Plen
Ședința Senatului din 9 septembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.106/18-09-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 09-09-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 9 septembrie 2009

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Ședința a început la ora 10.10.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

 

Domnul Alexandru Pereș:

Bună ziua!

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să vă ocupați locurile în sală.

Stimați colegi, Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 9 septembrie 2009.

Ședința de astăzi va fi condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

Din totalul de 137 de senatori și-au înregistrat prezența 80 de senatori la lucrările de astăzi ale plenului Senatului.

Programul de lucru al Senatului cuprinde lucrări în plen până la ora 13.00, iar de la ora 15.00 - lucrări în comisiile permanente ale Senatului.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită.

Asupra programului și a ordinii de zi există comentarii sau propuneri?

Domnule senator Gheorghe David, vă rog, aveți cuvântul la microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș dori să fac o propunere, și anume ca după punctul 8 - pentru că domnul secretar de stat din Ministerul Sănătății este prezent și trebuie să ajungă în altă parte - să discutăm și punctele 15 și 16 din ordinea de zi.

Nu implică absolut nimic care să ne creeze probleme din niciun punct de vedere.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Am înțeles.

Mulțumesc.

Domnule senator Puiu Hașotti, vă rog.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

La probleme organizatorice.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Imediat.

Vă rog, să terminăm cu ordinea de zi și programul de lucru.

Supun votului programul de lucru și ordinea de zi, cu modificarea propusă de domnul senator Gheorghe David, ca după punctul 8 să discutăm și punctele 15 și 16 din ordinea de zi.

Vă rog să vă exprimați votul, stimați colegi.

Vă rog să votați.

Cu 42 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate.

 
Grupul parlamentar al PNL informează plenul că domnul senator Vasile Nedelcu va deține funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială în locul domnului senator Liviu Câmpanu

La probleme organizatorice, domnule senator Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL, aveți cuvântul la microfonul 2.

 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața tuturor!

În numele Grupului parlamentar al PNL, vă informez că în cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială funcția de vicepreședinte, deținută până acum de domnul senator Liviu Câmpanu, va fi preluată de domnul senator Vasile Nedelcu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă ați urmărit materialele pregătite pentru Biroul permanent de astăzi, există această propunere.

Dacă doriți, supun votului plenului această propunere.

Din sală: Supunem votului.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

În locul domnului senator Liviu Câmpanu, domnul senator Vasile Nedelcu va avea funcția de vicepreședinte în cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Vă rog să votați.

Mulțumesc.

Cu 46 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, această propunere a domnului senator Puiu Hașotti a fost aprobată.

 
Raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții asupra petițiilor primite în trimestrul I al anului 2009

Înainte de a intra în dezbaterea punctelor din ordinea de zi, rog departamentul tehnic să facă tot posibilul să aducă ceasul atomic la ora exactă, pentru a ne coordona lucrările plenului Senatului până la ora 13.00.

Punctul 1 din ordinea de zi, Raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții asupra petițiilor primite în trimestrul I al anului 2009.

Conform regulamentului, acest raport îl aveți în mape și cred că l-ați și studiat.

Asupra raportului sunt observații?

Nu sunt observații din partea colegilor.

Considerăm atunci că am luat cunoștință de conținutul raportului, conform art. 170 alin. (4) din Regulamentul Senatului.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte, semnat la Luxemburg la 16 iunie 2008 ((L310/2009)

Punctul 2 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte, semnat la Luxemburg la 16 iunie 2008.

Este un proiect de lege adoptat de Camera Deputaților.

Pentru raport, Comisia pentru politică externă.

Domnul secretar Mardare va prezenta raportul la microfonul 7.

Din partea inițiatorilor participă doamna Natalia Intotero, secretar de stat. Microfonul 10, vă rog.

Vă rog, doamna secretar de stat, aveți cuvântul.

 

Doamna Natalia Elena Intotero - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte, semnat la Luxemburg la 16 iunie 2008.

Ratificarea acestui Acord face parte din obligațiile României, ca stat membru al Uniunii Europene.

Acordul urmărește să contribuie atât la stabilitatea politică, economică și instituțională a Bosniei, cât și la stabilitatea regiunii.

Ca elemente de interes, din punct de vedere politic, ratificarea Acordului de către România va oferi un argument în plus pentru sprijinul constant pe care România îl oferă statelor din Balcanii de Vest, inclusiv pentru Bosnia și Herțegovina.

Din punct de vedere economic, după intrarea în vigoare a Acordului interimar, s-a putut constata o creștere a volumului schimburilor comerciale între România și Bosnia și Herțegovina și este de așteptat ca această tendință să se continue.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Pentru prezentarea raportului, domnule secretar al Comisiei pentru politică externă Cătălin Mardare, aveți cuvântul la microfonul 7, vă rog.

 
 

Domnul Radu Cătălin Mardare:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, pe care îl supune acum spre dezbatere și adoptare plenului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

La dezbateri generale, aveți cuvântul, vă rog.

Domnule vicepreședinte Severin Georgică, aveți cuvântul la microfonul 3.

 
 

Domnul Georgică Severin:

Nu sunt eu vicepreședinte.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mă scuzați, vă rog.

 
 

Domnul Georgică Severin:

Vorbesc în calitate de vicepreședinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Bosnia și Herțegovina.

Semnarea acestui Acord reprezintă un pas important, dacă vreți, în relațiile dintre România și Bosnia și Herțegovina, exact cum a subliniat și reprezentantul Guvernului și secretarul Comisiei pentru politică externă, dar și din punctul de vedere al întăririi relațiilor parlamentare dintre cele două țări.

Să nu uităm că Bosnia și Herțegovina este un stat cu o democrație încă în formare și orice întărire a acestor relații poate să contribuie și la dezvoltarea democrației în proaspătul stat care, să nu uităm, nu sunt prea mulți ani de când era un teren de luptă.

De aceea, faptul că România s-a alăturat celorlalte țări europene, validând acest Acord, reprezintă un punct semnificativ, care, de altfel, este demonstrat de întreaga politică a Guvernului român și, dacă vreți, aș putea să spun și de linia promovată de Partidul Popular European și, implicit, de Partidul Democrat Liberal.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Alte intervenții din partea colegilor? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor senatori, Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților, raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 54 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de sediu dintre Guvernul României și Organizația Internațională a Francofoniei privind Antena Regională a Organizației Internaționale a Francofoniei pe lângă Statele din Europa Centrală și de Est, semnat la București la 21 aprilie 2008 (L311/2009)

Punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de sediu dintre Guvernul României și Organizația Internațională a Francofoniei privind Antena Regională a Organizației Internaționale a Francofoniei pe lângă Statele din Europa Centrală și de Est, semnat la București la 21 aprilie 2008.

Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților, raportul este prezentat de reprezentantul Comisiei pentru politică externă, domnul secretar Cătălin Mardare.

Din partea inițiatorilor, doamna secretar de stat Natalia Intotero, aveți cuvântul la microfonul 10, vă rog.

 

Doamna Natalia Elena Intotero:

Vă mulțumesc din nou.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de sediu dintre Guvernul României și Organizația Internațională a Francofoniei privind Antena Regională a Organizației Internaționale a Francofoniei pe lângă Statele din Europa Centrală și de Est, semnat la București la 21 aprilie 2008.

Prin prezentul proiect se creează cadrul legal de funcționare, ca reprezentanți ai unei organizații internaționale, pentru Antena Regională a Organizației Internaționale a Francofoniei.

Antena va reprezenta organizația pe lângă statele membre din zona Europei Centrale și de Est.

Recunoașterea Antenei de către statul român, în conformitate cu dreptul internațional, va consolida bunele relații ale României cu Organizația Internațională a Francofoniei.

Antena reprezintă însă, pentru România, mai mult decât un vehicul de difuzare a valorilor francofone în regiunea sa, fiind un instrument eficace de întreținere și dezvoltare a bunelor relații cu statele din vecinătate.

Prin urmare, doamnelor și domnilor senatori, vă adresăm rugămintea de a acorda avizul dumneavoastră favorabil Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de sediu dintre Guvernul României și Organizația Internațională a Francofoniei privind Antena Regională a Organizației Internaționale a Francofoniei pe lângă Statele din Europa Centrală și de Est, semnat la București la 21 aprilie 2008.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule secretar Cătălin Mardare, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei. Microfonul 7, vă rog.

 
 

Domnul Radu Cătălin Mardare:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă a hotărât să adopte un raport de admitere, cu unanimitate de voturi, și propune plenului spre dezbatere și adoptare acest raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră decizională.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnule senator Georgică Severin, aveți cuvântul la microfonul 3, vă rog.

 
 

Domnul Georgică Severin:

Coincidența face să iau din nou cuvântul, în calitatea mea de membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Interparlamentară a Francofoniei și de raportor al Comisiei de cultură a Adunării Interparlamentare a Francofoniei.

Vreau să profit de ocazie să salut faptul că în sfârșit, după mai mulți ani, o instituție care funcționează, de fapt, intră în normalitate, pentru că actul pe care noi îl vom valida acum este un act pur tehnic, care doar consfințește o stare de fapt.

Dar aș vrea să subliniez și rolul important pe care francofonia începe să-l joace din ce în ce mai mult în politica internațională în momentul de față, mai ales cu implicarea tot mai puternică a domnului Nicolas Sarkozy, a Partidului Popular European în activitatea de acest gen.

De aceea, faptul că din când în când mai menționez și activitatea francofoniei este un prilej de a fi salutat în orice instituție a statului român.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt solicitări la dezbateri generale?

Nu sunt.

Stimați colegi, Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților, raportul este un raport de admitere, fără amendamente, și face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 63 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, atât raportul, cât și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India, semnat la București la 16 februarie 2009, privind amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la New Delhi la 17 noiembrie 1997 (L312/2009)

Punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India, semnat la București la 16 februarie 2009, privind amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la New Delhi la 17 noiembrie 1997.

Proiect de lege adoptat de Camera Deputaților.

Comisia economică, industrii și servicii a întocmit raportul.

Din partea inițiatorilor, domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Încheierea prezentului Protocol este necesară întrucât asigură, pe de o parte, respectarea angajamentului politic al Guvernului și, pe de altă parte, aplicarea art. 307 al Tratatului instituind Comunitatea Europeană, care prevede obligația statelor membre de a adopta măsurile necesare pentru eliminarea incompatibilităților dintre tratatele la care acestea sunt părți și dreptul comunitar.

Introducerea noilor amendamente asigură armonizarea cu dreptul comunitar a prevederilor relevante ale Acordului, în sensul că oferă României posibilitatea de a stabili excepții sau de a impune restricții, astfel încât să nu se aducă atingere intereselor comunitare reflectate în măsurile prezente sau viitoare adoptate de Uniunea Europeană.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea

Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India, semnat la București la 16 februarie 2009, privind amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la New Delhi la 17 noiembrie 1997.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Dorel Borza, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

 
 

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Menționez că acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Acest proiect de lege are în vedere asigurarea conformității cu dreptul comunitar a prevederilor Acordului.

În fața acestor argumente, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să întocmească un raport de admitere, fără amendamente, pe care-l supun plenului Senatului spre adoptare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt solicitări la dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul este un raport de admitere, fără amendamente, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 59 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Vreau doar să vă comunic faptul că au semnat în lista de prezență 93 de senatori.

Am menționat aceasta pentru stenogramă și, dacă sunt cumva intervenții și asupra acestui aspect, vă rog să țineți cont și de acest lucru.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Capitolului II Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 la Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 (L184/2009)

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Capitolului II "Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987" la Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.

Inițiator este domnul senator Laurențiu Florian Coca.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări va fi prezentat de domnul senator Ion Rușeț.

Îi ofer cuvântul inițiatorului.

Vă rog, domnule senator, microfonul 6.

 

Domnul Laurențiu Florian Coca:

Bună dimineața.

În esență, această modificare se referă la titlul Capitolului II, acolo unde este "Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987", la Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.

Acesta se înlocuiește cu titlul "Revoltele muncitorești din Valea Jiului - 1977, Bazinul Olteniei - 1981 și Brașov - 1987".

Peste tot în cuprinsul Capitolului II expresia "Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov" va fi înlocuită cu textul "Revoltele muncitorești anticomuniste din Valea Jiului - 1977, Bazinul Olteniei - 1981 și Brașov - 1987".

Alin. (1) al art. 19 și alin. (2) al art. 20 se completează cu textul "și asociațiile minerilor care au participat la revoltele din Valea Jiului - 1977 și Bazinul Olteniei - 1981".

Pentru a ușura și a reduce din timpul dumneavoastră, vă spun doar că s-a creat deja un precedent, pentru că toată lumea o să spună că Legea nr. 341/2004 se referă strict la Revoluția din 1989.

Cu tot respectul pentru cei care au luptat în 1987, dar este corect să recunoaștem și dreptul acestei categorii sociale, minerii, care sunt stigmatizați în ultimii ani, și asta pentru efortul făcut, jertfa adusă și curajul deosebit de care au dat dovadă în 1977 când, după cum bine știți, și-au permis și au avut curajul să-l aresteze pe prim-ministru, să-l țină închis în subteran - era vorba de Verdeț -, au avut curajul să se opună venirii lui Nicolae Ceaușescu în Valea Jiului.

Două zile nu l-au lăsat să aterizeze cu elicopterul.

Trecând mai departe, la Motru, după cum bine știți, în 1981 a fost acel decret de stat prin care fiecare cetățean al României avea dreptul la 400 de grame de pâine.

În acel moment, minerii nu au vrut să-și ia rația de 400 de grame de pâine, nici cei care intrau în schimb, nici cei care ieșeau din schimb.

Au răsturnat mașina de pâine, s-au dus către centrul orașului Motru, au dat foc la primărie, care era, de fapt, simbolul puterii de stat și de partid.

Au ajuns în fața primăriei din Motru peste 4.000 de oameni, s-au pus forțele de ordine, respectiv pompierii, cu furtunurile și cu tunurile de apă pe ei.

Au răsturnat mașinile de pompieri.

Atunci, în noaptea respectivă, la Broșteni, s-a constituit un comandament al trupelor de securitate condus de generalul Macri, iar în noaptea respectivă s-a făcut ordine.

Parcă nimic nu s-ar fi întâmplat.

Dragi colegi, Probabil o să spuneți că sunt lipsuri de tehnică legislativă în această rugăminte și inițiativă a mea, dar, credeți-mă, în 1977 și în 1981, atunci când mii de oameni au ieșit împotriva regimului comunist, atunci când mii de oameni, în 1977 sau în 1981, s-au ridicat pentru a-și apăra drepturile sociale - știți bine că în Valea Jiului era vorba de prelungirea duratei de muncă în subteran de la șase la opt ore, reducerea time-ului de energie - au făcut-o fără a respecta anumite reguli și alte tehnici care sunt impuse astăzi de tehnica legislativă.

Haideți să încercăm să demonstrăm că în această țară, prin votul nostru, acordăm drepturile de care beneficiază toți cei care s-au împotrivit fostului regim.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat Valentin Iliescu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, microfonul 9.

 
 

Domnul Adrian Valentin Iliescu - secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține propunerea legislativă a domnului senator Coca.

Pot spune că domnul senator este animat de cele mai bune intenții și Guvernul consideră că aceste categorii invocate de către domnul senator Coca chiar merită să primească reparațiile morale și materiale, dar nu prin modificarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri, ci îndemnând ca persoanele în cauză să se adreseze, în baza prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate sau constituite în prizonieri, comisiilor de aplicare ce funcționează în cadrul direcțiilor teritoriale de muncă și protecție socială.

Repet și vă adresez rugămintea de a respinge această propunere legislativă.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar de stat. (Intervenție neinteligibilă din sală a domnului senator Laurențiu Florian Coca.)

Vă ofer din nou cuvântul după prezentarea raportului.

Vă rog să prezentați raportul comisiei, domnule senator Rușeț.

 
 

Domnul Ion Rușeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată cu adresă pentru a dezbate și întocmi raportul la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Capitolului II "Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987" la Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, inițiată de domnul senator Laurențiu Florian Coca.

În ședința din 16 iunie 2009, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere inițiativa legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea legii, în sensul includerii unor anumite categorii de beneficiari: minerii care au participat la revoltele muncitorești cu caracter social și politic împotriva regimului Ceaușescu din Valea Jiului, în anul 1977, și din Bazinul Olteniei, în 1983, și care au avut de suferit de pe urma participării la aceste revolte.

Persoanele care fac parte din categoria enunțată mai sus se pot adresa, pentru acordarea unor drepturi, comisiilor de aplicare ce funcționează în cadrul direcțiilor teritoriale de muncă și protecție socială, a apreciat comisia, conform Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate sau constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru aspectul semnalat mai sus, pentru neprecizarea surselor de finanțare necesare aplicării măsurilor propuse - așa cum prevede art. 138 alin. (5) din Constituția României -, dar și din cauza neajunsurilor propunerii legislative în ceea ce privește respectarea rigorilor normelor de tehnică legislativă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât să adopte un raport de respingere.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

S-a primit aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și un aviz favorabil de la Comisia pentru egalitatea de șanse.

În conformitate cu art. 75 din Constituția României și art. 88 punctul 1 din Regulamentul Senatului, Senatul este primă Cameră sesizată, iar legea face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator Rușeț.

Domnule senator Coca, doriți să mai interveniți?

Aveți cuvântul. Microfonul 6.

 
 

Domnul Laurențiu Florian Coca:

Cu tot respectul, vreau să spun, în replică la ceea ce au spus reprezentantul Guvernului și reprezentantul comisiei, că există un precedent în această lege.

Aș fi de acord cu absolut toate lucrurile spuse dacă nu ar exista momentul Brașov 1987.

Am toată stima, respectul, mă plec în fața celor care și în 1987 au avut același curaj pe care l-au avut minerii în 1977 și în 1981.

Vreau să vă spun că acolo a fost o mișcare a unor categorii sociale, nu persoane fizice.

A fost o mișcare amplă împotriva regimului comunist.

Vizavi de problema alocării bugetare, în expunerea de motive, dragi colegi, am făcut precizarea că ridică probleme de alocări bugetare începând cu 1 ianuarie 2010, întrucât până atunci beneficiarii urmează să-și înainteze cererile și dosarele solicitate de direcțiile de muncă - ca cei din Brașov 1987 -, întocmite conform normelor de aplicare a legii, eventual modificate de ministerul de resort și adoptate prin hotărâre a Guvernului României.

În funcție de solicitările înregistrate, se va putea face și o estimare bugetară privind aplicarea acestei propuneri legislative.

Dragi colegi, După treizeci și ceva de ani, suntem datori moral față de această categorie socială.

Gândiți-vă că acești oameni au suferit, și-au pus în pericol viața lor și a familiilor lor.

Vă rog frumos, în momentul când votați, gândiți-vă că există precedent la această lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Sergiu Nicolaescu, aveți cuvântul. Microfonul 4.

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă vorbesc în calitate de fost președinte al Comisiei de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, comisie înființată în 1990 - 1991 la propunerea mea.

Vă pot confirma că acțiunea din 1977 este prima acțiune concepută și organizată antiregim.

Îmi fac datoria să spun acest lucru.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Puiu Hașotti, microfonul 2. (Domnul senator Laurențiu Florian Coca solicită cuvântul.)

Un moment așteptați, o să vă dau cuvântul.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu dacă revoltele muncitorești din Valea Jiului au avut o tendință anticomunistă.

Poate anticeaușistă.

Este de discutat.

În orice caz, nu are nicio legătură, din punct de vedere istoric, revolta muncitorilor din Valea Jiului cu cea din Brașov sau cu evenimentele din decembrie ʼ89.

Niciun fel de legătură istorică.

Sunt chestiuni disparate.

Aș vrea să-l întreb însă pe inițiator, și îi admir zelul cu care își susține punctul de vedere, dacă a discutat cu unii dintre acești eventuali beneficiari ai acestei propuneri legislative.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Doriți un răspuns, da?

 
 

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Da.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog, microfonul 6.

 
 

Domnul Laurențiu Florian Coca:

Vreau să vă spun, în ceea ce privește Motru'81, că am lângă mine un coleg care a fost acolo.

Numai un exemplu clar, concret și pe moment. Este aici.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Probabil domnul senator Rușeț.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Este excelent!

Domnule senator, domnule coleg, am să vă întreb întâi pe dumneavoastră, eventual și pe domnul deputat, dacă, la acele revolte ale muncitorilor, muncitorii au manifestat pentru a avea niște drepturi și niște beneficii, dacă au gândit acest lucru.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule Hașotti, sunt colegi senatori.

Ați spus "domnul deputat".

Nu văd niciun deputat acolo.

Pentru realitatea informației, doar atât.

Vă rog, domnule senator Ion Rușeț, microfonul central.

 
 

Domnul Ion Rușeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, sunt dator cu câteva precizări, nu pentru că atunci când aveau loc manifestările din Motru eram elev, ci pentru că municipiul Motru este în colegiul meu electoral, și trebuie să fac precizări, pentru că nu aș dori să se spună că Senatul României nu este de acord să aducem recunoștință celor care, într-un fel sau altul, au luptat în 1981, în ultimă instanță, pentru respectarea demnității umane.

Vreau să vă spun că despre 1981 s-a scris puțin în istorie și s-a scris mai mult despre evenimentele de după 1990 în care au fost implicați minerii.

Sigur, foarte puțini din această sală am intrat în mină, și mai puțini suntem cei care am lucrat în mină și, atunci, se cuvine, pentru adevărul istoric, să recunoaștem că și înainte de 1987 au fost zone industriale în care lucrătorii, nemulțumiți de condițiile sociale oferite de regim, s-au revoltat organizat sau mai puțin organizat.

În 1981, în Motru, au zăngănit armele.

În 1981, în Motru, oamenii s-au revoltat, au distrus utilaje ale pompierilor, au distrus sediile Securității, au distrus sediul primăriei.

Dar inițiatorul a venit cu propunerea ca și asociațiile de revoluționari sau de lucrători care au luptat în 1977 și în 1981

să beneficieze de aceleași condiții, facilități, așa cum beneficiază asociațiile Brașov - 1987 sau asociațiile revoluționare.

Sigur, aici trebuie să facem următoarea precizare: nu știu ce este în Valea Jiului - știu că fostul lider al minerilor, după 1977, a ajuns om de afaceri prosper prin Suedia.

Este vorba de domnul Dobre -, dar știu ce s-a întâmplat cu cei opt lideri ai minerilor din Motru.

Vreau să vă spun că toți au fost condamnați și astăzi niciunul nu mai este în viață.

Astăzi nu mai este în viață niciunul din cei opt.

Sârbu a fost ultimul care a mai rezistat până acum doi ani.

Atunci, trebuie să discutăm despre un adevăr istoric, pentru că m-am abținut în comisie, iar comisia a dat un vot negativ pentru că în momentul de față nu avem asociații de luptători care au fost în 1977 sau în 1981.

Sigur, chiar dacă le-am avea, nu s-ar putea constitui, pentru că cei care au suferit nu mai sunt în viață.

Cred că este nevoie mai mult de o recunoaștere istorică a rolului pe care l-au avut aceste mișcări muncitorești din sectorul minier, un sector greu, în perioada 1977-1981.

În forma în care a fost prezentată, inițiativa legislativă, sigur, are lacune, este lăudabilă, dar nu poate să treacă de Senat, însă trebuie să recunoaștem, poate într-o declarație politică, poate într-o altă inițiativă, că înainte de 1989 au fost zone industriale în care a existat opoziție față de regimul Ceaușescu, dar și față de comunism, pentru că problemele sociale cu care s-au confruntat lucrătorii nu au fost generate de șeful statului, ci au fost generate de sistemul comunist.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Raymond Luca.

Urmează domnul senator Dumitru Oprea. (Domnul senator Laurențiu Florian Coca solicită cuvântul.)

Un moment, că vă dau și dumneavoastră cuvântul.

Nu interveniți la fiecare vorbitor, vă rog frumos.

 
 

Domnul Raymond Luca:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu, ca președinte al Comisiei parlamentare a revoluționarilor din Decembrie 1989, vreau să fac un apel la coerență.

Este foarte adevărat că, cu altă ocazie, cu altă inițiativă, s-au adăugat la corpul legii și revoltații din Brașov - 1987.

Această adăugare a reprezentat o greșeală.

A mai adăuga la corpul legii o altă categorie nu înseamnă decât să persistăm în greșeală.

Legea nr. 341/2004 are un singur obiect principal, și anume să preschimbe certificatele de revoluționar acordate pe baza Legii nr. 42/1990.

Cu alte cuvinte, această lege se ocupă de cei care aveau certificate de revoluționar obținute pe baza unei legi mai vechi.

Este un proces de verificare, de filtrare, care durează de cinci ani.

Termenele de preschimbare ale acestor certificate au fost amânate, prorogate de șapte ori până în acest moment.

A mai adăuga o categorie, care nu are la acest moment nici asociații constituite, nici dosare, nici date informative legate de activitatea lor din acea perioadă, nu înseamnă decât să prelungim la nesfârșit un proces care ar fi trebuit să fie terminat de mult.

Nu uitați că din decembrie '89 se împlinesc 20 de ani și această chestiune legată de toate problemele revoluționarilor ar fi trebuit să fie terminată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2.

Urmează inițiatorul, domnul senator Laurențiu Florian Coca.

Mai sunt doi colegi înscriși la cuvânt.

 
 

Domnul Dumitru Oprea:

Sunt consternat de poziția unui coleg senator care a pus o întrebare atât de serioasă și i s-a răspuns cu atâta suflet și atâta seriozitate, iar colegul senator a părăsit sala în timpul formulării răspunsului.

Îl felicit pe cel care vorbește în numele celor care nu mai sunt.

Am admirat puterea de a se abține și de a nu vorbi într-o ipostază oferită de Parlamentul României a celui ce cunoaște istoria locurilor și are și niște obligații față de Motru.

Mă refer la domnul senator Ion Rușeț.

Totuși, consider că această bună intenție a inițiatorului distruge importanța a trei momente foarte bine definite, transformându-le într-un fel de istorie la pachet.

Iertați-mă, domnule senator!

De ce spun asta? Momentele pe care dumneavoastră le-ați prezentat sunt cel puțin la fel de importante precum Brașov ʼ87, dar punându-le împreună anulați valoarea tuturor celor trei evenimente.

Cred că o inițiativă legislativă, prin care să punctați fie și numai recompense morale...

Pentru că întrebările puse în surdină aici erau: "Mai vor și ei ceva bani?"

Nu cred că acesta a fost gândul cu care dumneavoastră ați venit cu inițiativa.

Reparațiile morale și fixarea în istorie a celorlalte două locuri, ani, merită să fie abordate.

Pentru aceasta fac trimitere la frumusețea versurilor despre duritatea lui 1907, dacă țineți minte cum "S-a ridicat spre cer, din Hodivoaia,/Și din Flămânzi și Stănilești văpaia."

Istoria consemnează doar Flămânzi 1907.

Dumneavoastră, din istorie și din spusele lui Arghezi, ați putea scoate în evidență titluri distincte pentru celelalte două momente și locuri.

Vă felicit pentru inițiativă, oricum.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Dumitru Constantin, după care, pentru un minut, domnul senator Mircea Diaconu.

Vă rog.

 
 

Domnul Constantin Dumitru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Îmi permit să spun că atunci când a fost nevoie de acordarea unui aviz pentru această inițiativă legislativă de către Comisia pentru egalitatea de șanse, am avut o discuție cu distinsul meu coleg și de atunci am spus că legea, în esența ei - ceea ce vrea să propună dumnealui -, este extraordinar de importantă.

Într-adevăr, evenimentele sunt deosebite și merită să fie bine așezate în istoria României, dar a modifica Legea nr. 341/2004 din punct de vedere tehnic este imposibil, pentru că Legea nr. 341/2004, așa cum spunea colegul nostru, domnul senator Raymond Luca, președintele acestei comisii - eu am fost vicepreședinte în mandatul trecut -, are o singură datorie: să preschimbe certificatele deja existente.

Le preschimbă pentru că în timpul în care ele au fost emise, într-adevăr, s-au strecurat foarte mulți indivizi care nu au avut nicio legătură cu Revoluția română și, atunci, a fost nevoie de documente suplimentare.

Domnule coleg, dacă ar fi să admitem că astăzi dăm un vot pentru legea dumneavoastră, că va trece, atunci vă întreb:

ce documente vor prezenta acești oameni ca, la rândul lor, să poată să intre în posesia unui certificat de revoluționar?

Este imposibil, pentru că în textul Legii nr. 341/2004 este prevăzut clar că numai în condițiile în care a fost înscris în Monitorul Oficial a primit certificat conform Legii nr. 42/1990 și așa mai departe.

Sunt niște lucruri care nu pot fi schimbate.

Ori schimbăm legea în totalitatea ei, și ar însemna să ne întoarcem la Legea nr. 42/1990, sau, dacă nu, așa cum v-am sugerat - și îmi permit să o fac și astăzi, cu speranța că mă veți ierta -, încercați și faceți o inițiativă specială pentru acești oameni, care într-adevăr merită.

Nu știu, că va trebui să îi recompensăm și material pentru faptele lor de vitejie, că numai pentru punctarea în istorie, orice, este bine să fie făcută, dar așa cum ați depus-o dumneavoastră este imposibil, din punct de vedere tehnic.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Mircea Diaconu. Microfonul 1.

 
 

Domnul Mircea Diaconu:

Se pare că - sau așa sper, cel puțin - în momente de criză ne vine mintea la cap.

Măcar în momentele de criză.

De ce zic asta? Se pare că zeul care face și desface este insuficiența fondurilor până la urmă.

Bun. După părerea mea, cel puțin ar trebui să sărbătorim 20 de ani de la Revoluție, modificând esențial chiar Legea nr. 42/1990 prin eliminarea drepturilor materiale, în afară, firește, de cei care chiar au suferit, au murit, văduve, urmași etc.

Asta este părerea mea, de om care, practic, a deschis balconul CC-ului.

Merg mai departe.

Se spune că "mămăliga nu explodează".

Păi, a explodat și noi nu găsim după atâția ani argumente.

Păi, argumentele sunt exact acestea.

După părerea mea, s-ar cere o altă inițiativă legislativă, bineînțeles, care să le cuprindă pe toate.

Deci toate "exploziile mămăligii"

de pe intervalul acesta ar trebui introduse cu motivații morale, cu motivații onorifice și atâta tot, că nimeni nu a făcut lucrul acesta ca să ia vreun ban, nici în 1989, nici la mineriade, nici - nu mă veți crede, dar sunt martori și acolo - în 1969.

Am vizitat Calea Rahovei 37-39, prima dată în viața mea, în 1969, cu ocazia revoltelor studențești de atunci, care ne scapă. Și atunci "a explodat mămăliga" și foarte tare, iar atunci au fost o serie de studenți care au făcut pușcărie un an, doi, ba chiar cineva a făcut 3 ani.

Aceasta este părerea mea și voi încerca să construiesc o altă inițiativă legislativă, de acest tip, care să argumenteze fără drepturi materiale, deci fără să deranjăm prea mult Ministerul Finanțelor Publice și Guvernul, dar care să argumenteze public că "mămăliga a explodat".

Aștept provincia!

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Coca Laurențiu. Microfonul 7.

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Laurențiu Florian Coca:

Chiar un minut.

Îmi pare rău că domnul Hașotti a ieșit din sală.

Eu sunt convins că mi-a spus "deputat" fiindcă din partea aceea, de extremă dreapta, până la stânga, nu se vede.

Eu stau în partea cealaltă.

Îmi pare rău că distinsul coleg pune la îndoială totuși cuvântul scurt și concret al domnului senator Sergiu Nicolaescu, care a confirmat ceea ce dânsul a dat impresia că nu recunoaște.

Eu atât mai am de spus.

Vă rog, pentru istoria acestei țări, pentru reparația morală a unor oameni care s-au sacrificat fără să întrebe cum arată legea, să dați un vot pozitiv.

Deși mi se pare impropriu formulat că a fost o greșeală acceptarea anului 1987, nu există greșeală în momentul când repari acțiunile unor oameni îndreptate împotriva regimului comunist.

Vă rog din suflet, reparați, printr-un vot, ceea ce merită oamenii care au încercat să schimbe ceva în țara asta! Ați văzut că la Motru s-a rezolvat... au murit toți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Încheiem seria de intervenții din sală a colegilor senatori.

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative, iar ea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, doamnelor și domnilor senatori.

Vă rog să votați.

Cu 39 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat și, implicit, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind constituirea Rezervației Arheologice Cetățile dacice din Munții Orăștiei (L202/2009)

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind constituirea Rezervației Arheologice Cetățile dacice din Munții Orăștiei.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Rușeț Ion. Microfonul 7.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Păran Dorin. Microfonul 6.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Vasile Timiș.

Dau cuvântul inițiatorilor.

Domnule senator Păran, aveți cuvântul. Microfonul 6.

 

Domnul Dorin Păran:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Împreună cu încă doi colegi, deputați de Hunedoara, am inițiat această propunere legislativă privind constituirea Rezervației Arheologice Cetățile dacice din Munții Orăștie.

Teritoriul rezervației este delimitat conform planurilor urbanistice, aprobate prin hotărâri ale Consiliului Județean Hunedoara și Consiliului Județean Alba și a Planului de Amenajare a Teritoriului Cetățile dacice din Munții Orăștiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.293/2004.

Pentru administrarea patrimoniului național, cultural și natural, precum și pentru conservarea și protejarea acestuia, am propus înființarea Administrației Rezervației, o instituție publică, cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Orăștie în subordinea Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național și a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Conducerea Administrației Rezervației să fie asigurată de un consiliu științific în subordinea căruia se află Colegiul executiv, ca organ de aplicare a hotărârilor Consiliului științific.

Bugetul de venituri și cheltuieli al Administrației Rezervației va fi asigurat din bugetul Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național și din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Sigur că fondul problemei acestei inițiative legislative îl constituie, așa cum știți cu toții, jaful și devalizarea care se petrec de 20 de ani încoace în această zonă, jaf și devalizare care au fost mult mediatizate, atât de presa scrisă, cât și de audiovizual, dat fiind faptul că o sumedenie de căutători de comori, falși arheologi, zi de zi au căutat, au săpat, o fac în continuare și știți foarte bine ce s-a întâmplat în urma acestor săpături.

Sunt procese pe rol - vă reamintesc doar procesul cu brățările dacice - sau procese mai mici ca anvergură legate de căutătorii de cosoni din zonă.

Dat fiind faptul că aceste cetăți fac parte din Lista patrimoniului mondial UNESCO din 1999, vă propun să votați această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Timiș.

 
 

Domnul Vasile Timiș - secretar de stat în Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare constituirea Rezervației Arheologice Cetățile dacice din Munții Orăștiei și, de asemenea, înființarea Administrației Rezervației, ca instituție publică, cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Orăștie, în subordinea Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național și a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ din următoarele considerente: la elaborarea propunerii legislative nu au fost luate în considerare reglementările și măsurile speciale de protecție a complexului de monumente istorice Cetățile dacice din Munții Orăștiei, reglementări ce decurg din acte normative în vigoare, în domeniul protejării patrimoniului cultural național.

În acest sens menționăm:

Ordonanța Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice, care fac parte din Lista patrimoniului mondial, cu modificările ulterioare, Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată.

Precizăm faptul că sintagma "rezervație arheologică" nu este consacrată de legislația de specialitate în vigoare.

Noțiunea de "sit arheologic declarat zonă de interes național" este definită de art. 2 lit. (g) din Ordonanța Guvernului nr. 43/2000.

În anexa Ordinului ministrului culturii și cultelor nr. 2.483/12.XII.2006 figurează ca zone de interes arheologic prioritar Cetățile dacice din Munții Orăștiei, ce fac obiectul acestei propuneri legislative și sunt înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO.

Considerăm inoportună propunerea de constituire a Administrației Rezervației, instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național și a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, deoarece presupune înființarea unei noi instituții publice și alocarea unor fonduri suplimentare de la bugetul de stat.

Menționăm că nu este precizată modalitatea concretă în care această instituție va funcționa, fiind subordonată în același timp celor două ministere.

Inițiatorii propunerii legislative nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, încălcându-se astfel dispoziția art. 138 alin. (5) din Constituția României, republicată, care prevede că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.

Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național are în vedere inițierea unui proiect de lege pe această problemă, a avut și are în vedere și aceste propuneri legislative.

Având în vedere cele prezentate mai sus, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Rușeț, vă rog să prezentați raportul. Microfonul 7.

 
 

Domnul Ion Rușeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată în vederea întocmirii raportului la propunerea legislativă privind constituirea Rezervației Arheologice Cetățile dacice din Munții Orăștiei.

În ședințele din 16 și 23 iunie 2009, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat inițiativa legislativă și, în urma dezbaterii, a hotărât cu majoritate de voturi să adopte raport de respingere.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare constituirea Rezervației Arheologice Cetățile dacice din Munții Orăștiei ca zonă de importanță națională și internațională cu patrimoniu arheologic, natural și etnografic.

Se reglementează, de asemenea, înființarea Administrației Rezervației, ca instituție publică cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Orăștie, în subordinea Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național și a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Bugetul de venituri și cheltuieli al Administrației Rezervației urmează a fi asigurat din bugetul de stat, repartizat Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național și Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Inițiatorii, la elaborarea propunerii legislative, nu au avut în vedere reglementările și măsurile speciale de protecție a complexului de monumente istorice Cetățile dacice din Munții Orăștiei, ce decurgeau din actele normative în vigoare în domeniul protejării patrimoniului cultural național.

De asemenea, s-a apreciat de către membrii comisiei ca fiind inoportună înființarea Administrației Rezervației, instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național și Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, întrucât presupune înființarea unei noi instituții publice și alocarea unor fonduri suplimentare de la bugetul de stat.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă au trimis avize negative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator Rușeț.

Dezbateri generale.

Sunt solicitări din partea colegilor senatori?

Domnul senator Bîrlea. Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Domnilor colegi,

Această inițiativă legislativă a făcut obiectul dezbaterii și în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Nu-mi aduc aminte exact dacă a fost respinsă cu majoritate simplă de voturi sau cu majoritate absolută.

Inițiativa este valoroasă în sine fiindcă avem obligația morală de a proteja toate vestigiile culturale care există pe teritoriul patriei.

Este nevoie să avem mai multă grijă față de propria noastră memorie, dar, în acest caz, argumentele invocate de Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național sunt redutabile și corecte.

Soluția se găsește la inițiatori.

După părerea mea, cele două consilii județene au competența necesară și cred că și resursele pentru a crea o instituție care să gestioneze problematica supusă dezbaterii în această propunere legislativă.

Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național se află acum într-un proces de descentralizare și nu cred că este momentul oportun pentru a crea acum o instituție nouă.

Ideea, repet, este valoroasă și cred că preluarea acestei inițiative la nivelul celor două consilii județene, în administrația cărora se află și zona Cetăților dacice, ar fi bine-venită.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun deci votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 46 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată (L185/2009); (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de miercuri, 16 septembrie a.c.)

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este un raport de respingere.

Inițiatori, domnii deputați Mircea Dușa și Relu Fenechiu.

Sunt prezenți? Nu.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Ioan Andreica, microfonul 9.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Prezenta propunere legislativă propune, de fapt, printr-o lege-cadru, modificarea unor legi speciale, cum ar fi Legea nr. 184/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale.

De asemenea, prin acest act normativ s-ar încălca prevederile Constituției României, care prevede că expropriatorul poate intra în posesia bunurilor abia după o justă și prealabilă despăgubire.

În prezenta inițiativă legislativă se propune ca terenurile și alte imobile să fie preluate imediat de către expropriator, după ce s-au întocmit documentațiile cadastrale, or, procedura care respectă Constituția României prevede foarte clar în Legea nr. 33/1994, actuală, înțelegerea părților sau, după caz, ca instanța să hotărască procedura de despăgubire, iar expropriatorul să intre în posesie abia după despăgubirea propriu-zisă.

De asemenea, prezenta propunere legislativă încalcă și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, motiv pentru care Guvernul nu este de acord cu această propunere legislativă și propune respingerea ei.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator Rușeț, vă rog să prezentați raportul comisiei. Microfonul 7.

 
 

Domnul Ion Rușeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată în vederea întocmirii raportului la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

În ședința din 16 iunie 2009, comisia a analizat această propunere legislativă și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată, în sensul reglementării unor măsuri premergătoare exproprierii și asigurarea proprietarului expropriat cu o locuință corespunzătoare.

De asemenea, inițiatorii vizează ca lucrările de utilitate publică să înceapă după efectuarea notificărilor privind propunerea de expropriere cu acordul expres al persoanelor fizice și juridice cu drepturi reale asupra imobilelor supuse exproprierii.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au adoptat această soluție, deoarece, analizând legislația în materie, au constatat că soluțiile legislative propuse de inițiatori se regăsesc în dispozițiile Legii nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, cu modificările și completările ulterioare, care au fost adaptate la cadrul general al exproprierii pentru cauză de utilitate publică.

Inițiatorii propun ca din cuprinsul alin. (3) al art. 28 să fie eliminate concesiunea și atribuirea în folosință, care fac obiectul art. 281, pentru care s-a instituit un alt regim juridic, în sensul că transferul dreptului de proprietate în patrimoniul expropriatorului nu este condiționat de plata efectivă a despăgubirilor către concesionar.

În acest sens, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări consideră că momentul stingerii concesiunii și atribuirii în folosință, ce se încadrează în categoria drepturilor reale, este momentul îndeplinirii obligațiilor impuse prin hotărâre judecătorească, regim stabilit de art. 28 din legea în vigoare.

La dezbateri au participat reprezentanții Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, care nu au susținut propunerea legislativă.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar în conformitate cu art. 75 din Constituție, Senatul este primă Cameră sesizată.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

La dezbateri generale dacă sunt solicitări? Nu sunt.

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă propun ca votul pe raport și pe propunerea legislativă să fie dat în data de 16 septembrie.

Spun, deocamdată, probabil, pentru că nu am hotărât nici în Biroul permanent și nu a votat nici plenul Senatului că în data de 16 septembrie 2009 vom avea ședință în plen, dar să fim cât mai aproape de ședința noastră de astăzi, peste o săptămână să dăm voturile pe legile organice.

Deocamdată, este o propunere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L204/2009); (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de miercuri, 16 septembrie a.c.)

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Rușeț, microfonul 7.

Inițiatori, domnul senator Sorin Constantin Lazăr și domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului participă domnul Cristian Irimie, secretar de stat, microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Cristian Anton Irimie - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate doamne și domni senatori, Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare introducerea unui nou articol, 4031, care stabilește ca fiind infracțiuni lovirea sau orice alte acte de violență, precum și vătămarea corporală săvârșite împotriva personalului medical.

Precizăm că faptele prevăzute în propunerea legislativă sunt incriminate și reglementate de Codul penal, iar dispozițiile referitoare la acestea sunt aplicabile în prezent, indiferent de subiectul pasiv al infracțiunii.

Având în vedere cele sus-menționate și ținând cont de faptul că sediul materiei reglementării infracțiunilor îl constituie Codul penal, Ministerul Sănătății nu susține această inițiativă legislativă.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei, vă rog, domnule senator Rușeț.

 
 

Domnul Ion Rușeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru sănătate publică au fost sesizate în vederea întocmirii unui raport comun la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiativa legislativă propune completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, în sensul incriminării lovirii sau a oricărui act de violență, precum și a vătămării corporale săvârșite împotriva personalului medical aflat în exercițiul atribuțiunilor de serviciu ori pentru fapte îndeplinite în timpul desfășurării atribuțiunilor de serviciu.

În ședințele din 16 și 23 iunie 2009, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru sănătate publică au analizat această propunere legislativă, avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului, precum și legislația în materie în vigoare și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere pentru următoarele considerente: - art. 180 - 184 din Codul penal în vigoare reglementează în detaliu faptele prevăzute în această propunere legislativă; - modificările propuse de inițiatori la art. 4031 nu constituie un tratament diferit de cel aplicabil în prezent în cazul săvârșirii infracțiunilor de lovire sau alte violențe și de vătămare corporală împotriva personalului medical aflat în exercițiul atribuțiunilor de serviciu ori pentru fapte îndeplinite în timpul desfășurării atribuțiunilor de serviciu.

Astfel, prin această inițiativă legislativă nu se aduce nimic nou față de reglementările în vigoare, respectiv față de prevederile Codului penal.

Prin adoptarea acestei inițiative legislative, având în vedere faptul că trimiterea se face la Codul penal, s-ar institui un paralelism legislativ contrar prevederilor art. 15 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, care prevede că "În procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative".

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, inițiativa legislativă.

Guvernul, în punctul său de vedere, nu a susținut această inițiativă.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

La dezbateri generale, dacă sunt solicitări? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor senatori, raportul este un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Pentru vot, rămâne ca propunere data de 16 septembrie 2009.

Vom stabili astăzi în Biroul permanent inclusiv ora și o să vă anunțăm.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 266/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale (L248/2009)

Conform hotărârii noastre, trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 266/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Pentru raport, Comisia pentru sănătate publică, domnul vicepreședinte Iosif Secășan.

Inițiatori, domnii senatori Florin Constantinescu, Sorin Constantin Lazăr și Mihaela Popa.

Sunt prezenți? Da.

Vă rog, luați loc în banca inițiatorilor.

Din partea Guvernului participă domnul Cristian Irimie, secretar de stat.

Doamna Mihaela Popa, vă rog să vă susțineți inițiativa legislativă. Microfonul 6.

 

Doamna Mihaela Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi este 9.09.2009 și sper să fie o inițiativă care să aducă noroc atât pacienților, cât și cadrelor medicale din Spitalul de Urgență din Iași.

Vă vorbesc și în calitate de inițiator, dar și în calitate de senator în colegiul căruia se află acest obiectiv de investiție.

Stimați colegi,

Spitalul Clinic de Urgență "Sfântul Ioan" - Iași se află într-o situație precară din punctul de vedere al spațiilor utilizate.

Are la dispoziție în jur de 140 de paturi, nu are lift, iar Spitalul de Neurochirurgie se află la câțiva kilometri de acest spital.

A început o nouă investiție, care durează de câțiva ani, și cam 34.000 de pacienți așteaptă finalizarea acestei investiții.

Am depus această inițiativă și mulțumesc Comisiei pentru sănătate publică pentru faptul că a înțeles rolul acestei inițiative.

Pentru a conștientiza necesitatea finalizării noii investiții mai este nevoie doar de 5 milioane de euro.

În proporție de 80% acest spital este finalizat.

Avem nevoie de cadre medicale care să rămână în același loc și de un nou spital de urgență care să deservească șapte județe din zona Moldovei.

Eu cred că trebuie să fie prioritară și sănătatea oamenilor și, în afară de investiții, cred că avem nevoie de o nouă politică în sănătate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Punctul de vedere al Guvernului, microfonul 8.

 
 

Domnul Cristian Anton Irimie:

Stimate doamne și domni senatori,

Prin propunerea legislativă se urmărește finalizarea obiectivului de investiții Spital Clinic de Urgență, cu 300 de paturi, în municipiul Iași, județul Iași.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2009 se reglementează înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Regional de Oncologie Iași.

În cadrul Comisiei pentru sănătate publică a Senatului României, acestei inițiative legislative i-au fost aduse amendamente, în sensul proiectării schimbării de funcțional, finalizarea construcțiilor actualelor obiective de investiții Spital Clinic de Urgență și Institut Regional Oncologic Iași, amendamente însușite și agreate și de către Ministerul Sănătății.

Având în vedere cele prezentate, vă adresez rugămintea de a aproba inițiativa legislativă, în baza raportului de admitere prezentat de către Comisia pentru sănătate publică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale sunt solicitări? Nu sunt.

Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente.

Asupra amendamentelor...

Doriți la dezbateri generale, domnule senator?

Vă rog să mă scuzați.

Are cuvântul domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2.

 
 

Domnul Dumitru Oprea:

Eu vin cu o simplă intervenție la ceea ce a spus doamna senator Popa Mihaela.

Nu de câțiva ani, de mai bine de 15 ani, această unitate se află într-o continuă bătaie de vânt.

Acum este aproape de final și prin votul dat astăzi, cu siguranță, vântul va ocoli clădirea.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Vă cer scuze, vă rog să prezentați și raportul, din partea comisiei, domnule vicepreședinte Secășan. Microfonul 7.

 
 

Domnul Iosif Secășan:

Vă mulțumesc.

Așa cum ați aflat, Comisia pentru sănătate publică a fost sesizată cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 266/2006 de către 10 parlamentari ai Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC și ai Partidului Democrat Liberal.

La dezbateri au participat și unii dintre inițiatori și, de asemenea, domnul secretar Cristian Anton Irimie, aici de față.

Membrii comisiei au analizat și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

În legătură cu amendamentul prevăzut în anexă, doresc să revin asupra lui.

Inițiatorii au formulat: "Finalizarea construcției actualului obiectiv de investiții - Spital Clinic de Urgență, cu 300 de paturi, în municipiul Iași, județul Iași, în vederea transferării activității Spitalului Clinic de Urgență «Sfântul Ioan» Iași, ca centru de politraumă pentru zona Moldovei".

Toți membrii comisiei au adus următorul amendament: "Finalizarea construcției, dar cu proiectarea schimbării de funcțional, finalizarea construcției actualelor obiective de investiții Spitalul Clinic de Urgență și Institutul Regional de Oncologie Iași", dat fiind faptul că înființarea Institutului Regional Oncologic Iași, așa cum a fost prezentată, este prioritară și, ca atare, finalizarea construcției fizice va face ca în acest obiectiv să funcționeze două unități medicale spitalicești, respectiv Spitalul Clinic de Urgență și Institutul Regional Oncologic Iași.

Acesta este amendamentul pe care l-a agreat și Ministerul Sănătății și, de asemenea, a fost agreat și de inițiatori.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, sunteți de acord cu amendamentele, da? Microfonul 8.

 
 

Domnul Cristian Anton Irimie:

Da, domnule președinte, s-a discutat în comisie și am spus și în prezentare că Ministerul Sănătății și-a însușit amendamentul și ar fi foarte mulțumit dacă această investiție s-ar realiza, atât pentru bolnavii de cancer din Moldova, cât și pentru cei care au suferit politraumatisme.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei în care sunt inserate și cele trei amendamente admise.

Guvernul este de acord.

Vă rog să votați.

Raportul a fost adoptat cu 49 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în care vom insera cele trei amendamente convenite în comisie.

Vă rog să votați.

Cu 50 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative - Legea înființării unităților medicale ambulatorii mobile (L277/2009)

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă - Legea înființării unităților medicale ambulatorii mobile.

Este o propunere legislativă a unui domn deputat PSD, Mazilu Constantin.

Este prezent? Nu.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie.

Din partea Comisiei pentru sănătate publică, domnul vicepreședinte Iosif Secășan.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8.

 

Domnul Cristian Anton Irimie:

Vă mulțumesc.

Ministerul Sănătății nu susține promovarea acestei inițiative legislative pentru următoarele considerente:

Amplasarea în zonele rurale a unor unități medicale mobile de terapie intensivă nu este realist argumentată și nu poate fi susținută.

Deși predomină ponderea populației în mediul rural, sunt puține comune care au sub 4.000 de locuitori, iar fiecare comună are mai multe sate arondate, dispersate.

În consecință, dacă mulți dintre locuitorii din rural nu au încă acces permanent la serviciile telefonice pentru a contacta ambulanța, nu vor putea contacta în timp util nici aceste unități mobile de terapie intensivă.

Un alt aspect îl reprezintă rapoartele statistice oficiale, precum și datele din barometru pentru serviciile de sănătate, din care reiese că morbiditatea specifică locuitorilor din mediul rural are cu preponderență drept cauză starea materială precară, deficitul de educație sanitară și, îndeosebi, lipsa de informare.

Dacă luăm în calcul și aspectele financiare, și situația de criză economică mondială, este de preferat valorificarea la maximum a resurselor existente: cabinetele medicilor de familie din localitățile respective, centrele de permanență existente și pe care căutăm să le înființăm în continuare, serviciile de ambulanță și SMURD, asistența comunitară, socială, combinată cu susținerea unor campanii de informare a populației.

Propunerea nu poate fi susținută nici prin exemplificarea experienței altor țări deoarece o astfel de organizare nu se regăsește în niciun sistem de urgență din Uniunea Europeană și nici în marile țări de pe continentul american, cum ar Statele Unite sau Canada, care au o densitate scăzută a populației pe kilometru pătrat.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Cristian Anton Irimie:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Raportul comisiei, domnule vicepreședinte Secășan.

 
 

Domnul Iosif Secășan:

Prin conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Analizând punctul de vedere negativ al Guvernului, avizul cu observații și propuneri al Consiliului Legislativ, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate, respingerea propunerii legislative, având în vedere următoarele: există suprapuneri de atribuții și competențe, neclarități în funcționalitate, dotare și încadrare cu personal, nu sunt precizate sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, precum și celelalte elemente prezentate deja de domnul secretar de stat.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Sunt solicitări la dezbateri generale?

Nu sunt.

Raportul comisiei este un raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei.

Vă rog să votați.

Cu 50 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind simplificarea modului de accesare a fondurilor comunitare (L201/2009); (retrimitere la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului)

Revenim la punctul 9 din ordinea de zi.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind simplificarea modului de accesare a fondurilor comunitare.

Pentru raport, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Este prezent domnul președinte Petru Filip.

Vă rog, microfonul 7.

Dintre inițiatori dorește cineva să susțină propunerea legislativă?

Nu dorește nimeni.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Adrian Iliescu.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă semnată de un număr important de senatori și deputați are ca obiect de reglementare simplificarea modului de accesare a fondurilor comunitare prin înființarea în cadrul prefecturilor a unui Birou pentru Acord Unic pentru emiterea unui acord unic de proiect pentru accesarea acestor fonduri.

Guvernul nu susține această propunere legislativă pentru că soluția propusă este doar în aparență o măsură de simplificare a accesării fondurilor comunitare, existând în concepția Guvernului cel puțin trei argumente care să susțină respingerea inițiativei.

În primul rând, chiar dacă solicitantul de fonduri comunitare depune într-un singur loc, la acest birou unic, documentația pentru a obține fondurile respective, este foarte posibil să fie nevoit să se prezinte la instituțiile emitente de avize pentru eventuale clarificări, ceea ce ar prelungi, evident, perioada de obținere a avizelor respective.

În al doilea rând, înființarea Biroului pentru Acord Unic în directa subordonare a prefectului încalcă o prevedere importantă din Constituție, respectiv art. 123 alin. (4), care consacră faptul că, între prefecți, pe de o parte, și consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și președinții acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

În al treilea rând, un motiv important pentru care, evident, Guvernul nu poate susține inițiativa este acela că nu sunt precizate sursele financiare necesare aplicării măsurii propuse, încălcându-se în acest fel prevederile art. 138 alin. (5) din Constituția României.

Pe de altă parte, înțelegând și apreciind bunele intenții ale inițiatorilor acestui proiect, Guvernul face solicitarea coordonării eforturilor colegilor deputați și senatori, autori ai acestei inițiative, cu Comitetul interministerial pentru absorbția fondurilor comunitare, construit la nivelul Guvernului României, în vederea construirii și unui cadru legislativ mai bun, și identificării de soluții practice pentru accelerarea procesului de accesare a fondurilor comunitare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru raport, vă rog, domnule președinte Petru Filip, microfonul 7.

 
 

Domnul Petru Filip:

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a discutat această propunere legislativă la sfârșitul sesiunii trecute, în 16 iunie anul curent, în prezența reprezentanților Ministerului Administrației și Internelor.

Ce am constatat este că această propunere legislativă dorește un lucru evident pozitiv, acela de a realiza o coerență în ceea ce înseamnă depunerea proiectelor și realizarea unei relații directe, nescurtcircuitate, între aceste propuneri de proiecte și instituțiile care decid și triază aceste proiecte.

Evident că realizarea unei structuri noi în interiorul prefecturii este un demers din punct de vedere legal care implică de fapt și alte modificări de legislație, inclusiv modificarea legii prin care sunt organizate prefecturile, pentru că este o structură, evident, nouă și, în acest caz, sigur că lucrurile trebuie discutate mult mai în profunzime.

Acesta este un aspect.

Cel de-al doilea aspect este legat de ce va face acest Birou pentru Acord Unic, în sensul în care o structură similară, după cum știți, am discutat-o în cadrul Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții privind Biroul pentru Acord Unic din cadrul primăriilor, cu problematica, sigur, diferită a acelei legi, dar pe undeva similară din punctul de vedere al lucrului cu solicitanții care, până la urmă, au nevoie de aviz.

Toată această problematică nedefinită de această propunere legislativă, sigur, acum noi nu ne-am pus problema să găsim - nu am avut timp să găsim soluții sau nu am discutat nici măcar cu inițiatorii care nu au venit la comisie - a făcut ca, în unanimitate, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului să dea un aviz negativ.

Mai mult decât atât, celelalte comisii care au fost sesizate pentru aviz, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au dat avize negative.

Punctul de vedere al Guvernului l-am constatat și în comisie, acela de nesusținere a adoptării acestei propuneri legislative și, sigur, în aceste condiții, și comisia a dat, cu unanimitate de voturi, un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, vă rog, doamna senator Anca Boagiu, microfonul 2.

 
 

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este clar că Guvernul are un punct de vedere care este pertinent în acest moment, și spun "în acest moment" pentru că luând în considerare și ceea ce spunea mai devreme colegul nostru, președintele Comisiei pentru administrație, publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, faptul că inițiatorii, practic, nu și-au susținut punctul de vedere, ne-a condus la o răscruce.Și spun "răscruce" pentru că, din punctul meu de vedere, acest proiect de lege este necesar.

Apreciez propunerea pe care a făcut-o reprezentantul Guvernului de a comunica cu acest Comitet interministerial, astfel încât să stabilim cea mai bună formulă, dar ea este necesară, și o spun ca om care a negociat, până la urmă, modul în care banii alocați diverselor programe operaționale au fost împărțiți între diversele instituții, modul în care s-au creat instituțiile de coordonare.

Dar rămâne ceva nedefinit încă: cum se corelează aceste programe operaționale între ele și cum reușim să facem ca ele să nu se suprapună, cum facem ca potențialii beneficiari să primească în timp util avizele necesare, cum facem ca beneficiarii să primească și consultanța necesară. Și aici există un răspuns: răspunsul se află tot în exercițiul financiar european 2007-2013, unde în afară de banii alocați pentru programele operaționale există și o componentă de asistență tehnică dedicată tocmai pregătirii proiectelor, pregătirii celor care trebuie să dea avize, pregătirii beneficiarilor și așa mai departe.

Această componentă nu a fost folosită coerent până în acest moment și, din punctul meu de vedere, cred că nu ar trebui să îngropăm această propunere legislativă, ci, dimpotrivă, să avem o atitudine pozitivă de colaborare și comunicare atât cu instituția guvernamentală responsabilă, cât și cu comisia de specialitate, cât și cu colegii care au inițiat acest proiect de lege, astfel încât să obținem în final ceea ce nu am reușit să facem în ultimii doi ani de când suntem stat membru al Uniunii Europene.

Și închei spunând doar atât: unul dintre punctele-cheie la negociere, o cerință esențială, a fost acela, de a corela Programul de Dezvoltare Regională cu Programul de Dezvoltare Rurală.

Nu cred că se întâmplă nici astăzi, și este doar un exemplu pe care îl dau, pot fi date nenumărate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnule senator Toader Mocanu, aveți cuvântul la microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Toader Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Încă de la început pot să spun că am să mă alătur inițiatorilor fiindcă, după cum spusese și colega noastră, inițiativa este bună și totodată poate fi și perfectibilă.

Ca un precedent, vreau să vă reamintesc: pe guvernarea trecută a fost un set de legi pentru instituțiile deconcentrate care lucrau cu public, dar e vorba de public mult mai numeros, s-a semnat și un memorandum, este vorba de permise, este vorba de pașapoarte, este vorba de Registrul Comerțului și așa mai departe.

Ca și conducător al Instituției Prefectului, am constatat că acel birou unic care a luat ființă a fost foarte bun, în sensul că s-a defluidizat foarte mult aglomerația și, din acest punct de vedere, consider că inițiativa este bună. Și încă ceva: cred că Guvernul va fi de acord în situația în care nu va fi nevoie de un blat la organigramă, fiindcă resursele umane se pot găsi și în cadrul instituțiilor, în cadrul Instituției Prefectului, și, totodată, prefectul, prin ordin, poate apela la specialiștii de la unitățile deconcentrate din județ.

Astfel, propun, domnule președinte, să retrimitem la comisie această inițiativă și am încredere că expunerea va fi mult mai bine fundamentată și va fi, în final, și Guvernul de acord.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator Günthner Tiberiu, aveți cuvântul la microfonul 2, vă rog.

 
 

Domnul Günthner Tiberiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să remarc că dincolo de o abordare total greșită a problemei acordului unic, a avizării, aprobării și autorizării investițiilor, această inițiativă a colegilor din arcul guvernamental are și un mesaj absolut pozitiv, și anume, la puțin timp după ce am eliminat ideea acordului unic a simplificării obținerii avizelor din Legea nr. 50/1991 a autorizării construcțiilor, mulți colegi din arcul guvernamental, care au votat această scoatere a ideii acordului unic, s-au lovit de această problemă și se pare că va fi repusă pe tapet.

Sigur, forma în care dânșii au repus-o este total greșită, pentru că nu poți favoriza investitorii care apelează la fondurile europene, față de cei care investesc banii proprii.

Nu poți să-i lași pe unii pe drumuri pentru că investesc banii proprii, iar cei care încearcă să acceseze fonduri europene să aibă o cale mai facilă, o cale politică, ilegală, care se practică în viața reală, că "las' că rezolvă prefectul!".

Nu se poate această diferențiere.

Eu cred că toți investitorii trebuie tratați la fel, nu intră în atribuțiunea prefectului, trebuie reintrodusă la autoritățile locale, trebuie prevăzută în lege și, repet, este un semnal bun, inclusiv Guvernul se lovește la tot pasul de această birocrație exagerată, dar și Guvernul apelează la aceeași procedură, cum a făcut ultima dată cu anveloparea blocurilor.

Practic, dacă aceste investiții de anvelopare se derulau pe procedura prevăzută în legislație erau blocate total.

De aceea, Guvernul a apelat pentru propriile investiții, se face derogare, se fac excepții, se eliberează toate în sistem de urgență, fără taxe.

Eu cred că ar trebui elaborată o lege serioasă, în care toți investitorii să fie tratați la fel, să beneficieze de o procedură simplificată.

Cred că aceasta este calea pe care va trebui să o urmăm.

Încă o dată spun: această legalizare a procedurilor politice ilegale care se încearcă aici, cum că prefectul rezolvă... nu are aparat, nu are specialiști, dar el rezolvă avizele, nu cred că este o soluție corectă.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Nu știu dacă în această idee a fost propunerea de retrimitere și, inclusiv, propunerea legislativă.

Dumneavoastră vedeți partea goală a paharului, nu pe cea plină, dar, în sfârșit, nu fac eu considerente, mai ales aici, de la tribună.

Vă rog, avem o propunere de retrimitere la comisie a acestei propuneri legislative.

Supun votului dumneavoastră această propunere de retrimitere pentru o perioadă scurtă, astfel încât până în data de 14 octombrie anul curent - avem peste o lună de zile - să facem un raport suplimentar și să venim cu amendamente, dacă este cazul.

Supun votului dumneavoastră această retrimitere la comisie.

Vă rog să votați.

Cu 43 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 5 abțineri, este aprobată retrimiterea.

Mulțumesc.

Am rugămintea adresată către reprezentanții Guvernului și către reprezentanții comisiilor de a încerca să comprimăm, dacă este posibil, expunerea noastră, tocmai pentru a da posibilitatea să trecem cât mai multe propuneri legislative prin filtrul plenului Senatului.

 
Dezbaterea Propunerii legislative de modificare a Legii nr. 230 din 6 iulie 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari (L199/2009); (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de miercuri, 16 septembrie a.c.)

Punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 230 din 6 iulie 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Raportul este întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Petru Filip.

Inițiatori sunt domnii Alexandru Mazăre, senator, și Martin Eduard Stelian, deputat.

Dacă doresc să susțină, îi rog să ia loc la microfonul inițiatorilor.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Ioan Andreica.

Microfonul 8, domnule secretar de stat, dar dați-mi voie prima dată să-i dau cuvântul inițiatorului și după aceea dumneavoastră.

Domnule senator Alexandru Mazăre, aveți cuvântul la microfonul 6, vă rog.

 

Domnul Alexandru Mazăre:

Domnule președinte, Prin acest proiect de lege am încercat să găsim o soluție pentru o problemă care afectează practic multe dintre localitățile României.

Se știe că, măcar în perioada de iarnă, asociațiile de locatari suferă în ansamblul lor din cauza existenței unor rău-platnici.

Sunt persoane care datorează sume foarte mari distribuitorilor de utilități, fie la apa caldă, fie la încălzire.

Pentru că nu există o modalitate prin care acești distribuitori să încheie contracte individuale cu fiecare proprietar în parte, suferă din cauza acestor datorii întreaga asociație de proprietari.

Uneori se ajunge într-o situație extremă în care furnizorul de utilități este nevoit să sisteze serviciul respectiv.

Situația aceasta ajunge, în anumite locuri, chiar la cote dramatice.

Sunt orașe, spre exemplu orașul Năvodari, unde aproape o treime dintre asociațiile de locatari, în perioada de iarnă, sunt cu încălzirea sistată din cauza datoriilor uriașe.

Am încercat să găsim o formulă prin care să putem preveni astfel de situații și am gândit că putem da posibilitatea asociațiilor de proprietari să sigileze robineții și să sisteze furnizarea serviciului pentru rău-platnici până în momentul în care, îndreptându-se în justiție împotriva acestora, situația se rezolvă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat Ioan Andreica, la microfonul 8.

 
 

Domnul Ioan Andreica:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Prezentul proiect de lege propune posibilitatea accesului la documentele asociațiilor de proprietari a unui proprietar din imobil doar în prezența unui cenzor, lucru care ar îngrădi accesul la informații cu privire la proprietate și ar încărca și activitatea cenzorilor, lucru care, de fapt, nu face obiectul lor de activitate.

De asemenea, se propune ca proprietarul, dacă a efectuat eventuale modificări în condominiu, în apartamentul propriu, să anunțe asociația de proprietari.

Legislația actuală, atât Legea nr. 230/2007, cât și Legea nr. 50/1991, prevede foarte clar că orice modificare se va face cu aprobarea prealabilă a asociației de proprietari și, ulterior, prin documentația tehnică, va presupune înscrierea în cartea tehnică a modificărilor.

Deci este redundantă propunerea.

Și, ultimul aspect legat de somația, respectiv sigilarea diferitelor robinete de utilități: nu este posibil ca asociația de proprietari, neavând contracte individuale cu proprietarii, să treacă la asemenea măsuri, decât în caz de neplată, prin hotărârea asociației să ajungă în instanță și printr-o sentință să poată sista furnizarea.

De aceea, Guvernul nu susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator Petru Filip, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei, microfonul 7.

 
 

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc.

Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a discutat în 10 iunie această propunere legislativă, cu toate elementele pozitive pe care încerca să le soluționeze.

O parte din aceste propuneri sunt prevăzute în legislația actuală, dar nu se pot aplica în sensul dorit de inițiatori, pentru că se lovește de ceea ce înseamnă respectarea proprietății și inviolabilitatea proprietății unui cetățean care este proprietar al unui apartament, e adevărat, rău-platnic, dar punerea sigiliului, sechestrului și toate celelalte, cu tot ceea ce derivă de-aici, cad în sarcina executorului judecătoresc sau a instanțelor.

Ca urmare, această inițiativă, care se dorea, fără discuție, o îmbunătățire a problematicii cu care se confruntă asociațiile de locatari, se lovește de imposibilitatea realizării practice a punerii în aplicare a acestei prevederi legislative.

Ca urmare, și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a dat un aviz negativ.

Sigur, am mai discutat în comisii și alte aspecte.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Alexandru Mazăre a fost prezent, de asemenea, reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței.

Comisia, ținând cont de toate elementele acestea delicate, a dat în unanimitate un raport de respingere.

Sigur, legea este o lege organică, Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, Guvernul și-a spus punctul de vedere.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

La dezbateri generale, vă rog, dacă sunt solicitări? Nu sunt.

Așa cum ați auzit, stimați colegi, raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vot pe raport și pe propunerea legislativă în data de 16 septembrie 2009.

 
Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului: - doamna senator Sorina Luminița Plăcintă trece la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, în locul domnului senator Iulian Bădescu; - domnul senator Iulian Bădescu trece la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală unde va deține și funcția de vicepreședinte, în locul doamnei senator Sorina Luminița Plăcintă

Îi ofer cuvântul domnului senator Traian Constantin Igaș, liderul Grupului parlamentar al PD-L.

Domnia Sa are o intervenție pe procedură.

Vă rog, domnule senator.

Aveți cuvântul la microfonul central.

 

Domnul Traian Constantin Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi cer scuze, va trebui să fac un anunț de la tribuna Parlamentului, pentru că este nevoie de o decizie a Biroului permanent, mă rog, prima decizie e a plenului, pentru ca, după aceea, să fie dezbătut în Biroul permanent.

În urma deciziei Grupului parlamentar al PD-L, vă aducem la cunoștință modificările din componența unor comisii din cadrul Senatului, și anume: doamna senator Sorina Luminița Plăcintă trece la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, în locul domnului senator Iulian Bădescu, iar domnul senator Iulian Bădescu va trece la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală unde va deține funcția de vicepreședinte, în locul doamnei senator Sorina Lumința Plăcintă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Sunt obiecțiuni la aceste modificări propuse de liderul Grupului parlamentar al PD-L?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri făcute de liderul Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog să votați.

Cu 54 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, aceste propuneri au fost aprobate de plenul Senatului.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L186/2009); (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de miercuri, 16 septembrie a.c.)

Revenim la punctul 11 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit un raport de respingere.

Domnul senator Petru Filip, președintele comisiei, va prezenta raportul.

Inițiatorii, domnii deputați Mircea Dușa, Relu Fenechiu, Gherasim Vasile, nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Ioan Andreica.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

 

Domnul Ioan Andreica:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Adoptarea acestui proiect de lege ar conduce la măsuri foarte periculoase în domeniul construcțiilor, și anume:

autorizația de construire nu este un document oarecare, care poate fi aprobat sau refuzat, ci este un document care se inițiază, se tipărește și se eliberează de către autoritatea publică locală pe baza avizelor primite - avize impuse în certificatul de urbanism -, pe baza documentației tehnice.

Acolo sunt o serie de cerințe și nu poate fi aprobat tacit un act care nu a fost întocmit și redactat de nimeni.

De aceea, considerăm că nu poate fi susținută o asemenea inițiativă legislativă.

În plus, mai spun că în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/2008 privind modificarea Legii nr. 50/1991 am prevăzut măsuri de sancționare mai dure decât cele anterioare pentru cei care nu emit în termen de 30 de zile autorizația de construire.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului președinte Filip.

Aveți cuvântul, microfonul 7.

 
 

Domnul Petru Filip:

Nu am completări și puncte de vedere diferite față de cele prezentate de domnul secretar de stat Andreica, pentru că, până la urmă, această propunere legislativă se referă, punctual, numai la sistemul de avizare, aprobare tacită în situația în care o cerere pentru autorizație de construcție nu primește aviz în 30 de zile.

Și noi, ca oameni care am lucrat în administrația publică cu lucruri concrete, considerăm că, într-adevăr, în condițiile în care avizele se obțin suficient de dificil de la instituțiile implicate pentru obținerea acordului unic și după aceea pentru obținerea autorizației de construcție, aceasta ar duce în multe situații la lucruri greu de corectat.

De aceea, raportul comisiei este un raport de respingere.

A fost adoptat cu majoritate de voturi - a fost o singură abținere -, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a dat un aviz negativ.

Consiliul Legislativ a emis, inițial, un aviz negativ, iar în urma unor discuții cu inițiatorii a emis un aviz favorabil, cu amendamente.

Amendamentele se refereau la faptul că termenul de 30 de zile ar trebui să curgă de la depunerea completă a documentației tehnice.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vot pe raport și pe propunerea legislativă pe data de 16 septembrie 2009.

Vom stabili și vă vom comunica ora când vom da voturile pe legile organice.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/16.04.2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale (L222/2009)

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/16.04.2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Raportul a fost întocmit de Comisia economică, industrii și servicii.

Domnul senator Dorel Borza, vicepreședinte al Comisiei economice, industrii și servicii, va prezenta raportul.

Inițiatorii, un grup de deputați din partea Grupului parlamentar al PD-L, doamna deputat Carmen Axenie și domnii deputați Daniel Ionuț Bărbulescu și Mihail Boldea, nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, microfonul 9.

 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să vorbesc succint, respectând sugestia dumneavoastră.

Propunerea legislativă pe care o avem în dezbatere astăzi rămâne fără obiect, având în vedere faptul că Guvernul a emis o ordonanță de urgență, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2009, aprobată inclusiv de Senat în data de 25 mai 2009, motiv pentru care vă solicităm respingerea propunerii legislative.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc pentru eficiență.

Domnule senator Borza, aveți cuvântul. Microfonul 7.

 
 

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Față de precizările făcute de reprezentantul Guvernului, precizări care au fost susținute și în cadrul comisiei, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să întocmească un raport de respingere, pe care-l supun plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții, dezbateri generale?

Nu sunt.

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă rog să votați.

Cu 56 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și nicio abținere, plenul Senatului a adoptat raportul de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor (L246/2009)

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor.

Raportul a fost întocmit de Comisia economică, industrii și servicii și va fi prezentat de domnul vicepreședinte Borza.

Inițiatorii, un grup de deputați ai Grupului parlamentar al PD-L și ai Grupului parlamentar al PSD+PC, nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului participă doamna vicepreședinte Silvia Mihalcea.

Aveți cuvântul, doamnă vicepreședinte. Microfonul 10.

 

Doamna Silvia Claudia Mihalcea - vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, cu luarea în considerare a următoarelor propuneri, pentru a se evita anumite costuri ascunse de care consumatorul nu are posibilitatea să ia cunoștință decât ulterior achiziționării unui produs sau serviciu: după alin. (1) al art. 25 să se introducă două noi alineate, cu următorul cuprins: alin. (2) "Operatorii economici care desfășoară activități de schimb valutar au obligația de a-i informa pe consumatori asupra cursurilor de schimb valutar atât pentru operațiunile de vânzare, cât și pentru operațiunile de cumpărare de valută, prin afișarea la loc vizibil, pe același suport sau panou, într-o culoare contrastantă față de culoarea de fond a panoului."

La alin. (3): "Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (2), în termen de 60 de zile, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor va aproba, prin ordin, norme privind unele măsuri de informare a consumatorilor de către operatorii economici care desfășoară activități de schimb valutar."

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamnă vicepreședinte.

Domnule vicepreședinte Dorel Constantin Vasile Borza, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Aveți cuvântul, microfonul 7.

 
 

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este vorba despre o propunere legislativă care face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

În cadrul comisiei, s-a adoptat un raport de admitere, cu amendamente.

Amendamentele prezentate de către reprezentanta Guvernului au fost adoptate de comisie.

De aceea, vă supun acest raport pentru dezbatere și adoptare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Sunt solicitări la dezbateri generale? Nu sunt.

Stimați colegi, raportul este de admitere, cu amendamente.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 59 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în care vom insera aceste amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 49 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing (L275/2009)

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.

Raportul a fost întocmit de Comisia economică, industrii și servicii și va fi prezentat plenului Senatului de către domnul vicepreședinte Dorel Constantin Vasile Borza.

Inițiatorii, același grup de deputați, nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ceea ce doresc inițiatorii prin modificarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, republicată, cu completările și modificările ulterioare, nu-și are obiectul.

Fac precizarea că prin art. 6 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 sunt stabilite exact lucrurile pe care le propun inițiatorii, motiv pentru care - din perspectiva art. 15 din Legea privind normele de tehnică legislativă - adoptarea unei asemenea inițiative legislative ar putea fi considerată un paralelism.

Vă solicităm respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule vicepreședinte Borza, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Aveți cuvântul, microfonul 7.

 
 

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Față de cele prezentate de către reprezentantul Guvernului aici, în plen, cât și în comisie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere pe care-l supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc și eu.

Sunt solicitări la dezbateri generale? Nu sunt.

Raportul este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă rog să votați.

Cu 55 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind realizarea și utilizarea cu titlu gratuit a 100 de proiecte tip de case cu specific regional și local (L225/2009)

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind realizarea și utilizarea cu titlu gratuit a 100 de proiecte-tip de case cu specific regional și local.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit raportul.

Domnul deputat PD-L Vasile Daniel Oajdea este inițiator.

Vă rog să luați loc, domnule deputat.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Domnule deputat Vasile Daniel Oajdea, aveți cuvântul.

Vă rog, microfonul 6.

 

Domnul Vasile Daniel Oajdea - deputat:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Această inițiativă legislativă își propune să găsească o soluție pentru cei care doresc să-și construiască o locuință, dar nu au bani de proiectare.

Mai exact, știm cu toții că necesitatea locuințelor în România este bine cunoscută.

În mediul urban, se fac eforturi prin cheltuieli de la buget pentru realizarea de locuințe care să fie date celor ce le solicită.

În mediul rural, lucrurile stau mult mai rău și nu avem astfel de posibilități.

Așa că, în urma audiențelor pe care le-am avut, atât în calitate de deputat cât și în calitate de fost consilier, am constatat că o serie de oameni din mediul rural, pentru că nu au bani de proiectare și pentru că au nevoie de o locuință, o realizează fără autorizație.

Dacă realizează aceste construcții fără autorizație, atunci oamenii au adrese fictive, nu pot să racordeze locuința la utilități, nu plătesc taxe și impozite.

În aceste condiții, eu am propus ca soluție adoptarea acestui proiect de lege.

Acest proiect de lege propune realizarea la nivel național, printr-un concurs de soluții, a 100 de proiecte de case cu specific regional și zonal, care să fie distribuite la toate primăriile din țară.

Dacă acest proiect va fi aprobat, toți cei care doresc să-și construiască o locuință-tip vor merge la primărie, vor solicita un proiect de casă dintre cele puse la dispoziție și vor obține autorizația de construire.

Pentru aceste proiecte-tip solicitantul va plăti o sumă fixă stabilită la nivel național, egală cu cheltuielile de multiplicare a documentației.

Costul punerii în practică a acestui proiect este de maximum un milion de euro, dacă se au în vedere prețurile de proiectare existente astăzi pe piață, dar de el beneficiază o țară întreagă timp de câteva decenii.

Dacă vreți, este o măsură compensatorie morală pentru cei care locuiesc la casă și nu pot beneficia de subvenția pentru anveloparea termică a blocurilor.

Trebuie să avem în vedere că numai în acest an se cheltuiesc trei sute de milioane de euro pentru anveloparea termică a blocurilor și nu pot beneficia de acest proiect decât, maximum, zece mii de posesori de apartamente.

Stimați colegi,

Acesta este un ajutor minim, dar important, acordat celor ce construiesc o casă și pentru care statul cheltuiește infim.

Oamenii de la sate care pot beneficia automat de acest proiect devin plătitori de taxe și impozite.

Pe lângă acest efect favorabil pe care îl are construcția de locuințe la sat, trebuie să remarcăm un lucru foarte important.

Aceste proiecte-tip puse la dispoziția publicului pe site-ul ministerului de resort și al primăriei au și un efect pozitiv pentru cei care nu știu ce reprezintă o documentație de proiectare pentru o casă.

Oricine care nu are studii de specialitate poate intra pe site și poate vedea ce presupune acest lucru.

Prin urmare, are și un rol educativ, dar, în același timp, crește și standardul de proiectare în domeniu.

Cred că mulți dintre dumneavoastră, când ați mers prin localitățile țării, ați observat că sunt unele case care, deși au autorizație, sunt tot tip, dar sunt urâte, pentru că unii arhitecți nu procedează corect cu oamenii din cauza faptului că aceștia nu au bani să plătească foarte mult pe proiectare.

Acest proiect are și rolul de a crește nivelul standardului de proiectare.

Nu poți să dai bani pe un proiect urât, în timp ce poți lua un proiect frumos și gratis.

Menționez faptul că am trimis adrese la toate primăriile din județul Iași pentru a le solicita părerea cu privire la acest proiect și toate răspunsurile au fost favorabile, primarii considerând că ar fi de un real ajutor pentru ei, pentru că astfel ar reglementa urbanistic satele și ar putea, cel puțin din punct de vedere urbanistic, să traseze măcar aliniamentele la construcții.

Cam atât ar fi de spus cu privire la acest proiect.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Guvernul nu susține propunerea legislativă a domnului deputat Daniel Oajdea.

Există mai multe argumente care stau în favoarea acestei afirmații.

În primul rând, înaintea elaborării acestei propuneri legislative era necesară o activitate de documentare și analiză pentru cunoașterea situației actuale la nivelul unităților administrativ-teritoriale și pentru stabilirea cu exactitate a specificului regional și zonal, care implicit ar fi definit și selectarea proiectelor respective.

În al doilea rând, necesitatea realizării unor studii de impact și efectuarea unor studii de fezabilitate.

În al treilea rând, proiectul nu ține cont de o responsabilitate importantă, și anume respectarea legislației care asigură exercițiul autonomiei locale - Legea nr. 215/2001 cu privire la administrația publică locală obligă la consultarea structurilor asociative ale administrației publice locale.

De asemenea, prin faptul că inițiatorul stipulează prin proiectul de lege prezentat că nu este necesară semnătura proiectanților, noi considerăm că această afirmație este una extrem de gravă, ceea ce ar duce la încălcarea cerințelor de calitate în construcții cu privire la proiectarea și verificarea documentațiilor și, implicit, asumarea responsabilității proiectării.

Nu în ultimul rând, inițiatorul nu pomenește cine este ministerul de resort, cine contractează și realizează aceste proiecte-tip de case, sursa de finanțare a acestora și nici modalitatea de transmitere a proiectelor-tip de case către autoritățile administrației publice locale.

Evident, este și problema financiară, pe care Guvernul o ridică aproape în fiecare situație, aceea a încălcării dispozițiilor art. nr. 138 alin. (5) din Constituție, respectiv sursele de finanțare.

Pentru aceste motive, în ciuda bunelor intenții, pe care le apreciem, ale colegului inițiator, soluția nu poate fi acceptată de Guvern și, în consecință, vă propunem respingerea acestei propuneri legislative.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte Petru Filip, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule președinte. Microfonul 7.

 
 

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a discutat această propunere legislativă în 23 iunie și a hotărât în unanimitate să adopte raport de respingere, ținând cont de argumentele discutate în prezența reprezentanților Guvernului.

Este extrem de complicat să gestionezi un astfel de proiect cu 100 de tipuri de proiecte-tip de case pentru toate regiunile României, atâta timp cât, pe de o parte, este destul de complicat să definești în acest moment specificul fiecărei regiuni, pe de altă parte, principiul autonomiei publice locale lasă libertate administrațiilor publice locale să decidă prin planurile de urbanism, prin comisiile de urbanism și amenajarea teritoriului tipul de dezvoltare în plan teritorial, vizavi de modul de construcție, modul cum arată din punct de vedere urbanistic o casă sau o dezvoltare a unui teren în proprietate privată, în proprietatea statului sau a administrației publice locale.

Ca urmare, toate aceste lucruri puse cap la cap - să nu mai vorbesc de faptul că se pune problema cine cumpără aceste proiecte, cineva trebuie să le cumpere și apoi să le adapteze terenurilor, zonelor atât de diversificate la nivelul celor 3.300 de unități administrative din România - au dus la acest raport de respingere, cu toată, să spunem, buna intenție pe fond, care ar veni în favoarea cetățeanului cu niște proiecte care, până la urmă, să-l scutească nu de etapele de obținere de avize de la administrația locală, dar cel puțin să-l scutească de niște costuri suplimentare pe care ar trebui să le plătească.

Comisia economică, industrii și servicii a dat aviz favorabil, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dat aviz de respingere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Vă invit la dezbateri generale.

Înainte de a da cuvântul inițiatorului, dau cuvântul domnului senator Günthner Tiberiu.

Urmează doamna senator Popa Mihaela. (Domnul președinte de ședință i se adresează domnului deputat Vasile Daniel Oajdea.)

Adunați impresiile și apoi răspundeți. Bine?

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Günthner Tiberiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că eu am lucrat la asemenea case tipizate în anii '80, ca arhitect stagiar, și îmi amintesc cu groază de acea perioadă, de acele programe care se încerca să se promoveze și care nici înainte de '89 nu au avut succes.

Tot așa, în Statele Unite ale Americii sunt localități care au în jurul orașelor sute de hectare cu case tipizate care, mie personal, nu-mi plac deloc, dar cred că aici problemele se pun și sub alt aspect.

În realitate, oamenii de la țară au proiecte, pentru că, până la urmă, își execută casele după niște proiecte, dar nu și le autorizează pentru că procedura de autorizare pe care o impune Legea nr. 50/1991 este foarte complicată și costisitoare.

Normal, chiar dacă s-ar întocmi aceste proiecte, s-ar putea folosi doar la nivel orientativ, pentru că legea cere, cum a spus și domnul secretar de stat, să fie semnate.

Amplasamentul, racordarea la alimentarea cu apă, totul să fie semnat de arhitect.

Nu iei de undeva, dintr-un catalog, niște idei, pentru că există proiecte de casă în tot felul de reviste, în tot felul de cataloage, de unde să iei idei există, însă procedura de autorizare prevede niște costuri, niște avize, iar de cele mai multe ori dânșii preferă să nu le obțină.

Din aceste motive și eu cred că acest program ar putea avea succes la nivel local, la nivel județean, dacă își doresc consiliile județene sau consiliile locale să-și facă printr-un anumit program, în anumite zone, niște case tipizate, pentru că să nu credeți că orice tip de casă se potrivește pe orice amplasament.

Eu cred că la nivel național așa ceva nu ar avea succes sub nicio formă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Popa Mihaela, urmează domnul senator Bîrlea.

 
 

Doamna Mihaela Popa:

Consider că inițiativa colegului de la Iași oferă beneficii importante pentru mediul rural.

În primul rând, prin această inițiativă se impune un standard minim de calitate a proiectelor de casă sub care nu se poate coborî, mai ales că noi vorbim de o zonă mai săracă, zona Moldovei, în acest fel ridicându-se standardul de calitate.

În al doilea rând, prin această inițiativă legislativă se poate contribui atât la reglementarea urbanistică, cât și la păstrarea specificului arhitectural al satului românesc.

În acest sens, cele 100 de proiecte de casă, care ar urma să fie distribuite în toate primăriile din țară, iau în considerare specificul regional și zonal.

Nu în ultimul rând, aș vrea să menționez că state dezvoltate din Uniunea Europeană, precum Belgia, Germania, Austria sau Anglia, implementează deja cu succes această metodă.

Dacă nu acum, mai devreme sau mai târziu asemenea inițiativă va trebui implementată, deoarece se pronunță clar pentru ridicarea standardelor satului românesc și este în beneficiul locuitorilor, mai ales al celor din mediul rural.

Cu completările de rigoare, eu cred că această inițiativă legislativă poate reveni cu anumite amendamente.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul domnului senator Bîrlea. Microfonul 2.

 
 

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Există în principiu o intenție lăudabilă cu privire la inițiatorii acestei propuneri legislative.

Pe marginea acestei intenții aș vrea să comentez puțin.

Cu câțiva ani în urmă am făcut o cercetare sociologică în mediul rural și a trebuit să trag o concluzie destul de îngrijorătoare.

Habitatul nostru este populat din ce în ce mai agresiv cu tot felul de forme arhitecturale care nu au nimic comun nici cu tradiția, nici cu locul, ci, pur și simplu, denaturează zonele.

Probabil că nu aceasta este cea mai inspirată formulă de a pune ordine în construcții, dar va fi nevoie să inițiem o lege care să pună la dispoziția consiliilor județene un instrument legislativ valoros care să nu mai permită tot felul de construcții aberante ca formă, culoare și așa mai departe, care pur și simplu parazitează zonele noastre.

Din acest punct de vedere ideea este lăudabilă.

Probabil că nu aceasta este modalitatea adecvată pentru a face ordine în dezordinea care domină construcțiile de locuințe în țară.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dorește cineva să mai intervină?

Domnul senator Mircea Diaconu. Microfonul 1.

 
 

Domnul Mircea Diaconu:

Iertați-mă, dar cred că e chiar periculoasă discuția - nu vreau să sperii sau să supăr pe nimeni -, e ca și cum ai încerca să reglementezi gustul.

Este cât se poate de periculos să reglementezi așa ceva, este o chestiune de mentalitate.

Sigur, îl poți modela prin cultură, prin educație, dar în niciun caz prin reglementare.

Este un subiect pe care nu aș vrea să-l dezvolt.

Domnul Iliescu, recte Guvernul, a avut același gen de susținere.

Sunt absolut de aceeași părere.

Este periculos.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, de aceea suntem noi aici: să discutăm toate momentele periculoase și să luăm măsuri.

Domnul deputat Oajdea. Microfonul 6.

 
 

Domnul Vasile Daniel Oajdea:

Aș vrea să fac o serie de precizări.

Nu știu cât de mult s-a acordat atenție analizei acestui proiect, dar vreau să vă spun că se înțelege, chiar din proiect, că nu este nimeni obligat să ia un astfel de proiecttip.

Cine dispune de posibilități financiare și dorește să-și facă un alt proiect de casă poate să urmeze calea de până acum.

Pe de altă parte, s-a mai spus aici că se dă libertatea consiliilor locale sau județene să facă acest lucru.

Sigur că da.

Eu am discutat și la nivel județean, și la nivel local: mulți ar vrea să facă, dar cunoașteți și dumneavoastră faptul că nu au bani.

Sunt primării care nu au bani să-și achite utilitățile.

Nu le putem cere să facă niște proiecte pe care să le dea cu titlu gratuit la nivel local.

Pe de altă parte, costurile, la nivel de țară - dacă fiecare primărie și-ar realiza în parte proiectele ei - ar fi de mii de ori mai mari decât dacă acest proiect ar fi realizat la nivel național.

Am discutat cu cei de la Ordinul Arhitecților din România și sunt unii dintre ei care ar vrea, numai pentru palmares, să pună la dispoziție, gratuit, o serie de proiecte.

Dacă ar fi de importanță locală, atunci lucrurile s-ar schimba.

S-a spus că este un lucru inadmisibil ceea ce am afirmat, și anume ca aceste proiecte să poată fi utilizate, în final, de primării fără semnătură.

Spuneți-mi și mie: dacă aceste proiecte sunt aprobate la nivel național, printr-un concurs de soluții, sunt semnate și predate pe bază de proces-verbal, sunt însușite de ministerul de resort, cum putem să solicităm semnături de câte ori multiplicăm acest proiect? Nu ar fi o aberație?

S-a spus că nu am menționat în proiect cum se organizează și cine organizează licitația.

Este adevărat.

Am lăsat această plăcere Guvernului pentru a emite norme în acest sens, așa cum doresc ei să organizeze.

Nu am vrut să intru în bucătăria internă.

Deci am considerat că specialiștii Guvernului pot să emită normele de aplicare a legii și să prevadă exact toate aceste lucruri pe care dumnealor mi le impută mie că nu le-am prevăzut în proiect.

La fel, toate celelalte lucruri pe care nu le-am prevăzut ar putea fi îmbunătățite prin amendamente la acest proiect de lege sau printr-o detaliere la norme.

Am citit atât avizul de la Consiliul Legislativ, care este favorabil, cât și celelalte avize.

Sunt și păreri pertinente.

Eu nu spun că acest proiect nu mai poate fi îmbunătățit, dar sunt și o serie de chestii pe care mi le impută mie în acest proiect, dar nu este timpul, nici momentul.

Eu pot să vă dau exemplu de legi aprobate unde se găsesc astfel de formulări de genul celor care sunt invocate acolo și așa mai departe.

Însă, am înțeles un lucru: atunci când se dorește să treacă un proiect, se găsesc argumente pro, iar atunci când dorești cu tot dinadinsul să pui frână unui proiect, găsești argumente împotrivă.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule deputat...

 
 

Domnul Vasile Daniel Oajdea:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

...nu ne certați.

Aceasta a fost analiza noastră.

Dumneavoastră mai aveți posibilitatea să interveniți în comisia raportoare din Camera Deputaților, desigur, și în plenul Camerei Deputaților.

Poate intențiile acolo vor fi mai bune decât cele ale Senatului. Nu știu.

Nu vreau să apreciez acum și să prevăd votul.

Dați-ne posibilitatea să trecem la vot.

Au fost prezentate argumente și din partea dumneavoastră, ați avut și susținere din partea colegilor senatori...

Uitați, domnul senator Oprea poate vă susține în această problemă.

Îi dau cuvântul pentru un minut.

Există încă posibilități și căi pentru ca legea să fie promovată.

Domnule senator Oprea, microfonul 2.

 
 

Domnul Dumitru Oprea:

Nu am luat cuvântul pentru a-l susține, dar vreau să fac o sinteză a ceea ce s-a spus până acum.

Domnul senator Diaconu a spus că, până la urmă, este gustul personal.

Eu am fost victima unei "nordificări" a României, fiindcă - hai să pornim de la realitate - avem atâtea proiecte în Oradea, Cluj, Iași ale unor firme care ne aduc case din Finlanda, Norvegia, Austria, Germania și le vedem presărate, pe șablon, 6-8 modele.

Ele au apărut de ordinul sutelor sau miilor în România.

Eu nu pledez pentru proiectul ăsta, dar ar fi o soluție prin care specialiștii din România, pe regiuni și zone, să ofere variante, eu nefiind însă obligat să le iau.

Asta este partea frumoasă a proiectului.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Ea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată și vreau să-i aduc aminte inițiatorului că există încă posibilitatea de a interveni pe această propunere legislativă.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a propunerii legislative, întocmit de comisia de specialitate.

Vă rog să votați.

Cu 44 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Automat, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind transmiterea cazărmilor dezafectate din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea consiliilor locale, în scopul transformării acestora în obiective de utilitate publică, cu caracter social (L245/2009)

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi - Propunerea legislativă privind transmiterea cazărmilor dezafectate din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea consiliilor locale, în scopul transformării acestora în obiective de utilitate publică, cu caracter social.

Pentru raport, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Filip. Microfonul 7.

Inițiatori, deputați și senatori PSD și PD-L.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă, considerând că inițiatorii ar fi trebuit să realizeze, anterior elaborării propunerii, o analiză detaliată legată de inventarierea terenurilor și a clădirilor dezafectate în vederea identificării atât a bunurilor care pot face obiectul reglementării, cât și a potențialului de transformare a acestora în imobile cu destinație - așa cum menționează inițiatorii - de așezăminte sociale, centre de zi și rezidențiale pentru persoane cu nevoi speciale și orice alte amplasamente, în scopul facilitării prestării serviciilor sociale, așa cum sunt ele reglementate în Legea nr. 47/2006 privind sistemul național de asistență socială.

De altfel, vreau să precizez că, la această dată, există prevederi legale, mă refer la Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării, prin care ministerul poate să concesioneze, să închirieze sau să valorifice, în funcție de regimul lor juridic, cazărmile dezafectate.

Din păcate, inițiativa legislativă vine și cu un element de noutate care nu poate fi susținut în niciun caz de Guvernul României, și anume, ca aceste unități să fie transferate printr-un protocol de predare-preluare, și nu prin hotărâre a Guvernului așa cum se întâmplă acum.

Repet, pentru motivul că există în acest moment cadrul legal care să asigure transferul acestor cazărmi dezafectate - sigur, trebuie să se țină cont de niște condiții pentru a face din ele așezăminte sociale - și pentru faptul că această soluție, dacă nu greșesc, prin art. 2 propus de inițiator, este în totală contradicție cu prevederile legale, Guvernul nu susține propunerea legislativă.

De aceea, vă rugăm și pe dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord cu respingerea propunerii legislative.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru raport, președintele comisiei, domnul senator Petru Filip. Microfonul 7.

 
 

Domnul Petru Filip:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului din 17 iunie anul curent, s-a discutat această propunere legislativă și s-a emis un raport de respingere, în prezența reprezentanților Ministerului Apărării Naționale, cu 7 amendamente respinse, cuprinse în anexa la raport.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dat un aviz negativ, iar Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a dat un aviz favorabil cu cele 7 amendamente pe care comisia raportoare le-a respins.

Aș vrea să vă aduc aminte că, în urmă cu ceva timp, nu foarte mult, undeva în luna iunie, cred, am avut o propunere legislativă similară.

Cred că se referea tot la transformarea unor cazărmi dezafectate, nefolosite, în scopuri sociale pentru unitățile administrative pe raza cărora se află acestea.

La vremea respectivă, Senatul - evident, la un raport de respingere al comisiei - a dat un vot negativ, plecând de la argumente logice, conform cărora - la fel ca și astăzi - există cadrul legislativ pentru ca o administrație publică să ceară Guvernului trecerea din patrimoniul public al statului în patrimoniul public al administrației publice a unui activ dezafectat, aflat în administrarea actuală a Ministerului Apărării Naționale.

Deci acest lucru se poate face, iar trecerea din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea publică a autorităților publice locale nu trebuie să impieteze asupra obiectului de activitate pe care administrația publică hotărăște să-l desfășoare în acea entitate fizică, administrativă.

Mă rog, spuneți-i cum vreți dumneavoastră.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este de respingere.

Dezbateri generale. Sunt solicitări?

Domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul 2.

 
 

Domnul Dumitru Oprea:

Vin din partea unei instituții de învățământ care ar fi interesată să introducă, prin noi, proiecte de inițiative pentru intrarea în posesie a unor astfel de spații, dar noi nu am știut care sunt disponibile.

Dacă Ministerul Apărării Naționale ne-ar ajuta...

Sunt universități mari în țara asta care ar avea nevoie, fie în localitate, fie în afară, de astfel de spații, fiindcă facultățile de biologie, geologie, geografie, care au practică de teren, ar putea valorifica din plin astfel de clădiri.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Încercați prin hotărâre de guvern.

 
 

Domnul Dumitru Oprea:

Da.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Stimați colegi, Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 48 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului (L227/2009); (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de miercuri, 16 septembrie a.c.)

Trecem la punctul 19 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

După acest proiect, am o propunere, dacă-mi permiteți - dacă sunt obiecțiuni, vă rog să-mi spuneți -, să votăm propunerile legislative care au caracter ordinar, să nu mutăm votul neapărat săptămâna viitoare, când se va da și votul pe propunerile legislative sau pe proiectele de lege cu caracter organic.

Punctul 19 face parte tot din categoria legilor organice, dar nu am făcut propunerea aceasta înainte de a pune în discuție această propunere legislativă și îmi cer scuze.

Raportoare, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Filip.

Inițiatori, un grup de deputați PSD, PD-L, PNL.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Iliescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă vizează aspecte legate de obținerea gradelor profesionale ale polițiștilor, elaborarea actelor administrative privind nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului, modalitatea de apreciere a activității profesionale și conduitele polițistului.

Fac precizarea că Guvernul susține inițiativa colegilor noștri, este o inițiativă pertinentă.

De asemenea, apreciem și mulțumim comisiei de specialitate pentru faptul că, aplecându-se asupra propunerilor de amendamente formulate de Guvern, comisia, în înțelepciunea sa, a acceptat și ne-a prezentat un raport cu mai multe amendamente extrem de necesare, care dau mai multă claritate legii.

Pentru acest motiv, vă solicit, doamnelor și domnilor senatori, să votați raportul comisiei de specialitate.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Raportul comisiei.

Domnul președinte Petru Filip. Microfonul 7.

 
 

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc, domnule președinte.

Citându-l pe domnul secretar de stat, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în înțelepciunea ei, a emis un raport de admitere cu opt amendamente, considerând că propunerile sunt bine-venite.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ne-a transmis un aviz favorabil, cu amendamente.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale. Nu este cazul.

Mulțumesc.

Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente admise.

Dacă reprezentantul Guvernului este de acord cu amendamentele adoptate în comisie.

Domnule secretar de stat, aveți vreo obiecție asupra amendamentelor?

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Nu. Este în regulă.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vot pe raport și pe propunerea legislativă, în data de 16 septembrie 2009.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind stabilirea unor mecanisme economice pentru stimularea introducerii etichetei ecologice în scopul promovării și dezvoltării unui turism durabil (L274/2009); (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de miercuri, 16 septembrie a.c.)

Am propus să luăm în dezbatere propunerile legislative de la punctele 22, 23, 24 și 25, dar am rugămintea să permitem și doamnei deputat Ana Lucia Varga să-și susțină propunerea legislativă de la punctul 21.

Deci sărim doar punctul 20.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind stabilirea unor mecanisme economice pentru stimularea introducerii etichetei ecologice în scopul promovării și dezvoltării unui turism durabil.

Pentru raport, tot Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Petru Filip.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Corneliu Popovici. Microfonul 10.

Doamna deputat, microfonul 5, vă rog.

 

Doamna Lucia Ana Varga - deputat:

Mulțumesc.

Stimați senatori,

Inițiativa mea legislativă dorește să acorde unele facilități agenților economici care fac investiții, astfel încât să-și obțină eticheta ecologică.

Vedem în toată Europa investițiile în schimbarea - vă dau câteva exemple - modului de alimentare cu apă, schimbarea modului de încălzire a pensiunilor, amplasarea de panouri solare pe diverse clădiri și, totodată, realizarea unor lucrări de eficiență energetică în cadrul acestor pensiuni.

În România, nu beneficiază de niciun fel de stimulente, niciun fel de facilități.

România a transpus legislația europeană privind eticheta ecologică, există o hotărâre de guvern pentru transpunerea acestei legislații și, din păcate, numai o singură unitate turistică din țară a obținut eticheta ecologică.

De fapt, inițiativa legislativă dorește să acorde facilități de scutire de la plata impozitului pe venit sau profit pentru o perioadă de 10 ani pentru beneficiarii cu o capacitate de cazare de 40 de camere și plata la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic al energiei electrice, gazului metan și serviciilor de telecomunicații utilizate de beneficiarii care au o capacitate de cazare de până la zece camere inclusiv.

Agenții economici traversează o perioadă grea, o perioadă de criză, și de aceea acest act normativ ar veni în sprijinul lor, cheltuielile realizate pentru astfel de investiții fiind deductibile din impozit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna deputat.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog, microfonul 10.

 
 

Domnul Corneliu Popovici - secretar de stat în Ministerul Turismului:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun, din start, că ministerul este bucuros în momentul când pe masa de lucru a Camerei Deputaților sau a Senatului vin proiecte de lege care se adresează revigorării turismului din România.

Din păcate, nu putem fi de acord și nu susținem acest proiect de lege în forma în care el a fost prezentat din două considerente, și anume, în forma în care a fost prezentat creează un paralelism între două acte normative, deoarece nu putem considera o facilitate pe acest proiect de lege, pentru că serviciile de cazare din segmentul turismului, cota de TVA care se practică, de 9%, este prevăzută în momentul de față în Codul fiscal.

Din alt punct de vedere, în momentul de față, pe masa de lucru a ministerului este o nouă formă a Legii turismului, care se referă la întreaga activitate de turism din România, un proiect de lege care va fi depus spre aprobare Guvernului, proiect care are la bază o largă consultare a asociațiilor, federațiilor și organizațiilor reprezentative din sectorul turistic din România și care vine cu un pachet mai amplu de facilități fiscale, astfel încât activitatea de turism să simtă o revigorare în perioada următoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

Pentru raport, domnul senator Petru Filip. Microfonul 7.

 
 

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc, domnule președinte.

În 25 august 2009, în ședința Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, s-a discutat această propunere legislativă, în prezența inițiatorilor, respectiv a reprezentanților Ministerului Turismului.

Ce am constatat? Pe de o parte, o parte din prevederile acestei propuneri legislative sunt soluționate de actuala legislație - vă dau ca exemplu obligațiile actuale, conform legii, ale consiliilor locale de a stimula dezvoltarea turismului și de a pune la dispoziție terenuri, dar prin licitație, sau plata la tariful stabilit - care este o problemă - pentru serviciile de încălzire, gaz electric, la tariful gospodăresc, casnic, ceea ce atrage după sine, sigur, și o altă abordare mai departe.

După aceea, sunt lucruri care se referă la normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, respectiv introducerea dispozițiilor art. 2, care, din punct de vedere tehnic, reprezintă paralelism între două acte normative.

Sigur, discuția s-a purtat mult mai amplu în comisie.

Raportul este un raport de respingere.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, iar Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a dat un aviz favorabil.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale, vă rog.

Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2, domnule senator.

Astăzi nu ați intervenit. Vă rog.

 
 

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Onorat Senat,

Voi fi foarte scurt pentru prima intervenție.

Din punctul nostru de vedere, în afară de cele semnalate, sigur, pot apărea probleme de tehnică legislativă, dar pe fondul problemei noi vedem în această propunere legislativă trei rezultate concrete.

În primul rând, o responsabilizare a turistului, care va putea alege asemenea structuri de cazare.

În al doilea rând, anumite facilități acordate acestor unități de cazare, iar aici putem să discutăm dacă această modalitate este bună sau mai trebuia adăugat ceva.

Înțeleg că ea există, dar atunci sigur trebuia ceva adăugat.

Nu în ultimul rând, sigur că mediul înconjurător are de câștigat, pentru că aceste unități de cazare turistică, trebuind să îndeplinească anumite criterii, vor avea servicii mult mai bune și mediul înconjurător va fi favorizat.

Pentru că avem o decizie a Comisiei Europene care a fost transpusă de România în acest domeniu și pentru că, după cum am aflat de la inițiator și din expunerea de motive, avem un singur caz de eliberare a unei asemenea etichete în 2008, noi, Grupul parlamentar al UDMR, credem că ar trebui să întărim și să aducem noi facilități pentru ca această decizie a Comisiei Europene, pe care noi, ca țară, ne-am asumat-o, să poată fi pusă în aplicare.

Drept pentru care, grupul nostru va susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Sigur, această susținere va fi în data de 16 septembrie anul curent.

Mai sunt intervenții pe raport sau pe propunerea legislativă? Nu.

Vă mulțumesc.

Deci raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, iar propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Votul pe raport și votul pe propunerea legislativă se vor da în 16 septembrie 2009.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (L224/2009)

Pentru 7-8 minute să încercăm să dăm voturile pe propunerile legislative cu caracter ordinar.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Pentru raport, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Cristian Rădulescu. Microfonul 7.

Din partea inițiatorilor este prezent cineva? Nu.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Marius Lazăr. Microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, dar scurt, vă rog.

 

Domnul Marius Lazăr - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale:

Am înțeles.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține promovarea acestei inițiative legislative.

În primul rând, în propunerea legislativă nu se indică sursa de acoperire a cheltuielilor determinate de modificările propuse și, ținând cont și de actualul context economic, apreciem că, pentru acest moment, această lege este inoportună.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte Cristian Rădulescu, aveți cuvântul. Microfonul 7.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Inițiativa alterează spiritul Decretului-lege nr. 118/1990, legea inițială care reglementează în domeniu, are mari influențe financiare, deci este nesustenabilă și din acest punct de vedere.

Comisiile pentru aviz au dat aviz negativ.

Comisia noastră, în unanimitate, a dat un raport de respingere.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Nu este cazul.

Supun deci votului dumneavoastră raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă rog să vă exprimați votul.

Vă rog să votați.

Raportul de respingere este adoptat cu 49 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, nicio abținere.

Automat, propunerea legislativă este respinsă.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind înlocuirea tichetelor de masă cu contravaloarea lor, prin virament pe carduri de masă (L239/2009)

Punctul 23 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind înlocuirea tichetelor de masă cu contravaloarea lor, prin virament, pe carduri de masă.

Pentru raport, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul Cristian Rădulescu. Microfonul 7.

Inițiatori, colegi deputați de la Partidul Democrat Liberal.

Nu sunt prezenți.

Participă domnul Marius Lazăr, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

 

Domnul Marius Lazăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține promovarea acestei inițiative legislative, pentru că, la o asemenea dimensiune a numărului de beneficiari și a dispersiei lor teritoriale și zonale - este vorba de circa 1,9 milioane de salariați, considerăm că înlocuirea tichetelor de masă cu un card special, emis de o unitate bancară, nu este posibilă în prezent, întrucât apreciem că, în majoritate, magazinele sau unitățile de alimentație publică unde salariații pot utiliza astfel de carduri nu sunt dotate cu cititoare de carduri.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Cristian Rădulescu, microfonul 7.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Comisia a considerat inaplicabilă această inițiativă.

Închipuiți-vă carduri pentru produse alimentare în niște cătune românești și în niște magazine dotate poate cu așa ceva peste zece ani de zile.

Raportul este de respingere.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

Dezbateri generale dacă sunt?

Nu este cazul.

Supun deci votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Raportul este adoptat cu 60 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere.

Automat, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961 (L241/2009)

La punctul 24 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961.

Pentru raport, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Este prezent domnul președinte Cristian Rădulescu.

Printre inițiatori, domnul senator Ion Ariton, doamna senator Boagiu Anca Daniela.

Vă rog, microfonul 6 pentru doamna senator.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marius Lazăr.

Vă rog, doamna senator Boagiu, aveți cuvântul. Microfonul 6.

 

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a apărut datorită faptului că prevederile inițiale ale legii, prin faptul că recunoșteau doar drepturile celor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, crea o discriminare pe care dorim să o reparăm prin această propunere legislativă.

Este vorba aici despre persoane care au suferit același tratament inuman numai pentru că proveneau din familii cu originea așa-zis, la vremea respectivă, "nesănătoasă".

Persoanele care efectuau stagiul militar la Brigada de Lucru Căi Ferate erau supuse aceluiași tratament de reeducare prin muncă și li se acordau aceleași drepturi în perioada stagiului militar, care dura trei ani, primind la final același titlu, de "soldat neinstruit" sau "specialist în construcții de căi ferate".

Propunerea noastră vizează acordarea acelorași drepturi reparatorii și persoanelor care au desfășurat activitate în cadrul Brigăzii de Lucru Căi Ferate, o unitate cu reguli și statut asemănătoare Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Cred că prin această modificare legislativă eliminăm o discriminare și, mai mult decât atât, suntem coerenți cu ceea ce cu toții am susținut de-a lungul timpului, și anume să recunoaștem suferința celor care au trebuit să muncească în condiții speciale pe perioada comunismului și să condamnăm ceea ce acea perioadă a produs românilor și statului român.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Vă rog, domnule secretar de stat Marius Lazăr, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

 
 

Domnul Marius Lazăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține promovarea acestei inițiative legislative.

Este vorba de o extindere de prestații, iar în proiectul de lege nu se indică sursa de acoperire a cheltuielilor ocazionate de modificările propuse, fapt ce contravine prevederilor art. 138 alin. (5) din Constituție.

De asemenea, ținând cont și de actualul context economic, apreciem propunerea legislativă, pentru acest moment, ca fiind inoportună.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, domnule președinte Cristian Rădulescu. Microfonul 7.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Este una dintre legile reparatorii care introduce și egalitatea de tratament pentru toate persoanele care "au beneficiat" de același grad de oprimare și persecuție în timpul perioadei comuniste.

Toate avizele comisiilor sesizate pentru aviz sunt favorabile.

Mai fac o singură specificare: aceste persoane care sunt acum în plată primesc, în medie, 49 de lei lunar.

Sigur, rămâne de văzut câte persoane vor fi, dar influența financiară nu este așa de semnificativă.

Raportul este de admitere.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Vă rog, la dezbateri generale, domnul senator Cătălin Mardare, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Microfonul 3.

 
 

Domnul Radu Cătălin Mardare:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Au fost în ultimele legislaturi foarte multe inițiative legislative ale parlamentarilor din toate grupurile politice.

Mă număr și eu printre cei care au inițiat în legislatura trecută o astfel de măsură reparatorie, și nu doar pentru cei din Brigada de Lucru Căi Ferate.

Nu știu dacă aceștia acoperă toată categoria de oameni care au făcut, așa spus mai pe scurt, armata la muncă.

Nu au figurat oficial în cadrul acelei Direcții Generale a Serviciului de Muncă, dar au făcut din prima și până în ultima zi de armată exact aceeași muncă și au fost liberați cu aceeași încadrare în libretul militar.

Sigur, de fiecare dată, Guvernul s-a opus, inițiativa legislativă nu a trecut, dar eu cred că este timpul să punem capăt acestei serii de inițiative făcute, susținute și respinse.

Sigur că nu este cel mai bun moment acum, din punct de vedere al stării economice, dar acesta a fost un motiv - că nu sunt bani - și în perioadele când nu trebuia să se pună problema așa. Și, oricum, cred că se pune problema acordării acestor drepturi doar din exercițiul bugetar următor și nu se pune problema punerii în aplicare din acest an.

Susțin această inițiativă legislativă și, dacă ea nu-i cuprinde pe toți cei care au fost în această situație, care au făcut armata la muncă și nu beneficiază de aceleași drepturi, vă rog să facem o altă inițiativă care să completeze și pe care vă rog să o susținem cu toții pentru a face dreptate pentru toți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să aveți în vedere că Senatul este prima Cameră sesizată și mai pot fi aduse amendamente, inclusiv la Camera Deputaților.

Mai dorește cineva să intervină?

Vă rog, domnul senator Gheorghe David, domnul senator Liviu Titus Pașca, domnul senator Cseke Attila Zoltán.

Dar scurt, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Vă cer scuze, eu doar vreau să mai adaug o frază - și în calitate de inițiator - și, cu tot respectul pentru reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, atunci când este vorba de un act reparatoriu nu cred că putem să spunem că este inoportun.

Trebuie să clarificăm situația acestor oameni.

Vă rog să fiți cu toții de acord.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Titus Liviu Pașca, microfonul 2.

 
 

Domnul Liviu Titus Pașca:

Domnule președinte de ședință, Suntem și noi de acord, mai ales că în cadrul comisiei au avut loc discuții pe o propunere legislativă asemănătoare pe care Grupul parlamentar al PNL a depus-o.

Au fost discutate în comisie, preluate doleanțele noastre și, din acest punct de vedere, vom susține și noi inițiativa.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Cseke Attila, microfonul 2.

 
 

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este o propunere legislativă corectă, care vine să reglementeze o situație discriminatorie, de fapt o scăpare a legiuitorului la adoptarea Legii nr. 309/2002.

Grupul parlamentar al UDMR va susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere, cu amendamente.

Sigur, nu mai consult Guvernul dacă e de acord cu amendamentele, pentru că nu este de acord cu propunerea legislativă.

Asupra amendamentelor mai există observații?

Nu mai sunt.

Supun atunci votului dumneavoastră raportul de admitere, cu amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 55 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, raportul de admitere a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă, în care se vor insera amendamentele admise în comisie.

Vă rog să votați.

Cu 58 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru acordarea de tichete cadou pentru pensionari (L266/2009)

Am rugămintea să discutăm și punctul 25 din ordinea de zi, respectiv Propunerea legislativă pentru acordarea de tichete cadou pentru pensionari.

Este o propunere legislativă a domnului senator Frâncu Emilian Valentin și a altor colegi senatori de la PNL.

Vă rog, domnii senatori Pașca, Popa Cornel, dacă doriți să susțineți?

Dacă nu, nu-i nicio problemă.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marius Lazăr.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul Marius Lazăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de act normativ urmărește să instituie ca măsură de asistență socială acordarea de tichete cadou de Paști, de Sfântul Nicolae și de Crăciun unor categorii de pensionari cu un cuantum al pensiei de până la 1.200 de lei.

Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Propunerea legislativă nu se adresează tuturor pensionarilor, ci unei anumite categorii sociale și, în același timp, ținând cont de actualul context al crizei economice și de faptul că proiectul nu este însoțit de...

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Am înțeles care este punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei. Microfonul 7.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Comisia a întocmit un raport de respingere.

Este vorba de a acorda de trei ori pe an câte 300 de lei, indexabili, unui număr de aproape 4 milioane de persoane, pensionarii cu venituri sub 1.200 de lei.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale dorește cineva?

Nu este cazul.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 43 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

În consecință propunerea legislativă a fost respinsă.

Stimați colegi, ne oprim aici.

De la ora 13.30, ședința Biroului permanent pentru a stabili programul de lucru al săptămânii viitoare, iar de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente.

Vă mulțumesc.

Vă doresc un sfârșit de săptămână plăcut!

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 13.10.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 18 septembrie 2021, 16:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro