Plen
Ședința Senatului din 26 octombrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.141/05-11-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 26-10-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 26 octombrie 2009

Declarații politice prezentate de domnii senatori:   Ședința a început la ora 15.40.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David și de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.

  Tudor Panțuru (PD-L) - declarație politică având ca titlu Un stat român performant - deziderat doar declarativ pentru unii actori politici;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Am primit de la domnul senator Gheorghe David, secretar de ședință, care se ocupă de problema declarațiilor politice, o listă conform căreia 20 de colegi senatori și-au înscris numele pentru declarații politice generale.

Primul pe listă ar fi domnul senator Tudor Panțuru.

Este prezent.

O să vă rog să închideți ușile și, cu permisiunea dumneavoastră...

Numai un moment, domnule senator Panțuru, vreau să sun la Grupul parlamentar al PNL...

Domnul senator Dan Voiculescu este prezent.

După Domnia Sa urmează domnul senator Liviu Titus Pașca.

Domnule senator Frâncu, vă rog să-l chemați pe domnul senator Liviu Titus Pașca.

Stimați colegi, să începem.

Îl invit la microfon pe domnul senator Tudor Panțuru - Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul. Microfonul central.

   

Domnul Tudor Panțuru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Un stat român performant - deziderat doar declarativ pentru unii actori politici".

Declarativ, cu toții ne dorim o societate performantă, cu un grad mare de adaptabilitate la modificările structurale pe care societatea contemporană le operează la nivelul întregului mapamond.

Vrem să ne putem organiza, ca nație, astfel încât să realizăm un trai decent pentru toți conaționalii noștri și să oferim copiilor toate șansele unei realizări profesionale și personale la nivelul lor de aspirație.

Dramatic este însă că, după 20 de ani de reformă continuă, niciunul dintre punctele enunțate nu se regăsește pe lista realizărilor noastre.

Reformele din mers au produs bunăstare doar pentru o anumită categorie.

Creșterea economică însăși a fost produsă, paradoxal, tocmai de românii care au renunțat să mai spere ceva de la statul român.

Cei aruncați peste gard de restructurarea sistemului economic au ales nu numai să se salveze singuri, atunci când autoritățile române nu au găsit soluții pentru reintegrarea lor profesională, ci au optat să-și ajute și familiile rămase în țară și au revenit să investească aici.

Nu conducerilor înțelepte ale "chiriașilor" din Palatul Victoria li s-a datorat creșterea economică galopantă din perioada 2001-2008, ci românilor obișnuiți, fără pretenții în a deține activități de manageri performanți.

Cadrul general care a permis investitorilor străini înființarea de întreprinderi productive în țara noastră a fost creat de actul de aderare a României la Uniunea Europeană, nicidecum de nu știu ce politică rafinată de atragere a acestora.

Forța de muncă foarte ieftină din țara noastră a fost al doilea motor important în captarea atenției multinaționalelor. (Rumoare în sală.)

Programele politice declarative...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator, vă cer scuze.

Stimați colegi din Grupul parlamentar al PD-L, din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC și din Grupul parlamentar al PNL, vă rog respectuos, chiar dacă veniți mai târziu și semnați, să păstrați liniștea și să-l ascultăm pe domnul senator.

Vă rog, domnule senator Panțuru, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Tudor Panțuru:

Problemele politice declarative, enunțate în campaniile electorale, rămân, de cele mai multe ori, simple declarații de intenții.

Reformarea și restructurarea stratului birocratic român au ajuns doar sloganuri.

Singurul Guvern care s-a străduit să pună în aplicare cele promise în campanie a fost demis tocmai pentru că se străduia să desăvârșească procesul extrem de anevoios al transformării statului român într-o structură capabilă să ofere șanse egale de dezvoltare pentru toți cetățenii.

Liderii PD-L nu au dezertat însă de la aceste deziderate.

Susținem în Parlament învestirea unui guvern foarte flexibil, cu ministere mai puține, cu specialiști validați profesional și care și-au manifestat deja atașamentul față de bunăstarea românilor.

Suntem pentru învestirea unui guvern care să asigure stabilitatea în perioada campaniei electorale și care să se dovedească un partener de dialog adecvat pentru Fondul Monetar Internațional.

Programul de guvernare al Guvernului Croitoru vine să continue programele demarate de Cabinetul Emil Boc.

Restructurarea administrației centrale, găsirea celor mai bune soluții pentru o mai bună colectare a veniturilor la bugetul de stat și continuarea demersurilor pentru relansarea economică sunt priorități pentru noul Cabinet.

Dacă, într-adevăr, PSD și PNL doresc să pună capăt conflictului politic, așa cum susțin, atunci nu au niciun motiv să nu voteze Cabinetul Lucian Croitoru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Ați vorbit 3 minute și 30 de secunde.

 
  Ion Rotaru (PSD+PC) - declarație politică cu titlul S.O.S. agricultura României!;

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Rotaru - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Liviu Titus Pașca - Grupul parlamentar al PNL.

Domnule senator Rotaru, aveți cuvântul. Microfonul central, vă rog.

   

Domnul Ion Rotaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Declarația politică de astăzi se numește "S.O.S. agricultura României!".

Anii '30 caracterizau România ca o țară eminamente agrară.

Au fost ani în care eram considerați "grânarul Europei", România constituind un actor important al pieței agricole, exportând cantități mari de cereale prin renumita bursă de cereale de la Brăila, aceasta în condițiile în care producțiile din acea perioadă erau reduse, comparativ cu cele ale zilelor noastre.

Privind retrospectiv și comparând producțiile de atunci cu cele obținute astăzi în agricultura României, o să constatăm, cu stupoare, că peste 70 de ani de evoluție spectaculoasă a societății, în ansamblu, au însemnat un progres mai puțin coerent pentru agricultura românească, care, deși a făcut progrese, este departe de realizările de excepție ale multor țări din Uniunea Europeană sau alte state ale mapamondului.

Cei 20 de ani scurși de la Revoluție nu au reprezentat nici ei, cu unele excepții, acea revoluție atât de necesară agriculturii românești.

Fără a intra în detalii și fără a compara cifre privind producțiile agricole, o concluzie vine de la sine: din "grânarul Europei", dintr-o țară exportatoare, România, țară invidiată pentru calitatea pământurilor sale, țară care are potențialul agricol necesar să hrănească 80 de milioane de oameni, nu reușește să asigure din producția internă nevoile celor 20 de milioane de români.

Importăm astăzi cereale, plante tehnice, carne, peste 65% din necesarul de fructe și legume și multe altele, răsturnând total logica economică sănătoasă a anilor '30, dar și echilibrul balanței comerciale agricole.

Uriașul potențial agricol de care dispunem, bine gestionat și stimulat, ne-ar putea duce lejer, în câțiva ani, în rândul celor mai performante țări europene în domeniu.

Ce ne lipsește pentru aceasta? Probabil, voința politică și un nou mod de abordare a problemelor cu care se confruntă agricultura astăzi.

În 2004, agricultura României contribuia cu circa 12% la formarea produsului intern brut.

În 2008, această contribuție scade sub 8%, iar perspectivele acestui an sunt și mai sumbre.

Fiecare guvern postdecembrist, parlamentarii, oamenii politici clamează, cu orice prilej, o frază devenită stereotip: "agricultura - prioritate națională", dar acest lucru nu a avut niciodată corespondent în realitate.

Deși ne confruntăm cu o nouă criză economică, deși era momentul să încurajăm agricultura, în ansamblu, și investițiile în agricultură, în special, aceasta putând răspunde în timp scurt, real și eficient la o serie din provocările actuale ale crizei, Guvernul Boc, în înțelepciunea sa, a tratat agricultura țării ca pe Cenușăreasa de serviciu.

Dovada acestui tratament "generos" și "plin de considerație" pentru importanța acestui domeniu o constituie cei 1,31% din PIB

alocați Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale prin Legea bugetului de stat pe anul 2009.

Perseverând în cinism, Guvernul Boc mai sapă o groapă la fundația și așa șubredă a agriculturii românești și, la prima rectificare bugetară, nu numai că nu-i repartizează sume suplimentare, dar, într-un exces de patriotism, mai taie o bucată din anemica alocare bugetară a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Astfel, agricultura rămâne, și în acest an, prioritate națională... fără bani.

Nu același lucru putem spune despre Ministerul Turismului al doamnei Udrea.

Realizarea unui program național de îmbunătățiri funciare, cu o componentă majoră: reabilitarea și extinderea sistemului de irigat, ar fi trebuit să constituie prima opțiune investițională a țării, acțiune cu atât mai necesară cu cât an de an seceta și deșertificarea solului generează efecte catastrofale pentru agricultură.

Crearea perdelelor forestiere și realizarea unui program național de împădurire reprezintă o altă direcție neglijată de actualii guvernanți, cu efecte dezastruoase asupra agriculturii și mediului înconjurător.

Cercetarea agricolă, cândva performantă și eficientă, este la pământ.

Din cele peste 160 de unități de cercetare au mai rămas mai puțin de 40 de unități, iar baza lor materială s-a redus de la 200.000 de hectare teren la mai puțin de 18.000 de hectare.

Cercetătorii sunt tot mai puțini și prost plătiți.

Agricultorii români, producători de semințe sub licența marilor firme, cumpără ceea ce produc ei înșiși la prețuri prohibitive, dar vând cerealele și celelalte produse la prețuri descurajante.

Motorina pentru agricultură este scumpă, îngrășămintele și erbicidele sunt tot mai slabe calitativ, dar tot mai scumpe de la an la an.

În schimb, prețul laptelui este o batjocură, subvențiile pentru zootehnie nu au fost date, iar nivelul subvențiilor, pe ansamblu, este mult mai mic, comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, și creează dificultăți majore agricultorilor români într-o piață concurențială în care toți fermierii din Uniunea Europeană sunt, sau cel puțin ar trebui să fie, egali.

Accesul la finanțarea investițiilor în agricultură este lăsat, în mod discreționar, la mâna băncilor private - CEC-ul, ca bancă a statului, interpretând aceeași partitură -, atitudinea cvasiunanimă de respingere a agricultorilor de către bănci conducând în multe cazuri la renunțarea în realizarea proiectelor.

Fondul de Garantare a Creditului Agricol este decapitalizat și inoperant, iar accesarea fondurilor europene este, în continuare, greoaie și extrem de tehnicizată și birocratică.

Criteriile de selecție se schimbă în timpul sesiunilor, iar procedurile sunt lungi, complicate, timpul de evaluare durând șase-nouă luni.

Ultima lovitură dată agricultorilor o constituie eliminarea subvenției pentru irigații, care va ridica costurile pe unitatea de suprafață cu peste 10 milioane de lei vechi, ceea ce este faliment sigur.

Enumerarea problemelor poate continua pe multe pagini.

Am prezentat doar câteva din multele greutăți cu care se confruntă fermierii români, care nu sunt deloc noi, multe dintre ele cronicizându-se, rămânând mereu actuale prin lipsa de răspuns a factorilor de decizie.

Din nefericire, Guvernul Boc, lipsit de viziune privind politicile agricole - fapt demonstrat prin modul de alocare a resurselor -, a tratat cu o totală și condamnabilă indiferență acest domeniu, iar rezultatele se văd.

Iată de ce actualul Guvern trebuie să plece, să-i lase pe cei care au voința politică, care știu ce au de făcut și care sunt cu adevărat interesați de soarta agriculturii românești.

Elaborarea unor strategii coerente, finanțarea prin bugete multinaționale, investiții în sisteme de irigat, crearea unor structuri viabile de piață, susținerea cercetării, creșterea exportului și echilibrarea balanței comerciale agricole, subvenții la nivel național, creșterea suprafețelor împădurite sunt obiective majore ale oricărui guvern responsabil din această țară.

Eliminarea samsarilor și a evaziunii fiscale de peste două miliarde de euro din agricultură, scoaterea la suprafață a tranzacțiilor la negru, desființarea sistemului de achiziții pe borderou, comasarea terenurilor agricole, impozitarea excesivă a proprietarilor care lasă pământul pârloagă, taxarea inversă privind TVA-ul la produsele agricole, crearea la CEC a unei divizii pentru finanțarea agriculturii și regândirea criteriilor și procedurilor privind accesarea fondurilor europene sunt doar câteva soluții.

Omenirea a început cu agricultura și va sfârși în absența acesteia.

România poate avea un nou început, dacă nu va mai lăsa de izbeliște sute de mii de hectare necultivate, dacă va avea inteligența necesară să exploateze la maximum acest patrimoniu inestimabil, care este pământul țării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu. Ați vorbit 8 minute.

 
  Liviu Titus Pașca (PNL) - declarație politică având ca titlu România - între promisiunile mincinoase ale Guvernului Boc și amenințările lui Traian Băsescu;

Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Titus Pașca - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Attila Cseke - Grupul parlamentar al UDMR.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central.

   

Domnul Liviu Titus Pașca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este intitulată "România - între promisiunile mincinoase ale Guvernului Boc și amenințările lui Traian Băsescu".

Stimați colegi,

Nu întâmplător am ales acest titlu pentru declarația mea politică de astăzi, fiindcă aceasta este situația reală în care se află România, țară proaspăt-intrată în Uniunea Europeană.

Este suficient să parcurgi presa zilnică pentru a afla că, potrivit unui raport al Comisiei Europene, România a ratat până acum atragerea unor importante fonduri PHARE și ISPA destinate dezvoltării sociale și infrastructurii, din cauza incapacității administrative, a extinderii nejustificate a contractelor și a vulnerabilității achizițiilor publice.

Evident, necheltuirea banilor europeni conduce la adâncirea decalajului dintre țara noastră și țările dezvoltate de pe continent.

Conform raportului special pe fonduri al Comisiei Europene, există riscul ca România să piardă anul viitor fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ un miliard de euro.

Ce ar mai fi de adăugat acestui tablou?

Ar mai fi minciunile Guvernului Boc, Guvernul din "visul de aur" al lui Traian Băsescu, care a promis creșterea nivelului de trai, a investițiilor, dezvoltarea infrastructurii etc., etc.

Ar mai fi de adăugat recentele analize ale "Pricewaterhouse Coopers", care avertizează asupra posibilei devalorizări puternice a leului în 2010, precum și asupra unei crize bancare care ar putea urma.

După ce incompetența evidentă a guvernării Boc a determinat Parlamentul să voteze o moțiune de cenzură care a și condus la căderea acesteia, după ce partidele care alcătuiesc noua majoritate parlamentară au propus o soluție de compromis, adică un premier independent, Klaus Iohannis, care să formeze un nou Guvern, iată că șeful statului, domnul Băsescu, adică cel care ar trebui să fie garantul echilibrului în țară și mediator al conflictelor, vine în fața națiunii cu un alt nume pe care dorește să-l impună drept premier.

Cu alte cuvinte, ca și în alte situații, în totalul dispreț al celui mai reprezentativ organ democratic al țării, adică Parlamentul, Traian Băsescu vrea să i se îndeplinească dorința.

Dacă nu, ne avertizează că va dizolva acest Parlament, care îi încurcă socotelile, chiar imediat după al doilea tur de scrutin pentru prezidențiale. Și pentru a nu ieși din nota obișnuită a declarațiilor contradictorii pe care le face nu de la o zi la alta, ci chiar de la o oră la alta, evident, președintele tuturor românilor a dat o rectificare: "Voi dizolva Parlamentul după al doilea tur de scrutin."

Dar Traian Băsescu nu se mulțumește să-i atace pe parlamentarii beneficiari ai "pensiilor nesimțite", ci îi amenință și pe cetățenii României că, dacă nu este votat premierul propus de Domnia Sa, vezi Doamne, românii nu vor mai primi pensii și salarii, pentru că FMI nu va mai livra a doua tranșă de împrumut.

Și uite așa, din amenințare în amenințare, neținând cont nici de Constituție, pe care de altfel o invocă frecvent, neținând cont de nicio normă a bunului-simț, domnul Băsescu a atins zilele trecute apogeul.

După ce și-a depus candidatura, a ținut să atragă atenția că România nu este nici a politicienilor, nici a mogulilor de presă, este pasămite a românilor. Și pentru că moare de grija românilor, Traian Băsescu face tot ce-i stă în putință să prelungească o criză politică căreia i-ar fi putut pune capăt prin acceptarea ca premier a domnului Klaus Iohannis.

Stimați colegi, Îmi îngădui în fața dumneavoastră să-mi exprim totala neîncredere în bunele intenții ale lui Traian Băsescu în ceea ce privește interesul public.

Bilanțul celor cinci ani de mandat este dezastruos.

În afară de poziționarea sa împotriva politicienilor, împotriva presei și, în general, împotriva tuturor celor care au alte opinii și nu-i îndeplinesc orbește indicațiile prețioase, Traian Băsescu nu cunoaște alt interes decât interesul său propriu, adică acela de a rămâne la putere încă cinci ani sau, dacă este posibil, tot restul vieții.

Cu alte cuvinte: "dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau."

Ei bine, pentru că anul acesta vom comemora 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, îi reamintesc domnului Băsescu că cei care s-au jertfit atunci au făcut-o pentru democrație, nu pentru a fi reîncarnat Ceaușescu, iar demonizarea Parlamentului de către Traian Băsescu, care acum pozează în cel mai curajos luptător împotriva mogulilor din presă și a politicienilor corupți, a rămas ultima sa armă de campanie electorală.

În pofida afișului său electoral, care introduce termenul de frică, specific regimurilor totalitare, nicidecum democrațiilor moderne, sunt absolut convins că această armă, adică frica, nu va avea nici pe departe efectul scontat.

Tocmai de aceea, domnule președinte, suntem siguri că nu veți câștiga alegerile prezidențiale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Să te audă Dumnezeu!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Liviu Titus Pașca.

 
  Cseke Attila Zoltán (UDMR) - declarație politică intitulată Aceste greu de pronunțat nume ungurești;

Îl invit la microfon pe domnul senator Cseke Attila - Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator Cseke Attila.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Onorat Senat,

Titlul declarației politice de astăzi este "Aceste greu de pronunțat nume ungurești".

Declarația mea politică de astăzi este inspirată din mai multe emisiuni, reportaje sau comentarii apărute în spațiul public românesc, care de aproape 20 de ani, de când avem o democrație în formare în România, se confruntă cu mai mici sau mai mari dificultăți în pronunțarea numelor și prenumelor persoanelor publice, și nu numai, aparținând comunității maghiare.

Fenomenul poate fi regăsit și la alte niveluri, mai reduse, ale societății din România, poate într-un grad nu atât de accentuat, datorită conviețuirii de zi cu zi a mai multor etnii pe teritoriul țării, astfel că mai semnificativ și pregnant apare această problemă în privința persoanelor publice, fie că sunt politicieni, artiști sau pur și simplu intelectuali.

Nu aș dori să se creadă că toată această tematică este adusă în discuție de subsemnatul doar pentru că este vorba și de politicieni.

Departe de mine această intenție.

Mai mult, aș vrea ca prin semnalul meu să reușim să progresăm și în acest domeniu, așa cum - dacă se dorește, și sunt exemple în acest sens - s-a reușit în multe alte domenii ce privesc respectul pentru cultura, civilizația, chiar istoria celuilalt de altă etnie, chiar dacă acestea ar fi, câteodată, nu tocmai convergente cu ale noastre.

Măreția omului constă nu numai în ceea ce a reușit să acumuleze în sine prin cunoștințele dobândite, dar, în mod sigur, și în comportamentul pe care îl are față de celălalt, care, poate, are alte opinii, idei sau valori, inclusiv lingvistice, împărtășite.

La ce mă refer de fapt? La modul în care se citesc și se pronunță numele și prenumele persoanelor având naționalitatea și limba maternă maghiară.

Sigur, înainte de toate, trebuie să spunem că, prin construcția sa, prin identitatea sa istorică și lingvistică, precum și prin dezvoltarea sa ulterioară, limba maghiară nu este o limbă care să se asemene cu limba română, deși de-a lungul vremurilor s-au format cuvinte, dacă nu comune, foarte asemănătoare în cele două limbi.

Precizarea este importantă pentru a înțelege într-o oarecare măsură fenomenul cercetat, dar, totuși, stimați colegi, cred că avem încă multe de făcut și în acest domeniu.

Încep cu ce poate părea nesemnificativ, când auzi pe la televiziuni sau de la colegi din sfera politicii că-i spun unui politician maghiar: domnul Béla, domnul Hunor sau domnul Attila.

Mă și gândesc ce ar fi dacă unor politicieni de naționalitate română li s-ar spune: domnul Traian, domnul Mircea, domnul Emil sau domnul Crin.

Poate ar fi interesant de văzut care ar fi reacția acestor oameni dacă ar fi apelați cu prenumele lor la diverse manifestări sau întâlniri oficiale.

Din păcate, se întâmplă destul de des ca în loc de numele de familie al unor oameni de naționalitate maghiară să se pronunțe prenumele acestora, probabil pentru că este mai ușor.

Totuși, vorbim de persoane care sunt prezente în viața publică de ani, poate zeci de ani, și acel minim respect, dacă nu altfel decât colegial, ar presupune să putem pronunța corect numele de familie atunci când, din politețe, pentru că suntem într-un cadru oficial, trebuie să pronunțăm numele de familie.

"Mă bucur" să fiu printre cei ce nu au nume de familie foarte ușor de pronunțat de către necunoscători sau neinteresați de felul pronunțării acestuia.

Aș putea să vă povestesc multe variante, neoficiale, cum a fost pronunțat numele meu de familie, de care, desigur, ca și oricare alt om, mă simt legat și mândru, dar poate cea mai interesantă perioadă din acest punct de vedere a fost cea a anilor '80, în care tatăl meu, fiind mare amator de sport, avea abonament la singurul ziar pe atunci existent în acest domeniu în România, ziarul "Sportul".

Poștașul nostru, un om în vârstă de aproape 50 de ani, foarte simpatic în felul lui, avea obiceiul de a scrie pe marginea fiecărui ziar numele abonatului, probabil pentru a-și ușura munca de la sortarea ziarelor până la căsuța poștală a destinatarului.

Din păcate, numele abonatului, în cazul nostru, i se părea nu numai greu de pronunțat, dar și de scris, astfel că, ani de zile, pe marginea ziarului apărea invariabil numele de "Keke".

Probabil, neputând să învingă în lupta cu pronunțarea numelui de Cseke, din păcate - deși numele de familie era afișat pe căsuța poștală -, s-a inspirat și el din vremurile de atunci și a împrumutat prenumele campionului mondial la Formula 1 din acele vremuri, finlandezul Keke Rosberg.

O altă modalitate, un alt fenomen în privința pronunțării numelor maghiare este cel în care se scurtează pur și simplu numele respectiv, de multe ori posesorul numelui nerecunoscându-se când este apelat pe noul nume astfel format.

Vă dați seama ce interpretări nedorite de nimeni s-ar putea da dacă unii ar pronunța, în loc de domnul Geoană, domnul Geo sau mă gândesc cu groază ce s-ar întâmpla cu eventuala prescurtare a numelui domnului Boureanu.

Îmi cer scuze de la cei amintiți, exemplele de aici le-am folosit doar pentru a releva unde se poate ajunge cu pronunțarea prescurtată a numelor de familie.

Stimați colegi, Eu fac un apel la înțelegerea faptului că respectul față de celălalt de altă etnie conține și acest lucru elementar, acela de a-i pronunța numele de familie și prenumele în mod corect și inteligibil.

Această minoritate maghiară este prezentă pe aceste meleaguri de peste 1.100 de ani și credem că am adus îmbunătățiri semnificative, am contribuit cu ceva, prin cultura și istoria noastră, la dezvoltarea și spiritul prooccidental al acestei țări.

Nu suntem aici ca turiști pentru șapte zile la munte sau la mare în vreun program guvernamental.

Am fost, suntem și vom fi în această regiune a României, s-au născut și se vor naște generații de maghiari, au decedat, vom muri și noi pe aceste meleaguri și vor veni alții care să ne ia locul.

Așa e că oricare dintre noi poate pronunța numele vicepreședintelui american Joe Biden sau al Președintelui Franței Nicolas Sarkozy, deși cel din urmă poartă cu mândrie numele de familie moștenit de la strămoșii lui unguri?

Credem că merităm să învățăm unul de la celălalt - românii de la maghiari, maghiarii de la români și de la germani și invers, șirul ar putea continua - modul în care se scriu și se pronunță numele și prenumele celui pe care îl apelăm într-o discuție oarecare, să nu mai avem situații penibile în care persoana apelată nu se recunoaște ca fiind ea cea cu care se vorbește sau simțindu-se pur și simplu stânjenită pentru forma, adeseori chiar grosolană, pe care o ia numele moștenit de la generații întregi din familia respectivă.

Nu există soluție mai bună - nimeni nefiind cunoscător a tot - decât aceea de a întreba pe cel cu care urmăm a dialoga cum se pronunță corect numele respectiv.

Credeți-mă, este soluția care va duce la evitarea multor situații stânjenitoare care apar câteodată în prezent.

Am speranța că se va înțelege demersul meu în sensul pe care îl doresc acestuia, acela de a adânci respectul pe care trebuie să îl avem unul față de celălalt, indiferent de naționalitatea, eventual diferită, pe care o avem sau de numele, uneori dificil de pronunțat, al celuilalt de lângă noi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu, domnule senator Cseke Attila Zoltán, pentru declarația făcută.

 
  Dumitru Oprea (PD-L) - declarație politică având ca titlu Câte enormități pot promite doritorii de Cotroceni?;

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L.

Vă rog, microfonul central.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

Declarația de astăzi poartă titlul "Câte enormități pot promite doritorii de Cotroceni?".

România este o țară care a cunoscut destule campanii electorale sufocate de populism după 1989.

Promisiunile electorale aberante au devenit o normalitate a vieții politice, mai ales că nu se cunosc cazuri de sancțiuni pentru acest fenomen.

Totuși, după 20 de ani de democrație și alți câțiva de integrare europeană, ar fi fost de așteptat să intervină o schimbare.

Din nefericire, după numai câteva zile de campanie în cursa prezidențială, lucrurile sunt mai sumbre ca oricând.

Evident, miza este mare și cu bătaie lungă. Șansa de a forma o anumită formulă de guvernare și visul de a ajunge la Cotroceni par să nu aibă preț pentru unii, iar pentru asta orice devine posibil.

De departe, campion al promisiunilor halucinante este domnul Mircea Geoană.

Eliberat recent de responsabilitățile guvernării, a revenit la ceea ce se pricepe mai bine PSD: promite totul oricui.

Este de așteptat ca lista miracolelor electorale anunțate de Domnia Sa să fie încă și mai generoasă pe măsură ce se apropie ghilotina urnelor.

Începutul este destul de promițător.

Astfel, datornicii la bănci ar fi grațiați la plată de către stat vreme de un an fără nicio problemă.

Domnul Geoană face rost dintr-un foc de miliardul de euro care ar fi necesar pentru această manevră.

Totul este ca plătitorii de rate din această țară să-l voteze președinte.

La rândul lor, tot prin grija părintească a șefului PSD, Mircea Geoană, pensionarii ar primi chiar acasă, prin poștă, medicamente compensate și gratuite.

Efortul bugetar al statului nu a mai fost precizat de această dată, dar ar fi, firește, nesemnificativ față de beneficiul de a avea un prezident milos, care, ocazional, își atacă adversarii și cu citate din Biblie.

Nu la mare distanță de asemenea bazaconii îl găsim pe Crin Antonescu.

Ca adevărat liberal ce este, Domnia Sa nu mai dă lapte și miere gratis poporului, pentru că nu-i place Parlamentul în care stă, și nici țara în care trăiește.

Îi oferă, în schimb, un mare binefăcător: pe domnul Dinu Patriciu.

Ca viitor premier, acesta ar fi garantul ordinii și justiției în România, pavăza statului în fața afacerilor dubioase.

O alternativă interesantă, ce-i drept, la jurămintele altui candidat exotic de a stârpi mafía - așa cum pronunță dumnealui - din țară.

În cele din urmă, domnul Oprescu pare a însuma toate "calitățile" tipului de politician-minune.

Nu își mai bate capul cu descentralizarea statului, cu problema energetică a României sau cu efectele Tratatului de la Lisabona.

Sunt chestiuni marginale care nu preocupă un candidat serios, responsabil de dezvoltarea țării în următorii cinci ani.

În locul lor și în numele celorlalți doritori de Cotroceni, probabil că va veni cu proiectul-bombă: o autostradă suspendată Baia Mare -

Timișoara - Constanța - Iași, ca să ajungă la toată lumea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator. Ați vorbit 5 minute.

 
  Șerban Constantin Valeca (PSD+PC) - declarație politică cu titlul Și totuși... energia;

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, pe domnul senator Valeca, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Cornel Popa.

Aveți cuvântul. Microfonul central.

   

Domnul Șerban Constantin Valeca:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Și totuși... energia".

Am avut în ultimul an câteva intervenții legate de viitorul energetic al României și, în special, m-am concentrat pe noi resurse și noi tehnologii.

Doresc să amintesc faptul că, încă din 2003, cercetătorii români, având în dotare vasul de cercetări marine "Mare Nigrum", au început să dezvolte metodele de determinare, iar în perioada 2004-2007 să exploreze rezervele de gazhidrați din zonele costiere românești ale Mării Negre.

Ca urmare, propuneam la sfârșitul lui 2007 și începutul lui 2008, în proiectul de program al PSD, înființarea unei companii speciale, cu capital majoritar românesc, care să înceapă dezvoltarea tehnologiilor de exploatare a rezervelor de gazhidrați.

Propunerea venea la pachet cu definitivarea investiției la unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, precum și cu dezvoltarea forărilor de mare adâncime pentru petrol, astfel încât țara noastră să beneficieze, pe de o parte, de independența energetică atât de necesară, iar populația să plătească în viitor un preț mult mai mic pentru energia electrică, termică etc.

Iată că proiectele se însușesc de alții, dar ceea ce este și mai grav este că se deturnează sensul acestora, care nu mai este în concordanță cu interesul național, și, astfel, despre gazhidrați, în loc să vorbească institutele responsabile care au toate datele necesare și servesc prin lege interesul național, vorbesc oameni și firme de aiurea, iar după nenumărate întrebări premierul Boc nu a catadicsit să răspundă concret acestora, ceea ce ridică multe semne de întrebare.

Totodată, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă de cinci ani le "construim" numai la televizor, în schimb ne ocupăm de o nouă centrală nucleară - nu vă fie teamă, tot la televizor -, de parcă pe prima am fi pus-o în funcțiune la capacitate.

Cred că a venit timpul, domnilor guvernanți... în retragere, să înțelegeți că, dacă investițiile în energie le faceți numai la televizor, asigurarea necesarului de trai pentru români trebuie să fie reală, și nu imaginară, deoarece românii nu se hrănesc cu iluzii, iar la iarnă nu ne încălzim casele cu imagini, ci cu combustibili energetici.

Ultima încercare a Guvernului în retragere o reprezintă, conform unei declarații a unui lider PD-L local, înființarea unei/unor companii de energie care să reunească mari companii de stat.

Până aici totul ar părea în ordine, prin faptul că statul ar avea controlul asupra uneia sau maxim asupra a două companii întărite prin unificarea diverselor forme de producere a energiei: termo, hidro și nucleară, dar, atenție!, se pare că se pregătește ceva.

Această companie nu va fi puternică pentru stat, ci pentru cei câțiva care dețin controlul în diverse fonduri de investiții, deoarece se intenționează ca actul normativ de înființare să fie și unul de desființare, din cauza faptului că statul pierde controlul în aceste companii.

Stimați colegi și stimate colege din Senatul României,

Cred că este cazul să nu ne mai jucăm cu interesul național în domeniul energetic și să construim o strategie energetică transparentă, în interes național, pe care vă propun să o analizăm și să o adoptăm la nivelul Parlamentului, for democratic ce poate asigura atât transparența necesară, analiza riguroasă a variantelor prezentate de specialiștii români, cât și aprobarea pentru un termen lung a unei strategii care să fie opozabilă guvernelor, care vor avea obligația să preia în programele de guvernare planuri de acțiune, de punere în aplicare a elementelor strategice deja aprobate de Parlamentul României.

În acest fel, consider că va fi servit interesul național, iar populația României va beneficia, în sfârșit, în mod direct, de bogățiile subsolului, atâtea câte au mai rămas.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator. Intervenția dumneavoastră a fost de 4 minute.

 
  Cornel Popa (PNL) - declarație politică intitulată Despre cheltuielile președintelui darnic cu banii publici;

Îl invit la microfon pe domnul senator Cornel Popa - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Dorin Păran.

   

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică am intitulat-o "Despre cheltuielile președintelui darnic cu banii publici".

Stimați colegi,

Iată că, sfidând voința Parlamentului României, președintele Băsescu a promulgat decretul pentru referendumul pentru reducerea numărului de aleși și pentru trecerea la Parlamentul unicameral.

Scopul lui Traian Băsescu este clar: să își oprească degradarea vertiginoasă de imagine, pentru a mai ajunge o dată la mierea cea dulce de la Cotroceni. Și planul lui este la fel de simplu: să deturneze privirea românilor de la impotența Guvernului pe care l-a păstorit în acest an, aruncând pe piață referendumul pentru așa-zisa reformare a Parlamentului.

În disperarea sa, cel ce va fi în curând fostul președinte al României încearcă să pozeze iar în "croitorașul cel viteaz", sperând să atragă simpatia electoratului mai slab de înger, scoțându-ne pe noi, parlamentarii, vinovați pentru lipsa banilor de la bugetul de stat și pentru incapacitatea sa managerială și politică.

Doar lacrimile au mai lipsit de data aceasta...

De ce are Băsescu nevoie de acest penibil subterfugiu?

Pentru că e cu musca pe căciulă!

Întrebați pe oricine: ce a făcut președintele Băsescu în acești cinci ani de mandat? Veți primi același răspuns: s-a certat cu Tăriceanu, cu Parlamentul, cu PNL, cu PSD, cu Rusia, cu presa, cu judecătorii, cu oamenii de afaceri, cu oricine a apucat.

Altceva? Și-a promovat fetele, protejatele și partidul.

Altceva? Doar amenințări, înjurături și hăhăieli...

Adică țara moare de foame, iar Băsescu face pe Muma-

Pădurii...

De asta avem noi nevoie acum? Asta e soluția lui Băsescu și a PD-L-ului pentru o Românie prosperă?

Constituția României îi cere președintelui să fie un mediator, nu o sperietoare, dar este evident că așa ceva e prea mult pentru un marinar arțăgos, căci singurul rol pe care știe să îl joace e cel de Baba-Cloanța-Cotoroanța.

Pentru că se simte vinovat pentru starea țării, Băsescu va vorbi în campanie despre referendum și Parlament, nu despre el.

Pentru a-i da o mână de ajutor, îi propun lui Traian Băsescu să explice românilor ce rost are acest referendum dacă Uniunea Europeană cere tuturor țărilor membre să aibă parlamente bicamerale până în 2015.

De asemenea, îi sugerez lui Traian Băsescu să explice românilor cât vom cheltui cu acest referendum și cât cu cel ce va trebui făcut, din nou, în 2014, pentru revenirea la structura de acum. Și, dacă nu va fi fost luat încă la huiduieli și înjurături, să le spună oamenilor și de unde va plăti România această campanie mascată pe care și-a inventat-o.

Mai e un lucru pe care Traian Băsescu trebuie să îl explice: banii publici pe care îi cheltuiește cu nesimțire.

De parcă nu e destul că se plimbă zilnic prin toată țara cu elicopterul pe banii românilor, cel care mai este pentru numai o lună Președintele României are și un stufos staff de consilieri.

La o simplă privire asupra organigramei Administrației Prezidențiale, vedem că, pe lângă Cancelarie, există și 12 departamente și două compartimente.

Dacă tot nu se vede nimic în urma lui după cinci ani, la ce folosesc toate acestea? Și pentru ce are nevoie de 11 consilieri de stat și 9 consilieri prezidențiali, plătiți pe banii românilor? Ca să îi găsească subiecte de ceartă? Ca să îi inventeze perdele de fum, asemenea acestui referendum inutil? Sau ca să îi răsplătească din banii românilor pe aplaudacii lui?

În consecință, înainte de a vorbi de banii publici, îi cer lui Traian Băsescu să explice românilor de ce în toată această perioadă de criză nu a redus cheltuielile Administrației Prezidențiale. Și îi mai cer să anunțe cu cât va reduce aparatul prezidențial și cheltuielile pe care le face cu deplasările în luna care i-a mai rămas de stat la Cotroceni.

De asemenea, îl provoc pe Băsescu să își arate grija față de țară și să anunțe că, după ce nu va mai fi președinte, nu va mai cheltui bani publici.

Să le dea românilor un prim exemplu de sacrificiu și să le spună că din decembrie, după terminarea mandatului său, va renunța și la limuzina blindată, și la gorilele de pază, și la cabinetul său de fost președinte la care îl îndreptățește acum legea.

Nici Baba-Cloanța, nici Muma-Pădurii nu au nevoie de paznici, și nici de ajutoare, fuge lumea de ele oricum...

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc. Ați vorbit 4 minute.

 
  Dorin Păran (PD-L) - declarație politică având ca titlu Aniversarea Armatei Române;

Îl invit la microfon pe domnul senator Dorin Păran - Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Dorin Păran:

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Aniversarea Armatei Române".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La 25 octombrie 1944, armata română elibera orașul Carei, ultimul bastion al ocupației horthyste, încununând astfel lupta și jertfa zecilor de mii de combatanți pentru eliberarea teritoriilor românești.

În acest fel, au fost anulate și prevederile Dictatului de la Viena.

Printr-un act de sublim curaj, 15 ani mai târziu, odată cu retragerea armatei sovietice din România, s-a hotărât ca această glorioasă zi să devină Ziua Armatei Române, simbol al tuturor luptelor și jertfelor celor pe care acum îi considerăm eroi ai neamului românesc.

În ciuda greutăților întâmpinate, armata face parte, în prezent, din cea mai importantă structură militară și de securitate din lume:

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, iar acum este în măsură să răspundă angajamentelor față de organizațiile internaționale, în conformitate cu procedurile de operare și standardele NATO și ale ONU.

Or, acest lucru mai presupune, pe lângă seriozitate și devotament, și foarte multă eficiență.

Chiar dacă resursele financiare nu au fost întotdeauna la nivelul cerințelor, profesionalismul cadrelor militare românești, precum și dedicarea acestora pentru găsirea formulelor optime de compatibilizare a efectivelor noastre militare cu cele deja existente în structurile NATO au reprezentat pași esențiali în procesul de integrare.

Chiar vicepreședintele american Joe Biden a remarcat, în recenta sa vizită în România, valoarea contribuției țării noastre la realizarea securității globale.

Joe Biden a lăudat profesionalismul, curajul și îndârjirea trupelor românești pe teatrele de operațiuni unde România a participat cu trupe.

Armata a trecut, în ultimii ani, prin transformări și schimbări semnificative, menite să-i asigure modernizarea și profesionalizarea.

Doamnelor și domnilor senatori,

După momentul 1989, întreaga strategie și întregul concept de securitate s-au schimbat.

Am reușit, prin parteneriatele încheiate și prin asumarea obiectivelor de securitate, ca soldatului român să-i fie apreciat modul de operare în teatrele de operațiuni și în misiunile la care a participat.

Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Afganistan și Irak sunt câteva dintre teatrele de operațiuni în care soldații noștri au participat după Revoluție.

Aceste misiuni nu au fost lipsite de sacrificiu, iar sacrificiul a fost suprem pentru unii soldați: propria viață.

S-a demonstrat că România a fost și este un generator de securitate, care luptă împotriva terorismului și care apără democrația.

De câte ori a fost cu putință, m-am străduit să fiu alături și să-i sprijin pe veteranii de război, pe văduvele acestora, cât și pe cadrele militare aflate în rezervă și în retragere.

În județul Hunedoara, cel pe care îl reprezint în Senatul României, sunt în jur de 1.200 de veterani și văduve de război.

De asemenea, avem în județ peste 300 de cadre militare în retragere și în rezervă.

Am participat și particip tot timpul, în colegiu, la acțiunile lor, la evenimentele și manifestările pe care le organizează și, mai mult decât atât, îi ascult.

Le ascult păsurile, poveștile de viață și depun toate eforturile pentru a nu-i dezamăgi, și asta pentru că, personal, am un deosebit respect și apreciere pentru cei care au servit țara și și-au sacrificat viața pe linia fronturilor.

Ca urmare, transmit de la tribuna Senatului României un gând bun și urarea "La mulți ani!" pentru cadrele militare active, în retragere sau în rezervă, precum și salariaților civili care reprezintă Armata Română.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator.

 
  Alexandru Cordoș (PSD+PC) - declarație politică cu titlul Un guvern reciclat pentru «neliniștea» cetățenilor;

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Alexandru Cordoș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am intitulat declarația politică de astăzi "Un guvern reciclat pentru «neliniștea» cetățenilor".

Din punct de vedere politic, ne aflăm într-un impas, din care, imaginându-se în rolul samurailor, unii nominalizați în Guvernul Croitoru se reped cu capul înainte într-o debarcare ratată în Normandia.

Cum altfel aș putea defini resemnarea acestora, unii dintre ei persoane apreciate în domeniul lor, de a irosi un cartuș în gol pentru un guvern de câteva zile?

Unii admit că au intrat în acest joc dinainte pierdut doar pentru a da un semnal de stabilitate, alții au fost, probabil, cuceriți de ideea unei faime efemere, câțiva "tinerei" care se lasă ademeniți de o glorie care se va duce în trei zile, conform afirmațiilor președintelui PSD, domnul Mircea Geoană.

Astăzi, Birourile permanente reunite au stabilit programul audierilor celor 14 miniștri propuși de Croitoru, șapte dintre aceștia făcând parte din Guvernul Boc, demis prin moțiunea de cenzură.

Votul de învestitură trebuie să aibă loc până la data de 7 noiembrie.

În timp ce premierul interimar Emil Boc se încăpățânează să susțină că Guvernul Croitoru are șanse mari să treacă în Parlament, considerând că echipa propusă este competentă, Grupurile parlamentare ale Alianței politice PSD+PC, ale PNL, ale UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale își mențin susținerea pentru candidatul majorității la postul de prim-ministru, Klaus Iohannis.

Între timp, intrat în campania oficială pentru alegerile prezidențiale, președintele-candidat nu duce lipsă de petarde electorale, printre care aceea că Mircea Geoană este următoarea sa nominalizare pentru funcția de premier și o alta, la fel de puțin subtilă, în care afirmă că el, de fapt, se confruntă în lupta electorală pentru prezidențiale cu Ion Iliescu, care și-a pus în față "perdele zâmbitoare, aparent modernizatoare".

Cine nu recunoaște în aceste afirmații frica pe care actualul președinte o resimte față de contracandidatul său principal, președintele Partidului Social Democrat?

Vă spun că este așa, că aceasta, de fapt, îi dă insomnii președintelui țării, mai ales că în ultimul sondaj CURS, rețineți vă rog, CURS - care a anticipat cu cea mai mare precizie rezultatele de la alegerile parlamentare -, acesta a estimat că, dacă în primul tur de scrutin actualul președinte nu ar depăși 31% din opțiunile electorilor, urmat de Mircea Geoană, cu 30%, în turul al doilea egalitatea dintre cei doi ar fi deplină - 50% cu 50%, o premieră absolută în materie de sondaje pentru alegerile prezidențiale.

În plus, același sondaj indică un fapt îngrijorător, și anume acela că 83% din repondenți cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită.

Chiar și cei 71% din electorii actualului președinte susțin același lucru.

Din păcate, deși peste două treimi dintre cei intervievați își precizează interesul pentru procesul electoral, aceasta nu înseamnă, automat, că ei se vor și prezenta la vot pe 22 noiembrie.

Demersul meu de astăzi este, așadar, o pledoarie pe care o voi reedita până la alegerile prezidențiale pentru toți cetățenii cu drept de vot ai acestei țări, de a se prezenta la urne și a da, în deplină cunoștință de cauză, un vot al conștiinței lor, pentru ca țara să meargă într-o direcție bună.

Miza nu este doar a generației noastre, ea este asigurarea în alb și pentru generațiile viitoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc frumos, domnule senator.

 
  Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarații politice intitulate Crin Antonescu pentru «o Românie a bunului-simț»; Crin Antonescu dorește să redea România românilor;

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Crin Antonescu pentru «o Românie a bunului-simț»".

Vineri, 16 octombrie 2009, Crin Antonescu, președintele Partidului Național Liberal, a fost primul candidat care a strâns semnăturile necesare pentru înscrierea în cursa electorală, depunându-și, astfel, oficial candidatura la președinția României, și nu oricum, ci susținut de peste 1.600.000 de oameni care au semnat pentru un altfel de președinte.

Candidatul care vrea o altfel de abordare în politica românească, bazată pe regulile bunului-simț, ale respectului și ale onestității, declara că își dorește "o Românie a unității, care să-și recâștige prestigiul internațional".

Crin Antonescu dorește să convingă electoratul român, umilit timp de cinci ani de un președinte-jucător, că e timpul pentru o schimbare și s-a angajat să ofere românilor un guvern puternic și competent, susținut de o majoritate parlamentară solidă.

Președintele PNL a fost, de altfel, primul care l-a propus pe Klaus Iohannis pentru funcția de prim-ministru, adunând toate forțele politice ale opoziției în jurul acestei idei.

Alături de UDMR, PNL a depus în Parlament o moțiune de cenzură în urma căreia s-a produs o premieră în istoria postdecembristă a României:

Guvernul Boc 2 a căzut.

Este pentru prima dată când un guvern cade în urma unei moțiuni de cenzură, prima victorie a opoziției împotriva puterii, prima înfrângere a lui Traian Băsescu și a "sistemului său ticăloșit".

Cele peste 1.600.000 de semnături strânse îmi dau convingerea că domnul Antonescu nu este singurul român care își dorește acest lucru, ba mai mult, că toate aceste evenimente din ultimele zile au mărit simțitor șansa ca președintele PNL să devină și următorul președinte al tuturor românilor, pentru că puterea sa stă în credința pe care o pune în toate lucrurile pe care le face, iar puterea alegătorilor săi stă în votul pe care i-l vor da la sfârșitul acestui an.

Cea de-a doua declarație politică se intitulează "Crin Antonescu dorește să redea România românilor".

Schimbarea este un lucru pe care cu toții ni-l dorim și de care ne este teamă în același timp - ni-l dorim, pentru că suntem instinctiv programați să sperăm la mai mult, ne este teamă, pentru că nu avem certitudinea că ne va fi mai bine după.

La toate alegerile prezidențiale de după 1992 românii au votat pentru schimbare, cu toate că motivația lor a fost, deseori, o sintagmă deja devenită clișeu: "votăm răul cel mai mic".

Aș dori să subliniez de ce candidatul Crin Antonescu va sparge acest ciclu vicios și aparent nesfârșit, întrucât Domnia Sa iese cu totul din tiparul candidaților de până acum.

În primul rând, Crin Antonescu nu are legături nici cu regimul comunist, nici cu diverse grupuri de interese, nu a condus nicio afacere și nici nu a fost implicat în vreun scandal, fie el de natură politică, economică sau personală.

În consecință, nu este și nu poate fi șantajabil de servicii ori de presă.

Crin Antonescu este singurul care nu a avut de-a face nici cu flota, nici cu mătușa Tamara, nici cu eterna și fascinanta Românie.

Este primul și singurul candidat la președinție căruia nu i se pot reproșa legături cu regimul comunist de tristă amintire.

În al doilea rând, deoarece poporul îi consideră, în general, pe politicieni mincinoși, corupți și incompetenți, Crin Antonescu este un candidat atipic, fiind printre puținii care poate să treacă cu fruntea sus prin fața oricărui cetățean al țării.

Mai mult, în prezent, România se confruntă cu o acută criză morală în care avem infinită nevoie de modele reale, demne de urmat.

Crin Antonescu vrea și poate să redea românilor speranța că, odată cu 7 decembrie 2009, valorile vor fi așezate la locul lor, că, propunând un prim-ministru care va veni cu un program de guvernare coerent, România va ieși din criza politică, economică, socială, instituțională și morală în care a adus-o Guvernul Boc, susținut de președintele Băsescu.

Nu în ultimul rând, neavând nimic de ascuns, Crin Antonescu are atuul de a putea spune întotdeauna adevărul, un adevăr pe care cu toții îl căutăm și așteptăm de 20 de ani și care, fără îndoială, ni se cuvine.

În concluzie, la sfârșitul lunii noiembrie, românii vor trebui să aleagă între continuitate și schimbare, între o Românie în care oamenii muncesc și plătesc taxe pentru binele grupurilor de interese și România echilibrului și a normalității.

Această țară trebuie să ne aparțină, iar Crin Antonescu dorește să redea România românilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Frâncu. Ați vorbit patru minute.

 
  Adrian Țuțuianu (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Adevăratul raport al lui Traian Băsescu;

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL.

   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Adevăratul raport al lui Traian Băsescu".

În urmă cu mai bine de o lună, președintele Traian Băsescu zăbovea în Parlamentul României preț de peste trei ore pentru a prezenta în plen raportul activității celor aproape cinci ani de mandat.

Un gest de imagine, știut fiind faptul că actualul șef al statului nu dă două parale pe importanța forului legislativ.

Traian Băsescu a pozat conștiincios în fața camerelor de luat vederi, folosindu-se de acest prilej pentru a desena în cele mai vii culori perioada nefastă în care a ocupat fotoliul de la Cotroceni și pentru a cosmetiza cu cinism și tupeu nemărginit o realitate sumbră.

Președintele a vorbit neîntrerupt despre realizări iluzorii, despre reușite imaginare și despre proiecte și intenții.

S-o luăm cu începutul și să vorbim despre relația președintelui cu instituțiile statului.

Zice șeful statului că acestea se aflau într-o stare deplorabilă, stare de latență și ineficiență, și că fix acum cinci ani de zile ele au început să funcționeze, ca la un semn.

Realitatea are însă altă față.

Este notorie relația președintelui cu Parlamentul și nu este nimeni aici care să nu se fi simțit jignit și umilit de câte ori domnul Băsescu se trezea cu fața la cearceaf și îi cășuna pe Legislativ.

Avea și o poliță de plătit instituției care a avut tupeul să-l atenționeze că încalcă flagrant Constituția și legile țării și să-l suspende din funcție.

Pentru că președintele nu poate ierta o astfel de atitudine, acum se gândește să se răzbune.

Defilează cu ideea Parlamentului unicameral, și nu oricând, ci în campanie, încercând chiar să suprapună un referendum peste alegerile prezidențiale.

Ce mai contează că sfidează din nou regulile jocului? Ce mai contează că tema este pur demagogică și nu ilustrează prioritățile reale ale oamenilor? Pentru Traian Băsescu nu contează decât să se salveze și să câștige alegerile cu orice preț.

Chiar cu orice preț!

Traian Băsescu are impresia că poate să facă tot ce dorește doar pentru că așa vrea el.

Ba mai mult, cu câteva zile în urmă, președintele făcea o declarație aiuritoare, amenințând Parlamentul cu dizolvarea.

Îl cam încurcă alegerile și îl vor încurca și mai mult rezultatele.

Tot în ciclul relațiilor armonioase cu instituțiile statului intră și dialogul dintre președinte și Executiv.

Luna de miere cu primul guvern din mandatul lui Băsescu a durat până când PNL a refuzat să devină un partid-satelit al PD și al instituției prezidențiale.

Rezistența lui Tăriceanu l-a iritat nespus pe președintele-jucător, obișnuit, probabil, să aibă tot timpul mingea la picior.

Ne amintim cu toții scandalurile interminabile dintre palate, care au tensionat până la instabilitate viața politică din România.

Liberalii îi scoseseră partidul de suflet de la guvernare, blocându-i butoanele de comandă și eliminându-i din schemă pe apropiații Cotrocenilor.

Într-un moment delicat pentru țară, PSD a acceptat să intre la guvernare alături de PD-L, dar nici această variantă nu i-a fost pe plac.

Interesele erau prea mari pentru președinte, iar alegerile mult prea aproape pentru ca acesta să se mulțumească cu jumătate din portofolii.

A dinamitat Executivul, obligând PSD să plece de la guvernare.

A rămas cu câțiva PD-L-iști fideli, pe care i-a uns stăpâni peste două ministere.

Noroc că s-a inventat Emil Boc, premierul-jucărie pentru președintele-jucător.

De altfel, Traian Băsescu a dovedit că nu se poate înțelege cu nimeni, nici măcar cu profesioniștii care i-au stat, inițial, alături:

Adriana Săftoiu, Renate Weber, Andrei Pleșu sau Sergiu Medar.

Simpla enumerare a acestor nume de consilieri prezidențiali, oameni extrem de valoroși care nu l-au mai suportat pe Traian Băsescu, este o dovadă în plus a caracterului dificil și conflictual al președintelui.

De fapt, am greșit când am spus că Traian Băsescu nu se înțelege cu nimeni.

Sunt câteva persoane cu care șeful statului nu a avut niciodată vreun diferend.

O fi pentru că respectivii au înlocuit demnitatea cu slugărnicia în scara de valori, o fi pentru că, adoptând poziția culcat, au ajuns în oareșce posturi confortabile? Nu știm.

Tot ce știm este că Udrea, Boc, Blaga, Berceanu, Videanu sunt numele cele mai dragi cârmaciului-șef atunci când vine vorba de prieteni.

Vă amintiți, desigur, lozincile anticorupție cu care Traian Băsescu defila glorios în campania electorală din 2004.

Poza nonșalant în cavaler al dreptății, trecând sub tăcere dosarele legate de flota pe care o înecase el însuși.

A reușit să păcălească și să pluseze electoral.

În realitate, lupta anticorupție s-a dovedit a fi o perdea de fum care să acopere marile tunuri date de Băsescu și acoliții săi: flota, casa din Mihăileanu, apartamentul de 800 de mii de euro al Ioanei Băsescu, legăturile cu controversatul personaj Puiu Popoviciu, întâlnirile de taină cu regii asfaltului în vestita cârciumă "Golden Blitz", afacerile cu armament ale lui Mircea Băsescu, mușamalizarea cazurilor de corupție Ridzi și Udrea, asta în timp ce toate marile dosare fabricate de șeful statului s-au dovedit a fi lipsite de substanță ori prost întocmite de procurorii politici ai lui Traian Băsescu: Dumitru Sechelariu - achitat, Ion Dumitru - achitat, Șerban Mihăilescu - s-a constatat nulitatea urmăririi penale, Ion Iliescu - soluție de neîncepere a urmării penale.

Ce să mai vorbim de mascarada televizată regizată împotriva lui Adrian Năstase?

Toate aceste scenarii ieftine au eșuat lamentabil într-un circ mediatic menit să discrediteze adversarii politici ai președintelui.

Totul, firește, pe bani publici și folosind abuziv instituțiile statului.

În acest registru se înscrie și folosirea tehnicilor de ascultare a telefoanelor, interceptări și filaj al căror cuantum nu se justifică în raport cu rezultatele obținute.

Președintele Băsescu a mai găsit un motiv de mândrie, vorbind cu nonșalanță despre un așa-zis succes al politicii externe care i s-ar datora exclusiv.

Orice român care se informează știe că țara a fost izolată și cancelariile europene i-au întors spatele șefului statului.

Băsescu a reorientat România spre est, alegându-se praful de celebra axă București-Londra-Washington, dar și de licuricii care îi alergau prin cap toată noaptea.

Bine, ar mai fi câteva motive pentru noua viziune de la Cotroceni.

Băsescu a găsit în spațiul ex-sovietic tot ce îl unge pe suflet: republici prezidențiale în care președinții sunt adevărați despoți, parlamente unicamerale de formă, democrații de carton, dar și votcă de calitate.

Dacă nu a reușit să facă poză cu Obama sau Gordon Brown, Traian Băsescu a reușit să compenseze prin apariții alături de personaje exotice cum ar fi Bercea Mondialu', dom'

Costel și alți băieți educați, licențiați în răpirea și sechestrarea de persoane.

Noroc că mandatul se încheie peste câteva zile, altfel talentul politic și diplomatic al lui Traian Băsescu ar fi împins România în cele mai uitate unghere ale Antarcticii.

Ultimul și cel mai important motiv de mândrie este felul în care președintele a înțeles relația cu presa.

El se consideră promotorul democrației în mass-media, al pluralismului și libertății de expresie și a perceput într-un fel aparte această libertate.

Domnia Sa poate să înjure, să jignească jurnaliștii, în timp ce aceștia trebuie să exerseze poziția ghiocelului în fața augustei prezențe.

Expresii ca "țigancă împuțită", "găozar", "păsărică", "tonomate" sau "moguli" fac parte din vocabularul uzual limitat al președintelui Traian Băsescu în raport cu ziariștii.

De ce? Simplu.

Pentru că au nerușinarea să nu fie de acord cu ideile geniale ale marinarului-șef.

Stimați colegi, Nu am făcut decât să amintesc câteva dintre episoadele care au marcat cei 5 ani de mandat ai președintelui Băsescu, cinci ani de abuzuri, cinci ani de jigniri, cinci ani de scandaluri și conflicte inventate, de manipulări grosolane, cinci ani de batjocură la adresa poporului român, de cinism și tupeu ale clicii lui Traian Băsescu.

Nu ne mai mirăm că lumea a ajuns la capătul răbdării.

Numai că și răbdarea are o limită, iar limita va fi 6 decembrie, ziua când Traian Băsescu și gașca sa de profitori vor părăsi definitiv portofoliile de unde au condus, în mod iresponsabil, destinul României spre dezastru.

Nu aș vrea însă să închei fără a spune ce se întâmplă în această campanie electorală în județul Dâmbovița, în numai 3 zile de la începutul ei.

Fanfara care a susținut ceremonialul ocazionat de Ziua Armatei, ceremonial la care a participat și domnul Emil Boc, la Târgoviște, a fost îmbrăcată în sacouri portocalii.

Salariații Primăriei Târgoviște, ai unor servicii publice deconcentrate, au fost aduși cu forța la ceremonie, ca să-l aplaude pe domnul Boc.

Salariații "Romsilva", regie publică a statului român, brigadieri, pădurari, lucrători silvici, personal de execuție din tot județul, în prima noapte de campanie, au fost trimiși la afișaj electoral.

În a doua și a treia zi de campanie, toți salariații "Romsilva" au fost îmbrăcați în portocaliu și trimiși să facă propagandă electorală sub amenințarea încetării raporturilor de muncă.

Singurul lucru care ne-a mai rămas este să creăm omul nou de tip... portocaliu.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator Țuțuianu. Ați vorbit 6 minute.

 
  Paul Ichim (PNL) - In memoriam Costel Gheorghiu;

Îl invit la microfon pe domnul senator Ichim Paul, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Domnul Paul Ichim:

Stimați colegi,

Nu am de făcut o declarație politică.

Trebuie să vă dau o informație.

Pe 21 octombrie a decedat un fost parlamentar român, domnul Costel Gheorghiu.

Dânsul a activat în cadrul Comisiei pentru politică externă în 1990-1992, ca deputat FSN, după care au urmat două mandate de senator, 1992-1996 și 1996-2000, din partea FSN și PD, iar din 1993 a activat în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, fiind și membru în Delegația Parlamentului României la Adunarea parlamentară a NATO.

Țin și consider că e normal totuși să comemorăm parlamentarii care au onorat zona din care au venit, este gălățean, și noi considerăm că el a onorat mandatul cu care a fost învestit din partea noastră.

Poate nu a fost un parlamentar de prima linie, bine reprezentat pe sticla televizoarelor, dar știu că și-a onorat mandatul.

Ca observație, permiteți-mi să spun că am constatat că noi spunem că a trecut în neființă sau neuitare.

Concluzia mea, ca parlamentar se pare că a trecut în rapidă uitare.

Cred că este demnitatea care se uită cel mai repede.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cu această intervenție, Grupul parlamentar al PNL și-a epuizat timpul.

De asemenea, Grupul parlamentar al PD-L și Grupul parlamentar al UDMR și-au epuizat timpul.

În continuare, dau cuvântul domnului senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

 
  Gheorghe Pop (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Atunci ne-am luat țara înapoi (declarație politică neprezentată în plen)

Din partea aceluiași grup mai sunt înscriși trei domni senatori.

   

Domnul Gheorghe Pop:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la data de 25 octombrie 1944 și, având în vedere că mai mulți colegi senatori s-au referit la acest aspect, voi depune declarația mea politică la secretarul de ședință.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Florin Constantinescu (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Guvernul Boc - un guvern ratat din prima secundă a numirii în funcție;

Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Florin Constantinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Guvernul Boc - un guvern ratat din prima secundă a numirii în funcție".

Stimați colegi,

Am cunoscut, de la începutul acestui an, un guvern incapabil să facă față crizei economice în care se află România.

Lipsa de viziune, lipsa de strategie și proasta gestionare a resurselor au condus la realizarea unor greșeli enorme, menite a înșela încrederea oamenilor.

Guvernanții și-au stabilit o mulțime de scopuri, și-au asumat obiective foarte mărețe, dar, din păcate, nu au reușit să le atingă câtuși de puțin.

În sectorul privat lucrurile stau prost în ceea ce privește reducerea cheltuielilor privind personalul din administrația publică.

În loc să se producă debirocratizarea efectivă a sistemului administrativ, am asistat, cu neputință, la bugetarea unor posturi vacante, o inepție soră cu prostia, deci reducerea cu 20% a posturilor existente nu s-a produs, practic, niciodată.

În loc să se păstreze locurile de muncă existente și să se creeze altele, Guvernul Boc a reușit să concedieze peste 150.000 de oameni, cea mai mare parte provenind din mediul privat.

Rata șomajului a crescut de la 4,4% la 6,3%, procent care va mai crește odată cu concedierile anunțate: 13.000 de oameni din sectorul de stat și 3.000 din sectorul energetic.

În evaluările realizate de Fondul Monetar Internațional ar trebui să ne confruntăm, în curând, cu o rată a șomajului de 9,6%, ceea ce reprezintă aproximativ 900.000 de șomeri.

Situația nu este deloc îmbucurătoare, domnilor, și pentru aceasta sunt responsabili cei care au frâiele guvernării în brațe, cei care ar trebui să gândească strategic pe perioade lungi de timp, nu pe zile sau pe luni.

Este simplu să arunci pisica în ograda altuia.

Acum, când își dau seama câte greșeli și câte minciuni au spus, e simplu să afirme: "nu am greșit noi, au greșit alții".

Nu am venit în fața dumneavoastră pentru a face un inventar al cifrelor și al procentelor cu impact negativ.

Am venit să vă trezesc atenția la realitate.

Trebuie să privim retrospectiv cărui Guvern i-am acordat încrederea în decembrie 2008 și, cu mare atenție, ce Guvern vom vota în 2009.

Doamnelor și domnilor senatori, Nivelul de trai s-a perimat odată cu creșterea numărului de șomeri.

Românii, în loc să o ducă mai bine, au resimțit din plin criza economică.

Prețurile s-au mărit odată cu creșterea euro în raport cu moneda națională, iar puterea de cumpărare s-a diminuat cu peste 10%.

Guvernanții au aruncat praf în ochi și tinerilor cărora le-au promis cu surle și trâmbițe locuințe sociale.

Nu s-a construit nimic, mai mult, inventarierea Programului "Prima casă" a avut, până acum, doar nemulțumirile celor care doreau să-și cumpere o casă nouă.

Comunităților locale li s-au promis drumuri mai bune.

Nu s-a continuat nimic în acest sens.

Drumurile sunt la fel de proaste.

Alocarea celor 8,8 miliarde euro pentru investiții nu s-a produs până acum.

Modernizarea tronsonului de cale ferată București-Constanța nu s-a realizat, iar despre terminarea tronsonului Câmpina-Brașov nici nu se mai vorbește.

Șoselele de centură din Adjud, Râmnicu Sărat sau din alte localități nu au mai fost finanțate.

Cât privește resuscitarea economiei naționale prin introducerea unui impozit forfetar, acesta nu a însemnat mai mult decât falimentul mai multor companii și creșterea numărului de șomeri.

Concret, peste 100.000 de firme au dat faliment din cauza introducerii unui astfel de impozit.

Banii atrași la bugetul de stat prin acest impozit s-au virat în bani pentru șomerii plecați din firmele falimentare.

O aritmetică simplă ne-a demonstrat că ce s-a luat pe mere s-a dat pe pere.

Ca să nu mai vorbim despre investițiile străine, care au scăzut cu peste 50% față de anul trecut.

Aș fi bucuros să afirm că s-a făcut ceva bun până acum în cele 300 de zile de guvernare.

De aceea, cu riscul de a mă repeta, trebuie să afirm că este important să fim atenți cărui Guvern îi vom acorda credit: unuia partizan, fără sprijin politic, sau unuia de tehnocrați, gata oricând să scoată țara din criză.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Sorin Serioja Chivu (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Domnule Băsescu, la țeapă!;

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și se pregătește domnul senator Sorin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog respectuos să încercăm să concentrăm declarațiile politice, ca să ne încadrăm în timp.

Nu mă refer la declarația dumneavoastră, referitor la județul Prahova, evident că puteți vorbi oricât.

   

Domnul Sorin Serioja Chivu:

Domnul președinte Băsescu nu-i de Prahova.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Domnule Băsescu, la țeapă!"

Despre vremuri tulburi, asemănătoare celor pe care țara le traversează astăzi, putem spune parafrazând versurile poetului Tudor Arghezi din ciclul "1907 - Peizaje": "E zarvă mare, zbucium în Guvern/Că zilele campaniei se-aștern".

Da, domnilor, țara este vânzolită de nesăbuința unui guvern ajuns în Palatul Victoria prin mijloace numai de ei știute, dar condamnabile și chiar penale, dacă ne referim la faptul că doar mita oferită electoratului a fost cea care le-a asigurat voturile și, implicit, cardurile de acces în Executivul țării.

De 9 luni, reprezentanții Partidului Democrat Liberal în Guvernul Boc, Boc 2, Băsescu - Boc nu au făcut nimic din ceea ce au promis electoratului, ba dimpotrivă, au frânat permanent chiar unele tendințe firești de dezvoltare a unor domenii de activitate.

Avem suficiente motive să lansăm un semnal de alarmă acum, la debutul campaniei electorale pentru alegerea noului șef al statului, trimițându-i mai întâi pe cei care se fac vinovați de actualul dezastru din țară să ocupe țepele - finisate sau nu - pe care chiar președintele Traian Băsescu a promis să le planteze în fața Palatului Victoria.

Țepele trebuie să-și primească beneficiarii din rândul celor fără Dumnezeu, mincinoși, trădători de țară și popor, hămesiți doar de valori care să le asigure lor acel trai mai bun promis la descălecatul lui Traian Băsescu la Cotroceni.

După cum se vede, ca întotdeauna, acestea nu vor fi ocupate de cei pentru care au fost pregătite, ci de către cei care au nimerit cu oiștea-n gard.

Traian Băsescu este acela, la fel și partidul său marginalizat, precum ușor se observă, trimis în derizoriu de pe scena noastră politică din cauza incapacității de a face ceva din ceea ce a promis întreaga cohortă portocalie.

Situația fără precedent a Partidului Democrat Liberal, izolarea totală pe eșichierul nostru politic ne demonstrează că aceasta este soarta celor care iubesc dictatura, care nu au în vocabular termeni precum consensul, colaborarea, respectul, înțelegerea, interesul major.

Traian Băsescu și liderii PD-L s-au întrecut în diversiuni, în semănatul discordiei, în asmuțirea, pur și simplu, a categoriilor sociale și profesionale din țară.

Oricum s-ar numi un guvern democrat-liberat, el va sfârși tot la țepe, pentru că plaga răutății - a se înțelege Traian Băsescu - a cuprins întregul partid.

Cu atât mai mult ne surprinde acum tupeul lui Traian Băsescu de a-și motiva o nouă candidatură la funcția supremă în stat cu nereușitele din cei cinci ani de ședere la Cotroceni.

Păi nu avea cum să reușească atâta timp cât în îngustimea minții sale nu au fost decât interesele meschine personale, ale familiei și ale grupului său de sprijin.

Diplomația băsesciană s-a redus doar la acel ha, ha, ha!, care a dus România printre ultimele locuri în Europa.

Față de toate acestea, îmi permit chiar să propun PD-L-ului să renunțe la a-l mai susține pe Traian Băsescu, care, atunci când s-a văzut la primul necaz, l-a părăsit și a luat-o pe drumul intereselor sale, și să susțină cu curaj candidatura lui Mircea Geoană, un diplomat de carieră, un om care va avea câte o cheie pentru fiecare categorie socială și profesională pentru a le uni în interesul general.

Mircea Geoană, reprezentant al PSD, va fi, cu siguranță, un președinte al tuturor românilor, Mircea Geoană va folosi cheia unirii tuturor valorilor românești pentru dezvoltarea întregii țări și recâștigarea poziției pe care o merită între celelalte națiuni.

Mai sunt convins că orice tentativă de lingușire, de exploatare a vreunei slăbiciuni a sa va sfârși printr-un eșec, tocmai din cauza faptului că Mircea Geoană se va dovedi diplomatul care, în loc să-și alunge dușmanul înrăindu-l, îl va face să înțeleagă unde a greșit și-l va aduce pe calea pe care va merge alături de toți românii, aceea de șef al statului ale cărui prerogative le va respecta cu sfințenie: unitate, dezvoltare, performanță, afirmarea valorilor.

Așadar, la țepe cu Traian Băsescu și cu liderii PD-L care-l susțin orbește! Faceți astfel încât în fruntea statului să ajungă un veritabil reprezentant al ideilor de unitate, interes național, dezvoltare, progres social neîntrerupt.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator Chivu.

 
  Sorin Constantin Lazăr (PSD+PC) - declarație politică cu titlul Răzbunarea lui Boc;

Îl invit la microfon pe ultimul vorbitor din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Sorin Lazăr.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central, vă rog.

   

Domnul Sorin Constantin Lazăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Răzbunarea lui Boc".

Iașiul a ajuns, peste noapte, pe lista neagră a premierului demis, Emil Boc.

În una dintre ultimele hotărâri emise de Guvernul Boc 2, înainte de a deveni interimar și de a se numi "Boc 2 și un sfert", mai multe centrale electrotermice din țară au primit, împreună, suma de 160 de milioane de lei.

Ținând cont că am pășit în sezonul rece, demersul guvernamental ar fi unul lăudabil, dacă nu s-ar fi dovedit profund discriminatoriu.

Deși se confruntă cu cea mai dificilă situație din țară, CET Iași a primit doar 8 milioane de lei.

Pentru comparație, orașe mult mai mici decât Iașiul, precum Botoșani sau Târgoviște, au beneficiat de sume mult mai mari.

La rândul său, Aradul, oraș de două ori mai mic decât Iașiul, a primit o sumă dublă, în timp ce Brașovul, oraș comparabil cu Iașiul, se poate lăuda că a primit de șapte ori mai mulți bani decât capitala Moldovei.

Discriminarea are o explicație simplă și evidentă:

Iașiul este singurul oraș din cele prezentate mai sus care are primar PSD, deci nu are primar PD-L.

Cu toate acestea, repet, situația CET Iași este pe departe cea mai disperată.

Cifrele oficiale vorbesc de la sine. Și mult mai grav, ca o urmare nefastă a dezastrului, 150 de mii de ieșeni riscă să rămână fără căldură, iar iarna se apropie.

În aceste condiții, cum poate fi interpretat gestul iresponsabil al Guvernului Boc 2 de a aloca CET Iași o sumă care nu rezolvă absolut nimic? Doar ca o răzbunare cu iz politic sau ca un mesaj perfid transmis ieșenilor: "Votați PD-L, ca să aveți căldură la iarnă!"

Dar greșelile, fie ele și premeditate și foarte frumos ambalate - chiar și asamblate -, nu țin niciodată de cald.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Îi mulțumesc și eu domnului senator Sorin Lazăr.

 
   

Vreau să vă informez, stimați colegi, că, în urma acestei intervenții, am încheiat lista declarațiilor politice care au fost citite în plen și că au mai fost depuse, fără a fi citite în plen, declarații de către domnii senatori Dorel Borza, Iulian Urban și Gheorghe David - Grupul parlamentar al PD-L; domnii senatori Dan Voiculescu, Laurențiu Chirvăsuță și Mihăiță Găină - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC și domnul senator Marian Bîgiu - Grupul parlamentar al PNL.

 
   

Următoarele declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul de ședință:

 
  Dorel Constantin Vasile Borza (PD-L) - declarație politică având ca titlu Referendumul - un demers necesar (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Declarația politică este intitulată "Referendumul - un demers necesar".

Săptămâna trecută am intrat în campania electorală pentru alegerile prezidențiale.

Din păcate, startul acestei campanii nu-mi dă mari speranțe pentru o întrecere civilizată între competitori.

Știm cu toții că lumea nu prea dă doi bani pe strategii și programe mincinoase, dar nici măcar câteva idei elementare, un program minimal prezentat de candidați nu am auzit.

De fapt, există un program, adoptat de întreaga opoziție, care se reduce la două cuvinte: "Jos Băsescu!".

În rest, doar promisiuni de care ar putea râde și curcile, dintre care una ar putea apărea ca un coșmar pentru români.

Mă refer aici la propunerea domnului candidat din partea PNL ca omul de afaceri Dinu Patriciu să preia funcția de prim-ministru al României.

Iar aici chiar nu este de glumă, să te gândești la modul cel mai serios posibil să propui în fruntea Guvernului un om care a bătut potecă pe la parchete și instanțe pentru fapte de corupție mi se pare un lucru extrem de grav.

Că domnul candidat din partea PSD promite pachete cu medicamente prin poștă și reia tema celor 20.000 de euro pentru fiecare român care se întoarce în țară, o putem trece la rubrica "Să râdem cu/de Vanghelie", dar să te plimbi de braț cu un miliardar controversat, transformat pe post de posibil premier doar pe motiv că ți-a finanțat campania electorală, depășește puterea de pricepere a oricărui român.

Că un alt candidat care ne-a promis șosele suspendate a venit cu un slogan de stadion: "Hai România!" nici nu mai contează.

Să nu-l transforme ulterior însă în mai dâmbovițeanul "Pe ei, pe mama lor!" sau în clasica scandare de la degajarea portarului.

Acestor sloganuri-promisiuni care se repetă la infinit pe televiziunile comerciale li se propune, în contrapondere, un demers de bun-simț.

Este vorba de continuarea drumului spre reformarea din temelii a statului român, iar o bornă a acestui drum anevoios pe care a pornit Guvernul condus de Emil Boc este și reformarea instituției Parlamentului.

Avem nevoie de un parlament mai flexibil, mai pragmatic, un parlament unde proiectele de lege să nu mai stea luni în șir fără să fie băgate în seamă.

O soluție în acest sens este Parlamentul unicameral, cu un număr mai mic de aleși.

Este un demers pentru care poporul român este chemat să-și spună poziția, nimic mai mult. Și este dreptul Președintelui României să consulte poporul în acest sens prin referendum.

Și, atunci, de unde toată împotrivirea celorlalți candidați vizavi de un demers absolut normal, constituțional și, aș adăuga, de bun-simț? Probabil din cauza penuriei de idei, de inițiative, caz în care cel mai bine e să te complaci în a striga din toți plămânii: "Jos Băsescu! Jos referendumul!".

  Iulian Urban (PD-L) - declarație politică intitulată Crin o-ntoarce ca la Ploiești (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Iulian Urban:

Declarația politică se intitulează "Crin o-ntoarce ca la Ploiești".

Nu știu dacă este de vină campania pentru prezidențiale sau nunta rapid consumată în străinătate, dar candidatul PNL

la prezidențiale, gingașul Crin Antonescu, are nevoie grabnică de psihiatru.

Labilitatea psihică de care dă dovadă în ultima vreme ar trebui să-i pună pe gânduri atât pe liderii liberali, cât și pe cei care cotizează generos la campania lui Crin Antonescu.

E greu de crezut că românii vor fi convinși să voteze un om care astăzi ia o decizie, mâine spune că e greșită și neinspirată, iar poimâine ne minte pe față, luându-ne de fraieri.

Ca și cum nici usturoi n-a mâncat și nici președinte la PNL n-a fost, Crin a declarat ieri, din senin, că prezența lui Bogdan Olteanu în postul de viceguvernator este nepotrivită, menționând lipsa de experiență a acestuia.

Deși îl consideră nepotrivit, nepregătit etc., Crin a precizat că "își asumă responsabilitatea pentru acest lucru".

Cu alte cuvinte, liderul liberal confirmă că a susținut un băiat bun doar de trimis după țigări la conducerea BNR și că-și asumă acest lucru.

Logica lui Crin începe să devină periculoasă pentru România, mai ales că Domnia Sa crede că are șanse la alegerile prezidențiale.

Mâine-poimâine, dacă, Doamne ferește!, ajunge Președinte al României, domnul Antonescu îl pune prim-ministru pe Ludovic Orban, despre care știe că e incompetent, că are probleme cu alcoolul, că este fan Simona Senzual și, pe deasupra, mai crede că se poate ajunge cu trenul de la Paris la București în... șapte ore (n.r. - cel mai rapid tren, TGV, parcurge cei 860 de kilometri dintre München și Paris în șase ore și 15 minute).

Ca și cum n-ar fi fost suficientă această atitudine care trădează lipsă de respect față de alegătorii de bun-simț ai acestei țări, Crin minte cu seninătate, declarând că PNL l-a susținut, inițial, pe Daniel Dăianu pentru BNR, dar că acesta a fost respins de comisiile de buget, finanțe și că astfel s-a ajuns la soluția-catastrofă Bogdan Olteanu.

Ne insultă inteligența, pentru că toată lumea știe că Daniel Dăianu a candidat în calitate de independent, deoarece nu a fost susținut de PNL la conducerea BNR.

Vă e rușine că l-ați susținut pe politrucul Olteanu în detrimentul specialistului Dăianu? Ar cam trebui, mai ales că ați pus monopol și pe bunul-simț al românilor.

Așa cum ar trebui să vă fie rușine și pentru faptul că ați mințit, transmițând prin Orban că nu v-ați dus la întâlnirea cu Lucian Croitoru deoarece erați plecat la Tulcea, deși vă aflați în redacția HotNews, răspunzând online întrebărilor cititorilor.

În aceste condiții, mai nimerit ar fi să trimiteți la reciclare afișele acelea cu bunul-simț, pentru că nu poți cere altora ceea ce ție îți lipsește cel mai mult, caracterul.

  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca titlu Și totuși agricultura... se mișcă (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Gheorghe David:

Declarația politică este intitulată "Și totuși agricultura... se mișcă".

Ultimele intervenții ale Guvernului României privind acordarea avansului financiar din FEGA (Fondul European de Garantare pentru Agricultură), conform Regulamentului CE nr. 691/2009, conform deciziei Comisiei Europene pentru România, au fost de bun augur pentru mulți producători agricoli care și-au propus să înființeze culturi de toamnă în acest an (rapiță, orz, orzoaică și grâu).

Astfel, avansul de 70% (din plata unică pe suprafață, stabilită la 71,12 euro/hectar), respectiv 209,97 lei/hectar, i-a făcut pe mulți fermieri să se grăbească să semene suprafețele stabilite pentru culturile agricole de toamnă, în sensul că suma primită reprezintă un real sprijin în această perioadă în care economia, în general, încă mai suferă.

Pe lângă toate cele amintite, bunul Dumnezeu a dat și ploaie, care este atât de prețioasă după o perioadă îndelungată de secetă și care face ca pământul să poată fi lucrat în condiții mult mai bune.

Nu este de neglijat nici sprijinul pentru exploatațiile de bovine, care reprezintă 573 de lei/cap de animal, ajutor așteptat de peste 200 de mii de fermieri tocmai pentru a putea să-și continue activitatea cu creșterea animalelor.

Sperăm să se găsească, cât mai curând, soluții și pentru crescătorii de ovine și caprine, întrucât și ei se află în situații dificile pentru a-și putea continua activitatea.

Doamnelor și domnilor senatori, Iată cât de important este să ne aplecăm cu toții asupra acestui important domeniu, agricultura, să-i acordăm importanța cuvenită, pentru că numai astfel vom avea, noi și copiii noștri, hrana cea de toate zilele.

  Dan Voiculescu (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Pensiile speciale ale parlamentarilor trebuie eliminate (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Dan Voiculescu:

Declarația politică se intitulează "Pensiile speciale ale parlamentarilor trebuie eliminate".

Conform obligațiilor asumate față de Fondul Monetar Internațional, până la sfârșitul anului în curs în România trebuie să se aplice o lege unică a pensiilor.

Prin efectul acestei legi unice, toate categoriile de pensii vor fi reglementate în mod unitar și coerent, având la bază principiul contributivității.

Astfel, independent de retorica populistă din actuala campanie electorală prezidențială, și pensiile speciale ale parlamentarilor vor fi, în mod necesar și firesc, eliminate.

În acest context, consider că adoptarea de către Parlamentul României, în unanimitate și în regim de urgență, a măsurii de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor ar constitui un semnal de responsabilitate și normalitate al forului legislativ.

Totodată, procedând astfel, vom reduce arsenalul de manevră al curentului populist, care are reprezentanți la vârf în ierarhia statului român.

În mod evident, în ultimii ani Parlamentul a reprezentat unica instituție capabilă să limiteze tendințele autoritariste ale actualului președinte.

Din acest motiv, i-a devenit principal adversar, fiind subiectul predilect al invectivelor prezidențiale.

Treptat, s-a produs o scădere constantă a încrederii populației în forul legislativ, situație alarmantă nu neapărat pentru cei care dețin vremelnic demnitatea de parlamentar, ci, în principal, pentru democrație și statul de drept.

Este un fapt verificat în istorie cu maximă acuratețe: dictatorii încep întotdeauna prin a decredibiliza Parlamentul.

Asumând toate aceste argumente, avem responsabilitatea de a reda Parlamentului României prestigiul pe care Constituția în vigoare i-l conferă.

Este timpul să demonstrăm că putem renunța la dispute sterile și interese partizane, iar prima măsură pe care trebuie să o adoptăm este renunțarea, în unanimitate, la pensiile speciale.

  Laurențiu Chirvăsuță (PSD+PC) - declarație politică intitulată Măsuri anticriză pentru revenirea la normalitate (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Laurențiu Chirvăsuță:

Declarația politică este intitulată "Măsuri anticriză pentru revenirea la normalitate".

Stimați colegi, În ultima jumătate de an s-a vorbit mult despre criza economică mondială și despre efectele adverse ale acesteia.

Cu un optimism neargumentat de analize lucide, s-au avansat chiar diverse termene la care România va depăși perioada de criză, subliniindu-se faptul că aceasta se va petrece doar după ce marile state europene vor fi ieșit deja din perioada de recesiune.

S-a pornit de la o premisă relativă a condiționării României de aceste state din vestul Europei.

Este destul de clar că investițiile reprezintă cheia depășirii rapide a perioadei de criză.

Cu toate acestea, Guvernul a preferat mai degrabă să crească în mod ascuns cheltuielile bugetare, depășind cota guvernelor trecute, ignorând impardonabil necesitatea investițiilor.

Acestea au rămas în scripte și în frecvența crescută cu care se întâlnesc în discursurile premierului Emil Boc.

Măsurile anticriză adoptate în România sunt printre cele mai ineficiente din Europa și din lume, ca amploare și structură, iar criza economică determină companiile românești să reducă eforturile de combatere a corupției, potrivit unui studiu al CESifo.

Pe o scară de la 1 la 9, măsurile de combatere a crizei financiare și economice adoptate în România au fost evaluate cu nota 1,3, punctaj rezultat în urma centralizării opiniilor a 12 economiști din România intervievați de CESifo, un grup de cercetare patronat de Centrul pentru Studii Economice al Universității din München și de Institutul de Cercetare Economică Ifo, din Germania.

Stimați colegi, În loc să vorbim despre faptul că rămânem repetenți în a contracara criza, vorbim, în continuare, de teme politicianiste de tipul Parlamentului unicameral, fără interes pentru omul simplu, pentru cei care își pierd locurile de muncă și nu mai pot să își plătească ratele la bănci.

Singura țară din Europa cu o clasare mai slabă în ceea ce privește măsurile anticriză este Letonia, cu nota 1, iar la nivel mondial doar Bolivia, Guatemala și Venezuela au obținut evaluări inferioare, scorul acestor state fiind tot 1.

Norvegia a obținut cea mai ridicată notă (7,4), niciun stat din lume nereușind să depășească acest nivel și să se apropie de scorul maxim.

Celelalte țări ale căror măsuri anticriză au depășit nota 7 sunt China, Australia și Danemarca.

Statele Unite ale Americii, cea mai mare economie a lumii, au primit nota 5 de la economiștii intervievați de CESifo pentru programele anticriză introduse.

Nota 1 reprezintă măsuri anticriză insuficiente, ca amploare și structură, pentru a ameliora efectele crizei, nota 5 indică măsuri anticriză mai mult sau mai puțin suficiente, iar nota 9 reprezintă măsuri anticriză absolut suficiente.

Climatul economic a rămas nefavorabil în Europa Centrală și de Est și și-a accentuat declinul sub nivelurile satisfăcătoare.

România se numără printre statele cu cele mai puține restricții de ordin juridic și administrativ pentru companiile străine, dar factorul de instabilitate politică poate deteriora mediul de afaceri pentru investitorii de peste graniță.

În plus, circa jumătate dintre economiștii intervievați consideră că firmele și companiile din România ar putea să reducă măsurile de combatere a corupției ca urmare a crizei financiare și economice.

Stimați colegi, Se impune acționarea rapidă, printr-un pachet de măsuri cu aplicare imediată de către Guvern.

Vă supun spre analiză următoarele propuneri de direcții imediate de acțiune, reieșite în urma consultărilor dintre mai mulți parteneri sociali, reprezentanți ai sectorului privat, economiști și cetățeni:

1. Divizarea pe segmente funcționale a lucrărilor de infrastructură de mare complexitate Segmentarea lucrărilor de anvergură ar fi o soluție pentru darea în execuție a unor proiecte de infrastructură care trenează.

În prezent, lucrările de mare complexitate sunt greu realizabile din punct de vedere al necesarului de finanțare și al procedurilor de licitare.

La ora actuală, există pe masa Guvernului o serie de proiecte supradimensionate, care implică sume uriașe de bani, imposibil de identificat la buget.

Ideea de scalabilitate a proiectelor trebuie să devină regulă de lucru, chiar dacă aceasta implică o creștere a notei finale cu un procentaj mic.

În acest fel, lucrările mari ar putea fi atribuite mai multor firme de construcții, ceea ce ar duce la o execuție mai rapidă.

De asemenea, mai multe companii aflate în dificultate ar putea beneficia de comenzile publice, iar contestațiile ar fi mult mai puține.

În cazul autostrăzilor, licitarea execuțiilor ar putea fi făcută pe tronsoane de 30-40 de kilometri.

2. Realizarea de studii profesioniste cu privire la evoluțiile de pe piața muncii și adaptarea programei școlare la nevoile economiei reale Numărul absolvenților pe diverse specialități trebuie să corespundă structurii de muncă din piața muncii, mai ales în contextul în care aceasta se află într-un proces de reașezare.

Studiile au rolul de a anticipa nevoile mediului de business pe o perioadă de trei-cinci ani și de a asigura monitorizarea permanentă a evoluției sistemului.

Aceasta trebuie să fie un instrument indispensabil la baza deciziilor factorilor de răspundere.

Este esențială cooptarea specialiștilor din mediul de afaceri în construirea curriculei și atragerea acestora în programe de predare, inclusiv în mediul academic.

3. Stimulente fiscale pentru comasarea terenurilor agricole Peste tot în Europa, comasarea suprafețelor cultivate a avut rezultate pozitive vizibile: în Bulgaria, procesul de comasare a terenurilor a făcut ca 84% din terenul agricol să fie deținut de ferme de peste 100 hectare.

România este doar înaintea Poloniei, dar mult sub media europeană - doar jumătate din cele peste zece milioane de hectare sunt exploatate în ferme de peste 50 hectare.

Pentru stoparea acestui proces de dezmembrare a suprafețelor agricole, oamenii de afaceri au propus diminuarea fiscalității în cazul asocierilor, accesibilitatea mai largă la măsuri de finanțare în cazul asocierii sau lucrării în comun a terenurilor, măsuri de stimulare pentru cei care preiau în cultură suprafețe nelucrate sau majorarea impozitelor în cazul terenurilor nelucrate.

4. Direcționarea fondurilor alocate cercetării către un număr restrâns de trei-patru domenii strategice Bugetul alocat de România pentru cercetare-dezvoltare este relativ mic, fiind comparabil cu bugetul unei companii multinaționale.

În momentul de față, România alocă resurse financiare pentru 14 direcții de cercetare, ceea ce disipează banii, oricum puțini.

Banii trebuie direcționați către zonele ce definesc competitivitatea națională.

Este important ca Guvernul să construiască o strategie pe 15 ani, care să precizeze clar care sunt segmentele prioritare pentru a investi în cercetare.

Desigur, pentru ca toate acestea să fie începute, este nevoie de un guvern funcțional în Piața Victoriei, un guvern pe care, din cauza orgoliilor individuale sau de grup, nu îl avem.

În timp ce oficialii UE și FMI ne monitorizează activitățile, noi ne ocupăm de jocuri politice prin care ne îngropăm șansa revenirii la normalitate.

Alături de colegii mei parlamentari, fac un apel pentru a stopa ridicarea orgoliului și puterii individuale la rang de politică de stat și pentru revenirea la o guvernare normală, cu și pentru oameni.

Vă mulțumesc.

  Gheorghe Pop (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Atunci ne-am luat țara înapoi (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Gheorghe Pop:

Declarația politică se intitulează "Atunci ne-am luat țara înapoi".

Stimați colegi,

Da, atunci ne-am luat țara înapoi, 25 octombrie 1944 este un moment simbolic în istoria poporului român, deoarece este ziua când ultimul teritoriu al nostru a fost eliberat de sub dominația germană.

În semn de recunoaștere și cinstire a evenimentului, sărbătorim în fiecare an Ziua Armatei Române.

Se spune însă că această zi aleasă pentru ultima luptă, la Carei, nu a fost întâmplătoare, comandanții români vrând să o lege de ziua de naștere a regelui Mihai, cu un rol foarte important în întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste.

La 25 octombrie 1944 armata română elibera ultima localitate românească de sub ocupație străină: orașul Carei.

Acțiunile militare purtate de armata română în bătălia pentru Ardeal alcătuiesc pagini de istorie nepieritoare, un drum glorios soldat pe pământul transilvan cu numeroase jertfe.

Mii de militari din cadrul Armatei a IV-a, condusă de generalul Dăscălescu, și din trupele Armatei I a generalului Atanasiu au căzut vitejește în luptele sângeroase de la Sfântu Gheorghe, Târgu Mureș, Oarba de Mureș, Păuliș, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare și Carei, în total peste 50.000 de oameni (morți și răniți).

După 25 octombrie 1944, armata română a participat, alături de armata sovietică, în lupta pentru eliberarea Ungariei.

Ea a desfășurat acțiuni militare pe Tisa Mijlocie, pentru eliberarea orașelor Debrețin și Nyíregyháza, și a participat la marea operațiune pentru eliberarea Budapestei, unde și-a adus o contribuție importantă la ruperea centurilor fortificate ale orașului și la nimicirea marilor centre de rezistență.

Armata română a avut un mare rol în eliberarea orașului Miskolc și în cucerirea munților Hegyalja, Bükk și Matra.

Pe frontul din Ungaria, armata română a angajat peste 210.000 de militari, eliberând 14 orașe mari și 1.224 de comune.

În cursul acestor lupte, din rândul ostașilor noștri au căzut la datorie 42.000 de oameni (morți, răniți, dispăruți și prizonieri).

În Cehoslovacia, armata română, acționând în continuare alături de armata sovietică, a desfășurat acțiuni în perioada 18 decembrie 1944 - 12 mai 1945.

La operațiune, pe frontul Cehoslovaciei au participat 248.450 de militari români, din rândurile cărora au căzut 67.495 de eroi.

De asemenea, aproximativ 2.000 de militari români din Regimentul 2 Care de Luptă și-au adus contribuția la eliberarea părții de nord-est a Austriei.

Ei au înfruntat inamicul în lupte grele la Mistelbach, Zistersdorf și Poysdorf.

Cu un efectiv total de peste 538.536 de luptători, din care au pierit peste 169.822 de eroi, armata română, care a parcurs peste 1.700 kilometri de la Marea Neagră până în cadrilaterul Boemiei, a eliberat peste 200.000 de kilometri pătrați de sub ocupație străină (România, Ungaria, Cehoslovacia și Austria), a traversat prin lupte grele circa 20 de masivi muntoși, a forțat 12 cursuri mari de apă și a eliberat peste 3.821 de localități, dintre care 53 de mari orașe.

Ostașii români au provocat inamicului pierderi echivalând cu 15 divizii.

Pe frontul de vest efortul economic al României a atins fabuloasa sumă de 1.120.000.000 de dolari, ceea ce înseamnă de patru ori bugetul României pe exercițiul financiar 1937-1938.

Zilnic, contribuția României în războiul antihitlerist a fost de aproape 5 milioane de dolari.

La 9 mai 1945, când războiul a luat sfârșit cu victoria Națiunilor Unite, armata română se găsea în apropiere de Praga și în estul Austriei, prezentându-se cu un bilanț bogat de luptă, și s-a întors în țară cu steagurile de luptă acoperite de glorie nemuritoare, trecând pe sub Arcul de Triumf ca o armată biruitoare care și-a făcut datoria față de patrie și poporul său, precum și față de alte popoare.

Mai bine de un secol de la înființarea din epoca modernă, Armata Română nu a avut o sărbătoare clar delimitată.

Astfel, începând cu anul 1830, anul înființării Armatei Române moderne, și până în 1951, în tradiția românească nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi acestei instituții.

Cu jertfe în fiecare eveniment important, mai ales după Războiul de Independență din 1877-1878, armata a participat anual la manifestările prilejuite de Ziua Înălțării Domnului, devenită, după Primul Război Mondial, Ziua Eroilor, și la cele din Ziua Națională a Regatului României (10 mai).

Anumite arme au avut însă patroni spirituali.

Acești patroni au fost confirmați pentru categoriile de forțe armate prin Înaltul Decret Regal nr. 1.621 din 24 mai 1929, iar pentru unitățile ce aparțineau aceluiași tip de armă prin Înaltul Decret Regal nr. 1.343 din 17 aprilie 1931.

În martie 1948, acest gen de sărbătoare a fost abandonat, fiind reluat din anul 1994.

După retragerea armatei sovietice din România, prin Decretul nr. 381 din 1 ianuarie 1959, Ziua Forțelor Armate a fost mutată pe data de 25 octombrie.

Motivul principal al deciziei de schimbare a Zilei Armatei trebuie căutat tocmai în faptele de arme ale Armatei Române și în rezultatul acestora:

reîntregirea graniței de vest a României și anularea, foarte importantă pentru români, a prevederilor Dictatului de la Viena.

Acesta a fost singurul obiectiv strategic național, realizat efectiv de Armata Română pe câmpul de luptă, recunoscut juridic în art. 2 al Tratatului de pace dintre România și Puterile Aliate și Asociate, încheiat la 10 februarie 1947.

Măcar pentru toate acestea să fim mândri că suntem români și măcar pentru toate acestea să dovedim că merităm să fim români.

Vă mulțumesc.

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Cu aceasta, stimați colegi, am încheiat primul punct din ordinea de zi de astăzi, declarații politice.

Vreau să vă anunț că ședința de astăzi este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Gheorghe David și de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.

Din totalul de 137 de senatori și-au înregistrat prezența 115 senatori, opt senatori fiind motivați.

Ca urmare, suntem în cvorum și o să trecem la aprobarea... (Discuții în sală. Intervenție neinteligibilă din sală a domnului senator Traian Constantin Igaș.)

Doriți să interveniți pe probleme organizatorice, domnule senator?

Imediat rezolvăm totul.

Mai întâi, trebuie să aprobăm ordinea de zi, programul de lucru și, după aceea, vă promit că trecem la probleme organizatorice.

În legătură cu ordinea de zi, vreau să vă consult dacă există propuneri de modificare a ordinii de zi.

Domnule senator Moga, vă rog. Microfonul 4.

   

Domnul Nicolae Moga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o mare rugăminte.

Îi rog pe colegii mei din PD-L - îmi este foarte greu după atâtea declarații politice să le cer sprijinul -, vreau să le aduc în atenție o problemă care ne doare pe noi, cei de la Constanța, vreau să transferăm punctul 29 din ordinea de zi imediat după punctele din ordinea de zi referitoare la ratificarea acordurilor internaționale.

Am înțeles că până la punctul 13 din ordinea de zi sunt acorduri internaționale și eu doresc ca imediat după acordurile internaționale să trecem punctul 29 din ordinea de zi - Proiectul de lege privind darea în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanța a unui teren aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Administrației Naționale "Apele Române".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Moga.

Mai sunt alte propuneri?

Vă rog, domnule senator Mocanu.

Aveți cuvântul. Microfonul 3.

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Miercurea trecută, în comisiile reunite, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia economică, industrii și servicii, cu unanimitate de voturi, a fost adoptat Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice.

Cum acest raport a fost transmis, la vremea respectivă, Biroului permanent și cum această problemă este reclamată cu insistență a fi reglementată de către administrațiile locale din teritoriu, v-aș

ruga, domnule președinte, să binevoiți să supuneți plenului spre aprobare includerea în ordinea de zi a acestui raport, repet, comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și al Comisiei economice, industrii și servicii, adoptat cu unanimitate de voturi miercurea trecută.

Să-l punem printre primele 10 puncte din ordinea de zi.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Acest proiect de lege este pe ordinea de zi de astăzi sau nu?

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

Nu este în ordinea de zi de astăzi.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Rog secretariatul, Direcția generală legislativă, care vă ocupați, să verificați dacă raportul există.

Există raportul.

Vă rog să verificați dacă raportul a fost multiplicat.

Este nevoie, totuși, domnule senator Mocanu, dacă sunteți de acord, să punem acest proiect de lege în ordinea de zi de mâine-dimineață, pe unul din primele puncte.

El nu a fost distribuit și trebuie să le lăsăm timp colegilor să-l studieze.

Sunteți de acord?

Legea nu este organică, este ordinară.

Sunteți de acord?

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

De acord, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

S-o luăm în ordine.

Domnule senator Onofrei, vă rog.

Aveți cuvântul. Microfonul 3.

 
   

Domnul Orest Onofrei:

Domnule președinte,

Eu am mai avut această solicitare și în Biroul permanent, în legătură cu cimitirul.

Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava, județul Suceava, a fost de mai multe ori în ordinea de zi și tot nu am ajuns la ea.

Astăzi este pe locul 27 și, probabil, dacă o aducem la punctul 14 din ordinea de zi, tot nu ajungem să o discutăm.

Aș solicita, în același spirit ca și colegul de la Constanța, să o dezbatem imediat după discutarea Proiectului de lege privind darea în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanța a unui teren aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Administrației Naționale "Apele Române", chiar dacă au fost declarații politice.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Scuzați-mă, domnule senator Onofrei.

Vă rog să veniți la tribună.

Nu am fost atent, eu sunt de vină. (Discuții neinteligibile la tribună între domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, președintele ședinței, și domnul senator Orest Onofrei.)

Mulțumesc foarte mult.

Mai sunt alte propuneri?

Nu mai sunt.

Vă propun să adoptăm ordinea de zi. (Discuții neinteligibile în partea reprezentanților Guvernului.)

Vă rog, domnule secretar de stat Iliescu.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș avea o rugăminte.

Eu, ca reprezentant al Guvernului, nu vă pot solicita să schimbați ordinea de zi.

Este lângă mine și doamna secretar de stat Irina Alexe, de la Ministerul Administrației și Internelor.

Mâine se realizează termenul de adoptare tacită pentru Legea Poliției Locale, o lege care s-a mai discutat, și aș dori din toată inima să continuăm discuția din Senat din această seară, tocmai pentru că eu cred că o lege atât de importantă în niciun caz nu trebuie să treacă de Senat prin adoptare tacită.

Este în ordinea de zi în partea finală, la punctul 25.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi,

Să încercăm să ne concentrăm, pentru că altfel pierdem șirul ordinii de zi.

Vă propun să aprobăm proiectul ordinii de zi astfel cum a fost distribuit, cu înțelegerea ca după punctul 13 să vină punctul 29 din ordinea de zi, după aceea punctul 27 și, după aceea, punctul 25 din ordinea de zi, Proiectul de lege - Legea Poliției Locale, și punctul 26 din ordinea de zi - Propunerea legislativă privind Poliția Locală, după care discutăm toate celelalte puncte din ordinea de zi.

Vă propun și eu, domnule Hașotti, tot un singur vot.

Vă rog, stimați colegi, să votați ordinea de zi de astăzi.

Cu 82 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată în forma modificată.

În continuare, vă voi supune spre aprobare programul de lucru.

Am avut declarațiile politice.

Vă propun să intrăm în dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, până la ora 18.00.

De la ora 18.00 urmează ultimul punct din ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri - transmisie radio.

Acesta este programul de lucru pe care vi-l propun.

Vă rog, stimați colegi, să votați dacă sunteți de acord cu acest program de lucru.

Vă rog să votați.

Cu 94 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Înainte de a intra propriu-zis în dezbateri, permiteți-mi să dau citire unei note referitoare la posibilitatea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2009 privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor suprafețe totale de teren de 2.534 m2, proprietate publică a statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Zootehnie Balotești, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - SA a obiectivului de investiție "Fluidizare trafic pe DN 1 km 8+100 - km 17+100 și Centura rutieră în zona de nord a municipiului București - obiect 5B - Extindere la 4 benzi a Centurii rutiere a municipiului București pe sectorul cuprins între km 2+400 și intersecția cu DN 2";
  • Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2009 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2004 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță privind serviciile financiare;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2009 pentru aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de petrol pentru turboreactoare, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Administrației și Internelor, precum și pentru stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată și al accizelor pentru unele cantități de combustibili;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2007 privind adoptarea unor măsuri referitoare la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2007;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, pentru modificarea art. IV alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și pentru completarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2009 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea și finalizarea măsurilor ex-ISPA;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 181/2008 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane;
  • Lege pentru completarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului;
  • Lege privind regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război;
  • Lege privind modificarea lit. e) a alin. (1) al art. 276 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii;
  • Lege privind formularea de către România a unei declarații în baza prevederilor articolului 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Aprobarea unor modificări în comisiile permanente ale Senatului:  

Stimați colegi,

V-am adus la cunoștință care sunt legile adoptate în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

Următorul punct din ordinea de zi este aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a...

Vă rog, domnule senator Hașotti. Microfonul 2.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur că în această atmosferă tensionată umorul dumneavoastră este bine-venit.

Distinși colegi, Doresc ca, în numele Grupului parlamentar al PNL din Senat, să vă aduc la cunoștință o serie de modificări pe care le facem la nivelul comisiilor permanente:

Domnul senator Romeo Florin Nicoară este propus pentru a fi membru în Comisia pentru politică externă, în locul domnului senator Tiberiu Aurelian Prodan.

Domnul senator Constantin Sever Cibu este propus pentru funcția de vicepreședinte în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în locul domnului senator Tiberiu Aurelian Prodan.

Domnul senator Vasile Mustățea este propus ca membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, în locul domnului senator Ovidius Mărcuțianu.

Domnul senator Liviu Titus Pașca este propus pentru a fi membru în Comisia economică, industrii și servicii, în locul domnului senator Marian Cristinel Bîgiu.

Domnul senator Vasile Nedelcu este propus pentru funcția de vicepreședinte în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, în locul domnului senator Liviu Câmpanu.

Domnul senator Paul Ichim este propus ca membru în Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, în locul domnului senator Cezar Mircea Măgureanu.

Stimați colegi,

Aș dori să menționez că la Comisia pentru egalitatea de șanse s-au eliberat două locuri.

Aceste propuneri sunt, conform regulamentului, domnul senator Ovidius Mărcuțianu și domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan trec la Comisia pentru egalitatea de șanse, în locul doamnei senator Minerva Boitan și al domnului senator Paul Ichim.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt și alte anunțuri cu privire la schimbarea componenței comisiilor.

Domnul senator Traian Constantin Igaș - Grupul parlamentar al PD-L.

Vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să fac și eu un anunț în ceea ce privește componența în comisiile permanente.

Domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan îl înlocuiește pe domnul senator Orest Onofrei în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Domnul Orest Onofrei îl înlocuiește pe domnul senator Bara Ion în cadrul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Și, dacă tot am ascultat atâtea declarații politice aici, ținând cont că suntem la capitolul probleme organizatorice, vreau să asigur colegii care ne-au atacat mai devreme prin declarații politice că suntem atât de bine organizați, încât Traian Băsescu va mai câștiga încă un mandat.

Vă mulțumesc. (Rumoare în sală. Aplauze.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Arcaș Viorel - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog. Microfonul 3.

 
   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să anunț o modificare.

Domnul senator Ilie Sârbu este propus în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, în locul domnului senator Avram Crăciun.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră modificările care au fost anunțate astăzi în plenul Senatului de Grupul parlamentar al PNL, Grupul parlamentar al PD-L și Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog să votați.

Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, modificările prezentate astăzi au fost aprobate.

 
Respingerea dezbaterii în procedură de urgență a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței (L550/2009)  

La următorul punct este înscrisă aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a unor inițiative legislative.

Conform prevederilor art. 107 din Regulamentul Senatului, vă propunem, din partea Biroului permanent, care le-a aprobat pe 19 octombrie 2009, dezbaterea în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:

  • Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței;
  • Propunerea legislativă privind exceptarea de la compensare și plata taxelor prevăzute la art. 37 și 41 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic pentru terenurile necesare desfășurării activității de interes strategic ale CN ROMARM - SA, Filiala SC Uzina Mecanică Mija - SA.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Vă consult dacă sunt comentarii.

Doamna senator Doina Silistru.

Vă rog. Microfonul central.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Înaintea supunerii la vot, reprezentanții Guvernului și inițiatorii trebuie să susțină urgența acestor inițiative legislative.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Din partea Guvernului aveți un punct de vedere?

Sunteți de acord, domnule secretar de stat?

Dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu. Microfonul 10.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc, doamnei senator.

Procedura de urgență a fost solicitată de Guvern, având în vedere memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, care stabilea alocarea României a unei asistențe financiare pe termen mediu în valoare de până la 5 miliarde de euro.

Condițiile pe care Comunitatea Europeană le-a stabilit pentru a accesa aceste sume, una dintre ele se referea și la modificarea Legii insolvenței, motiv pentru care Guvernul vine în fața dumneavoastră și vă propune dezbaterea în procedură de urgență a acestei ordonanțe.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Din partea inițiatorului Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Domnul senator Urban.

Cine este autorul?

Este proiect de lege al Guvernului?

Dacă nu mai sunt alte observații, supun votului dumneavoastră aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Vă rog să votați.

 
   

Domnul Frunda György (din sală):

Am de pus o întrebare!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Suntem în procedura de vot.

Veți pune întrebarea la punctul următor.

Cu 42 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 5 abțineri, a fost aprobată...

 
   

Domnul Gheorghe David (de la masa prezidiului):

Nu.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

De ce? S-a votat procedura de urgență.

Vă rog să mai votați încă o dată.

Deci 42 de voturi pentru, 5 plus 7 egal cu 12. Da.

Stimați colegi,

Sunt 42 de voturi pentru, 37 împotrivă și 5 abțineri.

Sunt mai multe voturi pentru decât împotrivă. (Aplauze.)

Mă scuzați! Am spus punctul meu de vedere, dar aștept să fiu corectat.

Dau cuvântul domnului senator Verestóy Attila. Microfonul 2.

 
   

Domnul Verestóy Attila:

Domnule președinte, Cu siguranță, acum veți fi de acord cu mine și vă veți schimba punctul de vedere, întrucât treaba este simplă.

Este aritmetică.

Trebuia să obțină 43 de voturi pentru și atunci era totul în regulă.

Trebuia să fie o majoritate.

Majoritatea nu a fost obținută.

Cu tot regretul, nu s-a aprobat procedura de urgență. (Discuții în sală.)

Nu este valabil...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc frumos.

Stimați colegi,

Propunerea mea este să repetăm votul pentru a nu mai fi nicio discuție.

Vă rog respectuos să vă pronunțați prin vot în legătură cu dezbaterea în procedură de urgență a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, susținut de către inițiatori din partea Guvernului, respectiv de domnul Iliescu.

Vă rog să votați. (Domnul senator Frunda György solicită cuvântul.)

Iarăși? Dar ați întârziat din nou.

Îmi pare rău, suntem în procedură de vot. (Rumoare în sală.)

Cu 34 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și 4 abțineri, proiectul... (Aplauze. Discuții aprinse în sală.)

Stimați colegi, Dacă doriți putem să reluăm votul, dar să nu iasă și mai rău.

Dau cuvântul domnului senator Frunda György.

Domnule senator, mai doriți să adresați întrebarea sau o veți prezenta sub forma unei explicații?

Vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, Chiar dacă mi-ați dat voie să pun întrebarea mai târziu, eu tot o pun, pentru că vreau să fiu lămurit.

Această întrebare se adresează domnului secretar de stat.

Ne-ați spus de mai multe condiții, dintre care una ar fi Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Mă interesează care sunt celelalte condiții și în ce măsură Guvernul a propus modificarea celorlalte legi care ni s-au cerut a fi modificate de către Comisia Europeană?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule Iliescu, vă rog să dați un răspuns scurt și, după aceea, să dați mai multe informații domnului senator Frunda György.

Scurt.

Da, nu... sau pe viitor...

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Din păcate, nu am un răspuns scurt pentru domnul senator, însă cred că era un proiect important.

Aș vrea să nu-l gândiți neapărat ca și condiționalitate, aș vrea să-l gândiți și ca un instrument extrem de util economiei românești.

Din această perspectivă, ca parlamentari care chiar reprezentați aici interesele oamenilor, inclusiv ale oamenilor de afaceri, să considerați că aceste măsuri solicitate și cu care Guvernul vine la momentul respectiv, pentru că nu este o ordonanță dată ieri sau după picarea Guvernului Boc, să fiți de acord că este o măsură extrem de importantă și de necesară însănătoșirii mediului economic românesc.

Doamnelor și domnilor, Vă rog din toată inima și insist - pentru că sunt convins că ați parcurs expunerea de motive și ați văzut argumentele pe care vrea să le aducă această ordonanță - să fiți de acord și să aprobați solicitarea de discutare în procedură de urgență, fiind convins că în plenul comisiilor de specialitate și, implicit, în plenul Senatului veți avea soluții foarte bune, care să completeze și să dea acestei legi ceea ce noi ne dorim cu toții, un cadru legislativ clar și util economiei.

Vă mulțumesc și mă bizui pe domnul președinte.

Dacă dumnealui va dori să vă propună reluarea votului, să fiți de acord cu dezbaterea acestui proiect de lege în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule secretar de stat, vă spun respectuos că nu am cum să propun reluarea votului, pentru că nu a fost nicio problemă.

Nici egalitate, nici... (Discuții aprinse în sală.)

Aveți cuvântul, domnule senator Urban.

 
   

Domnul Iulian Urban:

În primul rând, sunt colegi de-ai noștri care nu au votat fiindcă au văzut că dumneavoastră erați într-o discuție cu domnul Frunda.

În al doilea rând, vreau să vă spun de ce este important acest proiect de lege.

Dacă am fi avut un guvern care ar mai fi putut să vină cu ordonanțe de urgență, acest proiect de lege își propune să rectifice o prostie care s-a făcut în momentul în care a fost adoptată ultima modificare a Legii insolvenței la Camera Deputaților, atunci când s-a instituit necesitatea ca de la 1 ianuarie 2010 să apară completele speciale de insolvență.

Consiliul Superior al Magistraturii și judecătorii spun că nu au cu cine să le facă.

Sunt mai multe rectificări făcute în acest domeniu și sunt extrem de importante.

Dacă tot suntem la capitolul privind Legea insolvenței, vă mărturisesc că eu unul am fost șocat, vineri, când l-am auzit pe domnul deputat PNL Eugen Gheorghe Nicolăescu că PNL a venit cu un proiect de lege privind insolvența particularilor.

M-am uitat pe el și am văzut că este cuvânt cu cuvânt, virgulă cu virgulă copiat după proiectul de lege pe care PD-L l-a depus acum două luni de zile.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator Urban a adresat solicitarea de a da încă o dată votul.

Având în vedere că este o solicitare și din partea Guvernului, exprimată de domnul secretar de stat Iliescu, vă rog pe toți să fiți atenți și vă informez cu toată seriozitatea că este ultima oară când mai reluăm votul.

Vă rog să fiți atenți și să votați în legătură cu propunerea referitoare la aprobarea procedurii de urgență pentru Legea insolvenței.

Vă rog să vă exprimați prin vot, stimați colegi.

Vă rog să votați, toată lumea. (Discuții, rumoare, râsete.)

Cu 44 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă și o abținere, din păcate nu s-a adoptat procedura de urgență.

Listă pentru liderii de grup.

A! domnul senator Frunda.

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Frunda György:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Trebuie să vă spun că Grupul parlamentar al UDMR a votat pentru procedura de urgență și nu am făcut-o formal, și nu pentru susținerea Guvernului, ci pentru agenții economici și pentru creditorii acelora care sunt în procese de insolvență.

Am luat cunoștință de rezultatul votului.

Nu cer o votare nouă, nu ar fi corect, respect decizia Senatului, dar cred că este un interes comun ca acest proiect să fie discutat în paralel cu inițiativa unor colegi care cer același lucru, pentru că se ajunge la un blocaj economic și se ajunge ca acei creditori de bună-credință să ajungă la faliment din cauza acestui lucru.

Cu respect, vă atrag atenția că, potrivit legislației actuale, curțile de apel nu au nici judecătorii necesari, nici oameni, nici spațiile necesare, nici timpul necesar, iar oamenii ar fi obligați ca din reședința de județ, unde există tribunale care ar putea să judece, să meargă la curți de apel în primă instanță.

Facem un deserviciu oamenilor de afaceri, oamenilor care își desfășoară activitatea în mod onest și au un câștig și, din cauza altora care pot întârzia foarte mult procedurile de insolvență, să-i ducă și pe ei fie în insolvență, fie în faliment.

De aceea am dat o explicație a votului UDMR, care și din acest punct de vedere își dovedește consecvența pentru îmbunătățirea legislativă și pentru rezolvarea cauzelor, și fac un apel la colegii din comisia care trebuie să redacteze raportul în fond să o facă mai repede.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Având în vedere că există argumente foarte serioase în favoarea adoptării rapide a acestui proiect de lege, deși votul nu a aprobat procedura de urgență, vă rog să fiți de acord ca la ședința Biroului permanent de mâine să solicit abordarea cu prioritate a acestui proiect în cadrul lucrărilor procesului legislativ, fără a fi neapărat în procedură de urgență.

Deci abordarea cu prioritate în cadrul procesului legislativ.

Domnul senator Daea, vă rog să încheiem, dacă se poate, că mai avem...

Vă mulțumesc, domnule senator.

A doua este Propunerea legislativă privind exceptarea de la compensare și plata taxelor prevăzute la art. 37 și 41 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic pentru terenurile necesare desfășurării activității de interes strategic ale CN ROMARM - SA, Filiala SC Uzina Mecanică Mija - SA.

Inițiatorul?

Domnule secretar de stat Iliescu...

A! Este propunere legislativă.

Inițiatorul?

Dacă nu este, nu se supune la vot.

 
Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 21 octombrie, respectiv 22 octombrie 2009, a următoarelor inițiative legislative:  

Este un punct care nu-mi face foarte mare plăcere, nota privind adoptarea tacită a unor inițiative legislative care urmează a fi transmise Camerei Deputaților.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi.

Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 21 octombrie, respectiv 22 octombrie 2009, a următoarelor inițiative legislative:

  • Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2006 privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării și reorganizării unor societăți naționale, regii autonome, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților comerciale și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale;
  • Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2009 pentru modificarea art. 6 din Legea nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecție și autorizare a construcțiilor în zona de coastă a Mării Negre;
  • Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2009 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 9 alin. (1) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004;
  • Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulație a pașapoartelor electronice, precum și producerea altor documente de călătorie;
  • Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2009 privind modificarea unor acte normative;
  • Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2009 privind reglementarea de măsuri fiscale pentru unele livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate de CN ROMTEHNICA - SA către Ministerul Apărării Naționale;
  • Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Așa cum v-am informat, toate aceste proiecte de lege se consideră adoptate tacit și se transmit spre dezbatere și adoptare la Camera Deputaților.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cadrul instituțional al Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat la Zagreb la 24 septembrie 2007 (L5042009)  

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cadrul instituțional al Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat la Zagreb la 24 septembrie 2007.

Inițiator, Ministerul Administrației și Internelor.

Doamna secretar de stat Irina Alexe.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat. Microfonul 9.

   

Doamna Irina Alexe -secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Scopul major al Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei constă în promovarea cooperării regionale și oferirea unui cadru de dezvoltare a programelor și proiectelor care să conducă la consolidarea capacitării statelor de a preveni și de a răspunde la dezastrele naturale, tehnologice sau de altă natură.

Documentul este structurat în cinci articole referitoare la scopul...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Doamna secretar de stat, este în regulă.

 
   

Doamna Irina Alexe:

Vă rugăm să-l adoptați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul senator Mocanu.

Raportul, pe scurt, vă rog.

 
   

Domnul Toader Mocanu:

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru dezbaterea și elaborarea raportului la Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cadrul instituțional al Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat la Zagreb la 24 septembrie 2007.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a adoptat un raport de admitere.

În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, urmând să fie adoptat în baza prevederilor art. 76 din Constituția României, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Suntem în fața unui raport de admitere fără amendamente.

La dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Supun votului dumneavoastră raportul, împreună cu proiectul de lege, fiind vorba de un raport fără amendamente.

Lege ordinară.

Vă rog să votați raportul și proiectul de lege.

Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, s-a adoptat proiectul de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului încheiat prin schimb de note verbale efectuat între Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, la 25 septembrie 2008 și 10 aprilie 2009, privind modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Ungaria, semnată la București la 28 noiembrie 1973 (L514/2009)  

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului încheiat prin schimb de note verbale efectuat între Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, la 25 septembrie 2008 și 10 aprilie 2009, privind modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Ungaria, semnată la București la 28 noiembrie 1973.

Vă rog, domnule secretar de stat Iliescu, să prezentați, pe scurt, proiectul de lege. Microfonul 10.

Din partea comisiei, domnul senator Georgică Severin.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Convenția consulară între România și Ungaria a fost semnată în 1973.

Inițial, în textul acestui acord nu era prevăzută posibilitatea ca părțile să deschidă consulate onorifice pe teritoriul celeilalte țări.

Recent, Ministerul de Externe al României și Ministerul de Externe al Ungariei au hotărât că este timpul să facă acest lucru, motiv pentru care vă supunem, doamnelor și domnilor senatori, să aprobați textul acestui acord.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Georgică Severin, microfonul 7.

 
   

Domnul Georgică Severin:

Comisia pentru politică externă a analizat acest proiect de lege și este pe deplin favorabilă adoptării sale.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Față de cele prezentate de mine și de către domnul secretar de stat, supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere împreună cu proiectul de lege.

Precizez că nu există impact macroeconomic, că nu există impact financiar, ci există un impact pozitiv asupra mediului social și de afaceri.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

Avem raport de admitere, fără amendamente.

La dezbateri dorește cineva să intervină?

Domnul senator Daea? Nu.

Dacă nu dorește nimeni să intervină, supun votului dumneavoastră raportul de admitere fără amendamente, împreună cu proiectul de lege.

Dăm un singur vot.

Vă rog să votați.

Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Domnule senator Daea, microfonul 4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Adresez rugămintea reprezentantului Guvernului și comisiei de specialitate, pentru că avem materialele în mapă, să facă o prezentare cât mai scurtă cu putință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Mă asociez și eu rugăminții pe care ați prezentat-o.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1, convenit prin schimbul de scrisori semnate la Londra la 29 ianuarie 2009 și la București la 17 martie 2009, între Guvernul României și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la Acordul de împrumut dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de modernizare a rețelei energetice feroviare, semnat la București la 19 decembrie 2005 (L516/2009)  

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1, convenit prin schimbul de scrisori semnate la Londra la 29 ianuarie 2009 și la București la 17 martie 2009, între Guvernul României și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la Acordul de împrumut dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de modernizare a rețelei energetice feroviare, semnat la București la 19 decembrie 2005.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi.

Nu uitați recomandarea: scurt, ferm și la obiect. Microfonul 8.

   

Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi -secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare extinderea duratei de timp de la 1 septembrie 2009 la 31 decembrie 2010, precum și realocarea comisionului inițial de 225.000 de euro către componenta A a proiectului de furnizare și instalare de bunuri.

Ministerul Finanțelor Publice propune, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Raportul Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Borza. Microfonul 7.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să întocmească un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului Senatului spre adoptare împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Stimați colegi, avem un raport de admitere fără amendamente.

La dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul?

Sunt întrebări?

Nu este cazul.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere fără amendamente și proiectul de lege.

Un singur vot.

Vă rog să votați.

Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Economiei și Finanțelor (Împrumutat), și KfW, Frankfurt pe Main (KfW), pentru 8.000.000 euro, semnat la București la 31 iulie 2008 și, respectiv, la Frankfurt pe Main la 2 noiembrie 2007, pentru finanțarea Proiectului - Promovarea întreprinderilor mici și mijlocii (etapa a 4-a) (L517/2009)  

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Economiei și Finanțelor ("Împrumutat"), și KfW, Frankfurt pe Main ("KfW"), pentru 8.000.000 euro, semnat la București la 31 iulie 2008 și, respectiv, la Frankfurt pe Main la 2 noiembrie 2007, pentru finanțarea Proiectului - Promovarea întreprinderilor mici și mijlocii (etapa a 4-a).

Din partea inițiatorilor, tot domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi. Microfonul nr. 9.

Din partea comisiei, tot domnul senator Dorel Constantin Vasile Borza.

Vă rog, pe scurt, domnule Drăgoi.

   

Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul finanțat din creditul acordat de Institutul de Credit pentru Reconstrucție din Germania (KfW), a cărui ratificare face obiectul prezentului act normativ, se vor acorda împrumuturi întreprinderilor mici și mijlocii.

În baza acordului de împrumut, cele 8 milioane de euro acordate de KfW în condițiile standard, respectiv pe o perioadă de 30 de ani, din care primii zece ani sunt perioadă de grație și cu o dobândă fixă anuală de 2%, se vor trage din Fondul Româno-German (FRG), deschis la o instituție de credit.

Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Borza, microfonul 7.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supunem plenului Senatului spre adoptare, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Sunt dezbateri generale sau întrebări?

Domnule senator Frunda, microfonul nr. 2.

 
   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doar dacă Guvernul va fi de acord și, de asemenea, comisia de specialitate, aș propune o modificare de redactare.

Dacă la partea română scrie că este un acord de împrumut între România, reprezentată de Ministerul Economiei și Finanțelor, și în paranteză trecem că este "împrumutat", ca să nu existe confuzie că noi am împrumuta KfW Frankfurt, mi se pare corect, la partea germană, prima observație, KfW ar trebui detaliat în cuvinte, nu prescurtat, exact ca și Ministerul Economiei și Finanțelor, de la partea română, iar în paranteză nu se trece a doua oară KfW, ci se trece "împrumutător", pentru a nu crede neaveniții că ar fi vorba despre un terț sau despre altcineva.

Deci detalierea lui KfW și "împrumutător" în paranteză.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule secretar de stat Drăgoi, sunteți de acord?

 
   

Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi:

Da.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Deci reprezentantul Guvernului este de acord.

Dezbateri generale, dacă sunt.

Dacă nu, supun direct la vot raportul de admitere, fără amendamente, cu modificările redacționale formulate de domnul Frunda.

Vă rog să votați.

Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de garanție semnat între statele membre UE și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din statele membre ale grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific și din țările și teritoriile de peste mări, precum și a Acordului privind administrarea arieratelor, semnat între statele membre UE și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind procedurile de plată și rambursare în cadrul garanțiilor statelor membre în favoarea Băncii Europene de Investiții, semnate de România la Luxemburg la 21 octombrie 2008 (L513/2009)  

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de garanție semnat între statele membre UE și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din statele membre ale grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific și din țările și teritoriile de peste mări, precum și a Acordului privind administrarea arieratelor, semnat între statele membre UE și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind procedurile de plată și rambursare în cadrul garanțiilor statelor membre în favoarea Băncii Europene de Investiții, semnate de România la Luxemburg la 21 octombrie 2008.

Înțeleg că din partea Guvernului este tot domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi. Microfonul nr. 8.

Din partea comisiei, domnul senator Borza. Microfonul 8, vă rog.

   

Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege a fost inițiat ca urmare a necesității ratificării Acordului de garanție semnat între statele membre ale Uniunii Europene și Banca Europeană de Investiții, precum și a Acordului privind administrarea arieratelor, semnat de statele membre ale Uniunii Europene și Banca Europeană de Investiții.

Cele două acorduri au fost semnate de partea română la 21 octombrie 2008.

Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Raportul comisiei de specialitate, domnul senator Borza, vă rog.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului Senatului spre aprobare, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Borza.

Sunt întrebări sau dezbateri generale?

Dacă nu, supun la vot raportul comisiei și, odată cu el, și proiectul de lege.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la București la 6 aprilie 2009, de amendare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 2 iulie 1992 (L520/2009)  

Trecem la punctul 9, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la București la 6 aprilie 2009, de amendare a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 2 iulie 1992.

Din partea Guvernului participă tot domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi. Microfonul nr. 8.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Încheierea prezentului protocol este necesară, întrucât asigură, pe de o parte, respectarea angajamentului politic al Guvernului, iar, pe de altă parte, aplicarea art. 307 al Tratatului instituind Comunitatea Europeană, care prevede obligația statelor membre de a adopta măsurile necesare pentru eliminarea incompatibilităților între tratatele la care acestea sunt părți și dreptul comunitar.

Proiectul de act normativ nu are impact asupra bugetului de stat.

Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea legii de ratificare a protocolului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnule senator Borza, vă rog. Microfonul 7.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului Senatului spre aprobare, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Sunt întrebări sau dezbateri generale?

Dacă nu sunt, supun la vot raportul de admitere și, odată cu el, și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Canadei pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 8 mai 2009 (L521/2009)  

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Canadei pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 8 mai 2009.

Din partea inițiatorilor, domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi. Microfonul 8, vă rog.

   

Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

La fel ca și la punctul anterior, sunt aceleași articole ale Tratatului Comunității Europene, nu are impact bugetar și Ministerul Finanțelor Publice susține adoptarea actului normativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei, domnul senator Borza.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o lege ordinară, Senatul este Cameră decizională.

Este un raport de admitere, fără amendamente.

Îl supunem plenului împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Sunt întrebări sau dezbateri generale?

Dacă nu sunt, supun la vot raportul de admitere și proiectul de lege în același timp.

Vă rog să votați.

Cu 72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului internațional privind esențele de lemn tropical din 2006, adoptat la Geneva la 27 ianuarie 2006 și deschis spre semnare la 3 aprilie 2006, semnat de Guvernul României la New York la 25 septembrie 2008 (L522/2009)  

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului internațional privind esențele de lemn tropical din 2006, adoptat la Geneva la 27 ianuarie 2008 și deschis spre semnare la 3 aprilie 2006, semnat de Guvernul României la New York la 25 septembrie 2008.

Din partea inițiatorilor, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Vă rog. Microfonul nr. 10.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acordul internațional privind esențele de lemn tropical, adoptat la Geneva la 27 ianuarie 2006, are drept obiectiv susținerea extinderii și diversificării comerțului internațional cu lemn tropical provenit din păduri gestionate durabil și exploatate legal, precum și sprijinirea gestionării durabile a pădurilor în țările producătoare de esență de lemn tropical.

Este o oportunitate foarte importantă pentru România, vă rugăm să votați.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Borza, vă rog.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o lege ordinară.

Senatul este Cameră decizională.

Există un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului spre aprobare, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Sunt întrebări?

Dezbateri generale?

Dacă nu sunt, supun la vot raportul și proiectul de lege.

Este raport de admitere, fără amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2009 privind ratificarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții referitor la Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul protecției mediului, faza B, semnat la București la 30 octombrie 2008 și la Luxemburg la 10 noiembrie 2008 (L509/2009)  

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2009 privind ratificarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții referitor la Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul protecției mediului, faza B, semnat la București la 30 octombrie 2008 și la Luxemburg la 10 noiembrie 2008.

Din partea inițiatorilor, domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi. Microfonul nr. 8.

   

Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Scopul proiectului de lege este acela de a asigura cofinanțarea măsurilor ex-ISPA pentru modernizarea sistemelor de apă potabilă și canalizare și construirea unei stații de epurare a apelor uzate la Galați și, respectiv, îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă și canalizare și stația de epurare a apelor uzate din județul Caraș-Severin.

Ministerul Finanțelor Publice propune și susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Filip Petru. Microfonul 7.

 
   

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, ținând cot de faptul că este vorba despre un împrumut pentru cofinanțarea proiectelor ISPA prin Banca Europeană de Investiții, absolut necesar pentru derularea proiectelor prin preaderare.

Avize favorabile s-au primit din partea Comisiei economice, industrii și servicii și din partea Consiliului Legislativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Sunt întrebări sau intervenții la dezbaterile generale?

Nu sunt.

Supun la vot raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, a fost adoptat proiectul de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu, deschis spre semnare la Kiev la 21-23 mai 2003 și semnat de România la 21 mai 2003, la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 (L515/2009)  

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu, deschis spre semnare la Kiev la 21-23 mai 2003 și semnat de România la 21 mai 2003, la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991.

Din partea inițiatorilor, domnul Valentin Iliescu.

Din partea comisiei, domnul Filip Petru. Microfonul nr. 10, vă rog.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991.

Protocolul este un instrument juridic internațional multilateral care, prin obiectul său de reglementare, intră sub incidența prevederilor art. 19 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele.

Vă rugăm, fiind un instrument util pentru România, să-l aprobați.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Filip Petru, microfonul nr. 7, vă rog.

 
   

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, ținând cont de motivațiile care au fost prezentate din partea Guvernului.

Senatul, în acest caz, este Cameră decizională.

Comisia pentru politică externă a dat aviz favorabil, de asemenea și Consiliul Legislativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult.

Sunt întrebări sau dezbateri generale?

Dacă nu sunt, supun votului raportul de admitere și proiectul de lege totodată.

Vă rog să votați.

Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind darea în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanța a unui teren aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Administrației Naționale Apele Române (L370/2009)  

Trecem la punctul 29 din ordinea de zi modificată, pe care am adoptat-o, Proiectul de lege privind darea în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanța a unui teren aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Administrației Naționale "Apele Române".

Din partea comisiei, domnul președinte Filip Petru.

Din partea inițiatorilor, domnul secretar de stat Iliescu.

Aveți cuvântul. Microfonul nr. 10.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și colegilor care au solicitat aducerea în față a acestui proiect de lege, proiect care are ca obiect de reglementare darea în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanța a unui teren aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Administrației Naționale "Apele Române", Direcția Apelor Dobrogea - Litoral, pentru realizarea obiectului de investiții "Pasarelă și contoane acostare ambarcațiuni agrement".

Este o formulă îmbunătățită de membrii comisiei de specialitate, cărora le mulțumim și vă rugăm să aprobați proiectul de lege aflat în dezbaterea Senatului.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat Iliescu.

Îl rog pe domnul senator Petru Filip să ne prezinte raportul comisiei. Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul acestui proiect de lege este un teren în suprafață de 2.129 m2 , din care 1.840 m2 sunt în Marea Neagră, efectiv, și circa 250 m2 pe care Primăria Municipiului Constanța dorește să-i folosească pentru un scop turistic, pentru realizarea unei amenajări a zonei pentru un port de agrement.

Comisia a adoptat un raport de admitere cu 5 amendamente, amendamente pe care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări le-a înaintat, fiind comisie de aviz, amendamente legate de persoana juridică care preia în administrare acest teren, fiind vorba de municipiul Constanța.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, respectiv de la Consiliul Legislativ.

Bineînțeles, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a dat un aviz favorabil.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Dorește cineva să intervină?

Vă rog, domnule senator Mazăre, dar să ne concentrăm, pentru că mai avem încă un proiect de lege, cel al domnului senator Onofrei.

 
   

Domnul Alexandru Mazăre:

Domnule președinte, Foarte scurt.

Acest obiectiv turistic este prevăzut și în master-planul realizat de Organizația Mondială a Turismului și este o prioritate.

Vrem turism de calitate, trebuie să avem și agrement ca atare, și portul acesta turistic vine să sprijine această inițiativă.

Este o inițiativă bună, lăudabilă și merită să o votăm.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Sunt convins, pentru că altfel nu cerea domnul senator Moga să fie adusă în față cu prioritate.

La dezbateri generale mai dorește cineva să intervină?

Vă rog, domnule senator Igaș. Microfonul 2.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va vota această ordonanță, pentru că și noi considerăm că este bine-venită și sperăm că și colegii de la PSD și PNL vor vota următorul punct de pe ordinea de zi, așa cum și noi am votat și vom vota acest punct de pe ordinea de zi.

Până la urmă, vedeți că astăzi în Senat s-a constituit o adevărată majoritate, pentru că majoritatea proiectelor de lege au fost votate astăzi în unanimitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, domnule senator Trifon Belacurencu. Microfonul 4.

 
   

Domnul Trifon Belacurencu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-un fel, intervenția colegului de la PD-L mi-a ușurat scopul și finalitatea intervenției mele.

Investiția care urmează să se realizeze la Mamaia va pune în valoare încă două mari investiții care deja sunt începute:

Portul turistic Sfântu Gheorghe și Portul turistic Sulina.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, dacă nu mai dorește nimeni să intervină, vă rog să fiți de acord să trecem în procedură de vot.

Avem un raport al comisiei, cu amendamente admise.

Supun prima dată la vot raportul comisiei...(Replici neinteligibile din sală.)

Evident că și Grupul parlamentar al PNL este sprijinitor al adoptării, deși nu s-a pronunțat încă.

Stimați colegi, s-a luat notă.

Și Grupul parlamentar al UDMR sprijină, evident.

Vă supun la vot raportul, cu amendamentele admise.

Cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, a fost aprobat raportul cu amendamente.

Vă supun acum la vot proiectul de lege, așa cum a fost amendat.

85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, județul Suceava (L473/2009)  

Trecem la ultimul punct din ordinea de zi.

Este vorba de o propunere legislativă care aparține domnului senator Orest Onofrei.

La punctul 27 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, județul Suceava.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu, cu un punct de vedere negativ, da?

Vă rog, domnule senator Onofrei. Microfonul 5.

   

Domnul Orest Onofrei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă își propune să se dea în folosință un teren aparținând Stațiunii Agricole Suceava, ASAS, Academia de Științe Agricole, în administrarea Consiliului Local Suceava, pentru amenajarea unui cimitir și a unui complex sportiv, ambele fiind urgente.

Cimitirul nu trebuie explicat.

Investiția este prevăzută din fonduri europene.

A fost inițiată o ordonanță de urgență, după care Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești a spus că trebuie lege.

Vă rog să o aprobați cu amendamentele făcute la comisii, amendamente care nu modifică fondul, este o problemă doar de tehnică legislativă.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, da sau nu?

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Inițial a fost nu, dar prin faptul că la câteva zile Guvernul a venit cu un obiect de reglementare absolut identic, făcând și câteva sugestii pe care comisia le-a preluat în mod constructiv, considerați că Guvernul susține cele două investiții importante pentru județul Suceava.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Este și un aviz pozitiv din partea Guvernului.

Dorește cineva să intervină?

Vă rog, domnule senator Moga. Microfonul 4.

 
   

Domnul Nicolae Moga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acum îmi vine rândul să rog și eu colegii de la PSD să fie de acord. Și așa am votat pasarela, să ducem morții pe pasarelă direct în cimitirul domnului Onofrei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, mai sunt alte intervenții generale?

Nu pare să fie cazul.

Avem un raport al comisiei, raport de admitere, cu amendamente.

Atenție însă, pentru că este vorba de o propunere care face parte din categoria legilor organice.

Vă supun întâi la vot raportul comisiei, cu amendamentele admise.

Ne trebuie 69 de voturi.

Vă rog să votați.

Cu 78 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptat.

Vă supun acum la vot propunerea legislativă.

Cu 72 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, a fost adoptată și propunerea legislativă.

Stimați colegi, a fost și o rugăminte privind Poliția Locală.

Sunt două documente.

Avem un proiect de lege și mai avem și o propunere legislativă.

Este vorba de punctul 25 din ordinea de zi.

Au fost dezbateri și întreb dacă mai sunt dezbateri în continuare.

Avem un raport de admitere, s-au exprimat puncte de vedere.

Domnule senator Cseke, nu vă aud.

Vă rog, microfonul 2.

Dacă ne anunțați că aveți amendamente, voi propune colegilor să ne oprim aici.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Vă mulțumesc.

Acest lucru voiam să vă spun...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mâine este termenul...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da.

Este un proiect important și nu cred că ne putem permite să...

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mâine este termenul, domnule președinte, putem să-l discutăm primul pe ordinea de zi de mâine, în plen.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Este o lege organică, putem discuta, dar votul, probabil, va trebui să convenim când îl dăm, ca să avem garanția că sunt șanse.

Vă mulțumesc tuturor pentru înțelegere.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori: Vasile Pintilie

Trecem la ultimul punct înscris pe ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri, sesiune radiodifuzată.

Începem cu întrebările.

Vă informez că la acest punct s-au înscris 4 colegi de la Partidul Democrat Liberal, 5 colegi de la Partidul Social Democrat + Partidul Conservator, un coleg de la Partidul Național Liberal și un coleg de la UDMR.

Începem - dar cu rugămintea de a păstra liniștea în sală - cu domnul senator Vasile Pintilie, din partea Grupului parlamentar al PD-L, și se pregătește domnul senator Pop Gheorghe.

   

Domnul Vasile Pintilie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Finanțelor Publice, domnului ministru Gheorghe Pogea.

Întrebarea are ca subiect evidențierea datornicilor la bugetul statului din județul Vaslui.

Domnule ministru, Vă rog să-mi transmiteți o situație cu cei mai mari datornici la bugetul statului din județul Vaslui, pe ultimii doi ani, respectiv 2008 și 2009.

Vă rog, de asemenea, ca această listă să cuprindă 20 de datornici, în ordinea cuantumului datoriei, natura datoriei, suma totală datorată, precum și măsurile luate pentru recuperarea datoriilor.

Solicit răspuns în scris la problemele ridicate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Întrebarea dumneavoastră a durat un minut.

 
  Gheorghe Pop

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Pop și se pregătește domnul senator Attila Cseke.

   

Domnul Gheorghe Pop:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Guvernului României, Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, iar obiectul acesteia este cazul Keresztes - Legea nr. 10/2001.

Doamna președinte Crinuța Nicoleta Dumitrean, Doamna Keresztes Ildiko Andrea, în calitate de mandatar și în calitate de împuternicit al doamnei Keresztes Magdalena, cu domiciliul în Zalău, strada Simion Bărnuțiu nr. 6, bloc A24, a obținut, prin sentință judecătorească definitivă și executorie, construcțiile situate în Huedin, înscrise inițial în CF 1.119 Huedin, în prezent CF 4.157 Huedin, județul Cluj.

Menționez faptul că dosarul 09459/2009 pentru restituirea sumei este depus la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, la Direcția pentru acordarea despăgubirilor în numerar, încă din data de 2 februarie 2009.

Solicit ducerea la îndeplinire a sentinței mai sus menționate în termen legal și, totodată, solicit un răspuns în scris cu prezentarea soluționării dosarului în cauză.

Având în vedere aceste aspecte, considerați că sunt soluții pentru ca aceste persoane să beneficieze în timp util de despăgubirile prevăzute de legislația în vigoare și cum vedeți acest demers pus în practic în cel mai scurt timp?

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, Vă rog să-mi permiteți să dau citire și celei de-a doua întrebări.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Pop:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței, domnului ministru Vasile Blaga.

Domnule ministru,

Alunecările de teren din Dealul Ortelecului sunt deja bine cunoscute, mai puțin luate în serios însă, în momentul de față, sunt casele oamenilor din zonă, terenurile agricole, un drum județean și bazinele de apă care alimentează o parte din locatarii Zalăului.

Toate sunt în pericol să fie înghițite de pământ.

Acest fenomen nu poate fi oprit.

Care sunt perspectivele concrete în accesarea unor fonduri în vederea efectuării unor lucrări de reabilitare, de susținere a acestui teren afectat de alunecări masive?

De când aveți cunoștință de această problemă?

În aceeași idee, a sprijinirii cetățenilor din zonă, adică a cetățenilor de pe strada Porolissum, municipalitatea a acordat câte trei ari de teren într-o altă zonă a orașului pentru a-și construi noi case, neacordându-li-se dreptul de proprietate, terenurile rămânând însă în custodia primăriei.

Costurile construirii caselor sunt imposibil de suportat de cetățeni, deoarece majoritatea trăiesc din pensiile minimale.

Fostul prefect al județului, Ionel Ciunta, a solicitat Guvernului, Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței, alocarea a 2,5 milioane lei pentru ridicarea locuințelor.

Solicit răspuns urgent acestei solicitări și, totodată, doresc să-mi fie comunicat și mie acest răspuns.

Totodată, solicit să-mi transmiteți în scris punctul dumneavoastră de vedere cu privire la această situație creată și măsurile pe care le considerați necesare și, totodată, rezultatul acestor demersuri.

Senator Pop Gheorghe - Zalău.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu, domnule senator Pop.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Îl invit la microfon pe domnul senator Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Attila Cseke.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea îi este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul interimar al muncii, familiei și protecției sociale.

Obiectul întrebării:

Soluții pentru creșterea limitei de scutire de la impozit a pensiilor de la 1.000 de lei la 1.500 de lei.

Domnule ministru,

În ultima perioadă, asistăm la o scădere dramatică a nivelului de trai al celor peste 4,7 milioane de pensionari ai României.

Dacă Guvernul Tăriceanu a recalculat pensiile de asigurări sociale de stat în numai 10 luni, dublând, practic, marea majoritate a acestora, Guvernul Boc 1 și Guvernul Boc 2 se chinuie de un an de zile să le indexeze cu câțiva zeci de lei, în condițiile în care valoarea facturilor, la fel ca și nivelul prețurilor, continuă să crească vertiginos.

O soluție pentru îmbunătățirea nivelului de trai al pensionarilor ar fi creșterea limitei de scutire de la impozitarea pensiilor de la 1.000 de lei, cât este în prezent, la 1.500 de lei.

Ținând cont de cele mai sus menționate, vă rog, domnule ministru, să precizați care este poziția ministerului pe care îl conduceți referitoare la aceste aspecte și dacă se are în vedere în viitorul apropiat promovarea unui act normativ în acest sens.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Emilian Frâncu, senator de Vâlcea.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator Frâncu.

 
  Cseke Attila Zoltán

Îl invit la microfon pe colegul nostru, domnul senator Attila Cseke - Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări de adresat.

Am să încerc să fiu scurt.

Prima întrebare îi este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul interimar al sănătății, și are ca obiect:

Destinația sumelor încasate din taxa pe viciu.

Stimate domnule ministru, Prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, s-a constituit așa-numita "taxă pe viciu", contribuție ce se plătește, prin diverse categorii de sume, de persoane juridice care produc sau importă produse din tutun și băuturi alcoolice, altele decât vinul și berea.

Conform art. 361 și 362 din legea menționată, aceste contribuții se constituie ca venituri proprii ale Ministerului Sănătății, fiind folosite pentru finanțarea cheltuielilor de sănătate dintre care amintesc: investiții în infrastructură și dotări în sistemul sanitar public, finanțarea programelor naționale de sănătate, sume alocate prin transfer în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru medicamente de care beneficiază asigurații în tratamentul ambulatoriu.

Având în vedere contribuțiile semnificative ce se plătesc anual, conform actului normativ specificat, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

  • suma totală exactă preconizată pentru anul 2009 de a se constitui din contribuțiile menționate de Legea nr. 95/2006 ca venituri proprii în bugetul ministerului condus de dumneavoastră;
  • destinația acestei sume, defalcată pe fiecare categorie de destinație, prevăzută de aceeași lege;
  • execuția bugetară în privința acestor fonduri la data de 1 octombrie 2009 și dacă se preconizează vreo modificare a legislației în domeniul taxei pe viciu.

Solicit răspuns în scris și oral.

Cseke Attila, senator UDMR, Circumscripția electorală nr. 5 - Bihor, Colegiul electoral nr. 1.

A doua întrebare îi este adresată doamnei Crinuța Nicoleta Dumitrean, președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Doamnă președinte, Acordarea de despăgubiri bănești sau prin echivalent pentru imobile preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist constituie preocupări importante ale cetățenilor, fiind obligația statului de a încerca soluționarea lor cât mai grabnică și de a încerca să se facă dreptate, să mai elimine din suferința acestor persoane nevinovate afectate de pe urma actelor samavolnice săvârșite în perioada fostului regim.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi comunicați, doamnă președinte, care este stadiul soluționării cererii de despăgubire a doamnei Lucaciu Maria, domiciliată în municipiul Oradea, Str.

Constructorului nr. 10, notificarea acesteia pentru acordarea de despăgubiri pentru imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist fiind înregistrată la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor cu nr. 27.476, respectiv cu nr. 27.488.

Solicit răspuns în scris.

Cseke Attila, senator de Bihor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu.

 
  Dumitru Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Viorel Arcaș - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Stimați colegi,

Vreau să vă readuc aminte prevederile regulamentului - pentru că sunteți foarte numeroși și mesajul va prinde foarte bine -, timpul alocat întrebării este de maximum un minut, iar timpul alocat interpelării este de maximum trei minute.

Vă rog frumos să încercăm să ne încadrăm.

Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea îi este adresată domnului Marius Enăchescu, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică.

Subiectul întrebării:

Deblocarea tranșelor de finanțare a proiectelor de cercetare din universități.

Domnule vicepreședinte, Multe universități, la sfârșit de an financiar, își pun problema recuperării sumelor pe care le-au alocat cu titlu de împrumut pentru proiectele de cercetare câștigate în perioada 2007 și 2009.

De asemenea, au mari temeri în privința primirii tranșelor specifice etapelor contractate.

Se știe că bugetul cercetării a fost redus din cauza crizei, în aceste condiții fiind necesară clarificarea situației contractelor de cercetare.

De aceea, vă rugăm să ne specificați următoarele elemente:

  1. numărul și valoarea contractelor de cercetare încheiate de universități cu Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică în cadrul Programului Național PN2 (Programul Național pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2) și POS-CCE - axa 2, aflate în derulare în anul 2009 și în anul 2010;
  2. valoare, respectiv ponderea tranșelor nedecontate pe anul 2008 și anul 2009, pe categorii de proiecte și de universități;
  3. măsurile ce se vor lua pentru deblocarea fondurilor și asigurarea derulării contractelor de cercetare în anul 2010.

Vă mulțumesc și aștept răspuns în scris.

Senator PD-L Dumitru Oprea.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator Oprea.

 
  Viorel Arcaș

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Arcaș - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Gheorghe David - Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea îi este adresată domnului Radu Berceanu - ministrul transporturilor și infrastructurii.

Domnule ministru,

Care este stadiul actual al Proiectului vizând centura ocolitoare a orașului Mediaș?

Care este motivul pentru care, deși, potrivit asigurărilor dumneavoastră, lucrările trebuiau să înceapă cel mai târziu la sfârșitul trimestrului II al acestui an, ele nu au început nici la această oră?

Ce lucrări sunt prevăzute să se realizeze în acest an în Proiectul centura ocolitoare a orașului Mediaș?

Care este stadiul finanțării de 85% acordate acestui proiect de către Banca Mondială?

Finanțarea Băncii Mondiale este încă în vigoare?

Care sunt condițiile și termenele pentru a putea accesa această sumă?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Gheorghe David

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David - Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea îi este adresată domnului ministru interimar Radu Berceanu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

Din discuțiile avute la sfârșitul săptămânii care tocmai s-a încheiat cu mai mulți fermieri din județul Timiș, o bună parte și-a manifestat mulțumirea pentru prima acordată pentru exploatația de bovine, însă o altă parte, care așteaptă să se acorde prima și pe exploatațiile de ovine și caprine, mi-a cerut sprijinul în acest sens.

De aceea, vă întreb, domnule ministru, dacă în perioada următoare va exista posibilitatea acordării de plăți și pentru exploatațiile de ovine și caprine.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Alexandru Cordoș

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Crăciun Avram.

   

Domnul Alexandru Cordoș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea îi este adresată domnului Emil Boc, ministrul interimar al educației, cercetării și inovării.

Obiectul întrebării: Alocarea sumelor necesare pentru finalizarea construcției campusului școlar în orașul Huedin, județul Cluj, str. Horea 78-80, compus din: corp școală, cămin, internat, garsoniere pentru profesori, cantină plus sală de sport, ateliere și utilități.

Grupul școlar Huedin este singurul grup școlar industrial din vestul județului Cluj, astfel că o componentă importantă pe care o impune planul urbanistic general este crearea unui campus școlar central situat în zona strada Horea, pentru atragerea tinerilor din orașul Huedin și în orașul Huedin, având în vedere preconizata scădere a populației orașului în viitor.

Investiția a fost începută în anul 2008, cu finanțarea din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.432.

Pentru continuarea și finalizarea lucrărilor în anul 2009, conform contractului, s-a solicitat suma de 18.200.000 de lei, care nu s-a acordat însă.

Domnule ministru, Având în vedere importanța acestei școli în economia educațională din județul Cluj și nu numai, vă rog să-mi comunicați stadiul în care se află finanțarea acestor lucrări și dacă ea va fi inclusă în proiectul bugetului de stat pentru anul 2010.

Senator de Cluj, Alexandru Cordoș.

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să citesc și a doua întrebare.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Cordoș:

A doua întrebare îi este adresată domnului Emil Boc, ministrul interimar al educației, cercetării și inovării.

Obiectul întrebării:

Alocarea sumei de 1.536.000 de lei pentru finalizarea construcției corpului cu 10 clase, Liceul teoretic "Octavian Goga", strada Piața Victoriei nr. 11, orașul Huedin, județul Cluj.

Liceul teoretic "Octavian Goga" este unul dintre liceele importante ale județului Cluj și singurul din zona de vest a județului Cluj.

Investiția a fost începută în anul 2007, cu finanțare de la bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, în baza Hotărârii Guvernului nr. 300/2007.

S-a primit suma de 485.010 lei pentru lucrările executate în anul 2007 și în anul 2008.

Pentru continuare și finanțarea lucrărilor este necesară suma de 1.536.000 de lei.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, stadiul în care se află finanțarea acestor lucrări și dacă va fi inclusă în proiectul bugetului de stat pentru anul 2010.

Solicit răspuns în scris și oral.

Senator de Cluj, Alexandru Cordoș.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator.

Aceasta a fost ultima întrebare orală.

Au mai depus, fără să le prezinte oral, întrebări scrise domnul senator Vasile Nistor - Grupul parlamentar al PD-L, domnii senatori Vasile Cosmin Nicula, Mihăiță Găină și Crăciun Avram - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL.

Cu aceasta, am încheiat sesiunea de întrebări și trecem la interpelări.

 
  Trifon Belacurencu

Îl invit la microfon pe domnul senator Trifon Belacurencu - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul. Microfonul central.

   

Domnul Trifon Belacurencu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea îi este adresată doamnei Elena Udrea, ministru interimar la Ministerul Mediului.

Obiectul interpelării: urgentarea actualizării Convenției de finanțarea pentru obiectivul de investiții - Sistem de canalizare cu stație de epurare în localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea.

Stimată doamnă ministru interimar, În cadrul programelor multianuale prioritare de mediu și de gospodărire a apelor ce conțin obiective de investiții în infrastructura de mediu, aprobate prin Ordonanța Guvernului nr. 40/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost aprobată, prin Hotărârea Guvernului nr. 920/2007, finanțarea subprogramelor și a obiectivelor de investiții care se execută pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării" în perioada 2007-2010.

În județul Tulcea, în cadrul subprogramului Îmbunătățirea calității apei pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării" prin realizarea infrastructurii de apă și apă uzată în localitățile din Delta Dunării, a fost aprobată finanțarea obiectivului de investiții - Sistem de canalizare cu stație de epurare în localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea.

În vederea realizării acestui obiectiv de investiții, între Ministerul Mediului, în calitate de autoritate publică centrală pentru protecția mediului, coordonator al subprogramului, și comuna Sfântu Gheorghe, în calitate de unitate administrativteritorială, s-a încheiat convenția de finanțare din noiembrie 2007.

Prevederile din convenție stabilesc termene ferme pentru parcurgerea tuturor etapelor de realizare a obiectivului de investiții.

Din păcate, din cauza unor probleme care au perturbat grav activitatea autorității publice locale din comuna Sfântu Gheorghe, nu s-au înregistrat progrese în derularea convenției mai sus menționate și, implicit, s-a ajuns la imposibilitatea încadrării în termenele de finalizare și plăți prevăzute în articolele convenției de finanțare.

Ca urmare a acestei stări de lucru, unitatea teritorialadministrativă, prin primarul comunei Sfântu Gheorghe, a întreprins mai multe demersuri pe lângă conducerea Ministerului Mediului pentru semnarea actului adițional la convenția de finanțare, depunând întreaga documentație actualizată conform cerințelor institutelor de avizare a proiectului, însă răspunsul ministerului întârzie.

Trec peste argumentarea necesității unei rețele de canalizare și a unei stații de epurare în comuna Sfântu Gheorghe, localitate cu un pronunțat potențial turistic, cu rezonanță națională și, în ultima perioadă, internațională, prin organizarea în fiecare an a Festivalului internațional de film independent "Anonimul", și vă adresez, doamnă ministru, rugămintea de a semna Actul adițional la Convenția de finanțare a obiectivului de investiții "Sistem de canalizare cu stație de epurare în localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea", fiind îndeplinite toate condițiile pentru acest demers.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Valentin Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Viorel Arcaș - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul interimar al administrației și internelor.

Obiectul interpelării:

Situația secretarilor de comune fără studii superioare în specialitatea juridică sau administrativă.

Domnule ministru, În multe primării din mediul rural din România secretarii de comună continuă să nu aibă studii superioare în specialitatea juridică sau administrativă, în timp ce, anual, mii de studenți sunt licențiați în aceste domenii.

Conform Legii nr. 251/2006, art. 5 alin. (1), privind Statutul funcționarilor publici, data limită pentru absolvirea unei forme de învățământ superior de lungă durată în specialitatea juridică sau administrație publică de către secretarii de comună, sub sancțiune eliberării din funcție, era 19 iulie 2009.

Guvernul României a intervenit în această problemă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90 din 30 iunie 2009, extinzând acest termen până la 31 decembrie 2010.

În aceste condiții, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

  1. Câte concursuri au fost organizate în perioada 2008-2009 pentru ocuparea posturilor de secretar de comună?
  2. Câți secretari de comună și-au definitivat studiile până la această dată?
  3. Câți secretari de comună există, în prezent, fără studii superioare de specialitate?

Mulțumesc.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Emilian Valentin Frâncu.

 
  Viorel Arcaș

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Arcaș, se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu - Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei Elena Udrea, încă ministrul turismului.

Obiectul interpelării:

Pe ce s-au dus banii de promovare a turismului?

Doamnă ministru, Președintele Traian Băsescu și premierul suspendat Emil Boc șantajează electoratul amenințându-l cu neplata pensiilor și a salariilor.

Exact în aceeași perioadă în care populației i se spune că bugetul de stat este secătuit, că nu sunt bani pentru investiții în sistemul sanitar, de învățământ sau judecătoresc, că ajutoarele de căldură se reduc, că medicamentele nu mai sunt gratuite sau compensate, la ministerul pe care îl conduceți proiectele se succed cu viteză cosmică.

Pentru pensii și salarii nu mai sunt bani, dar pentru târguri în străinătate, publicitate la TV și concerte sub clar de lună se găsesc bani, și încă nu puțini.

Deși bugetul de stat nu a simțit efectul benefic al investițiilor în promovarea turismului, acestea continuă chiar și atunci când nu au niciun fundament și niciun rezultat.

Având în vedere acestea, vă rog să-mi comunicați:

  1. lista tuturor evenimentelor, acțiunilor de promovare a turismului desfășurate de la începutul anului 2009 și până în prezent. Vă rog ca pentru fiecare eveniment, acțiune să detaliați obiectivul vizat, suma de bani alocată, firma contractantă, rezultatul concret al evenimentului, modalitatea de măsurare a rezultatelor evenimentului.
  2. lista tuturor evenimentelor, acțiunilor de promovare a turismului pe care le aveți în vedere până la sfârșitul acestui an. Vă rog ca pentru fiecare eveniment să detaliați obiectivul vizat și suma de bani alocată.

Solicit răspuns în scris.

Arcaș Viorel, senator PSD.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Vasile Nedelcu

Îl invit la microfon pe domnul senator Vasile Nedelcu - Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog. Microfonul central.

   

Domnul Vasile Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul interimar al agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării:

Întârzierea subvențiilor pentru agricultori.

Domnule ministru,

La începutul lunii octombrie, fostul premier Boc ne-a anunțat că Guvernul a decis acordarea de fonduri în valoare de 424 milioane euro pentru plata subvențiilor în agricultură destinate culturilor de toamnă.

Ulterior, după căderea Guvernului, premierul interimar Boc atrăgea atenția prefecților să urmărească atent modul în care sunt gestionați banii care trebuie să ajungă la timp la fermieri.

Din păcate, aceste "bune intenții" ale domnului Boc nu se regăsesc deloc în practică, la ora actuală întârzierea plății subvențiilor îngrijorându-i pe agricultori, întrucât lipsa banilor pentru semințe, pentru motorină și, deopotrivă, a banilor destinați crescătorilor de animale vor conduce la disfuncții grave în agricultură.

Nu în ultimul rând, decizia dumneavoastră, domnule ministru interimar, de a-i înlocui, în 24 de ore, pe directorii din instituțiile deconcentrate numiți de PSD a provocat degringoladă în ceea ce privește plata subvențiilor în timp util.

Este limpede, chiar și pentru nespecialiști, faptul că neglijarea acestui sector atât de important cum este agricultura va avea efecte grave în 2010, întrucât suprafețele vor rămâne necultivate din cauza lipsei banilor pentru motorină și semințe, iar crescătorii de animale nu vor putea asigura hrana acestora.

Față de această situație prezentată mai sus, vă rog, domnule ministru interimar, să-mi comunicați urgent în cât timp va fi efectuată plata subvențiilor pentru agricultură.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

 
  Doina Silistru

O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, pe pregătește doamna senator Elena Mitrea - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul interimar al muncii, familiei și protecției sociale.

Domnule ministru, Vă supun atenției cazul unei petente din județul Vaslui, aflată într-o situație nou-apărută, și tragică, în condițiile crizei economice.

Doamna în cauză a fost angajată la SC MOVAS - SA Vaslui, fără întrerupere la locul de muncă, până în aprilie 2001, când s-a îmbolnăvit, dobândind un handicap de gradul II.

A fost pensionată timp de 8 ani, iar în luna august 2009 a fost chemată la București pentru investigații și programată în luna septembrie pentru obținerea concluziilor și prelungirea deciziei de pensionare cu grad de invaliditate.

Rezultatul a fost că, începând cu 1 noiembrie 2009, este aptă de muncă.

În mod normal, ar fi trebuit să se întoarcă la locul de muncă de unde s-a pensionat, dar fabrica nu mai are nici măcar lichidator, astfel persoana a rămas, brusc, fără suport financiar, neavând drept de șomaj, deși în cele 24 de luni dinaintea pensionării a lucrat fără întrerupere.

Domnule ministru, Vă întreb ce măsură socială se va lua în condițiile în care tot mai multe persoane se vor confrunta cu această problemă.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Doina Silistru, senator de Vaslui.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Elena Mitrea

Întrucât colegii de la PSD au depășit deja timpul alocat, o să vă rog să respectați regulamentul, să nu mai depășiți un minut pentru prezentare.

Dau cuvântul doamnei senator Elena Mitrea.

Vă rog, microfonul central.

   

Doamna Elena Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul interimar al administrației și internelor, domnului Gheorghe Pogea, ministrul interimar al muncii, familiei și protecției sociale, și domnului Emil Boc, prim-ministru interimar.

Interpelarea se referă la disponibilizarea asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav.

Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, Vă aduc la cunoștință un caz de o gravitate fără precedent, care ar trebui să constituie o prioritate și pentru dumneavoastră.

Este vorba despre disponibilizarea, în urma măsurilor de reformare guvernamentală, a asistenților personali ai persoanelor adulte cu handicap grav, asistenți care sunt, de regulă, membrii ai familiei, la rândul lor pensionari.

Prin acest demers, mă alătur Ligii pentru Promovarea și Apărarea Drepturilor Persoanelor cu Handicap din România, care a adresat actualului Guvern al României o scrisoare deschisă în care trage un serios semnal de alarmă privind discriminarea asistenților personali menționați.

Suntem martorii unei duble discriminări nu numai a asistenților respectivi, privați de un drept fundamental al lor, dar și a persoanei cu handicap, prin încălcarea dreptului constituțional care prevede protecție specială din partea statului.

Vă întreb, domnule prim-ministru, domnilor miniștri, cum mai poate fi asigurată această protecție specială, care dispare automat prin disponibilizarea asistentului personal, acesta fiind singurul care asigură îngrijire nu numai în cele 8 ore pentru care este plătit modic, ci 24 de ore din 24, și ce măsuri intenționați să întreprindeți pentru a remedia această situație.

Aștept răspuns în scris.

Pentru lămuriri suplimentare anexez scrisoarea deschisă din partea Ligii pentru Promovarea și Apărarea Drepturilor Persoanelor cu Handicap din România.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Gheorghe Pop

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Pop, se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș.

Vă rog. Microfonul central.

   

Domnul Gheorghe Pop:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea, ministrul interimar al mediului.

Obiectul acesteia este amenajarea Văii Zalăului.

Stimată doamnă ministru, În județul Sălaj, mediul natural este admirabil ca orografie, vegetație forestieră, așezări rurale și urbane, dar, în ultimii ani, agresivitatea civilizației moderne începe să se regăsească în mediul natural.

Un domeniu în care distrugerile și poluarea se exprimă într-un ritm activ sunt apele curgătoare.

În aceste ape, atât înainte de 1989, cât și după Revoluție, au fost și sunt deversate deșeuri provenite din gospodăriile populației sau de la anumiți agenți economici care își desfășoară activitatea în preajma lor.

Municipiul Zalău, reședința județului Sălaj, este situat pe valea râului cu același nume, râu care este unul dintre cele mai poluate cursuri de apă din județul Sălaj.

Din această cauză, mediul subacvatic și calitatea apei au fost mult afectate în ultimii 20 de ani.

Pe Valea Zalăului nu mai există pești de zeci de ani, iar motivul pentru care viața subacvatică a dispărut pe acest curs de apă este cât se poate de clar: poluarea tot mai accentuată.

În mai multe rânduri, persoane care locuiesc în blocurile construite de-a lungul Văii Zalăului s-au plâns autorității locale despre faptul că valea a devenit un adevărat focar de infecție, că vara mirosul apei este insuportabil, iar simpla igienizare a văii nu este suficientă.

În urma câtorva sesizări primite la cabinetul parlamentar, vă solicit, doamnă ministru, să precizați dacă ministerul pe care îl conduceți are o strategie sau programe referitoare la amenajarea Văii Zalăului, din Zalău, județul Sălaj.

De asemenea, vă solicit să ne precizați care a fost cuantumul fondurilor destinate programelor de mediu în județul Sălaj în anul 2009.

Vă mulțumesc.

Cu considerație, Gheorghe Pop, senator de Sălaj.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Alexandru Cordoș

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Alexandru Cordoș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Emil Boc, primministru interimar.

Obiectul interpelării:

Abuzuri și încălcări ale legii înfăptuite de directorul Companiei de Apă Arieș-Turda, județul Cluj, domnul Alexandru Sabău.

Stimate domnule prim-ministru, Permiteți-mi să vă semnalez o serie de abuzuri și încălcări ale legii înfăptuite de directorul Companiei de Apă Arieș-Turda, județul Cluj, Alexandru Sabău, în detrimentul populației deservite de operatorul regional de serviciu de apă-canal din zona Turda - Câmpia Turzii din județul Cluj, precum și a șapte comune învecinate:

Mihai Viteazu, Săndulești, Petreștii de Jos, Luna, Viișoara, Tritenii de Jos, Călărași și împotriva angajaților companiei.

Începând cu 1 iulie 2009, a majorat tarifele pentru serviciul de apă și apă uzată menajeră (canal), fără hotărâri ale consiliilor locale, nerespectând metodologia de majorare a acestora, conform statutului Asociației de Dezvoltare Intercomunitară "Apa Văii Arieșului", art. 18, precum și cu nerespectarea Legii nr. 241/2006.

Din aceeași dată, iulie 2009, a majorat cantitatea facturată pentru apa uzată menajeră (canal), de la 80% din cantitatea de apă potabilă facturată la 100%, fără hotărârea consiliilor locale, nerespectând Ordinul nr. 88/2007 al ANRSC, astfel încât Compania de Apă Arieș, prin modificarea cantității de apă uzată (canal) facturată, a amendat unilateral un contract în vigoare.

Toate acestea se întâmplă în condițiile în care directorul Alexandru Sabău s-a autogratificat cu o primă de circa 184.100 lei, respectiv 1.841.000.000 lei vechi, în luna martie 2009, iar în acest timp personalul, prin rotație, era trimis în șomaj tehnic pe o perioadă de 4 luni, respectivii angajați fiind obligați să se prezinte la serviciu, directorul modificând condica de prezență, astfel încât să nu fie depistat de un eventual control al ITM, survenit în urma unor reclamații.

Mai mult decât atât, având personal în șomaj tehnic, nu se plătesc contribuțiile angajatorului de circa 28% din fondul de salarii către stat, aceasta fiind, de fapt, o evaziune fiscală.

Nu respectă procedurile de achiziții utilaje, materiale și servicii conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările ulterioare, astfel a achiziționat un autoturism marca Toyota, în decembrie 2008, fără licitație, pe două facturi, ca să nu depășească valoarea de 10.000 euro, una cuprinzând valoarea autoturismului, cealaltă cuprinzând valoarea dotărilor.

Întreg personalul este obligat să poarte în timpul serviciului tricouri de culoare portocalie, în caz contrar aceștia sunt amenințați cu concedierea.

Având în vedere cele menționate, precum și necesitatea menținerii prețurilor corecte pentru perioada de iarnă, vă rog, domnule prim-ministru, să răspundeți la următoarele întrebări:

  1. În ce temei a majorat domnul Alexandru Sabău, director al Companiei de Apă Arieș-Turda, județul Cluj, tariful pentru serviciul de apă, fără hotărâri ale consiliilor locale?
  2. De ce nu respectă planul de acțiune privind tarifele pentru anul 2009 în zona Turda-Mihai Viteazu, județul Cluj, și aplică prețuri mult mai mari decât cele prevăzute?
  3. Conform căror criterii a amendat unilateral un contract în vigoare existent la acea dată?
  4. Cum este posibil să încalce drepturile angajaților, tot personalul fiind obligat să poarte tricouri de culoare portocalie în timpul serviciului?

Solicit răspuns în scris și oral.

Cu deosebită considerație, senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator Alexandru Cordoș. Aceasta a fost ultima interpelare.

 
   

Vă informez că, în afară de interpelările prezentate în ședință, au mai depus interpelări scrise: domnul senator Iulian Urban - Grupul parlamentar al PD-L, pe tema Muzeului Aurului; domnul senator Nicula Vasile Cosmin - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, referitoare la reabilitarea canalului Ludului; domnul Mihăiță Găină - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, o interpelare care se referă la accesul pensionarilor din județul Ialomița la bilete de tratament; domnul senator Sorin Serioja Chivu - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, interpelare referitoare la discriminarea diferitelor categorii de pensionari; domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, cu o interpelare referitoare la acordarea ajutoarelor de încălzire în județul Vâlcea.

 
Din partea Guvernului au răspuns: Emilian Valentin Frâncu - de la domnul Marin Anton, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;

Vă propun să trecem la răspunsurile orale la întrebări și interpelări.

Înainte de a începe prezentarea răspunsurilor, am rugămintea către distinșii reprezentanți ai Executivului să nu citească răspunsurile integral - pe care bineînțeles că le-au trimis colegilor care au adresat întrebări sau interpelări -, ci să ne redea pe scurt esența și argumentația Guvernului la întrebările și interpelările care le-au fost adresate.

Cu cine doriți să începem? Aveți o ordine, preferințe?

Domnul secretar de stat Marin Anton va răspunde domnului senator Emilian Frâncu, prezent în sală.

Repet, pe scurt. Vă rog. Microfonul 9.

   

Domnul Marin Anton - secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectivele de investiții, în continuare, în infrastructura feroviară derulate de Compania Națională CFR - SA din județul Vâlcea sunt:

  • linie de cale ferată nouă între Vâlcele și Râmnicu Vâlcea;
  • tunel la zi între km 352 + 850 și km 970 și, de asemenea, km 353 + 006024, pentru linia de cale ferată Piatra-Olt-Podul Olt;
  • reconstrucția podului Gura Lotrului, pe linia de cale ferată Piatra-Olt-Podul Olt.

De asemenea, Compania de Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România derulează în județul Vâlcea următoarele obiective de infrastructură rutieră:

  • proiecte în execuție: consolidare, apărare, amenajare, refacere drumuri și poduri aflate pe DN7, DN65, DN67;
  • proiecte în pregătire: consolidare, apărare, amenajare, refacere drumuri și poduri aflate pe drumurile DN7, DN64 și DN67.

Am un tabel pentru dumneavoastră, vi-l dau și veți putea studia valoarea și tot ce avem în program.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Frâncu, microfonul 2.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

În primul rând, vreau să-i mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul complet pe care mi l-a adresat.

Într-adevăr, m-ar fi interesat și sumele, dar dacă dumneavoastră spuneți că aveți acel tabel, după ce se va termina ședința voi intra în posesia lui.

Am o observație tehnică, mă adresez colegilor din Guvern care, la un moment dat, ar putea elimina răspunsul verbal, dacă răspunsurile domnilor secretari de stat mi-ar parveni în timp util, adică dacă ar fi sosit săptămâna trecută sau cu o zi, două, trei mai înainte.

Poate nu era nevoie să mai purtăm acum un dialog.

Oricum, sunt mulțumit de răspunsul dat.

 
   

Domnul Marin Anton:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Vasile Nedelcu - de la domnul Marin Anton, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog, domnule secretar de stat, mai aveți de răspuns?

   

Domnul Marin Anton:

Mai am două răspunsuri: pentru domnul senator Chivu Serioja...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu este prezent.

 
   

Domnul Marin Anton:

...și pentru domnul senator Nedelcu.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Pentru domnul senator Nedelcu, vă rog.

 
   

Domnul Marin Anton:

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii nu face plăți decât pentru serviciile contractate în nume propriu pentru susținerea activității administrației centrale.

Pentru lucrările efectuate în infrastructura de transport, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii efectuează deschideri de credite și alocă sumele de la bugetul de stat.

Până la data de 14 octombrie 2009, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România înregistrează obligații de plată neachitate în valoare de 977.436.638,91 lei.

Am un tabel, pe care vi-l voi da, în care se află lista agenților economici plătiți în perioada decembrie 2008 - iunie 2009.

Este o listă cu 301 agenți economici, pe care v-o înmânez.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul senator Nedelcu.

 
   

Domnul Vasile Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, însă nu sunt mulțumit de răspuns.

Acea întrebare pe care am adresat-o acum 3 săptămâni a avut un obiect bine definit, adică plata preferențială a unor agenți economici de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Am exemple foarte concrete.

Din această cauză, v-aș ruga...

Am înțeles că îmi veți da lista. Bun.

Atunci voi solicita, mai departe, să mi se comunice din ce partide fac parte acești agenți economici, pentru că vedem, în momentul de față, pe șoselele patriei cum își fac treaba acești agenți economici care au fost plătiți preferențial, cu afișajul electoral.

Asta este întrebarea foarte concretă.

Am nume concrete.

Au venit la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și li s-a spus că nu se află pe lista de priorități a dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doriți să răspundeți, domnule secretar de stat Anton?

 
   

Domnul Marin Anton:

Da.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Marin Anton:

Nu avem o listă de priorități pentru ca în spatele acestor plăți să fie partide.

Niciun partid.

Sunt plăți care s-au făcut celor care au efectuat lucrări pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Sunt totuși 301 agenți.

Îi studiați și, dacă aveți unele probleme, reveniți cu întrebări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
  Emilian Valentin Frâncu - de la domnul Ioan Andreica, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței;

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Andreica, de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței. Microfonul 8.

   

Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței:

Domnule președinte,

Domnule senator,

La întrebarea adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței, referitoare la preocupările ministerului în ceea ce privește crearea de condiții pentru stabilizarea tinerilor în mediul rural, fac afirmația că ministerul nostru promovează și administrează foarte multe programe pentru dezvoltarea localităților și a infrastructurii din mediul rural, care, implicit, se adresează și tinerilor, și aș enumera câteva:

Cu prioritate, Programul de locuințe pentru tineri sub 35 de ani, unde avem în vedere și o subvenție pentru tineri.

În acest an punem în funcțiune 3.400 de apartamente, iar pentru anul 2010 avem în vedere dublarea numărului de apartamente care se vor pune în funcție.

De asemenea, pentru înzestrarea cu infrastructură rurală a localităților, mă refer la drumuri, alimentări cu apă, canalizare, stații de epurare, stații de tratare, ministerul nostru a alocat, în acest an, resurse de cel puțin două ori și jumătate mai mari decât în anii trecuți și avem în lucru peste 1.000 de localități în care, la această oră, se desfășoară asemenea investiții.

Mai este un program numit după Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2006, care are în vedere, pe lângă lucrări de alimentare cu apă, canalizare, și baze sportive, care se adresează cu prioritate tinerilor.

Avem programe de săli de sport care se adresează tinerilor, așezăminte culturale, atât obiective noi, cât și reabilitări de cămine culturale și case de cultură vechi din localități rurale.

De asemenea, acolo unde există, avem un program de reabilitare a blocurilor de locuințe din marile comune din mediul rural, care, implicit, se adresează tinerilor care doresc să se stabilească cu familia în mediul rural.

Mai sunt și alte programe de anvergură mai mică.

Vă voi trimite o listă cu toate programele și detaliile referitoare la mediul rural.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat Andreica.

Domnule senator Frâncu, microfonul 2.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat Andreica, și pentru aceste idei transmise prin răspunsul dumneavoastră.

Pe mine m-ar fi interesat, pentru județul Vâlcea, dacă există măcar o locuință în mediul rural pe care dumneavoastră, prin programele promovate anul acesta, ați putut să o dați unui tânăr, să îl ajutați să se așeze în mediul rural.

Eu am adresat această întrebare tocmai pentru faptul că aceste programe - nu vorbesc de infrastructură, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2006, ci despre locuințe prin ANL -, în general, se adresează mediului urban, iar pentru mediul rural cred că este necesar un program care să acorde facilități, nu știu, un mod de a-i sprijini să-și găsească locuri de muncă și să-și poată construi locuințe, acordându-li-se pentru acest lucru o sumă de bani de început.

Altfel, niciun tânăr venit din afară nu are curajul să înceapă construirea unei locuințe în mediul rural.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Frâncu.

Îl invit la microfon pe domnul...

Dacă doriți să comentați, domnule Andreica, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Dacă-mi permiteți, o singură remarcă...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Era o întrebare cu caracter general și nu am știut că doriți un răspuns concret pentru Vâlcea.

O să vă pregătim un răspuns în sensul acesta.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule Andreica.

 
  Emilian Valentin Frâncu - de la domnul Valentin Adrian Iliescu, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul;

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Răspunsul este tot pentru domnul senator Frâncu, căruia îi mulțumesc foarte mult pentru atenționarea Guvernului cu o serie de probleme importante din județul și din colegiul pe care îl reprezintă.

Dânsul invocă, plecând de la un articol publicat în ziarul "Viața Vâlcii", faptul că există peste 20 de cabinete medicale din mediul rural care nu au apă curentă.

Ministerul Sănătății a făcut o solicitare Direcției de Sănătate Publică Vâlcea pentru a face precizări legate de această situație și aș vrea să spun că, în perioada septembrie - octombrie 2009, au fost efectuate controale igienico-sanitare în cabinetele medicale individuale din 20 de localități.

În urma verificărilor - și trebuie să fac precizarea că articolul nu prezintă corect situația de pe teren -, doar în două localități în cabinetele medicale individuale nu era asigurată apa curentă, deoarece nu există sistem centralizat de aprovizionare cu apă potabilă.

Totuși, în aceste cabinete medicale există un sistem propriu de asigurare a apei, prevăzut cu bazin de înmagazinare.

De asemenea, în toate cele 20 de localități controlate s-au făcut recomandări sanitare în conformitate cu legislația sanitară în vigoare și s-au stabilit termene de remediere a deficiențelor.

Precizăm că aceste cabinete medicale la care dumneavoastră vă referiți și care sunt menționate în articolul respectiv funcționează, până la executarea sistemelor publice de apă și canalizare, utilizând sisteme individuale de aprovizionare cu apă și de evacuare a apei reziduale.

Aș vrea să vă mai spun că asigurarea apei curente a cabinetelor medicale nu este în responsabilitatea Ministerului Sănătății, și nici a Direcției de Sănătate Publică și că acest minister a făcut demersurile necesare pe lângă Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru ca medicii, în calitate de persoane fizice sau persoane juridice, să poată accesa fonduri structurale pentru mediul rural cu această destinație.

Vă mulțumim pentru întrebare.

În măsura în care controlul va identifica - pentru că Direcția de Sănătate Publică are permanent în atenție asigurarea condițiilor de bună funcționare a dispensarelor medicale în mediul rural -, se vor lua toate măsurile necesare pentru ca ele să fie cât mai aproape de standardele normale.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Domnul senator Frâncu, microfonul 2.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Domnule secretar de stat, Apreciez modul cum ați formulat acest răspuns.

Într-adevăr, acesta este rostul întrebărilor și interpelărilor noastre.

Dacă o singură problemă este rezolvată printr-o astfel de întrebare, este un lucru extraordinar.

Faptul că s-au luat măsuri și ați răspuns prompt solicitării mele de verificare a modului în care cabinetele medicale sunt racordate la rețeaua de apă și în două cazuri ați dispus măsuri pentru remedierea acestor situații dovedește buna dumneavoastră credință și vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Doriți să comentați, domnule Iliescu? Nu.

 
  Emilian Valentin Frâncu - de la domnul Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale;

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Valentin Mocanu, care are mai multe răspunsuri.

O să vă rog să prezentați toate răspunsurile, ca să le putem comenta, dar tot așa, succint, întrucât există răspunsurile scrise.

Vă rog, domnule Mocanu.

   

Domnul Valentin Mocanu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Domnule senator,

Vă mulțumim pentru întrebările pe care ni le-ați adresat și sper ca, prin modul în care am formulat răspunsurile, să putem clarifica problemele pe care le-ați sesizat.

În legătură cu ajutoarele de încălzire pentru județul Vâlcea, ceea ce trebuie menționat este că pentru sezonul rece 2009-2010 data limită de depunere a cererilor este 30 noiembrie 2009, ceea ce ne pune în situația de a nu avea date exacte cu privire la numărul de beneficiari ai acestor ajutoare pentru perioada menționată.

Noi am făcut evaluări pornind de la datele statistice existente pentru anul trecut.

Nu avem aceste date statistice, din motive obiective.

În primul rând, pentru că data limită este cea pe care am menționat-o.

În al doilea rând, chiar în decursul perioadei în cauză intervin modificări, pentru că economia de piață oferă posibilitatea ca veniturile beneficiarilor să se modifice în decursul intervalului și, ca atare, iată că vom face evaluarea la final.

Pentru a doua întrebare, soluții pentru stabilizarea specialiștilor în mediul rural...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Numai un moment, vă rog.

 
   

Domnul Valentin Mocanu:

Da.

Vă rog să mă iertați.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Dacă dorește domnul senator Frâncu să comenteze. Vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Totuși, aș dori o precizare.

Ați afirmat corect că, probabil, nu se puteau face în acest moment estimările, însă pe mine mă interesa tocmai repercusiunea pe care o are asupra locuitorilor județului Vâlcea acea hotărâre de guvern prin care s-a scăzut pragul de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinței de la 615 lei la 425 lei.

Între timp, Guvernul a introdus, am înțeles, o rectificare la acea hotărâre și doream doar o precizare, pentru că, probabil, nu va mai avea sens întrebarea mea, revenindu-se la normalitate.

De ce totuși Guvernul, acum o lună, a luat acea decizie? Nu se găseau bani? S-a motivat că trebuie să facem cu toții sacrificii, însă acum, iată, într-o perioadă electorală, se găsesc aceste fonduri.

E un lucru foarte bun faptul că s-a îndreptat o greșeală, dar din ce cauză credeți că atunci s-a micșorat dramatic?

Dacă se micșora cu o sumă mică, era altceva, dar scăderea a fost, practic, de aproape 190 de lei.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Domnule Mocanu, doriți să dați un răspuns?

 
   

Domnul Valentin Mocanu:

Da. Vă mulțumesc foarte mult.

Într-adevăr, evaluările pe care noi le-am făcut, pornind și de la aceste date statistice, au condus la concluzia că este necesară acea rectificare a prevederilor ordonanței și am procedat ca atare.

Să sperăm că în decursul perioadei imediat următoare cadrul normativ va fi adoptat și vom putea să finalizăm aceste proceduri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Răspunsul pentru următoarea întrebare sau interpelare, domnule secretar de stat Mocanu.

 
   

Domnul Valentin Mocanu:

Următoarea întrebare este cu referire la soluțiile pentru stabilizarea specialiștilor în mediul rural.

Noi am formulat un răspuns mai amplu, cu multe date statistice.

Îmi permit doar să spicuiesc din acest răspuns.

În general, măsurile pe care Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin Agenția Națională de Ocupare și Formare Profesională a Forței de Muncă, le ia sunt cele potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002.

Aici avem destul de multe măsuri, în principal: informarea și consilierea profesională, medierea muncii, formarea profesională, consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri, completarea veniturilor salariale ale angajaților și stimularea mobilității forței de muncă.

Ce pot să vă spun, ca date statistice interesante, este că în anul 2009, la nivel național, s-a putut facilita ocuparea unui număr de aproximativ 400.000 de persoane, dintre care 177.826 din mediul rural.

Avem și programe țintite în acest sens.

În final, aș vrea să menționez doar că în programele de formare începute în perioada ianuarie - septembrie 2009 au fost cuprinse 9.393 de persoane din mediul rural, dintre care 1.260 de persoane din rândul șomerilor de lungă durată.

În general, programele sunt țintite.

Nu există programe discriminatorii, însă ce pot să vă spun este că, la ora actuală, există o preocupare specială pentru mediul rural și, în afară de ceea ce se întâmplă pe baza Legii nr. 76/2002, există și programe pe fonduri structurale europene țintite către mediul rural, care sunt dezvoltate în special cu partenerii sociali, cu organizațiile sindicale și cu organizațiile patronale în domeniu.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Domnule senator Frâncu, microfonul 2.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Într-adevăr, cred că răspunsul, mai ales că mi s-a spus că e forma finală a lui cea care a fost prezentată, este, probabil, satisfăcător.

Eu cred că poate să mă mulțumească, însă aș dori să vă fac o propunere: știu că nu este strict domeniul dumneavoastră de activitate, dar se poate insista pentru a se realiza acest lucru, și anume să se introducă, de exemplu, specialiștii din mediul rural într-un program similar ANL, adică să aibă aceleași facilități de creditare, de obținere a unui termen mai favorabil de achitare a acestor împrumuturi și un avans pentru achiziționarea unei locuințe prin acest program.

Eu m-am gândit că, dacă s-ar adăuga un singur punct la legea respectivă privind casele construite prin Programul ANL, s-ar putea, cu adevărat, rezolva o problemă majoră:

locuința pentru specialiști, iar atunci ei s-ar așeza acolo.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Cred că este o excelentă idee.

Să faceți o propunere legislativă în acest sens, domnule senator Frâncu, și o să vă acordăm tot sprijinul.

Următorul răspuns, domnule secretar de stat Mocanu, vă rog.

 
   

Domnul Valentin Mocanu:

Vă mulțumesc.

În legătură cu indemnizațiile pentru țăranii fără venituri, putem să vă spunem că, în general, pentru cei care au lucrat în CAP, actualii beneficiari ai unor pensii, măsura luată de Guvernul României prin introducerea pensiei sociale minime, actualmente în valoare de 350 de lei, a fost foarte bine primită.

Celelalte persoane din mediul rural care nu au avut deloc contribuții la sisteme de pensii au totuși dreptul, potrivit Legii nr. 416/2001, la un venit minim garantat, aceștia și familiile lor, ceea ce reprezintă o formă de asistență socială.

Chiar astăzi am fost prezent și la Camera Deputaților și vă pot spune că, acolo, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin modificarea acestei legi, introduce o majorare cu 15% a venitului minim garantat.

El nu reprezintă singurul venit pentru persoanele defavorizate, fie că ele sunt din mediul rural sau nu.

Cumulat, toate celelalte forme de asistență socială reușesc, nu în măsura în care ne-am dori fiecare dintre noi, sunt convins, dar reușesc totuși să asigure un nivel de trai, repet, poate nu atât de bun pe cât ni l-am dori, dar totuși asigură măsurile minime de asistență socială și pentru țăranii fără venituri.

Noi am luat aceste măsuri minime, dar a trebuit să ținem cont și de limitările pe care bugetul le are în această perioadă.

Bineînțeles, dacă anul viitor va fi mai bun, sperăm că vom corecta în sens pozitiv măsurile pe care le-am luat până în prezent.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Frâncu, microfonul 2.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Domnule secretar de stat, Într-adevăr, bănuiesc că există multe intenții bune, însă întrebarea mea se referea strict la problema țăranilor din comunele necooperativizate care nu au venituri, și este o discriminare pe care aș dori să o luați totuși în calcul.

Vedeți, în cazul celor care au lucrat la CAP, știți bine că acele contribuții care au permis să li se acorde acea pensie minimă de 350 de lei erau foarte mici, de fapt, nu acea contribuție a contat, ci asigurarea unui nivel de trai cât de cât corespunzător.

Gândiți-vă că țăranii din comunele necooperativizate erau obligați, prin sistemul de achiziții, să contribuie la bunul mers al economiei naționale.

Erau prețuri impuse, mici, care și pe ei i-au făcut, practic, să contribuie la buget, fiind dezavantajați în raport cu statul, și atunci, ca o reparație morală, ei ar trebui să fie considerați ca fiind, într-un fel, contribuabili la sistemul de pensii.

Neputându-li-se acorda pensie, cred că ar putea fi sprijiniți printr-o indemnizație, repet, la un nivel similar, doar pentru cei care, în primul rând, nu au venituri, în al doilea rând, au fost în comune necooperativizate, deci nu în celelalte, și care pot dovedi cu acte că au participat la acest sistem de achiziții care se practica atunci.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Doriți să comentați, domnule secretar de stat?

 
   

Domnul Valentin Mocanu:

Este o propunere care poate fi luată în considerare.

Voi prezenta propunerea dumneavoastră și să vedem, în limitele de care discutam și mai devreme, ce măsuri, într-adevăr, pot fi luate pentru aceste persoane care, la vremea respectivă, știm cu toții că au fost, într-un fel, situate într-o poziție diferită față de ceilalți cetățeni, cu avantajele și dezavantajele acelei poziții diferite la acea vreme.

Dacă îmi permiteți, domnule președinte, mai am un răspuns pentru domnul senator Dorel Jurcan.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu e cazul, nu este prezent în sală.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

 
  Emilian Valentin Frâncu - de la domnul Corneliu Popovici, secretar de stat în Ministerul Turismului

Îl rog pe domnul secretar de stat Corneliu Popovici să răspundă domnului senator Frâncu.

   

Domnul Corneliu Popovici - secretar de stat în Ministerul Turismului:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator Emilian Frâncu,

Prin hotărârile Guvernului nr. 426 din 10 aprilie 2009 și nr. 1.206 din 7 octombrie 2009, județului Vâlcea i-a fost alocată suma de 10.296.000 lei, respectiv 102,96 miliarde lei vechi, din bugetul pe anul 2009 al Ministerului Turismului, pentru susținerea financiară a autorităților administrației publice locale, în completarea surselor proprii ale acestora, pentru finanțarea următoarelor proiecte:

  • Consiliul Local Băile Govora - suma de 5.500.000 lei, adică 55 miliarde lei vechi, pentru reabilitarea Casei de cultură, în vederea amenajării unui muzeu balneo, construirea unui centru de informare turistică și a unei baze de kinetoterapie;
  • Consiliul Local Călimănești - suma de 25 miliarde lei vechi pentru un centru de informare turistică în localitățile Călimănești și Căciulata și amenajarea unui traseu de cură de teren;
  • Consiliul Local Horezu - suma de 21 miliarde lei vechi pentru reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii turistice în zona cultural-istorică a depresiunii Horezu;
  • Consiliul Județean Vâlcea - suma de 1,5 miliarde lei vechi pentru recuperarea valorilor de cult din comuna Popești, satul Urși, comuna Tomșani, satul Băltățeni și satul Dumbrăveni.

De asemenea, vă amintesc că reprezentanții Ministerului Turismului au făcut cunoscută administrațiilor publice locale, la fiecare întâlnire, disponibilitatea ministerului de a susține inițiativele autorităților locale, solicitând acestora depunerea de proiecte în vederea accesării fondurilor europene pentru promovarea turismului.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Emilian Frâncu, microfonul 2.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc.

Probabil, voi putea publica în presa locală informațiile pe care dumneavoastră mi le-ați dat, pentru a fi cunoscute de toți locuitorii din Vâlcea, ca ei să fie încurajați, într-un fel, să acceseze proiecte care să-i ajute.

Am o singură rugăminte, să faceți, dacă se poate, o ușoară presiune prin Ministerul Turismului pentru a finaliza două mari proiecte de infrastructură, respectiv drumul național 7D prin Țara Loviștei, care este o zonă extraordinară, din păcate, s-a început acolo asfaltarea pe vreo 3-4 kilometri, însă mai sunt vreo 6 kilometri, și s-ar reda turismului românesc o zonă excepțională, și al doilea, știu că acesta chiar este foarte greu de realizat - eram curios să văd tabelul dat de domnul secretar de stat Anton, cu sumele alocate anul acesta -, este vorba despre calea ferată Vâlcea-Vâlcele.

Aceasta ar scurta extrem de mult timpul de accedere de la București la Sibiu și, în acel moment, foarte mulți turiști ar putea să beneficieze de acces direct la frumusețile județului Vâlcea.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Doriți să comentați, domnule secretar de stat? Nu.

Vă mulțumim foarte mult.

Mulțumim tuturor, numeroșilor colegi care au fost alături de noi la această interesantă dezbatere.

Cu aceasta, ședința de astăzi a Senatului a luat sfârșit.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.15.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 23 septembrie 2021, 9:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro