Plen
Ședința Senatului din 12 octombrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.129/22-10-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 12-10-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 12 octombrie 2009

Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:  

Ședința a început la ora 15.35.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe David și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

  Viorel Riceard Badea (PD-L) - declarație politică având ca subiect textul redactat de asociațiile de români din Italia, intitulat Încetați cu discriminarea românilor din diaspora, nu ne mai îngrădiți dreptul de a vota!;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală și vă propun să începem, potrivit practicii noastre, cu declarațiile politice.

Grupul parlamentar al PD-L are la dispoziție 34 de minute, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC - 32 de minute, Grupul parlamentar al PNL - 18 minute, Grupul parlamentar al UDMR - 6 minute.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PD-L, pe domnul senator Viorel Riceard Badea, se pregătește domnul senator Șerban Constantin Valeca, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Viorel Riceard Badea:

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi, Vă voi citi o declarație care este, de fapt, un text ce mi-a fost remis din partea asociațiilor de români din Italia vizavi de ultimele luări de poziție ale unor colegi de-ai noștri în ceea ce privește dreptul la vot al românilor din afară.

Textul este intitulat "Încetați cu discriminarea românilor din diaspora, nu ne mai îngrădiți dreptul de a vota!".

Repet, este un text al asociațiilor românilor din afara granițelor țării.

"Senatorul PSD Titus Corlățean, deși este plătit și obligat să vegheze la respectarea drepturilor românilor, sacrifică dreptul de vot al cetățenilor români din afara granițelor țării pentru simplul motiv că bănuiește că aceștia nu vor vota pentru PSD.

În loc să se lupte cu inițiativele Guvernului Boc pentru sprijinul românilor de pretutindeni și dreptul de vot al acestora, PSD trebuie să se întrebe de ce nu votează cu el majoritatea românilor care au plecat din România. Și de ce, pentru asta, acestora trebuie să li se închidă, pur și simplu, gura?

Noi, românii care trăim în afara frontierelor, nu suntem PSD-iști, PD-L-iști, PRM-iști sau PNL-iști, suntem români, și așa trebuie să ne perceapă Președintele României, Guvernul și Parlamentul.

Nu trebuie să fim sancționați, și nici recompensați pentru că avem o orientare politică sau alta.

Aveți obligația să nu ne mai îngrădiți dreptul de a vota!

PSD bate câmpii când spune că urnele de vot sunt suficiente.

Până acum, românii din Italia au fost nevoiți să stea la mâna unor statistici elaborate de niște incompetenți.

Chiar dacă datele ISTAT din ianuarie 2008 confirmau prezența a peste 625.000 de cetățeni rezidenți în Italia, discriminarea noastră a continuat.

Nu mai suntem dispuși să tăcem.

O să manifestăm în fața Ambasadei României, a consulatelor și o să ne apărăm dreptul de a vota până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Europarlamentarii Corina Crețu, Daciana Sârbu și Adrian Severin, în loc să adreseze scrisori deschise președintelui Băsescu și ministrului interimar al afacerilor externe, ar face bine să-i citească colegului de partid, senatorul Corlățean, art. 36 din Constituția României și art. 39 din Carta Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul de a alege.

Cât despre fraudarea alegerilor, președintele secției de votare este un diplomat, angajat al consulatului, iar din acea comisie fac parte reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare, inclusiv din PSD.

Ne poate explica domnul senator Corlățean cum se fraudează alegerile de către PD-L? Îi acuză domnul senator pe colegii săi diplomați de un eventual furt? Îi acuză domnul senator pe colegii săi din partid care vor fi observatori la secțiile din străinătate de un eventual furt? Îi acuză domnul senator pe reprezentanții comunităților de români de pretutindeni și pe cetățenii noștri exilați în lumea întreagă de neputința politicienilor români că și-ar fura propriul viitor?

Cum își permite domnul Geoană, marele diplomat socialist, să-și toarne propriul popor la OSCE și la Departamentul de Stat, cum că drobul fraudării alegerilor va cădea în capul propriului partid?

Domnia Sa uită, probabil, că noi, românii din Europa, suntem cetățeni europeni, nu o ceată de homo sapiens.

Solicitarea către corpul Ministerului Afacerilor Externe de a nu se implica într-o astfel de acțiune de fraudare a alegerilor denotă o crasă lipsă de respect față de angajații acestui minister.

Domnule Corlățean, Domnule Geoană, Creșterea numărului secțiilor de votare are un fundament coerent: respectarea dreptului de vot pentru milioanele de români din străinătate, alungați de sărăcia generată de corupția unora dintre politicieni.

Încetați cu discriminarea românilor din diaspora, nu ne mai îngrădiți dreptul la vot!"

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Badea.

Ați vorbit 3 minute și 40 de secunde.

 
  Șerban Constantin Valeca (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Salt în timp: din 2009 în... 1969;

Îl invit la microfon pe domnul senator Valeca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți microfonul.

   

Domnul Șerban Constantin Valeca:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Salt în timp: din 2009 în... 1969".

Dacă facem o retrospectivă rapidă a investițiilor individuale în construcții din ultimii 20 de ani, constatăm faptul că foarte mulți români, din puținul cât au reușit să economisească, au optat pentru construirea unei camere suplimentare pe lângă casa veche sau a unei case noi pentru ei sau copiii lor.

La nivel individual, toate acestea reprezintă investiții foarte mari, investiții de-o viață.

Să ne aducem aminte o vorbă din strămoși care spune că nu este bărbat cel care nu a făcut un copil, o fântână și nu a construit o casă.

Dacă facem și o comparație cu guvernele care s-au succedat după 1990, pe același palier, adică mari investiții la nivel național, vom găsi... aproape trei.

De ce spun aproape trei? Deoarece avem două unități energetice la Cernavodă și un tronson din autostrada spre Constanța.

Dacă ne uităm cine a făcut aceste proiecte majore în România, vedem că guvernele conduse și susținute de Partidul Social Democrat.

Probabil că sunt multe voci care vor spune că și ei au reparat o sală de clasă sau de primărie, dar să nu uităm că am propus spre analiză doar proiecte mari, cu impact național.

Marile decizii se iau de către "bărbați", așa cum spune proverbul de mai sus, așa că cei care guvernează au pierdut șansa de a fi "bărbați de stat" prin faptul că nici măcar nu au demarat un mare proiect, deși în exemplul de mai sus aveau cel puțin unul, început tot de PSD, și anume definitivarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, iar dacă ne amintim de programul "Prima casă", pe care premierul l-a plimbat pe la televizor, cred că este cel puțin de neînțeles să fie demarat un program de susținere a industriei de profil în 2009, iar rezultatul să conducă la susținerea industriei de profil din... 1969, având în vedere că s-au vândut, majoritar, apartamente construite în era comunistă.

De aceea, cred că a venit timpul să urmărim prezentul și să facem un salt în timp, dar spre viitor, nu spre trecut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Valeca.

Ați vorbit trei minute.

 
  Mario Ovidiu Oprea (PNL) - declarație politică intitulată Țară, țară, vrem ostași!;

Îl invit la microfon pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul Cseke Attila Zoltán - Grupul parlamentar al UDMR.

   

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte și distinși colegi,

Mi-am intitulat declarația politică un pic mai aparte decât modul la care recurgem de obicei.

Declarația politică este intitulată "Țară, țară, vrem ostași!".

"Țară, țară, vrem ostași!" era - și cred că mai este încă - un joc foarte popular al copiilor.

Copiii se jucau astfel: se formau două echipe, care, la rândul lor, formau două lanțuri umane, depărtate unul de altul la o distanță considerabilă, necesară unui sprint în forță către echipa adversă.

Cele două lanțuri realizate prin unirea brațelor, ca la horă, se aflau unul în fața celuilalt.

După formarea lor, una dintre echipe rostea: "Țară, țară, vrem ostași!".

Cealaltă răspundea printr-o întrebare: "Pe cine?".

În acel moment, se cădea de acord asupra unui jucător din echipa adversă, care sprinta puternic pentru formarea unei forțe cu ajutorul căreia să spargă lanțul dușmanului.

În cazul în care nenorocirea se producea și nu se spărgea lanțul, cel ales rămânea prins ca într-o pânză de păianjen, devenind prizonier.

Astfel, el însuși ajuta la mărirea armatei inamice.

În acest caz, echipa care cerea soldați era tocmai cea care câștigase un jucător nou.

Doamnelor și domnilor senatori, Mi-am amintit acest joc din copilărie pentru că el seamănă foarte bine cu jocul pe care constat că îl practică frenetic cei din PD-L, adică acela de racolare a parlamentarilor sau a primarilor de la alte partide.

Tocmai de aceea, tema pe care doresc să v-o propun prin declarația mea politică este cât se poate de serioasă.

Este vorba despre o lacună a legii fundamentale care permite trecerea parlamentarilor de la o formațiune politică la alta.

Parlamentarii sunt cei care beneficiază de un mandat din partea alegătorilor, însă art. 40 din Constituție, potrivit căruia "cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere", a permis, de mulți ani, practicarea migrației politice ca sport favorit al unui număr însemnat de politicieni.

Așa se face că unii dintre aceștia au ajuns să treacă prin două, trei sau chiar patru formațiuni politice.

Până la un punct, această practică poate reprezenta o modalitate de revigorare a unor partide.

Nu este însă deloc firesc ca această migrațiune să aibă loc în zona eligibilității.

De ce? Răspunsul la întrebare este cât se poate de clar.

De acum, parlamentarii sunt aleși uninominal, pe baza unui mandat primit din partea alegătorilor pentru a le reprezenta interesele.

Parlamentarii care, la un moment dat, migrează la un alt partid, pentru diverse avantaje, trebuie să-și piardă mandatul primit.

În definitiv, dacă nu este un act ilegal, atunci sigur este imoral.

Să zicem că poate pleca, cu condiția renunțării la calitatea de parlamentar, adică pe post de simplu membru de partid.

Stimați colegi, Mă adresez cu mult respect dumneavoastră, am dreptate sau nu că aceasta este o temă ce interesează electoratul român pentru următoarele alegeri?

Dacă am dreptate, atunci uitați cum se poate rezolva problema.

Intensificarea, îndeosebi în ultimele zile, a acestui fenomen al migrației între partide - coincidență sau nu, către putere, adică PD-L - mă determină să-i sugerez domnului Traian Băsescu, același care declara că vrea să reformeze din temelii clasa politică, să folosească și această temă pentru referendumul pe care dorește să-l organizeze, și anume să-i întrebe pe români dacă sunt de acord ca parlamentarii să nu mai poată trece de la un partid la altul.

Mă adresez, de această dată, cu același respect, domnului Traian Băsescu.

O să-i întrebați, domnule Traian Băsescu, pe români dacă doresc să nu mai treacă parlamentarii dintr-o parte în alta?

Dacă da, problema se va rezolva.

Dacă nu, înseamnă că ori îi întrebați numai ceea ce vă convine dumneavoastră, în numele reformării clasei politice, ori ascultați la parlamentarii aleși uninominal, așa cum v-ați dorit și dumneavoastră pentru reformarea clasei politice, numai ceea ce vă convine dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
  Cseke Attila Zoltán (UDMR) - declarație politică cu titlul Organizarea unui referendum național - între principii, necesități, atribuții și responsabilități ale Guvernului;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Oprea, care a vorbit 3 minute și 40 de secunde.

Îl invit la microfon pe domnul Attila Zoltán Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Alexandru Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are titlul "Organizarea unui referendum național - între principii, necesități, atribuții și responsabilități ale Guvernului".

Stimați colegi,

Guvernul Boc a modificat legislația organizării referendumului prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103 din 2 octombrie 2009, instituind mai multe reglementări noi, printre care și obligația Parlamentului de a-și exprima punctul de vedere asupra referendumului inițiat de Președintele României în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea acestuia.

Conform actului normativ adoptat, dacă Parlamentul nu-și transmite punctul de vedere în acest termen, Președintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituțională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

Faptul că, prin această prevedere, Executivul încalcă grav principiul separației puterilor în stat poate nu mai miră pe nimeni.

Ne-am obișnuit cu această manifestare a puterii executive de a guverna prin ordonanțe de urgență și de a considera Parlamentul ca pe un accesoriu propriu.

Faptul că există și două decizii ale Curții Constituționale care sunt încălcate valvârtej prin acest act normativ este, de asemenea, floare la ureche.

Pe de o parte, Decizia nr. 567/2006, prin care Curtea Constituțională a statuat în mod clar că procedura referendumului inițiat de președinte presupune două faze:

consultarea Parlamentului, care urmează să adopte o hotărâre în ședința comună a celor două Camere, și consultarea poporului, iar, pe de altă parte, Decizia nr. 1.009/2009, care prevede că "fiecare Cameră a Parlamentului este în drept să-și stabilească, în limitele și cu respectarea prevederilor constituționale, regulile de organizare și funcționare, care, în substanța lor, alcătuiesc regulamentul fiecărei Camere.

Nicio autoritate publică nu poate dispune cu privire la aspectele menționate pentru Parlament".

Este evident că instituirea unui termen obligatoriu pentru emiterea unui aviz de către Parlament se încadrează în această categorie de reguli de organizare, astfel că Executivul nu are dreptul constituțional de a institui un asemenea termen.

Este profund nelegal și împotriva regulilor democrației ca Guvernul să impună reguli de organizare Legislativului.

Pentru instituirea acestui termen, Executivul a invocat documentul Comisiei europene pentru democrație prin drept (mai cunoscută sub denumirea de Comisia de la Veneția), intitulat "Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului", care, fără a institui un anumit termen, recomandă totuși fixarea unei limite în timp pentru emiterea avizului consultativ de către Legislativ.

Mă bucur, stimați colegi, că Guvernul României a început să dea curs recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Aștept ca Executivul să ia în considerare și recomandarea, tot a acestei comisii, cu privire la necesitatea adoptării Proiectului de lege privind statutul minorităților naționale din România.

Revenind la problema în discuție, este sigur că Executivul a citit doar ceea ce a dorit să culeagă din acest document și nu a dorit să observe reglementarea care prevede, pentru stabilitatea legislației în materie de referendum, necesitatea ca aceasta să nu fie modificată cel puțin un an înainte de data referendumului.

Sau, poate, cine știe?, calendarul Guvernului socotește altfel zilele de la 2 octombrie până în 22 noiembrie, când se propune organizarea referendumului, și i-a ieșit mai mult de un an.

Dar, dacă tot suntem la Codul de bune practici în materie de referendum, adoptat de Comisia de la Veneția, sper că guvernanții l-au citit până la capăt și au înțeles ce obligații au, dacă tot vrem să-l transpunem, ceea ce are forța juridică a unei recomandări.

Vă propun să le lecturăm măcar noi aici, în Parlamentul României, despre care unii afirmă că nu face nimic.

Haideți să facem noi și munca Executivului în acest domeniu.

Astfel, la art. 3.1 - Libera formare a voinței electoratului, lit. d), se prevede: "Autoritățile trebuie să furnizeze o informare obiectivă.

Aceasta implică faptul că textul supus referendumului, însoțit de un raport explicativ sau de un material echilibrat aparținând partizanilor și adversarilor propunerii, trebuie să fie pus la dispoziția alegătorilor cu suficient timp înainte, după cum urmează:

  1. ele se publică într-un jurnal oficial cu suficient timp înainte de data votării;
  2. trebuie expediate direct cetățenilor și primite de aceștia cu suficient timp înainte de data votării;
  3. raportul explicativ trebuie să prezinte în manieră echilibrată nu numai punctul de vedere al autorităților, Executivul și Legislativul, sau al persoanelor care îl împărtășesc, ci și punctul de vedere opus.

Lit. e) - informațiile de mai sus trebuie să fie accesibile în toate limbile oficiale și în limbile minorităților naționale.

Lit. f) - încălcarea obligației de neutralitate și a liberei formări a voinței electoratului trebuie sancționată".

Este un text elocvent în ceea ce privește procedura și informațiile ce trebuie oferite și puse la dispoziția alegătorilor.

Se pune întrebarea logică: cât ne va costa toată această procedură?

Probabil, nu foarte mult pentru un guvern care aruncă cu banii în diverse proiecte nesustenabile, în timp ce funcționarii publici sunt în grevă, profesorii și alte categorii sociale sunt nemulțumite, iar magistrații abia și-au suspendat protestul.

De fapt, ce trebuie să facă Executivul? Să întocmească un raport neutru asupra necesității sau nu a Parlamentului unicameral și asupra reducerii numărului de parlamentari până la maximum 300, să ceară punctul de vedere al Legislativului pe acest aspect, dar și al altor instituții publice și private, precum și al persoanelor fizice, inclusiv al celor care au păreri opuse, să traducă acest raport în 20 de limbi, câte minorități naționale recunoscute avem în România, să-l publice în "Monitorul Oficial al României" și să-l expedieze direct tuturor cetățenilor, astfel încât aceștia să-l primească cu suficient timp înaintea datei referendumului.

Cred că este un mizilic pentru un executiv atât de capabil, iar pentru bugetul de stat va fi chiar un extaz de a mai da niște milioane de euro pentru a se organiza un referendum al cărui efect juridic este nesemnificativ, ca să nu spun zero.

V-am prezentat, stimați colegi, principalele reglementări ale documentului invocat de Guvernul României pentru necesitatea modificării legislației în domeniul referendumului, document care, cu titlu de recomandare, conține niște principii și propuneri de luat în seamă pentru organizarea unui referendum care să exprime libera voință a electoratului.

Recunosc că, citind și comparând ordonanța Executivului cu documentul din care ne spune Guvernul că s-a inspirat, a trebuit să-mi dau seama că visez.

Nimic din ceea ce era bun în acest document nu s-a preluat în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2009 și, cunoscând consecvența acestui Executiv, am impresia că nu se va face nimic din ceea ce ne recomandă Comisia de la Veneția, pentru că Guvernul a dorit să se folosească doar de o singură propoziție din acest document vast pentru a supune și a umili - chiar și neconstituțional -, pentru a nu știu câta oară, Parlamentul României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați vorbit 9 minute.

 
  Alexandru Mocanu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Reluarea creșterii economice nu se află pe agenda semnatarilor moțiunii de cenzură;

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Mocanu, Grupul parlamentar al PD-L, și se pregătește domnul senator Nicolae Moga, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Reluarea creșterii economice nu se află pe agenda semnatarilor moțiunii de cenzură".

În anul crizei economice mondiale, 2009, adeseori, acuzele sau plângerile formulate pe marginea modului în care se desfășoară viața românilor denotă lipsă de minimă onestitate din partea actorilor politici.

Aceștia nu au scuza faptului că nu ar ști care sunt măsurile, care sunt rezultatele punerii în aplicare a acestora sau dacă există acțiune guvernamentală îndreptată spre stoparea crizei.

Pe de altă parte, înțelegem perfect starea de nemulțumire a unor segmente ale populației privitoare la momentele dificile pe care le traversăm, dar este dincolo de orice fel de moralitate să intoxici populația, afirmând adesea enormități ce nu pot fi probate doar pentru că te afli în pragul campaniei electorale cu cea mai puternică miză pentru evoluția politică a României pe termen mediu.

Realitatea este că premierul Emil Boc, împreună cu toți miniștrii cabinetului său, a respectat întru totul Programul de guvernare aprobat de Parlamentul României și planul de măsuri anticriză elaborat împreună cu colegii de guvernare social-democrați.

Nu și-a revenit economia românească peste noapte, la fel cum nicio economie nu a recuperat ca în povești pierderile suferite.

Există însă rezultate vizibile ale unei activități guvernamentale responsabile, coerente și competente.

Doar dacă cităm numai raportul de evaluare al Fondului Monetar Internațional și tot avem un reper obiectiv pentru aprecierea urmărilor măsurilor guvernamentale din acest an.

Astfel, prestigiosul organism financiar internațional menționează explicit faptul că au fost respectate criteriile de performanță negociate: un curs al leului stabil, demersuri susținute pentru reducerea cheltuielilor publice și menținerea unui șomaj în limite acceptabile.

Evaluarea fondului pomenește despre respectarea termenelor promise la capitolul reducerii cheltuielilor bugetare.

În plus, conform estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză, România are cel mai mic șomaj din Europa: între 7 și 8% până la finele acestui an și 7,7% prognozat pentru anul viitor.

Pe de altă parte, de pe urma concentrării interesului pentru perfecționarea mecanismului de absorbție a fondurilor comunitare, țara noastră are aprobate de către Comisia Europeană, în acest moment, un număr de 14 proiecte majore și se găsește astfel pe primul loc în ceea ce privește numărul de proiecte majore aprobate, potrivit statisticii elaborate de Comitetul bugetar al Consiliului Comunității Europene.

Până în prezent, am transmis Comisiei Europene, spre analiză și aprobare, un număr de 20 proiecte majore, din care 6 sunt în curs de analiză.

Cele aprobate depășesc ca valoare 1,2 miliarde de euro și se referă la infrastructura de alimentare cu apă, tratarea apelor uzate, infrastructura rutieră și managementul deșeurilor.

Cabinetul Boc și-a respectat Programul de guvernare și în ceea ce privește alocarea a 20% din totalul cheltuielilor bugetare pentru investiții, ceea ce ar însemna 7% din PIB.

Astfel, pe primele 8 luni, cheltuielile pentru investiții realizate reprezintă 20 de miliarde de lei, adică 4% din PIB.

Ultimul trimestru al anului va duce la îndeplinirea acestui obiectiv.

De asemenea, începând cu 1 octombrie, nu se va mai impozita profitul reinvestit, în conformitate cu prevederile din pachetul de legi pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea.

A fost majorat plafonul maxim de acordare a prefinanțării către beneficiari de la 15 la 30% pentru proiectele cu finanțare din instrumente structurale și la 50%

pentru beneficiarii Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Executivul nostru a urmărit cu insistență să găsească cele mai bune soluții pentru stimularea activității economice în țara noastră, cu scopul de reînființare a locurilor de muncă pierdute și de relansare a creșterii economice.

În egală măsură, s-a preocupat de veniturile cetățenilor, așa că menține pentru anul 2010 deducerea personală care se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei.

În plus, s-a decis aplicarea unei cote reduse de TVA, de numai 5%, pentru achiziționarea unei locuințe, precum și deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil, în proporție de 20%, a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare.

Intoxicările practicate însă asupra populației României sunt de natură să producă uneori panică și neîncredere, lipsă de speranță și deznădejde.

Profesorii și învățătorii au fost chemați la ședințe în școli de către decidenți social-democrați pentru a li se spune că Legea salarizării unitare a personalului plătit din fondurile publice scade veniturile cu 40%, că în decembrie nu se vor mai plăti nici salarii și nici pensii, pentru că nu vor mai fi bani la buget și multe altele.

Cetățenilor li se inoculează ideea că TVA-ul se va mări, în condițiile în care Proiectul legii bugetului de stat pentru anul viitor nu ia în calcul niciun fel de majorare a acestei taxe pe valoarea adăugată.

Și pentru că minciuna nu ar fi suficientă pentru reprezentanții opoziției, aceștia au inițiat și o moțiune de cenzură, în plin efort guvernamental intens pentru ca România să-și poată respecta calendarul de măsuri convenite cu Fondul Monetar Internațional.

Legea salarizării unitare a personalului plătit din fondurile publice are termen 30 octombrie anul curent, Legea responsabilității fiscale trebuie aprobată până la 30 noiembrie anul curent, iar Legea sistemului unitar de pensii publice trebuie adoptată până la 30 decembrie anul curent.

Dacă aceste termene nu sunt respectate, acordul cu Fondul Monetar Internațional este încălcat, iar tranșele împrumutului vor fi blocate.

Întreaga stabilitate economică a României depinde de asta.

Prin demersul lor, Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România demonstrează că au o cu totul altă agendă decât bunăstarea românilor, bunăstare obținută prin măsuri coerente și concrete care să sprijine activitatea economică din țară.

Interesul invocat de opoziție pentru cetățenii acestei țări nu reprezintă decât sloganuri de campanie electorală, campanie care urmărește doar accesul la resursele țării, nu și punerea în aplicare a politicilor publice care să ofere românilor stabilitatea economică de care au atâta nevoie.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați vorbit 7 minute și 30 de secunde.

 
  Nicolae Moga (PSD+PC) - declarație politică intitulată Șansele României pentru un portofoliu de comisar european;

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Moga, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și se pregătește domnul senator Marius Nicoară, Grupul parlamentar al PNL.

   

Domnul Nicolae Moga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică este intitulată "Șansele României pentru un portofoliu de comisar european".

În condițiile în care Irlanda a spus da Tratatului de la Lisabona, mai urmează ca Uniunea Europeană să convingă încă două țări, respectiv Cehia și Polonia, care încă ezită în privința acordului lor pentru Constituția Europeană.

Motivul? Teama pierderii identității naționale și teama de potențialul amestec în deciziile interne, deși este arhicunoscut faptul că legislația unică europeană nu-și propune să surclaseze deciziile juridice naționale.

Dimpotrivă, una dintre binefacerile tratatului ar fi că, spre deosebire de Tratatul de la Nisa, fiecare țară ar avea propriul comisar și nu ar fi în situația de acum, când România nu are pe deplin șanse de a avea propriul reprezentant la acest nivel.

Pe lângă acest aspect, vom avea un președinte al Uniunii Europene și ambasadori ai Uniunii Europene în toate țările nemembre, țări în care vor fi "exportate" la nivel diplomatic politicile Uniunii Europene, atât cele economice, cât și cele sociale și politice.

Revenind la România, acum o lună, bătălia se ducea, la nivel de nominalizare și de susținere pentru un portofoliu de comisar european pentru agricultură, între românul Dacian Cioloș și austriacul Wilhelm Molterer, ambii cu prestații deosebite în domeniu, ultimul însă cu ceva probleme legate de implicarea în falimentul unei bănci.

Unul dintre ei ar fi urmat să o înlocuiască în funcție pe daneza Mariann Fischer Boel, care anunțase că vrea să părăsească postul la finalul mandatului.

Cu toată susținerea de care s-ar fi bucurat reprezentantul României la acea dată, atât din partea Franței, cât și din partea Poloniei, să nu uităm că decizia este totuși una politică și că suntem destul de întârziați cu nominalizările și pe alte domenii.

Practic, trebuia să ne jucăm șansele pe mai multe potențiale portofolii.

Anumite surse vorbesc despre faptul că președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, este nemulțumit că s-a mizat totul pe o singură carte și că am făcut doar o singură nominalizare, concentrându-ne doar pe agricultură.

Se pare că ar fi fost mult mai indicat să ne concentrăm asupra a trei portofolii și chiar pe șase nominalizări, ca să aibă de unde alege.

De curând, am aflat că ipoteza acordării postului de comisar european pentru agricultură pentru România este tot mai îndepărtată, ceea ce îi determină pe oficialii noștri să susțină un plan de rezervă, cu variante precum extinderea, cercetarea și dezvoltarea regională.

Chiar și cotidianul "Irish Times" titrează că Franța s-a răzgândit în ceea ce ne privește și susține Irlanda pentru obținerea portofoliului agriculturii.

Marea Britanie însă nu se va lăsa niciodată convinsă să cedeze acest important portofoliu.

Oficialilor români li s-au dat semnale clare că agricultura ar fi deja istorie pentru noi, că oricum nu am fi primit un portofoliu atât de important atâta timp cât bugetul ar fi fost disproporțional și mare, având în vedere problemele pe care le avem atât în administrarea fondurilor europene, cât și în justiție.

Pe de altă parte, luând în considerare candidații la extindere, Turcia, Croația și Serbia, noi am reprezenta exact acel pol de influență și de echilibru geostrategic, cu București-ul în rol de capitală a acestei zone, din multe puncte de vedere interesantă chiar și pentru Uniunea Europeană.

Din păcate, nu prea există consens politic nici pe această problemă.

În timp ce liderul Partidului Socialiștilor Europeni, domnul Paul Nyrup Rasmussen, susține că președintele țării trebuie să nominalizeze un reprezentant al Partidului Social Democrat, având în vedere că PSD a câștigat în România alegerile europene, opinie pentru care a adresat șefului statului român și o solicitare, prin vocea mea, de la această tribună, rog PD-L-ul să nu se încăpățâneze și să nu respingă această inițiativă, și să nu pună din nou interesele politicianiste deasupra interesului românesc și european.

Mai avem mai puțin de o lună până la definitivarea situației, adică până la votul european.

Stimați colegi, Folosesc acest prilej pentru a atrage atenția că e momentul să lăsăm bătălia orgoliilor politice deoparte și să acționăm concentrat pentru obținerea poziției de comisar european pentru un candidat social-european de top, cu o reputație excelentă la nivel european, candidat care să întrunească votul majorității în Parlamentul European.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu, domnule senator Moga. Ați vorbit 5 minute.

 
  Marius Petre Nicoară (PNL) - declarație politică cu titlul România așteaptă;

Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Nicoară, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gabriel Mutu, Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Marius Petre Nicoară:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește "România așteaptă."

Suntem într-o stare de continuă așteptare: așteptăm să cadă Guvernul, așteptăm să ne primim salariile, așteptăm să vină deciziile de la Curtea Constituțională, așteptăm să fim dați afară, așteptăm... să trăim.

Criza economică a depășit de mult granițele unei situații speciale, așa cum a fost ea percepută în alte țări.

Noi am adus-o pe culmi înalte, am hrănit-o și acum primim roadele:

haos în instituțiile publice, miting în capitală, funcționari disperați, pensionari amenințați și, în general, nesiguranță și așteptare.

Dacă în București oamenii își iau micul dejun dimineața cu urechile ciulite la știrile de la radio și seara își trimit copiii la culcare pe un discurs triumfal, plin de minciuni al domnului Boc, în provincie politica este subiectul numărul 1 la întâlnirile cu prietenii, la ședința cu părinții sau între doi tineri care plănuiesc și ei o nuntă, dar poți să știi ce le rezervă viitorul lăsat în mâinile unor guvernanți iresponsabili?

Iertați-mi tonul dur, nu-mi stă în fire să mă adresez astfel, mai ales într-un cadru ca acesta, care presupune respect, decență și manieră, dar lucrurile trebuie spuse pe față, așa cum le simțim și le trăim, chiar dacă unii le ascund și le scuză.

România trăiește într-o suspendare atât de gravă, încât vom plăti pentru ea mult timp de acum încolo.

Lupta surdă pentru putere va seca resursele noastre și, într-un final victorios, nu va mai bucura pe nimeni.

Partidul Democrat Liberal a intrat într-o cursă pe viață și pe moarte, aplicând orice fel de metode.

Racolarea colegilor din alte partide este cea mai lipsită de onoare pentru partidul care îi adună astfel, mai mult chiar decât pentru cei racolați.

Nu mai există nici rușine și nici măsură în campania aceasta electorală care amenință să ne distrugă încetul cu încetul.

Cum să interpretezi altfel interesul subit pentru asumarea răspunderii asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, când nici măcar Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu știa nimic?

Cum să interpretezi altfel lupta acerbă pentru referendumul propus de Traian Băsescu?

Cum altfel dacă nu prin prisma obsesiei prezidențiale a adevăratului președinte al PD-L?

Sunt mâhnit, dezamăgit și scârbit de preocupările meschine ale guvernanților, în vreme ce, în fața Palatului Victoria, sindicaliștii își strigă amarul.

Cinismul președintelui care ne ura să trăim bine a mers până acolo încât a declarat că, dacă legile lui Boc sunt contestate de toată lumea, înseamnă că sunt bune.

Oare de ce nu a venit în mijlocul sindicaliștilor să le explice această grozavă găselniță?

Nu mi-am imaginat că voi aștepta vreodată cu atât de mult interes o moțiune de cenzură, dar iată că a venit și ziua aceea.

Sper să votăm cu toții cu mintea și cu inima, stimați colegi, nu cu buzunarul sau sub amenințarea dosarelor fabricate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnul senator.

Ați vorbit 4 minute și 30 de secunde.

 
  Gabriel Mutu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Despre ură în politica românească;

Îl invit la microfon pe domnul senator Gabriel Mutu, Grupul parlamentar al PD-L. Aveți cuvântul.

Se pregătește doamna senator Lia Olguța Vasilescu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Gabriel Mutu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică pe care o susțin în această săptămână se intitulează "Despre ură în politica românească" și are ambiția de a face o scurtă analiză asupra acestei probleme caracteristice politicii de pe Dâmbovița.

Dacă observăm atent, încă de la începuturile creionării societății românești postcomuniste, ura a fost o constantă care a conturat poziționări, opinii și sentimente puternic înrădăcinate în inima și mintea oamenilor politici.

Să ne amintim că despre ură a fost vorba atunci când puterea politică de la începutul anilor '90 a chemat minerii pentru a face ordine în Piața Universității.

Ura a fost cea care a manipulat oameni fără personalitate să distrugă sediile unor partide politice aflate în opoziție de cei ce se aflau la acel moment la conducere.

Ura era atunci explicit îndreptată împotriva unor personalități precum Ion Rațiu, Corneliu Coposu sau Ion Diaconescu, pentru simplul motiv că făceau parte dintr-un alt tablou, care nu era pe placul multora.

Din păcate, ura nu a rămas doar la nivelul anilor '90, atunci când orgoliile erau mari și dorința de a ajunge la putere era scuzabilă de orice mecanism folosit.

Ura este prezentă și astăzi, în egală măsură, ca în deceniul trecut.

Exemplul cel mai elocvent? Ura îndreptată împotriva actualului Președinte al României, Traian Băsescu.

Observăm cum, astăzi, orice problemă cu care se confruntă România este reproșată președintelui, indiferent că problema intră sau nu în competențele Domniei Sale.

Să ne aducem aminte un episod care va rămâne ca o pată pentru istoria parlamentarismului românesc.

Ceea ce trebuia să rămână ca o zi importantă în istoria României postdecembriste, condamnarea comunismului, s-a transformat într-o batjocorire a celor care au avut de suferit de pe urma acestui regim politic.

Mânați de ură, un număr semnificativ de parlamentari nu au făcut decât să saboteze momentul condamnării regimului comunist ca ilegitim și criminal.

De ce? Poate că mulți erau nostalgici sau poate că unii erau mirați cum de tocmai Traian Băsescu face un asemenea gest.

Am văzut cum ura a fost principalul vehicul care i-a determinat pe parlamentarii din legislatura trecută să voteze suspendarea președintelui.

Fără să țină cont de legitimitatea pe care o are președintele în designul instituțional românesc, fără motive reale și fără nicio susținere a argumentelor, mânați doar de ură, parlamentarii au decis să-l suspende pe președinte.

Nu mai departe de săptămâna trecută, colegii din opoziție au susținut o moțiune de cenzură.

În logica constituțională, acest mecanism poate fi utilizat de către parlamentari atunci când Guvernul își depășește atribuțiile sau când acesta nu lucrează pentru binele cetățeanului.

Deci actuala legislatură poate critica într-o moțiune de cenzură activitatea Guvernului condus de Emil Boc? Ei bine, nu.

La noi lucrurile nu mai țin cont de logica constituțională, de bunul-simț sau de moralitate.

La noi acțiunile politice sunt conduse numai de sentimentul de ură.

Numai așa se explică cum, în finalul moțiunii de cenzură, semnatarii acesteia susțin, citez: "e timpul, doamnelor și domnilor, să dăm un vot împotriva camarilei restrânse a lui Traian Băsescu".

Altfel spus, moțiunea nu se îndreaptă împotriva Guvernului, ci împotriva șefului statului.

Atunci când Cristian Preda a susținut că ura îndreptată împotriva lui Corneliu Coposu și ura îndreptată împotriva lui Traian Băsescu sunt comparabile, multă lume a pufnit în râs, dar adevărul este tocmai acesta.

Atunci când cineva încerca să impună reforme substanțiale în vederea modernizării societății românești, a fost urât, în loc să fie susținut.

Vreau să închei această declarație politică cu un citat din scriitorul francez Balzac, care spunea despre ură că "este viciul sufletelor înguste, care o hrănesc cu toate meschinăriile lor și o hrănesc ca pretext pentru tiranii josnice".

Din păcate, acest citat este o oglindă fidelă a politicii românești actuale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Ați vorbit 8 minute, domnule senator.

 
  Lia Olguța Vasilescu (PSD+PC) - declarație politică având ca temă unele demiteri din funcții în județul Dolj;

O invit la microfon pe doamna senator Lia Olguța Vasilescu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar al PNL.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Astăzi m-am adresat Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții vizavi de o situație nemaiîntâlnită până acum, de sfidare a legislației din învățământ, cerând punctul de vedere al acestora și solicitând ca, prin pârghiile pe care le au, să ceară miniștrilor de resort intrarea în legalitate.

Concret, șefii direcțiilor de tineret și sport din întreaga țară au fost demiși de doamna ministru Luminița Plăcintă fără a se pune ștampila ministerului pe semnătură, actele fiind nule.

La Inspectoratul Școlar Dolj situația este și mai comică și sfidează totalmente legislația în vigoare.

Inspectorii de specialitate au fost demiși din funcție de o doamnă care se pretinde noul inspector școlar general, Diana Bușoi, pe un articol de lege cu care nu poate opera decât ministrul educației.

Astfel, pentru eliberarea din funcție sunt enumerate trei articole din Statutul personalului didactic, Legea nr. 128/1997, art. 20 alin. (2), art. 31 și art. 101 alin. (2), care însă nu se referă la inspectorii de specialitate, ci la inspectorii generali și inspectorii generali adjuncți, ce nu pot fi schimbați decât de ministru.

Deci ori PD-L a numit-o pe această domnișoară Diana Bușoi noul ministru al educației, ori aceasta este paralelă cu legislația din învățământ.

De asemenea, inspectorul școlar general și adjuncții săi din Dolj au fost destituiți ilegal.

Trecând peste faptul că se află în concediu medical, în ordinele lor de numire se precizează că "au fost numiți, prin ordin de ministru, până la organizarea concursului de către minister, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar 2009-2010".

Asta înseamnă că cei care îi vor înlocui pot veni doar prin concurs sau pe data de 31 august 2010.

Situația hilară în care se află echipa premierului Emil Boc nu se oprește aici.

Miercuri-noapte au fost schimbați din funcție prefecții nominalizați de PSD, rapid, ca să se poată ocupa de alegeri cei ai PD-L-ului.

Din aceeași incompetență crasă și necunoaștere a legii, și grabă, au uitat însă să oprească o hârtie care atesta faptul că prefectul Florin Stancu a câștigat în aceeași zi concursul.

Deci el, practic, a fost declarat admis la concursul de ocupare a postului de prefect în aceeași zi în care i-a venit hârtia de destituire din funcție, ceea ce este inadmisibil, stimați colegi. Și a fost înlocuit rapid de domnul Eugen Georgescu, de la PD-L, care este cunoscut în Dolj pentru că și-a semnat singur o primă de 300 milioane de lei când lucra la Societatea Comercială "Lucrări de drumuri și poduri" - Dolj.

Cu ce se ocupă însă acest domn prefect, puteți vedea astăzi la posturile de televiziune, pur și simplu, supraveghează operațiunea de numire a șefilor secțiilor de votare, care sunt puși, la cererea primarilor PD-L, de secretarele aceluiași partid.

Intrați, dacă doriți, pe site-ul www.cvlpress.ro și veți vedea cum niște jurnaliști le-au înregistrat pe secretarele de la PD-L, care cereau tot felul de documente șefilor secțiilor de votare ca prefectul să poată să-i nominalizeze pe aceștia pentru aceste funcții.

Nesimțirea și eludare legii ating cote inimaginabile în județul Dolj, dar la ce te poți aștepta de la filiala condusă de Radu Berceanu, care, până acum, a susținut toți mafioții județului în funcții pentru ministere și pentru deconcentrate.

Și pentru ca nimeni să nu aibă curajul să sufle, organizează, acest domn Radu Berceanu, mai nou, conferințele de presă alături de șeful Inspectoratului Județean de Poliție Dolj, Constantin Nicolescu.

Cu alte cuvinte, semnalul este clar.

Avem Guvern, avem Ministerul Administrației și Internelor, Poliția este cu noi, furați cu sârg, PD-L-iști, că nu ni se poate întâmpla nimic!

Chiar așa să fie, domnule Blaga?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc. Ați vorbit 7 minute și 30 de secunde.

 
  Vasile Nedelcu (PNL) - declarație politică având ca titlu Alegerile prezidențiale - între patologia crizei și atacul la democrație;

Îl invit la microfon pe domnul senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Tudor Udriștoiu, Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Vasile Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică de astăzi: "Alegerile prezidențiale - între patologia crizei și atacul la democrație".

Stimați colegi.

Poate că titlul pe care l-am ales pentru declarația politică de astăzi vi s-ar părea puțin extravagant.

Vă asigur, cu toată seriozitatea, că nu sunt câtuși de puțin animat de dorința de a ameți auditoriul cu vorbe goale, sunt însă cât se poate de conștient de un fapt devenit evident: la 20 de ani după ce tineri înflăcărați au murit în decembrie 1989 pentru ca democrația să-și reintre în drepturi în țara noastră, ne aflăm în fața unui atac fără precedent împotriva a tot ceea ce am recâștigat atunci, adică tocmai împotriva democrației reprezentative, a cărei expresie este Parlamentul.

Se pare că pentru actualul șef al statului român principala cauză a tuturor relelor, adică a crizei economice, a încetinirii reformării statului, a erorilor guvernanților, repet, principalul vinovat este nimeni altul decât - ați ghicit - Parlamentul, instituție care, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituția României, citez: "este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării".

Provenind el însuși dintr-un partid politic, adus la putere de o alianță politică, fost el însuși parlamentar, actualul președinte, așa-numit al tuturor românilor, a început războiul pe față cu Parlamentul după ce a fost suspendat în anul 2007 de către cei 322.

De atunci și până în prezent, Domnia Sa nu omite aproape în niciun discurs să evoce acel moment, să atace partidele politice și să arate amenințător spre instituția Parlamentului, ca fiind un adăpost pentru privilegiați ai unor pensii speciale și principalul obstacol în adoptarea legilor curajoase, a se citi incompetente, ale Guvernului Boc.

După ce timp de șase luni a ignorat impactul inevitabil al crizei economice asupra României, aruncând responsabilitatea asupra fostului Guvern Tăriceanu, după ce i-a asigurat, ulterior, pe români că avem soluții pentru diminuarea efectelor crizei și că vom trece mai ușor peste dificultăți decât alte state europene, iată ce ne declara deunăzi tot domnul Băsescu: "nici eu, nici Guvernul, nici Banca Națională a României nu ne-am propus să scoatem țara din criza economică, pentru că nu se poate acest lucru".

Stimați colegi, Această constatare de ultimă oră a președintelui, cu accente patetice, ne conduce la concluzia că nici Domnia Sa, nici Guvernul minoritar pe care-l păstorește nu au soluții pentru criza care i-a lovit pe români.

Traian Băsescu pare însă să fi găsit antidotul la dușmanii săi, parlamentarii.

Acesta este transformarea Parlamentului din bicameral în unicameral prin referendum.

Organizat când? Păi tocmai în ziua alegerilor prezidențiale.

Adică cetățenii cu drept de vot ai României vor trebui să se pronunțe pentru un parlament unicameral, cu un efectiv redus de parlamentari, pentru că, nu-i așa?, toți sunt aproape inutili!

Este limpede și pentru cei mai naivi dintre naivi că referendumul propus românilor este o formă ipocrită prin care actualul președinte încearcă să se situeze în afara politicienilor corupți, nepăsători etc., cu alte cuvinte în afara "sistemului ticăloșit", și să câștige un nou mandat cu sloganul: "Votați-mă pe mine, pentru că le-am venit de hac parlamentarilor neisprăviți!".

În timp ce șefii statelor europene propun soluții concrete pentru diminuarea efectelor crizei, în timp ce propria țară este confruntată cu o rată crescândă a șomajului și cu proteste masive de stradă împotriva legilor strâmbe ale salarizării, pensiilor, emise de incompetentul Guvern Boc, domnul Băsescu pare să aibă o singură preocupare: minimalizarea instituției fundamentale a democrației, Parlamentul, și transformarea lui într-un element de decor.

Doamnelor și domnilor senatori, Am mai spus-o și cu alte ocazii, putem diminua numărul parlamentarilor prin lege, dar nu avem și nu are nimeni dreptul de a ataca instituția Parlamentului, care este pilonul democrației.

În urmă cu 2000 de ani, Platon scria: "prin natura sa, tiranul nu poate fi niciodată satisfăcut de câștigurile actuale și va căuta întotdeauna, cu lăcomie, mai multe, pentru că este animat de dorințe incontrolabile".

Cât de actuală este această cugetare puteți judeca și singuri.

Nu trebuie ignorat însă faptul că nu este nimic mai ușor decât să manipulezi opinia publică, confruntată cu dificultăți economice și decepționată, într-o oarecare măsură, de ceea ce înseamnă clasa politică, prin lozinci care propun o așa-zisă reformare din temelii a statului.

Este însă de datoria noastră, a tuturor celor care facem parte din partidele politice reprezentate în forul suprem legislativ al țării, să arătăm celor pe care-i chemăm la vot cât de nocive pot fi pentru cetățenii fragilei noastre democrații astfel de tendințe dictatoriale.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator Nedelcu.

Ați vorbit 7 minute și 20 de secunde.

 
  Tudor Udriștoiu (PD-L) - declarație politică intitulată 10 octombrie - Ziua Mondială a Sănătății Mintale;

Îl invit la microfon pe domnul senator Tudor Udriștoiu, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Tudor Udriștoiu:

Titlul declarației mele politice este "10 octombrie - Ziua Mondială a Sănătății Mintale".

Îmi permit un motto, parafrazând un citat celebru: "Dacă minte nu e, nimic nu e".

Această zi, stabilită în 1992 de Federația Mondială pentru Sănătate Mintală, este celebrată în peste o sută de țări prin campanii de conștientizare publică a problemelor specifice sănătății și bolilor mintale.

Pentru anul 2009 deviza este: "Să facem din sănătatea mintală o prioritate globală!".

Prevalența totală minimă a bolilor psihice în Europa este de 27,4%, cu alte cuvinte cel puțin o persoană din patru are un diagnostic psihiatric stabilit conform standardelor impuse de Clasificarea statistică internațională a bolilor.

Se impune o precizare: a avea un diagnostic psihiatric, a trăi cu o boală psihică, nu înseamnă nici pe departe a fi nebun, dar înseamnă a purta o suferință care poate fi mult ușurată în zilele noastre.

Permiteți-mi să fac o paranteză, pentru a stabili punctul de plecare:

  • alocația bugetară pentru sănătate a fost constant sub 4%, cu tendință evidentă la scădere. În prezent, este de circa două ori și jumătate mai mică decât media europeană;
  • consumul de medicamente este de 72 euro pe locuitor, de circa șapte ori mai mic decât media europeană, de altfel România, din acest punct de vedere, este din nou pe penultimul loc.

Din datele pe care le deținem, psihiatria - evident, abreviere pentru asistența bolnavilor psihic - a consumat, de-a lungul anilor, mai puțin de 3% din cheltuielile pentru sănătate.

Dacă spuneam mai devreme că prevalența globală a bolilor psihice este de cel puțin 27,4%, trebuie să adăugăm frecvența importantă a tulburărilor psihice izolate, care nu întrunesc criteriile pentru diagnostic de boală.

Într-un cuvânt, lumea civilizată recunoaște că circa 1/3 din populație are nevoie, în orice moment, de un ajutor psihiatric.

Nu vi se pare aberant acest raport între problema de sănătate a peste 30% din populație și alocarea sub 3% din bugetul sănătății?

Voi încerca, într-o manieră telegrafică, să discut câteva probleme din domeniul sănătății mintale, prin prisma planurilor și reglementărilor din România contemporană.

Legea nr. 487/2002 a sănătății mintale și protecției persoanelor cu tulburări psihice a așteptat patru ani pentru lansarea normelor de aplicare și mai are de așteptat mult timp până la aplicarea integrală, precedată de o necesară revizuire.

În perioada 2002-2006 s-a desfășurat o multitudine de activități de planificare-pregătire a reformei serviciilor psihiatrice, accelerate de presiunea aderării la Comunitatea Europeană: două programe "Twinning Light" (2002 și 2003), elaborarea Strategiei de sănătate mintală, studiul "Politici în domeniul sănătății mintale", Programul național de sănătate mintală, participarea la Pactul de stabilitate și altele, concomitent cu un număr important de ordine ale ministrului sănătății.

Astfel, prin Ordinul ministrului sănătății nr. 639/2005 se lansa Strategia națională privind serviciile de sănătate mintală din România, iar prin Ordinul ministrului sănătății nr. 661/2005 s-a constituit Grupul național consultativ pe probleme de psihiatrie al Proiectului "Twinning Light": "Plan de acțiune pentru implementarea strategiei în domeniul sănătății mintale a Ministerului Sănătății în România".

Am făcut parte din acest grup consultativ și vă dau un exemplu din acest plan complex: în perioada 2007-2016 trebuiau delimitate 140 de sectoare psihiatrice în România, în care să funcționeze 140 de centre comunitare de sănătate mintală, adică 1 la 150.000 de locuitori, după următorul program: 2008 - 10 centre; 2010 - 50 de centre; 2013 - 75 de centre; 2014 - 100 de centre și 2016 - 140 de centre.

Organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală au fost reglementate prin ordin de ministru.

În sfârșit, în anul 2006 a luat ființă Comitetul Intersectorial de Coordonare în Sănătatea Mintală, cu 70 de membri, din care 36 membri asociați.

Am făcut parte și din acest organism, am fost la ședința de constituire - lume bună, o să dau numai câteva exemple:

doi delegați de la Comisia Europeană, în frunte cu domnul Scheele, patriarhul Teoctist, Dumnezeu să-l odihnească!, principesa Margareta și, bineînțeles, miniștrii...

Spuneam lume bună.

S-a lansat planul de activități pe termen scurt, inclusiv finanțarea.

De atunci au trecut peste trei ani și nu am mai auzit nimic și tot nimic nu am mai auzit despre aplicarea strategiei, nici despre centrele de sănătate mintală, cu excepția renovării câtorva laboratoare pentru sănătate mintală.

Într-un cuvânt, reforma s-a rezumat la o cantitate importantă de hârtii și la o cantitate neglijabilă de realizări.

În urmă cu câteva luni, am solicitat Ministerului Sănătății să pună la dispoziția Comisiei pentru sănătate publică a Senatului României toate ordinele de ministru din anii 2007 și 2008.

Mi s-a răspuns că acest lucru este imposibil din cel puțin două motive: fiind vorba de 5.000 de bucăți, manopera necesară ar bloca activitatea ministerului și există posibilitatea ca aceste ordine să nu mai existe în totalitate.

În încheiere, mă simt dator cu o precizare: intervențiile mele aduc în fața dumneavoastră situații constatate de mine și nu doresc să fie cumva interpretate ca acuzații la adresa unor persoane sau instituții.

Sunt ferm convins că, dacă s-ar concentra întreaga energie consumată pentru a ne acuza unii pe alții în direcția elaborării și aplicării unor soluții, am putea produce rezultate reale și benefice în toate domeniile.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Ați vorbit 7 minute și 30 de secunde.

 
  Adrian Țuțuianu (PSD+PC) - declarație politică cu titlul Anunț electoral:Președinte la final de mandat, distrug/peticesc Guvern, după caz...;

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Anunț electoral: «Președinte la final de mandat, distrug/peticesc Guvern, după caz...»".

Stimați colegi,

Nu aduce anul ce aduce ceasul în politica românească.

Se înființează ministere cu dedicație, se dinamitează alte ministere, se iau decizii extrem de importante după o singură ureche, se discreditează un Parlament întreg, se demit miniștri la ordin, se schimbă regulile jocului, numai după voia autoproclamatului "jucător".

Și asta pentru că același jucător nu-i suportă pe adversari, pentru că nu admite să fie contrazis, pentru că vrea să-și impună voința cu orice preț și pentru că ține să-și așeze în posturi călduțe apropiații care și-au dovedit loialitatea.

L-ați recunoscut, desigur, pe autorul și regizorul scenariilor politice din ultimii cinci ani.

Unii îi spun, cu supușenie, Zeus, românii obișnuiți însă îl știu sub numele de Traian Băsescu, sinonim, mai nou, cu scandalurile și cu eșecurile răsunătoare din ultima perioadă.

Când credeam că le-am văzut pe toate, domnul Băsescu a ținut să încalce încă o dată Constituția și încă o dată să creeze un scandal artificial în jurul unui ministru - întâmplător, social-democrat -, a forțat jumătate de Cabinet să plece - întâmplător, jumătatea social-democrată - și din cealaltă jumătate - la fel de întâmplător, portocalie - a peticit un guvern întreg.

Cum? Într-o manieră uluitoare: a luat miniștrii PD-L și le-a mai dat câte un minister, bonus pentru loialitate și bună purtare.

Astfel, dacă Boc are două ministere, Berceanu are două ministere și Udrea are două...

De ce a mers pe varianta prescurtată a formulei? Simplu:

aceștia sunt "competenții" familiei portocalii. Și apoi, nu vi se pare că se potrivesc mănușă Boc la educație, Videanu la sănătate și Berceanu la agricultură? Cât despre doamna Udrea, date fiindu-i competențele polivalente, nu ne mai mirăm că a preluat și mediul.

Putea la fel de bine să meargă la Ministerul Administrației și Internelor sau la Ministerul Afacerilor Externe, ce mai conta sigla instituției?

Ne mirăm, sincer, că domnul Băsescu nu a preluat el însuși un minister.

De exemplu, Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, pentru că mai penibil decât domnul Paleologu, oricum, nu putea fi, dar probabil că îi ajung atribuțiunile de prim-ministru.

Stimați colegi, Dincolo de ironii subtile sau glume sarcastice, persoana care se joacă de-a politica cu un popor întreg, provocând criză după criză, este președintele în exercițiu al țării, iar faptul că acest Guvern, cârpit peste noapte, a ajuns subiectul tuturor bancurilor despre incompetenți spune un adevăr pe care Traian Băsescu nu-l mai poate dosi: să angajezi o camarilă ascultătoare care să strângă mizeria de fiecare dată poate să ți se pară la un moment dat o soluție salvatoare.

Ce te faci, însă, când simbriașii eșuează lamentabil?

Există un singur răspuns: pierzi alegerile.

Pentru binele poporului român și pentru evoluția democratică a României, Traian Băsescu trebuie să piardă alegerile, altfel drumul spre dictatură este deschis.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator Țuțuianu. Ați vorbit 5 minute.

 
  Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică având ca titlu Este Nobelul lor un pic și Nobelul nostru?;

Înainte de a-i da cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, o să-l rog pe domnul secretar Gheorghe David să se consulte cu colegii de la Grupul parlamentar al PD-L, pentru că mai au din timpul rezervat opt minute.

Mai sunt înscriși pentru a-și prezenta oral declarațiile politice domnii senatori Dumitru Oprea, Dorin Păran, Toader Mocanu, Radu Alexandru Feldman, Mircea Marius Banias și domnul senator Gheorghe David.

Vă rog respectuos să vă consultați, fie să mai renunțe unii colegi la prezentarea declarațiilor politice, fie să nu depășească un minut de intervenție.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică este intitulată "Este Nobelul lor un pic și Nobelul nostru?"

În ultima vreme, am fost supuși cu toții asaltului mediatic de știri referitoare la atribuirea Premiului Nobel pentru Literatură Hertei Müller, scriitoare germană de origine română.

Știm, de asemenea, cu toții că doamna Herta Müller, alături de George Emil Palade și Elie Wiesel, face parte din elita laureaților Nobel care au primit distincția după ce au părăsit țara natală, România, fiind propuși de țările adoptive, unde s-au realizat profesional.

Mai mult, pentru presa română a apărut o nouă temă de dezbatere, anume dacă "scriitor german de origine română înseamnă un pic și scriitor român", după cum titra cotidianul "Gândul" în ediția sa din 9 octombrie 2009, adică, la rândul nostru, merităm și noi un premiu Nobel.

Ceea ce se știe prea puțin este faptul că România are deja un premiu Nobel, pe care nu și-l asumă, nu și-l revendică.

Ioan Moraru, colaureat al Premiului Nobel pentru Pace, pe care îl primește în anul 1985 în calitate de copreședinte al organizației "Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear", alături de Mihail Kuzin (URSS) și Bernard Lown (SUA), este amintit în câteva știri ale canalelor media după mai bine de 24 de ani în care fusese ignorat, deopotrivă, de autorități și de opinia publică.

Nobelul singurului savant român care nu a emigrat, ci a trăit într-o Românie condusă de Nicolae Ceaușescu, a rămas uitat undeva în sertarele istoriei, din același motiv pentru care Herta Müller declara, în urmă cu un an, că ar înnebuni a doua oară dacă ar trebui să trăiască în România de azi, iar de vină pentru tot ce se întâmplă este, în viziunea Domniei Sale, indiferența statului și indiferența populației.

Ioan Moraru, Elie Wiesel, George Emil Palade și Herta Müller își merită, fiecare, cu prisosință Nobelul, numai că meritele pentru o asemenea distincție se cinstesc.

Cum își cinstește România prin Guvernul Boc valorile?

Reducând cu 65% sumele destinate cercetării, micșorând la maximum fondurile alocate continuării investițiilor în educație?

În condițiile în care materia cenușie românească pornește încet, dar sigur pe calea emigrării, este foarte probabil să mai descoperim printre laureații premiului Nobel din anii viitori și alte personalități de origine română, iar întrebarea dacă "Nobelul lor este un pic și Nobelul nostru" să redevină mulți ani de acum încolo temă de dezbatere publică pentru restul intelectualilor români rămași în România.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu. Ați vorbit 4 minute.

 
  Dumitru Oprea (PD-L) - declarație politică intitulată Abuzurile de interpretare legislativă, un pericol pentru democrație;

Îl voi invita la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Sorin Lazăr, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Declarația politică este intitulată "Abuzurile de interpretare legislativă, un pericol pentru democrație".

Faptul că multe dintre prevederile Constituției României, ale unor legi și chiar ale regulamentelor Parlamentului sunt interpretabile nu mai este o noutate pentru nimeni.

Chiar funcționarea justiției în această țară este afectată de lipsa de precizie a normelor juridice.

Dacă această situație se datorează incompetenței, neglijenței sau unor rele intenții ale acelora care le-au stabilit este o altă temă.

Problema este tot mai serioasă și s-a ajuns chiar la situații periculoase, care pun în discuție funcționarea normală a statului.

Sunt încă vii ecourile faimoasei suspendări din funcție a Președintelui României. 322 de persoane, parlamentari angajați într-un război dur cu adversarii lor politici, au reușit să-l înlăture, chiar dacă și temporar, pe șeful statului.

S-a trecut atunci peste un semnal negativ al Curții Constituționale, semnal care a venit, după câteva săptămâni, și de la populație, care l-a votat din nou pe președinte.

Acesta nu este însă singurul exemplu.

Constituirea comisiilor parlamentare de anchetă, având ca scop clar vendeta politică, a devenit obișnuință.

De la faimoasa "Comisie Voiculescu", menită să-l înlăture pe șeful statului, și până la comisiile făcute cu dedicație pentru miniștrii anumitor partide, se comit serioase abuzuri de interpretare a normelor de funcționare a Parlamentului.

Zilele acestea se vorbește de alți miniștri chemați la anchete, această practică urmărind, în mod evident, doar loviturile de imagine.

Comisiile trebuie să-și atingă scopul de verificare, și nu de stabilire a unor verdicte, transformându-se în instanțe de judecată.

De asemenea, este posibilă și încercarea de suspendare din funcție a președintelui Camerei Deputaților, de parcă întreg PD-L-ul ar trebui suspendat.

Ar urma astfel o altă forțare de notă, lucru care ar duce la interminabile dispute politico-juridice, întrerupând temporar activitatea Camerei Deputaților, amânând aprobarea propunerilor și proiectelor de lege și a altor acte normative.

Pe lângă situațiile arătate mai sus, sunt știute disputele aprinse pe marginea blocării unor proiecte de lege, a suspendării unor miniștri de către președinte, a funcționării CNSAS sau a ridicării imunității unor parlamentari.

Toate aceste conflicte își au originea tocmai în modul defectuos în care sunt alcătuite normele juridice românești.

Atribuțiunile și răspunderile demnitarilor și instituțiilor sunt prea vag conturate.

Se ajunge prea des în blocaje juridice care angrenează Curtea Constituțională, transformând-o într-un substitut al Parlamentului.

Deși sunt un adept al dereglementării, se pare că în România nu merge flexibilitatea cadrului legislativ.

Totul trebuie să fie foarte clar și riguros reglementat, pentru a nu mai da loc interpretărilor și speculațiilor normativelor.

De aceea, dacă tot se intenționează o viitoare revizuire a Constituției României, consider că ar trebui avută în vedere și o regândire a regulamentelor Parlamentului.

Este necesar să se oprească această avalanșă de răstălmăciri care pot denatura în grave anomalii ale funcționării statului.

Acest lucru trebuie făcut cât mai curând, dacă nu dorim ca, într-o bună zi, să ne trezim că cineva suspendă democrația pentru vreun viciu de procedură.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Oprea. Intervenția dumneavoastră a avut 6 minute.

 
  Sorin Constantin Lazăr (PSD+PC) - declarație politică cu titlul Un guvern de genii;

Îl voi ruga pe următorul coleg, probabil, ultimul vorbitor aparținând Grupului parlamentar al PD-L, să se înscrie în cele două minute care au mai rămas.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Constantin Lazăr, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Toader Mocanu, Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Sorin Constantin Lazăr:

Domnilor colegi, Declarația politică de astăzi este intitulată "Un guvern de genii".

Se spune că geniul este cel care descoperă legături acolo unde ceilalți nu văd absolut nimic.

Domnilor, Am o veste bună:

Guvernul Boc 2 este un guvern de genii.

Uimitoarea asociere dintre domenii aparent independente, precum mediul și turismul, justiția și externele, sănătatea și economia sau sportul și Parlamentul, scoate la iveală o minte uimitoare, dar cea mai tulburătoare semnificație rezidă în apropierea dintre... agricultură și transporturi.

Se pare că eternul ministru Radu Berceanu și-a văzut visul cu ochii: orice țăran va putea "cultiva" o autostradă la el acasă.

Primăvara va îngropa o bucată de bitum, iar în toamnă se va pricopsi cu o ditamai șoseaua, că altfel oricum nu vom avea șanse să vedem în timpul vieții noastre rețeaua de autostrăzi promisă de partidul dumnealui.

În ultimul timp, am atras de mai multe ori atenția asupra situației grele din mediul rural.

Ultimii ani, din păcate, nu au însemnat decât prea puține investiții în infrastructura rurală.

În județul Iași imensa majoritate a comunelor nu beneficiază de canalizare, de drumuri asfaltate sau de rețea de gaz.

Mai mult ca peste tot în România, zona rurală se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a populației, în timp ce tinerii părăsesc în număr mare satele și comunele.

Înainte plecau la oraș, acum pleacă, de multe ori definitiv, în străinătate pentru o viață mai bună.

De asemenea, suprafața agricolă continuă să fie fărâmițată în sute de mii de mici proprietăți individuale, iar subvențiile întârzie prea mult.

Așa se face că, în ultimii ani, mai ales în perioada 2005-2008, agricultura ieșeană a înregistrat un recul puternic.

Este elocvent faptul că în patru ani terenul agricol necultivat a crescut de aproape patru ori.

Tocmai când lucrurile începuseră să se miște ceva mai bine în agricultură, interesele politico-electorale pun în pericol proiectele care prinseseră viață în ultimele nouă luni.

Nu știu cum va rezolva ministrul Radu Berceanu toate problemele enumerate, dar una dintre soluții este să continue ce s-a început deja bine, adică să nu procedeze ca în cazul autostrăzilor.

Timpul nu mai are răbdare cu politicienii care știu doar să pună frână.

Se mai spune că diferența dintre geniu și nebunie este foarte mică.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator Lazăr. Ați vorbit 5 minute.

 
  Toader Mocanu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Minciuna lui Sorin Oprescu;

Îl invit la microfon pe domnul senator Toader Mocanu.

Am rugămintea ca ceilalți colegi, în special de la Grupul parlamentar al PD-L, care nu au reușit să citească declarațiile politice, să depună în scris declarațiile politice și, la sfârșit, voi da citire listei tuturor celor care au depus declarații politice la secretariatul ședinței.

Aveți cuvântul, domnule senator Toader Mocanu.

   

Domnul Toader Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Minciuna lui Sorin Oprescu".

Foarte pe scurt, am să vă spun că, deplasându-se la Timișoara, candidatul Sorin Oprescu a afirmat cu tărie ceva ce este inadmisibil, că au murit tineri în zadar, din cauză că dictatura în România s-a reinstalat sau urmează să se reinstaleze.

Ceva inadmisibil!

La finele săptămânii trecute, actualul primar al Bucureștiului s-a aflat în turneu electoral prin Timișoara.

De ce spun asta? Dacă alți oameni politici care și-au anunțat candidatura ar putea invoca diferite scuze pentru care bat țara în lung și în lat înaintea începerii oficiale a campaniei electorale, domnul Sorin Oprescu chiar nu poate găsi niciun motiv plauzibil.

În condițiile în care Bucureștiul se confruntă cu nenumărate probleme, domnul Oprescu face tot felul de declarații care nu-și găsesc susținerea în realitate, pentru simplu motiv de a fi auzit.

În principiu, actualul primar general al Capitalei a susținut că în urmă cu 20 de ani au murit degeaba atâția tineri în Timișoara, pentru că astăzi România s-a reîntors la un sistem dictatorial.

Așa ceva este incredibil! Fiul unui fost general de Securitate, o persoană care nu a fost nevoită să suporte anii grei ai comunismului, cu toate lipsurile acestui regim, să se afișeze astăzi cu asemenea declarații!

Gestul dumnealui este incalificabil din mai multe motive, în primul rând, pentru că se leagă de memoria unor persoane, de un subiect sensibil, numai ca vehicul electoral.

Domnule Oprescu, vă rog să-mi permiteți să vă dau un sfat gratuit: concediați-vă imediat toți consilierii străini pe care îi plătiți cu sume enorme de bani, fiindcă nu merită.

De ce nu merită? Simplu: pentru că nu au înțeles că românii nu mai pot fi mințiți atât de ușor și duși de nas.

În acea zonă a țării veți întâmpina probleme majore tocmai din cauza faptului că declarațiile dumneavoastră nu valorează doi bani pentru acești oameni.

Pentru bănățeni, în general, dar și pentru timișoreni, în special, faptele contează, ca de altfel pentru toți românii.

Nu puteți susține că România se întoarce la un sistem dictatorial.

În primul rând, domnule Oprescu, România, de aproape trei ani, este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

După cum bine știți, domnule primar, unul dintre cele mai importante criterii enunțate la Copenhaga în 1995

este: "pentru ca un stat să fie membru al selectului grup european, criteriul este acela al statului de drept și al democrației".

Altfel spus, domnule Oprescu, atâta timp cât România va avea acest statut, oricât de mult ați încerca dumneavoastră să spuneți că alunecăm spre un regim dictatorial, este o minciună crasă.

De asemenea, dacă vă aduceți bine aminte, în urmă cu câțiva ani, mai exact atunci când erați membru al PSD și domnul Adrian Năstase candida pentru funcția de Președinte al României, țara era guvernată de un partid-stat, iar cenzura era o constantă a vieții publice.

Atunci nu v-am auzit plângându-vă de faptul că în România s-ar instala dictatura.

Așa că, înainte de a face o declarație publică, ar fi de preferat să cântăriți de câteva ori ceea ce vreți să spuneți, deoarece, altfel, nu veți face altceva decât să lezați persoane care nu merită, așa cum ați făcut zilele trecute la Timișoara.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați vorbit 5 minute 30 de secunde și ați depășit timpul alocat Grupului parlamentar al PD-L.

Vreau să vă informez că au mai depus declarații politice în scris și nu le-au prezentat în plen: din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Traian Constantin Igaș, domnul senator Dorin Păran, domnul Radu Feldman Alexandru - pe care îl rog să o depună -, domnul senator Ovidiu Marian, domnul senator Iulian Urban, domnul senator Dorel Borza, domnul senator Mircea Banias, domnul senator Gheorghe David și domnul senator Mihai Niță.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC au depus declarații politice, fără a le prezenta, domnii senatori Dan Voiculescu, Gheorghe Pop, Mihăiță Găină.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus declarații politice domnii senatori Paul Ichim, Cornel Popa și Marian Bîgiu.

 
   

Următoarele declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul de ședință:

 
  Traian Constantin Igaș (PD-L) - declarație politică intitulată Democrația se învață din școală (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Traian Constantin Igaș:

Declarația politică se intitulează "Democrația se învață din școală".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În prag de alegeri prezidențiale, societatea românească și, nu în ultimul rând, noi, clasa politică, ne pregătim să bifăm un nou examen, care va fi trecut... la capitolul restanțe.

La fel ca și în cazul alegerilor parlamentare din urmă cu un an sau, venind mai aproape, ca în cazul alegerilor europarlamentare din iunie, ne așteaptă și de data aceasta un absenteism pronunțat în rândul alegătorilor.

Mai mult sau mai puțin interesată de subiect, preluând vocea poporului direct din stradă, presa a oferit ca explicație pentru această problemă lipsa unor opțiuni viabile în rândul clasei politice, dezamăgirea votanților provocată de o conducere sau alta, lipsa educației sau chiar... frigul de afară.

În foarte puține cazuri s-a făcut referire la tradiția democratică a poporului român, la acel exercițiu democratic ce implică participarea activă a fiecărui cetățean în parte la treburile statului.

Conform unui studiu realizat în decembrie 2007 de "Metro Media Transilvania", la cererea Agenției pentru Strategii Guvernamentale, cetățenii români au mari probleme în ceea ce privește adaptarea la regulile sistemului la care au râvnit îndelung.

O primă problemă, care a vizat capacitatea de identificare a instituțiilor administrației publice centrale, a scos la iveală date surprinzătoare la nivelul întregului eșantion.

Numai 58% din subiecți au reușit să identifice o instituție aparținând administrației publice centrale - Președinția, Guvernul, ministerele sau Parlamentul.

Aproape o treime (32%) dintre români declară că nu știu să numească o instituție a administrației publice centrale, în timp ce 14% o indică în mod eronat, amintind aici primăria, consiliul local, prefectura, consiliul județean, școala, poliția, partidele etc.

Mai mult de o treime (37%) dintre români declară că nu știu care este numărul parlamentarilor din Parlamentul României, 471.

În privința structurii Parlamentului, uni sau bicameral, părerile se distribuie de o manieră relativ echilibrată, 35% opinând spre un Parlament unicameral, 32% spre unul bicameral, în timp ce 7% consideră, metaforic vorbind, că e mai bine ca Parlamentul "să nu aibă nicio Cameră".

Un popor lipsit de o tradiție democratică solidă trebuie îndrumat pe calea democrației, iar bazele acestei îndrumări se pun în școală.

Peste tot în lume, fiecare regim politic își implementează valorile în rândurile cetățenilor săi prin intermediul școlii.

Apărută după 1990 în curricula școlară, mai întâi sub numele de "Educație moral-civică" și, mai apoi, "Cultură civică", educația cetățenească este prezentă în școlile din România.

Începând cu clasa a III-a, continuând cu clasele de gimnaziu și, mai apoi, opțional, și la liceu, orice tânăr român parcurge, cel puțin teoretic, noțiuni legate de individ și societate, sistemul politic din România, raportul cetățean - stat în societatea democratică, libertate și responsabilitate etc., toate menite să îi deschidă drumul spre a deveni un cetățean desăvârșit.

Analizând programa școlară a disciplinei "Cultură civică", ne vine greu să ne explicăm cum s-a ajuns la rezultatele studiului amintit mai sus.

O explicație vine din rândurile profesorilor.

În condițiile în care foarte puține facultăți oferă pregătire pentru profesorii de cultură civică, iar numărul redus de ore prevăzut în programa școlară nu permite specializarea pe această disciplină, "Cultura civică" este catalogată în școlile din România, atât de elevi, cât și de cadrele didactice, ca fiind o materie neglijabilă.

Consider acest aspect ca principal motiv al absenteismului cetățenilor la urne.

Fără o educație civică adecvată, menită să sublinieze importanța participării active a cetățeanului la viața politică a statului, nu vom avea niciodată cetățeni responsabili, conștienți că actul votării constituie un drept și o îndatorire în același timp.

Fără o educație civică adecvată în școli, ne va fi greu să depășim, ca popor, mentalitatea acumulată în 50 de ani de regim totalitar, contrabalansați, firav, de anii parlamentarismului interbelic, la care adăugăm acești 20 de ani ce au urmat Revoluției din 1989.

Dreptul la vot este un drept câștigat cu multe sacrificii de noi și de înaintașii noștri, un drept de care, dacă nu vom lua măsuri în ceea ce privește educația cetățenească în anii care vor urma, nici măcar nu vom ști.

  Dorin Păran (PD-L) - declarație politică având ca titlu Vrem să dispară pensiile de lux (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Dorin Păran:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată "Vrem să dispară pensiile de lux".

Doamnelor și domnilor,

Susțin astăzi în fața dumneavoastră o declarație politică care are ca temă sistemul pensiilor din țara noastră.

Cei mai mulți dintre alegătorii cu care mă întâlnesc în timpul audiențelor la cabinetele parlamentare din colegiul Orăștie - Brad - Simeria - Geoagiu sunt pensionari.

Majoritatea subiectelor abordate se referă la discrepanța nejustificată dintre pensiile lor și pensiile protejaților societății.

Cetățenii obișnuiți se întreabă, pe bună dreptate, de ce unii români, care au avut toată viața salarii de bugetari, primesc pensii de sute de milioane de lei vechi și sunt îmbuibați de bine, iar alții trăiesc ca vai de mama lor, cu pensii de nimic.

De ce există diferențe atât de mari și nedreptate?

Iată a venit momentul ca oamenii să primească un răspuns clar și, mai mult de atât, a venit momentul ca lucrurile să se schimbe și cetățenii să afle că se face ceva bun pentru ei.

Doamnelor și domnilor, După ce Guvernul condus de prim-ministrul Emil Boc și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe Legea salarizării unitare, acum a decis să își asume răspunderea pe o lege unică a pensiilor.

Iată despre ce este vorba.

În România s-a ajuns la situația incredibilă în care avem, pe de o parte, mulți pensionari cu pensii foarte mari, iar, pe de altă parte, avem pensionari, majoritatea, cu pensii mici.

De-a lungul anilor, am detectat o lipsă totală de interes pentru elaborarea și punerea în practică a unor politici sociale prin care să se păstreze un raport de bun-simț între pensiile extrem de mari și cele foarte mici.

În toți acești ani au existat categorii privilegiate, oameni care aveau și au pensii de lux.

Numărul lor? Aproape 200.000!

Cine sunt aceștia, poate vă întrebați? Păi sunt magistrații, sunt parlamentarii, piloții, angajații de la apărare, de la ordine publică și cei ai siguranței naționale.

Chiar dacă pensiile vor fi recalculate, din capul locului trebuie spus că nimeni nu își va pierde pensia, ci aceasta va fi doar recalculată.

În acest moment, fiecare angajat susține 1,2 pensionari, adică aproape 5 milioane de angajați susțin aproape 6 milioane de pensionari, plus că, la fiecare cinci lei cheltuiți de la buget, unul merge pentru plata pensiilor.

Ca o comparație, la începutul anilor 1990 existau aproximativ 4 milioane de pensionari și aproximativ cam aceeași cifră de salariați.

Poate nu ar fi lipsit de interes pentru dumneavoastră să menționez și că, în acest moment, avem aproape un milion de persoane pensionate doar pe caz de boală.

Cam așa arată, în linii mari, sistemul pensiilor în România în acest moment, iar acest sistem nu mai permite plata pensiilor din contribuțiile colectate de la angajați și angajatori.

Acum, în mod firesc, se pune întrebarea: ce este de făcut?

Or, iată că legea pensiilor propusă de premierul Emil Boc încearcă să normalizeze o situație socială care riscă, ca peste ani, să degenereze în mod cronic.

Acest demers al Guvernului Boc nu convine parlamentarilor din opoziție.

PSD, PNL și UDMR sunt împotriva legii pensiilor, iar, din acest motiv, amână discutarea ei în Parlament.

Parlamentarii opoziției nu înțeleg că aici vorbim despre niște necesități imperative ale unor cetățeni care au pensii mici, asta, cel puțin, comparativ cu pensiile de lux.

Doamnelor și domnilor senatori, Pensiile de sute de milioane de lei vechi vor ajunge la jumătatea sumei la care sunt acum, pentru că așa e just față de cetățean.

Valoarea punctului de pensie va fi majorată cu rata inflației, la care se va adăuga jumătate din creșterea salariului mediu brut.

Vârsta de pensionare pentru femei va crește din 2014 la 65 de ani, egală cu cea a bărbaților, iar numărul de ani de muncă va fi de 35.

Concomitent, vor crește și vârstele de pensionare pentru militari, polițiști sau magistrați, pentru a se unifica cu cele din sistemul public.

Cei care vor ieși la pensie cu cinci ani mai devreme, adică anticipat, vor primi în primul an o indemnizație cu 45% mai mică față de cea cuvenită.

Concluziile acestei succinte analize demonstrează că sistemul actual nu mai permite plata pensiilor din contribuțiile colectate de la angajați și angajatori.

Vârsta de pensionare și stagiile complete de cotizare pentru femei vor crește cu trei luni pe an, începând cu 2014, pentru a egala vârsta de pensionare a bărbaților, 65 de ani, până în 2030.

Să nu uităm că povara este plasată, cu precădere, asupra angajaților și angajatorilor, aceasta ducând la atingerea unei cote a contribuțiilor sociale dintre cele mai ridicate la nivel european.

Guvernul Boc apreciază că egalizarea vârstei de pensionare va îmbunătăți sistemul financiar, atât prin venituri mai mari, cât și prin cheltuieli mai reduse, și este considerată a fi soluția cea mai bună pentru viitor.

Asta dacă nu vrem să ajungem o țară de pensionari!

La finalul declarației mele politice vreau să transmit cetățenilor din colegiul Orăștie - Brad - Simeria - Geoagiu că, împreună cu parlamentarii Partidului Democrat Liberal, susțin acest demers al Guvernului Boc, deoarece toți suntem egali și trebuie să primim pensie în funcție de cotizația făcută de-a lungul timpului la sistemul public de pensii, nu în funcție de privilegii.

  Ovidiu Marian (PD-L) - declarație politică intitulată Măsurile anticriză ale Guvernului Boc încep să dea rezultate (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Ovidiu Marian:

Declarația politică este intitulată "Măsurile anticriză ale Guvernului Boc încep să dea rezultate".

Măsurile anticriză luate de Guvernul Boc încep să dea rezultate, în pofida acțiunilor disperate de sabotaj ale PSD și PNL.

O simplă trecere în revistă a acestor măsuri ne arată că eforturile Guvernului Boc se regăsesc în stabilizarea economiei și chiar într-o relansare în anumite domenii:

A. Măsuri de stimulare a mediului de afaceri - Fiscalitate:

1. Menținerea cotei unice de impozitare la 16% - se menține și pentru anul 2010, coroborat cu o serie de măsuri de îmbunătățire a colectării.

2. În sensul majorării veniturilor aflate la dispoziția populației, se menține pentru anul 2010 deducerea personală care se acordă pentru persoanele fizice ce au un venit lunar brut de până la 1.000 de lei inclusiv.

3. Menținerea nivelul TVA-ului la 19% - Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2010 nu ia în calcul majorarea TVA-ului.

Reamintesc declarațiile ministrului finanțelor publice Gheorghe Pogea: "Bugetul pentru anul 2010 nu are în vedere majorarea TVA-ului, o astfel de măsură urmând să fie luată în funcție de evoluțiile ulterioare ale economiei și de sustenabilitatea deficitului bugetar.

Doar în acest context am spus că nu excludem și această variantă. (...)"

4. Aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru achiziționarea unei locuințe.

Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor, ca parte a politicii sociale.

5. Deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil, în proporție de 20%, a cheltuielilor pentru cercetaredezvoltare.

De asemenea, pentru aparatura și echipamentele destinate activităților de cercetare-dezvoltare, se poate aplica metoda de amortizare accelerată.

6. Se menține pentru anul 2010 regimul de amortizare accelerată.

7. Reducerea, prin eliminare sau comasare, a unui număr de 189 de taxe și tarife cu caracter nefiscal.

Se continuă procesul de evaluare a sistemului de taxe și tarife parafiscale din România, în scopul identificării de noi posibilități de reducere a numărului acestora.

8. Neimpozitarea profitului reinvestit, începând cu data de 1 octombrie 2009, și pentru anul 2010, conform pachetului de legi pentru care Parlamentul și-a asumat răspunderea.

Măsura încurajează investițiile în echipamente tehnologice, în vederea creșterii competitivității industriei autohtone.

9. De la 1 ianuarie 2010, evaluăm posibilitatea înlocuirii impozitului minim cu impozitul forfetar pentru activități în care evaziunea fiscală este greu de controlat.

Impozitul minim și-a atins scopul, și anume eliminarea de pe piață a acelor firme care erau folosite doar pentru a realiza intermedieri sau alte activități ilegale.

B. Măsuri pentru relansarea și stimularea creșterii economice:

10. Alocarea a 20% din totalul cheltuielilor bugetare pentru investiții pentru 2009, 7% din PIB.

Pe primele 8 luni ale anului curent, cheltuielile pentru investiții realizate reprezintă 20 de miliarde de lei, 4% din PIB.

În plus, cu ocazia rectificării bugetare din luna august 2009, a fost suplimentat bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii cu suma de 500 de milioane de lei pentru proiecte de infrastructură, iar 400 de milioane de lei au fost alocate pentru infrastructura de la nivel local.

11. Perfecționarea mecanismului de absorbție a fondurilor comunitare.

La data de 25 septembrie 2009 România are aprobate de către Comisia Europeană un număr de 14 proiecte majore, dintre care 12 sunt în domeniul mediului (infrastructură de alimentare cu apă, tratarea apelor uzate, managementul deșeurilor) și două în domeniul transporturilor (infrastructură rutieră).

Valoarea celor 14 proiecte depășește 1,26 miliarde de euro.

Potrivit unei statistici elaborate de Comitetul bugetar al Consiliului UE, privind stadiul aprobării proiectelor majore la data de 7 septembrie 2009, România ocupă locul întâi în ceea ce privește numărul de proiecte majore aprobate de Comisia Europeană.

Pe locul 2 se situează Ungaria, cu 11 proiecte aprobate, urmată de Germania, cu 4 proiecte.

Până în prezent, România a transmis Comisiei Europene, spre analiză și aprobare, un număr de 20 de proiecte majore, dintre care 6 proiecte sunt în curs de analiză (4 proiecte în domeniul transporturilor, un proiect în domeniul mediului și un proiect în domeniul energiei).

12. S-a majorat plafonul maxim de acordare a prefinanțării către beneficiari de la 15% la 30% pentru proiectele cu finanțare din instrumente structurale și la 50% pentru beneficiarii FEADR.

13. Operaționalizarea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri și înființarea Fondului de Contragarantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii.

Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a preluat riscul valutar, în condițiile în care circa 40% din portofoliul de garanții este aferent garantării creditelor în valută.

Se garantează în procent de sută la sută, în baza protocolului încheiat cu "EximBank", creditele acordate IMM-urilor de către băncile comerciale pentru implementarea proiectelor prioritare.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/11.03.2009 a fost aprobată înființarea Fondului Român de Contragarantare a Creditelor pentru IMM-uri (FRCGCIMM) și prin aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2009 s-a realizat capitalizarea acestuia cu suma de 105 milioane de lei.

14. Alocarea prin bugetul de stat cel puțin a aceluiași volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor ca în anul 2008 - s-a realizat prin adoptarea Legii nr. 18/2009 a bugetului de stat pe anul 2009 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiare.

15. Continuarea și extinderea Programului "Rabla":

  • intrarea în program a mașinilor mai vechi de 10 ani, cu doi ani mai "tinere" decât cele admise până anul trecut;
  • majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei, precum și finanțarea în limita a 60.000 de vehicule, față de 40.000 în 2008;
  • extinderea Programului "Rabla" pentru mașini agricole.

16. Sprijinirea IMM-urilor prin acordarea de ajutoare de stat în valoare de maximum 200 de mii de euro (ajutoare de minimis).

Până la data de 2 octombrie 2009 au fost emise 82 de acorduri, în valoare aproximativă de 9 milioane de euro.

Ajutorul de minimis este solicitat pe o perioada de trei ani (2009-2011).

17. Modificarea tarifului de utilizare a infrastructurii feroviare publice, având ca indicatori de referință tona/kilometru transportat.

18. Accelerarea procedurilor de expropriere în interes public.

Au fost deja demarate exproprieri în valoare de 1,606 milioane de lei.

C. Măsuri pentru finanțarea economiei și creșterea lichidității:

19. În trimestrul I al anului 2009, Ministerul Finanțelor Publice a asigurat plata tuturor facturilor restante ale administrației publice centrale.

20. Eliminarea blocajelor financiare de la nivel central și local.

Cu ocazia rectificării bugetare din luna august au fost alocate următoarele sume pentru stingerea arieratelor:

  • 120 de milioane de lei bugetelor locale pentru plata facturilor restante la utilități;
  • 110 milioane de lei pentru CET-uri;
  • 218 milioane de lei către RAAN și SNLO pentru plata datoriilor;
  • 365 de milioane de lei subvenții la CFR pentru plata datoriilor către agenții economici;
  • Casa Națională de Asigurări de Sănătate și casele de asigurări de sănătate pot să contracteze suplimentar în anul 2009 servicii medicale în limitele sumei de 2.800 de milioane de lei.

Până la sfârșitul anului sunt asigurate toate resursele financiare pentru serviciile medicale și pentru medicamente.

În perioada imediat următoare, în baza unei analize făcute de instituțiile responsabile de asigurarea energiei termice, vor fi identificate soluțiile necesare pentru ca în iarna 2009-2010

să poată fi asigurate stocurile necesare de combustibil termic pentru încălzirea populației din orașe și municipii.

21. Un miliard de euro, din cadrul celor 19,95 miliarde de euro reprezentând pachetul de finanțare externă, sunt sume disponibile în cadrul unor facilități oferite de către BEI și BERD pentru finanțarea sectorului privat prin intermediul instituțiilor financiare românești.

22. Accelerarea rambursării TVA către companii.

În luna septembrie anul curent s-au soluționat, prin restituire, deconturile a căror vechime era de până la 18.07.2009, iar pentru compensările totale sau parțiale s-au soluționat toate deconturile pentru care s-a emis decizia de rambursare.

Pentru sumele de restituit, care totalizează 543,96 milioane de lei, plata efectivă a fost programată după cum urmează:

  • tranșa I (7 septembrie): 20%, respectiv 103,73 milioane de lei. Din această sumă s-a restituit efectiv suma de 93,84 milioane de lei și s-a compensat cu obligații bugetare restante în sumă de 48,88 milioane de lei;
  • tranșa a II-a (24 septembrie): 30%, respectiv 159,37 milioane de lei. Din această sumă s-a restituit efectiv suma de 152,60 milioane de lei și s-a compensat cu obligații bugetare restante în sumă de 118,94 milioane de lei;
  • cumulat, la primele două termene s-a restituit efectiv suma de 246,44 milioane de lei și s-au compensat obligații bugetare restante în sumă totală de 167,82 milioane de lei;
  • la data de 29 septembrie anul curent, a fost programată spre rambursare suma de 280,86 milioane de lei, ceea ce reprezintă 50% din suma totală aprobată pentru restituire în luna septembrie 2009.

23. Compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat.

S-a realizat un sistem informatic care gestionează situația deconturilor cu sume negative în curs de soluționare.

Prin acest sistem s-a standardizat procedura de stabilire a deconturilor ce se vor lichida prin compensare și plată, situație în care se vor reanaliza obligațiile de plată ale debitorului, constituite în afara termenului de 45 de zile, și se vor face compensările corespunzătoare, după caz.

24. Amânarea la plată a obligațiilor restante ale agenților economici afectați de criza economico-financiară.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2009 a fost aprobată amânarea la plată a obligațiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a efectelor crizei financiare pentru toți contribuabilii care în septembrie 2008 nu înregistrau obligații restante și care la data depunerii cererii de amânare aveau îndeplinite obligațiile declarative, nu au fapte înscrise în cazierul fiscal și în cazul cărora nu s-a atras răspunderea potrivit Legii nr. 85/2006 privind insolvența sau Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Amânarea acordată își păstrează valabilitatea atâta timp cât contribuabilii își achită la scadență obligațiile fiscale curente și dacă depun garanțiile cerute de lege.

25. Capitalizarea "EximBank".

Capitalizarea "EximBank"

prin utilizarea dividendelor cuvenite statului pentru majorarea capitalului social s-a adoptat prin decizia AGA "EximBank", conform căreia 70% din profit rămâne nerepartizat, urmând a fi utilizat pentru majorarea capitalului social al băncii.

26. Programul "Prima casă".

Garanții acordate până la 2 octombrie 2009 în valoare de 167 de milioane de euro.

27. Adoptarea legislației privind parteneriatul public-privat, în vederea creșterii dinamicii investițiilor private în infrastructură. "Ghidul pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice și servicii în România" a fost aprobat prin Ordinul comun al ministrului finanțelor publice și al președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice nr. 1.517/9.574 din 16 iulie 2009, fiind promovat ca legislație terțiară în domeniu prin publicarea în "Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 512/27.07.2009, și pus la dispoziție gratuit tuturor celor interesați (autorități publice, operatori economici, firme de consultanță etc.) la sediul Unității Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, precum și în format electronic pe site-ul instituției www.mfinante.ro.

În acest mod, cadrul legal în domeniu a fost completat și definitivat.

28. Instituirea mecanismului de funcționare a certificatelor de depozit "Primul siloz".

S-au acordat, până la 30 septembrie, 158 de licențe pentru 87 de operatori economici, cu o capacitate de depozitare de 3.452.140 tone, s-au tipărit 10.000 de certificate de depozit și s-au distribuit din acestea 150 de certificate de depozit depozitarilor licențiați.

S-a încheiat Convenția dintre MAPDR și FGCR - IFN - SA pentru alocarea sumei de 42.000 de mii de lei, în scopul asigurării resurselor schemei, și este în curs transferul efectiv al acestei sume.

29. Facilitarea accesului la credite al producătorilor agricoli și procesatorilor de produse agricole prin asigurarea de la buget a surselor necesare pentru creșterea procentului de garantare practicat de fondurile de garantare de la 50% la 80% din valoarea creditului, în contul FGCR - IFN - SA.

Prin pachetul de legi pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, s-au aprobat măsurile necesare asigurării accesului la finanțare al beneficiarilor de credite din sectorul agricol și alimentar.

30. Diminuarea cheltuielilor primăriilor comunale ocazionate de obținerea finanțării pentru realizarea proiectelor de investiții cofinanțate prin FEADR.

S-a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2009, prin care fondurile de garantare vor acorda garanții în favoarea APDRP pentru beneficiarii publici ai FEADR.

Sunt în curs de aprobare Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2009.

FGCR - IFN - SA a luat măsurile necesare pentru înscrierea în obiectul de activitate și comunicarea la BNR a acestei completări.

31. Majorarea plafonului la garanții publice la 7,7 miliarde de lei în 2009 (+ 400 de milioane de euro) și la 8,6 miliarde de lei în 2010 (+ 200 de milioane de euro).

S-au demarat deja procedurile necesare pentru acordarea de garanții la:

  • Renault/sector auto - garanție în valoare de 66,4 milioane de euro. Status: memo-acord de principiu pentru emiterea garanției, aprobat de Guvern; în prezent, se așteaptă aprobarea CIFGA și se pregătește notificarea către Comisia Europeană;
  • Ford/sector auto - garanție în valoare de 320 de milioane de euro. Status: în perioada imediat următoare se așteaptă decizia comisiei de autorizare a garanției, urmând să se prezinte Guvernului rezultatele negocierilor asupra documentației contractuale;
  • Rafo Onești/sector petrochimic - garanție în valoare de 264 de milioane de euro. Status: s-a obținut acordul de principiu al Guvernului pentru garantarea investiției, urmând ca Ministerul Finanțelor Publice să solicite "EximBank" efectuarea analizei de risc a companiei.

32. Începând cu data de 1 ianuarie 2009 sunt calificate ca venituri neimpozabile veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele bancare și/sau instrumentele de economisire realizate de persoanele fizice, indiferent de data constituirii depozitului sau de data realizării dobânzii aferente instrumentului de economisire.

Prevederile privind neimpozitarea veniturilor din dobânzi pentru depozitele bancare și/sau instrumentele de economisire se aplică și în 2010, ca atare veniturile din dobânzi la depozitele bancare ale persoanelor fizice sunt neimpozabile și în anul 2010.

D. Măsuri sociale:

33. Acordarea pensiei sociale pentru pensionarii cu venituri mici în două tranșe, prin acoperirea diferenței dintre nivelul actual al pensiei și plafonul de 350 de lei: până la 300 de lei de la 1 aprilie 2009 și diferența până la 350 de lei de la 1 octombrie 2009.

34. Compensarea cu 90% din prețul de referință pentru medicamentele din lista B pentru pensionarii cu pensii de până la 700 de lei.

35. Majorarea venitului minim garantat.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2009, venitul minim garantat a fost majorat cu 15% și este suportat în întregime de la bugetul de stat.

36. Indexarea pensiilor cu 3% de la 1 aprilie 2009 și cu 2% de la 1 octombrie 2009.

37. Asigurarea fondurilor necesare plății pensiilor și ajutoarelor de șomaj pentru anul 2009.

Prin rectificarea bugetară aprobată de Executiv în data de 29 august 2009, s-a suplimentat cu 500 de milioane de lei bugetul de pensii.

Prin rectificarea bugetară aprobată de Executiv în data de 29 august 2009, s-a suplimentat cu 864 de milioane de lei subvenția pentru bugetul de șomaj.

38. Reducerea prețului gazelor pentru populație.

Prețul gazelor la consumatorul final a fost redus cu 3% la 1 mai 2009 și cu încă 5% la 1 iulie 2009.

39. Tratarea veniturilor în perioada de șomaj tehnic (maximum trei luni) după cum urmează: din punct de vedere al angajatului - ca venituri de natură nonsalarială și aplicarea regimului corespunzător de impozitare; din punct de vedere al angajatorului - scutirea de la plata contribuțiilor către bugetul de stat și al asigurărilor sociale.

40. Acordarea de burse pentru elevii din mediul rural, selectați după performanțe, în vederea continuării studiilor.

41. Acordarea bursei "Bani de liceu" pentru 155 de mii de elevi din familii cu venituri sub 200 de lei/membru de familie.

42. Susținerea cu 50% a formării profesionale continue pentru angajați și șomeri.

43. Pentru anul 2009 se va prelungi perioada de acordare a ajutorului de șomaj cu trei luni.

44. Locuințe pentru tineri.

A fost creat cadrul legal pentru vânzarea de locuințe ANL către tinerii care au locuit cu chirie, dacă aceștia îndeplinesc condițiile legale.

Executivul a aprobat trecerea în domeniul privat al statului a 3.510 locuințe construite prin Agenția Națională de Locuințe.

E. Măsuri de ajustare a cheltuielilor publice și a deficitului bugetar:

45. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009

s-a adoptat reducerea deficitului bugetului general consolidat până la nivelul de 4,6% din PIB.

Continuarea politicilor fiscale din 2008 ar fi condus în anul 2009 la un deficit bugetar de aproape 9% din PIB.

46. Politica de personal prudentă în sistemul bugetar.

Pentru anul 2009, salariile angajaților din sistemul public au fost înghețate.

Pentru anul 2009 nu se acordă fonduri pentru plata orelor suplimentare și nu se acordă prime sau bonusuri.

47. Până la finalul anului 2009, toți angajații din sectorul public, inclusiv cei din autoritățile locale și instituțiile autofinanțate, vor face obiectul reducerii timpului de lucru normat cu echivalentul a 10 zile lucrătoare, cu diminuarea corespunzătoare a drepturilor salariale.

48. Pentru anul 2009, miniștrii Guvernului în exercițiu au renunțat voluntar la 20% din salariul net.

Veniturile obținute merg la bugetul de stat.

49. Miniștrii, secretarii de stat și șefii de agenții au redus cu 20% personalul din cabinetul demnitarului.

50. Includerea în bugetul general consolidat a veniturilor proprii ale instituțiilor și agențiilor guvernamentale.

51. Monitorizarea financiară a companiilor de stat.

52. Restructurarea agențiilor de stat din sectorul guvernamental: 226 de agenții, autorități, administrații, oficii etc., din care 141 au fost desființate, comasate sau restructurate prin preluarea în ministere, rămânând în prezent 113.

Prin măsurile decise se reduc 10.554 de posturi bugetate de la toate agențiile, autoritățile etc., ca și din aparatele proprii ale ministerelor. 1.583 sunt posturi vacante bugetate, iar restul de 8.971 sunt posturi ocupate.

Economiile care se realizează la bugetul de stat însumează 219,35 milioane de lei (aproximativ 52 de milioane de euro)

pentru un an financiar.

53. Reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile.

Aceasta este activitatea Guvernului Boc și, în loc ca aceasta să fie sprijinită de toate partidele pentru traversarea cât mai rapidă a perioadei de criză, PSD și PNL se joacă de-a moțiunea de cenzură, ducând țara spre haos.

  Iulian Urban (PD-L) - declarație politică cu titlul Reforma statului trebuie să continue cu reducerea numărului de parlamentari, cu Parlamentul unicameral și cu eliminarea pensiilor privilegiate (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Iulian Urban:

Declarația politică se intitulează "Reforma statului trebuie să continue cu reducerea numărului de parlamentari, cu Parlamentul unicameral și cu eliminarea pensiilor privilegiate".

Majoritatea parlamentară PSD-PNL calcă în picioare Constituția, regulamentul Parlamentului și regulile democratice.

De când PSD a intrat în opoziție, Parlamentul a început să blocheze funcționarea statului.

Așa se răzbună PSD pentru că au pierdut funcțiile din Guvern.

Noua majoritate PSD-PNL decide ce vrea, cum vrea și împotriva cui vrea, fără a mai conta nicio lege sau regulă.

PSD și PNL vor să dărâme Guvernul, care are curajul să ia statul din mâna privilegiaților și să îl dea înapoi cetățenilor.

Reforma educației pune învățământul să lucreze pentru elevi.

Legea salarizării unitare a eliminat discrepanțele uriașe dintre salariații bugetari și salariile de zeci de mii de euro.

Reducerea agențiilor guvernamentale a redus cheltuielile publice.

Majoritatea PSD-PNL este majoritatea pentru blocarea reformelor.

Gherila parlamentară PSD-PNL are un singur scop: conservarea privilegiilor și a forței parlamentare.

PSD și PNL au transformat Parlamentul într-un buncăr, din care trag în oricine vrea să miște România înainte.

Guvernul Boc este Guvernul care a avut curajul de a începe reforma statului.

O întrebare este esențială: care este motivul acestui atac furibund al PSD și PNL împotriva șefului statului și a Guvernului?

PSD și PNL și-au arătat adevărata față: aruncă țara într-un blocaj politic fără precedent, pentru că vor ca nimeni să nu se atingă de funcțiile și privilegiile lor de parlamentari.

PSD și PNL au folosit abuziv Parlamentul pentru a bloca un drept constituțional al Președintelui României: dreptul de a consulta cetățenii.

Solicitarea președintelui Traian Băsescu este clară și fără echivoc: prin acest referendum, președintele consultă populația.

Convocarea referendumului de către președinte nu are cum să fie neconstituțională, pentru că este un drept al președintelui prevăzut în Constituție.

Parlamentul poate să se pronunțe față de solicitarea președintelui, dar nu poate bloca această solicitare a președintelui.

Constituția spune foarte clar că avizul Parlamentului este doar consultativ și că președintele are dreptul de a consulta poporul.

Constituția cere ca președintele să consulte Parlamentul, pentru că mecanismul constituțional sprijină colaborarea dintre puterile statului.

Constituția nu prevede situația ca o instituție a statului să se împotrivească poporului.

Lui Mircea Geoană și lui Crin Antonescu le este frică că populația îi va da dreptate președintelui Traian Băsescu și de aceea îl împiedică să consulte populația.

PSD și PNL nu au uitat că au fost învinși de populație atunci când au cerut suspendarea președintelui Traian Băsescu.

Le este frică că, din nou, oamenii vor fi de partea președintelui Traian Băsescu și împotriva privilegiilor parlamentarilor.

PSD și PNL au încălcat dreptul cetățenilor de a fi consultați în probleme de interes național.

Disperați să îl atace pe președintele Traian Băsescu, PSD și PNL au așezat Parlamentul împotriva cetățenilor.

Parlamentarii sunt aleși să reprezinte cetățenii, nu să le încalce drepturile constituționale.

Președintele Camerei Deputaților este victima războiului declanșat de PSD-PNL împotriva șefului statului.

PSD-PNL vrea să reducă la tăcere pe oricine le împiedică sau le denunță abuzurile.

  Dorel Constantin Vasile Borza (PD-L) - declarație politică având ca titlu Pensii mai mari pentru angajații onești, pensii mai mici pentru privilegiați (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Declarația politică este intitulată "Pensii mai mari pentru angajații onești, pensii mai mici pentru privilegiați".

Așa cum știe toată lumea, Guvernul României, condus de domnul prim-ministru Emil Boc, a decis să-și asume răspunderea pe Legea sistemului unitar de pensii.

Precum în cazul Legii salarizării unitare, acest act normativ și-a propus să introducă mai multă dreptate și echitate pentru români.

Această lege este una revoluționară și, mai ales, justă.

Ea înseamnă un nou pas pe drumul reformării din temelii a statului român, drum greu pe care a pornit domnul prim-ministru Emil Boc.

Ea va elimina, pe de o parte, discrepanțele din sistemul de pensii, iar, pe de altă parte, va elimina privilegiile unor grupuri.

Evident că nu toți se vor bucura de aceste măsuri.

Evident că aceia care beneficiază acum de pensii de sute de milioane de lei vechi pe lună, deși au contribuit cu mult mai puțin la sistemul de pensii, nu se vor bucura prea tare.

Bineînțeles că nici parlamentarii, cărora li se elimină privilegiile numite pensii speciale, nu au mari motive de bucurie.

În schimb, de această lege se vor bucura milioane de români care au muncit onest zeci de ani și care, potrivit actualelor reglementări în domeniu, au ajuns să primească lunar o pensie de câteva sute de lei.

La acești oameni s-a gândit Guvernul când a propus noua lege, iar nu la câteva sute de foști și actuali aleși, care pe motiv că au stat un mandat în băncile Parlamentului ridică lunar mai mulți bani decât un amărât care a muncit 45 de ani în fabrică.

Ca să nu mai vorbim că această lege vine în rezonanță cu cerințele Uniunii Europene în domeniu, dar și cu negocierile purtate cu Fondul Monetar Internațional.

Mai mult, noua lege va elimina risipa banilor contribuabilului, respectiv vor rămâne mai mulți bani la buget.

În acest moment, cea mai mică pensie socială este de 350 de lei, iar cea mai mare de 35.000 de lei, respectiv 350 de milioane de lei vechi.

Ca atare, diferența dintre cea mai mare pensie și cea mai mică este de 100 de ori, o discrepanță care nu se va mai regăsi în noul sistem.

Toate categoriile profesionale vor contribui la sistemul unitar de pensii.

Pensiile speciale vor fi desființate.

În acest moment, în România există 350.000 de oameni care lucrează în sectoare unde există sisteme speciale de pensii. Și aceștia vor fi nevoiți să achite contribuții în sistemul public de pensii.

Un alt lucru important prevăzut în această lege este descurajarea pensionării anticipate. Știm cu toții că se face o imensă risipă bugetară prin plata unor pensii pentru persoane care, mai mult sau mai puțin fraudulos, se pensionează și la 40 de ani, continuând însă să muncească în alte locuri.

Și totuși legea este perfectibilă.

Din păcate, acest lucru nu se întâmplă.

Aleșii noii majorități PSD-PNL și-au propus din start să pună bețe în roate demersului Guvernului, fără argumente întemeiate.

Să aibă aceste gesturi doar socoteli politicianist-electorale sau au în spate o altă cauză? Să fie oare această cauză apărarea, sub orice formă și în orice condiții, a pensiilor speciale încasate de parlamentari?

  Mircea Marius Banias (PD-L) - declarație politică intitulată PNL și PSD umilesc demnitatea Băncii Naționale a României (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Mircea Marius Banias:

Declarația politică se intitulează "PNL și PSD umilesc demnitatea Băncii Naționale a României".

Prin numirea deputatului Bogdan Olteanu ca viceguvernator al BNR, alianța PNL-PSD a demonstrat că nu este capabilă să vadă mai departe de propriile aranjamente egoiste.

PNL, în cârdășie cu PSD, a încălcat unul dintre puținele principii pe care toate forțele politice le-au respectat în ultimii 20 de ani: păstrarea BNR în afara jocului politic și numirea conducerii acesteia pe criterii care au avut întotdeauna legătură cu competența.

Aceste reguli sunt cu atât mai valabile într-un an în care BNR are o misiune dificilă, trebuind să asigure un echilibru pe piața financiară și monetară din România.

Acum, mai mult decât oricând, ar fi fost nevoie de o echipă integral competentă și experimentată, nu de una care să conțină un vicepreședinte votat exclusiv pe criterii politice.

Dacă Bogdan Olteanu ar fi demonstrat vreun moment orice fel de competență profesională în domeniul financiarbancar, nu aș fi protestat.

Din păcate, domnul Olteanu este nepriceput ca bancher, așa cum nepriceput a fost și ca om politic.

Ca politician, Bogdan Olteanu a fost ales cu chiu cu vai parlamentar, după ce propria lui organizație de partid din sectorul 1, condusă de primarul PNL de sector, nu l-a vrut candidat.

Chiar și așa, Domnia Sa se dovedește nesincer față de cei care totuși l-au votat în Parlament, abandonându-i cu prima ocazie.

Ca să nu mai pomenim de faptul că în colegiul electoral pe care l-a părăsit se vor organiza noi alegeri, deși banii respectivi s-ar fi putut folosi mult mai bine, mai ales într-un an delicat din punct de vedere economic.

Cât despre nemaipomenitele sale calități de negociator de culise, despre care s-a tot vorbit, ele nu par a fi fost prea grozave, dat fiind că PNL, iată, se poate lipsi de domnul Olteanu după mai puțin de un an din cel de-al doilea mandat de parlamentar.

Opțiunea Domniei Sale pentru un post la BNR arată limpede că până și el s-a lămurit că este un antitalent politic și că nu are un viitor în această carieră.

Din păcate, reorientarea profesională a domnului Olteanu se face pe pile, pe socoteala economiei românești.

Mă întreb ce bancă particulară l-ar fi angajat dacă s-ar fi dus să-și încerce șansele pe cont propriu, așa cum fac alți tineri angajați în sistemul bancar în aceste vremuri de criză.

Ce realizare profesională ar putea cita domnul Bogdan Olteanu la un interviu de angajare? Simpla prezență în Comisia de privatizare a CEC nu poate fi o recomandare, mai ales că nici până azi CEC nu a fost privatizat.

Singura competență demonstrată de Bogdan Olteanu în acea comisie a fost competența de a lua o grămadă de bani degeaba.

Mă îndoiesc, de asemenea, că i-ar fi fost de folos recomandarea profesională pe care i-a dat-o un cunoscut om de afaceri, Dinu Patriciu, membru și finanțator al PNL. "În urmă cu mulți ani, m-a rugat un prieten să-l angajez la Rompetrol.

După ce a făcut testele psihologice, vicepreședintele meu pentru resurse umane a venit și mi-a spus că-și dă demisia dacă îl angajez pe acest individ labil psihic, excesiv de ambițios, lipsit de loialitate, de o inteligență mediocră, dar șiret și lipsit de moralitate.

Nu l-am angajat.

Și-a urmat cariera politică, în care defectele l-au ajutat.

L-a ajutat și un prieten al meu, prea comod ca să-și poarte geanta singur. (...)

Liberalii l-au votat pentru această poziție, așa cum mi-a spus cineva, ca să scape de el."

Din păcate, ceea ce nu a fost acceptabil la o mare companie privată este perfect acceptabil pentru BNR, iar acest lucru s-a produs cu girul Parlamentului, care a demonstrat din nou - după respingerea la comisii a proiectului privind desființarea propriilor pensii privilegiate - că este o instituție căreia puțin îi pasă de propria onoare, căreia puțin îi pasă de impactul deciziilor sale asupra evoluției societății atâta timp cât aranjamentele de culise funcționează.

Nefericita desemnare a domnului Olteanu ca viceguvernator al BNR scoate în evidență criza de competențe din PNL.

În posturi de asemenea anvergură ar trebui numiți oameni aleși din elita finanțelor românești, nu un om care în cea mai mare parte a vieții sale a ocupat funcții obținute pe criterii politice.

Evident, e cam dificil să pretinzi acest lucru de la PNL, un partid care în ultimii ani a promovat oamenii pe false criterii, printre care cel mai important era obediența față de șef.

Cu această ocazie, președintele PNL, Crin Antonescu, a demonstrat că - departe de a fi, așa cum pretinde, un politician de școală nouă - este tot un demagog de școală veche.

Cum altfel poate fi numit cineva care public cere un guvern de tehnocrați, bazat pe competență, iar apoi, prin aranjamente de culise, numește într-o funcție de mare răspundere, în conducerea BNR, un cetățean lipsit de orice altă calitate, cu excepția carnetului de partid?

Trebuie, de asemenea, să amintim că domnul Crin Antonescu a criticat pe criterii de incompetență trecuta prezență a domnului Bogdan Olteanu în Comisia de privatizare a CEC, cerându-i chiar domnului Olteanu să se retragă din acea comisie.

Azi, în contrast cu ceea ce spunea acum câțiva ani, domnul Antonescu ne spune că priceperea domnului Olteanu este, până la urmă, problema domnului Olteanu.

Nu, domnule președinte PNL, problema este a BNR și a noastră, a tuturor.

Numirea domnului Olteanu fiind deja făcută - în ciuda protestelor Partidului Democrat Liberal -, nu ne rămâne decât să sperăm că domnul Olteanu va primi sarcini minime, strict în conformitate cu pregătirea, astfel încât nepriceperea lui să afecteze cât se poate de puțin instituția Băncii Naționale a României.

Mă îngrijorează însă faptul că domnului Olteanu îi place foarte mult să se audă vorbind, de preferință când este și presa de față.

Mă tem să nu țină să se remarce, dacă nu prin activitate, atunci prin declarații imprudente care să afecteze echilibrul delicat de pe piața financiar-bancară, pentru că, din păcate, prețul unei asemenea incompetențe îl vor plăti nu PNL și PSD, ci întreaga societate.

  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică cu titlul Gestionarea datelor meteo (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Gheorghe David:

Declarația politică este intitulată "Gestionarea datelor meteo".

Noul an agricol a început prin însămânțarea culturilor de toamnă.

Mari dificultăți le întâmpină fermierii din cauza secetei îndelungate.

Din informațiile furnizate de meteorologi, în Banat, dar și în sudul și sud-estul țării, precipitațiile căzute în ultimele două luni au fost cu mult sub media obișnuită multianuală pentru această perioadă.

Vă reamintesc că un astfel de fenomen este prezent în partea de țară care, în mod obișnuit, furnizează cele mai mari cantități de cereale păioase.

Pe de altă parte, uscăciunea solului se reflectă și în consumul mai mare de carburanți și în prelungirea perioadei de executare a lucrărilor.

Ca să nu mai vorbim de întârzierea răsăririi și încetinirea dezvoltării plantelor de cultură, pentru că temperaturile scăzute specifice ultimelor două luni ale anului le expun efectelor înghețului.

Cu câteva zile înaintea prezentării acestui material, am stat de vorbă cu mai mulți fermieri din Timiș, din partea de vest a județului, mai exact din zonele Sânnicolau Mare, Lovrin, Jimbolia și Deta, zone bine cunoscute pentru fertilitatea ridicată a solului.

Am aflat, de pildă, că din 20 iulie, când cantitatea de precipitații înregistrată a fost de 38 litri/metru pătrat, și până în momentul de față abia de au mai căzut 12 litri/metru pătrat.

În zona Deta, din 12 august nu a mai căzut niciun strop de ploaie, drept urmare în această parte a județului rezerva de apă în sol în stratul 0 - 25 centimetri este zero.

Aceasta înseamnă că semințele cad pe un sol uscat.

Prea multe pentru corectarea de către om a acestui capriciu al naturii nu se pot face.

Deși se vorbește despre dirijarea norilor prin tehnici de ultimă oră, până una-alta ploile nu pot fi comandate, ceea ce se poate face, în schimb, este ca, pe baza informațiilor furnizate de către meteorologi - precipitații medii multianuale, medii multianuale lunare (idem temperaturi) -, cultivatorii să-și adecveze tehnologiile de lucru în campanie: adâncime de semănat, cantități sporite de semințe pe unitatea de suprafață, alegerea soiurilor.

Foarte important este ca aceste informații să ajungă în timp util la utilizatori, ceea ce, după cum voi arăta, nu se întâmplă, din păcate.

Prin colaboratorii mei, am solicitat Centrului Regional Meteorologic Banat - Crișana informații și date comparative cu anii anteriori referitoare la precipitațiile căzute pe teritoriul acoperit de acesta.

Răspunsul a fost: "Vi le putem pune la dispoziție numai dacă veniți cu o comandă din care să rezulte ce doriți și, apoi, să plătiți prestația făcută.

Nu contează cine sunteți."

Am recurs la site-ul Agenției Naționale de Meteorologie, de unde, la capitolul "Produse", am aflat că "ANMR furnizează produse și servicii esențiale pentru comunitate (...)".

Ce am găsit pe acest site am să vă prezint data viitoare.

  Mihai Niță (PD-L) - declarație politică având ca titlu Construirea unei Europe a cetățenilor (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Mihai Niță:

Declarația politică se intitulează "Construirea unei Europe a cetățenilor".

Libertatea, securitatea și justiția constituie componentele majore ale societății europene.

În momentul actual, Uniunea Europeană a instituit pentru cetățenii săi o piață unică, o uniune economică și monetară, precum și capacitatea de a face față provocărilor politice și economice globale.

S-au înregistrat progrese importante în stabilirea unui spațiu al libertății, securității și justiției.

În contextul actual, prioritatea majoră este de a plasa cetățeanul în centrul acestui proiect.

Plecând de la progresele înregistrate și trăgând învățăminte din slăbiciunile actuale, Uniunea Europeană trebuie să adopte un nou program multianual ce trebuie să definească prioritățile pentru următorii cinci ani, astfel încât toate beneficiile spațiului de libertate, securitate și justiție să devină tangibile pentru cetățeni.

Tema centrală a noului program va fi "construirea unei Europe a cetățenilor".

Astfel, cetățeanul va fi în centrul tuturor acțiunilor derulate în cadrul programului.

Prioritățile politice majore ce trebuie luate în considerare sunt următoarele:

  • Promovarea drepturilor cetățenilor - o Europă a drepturilor.

În consecință, cetățenia europeană se adaugă la cetățenia națională, completându-se reciproc.

Cetățenii pot să circule liber și să beneficieze de drepturile lor în acest spațiu fără frontiere interne;

  • Drepturile copilului, așa cum sunt înscrise în Cartă și în Convenția Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului, vor privi toate politicile Uniunii.

Trebuie să se țină cont de ele în mod sistematic, acordându-se o atenție specială copiilor aflați în situație de vulnerabilitate, mai ales în contextul politicii de imigrație:

  • Protecția, inclusiv juridică, a celor mai vulnerabile persoane, a femeilor victime ale violenței, a persoanelor dependente trebuie consolidată;
  • La nivel global, Uniunea Europeană trebuie să joace un rol conducător în elaborarea și promovarea de standarde internaționale pentru protecția datelor cu caracter personal și în instituirea de instrumente internaționale corespunzătoare;
  • Pentru a spori eficacitatea protecției consulare, trebuie să se consolideze cadrul de cooperare și coordonare existent;
  • Se impune dezvoltarea cooperării în materie de analiză a riscurilor, cuprinzând aspectele regionale, pentru a permite definirea obiectivelor și acțiunilor comune.

O altă prioritate principală o constituie facilitarea vieții cetățenilor: o Europă a drepturilor și a justiției.

Hotărârile judecătorești trebuie să fie recunoscute și executate de la un stat membru la altul fără dificultăți.

Sistemele judiciare ale celor 27 de state membre ar trebui să poată funcționa împreună, respectând tradițiile juridice naționale.

Spațiul judiciar european trebuie să permită recunoașterea drepturilor persoanelor pe tot cuprinsul Uniunii, facilitând accesul la justiție.

Aceasta se poate face prin continuitatea punerii în aplicare a recunoașterii reciproce, prin consolidarea încrederii reciproce, precum și prin dezvoltarea unei baze de norme comune.

A treia prioritate majoră constă în conceperea unei strategii de securitate internă ce va completa în mod util strategia de securitate externă a Uniunii.

Prin crearea unei culturi comune, prin controlul fluxului de informații și prin mobilizarea instrumentelor tehnologice necesare, strategia de securitate internă trebuie consolidată în jurul a trei domenii de acțiune: consolidarea cooperării polițienești, o justiție penală adaptată și o gestionare mai eficientă a accesului în teritoriu.

A patra prioritate majoră o constituie promovarea unei societăți mai integrate pentru cetățean: o Europă responsabilă și solidară în materie de imigrație și azil.

Politica în domeniul imigrației va pune accent pe respect, pe drepturile fundamentale și pe demnitatea umană.

Politica de azil va fi solidară cu țările terțe confruntate cu fluxuri importante de refugiați.

Sunt necesare soluții globale și durabile pentru a face față dificultăților economice și politice cu care se confruntă Uniunea Europeană, iar cetățenii europeni sunt îndreptățiți să se aștepte la o acțiune europeană eficace și responsabilă.

  Dan Voiculescu (PSD+PC) - declarație politică intitulată Guvernul Boc - a treia tentativă de sinucidere (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Dan Voiculescu:

Declarația politică este intitulată "Guvernul Boc - a treia tentativă de sinucidere".

Voi începe cu o banalitate absolută: președintele Băsescu își dorește foarte intens ca Guvernul Boc să cadă pentru a-și oferi posibilitatea ca, timp de două luni, să le propună românilor echipe executive responsabile, tehnocrate și competente, pe care Parlamentul să nu le voteze.

Pe scurt, Băsescu vrea să-și facă numărul preferat: salvatorul patriei, exterminatorul corupției, lichidatorul Parlamentului, sprijinul văduvelor și al orfanilor.

Și premierul Boc a făcut tot ce a putut pentru a-i îndeplini dorințele patronului său politic: și-a asumat responsabilitatea pe legi strâmbe și agramate, însă nu a reușit să-și dărâme propriul Guvern, l-a demis pe ministrul Dan Nica, a provocat o uriașă criză politică, economia României a pierdut 2 miliarde de euro, dar degeaba, nimeni nu l-a aruncat de la Palatul Victoria.

Marți, 6 octombrie, a anunțat că Guvernul său minoritar își va asuma răspunderea pe legea unică a pensiilor, doar-doar majoritatea parlamentară PSD-PNL își va face milă și-l va izbăvi.

Situația este, deopotrivă, absurdă și tragică: absurdă pentru că premierul încă în funcție al României se află la a treia încercare de sinucidere instituțională în decurs de numai o lună, tragică pentru că președintele și prim-ministrul, pentru a regiza un joc politic infantil, sacrifică legea unică a pensiilor, cea care afectează direct viețile majorității românilor.

De ce se expune acest politician în asemenea mod?

Există o limită a obedienței sale? Mă întreb ce sau pe cine va mai sacrifica dacă, prin absurd, nici de această dată nu va reuși să-și dărâme propriul Guvern.

În disperare de cauză, cărui dușman imaginar îi va mai declara Emil Boc război total doar pentru ca Traian Băsescu să intervină salvator și să pacifice România?

Și o ultimă întrebare:

Va veni ziua în care Emil Boc se va sătura de figurație?

  Gheorghe Pop (PSD+PC) - declarație politică cu titlul Holocaustul - un cataclism în istoria umanității (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Gheorghe Pop:

Declarația politică este intitulată "Holocaustul - un cataclism în istoria umanității".

Stimați colegi, Într-o ierarhie a marilor drame din istoria omenirii, Holocaustul ar ocupa, în mod indiscutabil, unul dintre primele locuri. Șase milioane de evrei uciși doar pentru "vina" de a se fi născut evrei, sute de mii de romi uciși și ei pentru o "vină" asemănătoare.

Cum a fost posibilă o asemenea tragedie? Răspunsul a fost și rămâne încă greu de găsit.

Istorici, filozofi, teologi, supraviețuitori și urmași ai celor uciși au încercat să explice această dramă, fără însă a reuși pe deplin.

De altfel, cum ar putea fi explicat inexplicabilul absurd?

Cum să înțelegi astfel de acțiuni distructive?

Și totuși, Holocaustul a existat, iar dacă nu vom putea înțelege niciodată cauzele profunde ale acestuia, avem totuși faptele, de care e bine să ne aducem aminte.

Holocaustul a fost recunoscut de autoritățile române în 2004, pe baza concluziilor formulate de Comisia specială pentru studierea Holocaustului.

De aceea, începând cu anul 2004, în fiecare an, la 9 octombrie în România este marcată Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului.

Manifestarea este dedicată comemorării victimelor Holocaustului și, în special, rolului pe care țara noastră l-a avut în acest episod dramatic al istoriei.

Această acțiune are o importanță deosebită, mai ales datorită puternicului său caracter simbolic.

Marcarea în România a Zilei Holocaustului reprezintă expresia preocupării autorităților române de menținere a memoriei Holocaustului, de clarificare a unor episoade întunecate ale trecutului și de cinstire a memoriei martirilor evrei din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Nu vreau să fac o incursiune istorică, ci aș aminti doar faptul că nu întâmplător s-a ales ziua de 9 octombrie ca zi de comemorare în România, întrucât 9 octombrie 1941 este ziua când a început deportarea evreilor din Bucovina de Sud, revenită la România după începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, iar de acolo a început tragedia evreilor ajunși în Transnistria, nu numai ei, este adevărat, a fost și o însemnată parte din populația romă.

Comemorarea din 9 octombrie este un semn de respect și solidaritate față de suferința celor care au cunoscut Holocaustul, cu toate ororile sale.

România și-a asumat memoria trecutului.

În ultimii ani, a fost înregistrată o serie de pași importanți pentru scoaterea la lumină a paginilor de istorie înnegurate.

Institutul pentru studierea Holocaustului din România are o activitate remarcabilă.

Există acum un manual pentru studierea în liceu a Holocaustului, astfel ca tinerii să cunoască adevărul despre acele momente dramatice, despre acei ani de teroare.

Actele de barbarie din timpul Holocaustului nu au voie să se mai repete vreodată.

Holocaustul nu poate fi negat, nu poate fi uitat, nu trebuie repetat.

De aceea, trebuie să luptăm împotriva oricăror forme de discriminare și intoleranță.

Avem cu toții datoria de a împiedica orice manifestări generate de diferențe de rasă sau religie.

O societate democratică își cunoaște și își recunoaște istoria.

Totodată, își asumă și greșelile trecutului, pentru a nu le repeta în viitor.

Stimați colegi, În încheierea acestei prezentări referitoare la unul dintre cele mai negre capitole din istoria omenirii, întrebarea "Cum a fost posibil?" ne revine tuturor în minte.

Până vom găsi un răspuns - dacă vom găsi vreodată -, nu ne rămâne decât îndemnul: "Să nu uităm! Cine uită trecutul riscă să-l retrăiască."

Vă mulțumesc.

  Mihăiță Găină (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Criza politică în contextul crizei financiar-economice (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Mihăiță Găină:

Declarația politică se intitulează "Criza politică în contextul crizei financiar-economice".

Pe 5 octombrie 2009 sindicatele au ieșit în stradă, după tatonări prelungite cu un sistem blocat la nivel de răspunsuri și, cu atât mai mult, la cel de soluții.

Școlile s-au închis pentru o zi, chiar de Ziua Educației - interesant paradox! -, la fel s-a întâmplat și cu ghișeele instituțiilor bugetare.

Înainte de a se pune singură între paranteze, societatea a fost suspendată temporar de către propriii administratori.

Cu un pas înaintea crizelor populare, depășind în intensitate ruinarea celor care nu mai reușesc să își achite creditele bancare, mimând întâietate în fața celor care nu au demisionat încă din funcțiile civice, clasa politică își face jocul de putere, care începe să semene din ce în ce mai bine cu "jocul de-a puterea".

Iar cei care câștigă un asemenea joc sunt, de obicei, perdanți pe tabla de șah a socialului.

De la centru până la periferii, structurile de putere se cutremură, cu un guvern rămas minoritar și cu interimate la patru dintre ministerele vitale în acest moment: educația, sănătatea, ordinea publică și munca.

Tumultul de la București se transformă în mici seisme în teritoriu, unde prefecturile, adică acele instituții care trebuie să asigure legătura dintre periferii și centru, își schimbă șefii pe modelul celor de la guvernare.

La marginea politicului, societatea se mai așază o dată la ceas de taină, numărându-și pierderile.

Despre criza oamenilor de rând ori despre destructurarea educației, a sănătății și a siguranței publice se va vorbi, fără doar și poate, din prima zi de campanie oficială, însă, în astfel de situații, se vor pune în lumină doar marii vinovați, mereu ceilalți.

Săptămâna trecută a abundat și în evenimente de natură emoțională: președintele în acțiune a recitat în cadrul unei emisiuni umoristice o poezie compusă pe vremea când era pe mare.

Emoțiile profunde l-au determinat pe domnul președinte Băsescu să verse lacrimi, iarăși..., arătând că este, înainte de orice, un emotion leader.

Ce dorește să demonstreze cu o astfel de apariție publică? Că este un român neaoș și, mai ales, că în luna de campanie ce se anunță a fi pe viață și pe moarte nu contează planurile politico-economice și proiectele electorale, ci registrul emoțional.

Cu cât transmiți mai multe emoții, cu atât ești mai vibrant și empatic, cu atât ești mai în asentimentul votanților.

Însă, până la finalul campaniei electorale, dascălii se vor mai umili o dată în fața elevilor și părinților, cerând bani pentru tabla din clasă ori pentru bănci, pacienții se vor ridica de pe patul de spital pentru a căuta pe cont propriu medicamente și pansamente, oamenii onești își vor accepta eșecul în fața băncilor pe care nu le mai pot achita.

În acest context, oamenii s-au săturat de actele unor actori fără ecou logic, de emoții puse în scenă fără cadre adecvate, fără măști corespunzătoare.

Poporul român, deși deține un psihism colectiv cu o inteligență emoțională nativă, a obosit să mai vibreze la asemenea reacții.

Adevăratele lucruri cu care empatizează românul de rând sunt problemele aduse de ziua de mâine și, mai ales, de ziua de după alegeri.

Românii "iartă, dar nu uită" și vor vota în consecință, dar nu lipsiți de emoții, în ziua deconturilor finale: pe 22 noiembrie și 6 decembrie.

  Paul Ichim (PNL) - declarație politică intitulată Sănătatea, doar subiect de declarații politice (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Paul Ichim:

Declarația politică este intitulată "Sănătatea, doar subiect de declarații politice".

În câteva perioade ale anului, cu precădere, lumea medicală națională și internațională se mobilizează, pe diverse teme, în simpozioane, congrese, consfătuiri.

Aceste perioade sunt primăvara, începutul verii și toamna, mai des în prima parte a ei.

Dacă urmărim calendarul zilelor mondiale de luptă împotriva unei afecțiuni medicale, constatăm că ele se suprapun celor spuse mai sus.

Revin în intervalul a 6-7 zile trei evenimente consemnate a fi rememorate în preocupările lumii medicale și, sigur, nu numai, deoarece sănătatea privește personal pe fiecare.

Pe 10 octombrie este consemnată Ziua Mondială a Sănătății Mintale.

Pe 11 octombrie este Ziua Mondială de Luptă împotriva Durerii (durerii cronice).

Pe 15 octombrie este Ziua Internațională a Nevăzătorilor.

Din lipsa timpului alocat, am asociat - deoarece au legătură la un moment dat - primele două zile și nu mă voi referi la Ziua Nevăzătorilor, care este de un tragism social deosebit ce ar merita dezvoltat în mod separat.

Întocmind materialul, am avut tendința de a face o trimitere, poate caustică, la calitatea noastră politică, care numai sănătoasă mintal nu arată, mai ales că nu ține cont de durerea cronică a populației.

Mai că îmi vine să mă raliez președintelui Iliescu și să consider că un examen psihiatric ar fi obligatoriu tuturor celor care candidează pentru o funcție publică.

După ce am întocmit materialul, mi-a dispărut orice urmă de a mai glumi și am constatat că suntem cei ce, într-un fel, conducem țara asta undeva, nu se știe unde, cel puțin inconștient.

Dau citire materialului selectat și apoi voi trage unele concluzii.

10 octombrie - Ziua Mondială a Sănătății Mintale:

  • statisticile OMS arătau în 2002 că, la nivel global, existau 154 de mii de persoane cu depresie;
  • bolile psihice sunt într-un ascendent;
  • consecințele sunt grave: izolare socială, o calitate a vieții scăzută, o rată crescută a mortalității;
  • sărbătorită din 1992 la nivel mondial;
  • din 6,5 miliarde de locuitori, avem la ora actuală pe glob cea mai mare rată de emigranți, de oameni ce nu trăiesc în țara lor, respectiv 1 din 35 de oameni. Or, emigrația este mereu acompaniată de o stare de depresie;
  • Fundația Estuar, în 2008, oferea următoarele date:
    1. peste 3.000 de români se sinucid anual;
    2. în cinci din zece cazuri factorul determinant este o boală mintală;
    3. șase din zece copii pot dezvolta depresii;
    4. trei din o mie de adolescenți sunt afectați de schizofrenie;
    5. din aproximativ 400.000 de români ce suferă de depresie, doar un pic peste 6.000 sunt spitalizați (or, depresia era în 2008, înainte de criză, de șomaj, de guvernarea actuală, de campania prezidențială...).

Organizația Mondială a Sănătății apreciază că rata tulburărilor psihice este mult mai mare în țările aflate în tranziție, respectiv 30%-35%.

Pe harta europeană, România ocupă locul cinci la incidența bolilor psihice. 23.000 de cazuri de depresie sunt diagnosticate anual, estimându-se că 10% din români suferă de această boală.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că de-a lungul vieții una din patru persoane poate fi afectată de probleme de sănătate mintală.

N.B. - consumul excesiv de substanțe (diverse droguri mai mult sau mai puțin ușoare), violența contra femeilor și copiilor, HIV/SIDA, depresiile și anxietatea sunt mai greu suportate atunci când se suprapun peste șomaj, venituri scăzute, excludere socială, stil de viață nesănătos sau nerespectarea drepturilor omului.

Mesaj ONU, 2009 - Ziua Mondială a Sănătății Mintale "Așa cum este definită și în documentul constitutiv al OMS, sănătatea nu înseamnă doar absența bolilor sau a unor infirmități, ci este o stare de bunăstare fizică, mentală și socială deplină.

Tulburarea psihică contribuie mai mult la povara bolii și la invaliditate în țările în curs de dezvoltare decât orice altă categorie de boli netransmisibile, și totuși numai o mică parte a persoanelor cu tulburări mintale din aceste țări are acces la serviciile de sănătate mintală.

Necesitatea este mare, iar preocuparea este inadecvată."

11 octombrie - Ziua Mondială de Luptă împotriva Durerii Importanța problemei derivă din observațiile următoare:

  • înlăturarea durerii ar trebui să fie unul din drepturile omului;
  • durerea, și în special cea cronică, este un pericol major pentru calitatea vieții în toată lumea, iar creșterea speranței de viață crește acest risc (nu este cazul României);
  • epidemia de boli terminale produce dureri greu de suportat la foarte mulți oameni;
  • durerea cronică reprezintă o boală de sine stătătoare, este pe termen lung și este consecința unor modificări secundare în organismul suferind;
  • ea determină apariția unor modificări complexe, fizice și psihosociale, cu consecințe greu de suportat:
    1. imobilizarea - este atrofierea mușchilor și a articulațiilor;
    2. deprimarea sistemului imunologic și creșterea riscului de îmbolnăvire;
    3. perturbarea somnului;
    4. scăderea poftei de mâncare;
    5. dependența de medicamente, de familie, de sistemele de îngrijire comunitare;
    6. suprasolicitarea sau utilizarea ineficientă a serviciilor medicale;
    7. scăderea performanței profesionale, incapacitatea temporară de a lucra sau chiar apariția de handicapuri profesionale;
    8. izolarea de societate, anxietatea, depresia, sinuciderea.

Epidemiologic, 50% din adulți suferă de o durere cronică la un moment dat.

Cele mai răspândite dureri sunt: durerile lombare, artrita și migrenele.

Cu toate că foarte puțini oameni mor de durere, mulți mor în durere și mai mulți trăiesc în durere.

Durerea cronică generează cheltuieli greu de suportat de către persoana în cauză, familie sau societate:

  • costuri ale medicamentelor și ale serviciilor medicale;
  • concedii medicale;
  • pierderea locului de muncă;
  • scăderea productivității muncii (acasă/serviciu);
  • presiuni financiare pentru familie, prieteni și angajatori.

Costurile financiare ale durerii cronice pentru societate sunt echivalente celor produse de cancer și de bolile cardiovasculare.

Cancerul și bolile cardiovasculare sunt, în același timp, însoțite de dureri cronice sau pot fi declanșate de durerea cronică.

Morala: Durerea cronică este principala cauză a suferinței umane și cea mai mare consumatoare de resurse umane, medicale și financiare.

Ambele probleme dezbătute sunt tratate la nivel mondial ca probleme cu impact social și economic.

Nu mai are rost să comentăm în ce situație ne aflăm, atâta timp cât chiar situațiile acute și de urgență abia le gestionăm, la ora actuală, în sistemul sanitar.

Atunci, să nu ne mai mirăm de câți nebuni sunt în libertate sau printre noi, că nici noi, după cum colaborăm în Parlament pentru durerea națiunii, nu ne simțim foarte bine.

  Cornel Popa (PNL) - declarație politică cu titlul Partidul e în toate... (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Cornel Popa:

Declarația politică se intitulează "Partidul e în toate...".

Stimați colegi senatori,

Declarația mea politică de astăzi pleacă de la un caz particular, pe care guvernarea actuală l-a generalizat, aducând instituțiile publice la stadiul de ogradă proprie în care este permis orice: de la ocuparea unor funcții incompatibile de către aceeași persoană, până la conducerea prin ordonanțe de urgență care sunt în afara Constituției.

Cazul particular de la care am plecat este al unei doamne din PD-L Bihor, care a fost până nu demult și consilier local, și director de cabinet la prefectură. Și pentru că șefii pe linie de partid au considerat că a gestionat impecabil lucrurile, chiar și în ilegalitate absolută, partidul îi oferă acum poziția de subprefect.

Nu poate decât să ne bucure dezvoltarea profesională a acestor oameni, doamna fiind un singur exemplu din multele cazuri care sufocă România acestei perioade.

Dar ne punem serios întrebarea: cum se lucrează astăzi în instituțiile publice? Cât de profesionist înțeleg oamenii să se raporteze la funcțiile primite, când primul gând care îi preocupă este să satisfacă sponsorii partidului și să promoveze în posturi-cheie personaje al căror singur atu este carnetul de partid?

Îmi exprim îngrijorarea față de tot ceea ce înseamnă demnitate publică, acest concept fiind în pericol de a deveni o perdea care ascunde interese de grup și afaceri locale care păgubesc atât bugetul, cât și imaginea demnitarului, în general.

De asemenea, vreau să mai aduc în atenția dumneavoastră un fapt la fel de îngrijorător: lipsa de măsură și depășirea limitelor de bun-simț în această campanie electorală începută prematur.

Mă sperie eforturile evidente care se fac pentru imaginea președintelui în funcție, plecând de la întâlniri cu alegătorii în toate colțurile țării și ajungând până la a fi trecut ctitor pe clopotele bisericilor noastre.

Așadar, în acest tablou sumbru în care nu se vede niciun efect al așa-ziselor măsuri anticriză, dar în care toată lumea este în campanie electorală, este firesc să mă preocupe modul de lucru în instituțiile statului, interfața Guvernului cu românii de rând.

Credeți-mă, sunt întrebat săptămânal de către oamenii din colegiul meu când se așază lucrurile, când începe statul să muncească și pentru ei, asta pentru că de la începutul anului și până acum am traversat o lungă și chinuitoare perioadă de provizorat, acomodare și instalare în funcții.

Sincer, le răspund că acest Guvern nu va fi pregătit de muncă nici atunci când va fi detronat prin moțiunea de cenzură.

Nu munca este motivul pentru care s-a format acest Guvern, din păcate.

Vă mulțumesc.

  Marian Cristinel Bîgiu (PNL) - declarație politică având ca titlu Constituție, politică și BNR (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Marian Cristinel Bîgiu:

Declarația politică este intitulată "Constituție, politică și BNR".

Ședințele Camerelor reunite ale Parlamentului din ultima perioadă sunt o adevărată parodie, un spectacol trist pe banii contribuabililor. Ședința în care s-a citit moțiunea de cenzură a fost însă un regal de demonstrații de mers pe sârmă.

Vorbesc despre apetența noastră, stimați colegi, pentru victorie în dezbaterile parlamentare.

S-a luptat ca pe baricade, toți încercând să demonstrăm că avem dreptate.

Ce vreau să subliniez este faptul că, pentru a demonstra propriul adevăr, s-a recurs foarte des la Constituție, prea des, dacă mă întrebați pe mine, am ajuns să facem din legea fundamentală a României o scuză pentru anumite gesturi sau o armă în a combate părerile celorlalți.

Sunt convins că sunt mulți dintre cei care au invocat-o care nici măcar nu au citit-o.

Nu au făcut decât să citeze din ceea ce au înțeles de la alții, ceea ce a transformat cearta noastră într-un soi de dialog al surzilor, unii au făcut apel la Constituție ca să explice de ce nu au stat în sala de plen, alții ca să explice exact contrariul, de ce trebuie să se stea în sală la citirea moțiunii.

De când a devenit Constituția țării relativă?

Cearta pe Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a fost iarăși un moment mult comentat.

Constat astfel că nu mai există consens în Parlament și că nu mai poate fi vorba nici măcar despre deschiderea către dialog.

Discursurile noastre de la tribună s-au asprit și nu mai avem răbdare să-i ascultăm pe ceilalți.

Vreau să ne amintim, cu toții, că a face politică nu exclude buna înțelegere și respectul.

Lupta de idei nu înseamnă încleștarea dinților, ci progres prin contribuția mai multor participanți.

Or, astăzi observăm că am pierdut din vedere esențialul și am rămas doar cu lupta.

Declarația mea politică de azi se vrea un apel pentru întoarcerea la esența statutului de politician, în general, și de parlamentar, în particular.

Dacă fiecare dintre noi caută resorturile pentru a susține o dezbatere pe problemele românilor fără a începe o dispută pe partide, cu siguranță va reuși și va fi un câștig.

Îmi doresc decență în sala de plen și toleranță.

Altfel, cetățenii României își vor pierde și ultima speranță de normalitate în țara aceasta greu încercată în ultima perioadă.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi,

Cu aceasta am încheiat prima parte a ședinței noastre de astăzi.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Vă rog să-mi permiteți să intru în partea legislativă.

Doamnelor și domnilor senatori, Vă anunț că ședința de astăzi va fi condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Gheorghe David și Popa Cornel, secretari ai Senatului.

La lucrări și-au înregistrat prezența 98 de senatori.

Încep prin a vă supune dezbaterii și adoptării ordinea de zi.

Aveți în mapele dumneavoastră ordinea de zi sub formă de proiect.

Vă consult dacă sunt observații în legătură cu proiectul ordinii de zi, astfel cum a fost prezentat.

Aprobarea unei modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului: doamna senator Ecaterina Andronescu trece de la Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, în locul domnului senator Anghel Iordănescu  

Domnule senator Arcaș, vă rog.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac un anunț din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, de transferare a doamnei senator Ecaterina Andronescu, actualmente membră în Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, la Comisia de învățământ, știință, tineret și sport, în locul domnului senator Anghel Iordănescu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Voi supune votului după ce aprobăm ordinea de zi.

În legătură cu ordinea de zi sunt observații?

Dacă nu sunt, vă rog să votați.

Cu 58 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Am parcurs primul punct, declarațiile politice.

Aprobarea unei modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului: doamna senator Ecaterina Andronescu trece de la Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, în locul domnului senator Anghel Iordănescu  

Având în vedere anunțul făcut de domnul senator Arcaș, vă rog să votăm schimbarea în componența unor comisii.

Este vorba despre înlocuirea domnul senator Iordănescu cu doamna senator Andronescu.

Supun votului dumneavoastră modificarea componenței comisiilor.

Vă rog să votați.

Cu 48 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 3 abțineri, a fost aprobată propunerea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, prezentată de domnul senator Arcaș.

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 12-17 octombrie a.c.  

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi - Probleme organizatorice: aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 12-17 octombrie 2009.

Aveți în mapele dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru perioada 12-17 octombrie 2009, un program standard, aș spune, pentru o săptămână obișnuită, sigur, cu o ședință comună, marți, pentru moțiunea de cenzură.

Noi avem plen astăzi și miercuri.

În legătură cu programul de lucru există observații sau propuneri? Nu.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru perioada 12-17 octombrie 2009.

Vă rog să votați.

Cu 68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, s-a aprobat programul de lucru pentru această săptămână.

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Vreau să vă informez că programul de lucru pentru astăzi este: declarații politice - punct pe care l-am parcurs -, dezbaterea proiectelor de lege, vot final pe inițiative legislative, între 17.00 și 18.00, iar între 18.00 și 19.30 avem întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vă atrag atenția tuturor că astăzi sunt transmise la radio.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi.

Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, s-a aprobat programul de lucru pentru astăzi.

Aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Camera sesizată, a următoarelor inițiative legislative:  

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi.

În conformitate cu prevederile art. 36 lit. e) din Regulamentul Senatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ca urmare a hotărârii plenului Senatului, se transmit Camerei Deputaților pentru a dezbate și adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarele inițiative legislative:

  • Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate;
  • Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 94/1992, republicată, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Transmiterea acestor inițiative legislative urmează a fi aprobate prin votul dumneavoastră.

Supun votului dumneavoastră transmiterea acestor două inițiative către Camera Deputaților.

Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, s-a aprobat transmiterea celor două inițiative legislative la Camera Deputaților.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:  

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Am onoarea să supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 107 din Regulamentului Senatului, dezbaterea și adoptarea cu procedură de urgență, conform aprobării Biroului permanent din 6 octombrie 2009, a următoarelor inițiative legislative:

  • Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la București la 6 aprilie 2009, de amendare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 2 iulie 1992 - adoptat de Camera Deputaților;
  • Proiectul de lege privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului, precum și a altor autorități ale administrației publice centrale - adoptat de Camera Deputaților;
  • Proiectul de lege pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local - adoptat de Camera Deputaților.

Înainte de a supune la vot această procedură, dorește cineva să ia cuvântul?

Pentru primul proiect dorește cineva să intervină? Nu.

Supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgență.

Vă rog să votați.

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, s-a aprobat dezbaterea acest proiect de lege în procedură de urgență.

Trecem la Proiectul de lege privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului, precum și a altor autorități ale administrației publice centrale - adoptat de Camera Deputaților.

Sunt comentarii, observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgență.

Vă rog să votați.

Cu 40 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă și o abținere, a fost aprobată dezbaterea proiectului în procedură de urgență.

Trecem la al treilea proiect de lege, Proiectul de lege pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local - adoptat de Camera Deputaților.

Sunt comentarii sau observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgență pentru acest proiect de lege.

Vă rog să votați.

Din păcate, proiectul nu a întrunit decât 36 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă, nicio abținere.

Vă rog să notați în stenogramă că acest proiect de lege intră în procedură normală de dezbatere.

Vă mulțumesc.

Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 7 octombrie 2009, a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență (L278/2009)  

Vă propun să trecem la punctul 5 din ordinea de zi.

Este o notă privind adoptarea tacită a unei inițiative legislative.

Se consideră adoptată, prin împlinirea termenului la data de 7 octombrie 2009, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, următoarea inițiativă legislativă: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Vă rog să luăm notă de îndeplinirea acestui termen.

Inițiativa legislativă urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind ratificarea Actelor adoptate la Congresul Uniunii Poștale Universale de la Geneva (23 iulie - 12 august 2008) (L502/2009)  

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind ratificarea Actelor adoptate la Congresul Uniunii Poștale Universale de la Geneva (23 iulie - 12 august 2008).

Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților.

Pentru raport, Comisia economică, industrii și servicii, domnul vicepreședinte Dorel Borza.

Participă, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Vă rog, domnule secretar de stat, să ne prezentați proiectul de lege. Microfonul nr. 10.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Uniunea Poștală Universală este o organizație internațională înființată în anul 1874, România fiind unul dintre membrii fondatori și parte semnatară a tuturor actelor uniunii.

Ca organizație specializată a Organizației Națiunilor Unite, Uniunea Poștală Universală este principalul forum de cooperare între administrațiile poștale, misiunea uniunii fiind de a dezvolta comunicarea în plan sociocultural, dar și comercial dintre statele membre și furnizarea serviciului poștal universal.

Uniunea Poștală Universală își desfășoară activitatea sub conducerea organului său suprem, congresul, care reunește, o dată la patru ani, reprezentanții plenipotențiari și delegați din cele 191 de state membre și decide modificarea actelor uniunii, precum și strategia de urmat în dezvoltarea schimburilor poștale internaționale.

Cu ocazia participării la lucrările ultimului congres...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule Iliescu, scuzați-mă!

Avem o ordine de zi foarte bogată.

Dacă vreți să concentrați puțin argumentația...

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

...cu ocazia ultimului congres desfășurat la Geneva, România, în baza deplinelor puteri acordate de Guvernul României, a fost de acord să adopte documentele prezentate la acel congres, motiv pentru care vă rugăm să adoptați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul vicepreședinte Borza, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Menționez că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Actelor celui de-al 24-lea Congres al Uniunii Poștale Universale.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl propun plenului spre aprobare, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu, domnule Borza.

Aveți întrebări sau dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Nu este cazul.

Stimați colegi, Avem un raport de admitere, fără amendamente, așa că o să-mi permiteți să supun la vot raportul comisiei, fără amendamente, și proiectul de lege.

Vă rog să votați raportul favorabil și, în același timp, proiectul de lege.

Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Malaeziei, semnat la Kuala Lumpur la 28 aprilie 2006, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Malaeziei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 25 iunie 1996 (L503/2009)  

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Malaeziei, semnat la Kuala Lumpur la 28 aprilie 2006, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Malaeziei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 25 iunie 1996.

Din partea inițiatorilor, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Externe, domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Microfonul nr. 10, vă rog.

Din partea comisiei, domnul vicepreședinte Borza.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi ține cont de recomandarea dumneavoastră, voi fi foarte succint.

Prin semnarea acestui protocol, s-a creat cadrul juridic prin care România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are în vedere atât menținerea relațiilor bilaterale româno-malaeziene, cât și satisfacerea exigențelor Comisiei Europene în sensul alinierii la legislația comunitară.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult.

Din partea comisiei, domnul Borza.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă.

Față de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să întocmească un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului Senatului spre aprobare, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

Ați ascultat punctul de vedere al inițiatorilor, prezentarea raportului.

Dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Aveți întrebări, comentarii?

Dacă nu - și se pare că nu este cazul -, vă supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, raport de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege în același timp.

Vă rog să votați.

Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, două abțineri, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Malaeziei a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Coreea în domeniul securității sociale, semnat la Seul la 11 septembrie 2008 (L508/2009)  

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Coreea în domeniul securității sociale, semnat la Seul la 11 septembrie 2008.

Din partea inițiatorilor participă doamna secretar de stat Mariana Nedelcu.

Din partea comisiei participă domnul senator Cordoș Alexandru.

Vă rog, doamna Nedelcu. Microfonul 8.

   

Doamna Mariana Nedelcu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale:

Mulțumesc.

Bună ziua!

Prezentul proiect de lege are ca obiect ratificarea Acordului dintre România și Republica Coreea în domeniul securității sociale, semnat la Seul la 11 septembrie 2008.

Acordul dintre România și Republica Coreea în domeniul securității sociale respectă principiile fundamentale ale coordonării sistemelor de securitate socială.

Acordul reglementează acordarea pensiilor și se aplică oricărei persoane care este sau a fost supusă legislației oricărei părți contractante, persoanelor dependente și urmașilor acestei persoane, în înțelesul legislației fiecărei părți contractante.

Este prevăzută egalitatea de tratament între cetățenii unei părți contractante care au domiciliul pe teritoriul celeilalte părți contractante și cetățenii acestei din urmă părți contractante, precum și posibilitatea exportului prestațiilor de securitate socială.

Pentru acordarea prestațiilor, are loc totalizarea perioadelor de asigurare realizate conform legislațiilor ambelor țări.

Totodată, este prevăzută și totalizarea perioadelor de asigurare realizate pe teritoriul unui stat terț cu care ambele părți contractante au încheiat instrumente juridice internaționale de securitate socială.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale supune plenului adoptarea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială participă domnul Alexandru Cordoș.

Domnule senator, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Alexandru Cordoș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum s-a menționat aici, proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului dintre România și Republica Coreea în domeniul securității sociale.

Am primit aviz favorabil de la Comisia pentru politică externă și de la Consiliul Legislativ.

În ședința din 6 octombrie 2009, în prezența reprezentanților Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie dezbătut de Senat în calitate de Cameră decizională.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări sau intervenții la dezbateri generale?

Dacă nu sunt, stimați colegi, voi supune la vot.

Raportul comisiei este un raport de admitere, fără amendamente, și vom da un singur vot, pentru raport și pentru proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (L533/2009); (votul final se va relua în ședința din 13 octombrie a.c.)  

Vă propun să trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Stimați colegi, Raportul comisiei este un raport de respingere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Din partea inițiatorilor participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este prezent domnul președinte Toni Greblă.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu. Microfonul nr. 10, vă rog.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul României, la inițierea acestei ordonanțe de urgență, a plecat de la ideea că Președintele României a demarat procedura pentru organizarea și desfășurarea referendumului național pentru organizarea în România a unui parlament unicameral, prin anunțul făcut public în cadrul ședințelor reunite din 24 septembrie 2009, ceea ce impune Guvernului urgentarea luării unor măsuri legale și tehnice pentru a se organiza condițiile optime pentru această consultare a electoratului.

Guvernul a hotărât, în baza hotărârii legate de desfășurarea alegerilor pentru Președinția României, că se impune desfășurarea simultană a celor două procese electorale, ceea ce va determina o reducere a cheltuielilor aferente cu aproximativ 15 milioane de euro.

Dintre măsurile preconizate de Guvern în textul acestei ordonanțe, în primul rând, se dorește crearea cadrului legal pentru desfășurarea referendumului național odată cu scrutinul pentru alegerea Președintelui României în data de 22 noiembrie.

Un al doilea obiectiv urmărit în textul acestei ordonanțe de urgență este completarea Legii nr. 3/2000 cu norme care să înlocuiască textele declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 392/2007.

În al treilea rând, Guvernul a considerat că este necesară stabilirea unui termen de 20 de zile calendaristice de la solicitarea președintelui, în care Parlamentul urmează să-și exprime punctul de vedere.

Nu în ultimul rând, a pus în operă o decizie a Comisiei europene pentru democrație prin drept.

Este vorba de Comisia de la Veneția.

Motiv pentru care vă adresăm rugămintea de a aproba ordonanța de urgență.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat Iliescu.

Îl invit pe președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul Toni Greblă, să ne prezinte raportul, despre care am înțeles că este un raport de respingere. Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un raport de respingere adoptat în ședința din 7 octombrie 2009, al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu majoritate de voturi.

Prin ordonanța de urgență pe care suntem chemați astăzi să o confirmăm, se solicită modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Ceea ce a spus reprezentantul Guvernului este exact în ceea ce privește scopurile urmărite de Guvern.

În cursul dezbaterii în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-au ridicat mai multe lucruri legate de constituționalitatea ordonanței de urgență și de conformitatea ei cu prevederile Comisiei de la Veneția din 2006 privind referendumul european.

O primă observație ridicată de colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări - și eu n-am să-i nominalizez - este legată de prevederile art. 115 punctul (6) din Constituție, citez: "ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, drepturilor electorale" și așa mai departe.

Este discutabil, și în practică s-a mai uzitat să reglementeze în domeniul legilor organice, noi urmând să confirmăm ordonanța tot prin procedura adoptării legilor organice, dar Guvernul nu poate să reglementeze prin ordonanță de urgență în domeniul drepturilor electorale.

Referendumul este considerat de Comisia europeană pentru democrație prin drept, denumită sau cunoscută sub denumirea de Comisia de la Veneția, că face parte din patrimoniul electoral european, astfel încât este clar că noi suntem în prezența unor drepturi electorale pe care Guvernul le-a reglementat prin ordonanță de urgență, ca urmare a faptului că un articol din Legea nr. 3/2000 a fost declarat neconstituțional, și Guvernul a vrut să umple acest gol, din păcate, folosind o procedură de legiferare care este neconstituțională.

Colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au invocat Comisia de la Veneția, care, într-adevăr, recomandă stabilirea unui termen rezonabil în care Parlamentul să se pronunțe asupra solicitării privind organizarea unui referendum, dar Guvernul a uitat să observe și să pună în operă întreaga declarație a Comisiei de la Veneția, în sensul în care, prin această comisie, și cu asta închei, stimați colegi... (Rumoare în sală.)

Eu citesc din dezbaterile care au avut loc în comisie...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule președinte, vă rog să nu dialogați cu sala și vă rog să concluzionați avizul dumneavoastră privind raportul, dacă este de admitere sau de respingere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Drept urmare, în raportul Comisiei de la Veneția este recomandat ca, un an de zile anterior organizării unui referendum, să nu fie modificată legea.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis, de asemenea, un aviz negativ.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de ordonanță face parte din categoria legilor organice și îl supunem spre dezbatere plenului Senatului, împreună cu raportul de respingere, având în vedere că Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este un raport de respingere, adoptat cu 6 voturi la 3, după cum am văzut în raportul comisiei.

Vă invit acum la dezbateri generale.

Dacă sunt întrebări adresate inițiatorilor, respectiv Guvernului, sau comentarii.

Vă rog, domnule senator Iulian Urban. Microfonul 2.

 
   

Domnul Iulian Urban:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Eu nu mă voi referi la oportunitatea realizării referendumului și nu o să intru în considerente de ordin politic, însă eu vreau să vă spun care a fost modalitatea în care s-a adoptat acest raport de respingere în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru că, așa cum ne spunea domnul președinte Mircea Geoană când am reluat lucrările în această sesiune a Parlamentului, probabil că noi vom sta aici încă trei ani de zile, timp în care este posibil ca mai multe guverne să vină și să plece, însă, în momentul în care noi am început să dezbatem acest proiect de lege, la mapa noastră, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, exista doar avizul Consiliului Legislativ.

Am constatat, ulterior, în raportul cu care a fost sesizat plenul Senatului, că ar fi existat un aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, de asemenea, știm că s-a dat un aviz de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, despre al căror conținut noi nu am știut absolut nimic.

Referitor la avizul Consiliului Legislativ, vreau să vă spun că, în primul și în primul rând, se menționează în cadrul acestuia că proiectul de lege nu ar fi fost însoțit de avizul de oportunitate al Departamentului pentru Relația cu Parlamentul.

Poate nu ar fi rău ca să-i rugăm pe colegii noștri din PSD să solicite domnului Ponta să-și aducă aminte că a semnat un asemenea aviz, astfel încât Consiliul Legislativ ne-a indus în eroare în momentul în care în raport a spus că nu există acest aviz.

De asemenea, în avizul Consiliului Legislativ se face vorbire de două decizii ale Curții Constituționale, pe care, iarăși, nu am avut posibilitatea să le consultăm, însă uitându-ne ulterior și analizând aceste decizii constatăm, pe de o parte, faptul că ordonanța în cauză nu încalcă Decizia Curții Constituționale nr. 392/2007, pentru că vine doar să completeze locul lăsat liber de declararea neconstituțională a alin. (3) al art. 11, întrucât, la acest moment, art. 76 alin. (2) din Constituție spune foarte clar că hotărârile Parlamentului se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.

De asemenea, dacă veți avea ocazia, și trebuie să facem acest lucru înainte de a da un vot în plenul Senatului, să citim și dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 567 din 2006, unde vom vedea, de asemenea, că această ordonanță nu încalcă nici aceste dispoziții menționate în avizul Consiliului Legislativ.

Având în vedere faptul că - eu vorbesc aici de încălcarea unor proceduri parlamentare - acest raport a fost dat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări fără să avem la îndemână acele elemente care sunt instrumentele pe baza cărora își desfășoară activitatea un parlamentar al oricăreia dintre comisiile din Parlament, vă fac, pe această cale, solicitarea de a se retrimite, în vederea elaborării unui raport suplimentar, acest act normativ la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule senator Ioan Chelaru. Microfonul 3.

 
   

Domnul Ioan Chelaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș încerca să înțeleg iritarea unor colegi din sală cu privire la această ordonanță și am să dau câteva explicații ca membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ca membru prezent la analiza ordonanței sus-menționate în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Sigur, oricât am fi de înțelepți, oricât drept constituțional sau parlamentar am cunoaște, oricât am fi de implicați politic, nu putem înțelege modul în care Guvernul actual slujește, clădește cu disperare la statuia actualului președinte.

Colegii noștri, distinși parlamentari ai puterii, oricât veți încerca să ne convingeți, să ne păcăliți, de fapt să tragem mâța de coadă cu această ordonanță, nu aveți nicio șansă.

Am fost prezent în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, toate documentele necesare dezbaterii unei ordonanțe de urgență date pe picior nu contează, nu înseamnă că Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări trebuie să o analizeze tot pe picior.

Am stat câteva ceasuri și, într-o proporție de 7 la 3, nu 6 la 3, cum se precizează în raport, s-a votat un raport negativ, un raport nefavorabil pe o problemă esențială: neconstituționalitatea ordonanței de urgență.

Dragi colegi, Guvernele vin și pleacă.

Este adevărat, și parlamentele vin și pleacă.

Astăzi, pentru interesul politic al unui guvern șchiop, chiar vă bateți joc de puterea pe care v-a dat-o electoratul și vreți să votați cu dinadinsul o ordonanță neconstituțională, spusă deschis.

Înțelegem că, uneori, ne mai scapă texte pe care, ulterior, Curtea Constituțională le consideră că sunt împotriva Constituției sau aduc atingere prevederilor Constituției, dar aveți curajul și uitați-vă în obrazul dumneavoastră, și știți foarte bine, și simțiți foarte bine, nu numai constituționaliștii, că această ordonanță de urgență - dată în condițiile precare, ca să nu spun mai mult, în care a fost dată, dată în condițiile în care se dorește, să-mi fie scuzat termenul neacademic, încălecarea de către un guvern înjumătățit a Parlamentului, în integralitatea sa - nu are cum să primească votul nostru, pentru că, în afară de faptul că este împotriva Constituției, este și împotriva conștiinței noastre, nu de oameni politici, ci de cetățeni.

Fără să intru în foarte multe detalii, am discutat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și, dacă vreți, discutăm ceasuri întregi în plenul Senatului.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota raportul de respingere, pentru că este o ordonanță neconstituțională.

Nu mi se pare firesc, oricât de partinici am fi unii sau alții, să votăm deschis împotriva Constituției.

Dacă o faceți, sigur că fiecare dintre dumneavoastră vă asumați și riscul public, și personal.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă rog să ne limităm la o prezentare a poziției fiecărui grup și încă un coleg, eventual, care să vorbească din cadrul aceluiași grup.

Domnul senator Țuțuianu și-a manifestat dorința, dar e ultimul de la PSD.

De asemenea, domnul senator Igaș și-a manifestat dorința, este ultimul vorbitor din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Berca, Grupul parlamentar al PNL, și domnul senator Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR, după care voi supune la vot propunerile așa cum au fost făcute, inclusiv propunerea formulată de domnul senator Urban.

Vă rog, domnule senator Țuțuianu. Microfonul 3.

 
   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vreau să fac câteva scurte comentarii legate de această ordonanță de urgență.

Evident, este neconstituțională, și pentru cei care au avut curiozitatea să citească avizul Consiliului Legislativ - chiar dacă au avut eleganța să spună "avizează cu următoarele observații" -, toate acele observații privesc chestiuni de neconstituționalitate și, practic, avizul Consiliului Legislativ este negativ.

Eu felicit Consiliul Legislativ că astăzi a avut curajul și a avut atâta grijă legată de încălcarea Constituției, încât s-a exprimat ferm, neechivoc, pentru că nu putem să permitem ca Parlamentul să fie pus din nou între paranteze de un guvern care, de un an de zile, nu a făcut - e drept, uneori și cu acceptul nostru - decât să sfideze Parlamentul.

Și vă rog să observați că această ordonanță de urgență nu face decât să vină în continuarea continuei asumări a răspunderii.

Ce spune, pe scurt, această ordonanță? Ca Parlamentul să se pronunțe în termen de 30 de zile cu privire la solicitarea președintelui pentru referendum și, în același timp, noi să nu mai decidem cu privire la nimic legat de modul în care ne desfășurăm activitatea.

De asemenea, vine cu lucruri care nu sunt în regulă.

Amestecă procedurile de alegere de la Camera Deputaților, de la Senat, cu procedurile de alegere a consiliilor locale, a președintelui consiliului județean și cu procedurile de alegere de la europarlamentare.

Toate acestea sunt argumente bine analizate de noi și, de aceea, nu vreau decât să spun că este cazul să respingem ferm această inițiativă a Guvernului, repet, care dorește să încorseteze Parlamentul și să-l transforme într-o anexă a Executivului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnul senator Igaș, aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu tot respectul pe care îl port față de colegii antevorbitori, cred că intervențiile lor erau bine-venite la declarațiile politice.

Cred că acum suntem la dezbaterea unei ordonanțe și ar trebui să discutăm strict pe această ordonanță care, din punctul nostru de vedere, nu știu de unde reiese că ar fi neconstituțională atâta timp cât Curtea Constituțională nu s-a pronunțat în acest sens.

Din punctul meu de vedere, este o ordonanță așa cum trebuia să fie întocmită, doar că raportul pe care l-a întocmit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu este un raport așa cum trebuia să fie întocmit.

Așa cum s-a mai propus și aici din partea unui coleg din Grupul parlamentar al PD-L, solicit retrimiterea acestei ordonanțe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și întocmirea unui raport suplimentar așa cum se cuvine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Berca. Microfonul 2.

 
   

Domnul Gabriel Berca:

Domnule președinte,

Sincer să fiu, aș fi dorit să spun altceva, dar la intervenția colegului meu, domnul senator Igaș, se pare că punem între paranteze toate instituțiile României și punem între paranteze și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, nu mai dăm niciun fel de crezare nimănui și încercăm să găsim soluții pentru a adopta ordonanțe chiar fără avizul unor instituții abilitate în a-și spune punctele de vedere, chiar dacă avizele sunt consultative.

Spuneam cândva că acest Guvern și-a început activitatea printr-un act neconstituțional.

Se pare că își va încheia această activitate tot printr-un act neconstituțional.

Mă gândesc la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009, care a produs atâtea efecte în structura administrativă din teritoriu, ca, ulterior, Guvernul să vină cu o soluție foarte rapidă cu o zi înainte de a se pronunța Curtea Constituțională.

Eu cred că ar trebui să fim mult mai atenți.

Avem o responsabilitate în acest Parlament și în acest Senat și trebuie să fim mult mai atenți atunci când se ridică probleme de neconstituționalitate.

De prea multe ori ne ducem la Curtea Constituțională ca să dea răspunsurile incapacității noastre de a ne asculta unii pe alții.

Cred că această ordonanță merită foarte multă atenție din partea noastră și, dacă această Comisie juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, bună, rea în componența ei, cu o majoritate s-a pronunțat din acest punct de vedere, avem datoria în plen să luăm act de acest lucru și să ne comportăm ca atare.

Aș mai vrea să pun o întrebare reprezentantului Guvernului:

Care sunt acele măsuri care generează o economie la bugetul statului, știind foarte bine că în 2007, atunci când am avut referendumul, am discutat despre două secții de votare, am discutat despre două comisii electorale în paralel și așa mai departe și am discutat despre bugete separate? Care este economia care se face prin organizarea referendumului în aceeași zi cu alegerea Președintelui României?

Și încă ceva, stimați colegi, haideți să fim foarte sinceri unii față de alții, este un interes politic aici și trebuie să-l luăm ca atare.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Imediat vă dau cuvântul, domnule senator Daea, dacă sunteți împotriva, dacă aveți altă opinie decât cea exprimată de grup.

 
   

Domnul Petre Daea (din sală):

O să vă spun!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da, domnule senator Daea.

Imediat, dar o să vă rog să fiți foarte scurt. Un minut.

Domnul senator Attila Cseke.

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur, eu m-am referit la această problemă în declarația mea politică de astăzi și nu vreau să reiterez toate argumentele enunțate acolo.

Foarte pe scurt, într-adevăr, există un document al Comisiei de la Veneția.

Problema este că Executivul n-a luat în considerare de acolo decât o singură propoziție, pe care a interpretat-o cum a dorit el.

Toate celelalte reglementări care trebuie supuse atenției opiniei publice și care se referă la însoțirea întrebării supuse referendumului de un raport explicativ cu păreri pro și contra, pentru ca cetățeanul să poată decide în cunoștință de cauză, prevederea ca acest raport explicativ să fie publicat în "Monitorul Oficial", să fie expediat tuturor cetățenilor cu drept de vot, ca acest raport explicativ să fie accesibil în toate limbile minorităților naționale, toate aceste prevederi care se regăsesc în același document din care s-a inspirat Guvernul, din păcate, în ordonanța de urgență nu se mai regăsesc.

Or, dacă Executivul era corect, prevedea toate aceste reglementări.

Principala noastră problemă cu această ordonanță, din punctul nostru de vedere, al Grupului parlamentar al UDMR, este faptul că se încalcă principiul separației puterilor în stat.

Conform Constituției României, Parlamentul României are drept de control asupra Guvernului.

Acest lucru impune și următoarea posibilitate: ca Parlamentul să modifice sau să instituie reguli de organizare și funcționare a Guvernului, aparatului de lucru al Guvernului sau a ministerelor. Și totuși, în ultimii ani, indiferent de mandat, Parlamentul, indiferent de conținutul lui, s-a cam abținut de a reglementa excesiv sau de a interveni în organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor.

A lăsat Guvernului și ministerelor această posibilitate, pentru a-și organiza ele structura lor proprie.

În schimb, invers, Guvernul nu are drept de control asupra Parlamentului și nu are dreptul de a institui reguli de organizare și funcționare a Parlamentului.

Instituirea unui anumit termen fără consultarea Legislativului, din punctul nostru de vedere, încalcă acest principiu al separației puterilor în stat.

Drept pentru care, cu toată buna-credință, noi, Grupul parlamentar al UDMR, nu putem susține această ordonanță.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule Daea, vă rog respectuos, un minut.

Dacă aveți o poziție dizidentă față de cele exprimate de domnul senator Chelaru și de domnul senator Țutuianu, puteți vorbi mai mult.

Dacă nu, o să vă rog să încercăm să ne limităm.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dizidența nu mă încălzește, și nici nu mă caracterizează.

Cei care fac dizidență se cunosc, se știu.

Eu vreau doar să fac o pledoarie pentru un act normativ suficient de rău făcut ca să îl putem vota. Și vă dau doar un exemplu: cred, și toți suntem convinși, că referendumul se face în România, toți suntem convinși că el se face în teritoriile administrative cunoscute, toți suntem convinși că se face după reguli juridice.

Nu pot să cred că două ministere foarte importante, responsabile de buna guvernare, nu semnează această ordonanță.

Ministrul justiției și libertăților cetățenești nu semnează, ministrul administrației și internelor nu semnează și ordonanța de urgență trece fără semnăturile acestor importante persoane, membri ai Guvernului, în dezbaterea Senatului.

Senatul nu poate vota decât respingerea unui asemenea act normativ.

Vă mulțumesc.

Iată dizidența mea! (Aplauze).

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Eu vă mulțumesc foarte mult.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și avizul Consiliului Legislativ consemnează faptul că niciunul dintre titularii de portofolii nu a semnat-o.

Stimați colegi, Vom proceda în felul următor: domnul senator Berca a adresat o întrebare inițiatorului, Guvernul, deci o să-i dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu, pentru a răspunde, după aceea, dacă domnul senator Greblă dorește să facă anumite comentarii, iar apoi intrăm în procedură de vot.

Domnul secretar de stat Iliescu. Microfonul 10, vă rog.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc.

Înainte de a-i răspunde domnului senator Berca - și apreciez foarte mult dorința sinceră a dânsului pentru a drămui cât mai bine banul public -, aș vrea să le spun doamnelor și domnilor senatori că această ordonanță a fost aprobată în data de 30 septembrie în Guvernul României, atunci când din echipa guvernamentală făceau parte și reprezentanții PD-L și PSD.

În al doilea rând, pentru a completa spusele domnului senator Daea, doresc să afirm că această ordonanță are avizul favorabil al Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

În al treilea rând, Guvernul a considerat că, fără să imixtioneze activitatea Parlamentului, pe un text al Legii nr. 3/2000 a referendumului, asupra căreia Curtea Constituțională s-a pronunțat încă din anul 2007 că anumite texte sunt neconstituționale și că a rămas un vid legislativ, e bine și corect să vină și să pună niște texte pe care dumneavoastră, ca și Cameră legislativă, să le luați în discuție.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule Iliescu, mă scuzați, o să vă rog să reveniți la întrebare, pentru că ceea ce spuneți nu este răspuns la ceea ce s-a întrebat.

S-a vorbit de faptul că nu a fost semnată de titularii portofoliilor.

Aceasta spune avizul Consiliului Legislativ.

Haideți să revenim la întrebare.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Referitor la întrebarea domnului senator Berca, cu cheltuielile, nota de fundamentare spune că prin reunirea acestor comisii într-una singură, care să gestioneze și problema alegerilor prezidențiale, și problema referendumului, se face o economie de 15 milioane de euro.

Eu îndrăznesc să spun că este un lucru firesc.

Nu pun la îndoială cifra.

Nu am argumente, cum nu aveți nici dumneavoastră, dar este firesc că, fiind o singură secție în care se gestionează cele două probleme, lucrurile nu pot fi decât așa.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Domnule senator Berca, sunteți satisfăcut de răspuns?

Vă mulțumesc.

Doamna Lia Olguța Vasilescu, procedură.

Mă scuzați, domnule senator Greblă.

Vă rog să luați loc. Microfonul 4.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte și stimați colegi,

Eu înțeleg că acest Guvern a rămas șchiop și că nu mai are miniștri, și că din această cauză trebuie să fie câte un ministru pe două portofolii, dar nu înțeleg de ce au aceeași problemă cu secretarii de stat, pe care poate să-i numească premierul, pentru că văd că în Parlamentul României nu vine decât un singur secretar de stat, care, se pare, le știe pe toate.

Domnul secretar de stat pentru relația cu Parlamentul, îi cer scuze, îl simpatizez, mi-e amic, dar, cu toată condescendența noastră, cred că nu poate să le știe pe toate.

La ceea ce se refereau colegii mei, că cei care conduceau portofoliile la administrație și interne și chiar la justiție, la vremea respectivă, nu au avizat această ordonanță de urgență, deci, din acest punct de vedere, nu este acoperită de lege această ordonanță de urgență.

Pe viitor, solicit Guvernului să trimită aici măcar secretarii de stat de la ministerele respective.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu doamnei senator Olguța Vasilescu.

Îl rog pe domnul secretar de stat Iliescu să reînnoiască apelul pe care l-am făcut la Guvern privind participarea la dezbaterile din Senat la nivel de secretar de stat.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Greblă. Microfonul central.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Numai două minute, stimați colegi.

Vreau să reiterez faptul că am examinat cu toată atenția și cu toată bunăvoința acest text al ordonanței de urgență.

El nu poate fi adoptat din mai multe puncte de vedere.

Primul se referă la o prevedere constituțională expresă în materia drepturilor electorale și, prin modul în care modifică Legea de organizare a referendumului, Guvernul reglementează prin ordonanță de urgență.

Conform art. 115 alin. (6), prin ordonanță de urgență nu pot fi reglementate drepturi ce țin de domeniul electoral, deci, din acest punct de vedere, nici nu încape îndoiala că ordonanța este în afara sferei de competență pe care putea să o reglementeze Guvernul.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule președinte, mă scuzați, v-ați mai referit la acest lucru și noi am luat notă de el.

O să vă rog să sintetizați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Două argumente vă mai dau: tot Comisia de la Veneția recomandă ca, în cazul chestiunilor tehnice sau în cazul chestiunilor ce țin de subiecte care sunt controversate chiar între specialiști și a căror tehnicitate dă prea multă dificultate de înțelegere, recomandă să nu se uziteze calea referendumului, pentru că, dacă pe același subiect nu se înțeleg specialiștii între ei, ce să mai vorbim de populație?! Și atunci ar trebui și tematica un pic regândită.

Ultimul argument - și cu asta închei -, ordonanța de urgență a fost reglementată în grabă, și vă dau un singur exemplu: pentru că s-a zis "folosim aceeași infrastructură și aceleași reguli de la alegerea președintelui, profitând de acest fapt, organizăm și un referendum".

Deschiderea și închiderea scrutinului, în cazul alegerilor, acestea se desfășoară între orele 7.00 și 21.00, în timp ce referendumul, potrivit art. 34 din textul de lege, rămas nemodificat, referendumul se desfășoară între orele 8.00 și 20.00.

Faceți dumneavoastră analiza, să vedeți dacă nu cumva această ordonanță a fost expediată de către Guvern imediat după un discurs considerat foarte important și după un mesaj considerat foarte important în Parlament.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Greblă.

Declar închise dezbaterile generale pe marginea proiectului de lege.

Înainte de a trece în procedura propriu-zisă, avem o solicitare din partea Grupului parlamentar al PD-L, făcută de domnul senator Urban și sprijinită de domnul senator Igaș, privind retrimiterea la comisie a raportului, pentru elaborarea unui raport suplimentar.

Înainte de a intra pe procedura de vot pentru proiectul de lege, supun votului dumneavoastră propunerea Grupului parlamentar al PD-L privind retrimiterea raportului la comisie.

Vă rog să votați.

Cu 41 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea a fost respinsă.

În consecință, vom proceda la adoptarea raportului.

Stimați colegi, raportul este de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul și vă informez oficial că, pentru a fi adoptat, raportul are nevoie de 69 de voturi pentru, proiectul de lege având caracter de lege organică.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 59 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost respins.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru respingerea ordonanței. (Discuții în sală.)

Vă cer scuze.

Întrucât raportul de respingere nu a fost adoptat, supun votului dumneavoastră proiectul de lege privind adoptarea ordonanței, așa cum este.

Vă rog să votați.

Cu 40 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost respins.

Înțeleg că s-au cerut liste.

Vă rog, liste pentru grupurile politice.

În aceste condiții, vă propun transformarea Proiectului de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2009 într-un proiect de lege pentru respingerea ordonanței de urgență a Guvernului, pe care vi-l supun votului.

Va trebui să votați dacă sunteți de acord cu respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2009, Proiectul de lege care se referă la respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2009, sau dacă votați împotriva acestui proiect de lege care, în esență, respinge ordonanța de urgență a Guvernului.

Vă rog să votați.

Nici Proiectul de lege de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2009 nu a trecut, întrucât a întrunit 58 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă și o abținere.

La cererea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, vă rog, liste pentru toate grupurile politice.

Stimați colegi,

În condițiile în care nici proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului nu a întrunit 69 de voturi pentru și nu a putut fi adoptat, nici proiectul de lege pentru respingere nu a întrunit 69 de voturi pentru a putea fi adoptat, vă rog să-mi permiteți să prezint Biroului permanent al Senatului propunerea de reprogramare a acestui proiect de lege într-o ședință ulterioară.

Vă mulțumesc.

 
Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2009 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri (L343/2009)  

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2009 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri.

Este vorba de un vot final.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința noastră în plen.

Am supus votului proiectul de lege pentru aprobare și nu a întrunit numărul de voturi.

Este vorba de un proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Deci pur și simplu reluăm votul asupra proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului, care a fost dezbătută în totalitate.

Vă rog să votați dacă sunteți în favoarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2009.

Cu 50 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și 3 abțineri, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2009 a fost adoptat.

Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2008 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sistemul justiției (L9/2009; reexaminare la solicitarea Președintelui României)  

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2008 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sistemul justiției.

Suntem în fața unei cereri de reexaminare a Președintelui României.

Vă reamintesc că proiectul de lege a fost dezbătut în ședința plenului Senatului din 30 septembrie 2009.

S-a supus la vot raportul de respingere a cererii de reexaminare și acesta nu a întrunit numărul de voturi necesar.

În aceste condiții, vom relua pur și simplu votul asupra raportului de respingere a cererii de reexaminare.

Stimați colegi, Vă rog să luați loc și să vă exprimați prin vot asupra raportului comisiei, care este un raport de respingere a cererii de reexaminare a Președintelui României.

Vă rog să votați.

Cu 46 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Deci a fost adoptat cu votul majorității senatorilor prezenți și adoptarea raportului echivalează, de fapt, cu aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2008 în forma înaintată spre promulgare.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L283/2009); (votul final se va relua într-o ședință viitoare)  

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Vă reamintesc, stimați colegi, că am dezbătut acest proiect de lege în ședința de plen a Senatului din 30 septembrie 2009.

Am supus la vot proiectul de lege și nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică.

S-a supus, de asemenea, votului transformarea proiectului de lege pentru aprobare în proiect de lege pentru respingere, și nici această variantă nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică.

În aceste condiții, vom relua pur și simplu votul asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2009.

Subliniez faptul că acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, proiect de lege care trebuie adoptat cu minimum 69 de voturi.

Vă rog să votați.

Din păcate, nu a întrunit numărul de voturi necesar.

A întrunit numai 42 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și o abținere.

În aceste condiții, sunt obligat să vă propun transformarea proiectului de lege într-un proiect de lege de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2009 și să vă supun la vot Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2009, și să vă rog să votați.

Nici Proiectul de lege de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2009 nu a întrunit numărul necesar de voturi - 42 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă și o abținere - și, în aceste condiții, vă rog, de asemenea, să-mi permiteți să propun Biroului permanent al Senatului reprogramarea acestui proiect de lege.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (L135/2009); (votul final se va relua într-o ședință viitoare)  

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Vă reamintesc că și acest proiect de lege a fost dezbătut în ședința de plen a Senatului din 25 mai 2009.

S-a supus la vot proiectul de lege și nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică.

S-a supus la vot transformarea proiectului de lege într-o lege de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009, dar nu a întrunit numărul de voturi.

În ședința de plen a Senatului din 15 iunie 2009 s-a supus, din nou, la vot Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009, și nu a întrunit numărul necesar de voturi.

În ședința de plen a Senatului din data de 5 octombrie 2009 s-a supus la vot Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009, și nu a întrunit numărul necesar de voturi.

S-a supus votului și transformarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului în proiect de lege pentru respingerea ordonanței de urgență a Guvernului, și nici această variantă nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică.

Senatul este Cameră decizională, deci nu putem depăși decât prin vot.

În aceste condiții, vă propun să reluăm votul asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege...

Stați puțin, nu este proiect de lege privind respingerea, cum mi-ați scris mie... proiect de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență.

Pe acest lucru am dat noi votul.

La mine scrie că este pentru respingere.

Probabil că o să fie același scor, invers.

Numai 42 de voturi pentru. (Tabela electronică indică 50 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și nicio abținere.)

În consecință, vă propun transformarea proiectului de lege într-un Proiect de lege de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 și vă rog să votați din nou.

Din păcate, nici proiectul de lege pentru respingerea ordonanței de urgență nu a întrunit decât 43 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă și nicio abținere.

O să mai luăm un singur proiect de lege, care, de asemenea, era amânat.

Avem mai multe, dar...

Vă rog, liste pentru grupurile politice.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și pentru înființarea Fundației Colegiul Național de Afaceri Interne (L71/2009); (votul final se va relua într-o ședință viitoare)  

Vă propun să trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și pentru înființarea Fundației "Colegiul Național de Afaceri Interne".

Acest proiect de lege a fost dezbătut în luna aprilie 2009.

S-a supus la vot și proiectul de lege pentru admitere, și proiectul de lege pentru respingere.

Niciunul nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Este un proiect de lege care face parte din categoria legilor organice.

În aceste condiții, pur și simplu reluăm votul.

Vă supun, întâi, la vot Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2008, proiect de lege care necesită 69 de voturi.

Vă rog să votați.

Din păcate, nu a întrunit decât 39 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 34 de abțineri.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru respingerea ordonanței de urgență.

Vă rog să votați.

Cu 25 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și 36 de abțineri, proiectul de lege pentru respingerea ordonanței de urgență nu a întrunit numărul de voturi.

Votul se va relua.

Vă rog să nu plecați din sală.

Domnule senator Igaș, am rugămintea să îmi permiteți să iau în dezbatere punctul 18 din ordinea de zi, punct care are termen de adoptare tacită.

Continuarea dezbaterilor și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar (L284/2009)  

La punctul 18 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Ne aflăm în fața unui raport suplimentar comun al comisiilor.

Este un raport de admitere cu un amendament.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Întrucât suntem în criză de timp, rog Guvernul să ne spună dacă este de acord cu acest raport.

Vă rog. Microfonul 10.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Da, domnule președinte.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei, dau cuvântul domnului președinte Toni Greblă.

Vă rog. Microfonul 7.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în urma unor dezbateri îndelungate, au adoptat un raport de admitere cu un amendament, astfel încât vă propunem spre dezbatere și adoptare acest raport, cu mențiunea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, atunci voi trece direct la vot.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu un amendament care figurează în anexa la raport.

Vă rog să votați.

 
   

Domnul Dumitru Oprea (din sală):

Trebuia să spună despre discuțiile din comisii!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

A spus, dar dumneavoastră nu ați fost atent, domnule senator Oprea, credeți-mă pe cuvânt.

Cu 38 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 47 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, nicio abținere.

Stimați colegi, vă propun...

La cererea Grupului parlamentar al PNL, listă în legătură cu voturile exprimate.

Vă mulțumesc foarte mult pentru înțelegere și colaborare.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori: Dumitru Oprea

Vă propun să trecem la următorul punct din ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vă rog să nu plecați.

Sunt întrebări extrem de interesante și avem o echipă din partea Guvernului care arde de nerăbdare să ne dea răspunsurile.

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, Vom începe cu întrebările.

Dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PD-L, care va adresa două întrebări.

Se pregătește domnul senator Mihăiță Găină, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Prima întrebare este adresată Secretariatului general al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap.

Obiectul și motivarea întrebării: implicarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap... (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Numai un moment.

Stimați colegi, Având în vedere că întrebările, interpelările și răspunsurile sunt transmise la radio, vă rog să vă mențineți comentariile la un nivel foarte scăzut, să nu bruiem emisiunile postului de radio România Actualități.

Vă rog să păstrați liniștea.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Obiectul și motivarea întrebării:

Implicarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap în rezolvarea lipsei manualelor școlare destinate elevilor cu deficiențe de vedere.

Domnule Dima Toader, secretar general al Autorității Naționale pentru Persoanelor cu Handicap, la începutul anului școlar, Asociația Nevăzătorilor din România acuza Ministerul Educației, Cercetării și Inovării de lipsă de interes în asigurarea manualelor școlare transcrise în Braille pentru cei peste aproximativ 1.600 de copii cu deficiențe de vedere.

Bineînțeles că vinovatul nu este ministerul, nici inspectoratele școlare, ci, culmea, chiar Asociația Nevăzătorilor din România, pe motiv că ele erau cele obligate să ceară banii de la inspectorate, pentru a face față operațiunilor de transcriere.

Cu alte cuvinte, ministerul inversează relațiile contractuale cu instituțiile statului, adică cel ce prestează serviciul este obligat să inițieze procedurile de contractare conform Ordonanței Guvernului nr. 34/2006, și nu cel ce are nevoie de serviciu - un răspuns aproape de neînchipuit pentru doamna Ecaterina Andronescu, ministru al educației la acea vreme, dat la o interpelare la Camera Deputaților.

În calitate de autoritate publică ce are funcția de a exercita controlul asupra modului în care sunt respectate și promovate de către instituțiile publice și celelalte persoane juridice drepturile persoanelor cu handicap, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

  1. Instituția dumneavoastră s-a autosesizat în privința încălcării grave a dreptului la educație al copiilor nevăzători?
  2. Ce demersuri ați făcut pentru a rezolva problema manualelor școlare Braille necesare acestui an școlar?
  3. În câte școli, licee și alte forme de învățământ sunt implementate programe speciale cu ajutorul tehnologiilor informaționale destinate persoanelor cu astfel de probleme?
  4. Ce strategii aveți împreună cu Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Centrul Național de Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar și alte autorități ale statului pentru modernizarea sistemului de educație destinat persoanelor cu astfel de dizabilități?

Doresc răspuns în scris.

Dumitru Oprea, senator PD-L de Iași.

A doua întrebare este adresată domnului Gabriel Sandu...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Oprea, vă rog să mă scuzați.

Grupul dumneavoastră are 11 minute.

La prima întrebare ați consumat 5 minute.

Vă rog frumos să scurtați a doua întrebare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Mulțumesc.

...întrebări adresate vizavi de problemele care au apărut din cauza unui acces extins - o parte favorabilă - al copiilor la internet, dar, în același timp, ca părinți, ca dascăli, solicităm ministerului răspunsuri la următoarele întrebări:

  1. Există o strategie comună cu Ministerul Educației, Cercetării și Inovării în privința aplicării recomandărilor Comisiei Europene privind creșterea siguranței copiilor în navigarea pe internet?
  2. Aveți în vedere un set de reguli și norme cu privire la supravegherea utilizării internetului de către copii în școli?
  3. Care sunt măsurile de descurajare a abuzurilor, care sunt sistemele de blocare și filtrare a site-urilor cu conținuturi ilegale și a comportamentelor nocive?
  4. Ce acțiuni ați derulat și veți derula în colaborare cu autoritățile din subordinea Ministerului Administrației și Internelor în vederea anihilării infractorilor de pe internet?

Mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

Dumitru Oprea, senator PD-L de Iași.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea a folosit 8 minute din cele 11 minute ce revin Grupului parlamentar al PD-L.

Din păcate, mai sunt 4 colegi din Grupul parlamentar al PD-L, pe care îi rog, în 30 de secunde, să pună întrebările, esența lor, dar, pentru a fi mai expliciți, puteți depune textul acestor întrebări la secretariatul ședinței.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihăiță Găină - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Este în sală? Nu este.

 
  Alexandru Cordoș

Atunci dau cuvântul domnului senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator Cordoș.

   

Domnul Alexandru Cordoș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul economiei.

Obiectul întrebării:

Introducerea gazului metan în zona Huedin, județul Cluj.

Stimate domnule ministru, După ce a fost lovit de valul concedierilor, Huedinul are nevoie de câțiva ani până să-și revină.

Ocolit până în curând de investitori, singura localitate rămasă la rang de oraș în județul Cluj și care riscă să fie depășită la numărul de locuitori de comune cum este comuna Apahida își poate găsi salvarea doar în urma finalizării unei rețele de alimentare cu gaz metan.

Extinderea alimentării cu gaz metan în această zonă, care beneficiază de atuuri importante în ceea ce privește infrastructura de transport, reprezintă premisa pentru dezvoltarea economică generală a acestei părți a județului, aceasta și în condițiile în care se prevede dezvoltarea unui parc industrial în Huedin, care să permită atragerea unor investiții în măsură să genereze noi locuri de muncă.

Investitorii străini sunt din ce în ce mai puțin atrași de această zonă, deficiențele spunându-și cuvântul.

Un investitor important dorește să construiască la Huedin o fabrică de ghips-carton și alte materiale de construcții din această gamă, concernul german fiind unul dintre cei mai mari producători de materiale de construcții.

Proiectul de investiții pentru fabrică era conceput pe combustibil lichid, însă, dacă vor avea acces la gaz metan, acest lucru va însemna o creștere a productivității cu 28%, în condițiile în care investiția va fi de 70 de milioane de euro.

Introducerea gazului reprezintă singura șansă a acestei zone a județului pentru a se dezvolta economic.

Având în vedere cele enumerate mai sus, vă rog, domnule ministru, să răspundeți la următoarea întrebare:

În ce stadiu se află acest proiect și care este procentul de reușită în finalizarea lucrărilor până în anul 2010?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, Alexandru Cordoș, senator PSD de Cluj.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator Cordoș.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Cseke Attila Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR. Vă rog.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată doamnei Elena Udrea, ministrul turismului.

Obiectul întrebării:

Proiecte pentru sprijinirea turismului din județul Vâlcea.

Doamnă ministru, În data de 2 octombrie 2009 ați participat la "Bursa și Forumul de turism balnear", din orașul Călimănești, județul Vâlcea.

La acest eveniment s-a discutat despre potențialul județului Vâlcea în ceea ce privește turismul balnear, monahal, cultural și montan, precum și despre implicarea Ministerului Turismului prin aprobarea de proiecte în vederea dezvoltării turismului din județul Vâlcea.

Vă rog, doamnă ministru, să-mi comunicați care sunt acțiunile concrete pe care doriți să le inițiați sau să le întreprindeți în viitorul apropiat pentru a promova turismul vâlcean.

Solicit prezentarea răspunsului în scris și verbal.

Emilian Valentin Frâncu, senator PNL de Vâlcea.

Pot să citesc și a doua întrebare?

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog, domnule senator Frâncu.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc.

A doua întrebare este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul interimar al sănătății.

Obiectul întrebării: Măsuri în vederea sprijinirii sistemului sanitar vâlcean.

Domnule ministru,

Spitalele vâlcene, și în special Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Râmnicu Vâlcea, se confruntă, în prezent, cu probleme majore: plăți restante către furnizorii de bunuri și servicii, lipsa medicamentelor și a materialelor sanitare, imposibilitatea plății drepturilor salariale pentru luna în curs și lunile următoare, precum și lipsa oricăror fonduri pentru modernizarea și finalizarea investițiilor deja începute.

Ministerul Sănătății a efectuat acum două luni un control la două mari spitale din Râmnicu Vâlcea, Spitalul Județean de Urgență și Spitalul de Obstetrică-Ginecologie.

Deși ancheta s-a finalizat de mult, procesul-verbal al controlului nu a ajuns nici până acum la DSP Vâlcea, CAS Vâlcea sau la prefectură.

Mai mult, datele statistice prezentate presei de CAS Vâlcea și Direcția Sanitară Vâlcea nu coincid, existând mari diferențe care demonstrează starea totală de haos instituțional și colapsul sistemului sanitar vâlcean.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați când veți aduce la cunoștință publică rezultatele controlului, ce măsuri ați dispus și ce intenționați să faceți în viitorul apropiat pentru ca sistemul sanitar vâlcean să beneficieze de fondurile necesare bunei desfășurări a activității.

De asemenea, aș dori să știu și de ce există mari diferențe privind datele prezentate de DSP Vâlcea și CAS

Vâlcea în cadrul ședinței colegiului prefectural de la începutul lunii octombrie, venituri proprii, sume alocate diverselor finanțări etc.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Emilian Valentin Frâncu, senator PNL de Vâlcea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc frumos.

 
  Cseke Atilla Zoltán

Domnule senator Emilian Valentin Frâncu, ați consumat tot timpul alocat Grupului parlamentar al PNL.

Dau cuvântul domnului senator Cseke Attila Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul interimar al sănătății, și are ca obiect finanțarea Programului național de tratare a retinopatiei prematurului.

Stimate domnule ministru,

Prematuritatea este o problemă de sănătate publică, în ultima perioadă înregistrându-se o creștere semnificativă a numărului prematurilor, relevată atât statistic, cât și în mod real, din cauza multor factori, astfel încât, în prezent, aproximativ 10% din nașteri constituie nașteri premature.

Din cauza tratamentului cu oxigen în primele zile de viață, prematurii au un risc pentru îmbolnăvirea retinei, oxigenul având un efect toxic asupra celulelor din retină, putând conduce, în cazuri nefericite, chiar la orbirea copilului.

Intervenția unui specialist oftalmolog, care este format în domeniul retinopatiei la prematuri, aparatura adecvată și medicația corespunzătoare pot preveni, în asemenea situații, pierderea vederii copilului.

Programul național de tratare a retinopatiei prematurului permite finanțarea formării de personal specializat, achiziționarea de aparatură medicală și asigurarea medicației specifice.

Prin intermediul acestui program, fiecare secție de nou-născuți ar trebui să aibă acces la un oftalmolog specialist și aparatură adecvată.

Având în vedere că lipsa de finanțare a acestui program crește riscul de orbire a prematurului, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați stadiul finanțării acestui program național.

Cseke Attila Zoltán, senator UDMR, Circumscripția electorală nr. 5 - Bihor, Colegiul electoral nr. 1.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator Cseke.

Ați consumat tot timpul care revine UDMR-ului pentru întrebări.

 
  Gheorghe David

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește doamna senator Lia Olguța Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Radu Berceanu.

Domnule ministru,

Referitor la Programul de ameliorare a solurilor acide prin amendare calcică pentru 2009, pentru județul Timiș s-a stabilit o suprafață de 15.000 de hectare, cu o valoare a studiilor de sol de 38.000 de lei, sumă care nu a mai fost acordată.

În acest context, vă rog să-mi comunicați care este suprafața totală pentru care s-au alocat fonduri, în acest an în România, referitoare la ameliorarea solurilor acide prin amendare calcică.

Solicit răspuns în scris.

Senator PD-L de Timiș, Gheorghe David.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Lia Olguța Vasilescu

O invit la microfon pe doamna senator Lia Vasilescu.

Cu intervenția domnului senator David s-a epuizat timpul alocat Grupului parlamentar al PD-L.

   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

Din afirmațiile dumneavoastră de până acum, reiese că ministerul pe care îl conduceți nu se va implica politic în campania electorală prezidențială, iar structurile de poliție și administrative vor veghea la respectarea legii.

În aceste condiții, vă rog să-mi răspundeți, domnule ministru Blaga, de ce domnul Constantin Nicolescu, șeful Inspectoratului de Poliție Dolj, s-a aflat alături de domnul Radu Berceanu, șeful PD-L Dolj, la o conferință de presă în care acesta vorbea despre demiterea șefilor de deconcentrate din partea PSD și despre organizarea alegerilor, și de ce prefectul de Dolj, Eugen Georgescu, prefect numit de dumneavoastră, nu ia niciun fel de măsuri față de situația fără precedent de a se numi șefii secțiilor de votare la recomandarea primarilor PD-L, iar declarațiile de acceptare ale acestora și dosarele lor se depun direct la sediul PD-L Dolj.

În acest sens, vă recomand să vizionați o casetă înregistrată de jurnaliști și care apare pe site-ul de internet www.cvlpress.ro, secțiunea video.

Acestea nu sunt pentru dumneavoastră suficiente dovezi de fraudare a alegerilor și de încercare de intimidare a adversarilor politici ai PD-L și ai președintelui Traian Băsescu?

Dacă-mi permiteți, aș vrea să citesc și a doua întrebare, adresată prim-ministrului.

Domnule prim-ministru, Având în vedere că, temporar, conduceți Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, dar și în calitate de prim-ministru, vă sesizez situația de la Inspectoratul Școlar Județean Dolj.

Inspectorii de specialitate au fost demiși din funcție de o doamnă care se pretinde noua inspectoare generală, Diana Bușoi, pe un articol de lege cu care nu poate opera decât ministrul educației.

Astfel, pentru eliberarea din funcție sunt enumerate trei articole din Statutul personalului didactic, Legea nr. 128/1997, art. 20 alin. (2), art. 31 și art. 101 alin. (2), care însă nu se referă la inspectorii de specialitate, ci la inspectorii generali și generali adjuncți, ce nu pot fi schimbați decât de ministru.

Deci fie PD-L a numit-o ministru pe domnișoara Diana Bușoi, fie aceasta este paralelă cu legislația învățământului.

De asemenea, vă atenționez că dumneavoastră personal ați încălcat flagrant legea, destituind ilegal inspectorul general școlar și inspectorii generali adjuncți, deoarece aceștia fuseseră numiți prin ordin de ministru "până la organizarea concursului de către minister, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar 2009-2010".

Cum în ordin nu exista precizarea "dacă nu se dispune altfel", echipa de la Inspectoratul Școlar Județean Dolj putea fi schimbată doar cu noua echipă care ar fi câștigat un concurs, concurs pe care nu l-ați organizat, sau după data de 31 august 2010, dată la care se sfârșește anul școlar, atât timp cât legislația în vigoare nu s-a modificat încă.

Vă rog să-mi comunicați în scris cum ați repus în drepturile legitime echipa de la ISJ Dolj, formată din Lelioara Nicola, Nicușor Cotescu și George Bercea, și sancțiunile luate împotriva domnișoarei Diana Bușoi, care nu cunoaște legislația în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Gheorghe David

Am rugămintea să încercăm pe viitor să respectăm regulamentul, să nu mai avem atât în declarațiile politice, cât și în întrebări aceleași teme.

Stimați colegi, s-a încheiat prezentarea întrebărilor.

Vreau să vă informez că, în afara întrebărilor prezentate în plen, au mai depus întrebări în scris: doamna senator Mihaela Popa și domnii senatori Șerban Rădulescu, Gabriel Mutu - Grupul parlamentar al PD-L.

De la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC au depus întrebări în scris domnii senatori Dan Voiculescu și Mihăiță Găină.

De la Grupul parlamentar al PNL și Grupul parlamentar al UDMR nu au existat întrebări depuse în scris.

Vă mulțumesc.

Vă propun să trecem la punctul următor, dedicat interpelărilor.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator David, se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Radu Berceanu, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Domnule ministru, Dat fiind numărul de 1.121.547 de fermieri care au depus cereri în anul 2009, schema unică pe suprafață s-a stabilit la 115,67 euro pe hectar, compusă din 71,12 euro pe hectar, reprezentând plata pe suprafață cu rambursare din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală, respectiv 44,55 euro pe hectar ca plată națională directă complementară pentru cultura înființată, cu susținere financiară din bugetul național și Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală.

Obiectiv stabilit de Guvernul României: acordarea, începând cu 16 octombrie 2009, a unui avans de 70% din valoarea de 71,12 euro pe hectar, respectiv 209,97 lei pe hectar.

Astfel, domnule ministru, vă rog să-mi comunicați dacă a fost semnat contractul cu dezvoltatorul de soft pentru adaptarea tuturor modulelor existente la modificările legislative.

În al doilea rând, dacă au fost emise toate actele normative referitoare la cuantumul plăților directe unice pe suprafață, plăților naționale directe complementare, plăților pentru culturile energetice și plăților separate pentru zahăr, care se acordă în agricultură în sectorul vegetal.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator de Timiș, Gheorghe David.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator Gheorghe David.

 
  Alexandru Cordoș

Îl invit la microfon pe domnul Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Alexandru Cordoș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul interpelării:

Accidentul de muncă de la șantierul Autostrada Transilvania, unde au decedat doi muncitori.

Stimate domnule ministru,

Săptămâna trecută, în mai puțin de 24 de ore, pe șantierul Autostrăzii Transilvania au avut loc nu mai puțin de trei accidente de muncă, soldate cu decesul a doi muncitori, de 44, respectiv 47 de ani.

Al treilea se află în spital cu multiple fracturi, perioada estimată de medici pentru recuperare fiind de aproximativ o lună.

Poliția, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Parchetul, dar și reprezentanți ai proiectului Autostrăzii Transilvania au declarat că anchetează împrejurările producerii celor trei accidente în zona de lucru, la poduri și viaducte.

Departamentul Structuri din cadrul proiectului Autostrada Transilvania a sistat, temporar, activitatea pe șantierul autostrăzii până la finalizarea anchetei în cazul celor două accidente mortale, restul departamentului a continuat lucrul.

Deocamdată niciuna dintre instituțiile implicate în anchetă nu a oferit vreo explicație oficială asupra celor trei incidente.

Cu toate acestea, muncitorii, cu grijă să nu fie auziți de șefi sau de reprezentanții companiei americane, vorbesc de presiuni exercitate asupra angajaților de către firma americană Bechtel, antreprenorul autostrăzii, muncitorii, fie din cadrul proiectului, fie de la firme subcontractate, spun că se lucrează peste program, peste normă, pentru a încheia lucrările pe acest tronson până la 1 decembrie.

Tronsonul Gilău-Câmpia Turzii trebuie finalizat până la ziua națională, pentru ca premierul să poată tăia o panglică.

Fără îndoială că fiecare dintre noi, cu atât mai mult noi, cei de la Cluj, ne dorim să avem cât mai repede cu putință mai mulți kilometri de autostradă, dar nu cu prețul unor vieți omenești, dar se pare că antreprenorul, forțat de Guvern, nu ține cont foarte mult de regulile de protecție a muncii, unul dintre martorii unuia dintre accidente a denunțat graba iresponsabilă cu care sunt obligați muncitorii să lucreze pentru a respecta acest termen, cerându-li-se realizarea unor anumite norme, fără ca măcar să fie plătiți pentru acest lucru.

Același martor spune că lucrează în schimbul de noapte de 8 săptămâni.

Oamenii, care sunt calificați în alte meserii, au fost trimiși să monteze parapeți la viaducte.

Se pare că unul dintre muncitorii care au decedat era sudor de meserie și monta parapeți.

Mai mult, pentru a da o notă de legalitate, după producerea accidentului șefii de pe șantier au obligat toți muncitorii din acel schimb să semneze fișele de protecție a muncii.

De ce doar atunci și de ce atâta grabă?

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. De ce antreprenorul Autostrăzii Transilvania este atât de grăbit de autorități să finalizeze lucrările pe acest tronson, încât nu mai ține cont de normele de protecție a muncii? Dacă este adevărat ce spun muncitorii, iar Guvernul asigură finanțare, de ce nu se mai angajează muncitori?
  2. Ce măsuri veți lua împotriva antreprenorului pentru încălcarea legislației muncii nu doar în ceea ce privește normele de protecție, ci și referitor la angajarea și plata muncitorilor de pe șantierul autostrăzii?
  3. Este Bechtel apărat de cineva încât să-și permită asemenea practici?

Solicit răspuns în scris.

Senator de Cluj, Alexandru Cordoș.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator Cordoș.

 
  Cornel Popa

Îl invit la microfon pe domnul senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Frâncu, tot din partea PNL.

Aveți șase minute amândoi.

Dacă s-ar putea, să vă înscrieți în trei minute fiecare.

Vă rog, domnule senator Popa.

   

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare este adresată șefului Agenției Domeniilor Statului și se referă la un lucru deosebit de grav.

La începutul anului 2009, în urma unei sesizări venite de la cetățenii din comuna Sârbi, Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a demarat o anchetă cu privire la acțiunile de tuberculinare și vaccinare anticărbunoasă la bovine prestate de medicul veterinar doctor Buzle Gavril.

În urma cercetărilor, a reieșit că medicul veterinar a falsificat, în mod fraudulos, tabelele de acțiuni veterinare, trecând în plus numai în satul Bulzu, unul din cele șapte ale comunei, 246 de bovine la acțiunea de tuberculinare și 101 capete de bovine la acțiunea de vaccinare anticărbunoasă.

O să depun interpelarea în scris.

Relatez, în continuare, că mai multe controale au certificat aceste neajunsuri și că la memoriu s-au adăugat 300 de semnături ale cetățenilor din comuna Sârbi, care cereau rezilierea contractului cu medicul veterinar.

Interpelându-l pe Marian Zlotea, președintele ANSVA, dumnealui ne-a comunicat că instituția pe care o conduce dorește schimbarea acestuia, dar medicul veterinar are contract de concesiune cu Agenția Domeniilor Statului, iar fără acordul acesteia nu se poate rezilia contractul.

În acest sens, domnul Zlotea ne-a comunicat că, prin Adresa nr. 8.416 din 28 iulie 2009, a comunicat ADS acordul de reziliere a Contractului de concesiune nr. 1.262 din 1 septembrie 1999.

Am câteva întrebări pe care vreau să le adresez domnului Nicolae Giugea, șeful ADS:

  1. De ce ADS nu a dat curs Adresei ANSVA nr. 8.416 din 28 iulie 2009?
  2. Ce motivație există pentru această întârziere de mai bine de două luni?
  3. Ce măsuri concrete veți lua pentru a remedia această gravă eroare și pentru a da curs dorinței cetățenilor din comuna Sârbi de a nu-l mai avea ca medic veterinar pe doctorul Buzle Gavril.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Am și o interpelare scurtă, adresată domnului primministru Boc.

Obiectul și motivarea interpelării:

Finanțarea lucrărilor la Autostrada Transilvania.

Domnule prim-ministru, Așa cum îi spune și numele, autostrada care va traversa vestul țării vizează lucrări de construcții în întreaga Transilvanie, lucru pe care nu-l demonstrează realitatea din teren.

Am subliniat în nenumărate rânduri că vedem oportună continuarea autostrăzii maghiare și finalizarea până acum a tronsonului de autostradă care traversează județul Bihor, în niciun caz cantonarea echipelor antreprenorilor în zona județului Cluj.

Este evidentă intenția dumneavoastră de a vă atrage un capital important de imagine prin prisma lucrării cu prioritate la secțiunea 2B Câmpia Turzii-Cluj.

Știu deja răspunsul celor de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cum că finanțarea a avut de suferit în acest an sau că s-a întârziat din cauza exproprierilor din zonele traversate de autostradă.

Ca urmare a acestor dovezi clare de rea intenție din partea dumneavoastră și a ministrului transporturilor, vă cer să-mi răspundeți, cu exactitate, la următoarele întrebări:

  1. Ce sume ați alocat în acest an pentru lucrările din tronsoanele 3C Suplacu de Barcău - Borș și 3B Mihăești - Suplacu de Barcău?
  2. Ce fonduri sunt prevăzute pentru terminarea tronsoanelor 3C Suplacu de Barcău - Borș și 3B Mihăești - Suplacu de Barcău?
  3. Ce sume ați prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2010 pentru continuarea lucrărilor la autostradă, defalcat pe tronsoane?
  4. Care este graficul lucrărilor la cele două tronsoane menționate pentru sfârșitul acestui an și pentru anul 2010?

Solicit răspuns în scris și oral la cele două interpelări.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Domnul senator Frâncu, senator în Circumscripția electorală Vâlcea. Vă rog.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul interimar al muncii, familiei și protecției sociale.

Domnule ministru,

Este cunoscut faptul că în comunele necooperativizate cetățenii erau obligați să încheie cu statul contracte de achiziție la prețuri impuse, contribuind și ei la dezvoltarea economică din acea perioadă cu produse animaliere și agroalimentare.

În prezent, există mulți vârstnici de peste 65 de ani, din astfel de localități, care, nebeneficiind de pensie sau ajutor social, au rămas fără venituri minime necesare subzistenței.

Deoarece și acești vârstnici au avut o contribuție reală la dezvoltarea societății, ar trebui să beneficieze, la fel ca și țăranii din comunele cooperativizate, de o indemnizație egală cu pensia minimă socială.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați punctul dumneavoastră de vedere privind această situație și dacă intenționați să inițiați un act normativ reparatoriu.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult.

Cu aceasta am încheiat prezentarea orală a interpelărilor.

Aș vrea să vă informez, stimați colegi, că au mai prezentat interpelări în formă scrisă: din partea Grupului Parlamentar al PD-L - domnul senator Iulian Urban; din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC - senatorii Doina Silistru, Daniel Savu, Mihăiță Găină, Laurențiu Chirvăsuță, Șerban Constantin Valeca și Crăciun Avram.

Am încheiat, cu aceasta, sesiunea noastră de interpelări și trecem la răspunsuri la întrebări și interpelări.

 
Din partea Guvernului au primit răspuns: Emilian Valentin Frâncu - de la Dan Cârlan, secretar de stat în Ministerul Mediului;

Având în vedere prezența domnului senator de Vâlcea Emilian Frâncu, am rugămintea să începem cu răspunsurile la întrebările domnului senator.

Vă rog, cine răspunde?

Hotărâți cine răspunde primul.

Începem cu Ministerul Mediului, domnul secretar de stat Dan Cârlan - microfonul nr. 10 -, pentru că dumneavoastră, domnule Iliescu, sunteți privilegiat, stați tot timpul la microfon aici.

Domnule Cârlan, vă rog.

   

Domnul Dan Cârlan -secretar de stat în Ministerul Mediului:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator Emilian Frâncu,

Societatea SACOMED - SA Horezu, județul Vâlcea, desfășoară în punctul de lucru din comuna Măldărești, sat Ciupa, activitatea de depozitare a deșeurilor nepericuloase, din punct de vedere al protecției mediului aceasta fiind reglementată prin autorizația de gospodărire a apelor nr. 116/2009, emisă de Direcția Apelor Olt - Râmnicu Vâlcea, valabilă până la data de 26 mai 2012, respectiv autorizația de mediu nr. 272/2008, emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea, valabilă până la 17 august 2013.

Autorizația de mediu a fost emisă cu program de conformare ce cuprinde cinci măsuri, cu termene scadente 2009-2013.

Depozitul face parte din categoria depozitelor neconforme clasa B, din zona urbană, cu termen de sistare a depozitării în anul 2017, conform Hotărârii Guvernului nr. 349/2005, anexa nr. 5.

Depozitul este amplasat într-o zonă situată între islazul comunal și pădurea ce aparțin comunei Măldărești, iar distanța până la cea mai apropiată locuință este de peste 500 metri, suprafața totală a depozitului fiind de 30.000 metri pătrați.

Dotările tehnologice ale depozitului constau în: acces controlat pe un drum de pământ balastat, cu o lungime de circa 900 metri, și barieră la intrarea în depozit.

Depozitul este împrejmuit cu stâlpi de lemn și sârmă ghimpată pe trei laturi, iar în partea de răsărit vechiul gard a fost dezafectat și s-au fixat stâlpi din țeavă metalică, urmând a se monta și plasa de sârmă pe aceștia.

În jurul depozitului sunt săpate șanțuri de colectare a apelor pluviale.

Pentru levigat, este săpat șanț colector și bazin colector nebetonat.

Pentru monitorizarea pânzei freatice, sunt săpate trei foraje de observație la 12 metri adâncime, amplasate astfel: două în partea de nord și unul în partea de sud a depozitului.

În jurul perimetral al depozitului au fost plantați puieți de salcâm, salcie și brad, puieți ce au fost plantați, ca urmare a măsurii din programul de conformare, în toamna anului 2008 și primăvara anului 2009, parte din aceștia fiind uscați.

Pentru împrăștierea și compactarea deșeurilor, societatea dispune de un buldozer.

În cursul lunii septembrie, laboratorul Direcției Apelor Olt - Râmnicu Vâlcea a efectuat o analiză privind calitatea apelor pârâului Valea Gorunețului, pârâu ce trece în imediata vecinătate a depozitului, și s-a emis buletinul de analiză nr. 232/11 septembrie 2009, din care reiese că cei șase indicatori analizați se încadrează în limitele admise.

Societatea a fost verificată în data de 17 septembrie 2009

de către reprezentanți ai Comisariatului general și ai Comisariatului Județean Vâlcea din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, nefiind aplicate sancțiuni contravenționale.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Frâncu, vreți să mulțumiți pentru răspunsul exhaustiv, nu?

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Da, răspunsul este exhaustiv, dar nu răspunde cerințelor locuitorilor din zonă.

Domnule secretar de stat,

Dacă ați fi avut, să zicem așa, curiozitatea să întrebați măcar primăria din comuna respectivă, printr-o adresă, ați fi văzut că acolo este o stare explozivă.

Dacă v-ați deplasa pe drumul Horezu - Târgu Jiu, ați vedea că pe porțiunea aceea de vreo zece kilometri este un miros pestilențial.

Am fost personal să văd, pentru că erau repetate solicitările de a ajunge acolo.

Cetățenii nu pot să trăiască.

Repet, este o stare insuportabilă.

Este o deponie de gunoi deschisă, respectiva firmă SACOMED nu s-a conformat absolut deloc cerințelor programelor impuse, iar acele autorizații probabil că au fost date, știți dumneavoastră cum, pe ochi frumoși.

Dacă cineva își poate permite să dea o autorizație de mediu pe un teren nesupravegheat, neînconjurat măcar, pentru că dumneavoastră singur ați spus că, pe o latură, accesul animalelor este fără niciun fel de restricție, iar pârâul trece prin acea zonă, vă dați seama, unde sunt tone întregi de deșeuri de tot felul, există un pericol real.

Deci, dacă dumneavoastră vreți să înțelegeți suferința locuitorilor de acolo, dispuneți, vă rog frumos, o anchetă neutră de la minister și o să găsiți, într-adevăr, surprize foarte, foarte neplăcute.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule Dan Cârlan, dacă vreți să comentați, vă rog, microfonul 10.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am reținut observația cu privire la emiterea autorizației de mediu "pe ochi frumoși", precum și solicitarea de a deschide o anchetă.

Vă asigur că, în afara verificării la care a procedat Garda Națională de Mediu, o să dispunem Corpului de control al Ministerului Mediului să facă o verificare cu privire la aspectele semnalate, să vedem ai cui ochi frumoși au fost, în august 2008, cei care au emis autorizația de mediu pentru acest obiectiv.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat... (Microfonul nu este deschis.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Frâncu, dați-mi voie întâi să vă întreb dacă doriți să comentați, după aceea să vă invit la cuvânt.

Domnul senator Frâncu. Microfonul 2.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule secretar de stat, știți foarte bine că rar sunt, să zicem, într-o poziție de a fi nemulțumit de răspunsurile dumneavoastră, care totdeauna au fost complete și mulțumitoare.

De data aceasta, este o rugăminte, faceți ceva pentru ca acolo situația să se îndrepte.

E mai puțin important că se vor da niște amenzi, poate, simbolice.

Important este ca, cu adevărat, ori să se interzică depozitarea unor tone de deșeuri acolo, dacă se vede că mediul este foarte grav afectat, sau să se găsească niște soluții, pentru că asta e important, situația cetățenilor din zona comunei Măldărești.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu.

Sunt convins că domnul secretar de stat Cârlan a recepționat apelul dumneavoastră.

 
  Emilian Valentin Frâncu - Valentin Adrian Iliescu, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul.

Îl invit acum la microfon pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu să vă răspundă la o întrebare pe care ați adresat-o Ministerului Finanțelor Publice.

Domnule secretar de stat, microfonul nr. 8, vă rog.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Întrebarea formulată de domnul senator Emilian Frâncu se referă la insuficiența fondurilor alocate pentru echilibrarea bugetelor locale în anul 2009 pentru Primăria Comunei Alunu, județul Vâlcea.

Îi răspund domnului senator.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2009 nr. 18/2009, pentru județul Vâlcea s-au aprobat 1.999,7 milioane lei, sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, fiind repartizate pe județe pe baza criteriilor prevăzute de art. 33 alin. (2) din Legea privind finanțele publice locale nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, respectiv, pentru a explica domnului senator:

  1. capacitatea financiară, determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în proporție de 70%;
  2. suprafața județului, în proporție de 30%.

De asemenea, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor pentru județul Vâlcea, alocate potrivit anexei nr. 5 din aceeași lege, sunt de 241 milioane lei, în creștere cu 21% față de programul anului 2008 și cu 14,7% mai mult față de realizările din 31 decembrie 2008.

Din analiza numărului de posturi ocupate în aparatul propriu al unităților administrativ-teritoriale din cadrul județului Vâlcea la data de 31 mai 2009, s-au constatat o serie de discrepanțe în ceea ce privește numărul de posturi ocupate în aparatul propriu al unor unități administrativ-teritoriale cu același număr de locuitori.

Astfel, la un număr de locuitori cuprins între 4.000 și 4.500 de persoane, numărul de angajați în aparatul propriu variază de la 14 la 34 de persoane, iar comuna Alunu, la un număr de 4.514 locuitori, are 34 de posturi ocupate în cadrul primăriei.

În acest context, pentru păstrarea echilibrelor bugetare și menținerea stabilității economice, precum și pentru realizarea țintei de deficit al bugetului general consolidat, stabilit prin angajamentul Guvernului cu Fondul Monetar Internațional, este imperios necesar ca și autoritățile locale să procedeze la analize detaliate, în special ale cheltuielilor de personal și ale celor cu bunuri și servicii, în vederea reducerii acestora la un minim necesar.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului secretar de stat.

Domnul senator Frâncu, microfonul nr. 2, vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Domnule ministru,

În principiu, sursele de finanțare le știam, le-ați prezentat foarte corect.

Am o observație.

Din păcate, eu cred că acolo s-a procedat greșit la repartizarea sumelor pe care dumneavoastră le-ați enumerat global, pe județul Vâlcea.

De la consiliul județean comuna a primit doar 18.000 de lei, o sumă infimă, pe tot anul, ca să-și echilibreze bugetul.

Acolo este o zonă minieră, monoindustrială.

Închizându-se multe mine, oamenii de acolo sunt disperați, și atunci rugămintea mea este dacă va putea Guvernul - când am redactat întrebarea, eu mă gândeam la o rectificare bugetară - să prindă în soluția propusă la rectificare și comuna Alunu.

Acum e clar că această soluție, probabil, nu poate să fie luată în calcul, însă dacă această comună va fi prinsă cumva într-o formă de finanțare, m-aș bucura foarte mult.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul secretar de stat Iliescu. Microfonul 8.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Observația domnului senator este foarte corectă.

Există această posibilitate ca, de la nivel de județ, să se fi alocat acestei comune o sumă foarte mică.

Pe de altă parte, trebuie să vă spun că, în prezent, de la bugetul de stat nu există posibilitatea alocării unor sume nerepartizate care să poată fi alocate pentru destinațiile solicitate.

Pentru asigurarea finanțării unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar, potrivit art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, s-ar putea aloca, dacă ar exista la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, unor ordonatori principali de credite pe baza unor hotărâri de guvern.

Din păcate, din cauza crizei economice și financiare, aceste sume la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, la această oră, nu există.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Stimați colegi, Încheiem aici sesiunea de răspunsuri la interpelări.

Vreau să mulțumesc reprezentanților Guvernului care au venit la această ședință și să vă informez că, în scris, reprezentanții Guvernului au mai transmis răspunsuri pentru interpelările și întrebările domnilor senatori:

Petru Bașa, Grupul parlamentar al PD-L, Gabriel Mutu, Grupul parlamentar al PD-L, Gavril Mîrza, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, Cseke Attila Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR, Valer Marian, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, Petru Bașa, Grupul parlamentar al PD-L, Traian Constantin Igaș, Grupul parlamentar al PD-L, Valer Marian, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, Vasile Cosmin Nicula, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și Sorin Serioja Chivu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc, de asemenea, numeroșilor senatori care au fost alături, împreună cu noi și împreună cu domnul senator Frâncu până la această oră târzie din seară.

Mulțumesc staffului, de asemenea.

Lucrările ședinței se încheie aici.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18.50.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 18 septembrie 2021, 17:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro