Plen
Ședința Senatului din 9 noiembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.151/19-11-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 09-11-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 9 noiembrie 2009

Declarații politice și intervenții ale senatorilor:  

Ședința a început la ora 15.10.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David și de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.

  Șerban Rădulescu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Traian Băsescu este de vină!;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Doamnelor și domnilor senatori, Vă propun să începem cu prezentarea declarațiilor politice.

Primul înscris pe listă este domnul Șerban Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

   

Domnul Șerban Rădulescu:

Domnule președinte, Stimați colegi, Declarația mea politică se intitulează "Traian Băsescu este de vină!".

Toți suntem nemulțumiți pentru actualul nivel de trai al românilor.

Cei care au aruncat creșterea economică a României în conturile clienților politici plâng acum suferințele populației pe micile ecrane și în întâlnirile electorale.

Evident, nu există decât un singur vinovat în România pentru orice s-ar fi întâmplat în ultimii cinci ani.

Criza economică mondială a fost provocată de Traian Băsescu, gripa aviară de acum patru ani, tot de Băsescu.

Băsescu a votat în Parlamentul României alături de liberalii din presupusul guvern minoritar Tăriceanu mărirea salariilor profesorilor.

Tot Băsescu nu a vrut, cu un an înainte, ca pensionarii să o ducă mai bine și de aceea a cerut garanții suplimentare atunci când toți liberalii, grijulii, voiau mărirea pensiilor.

Băsescu este de vină că marile programe de investiții în educație și sănătate din binecuvântatul Cabinet Tăriceanu au avut ca unic efect prosperitatea firmelor de construcții și a celor farmaceutice și același Băsescu este vinovat că în urma unei creșteri economice galopante timp de opt ani nu s-au mai găsit, în final, bani pentru mărirea salariilor profesorilor.

Același Băsescu este de vină că Nicolăescu nu a găsit prioritară mărirea veniturilor medicilor români și tot Băsescu trimite licențiații în medicină din România să se realizeze profesional în altă parte.

Evaluările internaționale conform cărora învățământul românesc este neperformant și incapabil să creeze profesioniști adaptabili la cerințele economiei de piață reprezintă o intoxicare pusă la cale de Traian Băsescu, marinarul care nu vrea să țină seama de nevoile profesorilor bătrâni.

Cei din urmă știu cel mai bine cât de importante sunt lecțiile lui Trăsnea și cum aduce bunăstarea într-o casă reproducerea mot-a-mot a lecțiilor din manuale, pe care le dictează sârguincios în oră aceiași dascăli aflați la vârsta senectuții.

Să nu vă mirați, tot Traian Băsescu este răspunzător și pentru pandemia gripei de tip nou.

Se poate spune că toate neîmplinirile pentru cetățenii români poartă un singur nume:

Traian Băsescu, adică numele omului care s-a luat la trântă cu sistemul ce a reușit să-l îngenuncheze atât de tare pe Emil Constantinescu acum nouă ani, încât a devenit parte din el și l-a înfrățit pe Mugur Ciuvică, fostul director de cabinet de la Cotroceni, cu Adrian Năstase.

Nu vă aduceți aminte? Era acel Năstase care s-a preocupat, ca și Ion Iliescu, de liniștea din țară.

Era așa o liniște în țară sub guvernarea lui Adrian Năstase, încât se auzea și zbârnâitul undelor care transmiteau clandestin armaghedoanele, singurele investigații jurnalistice profesionale care puteau ieși din sertarele celor ce-și riscau libertatea dacă ar fi încercat să le publice.

Acum e prea multă hărmălaie, pentru care, sigur, Traian Băsescu este de vină.

Din cauza lui au de suferit toți cetățenii țării, că devin banii îngrozitor de scumpi în România.

Dacă nu era Traian Băsescu, nu ar fi avut Mircea Geoană de ce să se teamă de alegerile prezidențiale și să considere necesar să-l pună pe ministrul de interne Dan Nica să acuze strategii de fraudare a alegerilor prezidențiale.

Și ce dacă directorul SRI, fost membru PSD, spune că discursurile despre fraudarea alegerilor reprezintă o retorică pur politică? Tot nu era cazul ca fostul ministru să fie somat de prim-ministru să-și probeze acuzațiile, și nici să se meargă cu rigurozitate atât de departe încât să i se ceară mandatul celui care s-a străduit să declanșeze o adevărată isterie națională privitoare la autocarele electorale.

Singurul care trebuie oprit din declarații este Traian Băsescu, pentru ceilalți nu se pune problema să fie cazul să-și demonstreze afirmațiile.

Social-democrații nu s-au trezit singuri în ipostaza de a trebui să părăsească guvernarea pentru ca Mircea Geoană să fie credibil într-o campanie electorală pentru fotoliul de la Cotroceni, Traian Băsescu este vinovat.

El a târât social-democrații la putere împotriva voinței acestora.

Liderii responsabili PSD au dorit doar să dea țării un guvern responsabil, au dorit să păstreze stabilitatea politică a României.

Același motiv altruist i-a îndemnat pe cei de la PSD să susțină și Cabinetul Tăriceanu 2.

Gândiți-vă cât de tare ar fi fost dezechilibrată balanța împărțirii fondurilor către administrațiile locale dacă liberalii ar fi împărțit creșterea economică de 8% doar la cele vreo 10% din administrațiile locale câștigate de PNL.

Așa, cu aleșii locali PSD peste 30%, balanța s-a mai echilibrat.

Și mai trebuie să vă gândiți că minoritarii PD-L nu ar fi putut guverna nici în primele opt luni ale anului, cum nu pot nici acum, fără sprijinul consistent al PSD.

De ce adică nu mai este interesat PSD de stabilitatea politică acum, când României îi este refuzată a treia tranșă a împrumutului de la FMI tocmai pentru lipsa unui guvern aflat în deplinătatea atribuțiile sale?

Adică de ce ar fi? PSD e în campanie electorală, Mircea Geoană trebuie să devină președinte!

Și cum rămâne, atunci, cu nivelul de trai al românilor? Păi cum să rămână? Ca până acum, temă bună pentru campania electorală.

Dacă românii ar duce-o bine, atunci ce ar mai promite social-democrații sau liberalii în campanie?

Lui Traian Băsescu trebuie că i-a luat Dumnezeu mințile să se străduiască să și facă în timpul mandatului ceea ce a promis în campania electorală.

Cum adică, unde se trezește el să ceară Guvernului, al cărui prim-ministru l-a numit, să elaboreze urgent legile cerute de Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană pentru restructurarea statului român și eliberarea împrumutului necesar relansării activității economice în țară?

Cum mai răsplătești întreaga clică de clienți politici, dacă se aplică Legea salarizării unitare și se reorganizează agențiile guvernamentale?

Și cum să-i treacă lui Boc prin cap să-și asume răspunderea pentru o lege a pensiilor care îi lasă pe dinafară pe aceiași clienți politici cât de cât fideli?

Șefii de campanie știu bine.

Este firesc, în ajunul alegerilor prezidențiale, când ai de-a face cu un Traian Băsescu în stare să impună peste noapte și restructurarea Parlamentului, nu numai a administrației publice centrale, să dorești să impui un guvern care să organizeze alegerile și despre care să fii sigur că nu va putea fi dărâmat, indiferent de rezultatul alegerilor la prezidențiale.

Că miza este să nu mai primim banii nici de la FMI, nici de la Comisia Europeană nu contează.

Dacă nu mai sunt bani pentru salarii și pensii, cu atât mai bine, cade Băsescu.

Acuză oamenii PNL, PSD și UDMR că au provocat criza politică prin demiterea Cabinetului Boc și că din această cauză le este pusă în pericol stabilitatea financiară? Nu-i nimic, liderii acestor partide arată că ei au constituit o majoritate responsabilă și conduc țara făcând abstracție de instituția prezidențială, emit legi de modificare a legilor, făcute pe picior, legi care să permită Cabinetului demis să legifereze.

PNL, PSD și UDMR sunt formațiuni politice responsabile, modificând legi, nu Băsescu, aplicându-le pe cele existente.

De ce adică? Pentru că așa e democrația! Cel puțin cea din România așa e, pentru că majoritatea anti așa dorește să fie.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Ați vorbit 6 minute și 40 de secunde din timpul alocat Grupului parlamentar al PD-L.

 
  Marius Petre Nicoară (PNL) - declarație politică cu titlul Când poeții tac;

Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL, și se pregătește domnul senator Tudor Udriștoiu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog. Microfonul central.

   

Domnul Marius Petre Nicoară:

Domnule președinte, Stimați colegi, Declarația mea politică se intitulează "Când poeții tac".

Dacă vă întrebați cum vor fi următorii ani în cazul în care vom trăi sub domnia autoritară a domnului Băsescu, ați avut ocazia să primiți răspunsul în acest sfârșit de săptămână.

Episodul consumat la Cetate, practic, acasă la Mircea Dinescu, penibil și de neimaginat, ne-a oferit imaginea clară și întreagă a ceea ce urmează să trăim.

Să ne înțelegem, nu m-a surprins faptul că domnul președinte a fost flancat de oamenii săi de campanie, nici că a pus monopol pe microfon și că a reușit să-l cucerească.

Era culmea să-i dea cuvântul unui poet revoltat la o manifestare electorală!

Repet, nu aceste lucruri m-au umplut de dispreț, ci faptul că a aplaudat cuvintele jignitoare ale primarului Solomon de la Craiova și comportamentul degradant al acestuia și al acoliților săi.

Mi-e rușine că s-a ajuns până aici, că astfel înțeleg unii să se manifeste în campania electorală.

Mi-e groază de faptul că un astfel de comportament înseamnă bun-simț pentru președintele în funcție.

Ce se va întâmpla oare când va fi mitocan?

Poate că nu trebuia să ne mire cenzura brutală aplicată lui Dinescu, având în vedere că reuniunea, o mare portocalie, a început cu o demonstrație de slugărnicie ieșită din comun.

Un domn primar, judecând după tricolorul atârnat la gât, s-a aplecat jos, jos, până la genunchii domnului Băsescu, pentru a-i scutura pantalonii.

Scena se desfășura în văzul nostru, al tuturor, sus pe scenă.

Nu s-a împotrivit domnul președinte nici de data asta, ba chiar a apreciat gestul.

Așadar, vă este simpatic Mircea Dinescu sau nu, îl disprețuiți pe Traian Băsescu sau nu, este alegerea dumneavoastră, dar rămâne un adevăr general valabil: un astfel de comportament abuziv, dictatorial și brutal nu-și are locul la Cotroceni.

Când poeții tac, stimați colegi, se aud foarte clar ordinele și invectivele dictatorilor.

Am vrut neapărat să aduc aici, în Parlament, episodul penibil al cărui protagonist a fost președintele care mai vrea o dată și a cărui victimă a fost domnul Dinescu.

Am vrut să subliniez gravitatea acțiunilor candidatului Băsescu.

Văd că a coborât de pe afișele amenințătoare direct printre noi, cu pumnul în gura celor care nu-l susțin.

Închei declarația mea politică de astăzi cu teamă, cu teama că poate mâine nu voi mai avea libertatea de a spune ce gândesc.

De aceea, mă bucur astăzi cât pot.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Ați vorbit două minute și 10 secunde.

 
  Tudor Udriștoiu (PD-L) - declarație politică intitulată Insuficiența serviciilor psihiatrice din România (II. Resurse umane);

Îl invit la microfon pe domnul Tudor Udriștoiu - Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Tudor Udriștoiu:

Vă mulțumesc.

În ciuda faptului că suntem în campanie electorală, voi merge înainte pe linia declarațiilor cu titlul "Insuficiența serviciilor psihiatrice din România", referindu-mă la resursele umane.

Voi încerca să continui analiza situației precare a serviciilor de sănătate mintală, domeniu de importanță deosebită, cu profunde implicații sociale.

În intervențiile anterioare am vorbit despre infrastructură și despre reforma pe hârtie sau, dacă preferați, reforma vorbită și nefăcută.

Dacă echipa terapeutică este un concept unanim recunoscut pentru toate specialitățile medicale, pentru îngrijirile psihiatrice aceasta ocupă un loc central.

Lista săracă de profesii și profesioniști din România, calitativ și cantitativ, nu permite formarea echipelor multidisciplinare și, mai mult, reduce drastic oferta de servicii și accesibilitatea pacienților, în ciuda unei adresabilități în continuă creștere.

Această situație se asortează foarte bine cu sărăcia infrastructurii, în defavoarea cetățenilor români.

Avem o strategie teoretică de sănătate mintală, avem un plan simplist de implementare, avem o lege pentru protecția bolnavilor psihici, avem comitete și comiții, toate acestea cu o vechime de cel puțin patru ani, dar, în fapt, nu s-a întâmplat mai nimic.

Rămâne de stringentă actualitate "Programul de promovare și apărare a sănătății mintale", lansat în 1972.

În România există circa 1.000 de psihiatri, adică 1 la 20.000 de locuitori.

Același număr de psihiatri se regăsește și în țări cu populație mult mai mică precum Ungaria și Cehia.

În Belgia sunt 1.500 de psihiatri, adică 1 la 6.600 de locuitori -

proporțional, de trei ori mai mult.

Se adaugă la noi un număr de circa 300 de psihologi cu formație clinică, adică 1 la 70.000 de locuitori, circa 4.000 de cadre medii, 1 la 5.000 de locuitori, și circa 100 de lucrători sociali, adică 1 la 200.000 de locuitori.

Dacă prevalența minimă europeană este de 27,4%, asta înseamnă că în România la un psihiatru revin peste 5.000 de pacienți, la un psiholog peste 17.000, la un asistent medical peste 1.300, iar la un lucrător social peste 50.000 de pacienți.

În aceste condiții, consider necesar să subliniez două aspecte deosebite privind resursele umane existente sau destinate serviciilor de sănătate mintală.

Peste 25% din specialiști lucrează în București, iar, dacă adăugăm și concentrarea din celelalte centre universitare și orașe mari, putem afirma că cel puțin jumătate din populația țării poate accesa maximum 20% din oportunitățile necesare de asistență psihiatrică.

În al doilea rând, în următorii doi ani, vom avea peste 400 de noi specialiști psihiatri, în conformitate cu planurile din anul 2005, care nu s-au tradus în fapte.

Având în vedere cantitatea redusă de posturi disponibile în unitățile psihiatrice existente, prima opțiune va trebui să fie plecarea în alte țări care au posturi și care plătesc mult mai bine munca doctorilor și a altor specialiști.

Aceasta se va întâmpla după cei cinci ani de formare în rezidențiat pe cheltuiala statului român.

Fac o paranteză.

Fiind și formator de rezidenți, pot să vă spun că în jur de 75% din rezidenții care ne-au trecut prin mână ne-au spus foarte clar că fac meditații la diverse limbi străine, germană, franceză, engleză, pentru a-și găsi un post în străinătate, nu pentru că ar vrea să plece, ci pentru că nu există posturi disponibile la noi.

Revin.

Poate că ar fi bine să nu uităm că ne aflăm în secolul al XXI-lea, că accesul la îngrijirea sănătății este un drept fundamental, că "Nu există sănătate fără sănătate mintală" (am citat un slogan al Ministerului Sănătății la începutul anilor 2000) și că, peste toate, sănătate nu înseamnă numai supraviețuire.

Să ne amintim mai des faptul că nu se poate realiza nimic pe lumea aceasta fără oameni sănătoși și educați, a căror producție să poată acoperi și nevoile celor neputincioși.

În altă ordine de idei, permiteți-mi să dau un exemplu trist care sintetizează exigențele de calitate ale serviciilor psihiatrice: sintagma "muncitori care supraveghează bolnavii psihici periculoși" face parte din Ordinul ministrului sănătății nr. 721/2005.

Tot în altă ordine de idei, vă redau câțiva itemi din încercările mele de a construi un dicționar explicativ al serviciilor psihiatrice din România, cu oarecare extensie și la alte servicii medicale:

  • medic: stăpânul hârtiilor;
  • îngrijire: pilule, injecții, picături, dacă mai sunt;
  • condiții de spitalizare: pijamale rupte, cu sau fără lenjerie de pat, gândaci, mult zgomot;
  • prevenție: ceva misterios denumit educație sanitară;
  • recuperare: vezi prevenție;
  • reabilitare: pensionare de invaliditate.

În concluzie, lista săracă de profesii și profesioniști, consecutiv, oferta săracă de servicii, condiții precare de spitalizare, mentalitate învechită, iată câteva caracteristici ale serviciilor de sănătate mintală din România secolului al XXI-lea.

Închei cu aceeași precizare: nu acuz persoane sau instituții, ci situații care se cer rezolvate și vă chem să găsim soluții potrivite.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator Udriștoiu.

Ați vorbit 6 minute.

 
  Liviu Câmpanu (independent) - declarație politică referitoare la înființarea Grupurilor parlamentare ale senatorilor, respectiv, ale deputaților independenți;

Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Câmpanu - Grupul parlamentar al senatorilor independenți.

Aveți cuvântul. Microfonul central, vă rog.

Aveți un minut.

   

Domnul Liviu Câmpanu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

De acum am să stau aproape de microfon, pentru a recupera din timp.

Așa cum bine știți, anunțam săptămâna trecută înființarea celor două Grupuri parlamentare independente ale Senatului și Camerei Deputaților.

Acest lucru a determinat o serie de reacții de negare din partea unor membri ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din cadrul Senatului și a unor membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități din cadrul Camerei Deputaților și, bineînțeles, reacții din partea mass-media, care ne-a catalogat când "trădători", când "dezertori".

De-a lungul istoriei recente a Parlamentului României, au existat numeroase dispute generate de recunoașterea sau nu a unor grupuri independente.

O interpretare juridică corectă a Regulamentului Senatului și respectarea prevederilor constituționale permit înființarea și recunoașterea legalității funcționării acestor grupuri, cu atât mai mult cu cât Parlamentul este constituit din parlamentari aleși uninominal.

Chiar și Curtea Constituțională, într-o decizie din anul 1994, când parlamentarii erau aleși pe liste de partid, spunea: "Prin vot se aleg nu partide, ci parlamentari, partidele având numai rolul de mediatori între corpul electoral și Parlament".

Aceeași Curte Constituțională spune în motivație că "schimbarea orientărilor politice este un proces inevitabil care, dacă nu se reflectă și în compunerea grupurilor parlamentare, ar putea conduce la o necorelare între reprezentativitatea opțiunilor politice din Parlament și din societate".

Cât privește însă acele reacții ale mass-media, care ne cataloghează drept "trădători" sau "dezertori", vreau doar să precizez prevederile art. 69 din Constituția României, care arată că, în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului, nu al partidului care a mijlocit alegerea, mandatul fiind reprezentativ, și nu imperativ.

Demnitatea și asumarea responsabilității deschis, transparent nu înseamnă în niciun caz dezertare sau trădare.

În ceea ce mă privește, eu am demisionat din PNL pentru că nu îmi puteam minți alegătorii.

Eram în data de 1 septembrie, la începutul campaniei pentru alegerile prezidențiale, și nu le puteam spune oamenilor că domnul Crin Antonescu va fi un bun președinte al României, în condițiile în care acesta a demonstrat că nu poate fi nici măcar un bun președinte de partid.

Mi-am asumat, alegându-mi calitatea de independent, responsabilitatea de a respecta doar interesele alegătorilor mei, interesul național.

Nu ne-am înființat ca grup pentru a obține privilegii, nu vrem funcții în comisii, nu vrem mașini, și nici personal de specialitate propriu.

Avem un vot pe care-l punem doar în slujba celor care ne-au trimis în Parlament.

Apropo de vot, în ambele Grupuri parlamentare independente există și oameni de dreapta, și oameni de stânga, există radicali și moderați, dar fiecare parlamentar independent are libera opțiune de a sprijini pe oricare dintre candidații la președinție.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Câmpanu, o să vă rog să încheiați.

 
   

Domnul Liviu Câmpanu:

Acum voi încheia, domnule președinte.

Bineînțeles că pentru acele probleme de interes național vom încerca să avem o atitudine unitară la vot în Parlamentul României.

Suntem un grup mic, care, cu certitudine, va crește, pentru că sunt convins că Senatul României are în componență oameni demni și devotați interesului național, oameni care nu vor mai accepta multă vreme compromisuri în defavoarea propriilor alegători.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Câmpanu.

Vă informez respectuos că ați cerut deja mașină la Biroul permanent.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Radu Alexandru Feldman (PD-L) - declarație politică având ca subiect unele aspecte privind lupta politică din România;

Îl invit la microfon pe domnul senator Radu F. Alexandru - Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnului senator Corneliu Grosu - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul. Microfonul central, vă rog.

   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi, Astăzi, în toată lumea liberă, în toată lumea democrată, în toate țările Uniunii Europene, se sărbătoresc, cu fastul și cu entuziasmul cuvenit, 20 de ani de la dărâmarea Zidului Berlinului.

Este un moment de profunde semnificații istorice, este un moment care, după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, putem spune fără să ne temem că greșim, că exagerăm, că a întors cea mai importantă pagină în istoria omenirii.

Îndrăznesc să spun că, poate, nu ar fi fost lipsit de sens ca Parlamentul României, într-o ședință comună a celor două Camere, să aniverseze așa cum se cuvine acest moment de însemnătate istorică.

Din păcate, febra campaniei electorale prezidențiale a bulversat în totalitate scena politică, a bulversat în totalitate agenda oamenilor politici și, vai, din păcate, a bulversat și viața electoratului, a oamenilor de pe stradă.

Vin astăzi în fața dumneavoastră cu câteva subiecte extrem de grave și extrem de dureroase.

Săptămâna trecută, în "Cotidianul", ziar bucureștean, ziar cu difuzare națională, a fost publicat un articol "Topul beneficiarilor: «Fripturiștii» lui Traian Băsescu".

A fost publicată o listă neagră cu 10 personalități marcante, de prim rang în viața publică românească, oameni care și-au înscris în bilanțul profesional merite de necontestat, oameni de ținută, oameni de conștiință, oameni care s-au făcut vinovați de o singură culpă, și culpa aceasta se numește dreptul la opinie și, în virtutea acestui drept, au îndrăznit ca, pe parcursul timpului, în modul cel mai cuviincios, în modul cel mai realist și nu o dată critic, să susțină inițiative indisolubil legate de numele lui Traian Băsescu.

Astăzi, acești oameni sunt batjocoriți, persiflați, aruncați în derizoriu, în virtutea unor practici pe care cei de o anumită vârstă și le amintesc, sunt vremurile lui "Cine nu-i cu noi e împotriva noastră!", ca în vremurile în care dușmanii democrației, satrapii istoriei, fie că trăiau în Rusia lui Stalin, fie că trăiau în țările-satelit ale Moscovei, ocupate de armata sovietică, fie că trăiau în America lui McCarthy, au plătit scump, și mulți dintre ei cu prețul vieții, libertatea de opinie.

Faptul că astăzi ne mai întâlnim cu asemenea practici, faptul că astăzi acești oameni nu au fost din prima clipă apărați de intelectualii de marcă ai țării, că nu au fost apărați de ziariștii într-adevăr independenți care au mai rămas în presa românească, faptul că Clubul Român de Presă a trecut cu vederea asemenea tentativă de execuție publică, ilustrează în modul cel mai edificator cotele de avarie, cotele de alarmă la care a ajuns viața politică românească.

Mă declar în fața dumneavoastră solidar cu fiecare dintre cei nominalizați în această listă neagră și vă invit pe toți parlamentarii și oamenii politici, indiferent de partidul din care faceți parte, dar care prețuiți așa cum se cuvine valorile autentice ale democrației, să mă urmați în demersul pe care-l întreprind.

Din păcate, ceea ce s-a publicat în "Cotidianul" nu este un accident.

Din păcate, articolul publicat în "Cotidianul" nu este expresia unui moment de nebunie a unui ziarist neexperimentat.

Stimați colegi membri ai Senatului României, În același ziar, "Cotidianul", în urmă cu câteva zile, s-a publicat o scrisoare deschisă adresată președintelui Comisiei Europene, cu titlul "România în pericol!".

Îmi permit și mă simt dator să vă rețin atenția, câteva clipe, cu câteva citate din acest document de o gravitate extraordinară, un document fără precedent.

"Procesul electoral din România evoluează amenințător.

Șeful statului desfășoară o campanie furibundă împotriva principalei puteri democratice - Parlamentul -, încercând ca, prin minimalizarea acestuia, să câștige încă un mandat de președinte.

O copleșitoare mașină de propagandă condusă de un singur partid și plătită de clientela economică a acestuia îmbracă România într-o ținută monocromă, portocalie și populistă.

Primul solist român al fanfaronadei politice este cel pe care l-ați primit cordial la Bruxelles, președintele Traian Băsescu, principalul autor al climatului de derută, confuzie și neîncredere în viitorul țării.

Un putinism grosier se instalează cu fiecare zi, timp în care oamenii mor cu miile pe drumurile proaste, devenite doar pretexte pentru devalizarea bugetului, în spitalele cu o dotare modestă, murdare și subfinanțate.

Domnule președinte Barroso, nu vă cerem nimic, ne facem doar o datorie de conștiință din a vă spune că, din interior, România lui Traian Băsescu arată mai rău decât din datele Comisiei Europene și traversează zile de mare derută, premergătoare unei perioade mai cumplite decât cea de acum.

Domnule președinte Barroso, la București adie vântul unui putinism românesc periculos pentru calitatea democrației din marginea Uniunii Europene."

Semnează Cornel Nistorescu, director editorial, și Oana Stănciulescu, redactor-șef.

Doi oameni care îndrăznesc să se adreseze președintelui Comisiei Europene cu o afirmație de o iresponsabilitate strigătoare la cer, să vorbească de putinismul care se instalează în România - sigur că nu se va atinge de ei nici măcar o muscă, sigur că nu vor ajunge niciodată într-una din temnițele statului, sigur că vor putea ieși oricând în siguranță din case, că nu-i va doborî un glonț tras în cap -, vorbesc de putinismul care se instalează în România și de faptul că România trebuie ținută cât mai departe de Uniunea Europeană.

Dar nu este suficient, stimați colegi, nimic nu este prea mult când trebuie câștigată această bătălie electorală.

Am monitorizarea Consiliului Național al Audiovizualului pe o emisiune difuzată pe "Antena 3", desfășurată săptămâna trecută, "Sinteza Zilei", moderator Mihai Gâdea.

La telefon, din Statele Unite ale Americii, numitul Cozmin Gușă, care nu a pierdut ocazia ca, în câteva rânduri, pe posturi de televiziune să se recomande ca reprezentant și apărător al intereselor rusești în România, domnul Cozmin Gușă, care declara că se află în Statele Unite ale Americii nu în postura de consilier, ci doar de susținător al domnului Mircea Geoană, pentru ca în discuțiile pe care urmează să le aibă la Casa Albă, la Departamentul de Stat al SUA, la Congresul american, să avertizeze o lume întreagă despre frauda care se va petrece în România.

Domnul Gușă știe că în România se va petrece o fraudă electorală și dovada este că președintele Băsescu l-a numit în fruntea Ministerului Administrației și Internelor pe șeful lui de campanie electorală, pe care îl șantajează cu dosarele pe care le are privind fraudele comise de acest nou ministru al Ministerului Administrației și Internelor.

Nicio clipă domnul Gușă nu a vorbit de o probă, nicio clipă domnul Gușă nu a vorbit de un dosar care, într-adevăr, se referă la o cauză publică, la o cauză cunoscută.

Domnul Gușă se duce în America să spună, citez din declarația domnului Gușă: "Stimați demnitari, stimați interlocutori americani, pregătiți-vă să vedeți cum România se transformă într-un Afganistan al NATO."

Nu cred, nu vreau și nu pot să cred că domnul Mircea Geoană a cunoscut și a încuviințat mesajul cu care numitul Cozmin Gușă s-a dus în Statele Unite ale Americii, dar aștept ca instituțiile abilitate ale statului să se autosesizeze și să trateze faptele lui Cozmin Gușă, care intră sub incidența Codului penal, cu atenția cuvenită.

Stimați colegi, Vă spun cât se poate de ferm și de clar: nu am să vărs nicio lacrimă dacă Traian Băsescu nu va câștiga al doilea mandat pentru Cotroceni, dacă cel care va câștiga competiția electorală o va face într-un spirit desăvârșit al fairplay-ului și al legalității, pentru că singurul care are dreptul să stabilească cine este cel mai bun și cine trebuie să fie, într-adevăr, președintele țării este electoratul și nu avem voie sub nicio formă să împiedicăm o dreaptă și o corectă evaluare a electoratului față de cei care se prezintă în postura de candidați.

Ceea ce se întâmplă astăzi ține de domeniul coșmarului, al visului urât.

Niciodată în 20 de ani lupta politică, cum se duce astăzi, nu s-a arătat atât de ignobilă, atât de abjectă.

Suntem în Parlamentul țării trimiși de oamenii care ne-au onorat cu încrederea lor.

Ne-am legat cu fiecare om cu care am stat de vorbă să-i reprezentăm cu cinste și cu devoțiune în Parlamentul țării.

Fac un apel trist, dar încrezător, la fiecare dintre colegii mei: hai să terminăm această campanie electorală într-un spirit de onoare, într-un spirit de respect față de ceilalți contracandidați și să arătăm țării că, într-adevăr, clasa politică slujește această țară, și nu acționează împotriva intereselor ei.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Ați vorbit 14 minute.

Întrucât Grupul parlamentar al PD-L are 34 de minute, din care s-au consumat 27 de minute, mai rămân 7 minute, îi voi ruga pe ceilalți colegi din acest grup parlamentar care intervin să încerce să sintetizeze prezentările pe care le au de făcut.

Din păcate, ceilalți vor trebui să depună declarațiile politice fără să le citească.

 
  Corneliu Grosu (PSD+PC) - declarație politică: Despre respectul față de lege și reguli;

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Corneliu Grosu - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Corneliu Grosu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Voi încerca să vă prezint câteva gânduri ale mele, pe care le-am cuprins în textul declarației intitulate "Despre respectul față de lege și reguli".

Auzim deseori și cu îngrijorătoare ușurință afirmația că: "regulile există pentru a fi încălcate".

Există, din păcate, o percepție generalizată în societatea românească actuală, legată de nerespectarea legilor și a regulilor.

Pentru o mare parte a populației, disprețul față de lege este un fapt obișnuit.

Aceasta nu creează probleme etice cetățeanului, care se relaționează la nerespectarea legii comparându-se cu vecinul, cu dușmanul sau cu superiorul său.

Pe raționamentul dacă celălalt o face, eu de ce să nu o fac, la rândul meu, efectul pe care îngrădirea legii ar trebui să-l aibă asupra cetățeanului se diminuează, pedeapsa devine un factor minor în motivația ascultării legii, respectul față de autoritate este diminuat, reținerile etice lipsesc cu desăvârșire.

Problema pe care o aduc astăzi în fața dumneavoastră ține de o moștenire dificilă - moștenirea comunismului -, ține de lipsa unui trecut democratic veritabil al acestei țări.

Semnalul de alarmă pe care îl trag în fața dumneavoastră este legat de faptul că în cei 20 de ani de democrație am reușit să subminăm unul dintre fundamentele regimului democratic, respectul față de autoritate și lege.

Pentru peste 40 de ani, regimul comunism a funcționat în dispreț față de lege.

Valoarea legii era însă cunoscută, pentru că nici măcar regimul dictatorial comunist nu și-a permis să funcționeze în afara ei, chiar dacă legea apărea, uneori, post factum pentru a legitima acțiunile regimului.

Problemele legate de lipsa respectului față de legi sunt însă înrădăcinate în societatea noastră.

Ele nu au apărut neapărat în comunism, deși în această perioadă se produce una din cele mai mari divergențe între lege și punerea sa în practică.

Și totuși, se vor împlini, în câteva zile, 20 de ani de când România s-a alăturat statelor democratice.

O nouă generație este acum la vârsta majoratului, o generație care mai are puține legături cu trecutul comunist, o generație care trăiește nu doar în interiorul unor granițe fixe, ci este mobilă.

Ea poate distinge diferențele, comparând situația României cu cea a unor țări democratice de tradiție.

Această generație demonstrează însă, la rându-i - din păcate, spun eu -, același dispreț față de lege.

A fost educată să acționeze deasupra ei.

A fost educată în acest sens chiar de persoanele chemate să impună legea, de persoanele care o protejează și o implementează și de cele care ajută la crearea ei.

Nu mai devreme de acum două săptămâni, am fost martorul uluit al comportamentului în dispreț față de regulamentele Camerei legislative al persoanei alese să le protejeze și să le implementeze.

Parte din această nouă generație postrevoluționară, tânăra doamnă președinte al Camerei Deputaților, discutând despre audierile în comisii ale miniștrilor desemnați, despre regulamentele Parlamentului, zicea că pot fi interpretate de parlamentari - spune dânsa -

"într-un fel sau altul".

Cu alte cuvinte, se poate oricum: și așa, și așa.

Penibila tentativă de ironie la adresa regulamentului audierilor miniștrilor de către comisiile parlamentare este făcută de doamna Roberta Anastase în fața camerelor de luat vederi și preluată, apoi, de jurnalele de știri naționale pentru a sta mărturie la incredibila lovitură dată respectului față de lege chiar din clădirea Parlamentului.

Pentru cele două minute de senzațional, pentru a aduna puncte electorale la emisiuni de divertisment, se pare că doamna deputat a uitat de responsabilitatea multiplă pe care o are în fața românilor, a uitat că este reprezentantul cetățenilor acestei țări, a uitat de datoria sa ca președinte al Camerei Deputaților, dar, mai ales, a uitat de datoria sa față de generația din care face parte.

Dânsa trebuie să fie, poate mai mult ca majoritatea dintre noi, un model.

Cum poate tânărul de 18 ani, care tocmai se pregătește să-și copieze profesorul de matematică, să refuze calea disprețului față de reguli, când de la tribuna Parlamentului i se spune că se poate și așa, și așa? Cum poate spune tânăra de 19 ani nu drogurilor sau prostituției, când președintele Camerei Deputaților îi spune că se poate și așa, și așa?

Luându-ne rolul în serios, putem să educăm respectul față de spiritul și litera legii.

Glumele ieftine, micile ironii, chiar dacă par nevinovate pe lângă încălcările crase ale legii, pot dăuna în mod similar modului în care populația se poziționează față de lege.

Domnilor colegi, Regulile nu există pentru a fi încălcate nici măcar în campanie electorală.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

 
  Corneliu Grosu (PSD+PC) - declarație politică: Legalizarea consumului de droguri ușoare, folosită ca temă de campanie electorală (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Corneliu Grosu:

Declarația politică se intitulează "Legalizarea consumului de droguri ușoare, folosită ca temă de campanie electorală".

Stimați colegi,

Fără nicio excepție, toate sondajele de opinie care au urmat lansării în spațiul public a temei dezincriminării consumului de droguri de către raportul Comisiei prezidențiale pentru analiza riscurilor sociale și demografice au respins cu scoruri clare această propunere.

Aparent, întrebați dacă sunt de acord cu propunerea raportului de legalizare a consumului de droguri, în marea lor majoritate, repondenții la întrebarea sondajului aleg NU.

Voci preocupate din colegiul pe care îl reprezint mi-au solicitat, la rândul lor, nu doar o poziție asupra acestei propuneri, ci și o explicație despre modul în care, în ultima perioadă, asemenea subiecte inundă spațiul public doar pentru a fi îngropate, apoi, de altele, la fel de provocatoare, fără o minimă dezbatere publică sau luate în derâdere de o presă axată pe senzațional și trivialitate.

Vreau astfel să aduc în fața Senatului această problemă a senzaționalismului electoral aruncat în spațiul public, prin discutarea propunerii raportului Comisiei prezidențiale privind dezincriminarea consumului de droguri.

La o citire atentă a raportului și urmărind luările de poziție pe care membrii comisiei le-au avut după lansarea acestuia, respectiv asumarea lui de către Președintele României, am rămas surprins de unele dintre motivațiile care au apărut.

Raportul comisiei prezidențiale vorbește despre, citez, "dezincriminarea consumului de droguri (nu a traficului!)

pentru a aduce «la suprafață» consumatorii".

Aceasta este una dintre cele câteva recomandări făcute pentru reducerea consumului de droguri licite și ilicite.

Cu alte cuvinte, pentru a reduce consumul de droguri, statul ar trebui să scoată de sub ilegalitate consumul lor.

Este ca și cum am spune să legalizăm consumul de alcool sub vârsta de 18 ani, pentru a aduce "la suprafață" consumatorii.

Nu acest lucru e necesar, statul nu se poate juca cu sănătatea cetățenilor săi doar pentru a-i putea număra pe consumatori.

Una dintre remarcile făcute pe marginea raportului de către președintele comisiei, profesorul universitar Marian Preda, într-un interviu acordat unui cotidian central, însă m-a pus și mai tare pe gânduri.

Referindu-se la modul în care presa a preluat unele dintre concluziile raportului, dânsul citează un alt președinte de comisie prezidențială, care spune: "Rău îmi pare că n-am băgat și eu două șopârle de-astea."

Se refereau, colegul său, dar, implicit, și domnul Marian Preda, la propunerile legate de decriminalizarea practicării prostituției și a consumului de droguri.

"Șopârlele" acestea la care se referă președintele comisiei fac mii și zeci de mii de victime în România și pun în pericol sănătatea fizică și morală a cetățenilor țării.

Prostituția și drogurile sunt priorități majore pentru partenerii noștri europeni și americani.

Legi severe guvernează aceste "șopârle".

Tipul acesta de limbaj se adresează unui anumit public țintă.

Același public țintă l-au avut în vizor, în campania electorală pentru Parlamentul European, tineri candidați care, în dorința de a câștiga un electorat neexperimentat, ușor influențat de aparente libertăți, au promis, pentru ca la scurt timp să retracteze promisiunea, să susțină în Parlamentul European legalizarea drogurilor ușoare.

Raportul comisiei prezidențiale se face vinovat de aceleași manevre publicitare, folosite apoi electoral, pe care le-am întâlnit în campania precedentă.

La puțin timp după examenul la care raportul a fost supus în presă, una dintre vocile raționale care s-au poziționat extrem de corect față de acesta, profesorul universitar Cătălin Zamfir, directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții de pe lângă Academia Română, a avertizat asupra pericolelor dezincriminării consumului de droguri.

România nu este o țară în care consumul de droguri are o extensie mare și dezincriminarea ar duce, dacă nu la o creștere, cel puțin la o poziționare diferită, mai relaxată față de consumul de droguri, a cetățeanului.

Răspunsul populației a fost însă destul de clar.

Sondajele, dezbaterile și chiar interpelările cetățenilor către reprezentanții lor în administrația locală și centrală vorbesc despre modul matur în care a fost primită această "șopârlă"

de către electorat.

Doresc să mă alătur acestor voci și să avertizez asupra politizării acestor subiecte sensibile, asupra folosirii lor în scopuri imediate, electorale, asupra tratării lor cu ușurință, cu indiferență, asupra consecințelor lor.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Ați consumat 6 minute.

 
  Toader Mocanu (PD-L) - declarație politică intitulată Învestirea Guvernului Negoiță - un act de apărare a interesului național;

Îl invit la microfon pe domnul senator Toader Mocanu - Grupul parlamentar al PD-L.

Vă rog, microfonul central.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Toader Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi, Declarația mea politică se intitulează "Învestirea Guvernului Negoiță - un act de apărare a interesului național".

Începem o nouă săptămână în care buna-cuviință, responsabilitatea, consensul și unitatea, atât de mult clamate în ultimele săptămâni, trebuie și aplicate în realitate pentru a conduce la deblocarea urgentă a actualei crize politice și, în consecință, la învestirea unui guvern legitim, Guvernul Negoiță.

Fiecare dintre dumneavoastră vă întâlniți în această perioadă de campanie cu sute, cu mii de cetățeni care v-au votat și care sunt convins că dezaprobă comportamentul total iresponsabil al jocului de-a Guvernul, cum fac și alegătorii din colegiul meu, un joc în care am uitat complet de alegătorii noștri, de votul de încredere pe care aceștia ni l-au acordat pentru a le apăra interesele.

Cu siguranță, interesele românilor nu constau în menținerea actualei crize sociopolitice.

Respectarea legii fundamentale a țării, Constituția, și a interesului național trebuie să fie mai presus de orice interes de partid și de campanie.

Folosim în aceste zile cuvinte mari și vreau să fac referire la colegii noștri de la Partidul Național Liberal, care vorbesc despre o revoluție a bunei-cuviințe, dar nimic nu confirmă acest lucru.

Dimpotrivă, ne batem joc de istoria prezentă și de viitorul nostru, al tuturor cetățenilor României.

Mai mult, aș spune că este nevoie de o revoluție a parlamentarilor de sub dictatura de partid, o revoluție a conștiinței și a asumării responsabilității, o expresie la care facem cu toții apel, dar care s-a golit de conținut.

Semnalul trebuie să fie dat în Parlament printr-un vot rațional și demn de susținere a viitorului Guvern Negoiță.

Votul fiecărui parlamentar nu afectează unul sau doi români, ci hotărăște soarta a mii de români.

Să renunțăm, așadar, la acest comportament nedemocratic și contrar intereselor românilor și să le redăm acestora demnitatea.

Susținerea recent exprimată a unor parlamentari ai PNL

pentru cooperarea cu PD-L este primul semnal pozitiv de responsabilitate asumată.

România are nevoie urgentă de un guvern în funcție pentru a fi reluate discuțiile cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială pentru a primi cei 1,5 miliarde de euro în luna decembrie a acestui an.

Avem două termene care trebuie respectate cu necesitate: trimiterea bugetului la Parlament pentru discuție și validare până pe 4 decembrie anul curent și Legea răspunderii fiscale, pentru adoptare în Parlament până la 31 decembrie anul curent.

Să punem, așadar, România mai presus de interesele de partid.

Să punem interesul național mai presus de interesele de campanie și să le oferim, în această săptămână, dacă se poate, românilor un guvern legitim.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat 3 minute din timpul rezervat Grupului parlamentar al PD-L.

 
  Sorin Serioja Chivu (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Disperare, numele tău e Băsescu!;

Îl invit la microfon pe domnul senator Chivu Sorin Serioja - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Sorin Serioja Chivu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, declarația politică de astăzi am intitulat-o "Disperare, numele tău e Băsescu!".

În vorba românului întâlnim adesea expresia "beția puterii", în care se concretizează un comportament condamnabil al celui care pierde simțul măsurii când se vede instalat într-o funcție, într-o demnitate.

De vreo 5 ani însă, expresia cu pricina devine inocentă, vizavi de comportamentul primului om în stat, nimeni altul decât președintele Traian Băsescu.

La el, la Traian Băsescu, ținând cont de permanenta gâlceavă provocată între categoriile sociale și profesionale, între partidele de pe scena noastră politică, de încrâncenarea cu care le-a asmuțit pe una împotriva alteia sau de perfidia cu care și-a promovat doar interesul personal, în special dobândirea celui de-al doilea mandat la Cotroceni, deci ținând cont de toate acestea, se poate aprecia că se poate vorbi despre nebunia puterii.

Cum altfel s-ar putea interpreta când același președinte al țării afirmă odată că "România este muribundă", iar peste puțin timp, în campania electorală, ridică aceeași Românie la rangul de "navă" al cărei comandant pretinde că este.

Cu toate acestea, vrea să moară, pur și simplu, de gât cu Iliescu, Hrebenciuc, grupul GRIVCO și mogulii presei, peste care aruncă, asemenea unui derbedeu de cartier, și opoziția parlamentară, care nu dorește decât să se respecte democrația.

Aceasta este, de fapt, vremea lui Traian Băsescu, să dispară oricare dintre posibilele "cioate" care i-ar sta în cale spre cel de-al doilea mandat de șef al statului, deși, după cât a transpirat 5 ani doar pentru interesele sale, ale familiei și ale ciracilor finanțatori sau ale celor din PD-L, ar trebui să-și ceară scuze poporului că nu i-a oferit nimic din mai binele promis.

Diabolic în interpretarea după bunul plac și interes a oricăror legi și reguli democratice, Traian Băsescu se dă în stambă pozând inocent și, vrea el, convingător în străjerul respectării literei actelor normative care guvernează țara.

Așa vrea el și nici nu are nici cea mai mică remușcare în a o întoarce ca la Ploiești și cu criza, și cu exigențele FMI, ale Băncii Mondiale și ale Comisiei Europene, și cu instalarea unui nou guvern.

Pentru el, opoziția nu există, deoarece, dacă ar fi existat, chiar și în "nebunia puterii" care îl bântuie, ar fi observat că nu are cum să promoveze un guvern fără votul majorității parlamentare, care, în actuala conjunctură, reprezintă opoziția.

Își permite astfel, cu disperarea ce-i macină ființa la gândul că-și va pierde privilegiile, să amenințe atât adversarii, cât și poporul, în general, pe care îl asmute împotriva acestora cu condiționările FMI-ului, Băncii Mondiale și Comisiei Europene, legate de acordarea tranșelor de împrumut vizavi de existența unui guvern legal, dar nu face nimic pentru ca un guvern legal să-și intre în drepturi, ci plimbă capra, ba cu Boc, ba cu Croitoru, mai nou cu Liviu Negoiță, tot sperând să se ajungă la alegeri și să-și adjudece, cu ajutorul lacheilor din PD-L, al doilea mandat la Cotroceni.

Culmea nebuniei sale o reprezintă motivarea total disprețuitoare a numirii lui Liviu Negoiță, în contradicție flagrantă cu ceea ce îi solicită majoritatea parlamentară, adică se dorea un premier independent politic, iar Traian Băsescu a numit unul băgat până în gât în politică și în campania sa electorală, motivându-și gestul discreționar cu faptul că Negoiță este la fel de gospodar ca acela pe care îl susține majoritatea parlamentară și că a obținut tot vreo 80% din sufragiile electoratului.

Cum s-ar spune, motivație "a la Gâgă" din partea unui șef de stat care, pe deasupra, mai pretinde încă un mandat.

Cât despre tupeu, ce să mai spunem? Traian Băsescu hăhăie cu gura până la urechi că a făcut nu știu câte jumătăți de drum în întâmpinarea majorității, numai că respectivele jumătăți de drum din mintea nebună a candidatului Băsescu nu au dus nicăieri, doar la sectorul 4 bucureștean, de unde l-a extras de urechi, ca pe un iepuraș, pe primarul sectorului 3, pentru a-l unge premier, cu speranța că, astfel, va astupa gura majorității parlamentare.

Cu alte cuvinte, nebunia puterii generează, pe lângă devieri grave de comportament, și pierderi de memorie, iar în cazul lui Traian Băsescu, care se simte comandantul navei România, astfel de situații pot genera un naufragiu pe care poporul român nu-l merită.

Este suficient naufragiul său, evident, după 5 ani, al președintelui-jucător, care, iată, abia mai suflă și se dovedește totalmente indezirabil în disperarea cu care se agață de putere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Ați vorbit 6 minute și 20 de secunde.

 
  Dumitru Oprea (PD-L) - declarație politică cu titlul Lăsați cota unică de impozitare în afara campaniei!;

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L, care mai are la dispoziție 4 minute.

Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Domnule președinte, Dragi colegi, Cer iertare neamului românesc pentru faptul că în cea mai importantă sală a lui pereții trebuie să suporte aberații pe care eu, din amfiteatrele universității, nu credem că vreodată, și dacă vandalii ar ocupa-o, ar putea să vorbească așa ceva.

Declarația mea are un titlu ce poate fi acoperit de probe și se numește "Lăsați cota unică de impozitare în afara campaniei!".

Acum câțiva ani, când se punea problema trecerii la cota unică de impozitare, s-au văzut clar diferențele doctrinare dintre forțele politice românești.

Dacă PD-L, PNL și UDMR au susținut cu tărie această idee, aplicată mai târziu într-un program comun de guvernare, PSD a avut serioase dispute interne pentru sprijinirea ei.

Aripa socialistă condusă de Ion Iliescu a încercat din răsputeri să mențină impozitarea aberantă din trecut, motivându-și poziția prin "nevoia echității sociale", că nu se realizase niciodată egalizarea care, de fapt, se dorea, că se complicaseră, în schimb, procedurile de colectare a banilor și se extindea practica muncii la negru par să nu-l fi preocupat pe liderul spiritual al PSD.

În același timp, din motive electorale interne pe acea vreme, domnul Mircea Geoană susținea trecerea la cota unică.

Dorea să pară un social-democrat mai modern și recunoștea că această măsură era cerută cu insistență de producătorii români.

Imediat ce guvernarea Alianței DA a reușit să impună această reformă fiscală, efectele sale au fost recunoscute și de domnul Geoană.

Au fost încurajate investițiile, munca, declararea corectă a veniturilor și s-au simplificat procedurile birocratice de colectare.

Astfel, tot mai mulți români au simțit efectele creșterii standardului de viață.

Între timp însă, domnul Geoană pare să se fi răzgândit.

E din nou campanie electorală, de data aceasta pentru președinția României, iar severitatea crizei economice a afectat dur bunăstarea oamenilor de rând.

Printr-un spectaculos contorsionism doctrinar, aspirantul PSD-ist la Cotroceni se arată acum gata să îmbrățișeze socialismele iliesciene pentru a specula, populist, dificultățile românilor.

Domnia Sa anunță pe site-ul de campanie că dorește renunțarea la cota unică.

Argumentele sunt absolut aiuritoare, citez: "Eșecul cotei unice se vede limpede astăzi, în timpul crizei", ascultați în ce: "în taxe mai multe, supraimpozitarea muncii, credite mai scumpe, prețuri mai mari, locuri de muncă mai puține."

Nu cunosc dacă aceste enormități sunt gândite de Domnia Sa, candidatul la președinție, sau de unul dintre genialii săi specialiști în economie.

Oricum ar fi, mi se pare la fel de grav.

Dragi colegi, Stimați adversari politici, Oricare dintre noi poate constata duritatea acestei campanii electorale.

E o competiție puternică în care candidații își supralicitează oferta pentru fiecare vot în plus.

Totuși, cred că orice este permis până la jocul cu lucrurile fundamentale din economie.

Cota unică este un element esențial pentru depășirea crizei de anul viitor, apoi ar fi o inconștiență de neiertat ca populația săracă să fie amăgită cu astfel de fumigene populiste, să-i fie inoculată iar adversitatea față de cei care reușesc să câștige mai mult.

Tocmai de aceea fac apel la bunul-simț și la responsabilitatea oamenilor: promiteți ce doriți dumneavoastră, dar lăsați cota unică în pace!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați vorbit 3 minute și 50 de secunde. Grupul parlamentar al PD-L mai are 10 secunde.

 
  Sorin Constantin Lazăr (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Ieșeni condamnați la moarte de Ministerul Sănătății;

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Constantin Lazăr - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Dorel Jurcan - Grupul parlamentar al PD-L.

Rugămintea mea este să scurtați, pe cât posibil, declarația politică.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Sorin Constantin Lazăr:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Ieșeni condamnați la moarte de Ministerul Sănătății".

În județul Iași există peste 150 de persoane diagnosticate cu cancer limfatic.

Dintre acestea, 40 sunt copii.

În tratamentul absolut necesar supraviețuirii sunt folosite citostatice, dar acestea sunt prea ieftine pentru ca distribuitorii de medicamente să se obosească să le mai importe, pentru că nu aduc profit.

Deși cunoaște foarte bine acest aspect, Ministerul Sănătății nu face nimic pentru a rezolva problema.

Pentru cei mai mulți dintre cei 150 de bolnavi ieșeni, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri, situația a ajuns disperată.

Citostaticele nu pot fi înlocuite cu niciun alt medicament.

Deși există în farmacii substanțe asemănătoare, ele nu sunt identice, iar tratamentul nu este la fel de eficient.

Este și motivul pentru care părinții bolnavilor fac eforturi supraomenești să achiziționeze medicamentele direct din străinătate.

Periodic, aceștia apelează la rude sau prieteni din Italia, Spania, Germania pentru a-și reface stocul de citostatice.

Din păcate, nu întotdeauna reușesc acest lucru, în pofida tuturor demersurilor pe care le inițiază.

Sesizat de către medicii din Iași, Ministerul Sănătății a indicat calea birocratică.

Oficialii ministerului trimit pacienții să completeze dosare, pe motiv că aceste medicamente pentru nevoi speciale nu pot fi aduse din străinătate decât prin ordinul ministrului.

Prin urmare, Ordinul ministrului sănătății nr. 96/2006 este singura cale oficială prin care se pot procura citostaticele atât de necesare.

La fel de grav este și faptul că, numai în acest an, aproape 40 de persoane din județul Iași au fost diagnosticate cu cancer limfatic și se pare că numărul acestora va crește de la an la an, iar oficialii ministerului de resort nu au niciun fel de soluții.

În acest mod iresponsabil, în fiecare săptămână, Ministerul Sănătății condamnă la moarte un ieșean bolnav de cancer limfatic.

Oare ce și cât mai așteaptă ministrul sănătății pentru a rezolva această problemă?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați vorbit două minute și 30 de secunde.

 
  Dorin Păran (PD-L) - declarație politică cu titlul Despre gripa porcină;

Îl invit la microfon pe domnul senator Dorel Jurcan - Grupul parlamentar al PD-L.

Nu este?

Atunci îl invit la microfon pe domnul Dorel Borza - Grupul parlamentar al PD-L.

Nu este?

Îl invit pe domnul senator Dorin Păran - Grupul parlamentar al PD-L, cu rugămintea să nu depășească cu mai mult de un minut cele zece secunde care au rămas grupului.

Mulțumesc foarte mult. (Discuții la masa prezidiului.)

Fac o corectură.

Doamna senator Doina Silistru a hotărât să vă dea, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, un minut, în spiritul bunei colaborări de la guvernare.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Dorin Păran:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Despre gripa porcină".

Vreau să vorbesc astăzi în fața dumneavoastră despre gripa porcină.

În ultimele zile, gripa porcină este cea care ține capul de afiș în media românească, din cauza cazurilor de îmbolnăviri care au fost confirmate și la noi în țară.

Disputa se poartă în jurul vaccinului care ar trebui să preîntâmpine îmbolnăvirea populației.

Unele voci susțin că vaccinul în sine este prea nou pentru a i se cunoaște efectele secundare și eficiența, iar alții sunt împotriva principiului de a vaccina o întreagă categorie socială, fără discriminare (spre exemplu, toți lucrătorii din sistemul medical).

Potrivit ultimelor informații emise de Organizația Mondială a Sănătății, nu numai că vaccinurile constituie cea mai bună barieră în calea virusului gripei noi, dar, în plus, acestea sunt, într-adevăr, sigure.

În mod concret, conform reprezentanților Organizației Mondiale a Sănătății, nu ar exista mai multe efecte secundare în urma administrării acestor vaccinuri decât sunt în cazul unor vaccinuri obișnuite.

Plus că toți specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății transmit că în întreaga lume au fost vaccinate, până acum, numeroase persoane și nu au existat reacții adverse neobișnuite.

Trecând puțin în revistă istoricul gripei porcine, aflăm că aceasta este o maladie respiratorie specifică porcilor din crescătorii, un virus gripal de tip A, iar boala se poate răspândi rapid.

Gripa porcină trece ocazional la om, în general la persoane care vin în contact cu aceste animale.

Ea nu se transmite mâncând carne de porc, ci pe cale aeriană, de la om la om.

Specialiștii Centrului american pentru combaterea și prevenirea bolilor spun că temperatura de preparare a cărnii (71 de grade Celsius) distruge virusurile și bacteriile.

Ca și la oameni, virusurile gripei se transformă continuu și la porc.

Or, porcii au în căile lor respiratorii receptori sensibili la virusuri gripale porcine, umane și aviare.

Porcii sunt niște creuzete care favorizează apariția de noi tipuri gripale, prin intermediul recombinărilor genetice în cazul unor contaminări simultane.

Astfel de virusuri hibride pot favoriza apariția unui nou virus al gripei, virulent, precum gripa aviară, dar transmisibil ca o gripă umană.

Acest tip de virus, necunoscut sistemului imunitar uman, ar putea avea caracteristicile necesare pentru a declanșa o pandemie de gripă.

Organizația Mondială a Sănătății a simțit nevoia să tragă un semnal de alarmă, pentru că sunt cazuri umane asociate cu un virus gripal animal, dar și din cauza ariei geografice extinse în care s-au înregistrat diferite focare de infecție, precum și a vârstei neobișnuite, 25-45 de ani, a grupurilor de oameni atinse.

Că această gripă porcină există e deja un fapt concret, însă sunt și măsuri de prevenție care ne pot feri de îmbolnăvire și de care trebuie să ținem cont, pentru a încerca să ne păstrăm sănătatea.

Așadar, ce este de făcut pentru a preveni infectarea sau pentru a trata eventuala îmbolnăvire?

1. Prima întrebare care se pune este:

Cum diferă gripa porcină de cea obișnuită și de cea aviară?

Aceasta este o gripă nouă, care include segmente de virus uman, porcin și aviar.

De vreme ce este nouă, oamenii nu au imunitate la ea.

2. Care sunt simptomele gripei porcine?

Simptomele sunt similare gripei obișnuite: febra, letargia, lipsa de poftă de mâncare, tuse etc.

3. Cum ne dăm seama dacă cineva care stă lângă noi are gripa porcină?

Nu poți să-ți dai seama.

Dacă stăm lângă cineva care tușește sau are simptomele prezentate mai sus, e mai bine să păstrăm o distanță sigură, cam la doi metri, spun experții, departe de picăturile de salivă expulzate atunci când cineva tușește, strănută sau vorbește.

4. Avem nevoie de o mască?

Doar dacă îngrijim o persoană bolnavă de gripă porcină sau am contactat chiar noi această boală.

5. Este disponibil un vaccin pentru gripa nouă?

Da, dar nu îl putem găsi încă în farmacii.

6. Care este cea mai bună cale de a evita expunerea la virus?

Evitarea persoanelor care tușesc sau sunt bolnave;

experții medicali recomandă și spălarea frecventă a mâinilor, acțiune ce previne răspândirea virușilor respiratorii; eficiente sunt și acoperirea nasului și a gurii atunci când strănutăm și evitarea atingerii nasului, gurii și a ochilor cu mâinile.

7. Ce pot să fac pentru a-mi pregăti familia?

În eventualitatea că vom avea de-a face cu o epidemie de mari proporții și se decide închiderea instituțiilor și școlilor, trebuie să te gândești dacă ai suficientă mâncare în casă pentru a-ți hrăni familia timp de o săptămână.

8. Este periculos să mâncăm carne de porc?

Nu.

Acest virus se răspândește de la persoană la persoană, prin inhalarea virusului sau prin atingerea suprafețelor infectate.

9. Ce e de făcut dacă se îmbolnăvește un membru al familiei?

Trebuie să contactăm imediat medicul.

În plus, știm imediat că nu e o simplă răceală dacă e vorba și despre dureri de cap, musculare și febră.

În general, oamenii nu riscă să contracteze gripa porcină dacă nu au călătorit recent în afara țării sau nu au avut contact cu cineva care a fost de curând în străinătate.

10. Ce medicamente sunt eficiente?

Conform specialiștilor, testele de laborator au demonstrat că gripa porcină poate fi tratată cu succes cu medicamentele antivirale Tamiflu și Relenza.

Pentru a fi eficiente, aceste medicamente trebuie administrate cât mai repede posibil după ce o persoană dă semne că ar avea virusul.

11. Unde putem găsi informații și știri despre gripa porcină?

Ziarele, internetul, site-ul Organizației Mondiale a Sănătății, toate sunt surse bune și rapide de transmitere a informațiilor, pentru că primul pas al prevenirii este buna informare.

Ca informații pentru cetățeni, mai trebuie să știm că e bine să nu ne așteptăm ca vaccinul contra gripei sezoniere să prevină și gripa porcină.

De asemenea, trebuie urmate sfaturile elementare de igienă a casei, precum și folosirea de dezinfectanți.

Contează cel mai mult să nu ne panicăm.

Chiar dacă gripa porcină a creat o adevărată isterie în lume, să nu uităm că unii oameni au prioritate la vaccinare.

Printre aceștia se numără femeile însărcinate, oamenii care îngrijesc copii sub șase luni, personalul medical, persoanele cu vârste cuprinse între 6 luni și 24 de ani, persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani au prioritate în funcție de starea medicală.

Îndemn românii să meargă la medic când au dificultăți la respirație, dureri sau presiuni în piept sau abdomen, amețeală bruscă, iar simptomele asemănătoare gripei sezoniere dispar și apoi reapar brusc, cu tuse și febră mare.

Sper să depășim acest moment al gripei porcine, alături de autoritățile implicate, și mai sper ca fiecare român să-și păstreze sănătatea, în primul rând, prin prevenție medicală, pentru că principiul "mai bine să previi decât să combați" este cel mai indicat acum.

Doamne-ajută!

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Dumnezeu să ne aibă în grijă pe toți!

 
   

Cu aceasta, s-a epuizat timpul pentru declarațiile politice.

Vă informez că, în afară de colegii care au prezentat declarațiile în plen, au mai depus declarații politice, fără a le citi, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnii senatori Alexandru Mocanu, Dorel Jurcan, Dorel Borza; din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Dan Voiculescu, doamna senator Doina Silistru, domnii senatori Alexandru Cordoș, Șerban Valeca, Nicolae Moga; din partea Grupului parlamentar al PNL - domnul senator Cornel Popa.

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca titlu Dezamăgit, electoratul trebuie trezit să participe la vot (declarație politică neprezentată în plen);

În încheiere, aș dori să-l invit pe domnul senator Gheorghe David să ne anunțe, de asemenea, că va depune textul unei declarații politice despre care dorește să ne informeze. Microfonul central, vă rog.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Dorin Păran, care a vorbit mai înainte, ne-a invitat să mergem la medic dacă avem probleme cu sănătatea.

Domnul președinte spunea, de asemenea - așa am înțeles eu -, că poate ar fi bine să mergem și la biserică.

Eu spun că ar trebui să mergem la vot.

În concluzie, cred că toate cele trei sunt valabile.

Dacă suntem bolnavi, să mergem la medic, dacă urmează alegeri, să mergem la vot și, dacă suntem sănătoși sau bolnavi, să mergem la biserică.

Aș vrea doar să amintesc că, în ultimii ani, la alegerile care au fost s-a demonstrat un interes tot mai scăzut de participare și, tocmai de aceea, titlul declarației mele este în felul următor: "Dezamăgit, electoratul trebuie «trezit» să participe la vot".

Cum, de ce și pentru ce? Sunt întrebări la care trebuie să dăm, împreună, noi, o variantă pentru ca electoratul să participe la vot.

Vă mulțumesc și am să depun declarația.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Doresc să fac o corectură.

A mai depus, de asemenea, o importantă declarație politică domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Rog să se consemneze în stenogramă.

 
   

Următoarele declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul de ședință:

 
   

Domnul Gheorghe David:

Declarația politică se intitulează "Dezamăgit, electoratul trebuie «trezit» să participe la vot".

De o vreme încoace, în mass-media se discută tot mai frecvent despre instituirea obligativității participării cetățenilor la scrutinele electorale, fie ele pentru desemnarea aleșilor în consiliile locale și Parlament, fie prezidențiale.

Oare ar fi bine? Este momentul să ne gândim serios asupra acestei variante?

Argumente pentru obligativitatea participării la vot:

- privind retrospectiv lucrurile, nu poate fi trecut cu vederea faptul că în cei 20 de ani de democrație numărul cetățenilor din România care s-au prezentat la urne pentru a-și exercita dreptul de vot a scăzut tot mai mult, de la 80%, înregistrat în mai 1990, pentru ca la alegerile parlamentare de anul trecut abia de a izbutit să treacă de jumătate, ba chiar sub acest procent în cazul referendumului privitor la reconfirmarea Președintelui României;

- unii susțin că introducerea votului obligatoriu ar intra în contradicție cu libertățile cetățenești consfințite prin Constituție.

Lăsând la o parte faptul că sunt numeroase țări europene, cu o democrație de mult consolidată, în care participarea la vot este obligatorie, se trece prea ușor cu vederea că exprimarea deplină a valorilor democrației prin regăsirea acestora în organizarea societății și în practica socială presupune, obligatoriu, asumarea și de către cetățean a responsabilității față de societatea în care trăiește, fiindcă, în esență, democrația se definește prin drepturi și obligații;

- oricât de incomod este pentru noi, nu putem ignora o realitate tot mai pregnant reliefată în mass-media din țară, dar și internațională: încrederea tot mai slabă în clasa politică românească, iar de aici până ca numărul celor care renunță să-și exercite dreptul de vot să fie tot mai mare nu este decât un pas.

Când un astfel de cetățean (și sunt tot mai mulți, din păcate) spune "La ce bun să mă mai duc la votare, când tot nu se schimbă nimic?", este limpede că o astfel de gândire exprimă neîncrederea în cei pe care, prin vot (pro sau contra), îi mandatează să-i apere interesele.

Nu mă sfiesc să spun că, în momentul de față, clasa politică este privită cu lehamite, din păcate, la grămadă.

Or, lucrurile nu stau tocmai așa, dar nu-i poți cere cetățeanului de rând să fie selectiv, el judecă ansamblul;

- un alt argument în favoarea introducerii votului obligatoriu, exprimat foarte sintetic, este cel al exercițiului democrației.

În euforia care ne-a cuprins după evenimentele din decembrie 1989, am deșertat în cotidianul vieții publice din România toate valorile democratice care au stat la baza performanțelor înregistrate de țările puternic dezvoltate:

libertatea de gândire, exprimarea fără opreliști a competențelor, existența pluralismului politic, libera circulație a cetățenilor etc., în subsidiar și dreptul de a alege și a fi ales.

Numai că în cel din urmă caz - deși observația pe care o fac în continuare poate fi aplicată și în cazul celorlalte libertăți -

se uită că modul de a gândi și de a se comporta al celei mai mari părți a populației României s-a format în anii dictaturii, iar efectele continuă să se vadă fie și prin cugetarea simplistă, dar nu lipsită de un miez care ar trebui să ne dea de gândit: "La ce bun să mă duc la vot, dacă tot îi aleg pe cei pe care îi doresc ei?!", "ei" nefiind alții decât liderii politici.

Ce-i de făcut? Un compromis.

Introducerea votului obligatoriu - poate fi și pentru o perioadă de două, trei legislaturi - mi se pare a fi un pas important.

Cetățeanul, supărat sau dezamăgit pentru prestațiile celui pentru care și-a dat acceptul prin introducerea în urnă a buletinului de vot, nu mai are dreptul moral să le reproșeze semenilor săi că "voi l-ați ales".

Pe de altă parte, alesul însuși, prin prestațiile sale, îi va privi pe alegători cu îndoită responsabilitate, printr-un mai mare discernământ atunci când, în campanie electorală fiind, face promisiuni, iar după ce a fost ales, printr-o activitate mult mai susținută în promovarea acelor legi și acte normative menite să satisfacă doleanțele alegătorilor săi.

Este nevoie și de o regândire a modului de organizare a alegerilor.

Votul obligatoriu, pentru a se regăsi efectiv în prestațiile aleșilor, mai presupune o regândire a modului de organizare a alegerilor.

Concret, este vorba despre numărul insuficient al secțiilor de votare, îndeosebi în mediul rural.

În foarte multe cazuri, cetățenii sunt transportați cale de mulți kilometri în centrele de comună pentru a-și exprima opțiunile.

Acest lucru intră în grija liderilor politici locali, care astfel au suficient timp la dispoziție pentru a-i "prelucra".

Ce facem cu românii din afara granițelor României?

Să nu uităm, de asemenea, de cele vreo două milioane de români trăitori în afara granițelor țării, pe care nu avem cum să-i obligăm să vină la vot, putem doar să-i determinăm, asigurându-le condițiile cerute de situația lor reală.

Participarea la vot se impune să fie neapărat dublată de un efort pe măsură depus de ambasadele și consulatele României, inclusiv prin creșterea numărului de secții de votare, popularizarea din timp a locului de existență a acestora, a modalităților de acces etc.

În sfârșit, dar nu în ultimul rând, votul prin corespondență și votul electronic.

Tehnic pe deplin posibile, sunt alte două modalități de cultivare a responsabilității civice.

Astfel de tehnici nu mai sunt de mult o noutate în alte țări.

Toate aceste eforturi conjugate vor face ca, în doar câțiva ani, politicienii noștri, începând cu consilierii locali, primarii, președinții consiliilor județene și încheind cu parlamentarii, să fie priviți cu mai multă încredere.

 
  Alexandru Mocanu (PD-L) - declarație politică intitulată Revoluția din noiembrie (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Alexandru Mocanu:

Declarația politică este intitulată "Revoluția din noiembrie".

De 25 de zile, țara are Guvern interimar.

Prima tentativă de învestire a unui alt guvern a fost respinsă de majoritatea parlamentară PSD-PNL-UDMR.

De vineri avem un alt prim-ministru desemnat, Liviu Negoiță, care va încerca să convingă Parlamentul să îl învestească.

Liviu Negoiță răspunde exigențelor majorității parlamentare.

El este o alegere foarte corectă.

Este primar, validat prin vot direct de 80% din cetățeni, calitate în care s-a demonstrat a fi un bun administrator, un bun manager, capabil să gestioneze probleme bugetare, adică exact calități de care are nevoie și un premier.

De cinci ani de când este primar al sectorului 3, Liviu Negoiță a reușit să facă din acea parte a Bucureștiului o zonă în care oamenii trăiesc mulțumiți.

Liviu Negoiță are experiență politică de 13 ani, fiind perfect calificat pentru această poziție.

Coaliția PSD-PNL-UDMR nu are nici cel mai mic motiv să respingă un astfel de premier.

O eventuală respingere a lui Negoiță ar fi o sfidare la adresa votului românilor.

Prin desemnarea lui Liviu Negoiță, președintele a ținut cont de opțiunea degajată din consultările cu partidele și a dat încă o dovadă de disponibilitate în ascultarea solicitărilor PNL-PSD: a desemnat un premier care respectă profilul de prim-ministru solicitat de ei.

După părerea mea, singura condiție a PNL-PSD pe care "nu o respectă" Liviu Negoiță este că acesta va continua reformele de modernizare a statului român și nu va pune batista pe țambal, or, ei taman asta nu vor.

Acum, România are urgent nevoie de un guvern legitim, cu puteri depline, pentru a rezolva problemele legislative și a le gestiona pe cele curente ale țării.

Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Mondială (BM) și Comisia Europeană (CE) sunt dispuse să negocieze doar cu un guvern legitim, capabil și îndreptățit să rezolve în 5-6 săptămâni probleme legislative cum ar fi:

Legea bugetului, Legea pensiilor și Legea responsabilității fiscale.

FMI, CE și BM își suspendă evaluarea până la instalarea unui guvern legitim.

Evaluarea începuse în speranța că Guvernul Croitoru va trece.

A fost însă respins.

Ca urmare, din buzunarele tuturor românilor vor zbura 1,5 miliarde de euro, iar delegația FMI își încetează evaluarea.

Învestirea Guvernului Negoiță ar putea readuce cele 1,5 miliarde de euro înapoi în buzunarele românilor, acum când avem atâta nevoie de acești bani.

Premierul desemnat Liviu Negoiță va respecta întocmai angajamentele României față de organismele financiare internaționale.

PSD, PNL și UDMR trebuie să răspundă mai întâi intereselor țării și abia după aceea intereselor de campanie ale liderilor lor.

Din păcate, PNL și PSD resping din start orice soluție propusă de președintele Băsescu pentru ieșirea din criza politică.

Fără să vadă echipa și Programul de guvernare, par să fi decis deja că vor vota împotrivă.

Este clar că PSD, PNL și UDMR sacrifică ieșirea din criza economică pe altarul campaniilor lui Mircea Geoană, Crin Antonescu și Kelemen Hunor.

Toate trei au un comportament nedemocratic, habotnic și contrar intereselor românilor.

Ele refuză orice soluție care nu apără interesele coaliției GRIVCO.

Vă rog să observați că ipocrita luptă politică majoră care se duce de o lună de zile - și pe care PNL-PSD o ambalează frumos, cu o fățărnicie ce va fi greu de egalat -

este, pe de o parte, lupta pentru continuarea reformelor, pentru tăierea privilegiilor, pentru eliminarea pensiilor și a salariilor speciale, iar, pe de altă parte, dorința de conservare a privilegiilor dobândite de un grup de politicieni, oameni de afaceri veroși și clientela lor, inclusiv din mass-media.

Reformele începute de Guvernul Boc, susținut de Băsescu, au stârnit mușuroiul pe care tronau liniștiți exact cei care acum se agită disperați:

Voiculescu, Iliescu, Năstase, Patriciu, Vanghelie, Vântu, Mazăre, Dragnea, Oprișan, Fenechiu, Hrebenciuc și mulți alții. Și, după cum vedeți, pentru că dispun de mulți, foarte mulți bani, la picioarele lor și în slujba lor stă toată floarea cea vestită a majorității mass-media românești, în brațe cu deontologia, profesionalismul și bunul-simț de care este capabilă.

Toate vorbele frumoase ale acestor domni și doamne despre "majoritate parlamentară" și "liniște politică" nu fac doi bani, pentru că, de fapt, ascund un singur lucru: teama că mușuroiul care căpușează bugetul statului este în pericol -

aș zice, de moarte - să dispară, iar, odată cu el, și influența, și puterea domnilor care tronează astăzi deasupra lui.

În fapt, problema este foarte simplă: traversarea cât mai rapidă a crizei economice și bunăstarea românilor depind direct de înfăptuirea reformelor, de tăierea căilor de alimentare a mușuroiului clientelei cu resurse bugetare.

Liviu Negoiță are și știința, și voința, și energia necesare pentru a continua aceste reforme. Și pentru că alaltăieri a fost 7 noiembrie, mă gândesc și sper că poate o majoritate parlamentară transpartinică va dori să rămână în cartea albă a parlamentarismului românesc ca autoarea, de ce nu?, a "revoluției din noiembrie" și va decide învestirea Guvernului Negoiță.

  Dorel Jurcan (PD-L) - declarație politică având ca titlu Criza politică declanșată în România (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Dorel Jurcan:

Declarația politică se intitulează "Criza politică declanșată în România".

PSD și PNL sunt responsabile pentru declanșarea și accentuarea crizei politice.

Deși președintele a dat coaliției GRIVCO exact ce a cerut, un premier independent, un premier pentru criza economică, PSD și PNL au refuzat.

Din păcate, parlamentarii aleși uninominal au votat pentru interesul electoral al lui Mircea Geoană și Crin Antonescu.

Mă întreb astfel, domnilor parlamentari, cum veți explica cetățenilor care v-au ales să le reprezentați interesele de ce ați refuzat un premier independent, bun economist, care putea garanta siguranța financiară a oamenilor.

Alianța PSD+PNL a dărâmat Guvernul Emil Boc și a refuzat Guvernul Lucian Croitoru pentru a-și apăra privilegiile, știind că Lucian Croitoru va continua ce a început primministrul:

eliminarea pensiilor de lux, eliminarea "salariilor nesimțite" și anularea privilegiilor clientelei politice.

Respingând Guvernul Croitoru, coaliția PSD-PNL-UDMR

a respins soluționarea crizei politice, care o adâncește pe cea economică.

Din cauza căderii Guvernului Boc și a refuzului învestirii Guvernului Croitoru, România poate să primească de la FMI și CE cel mult 1,5 miliarde de euro din 2,5 miliarde, cât ar fi putut să primească până la sfârșitul anului 2009.

Deci România a pierdut deja, din cauza acestui vot negativ din 4 noiembrie, un miliard de euro.

Așa-zisa "majoritate parlamentară" de care vorbesc PSD și PNL nu este o formulă parlamentară legală și legitimă, ci un grup de presiune politică, un pact împotriva președintelui.

Majoritățile parlamentare devin un fapt și sunt o forță numai atunci când demit un guvern.

În schimb, așa-numita majoritate parlamentară are rădăcini altundeva.

Majoritatea parlamentară este o coaliție a fricii, căci ea își folosește forța pentru a-și păstra propriile privilegii și privilegiile favoriților.

Însă, așa cum prevede Constituția, o majoritate nu poate desemna un candidat la funcția de prim-ministru.

S-ar părea că parlamentarii PSD și PNL vor să schimbe Constituția din mers.

Ei întorc spatele sistemului constituțional actual.

De altfel, nici în republicile parlamentare premierul nu este desemnat de Parlament, ci tot de președinte, cu respectarea condițiilor constituționale prevăzute de fiecare caz în parte.

Prin desemnarea lui Liviu Negoiță, președintele a ținut cont de opțiunea degajată de consultările cu partidele.

Liviu Negoiță răspunde exigențelor majorității parlamentare.

Este primar, validat prin vot direct de 80% din cetățeni.

Este o alegere foarte corectă.

Ca primar al sectorului 3, a demonstrat că este un bun administrator, un bun manager, capabil să gestioneze problemele bugetare, exact calitățile de care are nevoie un premier.

Timp de cinci ani de când este primar al sectorului 3, Liviu Negoiță a reușit să facă din acea parte a Bucureștiului o zonă în care oamenii trăiesc mulțumiți.

România are nevoie de guvern legitim pentru a rezolva problemele legislative.

Un Cabinet Negoiță ar putea readuce cele 1,5 miliarde de euro înapoi în buzunarele românilor, acum când avem atâta nevoie de acești bani.

Premierul desemnat Liviu Negoiță va respecta întocmai angajamentele României față de organismele financiare internaționale.

Bunăstarea românilor, traversarea mai rapidă a crizei economice depind direct de reforme, de tăierea căilor de alimentare a clientelei politice cu resurse bugetare.

Liviu Negoiță are și voința, și energia pentru a continua reformele.

  Dorel Constantin Vasile Borza (PD-L) - declarație politică cu titlul Centura Timișoarei - realizare a Guvernului Emil Boc (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Declarația politică este intitulată "Centura Timișoarei - realizare a Guvernului Emil Boc".

Criza politică în care iresponsabilitatea liderilor PSD a aruncat România n-a afectat acțiunile Guvernului interimar condus de domnul prim-ministru Emil Boc.

Dacă pe toate canalele media este lăsată impresia că acest guvern nu mai face nimic, trebuie spus că realitatea din teren contrazice flagrant acest lucru.

Ca să argumentez acest lucru, vreau să mă opresc la un exemplu.

Sunt timișorean și, ca toți timișorenii, am avut, de mai mulți ani, o mare sau chiar două mari neîmpliniri.

Este vorba, în primul rând, de centura de ocolire a Timișoarei, respectiv de reabilitarea drumului național care leagă Timișoara de Lugoj.

Nu trebuie să explic prea mult ce înseamnă pentru un oraș mare ca Timișoara lipsa unei șosele de centură: trafic paralizat, drumuri deteriorate din cauza traficului greu etc.

Lucrările la șoseaua de centură au demarat în urmă cu șase ani, în perioada guvernării PSD.

Nu s-a făcut absolut nimic până în anul 2005, când în fruntea Ministerului Transporturilor a fost numit un ministru PD-L, respectiv Radu Berceanu.

Domnia Sa a luat această problemă foarte în serios și a demarat procedurile de reziliere a contractului de execuție cu firma din Grecia, care și-a bătut efectiv joc de această lucrare.

O procedură destul de greoaie și care însemna și mult timp.

Din păcate, în momentul în care vechiul contract a fost reziliat și au demarat procedurile pentru o nouă licitație, PD-L a fost îndepărtat de la guvernare, iar Ministerul Transporturilor i-a revenit lui Ludovic Orban.

Ca atare, execuția șoselei de centură i-a fost atribuită bunului prieten al domnului Orban, Nelu Iordache, patron al firmei "Romstrade".

Pentru a amâna finalizarea centurii, domnul Iordache a avut tot felul de pretenții, acceptate foarte lejer de fostul ministru.

Astfel, în loc ca lucrările să înainteze, au rămas blocate.

Norocul timișorenilor a fost revenirea domnului Berceanu în funcția de ministru, dar, mai ales, numirea domnului Emil Boc în fruntea Guvernului.

Din acel moment, lucrările la șoseaua de centură au devenit aproape o prioritate pentru Guvern.

Firma "Romstrade" a fost nevoită să se retragă, fiind înlocuită cu o firmă mult mai serioasă, "Vectra", și lucrurile au intrat în normal.

În mai puțin de un an s-a executat aproape 70% din lucrare, după ce în anii precedenți nu s-a ajuns nici la 30%.

La sfârșitul lunii octombrie, domnul Emil Boc, însoțit de ministrul Radu Berceanu, a fost din nou pe șantierul șoselei, ocazie cu care s-a anunțat și termenul în care aceasta va fi finalizată: 1 decembrie 2009.

Astfel, așa cum a spus și domnul Emil Boc, timișorenii vor primi, la 20 de ani după ce au dărâmat regimul Ceaușescu, un frumos cadou: șoseaua de centură.

Cu o zi înainte, pe 30 noiembrie, va fi finalizat și drumul Timișoara - Lugoj.

Trebuie să recunoaștem că realizarea acestor obiective nu s-ar fi produs fără intervenția directă și decisivă a Guvernului Emil Boc, un guvern care își onorează promisiunile chiar și în această perioadă extrem de dificilă pe care o traversăm cu toții.

  Dan Voiculescu (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Măsuri concrete pentru prevenirea extinderii gripei (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Dan Voiculescu:

Declarația politică se intitulează "Măsuri concrete pentru prevenirea extinderii gripei".

Suntem în plină campanie electorală și, parcă din reflex, pandemia de gripă AH1N1 s-a colorat politic.

S-au constituit taberele, se caută isteric vinovați și s-a declanșat lupta.

Armele sunt retorice, miza, exclusiv politică.

La fel ca și în cazul crizei economice, și de această dată suntem pe cale să ratăm șansa de a acționa responsabil pentru a evita un dezastru.

Sigur, este important să știm în ce măsură răspândirea acestui virus putea fi mai bine controlată.

Va veni și momentul pentru a decanta responsabilitățile.

Însă, în acest moment, prioritatea zero o reprezintă măsurile concrete de prevenire a gripei.

Cele 70 de decese înregistrate în Ucraina, în numai o săptămână, din cauza virusului gripei AH1N1 sunt un semnal de alarmă pe care România nu îl poate ignora.

Ținând seama că cea mai expusă categorie o reprezintă copiii, în special cei din grădiniță și școli, consider că se impun măsuri concrete, nu vorbite, pentru a le garanta sănătatea.

În consecință, solicit miniștrilor sănătății și educației, indiferent de numele și de statutul lor de demiși sau interimari, să impună un control medical preventiv în toate unitățile de învățământ școlar sau preșcolar, în special în cele din marile orașe.

Propun miniștrilor Videanu și Boc, cei care asigură interimatul la sănătate și educație, să instituie control medical obligatoriu la accesul oricăror persoane în școli și grădinițe.

Este o măsură absolut necesară, care trebuie aplicată imediat.

După ce vom fi depășit acest moment, vom căuta vinovații, vom vorbi despre ei și îi vom sancționa, dar, până atunci, unica miză o reprezintă sănătatea copiilor noștri.

  Doina Silistru (PSD+PC) - declarație politică intitulată 9 noiembrie - Ziua Internațională de Luptă împotriva Rasismului și Antisemitismului (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Doina Silistru:

Declarația politică este intitulată "9 noiembrie - Ziua Internațională de Luptă împotriva Rasismului și Antisemitismului".

Astăzi este Ziua Internațională de Luptă împotriva Rasismului și Antisemitismului.

În fiecare an, pe 9 noiembrie sunt comemorate victimele "Nopții de cristal".

Pe data de 9 noiembrie 1938 naziștii au început un pogrom împotriva evreilor, majoritatea sinagogilor fiind arse în întregime.

În toată țara magazinele evreiești aveau vitrinele sparte, de unde provine și numele "Kristallnacht", care în traducere liberă înseamnă noaptea sticlelor sparte ("Noaptea de cristal").

Peste 7.000 de magazine au fost atacate și distruse, aproximativ 200 de sinagogi arse, peste 30.000 de evrei arestați și trimiși în taberele de concentrare.

Violența a durat 24 de ore, 91 de evrei fiind uciși.

Toate aceste crime au fost înfăptuite la comanda statului nazist de la acea vreme, în conformitate cu politica sa naționalistă, rasistă și antisemită.

În fiecare an, în data de 9 noiembrie rețeaua UNITED organizează o campanie europeană pentru a comemora trecutul și a protesta împotriva formelor contemporane de fascism și antisemitism.

Pogromul "Nopții de cristal" a marcat un punct de răscruce în acțiunile împotriva evreilor, pentru că a fost prima situație din istoria modernă în care violența a fost îndreptată pe scara largă și în mod deliberat împotriva evreilor într-o țară vest-europeană.

Rasismul reprezintă un grup de atitudini care își au sursa în convingerea că diferențele sociale și culturale se explică prin diferențe biologice și ereditare.

A.J.Heschel spunea că "rasismul este cea mai gravă amenințare adresată unui om de către alt om - un maximum de ură cu un minimum de motivație."

Rasismul presupune, așadar, că oamenii sunt inegali, în funcție de etnia căreia îi aparțin sau de culoarea pielii, adică, mai global, convingerea că popoarele sunt inegale ca atare.

Din punct de vedere psihologic, se consideră rasismul ca o reacție de apărare a individului, care ia naștere prin teama de a pierde identitatea, caracterele de rasă proprii sau ca o reacție a unor elemente deziluzionate, frustrate, care caută să-și justifice eșecurile suferite și să-și descarce nemulțumirea pe o minoritate.

Rasismul este procesul de discriminare datorat credințelor și ideologiilor produse în secolele XIX și XX de către francezii Jules Soury, Joseph Arthur de Gobineau și Charles Maurras sau de germanul nazist Alfred Rosenberg, conform cărora rasele omenești pot fi clasificate de la inferior la superior în baza caracteristicilor biologice fundamental diferite cu care par a fi înzestrate.

Antisemitismul este rasismul împotriva evreilor, atitudine (politică, socială etc.) ostilă față de evrei numai pentru faptul că sunt evrei.

Această ideologie, considerând evreii ca rasă, face o confuzie între rasă și religie.

Antisemitismul poate include opinii stereotipe și prejudecăți sau forme politice care pot merge de la încercarea de a discrimina, izola și oprima până la violența fizică contra evreilor.

Evreii au fost acuzați că vor să conducă lumea folosind banii furați de la alții.

Manifestarea cea mai oribilă a antisemitismului a venit odată cu ascensiunea lui Hitler și cu ideologia nazistă a purificării rasiale.

Naziștii îi clasificaseră pe evrei ca fiind o periculoasă antirasă care amenința bunăstarea lumii.

Această ideologie a devenit un stimulent important în procesul care a condus la anihilarea evreilor din Europa între 1938 și 1945.

Milioane de evrei, deportați din toate statele controlate de Germania, au murit în lagăre de concentrare în timpul Holocaustului.

După ce naziștii au ajuns la putere în 1933, evreii au fost supuși din ce în ce mai mult tratamentelor discriminatorii, care, de obicei, erau însoțite de violență organizată.

Debutul opresiunii a constat în provocarea terorii prin izbucniri de violență și interzicerea participării evreilor la viața publică, viața culturală, teatre, educație, ziare.

Mulți evrei au fost trimiși în lagăre de concentrare, fără a avea altă vină decât aceea de a fi evrei.

Persecuțiile asupra evreilor s-au desfășurat în trei etape principale: embargo economic și izolare socială (între 1933 și 1935), anularea cetățeniei germane (1935-1938) și pogromuri asupra evreilor, în Germania în noiembrie 1938.

În 1935, Guvernul nazist introduce în Germania o elaborată legislație rasială, prin intermediul căreia evreilor li se retrăgeau drepturile cetățenești, primind, în schimb, statutul de "subiecți" ai Reich-ului.

Acestora li se interzice prin lege să se căsătorească și să întrețină relații sexuale cu persoane de origine ariană.

Cele mai importante legi purtau următoarele denumiri: "Legea pentru protejarea sângelui german și a onoarei germane", respectiv "Legea privind cetățenia în Reich", "Legea pentru protejarea sănătății genetice a poporului german".

Conform definiției naziste, un evreu era o persoană ai cărei bunici erau evrei (trei din patru).

Ceilalți erau persoane cu sânge impur de gradul I (doi bunici evrei), respectiv, gradul al II-lea (un bunic evreu).

După 1935 se emit numeroase decrete menite să-i scoată integral în afara legii pe evrei, privându-i astfel de cele mai elementare drepturi umane.

În 1937, în data de 8 noiembrie, în orașul München, oficialii naziști au organizat o expoziție itinerantă intitulată "Evreul etern".

Expoziția promova imagini stereotipice ale Evreului (generic), perceput de către ideologia nazistă drept cea mai mare primejdie pentru omenire.

Erau prezentate, în paralel, fotografii, caricaturi și scurte texte în care erau scoase în evidență "caracteristicile antropomorfice" ale evreilor, egoismul acestora, "răutatea specifică rasei", dorința de a domina lumea, înclinația către comunism etc.

Începând cu 1938, evenimentele au luat o nouă turnură.

Proprietățile evreiești, case, magazine, fabrici, au fost jefuite în mod sistematic.

În acest timp, asuprirea evreilor din punct de vedere economic a ajuns la momentul culminant.

Organizațiile și comunitățile evreiești și-au pierdut statutul legal.

Începe deportarea în forță din Germania a evreilor cu cetățenie poloneză, fiind trimise la granița cu Polonia 17.000 de persoane.

Statul polonez le-a refuzat însă dreptul de ședere pe teritoriul țării, aceștia fiind nevoiți să se stabilească într-un oraș de pe graniță, Zyboshin.

În luna iunie 1938 au fost incendiate sinagogile mari din München, Nürnberg și Dortmund.

În noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1938, acte de violență împotriva evreilor au izbucnit pe întreg teritoriul Germaniei naziste și pe teritoriile ocupate de aceasta.

Totul a pornit de la asasinarea ambasadorului Germaniei la Paris de către un tânăr evreu, Hirschl Greenspahn, ai cărui părinți, evrei de origine poloneză, fuseseră deportați din Germania.

Aflând de condițiile îngrozitoare în care trăiau părinții lui, tânărul Greenspahn a hotărât, ca act de protest, să-l ucidă pe ambasadorul german (7 noiembrie).

Urmarea a fost o izbucnire de antisemitism care a depășit orice limită în toate mediile publice germane, susținută și de oficialitățile de la guvernare.

La München, pe 9 noiembrie, în cadrul unei întruniri de mare amploare a liderilor naziști, s-a luat hotărârea de a da mână liberă la orice acțiuni îndreptate împotriva evreilor.

În două zile, peste 1.000 de sinagogi au fost incendiate, peste 7.000 de magazine cu proprietari evrei au fost distruse, alături de case, școli, spitale, cimitire evreiești, fără ca poliția sau pompierii să intervină. 91 de evrei au fost omorâți în timpul pogromurilor, acestui număr adăugându-i-se, ulterior, și numeroasele cazuri de sinucidere declanșate de groaza și disperarea din acea noapte.

În jur de 30.000 de evrei au fost arestați și trimiși în lagărele de concentrare Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald.

Noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1938 a fost numită "Noaptea de cristal" ("Noaptea sticlelor sparte"), din cauza cioburilor vitrinelor și ferestrelor sparte care au acoperit străzile orașelor.

"Noaptea de cristal" marchează momentul în care regimul nazist a început încarcerarea evreilor pe scară largă, doar pe baza etnicității lor.

A fost punctul de pornire în ceea ce privește punerea în practică a retoricii antisemite de către Guvernul nazist și în ceea ce privește luarea unor măsuri violente împotriva evreilor, măsuri care au culminat cu Holocaustul, cu uciderea sistematică, finanțată de stat, a evreilor.

Deși au existat cazuri de persoane de origine nonevreiască care au arătat curaj și compasiune, ajutându-și concetățenii evrei în timpul "Nopții de cristal", totuși majoritatea populației civile a asistat pasivă la violențe.

Începând cu 1938, naziștii extind granițele celui de-al Treilea Reich, își impun dominația asupra țărilor ocupate din Europa și, totodată, încearcă să își impună ideologia.

Exportul de ideologie nazistă nu se bucură însă de un veritabil succes.

Hărțuirea, persecutarea, discriminarea și prejudecățile manifestate față de evrei, din cauza apartenenței lor etnice și religioase, compun, toate împreună și fiecare în parte, antisemitismul.

Antisemitismul a fost exprimat de-a lungul secolelor prin:

masacrarea evreilor, discriminarea lor prin interzicerea practicării anumitor meserii, interzicerea căsătoriilor dintre evrei și neevrei, confiscarea averilor evreilor.

Înainte de secolul al XIX-lea, ura față de evrei se axase, în principal, pe ostilitatea religioasă dintre iudaism și creștinism.

Având statutul de cea mai proeminentă minoritate religioasă din Europa creștină, evreii erau o prezență tolerată și persecutată, în același timp.

Pe parcursul secolului al XIX-lea apar și primele teorii rasiale, cele mai multe bazate pe ideea existenței unui sistem ierarhic bine stabilit, care-i împărțea pe oameni în grupuri rasiale distincte.

În secolul al XX-lea, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, 6.000.000 de evrei au fost uciși de regimul nazist al lui Adolf Hitler în lagăre special construite în acest scop.

Ziua Holocaustului se comemorează în lume la date diverse.

În Israel, Holocaustul este rememorat la 19 aprilie, dată legată de momentul eroic al izbucnirii revoltei în ghetoul din Varșovia.

Există și o Zi Internațională a Holocaustului, 27 ianuarie, data eliberării, în 1945, a lagărelor de exterminare Auschwitz-Birkenau.

Istoricul Jean Ancel, evreu originar din țara noastră, este cel care, în calitate de membru al Comisiei Wiesel, a propus 9 octombrie ca dată semnificativă pentru comemorarea victimelor Holocaustului în România.

În România, minoritatea mozaică (evreiască) constituie mai puțin de 0,1% din populație.

Primii evrei au ajuns în zona carpatică, aduși fiind de legiunile romane.

Primele așezări de evrei au apărut în Țara Românească în timpul Imperiului Otoman.

Tot în aceeași perioadă apar și evreii care s-au așezat în Transilvania, ei venind din vestul Europei.

Evreii erau organizați în comunități numite bresle.

La jumătatea secolului al XVI-lea este atestată prima comunitate evreiască în București, formată, în principal, din evrei sefarzi, care au venit din Constantinopol, Salonic și alte parți din regiunea Balcanilor.

Secolul al XVII-lea a adus o mai bună integrare în viața socială a evreilor.

Comercianții și meșteșugarii evrei asigurau un flux continuu de bunuri pe piața internă, mențineau schimburile comerciale și ajutau la integrarea noii structuri economice în cadrul pieței europene.

Comunităților evreiești li s-a acordat libertate religioasă și dreptul de autoguvernare în toate provinciile românești.

În secolul al XVIII-lea, numărul evreilor continuă să crească: ei puteau locui legal numai în anumite orașe (de exemplu Alba Iulia, în Transilvania) și nu aveau voie să dețină pământuri în proprietate, li se permitea să facă comerț și alte profesii libere.

Secolul al XIX-lea a adus Regulamentul Organic (1831), care îi lipsea pe necreștini de orice drept civil sau politic.

La Congresul de pace de la Berlin (1879), România a fost forțată să modifice articolul 7 din Constituția din 1866 și să acorde evreilor drepturi civile.

Din păcate, aceste drepturi au fost acordate doar individual, și nu colectiv.

În 1930, în România interbelică trăiau 756.930 de evrei, adică 4,2% din populația țării. 13,6% din evreii români locuiau la oraș. 10% din populația capitalei București era la acea dată populație evreiască (69.885 de persoane).

În pofida faptului că în 1934 a fost promulgată Legea pentru folosirea personalului românesc în întreprinderi, până în 1937 evreii români s-au bucurat de o perioadă relativ relaxată.

În 1937, Guvernul celor 44 de zile, cunoscut și ca Guvernul Goga, a emis Decretul-lege nr. 169 - Decret-lege asupra revizuirii cetățeniei. 30% din cetățenii de origine evreiască și-au pierdut cetățenia română și au devenit apatrizi în urma acestui decret-lege.

În anii care au urmat, situația evreilor români s-a înrăutățit: legi și decrete, precum Decretul-lege nr. 2.650 din 1940, au fost preludiul a ceea ce avea să urmeze: legea a definit calitatea de evreu în spirit rasist și a legiferat "inferioritatea rasei evreiești".

Căsătoriile mixte dintre evrei și "românii de sânge" au fost interzise, evreii nu mai puteau fi funcționari publici, membri în consiliile de administrație, militari, avocați, experți, editori de cărți, și nici oameni de serviciu în instituțiile publice.

Înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, în România au trăit 800.000 de evrei.

La sfârșitul războiului au rămas 400.000 de evrei.

Între anii 1950 și 1960, peste 350.000 de evrei au emigrat în Israel.

Din 1989, mici grupuri și mișcări naționaliste și neonaziste s-au format în România și în străinătate.

După 1989, atitudinea guvernelor României față de evrei a fost destul de ambiguă, pe de o parte au căutat să aibă relații bune cu comunitatea evreiască și cu statul Israel.

În România au avut loc câteva acte de violență îndreptate împotriva comunității evreiești de aici și a patrimoniului acesteia: svastici pe Teatrul Evreiesc, pe clădirea în care își are sediul Comunitatea Evreiască din Cluj-Napoca au fost scrise mai multe inscripții antisemite și svastici, la fel și pe Monumentul martirilor evrei victime ale Holocaustului, devastarea Cimitirului Evreiesc din București.

Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului din România (MCA România) a fost înființat în mai 2002 și a fost înregistrat ca persoană juridică română nonprofit și nonguvernamentală.

Necesitatea unei astfel de organizații a fost identificată după observarea direcției în care societatea română s-a orientat după 1989, anul în care era comunistă a luat sfârșit.

Se pare că oficialitățile române, care adoptând premisa conform căreia în România nu există antisemitism, încă sunt indecise în a considera existența unei organizații precum MCA România ca fiind necesară.

Această premisă scoate în relief lipsa dorinței de a aborda problemele create de manifestări antisemite într-o manieră realistă și corectă din punct de vedere social.

În 1993, Consiliul Europei a creat Comisia europeană împotriva rasismului și intoleranței (ECRI).

Acest organ independent de protecție a drepturilor omului controlează minuțios situația în fiecare stat membru în materie de rasism, discriminare rasială, xenofobie, antisemitism și intoleranță și adresează Guvernului din fiecare țară recomandări specifice.

Astăzi, antisemitismul se manifestă prin acțiunile teroriste ale unor organizații islamice precum Hamas sau Hezbollah, dar și prin campanii media (susținute de organizații arabe sau islamice) prin care se încearcă convingerea opiniei publice internaționale că statul Israel este un stat dictatorial care nu vrea altceva decât să distrugă islamul și pe palestinieni.

Atât Hamas-ul, Hezbollah-ul, cât și Al-Qaeda susțin că unul dintre scopurile lor este distrugerea Israelului.

Un studiu realizat anul trecut de institutul de cercetare Pew, care se ocupă de sondarea atitudinilor globale, a arătat faptul că mulți europeni aveau o opinie nefavorabilă atât față de evrei, cât și față de musulmani.

Cauzele primare ale acestui fenomen reflectă grijile și reticența europenilor față de imigrație, globalizare și problemele economice.

Cel mai înalt nivel al prejudecății a fost înregistrat în Spania, unde 46% din repondenți au recunoscut că nu-i au la inimă pe evrei, față de 40% în 2006.

Aceștia nu sunt văzuți cu ochi buni nici de mai mult de o treime dintre polonezii și rușii care au răspuns chestionarelor Pew, dar nici în Germania (25%) sau în Franța (20%).

Opiniile pozitive au crescut odată cu cele negative, iar atitudinile tolerante primează în toate țările vizate de studiu, mai puțin în Spania.

Rasismul și intoleranța au existat ieri, există și azi și reprezintă cauza numeroaselor tragedii umane: războaie, urmăriri în justiție și discriminarea împotriva minorităților, chiar suprimarea lor fizică.

Antisemitismul este cultivat și manipulat de cei care sunt conștienți de efectul nociv al acestui gen de rasism absolut.

Poporul evreu a trăit tragica experiență a consecințelor ideologice care neagă demnitatea fundamentală a omului.

În calitate de creștini, trebuie să nu acceptăm atitudinile rasiste față de nicio etnie și, în special, față de evrei.

Fiecare caz de antisemitism trebuie condamnat rapid și ferm.

Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să acționeze, să ia atitudine pentru a ne proteja pe noi înșine sau pe ceilalți de diversele forme ale discriminării.

Ziua Internațională de Luptă împotriva Rasismului și Antisemitismului comemorează victimele "Nopții de cristal".

Suntem datori față de propriile noastre conștiințe să ne aducem aminte de acest fapt cutremurător nu numai pentru că suntem în preajma unei comemorări, ci pentru că 9 noiembrie 1938 marchează un început simbolic al Holocaustului.

Suntem datori, în continuare, să urmărim evenimentele lumii și să ne oprim o clipă pentru a comemora evenimente ce nu trebuie să mai aibă loc niciodată.

  Alexandru Cordoș (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Primarul-premier, ultima găselniță a președintelui-jucător (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Alexandru Cordoș:

Declarația politică se intitulează "Primarul-premier, ultima găselniță a președintelui-jucător".

Cine a citit povestea fantastică și atât de plină de înțelesuri a lui Nenea Iancu, poveste intitulată "Kir Ianulea", știe cât de amuzantă și plină de învățăminte este această nuvelă despre un drăcușor deghizat în negustor, Kir Ianulea, și despre cum îl ajută acesta pe Negoiță, salvatorul lui într-o situație extremă, să se căpătuiască prin practicarea exorcismului.

Departe de mine să fac vreo aluzie la numele sau la situația noului premier desemnat de președintele nostru jucător, eu nu vreau decât să recomand celor care nu au citit încă această povestire atât de savuroasă a lui Caragiale, cunoscut mai mult pentru piesele sale de teatru decât pentru nuvele, să arunce un ochi pe cartea respectivă.

Cu toate acestea, nu pot să nu mă gândesc că desemnarea noului premier de către președinte în persoana primarului sectorului 3 al Capitalei, cu toate șansele minime de a forma un nou guvern până la alegerile parlamentare, seamănă izbitor cu apariția providențialului Negoiță, care, în povestea caragialiană, îl salvează pe Kir Ianulea, aflat în prag de faliment atât financiar, cât și familial.

Să recapitulăm puțin mișcările strategice ale președintelui, care, în viziunea sa, au reprezentat o adevărată strategie de imagine în ultimii cinci ani.

La începutul mandatului său, președintele a apreciat drept cea mai bună soluție un guvern în alianță cu liberalii, și s-a creat astfel Alianța "Dreptate și Adevăr".

În următorii patru ani, președintele s-a încăpățânat, prin orice mijloace, fără a repurta vreun succes notabil, să înlăture Guvernul lui Călin Popescu-Tăriceanu.

A venit și anul de grație 2008, când i-a ajuns apa la moară și s-a dezis fericit de liberali, acceptând o alianță forțată cu "inamicii" declarați, social-democrații.

Motivul trâmbițat, ca să nu scadă în ochii electoratului fidel, a fost pretextul ieșirii din criză.

Când conflictul previzibil dintre PD-L și PSD stătea să explodeze, președintele se disculpa afirmând că "această coaliție a fost formată pentru adoptarea măsurilor de reformă de care România are nevoie și pentru diminuarea efectelor crizei economice".

Urmează data de 28 septembrie 2009, când demiterea de către premierul Emil Boc a ministrului social-democrat Dan Nica, în celebra chestiune a autocarelor, a condus la escaladarea crizei și la scoaterea social-democraților de la guvernare.

Mișcarea următoare a aparținut, după cum bine știți și după cum era și firesc, partidelor parlamentare aflate în opoziție și s-a concretizat într-o moțiune de cenzură care a condus la demiterea Guvernului Boc.

Obligat să caute un înlocuitor pentru Emil Boc, pe data de 14 octombrie șeful statului venea cu formula unui guvern de uniune națională, nu a unuia de tehnocrați.

Doar după o zi, Lucian Croitoru era iepurașul din pălăria prezidențială pentru șefia Guvernului, acest anonim consilier al guvernatorului BNR, adică exact modelul de tehnocrat pe care îl respingea cu vorbe mari cu 24 de ore mai înainte același președinte.

Săptămâna trecută, Guvernul Croitoru își dădea testul de capacitate în fața Parlamentului, care l-a picat fără menajamente, pe bună dreptate, ca replică la atitudinea sfidătoare a președintelui de a ignora noua majoritate parlamentară și pe premierul dorit de aceasta, Klaus Iohannis.

"Vreau un guvern PD-L-PNL, dar cu un premier democrat-liberal" este ultima găselniță a președintelui Băsescu.

Electoratul este, din nou, ținut în șah cu joaca de-a plata salariilor și a pensiilor, exact ca pe vremea Guvernului Tăriceanu II.

Atunci s-a dovedit că nu a avut dreptate, acum suntem siguri că va fi la fel.

De altfel, joaca de-a speriatul electoratului nu mai ține la oameni, ca să nu mai vorbim de megaspectacolele regizate special pentru întâmpinarea primului cârmaci al țării.

Am văzut, la sfârșitul săptămânii trecute, ca și dumneavoastră, la televizor niște imagini șocante, cu regizori formați fără îndoială la școala activiștilor partidului unic, oameni care organizau fără jenă, asemeni jocului de sunete și lumini de 23 august de altădată, show-ul pentru primirea președintelui actual.

Aplaudacii la comandă nici nu știau pentru ce sunt aduși acolo, oameni aparent debusolați și mânați precum turma la campania electorală primeau șepcuțele portocalii ca și acum patru ani, dar, întrebați cu cine vor vota, răspundeau foarte clar că nu vor mai vota cu Băsescu.

Sunt mulți, dar nu și proști, domnule președinte!

Acești aplaudaci de ocazie, despre care dumneavoastră credeți că pot fi cumpărați cu o șapcă și o găleată cu însemnele PD-L, știu exact cu cine vor vota. Și nu sunteți dumneavoastră acela!

  Șerban Constantin Valeca (PSD+PC) - declarație politică cu titlul Adevăratul partid-stat (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Șerban Constantin Valeca:

Declarația politică este intitulată "Adevăratul partid-stat".

Fluxurile de știri au fost inundate săptămâna trecută de una dintre ultimele isprăvi ale Guvernului în retragere, și anume alocarea unor sume către autoritățile locale.

Până aici nimic nu este suspect, dar dacă ne uităm pe cifrele comunicate, apar surprizele.

Guvernul a alocat 85 de miliarde de lei la 449 de primari PD-L, 15,6 miliarde de lei la 294 de primării conduse de PSD și 13,1 miliarde de lei la primari UDMR.

Dacă transformăm aceste cifre în procente, ca să urmărim mai ușor tendințele guvernanților PD-L, aflăm că sumele alocate față de numărul de primării sunt:

  • 74% pentru PD-L;
  • 13% pentru PSD;
  • 11,5% pentru UDMR.

Ce ne arată aceste calcule? Faptul că acele comunități care au primari PSD nu au dreptul la un trai decent, nu au dreptul să aibă proiectele de dezvoltare finanțate, față de comunitățile conduse de PD-L care au primit bani și fără proiecte, iar de aici până la cheltuieli aiurea nu este decât un pas.

De asemenea, față de sumele proporțional mai mari alocate către UDMR, se poate spune că acestea nu reprezintă decât un mod rușinos de invitație la "colaborare" la final de mandat, lucru de care sper să-și dea seama și liderii UDMR.

Concluzia este una singură: cei care guvernează astăzi nu pot face parte decât dintr-un partid-stat, care merge, probabil, pe un slogan de mult apus: "Cine nu este cu noi este împotrivă."

Toate acestea se întâmplă în condițiile în care cele mai multe comunități din țară cu proiecte depuse sunt conduse de primari PSD.

Dar reglementarea Guvernului nu se oprește la a da câte ceva la "ai lor", ci și la a lua ceva sume de la primari, adică 7,4 miliarde, după cum urmează: 55% de la primari PSD, 20% de la PD-L și 1% de la UDMR.

Deci iată că s-a refăcut clasamentul și PSD este trecut pe locul întâi de către guvernanții actuali, dar nu când au alocat sume, ci atunci când au luat banii de la aceste autorități locale în prag de iarnă.

Doamnelor și domnilor senatori, Consider că aceste practici trebuie oprite de către majoritatea parlamentară actuală, deoarece românii au aceleași probleme cu sărăcia, cu iarna care se apropie și cu multe altele în toate localitățile și nu cred că populația merită discriminarea produsă în aceste zile.

Vă mulțumesc.

  Nicolae Moga (PSD+PC) - declarație politică având ca titlu Guvernul de carton sau iepurașul din jobenul președintelui (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Nicolae Moga:

Declarația politică se intitulează "Guvernul de carton sau «iepurașul din jobenul președintelui»".

Stimați colegi, S-a dat startul pentru campania prezidențială, dar ceea ce s-a putut remarca pe ecranele televizoarelor a fost menit să mă lase efectiv cu gura căscată: la Timișoara, locul din care a început revoluția pentru dărâmarea regimului totalitar, un regizor ad-hoc sau, poate, profesionist, dar, în mod cert, un obișnuit al spectacolelor de culoare de pe vremea "împușcatului", coordona cu o voce puternică, specifică vechilor activiști, o mulțime în derivă, adusă acolo cu momelile de rigoare (vezi șepcuțe și căldărușe portocalii).

Cei coordonați aplaudau la comandă, scandau sloganuri și agitau, tot la comandă, materialele electorale distribuite din vreme, cu grijă.

La olteni, un alt spectacol grotesc, fostul primar PSD-ist Antonie Solomon, redistribuit, în regie proprie, în rol de coordonator de campanie al actualului președinte al țării, nu i-a permis poetului Dinescu să ia cuvântul la manifestarea dedicată candidatului la prezidențiale.

Accentuând grosolănia gestului, însuși candidatul l-a trimis pe Dinescu "să vorbească la televizor".

Într-o vreme în care se trâmbițează peste tot libertatea de opinie a presei, este incredibil faptul că primul jucător al țării, cum îi place să se autointituleze, se pare, domnul președinte, îi pune botniță de-a dreptul unui concetățean, din simplul motiv că se teme de părerea lui, adică a noastră, a tuturor.

Stimați colegi, cred că are dreptate într-o singură privință:

are dreptate să se teamă.

A trecut vremea gogoșilor electorale, când oamenii simpli sau mai puțin simpli puteau fi cumpărați cu un pachețel cu de-ale gurii.

Lumea are acum altă "politică", care s-ar putea traduce prin "pupă-i în bot și ia tot", vorba lui Caragiale.

Românul e pregătit să meargă până la capăt cu votul pentru prezidențiale, nu cred că va mai face aceeași greșeală ca acum cinci ani.

Poporul nu mai poate fi prostit cu televizorul.

Nici nu trăiește bine, nici nu se întrevăd acești zori de zi de la actualul guvern.

Au trecut 20 de ani de când protestul de stradă s-a transformat în luptă pe baricade.

Acum, slavă Domnului, avem mijloacele democratice la îndemână pentru a ne exprima.

Votul din 22 noiembrie va fi decisiv pentru dreptul la normalitate.

Între timp, președintele se joacă de-a prestidigitatorul.

Face și desface guverne, propune premieri și îi trimite, în rol de kamikaze, sub focul automat al Parlamentului, cu Guvernul lor de carton cu tot.

El nu vrea să înțeleagă un lucru, că Parlamentul este adevăratul garant al democrației, că nerespectarea deciziilor sale nu poate rămâne nesancționată și, prin moțiunea de cenzură, Parlamentul României a decis să înlăture Guvernul Boc, care nu mai reprezintă interesele acestui popor, și își dorește alt guvern.

Parlamentarii au fost acuzați că nu doresc să acorde o șansă la viață decentă cetățenilor acestei țări, că intenționează să împiedice realizarea acordului cu FMI, că vor conduce, prin atitudinea lor, la neplata pensiilor și salariilor în acest fel.

Fals! Nu sunt decât amenințări ale unui artizan de scenarii false, care nu s-au potrivit nici în timpul Guvernului Tăriceanu II și nu va fi cazul nici acum.

Apăsând pe pedala patetismului, președintele speră să smulgă îngrijorare și lacrimi, precum și vehemență împotriva celorlalți candidați la prezidențiale.

Faptul că nu avem încă un guvern credibil i se datorează pe de-a-ntregul.

Propunerea PSD, PNL și UDMR, dacă ar fi fost luată în calcul de Domnia Sa, ar fi condus la dezamorsarea situației de criză, pe care tot dumnealui a creat-o.

Nu știu dacă mai aveți timp să vă răzgândiți, domnule președinte, dar ar fi mai bine să nu vă încăpățânați în a găsi soluții care, în loc să pună capăt crizei politice, să o tot adâncească.

  Cornel Popa (PNL) - declarație politică intitulată Cu Guvernul la plimbare (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Cornel Popa:

Declarația politică este intitulată "Cu Guvernul la plimbare".

Stimați colegi, Guvernul nostru este demis, dar mai avem unul pe cale să se formeze și un altul care a fost respins în Parlament săptămâna trecută.

Exact ca în proverbul acela românesc în care copilul cu multe moașe rămâne, de fapt, al nimănui, românii se simt acum abandonați și le este tot mai evident că nu se ocupă nimeni de problemele lor.

Pot țipa cât îi țin plămânii, pot plânge, pot manifesta în toate piețele din țară, la Palatul Victoria se întâmplă ceva mult mai important: se nasc guverne.

Domnul Negoiță, surpriza președintelui Băsescu de vineri, a ieșit la plimbare cu miniștrii propuși de Domnia Sa.

Înțeleg din presă că sunt cam aceiași propuși de domnul Croitoru.

Nu înțeleg, sincer vă spun, pentru cine se joacă acest teatru scurt și fără haz: pentru noi, senatorii și deputații, pentru cei de acasă sau pentru plăcerea personală a Domniilor Lor? În momentul în care răspunsul majorității parlamentare a fost clar și răspicat, pentru ce asistăm astăzi la scena Guvernului numărul 3?

Ce mă îngrijorează și mai tare este convingerea președintelui că numai Domnia Sa are dreptate. Și mai mult decât atât, ne spune să votăm Guvernul lui Negoiță dacă vrem buget pe 2010, pentru că nu este de acord ca Guvernul Boc să lucreze la acest buget. Și, în condițiile acestea, tot noi suntem cei iresponsabili? Tot majoritatea parlamentară este considerată vinovată de vidul de putere?

Suntem în campanie electorală, este evident, dar suntem și în viață, stimați colegi.

Nu putem accepta la nesfârșit să fim călcați în picioare, să ni se nege dreptul la o altă părere decât cea prezidențială.

Cum interpretați dumneavoastră vorbele "este tot un primar și tot un gospodar, dar nu este Iohannis"?

Eu le dau un singur sens: "Vreau să fie ca mine și atât!"

Or, acest gen de exprimare evidențiază dictatura sub care vrea să ne ascundă domnul președinte, o lume în care opiniile celorlalți sunt bune în măsura în care coincid cu cele ale Domniei Sale.

Concluzia ultimei perioade vă aparține, dar nu uitați că la sfârșitul acestei campanii ne așteaptă un vot important.

Îmi pun toată speranța în discernământul românului în fața buletinului de vot.

Vă mulțumesc.

  Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică având ca titlu Gripa porcină în România: uite vaccinul, nu e vaccinul (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Declarația politică se intitulează "Gripa porcină în România: uite vaccinul, nu e vaccinul".

De la începutul pandemiei de gripă cauzate de virusul AH1N1, în România s-au înregistrat, până în prezent, 907 cazuri de îmbolnăviri, cele mai multe dintre ele fiind diagnosticate în ultimele două săptămâni.

Dacă la început reprezentanții Guvernului, dar mai ales președintele Băsescu, se băteau cu pumnul în piept că situația este sub control, prevestirile sumbre ale secretarului de stat din Ministerul Sănătății Adrian Streinu-Cercel au modificat radical datele problemei.

Domnul Boc ne invită acum să fim "agenți antigripă" și să luăm toate măsurile necesare diminuării fenomenului.

Cu toate acestea, domnul Băsescu încă susține că România nu are nevoie să importe doze de vaccin, întrucât Institutul Cantacuzino a produs deja o cantitate suficientă.

După cum a sesizat presa centrală însă, vaccinul produs de Institul Cantacuzino nu a fost testat tocmai la categoriile de populație aflate în primul grup țintă care trebuie vaccinat în caz de pandemie, conform indicațiilor Organizației Mondiale a Sănătății, și anume: copii, femei gravide, personal medico-sanitar, pompieri și polițiști.

În noile condiții, premierul Boc a anunțat miercuri, 4 noiembrie 2009, că, în baza deciziei CSAT de marți, s-a decis dublarea numărului de doze de vaccin antigripal de la 5 milioane la 10 milioane.

Emil Boc a mai declarat, totodată, că urmează să fie achiziționate din străinătate, în regim de urgență, 500.000 de doze de vaccin antigripal, destinate copiilor.

În acest fel, susține premierul, campania de vaccinare se va putea desfășura, simultan pentru cele două categorii de vârstă, începând cu 26 noiembrie.

Există două mari probleme cu felul în care autoritățile au gestionat această criză: în primul rând, lipsa totală de precauție, ca și cum s-ar fi așteptat ca gripa să treacă de la sine, după celebrul dicton românesc "las-o, bă, că merge așa!"; în al doilea rând, este faptul că, încercând să-și arate naționalismul în vreme de campanie electorală, președintele Băsescu a ignorat complet dacă vaccinul produs de Institutul Cantacuzino este suficient de testat pentru a putea fi distribuit fără probleme.

Nu vrem să ne imaginăm ce s-ar fi întâmplat dacă ne-am fi vaccinat copiii după indicațiile președintelui.

În final, trebuie să vă mărturisesc că aud tot mai des oameni spunându-mi că "în România, numai bolnav să nu fii!" - mai mult decât în oricare alte țări europene - și, într-adevăr, absența integrală a unui nivel decent de pregătire în asemenea situații începe la noi de sus, de la mai-marii statului.

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi, Am încheiat primul punct, care se referă la declarații politice, și, pentru a putea trece la adoptarea ordinii de zi și la intrarea în procedură legislativă, o s-o rog pe doamna secretar Doina Silistru să verifice dacă avem cvorum.

Vă mulțumesc, doamna Silistru. Microfonul central.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să fac prezența.

- Albert Álmos - prezent
- Andrei Florin Mircea - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ariton Ion - absent
- Badea Viorel Riceard - absent
- Banias Mircea Marius - prezent
- Bara Ion - prezent
- Bașa Petru - prezent
- Bădescu Iulian - absent
- Bălan Gheorghe Pavel - absent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Bîgiu Marian Cristinel - absent
- Bîrlea Gheorghe - prezent
- Blaga Vasile - Guvern
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boitan Minerva - prezentă
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel Constantin Vasile - prezent
- Bota Marius Sorin Ovidiu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Chirvăsuță Laurențiu - prezent
- Chivu Sorin Serioja - prezent
- Cibu Constantin Sever - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Coca Laurențiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - prezent
- Constantinescu Viorel - absent
- Cordoș Alexandru - prezent
- Corlățean Titus - prezent
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila Zoltán - absent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Diaconu Mircea - prezent
- Dobra Nicolae - prezent
- Dumitru Constantin - absent
- Fekete-Szabó András Levente - prezent
- Feldman Radu Alexandru - prezent
- Filip Petru - prezent
- Fodoreanu Sorin - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Frunda György - prezent
- Găină Mihăiță - absent
- Geoană Mircea Dan - concediu fără plată
- Ghișe Ioan - absent
- Greblă Toni - absent
- Grosu Corneliu - prezent
- Günthner Tiberiu - prezent
- Gyerkó László - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hărdău Mihail - prezent
- Humelnicu Augustin Daniel - prezent
- Ichim Paul - prezent
- Igaș Traian Constantin - prezent
- Ion Vasile - absent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Jurcan Dorel - absent
- Lazăr Sorin Constantin - prezent
- Luca Raymond - prezent
- Mang Ioan - prezent
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marian Ovidiu - prezent
- Marian Valer - absent
- Markó Béla - absent
- Mazăre Alexandru - absent
- Măgureanu Cezar Mircea - prezent
- Mărcuțianu Ovidius - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mitrea Elena - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mîrza Gavril - absent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Toader - prezent
- Moga Nicolae - prezent
- Mustățea Vasile - absent
- Mutu Gabriel - absent
- Necula Marius Gerard - absent
- Nedelcu Vasile - prezent
- Nicoară Marius Petre - prezent
- Nicoară Romeo Florin - prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - absent
- Nicula Vasile Cosmin - absent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Mihai - prezent
- Onofrei Orest - prezent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario Ovidiu - absent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pașca Liviu Titus - prezent
- Păran Dorin - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pintilie Vasile - prezent
- Plăcintă Sorina Luminița - Guvern
- Pop Gheorghe - absent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - prezentă
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Prunea Nicolae Dănuț - absent
- Rasaliu Marian Iulian - absent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Șerban - prezent
- Robu Nicolae - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Rușanu Dan Radu - absent
- Rușeț Ion - prezent
- Saghian Gheorghe - absent
- Savu Daniel - prezent
- Sârbu Ilie - absent
- Sbîrciu Ioan - absent
- Secășan Iosif - prezent
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru Florian - prezent
- Stănișoară Mihai - Guvern
- Șova Dan Coman - absent
- Tămagă Constantin - absent
- Toma Ion - prezent
- Țopescu Cristian George - prezent
- Țuțuianu Adrian - prezent
- Udriștoiu Tudor - prezent
- Urban Iulian - prezent
- Valeca Șerban Constantin - absent
- Vasilescu Lia Olguța - absentă
- Verestóy Attila - prezent
- Voicu Cătălin - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - prezent

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, doamna senator.

Și domnul Mircea Diaconu a ridicat o mână, după principiul actoricesc, eu am ridicat mâna, spuneți voi prezent, da?

Stimați colegi, din totalul de 137 de senatori, au semnat lista de prezență 96 de senatori.

Sper că suntem în cvorum.

În consecință, trecem la aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Rog colegii de la Grupul parlamentar al UDMR să-și ocupe locurile în bancă.

În primul rând, vă solicit dacă aveți observații în legătură cu ordinea de zi și programul de lucru.

Dacă nu aveți, supun la vot ordinea de zi și programul de lucru.

Vă rog să votați.

Cu 59 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, au fost aprobate ordinea de zi și programul de lucru.

Vă informez că 96 de colegi au semnat, iar 78 au răspuns la apelul nominal făcut de doamna senator Doina Silistru.

O să vă rog doar să aveți răbdarea să stați în sală.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți, mai întâi, să dau citire unei note în legătură cu exercitarea de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale pe mai multe proiecte de lege.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru renovarea și dezvoltarea spațiului rural prin creșterea calității vieții și diversificării economiei în zonele rurale;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2009 pentru modificarea art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană și a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare și gestionare a datelor necesare desfășurării politicii comune în domeniul pescuitului și a programului de control, inspecție și supraveghere în domeniul pescuitului și pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit și Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului "Prima casă";
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2009 pentru amânarea la plată a obligațiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a efectelor crizei economico-financiare;
  • Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și a Acordului de împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 euro, dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de agent al Împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 și la București la 18 iunie 2009;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice;
  • Lege privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian - Sibiu în domeniul public al orașului Cisnădie și în administrarea Consiliului Local al Orașului Cisnădie, județul Sibiu;
  • Lege pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2009 privind unele măsuri pentru accelerarea absorbției sumelor alocate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și prin Fondul European pentru Pescuit;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2009 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;
  • Lege pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;
  • Lege pentru modificarea lit. a) a art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
  • Lege pentru modificarea art. 20 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
  • Lege pentru modificarea alineatului (2) al articolului 53 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001;
  • Lege pentru acceptarea amendamentelor la Statutul Fondului Monetar Internațional propuse și aprobate de Consiliul Guvernatorilor Fondului Monetar Internațional, prin Rezoluția 63-2 pentru perfecționarea sistemului de vot și a reprezentativității în cadrul Fondului Monetar Internațional, la Washington la data de 28 aprilie 2008, și, respectiv, prin Rezoluția 63-3 pentru extinderea autorității investiționale a Fondului Monetar Internațional, la Washington la data de 5 mai 2008;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii camerelor de comerț din România nr. 335/2007 și a Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerțului.
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 9-14 noiembrie 2009  

La punctul 2 din ordinea de zi - probleme organizatorice.

Stimați colegi,

În primul rând, vă supun la vot programul de lucru al Senatului pentru această săptămână, este vorba de perioada 9-14 noiembrie anul curent.

Astăzi, 9 noiembrie anul curent, lucrări în plen, mâine, lucrări în comisiile permanente și Biroul permanent al Senatului, miercuri, lucrări în plenul Senatului, care vor fi transmise de TVR Info, iar joi, vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.

Vă rog, domnule senator, la microfon.

   

Domnul Tudor Udriștoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi am primit o hârtie și nu mai pricepem nimic.

Am primit o hârtie cu programul pentru această săptămână, iar dumneavoastră ne citiți alt program.

Ce să facem? Noi să ne mai uităm la aceste hârtii sau să le lăsăm acolo în sertar?

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Să vă uitați în permanență și, atunci când Biroul permanent al Senatului, așa cum a fost cazul astăzi, le modifică, o să vă rog să luați în studiu și modificările.

Programul este propunerea aprobată astăzi la Biroul permanent al Senatului.

Stimați colegi, vă rog să votați programul de lucru pe această săptămână.

Vă rog să votați.

Cu 58 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere, a fost aprobat programul de lucru al Senatului pentru această săptămână.

 
Aprobarea retragerii, la solicitarea inițiatorilor, a următoarelor inițiative legislative: 
 

Tot la probleme organizatorice este înscrisă nota privind aprobarea retragerii unor inițiative legislative.

Voiam să vă informez că, în ședința de astăzi a Biroului permanent al Senatului, Biroul permanent a aprobat solicitările inițiatorilor de a retrage trei inițiative legislative.

Este vorba de Propunerea legislativă privind Codul penal, Propunerea legislativă privind Codul civil și Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante.

Va trebui să supun votului dumneavoastră această propunere a Biroului permanent al Senatului.

Vă rog să votați dacă sunteți de acord cu retragerea lor din ordinea de zi de astăzi a Senatului.

Cu 66 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, solicitarea de retragere, prezentată de inițiatori pe cele trei propuneri legislative, a fost aprobată.

Validarea alegerii domnului Gheorghe Buta ca membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, în urma delegării doamnei Lidia Bărbulescu în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție  

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi - Validarea alegerii unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Raportul a fost întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnule senator, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Domnule președinte, Stimați colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a întrunit în cursul zilei de astăzi și a întocmit un raport favorabil, cu unanimitate de voturi, pentru validarea alegerii domnului judecător Gheorghe Buta în funcția de membru interimar în Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a delegării doamnei judecător Lidia Bărbulescu în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Au fost examinate documentele transmise.

S-a constatat că au fost respectate dispozițiile legale și, ca urmare, raportul este favorabil, fiind conform Legii nr. 317/2004 și regulamentului privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator Țuțuianu.

Conform prevederilor legale, voi supune votului dumneavoastră, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care a fost prezentat, validarea domnului judecător Gheorghe Buta pentru funcția de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 65 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, domnul judecător a fost validat.

Domnule senator Țuțuianu, aveți cuvântul. Microfonul 7.

 
   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Am uitat să precizez faptul că domnul judecător Gheorghe Buta este prezent în sală, în dreapta mea, și îl felicităm cu această ocazie! (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Țuțuianu, acest lucru doream să-l fac și eu, să-l felicit pe domnul judecător Buta și să-mi exprim convingerea că la nivelul Senatului vom avea în continuare aceeași colaborare bună cu CSM-ul.

Felicitări, domnule judecător!

 
Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere pentru următoarele inițiative legislative: 
 

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi.

Biroul permanent al Senatului a aprobat mai multe solicitări ale comisiilor permanente de specialitate privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere pentru următoarele inițiative legislative:

  • Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare;
  • Propunere legislativă privind exercitarea profesiunii de kinetoterapeut, constituirea, organizarea și funcționarea Ordinului Kinetoterapeuților din România. (Discuții neinteligibile în sală.)

Eu vă citesc ce scrie aici.

Dumneavoastră doriți să spuneți că este, probabil, kinetoterapeut.

Spuneți-le, vă rog, colegilor care fac hârtiile. (Discuții în sală.)

Potrivit art. 89 alin. (4) din Regulamentul Senatului, această prelungire se stabilește prin hotărârea plenului Senatului și, în consecință, voi supune votului dumneavoastră propunerea Biroului permanent de prelungire la 60 de zile a perioadei pentru prezentarea raporturilor la cele două propuneri legislative.

Vă rog să votați. (Sunt probleme la mașina de vot. Discuții la prezidiu.)

Cu 48 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 19 abțineri, propunerea Biroului permanent al Senatului de prelungire la 60 de zile a termenului de dezbatere a unor propuneri legislative a fost aprobată.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative: 
 

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi - aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative... (Discuții la prezidiu.)

Procedura a fost acoperită.

Dacă Biroul permanent a recomandat, este greu să trecem peste propria noastră decizie. (Discuții la prezidiu.)

Inițiatorii trebuie să susțină propunerile legislative pentru a putea aproba această procedură.

Prin urmare, la punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și aprobarea următoarelor inițiative legislative:

- Propunere legislativă pentru modificarea art. 29 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, și abrogarea art. II din Legea nr. 261/2008.

Inițiatorul este în sală?

Vă rog să susțineți procedura de urgență, domnule senator Mărcuțianu.

Aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

   

Domnul Ovidius Mărcuțianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este vorba despre abrogarea alin. (3) din art. 29, care, prin Legea nr. 261/2008, a stabilit dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere pentru unitățile de cult, asupra suprafețelor pe care le aveau în folosință și în înzestrare în anul 1945.

Este o greșeală care se întâmplă de 20 de ani.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Scuzați-mă, vă rog să subliniați caracterul de urgență pentru care ați propus procedură de urgență.

 
   

Domnul Ovidius Mărcuțianu:

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților și rugămintea mea ar fi să fie adoptată și de noi, Senatul României.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator Mărcuțianu.

Dorește cineva să intervină?

Dacă nu dorește să intervină nimeni, am să supun votului dumneavoastră propunerea de aprobare a procedurii de urgență pentru această inițiativă legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 38 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și 7 abțineri, propunerea de aprobare a procedurii de urgență a fost aprobată.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 din Legea energiei electrice nr. 13/2007.

Inițiatorul procedurii este în sală?

Vă rog, domnule senator. Microfonul 4.

 
   

Domnul Laurențiu Florian Coca:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este în procedură de urgență, ținând cont de lipsa disponibilităților financiare ale bugetelor locale.

Prin modificarea celor două legi, a energiei electrice și a minelor, putem să ajutăm colectivitățile administrativ-teritoriale să mai facă rost de bani la buget. Știm foarte bine că este primul an când nu s-a făcut nicio rectificare pozitivă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră propunerea de aprobare a procedurii de urgență pentru această lege, susținută de inițiator.

Vă rog să votați.

Cu 37 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și nicio abținere, a fost aprobată procedura de urgență. (Rumoare în sală.)

Din sală:

Nu avem cvorum!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Avem cvorum, dar cine vrea să nu voteze, nu putem să-l obligăm, domnule senator Oprea.

Numai la dumneavoastră este așa, la noi nu este așa.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003.

Inițiatorul este prezent?

Aveți cuvântul. Microfonul 4.

 
   

Domnul Laurențiu Florian Coca:

Este aceeași problemă ca la cealaltă, tot pentru a putea face rost de finanțare pentru bugetele locale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi, procedura de urgență a fost susținută de inițiator.

Vă rog să votați. (Discuții în sală.)

Cu 63 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 4 abțineri, propunerea a fost aprobată.

Având în vedere voturile date, vă spun respectuos, domnule senator Oprea, că avem cvorum. (Discuții în sală.)

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată.

Domnule senator Urban, vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Iulian Urban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă vizează înlăturarea imunității de care beneficiază miniștrii parlamentari, dar, apropo de această solicitare de justificare a urgenței, stau și mă uit cu uimire la faptul că au trecut patru luni de zile de când a fost depusă această propunere legislativă, de când s-a cerut procedură de urgență.

Eu mă întreb dacă după patru luni de zile se mai poate vorbi de o procedură de urgență, pentru că, în esență, scopul acestei propuneri legislative era acela de a feri instituția Parlamentului de acel circ care se creează în momentul în care se ridică problema delicată în care trebuie să votăm pentru ridicarea imunității unui coleg parlamentar.

Repet, mă uit și văd că au trebuit patru luni de zile ca această procedură să fie supusă avizării de către Parlament.

Este enorm.

Păi înseamnă că un proiect normal de lege, probabil, în doi-trei ani trece prin Parlament.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Susțineți caracterul de urgență?

 
   

Domnul Iulian Urban:

Susțin, bineînțeles, dar vreau, pe această cale, să mă refer la faptul că, la patru luni de zile de la depunerea unei propuneri legislative la care se cere procedură de urgență, aceasta nu mai este procedură de urgență.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Vă asigur că punctul dumneavoastră de vedere va fi reflectat în stenogramă.

Supun votului dumneavoastră procedura de urgență pentru această inițiativă.

Vă rog să votați.

Cu 56 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 4 abțineri, procedura de urgență pentru această propunere legislativă a fost aprobată.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind ratificarea Actelor Finale ale Conferinței Regionale de Radiocomunicații pentru planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în părți din Regiunile 1 și 3, în benzile de frecvențe 174-230 MHz și 470-862 MHz, și a celor pentru revizuirea Acordului de la Stockholm 1961, semnate la Geneva la 16 iunie 2006 (L506/2009)  

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi - Proiectul de lege privind ratificarea Actelor Finale ale Conferinței Regionale de Radiocomunicații pentru planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în părți din Regiunile 1 și 3, în benzile de frecvențe 174-230 MHz și 470-862 MHz, și a celor pentru revizuirea Acordului de la Stockholm 1961, semnate la Geneva la 16 iunie 2006.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Fecioru.

Din partea comisiei participă domnul senator Banias.

Vă rog să ne prezentați pe scurt punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

   

Domnul Marius Constantin Fecioru - secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale:

Ministerul Comunicațiilor susține adoptarea acestei legi, necesară pentru realizarea procesului de tranziție de la televiziunea analogică la cea digitală, cu implementare până în anul 2012.

Termenul acesta este asumat de Guvernul României la Comisia Europeană.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Banias, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

 
   

Domnul Mircea Marius Banias:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă și Comisia economică, industrii și servicii au avizat favorabil acest proiect de lege.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport de admitere.

Menționez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Vă invit la dezbateri generale.

Nu dorește nimeni să intervină.

Stimați colegi, avem raport de admitere fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului suplimentar referitor la aderarea Guvernului României la Memorandumul multilateral de înțelegere privind Programul Comun NATO E-3A, semnat la Bruxelles la 6 decembrie 1978, completat la 10 decembrie 1990, amendat la 13 august 1997, și a Acordului suplimentar referitor la aderarea Guvernului României la Memorandumul de înțelegere pentru operații și sprijin al Forței Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie și Control, semnat la 26 septembrie 1984 și revizuit la 27 martie 2003, semnate la București la 19 martie 2009 (L568/2009)  

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului suplimentar referitor la aderarea Guvernului României la Memorandumul multilateral de înțelegere privind Programul Comun NATO E-3A, semnat la Bruxelles la 6 decembrie 1978, completat la 10 decembrie 1990, amendat la 13 august 1997, și a Acordului suplimentar referitor la aderarea Guvernului României la Memorandumul de înțelegere pentru operații și sprijin al Forței Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie și Control, semnat la 26 septembrie 1984 și revizuit la 27 martie 2003, semnate la București la 19 martie 2009.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Oancea.

Vă rog. Microfonul 9.

   

Domnul Viorel Oancea - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Aderarea Guvernului României la Memorandumul multilateral de înțelegere privind Programul Comun NATO

E-3A, semnat la Bruxelles la 6 decembrie 1978, completat la 10 decembrie 1990, amendat la 13 august 1997, la Memorandumul de înțelegere pentru operații și sprijin al Forței Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie și Control, semnat la 26 septembrie 1984 și revizuit la 27 martie 2003, aduce următoarele avantaje majore României, anume îmbunătățirea controlului spațiului aerian al României.

În acest context, putem preciza că aeronavele forței au fost deja utilizate în România pe durata desfășurării Summitului NATO din 2008 de la București.

Perfecționarea pregătirii personalului forțelor aeriene ale României, posibila implicare a industriei românești în activități de reparații și întreținere...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles, domnule secretar de stat.

Deci susțineți ratificarea.

 
   

Domnul Viorel Oancea:

Da.

Bineînțeles.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, foarte mult.

Din partea celor două comisii?

Dau cuvântul domnului senator Corlățean. Microfonul 6.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate în fond pentru raport comun.

Pentru rațiunile care deja au fost prezentate de reprezentantul Guvernului, comisiile au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

Fac precizarea că la Comisia pentru politică externă a fost unanimitate în ceea ce privește poziția.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Vă invit la dezbateri generale.

Nu dorește să intervină nimeni.

Supun votului dumneavoastră raportul comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și al Comisiei pentru politică externă.

Este un raport de admitere fără amendamente, deci vom da un singur vot pe raport și pe proiectul de lege pentru ratificarea acordului.

Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Continuarea și finalizarea dezbaterii Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (L135/2009); (votul final se va relua într-o ședință viitoare)  

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Este vorba despre o lege organică.

Cu această ocazie, ne pregătim a da votul pe legi organice, de aceea vă rog respectuos să invitați toți colegii în sală.

Avem un proiect de lege care face parte din categoria legilor organice.

Avem un amendament respins de comisie.

Doresc să întreb, în primul rând, dacă se susține amendamentul respins.

Domnul Borza?

Din partea comisiei participă la dezbateri domnul senator Varujan Vosganian.

Vă rog. Microfonul 7.

   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, Această lege s-a reîntors la comisie și comisia a elaborat un raport suplimentar care înlocuiește raportul inițial, care este acceptat de comisie și care cuprinde două modificări, de aceea nu înțeleg foarte bine care este întrebarea dumneavoastră.

Noi avem două texte noi care credem că, în această formulare, ar putea să aibă acceptul...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Vosganian, lăsați că vă lămuresc imediat.

Cele două modificări sunt foarte importante și le-ați adoptat, dar mai este un amendament respins care figurează în anexa nr. 2.

Obligația noastră este să luăm întâi...

Vă rog să mă scuzați că mi-am permis să răspund.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, Și cel admis, și cel respins sunt admise și respinse, așa cum scrie aici.

Nu ne-am răzgândit între timp.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu am înțeles, dar sunt confuzionat la un nivel mult mai mare după explicația dumneavoastră.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Nu mă determinați să spun iar versuri.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog frumos.

Avem un amendament respins.

Raportul suplimentar al comisiei se susține?

Nu se susține.

Stimați colegi, Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, care este un raport de admitere cu două amendamente pe care le găsiți în anexa nr. 1.

Îl consult pe domnul Fecioru, reprezentantul Guvernului la dezbateri, dacă este de acord cu aceste amendamente.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marius Constantin Fecioru:

Ministerul Comunicațiilor și Securității Informaționale solicită respingerea raportului suplimentar al comisiei.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Ce solicitați?

 
   

Domnul Marius Constantin Fecioru:

Respingerea raportului suplimentar al comisiei.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Respingerea raportului suplimentar al comisiei.

Este vorba de raportul suplimentar și de cele două amendamente pe care reprezentantul Guvernului nu le susține.

Dau cuvântul domnului senator Țuțuianu. Microfonul 3.

 
   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Domnule președinte, Dată fiind și poziția Guvernului și dat fiind faptul că avem acest act normativ în discuție din 29 aprilie, mai întâi, vă rog să-mi permiteți să supun atenției câteva chestiuni legate de modul cum a trecut prin comisii.

Eu am crezut că va ajunge și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, așa cum inițial fusese planificat, pentru avizare.

În data de 29 aprilie a fost înregistrat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru aviz, am depus un număr de amendamente care vizează modificarea art. 11, 12, 15, 21 și 22.

Vă asigur că propunerile pe care le-am făcut au fost însușite de majoritate, o singură chestiune, aceasta cu numirea, nu a fost, dar în rest au fost însușite de toți colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

În 12 mai s-a amânat, în 19 mai s-a amânat, în 26 mai s-a amânat, ca să plece fără aviz de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, sigur că se poate, după regulament, dar cred și astăzi că era corect să treacă din nou pentru avizare pe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru că, așa cum a plecat proiectul de lege, sunt probleme și de redactare a textului, dar sunt și probleme de fond care necesită o analiză juridică serioasă.

Aș vrea să vă enumăr câteva dintre chestiunile pe care le-am avut în vedere.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule Țuțuianu, vă rog să mă scuzați, în raportul suplimentar se menționează că s-a primit avizul de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și l-aș ruga pe domnul profesor Vosganian să clarifice acest lucru, și apoi continuăm.

Vă rog. Microfonul 7.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Dumneavoastră sunteți membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări?

Trebuie să mă lăsați să mă consult cu colegii mei, pentru că...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu este nevoie.

Este suficient să citiți raportul pe care l-ați semnat.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

În raportul pe care l-am semnat nu văd unde scrie că avem...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

În raportul pe care l-ați semnat se spun următoarele...

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Da.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au avizat favorabil proiectul de lege.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator Țuțuianu tocmai acum ne spunea că nu s-a discutat.

Aveți avizul sau nu-l aveți? (Discuții în sală.

Domnului președinte de ședință i se aduce o documentație.)

Domnule senator Țuțuianu, Vreau să vă informez că, așa cum atestă materialul pe care mi l-a prezentat domnul președinte Varujan Vosganian, există un aviz al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, semnat... cred că este pentru Toni Greblă, că nu prea seamănă cu semnătura lui, și de domnul senator Mircea Andrei, care este secretar.

Deci asta este situația.

Comisia, apreciez eu, și-a făcut datoria și a informat corect în raportul pe care l-am prezentat.

Vă rog să continuați. Microfonul 3.

 
   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Dacă îmi îngăduiți, vă rog să observați două chestiuni...

(Domnul senator Dumitru Oprea solicită cuvântul.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Scuzați-mă, un moment.

Dau cuvântul domnului senator Oprea, pe procedură.

Vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Am ascultat cu atenție ce s-a spus.

S-a dat aviz favorabil de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru proiectul de lege, nu pentru raportul suplimentar.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Este foarte corect, dar avizul îl dai pe ce este, iar comisia a făcut un raport suplimentar cum a găsit de cuviință, inclusiv cu amendamente.

Dau cuvântul domnului senator Țuțuianu.

Vă rog. Microfonul 3.

 
   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Domnule președinte, Prima chestiune pe care vreau să o lămuresc, pentru a fi foarte clar, vă asigur că am fost interesat de acest proiect de lege.

S-a amânat de trei ori la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Nu pot să vă spun cum a ajuns acest aviz la comisia de specialitate.

A doua chestiune.

Pentru raportul suplimentar cred că era firesc să vină pentru avizare, așa cum a fost inițial, și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și aș fi avut posibilitatea să-mi reiau aceste amendamente.

A treia chestiune pe care vreau să o spun, amendamentele pe care le propun sunt importante sub aspectul calității actului pe care îl emitem și, în al doilea rând, sunt chestiuni care privesc fondul reglementării.

De exemplu:

situațiile de incompatibilitate pentru președintele și vicepreședinții ANCOM-ului nu sunt complet reglementate în proiectul de lege.

Avem două articole prin care venim și modificăm hotărâri de guvern.

Avem o situație în care nu am lămurit foarte bine cazurile de încetare a mandatului pentru președinți și vicepreședinți.

Nu avem niciun fel de prevedere legală privind depunerea de către această autoritate a unui raport anual la comisiile de specialitate și consecințele adoptării sau neadoptării acelui raport.

Adică sunt chestiuni de fond și insist pe două variante.

Prima variantă ar fi să-l trimitem înapoi, să vină la avizare și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și am rezolvat problema foarte rapid, și nu vă mai țin astăzi de vorbă sau, în mod excepțional, conform regulamentului, îmi susțin amendamentele.

Am muncit la ele și cred că pot să fac acest lucru astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult.

Există o propunere din partea domnului senator Țuțuianu pentru retrimitere la comisie în vederea oferirii posibilității de a-și prezenta amendamentele.

Numai un moment, domnule senator Vosganian.

Pentru a prezenta alte opinii, dau cuvântul domnului senator Urban.

Vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Iulian Urban:

Domnule președinte de ședință.

În primul rând, mulțumesc colegului Țuțuianu, pentru că, într-adevăr, așa este. Și eu sunt membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, poate surprinde acest lucru, însă avizul pe care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări l-a dat la raportul inițial nu se poate folosi la raportul suplimentar.

Raportul inițial, ca efect la raportul suplimentar, și-a pierdut puterea.

Ca atare, menționarea în acest raport suplimentar a faptului că noi, cei din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ne-am dat avizul, astfel încât am luat în considerare aceste amendamente... pentru că în goana asta de a schimba numirea conducerii ANCOM-ului de la președinție către Parlament s-a sărit și peste acest amănunt, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu a dat niciun aviz asupra acestor noi amendamente și, ca atare, din punctul meu de vedere, consider că, într-adevăr, ceea ce spune colegul Țuțuianu este perfect adevărat, astfel încât acest raport trebuie să se întoarcă și să treacă inclusiv prin filtrul avizului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Mihăilescu.

Vă rog. Microfonul 4.

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Domnule președinte, Cu tot respectul pentru distinșii intervenienți, reamintesc, pentru că este o chestiune de dată recentă, eram în plen când noi am stabilit să retrimitem această lucrare la Comisia economică, industrii și servicii.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu a fost sesizată.

Asta a fost toată discuția.

Acel aviz care este din luna octombrie, iertați-mă, este un aviz perfect valabil.

Nici Biroul permanent nu a fost informat că ar mai trebui să treacă pe la altă comisie și nici noi nu am primit niciun fel de amendament din partea altcuiva.

Din punct de vedere al Comisiei economice, industrii și servicii, vreau, pentru stenogramă, să se înțeleagă că nu am făcut nimic eronat.

Deci noi am avut un proiect care s-a întors.

Acum aflu că sunt niște amendamente, tot respectul, de care nu am știut.

Subiectul este extrem de sensibil, pentru că știm cu toții că este un lucru care deja a produs sancțiuni din partea Uniunii Europene, putem să-l ținem, nu suntem la guvernare, nu avem niciun fel de problemă, dar din punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări noi nu am greșit cu nimic.

Plenul hotărăște orice fel de altă chestiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Vosganian, microfonul 7.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi, În primul rând, mie mi se pare destul de neobișnuită această procedură, să returnezi un act în dezbatere numai pentru că un coleg al nostru nu și-a depus amendamentul.

Asta este cu totul neobișnuit.

În al doilea rând, tema în discuție.

Dacă ar fi o chestiune care să aibă conotații de natură juridică, adică cele care țin de incidența Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, am putea să le discutăm.

Aici este însă o chestiune de opțiune a Parlamentului, care are în vedere modalitatea de numire a președintelui ANCOM, în care formula inițială era aceea a propunerii de către prim-ministru și de numire de către președintele țării, iar noi am considerat că este anormal ca o chestiune ce ține de numirea conducătorului unei autorități care desemnează licențele utilizate de operatorii din telefonie să fie dată ca atribut al președintelui.

Președintele, din punct de vedere constituțional, nu are treabă cu modalitatea de acordare a licențelor pentru telefonie.

De ce CNA-ul are un regim de autoritate autonomă sub subordinea Parlamentului, iar ANCOM are un regim diferențiat?

Acesta este motivul pentru care v-am făcut această propunere, în speranța că ea, spre deosebire de cealaltă, va avea adeziunea Parlamentului.

Este o chestiune care nu este în domeniul de aplicare al uneia sau alteia dintre comisii.

Noi, fiind comisia avizată în fond, v-am făcut această propunere.

Chestiunea este de natură politică, nu juridică.

De aceea, noi putem să o trimitem Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, însă dezbaterea va fi pur politică, nu juridică.

Eu cred că modalitatea de a o trimite la comisie numai ca să avem mai departe și un dat al alegerilor prezidențiale, care este, de fapt, substratul, nu este potrivit procedurilor noastre.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Daea, vă rog, pe scurt, întrucât avem toate punctele de vedere. Microfonul 4.

Apoi domnii senatori Oprea, Țuțuianu și, la urmă, reprezentantul Guvernului.

Vă rog respectuos, întrucât s-au expus punctele de vedere, să concentrați intervenția.

Domnul senator Daea.

 
   

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte, voi ține cont de observațiile dumneavoastră.

Voi face o intervenție cât înălțimea mea.

Să ne uităm în regulament și să privim cu atenție când se face o propunere pentru retrimiterea la comisie, că se supune la vot.

Intervenția este pe procedură și nu mai putem lăsa regulamentul să vorbească decât atunci când încheiem noi ședința.

În concluzie, vă rog să supuneți la vot, pentru a fi în prevederile regulamentului.

Supuneți la vot propunerea făcută de colegi.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Care anume? De retrimitere la comisie?

 
   

Domnul Petre Daea (din sală):

Exact!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Țuțuianu. Microfonul 3.

 
   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Domnule președinte, Stimați colegi, Două chestiuni.

Prima, împărtășesc punctul de vedere al domnului senator Varujan Vosganian cu privire la chestiunea politică, în acest sens fiind și amendamentul meu.

Amendamentul adoptat de comisie este incomplet.

A doua chestiune.

Toate celelalte chestiuni sunt strict juridice.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles.

Susțineți retrimiterea la comisie.

Ultimul la cuvânt. Microfonul 2.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Aș vrea să vin cu o completare și îmi pare rău că un antevorbitor consideră că o infrastructură-cheie a societății informaționale...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Scuzați-mă, domnule senator Oprea, haideți să fim serioși!

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Nu puteți să...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Discutăm o problemă de procedură.

S-a făcut propunerea de retrimitere la comisie.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Procedură, dar nu puteți vorbi în locul meu, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Spuneți-ne dacă sunteți de acord cu ea sau împotrivă.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Nu puteți să vorbiți în locul meu.

Comunicația reprezintă o infrastructură-cheie, de strategie națională, iar președintele CSAT...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

...este cel care vizează asta.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles.

Sigur.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Bun. Și?

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Dar sunteți pentru retrimiterea la comisie sau împotrivă?

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Categoric pentru.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Atunci supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, de data aceasta pentru aviz și un raport suplimentar pe baza avizului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări asupra acestui proiect.

Vă rog să votați.

Cu 31 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea nu a fost aprobată.

Îmi pare rău, domnule senator Oprea și domnule senator Țuțuianu.

În aceste condiții, plenul fiind suveran, supun votului dumneavoastră raportul suplimentar cu cele două amendamente admise.

Vă rog să votați.

Cu 22 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și o abținere, raportul suplimentar al comisiei nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să vă exprimați prin vot. (Rumoare, discuții.)

Proiectul de lege așa cum a fost prezentat de Guvern.

Cu 35 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege nu s-a adoptat.

În aceste condiții, va trebui să transformăm proiectul de lege dintr-un proiect de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență în proiect de lege pentru respingerea ordonanței de urgență. (Discuții.)

Domnule senator Vosganian, s-a transformat proiectul de lege pentru admitere în proiect de lege pentru respingerea ordonanței de urgență.

Vă rog să votați.

22 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și 5 abțineri...

Vom propune Biroului permanent reprogramarea dezbaterii acestui proiect de lege.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării (L297/2009)  

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei "Delta Dunării".

Inițiator, doamna deputat Sulfina Barbu.

Nu este.

Îl rog pe domnul secretar de stat Dan Cârlan să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

   

Domnul Dan Cârlan - secretar de stat în Ministerul Mediului:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține propunerea legislativă și raportul comisiei sesizate în fond.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul senator Filip. Microfonul 7.

 
   

Domnul Petru Filip:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dat un raport de admitere cu 8 amendamente admise.

Au fost mai multe întâlniri, la care au fost prezenți reprezentanții conducerii Consiliului Județean Tulcea, guvernatorul rezervației, reprezentanții Ministerului Mediului.

Considerăm că aceste amendamente, într-adevăr, vin și îmbunătățesc proiectul de lege.

Am ajuns la un consens cu acești factori interesați.

Au fost amendamente interesante, discutate și cred că se aduce o îmbunătățire legii inițiale a rezervației biosferei.

S-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ și a Comisiei economice, industrii și servicii și aviz negativ din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi, Rog liderii grupurilor parlamentare să facă un apel către toți colegii să vină în sală.

Avem un număr important de proiecte care sunt cu adoptare tacită mâine.

În al doilea rând, la ora 18.00 avem întrebări, interpelări și răspunsuri, transmise direct la radio.

Am ascultat raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule senator Filip.

Dezbateri generale.

Domnul senator Daea. Microfonul 4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a avut pe masa de lucru în două rânduri - și voi explica de ce în două rânduri - această inițiativă legislativă.

Prima dată nu am avut nici reprezentant al Guvernului, nici inițiator.

A doua oară, la fel, dar pentru a trece de regula aprobării în comisie, evident că membrii ei au analizat și s-au pronunțat asupra acestei inițiative legislative.

Ne folosim de un instrument legal pe care îl avem la îndemână în momentul în care pornim la drum, și anume Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, care precizează, între altele, la art. 3, următoarea normă pentru cei care sunt interesați de a iniția proiecte de acte normative.

Îl citesc: "Normele de tehnică legislativă sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de către Guvern și a propunerilor legislative aparținând deputaților, senatorilor sau cetățenilor."

Folosindu-mă de acest articol, am stăruit în a cunoaște poziția Guvernului.

Nu am avut o poziție oficială.

Nu am văzut un punct de vedere în scris.

Poate a ajuns la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Nu știu, dar dacă a ajuns, este foarte bine și ar trebui să informăm plenul.

Însă am avut atunci, prin poziția unui demnitar, un punct de vedere de respingere a actului normativ, punct de vedere care s-a asemănat, dacă nu a fost chiar identic cu cel al membrilor comisiei, și anume acela care își are seva în Legea nr. 24/2000, art. 58: "Modificarea - atenție la titlul și la textul legii! - sau completarea unui act normativ este admisă numai dacă nu se afectează concepția generală ori caracterul unitar al acelui act sau dacă nu privește întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză."

Stimați colegi,

Ne aflăm în plenul Senatului cu o propunere legislativă care intră în coliziune cu această prevedere a legii.

Pentru a fi explicit și extrem de clar - îmi pare rău că nu am, nici de această dată, posibilitatea să mă adresez inițiatorului, am avut dorința și interesul de a o face pe parcursul dezbaterilor, dar am posibilitatea să o fac pentru informarea dumneavoastră -, această Lege nr. 82/1993, care nu are decât 17 articole, este modificată în esența ei, 12 articole suferă modificare.

Din acest punct de vedere, nu poate să treacă peste normele de tehnică legislativă.

Iată de ce, fără a judeca, într-un fel sau altul, amendamentele pe care le-au făcut colegii în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, fără a judeca decizia acestei comisii raportoare, sunt obligat de faptul că mă aflu astăzi la această dezbatere, am răspunderea avizului dat de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și vă atrag atenția că un asemenea act nu poate trece.

Rețineți, nu poate trece încălcând alte acte normative.

Nu poți să introduci în pagina juridică, în cursul normal al unui act, modificări care nu sunt armonizate de puncte de vedere existente.

Acum ar trebui, prin acest act normativ, să abrogăm Legea nr. 82/1993 și să lăsăm vid legislativ.

Îl cunosc pe domnul secretar de stat Cârlan.

Eram coleg cu dumnealui în legislatura trecută.

Îl respect și îi respect poziția, dar cred că, înainte de toate, trebuie să respectăm legea pe care am votat-o și am dat un parcurs normal actului normativ.

Nu poate trece din acest motiv, fără a mai pune la îndoială faptul că orice articol găsea o rezonanță de schimbare printr-un amendament la comisia de specialitate, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

N-am făcut-o, pentru că era flagrant în contrazicere cu Legea privind normele de tehnică legislativă.

Vă rog, domnule președinte, vă rog, domnilor colegi, să analizați momentul în care am ajuns, că votul împotriva raportului de admitere este cel care ne duce pe un drum corect, pe un făgaș normal, în care cu toții să fim convinși că am făcut un lucru bun.

Nu vreau să intru în conținutul legii.

Aș fi putut s-o fac în comisie.

El este, din acest punct de vedere, nepotrivit pentru a fi aprobat.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Ați ascultat punctul de vedere al domnului senator Daea.

Avem însă un raport de admitere, cu amendamente.

Este vorba de o lege organică.

Voi supune la vot raportul comisiei, încă o dată spun, raport de admitere, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Raportul comisiei nu a fost adoptat, întrunind numai 30 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și 3 abțineri.

În aceste condiții, supun la vot propunerea legislativă așa cum a fost ea formulată, fără amendamentele propuse de comisie.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă a fost respinsă, întrunind 29 de voturi pentru, 42 împotrivă și 4 abțineri.

 
Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (3) al art. 12 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 (L291/2009)  

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 12 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Trebuie să dăm votul pe raport și votul final.

Am dezbătut-o, raportul este de admitere, cu amendamente.

Supun la vot raportul comisiei, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Raportul nu a fost adoptat, întrunind numai 32 de voturi pentru, 29 împotrivă și 3 abțineri.

Supun la vot propunerea legislativă. (Domnul senator Iulian Urban solicită cuvântul.)

Vă rog, domnule Urban. Microfonul 2.

   

Domnul Iulian Urban:

Dacă raportul a fost respins, fiind inițiativă legislativă, pe cale de consecință, a fost respinsă și inițiativa.

Nu mai trebuie să votăm încă o dată.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Raportul a avut amendamente.

Domnule Urban, dacă nu vă supărați, lăsați-mă, ca să nu avem probleme, și vă promit că o clarificăm până data viitoare.

Eu supun acum la vot propunerea legislativă așa cum a fost prezentată.

Vă rog să votați.

Nici propunerea legislativă nu a fost adoptată, întrunind numai 43 de voturi pentru, 28 împotrivă și două abțineri.

 
Adoptarea Propunerii legislative privind cimitirele și serviciile funerare (L295/2009)  

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind cimitirele și serviciile funerare.

Am dezbătut-o, avem un raport de admitere, cu amendamente, face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul comisiei, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 73 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul comisiei, cu amendamente, a fost adoptat.

Supun la vot acum propunerea legislativă.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Este vorba de viitorul nostru, domnule Frunda, nu?

Da. (Pe tabela de vot este înscris: 64 - da; 4 - nu; 1 - abțineri.)

Stimați colegi, am o rugăminte.

Domnule senator, vă rog frumos să ne lăsați să ne vedem de treabă.

Vă rog frumos pe toți să luați loc și să votăm. (Discuții în sală.)

Nu e numai din cauza dumnealui, mai mulți s-au uitat pe pereți, dar asta e situația.

O să vă rog respectuos, stimați colegi, să încercăm...

Așa cum sublinia și domnul Frunda, e vorba de o propunere care privește viitorul nostru, al tuturor, singura certitudine pe care o avem.

Deci am adoptat raportul cu amendamente cu o majoritate confortabilă.

Supun votului propunerea legislativă.

Vă rog să votați, stimați colegi.

77 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abțineri.

Deci ne-am asigurat locurile.

Chiar dacă sunt anticipate, un loc va fi sigur pentru noi.

Propunerea legislativă privind cimitirele și serviciile funerare a fost adoptată.

Domnul senator Frunda, explicație de vot. Microfonul 2.

   

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc.

Nu sunt unul dintre inițiatori, dar, în numele lor, vreau să vă mulțumesc, pentru că, de când s-a inventat moartea, nici viața nu mai este sigură.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc pentru această intervenție poetică.

 
Respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 (L290/2009)  

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Am dezbătut-o, avem un raport de respingere și voi supune la vot raportul de respingere.

Vă rog să votați.

79 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere.

A fost adoptat raportul și, pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (2<SUP>1</SUP>) al art. 6 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 (L293/2009)  

Trecem la punctul nr. 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (21) al art. 6 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Este dezbătută în plen, avem raport de respingere și o să supun la vot raportul de respingere.

Vă rog să votați.

80 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2009 privind instituirea sistemului temporar de sprijinire a derulării afacerilor în domeniul comerțului cu semințe de consum, precum și pentru modificarea unor acte normative (L345/2009)  

Trecem la punctul nr. 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2009 privind instituirea sistemului temporar de sprijinire a derulării afacerilor în domeniul comerțului cu semințe de consum, precum și pentru modificarea unor acte normative.

L-am dezbătut, avem un raport al comisiei, de admitere, fără amendamente.

Supun votului raportul comisiei și proiectul de lege.

Vom da un singur vot.

Proiectul de lege are caracter de lege organică.

Vă rog să votați. (Discuții în sală.)

Domnule Cârlan, vă rog să nu-l țineți de vorbă pe domnul Rădulescu.

(Pe tabela de vot este înscris: 57 - pentru; 0 - împotrivă; 0 - abțineri. Discuții în sală.)

Domnule Cârlan, dacă mă iubiți, haideți, treceți la locul dumneavoastră, unde vă stă bine, în banca Guvernului demisionar, și lăsați-ne să votăm.

Stimați colegi, Avem raport de admitere, fără amendamente.

Vă rog frumos să ne concentrăm.

Deci supun votului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2009 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995 și a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (L230/2009)  

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2009 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995 și a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Am dezbătut acest proiect de lege în ședința din 3 noiembrie, avem un raport de admitere, cu amendamente admise.

Supun întâi la vot raportul comisiei, cu amendamentele admise.

Vă rog, stimați colegi, să votați.

Vă rog să votați și cei din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, dacă se poate pentru.

(Pe tabela de vot este înscris: 83 - pentru; 0 - împotrivă; 0 - abțineri. Discuții la masa prezidiului.)

Vă cer scuze.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC nu a votat.

O să refacem votul.

Stimați colegi, domnule senator Arcaș, vă rog să votăm.

Este vorba de un raport de admitere, cu amendamente admise.

Vă rog să votați, stimați colegi, încă o dată.

Vă rog să votați.

83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Supun acum la vot proiectul de lege și vă rog să vă concentrați foarte puternic pentru a vă exprima votul.

Vă rog să votați.

Un guvern demis se poate mândri cu o asemenea susținere.

Numai unanimitate a făcut la ultimele proiecte.

75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2009 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995 (L528/2009)  

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2009 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995.

Proiectul de lege a fost dezbătut de plenul Senatului.

Avem un raport de admitere, fără amendamente, așa că supun la vot raportul comisiei, de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege în același timp.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Vă rog să vă concentrați, să nu distrugem această unitate care se manifestă în dezbaterile Senatului.

81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2009 pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la organizarea și funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului (L73/2009; reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale)  

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2009 pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la organizarea și funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

Proiectul de lege a fost dezbătut.

Este un proiect respins deja de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este favorabil proiectului de lege de respingere, ca urmare a deciziei Curții Constituționale, prin care... (Intervenție neinteligibilă din sală.)

Este adoptat de Camera Deputaților, da.

Raportul este de respingere a ordonanței de urgență, ca urmare a deciziei Curții Constituționale, prin care proiectul de lege inițial este declarat neconstituțional în integralitatea lui.

Supun la vot raportul comisiei privind respingerea proiectului de lege, întocmit pe baza deciziei Curții Constituționale.

Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)

Raportul nu a întrunit decât 57 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 20 de abțineri.

Listă pentru grupurile parlamentare.

În condițiile în care nu am adoptat raportul întocmit de comisie, proiectul de lege privind respingerea ordonanței... (Discuții la prezidiu.)

Vă supun la vot proiectul de lege privind respingerea...

Vă rog, domnule senator Urban.

   

Domnul Iulian Urban:

Domnule președinte, stați puțin, că deja intrăm în ridicol.

Dacă Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un act normativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a făcut un raport, dar, din punctul meu de vedere, este o anomalie.

Plenul doar ar trebui să constate, să ia act.

Iată, în situația în care acum au fost 57 de voturi, noi ce facem? Ne apucăm să votăm din nou proiectul de lege care a fost declarat neconstituțional? Este absurd.

Eu asta vreau să vă spun.

Din punctul meu de vedere, în acest moment, plenul doar ia act de raportul pe care l-a întocmit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Urban, aveți perfectă dreptate.

Vă cer scuze.

Și mie mi se pare aberant să respingem un proiect declarat, în integralitatea lui, ca neconstituțional.

Cred că a fost mai degrabă o chestiune de comunicare.

Propun să reluăm votul.

Stimați colegi, vă propun să reluăm votul.

Este vorba de un raport care se bazează pe o decizie a Curții Constituționale, deci vă rog respectuos să ne pronunțăm în legătură cu raportul prin care se propune respingerea proiectului de lege.

Vă rog să votați.

Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, raportul a fost adoptat.

Pe cale de consecință, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2009 este adoptat.

Vă rog, domnule senator Corlățean.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Ca explicație de vot, o chestiune de principiu care să ne fie clară: chiar dacă apar decizii ale Curții Constituționale, procedura legislativă trebuie finalizată, e adevărat, ținând seama de această chestiune.

Deci să avem în vedere, pentru că s-ar putea să mai avem astfel de situații: trebuie să ducem la capăt procedura legislativă, iar votul să fie în consecință, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Aveți perfectă dreptate, dar nu pot să nu mă alătur ideii că este aberant să declarăm noi...

Vă rog, domnule senator Rădulescu, că mai avem niște voturi finale cu termen de adoptare tacită pe 10 noiembrie 2009, pe scurt, după care domnul senator Frunda. Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Știu că mai sunt voturi, tocmai de aceea voi fi foarte scurt.

Era inerent să ajungem la o situație de genul acesta când votăm niște chestii care țin de Curtea Constituțională, ba chiar, în alte cazuri, am votat o lege care era moartă și cu cruce, căci trecuseră cele 45 de zile.

Totuși, trebuie undeva...

Hai să zicem că acum e ultima oară când am votat o asemenea tâmpenie, dar trebuie să modificăm regulamentul, pe de o parte, să arătăm ce se întâmplă în cazuri de acest fel și, în al doilea rând, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări cred că nu ar trebui să mai prezinte un raport care să fie supus votului, ci, pur și simplu, să aducă la cunoștința Camerei faptul că legea respectivă este neconstituțională și, în unele cazuri, este moartă cu totul, că ajungem la tâmpenii de genul acesta.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Frunda.

 
   

Domnul Frunda György:

Constat, domnule președinte, că distinsul domn senator Rădulescu este un om optimist.

Eu cred că vom mai avea situații când vom vota asemenea lucruri.

Vreau să clarific un lucru.

Acest sistem se impune din cauza modificării Constituției în 2003 și este greșeala noastră, a Parlamentului.

Până atunci, așa cum este în Germania și cum este normal pe un proiect de lege, Curtea Constituțională, 9 oameni înțelepți, exprima un punct de vedere, iar Parlamentul putea să modifice hotărârea Curții Constituționale și să adopte o lege, urmând ca, în interactivitatea și echilibrarea puterilor statului, cetățeanul care se considera discriminat să meargă la Curtea Constituțională pe articolul respectiv, și nu pe totalitatea ei.

Am spus acest lucru - și cu aceasta închei -, pentru că, oricine ar fi viitorul Președinte al României, sper că, într-un mediu calm și echilibrat, vom putea revizui Constituția inclusiv la acest articol privind supremația Parlamentului față de Curtea Constituțională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Am mai avut asemenea discuții și e bine că ne-ați atras atenția. (Aplauze.)

Sunt convins că toți colegii au luat notă, prin aplauze, de intervenția dumneavoastră.

 
Adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2009 pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (L499/2009)  

La punctul 18 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2009 pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Am dezbătut proiectul de lege, raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Prin urmare, vom da un singur vot pe raportul favorabil, fără amendamente, și pe proiectul de lege.

Vă rog să votați, stimați colegi.

66 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și nicio abținere...

Stimați colegi, supun din nou la vot.

Din semnele care s-au făcut, nu este o lipsă de atenție la vot, dar nu-i nicio problemă, am mai făcut-o, mai facem cu plăcere.

Vă rog, domnule senator Frunda. Microfonul 2.

   

Domnul Frunda György:

În primul rând, solicit să votăm din nou.

Unii colegi au revenit acum.

Fac un apel, domnilor colegi, nu este o chestiune politică, este o chestiune juridică care blochează activitatea pe această plajă a instanțelor judecătorești.

Este pentru cei care se află în probleme grele economice, deci fac un apel pentru votarea acestui proiect de lege care este în interesul oamenilor, fără niciun fel de conotație politică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Supun din nou la vot raportul de admitere, fără amendamente, împreună cu textul proiectului de lege.

Vă rog să votați.

Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 266/2006 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L395/2009)  

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 266/2006 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Am dezbătut-o pe 3 noiembrie anul curent în ședința de plen a Senatului, avem un raport de admitere, cu amendamente.

Supun la vot raportul comisiei, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul cu amendamente al comisiei a fost adoptat.

Supun la vot propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Adoptarea Propunerii legislative privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență (L454/2009)  

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență.

A fost dezbătută tot pe 3 noiembrie anul curent, avem un raport de admitere, cu amendamente.

Supun la vot raportul favorabil, cu amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, raportul comisiei, cu amendamentele admise, a fost adoptat.

Supun la vot propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Respingerea Propunerii legislative pentru prevenirea cruzimii față de animale și protecția acestora (L442/2009)  

La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru prevenirea cruzimii față de animale și protecția acestora.

Raportul comisiei este un raport de respingere.

A fost dezbătută în plenul Senatului.

Supun la vot raportul de respingere al comisiei de specialitate.

Vă rog să votați.

Cu 81 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat și, pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului (L131/2009); (votul final se va relua într-o ședință viitoare)  

La punctul 22 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

A fost dezbătut de mai multe ori.

Vom relua votul asupra proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență.

Vă rog să votați, stimați colegi.

40 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi.

În aceste condiții, vă propun transformarea proiectului de lege într-un proiect de lege pentru respingerea ordonanței de urgență.

Vă rog să votați.

Este vorba de un proiect pentru respingerea ordonanței de urgență.

32 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și 4 abțineri, nici acest proiect de lege nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Vom relua votul într-o ședință viitoare.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și pentru înființarea Fundației Colegiul Național de Afaceri Interne (L71/2009); (votul final se va relua într-o ședință viitoare)  

La punctul 23 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și pentru înființarea Fundației "Colegiul Național de Afaceri Interne".

L-am dezbătut și vom relua acum votul asupra proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență.

Vă rog să votați.

61 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 8 abțineri, nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Supun la vot transformarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență într-un proiect de lege pentru respingerea ordonanței de urgență.

Vă rog să votați.

Cu 15 voturi pentru, 58 de voturi împotrivă și 7 abțineri, nici pentru respingere nu sunt suficiente voturi.

Votul va fi reluat.

Mai este vreun lider de grup parlamentar la dispoziție?

Domnii senatori Hașotti, Igaș și Arcaș, lideri de grup, sunt prezenți.

Am rugămintea ca pentru proiectele de lege și propunerile legislative pe care le tot reluăm, poate cu o primă ocazie mai bună, când avem un vot, ceva... de cade un guvern și este atmosfera mai propice, să încercăm să le discutăm pentru a găsi o soluție, fiindcă ne încărcăm ordinea de zi.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art.III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (L461/2008); reexaminare la solicitarea Președintelui României; (votul final se va relua într-o ședință viitoare)  

Trecem la punctul 24 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești".

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a întocmit un raport de respingere a cererii de reexaminare, formulată de Președintele României.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă propun să reluăm votul asupra raportului de respingere a cererii de reexaminare.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a cererii de reexaminare.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 60 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul de respingere a cererii de reexaminare nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008, ca urmare a cererii de reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Vă rog, domnule senator Dumitru. Microfonul 3.

   

Domnul Constantin Dumitru:

Domnule președinte, Ajungem la aceeași discuție.

Nu are nicio legătură ordonanța de urgență a Guvernului, discutăm cererea de reexaminare a Președintelui României, dacă ceea ce a cerut Președintele României se aprobă sau nu.

Dacă se aprobă, atunci se modifică ordonanța de urgență a Guvernului cu ceea ce Președintele României a cerut.

Dacă nu, ordonanța de urgență a Guvernului rămâne așa.

Nu are nicio legătură.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Doamna director general, Vă rog să ne prezentați un punct de vedere în legătură cu procedura de urmat.

Am avut o cerere de reexaminare.

Comisia a întocmit un raport de respingere a acestei cereri de reexaminare venite din partea Președintelui României.

L-am supus la vot și nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru aprobarea raportului de respingere.

Cum procedăm în continuare?

Veniți la microfon și spuneți, pentru că suntem între noi, nu este nicio problemă.

Care este practica, pentru că nu știm, suntem mai tineri și eu, și domnul senator Greblă. (Discuții în sală.

Doamna director general al Direcției generale legislative discută cu domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, președinte de ședință.)

Domnule senator Greblă, o să vă rog respectuos, în calitate de președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, să ne prezentați un punct de vedere.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte, Stimați colegi, Acum suntem pe procedura cererii de reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Numai asupra acestei cereri ne pronunțăm.

Sigur că, implicit, vedem dacă solicitarea este întemeiată, revăzând cu ochii minții și proiectul ordonanței de urgență a Guvernului, dar, practic, noi acum ne pronunțăm numai asupra cererii de reexaminare.

Acceptăm cererea de reexaminare și reluăm textul ordonanței de urgență a Guvernului în sensul dorit prin solicitarea președintelui sau o respingem și o trimitem mai departe Camerei Deputaților să se pronunțe în acest sens.

Sub acest aspect, trebuie să fim consecvenți cu noi înșine.

Nu putem să votăm cererea de reexaminare într-un fel și, apoi, proiectul de lege în alt fel.

Trebuie să analizăm acum dacă este întemeiată cererea președintelui.

Avem un raport al comisiei, care a solicitat respingerea cererii de reexaminare.

În consecință, trebuie să votăm numai în acest sens.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Greblă, scuzați-mă, dar dacă nu întrunim 69 de voturi pentru adoptarea acestui raport, care este procedura în continuare?

 
   

Domnul Toni Greblă:

În opinia mea, singura soluție posibilă este să supunem la vot plenului Senatului cererea de reexaminare.

Dacă ea nu întrunește numărul necesar de voturi, înseamnă că a fost respinsă și noi nu mai putem reexamina ordonanța de urgență a Guvernului.

Următorul pas ar fi să supunem la vot solicitarea președintelui de reexaminare a ordonanței de urgență a Guvernului.

Dacă întrunește numărul necesar de voturi, ordonanța de urgență va fi reexaminată, dacă nu, cererea este respinsă și procedura legislativă continuă prin trimiterea ei către Camera Deputaților.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Daea, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte de ședință, Să apelăm la memoria stenogramei.

Data trecută când am discutat acest caz, am solicitat celor de specialitate - nu știu ce v-a spus doamna director general dumneavoastră, noi nu am auzit, s-ar putea să vă fi spus ceva deosebit de v-a băgat așa în încurcătură - să discutăm dacă articolele respective, care sunt prevăzute expres în cererea de reexaminare a președintelui, sunt de natura legii organice sau ordinare, pentru a scoate din impas acest act normativ pe care-l avem pe agenda Senatului de câteva luni de zile.

Am făcut trimitere pe această temă la Decizia nr. 545/2006 a Curții Constituționale.

Nu știu ce v-a spus doamna director general.

Suntem curioși și noi ce spune Domnia Sa din acest punct de vedere.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Daea, discuțiile cu doamnele nu le pot face publice.

Vă cer îngăduința să fiți de acord cu mine.

Stimați colegi...

 
   

Domnul Petre Daea:

Atunci când nu le faceți în sală nu vă cerem, dar când le faceți în sală este bine să le spuneți. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Onofrei, nu vă supărați, este ora 18.05.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori:  

Urmează ultimul punct din ordinea de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri, transmise la radio.

Vă rog să fiți de acord să reluăm această temă și, între timp, să mă consult și eu pentru a putea face o propunere privind modul de a proceda.

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la cel mai important punct din ordinea de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vom începe cu întrebările.

Grupul parlamentar al PD-L are alocate 11 minute pentru întrebări și interpelări, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC are alocate 10 minute, Grupul parlamentar al PNL

are alocate 6 minute, Grupul parlamentar al UDMR are alocate 3 minute, iar Grupul independenților are alocat un minut.

Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește doamna senator Doina Silistru - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC. (Rumoare în sală.)

Rog colegii care așteaptă cu nerăbdare să audă întrebările să facă liniște.

Vă rog să păstrați liniștea cât timp sunteți în sală.

  Dumitru Oprea

Domnule senator Oprea, aveți cuvântul. Microfonul central.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea îi este adresată domnului Vlad Marcoci, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

Domnule președinte, De puțin timp s-a încheiat perioada de depunere a proiectelor de către autoritățile locale în cadrul Programului național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități.

Lipsa spațiilor verzi este în continuare o problemă, în special pentru marile aglomerări urbane cum este și municipiul Iași.

În ultimii ani, putem constata un lucru extraordinar -

implicarea multor organizații neguvernamentale, dar și private, în activitățile de împădurire și creare a unor oaze de verdeață.

Din păcate, tot în ultima perioadă, observăm că multe autorități locale nu se mobilizează pentru a se implica în astfel de programe, mai ales cele de natura finanțărilor nerambursabile.

De cele mai multe ori, se apelează la credite, fiind o formă mai facilă de a obține resursele financiare necesare.

De aceea, vă rugăm să ne transmiteți dacă, în ultima sesiune de depunere a proiectelor pentru spații verzi, autoritățile locale ieșene au avut înregistrate propuneri în acest sens și ce se viza prin ele.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu, domnule senator Oprea. Ați consumat un minut și 50 de secunde.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru -

 
  Doina Silistru

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare îi este adresată domnului Theodor Paleologu, ministrul interimar al culturii, cultelor și patrimoniului național.

Domnule ministru, În județul Vaslui, unul dintre puținele județe ale țării fără resurse naturale, există totuși o bogăție culturală prin monumentele istorice existente în zonă, ce trebuie menținute, unele dintre ele necesitând lucrări de reconstrucție, consolidare sau întreținere.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, care este situația dosarelor depuse până la această dată pentru susținerea lăcașurilor de cult din județ și dacă, în cazul dosarelor complete, acestea vor primi, până la sfârșitul anului în curs, sumele respective, ținând cont de faptul că ele au fost prevăzute în bugetul pe anul 2009, conform anexei nr. 3/27/02A.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

A doua întrebare îi este adresată domnului Emil Boc, ministrul interimar al educației, cercetării și inovării.

Domnule ministru, În județul Vaslui au început lucrări de construcții, investiții noi, consolidări, reparații capitale și reabilitări în peste 200 de unități de învățământ, unele dintre aceste fiind sistate din cauza lipsei unei hotărâri de guvern care să aloce fonduri pentru decontarea cheltuielilor.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, care este situația tuturor lucrărilor de investiții, construcții, reabilitări începute în unitățile de învățământ din județul Vaslui, inclusiv sumele ce urmau a fi alocate, câte dintre acestea vor fi finalizate până la sfârșitul acestui an și în ce condiții vor rămâne în acest program.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu.

Ați consumat un minut și jumătate din timpul alocat Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Cseke Attila - Grupul parlamentar al UDMR.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea îi este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul interimar al transporturilor și infrastructurii.

Obiectul întrebării: Probleme legate de baza sportivă din Șirineasa, județul Vâlcea.

Domnule ministru,

Unul dintre proiectele importante, la nivel comunal, demarate în județul Vâlcea aparține localității Șirineasa și constă în amenajarea unei baze sportive, proiect finanțat prin Ordonanța Guvernului nr. 7/2006.

De curând însă, acest proiect a fost blocat, întrucât Guvernul nu s-a mai achitat de obligațiile financiare la care se angajase inițial.

Costul total al lucrărilor se ridică la aproximativ opt miliarde de lei vechi, primăria având o cotă de cofinanțare de 37%.

Până în prezent, pentru baza sportivă s-au plătit doar 520 de milioane de lei vechi constructorului, în condițiile în care proiectul a fost realizat în proporție de 50%.

În această situație, lucrările au fost sistate din cauza neachitării facturilor, deși termenul de finalizare era la sfârșitul acestui an.

Având în vedere cele mai sus menționate, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, care este motivul sistării plăților către Primăria Comunei Șirineasa și dacă există fonduri sau soluții pentru reluarea lucrărilor cât mai curând posibil.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Pot citi și a doua întrebare?

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc.

A doua întrebare îi este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul interimar al agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: Acordarea de subvenții în sectorul zootehnic.

Domnule ministru, Federația "Agrostar", cea mai mare organizație sindicală din domeniul agricol, a anunțat, recent, că neplata subvenției în sectorul zootehnic pe cap de animal, în cuantum de 44 de lei, așa cum fusese stabilit inițial, va duce la falimentarea acestui sector de activitate.

Astfel, aproximativ 70-80% din ferme vor fi închise, oamenii vor fi trimiși în șomaj, în timp ce circa 6,5 de milioane de capete de ovine și caprine sunt în pericol de a fi sacrificate.

Ca urmare, miercuri, 28 octombrie 2009, reprezentanții Sindicatului crescătorilor de taurine din România au pichetat în fața sediilor Ministerului Finanțelor, Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, dar și la Palatul Cotroceni, fiind înregistrate și incidente între protestatari și jandarmi.

Rezultatul discuțiilor nu a schimbat însă cu nimic situația plății subvențiilor, care, de la valoarea totală propusă pentru aceasta, de 571 de lei pe cap de animal, a ajuns la o primă și, probabil, unică tranșă de 15 lei pentru o oaie și 200 de lei pentru o vită.

Ținând cont de cele menționate mai sus, vă rog, domnule ministru, să precizați care sunt, în acest moment, opțiunile Guvernului privind această problemă și dacă nu există, totuși, șanse ca fermierii români să fie mai mult sprijiniți.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat trei minute din timpul acordat Grupului parlamentar al PNL.

 
  Cseke Attila Zoltán

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Cseke Attila Zoltán - Grupul parlamentar al UDMR.

Domnule senator, aveți la dispoziție trei minute.

Se pregătește domnul senator Trifon Belacurencu - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Crinuța Nicoleta Dumitrean, președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Stimată doamnă președinte, Continuarea procesului de acordare a despăgubirilor este una dintre misiunile și obiectivele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților pentru anul 2009.

Alături de problemele de fond funciar, cele privind acordarea de despăgubiri bănești sau prin echivalent pentru imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist constituie preocupări importante ale cetățenilor, relevate în cadrul audiențelor avute în colegiul din Circumscripția electorală nr. 5 - Bihor.

Este obligația statului de a soluționa cât mai rapid posibil aceste solicitări și de a încerca astfel să facă dreptate, să mai aline din suferința acestora produsă în urma actelor samavolnice săvârșite în perioada fostului regim.

Doamna președinte, Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi comunicați care este stadiul soluționării cererii de despăgubire depuse de doamna Varga Maria Irina, domiciliată în municipiul Oradea, bulevardul Dacia nr. 37, bl.AN54, et. 3, ap. 11, județul Bihor, pentru imobilul care face obiectul Dispoziției primarului municipiului Oradea nr. 3.882 din 24 octombrie 2006, situat în municipiul Oradea, strada Ion Slavici nr. 6.

Menționez că imobilul face obiectul dosarului nr. 29.625.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Trifon Belacurencu

Îl invit la microfon pe domnul senator Trifon Belacurencu - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog. Microfonul central.

   

Domnul Trifon Belacurencu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru interimar Vasile Blaga.

Domnule ministru interimar, În baza Strategiei de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a orașului Măcin, județul Tulcea, Consiliul Local Măcin și-a propus să realizeze și modernizarea unui număr de patru centrale termice.

În prima etapă de implementare a strategiei, derulată între anii 2006 și 2008, au fost finalizate lucrările de modernizare la trei dintre cele patru centrale termice.

În anul 2008 a fost aprobat și studiul de fezabilitate pentru modernizarea centralei termice nr. 5, oraș Măcin, cea de-a patra centrală termică din strategie, care deservește și spitalul orașului Măcin.

Pe lângă contribuția consiliului local, aprobată prin bugetul pentru anul 2009, pentru realizarea acestui obiectiv, ca urmare a intervențiilor făcute în baza Programului național pentru creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul public pentru anii 2009-2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.661/2008, Agenția Română pentru Conservarea Energiei a alocat suma de 446.000 lei.

Pentru diferența de circa 710.000 lei, necesară terminării lucrărilor de modernizare a centralei termice nr. 5, s-au făcut demersuri pe lângă Direcția pentru comunități locale, zone asistate, ajutor de stat și parteneriat cu structurile asociative din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, care, în baza Programului termoficare 2006-2015, căldură și confort și a regulamentului de implementare a acestuia, poate aloca suma respectivă.

Din păcate, deși s-a depus toată documentația prevăzută de regulament și s-au făcut completările solicitate, cererea orașului Măcin a rămas nerezolvată.

Domnule ministru interimar,

Vă întreb dacă suma solicitată mai poate fi obținută în anul 2009, iar dacă nu, ce trebuie să mai întreprindă Consiliul Local Măcin pentru a spera că va obține cu prioritate această sumă la începutul anului 2010.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

 
   

Cu aceasta, am încheiat prezentarea orală a întrebărilor.

Au mai depus întrebări în scris domnii senatori: Dorel Jurcan - Grupul parlamentar al PD-L, Corneliu Grosu - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, Mihăiță Găină - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, Marius Sorin Ovidiu Bota - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC și doamna senator Minerva Boitan - Grupul parlamentar al PNL.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Trecem acum la capitolul de interpelări.

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, senator de Vâlcea - Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog. Microfonul central.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc.

Interpelarea de astăzi am adresat-o domnului Adriean Videanu, ministru interimar al sănătății.

Obiectul interpelării:

Situația biletelor de tratament balnear.

Domnule ministru, Conform legislațiilor în domeniul pensiilor și al asigurărilor sociale, biletele de tratament balnear se acordă unei game largi de pensionari: pensionați pentru limită de vârstă, invalizi, veterani sau văduve de război, persoane persecutate din motive politice, deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, persoane persecutate din motive etnice și așa mai departe.

În multe cazuri, există nemulțumiri privind repartizarea acestor bilete distribuite, în prezent, de Casa Națională de Pensii prin birourile teritoriale, unde nu există personal specializat care să stabilească prioritatea trimiterii la tratament în funcție de starea de sănătate a solicitantului.

În această situație, s-au conturat opinii potrivit cărora, întrucât Casa Națională de Asigurări de Sănătate suportă costul acestor bilete de tratament, ar trebui ca întreg procesul să fie asigurat de aceasta.

Mai mult, în luna iulie a acestui an, însuși premierul Emil Boc anunța posibilitatea transferului biletelor de tratament pentru pensionari de la Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați dacă s-a întreprins ceva în această direcție și dacă există un plan de acțiune pentru viitorul apropiat care să rezolve această problemă.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

 
   

Au depus interpelări în scris domnii senatori:

Iulian Urban - Grupul parlamentar al PD-L, Dorel Jurcan - Grupul parlamentar al PD-L, Marian Valer - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, Marius Petre Nicoară - Grupul parlamentar al PNL și doamna senator Minerva Boitan - Grupul parlamentar al PNL.

 
Din partea Guvernului au răspuns: Emilian Valentin Frâncu - de la doamna Irina Alexe, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor;

Vă propun să trecem la răspunsurile orale la întrebări și interpelări.

O invit la microfon pe doamna secretar de stat Irina Alexe, pentru a răspunde la interpelarea formulată de domnul senator Frâncu.

Vă rog. Microfonul 9.

   

Doamna Irina Alexe - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator, În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitați ministrului administrației și internelor ca, în contextul intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2009, să vă comunice o serie de informații referitoare la câte concursuri au fost organizate în perioada 2008-2009 pentru ocuparea posturilor de secretar de comună, câți secretari de comună și-au definitivat studiile până la data de 19 iulie 2009 și câți secretari de comună există în prezent fără studii superioare de specialitate, menționăm următoarele:

Scopul și motivarea măsurilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2009 se regăsesc atât în preambulul acestui act normativ, cât și în instrumentul de prezentare și motivare a proiectului care a devenit Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2009.

Referitor la situațiile statistice solicitate de dumneavoastră prin interpelare, anexăm în copie situația funcțiilor publice de secretar și situația concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere de secretar de comună organizate în perioada 2000 - noiembrie 2009, așa cum au fost puse la dispoziție de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

Menționăm că pentru 7 județe situația funcțiilor publice de secretar nu este completată, întrucât instituțiile în cauză nu au comunicat datele necesare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Frâncu. Microfonul 2.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Sunt interesat să văd anexele pentru a putea să analizez răspunsul primit în complexitatea sa, însă am o singură observație.

Din punctul meu de vedere, totuși, existând atâția tineri care au absolvit o formă de învățământ superior în domeniul juridic, cred că prelungirea termenului cu încă un an și jumătate față de termenul limită, care se cunoștea dinainte, este, poate, exagerată.

Dar dacă se dorește acest lucru...

Eu voiam să văd care este situația în acest moment în județele noastre.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Emilian Valentin Frâncu - domnul Valentin Adrian Iliescu, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul

Îl invit acum la microfon pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu, pentru un răspuns adresat domnului senator Frâncu. Microfonul 10.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Răspunsul formulat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale domnului senator Emilian Frâncu se referă la soluțiile pentru creșterea limitei de scutire de la impozit a pensiilor de la 1.000 lei la 1.500 lei.

Îi comunicăm domnului senator următoarele puncte de vedere:

În prezent, plafonul venitului din pensii neimpozabil stabilit de lege este de 1.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2008.

Politica fiscală este axată pe centrarea, pe asigurarea unui rol stimulativ și orientativ al impozitelor și taxelor în scopul creșterii și dezvoltării economice, al consolidării fiscale, al dezvoltării și întăririi clasei de mijloc.

Se urmărește eficiența fiscalității atât în modul în care impozitele și taxele colectate de la buget se reîntorc sub forma calității serviciilor publice, cât și în modul în care ele asigură în mod sustenabil menținerea și extinderea bazelor de impozitare.

Conform atribuțiilor stabilite prin legislația referitoare la organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, instituția noastră are printre competențele stabilite identificarea, în colaborare cu ministerele și organele de specialitate ale administrației publice centrale și locale, a efectelor sociale ale politicilor publice aflate în derulare, precum și evaluarea impactului social al schimbărilor intervenite în plan legislativ, al deciziilor și măsurilor de politică socială și economică.

De asemenea, măsurile de protecție socială sunt fundamentate pe baza unor indicatori specifici.

Din păcate, precizăm că politica în domeniul fiscalității aparține Ministerului Finanțelor Publice, instituție care gestionează Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal, și nu Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, așa cum dumneavoastră v-ați adresat.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului secretar de stat Valentin Iliescu.

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Emilian Frâncu, pentru comentarii.

Vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc pentru răspuns.

Este, poate, pentru prima dată când un răspuns pe care mi l-a formulat domnul secretar de stat nu mă mulțumește.

Spun acest lucru pentru că eu știu că, practic, a prezentat răspunsul primit, însă chiar în Programul de guvernare al actualului Guvern este prevăzută, ca o direcție majoră, îmbunătățirea nivelului de trai al pensionarilor.

Or, întrebarea noastră era dacă nu există soluții, în acest moment, pentru creșterea acelui prag de neimpozitare a pensiilor.

Voiam să vă spun că, întâmplător, în Senatul României deja s-a aprobat acest lucru, creșterea acestui plafon de la 1.000 de lei la 1.200 de lei, pentru că, practic, pensionarii nu mai au de unde să aibă o altă sursă de venit și reprezintă categoria cea mai defavorizată.

Gândiți-vă la inflație, gândiți-vă la faptul că, practic, o pensie de 1.200 de lei este mai puțin sustenabilă pentru nivelul lor de viață și, atunci, neimpozitarea ei ar crea totuși o bucurie în rândul acestor oameni.

De aceea, am avut rugămintea să se ia în calcul această soluție.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului Valentin Iliescu. Microfonul 10.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tocmai pentru că domnul senator, pe bună dreptate, a ridicat problema pensionarilor și, bănuiesc, în primul rând, a celor cu pensii foarte mici, trebuie să-i aduc aminte domnului senator că Guvernul Emil Boc a venit cu o serie de măsuri menite să amelioreze, în primul rând, situația celor cu venituri foarte mici.

Vă aduc aminte de pensia minimă, inițial de 300 lei pe lună, ulterior, de la 1 octombrie anul curent, 350 lei pe lună, de măsurile menite să sprijine subvenționarea pentru încălzirea locuințelor, aprobată - și mulțumesc Senatului pentru forma în care a amendat o ordonanță de urgență emisă de guvern -, sigur, și de alte măsuri, inclusiv venitul minim garantat, o lege modificată în acest an.

Problema pe care dumneavoastră ați ridicat-o, în sensul majorării acestui plafon de la care sunt impozitate pensiile, face obiectul unei analize importante la nivelul Ministerului Finanțelor Publice.

Din păcate, întrebarea dumneavoastră a fost adresată Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Am ferma convingere că resursele financiare legate de construcția viitorului buget pe anul 2010, inclusiv constrângerile bugetare impuse de înțelegerile cu FMI, vor conduce la o decizie care să vină pe linia pe care și dumneavoastră o considerați importantă, și anume ca acest plafon să crească de la 1.000 de lei la un nivel superior.

Aș mai spune însă că această măsură, încercată și de guvernele anterioare, este la acest nivel, respectiv acest plafon de la care începe impozitarea pensiilor, de la 1 ianuarie 2008.

Sunt ferm convins că guvernele care s-au succedat în această perioadă tocmai din cauza constrângerilor bugetare nu au putut veni cu o măsură care să ridice acest nivel.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamnelor și domnilor senatori,

Au mai primit răspunsuri în scris la întrebările adresate domnii senatori: Cseke Attila Zoltán - Grupul parlamentar al UDMR, Gheorghe Pop - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, Avram Crăciun - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, Alexandru Cordoș - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

În ceea ce privește interpelările, pe lângă răspunsurile orale de astăzi, au mai primit direct răspunsuri scrise: doamna senator Elena Mitrea - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Sorin Serioja Chivu - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Trifon Belacurencu - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC și domnul senator Gheorghe Pop - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc numeroșilor colegi care au fost alături de noi până în acest moment al dezbaterii.

Declar închisă ședința Senatului de astăzi, 9 noiembrie 2009.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18.30.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 26 octombrie 2020, 23:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro