Emil Bostan
Emil Bostan
Ședința Camerei Deputaților din 13 octombrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.130/23-10-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 13-10-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 octombrie 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.83 Emil Bostan - declarație politică despre "Corupția românească";  

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Emil Bostan:

Declarație politică: "Corupția românească"

Corupția este un fenomen universal în numeroase țări dezvoltate ale lumii: Belgia, Japonia, SUA, Italia și Spania, dar și în Rusia, corupția este prezentă în viața politică, mai mult ca oricând, în epoca recentă. Fenomenul corupției este uneori atât de dezvoltat, încât acestuia i se dedică tomuri întregi.

"Operatorii de corupție", așa cum spuneam, foarte bine reprezentați în lumea a treia, vin de fapt din țările dezvoltate, afirmă un studiu asupra criminalității din lumea comercială internațională.

Corupția în România este răspândită peste tot și nimeni nu o poate nega. Menționez câteva fenomene de corupție promovate în România și anume: mita, extorsiunea, traficul de influență, nepotismul, frauda și altele, tipic funcționarului public. Aceste aspecte în România sunt considerate ca absolut normale și nu sunt tratate ca "delicte" de către instituțiile abilitate ale statului. Alte fenomene dăunătoare, precum contrabanda, evaziunea fiscală etc au fost promovate și înfăptuite la nivelul instituțiilor statului din România și se încearcă a fi rezolvate de către responsabilii puterii, numai dacă, din întâmplare, se vrea.

Corupția se manifestă foarte frecvent la noi și la nivelul sectorului privat, acolo unde acesta se interferează cu puterea (de exemplu: regii asfaltului). De fapt, sectorul particular este, în cele mai multe cazuri, implicat în corupția de stat. De aici, denigrarea statului în fața opiniei publice.

Nocivitatea corupției este deosebit de mare atunci când ea atacă instituțiile de bază ale statului. La noi, foarte problematică este penetrarea corupției în justiție. în acest caz, lucrurile au erodat încrederea oamenilor în statul de drept și au creat o adevărată panică populară. România este cunoscută pe plan internațional prin fragilitatea sistemului juridic.

Cartea albă a justiției românești, dacă va putea fi publicată vreodată, cuprinde adevărate tragedii cauzate de așa-numitele "erori judiciare" determinate în 80% de traficul de influență provenit de la puterea administrativă și politică, ca și de la mituirea directă.

Este clar că fenomenul criminalității economico-financiare și al corupției nu poate fi stârpit prin măsuri coercitive, administrative pentru că, de cele mai multe ori, fenomenul este cantonat chiar acolo. Lupta contra corupției poate începe numai prin ameliorarea sistemului economic, prin educația și îmbunătățirea sistemului social, prin democratizarea și transparentizarea tuturor instituțiilor statului, într-un cuvânt prin "dezvoltarea durabilă".

Eu închei aici, concluzionând că actul de corupție nu este mai redus în 2009 comparativ cu 1999, ci dimpotrivă. El se desfășoară sub nasul președintelui țării și al primului-ministru. Dacă acest lucru nu este recunoscut, lupta anticorupție nu poate fi decât o dezamăgire.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 2 decembrie 2021, 3:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro