Orest Onofrei
Orest Onofrei
Ședința Senatului din 14 decembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.159/24-12-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 14-12-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 14 decembrie 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale senatorilor:
  1.10 Orest Onofrei (PD-L) - declarație politică referitoare la posibilele curente politice (declarație politică neprezentată în plen);

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Orest Onofrei:

Benjamin R. Barber, profesor de științe politice și director al Centrului Whitman Rutgers University, în cartea sa "Jihadul contra McWorld", scria: "Sunt două principii fundamentale ale timpurilor noastre - tribalism și globalism -, care sunt antagoniste din toate punctele de vedere, cu excepția unuia singur: amândouă sunt profund antidemocratice."

Chiar la orizont, spune Benjamin R. Barber, se întrevăd două viitoare posibile curente politice, amândouă sumbre, deprimante, antidemocratice, în esență, dacă sunt privite ca exclusive:

Primul, Jihadul, este o reîntoarcere la forma tribală (retribalizare) a unei largi părți a umanității, prin război și vărsare de sânge.

Tendința libanizării statelor naționale, în care cultura este împotriva culturii, oamenii împotriva oamenilor, etniile împotriva etniilor, un jihad în numele a sute de credințe înguste împotriva oricărei forme de independență, a oricărei forme de cooperare mutuală, socială sau civică.

Al doilea, McWorld, este un sentiment născut în noi sub presiunea rațiunilor economice și ecologice care reclamă integrarea și uniformizarea lumii și care hipnotizează lumea prin muzică rapidă, computere care lucrează cu viteză mare și mâncăruri gătite repede (fast-fooduri) - cu MTV, Macintosh și McDonald's, îndreptând națiunile spre o rețea hegemonică globală: un fel de McWorld, "o lume instant", rapidă, ținută la un loc de tehnologie, ecologie, comunicații și comerț.

Aceste două tendințe sunt vizibile simultan în diferite țări.

Astfel, Iugoslavia, dorind să intre în Noua Europă, s-a fragmentat în mai multe state.

India încearcă să trăiască la nivelul reputației câștigate, de stat la cea mai înaltă democrație integrală, în timp ce partide noi și puternic fundamentaliste precum Hindu, Bharatiya Janata Party, alături de asasinii naționaliști, pun în pericol unitatea greu câștigată.

Statele se destramă sau se adună la un loc în același timp:

Uniunea Sovietică a dispărut aproape peste noapte, fragmentările ei formând noi uniuni, fie între ele, fie cu naționalitățile care aveau aceeași gândire din statele învecinate.

Aceste două tendințe, pe care Benjamin R. Barber le numește "forța Jihadului" și "forța McWorld", operează cu putere în direcții opuse, una călăuzită de animozități parohiale, cealaltă de universalizarea pieței; una recreând vechi granițe culturale, subnaționale și etnice din interior, cealaltă spărgând granițele naționale din exterior, amândouă având un element comun: niciuna nu oferă speranță oamenilor pentru o guvernare sigură și democratică.

Dacă viitorul lumii se îndreaptă spre a provoca forța centrifugă a Jihadului să lupte împotriva forței centripete a McWorld-ului, nu prea avem motive să așteptăm cu optimism un rezultat prea democratic.

Mai îngrijorător cred eu că este faptul că aceste două tendințe se regăsesc în fiecare dintre noi: ne construim identitatea prin negație, negăm tradițiile culturale și religioase, încercând să "devenim" moderni, negăm istoria (renegociată între timp), limba română nu ne mai încape, bunul-simț

tradițional ne atârnă ca o piatră de moară în calea emancipării, într-un cuvânt, cum spune țăranul, "am scăpat vaca în trifoi".

Pe de altă parte, ne împotrivim din răsputeri europenizării.

Toate relele nu mai vin din răsărit, ci din apus.

Nimeni nu ne vrea binele, suntem doar o piață, toți vor să câștige de pe seama noastră, ne vor slugi, nu vor să ne înțeleagă obiceiurile.

Sau funcționăm exact invers: ne sanctificăm tradițiile și ne idolatrizăm obiceiurile, ori îngurgităm de-a valma și pe nemestecate toată subcultura agresivă, comercială și suburbană din mahalaua Occidentului.

Cu siguranță, sunt lucruri de reținut și de respins din ambele sensuri.

Întrebarea este: Cât, ce, cum?

Ne trebuie un filtru care să rețină ce merită să fie reținut și să treacă prin el tot balastul inutil.

Cei șapte ani de acasă ar fi putut fi acel filtru.

Din păcate, cei șapte ani au devenit șase sau mai puțini...

Cântecelor de leagăn și poveștilor bunicilor le-au luat locul Harry Potter și Scooby-Doo.

Poate o rezolvare ar fi întoarcerea la o minima moralia.

După felul cum arată societatea românească, ne dăm seama că tot mai puțini români au răspunsul corect la această întrebare.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 24 ianuarie 2022, 6:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro