Gheorghe Bîrlea
Gheorghe Bîrlea
Ședința Senatului din 7 septembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.104/17-09-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 07-09-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 7 septembrie 2009

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  1.11 Gheorghe Bîrlea (PD-L) - declarație politică cu titlul "Autonomia pe criterii etnice din perspectiva dreptului internațional"

Domnul Mircea Dan Geoană:

................................................

Domnul senator Bîrlea - Grupul parlamentar PD-L, se pregătește domnul senator Șerban Valeca - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Declarația mea politică se intitulează "Autonomia pe criterii etnice din perspectiva dreptului internațional".

Domnule președinte, Distinși senatori, Sfârșitul săptămânii trecute a fost marcat de câteva evenimente cu caracter etnico-politic care au generat ecouri și, fără îndoială, replici în mass-media și din partea unor actori politici, reprezentanți ai societății civile, atât pe plan național, cât și local.

Ne referim, desigur, la Forumul aleșilor locali din Ținutul Secuiesc, organizat de UDMR și Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania la Miercurea-Ciuc.

Declarațiile făcute, punctele de vedere exprimate confirmă, încă o dată, că tema autonomiei teritoriale a ceea ce etnicii maghiari numesc Ținutul Secuiesc rămâne strategică și pentru Uniunea Civic-Maghiară, și pentru UDMR, în interiorul cărora regăsim atitudini mai moderate sau mai radicale.

În principiu, militantismul minoritarului și al minorității pentru drepturi civice, politice, economice este perfect legitim, dar s-a demonstrat că radicalismul etnic, religios, politic, naționalismul demagogic nu sunt profitabile nimănui.

Așadar, din punctul meu de vedere, este necesar să aprofundăm problematica autonomiei pe criterii etnice prin dezbateri temeinice și care să se inspire din realitățile istorice și cotidiene, în respect pentru diferențe și tradiții culturale, pentru echilibru social, egalitate și nediscriminare, valori definitorii pentru statul contemporan democratic.

Distinși colegi, Minoritățile etnice constituie o realitate istorică în aproape toate țările lumii.

Sunt rezultatul nemijlocit al dinamicii și agregării în timp, de secole, cu specificități și finalități diverse, cu structuri și institute menite să le conserve identitatea culturală și etnică.

Se poate vorbi, la scara istoriei, și de drama minoritarului etnic, mai ales pentru cei ce au trăit și trăiesc în țări cu regimuri politice totalitare, subdezvoltate economic sau predispuse la discriminări etnice, politice, culturale sau religioase și în care cultura toleranței și respectul pentru alteritate lipsesc.

Astfel de realități negative produc tensiuni politice și sociale în raport cu instituțiile internaționale și în raport cu care instituțiile internaționale și cele regionale nu sunt indiferente și o serie de instrumente de promovare și control urmăresc reglementarea acestora prin mijloace democratice și pașnice.

În memorandumul și declarația finală a participanților la forumul amintit, autonomia teritorială pe criterii etnice este văzută ca singura soluție prin care pot fi îndeplinite țelurile maghiarilor din Ținutul Secuiesc, după cum afirmă domnul Markó Béla, delimitându-se inclusiv hotare administrative care, se speră, vor deveni o certitudine, apelându-se la indicatori statistici aproximativi.

Este drept că UDMR adoptă tactici de etapă pentru a se delimita formal de radicalismul altor lideri ai maghiarimii din ținuturile amintite, dar finalitatea urmărită rămâne aceeași.

Domnilor senatori, România este, astăzi, țară membră a Uniunii Europene și înțelege să adopte comportamente și atitudini pretinse de această mare familie europeană în raporturile dintre majoritate și minoritate.

De aceea, consider că se impune examinarea critică a conceputului de autonomie pentru a înțelege corect conotațiile juridice de drept internațional, măsura în care acestea se regăsesc și se respectă în dreptul nostru intern.

În acest scop, vom face o scurtă incursiune teoretică în dreptul internațional, sprijinindu-ne pe analiza unor reputați politologi și sociologi, pe instrumentele juridice cu vocație universalistă sau regională care clarifică și reglementează conceptul de autonomie teritorială pe criterii etnice.

Politologul de origine maghiară G.Csurgai - vă cer scuze pentru eventuala eroare de pronunție - consideră: "Nu s-a ajuns la o definiție riguroasă și nici nu există un model de autonomie general valabil și, în ultimă instanță, autonomia nu poate fi fondată pe apartenență etnoculturală."

Flavio Cotti, în calitate de președinte al OSCE, în 1996 spunea: "Putem vorbi de variate forme de autonomie locală, dar limitată și cu măsură.

Prezervarea integrității teritoriale a statelor și dreptul popoarelor de a decide ele însele constituie, în mod indiscutabil, în final, firul conducător."

De asemenea, dreptul internațional contemporan nu prevede existența unui drept general la autonomie sau a unei obligații pentru state de a o acorda.

Se poate vorbi, cel mult, de un "aranjament intern" care să aibă ca temei reglementări juridice ale statului în cauză, norme constituționale, după cum precizează politologul italian G.Malinverni.

Statutele de autonomie ale insulei Aland (Finlanda) și provinciei Trentino- Alto Adige nu sunt pe deplin relevante.

Nu în ultimul rând, autonomia poate fi extinsă, restrânsă sau revocată, dacă pune în pericol suveranitatea statului.

Politologul H.Hannum precizează, la rându-i, că: "Autonomia nu poate să asigure, automat, justiția socială și să soluționeze toate problemele".

Să reținem și faptul că, în poziția ONU, prin prevederile Cartei, accentul se pune pe respectul pentru integritatea statului.

Pe plan european, în Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, elaborată de Comisia Europeană, nu se face nicio referire la conceptul de autonomie, ci, prin articolul 15, se limitează la garantarea dreptului de participare efectivă a persoanelor aparținând minorităților naționale la treburile publice care le privesc.

Carta europeană a autonomiei locale, din 1985, nu face referire la minorități, ci la colectivități locale.

În viziunea acestui instrument de drept internațional, autonomia și descentralizarea sunt fundamentate pe democrație și pluralism.

Cei interesați de autonomie invocă frecvent recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1.201/1993, dar noi insistăm pe ideea că nu conține norme de drept imperativ pentru statele membre.

În ceea ce privește autodeterminarea, titularele unui astfel de drept pot fi popoarele, și nu minoritățile.

Citez: "Toate popoarele au dreptul la autodeterminare.

Ele își asigură în mod liber dezvoltarea economică, socială și culturală." (Art. 1 din Pactul internațional referitor la drepturile civile și politice.)

Prin noțiunea de "popor" se înțelege ansamblul populației dintr-un teritoriu, poporul fiind definit de teritoriul în care trăiește, și nu de originea etnică, dar dreptul la autodeterminare nu are ca efect separarea, secesiunea popoarelor, statelor suverane și independente.

Declarația de la Viena din 1993, art. 22, recunoaște și reafirmă dreptul popoarelor la autodeterminare, deși, potrivit principiului integrității teritoriale și unității politice a statelor, dreptul de separare este exclus.

Politologul H.Hannum sesizează în militantismul autonomiștilor că scopul lor ultim este independența, autonomia fiind doar o etapă.

Mă întreb dacă nu cumva inițiativele și manifestările despre care vorbim se circumscriu unei astfel de strategii.

Continui să opinez că autonomia și descentralizarea, care să permită tuturor cetățenilor, indiferent de etnie, convingeri politice, eliminarea oricăror discriminări și inegalități, în respect pentru drepturile omului, sunt soluții viabile, acoperitoare și conforme cu normele de drept internațional.

Și în România este loc pentru mai bine în ceea ce presupune modernizarea statului de drept, respectul pentru valorile democrației și, implicit, soluții mai generoase pentru minoritățile naționale ca părți ale unei Românii europene.

Excesele în privința rezolvării pe cale etnică a unor astfel de situații, după cum afirmă politologul Eide, pot avea consecințe serioase și tragice, pot genera tensiuni regionale și internaționale, cu efecte destabilizatoare pentru pacea și securitatea internațională.

Reprezint Colegiul nr. 3, Circumscripția electorală nr. 26 - Maramureș, unde trăiesc de secole împreună români, maghiari, ucraineni, germani, romi, evrei, așadar un spațiu al multietnicității, multiculturalismului și pluralismului și un mod de conviețuire și de bune practici, de respect între majoritari și minoritari.

În conviețuirea noastră punem accentul pe ceea ce ne unește, singurul liant care merită cultivat.

Înțeleg, în egală măsură, să mă solidarizez cu oricine este lezat într-un drept al său, indiferent de natura lui, delimitându-mă astfel de cei ce declamă democrația și respectul pentru diferență, dar nu le practică.

Apartenența noastră la civilizația europeană ne obligă la astfel de comportamente și atitudini, iar procesul de integrare europeană urmărește acest tip de finalități, în măsură să atenueze și să marginalizeze rivalitățile istorice, etnice, culturale, politice sau religioase.

Doamnelor și domnilor senatori, Acestea sunt temeiurile de drept internațional și de convingeri personale la care vă invit să reflectăm.

Sunt sigur că, după referendumul desfășurat în anii trecuți, Parlamentul va fi sesizat cu inițiative legislative - dacă nu chiar a fost - în legătură cu autonomia Ținutului Secuiesc.

Ele ar aduce atingere art. 1 din Constituția României, care proclamă România drept "stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil" și, pe cale de consecință, ar fi inadmisibile constituțional, inacceptabile politic și moral, neputând fi supuse dezbaterii parlamentare, dar am convingerea că împreună putem găsi soluțiile bunei conviețuiri, cum am dovedit-o de atâtea ori, respectului pentru diferențe, tradiții, de cultură, de limbă, într-o Europă care are nevoie de toți.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 22 octombrie 2021, 20:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro