.

Acesta este și motivul pentru care nu ne putem mândri cu institute de cercetare finanțate de companiile multinaționale și ale căror rezultate să folosească avantajului comparativ al economiei românești în competiția de pe piața europeană și mondială.

În aceste condiții, este imperios necesară o analiză lucidă a mediilor - economice sau nu - românești și europene în care vor opera mulți din tinerii români: este necesar a se cunoaște domeniile în care România are avantaj comparativ.

În al doilea rând, este imperios necesar să se coreleze învățământul universitar cu carierele europene pentru a se evita alocarea de fonduri unor specializări care nu se mai găsesc pe piață.

Noua Lege a educației naționale își propune să modernizeze sistemul de educație și să-l racordeze atât la dinamica societății românești, cât și la realitățile europene și globale, dar, ca și în viață, important este nu ceea îți propui, ci ceea ce și realizezi.

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Traian Constantin Igaș (PD-L) - declarație politică intitulată Recrudescența accidentelor din ultima perioadă cere soluții! (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Traian Constantin Igaș:

Declarația politică se intitulează "Recrudescența accidentelor din ultima perioadă cere soluții".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și soluțiile răsar!

După o perioadă cu o activitate intensă a echipajelor de descarcerare, a răsărit și raza de lumină pentru cei care depind de operatorii de transport rutier de persoane.

Îmi manifest îngrijorarea față de numeroasele accidente rutiere grave din ultimele luni în care au fost implicate autovehiculele de transport persoane.

Cauza acestor accidente este oboseala conducătorilor auto care, prin iresponsabilitatea lor și, mai mult chiar, prin încurajarea acestei lipse de responsabilitate de către operatorii de transport, prin nesancționarea celor care conduc autovehiculele în lipsa unui program prestabilit de pauze sau perioade de odihnă, ajung în imposibilitatea de a asigura calitatea muncii pe care o prestează și chiar să pună în pericol vieți omenești.

În interviul acordat unui post de televiziune, o doamnă care se afla într-un microbuz de transport internațional de persoane implicat într-un accident rutier își declara nemulțumirea: "De ce din cele trei țări pe care le-am traversat până acum numai în România ni se întâmplă astfel de evenimente?"

Răspunsul meu la întrebarea acestei doamne este unul pur legal, deși reprezintă o anomalie, în cazul în care în România legislația nu prevedea până în momentul intensificării accidentelor sancțiuni suficient de aspre pentru operatorii de transport rutier.

Transportul rutier public poate fi efectuat numai de către operatorii de transport rutier înregistrați în Registrul operatorilor de transport rutier, ținut de Autoritatea Rutieră Română, aceștia supunându-se sancțiunilor legale, conform Ordonanței Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora.

Cu toate acestea, evenimentele recente demonstrează incapacitatea unei baze legale de a preveni suferința familiilor care își (re)văd rudele pe patul de spital.

Cum statisticile arată că majoritatea accidentelor a fost cauzată de oboseala șoferilor, Executivul s-a văzut nevoit de a introduce sancțiuni mai aspre în cazul nerespectării normelor legislative în vigoare privind transportul de persoane, față de cele existente în prezent în Ordonanța Guvernului nr. 37/2007.

Noul act normativ adoptat de Guvern se armonizează cu legislația europeană în domeniu, transpunând prevederile Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85, precum și ale Directivei 2009/1/CE a Comisiei Europene din 23 ianuarie 2009 privind contramăsurile de prevenire și detectare a manipulării înregistrărilor cu tahograful (aparat de înregistrare).

Sancțiunea care reiese în cazul în care intervine nerespectarea perioadelor zilnice și săptămânale de conducere și odihnă prevede o amendă în valoare de 6.000 de lei, aplicabilă operatorului de transport rutier, amendă al cărei cuantum este de 2-3 ori mai mare decât cea aplicabilă în prezent.

Numărul accidentelor a crescut, drept urmare Executivul a înăsprit sancțiunile aplicabile operatorilor de transport rutier.

Iată și răspunsul prompt al României la cerințele și necesitățile cetățenilor săi!

Să sperăm, și pe viitor, la o astfel de abordare din partea celor abilitați în a lua măsurile necesare redresării situațiilor cu care noi, ca cetățeni ai României, ne confruntăm zilnic.

Vă mulțumesc.

  Dorel Constantin Vasile Borza (PD-L) - declarație politică având ca titlu Vremea vorbelor a trecut, e timpul deciziilor (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Declarația politică este intitulată "Vremea vorbelor a trecut, e timpul deciziilor".

Stimați colegi, Săptămâna viitoare va avea loc un eveniment cu consecințe extrem de importante pentru viitorul copiilor noștri, al profesorilor din această țară și, nu în ultimul rând, pentru România:

Guvernul Emil Boc își va asumat răspunderea pe Legea educației naționale.

Vremea discuțiilor sterile a trecut.

A venit vremea faptelor, a deciziilor.

Premierul Emil Boc a înțeles acest lucru și are meritul primordial pentru finalizarea acestui proiect.

Educația este piatra de temelie a formării, a dezvoltării unui popor.

Totul pornește de aici.

Performanțele unei țări depind direct de educația primită de cetățenii ei din primii ani de școală până pe băncile universităților.

Reforma educației este doar un prim pas pe un drum pe care domnul premier a pornit, și acest drum înseamnă reforma statului, înseamnă schimbarea din temelii a statului.

Acest lucru așteaptă cetățeanul de la Guvern, de la Parlament, de la întreaga clasă politică.

Domnilor colegi, A venit timpul să lăsăm deoparte orgoliile mărunte, vorbăria fără sens.

Au trecut opt luni de când se tot discută despre Pactul național pentru educație, și poate mai treceau opt luni fără intervenția bărbătească a domnului primministru.

Românii nu mai pot aștepta la nesfârșit.

Foarte importantă este și o a doua lege pentru care Guvernul își va asuma răspunderea.

Legea salarizării unice va elimina discrepanțele și privilegiile din sistem.

Da, există și nemulțumiri vizavi de această lege, dar oare cei nemulțumiți nu erau marii privilegiați ai sistemului?

Ce aduce noua lege? Pe de o parte, salarii mai bune pentru cei care au stat la baza societății - profesori, medici, funcționari publici etc. -, iar, pe de altă parte, înghețarea unor venituri, nu de puține ori, astronomice.

Nu în ultimul rând, prin a treia lege pentru care Guvernul își asumă răspunderea, cea a reformei agențiilor, este vizat banul public.

Veniturile agențiilor vor intra în bugetul de stat.

Nu vor mai exista agenții care se vor lăfăi în bani pe motiv că sunt venituri proprii.

La urma urmei, și acele venituri înseamnă tot ban public.

În concluzie, săptămâna viitoare poate fi considerată, prin asumarea răspunderii pe cele trei legi, drept o "bornă zero" a amplului proces de reformare a statului.

Din păcate, și îmi pare rău să spun acest lucru, colegii noștri de guvernare din PSD nu au înțeles acest lucru.

Din păcate, ei perseverează în același joc de glezne politicianisto-electoral.

Preocuparea lor, tot mai arzătoare pe zi ce trece, este campania electorală.

De pe agenda lor politică lipsesc însă cu desăvârșire cetățeanul român și așteptările lui.

  Mihai Niță (PD-L) - declarație politică cu titlul Probleme ale populației de etnie romă din județul Olt (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Mihai Niță:

Declarația politică se intitulează "Probleme ale populației de etnie romă din județul Olt".

Dificultățile cu care se confruntă populația romă au început să capete accente dramatice.

Problemele sunt grave și se manifestă sub diferite forme: lipsa locuințelor, lipsa actelor de proprietate, spații insuficiente sau insalubre, lipsa mijloacelor necesare pentru întreținerea corespunzătoare a locuințelor, lipsa interesului autorităților pentru sprijinirea romilor pentru accesul la o locuință.

Din cauza faptului că, în majoritatea cazurilor, așezările de romi se află la periferia localităților, utilitățile necesare unei vieți decente lipsesc, de cele mai multe ori modernizările oprindu-se la marginea cartierelor de romi.

La nivelul județului Olt, numărul cetățenilor de etnie romă care nu dețin acte de proprietate pe terenuri, respectiv pe locuințele pe care le dețin, este de 844.

Până în prezent, au fost sprijiniți să-și obțină actele de proprietate un număr de 60 de proprietari, iar pentru alți 14 actele sunt în curs de eliberare.

Tergiversarea soluționării problemei actelor de proprietate pentru cetățenii romi îi împiedică pe aceștia să beneficieze de drepturile ce derivă din calitatea de cetățean: să dețină carte de identitate, să beneficieze de ajutor de încălzire etc.

Problematica persoanelor de etnie romă care nu au acte de proprietate asupra terenurilor și locuințelor are un caracter complex.

Este strict necesară abordarea unei noi strategii prin implicarea în mai mare măsură a reprezentanților județeni și locali ai autorităților.

Problemele cu care se confruntă romii trebuie monitorizate cu foarte mare atenție pentru a constata situația exactă din teren.

În această perioadă, în județul Olt se mai face un pas în plus pentru o comunicare mai bună a autorităților cu comunitățile de romi.

Astfel, Agenția Națională pentru Romi continuă proiectul "Rețeaua națională a experților locali romi - mecanism de sprijin în implementarea măsurilor de incluziune socială a romilor, grup vulnerabil supus excluziunii sociale", cu etapa de selecție a experților locali romi pentru localitățile:

Brebeni, Grădinari, Corbu, Stoenești, Valea Mare.

Este un proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane" și contribuția europeană va fi canalizată pe o perioadă de doi ani.

După încheierea perioadei de proiect, experții locali romi vor deveni angajați ai primăriilor din comunele respective.

Acești reprezentanți ai comunității rome vor fi ca o punte de legătură între comunitate și autoritățile locale.

În plus, ei vor structura proiecte tematice pentru accesarea de fonduri europene.

Pentru ca romii să fie consultați asupra problemelor ce afectează comunitatea în care trăiesc, dar și ca problemele etniei să fie incluse în agendele administrației publice locale, inclusiv în bugetul local, în localitățile Caracal, Drăgănești- Olt, Piatra-Olt, Fălcoiu s-a derulat componenta I a proiectului "Împuternicirea comunităților de romi în influențarea și monitorizarea agendelor locale în România".

Proiectul este derulat de Agenția de Dezvoltare Comunitară "Împreună", în colaborare cu Asociația "Rrom-Grand" și a vizat: înființarea unui centru de accesare de fonduri și realizare de proiecte la Caracal, reabilitarea Grădiniței nr. 1 din Drăgănești-Olt, frecventată în procent de 85% de copii de etnie romă, angajarea unui expert local în cadrul Primăriei Fălcoiu, acordarea de haine și dulciuri pentru 50 de elevi romi din Piatra-Olt.

Până în februarie 2010, intervenția va continua cu componenta II, insistându-se pe multiplicarea proiectelor de participare publică la care să își aducă aportul, în egală măsură, comunitatea locală de romi și autoritatea locală.

Experiența arată că implementarea legilor referitoare la drepturile omului și minorităților, în special cele ce ar putea ajuta populația de romi, este sortită eșecului din cauza lipsei de cooperare din partea administrațiilor publice locale sau a lipsei de înțelegere a problemelor din partea autorităților.

Participarea romilor în administrațiile publice locale, activ sau chiar numai cu drept de consultare, ar ajuta factorii de decizie și angajații instituțiilor publice să înțeleagă problemele cu care se confruntă romii, informațiile și datele ar fi mai ușor de interpretat și ar ajuta la implementarea legilor și în rândul romilor.

Totodată, ar crește nivelul de încredere dintre romi și administrațiile publice.

Toate acestea ar avea ca efect o mai mare flexibilitate în rezolvarea problemelor.

  Dan Voiculescu (PSD+PC) - declarație politică intitulată Boc - premierul care nu are voie (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Dan Voiculescu:

Declarația politică este intitulată "Boc - premierul care nu are voie".

Legea nr. 1/2009, care instituie un regim echitabil de despăgubire a proprietarilor de bună-credință evacuați din imobilele naționalizate, a fost publicată la 1 februarie 2009.

Conform prevederilor acestei legi, Guvernul avea obligația de a publica norme metodologice pentru aplicarea actului normativ în termen de 30 de zile.

Din păcate, acest termen legal nu a fost respectat.

În întreaga sesiune parlamentară precedentă l-am interpelat pe prim-ministru asupra acestei ilegalități.

Am primit, de fiecare dată, răspunsuri diferite: sunt necesare foarte multe avize, nu sunt fonduri în contul indicat în lege - informație falsă, infirmată oficial de ministrul finanțelor publice -, nu este stabilit sensul sintagmei "teren aferent construcției", și acest aspect a fost rapid clarificat.

În mod evident, ne confruntăm cu un caz de încălcare flagrantă a Constituției, Guvernul refuzând arbitrar să aplice o normă legală în vigoare.

În toată această perioadă se consumă drame teribile, beneficiarii acestei legi, cetățeni români de bună-credință ajunși la vârste înaintate, fiind aruncați în stradă fără a primi nicio despăgubire, doar pentru că premierului Boc i s-a indicat să nu aplice această lege, iar apetența acestui om pentru îndeplinirea indicațiilor este impresionantă.

Nu contează că a încălcat legea, că a sfidat Parlamentul, că a produs dezastrul unor oameni nevinovați! Emil Boc a rămas egal cu sine: un simplu mandatar, un premier cu procură.

Emil Boc nu aplică legea inițiată de Voiculescu pentru că nu are voie!

Drepturile cetățenilor români nu sunt negociabile, iar premierul care nu aplică legea să plece!

  Ion Rotaru (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Nevoia de universitate la Brăila (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Ion Rotaru:

Declarația politică se intitulează "Nevoia de universitate la Brăila".

Școala a reprezentat, de-a lungul timpului, pentru orice tip de societate un vector important al dezvoltării și progresului, construind și consolidând un set de valori stabile și coerente, generând dezvoltarea capitalului uman, creșterea competitivității, competenței și profesionalismului, asigurând specializarea în toate domeniile vieții economice, sociale și culturale.

Astăzi mai mult ca oricând, în societatea cunoașterii, școala este chemată să asigure dobândirea - pe lângă cele patru instrumente care alcătuiesc alfabetizarea și pregătirea de bază - a noi competențe ce vizează alfabetizarea digitală și informațională, cultura și civilizația tehnologică, cultura și conduita civică, comunicarea în limbi de largă circulație, noi competențe antreprenoriale, învățarea continuă etc.

Școala românească, până nu de mult invidiată pentru performanțele obținute prin reprezentanții săi la olimpiadele și concursurile internaționale, pentru pregătirea de excepție a specialiștilor în universități, se află astăzi în impas.

Perpetua "reformă" promovată de fiecare ministru nou-venit în funcție, mereu altfel decât predecesorul său, a "reușit", din păcate, să bulverseze sistemul de învățământ, să deruteze și să nemulțumească atât beneficiarii direcți, elevii și studenții, cât și corpul profesoral, afectați de excesul de reforme care au cuprins prea puține soluții viabile.

Despre efectele "reformei din învățământ" vorbesc cu prisosință, astăzi, rezultatele de la bacalaureat, rata promovabilității din școli, absenteismul și abandonul școlar, starea de disciplină, lipsurile materiale cu care se confruntă școlile din România, dotarea cu materiale didactice, clădirile, unele vechi de 100 de ani, nereparate și nereparabile, lipsa apei potabile sau grupurile sanitare rudimentare, neautorizarea din punct de vedere sanitar, și exemplele pot continua.

La acestea se adaugă o salarizare insuficientă a cadrelor didactice, neadoptarea unor pârghii și soluții care să stimuleze calitatea și obținerea de performanță în întreg sistemul de învățământ.

Realizarea unui sistem educațional stabil, echitabil și eficient, alocarea a 6% din PIB pentru educație, descentralizarea, un sistem de salarizare bazat pe performanță și un cadru legislativ care să asigure modernizarea sistemului de învățământ și egalitatea de șanse sunt obiectivele majore care pot duce învățământul românesc pe o direcție bună și constituie un deziderat major care însă nu se poate înfăptui doar prin asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, ci printr-o dezbatere publică intensă.

Apărând ca o alternativă la învățământul de stat, școlile și universitățile private se constituie într-o opțiune tot mai mult utilizată de cei care își pot permite susținerea taxelor.

Din păcate, varianta privată de învățământ, în unele cazuri, s-a transformat într-o fabrică de bani, discreditând această formă de învățământ, cât și ideea de calitate, de responsabilitate, cu toate consecințele ce decurg din această abordare.

Specularea unor lagune legislative, menținerea unor facultăți neacreditate, promovarea unor forme de învățământ facile pot genera efecte nocive pentru viitorul, imaginea și performanțele învățământului organizat sub formă privată, un exemplu în acest sens constituindu-l recentul scandal ce vizează Universitatea "Spiru Haret".

Sunt un susținător al învățământului privat, cred în oportunitatea și necesitatea existenței acestuia, dar nu realizat oricum și cu orice preț.

Școala, spunea marele gânditor Petre Țuțea, este o "fabrică de oameni".

Profesorii sunt asemenea tâmplarilor care ridică un lemn de jos, îl spală, îl cizelează și fac din el mobilă de lux.

O astfel de școală, un astfel de corp profesoral ne dorim atât în domeniul învățământului de stat, cât și în forma de învățământ privat, bazat pe criterii de performanță, pe calitate și rezultate notabile.

Abia atunci școala și-a îndeplinit menirea nobilă de "fabrică de oameni".

Municipiul Brăila, "orașul cu salcâmi" al lui Mihail Sebastian, din care, de-a lungul anilor, au intrat în lumea performanței personalități ale vieții culturale, artistice și științifice precum Ana Aslan, Panait Istrati, George Grigoriu și mulți alții, din păcate, nu a avut niciodată o universitate proprie.

Brăila, județ prin excelență agricol, este astăzi în suferință de cadre pregătite pentru agricultură, cu toate ramurile ei:

zootehnie, legumicultură, pomicultură, viticultură, acvacultură, în domeniul protecției mediului, dar și în zona specializărilor politehnice.

Înființarea unei universități de stat la Brăila este o veche dorință a brăilenilor, o nevoie actuală, dar și o reparație istorică care ar pune bazele pregătirii unor specialiști de-ai locului, asigurându-se un acces facil și mai puțin costisitor studenților brăileni, în mod deosebit celor din mediul rural.

În acest context, autoritățile brăilene au întreprins toate demersurile legale necesare pentru realizarea acestui deziderat, asigurând cele mai bune condiții funcționării viitoarei universități.

Iată de ce fac, pe această cale, un apel călduros către Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, către comisia interministerială abilitată să avizeze înființarea universității la Brăila, către Guvernul României și, nu în ultimă instanță, către Parlamentul țării pentru a susține și aproba acest demers.

Dacă Brăila a fost privată până acum de existența unei universități, a sosit vremea ca această eroare să fie îndreptată, pentru că și Brăila este pe harta țării, pentru că și aici trăiesc oameni, iar acești oameni merită cu prisosință să beneficieze, la ei acasă, de universitatea mult visată, pe care sper din tot sufletul că o vor avea.

Vivat academia! Vivant professores!

Vă mulțumesc.

  Nicolae Moga (PSD+PC) - declarație politică intitulată Cui îi este frică de «interne»? (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Nicolae Moga:

Declarația politică este intitulată "Cui îi este frică de «interne»?".

Faptul că ne aflăm la un moment de cumpănă pentru actuala noastră guvernare mă determină să mă opresc asupra acestui veritabil cocteil Molotov pe care ni-l pregătiți, dragi colegi din coaliție, cocteil asezonat cu de toate:

remanieri ale unor miniștri, asumare de răspundere, dat din coate pentru ieșirea noastră de la guvernare, cam tot ce poate produce mintea odihnită a unui om nemulțumit doar de rolul desemnat, de altfel, prin Constituție.

La începutul săptămânii trecute, lucrurile se precipitaseră de așa manieră încât s-a mers pe coarda sensibilă a orgoliilor atât de firești în viața domestică, la fel ca și în orice parteneriat întemeiat inițial pe bună înțelegere.

S-a încercat să ni se forțeze mâna și să fim determinați să ieșim de la guvernare.

Scenariile furibunde și aplauzele la scenă deschisă au incendiat spiritele la colegiul director al PD-L, unde personaje marcante din acest partid au ținut explicit discursuri anti-PSD, într-un total dispreț față de ceea ce ne-am propus la sfârșitul anului 2008.

În timp ce se identificase calul troian pentru debarcarea noastră, respectiv asumarea răspunderii inclusiv pe legile educației, și nu pe proiectul Andronescu, președintele Partidului Social Democrat reușea să dezamorseze criza printr-un discurs echilibrat, dar ferm în același timp, expus atât la Guvern, cât și în fața tinerilor social-democrați.

"Nu este cazul să le răspundem cu aceeași monedă, mai bine să-i întrebăm ce fac ei ca miniștri.", a afirmat recent liderul PSD la școala de vară a TSD.

În timp ce unii colegi din coaliție afirmă că "votează pentru a guverna singuri", mesajul nostru este clar: ne-am asumat o misiune pentru patru ani, o misiune cuprinsă în Programul de guvernare, și nu vom ceda la presiuni fără suport motivațional sau determinate de deraieri în funcție, și nici la compromisuri.

Folosind cuvintele unui personaj celebru, "dacă voi nu ne vreți, noi vă vrem... și vom merge ori cu voia, ori fără voia voastră".

Acuzațiile fără bază reală referitoare la implicarea Serviciilor Secrete în scandalurile care i-au avut drept protagoniști pe miniștrii PD-L și încercarea de culpabilizare a ministrului de interne Dan Nica pentru a i se face mai ușoară tranziția către o eventuală remaniere guvernamentală mi se par, din nou, un joc mârșav la care nu pot să nu răspund, mai ales că ministrul Dan Nica are, în opinia mea, cea mai bună prestație ministerială față de toți antecesorii Domniei Sale, ca de altfel și ceilalți miniștri aflați, se spune, în vizorul unei posibile remanieri pe criteriul, chipurile, imparțialității: "unul de la voi, unul de la noi."

Nu vreau să mă erijez într-un avocat al domnului ministru, nici nu cred că are nevoie de așa ceva, dar nu fac decât să constat cât de deviaționist este tirul verbal al aceleiași portavoce prezidențiale.

Da, spun deviaționist, pentru că dedesubturile reale sunt cu totul altele și nu este aici momentul să le pun pe tapet.

Spun doar că a făcut deja istorie această metodă de a distrage atenția opiniei publice de la ceva mult mai grav și de a o îndrepta pe o pistă falsă.

Și dacă tot a venit vorba de piste false, citeam de curând că Poliția Capitalei a făcut un uriaș pas înainte pentru a se apropia de cetățeni - sincer, mă bucur și îi felicit pe cei care au avut ideea -, folosindu-se de cele mai moderne mijloace de comunicare, pe care pe nedrept le privim uneori drept un accesoriu de schimbat impresii și fleacuri pe net al copiilor și adolescenților, celebra comunicare în timp real pe messenger a dat rezultate care au întrecut și cele mai optimiste previziuni ale inițiatorilor.

Poliția Capitalei poate fi găsită pe net și poate fi mai operativă, stimați concetățeni, iar purtătorul ei de cuvânt are telefonul mobil la dispoziția noastră și a dumneavoastră.

Poliția din vremea domnului Nica nu mai este cea pe care ne-am obișnuit să o persiflăm și să o considerăm inamicul public numărul unu.

O nouă generație de tineri educați, pregătiți după standardele occidentale, vorbitori de mai multe limbi străine, ia locul celor pe care îi numeam peiorativ "gabori", adică tăntălăii de serviciu pe care și un copil de școală i-ar fi putut amăgi.

Țara noastră se confruntă mai mult decât oricând cu fenomene infracționale care au fost până acum doar subiecte de filme cu polițiști occidentali, subiecte și scenarii despre care speram să rămână doar la acest nivel.

Din păcate însă, fenomenul proliferării traficului și consumului de droguri, omuciderile, tâlhăriile, unele neincluse în "cifra neagră a criminalității" - și mă gândesc aici la cei care nu au fost prinși sau judecați printr-o condamnare definitivă -, continuă să crească.

Depinde de noi cum sprijinim Poliția Română și cum o susținem pentru a fi operativă.

Și pornind de aici, i-am văzut pentru prima dată pe polițiști în stradă.

Este adevărat că trăim vremuri grele, vremuri de criză economică, dar nu cred că era momentul să punem pumnul în gură acestor oameni, și nu numai lor, prin asumarea răspunderii pe niște legi care îi privesc direct.

Niciun guvern nu se poate substitui Parlamentului României.

Mă întreb și vă întreb, stimați colegi, dacă suntem o echipă încă și am pornit împreună ca o echipă, de ce ar trebui să sprijinim inițiativa unei asumări de răspundere a Guvernului în plenul celui mai puternic for legiuitor al țării, de ce să acceptăm umilința de a fi considerați doar o simplă anexă a Executivului, când aceste legi ar trebui dezbătute aici de către noi, când se știe că fuga de resorturile mecanismului nostru legislativ nu face decât să nască posibili monștri, a căror apariție prematură și împotriva firii riscă să se întoarcă împotriva noastră și, nu în ultimul rând, împotriva destinatarului direct, cetățeanul.

O fi oare momentul oportun să votăm ca niște simpli figuranți niște legi nepopulare care riscă să ne arunce într-o criză fără precedent, o criză în care poliția să refuze să mai muncească, justiția să judece și profesorii să predea?

Rămâne să decideți dumneavoastră, stimați colegi, care este cea mai bună soluție pentru, așa cum spuneam, beneficiarul direct al prestației noastre de aici, din Parlament, omul de lângă noi, alegătorul nostru, care ne-a mandatat să-i reprezentăm interesele în acest for legiuitor.

În rest, jocurile de culise, orgoliile fără acoperire și toate sforăriile păpușarilor nevăzuți, dar știuți, ar trebui să nu ne intereseze și să nu ne influențeze deciziile.

Vă mulțumesc.

  Marius Petre Nicoară (PNL) - declarație politică având ca temă activitatea Agenției Române pentru Investiții Străine ARIS (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Marius Petre Nicoară:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Asumarea Guvernului pe un pachet de legi care include și descentralizarea, respectiv restructurarea aparatului instituțional, afectează una dintre cele mai importante instituții ale statului român, respectiv Agenția Română pentru Investiții Străine.

Agenția Română pentru Investiții Străine ARIS a fost înființată în baza Legii nr. 390 din 13 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, fiind singura instituție a administrației publice centrale având ca principală activitate atragerea și promovarea investițiilor străine directe.

În contextul crizei financiare globale, experții UNCTAD consideră necesară, mai mult decât oricând, intensificarea activităților de promovare pentru atragerea capitalului străin în economie, în vederea redresării economice, reluării creșterii și asigurării stabilității macroeconomice, ca și pentru păstrarea și extinderea investițiilor existente.

În primele cinci luni ale anului 2009, investițiile străine directe atrase de țara noastră au finanțat integral deficitul contului curent, având un pronunțat impact macroeconomic.

În condițiile în care România s-a confruntat cu o acutizare a deficitului de cont curent, investițiile străine directe reprezintă nu numai motorul dezvoltării economice, dar și principalul instrument de finanțare și redresare a acestui dezechilibru.

Pentru atragerea în România a unui flux semnificativ de investiții străine directe, este necesară asigurarea unui cadru legislativ și instituțional stabil, coerent și predictibil.

În prezent, ARIS este instituția recunoscută de către partenerii internaționali ca interfață între investitorii străini și autoritățile române, oferind, în conformitate cu cele mai bune practici pe plan internațional, asistența necesară implementării proiectelor de investiții.

În cei șapte ani de activitate, datorită profesionalismului și realizărilor obținute, ARIS a devenit un brand recunoscut în mediul de afaceri internațional.

Teoreticieni, analiști, politicieni și practicieni la nivel mondial, atât din țările dezvoltate, cât și în curs de dezvoltare, au identificat și demonstrat necesitatea unui organism guvernamental unitar, de sine stătător și autonom, ușor accesibil și cu mare vizibilitate, ca fiind esențial în facilitarea accesului partenerilor străini către o anumită țară sau piață națională.

În acest sens, menționăm că, în prezent, Asociația Mondială a Agențiilor de Promovare a Investițiilor are 192 de membri din 149 de țări, comparativ cu 20 de membri în anul înființării sale, 1995.

Necesitatea unei agenții de promovare a investițiilor, ca organism guvernamental unitar, de sine stătător și autonom, este evocată și de cadrul politicii pentru investiții, elaborat și aprobat de țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OCDE și cele aderente la Declarația OCDE privind investițiile internaționale și întreprinderile multinaționale, inclusiv de România.

Aceleași recomandări sunt incluse și în cadrul politicii pentru investiții în țările din sud-estul Europei, elaborat de "Investment Compact".

În perioada 1992-2002, cadrul instituțional a suferit modificări frecvente, oscilând, din punct de vedere al modelului de organizare ales, între agenție de promovare a investițiilor, departament în cadrul aparatului de lucru al Guvernului sau departament în cadrul unui minister.

În perioada 1992-1998 a funcționat Agenția Română pentru Dezvoltare ARD, instituție realizată după modelul celei mai de succes agenții din vestul Europei, "Irish Development Agency" IDA, după care a urmat, în perioada 1998-1999, Ministerul Privatizării, prin comasarea activităților din privatizare, investiții străine și IMM-uri, realizate la acea vreme de Fondul Proprietății Statului FPS, Agenția Română pentru Dezvoltare ARD și Agenția pentru IMM-uri.

În anul 2000 acest minister a fost desființat, iar activitatea de atragere a investițiilor străine s-a comasat cu cea de dezvoltare regională în cadrul Agenției Naționale pentru Dezvoltare Regională, care a funcționat până în anul 2001, când s-a transformat în Ministerul Dezvoltării și Prognozei.

Toate aceste modificări instituționale și alocarea unui singur buget dedicat pentru toate activitățile de privatizare, IMM-uri și investiții străine au dus la o promovare redusă, ba chiar inexistentă în mediile de afaceri internaționale, și au indus un mesaj de confuzie pentru investitorii străini.

Acest argument reprezintă o dovadă în plus în susținerea menținerii și întăririi capacității unei instituții unice destinate investițiilor directe, în sensul evitării modelelor utilizate în trecut, caracterizate de comasarea unor activități distincte sub umbrela unei singure instituții.

Printre cele mai importante realizări ale Agenției Române pentru Investiții Străine, de la înființarea sa până în prezent, menționăm: deținerea președinției RRT - "Investment Compact" pentru perioada august 2003 - august 2004; numeroase acorduri de cooperare cu organizații similare, camere de comerț bilaterale, centre de afaceri, instituții specializate pe anumite domenii de interes pentru investitorii străini; membră a Asociației Internaționale a Agențiilor de Promovare a Investițiilor; sprijinirea activă a eforturilor României pentru obținerea în perspectivă a statutului de membru OCDE, prin aderarea la Declarația privind investițiile internaționale și întreprinderile multinaționale; asigurarea funcției executive și a secretariatului tehnic în cadrul Punctului național de contact pentru aplicarea recomandărilor propuse de OCDE în Ghidul pentru întreprinderi multinaționale.

Având în vedere motivele expuse, considerăm că actualul cadru instituțional reprezentat de Agenția Română pentru Investiții Străine trebuie menținut și întărit în vederea atingerii obiectivelor imediate ale Guvernului, cât și a celor pe termen mediu și lung.

România ar pierde competiția în atragerea investițiilor străine directe cu țările din regiune care au agenții similare distincte de promovare a investițiilor: CzechInvest - Republica Cehă, PAIIZ - Polonia, ITDH - Ungaria, InvestBulgaria - Bulgaria, SIEPA - Serbia, FIPA - Bosnia și Herțegovina, SARIO - Slovacia, TIPO - Slovenia.

O eventuală modificare structurală ar putea produce o perturbare temporară a activităților diverse în care ARIS este implicată atât pe plan național, cât și internațional și o dezorientare a investitorilor străini în identificarea unui interlocutor direct, fapt de natură să inducă un mesaj negativ către comunitatea internațională de afaceri.

Având în vedere experiența elocventă a trecutului în ceea ce privește cadrul instituțional în domeniul investițiilor străine directe, considerăm că o structură comasată va restrânge semnificativ atribuțiile în domeniul promovării și atragerii capitalului străin în economie, cu repercusiuni negative asupra evoluției fluxului de capital străin atras în economie.

Cea mai elocventă dovadă a viabilității Agenției Române pentru Investiții Străine este dată de însuși volumul record de investiții străine directe atras în economie în ultimii ani, culminând cu valoarea de 9.084 de milioane de euro în anul 2008.

De la înființare până în prezent, cu sprijinul ARIS au fost implementate peste 100 de proiecte de investiții, cu o valoare de 4,2 miliarde de euro, creându-se peste 51.000 de locuri de muncă.

În prezent, ARIS acordă asistență tehnică pentru un număr de 77 de proiecte de investiții, cu o valoare de 8,6 miliarde de euro, cu crearea a peste 35.000 de noi locuri de muncă, din care în anul 2009 s-a primit un număr de 22 de intenții de proiecte de investiții, cu o valoare de 1,5 miliarde de euro, impactul social preconizat fiind de 6.030 de noi locuri de muncă.

Stimați colegi,

Domnul Boc desființează o instituție care a contribuit la atragerea unor importante investiții în țară, și nu în ultimul rând în județul Cluj.

Aș menționa ca exemple de succes ale ARIS-ului:

  • "Renault Technologie" (cercetare-dezvoltare în domeniul auto), în valoare de 450 de milioane de euro, locația Titu, județul Dâmbovița;
  • "Renault Mécanique" (cutii de viteză), în valoare de 215 milioane de euro, locația Mioveni, județul Argeș;
  • "Saint-Gobain" (producerea sticlei), în valoare de 110 milioane de euro, locația Călărași;
  • "Delphi Diesel" (componente auto), în valoare de 100 de milioane de euro, locația Iași;
  • "Calsonic Kansei" (componente auto), în valoare de 100 de milioane de euro, locația Ploiești;
  • "Procter & Gamble" (SUA), în domeniul bunurilor de consum, în valoare de 70 de milioane de euro, locația Urlați, județul Prahova;
  • "Nokia" (echipamente de telecomunicații), în valoare de 60 de milioane de euro, locația Jucu, județul Cluj;
  • "China Tobacco International Europe" (China), în industria tutunului, proiect în valoare de 30 de milioane USD, județul Buzău;
  • "Microsoft Emea" (centru administrativ pentru suport tehnic), locația București;
  • "Ericsson" (centru de furnizare servicii globale), locația București.

Să nu uităm că firmele "Nokia" și "Emerson" au contribuit la dezvoltarea economică a județului Cluj prin fabricile și afacerile deschise în diferite locații clujene, iar ARIS-ul a avut un rol covârșitor în atragerea acestor investiții.

Vă întreb, domnule prim-ministru, în calitate de clujean, cum puteți accepta să desființați instituția care a ajutat la dezvoltarea și creșterea competitivității economice a județului nostru?

   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Cu aceasta, am încheiat acest prim punct de pe ordinea de zi.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Vreau să vă informez, stimați colegi, că suntem astăzi în cvorum, 110 senatori prezenți.

Avem în fața noastră programul de astăzi.

Este o zi de luni în care, începând cu ora 18.00, întrebările și interpelările sunt radiodifuzate.

Astăzi nu va fi o sesiune de răspunsuri, pentru că săptămâna trecută s-a procedat la acest punct.

Avem în fața noastră o agendă legislativă destul de plină, cu un număr important de proiecte legislative, propuneri legislative asupra cărora ar trebui să ne aplecăm pentru a decide dacă sunt în procedură de urgență sau nu, o serie de legi ordinare și, ca întotdeauna în intervalul acesta de timp, și vot pe legile organice.

De aceea, aș dori să vă supun atenției și votului programul de astăzi, în care să avem, până la ora 18.00, dezbateri pe proiecte de lege și vom decide la punctul următor dacă ne vom concentra în principal pe cele organice sau vor intra în logica curentă a actualei propuneri pe care o avem în față.

Cine este de acord cu programul pe care vi l-am supus atenției: dezbatere legislativă, urmată de întrebări și interpelări radiodifuzate de la ora 18.00?

Vă rog să votați.

Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru de astăzi, 7 septembrie anul curent, a fost aprobat.

Vă mulțumesc.

Pentru ordinea de zi de astăzi avem următoarele variante: fie să intrăm pe ordinea de zi, așa cum este alcătuită, pe care o avem în fața noastră, sau să încercăm să optimizăm munca noastră de astăzi, ținând cont de ceea ce am votat în urmă cu câteva secunde, și să încercăm să mergem pe votul final pe inițiativele legislative, pentru a putea să optimizăm activitatea noastră.

Cer și un punct de vedere, să spun, informal din partea liderilor de grup, pentru a putea să decidem cu toții cum este cel mai bine.

Vă rog, domnule senator Igaș.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ținând cont de importanța proiectelor de lege pe care le-am dezbătut săptămâna trecută și care așteaptă un vot final, cred că ar fi înțelept din partea noastră să începem cu acest vot final asupra legilor pe care le-am dezbătut săptămâna trecută.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Țin să vă reamintesc decizia noastră, pe care am respectat-o de fiecare dată, că, atunci când este vorba despre aprobarea plenului Senatului pentru procedură de urgență, prezența inițiatorilor este un lucru obligatoriu.

Aș vrea să parcurgem legile cu votul final, după care, dacă inițiatorii sunt prezenți, rezolvăm și procedura de urgență.

Rog, în același timp, echipa noastră tehnică să verifice dacă dintre inițiatorii propunerilor legislative și-au anunțat prezența deputații, în principal, evident, și colegii noștri.

Vă propun să procedăm în felul următor: să începem cu votul final și să putem să rezervăm la sfârșitul ședinței noastre problemele pe care fiecare grup le consideră cu adevărat importante.

Sunt prezenți și inițiatorii pentru a putea să decidem asupra procedurii de urgență în dezbaterea propunerilor legislative foarte urgente.

De aceea, vă supun atenției să avem ordinea de zi structurată astfel: vot final în prima parte, iar, în final, câteva minute rezervate pentru inițiativele legislative pe care liderii de grup și senatorii le consideră cu adevărat foarte urgente, apoi alegerea secretarului general adjunct.

Pentru a putea să definitivăm structura organizatorică a echipei Senatului, vă supun atenției un vot cu privire la numirea secretarului general adjunct al Senatului.

Vă rog, domnule senator Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Din capul locului vreau să spun că nu am absolut nimic personal cu domnul Gheorghe Constantin, pe care îl cunosc, am fost colegi și vecini de bancă în legislatura trecută, însă, domnule președinte, fac apel la dreapta dumneavoastră judecată și a tuturor colegilor, nu vreau să evoc decât situația din legislatura trecută, nu alta.

La Camera Deputaților secretarul general a fost de la un partid, secretarii generali adjuncți de la alte două partide. Și la Senat trebuie să fie secretarul general de la un partid, secretarul general adjunct de la alt partid și, când spun de la alt partid, spun de la partidele aflate în opoziție.

Nu mi se pare corect ca aceste funcții importante să fie negociate doar între partidele aflate la putere, așa cum s-a negociat și în cazul grupurilor de prietenie, iar la Camera Deputaților, nu și la Senat, spre cinstea noastră, și comisiile.

Secretarul general adjunct și secretarul general, sigur, trebuie să aparțină puterii, nu am niciun fel de obiecție, dar, domnule, nici cel puțin nu ne-ați informat înainte, la nivelul liderilor politici, nici cel puțin nu ne-ați chemat să ne spuneți ce decizie au luat cele două partide.

Este o premieră în viața noastră parlamentară și nu este corect, pentru că, dacă ar fi discutat pe algoritm, cred că și Grupul liberal, și UDMR-ul ar fi putut avea un loc de secretar general adjunct, unul la Senat, celălalt grup la Camera Deputaților, dar maniera aceasta în care suntem puși în fața unui fapt împlinit este o premieră, este o noutate și nu este bine, în primul rând, nu este colegial.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Acest lucru îmi aduce aminte de o propunere făcută chiar în cadrul Biroului permanent al Senatului și doresc să informez toți colegii senatori că o propunere venită chiar din partea domnului senator Puiu Hașotti, a cărui experiență parlamentară este bine cunoscută și recunoscută, să introducem, poate, un element în practica noastră, nu este o chestiune regulamentară, este o chestiune care se practică, și anume o întâlnire săptămânală a liderilor grupurilor parlamentare pentru a putea discuta diferite teme, nu neapărat de tipul celei pe care ați ridicat-o, dar, în general, cred că o conversație pe teme politice între liderii grupurilor ar putea fi benefică și Biroul permanent să ia decizii cât mai bune.

Am putea crea o atmosferă mai destinsă și cooperantă în cadrul Camerei superioare.

Este o chestiune, am vrut să vă informez, decizia aparține liderilor, este o chestiune pe care o putem susține ca o inițiativă care mi se pare interesantă.

Din punct de vedere al deciziilor, evident, aici Biroul permanent al Senatului a avut în discuție introducerea pe ordinea de zi de astăzi a alegerii secretarului general adjunct, acest lucru, evident, este decizia plenului pentru a se pronunța cu privire la introducerea pe ordinea de zi a acestui punct.

De aceea, rezumând propunerile pe care le avem astăzi, vă sugerez o ordine de zi în care să avem numirea secretarului general adjunct, pentru a completa echipa funcțională a Senatului, urmată de votul final pe legi și, bineînțeles, în final, conform solicitării, liderii de grupuri parlamentare împreună cu secretarul general să propună câteva dintre proiectele de lege care, într-adevăr, necesită urgență pentru a putea fi aprobate de către noi.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la această propunere privind ordinea de zi, așa cum am prezentat-o.

Cu 77 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 3 abțineri, ordinea de zi a fost aprobată.

 
Numirea domnului Constantin Gheorghe în funcția de secretar general adjunct al Senatului  

Primul punct, în urma deciziei noastre, este numirea secretarului general adjunct.

Conform prevederilor art. 200 alin. (2), propunerea se face de către Biroul permanent și se înscrie pe ordinea de zi a plenului, procedură regulamentară respectată.

Propunerea de numire a secretarului general adjunct, care a fost înaintată Biroului permanent, o supunem votului plenului Senatului și se referă la fostul nostru coleg, domnul Gheorghe Constantin.

După cum știți, acest tip de numiri se realizează cu votul majorității senatorilor prezenți.

Precizez că numirile precedente au fost făcute prin vot secret electronic și doresc să vă supun votului aceeași modalitate, dacă sunteți de acord.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la procedura de vot.

Cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri, procedura de vot - secret electronic - a întrunit majoritatea voturilor senatorilor prezenți.

Supunem, în continuare, conform celor primite de la Biroul permanent, propunerea ca domnul Gheorghe Constantin să ocupe funcția de secretar general adjunct.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la această propunere nominală.

Cu 59 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și 11 abțineri, propunerea a fost aprobată.

Domnule secretar general adjunct,

Vă urăm succes și, împreună cu restul echipei, sunt convins că vă veți dedica toată priceperea și experiența bunei activități în Senatul României.

Adoptarea Propunerii legislative pentru completarea art. 62 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic (L127/2009)  

În continuare, conform deciziei noastre, să dăm votul final asupra legilor organice, începând cu punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 62 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic.

Vă reamintesc că propunerea a fost dezbătută în ședința din 17 iunie anul curent.

Raportul suplimentar al comisiei este un raport de admitere, cu amendamente, este o lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supun atenției, în primul rând, raportul comisiei, așa cum am menționat, cu amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și o abținere, raportul suplimentar al comisiei, cu amendamente, a fost adoptat.

Vă supun acum votului propunerea legislativă.

Vă reamintesc că este vorba de o lege organică.

Cu 72 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii zootehniei nr. 72/2002 (L165/2009)  

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii zootehniei nr. 72/2002.

Vă reamintesc că propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința de plen din 2 septembrie anul curent.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Este lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supun votului dumneavoastră raportul de respingere a acestei propuneri legislative.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat Pe cale de consecință, propunerea legislativă s-a respins.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea lit. b) a art. 13 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (L198/2009)  

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea lit. b) a art. 13 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Vă reamintesc că propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința de plen din 2 septembrie anul curent.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, lege organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supun votului raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 76 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, pe cale de consecință propunerea legislativă a fost respinsă.

Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art.III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (L461/2008; reexaminare); (votul se va relua într-o ședință viitoare)  

La punctul 18 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art.III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești".

Vă reamintesc că suntem prima Cameră sesizată, este vorba de o reexaminare la cererea Președintelui României, este o lege organică.

Acest proiect de lege vizează ordonanța de urgență ce reglementează în domeniul legilor organice.

Pentru a fi adoptat fie în sensul aprobării, fie în sensul respingerii Ordonanței de urgență nr. 96/2008, acest proiect trebuie să întrunească votul majorității senatorilor.

Comisia permanentă, vă reamintesc, sesizată pe fond, a întocmit un raport de respingere a cererii de reexaminare, întrucât, prin cererea de reexaminare, Președintele României a solicitat respingerea acestei ordonanțe.

În acest caz, decizia comisiei sesizate în fond, de a respinge cererea de reexaminare, echivalează cu aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 în forma înaintată spre promulgare.

Este vorba de o speță clasică de cerere de reexaminare a președintelui, în care Parlamentul, prin votul său, respinge sau aprobă cererea de reexaminare.

În cazul respingerii, forma inițială este adoptată și merge la promulgare conform legislației.

Pe cale de consecință, vă supun votului raportul comisiei.

Vă reamintesc, pentru a ne fi clar ceea ce votăm, sunt două variante: dacă raportul comisiei, de respingere a cererii de reexaminare, întrunește majoritatea necesară adoptării, adoptarea raportului echivalează cu adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008, inițial aprobat, transmis spre promulgare președintelui, care ne-a retransmis-o spre reexaminare.

În situația în care raportul nu este aprobat, urmează să supunem la vot respingerea ordonanței într-un pas ulterior.

De aceea, vă supun votului raportul comisiei, care este un raport de respingere a cererii de reexaminare.

Votul favorabil înseamnă, de fapt, aprobarea legii în forma inițială trimisă la promulgare.

Vă rog să votați.

Cu 50 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă și o abținere, raportul comisiei nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a putea fi adoptat.

Pe cale de consecință, doresc să vă supun votului respingerea ordonanței de urgență.

Din sală:

Este ordinară!

   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Nu, este lege organică, de aceea o și dezbatem în acest moment al programului de lucru al Senatului.

Este nevoie de minimum 69 de voturi obligatorii pentru orice variantă pe care o veți decide.

În condițiile în care raportul comisiei nu a întrunit majoritatea necesară pentru aprobare, vă supun votului respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008, care, de asemenea, trebuie să întrunească, pentru o astfel de variantă, numărul minim obligatoriu de voturi pentru o lege organică.

Vă rog să votați.

Cu 44 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și 3 abțineri, nici această variantă nu a întrunit majoritatea necesară.

În aceste condiții, proiectul de lege urmează să fie votat de plenul Senatului într-o ședință viitoare.

 
Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2009 privind îmbunătățirea procedurilor fiscale și diminuarea evaziunii fiscale (L213/2009)  

Punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2009 privind îmbunătățirea procedurilor fiscale și diminuarea evaziunii fiscale.

Vă reamintesc că această propunere legislativă a fost dezbătută în ședința noastră din 2 septembrie 2009, raportul comisiei este de admitere cu amendamente admise.

Este o lege organică, suntem prima Cameră sesizată.

Vă supun votului raportul comisiei, cu amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, 21 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul comisiei a fost adoptat.

Vă supun votului proiectul de lege.

Cu 71 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului României.

Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării Programului Prima casă (L233/2009); (votul se va relua într-o ședință viitoare).  

Punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării Programului "Prima casă".

Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința de plen din 2 septembrie anul curent.

Comisia a întocmit raport favorabil cu amendamente admise.

Lege organică, suntem prima Cameră sesizată.

Vă supun votului raportul comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 72 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 7 abțineri, raportul comisiei a fost adoptat.

Vă supun votului proiectul de lege.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 67 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și 9 abțineri, proiectul de lege nu a întrunit votul majorității senatorilor.

Ca atare, vă supun votului transformarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței în proiect de lege pentru respingerea ordonanței.

Este votul logic care decurge din votul pe care l-am pronunțat în urmă cu câteva secunde.

Vă rog să votați.

Cu 25 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă și 8 abțineri, nici această variantă nu a întrunit majoritatea necesară aprobării.

În numele Grupului parlamentar al PD-L, domnul lider Igaș solicită listă.

Listă pentru toate grupurile la acest punct.

În atare condiții, și acest proiect de lege trebuie reluat într-un proxim plen al Senatului și rog ca la Biroul permanent al Senatului de miercuri să reluăm discuția cu privire la acest tip de legi.

Adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2005 privind mandatarea Ministerului Finanțelor Publice pentru reprezentarea României sau a altor instituții publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (L161/2009)  

Punctul 21 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2005 privind mandatarea Ministerului Finanțelor Publice pentru reprezentarea României sau a altor instituții publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții.

Vă reamintesc că acest proiect de lege a fost dezbătut în ședința din 17 iunie anul curent.

Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente.

Este o lege organică.

Suntem prima Cameră sesizată.

Vă supun votului raportul comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul comisiei a fost adoptat.

Vă supun votului proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 94 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului României.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură (L191/2009)  

Punctul 22 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința de plen din 2 septembrie 2009.

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Este o lege organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă supun votului raportul de respingere.

Vă rog să vă pronunțați.

Cu 59 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi, 69.

Supunem la vot propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 43 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și 3 abțineri, această propunere legislativă este respinsă și va merge la Camera Deputaților.

Respingerea Proiectului de lege privind unele măsuri de stimulare și dezvoltare a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor (L282/2007)  

Punctul 23 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind unele măsuri de stimulare și dezvoltare a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor.

A fost dezbătut pe 17 iunie anul curent.

A fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere.

Este lege organică, suntem Cameră decizională, de această dată.

Vă supun votului raportul de respingere a acestui proiect de lege.

Vă rog să votați.

Cu 67 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, raportul de respingere nu a întrunit votul majorității parlamentarilor, senatorilor.

Vă supun votului proiectul de lege.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 44 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și 4 abțineri, acest proiect de lege este respins.

Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2009 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale (L257/2009)  

Punctul 24 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2009 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale.

A fost dezbătut în ședința din 2 septembrie anul curent.

Raportul este de admitere, fără amendamente, lege organică.

Suntem prima Cameră sesizată.

Vă supun votului raportul comisiei și proiectul de lege, fiind vorba de un raport fără amendamente, un raport favorabil.

Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Respingerea Proiectului de lege privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești - Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Montanologie Cristian - Sibiu în domeniul public al orașului Cisnădie și în administrarea Consiliului Local al Orașului Cisnădie, județul Sibiu (L57/2008; reexaminare)  

Punctul 25 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" - Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Montanologie Cristian - Sibiu în domeniul public al orașului Cisnădie și în administrarea Consiliului Local al Orașului Cisnădie, județul Sibiu.

Este vorba de un raport al comisiilor permanente, care au aprobat admiterea cererii de reexaminare.

Președintele României solicită neadoptarea acestei inițiative legislative.

Adoptarea raportului comisiilor echivalează cu respingerea proiectului de lege menționat.

Pentru a fi adoptat, raportul comisiilor sesizate în fond trebuie să întrunească votul majorității senatorilor.

Este o lege organică, în mod evident.

Procedura de vot: se supune votului raportul comisiei sesizate în fond, aceste comisii au admis cererea de reexaminare.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la raportul comisiei sesizate în fond.

Cu 85 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și două abțineri, raportul comisiei a întrunit votul majorității senatorilor.

Pe cale de consecință, proiectul de lege a fost respins.

Adoptarea Proiectului de lege privind regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război (L162/2009)  

Punctul 26 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război.

Acest proiect de lege a fost dezbătut în ședința noastră din 2 septembrie anul curent.

Raportul comisiei este un raport de admitere.

Proiect de lege organic.

Suntem prima Cameră sesizată.

Vă supun votului raportul fără amendamente și proiectul de lege.

Vă rog să vă pronunțați.

Cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (L166/2009)  

Punctul 27 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Este o propunere care a fost dezbătută în ședința noastră din 2 septembrie anul curent.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Este o lege organică.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă supun votului raportul de respingere propus de comisie.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 78 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Adoptarea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L200/2009)  

La punctul 28 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Propunerea a fost dezbătută în ședința de plen a Senatului din data de 2 septembrie 2009.

Comisia a întocmit un raport de admitere, cu amendamente admise.

Legea are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, raportul comisiei a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Este o lege importantă și sunt convins că va avea un efect pozitiv în societate.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului (L196/2009)  

La punctul 29 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Această propunere legislativă a fost dezbătută în ședința de plen a Senatului în data de 2 septembrie 2009.

Comisia a întocmit un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a acestei propuneri legislative.

Vă rog să votați.

Cu 76 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă de plenul Senatului României.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului (L197/2009)  

La punctul 30 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Această propunere legislativă a fost dezbătută în ședința de plen a Senatului în data de 2 septembrie 2009.

Comisia a întocmit un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă de plenul Senatului României.

Respingerea Proiectului de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere (L106/2008; reexaminare)  

La punctul 31 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

Este o cerere de reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar legea are caracter de lege organică.

Prin raport, comisia sesizată în fond a decis respingerea cererii de reexaminare.

În cazul de față, respingerea cererii de reexaminare echivalează cu adoptarea proiectului de lege.

Conform celor comunicate și la speța precedentă, supun votului dumneavoastră raportul comisiei sesizate în fond.

Este vorba de o decizie a comisiei, de respingere a cererii de reexaminare.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei.

Cu 49 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere nu a întrunit votul majorității senatorilor României.

Pe cale de consecință, supun votului dumneavoastră respingerea proiectului de lege menționat, caz în care, pentru adoptarea unei astfel de decizii, este suficient și votul majorității senatorilor prezenți.

Vă rog să votați.

Cu 45 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost respins.

Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competențe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului (L130/2009)  

La punctul 32 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2009 privind stabilirea unor competențe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința de plen a Senatului din data de 17 iunie 2009.

A fost adoptat de Camera Deputaților.

Comisia a întocmit un raport de admitere, fără amendamente.

Legea are caracter de lege organică, iar Senatul este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului (L131/2009); (votul se va relua într-o ședință viitoare)  

La punctul 33 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința de plen a Senatului în data de 17 iunie 2009.

A fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Comisia a adoptat raport de admitere, cu amendamente.

Legea are caracter de lege organică, iar Senatul este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 65 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 9 abțineri, raportul comisiei nu a întrunit votul majorității senatorilor, necesar pentru un proiect de lege organică.

Supun votului dumneavoastră transformarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență în proiect de lege pentru respingerea ordonanței de urgență, în aceleași condiții de vot, de lege organică.

Vă rog să votați.

Cu 28 de voturi pentru, 62 de voturi împotrivă și o abținere, nici această formulă nu a întrunit majoritatea necesară.

Proiectul de lege va fi reprogramat pentru reluarea votului.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:  

Mai sunt câteva minute până la ora 18.00.

Așa cum am decis inițial, îl rog pe domnul secretar general, după consultarea cu liderii grupurilor parlamentare, dacă există printre proiectele de lege pentru care a fost solicitată procedură de urgență astfel de inițiative care sunt considerate ca fiind de maximă urgență, pentru a putea, eventual, să ne pronunțăm asupra acestora prin votul majorității senatorilor prezenți.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L există o astfel de solicitare?

Nu există.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC există solicitare?

Vă rog, doamna senator Doina Silistru.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o inițiativă legislativă referitoare la Legea nr. 200/2004

privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

V-aș ruga să aprobați procedura de urgență, deoarece, în luna decembrie 2008, Legea nr. 16/2007, Legea geodezului, a fost declarată neconstituțională și trebuie modificată și Legea nr. 200/2004, în care să se explice clar cine reglementează aceste profesii în țara noastră, respectiv Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Este vorba de a patra propunere de pe lista pe care o aveți în fața dumneavoastră, la punctul 3 inițial din ordinea de zi.

Îi ofer cuvântul domnului senator Varujan Vosganian - Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, Supun atenției dumneavoastră punctul 6 - Transmiterea unor suprafețe de teren pentru realizarea proiectului "Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași".

Nu mai este nevoie să vorbesc despre urgența acestei chestiuni.

Sunt convins că și colegii mei vor înțelege și vor accepta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR există astfel de solicitări?

Nu există astfel de solicitări.

Am fost informat de către reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu, de faptul că Ministerul Afacerilor Externe și Guvernul solicită dezbaterea cu prioritate a Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului cu Bosnia și Herțegovina.

Consider că acest lucru este legitim și vi-l supun atenției.

Domnule senator Orest Onofrei, vă rog.

 
   

Domnul Orest Onofrei:

Domnule președinte, Am solicitat procedură de urgență pentru Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare- Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, județul Suceava.

Doresc să informez colegii că am cerut ca aceste suprafețe să fie trecute prin ordonanță de urgență.

A durat foarte mult timp și Ministerul Justiției a cerut proiect de lege.

De aceea, solicităm procedură de urgență, pentru că este vorba de un teren pe care să se înființeze inclusiv un cimitir.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Este vorba de antepenultima propunere legislativă de pe pagina doi a listei relativ lungi de inițiative legislative pe care le avem în fața noastră.

Este a patra propunere legislativă pe care o avem în fața noastră, propunere legislativă a domnului senator Orest Onofrei.

Am notat-o.

Mai sunt alte propuneri?

Grupul parlamentar al PNL mai are câteva sugestii.

O să vă rog să acordați atenție programului de lucru - intrăm în zona de radiodifuzare a întrebărilor și interpelărilor.

 
   

Domnul Marius Petre Nicoară:

Domnule președinte, Am cerut promovarea unei astfel de legi în regim de urgență pentru că urmează alegerea Președintelui României și am cerut să se modifice și să se completeze Legea nr. 370/2004.

Am solicitat acest lucru deoarece am constatat că există un mare absenteism.

Pentru a stimula venirea la vot a cetățenilor României, credem că prin această punte care se poate face - un fel de recompensă dată alegătorului -, o zi liberă dacă se duce la vot, am putea avea o prezență în norme europene.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Este vorba de a doua propunere legislativă de pe pagina doi a propunerilor legislative - Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.

Îi ofer cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, urmează doamna senator Boagiu.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Domnule președinte, Stimați colegi, Cer procedură de urgență - suntem mai mulți inițiatori - pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în sensul că foarte multe asociații care reprezintă aceste persoane cu handicap mi-au solicitat să găsim o soluție pentru a acorda acestor persoane o indemnizație lunară, indiferent de venituri, la nivelul măcar al cuantumului stabilit pentru pensia socială minimă acestor persoane.

Cum situația lor economică este extrem de dificilă, și cred că suntem cu toții alături de ei, am solicitat discutarea acestui proiect de lege în regim de urgență.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Puteți specifica... (Discuții în sală.)

Este vorba de a cincea propunere legislativă de pe prima pagină a listei - modificarea Legii nr. 448/2006 cu privire la protecția și promovarea persoanelor cu handicap.

Este cea de-a șasea propunere pe care am notat-o, pentru a putea avea un vot individual în plenul Senatului, pentru a putea decide cu privire la procedura de urmat.

Doamna vicepreședinte Anca Boagiu, vă rog.

 
   

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicităm procedură de urgență la un proiect la care sunt coinițiator - Propunerea legislativă privind declararea de utilitate publică a terenurilor situate în București, zona "Parcul Tineretului".

Motivația este legată de protejarea proprietății, dar, în același timp, și de protejarea spațiilor verzi din București și, bineînțeles, este legată de rapiditatea cu care pe unele terenuri devin proprietari, peste noapte, personaje pe care nici nu ni le imaginăm.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Este vorba de cea de-a patra propunere legislativă de pe pagina a doua a inițiativelor noastre legislative.

Vă rog, domnule senator, în ordinea pe care o dețineți dumneavoastră.

Domnul senator Rușeț.

 
   

Domnul Ion Rușeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În numele meu și al unor colegi deputați, solicit procedură de urgență pentru Propunerea legislativă privind încadrarea în condiții speciale a unor locuri de muncă din carierele de extracție a lignitului prin lucrări miniere la zi.

Este știut faptul că dispozițiile tranzitorii privind încadrarea în grupe speciale și deosebite de muncă a lucrătorilor din exploatările de cariere își încetează aplicativitatea la data de 31 decembrie 2009 și trebuie reglementat ce se întâmplă cu situația lucrătorilor din industria minieră începând cu data de 1 ianuarie 2010 în ceea ce privește încadrarea acestora în condiții deosebite de muncă.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Este a șaptea propunere.

Am reținut-o.

Vă rog, domule senator.

Ultima propunere, pentru a putea...

 
   

Domnul Vasile Mustățea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Solicit dezbaterea în procedură de urgență a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.

Propunerea are ca obiect de reglementare completări în scopul evitării oricăror posibilități de practicare a votului multiplu.

Urgența constă în faptul că pe 22 noiembrie avem alegeri pentru funcția de Președinte al României și consider că este normal să o dezbatem în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

Din sală:

A mai fost propusă o dată! (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

Încerc să văd dacă este vorba despre o altă inițiativă decât cea solicitată de colegul dumneavoastră.

Din sală: Este aceeași!

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Este aceeași, da?

Deci, practic, este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.

Aceeași propunere, da?

Fără dificultăți.

În ordinea prezentării....

 
   

Domnul Vasile Mustățea (din sală):

Nu este vorba despre aceeași propunere legislativă! (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Atunci vă rog să indicați mai precis.

Vă rog să indicați numărul de ordine din listă pentru a putea avea o informare corectă a plenului Senatului.

Dacă este vorba de altă inițiativă legislativă, vă rog să o precizați pentru a putea să ne pronunțăm în cunoștință de cauză. (Discuții la masa prezidiului.Domnul senator Vasile Mustățea se consultă cu colegii de grup parlamentar.)

 
   

Doamna Doina Silistru (de la masa prezidiului):

Este diferită de L464.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

L464?

 
   

Domnul Vasile Mustățea (din sală):

Este diferită la stabilirea duratei de timp!

Din sală: L462!

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

L462 a fost deja invocată de un coleg din Grupul parlamentar al PNL și o avem pe agendă, deci este aceeași inițiativă legislativă.

Mulțumesc foarte mult.

Am clarificat un subiect important.

În ordinea sugestiilor și solicitărilor colegilor noștri, vă supun votului aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

Este nevoie de votul majorității senatorilor prezenți.

Vă rog să votați.

Cu 61 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, această propunere legislativă va fi dezbătută în procedură de urgență.

În continuare, Propunerea legislativă privind transmiterea unor suprafețe de teren pentru realizarea proiectului "Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași", Legea nr. 413/2.09.2009.

Vă rog să votați.

Cu 60 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, două abțineri, această propunere legislativă va fi dezbătută în procedură de urgență.

În continuare, Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, județul Suceava, Legea nr. 473/2.09.2009.

Vă rog să votați.

Cu 55 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere, această propunere legislativă va fi dezbătută în procedură de urgență.

În continuare, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, Legea nr. 462/2.09.2009.

Vă rog să votați.

Cu 50 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 4 abțineri, această propunere legislativă va fi dezbătută în procedură de urgență.

În continuare, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Legea nr. 411/2.09.2009.

Vă rog să votați.

Cu 62 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere, această propunere legislativă va fi dezbătută în procedură de urgență.

În continuare, Propunerea legislativă privind declararea de utilitate publică a terenurilor situate în București, zona "Parcul Tineretului", Legea nr. 465/2.09.2009.

Vă rog să votați.

Cu 59 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 3 abțineri, această propunere legislativă va fi dezbătută în procedură de urgență.

Ultima propunere, Propunerea legislativă privind încadrarea în condiții speciale a unor locuri de muncă din carierele de extracție a lignitului prin lucrări miniere la zi, legea cu numărul de înregistrare L431/2.09.2009.

Vă rog să votați.

Cu 62 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, două abțineri, această propunere legislativă va fi dezbătută în procedură de urgență.

În final, din cadrul propunerilor avansate de Guvernul României, supun votului dumneavoastră pentru dezbatere cu prioritate Proiectul de lege privind ratificarea Tratatului României cu Bosnia și Herțegovina.

Vă rog să votați.

Cu 60 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, acest proiect de lege va fi dezbătut cu prioritate.

Vă mulțumesc.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori: Iosif Secășan

Intrăm în secțiunea întrebări, interpelări adresate Guvernului României de către senatorii care s-au înscris pentru a lua cuvântul la acest punct din ordinea de zi.

Încep cu domnul senator Iosif Secășan, reprezentantul Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Ioan Chelaru - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Iosif Secășan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Obiectul interpelării: Modalități de colaborare între miniștri secretari de stat pentru învățământul preuniversitar și, respectiv, universitar de stat.

Experiența din inspectoratele școlare organizatoare de concursuri precum concursul de titularizare pentru cadrele didactice arată că nu există o comunicare reală și eficientă pentru punerea de comun acord a unor aspecte care vizează atât învățământul preuniversitar, cât și cel universitar, și în acest sens vă semnalez două aspecte:

Spre exemplu, la examenul pentru titularizarea cadrelor didactice din acest an au avut dreptul să participe și candidați absolvenți din 2009, cu examen de licență.

Examenul de licență se susține când dorește unitatea de învățământ superioară și mulți dintre absolvenții care nu au susținut licența nu pot participa la concursul de titularizare.

Pe de altă parte, există instituții de învățământ superior care nu au eliberat de 3-4 ani diplome de licență și acte de studii, nerespectând astfel regulamentul actelor de studii, în timp ce în învățământul preuniversitar diplomele de bacalaureat și foile matricole sunt eliberate în maximum 10 zile.

Ce modalități concrete de colaborare există, în sensul celor semnalate mai sus, între miniștri secretari de stat pentru învățământul preuniversitar, respectiv învățământul universitar?

Doresc răspuns în scris.

Mulțumesc.

Iosif Secășan, senator PD-L, Colegiul nr. 2 - Caraș-Severin.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Domnul senator Ion Chelaru a depus în scris întrebarea adresată Parlamentului.

În continuare, domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătății, și are ca obiect problema autorităților sanitare locale care nu oferă informații despre cazul de gripă porcină din județul Vâlcea.

Domnule ministru, Mai multe publicații din județul Vâlcea, în ediția din ziua de luni, 31 august 2009, și-au arătat nemulțumirea față de modul în care reușesc să obțină informații în legătură cu prezența virusului AH1N1 în județul Vâlcea.

Potrivit acestor publicații, autoritățile sanitare refuză să ofere informații amănunțite despre cazurile de contaminare, ceea ce oferă posibilitatea apariției și lansării unor ipoteze de natură să creeze panică.

În vederea preîntâmpinării unor asemenea efecte ce s-ar putea dovedi nu doar nocive, ci și nefaste, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați situația reală și exactă privind numărul de cazuri confirmate de contaminare cu acest virus, precum și cele aflate în curs de edificare.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Emilian Frâncu, senator de Vâlcea.

Pot prezenta și a doua întrebare?

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Da, dar am impresia că ați dat citire unei interpelări, nu unei întrebări.

Domnule senator, nu este ceea ce figurează pe lista noastră la partea de întrebări.

Doar vă...

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

A doua întrebare, legată de sportivii vâlceni care nu au fost răsplătiți pentru performanțele la nivel internațional, adresată doamnei Sorina Luminița Plăcintă, ministrul tineretului și sportului.

Doamna ministru, În ultimul an, în județul Vâlcea, șase sportivi, elevi ai "Colegiului Național Mircea cel Bătrân" din Râmnicu Vâlcea, au obținut 21 de medalii la campionatele mondiale, campionatele balcanice, campionatele naționale și campionatele naționale școlare.

Potrivit unor prevederi din "Monitorul Oficial al României", acești sportivi trebuie să primească fiecare o anumită sumă de bani, în funcție de medalia obținută.

Copiii așteaptă să fie răsplătiți încă din luna iunie a acestui an, lucru care nu s-a întâmplat nici până în prezent.

Vă rog, doamnă ministru, să-mi comunicați dacă Ministerul Tineretului și Sportului cunoaște cazul prezentat și când se intenționează să se acorde sportivilor vâlceni sumele pe care aceștia le merită.

Consider că este important ca Guvernul României să aprecieze performanțele la nivel internațional ale copiilor noștri și să admită că victoriile lor reprezintă, totodată, și un succes al statului român pe plan mondial.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Mulțumesc.

Emilian Frâncu, senator de Vâlcea.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Cseke Attila Zoltán

În continuare, domnul senator Cseke Attila Zoltán - Grupul parlamentar al UDMR.

Vă rog.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătății, și are ca obiect finanțarea medicamentelor compensate și gratuite.

Domnule ministru, Informațiile apărute în presă relevă că, începând cu luna septembrie, nu mai există fonduri bugetare pentru medicamente compensate și gratuite, farmaciile atrăgând atenția asupra imposibilității eliberării acestor categorii de medicamente bolnavilor.

De asemenea, forurile reprezentative ale farmaciilor, și nu numai, arată că ultimele plăți ale subvenției medicamentelor compensate și gratuite s-au făcut în luna aprilie, de atunci Ministerul Sănătății nemaialocând nicio sumă pentru acoperirea acestora.

Sigur, înțelegem că este criză economică, totuși criza nu ar trebui să înceapă cu sănătatea oamenilor.

Domnule ministru, Întreb și eu când vom ajunge în situația ca această problemă să fie odată pentru totdeauna rezolvată.

Este nedemn pentru statul român să se comporte astfel cu propriii cetățeni, iar bolnavii să fie pur și simplu stânjeniți de această situație de incertitudine perpetuă, dacă în luna sau ziua respectivă vor avea sau nu succes la farmacie pentru eliberarea atât de importantului medicament prescris.

Vă rog să-mi oferiți detalii despre ce măsuri concrete întreprinde Ministerul Sănătății în vederea eliminării acestor incertitudini în finanțarea medicamentelor compensate și gratuite.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Cseke Attila Zoltán, senator de Bihor.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

 
  Anca Daniela Boagiu

În continuare, doamna senator Anca Daniela Boagiu.

Vă rog, doamna senator.

   

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulțumesc.

Prima întrebare este adresată domnului Cătălin Predoiu, ministrul justiției și libertăților cetățenești, și are ca obiect: Situația retrocedării hotelului "Lido".

Stimate domnule ministru,

Problemele justiției din România sunt cunoscute atât de cetățenii români, dar și de oficialii europeni.

Recent, mi-a fost adusă la cunoștință problema retrocedării hotelului "Lido", o situație tergiversată de foarte mulți ani, dar unde există mai multe hotărâri judecătorești definitive.

Așa cum o demonstrează și deciziile împotriva României luate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, problema retrocedărilor afectează în continuare imaginea justiției din România și a statului român însuși.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi precizați care este stadiul acestui caz și care preconizați că vor fi etapele următoare.

Solicit răspuns în scris.

Senator PD-L de București, Anca Daniela Boagiu.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului ministru Ilie Sârbu, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, și vizează:

Măsurile de susținere a micilor producători.

Domnule ministru, Problema susținerii micilor producători autohtoni în concurența cu societățile comerciale de mari dimensiuni vă este, cu siguranță, familiară, drept dovadă și recenta inițiativă a pieței volante de la sediul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Cu toate acestea, acțiunile simbolice nu sunt suficiente pentru a sprijini această categorie de antreprenori cu rol foarte important în economie.

Prezența acestor mici producători pe piață asigură venitul unor familii, dar sprijină, în același timp, și consumatorii, care pot beneficia de produse la prețuri mai mici.

Având în vedere cele expuse, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

  1. Luați în considerare adoptarea unor măsuri pentru a sprijini un mai mare acces al acestor producători pe piață, evitând intermediarii care practică specula?
  2. În ce măsură fondurile europene pot fi utilizate pentru susținerea unei relații directe între micii producători și consumatori?

Solicit răspuns în scris.

Senator de București, Anca Daniela Boagiu.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Doina Silistru

O invit la tribună pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Gheorghe Bîrlea.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Domnule prim-ministru, Munca la negru este un fenomen îngrijorător care a început să ia o amploare tot mai mare în condițiile crizei.

În județul Vaslui, în urma controalelor efectuate de Inspectoratul Teritorial de Muncă, în primul semestru al anului 2009 au fost depistate 50 de societăți ce au apelat la forță de muncă fără forme legale, față de 34 de societăți depistate în aceeași perioadă a anului trecut.

În aceste condiții, neachitarea impozitelor și taxelor la stat tinde să arunce bugetul județului în colaps, deoarece tot mai multe societăți sunt nevoite să aleagă între a disponibiliza personalul sau a apela la economia subterană, din cauza lipsei susținerii mediului de afaceri prin credite avantajoase, relaxarea fiscalității și altele.

Ținând cont de faptul că situația din județul Vaslui nu este singulară, la nivelul țării valoarea muncii la negru reprezentând un procent serios din PIB, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați măsurile pe care le are în vedere Guvernul României pentru diminuarea acestui fenomen, pentru protejarea celor care sunt nevoiți să accepte munca la negru din cauza sărăciei și care își pierd astfel siguranța materială și chiar sănătatea.

Solicit răspuns în scris.

Senator de Vaslui, Doina Silistru.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Gheorghe Bîrlea

Domnul senator Gheorghe Bîrlea.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Vosganian.

Dacă are o prezentare orală sau scrisă vom vedea imediat.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Întrebarea mea este adresată domnului Cristian Dumitrescu, ministrul afacerilor externe, și are...

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Diaconescu, domnule senator!

 
   

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Diaconescu, mă scuzați.

Întrebarea are ca obiect:

Acordarea de vize pe un an de zile românilor din Ucraina.

Domnule ministru, În calitate de senator de Maramureș, particip la evenimentele culturale și sărbătorile comunității românești din dreapta Tisei, din regiunea Transcarpatia, Ucraina.

În relația cu țara-mamă România, ne sunt aduse la cunoștință, cu precădere, multe dintre problemele cu care se confruntă românii.

Având în vedere și statornicele legături de colaborare și de relații frățești pe care le am cu ei în ultimele două decenii, inclusiv cu administrațiile locale, știu că așteaptă de mulți ani ca un consulat sau cel puțin un oficiu consular să se înființeze la Slatina, sens în care m-am mai adresat ministerului afacerilor externe, constatând, cu regret, că nu au fost încă identificate toate soluțiile diplomatice cu partea ucraineană pentru înființarea acestuia.

Pentru o viză de intrare în România ei sunt în continuare obligați să se adreseze Consulatului român de la Cernăuți, ceea ce înseamnă parcurgerea unei distanțe de 350 kilometri și cheltuieli semnificative pentru mulți dintre ei.

De aceea, ei solicită Ministerului Afacerilor Externe ca vizele să se acorde pentru o perioadă de un an de zile, nu de 6 luni, cum se procedează în prezent.

Trebuie să avem în vedere că foarte mulți tineri învață azi în licee și universități din România și le este și lor dificil să își reînnoiască vizele prin procedura actuală.

Vă rog, domnule ministru, să faceți demersurile diplomatice necesare pentru împlinirea acestei dorințe, firește, a românilor din Transcarpatia - și din toată Ucraina -, care au avut onoarea să vă aibă ca oaspete acum un deceniu.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Avram Crăciun

Domnul senator Crăciun Avram, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Avram Crăciun:

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Ilie Sârbu.

Având în vedere că direcțiile județene pentru agricultură și dezvoltare rurală vor prelua, în curând, în subordine oficiile pentru studii pedologice și agrochimice, conform Proiectului de lege privind descentralizarea administrației locale, aflat în dezbatere publică, nu considerați că este momentul să fie completat profilul de activitate al acestor oficii cu activitatea de organizare a teritoriului, care a fost lichidată prin trecerea OCOT-ului - Oficiul de Cadastru și Organizare a Teritoriului - la Ministerul Administrației și Internelor între 2001 și 2004?

Ar fi momentul pentru crearea, din nou, a organismului tehnic care să asigure realizarea unor structuri agrare viabile prin optima organizare a teritoriului exploatațiilor agricole și fermelor actuale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Dumitru Oprea

În continuare, are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Dumitru Oprea, se pregătește domnul senator Gheorghe David, din partea aceluiași grup.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul și motivarea întrebării:

Fondurile structurale pentru 2010 și politica de coeziune teritorială după 2013.

Domnule prim-ministru, Având în vedere succesul acestui an de guvernare în privința ratei de absorbție a fondurilor structurale, datorat în mare parte măsurilor de simplificare și de sprijinire a beneficiarilor de fonduri, considerăm că este necesar să se mențină cel puțin la același nivel și în anul 2010.

Pe baza informațiilor existente, se constată că pentru unele măsuri, în special din Programul operațional regional și din Programul de dezvoltare rurală, fondurile totale au fost epuizate, în timp ce pentru altele nu s-a înregistrat o solicitare la fel de mare.

Se știe că în 2010 Comisia Europeană urmează să realizeze o analiză a gradului de absorbție și a problemelor întâmpinate în derularea proiectelor finanțate din fonduri structurale, pentru a se stabili eventualele modificări ce sunt necesare în operaționalizarea tuturor programelor și măsurilor.

Deciziile privind modul de accesare a fondurilor structurale și deschiderea de noi linii de finanțare vor influența planurile de afaceri ale multor firme românești, mai ales că în 2010 se așteaptă o revenire a economiei.

În aceste condiții, domnule prim-ministru, vă rog să-mi transmiteți planul de acțiune al Guvernul României privind eventualele modificări ce vor fi supuse atenției Comisiei Europene și propunerile de îmbunătățire a nivelului de accesare și de implementare a proiectelor cu finanțare europeană.

De asemenea, doresc să-mi comunicați și măsurile pe care le veți avea în vedere pentru elaborarea planurilor de dezvoltare dincolo de anul 2013, când vor fi introduse noile fonduri de coeziune teritorială.

Solicit răspuns în scris.

Senator Dumitru Oprea, Circumscripția electorală Iași.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe David

Are cuvântul domnul senator Gheorghe David.

   

Domnul Gheorghe David:

Întrebarea mea este adresată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Doamna ministru,

Prin intermediul acestei întrebări doresc să vă aduc la cunoștință faptul că județul Timiș se confruntă, în continuare, cu un deficit privind spațiile de învățământ, raportat la numărul copiilor din grădinițe și la cel al elevilor din unitățile școlare existente.

De asemenea, sunt cazuri când unele spații, chiar dacă există în fapt, nu corespund pentru o bună desfășurare a activităților didactice.

În acest sens, vă rog, doamna ministru, să-mi comunicați care este suma alocată pentru investiții în unitățile de învățământ din județul Timiș în acest an, cât s-a cheltuit până în prezent pentru îmbunătățirea condițiilor de studiu, pe clase preșcolare și școlare, și care sunt obiectivele cu caracter de noutate, raportat la suma alocată sau de alocat județului Timiș.

Solicit răspuns în scris.

Senator de Timișoara, Gheorghe David.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Aș dori să vă informez asupra faptului că următorii colegi senatori au depus în scris întrebările adresate Guvernului României: domnul președinte Dan Voiculescu și domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC; domnul senator Raymond Luca, din partea Grupului parlamentar al PNL; domnul senator Orest Onofrei, din partea Grupului parlamentar al PD-L;

domnii senatori Vasile Cosmin Nicula și Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC;

domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aceste întrebări vor fi transmise pe canal oficial Executivului, pentru a putea primi răspunsurile din partea Guvernului României.

Trecem la sesiunea de interpelări adresate Guvernului României de către doamnele și domnii senatori.

 
  Anca Daniela Boagiu

Are cuvântul doamna vicepreședinte al Senatului, doamna senator Anca Daniela Boagiu, Grupul parlamentar al PD-L, urmează, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Valer Marian.

   

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale, și vizează:

Gestionarea Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane".

Domnule ministru, Presa a semnalat săptămâna trecută că ministerul pe care îl conduceți, ca autoritate de management pentru Programul operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane", a prelungit termenul-limită pentru depunerea proiectelor, după ce termenul inițial expirase.

Conform reglementărilor europene, această practică nu este permisă, putând cauza inclusiv penalități financiare.

Având în vedere importanța pe care Programul operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane" îl are în această perioadă de criză economică pentru adaptarea forței de muncă la cerințele economiei, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

  1. Care sunt măsurile pe care le-ați luat pentru a sancționa astfel de practici și pentru a evita producerea lor pe viitor?
  2. Care este rata de contractare și de plată pentru Programul operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane"?
  3. Luați în considerare posibilitatea renegocierii unora dintre prioritățile Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane", în contextul modificării regulamentelor europene de gestionare a fondurilor, astfel încât să răspundeți mult mai bine cerințelor unei economii în criză?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în cadrul sesiunii de răspunsuri la interpelări.

Senator de București, Anca Boagiu.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Valer Marian

Domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Cezar Mircea Măgureanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Valer Marian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării:

Aprobarea tratamentelor medicale în străinătate.

Petenta Calinca Carmen, cu domiciliul în comuna Micula, strada Florilor nr. 544, județul Satu Mare, în vârstă de 39 de ani, căsătorită, cu un copil minor, a depus, în data de 6 ianuarie 2009, o cerere la Direcția de Sănătate Publică Satu Mare, prin care solicita, în baza Ordinului ministrului sănătății nr. 50/2004 privind metodologia de trimitere a pacienților pentru tratamente în străinătate, finanțarea costurilor unei operații de transplant pulmonar la clinica AKH din Viena, Austria.

Cererea era motivată, în esență, prin faptul că, după ce la vârsta de 24 de ani a fost diagnosticată cu fibroză pulmonară sub formă de sarcoidoză, stadiul III, cu o scădere a ventilației pulmonare de 52,8%, după 15 ani de tratament cortizonic și controale medicale periodice, sarcoidoza i-a cuprins ambii plămâni, fibrozându-i în procent de aproape 80.

Actualmente, petenta respiră cu numai 23%, mai puțin de un sfert din capacitatea pulmonară, și folosește un aparat ce-i administrează oxigen 24 de ore din 24, astfel că singura șansă de supraviețuire este realizarea unui transplant pulmonar urgent la o clinică medicală din străinătate, în țară neefectuându-se operații de acest gen.

Cererea petentei Calinca Carmen a fost analizată în data de 8 mai 2009 de o comisie specială constituită în cadrul Direcției Generale de Sănătate Publică, Asistență Medicală și Programe din Ministerul Sănătății, care a amânat-o pentru trimestrul III din lipsă de fonduri.

Cererea a fost reanalizată de comisie la începutul lunii iulie 2009, iar în data de 3 iulie anul curent petentei i s-a comunicat telefonic că se lucrează la nota de fundamentare și că până la sfârșitul lunii i se va aproba suma necesară pentru finanțarea operației de transplant pulmonar.

În data de 30 iulie 2009 i s-a comunicat, însă, că din cele 12 cereri aprobate inițial au beneficiat de finanțare doar 8 cereri și că solicitarea sa nu se află printre acestea.

Într-un asemenea context, vă solicit să-mi comunicați motivele pentru care cererea petentei Calinca Carmen nu a beneficiat de finanțare, precum și următoarele informații de interes public:

  • numărul cererilor aprobate în cursul acestui an pentru tratamente sau operații în străinătate, cu indicarea numelui, prenumelui și domiciliului beneficiarului, a diagnosticului și a costului tratamentului sau operației;
  • criteriile de prioritate avute în vedere;
  • componența comisiei care a analizat și a aprobat cererile.

Solicit răspuns în scris și oral.

Senator de Satu Mare, Valer Marian.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Cezar Mircea Măgureanu

Domnul senator Cezar Mircea Măgureanu, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Constantin Traian Igaș, Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Cezar Mircea Măgureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Dan Nica, ministrul administrației și internelor.

Obiectul interpelării:

Sesizare adresată Inspectoratului Județean de Poliție Giurgiu.

În baza memoriului înaintat de soții Gheorghe Marin și Gheorghe Rodica, domiciliați în comuna Vânătorii Mari, județul Giurgiu, a căror fiică, Gheorghe Adriana Daniela, născută la data de 4 septembrie 1984, a dispărut de la domiciliu în data de 30 iunie 2001, fără a fi găsită până acum, am solicitat inspectorului-șef al Inspectoratului Județean de Poliție Giurgiu, comisarul-șef Nicolae Dobrin, informații cu privire la desfășurarea anchetei, însă datele furnizate nu sunt de natură să aducă o lămurire clară dacă acest caz se mai află în atenția organelor de anchetă sau dacă au apărut date noi în ceea ce privește dispariția minorei, la acea dată, Gheorghe Adriana Daniela.

Lipsa oricăror informații cu privire la evoluția anchetei este de natură a accentua drama trăită de familia Gheorghe, care de opt ani așteaptă o rezolvare a acestui caz.

De asemenea, răspunsul scris primit din partea inspectorului-șef nu poartă și semnătura acestuia, ceea ce poate conduce la ipoteza că Domnia Sa nu a luat cunoștință de conținutul memoriului respectiv.

Având în vedere implicațiile dramatice pe care această situație le are asupra familiei tinerei dispărute, vă rog, domnule ministru, să ne sprijiniți și să sprijiniți această familie să afle care este stadiul anchetei și situația dosarului aflat, se pare, la Direcția Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

Anexat, vă trimit copiile memoriului primit din partea familiei Gheorghe și răspunsului domnului inspector-șef Nicolae Dobrin.

Cezar Măgureanu, senator PNL de Giurgiu.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Traian Constantin Igaș

În continuare, domnul senator Traian Igaș, urmat de domnul senator Attila Zoltán Cseke.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Nicolae Nemirschi, ministrul mediului.

Obiectul interpelării:

Exploatarea balastierelor de pe cursul râului Mureș, în județul Arad.

În calitate de senator al văii Mureșului, mi-au fost semnalate o serie de probleme cu care se confruntă cetățenii din localitățile limitrofe zonelor unde, pe cursul acestui râu, în județul Arad, există exploatare de balastiere.

Toate aceste probleme sunt rezultatul activității desfășurate de o serie de operatori economici în acest domeniu, respectiv acela de exploatare a balastierei și transportul de materie primă, de fapt a tot ceea ce s-a exploatat.

Pe cale de consecință, aș dori să ne prezentați o situație vizând următoarele aspecte:

  • numărul balastierelor funcționale din această arie hidrografică;
  • cantitățile de balast exploatate din respectivele balastiere pe parcursul anilor 2008 și 2009;
  • sumele încasate cu titlu de redevență, aferente cantităților exploatate pentru aceeași perioadă.

Solicit răspuns oral și în scris.

Cu stimă, senator PD-L Traian Constantin Igaș.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Cseke Attila Zoltán

Domnul senator Cseke Attila Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR, urmat de doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc și are ca obiect consecințele modificării neconforme cu legislația Uniunii Europene a legislației în domeniul achizițiilor publice.

Stimate domnule prim-ministru, Expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2009, semnată de dumneavoastră și contrasemnată de mai mulți miniștri ai Cabinetului, care a modificat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2009, găsită de Comisia Europeană ca neconformă cu reglementările europene, prevede:

"Comisia Europeană a informat că orice procedură de achiziție publică ce se va desfășura în actualul cadru legal, de la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2009 și până la modificarea acesteia, este pasibilă de anulare, iar oricărui contract încheiat i se pot aplica corecții financiare, considerându-se neeligibile cheltuielile efectuate.

Astfel, sunt blocate toate proiectele, indiferent de valoarea și obiectul acestora, propuse a fi finanțate pentru România din fonduri structurale și acceptate din punct de vedere tehnic de Comisia Europeană, aflate în prezent în faza inițierii procedurilor de achiziție publică."

Înțelegem de aici că orice achiziție publică efectuată ca urmare a câștigării unor fonduri structurale în perioada dintre 12 martie 2009 până în 23 iunie 2009, mai bine de trei luni, este susceptibilă de anulare, iar cheltuielile efectuate sunt susceptibile de a nu fi recunoscute și plătite aplicantului de către instituțiile comunitare.

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi oferiți detalii despre:

  • mărimea sumelor licitate de autoritățile contractante și cheltuielile efectuate în perioada menționată;
  • care proiecte ar putea fi declarate neeligibile de către Comisia Europeană, cine sunt vinovații pentru această situație penibilă în care a ajuns România, de a fi trasă de mânecă pentru a respecta legislația europeană asumată prin Tratatul de aderare;
  • care au fost sancțiunile aplicate de dumneavoastră celor vinovați pentru această situație.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Attila Cseke, senator de Bihor.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Doina Silistru

Doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Domnule ministru, Vă supun atenției situația de la Casa Județeană de Pensii Vaslui, unde trei directori au fost destituiți în luna iunie, primind funcții de execuție în cadrul aceleiași instituții.

Din luna iunie, cei trei nu s-au mai prezentat la muncă, figurând în concediu medical.

Aceștia sunt remunerați pe baza veniturilor din ultimele șase luni, primind 75% sau 100%

din salariu, însă, între timp, posturile sunt blocate, iar activitatea Casei Județene de Pensii este afectată.

Situația este destul de ciudată, având în vedere că cei trei s-au îmbolnăvit simultan, odată cu schimbarea din funcție.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați ce soluții veți adopta pentru remedierea situației de la Casa Județeană de Pensii Vaslui și dacă aveți în vedere anumite măsuri pentru a stopa această practică din ce în ce mai uzitată în multe instituții din țară.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, doamna senator.

 
  Cornel Popa

Domnule senator Cornel Popa, vă rog.

   

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea o adresez domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul și motivarea interpelării:

Situația centurilor ocolitoare ale orașelor Ștei (Beiuș-Ștei-Vașcău) și Aleșd (Sud și Nord).

Domnule ministru, În data de 4 mai 2009 v-am adresat o interpelare în care vă solicitam un răspuns privitor la stadiul executării centurilor ocolitoare ale orașelor Beiuș-Ștei-Vașcău și Aleșd (Sud și Nord).

Ca urmare a acesteia, dumneavoastră mi-ați răspuns în data de 18 mai 2009, informându-mă că nu s-a ajuns în faza de execuție a respectivelor tronsoane, pentru că procedura de atribuire a contractului a fost contestată.

De asemenea, din adresa dumneavoastră am aflat că termenul estimat de începere a lucrărilor este trimestrul IV 2010.

Preocuparea mea pentru aceste drumuri intens tranzitate ale județului Bihor are o dublă motivație.

Mă refer aici la dorința de a duce la bun sfârșit un demers început în timpul mandatului de deputat, și anume acela de a oferi șansa bihorenilor la un trafic civilizat, și, în același timp, am în vedere calvarul prin care trec locuitorii zonei Ștei, Beiuș, Aleșd, cei care simt zilnic dezavantajul circulării pe drumurile accidentate și subdimensionate pentru traficul rutier din aceste zone.

Termenul nu este exagerat și vă invit să vă convingeți singur de starea proastă a acestor tronsoane de drumuri naționale pe care le traversez săptămânal pentru a ține legătura cu cetățenii pe care îi reprezint în Parlament.

Având în vedere cele semnalate, revin cu solicitarea de a-mi pune la dispoziție informații cât mai detaliate despre:

  1. situația atribuirii contractului, în urma contestației care a blocat procedura;
  2. numele firmei beneficiare a contractului;
  3. graficul fazelor de îndeplinire a sarcinilor stabilite prin contract;
  4. data estimată a începerii propriu-zise a lucrărilor, în cazul în care aceasta a suferit modificări de la ultima adresă pe care am primit-o de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă informez, domnule președinte, că mai am o interpelare - pe care o depun în scris - ce are ca obiect situația DN 76 Oradea-Deva, de asemenea, o prioritate a județului Bihor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Gheorghe David

În continuare, domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Avram Crăciun, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, domnului ministru Radu Berceanu.

Domnule ministru, Prin această interpelare revin asupra uneia dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă municipiul Timișoara, și anume lipsa centurii ocolitoare care ar putea prelua o bună parte din trafic, mai ales pe cel cu tonaj mare.

Dacă segmentul de centură nord-est, adică legătura Arad-Timișoara cu Timișoara-Lugoj, în mai puțin de trei luni de zile va deveni o certitudine, prin finalizarea acestei lucrări, rămâne însă o problemă nerealizată obiectivul de investiții: "Varianta de ocolire Timișoara Sud".

Dintr-un răspuns anterior primit în data de 22 aprilie 2009, ne-a fost prezentat calendarul propus pentru derularea licitației privind acest tronson, cu următorul parcurs:

  • transmitere anunț de participare și documentație de atribuire la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în data de 11 mai 2009;
  • aprobare anunț de participare și documentație de atribuire în data de 25 mai 2009;
  • transmitere anunț de licitație și documentație de atribuire spre publicare la Sistemului Electronic de Achiziții Publice în data de 26 mai 2009;
  • publicare anunț de participare și documentație de atribuire la Sistemului Electronic de Achiziții Publice în data de 28 mai 2009;
  • transmitere anunț de participare și documentație de atribuire la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 26 mai 2009;
  • publicare anunț de participare și documentație de atribuire la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 28 mai 2009;
  • termenul-limită de depunere a ofertelor în data de 13 iulie 2009;
  • perioada de evaluare a ofertelor în perioada 14 iulie - 3 august 2009;
  • informare ofertanți în data de 4 august 2009;
  • semnare contract în data de 18 august 2009.

Față de cele prezentate, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați dacă au intervenit modificări în derularea acestui program operațional și dacă s-a respectat termenul de semnare a contractului privind "Varianta de ocolire Timișoara Sud".

Solicit răspuns în scris.

Senator de Timișoara, Gheorghe David.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Avram Crăciun

Domnul senator Avram Crăciun, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Vasile Nedelcu.

   

Domnul Avram Crăciun:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Dan Nica, ministrul administrației și internelor.

Obiectul interpelării:

Activitatea de cadastru și ineficiența agenției de specialitate, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Așa cum a rezultat, o dată în plus, din ancheta difuzată de postul de televiziune "Realitatea" în ziua de 14 iulie 2009, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară s-a dotat cu mașini moderne în valoare de peste 3 milioane euro și salarii ale directorilor de peste 200.000 lei.

Doresc să știu, de data aceasta de la un ministru exigent și competent cum este domnul Dan Nica, de ce mai menține Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară în actuala formă care, de fapt, până acum nu a realizat cadastrul nici măcar pentru o comună din cele 2.854 ale țării noastre.

Există o singură soluție, și anume revenirea la rangul de direcție generală în cadrul ministerului, ceea ce ar permite o subordonare directă interesului public, și nu de a fi stat în stat, cum este actualmente această agenție.

Subliniez că activitatea de cadastru a funcționat în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale până în anul 1990 foarte bine.

Toate comunele din România aveau cadastru, planuri cadastrale la scara 1 la 5.000 și 1 la 10.000, acestea fiind folosite în toate situațiile în care cetățenii aveau nevoie.

Solicit, dacă este posibil, răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Vasile Nedelcu

Are cuvântul domnul senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Adrian Țuțuianu.

   

Domnul Vasile Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul interpelării:

Abuzul de putere politică exercitat de către directorii deconcentratelor.

În sesiunea parlamentară februarie - iunie anul curent, am sesizat, atât în interpelări adresate membrilor Guvernului și prim-ministrului, cât și în declarațiile mele politice, abuzul de putere politică exercitat de către directorii direcțiilor deconcentrate ale statului în raporturile cu salariații și, totodată, numirea acestor directori pe criterii exclusiv politice.

Recent, mi-au fost aduse la cunoștință alte două situații:

una îl vizează pe directorul Direcției de Poștă Călărași, Nuțu Marian, cealaltă pe directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Călărași, Tâlpeanu Ilie.

Documentele care mi-au parvenit, purtând semnătura mai multor sindicaliști din cadrul acestor instituții publice, demonstrează faptul că salariații sunt terorizați și împărțiți pe criterii politice, conform partidelor aflate la putere, respectiv cei care aparțin PSD sau PD-L pot ocupa un loc în ierarhia acestor instituții, iar ceilalți, care nu sunt înregimentați în cele două partide, sunt fie marginalizați, fie, pur și simplu, înscriși pe listele de disponibilizări.

Acest tip de gândire a funcționării unor instituții deconcentrate, în care contează doar clientela politică și nicidecum profesionalismul sau experiența dobândită, va conduce în mod inevitabil la totala ineficiență a activității, coroborată cu o permanentă presiune exercitată asupra angajaților.

Pe de altă parte, acest tip de conduită este menit a împărți societatea pe criteriile apartenenței de partid, așa cum se proceda în perioada comunistă.

Sunt convins că în România există profesioniști adevărați, neînregimentați politic, care trebuie respectați, și nu excluși din instituții.

Având în vedere faptul că instituțiile publice deconcentrate ale statului din teritoriu au ca principal obiect de activitate îndrumarea și controlul agenților economici pe domenii specifice și că directorii acestora sunt numiți pe criterii exclusiv politice, vă rog, domnule prim-ministru, să precizați:

  1. Ce măsuri concrete veți lua pentru clarificarea și soluționarea situației celor două direcții deconcentrate menționate mai sus?
  2. Care sunt agenții economici care vor fi controlați și pe ce criterii vor fi aplicate sancțiunile în cazul descoperirii unor deficiențe?
  3. Dacă, după aplicarea sancțiunilor, agenții economici vor acționa în instanță statul clientelar, cine va suporta despăgubirile prevăzute de lege?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Țuțuianu

Are cuvântul domnul senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius Petre Nicoară.

   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Domnule președinte, Interpelarea mea este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul dezvoltării regionale și locuinței.

Obiectul interpelării:

Situația finanțării unor obiective din județul Dâmbovița prin Compania Națională de Investiții - SA.

În județul Dâmbovița sunt, la această dată, blocate o mare parte din investițiile ce urmează a fi realizate prin Compania Națională de Investiții, autoritățile locale așteptând depășirea stadiului de includere pe lista-sinteză aprobată și realizarea efectivă a acestor obiective.

Cu titlu de exemplu:

  • în comuna Lucieni, județul Dâmbovița: construcție sală de sport, dosar complet înregistrat la CNI la poziția 386/21 decembrie 2008;
  • în comuna Pucheni, județul Dâmbovița: construcție sală de sport, situație identică, dosar complet înregistrat la CNI la 30 martie 2007;
  • în comuna Voinești: construcție sală de sport, acțiune începută în anul 2006, dosar complet;
  • în comuna Lungulețu: construcție sală de sport, acțiune începută în anul 2006, dosar complet;
  • în comuna Cojasca, satul Cojasca: construcție sală de sport, acțiune începută în anul 2007, dosar complet;
  • în comuna Mănești: județul Dâmbovița, acțiune demarată în anul 2007 pentru construcția unei săli de sport, dosar complet;
  • în satul Cornești, comuna Cornești: construcție sală de sport, acțiune începută în anul 2008, dosar complet;
  • în comuna Raciu: construcție sală de sport, acțiune începută în anul 2008, dosar complet;
  • în comuna Mănești, satul Drăgăeștii-Pământeni: construcție cămin cultural, acțiune începută în anul 2007, dosar complet.

Față de situația expresă, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați: Care este strategia Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței cu privire la accelerarea acestor investiții?

În al doilea rând, cum puteți explica politizarea finanțărilor făcute în cadrul programelor derulate prin Compania Națională de Investiții - SA, având în vedere că în județul Dâmbovița, conform datelor pe care le dețineți, finanțările de acest gen au avut drept beneficiar doar localități ai căror primari aparțin Partidului Democrat Liberal?

A treia întrebare:

Ce măsuri intenționați să dispuneți pentru urgentarea analizării, din punct de vedere al criteriilor prioritare, a dosarelor complete depuse la Compania Națională de Investiții - SA și care ar putea fi termenul de începere a activităților de contractare și execuție a lucrărilor la fiecare dintre obiectivele sociale menționate?

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

 
  Marius Petre Nicoară

Are cuvântul domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Pop Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Marius Petre Nicoară:

Domnule președinte,

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru Emil Boc și se referă la o instituție a statului.

În cadrul asumării răspunderii Guvernului pe pachetul de legi care include și descentralizarea, respectiv restructurarea aparatului instituțional, va fi afectată una dintre cele mai importante instituții ale statului român - Agenția Română pentru Investiții Străine.

Această agenție a fost înființată în baza Legii nr. 390/2002, care a avut, desigur, mai multe modificări ulterioare.

Teoreticienii, analiștii, politicienii și practicienii la nivel mondial, atât din țările dezvoltare, cât și din cele în curs de dezvoltare, au identificat și demonstrat necesitatea unui organism guvernamental unitar, de sine stătător și autonom, ușor accesibil și cu mare vizibilitate, ca fiind esențial în facilitarea accesului partenerilor străini către o anumită țară sau piață națională.

În acest sens, menționez că, în prezent, Asociația Mondială a Agențiilor de Promovare a Investițiilor are 192 de membri din 149 de țări, comparativ cu 20 de membri în anul înființării sale, 1995.

Necesitatea unei agenții de promovare a investițiilor străine, ca organism guvernamental unitar de sine stătător și autonom, este evocată chiar și în cadrul politicilor pentru investiții - elaborate și aprobate de țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și cele aderente la Declarația OCDE privind investițiile internaționale și întreprinderile multinaționale, la care cosemnatară este inclusiv România.

Cea mai elocventă dovadă a viabilității Agenției Române pentru Investiții Străine este dată de însuși volumul record de investiții străine directe atrase în economie în ultimii ani, culminând cu valoarea de 9.084 milioane euro în anul 2008.

De la înființare până în prezent, cu sprijinul acestei agenții au fost implementate peste 100 de proiecte de investiții, cu o valoare de 4,2 miliarde euro, creându-se peste 51.000 de locuri de muncă.

În prezent, această agenție acordă asistență tehnică pentru un număr de 77 proiecte, cu o valoare de 8,6 miliarde euro, cu crearea a peste 35.000 de locuri de muncă noi.

Stimate domnule prim-ministru, Vă reamintesc că această agenție a contribuit la atragerea unor importante investiții în țară - și, nu în ultimul rând, în județul Cluj - cum ar fi:

  • "Renault Mécanique" Romania - SRL, cutii de viteză, în valoare de 215 milioane euro, la Mioveni, județul Argeș;
  • "Saint-Gobain Glass", producerea sticlei, 110 milioane euro, la Călărași;
  • "Calsonic Kansai", în valoare de 100 milioane euro, în Ploiești;
  • "Nokia", "Emerson" și "Ericsson".

Să nu uităm că firmele "Nokia" și "Emerson" au contribuit la dezvoltarea economică a județului Cluj prin fabricile și afacerile deschise în diferite locații clujene, iar agenția aceasta a avut un rol covârșitor în atragerea acestor investiții.

Vă întreb, domnule prim-ministru, clujean fiind, cum puteți accepta să desființați instituția, aflată în subordinea dumneavoastră, care a ajutat la dezvoltarea și creșterea competitivității economice a județului nostru.

De asemenea, vă rog să-mi precizați cum a fost realizată evaluarea Agenției Române pentru Investiții Străine, în așa fel încât s-a decis comasarea sa cu altă instituție guvernamentală, o agenție la care se reduc 10 locuri de muncă, care, de fapt, nici nu sunt ocupate acum.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru ridicarea acestei probleme importante.

 
  Gheorghe Pop

Vă rog, domnule senator Pop Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Gheorghe Pop:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Adriean Videanu, ministrul economiei.

Obiectul interpelării: Tarifele diferențiate la energia electrică pentru consumatorii captivi.

Domnule ministru,

După cum bine știm, tarifele aplicate pentru consumatorul final la energia electrică și gaz sunt stabilite în urma discuțiilor pe care le aveți împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Consiliul Concurenței, acordându-se, totodată, și avizele de specialitate.

Consumatorii captivi, și aici mă refer la cei casnici, au reglementate și aprobate tarifele conform Ordinului nr. 66/2008, iar cei industriali, care fac parte tot din categoria consumatorilor captivi, au reglementate și aprobate tarifele prin Ordinul nr. 138/2008.

Sunt convins că ați ținut cont de directivele Parlamentului European și, în mod special, de Directiva nr. 2003/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind regulile comune pentru piața internă de electricitate, care revocă Directiva nr. 96/92/CE.

Având în vedere situația de criză financiară în care ne aflăm, vă solicit să reanalizați tarifele aplicate întreprinderilor mici și mijlocii și organizațiilor nonprofit, ținând cont de capitolul 2 art. 3 pct. 3 din Directiva nr. 2003/54/CE, citez:

"Statele membre se vor asigura că toți clienții casnici și, acolo unde statele membre consideră potrivit, firmele mici se bucură de servicii universale, și anume dreptul de a li se furniza electricitate de o bună calitate în cadrul zonei, la prețuri rezonabile, transparente, ușor și clar comparabile.

Această directivă nu vă împiedică și nu va împiedica nicicum, în niciun fel statele membre în a întări poziția pe piață a clienților casnici mici și medii prin promovarea posibilităților de agregare voluntară a reprezentării pentru această clasă de clienți".

Dacă nu suntem atenți la aceste aspecte, consumatorii mici persoane juridice vor fi nevoiți să nu încheie contracte de furnizare a energiei pe persoană juridică, ci să încheie contracte pe persoană fizică, iar, astfel, vom încuraja ilegalitățile.

Totodată, îi vom aduce în situația de a nu își putea deduce cheltuielile cu energia.

Sunt convins că acele calcule de profit pentru energia electrică nu se bazează pe încasările efectuate de la firmele mici la tarife de întreprindere.

Întreprinderile, de altfel, sunt fie scutite, fie subvenționate, fie subtarifate.

Solicit ca, în cel mai scurt timp, să fie încheiat un raport de analiză și să fie întocmite propuneri în sensul reducerii tarifelor aplicate acestor categorii de consumatori.

Având în vedere toate aceste considerente și atribuțiile Ministerului Economiei, conform capitolului V art. 2 pct. 8 din regulamentul de organizare și funcționare - Asigurarea armonizării reglementărilor legislative ale Uniunii Europene cu cele din domeniul economic coordonat, și, totodată, în urma analizei modalităților de modificare a tarifelor, vă rog să prezentați concluziile și soluțiile din punct de vedere legal.

Cu deosebită considerație, solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Mircea Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Sesiunea dedicată interpelărilor adresate Guvernului a luat sfârșit.

 
Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 2 septembrie 2009, a următoarelor inițiative legislative:  

În încheierea ședinței Senatului de astăzi, 7 septembrie 2009, revenim la punctul 4 din ordinea de zi și doresc să vă aduc la cunoștință o notă privind adoptarea tacită a unor inițiative legislative.

Se consideră adoptate, prin împlinirea termenului la data de 2 septembrie 2009, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului României, următoarele inițiative legislative:

  • Proiectul de lege - Lege privind Codul de procedură penală;
  • Proiectul de lege - Lege privind Codul de procedură civilă.

Aceste inițiative legislative urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Nota a fost prezentată plenului Senatului României astăzi, 7 septembrie 2009.

Lucrările în plen ale Senatului din data de 7 septembrie anul curent au luat sfârșit.

Ne revedem la următoarea ședință de plen, miercuri, ora 9.00.

Vă mulțumesc.

   

Ședința s-a încheiat la ora 19.05.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 20 august 2019, 16:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro