Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 23 decembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.167/31-12-2009
Video in format Real MediaVideo - Real Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media26-09-2017
Video in format Real Media25-09-2017
Video in format Real Media20-09-2017 (comună)
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 23-12-2009 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 23 decembrie 2009

2. Prezentarea Programului de guvernare și a Listei Guvernului de către domnul Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................
Video in format Real Media

În continuare, doamnelor și domnilor, dați-mi voie să-l invit la tribuna Parlamentului pe domnul Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, pentru a prezenta Programul și lista Guvernului.

Domnule Emil Boc, aveți cuvântul. (Aplauze)

Video in format Real Media

Domnul Emil Boc:

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri desemnați,

Încheiem un an economic extrem de greu și un an politic dificil.

Din punct de vedere economic, probabil încheiem cel mai dificil an din ultimii 20 și probabil unul dintre cei mai dificili ani din ultimii 60.

Criza economică și financiară mondială n-a ocolit și nu putea ocoli România.

Toate statele membre ale Uniunii Europene, de exemplu, cu excepția Poloniei, au înregistrat o scădere economică în acest an. Totuși, în aceste condiții, Guvernul pe care l-am condus și reprezentat a reușit să limiteze, atât cât i-a fost cu putință, efectele negative ale crizei economice. Și, în aceste condiții, am reușit să nu pierdem la ratingul de țară, care nu a fost modificat, rata șomajului este mult mai scăzută decât media ratei șomajului din Uniunea Europeană - și aici vă pot da câteva exemple: media zonei europene a șomajului este 9,5%, în România se estimează că vom avea, la sfârșitul anului, un șomaj în jur de 7,5%, în timp ce unele țări, precum Spania, au 18%, 9,5% în Franța, 9.9% Ungaria, 8,4% în Polonia, 7,5% în Germania, 7,9% în Bulgaria.

Moneda națională s-a menținut în limite normale față de euro, inflația a reintrat pe traiectorie descendentă, am alocat 20% din banii bugetului pentru investiții și câteva obiective au putut fi și finalizate în acest an, fie că vorbim de 42 de kilometri de autostradă în cadrul Proiectului Autostrada Transilvania, de la Turda la Gilău, sau Pasajul Băneasa, centura Ploieștiului, centura Timișoarei și alte obiective unde încă se lucrează. Am demarat Programul "Prima casă", Programul "Primul siloz", am extins Programul "Rabla", am demarat reforme pe care alții nu au avut curajul să le declanșeze în ultimii 20 de ani - și aici vorbim de eliminarea privilegiilor și a salariilor de lux ale bugetarilor, Legea salarizării unitare a personalului bugetar, Legea desființării agențiilor guvernamentale, adoptarea a două noi coduri juridice, promovarea Legii educației naționale și, evident, plata, în aceste condiții dificile, a salariilor, pensiilor, alocațiilor sociale și impunerea unor măsuri pentru protejarea categoriilor sociale afectate de criză - și mă refer aici la pensia socială minimă de 350 lei sau la acordarea de medicamente compensate în proporție de 90% pensionarilor cu pensii până în 700 lei.

Din punct de vedere politic, știți cu toții, am avut un an dificil - cu două campanii electorale, cu două tipuri de alegeri: alegeri pentru Parlamentul European și alegerile pentru funcția de Președinte al României.

Totuși, chiar și în aceste circumstanțe economice și politice dificile, nu am ezitat să luăm măsuri dure, chiar și pe parcursul campaniei electorale.

Dragi colegi,

Acum, campania electorală s-a încheiat. Avem în față trei ani de guvernare, din care doi ani și jumătate fără alegeri. Următoarele alegeri vor fi peste doi ani și jumătate, la mijlocul anului 2012, alegerile locale. Oamenii așteaptă de la politicieni intrarea în normalitate și luarea acelor decizii pe care ei le așteaptă.

Am preluat mandatul de prim-ministru în urma desemnării de către Președintele României, nu pentru a deveni mai popular, ci pentru a face în continuare ceea ce trebuie pentru România, pentru cei 22 de milioane de români.

În calitate de premier desemnat, am construit o majoritate politică pentru susținerea Guvernului. Această majoritate politică ce susține Guvernul este formată din Partidul Democrat Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Grupul minorităților naționale din Parlamentul României și Grupul senatorilor și deputaților independenți din Parlamentul României.

Vă mulțumesc, dragi colegi și parteneri politici, pentru susținere și vă asigur că voi fi un partener corect.

Respect decizia PSD și PNL de a alege Opoziția. Guvernarea este, însă, pentru România. Guvernarea îi afectează pe toți românii. Avem nevoie, în cadrul constituțional al raporturilor dintre Putere și Opoziție, de sprijinul și suportul tuturor.

Guvernul cu care vin în fața dumneavoastră nu deține monopolul adevărului, nu deține monopolul total al celor mai bune soluții pentru România. De aceea, voi avea o deschidere totală pentru preluarea tuturor ideilor bune, tuturor propunerilor legislative care pot aduce binele în această țară.

Programul electoral cu care Președintele României a câștigat alegerile este inclus în Programul de guvernare și constituie axa actului de guvernare. Dar, așa cum am spus, nu voi ezita să pun în practică și alte idei care s-au regăsit în programele electorale ale altor candidați la funcția de Președinte al României.

De exemplu, este o idee bună cea pe care domnul Geoană a menționat-o în programul electoral, cu referire la un moratoriu care se poate aplica pentru întreprinderile mici și mijlocii la plata principalului la creditele acordate, astfel încât pe un an de zile, aceste firme să plătească doar dobânzile aferente și să se prelungească cu un an creditul. Evident, acest lucru să poată fi realizat în urma discuțiilor pe care le vom avea cu mediul de afaceri, cu mediul bancar, astfel încât o asemenea măsură să fie implementată. Sau propunerea domnului Geoană de a construi în fiecare județ o casă de bătrâni pentru pensionarii singuri, pentru pensionarii care nu au suportul familiei.

De asemenea, am salutat, din programul politic al domnului Antonescu, ideea de a avea în vedere ideea reducerii cotei unice și, în contextul în care creșterea economică ne va permite, ne vom orienta spre un asemenea obiectiv. Sau propunerea pe care tot domnul Antonescu o făcea, de a lua măsuri de stimulare a creării locurilor de muncă în zonele defavorizate prin diverse pachete de stimulente fiscale acordate întreprinderilor mici și mijlocii.

Din programul politic al domnului Kelemen Hunor, consider binevenită propunerea vizând descentralizarea sistemului de sănătate și trecerea în subordinea autorităților locale a structurilor care aparțin acestui sistem, precum și inițiativele legislative menite să creeze condiții pentru ca tinerii să nu părăsească țara.

Cred, de asemenea, foarte mult în inițiativele legislative parlamentare. Și, poate, acest Guvern va marca o schimbare de optică în modul de a privi inițiativele legislative ale deputaților și senatorilor.

Le spun de pe acum colegilor mei din Guvern că nu mai trebuie să deținem monopolul absolut al inițiativelor. Idei foarte bune, propuneri pot proveni și pot fi susținute inclusiv de Guvern, în urma activității parlamentarilor, indiferent de grupul din care provin. Cu condiția ca ele să aibă o susținere financiară aferentă și o încadrare în liniile de bază ale Programului de guvernare.

Nu în ultimul rând, consider oportune propunerile mediului de afaceri, ale patronatelor, ale sindicatelor - și aici am în vedere propunerea, de exemplu, a sindicatelor de realizare a unui pact național pentru locuri de muncă și formare profesionale și, de asemenea, avem în vedere propunerile care pot proveni de la societatea civilă, de la ong-uri și nu în ultimul rând, parteneriatul cu Biserica, în special pe problemele sociale.

Iată câteva din lucrurile pe care cred că le putem face împreună. Avem nevoie de acest sprijin reciproc, pentru a fi siguri că tot ceea ce este bun se poate aplica în actul de guvernare și în măsurile care-i vizează pe români.

Și nu în ultimul rând, aici aș mai face o referire: avem nevoie de un pact național privind stabilitatea funcției publice. Și vreau să fiu corect și direct cu dumneavoastră - și mă refer la toate formațiunile politice, cu toții ce am greșit, în decursul timpului, în abordarea funcției publice. Cred că toți, începând de la liderii partidelor parlamentare, continuând cu toți cei care pot să aibă o contribuție, să stăm la masă și să stabilim, într-o manieră finală, palierul politic al actului de guvernare, adică până unde se realizează numirile politice, dar și acestea bazate pe competență și performanță și până unde merge dreptul de carieră al funcționarului public, pentru ca acesta să știe dacă optează pentru o carieră politică, sau orizontul lui de așteptare este satisfăcut de cariera administrativă pe care o poate avea. Și, după ce vom semna un asemenea pact, toți cei care astăzi compunem Parlamentul României, indiferent că suntem la Putere sau în Opoziție, să-l respectăm și să fie o garanție a continuității funcției publice în România și a conferirii șansei de a avea un drept la carieră funcționarului public. Cred că este o prioritate și trebuie să o realizăm în perioada următoare.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Din perspectiva urgențelor imediate pentru perioada următoare, aș aminti următoarele: 1. un guvern stabil și validat de Parlament, care să redea încrederea că suntem pe traiectoria bună și românii pot să spere că un guvern stabil, cu susținere parlamentară, va putea să ia măsurile necesare pentru fiecare dintre noi; 2. adoptarea, în sesiune extraordinară în prima jumătate a lunii ianuarie, a proiectului Legii bugetului de stat, pe coordonatele negociate cu organismele internaționale - și mă refer aici, în special, la deficitul prognozat de 5,9% și o creștere economică de 1,3; în al treilea rând, adoptarea Legii responsabilității fiscale și a Legii reformei sistemului de pensii, angajamente pe care România le are, angajamente care, repet, sunt în favoarea a 22 de milioane de români, dincolo de faptul că ele constituie obiectul, așa cum am spus, al altor angajamente pe care România le are.

Anul 2010 va fi, totuși, un an greu, dar, având în vedere măsurile economice luate de Guvern în 2009 și datorită îmbunătățirii situației la nivel internațional, perspectivele sunt un pic mai bune decât păreau internațional.

Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți și lucizi: înainte să ne fie mai bine, o să ne fie un pic mai greu. Și acest lucru îl spun responsabil, știind că, pentru aceasta, va trebui să-mi asum cu Guvernul pe care-l reprezint, unele măsuri nu neapărat populare, dar necesare țării.

Oamenii s-au săturat de discursuri și așteaptă de la noi un lucru simplu: să facem ceea ce trebuie pentru România. Anii următori trebuie să fie ani ai rațiunii, ai stabilității și ai cooperării pentru binele comun, și nu ani de ură și orgolii personale.

Cred că suntem acum cu toții în fața unui test de maturitate politică, și anume: avem sau nu capacitatea de a urmări interesul național mai mult decât cel personal sau de grup?

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În continuare, am să vă prezint câteva dintre obiectivele înscrise în Programul de guvernare și pe care le avem în vedere în perioada următoare.

1. Modernizarea statului și revizuirea Constituției în vederea punerii în aplicare a rezultatelor referendumului național.

Este obiectivul central cu care Președintele României a câștigat alegerile și trebuie respectată voința românilor. Modernizarea statului se bazează pe o singură realitate: puterea este administrată în favoarea cetățenilor, și nu împotriva lor. Acesta este sensul modernizării, iar noi, clasa politică, am circulat destul de des pe sens invers. Statul modernizat va fi un stat care nu mai consumă, pe săturate, resursele financiare, un stat care nu mai controlează fiecare detaliu al vieții locale, ci lasă loc deciziilor autorităților care sunt cele mai apropiate de cetățeni.

Statul modernizat este statul care respectă cetățeanul. Există o imensă așteptare din partea cetățenilor pentru reformarea, în continuare, a statului, în sensul îmbunătățirii relației dintre funcționar și cetățean. De prea multe ori încă cetățeanul este tratat, în raport cu funcționarul, în raport cu statul, ca un sclav, ca un dependent, ca un om care cerșește, în loc ca raportul să fie invers - cetățeanul este acela care plătește, prin impozitele și taxele sale, funcționarea statului și salariul funcționarului public, oriunde ar activa el.

Cred că aici avem nevoie de mai multă responsabilitate, de debirocratizare și de mai mult respect pentru cel care contribuie cu impozite și taxe. Avem încă prea multe ștampile în administrația statului - ștampile care, la rândul lor, sunt tot atâtea surse de influență și corupție. Avem nevoie de proceduri mai simple și de impunerea procedurilor computerizate, standardizate, pentru ca, cu adevărat, orice cetățean să fie tratat în manieră egală în fața statului și autorităților publice.

2. Asigurarea unui set de măsuri care să conducă la relansarea economiei și consolidarea creșterii economice.

Pentru realizarea acestui obiectiv, avem în vedere următoarele elemente:

  1. menținerea, pe întreaga perioadă a actului de guvernare, a aceluiași nivel al cotei unice și al taxei pe valoarea adăugată;
  2. aplicarea în continuare a măsurii neimpozitării profitului reinvestit;
  3. reducerea în continuare a numărului de taxe și impozite;
  4. reducerea birocrației și absorbția sporită a fondurilor europene;
  5. regândirea impozitului minim și restructurarea Programului "Prima casă". Vreau să știți că am avut o primă discuție, înainte de a înainta orice formulă de guvernare, cu ministrul finanțelor, pentru a discuta aceste aspecte. Consider că impozitul minim și-a atins ținta în anul 2009 - aceea de a descuraja frauda fiscală, iar firmele care practicau astfel de metode, fie au ieșit de pe piață, fie au renunțat la aceste practici. Din 2010, acest impozit minim trebuie regândit și găsită soluția ca el să fie reorientat cu adevărat spre o manieră a unui impozit forfetar în adevăratul sens al cuvântului, cu restrângerea lui la acele domenii în care evaziunea fiscală nu poate fi diminuată astfel, fie că avem în vedere aici, știu eu, restaurantele, sau industria hotelieră, dar aceste lucruri le vor decide specialiștii. Și, de asemenea, în cadrul Programului "Prima casă", ținând cont de analizele din primul an, să-l restructurăm, astfel încât, în continuare, el să-și atingă menirea de a putea susține un domeniu important al economiei naționale, care este industria construcțiilor, și, în același timp, de a oferi posibilitate diverselor categorii sociale de a putea avea acces la o casă, la o locuință, fără să mai fie nevoiți să plătească rate lunare, chirie, cu care astăzi ei își acoperă rata la bancă și pot să se bucure de existența unei locuințe în proprietate personală.
  6. utilizarea instrumentului garanțiilor guvernamentale pentru susținerea și a altor domenii importante ale economiei naționale. Mă refer aici, după modelul pe care l-am folosit în Programul "Prima casă", sau după exemplul pe care l-am avut în agricultură, cu Programul "Primul siloz", să extindem acest mecanism al garanțiilor guvernamentale și pentru susținerea altor domenii strategice ale economiei;
  7. respectarea angajamentelor internaționale ale României cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială;
  8. adoptarea de urgență, în prima jumătate a lunii ianuarie, în sesiune extraordinară a Parlamentului, a proiectului Legii bugetului de stat.

Dragi colegi,

Realitatea economică a anului 2009 ne-a oferit o poză exactă a modelului de dezvoltare economică a țării din anii precedenți, model ce, după părerea mea, nu mai poate fi continuat. Prea mult s-a contat în dezvoltarea țării în trecut pe datorie și consum. Mai mult decât atât, atunci când am avut ani de creștere economică, în loc să realizăm investiții majore în infrastructură - școli, spitale, agricultură, mediu și altele -, s-au risipit bani publici și am ajuns la deficite bugetare excesive.

Acum, relansarea și creșterea economică trebuie regândite pe alte baze, pornind de la continuarea reformelor structurale ale statului, pe care le-am început, continuând cu raționalizarea cheltuielilor bugetare și salarizarea în sectorul public, dar și un alt mod de politică fiscală și orientarea acestei politici fiscale a statului în direcția unor măsuri care să susțină investițiile, locurile de muncă și creșterea productivității.

3. Respectarea angajamentelor cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană.

Nerespectarea acestor angajamente ar conduce la cel puțin următoarele elemente: creșterea costurilor finanțărilor alternative, în condițiile în care jumătate din tranșele trei și patru ar trebui să contribuie la finanțarea deficitului propus pentru anul 2010; modificarea în sens negativ a ratingului de țară al României; amânarea procesului de reluare a creșterii economice; presiuni suplimentare de depreciere a monedei naționale; încetinirea prin eventuala creștere a ratelor dobânzilor, a procesului de creditare a sectorului privat. Sunt doar câteva dintre consecințele nerespectării angajamentelor internaționale pe care România le are.

4. Trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual. Acest tip de abordare va aduce o îmbunătățire majoră în practica bugetară, va impune o responsabilitate mai mare în cheltuirea banului public, va încuraja dezvoltarea proiectelor de investiții pe mai mulți ani.

5. Revizuirea sistemului de pensii pentru asigurarea sustenabilității financiare a acestuia. Dacă vom continua în același ritm pe care îl avem în momentul de față, nu peste mult timp nu vom mai avea resurse financiare pentru plata pensiilor. Spun asta în condițiile în care și anul acesta bugetul de stat trebuie să împrumute bugetul de pensii cu peste 1,5 miliarde de euro. Până când poate continua acest ritm? Până când vom ajunge în situația de a nu mai avea bani la bugetul de stat și ar trebui să-i transferăm la bugetul asigurărilor sociale.

De aceea, reforma sistemului de pensii urmărește două obiective majore. În primul rând, asigurarea sustenabilității financiare a sistemului public de pensii pe baza principiului contributivității și solidarității sociale și b) eliminarea inechităților și anomaliilor care mai există în sistemul public de pensii.

6. Restructurarea aparatului administrației publice pe principii de eficiență și performanță. Această măsură se subsumează obiectivului fundamental de modernizarea a statului. Vom realiza o evaluare instituțională a funcțiilor, structurilor instituționale și competențelor entităților din sectorul public cu scopul de a elimina suprapunerile, de a simplifica fluxurile de lucru și de a consolida profesionalismul personalului pe baza standardelor de cost.

Vreau, de asemenea, să știți că nu tratez personalul bugetar ca pe un număr abstract, ca pe o entitate ce trebuie să fie disponibilizată, fără niciun fel de rațiune și fără niciun fel de analiză. Orice restructurare trebuie să fie făcută numai acolo unde este necesar și după o analiză preliminară pe baza standardelor de cost cantitative și calitative. Asta înseamnă că trebuie să știm exact ce servicii se oferă populației de către diversele entități ale administrației publice și câte persoane sunt necesare pentru ca aceste servicii să fie oferite populației. În unele sectoare avem prea multe persoane, în altele avem prea puține, de aceea această analiză trebuie să fie făcută.

Și, nu în ultimul rând, vreau să se știe că aceste măsuri care vizează restructurarea palatului bugetar trebuie să fie însoțite de măsuri pentru susținerea și sprijinirea persoanelor care vor face obiectul restructurării aparatului de stat și, pe lângă ajutorul de șomaj, avem în vedere oferirea posibilităților de recalificare profesională, utilizând atât intervenția statului, cât și fondurile europene în materie sau oferirea de politici fiscale atractive pentru întreprinderile care angajează persoane disponibilizate prin faptul că aceste întreprinderi vor beneficia de o reducere sau de un sprijin fiscal pentru o anumită perioadă de timp de a nu plăti contribuțiile sociale ale angajatului și ale angajatorului pentru a stimula încadrarea în muncă a acelora care urmează a fi disponibilizați.

În condițiile creșterii economice, chiar de 1,3% din anul 2010, putem concepe, cu marja bugetară pe care o avem, ca pentru acele întreprinderi, pentru acei agenți economici care vor angaja persoane disponibilizate, șomeri, să le acordăm aceste facilități fiscale la plata contribuțiilor sociale pentru o perioadă de timp, astfel încât să stimulăm preluarea lor în sectorul privat pentru a construi statul pe baze sănătoase.

7. Descentralizarea inclusiv financiară a administrației publice prin delimitarea clară a competențelor pe principii europene în scopul creșterii puterii de decizie, cu respectarea principiului subsidiarității și introducerea standardelor de cost. Avem în vedere perfecționarea sistemului de colectare a taxelor și impozitelor prin sistemul ghișeului unic. Descentralizarea administrației publice trebuie să continue. Noțiunea de manager public trebuie extinsă în toate laturile serviciilor oferite cetățeanului, fie că vorbim de sănătate, poliție, școală, primării, administrații fiscale sau protecție socială, toate trebuie subordonate principiului eficienței, iar eficiența este dată de calitatea serviciilor oferite cetățenilor, de modul de cheltuire a banului public, de predictibilitatea și capacitatea de a oferi proiecte noi, proiecte viabile pentru comunitate de absorbție a fondurilor europene.

8. Sprijinirea mediului de afaceri și elaborarea unui set de politici noi pentru sprijinirea IMM-urilor. Una din direcțiile de acțiune avute în vedere urmărește facilitarea accesului întreprinderilor la fondurile structurale europene și la mecanismele de finanțare puse la punct prin intermediul Eximbank, CEC, Fondul Român de Garantare pentru IMM-uri, Fondului de Garantare pentru Agricultură, Fondului Român de Contragarantare pentru întreprinderile mici și mijlocii înființat în anul 2009.

9. Consolidarea clasei de mijloc și solidaritatea activă pentru cei aflați în nevoie. Știm cu toții că o democrație nu se poate consolida fără existența unei clase de mijloc consistente și care să dea stabilitate unei țări. Dar, nu putem rezista, de asemenea, ca societate democratică, dacă îi uităm pe cei care au nevoie de suportul statului, în vederea asigurării egalității de șanse și a protecției sociale active. Vreau să-i asigur pe toți românii că nimeni nu va fi uitat, nimeni nu va fi abandonat, indiferent unde locuiește, la sat sau la oraș. Nu vom avea probleme cu plata salariilor, pensiilor și alocațiilor sociale. Vom menține pensia socială minimă și vom corecta acele situații dificile pentru persoanele care nu au pensie și trăiesc doar din unele indemnizații foarte mici.

De asemenea, pentru aplicarea principiului egalității de șanse, vom viza creșterea continuă a calității vieții persoanelor cu handicap și sprijinirea familiilor aparținătoare. Nu în ultimul rând, vom avea în vedere dezvoltarea sistemului de consiliere juridică gratuită, precum și a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice, inclusiv, așa cum am spus, prin construcția în fiecare județ a unei case de bătrâni pentru pensionarii singuri sau fără suport familial.

10. Sprijinirea creării de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural, protejarea și creșterea graduală a puterii de cumpărare a populației.

11. Realizarea Programului național pentru construirea de locuințe sociale și pentru tineri. Avem în vedere aici continuarea în ritm susținut, prin Ministerul Dezvoltării și Turismului, a acestor programe masive de investiții publice. Fie că vorbim de Programul de construcție de locuințe sociale pentru persoanele cu venituri reduse, fie că vorbim de Programul de construcție de locuințe pentru tineri și avem în vedere aici continuarea Programului ANL, inclusiv posibilitatea de vânzare către cei care dețin locuințe ANL în chirie, în momentul de față, pentru a le avea în proprietate, precum și programe de construcție de locuințe pentru cei evacuați din casele naționalizate, pentru că, repet, statul are în continuare o datorie pentru cei care au fost evacuați din casele naționalizate și care, la rândul lor, în trecut au avut o casă în proprietate care din diverse motive a fost pierdută. Fie că a fost naționalizată, fie că a fost demolată în urma procesului de modernizare. Iar nu în ultimul rând, aceste programe vor continua politica investițiilor publice masive în infrastructură pe care dorim s-o avem și în anul viitor.

12. Accelerarea sistemului de absorbție a fondurilor europene și asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanțarea proiectelor realizate. Am adoptat încă din acest an măsurile de simplificare a procedurilor pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene. Anul 2010 va fi anul în care vom culege rodul muncii noastre în materie de absorbție al fondurilor comunitare desfășurate în anul 2009 și-i mulțumesc aici și domnului fost vicepremier Dan Nica pentru munca pe care am desfășurat-o împreună în anul 2009 ca miliarde de euro să fie contractate de la Uniunea Europeană și Comitetul interministerial pe care l-am avut anul trecut îl vom continua și anul acest împreună cu domnul vicepremier Marko Bela, astfel încât Programul absorbției fondurilor comunitare să fie unul de succes pentru că reprezintă cu adevărat una din șansele modernizării României. Iar acești bani stau la îndemâna noastră, stau la îndemâna capacității noastre de a-i aduce în țară printr-o cooperare directă cu autoritățile locale, cu mediul de afaceri și cu simplificarea procedurilor de funcționare a statului.

Mai avem de lucru aici la simplificarea legislației în materia achizițiilor publice, mai avem de lucru la simplificarea procedurilor care vizează absorbția fondurilor comunitare, mai avem de lucru la sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii care au obținut fonduri europene, dar au probleme cu contractarea creditelor pentru partea de cofinanțare în vederea susținerii acestora. Sunt lucruri pe care le știm și pe care le putem realiza în perioada următoare.

13. Sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii, în vederea dezvoltării industriei alimentare, modernizarea satului și reabilitarea sistemului național de irigații. Obiectivul central, dragi colegi, dragi români, în domeniul agriculturii este acela de a transforma România dintr-o țară importatoare de produse agroalimentare într-una exportatoare de produse agroalimentare. Și sper că nu va fi prea departe timpul în care în supermarketurile din România să găsim cu adevărat produse românești în majoritatea lor și să nu fim nevoiți să cumpărăm în continuare produse aduse din import. Nu este firesc ca într-o țară care a fost cândva grânarul Europei, 70% din ce înseamnă produse agroalimentare să fie aduse din afară.

Nu mai e cazul acum să stabilim cui aparține vina. Toate guvernele de până acum au o pondere aici a greșelilor pe care le-au făcut. E cazul ca împreună să punem la punct această strategie comună de a face din agricultură un domeniu care să aducă prosperitate, bani, și în ultimă instanță, sănătate românilor, pentru că produsele noastre sunt de cele mai multe ori mult mai bune decât alte produse. Și, poate, nu departe va fi ziua când, mergând în Uniunea Europeană, vom găsi în supermarketurile din țările Uniunii Europene produse românești. Așa cum, de altfel, ne-o dorim cu toții.

De aceea, susținerea financiară a agriculturii prin programe multianuale, stimularea înființării de depozite pentru colectarea, sortarea și valorificarea produselor agricole constituie o prioritate majoră de a da șansă țăranului român care muncește de a trece de la agricultura de subzistență de pe o zi pe alta la șansa unui câștig real din agricultură printr-o politică adecvată a statului. Iar acest lucru nu se poate face decât dacă noi ca stat intervenim cu măsuri active, pentru a-i încuraja pe fermieri, de a-i încuraja pe oamenii de afaceri să construiască în mediul rural sau în mediul apropiat celui rural fabrici, întreprinderi pentru prelucrarea produselor agroalimentare. Pentru asta putem utiliza inclusiv mecanismul garanțiilor guvernamentale pentru a-i sprijini. E mult mai ușor atunci ca țăranul să-și vândă produsul acolo, acasă la el și să primească un preț decent cu care să poată să-și întrețină familia și dezvolta în continuare agricultura. Dacă de acolo vor pleca produse finite, brânzeturi, produse fabricate din carne, vom câștiga cu toții, și țăranul, fermierul, dar și noi, ca societate. Asta stă la îndemâna noastră și putem s-o facem.

Modernizarea satului reprezintă un obiectiv strategic al programului de guvernare. Și nu e mare lucru, de fapt, ce așteaptă oamenii de la sat de la noi? Așteaptă să finalizăm abc-ul civilizației infrastructurii din România. Ce înseamnă abecedarul, ce înseamnă abc-ul civilizației infrastructurii? Asfalt, bec, canalizare. Suntem în secolul XXI și avem încă din nefericire atâtea comunități rurale care nu au asfalt, care nu au iluminat, care nu au canalizare.

Printr-un efort comun al Ministerului Agriculturii, al Ministerului Dezvoltării, al absorbției fondurilor comunitare printr-o prioritate a noastră, a tuturor putem moderniza satul românesc și cu acea ocazie, tinerii noștri să rămână în continuare la sat, cei care doresc, dar vor rămâne acolo numai dacă vor avea același tratament pe care îl au și tinerii de la oraș, cu aceleași șanse de a se împlini în viață, fie că e vorba de viața de familie sau viața profesională sau de condițiile de locuit și de trai. O școală bună, un spital, un dispensar, un drum asfaltat, un sat sau comună care să nu aibă probleme cu electrificarea și cu locuri de muncă acolo. Sunt lucrurile elementare pe care le putem împlini.

14. Dezvoltarea în ritm rapid a infrastructurii. În 2009 am alocat 20% din banii bugetului pentru infrastructură. O vom face și în anul 2010. Dacă m-aș referi doar la infrastructura rutieră, în cadrul Programului care vizează autostrăzile, vizăm realizarea acelui pact național Autostrăzile României pentru stabilirea proiectelor de autostrăzi ce vor fi finalizate până în 2020 cu asigurarea coerenței și continuității în finanțarea corespunzătoare. În cadrul acestor proiecte avem în vedere finalizarea tronsoanelor de pe Coridorul IV paneuropean între Nădlac și Sibiu, total 349 de km și între Cernavodă și Constanța, inclusiv centura Constanța, în total 74 de km la nivel de autostradă, până în anul 2012.

De asemenea, în privința Autostrăzii Transilvania, avem în vedere finanțarea porțiunii între Târgu Mureș și Borș, 254 de km, urmând ca pentru porțiunea Târgu Mureș - Brașov, 161 de km, să fie identificate alte soluții de finanțare și realizare. Urmărim finalizarea tronsonului de autostradă București - Comarnic, 110 km, urmând ca tronsonul Comarnic - Brașov, 56 de km, să fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2014.

Începerea lucrărilor la Autostrada Ploiești - Buzău - Focșani, parte a Coridorului IX paneuropean și la Autostrada Focșani - Săbăoani - 140 de km. Începerea lucrărilor la Autostrada Târgu Mureș - Iași și la Autostrada Sudului, București - Alexandria - Craiova, de asemenea, realizarea studiilor de fezabilitate și proiectare la Autostrada Lugoj - Caransebeș - Orșova - Drobeta - Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a Coridorului paneuropean IVB.

În privința drumurilor naționale, avem în vedere: finalizarea lucrărilor de lărgire la patru benzi a centurii existente a Bucureștiului, astfel încât să se poată ocoli atât prin Nord, cât și prin Sud; refacerea a 4000 de km de drumuri naționale la nivel calitativ european, la care se adaugă Programul de 10 000 de km de drumuri județene de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului; inițierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre la Turnu Măgurele - Nicopole și conectivitatea cu Autostrada Sudului. Și, nu în ultimul rând, în acest domeniu, realizarea până la sfârșitul mandatului, adică până la finele anului 2012, a Programului național de variante ocolitoare ale orașelor. Știm ce chin este pentru fiecare om care locuiește în oraș să suporte dificultățile traficului greu.

De aceea, avem în vedere variante ocolitoare cu finanțare de la bugetul de stat: Oradea, Iași-Sud, Suceava, București, lărgirea la patru benzi, Tecuci, Sebeș, Horezu, Sânnicolau-Mare, Tulcea, Cluj-Est, totalizând 206 km. Variante ocolitoare cu finanțare prin programe FDR: Miercurea-Ciuc, Ciceu, Siculeni, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Alești-Sud, Alești-Nord, Ștei, Huși, Bistrița, Toplița, Tușnad, Huedin, Bârlad, Timișoara-Sud, Sighișoara, Făgăraș, Pașcani, Roman, Roșiorii de Vede, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Titu, Târgoviște, Adjud, Craiova-Sud, Budești, Buftea, Dej, Fălticeni, Filiași, Mangalia, Mihăilești, Pucioasa, Târgu Frumos, Târgu Jiu, Săcuieni, Valea lui Mihai, Carei, Caracal, Alexandria, toate aceste centuri ocolitoare totalizând 280 km.

Variante ocolitoare cu finanțare ISPA, Adunații Copăceni, Drobeta-Turnu Severin, Mehadia, Plugova, Caransebeș, Lugoj, toate totalizând 54 km. Și variante ocolitoare cu finanțare din credite externe: Bacău, Târgu-Mureș, Reghin, Mediaș, Timișoara, Slatina, Brașov, totalizând 143 km. Sunt obiective care se pot realiza și care, utilizând sursele de finanțare pe care le-am menționat cu sprijinul și suportul dumneavoastră, putem aduce în aceste orașe liniștea vieții de zi cu zi, scăpând de acolo sau eliminând traficul greu care paralizează de cele mai multe ori circulația din orașele, localitățile despre care am vorbit.

15. Reforma în domeniul educației. Aici lucrurile sunt foarte simple. Orice familie își dorește pentru copilul său o grădiniță, o școală mai bună, acces la liceu și la facultate. Vom reevalua proiectul Legii educației naționale. Vom vedea care au fost observațiile Curții Constituționale și sunt convins că prin implementarea Legii educației naționale, vom avea în România educația pe care cu toții o așteptăm la standarde europene și care va schimba din temelii modul în care vom privi educația, de la mutarea accentului în educație de la informație spre competențe, de la mutarea accentului de la centralizare spre descentralizare în actul de învățământ, de la profesionalizarea actului educațional la diferențierea universităților, atât de necesară pentru învățământul superior.

16. Reforma în domeniul sănătății. Obiectivul îl constituie îmbunătățirea stării de sănătate a populației, creșterea calității vieții, în condițiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeană. Dintre direcțiile de acțiune pe care Guvernul le are în vedere amintesc: 1. corelarea reformei asigurărilor medicale cu reforma sistemului de sănătate publică; 2. punerea în aplicare a unui program național de investiții care să permită dezvoltarea infrastructurii sanitare la standardele europene, în maxim 8 ani, inclusiv prin atragerea de fonduri europene; 3. elaborarea planului național de paturi, corelat cu nevoile de asistență medicală a populației; și, nu în ultimul rând, introducerea de standarde pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc și a unui sistem de asigurare a calității serviciilor mediale.

17. Continuarea procesului de reformă în domeniul justiției. Aici vreau să fiu foarte clar. Principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, trebuie să fie aplicat și respectat. Neimplicarea politicului în actul de justiție este un bun care se câștigă în fiecare zi și care trebuie să fie continuat, astfel încât în fața legii, indiferent că este vorba de demnitar sau de simplu cetățean, toți trebuie să fim tratați în manieră egală.

Adoptarea codurilor de procedură civilă și penală și începerea pregătirii sistemului judiciar pentru implementarea etapizată a celor patru coduri constituie un obiectiv prioritar și, nu în ultimul rând, reducerea duratei proceselor și ameliorarea stării resurselor umane și a organizării sistemului judiciar împreună cu îmbunătățirea legislației privind funcționarea CSM constituie câteva dintre obiectele pe care le avem în vedere în domeniul justiției.

18. Lărgirea sferei drepturilor minorităților naționale pentru păstrarea identității culturale, etnice a comunităților minoritare, promovarea unei politici bazate pe principii europene în domeniul culturii și patrimoniului. Dintre principiile generale pe care le avem în vedere în acest domeniu amintesc: susținerea și promovarea drepturilor culturale fundamentale ale tuturor cetățenilor, acces la cultură și participare la viață culturală; susținerea, respectarea și protejarea dreptului la diversitate culturală, religioasă și lingvistică, recunoscut ca atare de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; promovarea culturii ca factor important în procesul de dezvoltare durabilă, protejarea și respectul identităților culturale, a tradițiilor și moștenirii culturale; și, nu în ultimul rând, promovarea patrimoniului național, inclusiv cel ce aparține culturii minorităților naționale.

19. Asigurarea securității energetice a României și a cetățenilor săi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative. Aici avem în vedere actualizarea strategiei energetice a României și adoptarea unui program național de creștere a eficienței energetice care ar permite reducerea dependenței de importurile de energie, creșterea competitivității industriei și reducerea emisiilor de gaze care produc efect de seră.

20. Relansarea turismului și a sportului ca domenii de importanță națională. Avem câteva domenii strategie, așa cum am spus, care stau la îndemâna noastră pentru a fi fructificate. Agricultura, turismul, sportul, energia, tehnologia avansată sunt domenii unde avem și putem avea avantaje competitive în raport cu alte țări. Stă în puterea și priceperea noastră ca ele să devină cu adevărat domenii care să poată fi valorificate.

În domeniul turismului, vizăm în continuare creșterea competitivității și atractivității României ca destinație turistică și a turismului românesc la nivel regional și internațional, creșterea calității produselor și serviciilor turistice din România. Fără îmbunătățirea acestor standarde care să vizeze calitatea serviciilor turistice să nu ne așteptăm că românii vor prefera turismul românesc sau străinii vor veni la noi în țară. S-au făcut pași importanți, dar aici cred că împreună, printr-un parteneriat pe care să-l avem cu autoritățile locale, cu mediul de afaceri, cu cei care lucrează în industria hotelieră, în turism, putem asigura servicii de calitate, pentru că și asta stă la îndemâna noastră. Alții pot, noi de ce nu am putea să avem servicii de calitate prin care să fim la standardele existente în Uniunea Europeană.

În privința tineretului, pe lângă susținerea tinerilor din mediul rural și din familiile cu posibilități reduse, în vederea asigurării egalității de șanse, vizăm promovarea unui pachet de legi pentru tineret ce va cuprinde Legea tineretului, Legea voluntariatului și a internshipului și alte măsuri legislative. Ne spun foarte mulți tineri, foarte mulți absolvenți: dați-ne o șansă să ne putem pune în practică expertiza pe care am dobândit-o pe băncile facultății. La reglementarea practicii profesionale, trebuie să existe un sistem al internshipului, așa cum există peste tot în lume, în țările democratice, prin care tinerii să aibă posibilitatea, agenții statului să fie obligați să instituie un mecanism de colaborare cu universitățile, cu facultățile pentru a putea primi studenții care sunt în instituțiile de învățământ superior să-și pună în practică ceea ce învață la facultate.

Iar după aceea, să fructificăm acest avantaj major al tineretului care este bine pregătit și trebuie să-și găsească în primul rând o șansă în România, în funcția publică de la noi sau în mediul privat din țara noastră. Aici am făcut prea puțin. Și fiecare credem că se descurcă tânărul după ce termină facultatea. Trebuie să existe un cadru instituționalizat în care în funcție de performanță, de capacitate, tânărul să știe că are posibilitatea să-și valorifice ce a învățat în această țară. Sunt mulți tineri care termină facultatea, urmează masteratul, urmează o bursă în străinătate, vin cu specializarea în țară și nu au posibilitatea să ocupe un loc de muncă. De ce? Pentru că încă sistemul nostru nu este bine pregătit să-i accepte și să-i implice în viața publică prin niște reguli clare și precise, prin care să știe toți care sunt standardele, ce trebuie să știe, iar atunci să aibă asigurată șansa și egalitatea de șanse pentru fiecare.

În domeniul sportului, elaborarea strategiei naționale cu accent pe sportul de masă și a unei noi Legi în domeniul sportului, armonizată cu prevederile Uniunii Europene în materie. Nu trebuie să avem rețineri să promovăm sportul de masă. Cred că este un lucru extrem de bun ca de la școala primară până la universitate și de la universitate până la viața adultă, la viața profesională, să promovăm sportul ca un element în primul rând de menținere a sănătății, care ne conferă nouă, ca societate, posibilitatea de a ne dezvolta sănătos și de a putea face față la provocările vieții cotidiene. Am uitat această fațetă și ne mirăm că nu avem rezultate, așa cum ne-am așteptat, la marile competiții internaționale sau la olimpiade. De unde să avem, dacă baza de selecție se reduce tot mai mult. Sportul de masă poate fi și o oportunitate pentru noi talente care pot fi recrutate și care să fie pregătite în centre speciale pentru a obține performanță. Pentru asta vom avea o politică orientată spre susținerea sportului de masă.

21. Consolidarea rolului și statutului României în Uniunea Europeană ca al șaptelea stat ca mărime în Uniunea Europeană.

De aici avem în vedere printre obiectivele de politică externă: punerea în valoare cu mai mare eficacitate a beneficiilor ce decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene și NATO și consolidarea cu mai mare pragmatism a parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani, fiind prioritară dimensiunea europeană și cea euro-atlantică.

22. Societatea informațională.

Spuneam că avem acest avantaj competitiv al tehnologiei avansate. Important e să avem înțelepciunea s-o fructificăm. Dezvoltarea sistemului electronic de achiziții publice, SAP, stă la îndemâna noastră și ne aduce un dublu beneficiu. Vreau să știți că din extinderea sistemului achizițiilor publice prin mijloace electronice de la 3 la 14%, anul acesta am economisit peste un miliard de euro. Ne propunem ca și în perioada următoare să extindem acest mecanism al achizițiilor publice prin mijloace electronice, prin SAP, iar în 2010 să ajungem la 30%, care înseamnă alte miliarde de euro care vor veni la bugetul de stat prin acest mecanism al licitațiilor.

Și nu în ultimul rând, aplicarea unui cadru strategic unitar și coerent vizând strategia "România digitală".

23. Apărare, ordine publică și siguranța cetățeanului.

Armata a fost, este și rămâne un vector important pentru promovarea și consolidarea credibilității externe a României. Armata României trebuie să continue procesul de modernizare și să dispună de infrastructura necesară pentru a-și putea îndeplini misiunile încredințate.

Obiectivul strategic al actului guvernamental în domeniul apărării naționale îl reprezintă dezvoltarea la un nivel ridicat a capacității de decizie și acțiunea organismului militar, adaptarea cadrului legislativ în vederea afirmării intereselor României și valorificării oportunităților în cadrul Comunității Europene, euro-atlantice și internaționale.

În privința siguranței cetățeanului, este un domeniu care ne vizează pe toți, de la ieșirea din casă până la locul de muncă și din nou la momentul când ne întoarcem acasă, de la siguranța copilului nostru din momentul în care pleacă la școală, iese în oraș și se întoarce acasă. Sunt convins că prin ceea ce va face Ministerul Administrației și Internelor va contribui în continuare la creșterea gradului de siguranță și protecție pentru cetățeni, combaterea infracționalității și criminalității, combaterea traficului și consumului de droguri.

Vreau să știți că aici avem un obiectiv prioritar cu toții pentru ceea ce înseamnă siguranța familiilor noastre, siguranța copiilor noștri: pericolul drogurilor. Soluția alternativă la droguri o reprezintă educația, școala, locul de muncă. Orice este mai bun decât ca un tânăr, un copil să fie prins în consum de droguri sau în găști de cartier, în acte de violență. Prin politicile pe care Guvernul le va promova, trebuie să oferim aceste soluții alternative tinerilor noștri, pentru că tentațiile sunt imense, iar dacă nu vom reuși printr-o politică coerentă, împreună cu părinții, cu școala, cu mediul de afaceri, să stabilim politici care să fie mult mai atractive decât alternativa găștilor de cartier, a violenței, a drogurilor, vom avea noi o problemă ca societate. E mult mai ușor să previi decât să corectezi după ce răul s-a produs.

Aderarea la spațiul Schengen în 2011 rămâne un obiectiv prioritar al Guvernului pentru a asigura deplina libertate de mișcare a cetățenilor români.

Și nu în ultimul rând, aș spune câteva cuvinte și despre românii de pretutindeni.

Statul nostru trebuie să aibă grijă de cetățenii săi, indiferent unde aceștia locuiesc sau muncesc, că e vorba de Canada, America, sau Uniunea Europeană, sau oriunde în lume, statul român trebuie să-i protejeze, statul român trebuie să se intereseze pentru ca drepturile lor să fie respectate, și acest lucru se poate face printr-o implicare a statului, în colaborare cu organismele europene, Comisia Europeană, Parlamentul European, dar și cu alte organisme internaționale, pentru cetățenii români care nu aparțin spațiului sau nu locuiesc și trăiesc în spațiul Uniunii Europene.

Să nu uităm că și în trecut și acum, prin contribuția lor financiară, cetățenii români care sunt în afara granițelor susțin economia românească. Le datorăm respect și le datorăm respectarea legii și a legalității în ceea ce privește protejarea drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție și de documentele internaționale.

În final, doamnelor și domnilor parlamentari, vă rog să-mi permiteți să vă prezint structura Guvernului și lista membrilor cabinetului, iar aici fac o precizare: Guvernul are 15 ministere, la care se adaugă primul-ministru și viceprim-ministrul.

Spuneam încă de la început că anul 2010 va fi încă un an greu. Și primul semnal trebuie să-l dea în continuare demnitarii, cu privire la restrângerea cheltuielilor bugetare. Am restrâns cu patru numărul ministerelor față de guvernul anterior. Nu avem 19, avem 15 ministere. Și acest demers de restrângere a cheltuielilor bugetare, de eliminare a risipei trebuie să fie continuată. Pentru că înainte de a da orice om afară, trebuie întâi să eliminăm risipa și să restrângem cheltuielile acolo unde sunt în exces.

În ceea ce privește lista membrilor cabinetului, ea este următoarea și o s-o v-o prezint în minutele care urmează: prim-ministru - Emil Boc; viceprim-ministru - Marko Bela; ministrul administrației și internelor - Vasile Blaga; ministrul finanțelor publice - Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu; ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri - Adriean Videanu; ministrul afacerilor externe - Teodor Baconschi; ministrul transporturilor și infrastructurii - Radu Berceanu; ministrul mediului și pădurilor - Laszlo Borbely; ministrul dezvoltării regionale și turismului - Elena Gabriela Udrea; ministrul apărării naționale - Gabriel Oprea; ministrul culturii și patrimoniului național - Kelemen Hunor; ministrul justiției - Cătălin Marian Predoiu; ministrul comunicațiilor și societății informaționale - Gabriel Sandu; ministrul muncii, familiei și protecției sociale - Mihai Constantin Șeitan; ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului - Daniel Petru Funeriu; ministrul sănătății - Cseke Attila; ministrul agriculturii și dezvoltării rurale - Mihail Dumitru.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Distinși colegi,

Aceasta este echipa guvernamentală, acestea sunt axele programului de guvernare pe care intenționăm să le punem în aplicare în perioada următoare. Vă cerem sprijinul și suportul dumneavoastră pentru a avea un guvern stabil și a da României șansa de modernizare pe care toți românii o așteaptă.

Vă mulțumesc tuturor. (Aplauze)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 26 septembrie 2017, 15:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro