Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 4 noiembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.149/13-11-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 04-11-2009 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 4 noiembrie 2009

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 10,46.

Lucrările au fost conduse de domnul Mircea-Dan Geoană, președintele Senatului, asistat de domnii Orest Onofrei, secretar al Senatului, și Valeriu Ștefan Zgonea, secretar al Camerei Deputaților.

Din prezidiu au făcut parte doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, și domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

*

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Stimați colegi,

Vă rog să ne pregătim pentru începerea ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului.

Domnule candidat, desemnat pentru funcția de prim-ministru,

Domnilor candidați pentru funcția de ministru,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Stimați invitați,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților și să vă anunț că, din totalul de 470 de deputați și senatori, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 391 de parlamentari, 79 fiind absenți.

Cvorumul legal pentru desfășurarea lucrărilor noastre este îndeplinit.

Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința comună de astăzi, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, v-au fost distribuite.

În proiectul ordinii de zi avem prezentarea Programului și a Listei Guvernului de către domnul Lucian Croitoru, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, urmate de dezbateri asupra Programului și Listei Guvernului, și, în final, bineînțeles, votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra Programului și a întregii Liste a guvernului propus.

Întreb dacă sunt obiecții cu privire la proiectul ordinii de zi.

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi pentru ședința comună de astăzi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, ordinea de zi a fost aprobată.

Dacă în legătură cu programul de lucru sunt obiecții? Nu sunt.

Vă supun votului programul de lucru de astăzi.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, programul de lucru a fost aprobat.

 
Prezentarea Programului de guvernare și a Listei Guvernului de către domnul Lucian Croitoru, candidat desemnat pentru funcția de prim-ministru.

Vă rog să-mi permiteți să vă reamintesc faptul că, potrivit art.103 alin.(3) din Constituția României, programul și lista Guvernului se dezbat în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului României.

Parlamentul acordă Guvernului încrederea cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Vreau să vă informez că au fost respectate toate prevederile constituționale și regulamentare cu privire la procedurile prealabile dezbaterii și cererii de acordare a încrederii Guvernului propus.

Vă reamintesc faptul că, vineri, 23 octombrie, a fost primită scrisoarea domnului Lucian Croitoru, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, însoțită de Programul și Lista Guvernului, în vederea dezbaterii și votului de astăzi.

În temeiul și cu respectarea prevederilor art.72 din Regulamentul ședințelor comune, au fost stabilite de către Birourile permanente programul de audiere, precum și data ședinței comune a celor două Camere.

Avizele comisiilor parlamentare referitoare la audierea candidaților de miniștri - 2 favorabile și 12 nefavorabile - au fost distribuite tuturor deputaților și senatorilor.

Înainte de a începe dezbaterea noastră, vă prezint propunerea Birourilor permanente privind timpul maxim afectat pentru prezentarea programului și a listei Guvernului și pentru participarea și dezbaterea, din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri.

Conform deciziei Biroului permanent reunit, și conform cutumei Parlamentului României, candidatului desemnat, pentru funcția de prim-ministru i se rezervă 60 de minute, pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor; grupurilor parlamentare din Cameră și Senat li se alocă timpul corespunzător numărului inițial al membrilor lor, luând în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar, rezultând un timp cumulat: Grupul parlamentar al PD-L - 55 minute; Alianța politică PSD+ PC - 54 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 31 de minute; Grupul parlamentar al UDMR - 10 minute, Grupului parlamentar al minorităților naționale - 6 minute; deputați și senatori fără apartenență la grupuri parlamentare - 6 minute.

Dacă sunt obiecții cu privire la alocarea timpilor pentru dezbaterea de astăzi? Nu constat astfel de obiecțiuni.

Cine este pentru alocarea acestor timpi pentru dezbatere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, această alocare a momentelor dezbaterii de astăzi a fost aprobată.

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință lista cu numele deputaților și senatorilor înscriși la cuvânt pentru dezbateri.

Cu aceste formalități prealabile îndeplinite, vă rog să-mi permiteți, stimate colege și stimați colegi, să-l invit la tribuna Parlamentului României pe domnul Lucian Croitoru, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, pentru a prezenta Programul și lista Guvernului.

Domnule Croitoru, aveți cuvântul. (Aplauze.)

 

Domnul Lucian Croitoru:

Domnule președinte al Senatului,

Doamna președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am venit la cea mai înaltă tribună a democrației să solicit votul de încredere pentru mine, pentru echipa ministerială pe care am ales-o, vă asigur, cu foarte mare grijă, și pentru Programul de guvernare pe care vi-l supunem judecății și aprobării.

Sunt convins că, în aceste clipe, către Parlamentului României sunt îndreptate privirile și interesul întregii noastre societăți, inclusiv a celor care, prin votul lor, v-a oferit calitatea pe care o aveți.

Nimănui nu-i este indiferent dacă astăzi, și nu luna viitoare, ori peste câteva luni, România va avea un guvern cu prerogative depline, care să-și asume răspunderea soluționării rapide a problemelor complexe cu care țara noastră se confruntă în acest sfârșit de an.

Contextul în care fac acest demers este definit de două aspecte esențiale: primul, este acela că România, confruntată cu criza financiară mondială, și-a asigurat o parte importantă a finanțării, încheind acorduri internaționale cu Uniunea Europeană, cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alte instituții financiare.

Cel de-al doilea aspect, este legat de faptul că aceste acorduri sunt grav puse în pericol de evoluțiile în planul politic din România.

Mă voi referi pe rând la fiecare dintre cele două aspecte.

Criza economică nu a ocolit economia României. Efectele crizei economice s-au accentuat în țara noastră, în partea a doua a anului 2008, care a fost un an electoral. Această coincidență a fost mai degrabă nefericită și a condus, într-o perioadă scurtă, la deteriorarea finanțelor publice, astfel a slăbit capacitatea de acțiune a oricărui guvern rezultat în urma alegerilor din noiembrie 2008.

Anticipând efectele crizei asupra României, țara noastră a solicitat sprijin de la Uniunea Europeană. În acest sens, guvernul susținut de Partidul Democrat Liberal și de Partidul Social Democrat a acționat, după opinia mea, eficient, la scurtă vreme după instalarea guvernului, înainte ca efectele crizei mondiale să lovească din plin economia noastră, cu efecte greu de gestionat, iată, acordurile cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alte instituții financiare.

Vă pot spune că, în condițiile crizei mondiale curente, multe țări au înlocuit lipsa capitalurilor private cu bani publici. Nu în puține cazuri, aceștia au venit de la instituții financiare internaționale, inclusiv de la Fondul Monetar Internațional, ale căror fonduri au fost majorate în acest scop.

Vă amintiți, desigur, că au existat dezbateri aprinse cu privire la necesitatea acordurilor. Vă pot spune, în cunoștință de cauză, că aceasta a fost o decizie responsabilă. Responsabilitatea apare, în primul rând, în lumina faptului că obiectivul fundamental al autorităților este convergența reală a nivelului de trai al românilor cu cel din Uniunea Europeană. Criza economică a întrerupt procesul de convergență, în mod brutal, și a pus în evidență mai multe probleme privind eficiența unor instituții publice.

Încheierea la timp a acordurilor menționate a atenuat recesiunea și a scurtat perioada pentru care procesul de convergență a fost întrerupt. Este cert faptul că, în condițiile unui volum ridicat al datoriei externe private, scadente pe termen scurt, și al crizei de lichidități de pe piețele externe, programul economic al Guvernului PD-L-PSD+PC, sprijinit de acordurile menționate, a limitat impactul crizei internaționale asupra României. A făcut acest lucru prin asigurarea unei finanțări relativ ieftine și prin importul de credibilitate, dat de crearea unui cadru coerent pentru politicile publice.

Subsecvent, prima de risc percepută de investitorii străini pentru România a fost redusă, fluctuațiile leului și-au diminuat amplitudinea, cursul de schimb leu-euro stabilizându-se. Treptat, datoria externă pe termen scurt s-a redus. În același timp, rezerva valutară a crescut, în condițiile în care o parte importantă a rezervelor minime obligatorii a fost eliberată pentru a asigura lichiditate piețelor.

După o ușoară creștere determinată de deprecierea corectivă a leului, inflația s-a înscris pe un trend descendent. Totuși, deși a fost mult atenuată, recesiunea severă din anul 2009 nu a putut fi evitată.

În esență, aceste acorduri au fost cea mai importantă măsură anticriză a autorităților, deși mulți par să o ignore și nu menționează atunci când inventariază eforturile anticriză. Sumele primite au ajutat atât gospodăriile, cât și firmele. Finanțarea externă obținută a fost relativ ieftină. Stabilizarea cursului de schimb a însemnat protejarea economiilor în lei ale populației și ale resurselor financiare ale firmelor.

Mă voi referi, acum, la celălalt aspect, și anume la pericolul ca aceste acorduri să fie întrerupte. Criza guvernamentală declanșată acum aproape o lună s-a transformat într-o criză politică al cărui rezultat riscă să fie neîndeplinirea angajamentelor asumate în acordurile menționate. Această stare este similară cu aceea a unui bolnav care decide, de unul singur, să întrerupă un tratament care îl ajută.

Consider că situația actuală este chiar mai complicată decât cea existentă atunci când Guvernul, susținut de PD-L și PSD, a acționat pentru a încheia la timp acordurile cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alte instituții financiare.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

România se confruntă în acest sfârșit de an cu probleme excepționale, iar soluționarea lor necesită măsuri excepționale. Guvernul pe care vi-l propun și Programul de guvernare pe care vi-l supun astăzi aprobării constituie soluția adecvată pentru a depăși dificultățile și a relua creșterea economică. Situația excepțională constă, întâi și întâi, în faptul că șansele tratării corecte și la timp a profundei crize economice în care se află țara, sunt semnificativ reduse de criza politică.

În plus, vă semnalez că există o asimetrie periculoasă între evoluțiile economice și întârzierea aplicării măsurilor structurale prevăzute în acordurile României cu Uniunea Europeană, cu Fondul Monetar Internațional și cu Banca Mondială și alte instituții financiare.

Asimetria constă în faptul că, în timp ce criza financiară a determinat sectorul privat să facă ajustări necesare foarte severe, unele reforme structurale, menite să ducă la restructurarea și eficientizarea cheltuielilor publice, sunt amânate. Este datoria sectorului public să elimine urgent această asimetrie.

Depășind cu mult anticipațiile cele mai pesimiste, economia a intrat adânc în recesiune. Populația și firmele se confruntă, în continuare, cu dificultăți financiare mari; estimările curente arată că produsul intern brut ar putea scădea anul acesta cu 8 procente, o scădere semnificativ mai mare decât se estimează, de exemplu, pentru Cehia sau Ungaria. Deși este încă mai mică decât în multe țări din regiune, rata șomajului a atins 6,9 procente, numărul de șomeri ridicându-se deja la 602.000 persoane, cei mai mulți provenind din sectorul privat.

Criza a afectat profund, de asemenea, și sectorul public. Recesiunea a atras scăderea veniturilor bugetare, dar datorită rigidităților din legislație, cheltuielile bugetare curente nu au fost reduse în mod corespunzător. Mai mult, astăzi există pericolul să tăiem din nou cheltuielile pentru investiții pentru a menține deficitul în limitele programate.

O dificultate în plus vine de la faptul că, în timp ce criza cere măsuri de austeritate, pe care sectorul privat le-a luat deja, mișcările sociale amplificate și de atmosfera electorală, sunt orientate spre a impune relaxări suplimentare în aria bugetară. Aceste relaxări ar conduce la o depășire a deficitului programat, de 7,3 procente din p.i.b., periclitând stabilitatea macroeconomică.

Relaxările suplimentare nu sunt justificate, din moment ce condițiile inițiale avute în vedere la stabilirea acestei ținte nu s-au deteriorat, iar o serie de reforme au fost blocate.

O soluție la problema bugetară a venit de la Fondul Monetar Internațional. Criza economică este atât de profundă pe plan mondial și în România, încât a determinat Fondul Monetar Internațional să se abată de la o practică pe care nu a încălcat-o timp de 50 de ani.

Fondul Monetar Internațional a acceptat ca jumătate din valoarea tranșelor eliberate să fie trimise direct la Ministerul Finanțelor Publice. Este încurajator să vezi că Fondul Monetar Internațional, care este adeseori criticat pentru severitatea sa, a înțeles gravitatea situației.

În aceste condiții, ar fi în interesul României ca autoritățile să acționeze în aceeași direcție, adoptând la timp măsurile de politică economică agreate cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alte instituții financiare. Dar, se pare, că aceasta este astăzi problema: să decidem dacă suntem în stare să luăm acești bani sau nu.

Datele privind volumul comenzilor noi din industria prelucrătoare, precum și indicatorii similari pentru alte sectoare, ne arată că economia și-ar putea reveni curând. Pentru ca aceasta să se întâmple, este necesar să menținem stabilitatea economiei, iar această stabilitate depinde acum de continuarea reformelor în sectorul public, reforme care condiționează accesarea banilor.

Mă întreb: Oare suntem pe deplin conștienți de consecințele amânării reformelor ?

Dacă reformele cheltuielilor publice s-ar derula la timp, conform programului fiscal pe anul 2009, statul român ar avea nevoie de aproximativ 3,5 miliarde de euro până la sfârșitul acestui an, adică pentru mai puțin de două luni.

Amânarea reformelor face ca nevoile de finanțare ale statului român să crească către 5 miliarde de euro, pentru aceeași perioadă, în condițiile în care nici Uniunea Europeană și nici Fondul Monetar Internațional nu vor mai acorda tranșele.

Iată cum, în estimarea noastră, instabilitatea politică determină creșterea costului statului român cu aproape 1,5 miliarde de euro. Această situație forțează Guvernul României, oricare ar fi el, să găsească aproape 5 miliarde de euro în mai puțin de două luni.

Poate cineva să creadă că asigurarea acestei finanțări este o sarcină ușoară?

Am trei argumente care subliniază clar că, dimpotrivă, este o sarcină dificilă, a cărei nerealizare ar avea consecințe în lanț.

În primul rând, suma este mare și nu ar putea fi obținută decât la costuri foarte ridicate.

În al doilea rând, chiar dacă ar dori să acorde bani cu împrumut, unele bănci au atins limitele sumelor pe care au voie să le împrumute statului român.

În al treilea rând, obținerea unui împrumut de pe piața internațională, în actualele condiții, ar putea dura mai mult de două luni.

Cu astfel de nevoie de finanțare ale Guvernului, satisfăcute preponderent de la băncile din România, șansele ca economia să repornească mai devreme se amână și ele. Băncile vor prefera întotdeauna un client sigur, cum este Guvernul. În aceste condiții, băncile vor fi reticente să împrumute sectorul privat, adâncind asimetria la care m-am referit.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Criza politică actuală întârzie în mod major cuplarea economiei românești la trendul de revenire a creșterii economiei mondiale.

În ultimul timp, au început să se vadă semne ale ieșirii din criză în SUA, China, unele țări cu economii mari din Europa. Creșterea și comerțul global tind să-și revină, piețele de capitaluri și-au reluat creșterea relativ rapidă, iar prețurile caselor, în Statele Unite ale Americii, se stabilizează. Mai mult, prețul petrolului revine la niveluri mai înalte, indicând deja creșterea cererii și a anticipațiilor că această tendință va continua.

Factorii care au dus la apariția semnelor pozitive au fost, mai întâi, stimulii fiscali și monetari. Acum, ei sunt înlocuiți de refacerea încrederii. În aceste țări, actorii economici încep să îndrăznească să aibă din nou încredere, iar încrederea are șanse să se refacă înainte de epuizarea stimulilor fiscali.

Odată refăcută încrederea, tot mai mulți agenți economici vor decide creșterea consumului și a investițiilor. Injecțiile monetare făcute anterior de băncile centrale se vor transforma în credit acordat sectorului privat, ceea ce va susține creșterea globală. Mai devreme sau mai târziu aceste tendințe se vor reflecta pozitiv și asupra altor economii, inclusiv asupra economiei României. Dar nu ne este indiferent dacă vom resimți semnele pozitive, printre primii sau printre ultimii. Am vrea să vedem cât mai curând că aceste forțe acționează și în România.

Permiteți-mi să amintesc că, în principal, au existat patru canale, prin care criza internațională a afectat România: comerțul, finanțarea externă, încrederea și cursul de schimb. Simetric, ar fi de dorit ca economia mondială să influențeze economia României, pe aceleași canale, grăbind reluarea creșterii economice. Din nefericire, criza politică împiedică acest lucru, în primul rând, în ceea ce privește refacerea încrederii și, implicit, în ceea ce privește finanțarea externă. Iar de refacerea încrederii depind mai multe lucruri, inclusiv reluarea creditării sectorului privat, care este un factor important pentru ieșirea din recesiune.

Astăzi, în condițiile în care economia mondială ar putea să-și revine curând, și, odată cu ea, și cea românească, respectarea condițiilor acordurilor cu instituțiile menționate reprezintă un obiectiv critic pentru România. Este critic, pentru că de respectarea angajamentelor depinde reinstituirea încrederii.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Acordurile cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alte instituții financiare au fost încheiate și, ulterior, aprobate de autorități, pentru a susține Programul de guvernare construit de alianța dintre Partidul Democrat Liberal și Partidul Social Democrat.

Am auzit unele critici, potrivit cărora Programul de guvernare pe care-l propun este similar celui anterior. Vreau să fiu foarte explicit în această privință. Programul de guvernare, pe care îl prezint, reflectă, în partea dedicată economiei, măsurile-cheie prevăzute de acordurile menționate. Acest program nu poate fi modificat, în liniile lui de forță, fără a afecta baza acordurilor. Motivațiile care au stat la baza încheierii acordurilor rămân la fel de actuale atât astăzi, cât și în viitorul apropiat.

Programul de guvernare lansat în decembrie 2008, a necesitat rectificări pentru a reflecta noi măsuri de politică economică, pe care autoritățile trebuie să le implementeze, având în vedere criza economică și dezechilibrele existente. În partea referitoare la alte domenii, cum ar fi cultura, protecția consumatorului etc., obiectivele și politicile prevăzute sunt cele corecte și trebuie păstrate și îndeplinite.

În ceea ce privește economia, obiectivele pe care ni le asumăm sunt acelea de a stopa declinul economic și de a asigura condițiile pentru reluarea creșterii economice sustenabile. Dați-mi voie să detaliez: stoparea declinului economic depinde de continuitatea finanțării de la Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alte instituții financiare internaționale, iar aceasta din urmă depinde, la rândul ei, de o serie de reforme.

Reformele vizează eliminarea barierelor care împiedică astăzi creșterea eficienței cheltuielilor publice și reorientarea lor într-o măsură mai mare spre investiții. În mod concret, este vorba despre reformarea sistemului de salarizare din sectorul public și restructurarea agențiilor, reforma sistemului de pensii și crearea unui sistem care să asigure responsabilitatea fiscală.

Toate aceste reforme trebuie să se regăsească în bugetul pe anul 2010. Au mai rămas aproape 2 luni până la sfârșitul anului, un interval scurt, dar totuși suficient pentru a parcurge etapele necesare aprobării acestor reforme. Pentru aceasta, trebuie ca autoritățile să ia, în următoarele săptămâni ale acestui an, și nu mai târziu, o serie de decizii, care necesită o voință politică puternică. Este nevoie, în primul rând, de voință politică pentru menținerea țintei de deficit bugetar, pentru 2009, la 7,3 procente din p.i.b., așa cum este agreat cu instituțiile menționate.

Este nevoie de voință politică, pe care vă invit să o manifestați, începând chiar de astăzi, pentru instalarea unui guvern pe deplin funcțional, un guvern care să supună aprobării Parlamentului proiectul de buget pentru anul 2010, având ca parametru de bază respectarea unui deficit bugetar consolidat de 5,9% din p.i.b., conform angajamentelor.

Noul guvern va trebui să înainteze Parlamentului, spre aprobare, până la sfârșitul lunii noiembrie 2009, un proiect al Legii responsabilității fiscale, care să impună ordonatorilor de credite bugetare multianuală și încadrarea în prevederile bugetare aprobate. Aceasta va împiedica continuarea practicii păguboase a rectificărilor bugetare, de cele mai multe ori motivată pur politic.

Din același motiv, Legea salarizării unitare a personalului bugetar și cea a restructurării agențiilor guvernamentale trebuie adoptate fără întârziere. Mai mult, România are nevoie de noua Lege a pensiilor, care să elimine privilegiile nemeritate. Dacă rațiunile morale nu sunt de ajuns pentru elimina astfel de privilegii, atunci trebuie să spun că, în forma actuală, legislația în domeniu nu asigură sustenabilitatea bugetului de pensii.

Cu alte cuvinte, la un moment dat, nu vor mai fi bani pentru pensii, privilegiate sau nu. Nu ne permitem să ajungem acolo. Trebuie să ținem seama de evoluțiile demografice, dacă dorim ca generațiile viitoare să beneficieze de drepturi de pensii, așa cum beneficiază generația actuală.

Respectarea condițiilor acordului de finanțare nu reprezintă, însă, singurul obiectiv pe care guvernarea trebuie să-l urmărească în mod prioritar în perioada următoare. La fel de importante sunt măsurile care, așa cum am menționat, vizează relansarea economică. În general, aceste măsuri sunt cele care stimulează investițiile și cresc eficiența acestora. În mod particular, în sectorul public din România este nevoie să crească atât volumul investițiilor, cât și eficiența cheltuielilor publice. Reforma sectorului public și eficientizarea acestuia sunt importante pentru că, în ultimă instanță, contribuie la îmbunătățirea standardului de viață al cetățeanului.

Reformele pe care le-am menționat mai sus, trebuie adoptate anul acesta, dar o serie de alte măsuri trebuie adoptate în anii următori, pentru a asigura atingerea următoarelor obiective: continuarea protejării acelor categorii de populație afectată grav de criza economică; creșterea volumului de investiții publice, efectiv realizate, cu efecte pozitive asupra creșterii numărului de locuri de muncă; aplicarea de măsuri temporare, de sprijinire a sectorului real al economiei, în linie cu regulile Comisiei Europene și în limitele constrângerilor bugetare; creșterea semnificativă a gradului de absorbție a fondurilor de la Uniunea Europeană și a eficienței utilizării acesteia; reducerea fraudei fiscale și a arieratelor din economie; controlul eficient al cheltuielilor curente de administrare, pentru a nu periclita îndeplinirea obiectivelor fiscale în 2010 și a nu conduce la reduceri substanțiale și nedorite ale cheltuielilor de investiții, cu efecte negative asupra redresării economiei; continuarea procesului de consolidare fiscală și a agendei de reforme structurale, începând cu anul 2010, pentru a nu deteriora perspectivele de adoptare de facto a monedei euro la 1 ianuarie 2015; adoptarea Legii responsabilității fiscale până în martie 2010, care să instituie un cadru de proiectare și implementare a planurilor fiscale multianuale; eliminarea cheltuielilor în exces la nivelul întreprinderilor de stat; continuarea reformării și simplificării sistemului de salarizare în sectorul public; adoptarea de măsuri pentru eficientizarea comportamentului autorităților publice locale, astfel încât să fie minimizate riscurile de natură fiscală provenind din activitatea acestora; accelerarea procesului de descentralizare a administrației publice.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Starea financiară a țării este în acest moment sub control, dar trebuie să fim conștienți și de ce se întâmplă dacă, de exemplu, bugetul pe 2010 nu este aprobat rapid în parametrii agreați.

Neaprobarea bugetului echivalează cu pierderea credibilității, dar exact credibilitatea a fost un considerent major pentru care au fost încheiate aceste acorduri.

Astăzi suntem din nou într-o situație dificilă. Starea financiară a țării este afectată considerabil de criza politică. Consecințele neîndeplinirii angajamentelor din acorduri pot fi similare sau mai grave decât cele care ar fi apărut dacă acordurile nu ar fi fost perfectate.

De aceea, în ceea ce privește finanțarea deficitului bugetar în lunile următoare, nu avem timp nici pentru amânări, nici pentru ezitări, nici pentru erori. Acestea ar avea consecințe serioase și în lanț pentru populație și pentru companii.

Neadoptarea măsurilor menționate sau adoptarea lor cu întârziere ar pune din nou presiuni pe leu. Deprecierea leului, din această cauză, ar echivala cu pierderea de importante resurse financiare în multe sectoare, inclusiv în sectorul gospodăriilor. Deja leul este sub presiune. Acest lucru s-a văzut în scăderea valorii leului, de la aproximativ 4,2 lei pentru un euro la sfârșitul lunii septembrie la 4,3 lei pentru un euro la sfârșitul lunii octombrie.

Mai mult, economiile în valută ale populației au crescut în detrimentul economiilor în lei. Aceste tendințe arată scăderea încrederii populației în perspectivele implementării reformelor necesare.

Am spus încă de la început că o eventuală amânare sau pierdere a finanțărilor de la instituțiile financiare ar fi greu de compensat cu împrumuturi private externe în volumul necesar și la costuri acceptabile. Dar, este la fel de dificil de obținut un împrumut pe piața internă.

Așa cum am arătat, pentru această piață, echivalentul a aproape 5 miliarde de euro este o sumă mare. O astfel de cerere va determina schimbări în comportamentul potențialilor finanțatori. Ei ar putea exploata situația dificilă a bugetului public. Costul finanțărilor ar putea crește rapid, chiar fără ca sumele oferite să fie la nivelul dorit de Guvern.

Mai mult, perioadele pentru care împrumuturile ar fi acordate ar scădea drastic. Curba randamentelor s-ar putea inversa, ceea ce s-ar traduce în creșterea datoriilor pe termen scurt. Cu greu ar putea fi oprită spirala ratelor dobânzii, care se va reflecta în creșterea cheltuielilor bugetare.

Creșterea ratelor dobânzii acum, în perioada crizei, ar afecta, de asemenea, și procesul de creditare a sectorului privat, care s-a reluat recent foarte timid. Aceasta ar amâna în mod semnificativ procesul de reluare a creșterii economice.

Mai rău, ratele relativ mari ale dobânzii ar coexista cu presiuni de depreciere a monedei naționale, ceea ce ar putea afecta negativ inflația. Această evoluție nu ar întârzia să afecteze și situația sectorului financiar, având în vedere ponderea ridicată a creditelor în valută, în totalul creditelor acordate sectorului privat.

Mulți ar putea spune că această viziune este prea pesimistă și că Banca Națională a României ar putea acționa astfel încât unele dintre consecințele menționate aici de mine să fie contracarate.

Este adevărat că de multe ori Banca Națională a României a fost nevoită să repare derapajele altor politici. Toate aceste reparații au avut însă costuri mari, dar cred că astăzi nu ne mai permitem aceste costuri, fără a periclita obiectivul adoptării monedei euro în 2015.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În programul de guvernare propus se arată clar că Guvernul dorește să mențină cotele de impozitare a venitului și profitului, precum și a taxei pe valoarea adăugată la valorile existente, 16 procente și respectiv 19 procente, pe parcursul perioadei de guvernare.

Totodată, Guvernul va promova o politică fiscală transparentă și predictibilă, având ca scop final îmbunătățirea mediului de afaceri.

Există și opinia că soluția la ieșirea din criză o constituie reducerea impozitelor, dar se știe că viitorul creșterii economice depinde de menținerea stabilității macroeconomice. Din această perspectivă, o reducere a impozitelor în această perioadă ar fi în contradicție cu scopul menținerii stabilității.

Pe de altă parte, mulți analiști și politicieni vorbesc despre creșterea impozitelor ca soluție la problemele financiare cu care se confruntă sectorul bugetar. Nu împărtășesc această viziune. Dimpotrivă, cred că date fiind condițiile concrete, este o soluție greșită, nu doar pentru că suntem în recesiune și creșterea impozitelor ar reduce și mai mult puterea de cumpărare a populației sau puterea de a investi a firmelor, dar mai ales pentru că problemele sectorului public sunt în aria cheltuielilor.

În domeniul finanțelor publice provocările sunt enorme. Politica fiscală prociclică a stimulat comportamente iraționale. În ultimii ani cheltuielile bugetare au atins niveluri nesustenabile. Cel mai mare deficit bugetar s-a atins în 2008, în timp ce sectorul privat își restrângea deficitul extern.

Aceste comportamente s-au reflectat în creșterea în ritmuri iresponsabile a salariilor și în scăderea eficienței cheltuirii banului public. Cheltuielile publice cu salariile s-au dublat în trei ani, dar mărimea și calitatea infrastructurilor și serviciilor au rămas mult în urmă.

Cu aceste tendințe bugetul public ar fi avut probleme, chiar dacă expansiunea economiei ar fi continuat. Criza nu a făcut decât să scoată în evidență ineficiența sistemului finanțelor publice și să arate brutal necesitatea imperioasă a ajustărilor.

Faptul că există dificultăți în finanțarea cheltuielilor bugetare nu este un rezultat exclusiv al crizei. Dificultățile sunt cauzate mai degrabă de modelul nesustenabil al cheltuielilor.

Criza nu a făcut decât să pună în lumină acest caracter. Știu că pare cinic, dar criza economică oferă, în același timp, o șansă pentru restructurarea cheltuielilor.

O creștere a impozitelor ar fi ineficientă dacă nu ar fi precedată de restructurarea sectorului privat, din care să rezulte scăderea cheltuielilor bugetare. Altminteri, veniturile mai mari din rate de impozitare crescute ar servi la conservarea unui model nesustenabil al cheltuielilor bugetare.

Iată motivul principal pentru care în programul de guvernare am vorbit despre menținerea cotei unice la 16% și a t.v.a.-ului la 19%.

Vă mărturisesc, doamnelor și domnilor parlamentari, că solicitând votul dumneavoastră de încredere, nu ignor nimic din tot ce s-a întâmplat în timpul de când am acceptat mandatul încredințat de președintele României.

Am analizat în profunzime, cu maximă atenție și cu deplină răspundere toate mesajele pe care mi le-ați trimis. Sunt multe și exprimate într-o diversitate de forme, culminând cu faptul că în cursul audierilor din comisiile de specialitate, dintre cei 14 membri ai cabinetului propus, numai doi au primit aviz favorabil. Eu însumi, în tot acest timp, am primit îndemnuri directe sau indirecte să renunț la mandat sau avertismente că nu îmi veți da votul. Respect toate aceste puncte de vedere potrivnice și le sunt recunoscător tuturor celor care și-au exprimat deschis atât opiniile, cât și deciziile.

Vă rog, totuși, să-mi îngăduiți să constat că am avut parte de o serie întreagă de antepronunțări, de un verdict dat înainte de a-mi fi fost ascultate în plenul Parlamentului argumentele cu care îmi susțin solicitarea de a primi votul dumneavoastră de încredere.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am lucrat la Fondul Monetar Internațional patru ani. În această perioadă am văzut multe situații de criză în alte țări. Unele dintre acestea s-au desfășurat extrem de rapid. Această experiență m-a învățat, însă, să identific priorități și mai ales să găsesc soluții. Pentru România este nevoie de soluții pentru două probleme care, așa cum am arătat, nu suportă niciun fel de amânare. Le repet: asigurarea finanțării cheltuielilor statului din acest sfârșit de an, fără nicio depășire a deficitului bugetar de 7,3% din produsul intern brut și pregătirea economiei românești în vederea reluării creșterii cât mai curând. Nici prima, nici a doua problemă nu au cum să fie soluționate fără a asigura de urgență adoptarea de către un Guvern cu depline puteri a proiectului bugetului pe 2010, pentru a putea fi trimis Parlamentului spre dezbatere și aprobare și fără a garanta, tot în regim de urgență, baza financiară a acoperirii deficitului bugetar și a relansării creșterii economice.

Soluționarea grabnică a acestor probleme a fost luată în calcul atunci când am alcătuit echipa ministerială. Un Guvern cu oameni noi la ministerele cheie, la finanțe și la alte departamente de care depind în mod fundamental execuția bugetară la sfârșitul anului și alcătuirea fără întârziere a proiectului de buget pentru 2010 ar fi fost un eșec garantat.

Nu a mai rămas deloc timp pentru acomodări. Țara are nevoie de stabilitate și de un Guvern învestit de Parlament care să apese de îndată pe accelerator și să demareze cu viteză.

Iată, onorat corp legiuitor, argumentele care mă îndreptățesc să solicit astăzi un vot de încredere.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

 
Exprimarea punctelor de vedere de către grupurile parlamentare cu privire la Programul de guvernare și Lista Guvernului.

Începem dezbaterile, stimați colegi și stimate colege.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, dau cuvântul domnului senator Radu F. Alexandru.

 

Domnul Radu-Alexandru Feldman:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru desemnat,

Distinși membri ai echipei guvernamentale,

Stimați colegi,

Două sunt rațiunile pentru care vin astăzi în fața dumneavoastră, în pofida refuzului permanent al parlamentarilor PSD, PNL, UDMR, de a angaja un dialog cu domnul Lucian Croitoru, prim-ministru desemnat.

Prima rațiune ține de convingerea Partidului Democrat Liberal că, în situația de criză economică gravă cu care ne confruntăm, trebuie făcute în continuare toate eforturile pentru a ieși cât mai repede dintr-o criză politică ce întreține și sporește costurile crizei economice.

Demiterea Guvernului Boc, inatacabilă din punct de vedere al legalității, ar fi putut fi un obstacol lesne de depășit, dacă PSD, PNL, UDMR ar fi fost dispuse să respecte Constituția și să recunoască dreptul președintelui țării de a desemna prim-ministrul.

Ați obstrucționat din prima clipă procedurile declanșate, ați refuzat orice dialog cu prim-ministrul desemnat, ați transformat audierea membrilor Cabinetului Croitoru într-o parodie, declarând cu cinism greu de egalat că nu vă interesează competența, câtă vreme este vorba de un vot prin excelență politic.

În virtutea acestui raționament, ați picat oameni de un bilanț profesional demn de toată admirația și astăzi, acum, din nou, ați declarat că ați venit la această ședință comună a Parlamentului României cu o singură variantă în minte: să vă opuneți prin votul dumneavoastră formării unui nou Guvern de care România are atâta nevoie.

Și, mai departe, ce se va întâmpla cu această țară mâine și poimâine și în zilele care urmează? Ce se va întâmpla cu cetățenii României de grija cărora vă declarați atât de preocupați și pe care îi abandonați în momente de grea cumpănă?

Așa cum bine știți, delegația Fondului Monetar Internațional condiționează eliberarea celei de-a treia tranșe de adoptarea a trei legi obligatorii: bugetul, responsabilitatea fiscală, pensiile publice.

Cine va fi interlocutorul Fondului Monetar Internațional care se va angaja în numele României, dacă în continuare țara nu este guvernată de o echipă a cărei legitimitate a fost confirmată de Parlament?

Stimați colegi,

Suntem într-un moment în care nu ne mai putem ascunde în spatele cuvintelor și în care deciziile politice pe care le luăm vorbesc în modul cel mai clar despre responsabilitatea și despre cinstea fiecăruia dintre noi.

"Țărișoară" și "frați români" sunt trompetele de bâlci pe care le-ați preluat din recuzita inegalabilului Caragiale și cu care acum încercați să prostiți lumea. În fapt, nu urmăriți decât un singur lucru: evacuarea lui Traian Băsescu din Palatul Cotroceni! (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.) Și orbiți de ură și de furie ajungeți să comiteți acte de o gravitate cu totul ieșită din comun.

Cea mai odioasă probă ne-a oferit-o recent conducerea BNS, Blocul Național Sindical, care în discuțiile cu delegația Fondului Monetar Internațional a cerut să nu acorde României cea de-a treia tranșă, pentru că Guvernul nu și-ar fi respectat angajamentele asumate și pentru a da o lecție clasei politice.

Cine sunt conștiințele sindicale care au cerut sancțiunile acestea împotriva României? Deputatul PSD de Constanța și vicepreședinte al Blocului, Matei Brătianu și președintele BNS Dumitru Costin, administratorul trustului Realitatea-Cațavencu, proprietar Sorin Ovidiu Vântu.

Care pot fi consecințele economice ale unor asemenea demersuri, până și un elev de liceu și le imaginează.

Perspectiva care dă, însă, măsura exactă a abjecției comise este, de fapt, folosirea oricăror mijloace pentru sporirea tensiunilor sociale.

Nimic nu este prea mult, nici un sacrificiu nu este prea mare, chiar și suferința lesne previzibilă a electoratului, doar, doar să scăpăm de Băsescu. Clamați la infinit majoritatea parlamentară de 65%!

Care este programul vostru comun, stimați colegi? Care este viziunea, care sunt soluțiile pe care le avansați?

Nu există decât un singur liant care vă ține legați zi și noapte și liantul acesta se numește, repet, ura. Ura împotriva lui Traian Băsescu. Dar pe ură și din ură nu s-a născut niciodată ceva care să dureze. Nu am veleități de profet, dar sunt sigur că în ziua în care Traian Băsescu va fi reales președintele României, dumneavoastră, majoritatea, 65% veți pupa Piața Independenței cu aceeași rapiditate și cu aceeași dăruire cu care v-ați grupat astăzi și vă veți exprima disponibilitatea de a sluji România (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.) la guvernare, cu un prim-ministru PD-L.

Stimați colegi,

Cea de-a doua rațiune pentru care Partidul Democrat Liberal a considerat necesar să venim astăzi în fața dumneavoastră ține de apelul pe care-l facem oamenilor onești și într-adevăr responsabili din rândurile parlamentarilor PSD, PNL, UDMR.

Ați fost constrânși până la umilință să votați în comisiile permanente împotriva celor care, pe parcursul audierilor, și-au probat cu brio capacitățile profesionale.

Ați fost constrânși și v-ați supus, dar aceasta nu v-a împiedicat să strângeți mâna și să-i felicitați, mai mult sau mai puțin la vedere, pe oamenii în fruntea cărora domnul Croitoru se angajează să gestioneze interesele României, într-o perioadă atât de grea.

Astăzi aveți posibilitatea să faceți un gest cu adevărat demn de un om politic, în sensul cel mai nobil al cuvântului, să dați ascultare conștiințelor dumneavoastră.

George Duhamel, unul dintre marii scriitori ai Franței moderne nota undeva: "Specia umană fiind, de regulă, incorigibilă, marile spirite se recunosc prin capacitatea de a-și îndrepta greșelile".

Stimați colegi,

Onorați-vă libertatea și dați votul vostru Guvernului Croitoru. Este un gest cu care sunteți datori României.

Dumnezeu să vă dea gândul cel bun!

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L).

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator Radu F. Alexandru.

Din partea Grupurilor Alianței PSD+PC vă rog să-mi permiteți să adresez mesajul nostru de la pupitrul Parlamentului. (Coboară la tribună).

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor miniștri desemnați,

Stimate colege și stimați colegi,

Trăim astăzi o scenă de teatru absurd.

Probabil că nu vrem să ne dezicem de moștenirea unui Urmuz sau Eugen Ionescu.

Nu există precedent în istoria parlamentarismului democrațiilor consolidate, ca un grup minoritar să propună cu obstinație unei majorități parlamentare o soluție care nu este nici oportună și care în primul rând nu este nici măcar democratică.

există undeva, în vreun Parlament din Europa sau din alte țări cu democrații avansate, o situație mai absurdă decât cea în care o majoritate constituită, masivă, de 65%, cu o propunere de candidat de prim-ministru în persoana domnului Klaus Iohannis, care a fost bine primit și de opinia publică și bine receptat în străinătate.

Teatrul absurd nu își mai are locul în România! Și într-un fel vreau să spun că regret. În afara acelor miniștri de profesie de la PD-L care au pielea mai tăbăcită și mai groasă, că așa este viața, dar, într-un fel, un număr de oameni, care sunt, în felul lor, buni profesioniști, au fost obligați, ademeniți sau în mod cert împinși să intre într-un joc în care vor ieși și cu reputația șifonată, vor ieși până la urmă după o efemeră perioadă de glorie în fața mass-mediei înapoi în instituțiile de unde au provenit.

La ceea ce asistăm astăzi în Parlament, la ceea ce asistăm de câteva bune săptămâni de când Guvernul Boc a rămas singur la guvernare, atmosfera de frică, tensiune, de intimidare și șantaj pe care regimul Băsescu - Boc le impun României este atmosferă de agonie, de regim de sfârșit de domnie.

Și este și o veste bună: mai sunt patru săptămâni, patru zile și nouă ore până pe 6 decembrie, când românii își vor putea alege un nou președinte și să avem un guvern cu o majoritate solidă care să reclădească încrederea în România și să redea românilor speranța că putem să depășim această criză. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD+PC.)

Continuă în aceste zile și am auzit și din vocea respectatului nostru coleg senator jocul de-a cine este vinovat pentru criza politică, episodul III.

Credeți că mai putem să ascundem faptul că această criză politică provocată în mod premeditat și cinic de către actualul președinte nu reprezintă cel mai grav atentat la stabilitatea economică și socială a României? Crede cineva că un personaj politic care și-a făcut din participarea la fiecare guvernare, de la guvernarea CDR la guvernarea Alianței DA și la guvernarea PD/L-PSD o profesie în a dărâma guverne, îi crede cineva pe domnul Băsescu și domnul Boc că, de fapt, în spatele acțiunii de eliminare a PSD de la guvernare nu s-a ascuns un calcul de a avea accesul la butoane, la resurse pentru alegerile prezidențiale?

Da! Vorbeați de cinste și de onoare, domnule senator Radu F. Alexandru. Cinste și onoare înseamnă emisar în timp de noapte, mergând la parlamentarii altor partide, cu promisiuni de corupere, de șantaj și intimidare?

Cinste și onoare e să umblați în miez de noapte și să încercați să deturnați voința suverană și democratică a unei majorități de 65%?

Rușine să vă fie! Asta nu e democrație și masca a căzut de pe fața PD-L! Poate că este și un lucru bun, poate că este și un lucru bun! Este prima oară când guvernați singuri.

Întrebați oamenii de afaceri din teritoriu. Întrebați cum dați banii pe care statul îi datorează firmelor românești pe criterii politice. Întrebați cum încercați să intimidați și să dați t.v.a.-ul înapoi, exclusiv pe criteriul contribuției la campania prezidențială a lui Băsescu.

În acest moment v-ați discreditat iremediabil și adevărata față a regimului Băsescu - Boc - Udrea se arată în aceste săptămâni și românii știu și români vor vota în consecință.

Rușine! Acest tip de atitudine nu este demn de un partid democratic european. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD+PC.)

În câteva săptămâni, de când ați rămas singuri la guvernare, ați reușit "performanța" să amânați subvențiile pentru agricultură, ați reușit să amânați decizia de cumpărare, pe baza hotărârii de Guvern din septembrie de vaccin antiviral de care România are nevoie, ați reușit doar în câteva săptămâni de guvernare să dirijați de o manieră cinică, în plină iarnă, resurse de miliarde de lei către primăriile dumneavoastră, lăsând Timișoara, Iașiul, Piteștiul, Buzăul sau Oradea fără sprijin de încălzire în plină iarnă.

În câteva săptămâni v-ați dat arama pe față și într-un fel lumea va putea să vadă cine sunt cei care încearcă să mai ceară încă cinci ani de mandat.

Și, da, ați enunțat prin vocile cele mai autorizate care este adevăratul dumneavoastră plan economic după alegerile prezidențiale. Președintele Băsescu a vorbit de 20% dintre bugetari trimiși în șomaj. A vorbit de 22% t.v.a. la anul. Domnul Stolojan a vorbit de întreruperea plății pensiilor și salariilor.

Acest Guvern, acest regim nu merită să mai conducă România și reprezintă un risc politic, social și economic și de reputație internațională a României. Și despre aceasta este vorba astăzi în Parlament și în următoarele săptămâni.

În același timp, vreau să fac un apel către toate partidele parlamentare. Avem, într-adevăr - și domnul Croitoru a subliniat cu justețe acest subiect - o obligație de a asigura condițiile minime necesare pentru a continua finanțarea internațională a României.

Toți cei care suntem aici, în sală, am fost o perioadă mai lungă sau mai scurtă în guvernarea României.

Avem obligația ca, într-o formulă politică și juridică potrivită, să dăm țării un buget pentru a permite eliberarea tranșei a doua. Fac un apel la coerență și maturitate din partea majorității de 65% și fac un apel la coerență și maturitate din partea minorității care susține Guvernul Boc, pentru a putea să găsim formula ca, până la început de decembrie, să avem un proiect de buget.

Este important și vreau să vă asigur că ceea ce am comunicat și mi-a fost comunicat din partea partenerilor internaționali ai României este că viitorului Guvern, pe care-l vom instala până de Crăciun, îi va rămâne întreaga libertate ca în interiorul deficitului de 5,9% să-și rearanjeze prioritățile în funcție de Programul de guvernare pe care viitorul Guvern, cu o majoritate solidă, și viitorul Președinte le vor arăta românilor.

Dați țării un buget, chiar dacă este o situație excepțională trebuie să avem maturitate, și scoateți acest subiect din partea de campanie electorală prezidențială.

România are nevoie de acest sprijin internațional și este un gest de prietenie și de încredere în România faptul că misiunea Fondului Monetar a venit la București.

Vreau să fac un apel dintre cele mai serioase, de a nu periclita situația deja dificilă a României. Fac un apel la maturitate și înțelepciune. Întreg Parlamentul României are această obligație.

Grupul parlamentar al PSD+PC va susține acest demers, fără ezitare. Vom avea un buget în timp util, pentru a putea să dăm țării finanțarea de care avem nevoie cu toții. Indiferent cine va guverna, avem nevoie de acest sprijin. (Aplauze.)

Vreau, de asemenea, să explic ceea ce vom face imediat după votul din Parlament. Îi vom solicita actualului Președinte, după demonstrația evidentă a lipsei de susținere pentru candidații propuși de PD-L și de domnul Băsescu, reintrarea în logica democratică normală. Vom reveni cu propunerea domnului Iohannis ca prim-ministru. Și vreau să văd ce argument ar mai putea invoca actualul Președinte și cei de la PD-L, în a refuza după votul din Parlament, de astăzi, recunoașterea elementarului joc democratic, că o majoritate are tot dreptul să propună Guvernul pe care-l dorește.

În acest moment, responsabilitatea atârnă decisiv pe umerii actualului Președinte.

Dacă dorește să aibă Guvernul Boc în continuare, să-l aibă, dar s-o spună. Din punctul nostru de vedere, gestul de azi din Parlament va reconfirma existența acestei majorități și vom apela, în mod public, în plan intern și internațional pentru restaurarea unei minime decențe democratice în România.

Poate că astăzi, fiind ziua actualului Președinte, să-i facem două cadouri. În primul rând, să-l lăsăm pe domnul Boc, pe doamna Udrea, pe domnul Berceanu și domnul Videanu să fie la guvernare, pentru că aceasta este de fapt "pohta ce-a pohtit" domnul Băsescu. Și, peste 4 săptămâni, 4 zile și 9 ore să-i facem un alt cadou: un concediu binemeritat, de reculegere, de îndreptare și să folosească carnetul de navigator pe care și l-a reînnoit în această vară, probabil cu un sentiment de premoniție pentru ceea ce se va întâmpla după 6 decembrie.

Fără ezitare, Grupul parlamentar al PSD+PC votează împotriva acestei imposturi democratice, fără ezitare susținem primarul Klaus Iohannis, fără ezitare vom merge să eliberăm România pe 6 decembrie, de acest regim care seamănă prea mult cu regimul Ceaușescu de acum 20 de ani.

Dumnezeu să ne dea înțelepciune și să depășim acest moment greu pentru România!

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze).

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană: (Domnul senator Mircea-Dan Geoană, președintele Senatului, își reia locul în prezidiu.)

În continuare, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, îl invit pe domnul senator Crin Antonescu să se adreseze plenului Parlamentului României. (Aplauze.)

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte al Camerei Deputaților,

Partidul Național Liberal, parlamentarii Partidului Național Liberal votează, categoric, împotriva acestui Guvern și se pronunță categoric împotriva acestei farse cu care suntem încă o dată confruntați.

Nici nu ar trebui să ne aflăm aici discutând aceste probleme. Pentru că în orice țară civilizată, un premier desemnat, care constată că nu are sprijinul unei majorități parlamentare, își depune mandatul și lasă locul altcuiva.

Din păcate, se pare că noi suntem pe cale să ne îndepărtăm din ce în ce mai mult de statutul de țară normală și civilizată, pe ultimii metri ai regimului Băsescu, și iată că de două săptămâni reprezentanții Partidului Democrat apar la televizor, zâmbesc enigmatic și spun că nimic nu e sigur, că poate Guvernul Croitoru trece, nu se știe cum, poate prin magie, poate prin șantaj, poate prin corupție și cumpărare, pur și simplu.

O Românie adevărată, o Românie normală ar trebui să se întrebe cum ne așezăm mai decis și mai trainic unul lângă altul, ca să ne rezolvăm cu adevărat problemele.

România de azi e silită să se întrebe dacă Traian Băsescu și ai lui au reușit să mai cumpere niște paramentari, ca să facă guverne cum vor, cu oamenii pe care-i vor, în ciuda votului pe care ceilalți oameni din țara asta l-au dat.

Nu mai am nimic de spus față de Guvernul propus de domnul Croitoru. De ce-i e frică nu va scăpa, dar, din păcate, asta nu ne rezolvă problemele reale, problemele autentice, problemele dificile ale României. Rezolvă doar această farsă inutilă și, într-o anumită măsură, vulgară.

Ani mulți de acum înainte, România va trebui să aibă guverne de coaliție. Toate coalițiile pe care le-am avut până azi au eșuat, din păcate.

Situația de azi, chiar ea, este efectul ultimului, celui mai recent eșec al unei coaliții, al celei mai mari coaliții politice și parlamentare și de guvernare din 1990 până azi - Coaliția din 2009, PSD-PD-L.

Toate aceste eșecuri au însemnat ani de stagnare, generații irosite și mulți, foarte mulți bani pierduți. Toate aceste eșecuri s-au datorat faptului că mulți dintre cei care au decis la un moment dat să guverneze împreună au avut, de fapt, altceva de gând. Au vrut doar să-i distrugă pe parteneri. Se știau incompetenți, erau siguri de un dezastru, dar voiau, mai mult decât orice, să arate că ceilalți sunt de vină. Orice, în afară de o guvernare bună, în cooperare, care le-ar fi adus inclusiv profitul politic.

Dacă vom continua așa, nu vom ajunge nicăieri. Ni se sugerează de ani de zile că soluția la aceste coaliții care nu merg ar fi un mare partid prezidențial, în așa fel încât un singur om să controleze tot, să nu mai avem scandal, și scandalul să fie înlocuit de incompetența pe tăcute, de hoția pe întuneric.

Singurul lucru bun, stimați colegi, al sistemului politic românesc este faptul că suntem mai mulți, că suntem mai multe partide, că avem, totuși, un Parlament, că suntem diferiți și ne putem controla unii pe alții. (Aplauze.)

Dacă vom fi toți în slujba unui singur om, aceluiași om, nimeni nu va mai fi în slujba țării acesteia.

A venit vremea ca noi, partidele și politicienii, să învățăm și să vrem să nu fim doar adversari, să nu fim doar partide nervoase ale unui sistem care se rupe în bucăți.

Dacă vrem cu adevărat să evităm momente penibile, asemeni celui de azi, trebuie să învățăm să cooperăm, trebuie să învățăm să facem cu adevărat guvernări de coaliție care să aibă rezultate, care să profite tuturor partidelor care le compun și să profite mai ales țării în care trăim și vom trăi și după ce nu mai guvernăm.

România are nevoie, din partea noastră, a tuturor, nu doar din partea noului Președinte, de o viziune nouă, care să adune, și nu să împrăștie.

Știu foarte bine și am văzut și azi deja, că în zilele următoare toți purtătorii de cuvânt ai lui Traian Băsescu vor spune peste tot că respingerea așa-zisului Guvern Croitoru aruncă țara în mizerie, că pensiile și salariile sunt în primejdie și probabil chiar că gripa circulă mai repede din cauza asta.

Deși țara are o majoritate și, dacă am proceda cum se procedează în toată Europa, în Anglia, în Germania, în Cehia, în Franța, unde vreți, oriunde în Europa, am fi avut un guvern stabil de mai bine de o lună. Dar noi nu procedăm ca în Europa, noi trebuie să procedăm ca în țara lui Băsescu și așteptăm ca 30% din Parlament să numească Guvernul, ne mirăm ca asta nu se întâmplă și dăm vina tocmai pe cei care vor proceduri și reguli normale.

Câtă vreme vom mai accepta, dragi colegi parlamentari și stimați compatrioți, ca un singur om să încerce să ia ostatice salariile și pensiile noastre? Să ia ostatică sănătatea noastră? Să ia ostatice și sărbătorile de iarnă și să ni le dea înapoi numai dacă acceptăm voința sa abuzivă, anormalitatea și ilegalitatea?

Astăzi, într-o țară normală, ar fi trebuit să spunem "La mulți ani!" și să ne gândim la ziua Președintelui. Dar realitatea ne impune să ne gândim nu la ziua Președintelui, ci la noaptea României, pe care o trăim cu toții.

Avem nevoie de o altă politică, una capabilă să asigure guverne întregi, și nu miniștri cu jumătate de normă.

Votul de azi - respingerea unei malformații politice fără precedent și fără corespondent în Europa - este un moment de normalitate într-un ocean politic de aberații.

Este rolul nostru ca în lunile următoare să extindem normalitatea la scara întregii țări.

Sincer, vă spun încă o dată că nu înțeleg, dincolo de orice joc politic, dincolo de orice context electoral, nu înțeleg, domnule Croitoru, și nu înțeleg, domnilor care-l însoțiți pe domnul Croitoru, ce căutați azi aici? Aici este Parlamentul României! (Aplauze.)

Parlamentul României s-a pronunțat clar, la consultările cu Președintele României, la discuțiile cu dumneavoastră, domnule Croitoru, printr-o hotărâre votată în Parlament de o majoritate absolută, s-a pronunțat limpede - acordă încredere altcuiva, și dumneavoastră v-a solicitat să depuneți mandatul. Pentru că nu puteți deveni prim-ministru al României fără învestirea de către Parlament.

Faptul că dumneavoastră sunteți prezent azi aici, în ciuda tuturor acestor lucruri, îmi arată că dumneavoastră și - mai periculos! - oamenii politici care vă însoțesc, în frunte cu un om politic pentru care eu am păstrat mereu considerație, și anume domnul Vasile Blaga, ne spun din două una: fie că în România nu mai contează Parlamentul și noi suntem de decor aduși aici, fie că dumneavoastră mizați pe șantajarea sau coruperea unor parlamentari.

Asumați-vă explicit acest lucru și spuneți: stimați parlamentari, sau domnilor, sau cum doriți, pe mine m-a trimis Traian Băsescu în misiune și eu de asta sunt aici; nu mă interesează ce votați voi! (Aplauze.)

A fost un domn pe aici - domnul Radu F. Alexandru, că poate are vreo replică -, un domn care nu mă mai deranjază de mult, dar care a vorbit azi încă o dată, cu gura plină, la figurat, despre onoare și libertate.

Domnule Radu F. Alexandru, domnule senator, faceți-vă datoria! Faceți-vă numărul! Din asta trăiți! Politicește. Lăudați-l pe domnul Băsescu, pe doamna Udrea, pe domnul Croitoru, pe cine mai trimite! Dar nu mai îndrăzniți să mai deschideți gura din condiția unui slujitor al unei persoane abuzive și de membru al unui partid care încercați să impuneți o dictatură, încă o dată vă spun, vulgară în România și în Parlament, să vorbiți despre onoare și libertate. (Aplauze.)

Am petrecut ani buni, în prima parte a anilor '90, luptând, ca parlamentar, împreună cu atâția alți colegi, pentru apărarea, instituirea și apărarea drepturilor minorității: minorităților etnice, minorităților politice. S-au impus greu în România. N-am crezut să ajung în 2009 să lupt pentru drepturile majorității. (Aplauze.) N-am crezut să ajungem în 2009 să pledăm pentru ideea că o majoritate are, în cadre constituționale și în cadre parlamentare, dreptul de decizie, chiar dacă nu e acceptată, aprobată sau plăcută de stăpânul dumneavoastră - Traian Băsescu.

Este cel mai rușinos moment pe care l-am trăit în aproape 17 ani în Parlamentul României și îmi pare rău că unul dintre partidele care nu se numește bolșevic, care nu se numește partidul lui Băsescu, ci se numește Partidul Democrat și face parte dintr-o familie politică europeană respectabilă - Partidul Popular European - se pretează la o asemenea atitudine, la un asemenea comportament și la un asemenea discurs.

În fine, important este, în acest moment, nu doar să răspundem cum se cuvine unor asemenea tentative și unor asemenea farse de prost-gust, pentru că e, politicește, de prost-gust, domnule Croitoru și domnule Blaga.

E nevoie să găsim soluții. Noi, cei din Partidul Național Liberal, am căutat soluții, am găsit soluții, am găsit o persoană, Klaus Iohannis, gata să-și asume misiunea de a alcătui un guvern acum, pentru a rezolva toate problemele pe care dumneavoastră - și nu noi, liberalii - le-ați generat în anul 2009 în România. Am construit o majoritate și suntem gata să operăm această soluție.

Îi spun pur și simplu "La mulți ani!", pentru că este ziua domniei sale, Președintelui Traian Băsescu, și-i cer, încă o dată, în al doisprezecelea ceas, să-și facă datoria de Președinte. Datoria sa de Președinte nu este de a face ce vrem noi - și nu i-am cerut niciodată asta -, ci este de a face ceea ce e rațional și necesar pentru România.

Noi, liberalii, deși nu am negociat noi Acordul cu Fondul Monetar Internațional, deși nu am fost parte a Guvernului și a coaliției majoritate PD-L-PSD, atunci când acest acord s-a încheiat, deși nu am fost parte și nu am fost niciodată ascultați atunci când Guvernul acela și coaliția aceea au guvernat în așa fel încât au pus, practic, sub semnul întrebării acest acord cu Fondul, venirea acestei tranșe, deși nu am făcut toate aceste lucruri, suntem gata să facem ce putem noi, și anume, să asumăm, în mod public, că vom susține în Parlament un buget care se va construi pornind de la ținta de deficit și de la celelalte constrângeri sau indici macro-economici conveniți cu Fondul Monetar Internațional.

Ce putem face mai mult decât atât, pentru ca în România, cei care plătesc ambițiile lui Băsescu, campania lui Băsescu, ambițiile noastre politice, dacă vreți, să nu mai sufere de pe urma acestor lucruri? Spuneți-ne! și vom face. Un singur lucru, însă, domnule Președinte Băsescu și domnilor cântăreți la curtea Președintelui nu vom face niciodată, pentru că atunci nu mai are rost să facem ceva, nu vom aboli democrația în România, de dragul ambițiilor nebunești ale unei persoane!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Îi mulțumesc domnului senator.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Kelemen Hunor.

 
 

Domnul Kelemen Hunor:

Stimată doamnă președinte,

Stimate domnule președinte,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi parlamentari,

Suntem reuniți astăzi, pentru a decide asupra cererii de învestire a unui nou Guvern, Guvern alcătuit de domnul Lucian Croitoru, persoana desemnată ca premier de Președintele în exercițiu al României.

Această propunere de Guvern este rezultatul unei crize politice. La rândul ei, criza a apărut ca urmare a neînțelegerilor profunde dintre centrele de decizie ale celor două partide aflate la guvernare - PD-L-PSD.

Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: criza nu este de acum, nu este nici de la moțiunea de cenzură; nu este nici de la demiterea domnului Nica, nu e nici din septembrie 2009. Această criză politică mocnește în România de la sfârșitul anului trecut, când s-a format o majoritate uriașă, cu promisiunea că țara va fi scoasă din criză și de aceea e nevoie de un Guvern cu o largă susținere.

România nu numai că nu a fost scoasă din criza financiară și economică, dar această criză a fost agravată de circul politic permanent din interiorul coaliției.

Am citit atent Programul de guvernare și oferta echipei Croitoru. Așteptam măsuri concrete și imediate, prin care efectele crizei financiare și economice puteau fi atenuate. Așteptam măsuri de reducere a impozitelor și taxelor, pentru că era necesar, este necesar să luăm povara de pe cetățean. Așteptam un program de guvernare prin care Executivul se angajază să facă reforme structurale fără de care România nu va fi un stat competitiv și eficient, ci va rămâne la periferia Uniunii Europene.

Așteptam măsuri concrete în sistemul sanitar, unde riscul de a bloca tot sistemul din cauza plăților neefectuate este iminent. Guvernul a fost surprins de gripa porcină, ca și de prima zăpadă. Nu avem nici la această oră vaccinul pregătit, sistemul nu este pregătit să ofere protecție cetățeanului, dar e pregătit să ceară mai mulți bani, din ce în ce mai mulți bani.

Așteptam de la acest Guvern și un gest mărunt, o deschidere către minoritățile naționale - niciun capitol, doar o propoziție foarte scurtă; nicio ofertă la problemele specifice ale celor 19 minorități naționale; tăcere totală, tăcere care, de fapt, ascunde un mesaj puternic.

Acum câteva zile, șeful statului vorbea de minoritățile etnice, comparându-le cu o perlă superbă la gâtul unei femei frumoase. Metaforă aparent măgulitoare, dar care în realitate ascunde o gândire profundă, prin care minoritățile naționale sunt degradate la nivelul unui obiect de decor care poate să ofere plăcere estetică, dar care poate fi, la fel de bine, ținut în vitrină sau în sertar.

Deci, acest Guvern este același Guvern care a fost demis în urma moțiunii de cenzură și cu același program. Acest Guvern dorește să meargă mai departe, cu aceeași lipsă de viziune cu care a guvernat un an de zile. Acest Guvern este un Guvern politic, cu o mască transparentă de tehnocrați, fără majoritate, fără autoritate politică și, până la urmă, fără răspundere politică.

Se vorbește de o criză politică, care putea fi rezolvată demult. Nu trebuia altceva decât respectarea principiului majorității; un principiu consacrat în democrațiile occidentale. Dacă acest principiu ar fi fost respectat, Klaus Iohannis și echipa lui ar fi primit demult votul de învestitură. Și încă nu e târziu. După votul de azi, Președintele în exercițiu mai are șansa să pună capăt acestei crize politice, desemnându-l pe Klaus Iohannis în funcția de premier. (Aplauze.)

În 2005, principiul majorității era bun. Era bun pentru Președinte. Și, acum, vedem că nu mai e bun acest principiu.

Dacă Președintele ar fi aplicat soluția înaintată - clară, transparentă, onestă - de majoritatea de 65% din Parlament, criza politică ar fi fost de mult rezolvată și depășită.

Și partea cea mai supărătoare este faptul că Președintele dă vina pe Parlament și pe parlamentari pentru această criză.

Practic, de aproape o lună, parlamentarii sunt amenințați, mai voalat sau mai direct, cu dizolvarea Parlamentului. Oare cum se cheamă un regim politic în care Executivul bate cu pumnul în masă, în fața Legislativului?

În 2009, nu Parlamentul a guvernat. Din păcate, nici Guvernul Boc nu a guvernat; mai mult a legiferat, a schimbat rolurile.

Doamnelor și domnilor,

Cu alte cuvinte, folosind criza economică pe post de sperietoare, se forțează învestirea unui Guvern despre care nu știm decât un singur lucru: este dorința unui singur om care, când nu mai visează o coaliție PD-L-PSD, visează o struțocămilă teleghidată.

Criza politică este cronicizată și menținută artificial prin eludarea principiului clar al majorității și prin ignorarea spiritului Constituției. Dar criza economică, criza financiară este reală, acută și are nevoie de o reacție urgentă și responsabilă. Este imperios necesar ca în cel mai scurt timp să fie dezbătut un proiect de buget pentru 2010. Și acest proiect trebuie adus în Parlament de un Guvern legitim, care să aibă o susținere solidă.

Nu trebuie ca viitorul Guvern să ne promită lapte și miere. Dimpotrivă, știm cu toții că anul 2010 va fi mult mai greu decât 2009; știm cu toții că Guvernul Boc, fosta coaliție, nu a luat nicio măsură de forță pentru a stăvili sau a restrânge efecteze crizei economice. Mai mult, împrumuturile nu s-au dus pe investiții și crearea de locuri de muncă, așa cum ni se spunea înainte de a fi contractate, și trebuie să spunem lucrurilor pe nume: banii de la FMI s-au dus pe salarii pentru liniștea Guvernului Boc.

Sunt de acord că actuala criză economică nu-și are originea în România, dar are filiale foarte puternice și în România. Sunt de acord că, pentru a fi oprită criza, măsurile majore trebuie luate în primul rând de marile economii ale lumii. Dar nu sunt de acord cu ideea că noi aici, în România, nu putem face nimic decât să ne împrumutăm. Nu suntem izolați față de restul lumii, dar nici nu suntem o frunză în vânt, condamnați înainte de proces.

Parlamentarii UDMR vor vota împotriva învestirii Guvernului propus de domnul Croitoru. Nu e vorba despre un vot pe competențe tehnice. Este un vot pe răspunderea politică și respectarea principiului majorității.

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Ni se spune, de pe o mulțime de panouri amplasate în spațiul public, că ne e frică. Și aceleași panouri sugerează că ne e frică de cineva. Nu de Dumnezeu, nu de cetățenii care ne-au votat, nu de conștiința noastră, ci de o persoană anume, supradimensionată, care ne privește amenințător.

Stimați colegi,

Avem ocazia să arătăm azi, aici, în Parlamentul României, dacă ne e frică, sau nu.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Îi mulțumesc, domnului deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Varujan Pambuccian.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

De la bun început, am să vă anunț cum vom vota. Și anume, vă voi anunța că nu vom vota. Ne vom ridica în picioare, vom spune: "Prezent, nu votez".

Am fost întrebat de ce? Am fost întrebat de foarte multă lume de ce procedăm în felul acesta. Și am să vă dau un răspuns, făcând o parabolă, nu știu dacă foarte fericită.

Să presupunem că suntem în evul mediu și colega noastră, Aura Vasile, este acuzată de vrăjitorie (Râsete.) în fața unui tribunal popular. În situația aceasta, nu aș vota deloc. Pentru că eu nu cred că există vrăjitorie.

Din cauza aceasta nu vom vota, pentru că regula jocului este o regulă, așa cum spunea un coleg, paradoxală. Același coleg spunea că este paradoxal să-l susținem pe Klaus Iohannis, care este reprezentantul grupului nostru parlamentar. Cred că paradoxal ar fi să susținem reprezentantul altui grup împotriva reprezentantului nostru. Cred că paradoxal ar fi să considerăm că sprijinul de care se bucură Klaus Iohannis masiv trebuie ignorat; cred că paradoxal ar fi să îl lăsăm sprijinit de alții și însingurat în raport cu noi. Asta da, ar fi paradoxal!

Se vorbește foarte mult în zilele acestea, și acum am să fac o remarcă absolut personală, nu în numele grupului, despre Acordul cu Fondul Monetar Internațional.

Nu sunt un fan al împrumuturilor și nu sunt un fan al acestor genuri de aranjamente. Absolut nimeni nu ne-a întrebat (și cred că toți suntem martori) dacă este oportun sau nu, dacă e bine sau nu, dacă există soluții alternative, și existau. Acum avem, da, Acordul cu Fondul Monetar Internațional și-l vom respecta, pentru că așa este firesc, să-ți respecți cuvântul dat. Este una din trăsăturile pe care întotdeauna grupul nostru le-a promovat.

Dar, tocmai pentru a-l respecta, tocmai pentru ca lucrurile acestea care nu sunt plăcute să poată să fie făcute cu cât mai puțină durere pentru cei care, până la urmă, plătesc acest acord, adică fiecare dintre cetățeni, este normal să avem un guvern puternic, sprijinit bine în Parlamentul și având în fruntea lui un om cât se poate de independent, de echilibrat și care și-a dovedit calitățile de administrator. Și acest om este Klaus Iohannis, pe care îl sprijinim.

Așa cum v-am spus, va fi și prima noastră opțiune de prim-ministru după alegerile prezidențiale, dacă nu se va întâmpla lucrul acesta înainte, și pe care îl considerăm o soluție fericită și potrivită pentru acest moment.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim domnului deputat. În continuare, din partea deputaților și senatorilor fără apartenență la grupuri parlamentare, domnul deputat Eugen Nicolicea.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea deputaților și senatorilor independenți, în număr de 19, am onoarea să iau cuvântul.

În continuarea colegului de la minorități, am să vorbesc și eu despre un paradox, și anume despre un paradox legislativ, un paradox de legiferare. Cei care astăzi vor vota, respectiv Grupul PD, pentru Guvernul Croitoru, vor vota, practic, pentru încetarea definitivă a mandatului președintelui lor, Boc.

Cei care vor vota, respectiv PSD-ul și ceilalți până la 65%, împotriva Guvernului Croitoru, vor vota, practic, pentru menținerea Guvernului Boc.

Astfel, domnule Croitoru, dacă nu va fi validat guvernul dumneavoastră, se va datora și faptului că iată, implicit, există o susținere de peste 65% pentru menținerea Guvernului Boc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

În acest paradox am fost adus de înțelepciunea unor conducători de grupuri. Urmările situației, pe lângă faptul că sunt hazlii, au și urmări deosebit de grave pentru țară. Și, în primul rând, lipsa bugetului, lipsă care a fost invocată de toți vorbitorii de aici. Chiar și UDMR a vorbit despre necesitatea întocmirii unui buget de către un guvern legitim.

PSD și-a manifestat ieri îngrijorarea și a încercat o soluție constituțională, și anume o hotărâre a Parlamentului să cerem Guvernului să facă un proiect de buget. Dacă era constituțional, nu era nevoie de această hotărâre. Dacă-i neconstituțional, degeaba o facem. Din nou o mostră de înțelepciune de conducători. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Vom ajunge în situația ca Parlamentul să ceară printr-o hotărâre Guvernului, chiar și demis, să încalce Constituția.

Noi, deputații și senatorii independenți, considerăm că este timpul să terminăm cu această stare de fapt. Să ne luăm rolurile în serios toți parlamentarii - deputați și senatori - și să votăm pentru stabilitate, pentru că avem nevoie de un proiect de buget întocmit de un guvern legitim. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului deputat.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul deputat Cezar Preda.

 
 

Domnul Cezar-Florin Preda:

Stimate doamnă președinte,

Stimate domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru desemnat,

Stimați membri desemnați ai Guvernului Croitoru,

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Aș începe prin a face anumite, până la urmă, corecții asupra unor adevăruri istorice care s-au spus de la această tribună.

Eu îi înțeleg pe cei trei candidați la funcția prezidențială că folosesc această tribună pentru a-și face campanie, dar le transmit, așa cum ei ne-au transmis nouă mesaje și cetățenilor României, aș vrea să transmit și eu unul. Sunt trei candidați, trei loseri. Îi va bate Traian Băsescu pe toți trei o dată. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

În ceea ce privește urările făcute de un candidat la Președinție actualului președinte al României, respectuos îi spun că un bun român și un bun creștin întâi spune "La mulți ani!". Dar, de la un partid care, până în 2005, a fost condus de un ateu și acum e condus de un om foarte evlavios, care am văzut că ne citește din Biblie, știu sigur că, după 6 decembrie, se va retrage la Cozia, într-o viață monahală. A și declarat-o. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

S-a făcut aici o afirmație despre Guvernul care trebuie astăzi validat și despre membrii săi. Și s-a spus cu zâmbetul pe buze și cu nasul în vânt că reputația fiecărui membru va fi șifonată, pentru că au vrut să lucreze pentru țară, pentru că au acceptat - și aș vrea niște explicații aici. De ce devine șifonată reputația unui om valoros că acceptă să facă parte dintr-o echipă. Asta-i la mintea de cocoș a unora. Nu se întâmplă acest lucru și cred că-i onorabil pentru orice om valoros din această țară să facă acest lucru. (Amuzament, rumoare.)

Să nu vă agitați, că vă promit că n-am să cobor atât de jos cum au coborât candidații discursul parlamentar.

În ceea ce privește susținerea pe care o aveți, am văzut foarte mulți și, până la urmă, paternitatea pe care o manifestați față de domnul Klaus Iohannis, un om foarte respectat de altfel, v-aș spune o chestiune veche, românească, să știți că: "Un copil cu multe moașe rămâne cu buricul netăiat". Lăsați-l acolo, că îl lăsați bine și să știți că nu e corect ca unui om serios, alesul unui oraș, să-i vindeți cioara de pe gard, lăsați-l cu vrabia în mână, cu ce are de făcut în următorii patru ani. Nu-l faceți voi prim-ministru pentru trei săptămâni. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Aș vrea să continuu legându-mă tot de o afirmație făcută aici că, acest guvern, acum interimar și guvernul care va să vină, al domnului Croitoru, se va gândi cum să împartă banii, cum se dau banii. I-aș spune distinsului candidat că cel mai bine ar fi să ne întrebăm cum se dau banii la EximBank acum și cine-i dă. Așa trebuie întrebat și pe urmă vedem cum se dau banii în Guvernul României.

Atunci când au ieșit de la discuțiile cu reprezentanții Fondul Monetar Internațional, i-au urmărit pe toți cei trei candidați care au venit aici. Aveau niște fețe serioase, responsabile, chiar jenate despre ceea ce-i apasă și ceea ce rezultă din discuția cu Fondul. Știți cât i-a ținut? Până au ajuns la staff-ul de campanie, unde cei pe care nu-i interesează ce-i cu România și cei care fac asemenea construcții, care ne duc în impasuri constituționale, i-au convins că nu-i de interes să respecte ceea ce trebuiau să facă și ceea ce trebuie să facem toți în relația cu Fondul Monetar.

Se spunea aici de doi candidați că ne sprijină să facem bugetul României. Se vede că vin foarte puțin la Parlament, se vede că au foarte puține cunoștințe de cine are inițiativă în ceea ce înseamnă bugetul României și vorbesc numai așa, ca să arate țării că au puțină bunăvoință, dar sunt sigur că n-o să-i țină mult.

Am să închei nu înainte de a discuta despre ceea ce înseamnă ostatic. S-a pronunțat aici despre faptul că președintele României a luat ostatici pensiile, salariile, sănătatea.

Dragii mei,

E bine când un om transparent, pe cea mai înaltă funcție în stat, își asumă o responsabilitate asupra acestor chestiuni. Mai rău este că cei care sunt în spatele dumneavoastră ca și candidați au luat ostatici petrolul românesc, oțelul românesc, gazele românești. Alea sunt, într-adevăr, pierderi irecuperabile. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Vă rog, dragii mei, cu tot respectul, și aici am să închei, spunând că n-am înțeles niciodată cum se pot jigni deputații și senatorii unii pe alții. Am văzut astăzi, aici, un candidat la Președinția României care a jignit fără echivoc un coleg senator care, din câte știu eu, n-a fost pe locul trei în colegiu, ci ceva mai sus, și cred că trebuie să ne respectăm pentru că fiecare care suntem aici vrem binele acestei țări. Eu, cel puțin, așa cred. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

În ceea ce privește acest guvern și de ce trebuie votat astăzi.

Dragii mei,

Pentru că, așa cum se vorbea aici de paradox, paradoxul este că, în această țară, prin respectarea Constituției, așa cum am mai spus la acest microfon, făcută de dumneavoastră pentru domnul Adrian Năstase, aceasta este ordinea constituțională firească: președintele desemnează un prim-ministru.

Și atrag atenția unui candidat, îl rog frumos să ia aminte, că nu partidele fac majoritatea la primul-ministru desemnat, ci primul-ministru desemnat face majoritatea. Să vedem dacă o are, dacă nu, cred că președintele nu va face ce vreți dumneavoastră, ci va face ceea ce trebuie. Va numi, aș dori, un prim-ministru desemnat de la partidul care are cele mai multe locuri în acest Parlament. Așa e corect.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului deputat.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Varujan Vosganian.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Nu vreau să fiu suspectat că nu sunt un bun creștin, deși, vă mărturisesc, nu mi se pare locul cel mai potrivit pentru a-mi dovedi practica religioasă. Dar, pentru că ni s-a atras atenția că cei care dis de dimineață nu urează la mulți ani președintelui României nu sunt buni creștini, eu îi urez La mulți ani. Și, pentru ca să duc mai departe predica, vă spun că astăzi, împreună cu Traian Băsescu se sărbătorește și Sfântul Porfirie. Sfântul Porfirie a fost un actor mincinos, care a luat în derâdere botezul Domnului, dar, care, până la urmă, după ce a părăsit actoria, s-a smerit, s-a îmbrăcat în tunică albă și iată-l în calendarul sfinților. (Aplauze și râsete.)

Nu e de râs, stimați colegi!

Și, în privința aceasta, eu aș vrea, domnule Croitoru și stimați colegi, să-mi manifest nedumerirea față de mesajul dumneavoastră, altminteri sobru și plin de adevăruri adânci și care sunt îngrijorătoare.

Domnule Croitoru,

Aveți în Guvernul dumneavoastră șapte membri care au gestionat economia României până acum.

Vă rog eu, nu ne dați nouă lecții de responsabilitate!

V-am atras atenția, stimați colegi, încă de la începutul anului că bugetul pe care l-ați croit (iertați-mi trimiterea aceasta) nu este bugetul care trebuie și nu-mi aduc aminte, domnule Croitoru, sincer, ca, de la Banca Națională, cineva să fi atras atenția că bugetul este situat în afara realității.

În luna iulie, cifrele au fost din nou modificate. În luna septembrie, Fondul Monetar a reevaluat indicatorii și acum ne spune că o să ajungem chiar la un deficit de 8%.

Eu aș vrea să vă întreb: responsabilitatea cui este pentru toate acestea, astfel încât, atunci când vă prezentați în fața națiunii, explicați-le întâi de ce-am ajuns aici și apoi să vedem ce-i de făcut. Pentru că dacă cei care ne-au adus până aici vor să ne și scoată din impas, atunci ei nu vor face decât să ne îngroape mai adânc. Or, noi nu putem tolera acest lucru.

Al doilea lucru pe care vreau să vi-l spun și aici, vă rog, aveți miniștrii economici lângă dumneavoastră și poate, din timpul Guvernului, ne dați puțin să ne explice. De ce, stimați domni, n-ați prezentat bugetul țării până în 10 octombrie? Aud? De ce noi n-avem buget astăzi? Potrivit Legii bugetare, ar fi trebuit să aveți prima lectură la începutul lui octombrie, a doua lectură până în 10 octombrie, după care să faceți o scrisoare frumoasă și, până în 13 octombrie, puteați să-l trimiteți la Parlament.

Un căpitan de navă responsabil își ia toate măsurile înainte de naufragiu!

Dumneavoastră ați așteptat naufragiul în loc să salvați România înainte și ne acuzați pe noi că am făcut moțiune de cenzură? Uite de aia am făcut-o! (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD+PC.)

Deci, dacă România nu are un buget astăzi, bun-rău, în afara sau înăuntrul realității, este exclusiv din cauza Guvernului pe care noi l-am demis în 13 octombrie.

Al treilea lucru. Și acum mă adresez dumneavoastră, domnule Croitoru.

Știți la fel de bine ca și mine și ca și alți colegi, că mai avem nevoie de aproape 5 miliarde de euro ca să ieșim din impas. Explicați-le colegilor parlamentari, explicați țării că, din cele 3 miliarde pe care le așteptăm, 1,5 miliarde nu mai pot fi luate și asta din cauza faptului că atât Comisia europeană, cât și Banca Mondială ne-au avertizat că, potrivit procedurilor tehnice, a mecanicii interioare din instituțiile respective, orice am face, cu Porfirie cu tot, nu mai putem lua acești bani.

Așadar, noi vorbim de doar jumătate din bani, pentru că jumătatea dumneavoastră ați făcut-o să piardă iremediabil. Vorbim însă de 5 miliarde. Mai sunt încă 2 miliarde care trebuie luate și care vor trebui luate de pe piață.

Deci, dumneavoastră, domnule Croitoru, ne sugerați să votăm acest Guvern pentru o treime din bani, dar nu ne explicați ce s-a întâmplat cu celelalte două treimi și de ce trebuie să plătim.

Și acum, aș vrea să vă spun cât ne costă faptul că dumneavoastră n-ați făcut pasul îndărăt când trebuia. Noi v-am avertizat până acum de patru ori: o dată când am demis Guvernul, a doua oară când liderii partidelor au fost la Cotroceni, a treia oară când s-a dat hotărârea de susținere a lui Klaus Iohannis, a patra oară când au fost respinși colegii dumneavoastră din virtualul guvern, din acest guvern manciurian, în comisiile de specialitate. De patru ori. Dumneavoastră vreți și a cincea oară. Nu știu de unde această plăcere de a fi întruna respinși. Dar, mă rog, eu nu discut această pornire a dumneavoastră de a vă tăbăci pielea în acest fel.

Însă, dincolo de plăcerea dumneavoastră personală de a vă chinui, vreau să vă spun că această îndărătnicie costă România peste 500 de milioane de euro. Atât va trebui să plătim dobânzi pentru banii pe care, în loc să-i luăm de la organismele internaționale, îi luăm de pe piețele monetare.

Nu este timp acum să facem aceste calcule, dar am să-l rog pe domnul Croitoru să ne spună dânsul la ce dobândă am putea să luăm acești bani pe emisiuni internaționale și pe piețele monetare interne, mai ales că dânsul, ca fost reprezentant al Băncii Naționale, chiar de aici a sugerat că ar trebui mărite dobânzile, avertizând că nu avem destui bani să acoperim aceste deficite.

Deci, stimați colegi, datorită disprețului față de democrație, românii plătesc 500 de milioane de euro. Chiar și dacă noi astăzi dăm un gir Guvernului Croitoru, din aceste 500 de milioane peste 300 de milioane oricum ar trebui să le dăm fără niciun fel de reținere și probabil că și restul.

Acuma, însă, vine întrebarea: dar de ce nu votăm noi acest guvern?

Am să vă spun o scurtă istorie, pe care o știu de la orientalii mei. Se zice că, un grup de negustori aveau de împărțit truda muncii lor, dar nu reușeau să împartă, ieșea mereu rest. Și atunci au lăsat pentru la noapte, să fie noaptea un sfetnic bun și dimineața să împartă. Or, noaptea ce să vezi? S-a auzit fornăit de cai și zgomot de pași și-au găsit pe unul din ei cu mâna până la cot în săculețul cu galbeni. Și l-au întrebat "Ce faci?" La care el a răspuns așa: "Dragii mei, mie mi se pare că singurul mod în care împărțirea să fie rapidă este să iau eu toți banii, pentru că împărțirea la unu n-are rest."

Dacă însă vom socoti că transformarea de la democrație la dictatură, adică cineva dintre noi să bage mâna până la cot în tolba cu rânduieli și s-o transforme în dictator numai pentru că împărțirea la unu e cel mai ușor de făcut, e o mare greșeală.

Niciodată, Partidul Național Liberal nu va putea accepta că o soluție economică viabilă se poate face prin încălcarea regulilor democratice. Lucrul acesta să fie limpede. Economia este performantă când se bazează pe democrație. Și, în privința aceasta, s-a spus despre noi că suntem o majoritate ostilă, că suntem o majoritate irațională, probabil din prea multă iubire, că suntem o majoritate de conjunctură.

Dragi colegi,

Cu unii dintre dumneavoastră mă cunosc de 20 de ani, când, vorba poetului "Eram mai tineri și la trup curați." Majoritatea are nivele de competență: ordinară, organică și constituțională. Majoritatea, însă, n-ave adjective. Nu există majoritate bună sau rea. Nu există majoritate eternă și de conjunctură. Există majoritate. În clipa în care începi să pui adjective majorității, înseamnă că începi să știrbești democrația.

De aceea, stimați domni de la Cotroceni și epigonii lor de aici, că am înțeles că sunt toți urmașii domnului Traian Băsescu... V-ar mai trebui și-un Decebal, cred. (Aplauze, râsete.)

Stimați domni,

Majoritatea trebuie respectată ca atare, pentru că altfel o să începem ca negustorii de care vă vorbeam, să împărțim la unu. Și nu-i bine ca, într-o țară, unul să câștige și ceilalți să sufle a năduf, că prin asta am mai trecut o dată și nu mai vrem a doua oară.

Chestiunea este ce e de făcut. Noi, astăzi, îi vom înceta acest periplu stânjenitor domnului Croitoru și nu vom învesti acest guvern.

Problema este ce facem din clipa asta? Există încă șansa să putem evita o ofensă pe care o vom resimți pe piețele internaționale din cauza plecării misiunii Fondului Monetar fără o soluție.

Chestiunea este că noi va trebui aici să dăm o expresie de voință pentru susținerea acestui acord. Unii dinte noi s-au îndoit de el la începutul anului, susținând că argumentele Guvernului nu sunt corecte și am avut dreptate. Guvernul și Banca Națională ne sugerau că avem nevoie de acești bani pentru a salva deficitul de cont curent al României și noi am spus că probabil cea mai mare îngrijorare a lor este legată de incapacitatea Guvernului de a onora responsabilitățile fundamentale. Așa s-a dovedit.

În vara acestui an, ni s-a spus o altă partitură, că banii îi va lua Guvernul, dar pentru investiții. Nu, stimați colegi, Guvernul ia banii ca să plătească pensii și salarii și, până la urmă, dacă nu sunt bani din altă parte, trebuie s-o acceptăm și pe asta. Însă, aș vrea să spuneți adevărul până la capăt. Dacă nu avem buget nu înseamnă că salariile și pensiile nu se plătesc. Ele și în ianuarie și în februarie se plătesc. Și anul acesta s-au plătit, fără să avem buget.

Potrivit Legii bugetare, în ianuarie și februarie, se alocă 8,5% din totalul anului trecut, deci practic media cheltuielilor lui 2009. Și bani de salarii și pensii vor fi. Problema este însă că trebuie să fim o țară care să înțelegem datoria pe care o avem astfel încât să fim respectați de partenerii noștri financiari.

Și atunci, eu vă propun așa, pentru că este limpede că nu avem un interlocutor la Palatul Cotroceni, este limpede că nu avem, în același timp, un interlocutor pentru a crea un consens în Parlament cu Partidul Democrat, trebuie să existe o majoritate, care, printr-o declarație a Parlamentului, să asume indicatorii macroeconomici, să asume, de asemenea, faptul că se va face un proiect al Legii bugetului până la sfârșitul anului, să asume, de asemenea, că, în clipa în care legile de care vorbim vor fi promulgate, vor fi parte a bugetului. Nu e niciun risc în asta, pentru că toate legile de care vorbim și cea privind Legea unică a salarizării și cea privind structurarea agențiilor și cea privind responsabilitatea fiscală nu măresc cheltuielile, ci le reduc.

Așadar, dacă noi concepem un buget chiar și fără aceste legi, cu ele ne va fi chiar și mai ușor. De aceea, Fondul Monetar trebuie să știe că, în România, există un interlocutor responsabil. Trebuie să știe că, în România, Parlamentul, pentru prima oară poate în 20 de ani, devine portavocea democrației și că noi suntem cei care facem cu adevărat tranziția de la democrație la democrație, având interludiu acest sfârșit de mandat al domnului Traian Băsescu.

De aceea, cred, stimați colegi, că e nevoie de o nouă consultare, poate chiar cu formațiunile care au generat propunerea cu Klaus Iohannis și eu aici mă despart de dumneavoastră în chestiunea cu "buricul", nu știu ce informații aveți dumneavoastră legate de buricul domnului Iohannis, însă domnul Iohannis a luat de mai multe ori botezul focului și a luat 80% la vot și trebuie să-l respectați pentru asta.

Trebuie să asumăm politic aceste lucruri. Să solicităm o discuție cu Fondul Monetar Internațional, pornind de la grupurile parlamentare care asumă această voință politică și, în același timp, să avem o consultare cu președintele României, unde să-i avertizăm de toate aceste pericole și să le reiterăm voința noastră, astfel încât tot românul să știe cât ne costă încăpățânarea unui om care vrea să împartă totul de unul singur, dacă pot să spun așa, și care pune în pericol stabilitatea acestei țări.

Nu uitați că noi, spre deosebire de domnul Traian Băsescu, vom fi aici și în 2010. De aceea, trebuie să fim cu un minut mai responsabili decât domnia sa.

Și încă un cuvânt la final. Nu ne acuzați pe noi că îl urâm pe domnul Băsescu. Eu personal nu-l urăsc. Am și o oarecare compasiune pentru sufletul său chinuit.

Însă, să vă spun ceva, românii zic așa: "Cine seamănă vânt, culege furtună." Meditați, vă rog, la aceste lucruri.

Eu vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD+PC.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator. Timpul alocat Grupului parlamentar al PNL a fost epuizat.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul deputat Bud Nicolae.

 
 

Domnul Nicolae Bud:

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

O vorbă biblică spune: "Țineți cu poporul ca să nu rătăciți!"

Deosebirea, și este una de fond, între candidații la președinție care s-au adresat din această tribună și candidatul nostru este că domnul Traian Băsescu se adresează poporului.

Stimați colegi,

Ne aflăm astăzi în Parlamentul României, în fața unei alegeri dramatice între responsabilitate și orgoliu, între interese de partid și interesul țării. Depinde acum de fiecare din noi pentru ce anume votează. L-am ascultat cu mare atenție pe domnul Lucian Croitoru. Discursul domniei sale a fost un adevărat raport despre starea națiunii, într-un moment în care finanțarea economiei a ajuns în impas.

Dacă viața politică ar intra rapid în normalitate, ceea ce ar presupune ca noi astăzi să-i dăm țării un guvern cu prerogative depline, acest guvern, începând de mâine chiar, va trebui să se apuce de treabă și să facă rost în mai puțin de două luni de o sumă în lei, echivalentă cu 3,5 miliarde de euro. Și nu e vorba numai de a asigura plata salariilor bugetarilor și a pensiilor, ci de a asigura toate cheltuielile curente ce sunt specifice unui sfârșit de an.

A nu asigura aceste cheltuieli, înseamnă a ne asuma riscul unor probleme sociale grave și totodată a intra cu restanțe importante în anul viitor. Când spun că Guvernul cu care se prezintă astăzi pentru votul de învestitură, domnul Lucian Croitoru este o soluție, am în vedere faptul că el are expertiza care să-l ajute să pună un diagnostic exact în acest moment și să găsească tratamentul adecvat. Sunt, de fapt, argumentele pe care le-a avut în vedere și Președintele României atunci când i-a încredințat misiunea de a face un guvern și de a se prezenta cu el în fața Parlamentului.

Întreb, așadar, coaliția formată ad-hoc în Parlament, dincolo de argumentul majorității, are și soluții pentru rezolvarea acestor probleme? Din câte am văzut, nici alesul acestei coaliții și nici cei care îl susțin nu ne-au prezentat vreo analiză a problemelor, din acest moment, prin care trece țara și nici soluții acestor probleme.

Ce va fi însă, dacă noi nu vom vota Guvernul, iar banii de la instituțiile financiare internaționale nu vor veni în acest an? Vom simți pe pielea noastră, pe fondul crizei politice, că finanțarea economiei până la sfârșitul anului va urca până peste 5 miliarde de euro. Iată, care ar fi costul nevoilor de finanțare pentru lunile noiembrie și decembrie, fără să avem însă vreo garanție că România va putea aduna acești bani până la 31 decembrie a.c.

Este oare corect ca, votând pentru orgoliu, în loc de responsabilitate sau pentru interesul de partid, în loc de interesul țării, să punem în pericol finanțarea economiei naționale?

Am auzit în Parlament voci care spun că există posibilitatea de a se găsi o cale inedită ad-hoc, pentru ca bugetul pe 2010 să primească votul corpului legiuitor până la 10 decembrie. Cred oare cei care visează un buget fără Guvern, că problema bugetului se rezumă la simpla trecere a legii prin Parlament?

Am desprins din analiza excepțională, pe care a prezentat-o în fața noastră premierul desemnat, cât de complexe, cât de multe și cât de greu de soluționat sunt problemele de finanțare a economiei românești și, mai ales, a deficitului bugetar. Am reținut un tablou sintetic. Recesiunea a restrâns puternic în 2009 veniturile bugetare.

În același timp, numeroase acte normative, unele înglobând promisiuni făcute în campania electorală din 2008, au dus la creșteri de salarii bugetare, de pensii și de ajutoare sociale, ce au umflat și mai mult cheltuielile.

Grea problemă. Veniturile scad, cheltuielile cresc, iar deficitul bugetar trebuie să se încadreze în 7,3% din p.i.b. în 2009 și în 5,9% din p.i.b. în 2010. Și, iată că, în condițiile în care FMI, pentru prima dată în 50 de ani, își calcă pe inimă și admite să împartă împrumutul între BNR și Ministerul Finanțelor Publice, pentru acoperirea deficitului bugetar, noi nu suntem în stare să luăm acest împrumut, pentru că nu avem un guvern cu drepturi depline.

Stimați colegi,

Vă adresez respectuos întrebarea: Ne putem permite astăzi să nu dăm un vot de încredere premierului desemnat și Guvernului pe care ni l-a prezentat? În comisii, din cei 14 miniștri numai doi au primit aviz favorabil. S-a spus, a fost un vot politic. Va fi oare acest vot repetat astăzi? Dar ce înseamnă vot politic? Un vot în care interesul de partid e pus înaintea intereselor țării?

Stimați colegi,

Demnitatea și credibilitatea țării noastre sunt strâns legate de cele ale Guvernului său. Nici o altă logică nu poate sta în acest moment, înaintea nevoii stringente a țării de a-i da un guvern care să-i asigure grabnic finanțarea. Dar, asta depinde de votul dumneavoastră de astăzi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnului deputat.

Îl invit, în continuare, la cuvânt pe domnul deputat Oprea Gabriel, din partea Grupului parlamentarilor independenți.

 
 

Domnul Gabriel Oprea:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați colegi,

Astăzi, poate mai mult decât oricând, România are nevoie de echilibru. Cunoaștem cu toții faptul că traversăm o perioadă dificilă din punct de vedere economic, o perioadă în care românii au nevoie de soluții.

Prioritatea României, în acest moment, o reprezintă finanțarea externă a economiei. Cu toții avem nevoie de liniște și de stabilitate, avem nevoie de un guvern, un guvern care are capacitatea să gestioneze problemele create de această criză, un guvern care să ne propună un buget viabil, un guvern care să ne aducă soluțiile cele mai potrivite pentru țară.

Cabinetul propus de Lucian Croitoru, un tehnocrat cu expertiză financiară la nivel înalt, desemnat pentru funcția de prim-ministru, este format din oameni valoroși, profesioniști, în toate domeniile pe care le vizează. Un guvern format din specialiști este răspunsul cel mai potrivit pe care îl putem oferi organismelor financiare. Este tot ceea ce este necesar pentru a depăși cu bine această perioadă dificilă.

Vă invit să lăsăm la o parte neînțelegerile, interesele și confruntările politice, justificate de altfel, fiindcă suntem în campanie electorală și să privim spre România. Să privim spre români, spre oamenii care, prin voturile lor, ne-au trimis aici să le reprezentăm interesele, să acționăm în numele și pentru binele lor.

Astăzi, în plină campanie electorală, interesele lor sunt singurele care trebuie să conteze. Ei s-au săturat de conflictele de la televizor și așteaptă de la noi rezolvarea problemelor, așteaptă ca noi să facem dovada înțelepciunii noastre de aleși ai poporului. Să le dăm deci un Guvern. Să lăsăm numai interesul național să ne ghideze atunci când vom vota astăzi.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În numele parlamentarilor independenți din Senat și Camera Deputaților, suntem 19 la număr, noi o să sprijinim Guvernul propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. (Aplauze.)

Noi vom vota astăzi, atât eu cât și colegii mei, pentru echilibru și pentru progres, cu speranța că va fi ultima zi a crizei politice din România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Ultimul vorbitor înscris pe lista noastră, din partea Grupul parlamentar al PD-L, domnul deputat Adrian Gurzău.

 
 

Domnul Adrian Gurzău:

"Dumnezeu a creat totul din nimic, dar nimicnicia se mai vede chiar și acum." Aceste vorbe nu sunt ale mele, dar vi se potrivesc perfect.

Mă uit la dumneavoastră și văd cum disperarea a atins cotele obrăzniciei, ale impertinenței, ba, chiar le-a întrecut și au devenit nesimțire pură. (Vociferări.)

Cum putem uita, atât de relaxați, ce promisiuni mincinoase se servesc călduțe unui popor, ce în viziunea PSD-ului și a PNL-ului ar fi format din 22 de milioane de idioți? Asistăm la bătălia declarațiilor, la împroșcături cu noroi, în loc să propuneți, așa cum face PD-L-ul, o bătălie a proiectelor. (Vociferări.)

Iată liniile noastre strategice, temele pentru o bătălie politică: încrederea în valori comune, consolidarea clasei de mijloc, solidaritate pentru cei aflați în nevoie, eficiență în economie, beneficii de la Uniunea Europeană, modernizarea agriculturii și a satului. Dar, bineînțeles, aceste temeri pentru dumneavoastră nu contează, ceea ce contează este cum să murdăriți și acest guvern, cum să-l discreditați, cum să nu-l votați.

Ați uitat, domnilor, sau nu ați știut niciodată că cel ce azvârle cu noroi pierde teren? Cum să reconstruim încrederea oamenilor, zdruncinată de ieșirea PSD-ului de la guvernare, cu consecințe directe din partea FMI-ului? Nu este stabilitate politică, nu primiți bani. Iată cum trădarea, minciuna sau șmecheriile de campanie ne afectează pe toți. Nu pot să nu observ că toate partidele care au făcut coaliție cu PD-L s-au dovedit, în final, niște pietre de moară la gâtului unui partid ce e sortit să lupte singur. (Rumoare.)

Nu spun că nu sunt oameni de valoare în celelalte partide, dar comanda partidului e în mâna unor inși imprevizibili, fără cuvânt, onoare și scrupule. Atunci, vă întreb, cum poți să construiești ceva cu cineva care în loc să-ți dea, cum se spune între constructori, cărămida la mână, îți pasează din când în când dinamita și apoi se felicită între ei că au dărâmat casa? Cât de acreierați sunt cei care pot crede că rețeta hai să-l facem pe Băsescu răspunzător pentru răul din lume va ține?

De la gripa porcină, trecând prin lipsa hârtiei igienice din Parlament și până la simpla venire a toamnei, noi toți știm cine e de vină. Băsescu!

Domnilor,

Sunteți ridicoli! (Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD+PC.)

Când spun ridicol, mă gândesc în special la domnul Mircea Geoană și promisiunile acestuia care ne arată clar că domnul Geoană are la fel de multă coloană vertebrală ca un ecler de ciocolată. (Hohote de râs în sala de ședințe; Aplauze).

Din păcate pentru domnia sa, chiar dacă ar participa singur în turul al doilea, tot ar pierde. (Aplauze.)

Sunt convins că domnia sa știe care e termenul englezesc pentru personalul pe care ni-l prezintă atât de serios și asumat: loser.

Nu vreau să par lipsit de respect, dar cum altfel te poți defini atunci când ieși de sub pulpana domnului Ion Iliescu, acest "triumf al artei îmbălsămării"?

La rândul său, domnul Crin Antonescu ăl respectă pe domnul Ion Iliescu, pentru că au evoluat pe scena politică din 90 până în prezent.

Cu alte cuvinte, nu contează cum evoluezi, ci doar să evoluezi. Adoptând această logică, poți spune că și infractorii evoluează. Noi tehnici, noi țepe, noi manevre, noi tunuri, dar asta nu înseamnă că trebuie să-i respectăm. (Vociferări în sala de ședințe, în rândurile Grupului parlamentar al PNL.)

Apelul meu, către colegii parlamentari din celelalte partide, este pentru adevăr și bun simț.

Domnilor, spuneți ce ați făcut, nu ce vreți să faceți. Și, mai ales, spuneți ce veți face concret pentru țară, nu ce visați. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Cu amuzament și cu nețărmurită prețuire domnului deputat Gurzău îi mulțumim pentru această fulminantă intervenție.

Avem două solicitări de drept la replică din partea colegilor noștri, în ordinea în care au fost menționate numele colegilor, îl invit pe domnul deputat Matei Brătianu.

A solicitat, de asemenea, în continuare, un drept la replică, domnul Radu F. Alexandru, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnule deputat, vă rog.

 
 

Domnul Matei Radu Brătianu:

Stimați colegi,

Am să încerc să nu mă înscriu în tonul intervențiilor de până acum, al unora dintre ele, și o să fac referire aici la niște cuvinte pe care le-a revărsat de la tribună un domn cu ceva timp înainte, folosind și numele meu. O fac asta, nu pentru domnul în cauză, ci pentru că aș vrea să știți care este adevărul. A spus că Blocul Național Sindical a cerut FMI-ului să nu acorde a doua tranșă și a spus că Blocul Național Sindical înseamnă, de fapt, Dumitru Costin și matei Brătianu.

Pentru domniile voastre, vreau să știți că subsemnatul nu mai sunt prim-vicepreședinte al BNS din septembrie anul trecut, nu am luat parte la nici o ședință de Birou executiv al confederației, nu știu dacă afirmația lui Dumitru Costin este urmarea deciziei vreunei structuri de conducere a BNS sau este o inițiativă a fostului meu coleg pe care, probabil, că o v-a supune aprobării structurilor de conducere ale BNS.

Eu sunt, în continuare, președintele Federației Sindicatelor din Poștă și Comunicații, cu peste 30 de mii de membri, membră a Blocului Național Sindical. pot să vă asigur, pe toți colegii prezenți aici, indiferent de partidul din care faceți parte, că cei 35 de mii de salariați și membri de sindicat din Poșta Română vor rezista oricăror presiuni care se fac acum asupra lor și nu vor face campanie electorală în timpul serviciului, pentru nici unul din candidați, încercând să-și mențină neutralitatea. este problema dumnealor ce fac în afara orelor de program.

Și, în încheiere, domnului care a făcut aceste afirmații de aici, de la tribună, o să-i amintesc o vorbă a românilor care spune următoarele: "Câinele moare de drum lung" și domnul în cauză, văd că a murit de grija mea și a lui Costin.

Ca bun creștin, așa cum cred că este și dumnealui, eu îl iert, îl iert și pentru ce o să spună dacă o să mai intervină, și-l rog pe bunul Dumnezeu să-l ajute să iasă cu bine din grija altuia care văd că-l bântuie. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnului deputat.

Domnul senator Radu F. Alexandru, un drept la replică.

Vă rog.

 
 

Domnul Radu-Alexandru Feldman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule Crin Antonescu, spre deosebire de dumneavoastră, pe mine mă interesează foarte mult opiniile pe care le rostiți, mă interesează, în egală măsură, cum mă interesează opiniile tuturor colegilor din Parlament și de pe scena politică.

Le ascult cu toată atenția, mă bucur când împărtășim aceleași puncte de vedere și reflectez cum se cuvine când sunt într-un dezacord. Niciodată însă nu mi-am permis să transform un adversar politic, să tratez un adversar politic, într-un dușman și niciodată nu mi-am permis, în dialogul de idei, să arunc cuvinte grele și să jignesc pe nimeni. Sunt de 20 de ani implicat în viața politică, n-am jignit și n-am spus niciodată un cuvânt de care să-mi fie rușine, indiferent de care era miza disputei.

Vă asigur, domnule Crin Antonescu, că se pot spune multe despre mine. Niciodată în viața mea nu am probat vocație de slugă, niciodată în viața mea, domnule Crin Antonescu, nu am rostit cuvinte în care nu cred, doar pentru a face pe placul cuiva care, eventual, să mă răsplătească într-un fel sau altul. Dacă aș fi avut această vocație, domnule Crin Antonescu, știți foarte bine, am fi fost și astăzi colegi în partidul pe care îl conduceți.

Într-un moment în care am avut nesăbuința să spun cu voce tare lucruri care nu mergeau bine în partidul pe care astăzi îl conduceți, mi-ați dat telefon și m-ați felicitat pentru curajul cu care am spus acele lucruri. A doua zi am fost exclus din partid, într-o ședință la care nici măcar nu am fost invitat. E în ordine.

În urmă cu ceva vreme, ați ținut un speech extrem de interesant, ca cele mai multe din speech pe care le-ați rostit și spuneați atunci, domnule Crin Antonescu, parafrazând un ilustru om politic, Wrong or right, it's my party.

Astăzi sunt membru al PD-L. Candidatul PD-L la președinția țării se numește Traian Băsescu. Mi se pare elementar, mi se pare de cea mai simplă noțiune de bun simț și de onestitate să susțin această candidatură. N-o fac pentru a fi pe placul lui Traian Băsescu, n-o fac pentru a proba o slugărnicie de care mă acuzați fără nici un motiv, o fac pentru că asta este datoria pe care mi-am asumat-o și numai în felul acesta pot să fiu corect.

Îmi pare nespus de rău, că un om de factura dumneavoastră, cu calitățile dumneavoastră, pe care le-am respectat și le-am prețuit întotdeauna, poate să coboare o campanie electorală la un asemenea nivel.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Cu aceasta, s-au încheiat dezbaterile și luările de cuvânt din partea grupurilor parlamentare.

 
Răspunsul domnului Lucian Croitoru, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru.

În final dau cuvântul domnului Lucian Croitoru, candidat desemnat pentru funcția de prim-ministru, pentru o intervenție în finalul acestei părți a dezbaterii noastre.

Vă rog. (Aplauze.)

 

Domnul Lucian Croitoru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nu am de adăugat, față de ceea ce v-am spus în discursul pe care l-am ținut la începutul acestei ședințe, vreau numai să precizez că mesajele de acolo trebuie luate cu maximum de responsabilitate și vă invit să faceți acest lucru atunci când veți apela la conștiința dumneavoastră în momentul votului.

Dați-mi voie să am și eu două referiri la unele remarci pe care le-au făcut doi dintre colegii dumneavoastră.

În legătură cu mine, s-a vorbit de nesimțire politică și pentru că mă gândesc că și fiica mea urmărește la televizor această ședință a Parlamentului, s-ar putea întreba în ce sens este tatăl ei nesimțit politic.

Nu am nesimțire politică, nu acesta este motivul pentru care am venit în fața Parlamentului, am venit pentru că am simțirea financiară pe care am încercat să v-o descriu în detaliu în cuvântul meu pe care le-am rostit acum aproape o oră.

Am fost întrebat ce caut aici. Nu cred că în fața Parlamentului, nu cineva din Parlament trebuie să mă întrebe ce caut aici. Urmez procedurile constituționale și am venit să-mi fac datoria. Mi s-a încredințat de către Președintele României acest mandat, am înțeles să-l duc la cap.

Și, pentru că am văzut că s-a apelat de multe ori la religie, la versuri, am să-i spun și eu domnului Crin Antonescu, pentru care am, în principiu, tot respectul, că recitând din Blaga:

"Pelerini prin Indii sunt.

ei trec râuri, codri, munte, și se fac ei înșiși puncte,

când o țin spre locul sfânt

la Banares, la Madura,

își întind în praf făptura.

gândul lor e dovedit.

Omul nu-i decât măsura

unui drum de împlinit."

De aceea, sunt, domnule Antonescu, astăzi aici. (Aplauze.)

Vă rog să-mi permiteți să fac câteva referiri la Banca Națională a României pentru că domnul senator Varujan Vosganian m-a invitat, în acest sens. Banca Națională a României și Ministerul Finanțelor Publice, dar și cu alte instituții cooperează, din câte știu eu, se întâlnesc o dată pe săptămâni, pentru lucruri tehnice, pentru reglarea lichidităților pe piață, pentru a vedea nevoile de finanțare ale ministerului, pentru a vedea disponibilitățile de lichiditate. Fac asta o dată pe săptămână.

Eu personal, din 2005, în continuu, am avertizat, în calitatea mea de reprezentant al României la FMI, dar și de prieteni al domniilor lor, al domnului Vlădescu, al domnului Varujan Vosganian, al domnului Pogea. Le-am spus de multe ori că finanțele publice nu sunt pe un drum bun. Le-am spus de multe ori că va veni criza mondială și a venit în 2007. Le-am spus că politica fiscală care este înfăptuită și care a fost înfăptuită nu este cea adecvată.

Dar, pentru că domnul Vosganian este și scriitor, dați-mi voie să-i spun și dânsului în versuri. (Vociferări, râsete în sala de ședințe.)

Am încercat să-i transmit în următorul mesaj despre politica fiscală și despre criza mondială care avea să vină.

"Din prag un gând se uită lung.

să-l las în casă? să-l alung?

cuvânt încerc-a se rosti:

veni-va zi! Veni-va zi!" Și a venit, domnule Vosganian! (Aplauze.)

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Vă mulțumesc, doamna președinte a Camerei Deputaților.

Și, vă mulțumesc, doamnelor și domnilor parlamentari pentru timpul pe care mi l-ați acordat.

Mulțumesc. (Aplauze, urale din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

După acest moment poetic, un drept la replică din partea domnului Vosganian.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Mihai Eminescu: "Era pe când nu s-a zărit, /Acum îl vezi și nu e!" (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

 
Aprobarea completării ordinii de zi.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Aș dori să revenim la tonul sobru pe care un Parlament trebuie să-l aibă. Remarc efuziunea lirică din acest final de dezbateri.

Doamna deputat Aurelia Vasile, vă rog, pe procedură.

Vă rog, fără poezii!

 

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte și doamnă președinte.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și al Partidului Conservator, bazându-mă pe art.9 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, solicit o pauză de 10 minute în care invit liderii grupurilor parlamentare de la Senat și Cameră pentru a putea să aducem la cunoaștere completarea Ordinii de zi, pe care o vom propune, în baza acestui articol, plenului Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Dacă alți lideri de grup parlamentar doresc să intervină.

Domnule Nicolăescu, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Grupurile parlamentare ale PNL din Cameră și Senat sunt de acord cu solicitarea Grupului parlamentar al PSD de a se realiza o pauză de consultări de zece minute, cu liderii grupurilor parlamentare și în completare la această propunere, vă solicit să fiți prezent și dumneavoastră, în calitate de președinte de ședință, la această întâlnire, pentru că, în conformitate cu Regulamentul, o să vă solicităm o modificare și completare a ordinii de zi pe care, stă în puterea dumneavoastră, ca președinte de ședință, s-o adoptați, după consultarea cu liderii grupurilor parlamentare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Suntem în interiorul art.8 din Regulamentul comun.

Domnule Toader, vă rog. Din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Doamna președinte,

Așa este. Orice lider de grup poate să ceară o pauză de consultări, dar modificarea ordinii de zi trebuie să vă spun și dumneavoastră și tuturor colegilor, am avut un Birou permanent reunit astăzi. Dacă vreunul dintre colegii noștri dorea să modifice ordinea de zi, putea să o facă atunci, iar dacă dorea, de asemenea, putea să o facă în deschiderea ședinței comune. Acuma nu e altceva decât o pierdere de timp. Dar, sigur, pauza de consultări este obligatorie.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea altor grupuri parlamentare, vă propun să procedăm la această pauză de consultări de 10 minute.

Ne revedem imediat după aceea în plen pentru a continua dezbaterile noastre.

 
   

- după pauză -

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Stimați colegi,

Pauza de consultări a luat sfârșit.

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite pe toți colegii și colegele în sala de plen.

Stimați colegi,

În conformitate cu art.8, teza doi, a Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, "în mod excepțional, în orice ședință comună, președintele Camerei sau președintele Senatului poate propune modificarea ordinii de zi, la cererea, pentru motive temeinice, a unuia din birourile permanente sau a unui grup parlamentar din oricare Cameră ori, după caz, la cererea Guvernului."

Am fost sesizați de două grupuri parlamentare cu privire la solicitarea modificării ordinii de zi. În urma consultării liderilor grupurilor parlamentare, s-a degajat următoarea propunere: de completare a ordinii de zi cu două acte politice ale Parlamentului, o declarație referitoare la angajamentul Parlamentului României de a respecta obligațiile și indicatorii macroeconomici stabiliți prin Acordul cu Fondul Monetar Internațional, respectiv, o hotărâre privind transmiterea de către Guvernul României a proiectului bugetului de stat și a proiectului asigurărilor sociale pe anul 2010.

În condițiile în care acest text a fost circulat la întâlnirea liderilor grupurilor parlamentare, doresc să vă supun votului completarea ordinii de zi cu aceste două documente.

De aceea, propun spre vot deschis, modificarea ordinii de zi, completarea acesteia cu cele două texte menționate.

Cine este pentru?

aș dori să numărăm voturile pentru. Vă rog.

Vă rog să mă ajutați, domnilor secretari.

216 voturi în favoare.

Voturi împotrivă? Vă rog să votați. Un vot împotrivă.

Abțineri? 110 abțineri.

Cu 216 voturi în favoare, un vot împotrivă și 110 abțineri, plenul reunit a aprobat completarea ordinii de zi.

Doresc în continuare să invit la microfon pe domnul deputat Eugen Nicolăescu pentru a da citire proiectului de declarație a Parlamentului României.

Domnul Oltean, procedură.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte al Senatului,

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Da. Broasca e într-un lac, a intrat într-un lac plin de noroi.

Domnule președinte al Senatului,

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Vă rog să observați că suntem în completarea ordinii de zi cu două puncte. Că s-a cerut o pauză pentru o discuție a liderilor grupurilor parlamentare în timpul desfășurării primului punct al ordinii de zi. În mod normal, și într-o ordine firească, domnule președinte de ședință, se impune epuizarea primului punct de pe ordinea de zi și abia pe urmă continuarea dezbaterilor cu cele două puncte care au fost acum adăugate pe ordinea de zi.

De altfel, domnule președinte Mircea Geoană, rațiunea celor două puncte adăugate pe ordinea de zi există numai în situația în care Guvernul aflat în fața noastră spre a-l învesti cu încrederea Parlamentului, nu va primi votul de încredere. Pentru că este vorba de a adopta o hotărâre prin care să-i cerem Guvernului să vină de urgență cu proiectul Legii bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale în plenul Camerelor reunite. Or, este absolut clar că dacă îl vom învesti cu votul nostru de încredere, Guvernul Croitoru va face acest lucru fără să fie nevoie de o hotărâre a Camerei Deputaților și a Senatului într-o ședință comună.

De aceea, domnule președinte, vă rog foarte mult să respectăm ordinea de zi, să dăm votul nostru de încredere Guvernului Croitoru, și numai în situația respectivă, în caz că votul nostru nu va fi suficient, să trecem la punctele 2 și 3 de pe ordinea de zi. Altfel, nu există absolut nici un fel de rațiune a acestui demers parlamentar de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Doamna Aura Vasile.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc.

Stimată doamna președinte,

Stimate domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Ceea ce colegul meu a propus nu are ca susținere vreun articol din Regulament. Completarea ordinii de zi, așa cum cunoaștem, poate fi făcută - așa cum s-a și realizat - în baza art.8, după care se dezbat, prin votul nostru dat înainte am aprobat acest lucru, motiv pentru care, de asemenea, nu se justifică epuizarea punctului 1 prin votul care trebuie dat și considerăm că există un vot final atunci când dăm toate voturile.

În condițiile declarației și ale hotărârii, putem să ne bazăm într-un caz extremis pe Constituție, acolo unde se spune "stare de necesitate, stare deosebită". Îmi argumentez, domnule președinte, dezbaterea primelor două puncte pe acest lucru în condițiile în care în cele două materiale care vor fi prezentate plenului Senatului și Camerei Deputaților nu facem referire la un Guvern. Dacă trece Guvernul domnului Croitoru, dânsul va înainta. Dacă rămâne Guvernul domnului Boc, demis, ne va înainta domnia sa.

Domnule președinte,

Am rugămintea să supuneți votului Camerelor reunite propunerea domnului Oltean și să trecem mai departe.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

O intervenție din partea domnului Mircea Toader, liderul Grupului PD-L din Camera Deputaților.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Doamna președinte,

Noi susținem în continuare să finalizăm primul punct al ordinii de zi și am să vă dau și motivația. Și o să vedeți că proiectul de hotărâre prevede o derogare; așa cum a spus doamna Aura Vasile, că dacă Guvernul va vi învestit, nu mai am nevoie de derogare, pe de o parte.

Pe de altă parte, motivația principală pentru care s-a solicitat să dezbatem înainte de vot, a fost că parlamentarii nu vor rămâne în sală. Eu vă garantez că parlamentarii Partidului Democrat Liberal vor rămâne în sală până la finalizarea ordinii de zi.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul Oltean. Pe procedură.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Distinsa noastră colegă spunea că nu am putut invoca un articol din Regulamentul ședințelor comune, în ce privește imposibilitatea întreruperii desfășurării primului punct sau finalizării primului punct al ordinii de zi. Îi reamintesc distinsei noastre colege că nici domnia sa nu poate să invoce un articol din Regulament care să dea posibilitatea ca în timpul desfășurării unui anumit punct de pe ordinea de zi să-l întrerupem și să introducem alte puncte în dezbaterea plenului celor două Camere.

Este o cutumă și există o logică pe care n-o poate înfrânge nici Regulamentul și nici reaua-voință a unui grup sau altor grupuri. Există o logică în desfășurarea unor dezbateri. A fost logica intervenției grupurilor parlamentare, logica intervenției premierului desemnat și în mod absolut corect logica votului de încredere acordat Guvernului Croitoru. Aceasta este logica! Dar dacă dumneavoastră vreți să răsturnați logica, o puteți face. Dar mi se pare inadmisibil și totalmente nepotrivit în raport cu ceea ce astăzi Parlamentul este chemat - să ia o decizie foarte importantă legată de un Guvern pe care l-am adus în fața noastră și care așteaptă astăzi votul de încredere al Parlamentului.

De aceea, domnule președinte, v-aș ruga să nu fiți susținătorul înlăturării sau a răsturnării logicii, și s-o lăsați să decurgă așa cum este ea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Avem din partea Grupului PD-L o propunere ca acest punct să fie dezbătut după votul de acordare sau neacordare a încrederii pentru Guvernul desemnat.

De aceea, supun la vot această propunere făcută de Grupul PD-L.

Cine este pentru?

(Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Ați făcut o propunere, o supun la vot.

Vă rog să votați.

Ați făcut o propunere și obligația noastră este s-o supunem votului.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Eu nu îmi amintesc că am făcut o propunere. Este o procedură de vot pe care noi am întrerupt-o pentru o pauză în care liderii de grup s-au întâlnit. Noi nu putem supune votului plenului Camerei o procedură deja votată la începutul ședinței. Eu v-am propus, domnule președinte, să continuăm ședința cu acordarea votului de încredere Guvernului Croitoru, după vot, să urmeze punctele 2 și 3 în dezbatere. Aceasta v-am propus eu. Dar aceasta nu trebuie s-o supuneți votului. Este de fapt ordinea firească a desfășurării ședinței de astăzi.

V-am spus: dacă vreți s-o răsturnați cu fundul în sus, o puteți răsturna! Puteți face orice! Dar mi se pare totalmente nefiresc și nedrept să procedați în felul acesta.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Pe procedură, domnul deputat Zgonea.

Vreau, în acest interval, să vă lecturez teza ultimă a art.8: "Modificarea ordinii de zi se efectuează în aceleași condiții ca și aprobarea acesteia." Deci, plenul este suveran cu privire la modificarea ordinii de zi.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Distinși colegi senatori și deputați,

Procedural, această chestiune a ridicat-o doamna Aura Vasile, viceliderul Grupului parlamentar al PSD+PC. Dumneavoastră, domnule Ioan Oltean ați acceptat-o.

Și acum dați-mi voie să vă spun de ce învestirea Guvernului Croitoru are două puncte distincte, ca și la textele de lege. Și ceea ce am învățat eu în Parlament de când dumneavoastră erați și eu am venit. Textele de lege, moțiunile de cenzură, moțiunile simple, distinși colegi, le-am votat de foarte multe ori, mai ales moțiunile simple și alte acte, chiar și în plen, în altă zi decât în ziua în care au fost dezbătute.

Mai mult, punctele de pe ordinea de zi cu privire la dezbaterea rapoartelor tuturor comisiilor și instituțiilor publice care sunt în subordinea Parlamentului, alte chestiuni importante, chiar bugetul de stat și rectificările le-am dezbătut și după aceea am trecut la final la vot. Cutuma pe care dumneavoastră ați inventat-o, care sunteți mai vechi ca noi în Parlament, a fost așa: primele voturi le face pe cele pe care le consideră plenul că sunt importante, și după aceea schimbat față de ordinea de zi.

Ce s-a propus astăzi? Dumneavoastră ați votat în plenul Camerei Deputaților modificarea ordinii de zi conform Regulamentului comun, acceptată.

Dezbaterea cu privire la candidatul și Guvernul propus de către candidatul Lucian Croitoru s-a încheiat. Tot procedural, tot pe Regulament. Din acest punct de vedere, votul cu bile pe care noi îl desfășurăm este rezultatul acestui eveniment și este alt punct separat. Orice vot pe care dumneavoastră îl faceți, și votul final când îl faceți... nu fiți supărați. Votul final îl dați marți, la 12,30. La Senat la fel. Păi, de ce nu votăm în aceeași zi?

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat, aveți două minute pe procedură.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Vă rog frumos să intrați în procedura regulamentară. În acest moment, dezbatem hotărârea și declarația. Cine vrea să citească declarația, cine citește hotărârea. Dumneavoastră aveți posibilitatea, conform Regulamentului comun, să sistați orice dezbatere, chiar și pe procedură, și să trecem la ceea ce este important. Discutăm despre cele două. Dacă aveți altă opinie, că Parlamentul, care este acuzat astăzi că nu vrea buget, dumneavoastră, de la PD-L spuneți că sunteți împotrivă ca Parlamentul să dea o decizie, că nu este vina lui că n-a venit pe 15 octombrie Guvernul, e dreptul dumneavoastră să votați pentru sau împotrivă.

După care trecem la voturile finale, ceea ce înseamnă și votul pentru Guvernul pe care dumneavoastră și colegii care sunt tehnocrați l-au propus și care va pica sau nu va pica. Este votul fiecăruia dintre noi.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD+PC.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Ultima intervenție pe procedură, domnul Ioan Oltean.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din 1990 încoace și probabil că de mâine încolo, (vociferări, rumoare.) niciodată... Da, parcă ar fi un lac plin de broaște! (Aplauze.)

Din 1990 încoace și până astăzi, votul de învestitură al unui Guvern nu a fost dat decât după ce au încetat discuțiile pe marginea programului prezentat de către premierul desemnat. Din 1990 încoace și până astăzi, votul pe o moțiune de cenzură, stimați colegi, nu pe o moțiune simplă, nu a fost dat, domnule Bogdan Duvăz, decât imediat după dezbateri.

Spunea domnul secretar Zgonea că supunem dezbaterii actele cele mai importante pe care le apreciază plenul reunit al celor două Camere.

Domnilor colegi,

este oare mai importantă declarația decât votul de încredere pentru un Guvern? (Deputații PNL și PSD+PC răspund că da).

Spuneți da! Stimați cetățeni, ați auzit? Spun da! Adică țara are mai multă nevoie de o declarație decât de un Guvern stabil. Domnule Duvăz...(Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat,

Ați epuizat cele două minute pe procedură.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să vă atenționați colegii de majoritate, domnule președinte, să mă lase să vorbesc.

Dragi colegi,

În aceste momente, eu cred că nimic nu e mai important decât să dăm țării un Guvern stabil. Iată-l, aici este! Vă rog să aveți încredere în Guvernul Croitoru și vă asigur că declarația dumneavoastră rămâne fără obiect dacă votul de încredere al Guvernului Croitoru, astăzi, este evident unul majoritar.

De aceea, domnule președinte, nu vă lăsați impresionat și amăgit de colegii dumneavoastră de partid. Aici ne aflăm în plenul celor două Camere reunite. Aici o altă logică trebuie să ne conducă. Și vă rog foarte mult să respectați ordinea de zi pe care astăzi noi am aprobat-o și să votăm Guvernul Croitoru și pe urmă toate celelalte puncte de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul Cezar Preda. Pe procedură.

 
 

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule președinte,

N-ascultați niciodată ce sfaturi vă dau oamenii buni pe care îi aveți în partid. N-ați ascultat nici astăzi la grup, când vi s-a spus să nu faceți așa ceva, că e neconstituțional. Ați zis că nu contează. Nici acum n-ascultați, când vă spune cineva că pe procedură nu puteți spune dumneavoastră cine e ultimul. Asta e procedura.

Spunea colegul meu Pambuccian, la dezbaterile care au avut loc pe Guvern, că este într-un paradox. Și dădea un exemplu. Făcea o parabolă, așa spunea domnia sa. Îl asigur că n-a greșit cu nimic. Ceea ce ne-a prezentat colega noastră e un fel de vrăjitorie, să știți. Modul cum se încearcă interpretarea Constituției.

Domnul secretar a venit foarte calm, eu îl văd mereu că vine și spune despre spiritul și litera legilor și a regulamentelor și a venit să ne spună de fapt că nu vor să voteze și să întârzie cât mai mult Guvernul Croitoru. Și ne spune nouă, astăzi, colegi cu dânsul, că s-a mai pomenit vreodată în această aulă să duci la vot final învestirea unui Guvern sau a unei moțiuni de cenzură. Când s-a mai întâmplat treaba asta? Poate așa își imaginează domnul Geoană că va fi România după 6 decembrie? Niciodată!

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog, o scurtă intervenție.

 
 

Domnul Ioan Timiș:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Nu știu de ce reprezentanții PD-L-ului se grăbesc să dea votul pe învestitură. De ce fac apel la logică și de ce fac apel la regulamente? Pentru că prin nerespectarea normelor constituționale, Guvernul Croitoru s-a născut mort. Noi, astăzi, nu facem decât să-i semnăm certificatul de deces. Vă grăbiți să-l semnăm? (Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul deputat Mihai Voicu, din partea Grupului PNL.

 
 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc.

O simplă precizare, pentru că eu cred că domnul Zgonea are dreptate. Și vă amintesc că există și acum o moțiune de cenzură PD-PRM o asociere care este mai actuală ca oricând, care nici astăzi nu este votată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Doamna Aura Vasile.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să-i mulțumesc și colegului care a vorbit înaintea noastră de la PD, dacă am puteri supranaturale, atunci să știți că acest Guvern nu va trece, că hotărârea va fi citită, că declarația va fi citită, iar Mircea Geoană va fi viitorul președinte al României. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD+PC; vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Apreciez atmosfera electorală intensă din Parlament. Dar aș dori să ne întoarcem...

Domnul Sever Cotoi-Voinescu a cerut primul cuvântul, pe procedură.

 
 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Domnule, cum să vă zic, fost, viitor, viitor fost Președinte al României, v-aș ruga să-mi pronunțați numele corect. Mă cheamă Voinescu-Cotoi, nu Cotoi-Voinescu. Iertați-mă, țin la numele meu. Pe de altă parte, trebuie să știți că mâța blândă știți ce face.

Vreau să revin la chestiunea procedurală. În realitate, lucrurile stau așa: ați trântit un Guvern, bravo! A fost ceva absolut constituțional. De aia nu sunt de acord cu doamna Aura Vasile când spune că ne aflăm într-o situație de necesitate. Nici vorbă! Suntem în situația în care avem un Guvern demis, avem un Guvern propus pe care trebuie să-l validăm sau nu. Astea sunt situații absolut normale într-o democrație, deci, invocarea stării de necesitate acum e absolut ridicolă. (Din sală i se strigă să vorbească pe procedură.)

Chiar la procedură, domnul meu.

Pentru că doamna Aura Vasile asta a invocat: starea de necesitate. Și vă spun că nu e cazul. Mai puneți mâna pe o carte de drept să vedeți ce înseamnă stare de necesitate. (Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD+PC.)

Vreau să spun un singur lucru: mie mi se pare că e absolut ciudat să despărțim votul final de dezbateri, atâta vreme cât în ordinea de zi nu e scris așa.

În ordinea de zi nu este un punct care se referă la dezbateri, și un alt punct care se referă la votul final. Este un singur punct, care se referă la învestirea Guvernului Croitoru.

Prin urmare, ne aflam în momentul în care dezbaterile încetaseră, urma votul, să facem votul, după care facem ce declarații vreți dumneavoastră și ne uităm pe ele.

De fapt, lucrurile stau așa: v-ați încurcat în propriile dumneavoastră acțiuni politice. Ați dat guvernul jos, erați victorioși, a venit FMI-ul, v-a băgat în ședință, ați înțeles că ați cam făcut-o de oaie, și acum vă încurcați în proceduri, încercând să îndreptați ce ați făcut. Ăsta este adevărul. (Aplauze.)

Mulțumesc.

 
Prezentarea, dezbaterea și adoptarea Declarației Parlamentului României referitoare la angajamentul ferm al Parlamentului României de a respecta obligațiile și indicatorii macroeconomici stabiliți prin Acordul încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Cred că toate aceste comentarii au fost foarte utile. În acest moment, majoritatea parlamentarilor reuniți sub această cupolă au aprobat modificarea ordinii de zi, și conform deciziei majorității senatorilor și deputaților, invit pentru lecturarea proiectului de declarație pe domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Declarație referitoare la angajamentul ferm al Parlamentului României de a respecta obligațiile și indicatorii macroeconomici stabiliți prin Acordul încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional.

Având în vedere că România are nevoie de un buget de stat pentru anul 2010, în concordanță cu prevederile și angajamentele asumate prin Acordul cu Fondul Monetar Internațional, dezbaterea publică arată că, în acest moment, nu se poate adopta Legea bugetului pe anul 2010, în care Guvernul Boc nu și-a îndeplinit obligația legală de a transmite Parlamentului proiectul de Legii bugetului până la 15 octombrie 2009, așa cum este prevăzut în lege, Constituția și legile țării impun adoptarea Legii bugetului de stat numai la propunerea Guvernului, iar reprezentanții FMI doresc din partea României un semnal politic clar privind continuarea politicilor prevăzute în cadrul acordului, Parlamentul României își exprimă întregul său angajament și deplina sa susținere pentru respectarea nivelului indicatorilor macroeconomici, așa cum sunt prevăzuți în Acordul cu Fondul Monetar Internațional și care trebuie să fundamenteze viitoarea Lege a bugetului de stat pentru anul 2010.

Numai în aceste condiții România va putea depăși criza economică cu care se confruntă și își va afirma statutul de partener credibil pentru organismele internaționale.

Această Declarație a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat, în ședința comună din 4 noiembrie, în conformitate cu prevederile din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Secțiunea I, art.1 pct.22. Semnează președinții celor două Camere.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim domnului deputat.

Dacă grupurile parlamentare au amendamente sau sugestii cu privire la textul care a fost prezentat?

Domnul deputat Toader, vă rog.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur că această declarație este ca un angajament al Parlamentului că va vota bugetul. Alt lucru eu nu văd. Înseamnă că Parlamentul României va vota bugetul cu acești indicatori.

Dar sunteți convinși că bugetul României nu are acești indicatori? De ce este nevoie neapărat să ne angajăm? Sunt convins că vom vota un buget în care se respectă întocmai acești indicatori.

Preambulul, în schimb, că motivația principală este că nu a depus Guvernul Boc, este fără sens. Sunt de acord să fie o declarație, prin care noi vom respecta întocmai, asta presupune că ne-am și pronunțat privind votul pe buget.

Bugetul României, care va fi depus de guvern, așa cum o să solicităm și noi, și dumneavoastră, de guvernul învestit astăzi, va respecta întocmai prevederile Acordului cu Fondul Monetar Internațional. Dacă nu le respectă, sigur că le vom modifica. Nu este nevoie de o astfel de declarație, dar, sigur, nu ne putem opune dacă dumneavoastră solicitați să ne angajăm înainte că votăm bugetul.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului deputat.

 
Prezentarea, dezbaterea și adoptarea Hotărârii Parlamentului României privind transmiterea de către Guvernul României a Proiectului de stat și a Proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010.

Dacă nu sunt alte intervenții, trecem mai departe la proiectul de hotărâre dedicat aceluiași subiect.

Îl invit pe domnul deputat Victor Ponta să ne prezinte proiectul.

 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Conform deciziei plenului reunit, pe ordinea de zi urmează a fi înscris un nou punct, un punct privind "Hotărâre privind transmiterea de către Guvernul României a Proiectului bugetului de stat și a Proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010.

Având în vedere dispozițiile art.138 alin.(2) din Constituție, conform cărora Guvernul elaborează anual Proiectul bugetului de stat și cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune separat aprobării Parlamentului, ținând seama de obligațiile ce revin României în baza acordurilor cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială, luând act de situația de criză economică, socială și politică existentă, Parlamentul României, reunit în ședință comună în data de 4 noiembrie 2009, în baza art.67 din Constituție și art.1 pct.22 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic: se solicită Guvernului României să transmită în cel mai scurt timp Parlamentului, prin derogare de la prevederile art.26 alin.(3) din Legea nr.90/2001 privind organizarea Guvernului, Proiectul bugetului de stat și Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, în vederea dezbaterii și adoptării acestora.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comună din data de 4 noiembrie 2009.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Dacă sunt comentarii?

Domnul deputat Ioan Oltean, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Democrat Liberal a subscris, fără niciun fel de reținere, la declarația pe care mai înainte ați citit-o.

Înțelegem prin aceasta că cele trei formațiuni politice grupate în așa-zisa majoritate parlamentară vor vota bugetul, evident, în parametrii pe care noul Guvern Croitoru îi va înainta de îndată Parlamentului.

De asemenea, înțelegem, stimați colegi, că, celelalte angajamente pe care Guvernul Boc și le-a asumat față de Fondul Monetar Internațional și față de Uniunea Europeană - și am aici în vedere Legea salarizării unice, Legea sistemului unitar de pensii, Legea educației naționale - vor fi cu siguranță însușite și de această majoritate, pentru ca reforma demarată de către Guvernul Boc să nu fie împiedicată sub nicio formă de a fi pusă în valoare.

Dar, domnule președinte și stimați colegi, această hotărâre, în opinia mea, nu-și mai găsește sub nicio formă locul. Dacă ea se adresează Guvernului, care se va bucura de încrederea noastră, cu siguranță, în virtutea reglementărilor constituționale și a atribuțiilor pe care art.138 din Constituție le atribuie Guvernului, vom avea de urgență proiectul de lege pe masa de lucru a tuturor parlamentarilor.

Dacă ne vom referi la Guvernul Boc, stimați colegi, am să vă citesc art.110 alin.(4) din Constituția României, care spune că "Guvernul al cărui mandat a încetat, potrivit alin.(1) și (2), îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern".

Conform acestor prevederi, Guvernul demis Boc, și o să-i rog pe distinșii colegi să nu stea cu spatele la tribună, pentru că este un gest de nepolitețe, Guvernul Boc nu va putea să înainteze Parlamentului României Proiectul Legii bugetului, pentru că îi interzice norma constituțională pe care v-am citit-o.

De aceea, stimați colegi, eu v-aș propune să renunțăm la această hotărâre, să acordați votul de încredere Guvernului Croitoru și vă asigur că într-o săptămână veți avea pe masa dumneavoastră de lucru noua Lege a bugetului de stat și noua Lege a bugetului asigurărilor sociale.

Altfel, o țară întreagă o să vă condamne pentru lipsa de responsabilitate și pentru demagogia pe care astăzi ați afișat-o de la acest microfon.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule senator Vosganian, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Înțeleg că există anumite rețineri fiind vorba de o procedură pe care noi n-am mai folosit-o, prin care o hotărâre de Parlament ar putea să modifice o lege, nivelurile de competență fiind diferite. O lege este promulgată de președinte, în timp ce o hotărâre nu are aceeași acoperire din punct de vedere al competențelor.

Însă, poate că, dat fiind că, colegul nostru Victor Ponta a citit doar declarația, fără să explice și care este temeiul ei - și o s-o fac eu acum - vă rog, în acest nou context, să dezbateți și să votați.

Deci, noi nu cunoaștem care este proiectul de buget adoptat de Guvernul Boc, în ședință de Guvern, cel puțin așa am fost încredințați, până în 10 octombrie.

Noi solicităm ca acest proiect de buget, în forma în care a fost elaborat - și avem declarații oficiale ale Guvernului cum că el este elaborat în interiorul Cabinetului, el să ne fie transmis. Se vor forma fie comisii speciale, fie vom porni pe comisiile existente de buget și se va purcede la dezbaterea acestui proiect.

În momentul în care vom avea un Guvern învestit de Parlament, dat fiind că majoritatea care îl va învesti va avea un rol decisiv și în dezbaterile anterioare, acest Guvern își va asuma Proiectul de buget în forma pe care o lucrăm și vom scurta, în același timp, termenele, astfel încât să putem garanta, în baza voinței politice exprimate, că vom avea un buget până la sfârșitul anului.

Așadar, declarația citită de domnul Ponta are acest spirit, de a introduce în lucru Proiectul de buget și de a scurta termenele. Deci, este o tentativă de a mări operativitatea și nu dorim să facem nicio fraudă la lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim mult.

Domnule Sever Voinescu-Cotoi, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Domnule președinte,

Sigur, domnul senator Varujan Vosganian este un scriitor de forță și probabil asta îl face, citind această hotărâre, să ficționeze în sens legal.

În realitate, lucrurile stau așa: eu nu știu, poate că spiritul domnului Ponta este mult prea de neînțeles, când încearcă să-l exprime în proiecte de hotărâre, dar eu vorbesc pe ceea ce scrie aici. Zice așa: prin această hotărâre a Parlamentului noi derogăm de la prevederile unei legi.

O putem face? Simplu, ca bună ziua. Deci, spuneți tare, da. Bun. Este în regulă, ca să știm cum citim lucrurile astea.

În al doilea rând, mai este ceva interesant aici. În preambul scrie așa: "Ținând seama de obligațiile care revin României, în baza acordurilor cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială "..". Nu pot decât să salut faptul că Partidul Național Liberal, domnul președinte Crin Antonescu, care până mai ieri dorea să renegocieze acest acord, de data aceasta achiesează la acest acord, recunoaște aceste obligații și vrea, într-adevăr, să le implementeze și printr-o Lege a bugetului. (Aplauze.)

Domnule președinte,

Dar dincolo de această chestiune politică, avem un impediment legal serios, încă o dată, răsturnăm ordinea legală din România. Nu putem prin hotărâre a Parlamentului să derogăm de la lege. Pur și simplu nu putem.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul Victor Ponta.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Cred că este, într-adevăr, neconstituțional, ca, în atribuțiile unei ședințe de plen reunit, să procedăm și la culturalizarea juridică a domnului Voinescu. Cred că ne depășește această sarcină, cu toate că prezintă oarecare bune intenții de a învăța. (Aplauze.)

Vreau să-i explic și domnului Voinescu, ceilalți cred că ați înțeles, că o lege sigur se modifică printr-o lege. Proiectul de buget este o lege, poate nu știți lucrul ăsta, că proiectul de buget este un proiect de lege și că în acest moment, actul și juridic, și politic al Parlamentului este de a cere Guvernului să-și îndeplinească o obligație constituțională de a transmite proiectele de buget de stat și de asigurări sociale.

Nu mă aștept ca domnul Sever Voinescu să fi înțeles această explicație. Cred că va veni să ne explice că n-a înțeles din nou, dar vă rog să votați, în așa fel încât Guvernul, oricare va fi acela, să-și îndeplinească obligația constituțională de a transmite Parlamentului bugetele pentru 2010.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul senator Verestoy, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

 
 

Domnul Verestoy Attila:

Domnule președinte,

Doamna președinte,

Onorați colegi,

Sunt într-o situație nefericită de a vă ruga să fiți de acord cu mine că s-au auzit absolut toate argumentele și într-un sens, și în altul. Nu cred că în momentul de față, fiind oameni aleși și cu experiență, am mai avea nevoie să auzim încă o dată aceleași lucruri.

În momentul de față, fiecare dintre noi, fiecare grup parlamentar dorește să trecem la vot. Acest lucru, în mod regulamentar și în mod procedural vă cerem acum din partea UDMR-ului, grupul nostru.

Vă rog, domnule președinte, în conformitate cu Regulamentul, cerem sistarea discuțiilor - supuneți la vot acest lucru, sigur că da -, și după aceea la vot. (Aplauze.)

Mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Un drept la replică pentru domnul Voinescu. I-a fost menționat numele.

 
 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Simt că am un fan-club foarte serios în partea asta, vă mulțumesc.

Vreau doar să spun un singur lucru legat de ceea ce spunea domnul Ponta. Chestiunea asta cu dreptul, sigur, este mai complicată. Domnul Ponta citește legile și Constituția așa cum i se spune de la PSD, într-o ședință de dimineață. Asta nu-l califică neapărat ca jurist. În realitate, lucrurile stau cam așa: Guvernul, care este acum în situația de a fi un guvern demis, datorită votului dumneavoastră nu poate pur și simplu legal să facă asta. Asta este foarte simplu.

Încă o dată, după ce v-ați dat seama ce ați făcut, încercați s-o dregeți comițând o ilegalitate. Mai bine aveți demnitatea, asumați-vă votul, ați dat jos Guvernul, hai să votăm un nou guvern și mergem în proceduri constituționale. (Rumoare.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Supun votului dumneavoastră propunerea avansată de domnul senator Verestoy privind sistarea acestei dezbateri.

Avem o ordine de zi plină, avem și un guvern pe care trebuie să-l votăm sau nu.

Cine este pentru sistarea acestei dezbateri? Vă rog să votați.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 260 în favoare am decis sistarea dezbaterilor. (Rumoare).

 
Prezentarea, dezbaterea și adoptarea Declarației Parlamentului României referitoare la angajamentul ferm al Parlamentului României de a respecta obligațiile și indicatorii macroeconomici stabiliți prin Acordul încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional.

În continuare, supun votului plenului Declarația referitoare la angajamentul ferm al Parlamentului României de a respecta obligațiile și indicatorii macroeconomici stabiliți prin Acordul încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional.

Cine este pentru? Vă rog să votați.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, Parlamentul României a aprobat această declarație politică. (Aplauze).

Prezentarea, dezbaterea și adoptarea Hotărârii Parlamentului României privind transmiterea de către Guvernul României a Proiectului de stat și a Proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010.

Supun votului plenului reunit Hotărârea Parlamentului României privind transmiterea de către Guvernul României a Proiectului bugetului de stat și a Proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2010.

Cine este pentru? Vă rog să numărați aceste voturi în favoare.

259 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să votați prin ridicare de mână.

4 voturi împotrivă.

Abțineri? 120 de abțineri.

Cu 259 voturi pentru, 4 împotrivă și 120 de abțineri această hotărâre a Parlamentului României a fost aprobată.

Pe procedură, domnul deputat Mircea Toader.

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Pe procedură, că nu mi-ați dat voie să-mi exprim un punct de vedere.

Avem o hotărâre care prevede o derogare de la un articol din lege. În condiția în care Guvernul Croitoru trece, ceea ce ne dorim cu toții, ce veți face cu această hotărâre? Veți prevedea în noua lege această derogare?

Acesta este sensul intervenției mele. Atunci trebuie să facem două hotărâri și să le votăm după aceea.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Aș dori să vă informez, și acest lucru a fost ridicat și în discuția cu liderii grupurilor parlamentare, că în cazul obligațiilor pe care le avem în relația cu instituțiile financiare internaționale, pe lângă aprobarea bugetului de stat în termenii macroeconomici conveniți, mai există și Legea responsabilității fiscale.

Acest lucru este doar pentru a informa plenul reunit și pe cei care ne reprezintă în comisiile permanente, că și această obligație este o obligație care trebuie îndeplinită înainte de întâlnirea board-ului Fondului Monetar Internațional, o lege importantă, și sunt convins că va fi dezbătută și aprobată cu maximă celeritate.

 
Exprimarea votului asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra Programului de guvernare și a Listei Guvernului. (nu a fost întrunită majoritatea de voturi cerută de Constituție pentru acordarea încrederii).

Revenim la ordinea de zi.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art.103 alin.(3) din Constituția României și ale art.31 și art.74 din Regulamentul ședințelor comune, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, aprobă prin vot programul și lista Guvernului și acordă încrederea Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Votul este unic pentru cele două propuneri, este secret și se exprimă prin bile.

Vă reamintesc prevederile art.36 din Regulamentul nostru comun referitoare la votul secret cu bile: fiecare parlamentar primește o bilă albă și una neagră. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru acordarea încrederii Guvernului. Bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra acordării încrederii Guvernului.

Rog chestorii din partea Camerei și din partea Senatului să-și ocupe locurile destinate pentru înmânarea bilelor.

Doresc, de asemenea, să amplasăm cele două urne.

Mulțumim mult.

Rog domnii chestori să-și ocupe locurile pentru a putea să înmânăm bilele de vot.

Doresc, de asemenea, să acceptați ca la această ședință comună să începem cu Camera Deputaților, pentru că ultimele două dăți Senatul a avut întâietate și mulțumesc colegilor deputați pentru faptul că au înțeles că Senatul a avut plen în acele momente.

Îl invit pe domnul deputat Valeriu Zgonea, secretar al Camerei Deputaților, să dea citire listei alfabetice a deputaților noștri.

 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem doi colegi care vor să voteze înainte, că pierd avionul.

- Adomniței Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Alecu Valeriu - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Bădulescu Adrian - prezent
- Florescu Adrian - prezent
- Andon Sergiu - absent
- Andronache Gabriel - prezent
- Anghel Florin Serghei - prezent
- Antal István - prezent
- Antochi Gheorghe - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă
- Arion Viorel - prezent
- Atanasiu Teodor - prezent
- Avram Marian - prezent
- Axenie Carmen - prezentă
- Balan Ioan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Banu Mihai - prezent
- Barbu Sulfina - prezentă
- Barna Maria Eugenia - prezentă
- Bădălan Eugen - prezent
- Bădulescu Adrian - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbulescu Daniel-Ionuț - prezent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Berci Vasile - prezent
- Béres Ștefan Vasile - prezent
- Blaga Iosif Veniamin - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Bobeș Marin - prezent
- Bode Lucian Nicolae - prezent
- Boghicevici Claudia - prezentă
- Boiangiu Victor - prezent
- Boldea Mihail - prezent
- Borbély László - prezent
- Bordeianu Dan - prezent
- Bostan Emil - prezent
- Bot Octavian - prezent
- Botiș Ioan-Nelu - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brătianu Matei Radu - prezent
- Brînză William Gabriel - absent
- Buciuta Ștefan - prezent
- Bud Nicolae - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Viorel-Vasile - prezent
- Budurescu Daniel-Stamate - prezent
- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buican Cristian - prezent
- Burcău Doina - prezentă
- Burlacu Cristian-Ion - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buta Sorin Gheorghe - prezent
- Calimente Mihăiță - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Mircea Vasile - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Cărare Viorel - prezent
- Cherecheș Cătălin - prezent
- Chircu Doinița-Mariana - prezentă
- Chirilă Constantin - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Chisăliță Ioan Narcis - prezent
- Chițoiu Daniel - prezent
- Chiuariu Tudor-Alexandru - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciobanu Gheorghe - prezent
- Ciocan Gheorghe - prezent
- Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
- Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
- Ciuhodaru Tudor - prezent
- Coclici Radu Eugeniu - prezent
- Coroamă Gheorghe - prezent
- Covaci Dorel - prezent
- Cristea Victor - prezent
- Cristian Horia - prezent
- Croitoru Cătălin - prezent
- Damian Ioan - prezent
- Dascălu Constantin - prezent
- Derzsi Ákos - prezent
- Dobre Ciprian Minodor - prezent
- Dobre Cristina Elena - prezentă
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dolineaschi Andrei - prezent
- Donțu Mihai-Aurel - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
- Drăghici Sonia-Maria - prezentă
- Drăgulescu Iosif Ștefan - prezent
- Dugulescu Marius Cristinel - prezent
- Dumitrache Ileana Cristina - prezentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrică George Ionuț - prezent
- Dumitru Georgică - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Dușa Mircea - prezent
- Edler András György - prezent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Farago Petru - prezent
- Farkas Anna-Lili - prezentă
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - prezent
- Florescu Adrian - prezent
- Frunzulică Doru-Claudian - prezent
- Fuia Stelian - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganț Ovidiu Victor - prezent
- Gavrilescu Grațiela Leocadia - prezentă
- Geantă Florian Daniel - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Tinel - prezent
- Gherasim Vasile - prezent
- Ghiță Cornel - prezent
- Ghiță-Eftemie Stelian - prezent
- Ghiveciu Marian - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
- Göndör Marius-Sorin - prezent
- Gorghiu Alina-Ștefania - prezentă
- Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
- Grama Horia - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gurzău Adrian - prezent
- Gust-Băloșin Florentin - prezent
- Hogea Gheorghe - prezent
- Holban Titi - prezent
- Holdiș Ioan - prezent
- Horj Pavel - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob-Ridzi Monica-Maria - prezentă
- Iacob-Strugaru Stelică - prezent
- Ialomițianu Gheorghe - prezent
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Iftime Dragoș-Adrian - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Ionescu George - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Luminița - prezentă
- Iorguș Zanfir - prezent
- Irimescu Mircea - prezent
- Itu Cornel - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Jolța Nicolae - prezent
- Kelemen Atilla Béla-Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Korodi Attila - prezent
- Kötö Iosif - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Leșe Doru Brașoan - prezent
- Liga Dănuț - prezent
- Longher Ghervazen - prezent
- Lubanovici Mircea - absent
- Luca Ciprian-Florin - prezent
- Lup Mircea Silvestru - prezent
- Lupu Mihai - prezent
- Macaleți Costică - prezent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marin Mircea - prezent
- Marinescu Antonella - prezentă
- Martin Eduard-Stelian - prezent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Mazilu Constantin - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Militaru Constantin Severus - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mocanu Adrian - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Morega Dan Ilie - prezent
- Motreanu Dan-Ștefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Mustea-Șerban Răzvan - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - prezent
- Neacșu Marian - prezent
- Nechifor Cătălin-Ioan - prezent
- Neculai Marius - prezent
- Negoiță Robert Sorin - absent
- Negruț Clement - prezent
- Nica Dan - prezent
- Nica Nicolae-Ciprian - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Duvăz Bogdan - prezent
- Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - prezentă
- Nistor Laurențiu - prezent
- Niță Constantin - prezent
- Nițu Adrian Henorel - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Novac Cornelia Brândușa - prezentă
- Oajdea Vasile Daniel - prezent
- Olar Corneliu - prezent
- Olosz Gergely - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Oprișcan Mihai Doru - prezent
- Orban Ludovic - prezent
- Pál Árpád - prezent
- Palașcă Viorel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Paleologu Theodor - prezent
- Pálfi Mozes Zoltan - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pandele Sorin Andi - prezent
- Panțîru Tudor - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Pâslaru Florin-Costin - prezent
- Păduraru Nicușor - prezent
- Păsat Dan - prezent
- Păun Nicolae - prezent
- Petö Csilla-Mária - prezentă
- Petrescu Cristian - prezent
- Petrescu Petre - prezent
- Pieptea Cornel - prezent
- Pirpiliu Ștefan Daniel - prezent
- Plăiașu Gabriel - prezent
- Pocora Cristina-Ancuța - prezentă
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Georgian - prezent
- Pop Virgil - prezent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Florian - prezent
- Popa Octavian-Marius - prezent
- Popeangă Vasile - prezent
- Popescu Adrian - prezent
- Popescu Cosmin Mihai - prezent
- Popescu Dan-Mircea - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
- Popov Dușan - prezent
- Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent
- Postolachi Florin - prezent
- Potor Călin - prezent
- Preda Cezar-Florin - prezent
- Prigoană Vasile-Silviu - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Rățoi Neculai - prezent
- Rebenciuc Neculai - prezent
- Resmeriță Cornel-Cristian - prezent
- Riviș-Tipei Lucian - prezent
- Rizea Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Roman Gheorghe - prezent
- Roman Ioan Sorin - prezent
- Roșca Lucreția - prezentă
- Rusu Valentin - prezent
- Sârbu Marian - prezent
- Sava Andrei-Valentin - prezent
- Săftoiu Ana Adriana - prezentă
- Săniuță Marian-Florian - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Seremi Ștefan - prezent
- Seres Denes - prezent
- Socaciu Victor - prezent
- Solomon Adrian - absent
- Soporan Vasile Filip - absent
- Spînu Teodor-Marius - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stan Nicolae - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stavrositu Maria - prezentă
- Steriu Valeriu-Andrei - prezent
- Stoica Mihaela - prezentă
- Stragea Sorin Constantin - prezent
- Stroe Ionuț-Marian - prezent
- Stroe Mihai - prezent
- Stroian Toader - prezent
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - prezent
- Surpățeanu Mihai - prezent
- Surupăceanu Mugurel - prezent
- Șandru Mihaela Ioana - prezentă
- Ștefan Viorel - prezent
- Știrbeț Corneliu - prezent
- Știrbu Gigel-Sorinel - prezent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tabugan Ion - prezent
- Taloș Gheorghe-Mirel - prezent
- Tărâță Culiță - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Teodorescu Horia - prezent
- Timiș Ioan - prezent
- Tița-Nicolescu Gabriel - absent
- Toader Mircea-Nicu - prezent
- Trășculescu Alin-Silviu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezentă
- Tușa Adriana Diana - prezentă
- Țaga Claudiu - prezent
- Țintean Ioan - prezent
- Țîmpău Radu Bogdan - prezent
- Țurcanu Florin - prezent
- Țurea Răzvan - prezent
- Udrea Elena Gabriela - prezentă
- Uioreanu Horea-Dorin - prezent
- Uricec Eugen Constantin - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Varga Lucia-Ana - prezentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilică Radu Costin - prezent
- Vișan Gelu - prezent
- Vîlcu Samoil - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Mădălin-Ștefan - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Voinescu-Cotoi Sever - prezent
- Vreme Valerian - prezent
- Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent
- Zătreanu Dan-Radu - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent
- Zistopol Dragoș Gabriel - prezent
- Zoicaș Gheorghe - prezent

Să mai citim o dată absenții:

- domnul Andon Sergiu - prezent,
- William Brînză - absent,
- domnul Robert Negoiță - prezent,
- Ileana Cristina Dumitrache - prezentă,
- Mircea Lubanovici - absent,
- Adrian Solomon - absent,
- Vasile Soporan - absent,
- Tița-Nicolescu Gabriel - absent.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Doamnelor și domnilor,

Continuăm cu Senatul.

- Albert Almas - prezent
- Andrei Florin-Mircea - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Arcaș Viorel - prezent
- Ariton Ion - prezent
- Antonescu George-Crin-Laurențiu - prezent
- Badea Viorel-Riceard - absent
- Banias Mircea-Marius - prezent
- Bara Ion - prezent
- Bașa Petru - prezent
- Bădescu Iulian - prezent
- Bălan Gheorghe-Pavel - prezent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - prezent
- Berceanu Radu-Mircea - prezent
- Bîgiu Marian-Cristinel - prezent
- Bîrlea Gheorghe - prezent
- Blaga Vasile - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - prezentă
- Boitan Minerva - prezentă
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel-Constantin- Vasile - prezent
- Bota Marius-Sorin-Ovidiu - absent
- Calcan Valentin-Gigel - prezent
- Câmpanu Liviu - absent
- Chelaru Ioan - prezent
- Chirvăsuță Laurențiu - prezent
- Chivu Sorin-Serioja - prezent
- Cibu Constantin-Sever - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Coca Laurențiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - prezent
- Constantinescu Viorel - prezent
- Cordoș Alexandru - prezent
- Corlățean Titus - prezent
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila-Zoltan - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - prezent
- Diaconu Mircea - prezent
- Dobra Nicolae - prezent
- Dumitru Constantin - absent
- Fekete-Szabó András-Levente - prezent
- Feldman Radu-Alexandru - prezent
- Filip Petru - prezent
- Fodoreanu Sorin - prezent
- Frâncu Emilian-Valentin - prezent
- Frunda Gyórgy - prezent
- Găină Mihăiță - prezent
- Geoană Mircea-Dan - prezent
- Ghișe Ioan - prezent
- Greblă Toni - prezent
- Grosu Corneliu - prezent
- Günthner Tiberiu - prezent
- Gyerkó László - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hărdău Mihail - prezent
- Humelnicu Augustin-Daniel - prezent
- Ichim Paul - prezent
- Igaș Traian-Constantin - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Lazăr Sorin-Constantin - prezent
- Luca Raymond - prezent
- Mang Ioan - absent
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardare Radu-Cătălin - prezent
- Marian Ovidiu - prezent
- Marian Valer - prezent
- Markó Béla - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Măgureanu Cezar-Mircea - prezent
- Mărcuțianu Ovidius - prezent
- Meleșcanu Teodor-Viorel - prezent
- Mihăilescu Petre-Șerban - prezent
- Mitrea Elena - prezentă
- Mitrea Miron-Tudor - absent
- Mîrza Gavril - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Toader - prezent
- Moga Nicolae - prezent
- Mustățea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - prezent
- Necula Marius-Gerard - prezent
- Nedelcu Vasile - prezent
- Nicoară Marius-Petre - prezent
- Nicoară Romeo-Florin - prezent
- Nicolaescu Sergiu-Florin - prezent
- Nicula Vasile-Cosmin - prezent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Mihai - prezent
- Onofrei Orest - prezent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario - Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pașca Liviu - Titus - prezent
- Păran Dorin - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pintilie Vasile - prezent
- Plăcintă Sorina - Luminița - prezentă
- Pop Gheorghe - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - prezentă
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Prunea Nicolae Dănuț - prezent
- Rasaliu Marian-Iulian - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Șerban - prezent
- Robu Nicolae - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Rușanu Dan- Radu - prezent
- Rușeț Ion - prezent
- Saghian Gheorghe - absent
- Savu Daniel - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Sbîrciu Ioan - prezent
- Secășan Iosif - prezent
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru Florian - prezent
- Stănișoară Mihai - prezent
- Șova Dan - Coman - prezent
- Tămagă Constantin - prezent
- Toma Ion - prezent
- Țopescu Cristian - George - prezent
- Țuțuianu Adrian - prezent
- Udriștoiu Tudor - prezent
- Urban Iulian - prezent
- Valeca Șerban Constantin - prezent
- Vasilescu Lia - Olguța - prezentă
- Verestoy Attila - prezent
- Voicu Cătălin - absent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - prezent

Revin cu cei care n-au fost prezenți la prima strigare.

Bota Marius - prezent; Câmpanu Liviu - nu a venit; Dumitru Constantin - prezent; Frunda Gyorgy - prezent, a votat; Mang Ioan - nu este; Mitrea Miron - nu este; Saghian Gheorghe - absent; Voicu Cătălin - absent.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Rog membrii birourilor permanente să se pregătească pentru numărarea voturilor, conform cutumei noastre.

Sala Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru întâlnirea birourilor permanente, pentru numărarea voturilor.

Propun să reluăm lucrările în plen după constatarea acestui rezultat al voturilor.

 
   

- după pauză -

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Îl rog pe domnul secretar al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, să prezinte procesul-verbal referitor la rezultatul votului asupra propunerii de acordare a încrederii Guvernului.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dar pentru guvernele care se succed, nu cred că sunt bila alba, sunt bila neagră ... care vin la noi să ne ceară votul.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului de acordare a încrederii Guvernului.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin.(4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, procedând la verificarea și numărarea votului exprimat de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile asupra cererii de acordare a încrederii Guvernului au constatat următoarele: numărul total de deputați și senatori - 470; numărul de deputați și senatori prezenți - 458; numărul total de voturi exprimate - 440; numărul de voturi anulate - 1; numărul total de voturi valabil exprimate, din care: voturi pentru acordarea încrederii Guvernului - 189; voturi contra acordării încrederii Guvernului - 250.

Potrivit prevederilor art.103 alin.(3) din Constituția României, republicată, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor, respectiv minimum 236 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că din totalul de 470 de parlamentari, 189 au votat pentru acordarea votului de încredere a Guvernului, iar 250 au votat împotrivă, se constată că nu a fost întrunită majoritatea de voturi cerută de Constituție pentru acordarea încrederii Guvernului. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Având în vedere dispozițiile constituționale și rezultatul votului consemnat în procesul-verbal citit în plenul celor două Camere, Parlamentul României nu a acordat votul său de încredere Guvernului, programului și listei Guvernului prezentate și dezbătute în această ședință comună.

Lucrările fiind epuizate, declar închisă ședința comună a plenului reunit al Parlamentului României.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 15,30.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 14 august 2018, 13:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro