Plen
Ședința Senatului din 24 noiembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.154/04-12-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-04-2018 (comună)
18-04-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 24-11-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 24 noiembrie 2009

Declarații politice și intervenții ale senatorilor:  

Ședința a început la ora 15.30.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David și de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.

  Tudor Udriștoiu (PD-L) - declarație politică având ca titlu Sănătatea maternă în atenția decidenților politici din Europa de Est și Asia Centrală;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi,

Vă propun să începem cu declarațiile politice, după care, dacă nu vom avea majoritatea necesară, vom face apelul nominal și vom hotărî în legătură cu continuarea sau cu suspendarea ședinței.

Nu aș vrea să privăm colegii care au dorit să susțină declarațiile politice de această posibilitate, mai ales că unele dintre ele s-ar putea să fie de actualitate sau să-și piardă valabilitatea peste o săptămână.

În consecință, vă propun să începem cu domnul senator Tudor Udriștoiu, din partea Grupului parlamentar al PD-L, și se pregătește domnul senator Marius Nicoară.

Microfonul central. Vă rog.

   

Domnul Tudor Udriștoiu:

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică se intitulează "Sănătatea maternă în atenția decidenților politici din Europa de Est și Asia Centrală".

În ziua de 11 noiembrie 2009 a avut loc la Istanbul, în organizarea Fondului Națiunilor Unite pentru Populație, o reuniune regională la nivel înalt privind sănătatea maternă, la care am avut deosebita onoare să reprezint România, în calitate de președinte al Subcomisiei senatoriale pentru populație și dezvoltare.

Sănătatea maternă și a reproducerii reprezintă un indicator important al progreselor realizate în diverse țări în direcția dezvoltării lor naționale.

Este un fenomen complex - social, economic, dar și medical - ce presupune o abordare și o acțiune globale în cadrul deciziilor politice.

Tema centrală a întâlnirii de la Istanbul, la care au participat reprezentanți ai guvernelor și parlamentelor din 20 de țări, precum și experți și oficiali din partea unor organizații internaționale, a fost aceea de a trece în revistă progresele realizate și dificultățile care persistă în Europa de Est și Asia Centrală în ceea ce privește îndeplinirea, până în 2015, a celui de-al cincilea Obiectiv de Dezvoltare al Mileniului.

Acesta constă în "ameliorarea sănătății materne" și are două ținte: "reducerea cu trei pătrimi a ratei mortalității materne" și, respectiv, "asigurarea accesului universal la serviciile de sănătate a reproducerii".

Estimările actuale arată că, la nivel global, întârzierile în realizarea acestui obiectiv sunt cele mai mari, cu o mare variabilitate în Europa de Est și Asia Centrală.

Astfel, în ultimii 10 ani, mortalitatea maternă s-a redus la jumătate, de la 51 la 24 de decese la 100.000 de nașteri.

Totuși, femeile aparținând grupurilor vulnerabile (sărace, tinere, migrante, refugiate sau din zonele rurale izolate) nu au acces corespunzător la servicii de sănătate sexuală și a reproducerii.

Multe din ele mor sau suferă complicații la naștere.

În ultimii 15 ani, numărul avorturilor provocate a scăzut, de asemenea, semnificativ: de la 1.049 la 493 la 1.000 de nașteri, iar utilizarea contraceptivelor este în creștere.

Cu toate acestea, regiunea înregistrează una din cele mai ridicate rate a avorturilor din lume.

Pe fondul accesului larg la servicii medicale în graviditate și la naștere asistată, între țările din regiune persistă discrepanțe, determinate de mediul de viață, nivelul de educație, vârstă sau statutul economic și social al femeilor.

Principala concluzie și, în același timp, recomandare a reuniunii de la Istanbul a fost aceea că investiția în asigurarea unui acces sporit la planificare familială și la metode contraceptive moderne este nu doar una dintre cele mai eficiente modalități de reducere a mortalității materne, ci și un instrument de progres în realizarea tuturor Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

Deoarece accesul la informații și servicii de sănătate sexuală și a reproducerii pentru anumite grupuri vulnerabile din societate constituie încă o problemă și în cazul României, voi menționa principalele recomandări din declarațiaangajament adoptată la finalul întâlnirii de la Istanbul, pe care le consider relevante pentru acțiunea noastră viitoare în sprijinul sănătății materne:

  • dezvoltarea activității de cercetare și culegere de date privind sănătatea maternă, ca bază pentru procesul decizional în materie;
  • consolidarea sistemelor de monitorizare și evaluare a programelor naționale de sănătate sexuală și a reproducerii;
  • dezvoltarea parteneriatelor cu societatea civilă pentru sensibilizarea și educarea persoanelor aparținând comunităților și grupurilor vulnerabile;
  • colaborarea cu ONG-urile și sectorul privat pentru mobilizarea de resurse umane și financiare în susținerea sănătății materne.

Aș dori să menționez că reuniunea la nivel înalt din 11 noiembrie de la Istanbul a fost urmată de un forum regional dedicat evaluării stadiului de implementare în Europa de Est și Asia Centrală a programului de acțiune adoptat acum 15 ani la Conferința Internațională a Populației și Dezvoltării de la Cairo.

La eveniment au participat peste 200 de delegați din 36 de țări, dintre care oficiali guvernamentali, inclusiv miniștri, parlamentari, reprezentanți ai unor organizații internaționale și ai societății civile, experți.

Mi-aș permite, în încheiere, să subliniez două lucruri pozitive.

Aș putea spune că am fost foarte mulțumit de faptul că, acolo, România a fost citată pozitiv pentru faptul că a scăzut în mod substanțial mortalitatea maternă - dar mai sunt multe de făcut -, precum și de faptul că doamna Cristina Dumitrescu, reprezentanta Senatului României - Direcția Organizații parlamentare internaționale, a primit misiunea de a coordona activitatea de redactare și prezentare în plen a documentului final al acestui important forum.

Consider acest fapt ca fiind o recunoaștere clară a profesionalismului cu care instituțiile noastre se implică în abordarea problematicii populației și a dezvoltării ei în plan național și internațional.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Marius Petre Nicoară (PNL) - declarație politică cu titlul În afara cursei, dar tot în campanie electorală;

Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL, și se pregătește domnul senator Tiberiu Günthner, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

   

Domnul Marius Petre Nicoară:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "În afara cursei, dar tot în campanie electorală".

Mă bucur să ne reîntâlnim după primul tur al alegerilor prezidențiale - mă rog, atâția câți suntem prezenți -, dovadă a faptului că există viață după campania electorală, ceea ce nu credeau mulți dintre noi, altfel nu-mi explic înverșunarea și atacul furibund la adresa colegilor de Parlament din alte partide.

Îmi exprim regretul că PNL a ieșit din cursă, dar observ cu surprindere că cei doi candidați rămași în campanie se raportează în continuare la Crin Antonescu și presa face și desface alianțe în funcție de declarațiile liderilor partidelor aflate până nu demult într-o frumoasă prietenie.

Aud argumente emoționante de-a dreptul, care ne trimit la Brătianu și istoria PNL, sau, din contră, injurii și blesteme, cum că vom avea soarta PNȚ-CD.

Dincolo de tot teatrul jucat zilele acestea de cei care până mai ieri au înjurat Partidul Național Liberal, rămâne o problemă cu adevărat serioasă: eu cu cine votez? Această întrebare stă pe buzele susținătorilor Partidului Național Liberal și ai lui Crin Antonescu și, pe bună dreptate, au o alegere dificil de făcut.

Declarația mea politică de astăzi nu pledează pentru un candidat sau altul, ci face un apel, așa cum am mai făcut și înainte de primul tur, la responsabilitatea declarațiilor.

Stimați colegi senatori care sunteți încă în campanie electorală, țineți cont de alegător atunci când promiteți lucruri pe care știți că nu le veți realiza, atunci când amenințați populația cu o altă criză politică, atunci când vă încălcați principiile de dragul victoriei.

Repet: țineți cont de alegător, pentru că jucăm acum cartea viitorilor cinci ani ai României și nu este loc de reveniri și corecturi.

Mi se pare la fel de important să precizez de aici, din Parlamentul împotriva căruia președintele în funcție și-a construit campania electorală, că este periculos să se joace cu speranțele și voturile românilor.

Să ieși public și să declari că ai învins "parlamentarii nesimțiți" mi se pare o îndrăzneală de mahala, pe cât de mincinoasă, pe atât de perfidă.

Acest referendum nu duce automat la reducerea numărului de parlamentari, iar domnul Băsescu știe asta.

Urmează o procedură complexă, care include și un al doilea referendum, fapt la fel de bine știut, dar ignorat intenționat, ca să poată fi continuată această temă de campanie.

Regret, stimați colegi, că domnul președinte în funcție a reușit să păcălească alegătorii cu falsa luptă cu sistemul, el însuși fiind parte a acestui "sistem ticăloșit", cum poetic îl numește.

Mi-ar fi plăcut să văd un program la Domnia Sa, un plan de acțiune, o sugestie măcar despre ceea ce își propune în mandatul viitor.

Cum dânsul are de gând să facă... mai nimic, așa ca în ultimii cinci ani, iată că tema de campanie anti-Parlament i-a servit de minune.

Aplaud consilierii Domniei Sale și resping categoric minciuna candidatului Băsescu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Günthner Tiberiu (UDMR) - declarație politică având ca subiect implementarea unor răspunsuri eficiente la criza economică globală;

Îl invit la microfon pe domnul senator Tiberiu Günthner, din partea Grupului parlamentar al UDMR, și se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

   

Domnul Günthner Tiberiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În zilele de 19 și 20 noiembrie, la sediul ONU din New York, au avut loc audierile parlamentare la Națiunile Unite pe tema "Asigurarea sprijinului politic și implementarea unor răspunsuri eficiente la criza economică globală - calea de urmat".

Criza economică și financiară globală a provocat un răspuns fără precedent din partea actorilor, atât național, cât și internațional.

La reuniunile G-20 a fost adoptat un număr de angajamente, care, împreună, alcătuiesc un program mondial de redresare de aproximativ 1.100 de miliarde USD și care afirmă voința de reformare a reglementărilor financiare.

Conferința Mondială a Națiunilor Unite din luna iunie a acestui an, axată pe impactul crizei asupra dezvoltării, a lansat un proces, sub forma unui grup de lucru al Adunării Generale, de concretizare a unor recomandări esențiale.

Au fost lansate, de asemenea, mai multe inițiative, printre care o reglementare mai bună a sectorului fiscal, o cooperare mai mare, la scară globală, în domeniul fiscal, posibilitatea creării unui valute pentru rezerva mondială, legături mai solide între Națiunile Unite și instituțiile de la Bretton Woods.

Schimbările climatice și alte probleme de mediu care persistă de multă vreme au determinat guvernele, producătorii și consumatorii să examineze modalitățile de transformare a economiei tradiționale, mare consumatoare de energie și mare producătoare de carbon, prin adoptarea unor soluții "verzi", mai durabile.

Criza economică globală a constituit un factor suplimentar în această evoluție.

În acordul pe care l-au convenit recent la Națiunile Unite guvernele au recunoscut că răspunsul la criză oferă o oportunitate pentru promovarea inițiativelor favorabile economiei ecologice.

Mai mult, au încurajat utilizarea unor planuri naționale de redresare care să asigure ocuparea forței de muncă în sectoare productive și o muncă decentă în industriile de mediu.

Așa cum s-a constatat în numeroase țări, trecerea la o "economie verde" va crea mai multe locuri de muncă decât cele pe care le înlocuiește, ceea ce va aduce un potențial triplu de beneficiu pentru lucrătorii industriei și mediul înconjurător.

Recesiunea mondială a adus la suprafață numeroase probleme în politica socială, probleme care, în final, au amplificat efectele crizei asupra populațiilor vulnerabile.

Orice răspuns la criză trebuie să țină cont de aceste probleme, ca o chestiune de bunăstare umană, dar și ca strategie macroeconomică per se.

În această idee, documentul final al Națiunilor Unite solicită, printre altele, mobilizarea de resurse suplimentare pentru protecția socială, securitatea alimentară și dezvoltarea umană.

Din această perspectivă, nevoia unei protecții sociale, asigurarea de șomaj, schemele publice de pensionare, îngrijirile de sănătate au contribuit la redefinirea rolului statului, de la agent de ultim recurs, la furnizor activ de bunuri publice.

Luate împreună, mecanismele de protecție socială și bunurile publice - educația, un mediu curat etc. - contribuie la reducerea inegalităților aflate în creștere, care au jucat un rol important în criză.

Repartizarea extrem de eterogenă a veniturilor este, în fapt, una dintre principalele cauze pentru care numeroase țări nu s-au putut baza pe cererea internă pentru a-și susține economiile, ceea ce a contribuit chiar la dezechilibre globale în fluxurile de capital și în structura comerțului.

Vor trebui adoptate cel puțin măsuri noi de protecție a drepturilor lucrătorilor, astfel încât aceștia să aibă din nou putere de negociere și posibilitatea de a obține o parte mai echitabilă din "prăjitura" economică.

Criza mondială, ale cărei cauze imediate își au originea în sectorul financiar, este dovada vie a prăpastiei care s-a creat între finanțe și economia reală în ultimii 20 de ani.

Deregularizarea masivă a piețelor financiare și a sectorului financiar, în general, a determinat asumarea unor riscuri prea mari de către operatori și de către consumatori.

Răspunsul la criză nu se poate limita la politica economică.

El presupune, dimpotrivă, adoptarea unor noi reguli pentru instituțiile financiare.

Așa cum au recunoscut guvernele la Națiunile Unite, este imperios necesară extinderea sferei de reglementare și supraveghere la toate nivelurile pentru a asigura transparența și supervizarea, cerute, ale sistemului financiar.

În aceeași ordine de idei, guvernele s-au angajat să combată fluxurile financiare ilegale, să aplice norme de bază comune la nivelul diferitelor regiuni, regimuri fiscale și piețe financiare și, în general, să asigure o protecție mai bună a consumatorilor.

Aceleași preocupări sunt valabile la scară globală în ceea ce privește instituțiile financiare internaționale precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Guvernele au convenit ca rolul de supraveghere exercitat de Fondul Monetar Internațional să fie de acum înainte mai balansat între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, în loc să se axeze preponderent pe cele din urmă.

În sfârșit, o evoluție importantă este determinată de faptul că s-a cerut Fondului Monetar Internațional să încurajeze și să sprijine politicile economice prociclice, de contracarare a crizei economice în țările în curs de dezvoltare și să abandoneze condiționalitățile economice excesive.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator Günthner. Ați vorbit 6 minute. Ați epuizat timpul alocat Grupului parlamentar al UDMR.

În spiritul relațiilor de solidaritate și colaborare, o să dăm trei minute din timpul Grupului parlamentar al PNL sau din timpul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC domnului senator Cseke Attila, pentru a-și putea prezenta declarația politică.

 
  Dumitru Oprea (PD-L) - declarație politică intitulată Obsesiile etatiste ale domnului Geoană;

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi poartă titlul "Obsesiile etatiste ale domnului Geoană".

Dacă mai exista vreo speranță că stânga românească s-ar putea moderniza vreodată, măcar și ideologic, domnul Mircea Geoană ține neapărat s-o spulbere.

Campania electorală este ocazia ideală pentru ca liderul socialdemocraților să-și arate concepțiile depășite despre economie și administrație.

Nicio idee nouă, niciun semn că PSD s-ar îndrepta cumva spre modelul conturat de laburismul lui Tony Blair, vedem doar aceleași obsesii pentru etatism, pentru controlul centralist, evident, toate fiind livrate votanților prin mijloacele unei demagogii fără limite.

Astfel, deși, cel puțin la nivel declarativ, prezidențiabilul domn Geoană părea să se separe de socialismul dogmatic al lui Ion Iliescu, acum s-a răzgândit subit.

Necazurile aduse oamenilor de criza economică pot fi speculate demagogic, iar șeful pesediștilor nu are rețineri în această privință.

Tocmai de aceea, cota unică ar trebui să fie aruncată la gunoi, iar clasa de mijloc impozitată dur.

Oricine câștigă în țara aceasta ar trebui să fie jupuit de munca lui, pentru ca PSD să redistribuie resursele în societate.

Mai mult decât atât, Mircea Geoană le propune astăzi românilor un gigant birocratic.

Când sectorul bugetar este atât de expandat, când orice guvernant normal încearcă să diminueze cheltuielile publice, el promite... lipsa oricărei reforme în domeniu.

Când orice guvern responsabil caută soluții să se retragă din competiția economică, el propune conglomerate de stat în toată industria țării.

De la sectorul producției de medicamente până la cel bancar și al energiei, pesediștii visează, din nou, la revenirea statului ca mare jucător economic.

Nici administrația centrală nu ar scăpa de această manie.

Dacă ar fi ales, domnul Geoană prevede înființarea, pe lângă Guvern, a unor comisii pentru săraci, pentru bolnavi, pentru toate problemele care există pe lume.

Nu este greu să ne închipuim astfel dimensiunile fabuloase ale birocrației și ale corupției unei astfel de guvernări.

Cel mai prost administrator este statul.

De câți zeci de ani mai are nevoie social-democrația românească pentru a accepta acest adevăr banal?

Vă mai aduceți aminte de regimul Iliescu-Văcăroiu?

Antipatia față de proprietatea privată, amânarea privatizărilor sau amestecul masiv al statului în sistemul bancar au încetinit enorm dezvoltarea economică a țării, dar asta nu înseamnă nimic pentru Mircea Geoană.

El ne promite același naționalism economic păgubos și iluzoriu, aceeași influență masivă a politicului în administrație și revenirea la modelul statului asistențial.

Costurile acestui sistem falimentar de guvernare nu sunt o problemă pentru susținătorii lui, cel puțin acum, când sunt încă în opoziție.

Datoria externă uriașă pe care a acumulat-o țara în timpul crizei nu este un motiv de temperanță pentru avalanșa de promisiuni făcute de domnul Geoană.

Mai mult, în concepția sa, marilor corporații trebuie să li se impună masive obligații sociale și morale pentru angajații lor, asta în vreme ce, la schimb, primesc doar impozite imense și amestecul statului în economie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu, domnule senator Oprea.

 
  Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică România în turul al II-lea al prezidențialelor: între rău și foarte rău;

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Cseke Attila - Grupul parlamentar al UDMR.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "România în turul al II-lea al prezidențialelor: între rău și foarte rău".

Am luptat. Crin Antonescu a luptat - cu inteligență și dăruire -, punându-și toată energia, mobilizând toate resursele și folosind toate mijloacele avute la îndemână.

Aproximativ 21% din români au luptat alături de el și sunt mândru că mă număr printre ei.

Deși nu a intrat în turul al II-lea, absența lui Crin Antonescu din această cursă electorală ar fi însemnat o campanie complet searbădă: pe de o parte, cu un președinte în funcție drept candidat obosit, înconjurat din toate părțile de yesmeni și grupuri de interese, iar, pe de altă parte, cu un contracandidat PSD care recită pios texte din cartea partidului, în speranța de a nu pierde alegătorii tradiționali.

Crin Antonescu a fost sarea și piperul acestei campanii - vizibil oriunde a fost posibil, cu o prezență constantă în media și pe teren, deopotrivă.

Ceea ce mă întristează însă este interesul scăzut al românilor față de aceste alegeri, atenție!, scăzut nu în comparație cu alte tipuri de alegeri (europarlamentare, locale), ci față de precedentele cicluri de alegeri prezidențiale.

Este adevărat că prezența la vot pentru prezidențiale s-a situat pe o traiectorie descendentă din 1990, când au avut loc primele alegeri de după căderea comunismului, până la ultimul scrutin din 2004, comun cu cel pentru Parlament.

Anul acesta a fost înregistrată o nouă scădere, de aproape cinci procente - 54%, față de 58,93% în primul tur de acum cinci ani.

Cauzele absenteismului sunt explicite și nu vreau să le reiau cu această ocazie.

Ceea ce vreau să subliniez este faptul că aproape 47% din români fie nu au fost interesați să voteze, fie au considerat că nu au cu cine vota, fie n-au mai apucat, chestiunea secțiilor speciale fiind foarte delicată.

Oricare ar fi motivul, ei au permis celorlalți să decidă pentru ei, iar ceilalți au decis ca Traian Băsescu și Mircea Geoană să meargă mai departe.

În aceste condiții, alegătorii lui Crin Antonescu privesc ușor dezamăgiți la opțiunile care li se oferă.

Cu cine ar putea vota, când ambii au un trecut politic pe care-l voiau lăsat în urmă?

Există însă o mare deosebire între cei doi - Traian Băsescu este și va rămâne exponentul unui sistem autoritar care urmărește să elimine principii elementare ale democrației, în timp ce Mircea Geoană arată că s-ar putea încadra într-o variantă de Românie modernă, acceptând, într-o primă instanță, susținerea lui Klaus Iohannis pentru funcția de premier.

Cei aproape 21% din românii care l-au votat pe Crin Antonescu vor decide viitorul președinte, acesta fiind astfel nevoit să includă în programul său multe idei și proiecte liberale.

Mulțumesc.

 
  Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică România, Cristian Mungiu și al patrulea președinte postdecembrist (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Declarația politică se intitulează "România, Cristian Mungiu și al patrulea președinte postdecembrist".

Academia Europeană de Film a anunțat recent numele personalităților din cinematografia de pe bătrânul continent care vor reprezenta și promova filmul european în calitate de ambasadori.

Regizorul român Cristian Mungiu a confirmat din nou, numărându-se printre cei 10 ambasadori aleși în anul 2009, Academia motivându-și alegerea prin faptul că Mungiu a fost marea descoperire românească a anului 2007, cu filmul său "4 luni, 3 săptămâni și 2 zile".

Mungiu a obținut, în premieră pentru un regizor român, prestigiosul "Palme d'Or" la Festivalul de la Cannes, în 2007, fiind, de asemenea, încununat cu distincția "Filmul european al anului 2007" pentru același "4, 3, 2".

De altfel, "4, 3, 2" a fost considerat de presa internațională un mare câștig pentru cinematografie, în general, nu numai pentru România, în special, clasându-se pe locul 14 într-un top al celor mai bune 100 de filme din ultimul deceniu, realizat de "The Times".

Aflat în plină campanie electorală pentru desemnarea Președintelui României, această știre a trecut aproape neobservată de către publicul român.

Performanța unui regizor care își plasează din nou țara în elita europeană a contat mai puțin decât "Pâine și circ!", sloganul sub care s-a defilat în primul tur de scrutin al acestor alegeri.

La scurt timp după succesul de la Cannes, portdrapelul noului val al cinematografiei românești posta pe internet următorul comentariu: "Adesea sunt întrebat, în ultima vreme, dacă viața mea s-a schimbat. Și zic nu, dar, de fapt, am impresia că s-a schimbat întrucâtva."

Mergând mai departe, aș spune că și viața românilor s-a schimbat "întrucâtva", pentru că prin Cristian Mungiu România și românii au redevenit subiect de presă în mass-media internațională, prin criticile elogioase care au însoțit lansarea filmului "4, 3, 2" în toate țările de pe glob.

Pentru acest "întrucâtva", Cristian Mungiu merita, poate, mai multă atenție din partea electoratului român, captivat excesiv de bătălia contracandidaților din campania pentru alegerile prezidențiale.

După 20 de ani de democrație postdecembristă, România își alege în acest al doilea tur de scrutin prezidențial pe cel de-al patrulea președinte.

O funcție mediatizată prin excelență, această demnitate a generat și generează un adevărat miraj pentru politicieni, și nu numai.

Cristian Mungiu, "dezgustat" de o campanie care nu face decât să scoată la iveală "un jeg teribil", își dorește ca viitorul președinte să fie capabil să poată determina "alegerea unui guvern stabil, care să aibă puterea să ia măsurile de care este nevoie, care să înțeleagă că politica e mai mult decât împărțeală de posturi pentru căpătuiala membrilor de partid și a apropiaților lor", deziderate pe care, de altfel, le avem cu toții.

Mărturisesc că nu cunosc opțiunile electorale ale domnului Cristian Mungiu, nu știu cu cine a votat în primul tur de scrutin, mai mult, nu știu cu cine va vota în turul al II-lea, dar știu că pe data de 6 decembrie suntem chemați să-l votăm pe cel care poate să reprezinte cel mai bine interesele tuturor sau, cum spunea Matei Vișniec, să fim capabili să putem alege în noi înșine ce este bun și să lăsăm răul deoparte.

Din păcate pentru cei care au crezut, ca și Crin Antonescu, într-o "Românie a bunului-simț", variantele rămase la dispoziție sunt cât se poate de dezamăgitoare: "președintele-jucător" și "prostănacul lui Iliescu".

Nu au fost puțini care au sperat, alături de candidatul PNL

la președinție, într-o nouă revoluție, de data aceasta a mentalității și a bunului-simț, în conducători cinstiți, nepătați, neșantajabili.

Celor peste 1.400.000 de votanți ai lui Crin Antonescu le mulțumesc pentru că au fost alături de Partidul Național Liberal și au crezut, alături de liberali, în reconstrucția unei Românii a românilor.

Pe 6 decembrie românii îl aleg pe cel de-al patrulea președinte postdecembrist, care va avea misiunea de a numi un premier capabil să formeze un guvern care să scoată România din criza politică, economică și morală în care s-a scufundat în ultimii ani ai mandatului lui Traian Băsescu, lucru deloc ușor de realizat, cu atât mai mult cu cât românii nu mai sunt de mult dispuși să își pună la infinit speranța într-un președinte salvator.

Cristian Mungiu declara, în urmă cu ceva vreme, într-un interviu pentru cotidianul "Evenimentul Zilei" că va vota în turul al II-lea cu "candidatul care pare să aibă cele mai multe șanse să ia măsuri și pentru țara asta, nu numai pentru grupul care îl susține".

La rândul meu, nu pot decât să îmi doresc ca cel care va fi următorul Președinte al României să fie un președinte al tuturor românilor, dispus să își asume "proiectul Iohannis" și măsurile anticriză propuse de PNL în programul său:

înghețarea prețurilor la utilități, TVA redus la alimente, numiri fără criterii politice.

Altfel, următorii cinci ani de mandat prezidențial vor semăna izbitor de mult cu cei 20 de ani de democrație iliesciană și băsesciană, condimentată de scandaluri de corupție, dezvăluiri și înregistrări spectaculoase, dosariade.

  Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică România în turul al II-lea al prezidențialelor: între rău și foarte rău;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu, domnule senator Emilian Frâncu.

  Cseke Attila Zoltán (UDMR) - declarație politică intitulată De-ale campaniei electorale;

Îl invit la microfon pe domnul senator Cseke Attila - Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Gheorghe Bîrlea - Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "De-ale campaniei electorale".

Campania electorală aferentă sau, mai bine zis, premergătoare alegerilor de orice fel ar fi ele este nu numai show-ul ce înconjoară și precedă data fixată pentru alegeri, dar s-ar cuveni să arate respect atât față de electorat, cât și în relațiile dintre pretendenții la funcția sau funcțiile pentru care concurează.

Despre campanie electorală, în general, se pot spune multe, iar în România, ca și în orice altă țară care organizează alegeri democratice și libere, acest subiect poate umple pagini întregi de comentarii ale politologilor și mass-media.

Deși, abordând această temă acum, după primul tur al alegerilor prezidențiale, mi s-ar putea aminti dictonul: "După război, mulți viteji se arată", cred totuși că o analiză, măcar principială, a celor mai importante aspecte pe care le sesizează alegătorul este nu numai de preferat, dar și obligatorie într-o oarecare măsură.

M-aș referi și eu la câteva dintre ele, de fapt aș încerca să aduc în discuția dumneavoastră un aspect necesar al campaniei electorale, dar a cărui utilizare, după părerea mea, lasă mult de dorit.

Nu mă refer la "dosariada" din această campanie electorală, deși, probabil, sub acest aspect, s-au bătut toate recordurile din campaniile electorale de până acum.

Nu m-am gândit să abordez nici măcar debandada organizării unor dezbateri televizate, deși ar fi de discutat îndelung și pe acest subiect.

Suntem unici și sub acest aspect în România.

Astfel, noi avem dezbateri a căror organizare se decide din timp, cu acordul tuturor competitorilor, pentru ca apoi, brusc, în cinci minute, să apară un obstacol de neprevăzut și dintr-odată de netrecut, care împiedică orice posibilitate de dialog între candidați.

Apoi, când acest dialog apare totuși, dezbaterea se organizează cu participarea doar a unor candidați, parcă aceste alegeri prezidențiale s-ar desfășura doar pentru un anumit segment de alegători, cu excluderea altora, a căror singură vină este că, poate, susțin un alt candidat.

Cred că sunt necesare clarificări și sub acest aspect, dacă nu pentru turul al II-lea, măcar pentru viitor.

Regulile trebuie bine stabilite cu mult înaintea începerii unei campanii electorale, pentru a nu da posibilitatea organizării sau nu a acestor dezbateri televizate după interesul sau nu al unora sau al altora.

Ceea ce doresc eu să abordez prin această declarație este o chestiune care poate părea inofensivă, dar a cărei reglementare, inclusiv legală - să nu vorbesc despre cea de bun-simț -, lasă mult de dorit.

Este problema afișajului electoral, a amplasării bannerelor candidaților și partidelor în timpul campaniei electorale.

La ce mă gândesc? În cel mai mic sat din această țară găsim cel puțin 4-5 bannere deasupra drumului, atârnate de stâlpii care susțin rețeaua energiei electrice.

Oricine care a cutreierat această țară în campania electorală a putut constata această impresie, de parcă am fi deja în ajunul Crăciunului și localitățile din România ar fi împodobite cu ghirlande strălucitoare și becuri aprinse.

Ar fi interesant de aflat cât a încasat Societatea Comercială "Electrica" - SA, la nivel național, pentru această campanie electorală.

După numărul afișelor și bannerelor agățate de stâlpii aflați în proprietatea acestei societăți comerciale cu capital integral de stat, trebuie să fie o sumă frumușică, de ordinul zecilor, sutelor de mii, dacă nu a milioanelor de euro.

Vreau să fiu bine înțeles: nu contest posibilitatea și legalitatea închirierii acestor purtători de mesaj electoral.

În prezent, legal, există această modalitate de folosire a stâlpilor de la marginea drumurilor pentru aceste scopuri.

Ceea ce doresc însă să precizez, și pun în discuția dumneavoastră, este cantitatea imensă, numărul enorm al acestor bannere, care te atacă, indiferent dacă ești domiciliat în localitatea respectivă sau poate treci pe sub ele, mirându-te, ca șofer, de această cavalcadă de culori și mesaje care abundă deasupra capului tău pe drumurile țării.

Oricine călătorește prin alte state europene va fi de acord cu mine că așa ceva nu mai întâlnești nicăieri.

Desigur, găsești și acolo afișe, așezate ordonat, lateral, pe stâlpii de la marginea drumurilor, dar în niciun caz bannere suspendate și legate între aceste veritabile brațe de susținere de pe marginea drumurilor.

Stimați colegi, Avem trei ani până la următoarele alegeri ce se vor organiza în România, timp destul, după părerea mea, de a regândi modalitățile de organizare a diferitelor tipuri de alegeri, iar în cadrul acestora, obligatoriu, trebuie să reglementăm posibilități de folosire a materialelor de campanie în mod civilizat, conform practicii europene, care să aducă un spirit sănătos și corect în competiția dintre partide și candidați, deopotrivă.

Răspunderea unui conducător, a unui lider, este nu numai de a prelua observațiile, ideile și așteptările electoratului, dar și de a impune un anumit ritm, de a educa electoratul și de a impune un climat civilizat chiar și în materie de campanie electorală.

Deci noi, politicienii, întreaga clasă politică, avem treabă destulă și în această materie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Cseke Attila.

 
  Gheorghe Bîrlea (PD-L) - declarație politică având ca titlu Electoratul merită mai multă considerație;

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Bîrlea - Grupul parlamentar al PD-L. Aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Declarația mea politică se intitulează "Electoratul merită mai multă considerație".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ceea ce urmează să spun nu este altceva decât un truism, dar trebuie neapărat spus, pentru că are valoare de adevăr, întrucât în ultimele zile o parte semnificativă a clasei politice face o serie de afirmații halucinante, care nu pot decât să ne stârnească dorința de a lămuri câteva aspecte.

Stimați colegi, Unii veți fi de acord cu mine, alții nu, dar adevărul este că primul tur al alegerilor prezidențiale a fost câștigat de Traian Băsescu.

Ei bine, cu toate acestea, majoritatea conjuncturală din Parlament declară în cor că alegerile au fost pierdute de Traian Băsescu, deoarece majoritatea cetățenilor a votat cu alți candidați.

Domnilor colegi, Cu același raționament, vă pot răspunde foarte simplu: din trei alegători, unul l-a ales pe Traian Băsescu, iar votul celorlalți alegători a fost direcționat către ceilalți 11 candidați.

De fapt, ceea ce deranjează mai mult majoritatea politicienilor coagulați în jurul obsesiei anti-Băsescu este că, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, turul întâi al alegerilor prezidențiale nu a fost câștigat de un candidat al Partidului Social Democrat.

Să facem un scurt remember: în 1990 Ion Iliescu câștiga alegerile, în 1992 același Ion Iliescu câștiga turul întâi, același Ion Iliescu câștiga în 2000, pentru ca în 2004 Adrian Năstase să câștige, la rându-i, primul tur.

Ei bine, stimați colegi, de data aceasta un candidat care nu provine din sânul PSD câștigă primul tur al alegerilor prezidențiale.

Tocmai acest lucru nu-l face pe Traian Băsescu să fie dezirabil pentru clasa politică actuală.

Pe undeva îi poți înțelege, în condițiile în care Traian Băsescu a fost singurul Președinte al României postcomuniste care a avut puterea de a spune clar că trebuie reformate clasa politică și instituțiile statului, lucruri ce l-au făcut indezirabil în fața politicienilor blocați în propriile inerții.

Nu trebuie să facem analize sofisticate pentru a observa acest lucru.

Mergem însă și mai departe cu falsificarea realității și susținem sus și tare că, de fapt, nu este deloc relevant faptul că în 2004 diferența dintre primul candidat, Adrian Năstase, și cel de pe locul al doilea a fost de 7%.

Ceea ce uitați este că acea persoană care s-a clasat pe locul doi în primul tur al alegerilor prezidențiale, în urmă cu cinci ani, a fost Traian Băsescu.

Este foarte important acest aspect, pe care unii îl minimalizează.

Nu oricine, stimați colegi, este capabil să surmonteze o astfel de diferență.

Am convingerea că actualul președinte poate câștiga un nou mandat de președinte, în primul rând pentru că nu are un contracandidat real.

Acest lucru este cel mai bine confirmat de faptul că încercați, o dată în plus, să deformați realitatea.

Încercați acum să-l împingeți în față pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis.

Practic, nu faceți altceva decât să minimalizați importanța alegerilor prezidențiale și să induceți opiniei publice ideea că acum mai important este un premier.

Domnilor,

Trebuie să vă spun că sunteți într-o mare confuzie, la fel ca anul trecut. Potrivit Constituției, prim-ministrul nu este ales, ci desemnat.

Așadar, corect ar fi să le spunem românilor că pe data de 6 decembrie se alege președintele, și nicidecum o formulă sau alta de guvern.

Haideți să încetăm a mai inversa cronologia, haideți să alegem întâi președintele și să-i dăm, ulterior, acestuia dreptul de a-și exercita prerogativa de desemnare a premierului.

Eu înțeleg foarte bine intenția.

Este și normal, atunci când nu ai un candidat competitiv, să încerci să te folosești de orice adjuvant, dar ceea ce se face nu este tocmai moral, pentru că pentru prima dată în ultimii 20 de ani alegerile prezidențiale sunt minimalizate tocmai din nevoia de a muta centrul de atenție pe un subiect care este secundar.

Trebuie spus românilor că aceste alegeri nu se vor desfășura între Traian Băsescu și Mircea Geoană, ci între reprezentantul ideii de reformare a statului român și reprezentantul ideii de stagnare a reformelor și progresului.

Nu în ultimul rând, trebuie să fim conștienți că pe data de 6 decembrie românii vor fi capabili să decidă singuri și nu va fi nevoie să li se indice cu cine să voteze.

Prin urmare, cred că ar fi indicat să arătăm mai multă considerație alegătorilor și să încetăm să mai credem că electoratul nu este altceva decât o masă de manevră, pe care o poziționăm în funcție de interesele de moment pe care le manifestăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
   

Cu aceasta, am încheiat lista declarațiilor politice care s-au prezentat în plen.

Pe lângă colegii care și-au prezentat declarațiile politice, au mai depus în scris declarații politice: domnul senator Petru Bașa - Grupul parlamentar al PD-L, domnul senator Șerban Valeca și domnul senator Mihăiță Găină - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Cornel Popa - Grupul parlamentar al PNL.

 
   

Următoarele declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul de ședință.

 
  Petru Bașa (PD-L) - declarație politică având ca titlu Clienții societății furnizoare de gaz, puși pe drumuri în mod nejustificat (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Petru Bașa:

Declarația politică este intitulată "Clienții societății furnizoare de gaz, puși pe drumuri în mod nejustificat".

Dragi colegi și colege,

În declarația politică de astăzi voi face referire la o situație care a generat nemulțumiri în rândul mai multor cetățeni.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a stabilit, prin Ordinul nr. 77 din 10 septembrie 2009, un nou conținut al contractului-cadru de furnizare în baza căruia se desfășoară activitatea de furnizare reglementată a gazelor naturale către consumatorii casnici.

Nicio problemă până aici, pentru că semnarea noilor contracte reprezintă o obligație atât pentru furnizorii de gaze naturale, cât și pentru consumatori, în scopul alinierii la cerințele legislative în vigoare.

Indignarea consumatorilor a apărut în momentul în care au luat act de modul în care trebuie depuse aceste contracte odată semnate, într-un exemplar, la sediile societății furnizoare de gaz metan, mai precis, în instrucțiunile primite odată cu factura de gaz și cu noile contracte se specifică faptul că acestea din urmă trebuie trimise exclusiv prin poștă, în termen de 15 zile, la serviciile de relații cu clienții ale societății furnizoare.

Mulți consumatori au considerat această măsură drept abuzivă, pentru că presupune cheltuială de timp și, de ce să nu o spunem, chiar și de bani.

O strategie a societății venită înspre nevoile și așteptările consumatorilor ar fi permis depunerea contractelor semnate la casieriile la care se încasează facturile, ceea ce ar fi însemnat mai puține eforturi din partea consumatorilor, puși în aceste zile pe drumuri pentru a intra în legalitate cu noile contracte.

Capitalismul ne îndeamnă spre o anumită deschidere spre client, spre susținătorul serviciilor noastre.

Se pare că mediul privat a învățat cel mai bine lecția capitalismului.

Monopolul, din păcate, denaturează, în anumite situații, percepția realității.

Sper ca această situație să se constituie într-o greșeală de strategie de marketing și coordonare, astfel ca, în viitor, oamenii să nu mai fie puși pe drumuri pentru rezolvarea unor probleme care aveau soluții mult mai facile.

Nu pledez pentru suveranitatea consumatorului în orice condiție, dar cred că în această situație se puteau găsi pârghii pentru a veni în sprijinul consumatorilor.

Cu toții ne dorim reformarea sistemului, dar să nu uităm că fiecare reprezentăm o parte a acestui sistem.

Vă mulțumesc.

  Alexandru Mocanu (PD-L) - declarație politică cu titlul Precupeții (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Alexandru Mocanu:

Declarația politică se intitulează "Precupeții".

Nici nu s-au anunțat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale și constatăm că PSD și PNL, secondate de UDMR, s-au apucat să anunțe diverse majorități, care nu atât să-l susțină pe Mircea Geoană în turul doi al alegerilor, cât, mai ales, să fie împotriva lui Traian Băsescu.

În realitate, ei procedează ca precupeții la piață, anunțând public că tranzacționează între ei ceea ce, de fapt, nu au: voturile românilor.

Mircea Geoană și PSD, pe de o parte, și Crin Antonescu și PNL, pe de altă parte, s-ar putea să aibă, pentru moment, de partea lor o majoritate parlamentară.

Majoritatea lui Traian Băsescu o reprezintă românii, ei sunt singurii deținători ai voturilor pe care maimuțoii mogulilor pretind că le pot dirija după cum o cere interesul stăpânilor lor.

De partea lui Traian Băsescu se află 80% din românii care au spus da la referendum.

Politicienii de mucava și susținătorii lor din media afirmă că, dacă Traian Băsescu a fost votat de doar 32% din români, asta înseamnă că 68% ar fi împotriva acestuia.

În schimb, mintea lor setată anti-Băsescu nu poate admite că același raționament, dacă ar fi adevărat, este la fel de valabil și pentru Mircea Geoană.

Vor înțelege, poate, pe 6 decembrie anul curent ceea ce nu au înțeles nici la referendumul de demitere a președintelui din mai 2007 și nici la recentul referendum din 22 noiembrie.

Îi spun lui Ion Iliescu, ca și lui Mircea Geoană și PSD-ului, că referendumul este o victorie a românilor împotriva clasei politice formate la "școala de sub pulpana lui Ion Iliescu".

PSD și PNL nu au decât să încerce să formeze câte majorități vor, dar nu vor reuși să stopeze vocea românilor care își doresc ca reformele să continue.

Peste 80% din români își doresc reducerea numărului de parlamentari, își doresc tăierea pensiilor speciale și a salariilor speciale, își doresc eliminarea sinecurilor clientelelor politice din toate domeniile de activitate și care căpușează masiv bugetul de stat.

Românii știu că vor avea mai mulți bani pentru salarii și pensii, pentru școli și spitale, pentru infrastructură și agricultură etc. doar dacă aceste privilegii vor fi eliminate.

Ca idealuri și ca mod de a vedea viitorul României, electoratul liberal are aceeași viziune cu Traian Băsescu.

Un lucru e sigur, ceea ce a promis Crin Antonescu electoratului liberal nu se va înfăptui în veci cu un guvern controlat de PSD, cu Vanghelie la interne, cu Iliescu la economie, cu Năstase la justiție și cu Sorin Ovidiu Vântu la finanțe.

Garantez că, dacă Traian Băsescu va fi ales președinte, vom avea un guvern stabil, fie și dintr-un motiv foarte simplu:

politicienii nu vor putea să refuze să sprijine un guvern care pune în aplicare reformele dorite de români, pentru că, dacă o vor face, vor răspunde în fața românilor.

Acum nu mai au ce să invoce, rezultatul referendumului este clar.

  Șerban Constantin Valeca (PSD+PC) - declarație politică intitulată Stăpânii inelelor (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Șerban Constantin Valeca:

Declarația politică se intitulează "Stăpânii inelelor".

Peste România a mai trecut un tur de alegeri.

Aparent, a fost un exercițiu democratic normal.

De ce spun aparent?

Deoarece nenumărați exponenți ai puterii actuale - oameni așezați vremelnic pe scaune de prefecți și subprefecți, o droaie de directorași de descentralizate, diverși șefi și șefuți - s-au năpustit peste români cu o ploaie de amenințări, de la darea afară din serviciu a lor sau a familiilor lor, la amenzi date autorităților locale dacă nu vor vota cum doresc "mărimile lor".

În acest fel s-a redescoperit o nouă metodă de fraudare a alegerilor, metoda amenințărilor, unele duse la îndeplinire, metodă de sorginte cominternistă.

Probabil acum descoperim și de ce am avut în această toamnă, odată cu scoaterea PSD

de la guvernare, acea "noapte a cuțitelor lungi", în care au fost demiși toți prefecții și conducerile de descentralizate.

Era numai prima etapă a planului cominternist.

Din fericire, cu toate aceste metode reînviate, puțini români au cedat în fața amenințărilor abominabile proliferate de către acești șefuți care se cred "stăpânii inelelor".

Rămâne totuși întrebarea: acești șefuți care dețin niște funcții vremelnice, atunci când vor pleca de pe scaunele pe care stau degeaba și vor merge la un spectacol sau la cumpărături în județul de baștină și vor vedea numai oameni care își întorc privirea și le evită salutul, în cel mai bun caz, vor regreta ceea ce au făcut sau vor ieși din istorie fără să roșească?

Doamnelor și domnilor senatori,

Personal, sunt convins că toți românii vor amenda în totalitate această atitudine și în turul doi, așa cum au făcut-o, în marea lor majoritate, în primul tur al alegerilor prezidențiale, trimițând cu fermitate la lada de gunoi a istoriei aceste practici.

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Mihăiță Găină (PSD+PC) - declarație politică cu titlul Întoarcere către români (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Mihăiță Găină:

Declarația politică este intitulată "Întoarcere către români".

Cu ocazia primului tur de scrutin, țara a fost împânzită de șleahta portocaliilor, care aveau sarcina să-i convingă pe oameni să-l voteze încă o dată pe președintele în funcție, întrucât acesta nu și-a dus până la capăt rolul mesianic pus în slujba democrației.

Steril, fără fond, chiar putred înăuntru, mesajul susținătorilor domnului Băsescu se încheia, patetic, cu un "Trăiți bine!", spus în colțul gurii, neconvingător, formal.

În ultimele zile de campanie electorală, președintele își arăta adevărata imagine politică dobândită în anii în care a fost la putere - imaginea însămânțătorului de spaime, a dezbinatorului capabil de orice gest antidemocratic în lupta pentru păstrarea puterii. Și-ar fi dorit ca, măcar în ultimul ceas al campaniei electorale pentru primul tur de scrutin, să întoarcă întregul popor, ca prin 2004... când "iepurașul"

simpatic și plin de românisme îl învingea, cu zâmbetul pe buze, pe "ursul" prins la mierea "sistemului ticăloșit", și-ar fi dorit să aibă ca rivali persoane cărora să le poată evidenția latura mefistofelică, dar, surpriză, singurul "urs ticăloșit", care nu-i va permite păstrarea puterii este chiar el însuși.

În confruntarea de vineri, 20 noiembrie, jocul de rol al "iepurașului" stingherit de atâtea nedreptăți s-a amestecat cu cel al "ursului" fugărit de faptele sale și ale jalnicilor pleșcari "paleologi" care-l idolatrizează.

Domnul Băsescu a fost foarte slab în argumente, a avut gestica și mimica unei persoane învinse chiar înainte de a lupta propriu-zis.

Nervos, agitat, cu mișcări labile, a preferat să aducă dosare care să-i demonstreze iluzoria nevinovăție ascunsă în sute de pagini portocalii, dar parcă nici portocaliul acesta nu mai are tăria de odinioară, prăfuindu-se, îngălbenindu-se de atâtea aparențe.

Deși istovit de nesfârșita gâlceavă politică, poporul a ieșit la vot îndemnat de un mesaj crăpând a ura care făgăduiește răzbunarea și menținerea granițelor ghimpate ale țării asediate în care trăiește.

Însă întotdeauna se găsește câte un cirac băsescian, care, cu tupeul planturos caracteristic, repetă "reformele" făcute în timpul mandatului sus-numitului.

Da, sigur, reforme spuse pe principiul autenticului Pristanda: "două la primărie..., unul la școala de băieți (...)".

Și ca să încununeze efortul depus în acești ani, ciuleandra băsesciană scoate la lumină o altă tentativă de manipulare: referendumul.

Cu Parlament unicameral și cu 172 de aleși mai puțin, criza economico-financiară este ca rezolvată.

Nu mai contează directorii de școli menținuți pe astfel de funcții doar pentru că au pelerine portocalii, nu mai contează că profesorii își iau cu trei săptămâni înainte de vacanța de iarnă concediu fără plată, cu repercusiuni asupra bieților elevi, amețiți și ei de scălâmbăielile propagandistice ale salvatorului de serviciu, dar mai ales asupra dascălilor, care și așa aveau un salariu infim și nemotivant.

În această avalanșă a bugetarilor forțați să stea acasă, a oamenilor care au capitulat în fața ratelor pe care nu le mai pot achita, a spitalelor care nu fac față cerințelor medicale actuale, a imposibilității de apărare în fața răspândirii virusului cu iz de animal sacrificat în ziua de Ignat, ceasul mai sună o dată pentru prezentarea la vot.

Se simte speranța în vindecarea organismului sleit al neamului de Traian Băsescu.

Cu toate fățărniciile și fraudele la care au fost supuși, oamenii au arătat pe 22 noiembrie că jinduiesc la un cincinal altfel, neîncrâncenat și pătimaș, la o fărâmă de liniște, iar pe 6 decembrie vor dovedi că au un glas mai puternic decât vocea sugrumată a manipulărilor.

În încheiere, vreau să-i transmit un mesaj domnului Traian Băsescu, mesaj care, cu siguranță, îi va declanșa memoria afectivă, amintindu-i de vremuri ce, în curând, vor apune: "Domnule Băsescu, nici nu știi cât de mic începi să fii!"

  Cornel Popa (PNL) - declarație politică având ca titlu Primul tur, primul val de ilegalități (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Cornel Popa:

Declarația politică se intitulează "Primul tur, primul val de ilegalități".

Stimați colegi,

Nu sunt printre aceia care văd conspirații la fiecare colț de stradă și nici printre cei care nu au încredere în instituțiile statului, sunt însă printre cei care au fost în mijlocul oamenilor în această campanie electorală și în ziua votului, inclusiv.

Mi s-au adus la cunoștință mai multe nereguli în județul Bihor: de la buletine de vot pentru președinție împachetate împreună cu cele pentru referendum, până la lipsa buletinelor de vot sau înghesuială inexplicabilă, dirijată din afară, la unele secții de votare.

Toate aceste detalii au dat rezultatul final al alegerilor, pe care îl știm cu toții.

Organizarea acestui tur de scrutin a ridicat multe semne de întrebare, iar presa a relatat diverse cazuri de încălcări ale legii de către oameni care au cumpărat voturi sau au influențat decizia unor alegători. Știu, veți spune că se vor ocupa de toate acestea organele abilitate.

Vă mărturisesc că mă așteptam la asta duminică, atunci când s-au primit sesizările și când apelul la numărul de urgență 112 a blocat, poate, alte apeluri ale oamenilor bolnavi, dar asta este o altă discuție.

Revenind, știu de prea puține cazuri de dosare penale în comparație cu mita electorală practicată, prea puține măsuri împotriva prea multor ilegalități.

Semnalez cu această ocazie pericolul adevărat pe care îl constituie aceste abateri nesancționate: pierderea încrederii electoratului, și așa dezamăgit de clasa politică, de promisiunile neonorate, de cearta care nu mai ia sfârșit.

Dacă populația a ieșit acum în număr mai mare la vot, a fost pentru că a dorit votarea schimbării, nu ca să fie iarăși martora jocurilor de culise.

Este suficient faptul că s-au creat cozi interminabile și oamenii nu au mai ajuns să voteze, este suficient că s-au făcut confuzii cu referendumul.

Chiar nu mai este loc de toleranță pentru actele de furt electoral, chiar nu ne mai putem permite să pierdem speranța alegătorilor în respectarea votului pe care aceștia și-l dau.

Jocul pornește acum iarăși de la zero, cei doi candidați rămași în cursă vor scoate toate armele pe masă, iar noi, alegătorii, vom fi luați ostatici în schimbul de focuri.

Arbitrii acestui joc armat ar trebui să fie instituțiile statului, care nu trebuie să țină cont de culoarea politică în interpretarea legii.

Aștept așadar reacții ale instituțiilor abilitate la toate sesizările primite și vreau să intervină prompt în cazurile care vor fi semnalate, cu siguranță, în turul doi al alegerilor prezidențiale, iar alegătorilor le recomand să nu se lase influențați, păcăliți și mituiți.

Este prea importantă alegerea pe care o avem de făcut ca să ne batem joc de votul nostru.

Vă mulțumesc.

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi,

Înainte de a trece la procesul legislativ, o voi ruga pe doamna senator Doina Silistru să facă apelul nominal.

Vă rog.

Microfonul central.

   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte.

- Albert Álmos - prezent
- Andrei Florin Mircea - absent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ariton Ion - prezent
- Badea Viorel Riceard - absent
- Banias Mircea Marius - prezent
- Bara Ion - prezent
- Bașa Petru - prezent
- Bădescu Iulian - absent
- Bălan Gheorghe Pavel - prezent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Bîgiu Marian Cristinel - absent
- Bîrlea Gheorghe - prezent
- Blaga Vasile - Guvern
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boitan Minerva - prezentă
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel Constantin Vasile - prezent
- Bota Marius Sorin Ovidiu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Chelaru Ioan - absent
- Chirvăsuță Laurențiu - prezent
- Chivu Sorin Serioja - prezent
- Cibu Constantin Sever - prezent
- Cinteză Mircea - absent
- Coca Laurențiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - prezent
- Constantinescu Viorel - absent
- Cordoș Alexandru - prezent
- Corlățean Titus - absent
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila Zoltán - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - absent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Diaconu Mircea - prezent
- Dobra Nicolae - absent
- Dumitru Constantin - absent
- Fekete-Szabó András Levente - prezent
- Feldman Radu Alexandru - prezent
- Filip Petru - prezent
- Fodoreanu Sorin - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Frunda György - absent
- Găină Mihăiță - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Ghișe Ioan - absent
- Greblă Toni - prezent
- Grosu Corneliu - prezent
- Günthner Tiberiu - prezent
- Gyerkó László - prezent
- Hașotti Puiu - absent
- Hărdău Mihail - prezent
- Humelnicu Augustin Daniel - absent
- Ichim Paul - absent
- Igaș Traian Constantin - prezent
- Ion Vasile - absent
- Iordănescu Anghel - absent
- Jurcan Dorel - prezent
- Lazăr Sorin Constantin - prezent
- Luca Raymond - prezent
- Mang Ioan - absent
- Marcu Gheorghe - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marian Ovidiu - prezent
- Marian Valer - absent
- Markó Béla - absent
- Mazăre Alexandru - delegație
- Măgureanu Cezar Mircea - prezent
- Mărcuțianu Ovidius - absent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mitrea Elena - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mîrza Gavril - absent
- Mocanu Alexandru - absent
- Mocanu Toader - absent
- Moga Nicolae - prezent
- Mustățea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - absent
- Necula Marius Gerard - absent
- Nedelcu Vasile - prezent
- Nicoară Marius Petre - prezent
- Nicoară Romeo Florin - absent
- Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
- Nicula Vasile Cosmin - prezent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Mihai - prezent
- Onofrei Orest - prezent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pașca Liviu Titus - prezent
- Păran Dorin - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pintilie Vasile - absent
- Plăcintă Sorina Luminița - Guvern
- Pop Gheorghe - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - prezentă
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Prunea Nicolae Dănuț - absent
- Rasaliu Marian Iulian - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Șerban - absent
- Robu Nicolae - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Rușanu Dan Radu - absent
- Rușeț Ion - prezent
- Saghian Gheorghe - absent
- Savu Daniel - prezent
- Sârbu Ilie - absent
- Sbîrciu Ioan - absent
- Secășan Iosif - prezent
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru Florian - absent
- Stănișoară Mihai - Guvern
- Șova Dan Coman - absent
- Tămagă Constantin - absent
- Toma Ion - prezent
- Țopescu Cristian George - prezent
- Țuțuianu Adrian - prezent
- Udriștoiu Tudor - prezent
- Urban Iulian - prezent
- Valeca Șerban Constantin - prezent
- Vasilescu Lia Olguța - absentă
- Verestóy Attila - prezent
- Voicu Cătălin - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - absent

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, doamna senator Silistru.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Vă anunțăm imediat prezența.

Stimați colegi,

Din totalul de 137 de senatori, au semnat prezența 85, au răspuns 72 la apelul nominal, 5 colegi senatori lipsesc motivat.

În consecință, putem continua lucrările.

Îi rog pe colegii de pe hol, dacă mă aud, la televizor sau de unde mă aud, să poftească în sală, să închidem ușile și să intrăm în programul legislativ.

Ședința este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David și de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.

Sunt observații sau propuneri în legătură cu ordinea de zi?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 43 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

 
Declarații politice și intervenții ale senatorilor:  

Înainte de a trece la punctul 2 din ordinea de zi, vreau să vă informez că, pe lângă declarațiile politice prezentate în plen, înaintea începerii procesului legislativ, a mai depus o declarație politică în scris domnul senator Emilian Frâncu, care a avut și o declarație politică prezentată în plen.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:  

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative, conform prevederilor art. 107 din Regulamentul Senatului și conform aprobării Biroului permanent al Senatului din 10 noiembrie 2009:

  • Propunerea legislativă privind insolvența persoanelor fizice;
  • Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (21) al art. 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției;
  • Propunerea legislativă privind instituirea sistemului de marcare pentru anumite produse petroliere;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;
  • Propunerea legislativă privind măsuri de stimulare a producției și a valorificării legumelor și fructelor în România;
  • Propunerea legislativă privind combaterea plăților întârziate de către autoritățile și instituțiile publice;
  • Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 79 alin. (2) din Legea nr. 76/16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, modificată și completată prin:Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124 din 2 octombrie 2002; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147 din 31 octombrie 2002; Legea nr. 4 din 9 ianuarie 2003; Legea nr. 232 din 31 mai 2003;Legea nr. 519 din 3 decembrie 2003; Legea nr. 107 din 7 aprilie 2004; Legea nr. 512 din 22 noiembrie 2004; Legea nr. 580 din 14 decembrie 2004; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144 din 18 octombrie 2005.

Supun votului dumneavoastră aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a inițiativelor legislative prezentate.

Începem cu prima propunere legislativă, Propunerea legislativă privind insolvența persoanelor fizice.

Inițiatorul este prezent?

Domnul senator Urban.

Microfonul 2.

   

Domnul Iulian Urban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Rațiunea pentru care s-a cerut procedura de urgență nu cred că trebuie explicată foarte mult, în contextul în care vedem zilnic, pe toate canalele mass-media, faptul că numărul de restanțieri la creditele acordate de bănci a explodat în România, astfel încât această procedură a insolvenței particularilor din România vine să le dea o mână de ajutor celor care, mai ales în această perioadă de criză, traversează perioade extrem de dificile și riscă să-și piardă bunul cel mai de preț pe care îl are românul, și anume locuința personală.

Ca atare, vă solicit să aveți bunăvoința de a vota dezbaterea propunerii legislative în procedură de urgență, astfel încât aceasta să-și urmeze cursul conform procedurii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun votului dumneavoastră dezbaterea în procedură de urgență a Propunerii legislative privind insolvența persoanelor fizice.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 38 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și două abțineri, a fost aprobată dezbaterea în procedură de urgență a Propunerii legislative privind insolvența.

Trecem la a doua propunere legislativă, Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (21) al art. 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră dezbaterea în procedură de urgență a acestei propuneri legislative.

Vă rog să votați.

Cu 35 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 3 abțineri, a fost aprobată dezbaterea în procedură de urgență și pentru această propunere legislativă.

Trecem la a treia propunere legislativă, Propunerea legislativă privind instituirea sistemului de marcare pentru anumite produse petroliere.

Dintre inițiatori se află cineva în sală care dorește să o susțină?

Nu.

Supun votului dumneavoastră dezbaterea în procedură de urgență a Propunerii legislative privind instituirea sistemului de marcare pentru anumite produse petroliere.

Vă rog să votați.

Cu 39 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 4 abțineri, a fost aprobată dezbaterea propunerii legislative în procedură de urgență.

Trecem la a patra propunere legislativă, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Dintre inițiatori este cineva în sală ca să susțină propunerea legislativă? Nu.

Supun votului dumneavoastră dezbaterea în procedură de urgență pentru această inițiativă legislativă privind Legea fondului funciar.

Vă rog să votați.

Cu 32 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și 6 abțineri, nu s-a aprobat dezbaterea în procedură de urgență pentru această inițiativă legislativă.

Trecem la a cincea propunere legislativă, Propunerea legislativă privind măsuri de stimulare a producției și a valorificării legumelor și fructelor în România.

Dintre inițiatori este cineva în sală care să susțină procedura de urgență? Nu.

Supun votului dumneavoastră dezbaterea în procedură de urgență a acestei propuneri legislative.

Vă rog să votați.

Cu 46 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 5 abțineri, s-a aprobat dezbaterea în procedură de urgență a acestei propuneri legislative.

Trecem la a șasea propunere legislativă, Propunerea legislativă privind combaterea plăților întârziate de către autoritățile și instituțiile publice.

Dacă dintre inițiatori este cineva în sală și dorește să intervină?

Dacă nu, o să supun direct la vot această procedură de urgență.

Vă rog să votați.

Cu 45 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 6 abțineri, a fost aprobată dezbaterea în procedură de urgență a acestei propuneri legislative.

Trecem la Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 79 alin. (2) din Legea nr. 76/16 ianuarie 2002

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, modificată și completată prin:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124 din 2 octombrie 2002; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147 din 31 octombrie 2002; Legea nr. 4 din 9 ianuarie 2003; Legea nr. 232 din 31 mai 2003; Legea nr. 519 din 3 decembrie 2003; Legea nr. 107 din 7 aprilie 2004; Legea nr. 512 din 22 noiembrie 2004; Legea nr. 580 din 14 decembrie 2004; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144 din 18 octombrie 2005.

Dintre inițiatori dorește să susțină cineva procedura de urgență?

Dacă nu, supun la vot dezbaterea propunerii legislative în procedură de urgență.

Vă rog să votați.

Cu 36 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 10 abțineri, a fost aprobată dezbaterea în procedură de urgență a acestei inițiative legislative.

 
Aprobarea modificării programului de lucru al Senatului pentru perioada 23-28 noiembrie a.c.  

Stimați colegi,

Înainte de a trece la punctul 3 din ordinea de zi, doresc să vă informez că în ședința de astăzi a Biroului permanent al Senatului a fost modificat programul de lucru pentru această săptămână.

După cum vă aduceți aminte, aprobasem inițial ca și ziua de joi să fie consacrată unor lucrări în plenul Senatului.

Având în vedere propunerile a două grupuri parlamentare importante din Senat, am hotărât ca ziua de joi să rămână pentru lucrări în comisiile permanente, vineri și sâmbătă sunt activități în circumscripțiile electorale.

Supun votului acest nou proiect de program, dacă nu sunt observații sau alte propuneri. Nu pare să fie cazul.

Supun votului noul program de lucru propus pentru această săptămână.

Cu 53 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, a fost aprobat programul de lucru.

Aș vrea să vă informez că pentru săptămâna viitoare s-a avut în vedere un program de lucru care să fie dedicat numai activității în circumscripțiile electorale, iar pe 1 decembrie, evident, liber.

Avem deci plen astăzi și mâine.

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

V-aș ruga, în măsura în care este posibil, să încercăm să fim prezenți la timp pentru a putea dispune de un număr cât mai mare de proiecte și pentru a preveni adoptarea tacită.

Supun acum aprobării programul de lucru pentru astăzi.

Am avut deja prima parte, cu declarațiile politice, până la ora 16.30, intrăm acum în dezbaterea proiectelor de lege, între orele 17.00 și 18.00 ar trebui să dăm votul final pe inițiativele legislative, iar de la ora 18.00 la ora 19.30 - întrebări, interpelări și răspunsuri.

Sunt observații față de programul de lucru pentru astăzi?

Dacă nu sunt, supun la vot programul de lucru pentru această ședință.

Vă rog să votați.

Cu 57 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, programul de lucru pentru astăzi a fost aprobat.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut pentru politici de dezvoltare) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 1 septembrie 2009 (L566/2009)  

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut pentru politici de dezvoltare) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 1 septembrie 2009.

Este vorba de un proiect de lege care a fost deja adoptat de Camera Deputaților.

Din partea Guvernului va susține proiectul de lege domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Borza.

Vă rog, domnule Iliescu.

Microfonul 10.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Vă rog să-mi permiteți, pe scurt, să vă prezint conținutul proiectului de lege pentru aprobarea acestui acord de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Este vorba de Primul împrumut pentru politici de dezvoltare, în valoare de 300 de milioane de euro.

A fost necesar acest acord pentru continuarea reformelor economice și financiare, în vederea menținerii stabilității economice în contextul crizei financiare globale actuale și a prevenirii apariției de blocaje care ar putea afecta echilibrele macroeconomice.

Suma de 300 de milioane de euro este disponibilă până cel mai târziu pe 31 decembrie 2009.

De asemenea, aș dori să fac mențiunea că împrumutul este tras într-o singură tranșă și este condiționat de plata comisionului inițial, care reprezintă 0,25% din valoarea împrumutului.

Perioada de grație este de 13 ani și jumătate, iar pe parcursul acestei perioade până la rambursarea integrală a împrumutului, sub forma unei singure tranșe, pe data de 15 noiembrie 2022, dobânda se plătește la fiecare scadență, respectiv pe 15 mai și 15 noiembrie ale fiecărui an, începând cu anul 2010.

Așa cum a apreciat și comisia de specialitate, vă adresăm rugămintea, doamnelor și domnilor senatori, să votați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul președinte Borza, microfonul 7.

 
   

Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Menționez că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, raport pe care îl supun plenului Senatului, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

La dezbateri generale, dorește cineva să intervină? Nu.

Stimați colegi, avem un raport al comisiei, de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Supun votului raportul comisiei împreună cu proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 56 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 316/2007 privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană (L567/2009)  

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 316/2007 privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană.

Proiectul de lege va fi susținut de doamna Rodica Constantinovici, din partea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Microfonul 8.

   

Doamna Rodica Constantinovici - secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Inițierea Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 316/2007 privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană a fost determinată de dobândirea de către Consiliul Legislativ, precum și de către Înalta Curte de Casație și Justiție a calității de membri ai Asociației Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană.

Această calitate atrage, desigur, obligația membrilor asociației de a plăti o cotizație anuală al cărei cuantum se stabilește de către adunarea generală a asociației și care a fost în 2007, când Consiliul Legislativ a devenit membru, precum și în 2008 de 1.000 de euro.

Ca urmare a hotărârii adunării generale a asociației, de la Varșovia din 2008, cuantumul a fost modificat, începând cu 2009, la 1.250 de euro.

Majorarea cotizației ce revine Consiliului Legislativ, în calitate de membru al Asociației Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană, este singurul aspect care face obiectul proiectului de lege supus atenției Domniilor Voastre, pe care vă rugăm să-l aprobați și vă mulțumim.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit pe domnul Țuțuianu să prezinte raportul comisiei.

Microfonul 7. Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Țuțuianu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În data de 3 noiembrie 2009, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat inițiativa legislativă și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

La dezbateri generale, vă rog, cine dorește să intervină?

Nu este cazul.

Stimați colegi, Suntem în fața unui raport al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, de admitere, fără amendamente.

În consecință, supun la vot raportul de admitere împreună cu proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 51 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES (L475/2009)  

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES.

A fost dezbătută.

Propunerea legislativă are un raport de admitere, cu amendamente.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun la vot raportul comisiei, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Cu 42 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul comisiei, cu amendamente, a fost adoptat.

Supun acum la vot propunerea legislativă, astfel cum a fost amendată.

Vă rog să votați.

Cu 53 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Aprobarea dezbaterii legilor organice după ora 17.00  

Stimați colegi,

Vă rog să mă urmăriți un moment.

Vă solicit atenția numai câteva minute.

Începând cu punctul 6 și până la punctul 16 avem legi organice.

Or, din rezultatele de până acum ale votului, este clar că nu avem majoritate pentru adoptare sau pentru respingere, chiar dacă am fi toți de acord.

În aceste condiții, vă fac două propuneri:

Prima propunere: dacă sunteți de acord să continuăm cu punctul 17, unde avem tot legi organice, dar care au rapoarte de respingere și ar putea să fie adoptate mai ușor.

A doua propunere este ca liderii grupurilor parlamentare să facă un efort și să-i invite pe toți colegii în sală și dacă până parcurgem ordinea de zi de la punctul 17 și până la sfârșit nu suntem în cvorum, evident că o să trebuiască să ne oprim.

Nu aș vrea, din lipsă de cvorum, să reluăm voturile în mod inutil.

Deci supun la vot propunerea să dezbatem inițiativele legislative de la punctul 17 până la final, care sunt legi organice, dar cu raport de respingere.

Vă rog să votați dacă sunteți de acord.

Cu 55 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, s-a aprobat această procedură.

Reînnoiesc apelul către domnul Mario Ovidiu Oprea, domnul Igaș...

La dumneavoastră cine este lider în lipsa domnului Cseke?

O să-l rog pe domnul Fekete-Szabó András Levente să aducă tot Grupul parlamentar al UDMR la vot, pe domnul Arcaș, de asemenea, pe cine mai poate aduce, pentru că, altfel, ar însemna să...

A venit și domnul senator Prodan.

Este în regulă.

Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L483/2009)  

Să trecem la punctul 17 din ordinea de zi.

De la Guvern sunteți pregătiți să susțineți punctul de vedere?

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Din partea Guvernului prezintă punctul de vedere domnul secretar de stat Irimie sau domnul secretar de stat Valentin Iliescu?

Vă rog, domnule secretar de stat Valentin Iliescu. Microfonul 10.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că nu este prezent colegul meu, era pliat pe programul comunicat inițial, dar mă voi strădui să fiu la înălțimea eventualelor dumneavoastră întrebări și puncte de vedere.

Inițiativa legislativă pe care o discutăm astăzi în Senat are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în sensul completării cu un nou articol, art. 1071, care prevede funcționarea în zonele urbane a unor substații de ambulanță, una la 50.000 locuitori, în vederea efectuării transportului medical asistat.

Comisia, așa cum și-a exprimat și Guvernul punctul de vedere, nu a acceptat o asemenea soluție și există o sumedenie de motive.

Eu o să mă refer la cele mai importante, pe care o să vi le prezint și dumneavoastră.

În primul rând, această majorare de servicii sau substații de ambulanță contribuie la creșterea...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule secretar de stat Iliescu, vă rog să încercați să sintetizați.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Deci elemente de natură financiară.

Situația din prezent respectă regulile cerute de normativele din domeniul sănătății.

Noi credem că sunt suficiente argumente ca această inițiativă să fie respinsă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Secășan. Microfonul 7.

 
   

Domnul Iosif Secășan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Comisia a analizat propunerea legislativă și a hotărât, cu 7 voturi pentru, să adopte raport de respingere.

Consiliul Legislativ a emis aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative, iar motivațiile au fost prezentate.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul ia în dezbatere inițiativa în calitate de Cameră decizională.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dorește cineva să intervină?

Nu dorește nimeni.

Supun la vot raportul de respingere.

Termenul de adoptare tacită este pe 2 decembrie și inițiativa urmează să fie trimisă la Camera Deputaților.

În legătură cu raportul de respingere, vă rog să votați.

Din păcate, raportul de respingere nu a întrunit decât 41 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și două abțineri.

În aceste condiții, supun la vot propunerea legislativă, ca atare.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă nu a întrunit decât 12 voturi pentru, 40 de voturi împotrivă și o abținere.

În consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L403/2009)  

La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Tot domnul secretar de stat Iliescu? Da.

Îl rog pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Din partea comisiei, tot domnul senator Iosif Secășan. Vă rog. Aveți cuvântul.

Microfonul 10.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc.

Cu speranța că domnul doctor Irimie intră în gardă foarte curând, a intrat în clădirea Parlamentului, încerc să vă dau argumentele pentru care Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Tot așa, o modificare...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Pe scurt, domnule secretar de stat, pe scurt...

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Pe scurt, dau un singur argument.

În momentul actual, organizarea centrelor de sănătate multifuncționale pe care le solicită inițiatorii nu este sustenabilă nici din punct de vedere financiar, nici din punct de vedere organizatoric.

Fac precizarea că aceste centre multifuncționale nu pot fi acoperite cu specialiști.

Poziția Guvernului a fost îmbrățișată și de comisia de specialitate, motiv pentru care vă rugăm - a venit și domnul secretar de stat Irimie, vă poate da mai multe amănunte pe această temă - să respingeți această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Vă cer scuze, dar unul dintre inițiatori se întâmplă să fie chiar domnul senator Secășan, așa că, înainte de a-l ruga să prezinte raportul comisiei, îl rog ca, în calitate de inițiator, să spună câteva cuvinte.

Vă rog, domnule senator Secășan, microfonul 7, în calitate de inițiator.

Dacă doriți, bineînțeles.

 
   

Domnul Iosif Secășan:

Dar nu sunt.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

La mine așa figurați, dar nu are nicio importanță.

Atunci, prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Iosif Secășan:

Raportul comisiei este, așa cum s-a anunțat, un raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul ia în dezbatere proiectul de lege, în calitate de Cameră decizională.

Adaug la motivația respingerii faptul că, în prezent, construim o strategie de descentralizare în sistemul de sănătate, iar competențele privind managementul asistenței medicale se transferă administrației publice locale, care își va înființa structuri proprii de management al unităților medicale preluate.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

La dezbateri generale dorește cineva să intervină? Nu.

În aceste condiții, stimați colegi, supun la vot raportul de respingere.

Menționez că Senatul este primă Cameră sesizată, este vorba de o lege organică, iar termenul de adoptare tacită este 2 decembrie.

Indiferent de rezultat, propunerea legislativă urmează să fie trimisă la Camera Deputaților.

Vă rog să votați raportul de respingere.

Cu 53 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul minim de 69 de voturi.

În aceste condiții, supun la vot propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă nu a întrunit decât 6 voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și o abținere.

În consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Aprobarea amânării pentru ziua de miercuri, 25 noiembrie a.c., a dezbaterii Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L535/2009)  

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Vă rog, domnule senator Iulian Urban.

Microfonul 2.

   

Domnul Iulian Urban:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru că urmează o inițiativă legislativă pe care am promovat-o împreună cu colegul meu, domnul senator Gheorghe David, vreau să vă atrag atenția asupra faptului că la precedentele două inițiative legislative numărul de voturi exprimate și pro, și contra, și abțineri nu a depășit 57-58 de voturi, astfel încât, pe procedură, eu vă solicit să faceți un apel nominal, pentru că nu sunt de acord să mi se discute o propunere legislativă în condițiile în care nu suntem prezenți în sală măcar numărul minim de 69 de parlamentari.

Sunt de acord că este un raport de respingere, dar am șansa mea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles, aveți dreptate.

O rog pe doamna secretar de ședință, doamna senator Doina Silistru, să facă apelul nominal.

Mă uit cu speranță la liderii grupurilor parlamentare, încercând să văd dacă trimit sms-uri colegilor lor să vină la ședință.

 
   

Doamna Doina Silistru:

- Albert Álmos - prezent
- Andrei Florin Mircea - absent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ariton Ion - prezent
- Badea Viorel Riceard - absent
- Banias Mircea Marius - absent
- Bara Ion - prezent
- Bașa Petru - prezent
- Bădescu Iulian - absent
- Bălan Gheorghe Pavel - prezent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - absent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Bîgiu Marian Cristinel - absent
- Bîrlea Gheorghe - prezent
- Blaga Vasile - Guvern
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boitan Minerva - prezentă
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel Constantin Vasile - prezent
- Bota Marius Sorin Ovidiu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Chelaru Ioan - absent
- Chirvăsuță Laurențiu - prezent
- Chivu Sorin Serioja - absent
- Cibu Constantin Sever - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Coca Laurențiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - prezent
- Constantinescu Viorel - absent
- Cordoș Alexandru - prezent
- Corlățean Titus - absent
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila Zoltán - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - absent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Diaconu Mircea - prezent
- Dobra Nicolae - prezent
- Dumitru Constantin - absent
- Fekete-Szabó András Levente - prezent
- Feldman Radu Alexandru - prezent
- Filip Petru - prezent
- Fodoreanu Sorin - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Frunda György - absent
- Găină Mihăiță - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Ghișe Ioan - absent
- Greblă Toni - prezent
- Grosu Corneliu - prezent
- Günthner Tiberiu - prezent
- Gyerkó László - prezent
- Hașotti Puiu - absent
- Hărdău Mihail - prezent
- Humelnicu Augustin Daniel - absent
- Ichim Paul - prezent
- Igaș Traian Constantin - prezent
- Ion Vasile - absent
- Iordănescu Anghel - absent
- Jurcan Dorel - prezent
- Lazăr Sorin Constantin - prezent
- Luca Raymond - prezent
- Mang Ioan - absent
- Marcu Gheorghe - absent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marian Ovidiu - prezent
- Marian Valer - absent
- Markó Béla - absent
- Mazăre Alexandru - delegație
- Măgureanu Cezar Mircea - prezent
- Mărcuțianu Ovidius - absent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mitrea Elena - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mîrza Gavril - absent
- Mocanu Alexandru - absent
- Mocanu Toader - absent
- Moga Nicolae - prezent
- Mustățea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - absent
- Necula Marius Gerard - absent
- Nedelcu Vasile - prezent
- Nicoară Marius Petre - prezent
- Nicoară Romeo Florin - absent
- Nicolaescu Sergiu Florin - absent
- Nicula Vasile Cosmin - absent
- Nistor Vasile - absent
- Niță Mihai - prezent
- Onofrei Orest - prezent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pașca Liviu Titus - prezent
- Păran Dorin - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pintilie Vasile - absent
- Plăcintă Sorina Luminița - Guvern
- Pop Gheorghe - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - prezentă
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Prunea Nicolae Dănuț - absent
- Rasaliu Marian Iulian - absent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Șerban - absent
- Robu Nicolae - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Rușanu Dan Radu - absent
- Rușeț Ion - prezent
- Saghian Gheorghe - absent
- Savu Daniel - prezent
- Sârbu Ilie - absent
- Sbîrciu Ioan - absent
- Secășan Iosif - prezent
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru Florian - absent
- Stănișoară Mihai - Guvern
- Șova Dan Coman - absent
- Tămagă Constantin - absent
- Toma Ion - absent
- Țopescu Cristian George - prezent
- Țuțuianu Adrian - prezent
- Udriștoiu Tudor - prezent
- Urban Iulian - prezent
- Valeca Șerban Constantin - prezent
- Vasilescu Lia Olguța - absentă
- Verestóy Attila - absent
- Voicu Cătălin - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - absent

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală până se face numărarea.

Voiam să vă informez că situația cu ordinea de zi este următoarea: la punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Toate celelalte propuneri legislative, de la punctul 16 din ordinea de zi până la punctul 21 din ordinea de zi, sunt propuneri legislative de modificare a Legii sănătății, care au raport de respingere.

În consecință, dacă am fi avut cvorum și adoptam proiectul de lege, în mod firesc ar fi fost ca celelalte propuneri legislative să fie respinse și să le trimitem la Camera Deputaților, dar sigur că trebuie să le discutăm pe fiecare.

Din păcate, așa cum ați văzut, majoritatea dintre ele are termen de adoptare tacită pe 2 decembrie 2009.

Sigur, dacă nu avem cvorum, va trebui să ne oprim aici.

Suntem prezenți în sală 70 de senatori. (Discuții la prezidiu în legătură cu apelul nominal.)

Domnule senator Urban, vă rog, în calitate de inițiator al Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, să susțineți acest proiect de lege.

Îi rog pe colegii senatori care au răspuns prezent să poftească în sală.

Domnul senator Urban, aveți cuvântul la microfonul central sau, dacă doriți, în banca comisiei.

Aveți cuvântul, domnule senator Urban.

Microfonul 6.

 
   

Domnul Iulian Urban:

Tot pe procedură, domnule președinte de ședință.

Poate că, nu știu, nu sunt eu suficient de atent, deși am și ochelari, teoretic, am două perechi de ochi, nu suntem 70 de persoane în sală, nu vă supărați pe mine. (Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Doina Silistru, secretar de ședință.)

Păi, adică dacă răspund 70 de persoane prezent și ne uităm în sală și vedem că sunt doar două persoane...

Îmi pare foarte rău, este un proiect de lege la care am muncit și nu sunt de acord să fie dezbătut în asemenea condiții.

Fără niciun fel de supărare, cred că...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Urban, Nu este vorba de supărare, este vorba de instrumentele legale pe care le avem la dispoziție.

Dacă doriți, putem să mai facem o dată apelul nominal, dar vreau să vă spun respectuos că nu am cum să-i forțez pe colegii dumneavoastră să intre în sală și să stea pe loc.

Pot să răspundă prezent și ies, și singurii care au, într-adevăr, autoritate asupra lor sunt liderii grupurilor parlamentare, cărora mă adresez din nou cu apelul să fie mult mai duri cu senatorii Domniilor Lor.

Dacă doriți...

 
   

Domnul Iulian Urban:

Am o rugăminte, dacă se poate, să-l amânăm pentru mâine.

Este un drept al meu, este o inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles.

Domnul senator Urban, în calitate de inițiator, având în vedere că, deși s-a făcut apelul nominal, constată că nu este numărul necesar de senatori în sală, propune amânarea discutării acestui proiect de lege pentru mâine, introducerea lui în ordinea de zi de mâine.

Vă rog, domnule senator Radu F. Alexandru. Microfonul 2.

V-aș rămâne recunoscător dacă ne-am concentra pe propunerea domnului senator Urban, dacă se poate.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte de ședință, vă rog să mă iertați, mi-am permis să fac numărătoarea paralelă.

Suntem 48 de senatori în sală.

Dumneavoastră sunteți un om atât de serios și atât de stimat...

Nu putem să ne jucăm la infinit, și-mi pare rău că folosesc un cuvânt care mi-e foarte dezagreabil, să ne batem joc de inițiativele legislative, să ne batem joc de un coleg care vine cu o inițiativă legislativă atât de importantă, să-i spunem că sunt 70 de senatori în sală, și în sală să fie 48 de senatori.

Este nepermis.

Vă rog să mă credeți că-mi este foarte neplăcut, dar asta este realitatea.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles.

Domnul senator Urban a făcut o propunere de a reporta inițiativa legislativă a Domniei Sale pentru ordinea de zi de mâine.

Vă rog să votați dacă sunteți de acord cu reportarea acestei inițiative legislative pentru ordinea de zi de mâine.

Cu 37 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea domnului senator Urban a fost aprobată.

Rog secretariatul să o treacă pe ordinea de zi.

Doamna secretar Doina Silistru solicită cuvântul pe procedură.

Aveți cuvântul.

Microfonul central. (Doamna senator Doina Silistru, secretar de ședință, se îndreaptă de la tribună către microfonul central pentru a lua cuvântul.)

 
   

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte.

După cuvântul domnului senator Radu F.Alexandru, aș

vrea să spun că eu m-am simțit, într-un fel, acuzată.

Îl rog să vină să facă prezența, să constate că există persoane care spun prezent și sunt 69-70 de senatori în sală și, după aceea, dacă ies din sală, aceasta nu mai este treaba mea. (Intervenție neinteligibilă din sală a domnului senator Radu Alexandru Feldman.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator, vă rog să nu mai prelungim.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vreau să o asigur pe doamna senator Doina Silistru, secretar de ședință, că sub nicio formă nu mi-a trecut prin minte să lansez nici cea mai vagă acuză.

Dacă aveam vreun motiv de suspiciune, aș fi spus-o cât se poate de clar.

Mă tem că sunt colegi care răspund prezent în locul celor care sunt absenți, doamna secretar, de bună-credință, notează "prezent" și se ajunge în felul acesta... (Rumoare în sală.)

Repet, nicio clipă, vă rog să fiți sigură, nu m-am gândit să mă îndoiesc de buna dumneavoastră credință.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L478/2009)  

Trecem la punctul 20 din ordinea de zi - Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiator este domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Este prezent în sală pentru a-și susține inițiativa?

Nu este prezent.

Îl invit pe domnul Cristian Irimie, secretar de stat în Ministerul Sănătății, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

   

Domnul Cristian Anton Irimie - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și domni senatori,

Obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative îl constituie introducerea unui nou alin. (4) în art. 86 din Legea nr. 95/2006, în sensul organizării în cadrul apelului unic de urgență 112 a unei linii telefonice speciale în vederea furnizării de asistență psihologică în caz de urgență.

În urma analizei conținutului propunerii, atragem atenția asupra următoarelor aspecte: în unitățile de primiri urgențe nu există personal specializat și instruit care să preia apeluri telefonice cu specific psihosocial, acestea necesitând, de regulă, o abordare specială.

Rolul unităților de primiri urgențe este de a acorda asistență medicală de urgență, iar crearea unei linii telefonice ar putea afecta, în mod semnificativ, activitatea de bază a acestor unități de primiri urgențe.

Asemenea linii telefonice există în unele state și sunt organizate, de regulă, separat, fie create la nivelul unei regiuni sau pe plan național, nefiind necesară înființarea unor astfel de centre în fiecare județ.

Nu mai vorbim de costuri.

Utilizarea numărului de apel unic 112 ca o cale de acces către acest tip de apeluri este și deosebit de riscantă, întrucât poate duce la blocarea acestui număr, mai ales dacă avem în vedere faptul că un apel pentru asistență psihosocială poate însemna o discuție telefonică.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

O să vă rog să conchideți asupra punctului de vedere.

 
   

Domnul Cristian Anton Irimie:

De aceea, nu susținem propunerea legislativă respectivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule senator Udriștoiu, aveți cuvântul din partea Comisiei pentru sănătate publică.

Microfonul 7. Vă rog.

 
   

Domnul Tudor Udriștoiu:

Comisia a analizat actul normativ și a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de respingere.

Pe lângă argumentele spuse mai devreme, aș vrea să precizez că s-a emis un aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, cu o serie de observații și propuneri.

Precum ați auzit, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative și vă propunem să adoptați raportul de respingere a acestei inițiative legislative.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Stimați colegi, Este o propunere legislativă care are caracter de lege organică și supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Precizez că Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați. (Discuții neinteligibile în sală.)

Din păcate, raportul nu a întrunit decât 47 de voturi pentru, niciun vot împotrivă... (Tabela electronică indică 47 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Discuții în sală.)

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu (din sală):

Nu funcționează!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Nu a mers? (Discuții la prezidiu.)

Ca urmare a cererii unuia dintre grupurile parlamentare, vă propun să reluăm votul.

Vă rog să votați.

Este vorba de raportul de respingere întocmit de Comisia pentru sănătate publică, prezentat de domnul senator Udriștoiu.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 56 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, raportul de respingere nu a fost adoptat.

În consecință, supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 8 voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Aprobarea amânării pentru ziua de miercuri, 25 noiembrie a.c., a dezbaterii Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și a Propunerii legislative privind reproducerea umană asistată medical (L406/2009; L407/2009)  

Trecem la punctul 21 din ordinea de zi - Propunere legislativă privind reproducerea umană asistată medical.

Inițiatori sunt domnii senatori Iulian Urban, Iulian Bădescu, Gheorghe David, Traian Constantin Igaș.

Domnule senator Iulian Urban, vă ofer cuvântul pentru a susține propunerea legislativă.

   

Domnul Iulian Urban:

Domnule președinte,

La inițiativa legislativă anterioară m-am abținut la vot atât în cazul raportului, cât și în cazul inițiativei legislative, pentru că așa mi s-a părut normal.

Chiar dacă propunerea legislativă venea de la domnul deputat Tudor Ciuhodaru, colegul nostru de la Camera Deputaților, cred că trebuia să urmeze același regim de tratament.

Pentru că nu a fost aici să facă o cerere similară celei pe care am făcut-o eu la punctul 19 din ordinea de zi, din păcate s-a trecut la vot.

La punctul 21 din ordinea de zi vreau să vă adresez aceeași cerere pe care am avut-o și la punctul 19 din ordinea de zi, de reportare pentru ședința de plen a Senatului de mâine, 25 noiembrie 2009.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

S-a făcut o propunere privind reportarea votului la Propunerea legislativă privind reproducerea umană asistată.

Vă rog să votați dacă sunteți de acord să fie introdusă în ordinea de zi a ședinței de plen a Senatului de mâine, 25 noiembrie 2009.

Vă rog să votați.

Cu 41 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea a fost aprobată.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru înființarea Direcției pentru medicină sportivă în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului și pentru adoptarea unor măsuri privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Medicină Sportivă, a policlinicilor teritoriale și a cabinetelor de medicină sportivă (L487/2009)  

Trecem la punctul 22 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru înființarea Direcției pentru medicină sportivă în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului și pentru adoptarea unor măsuri privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Medicină Sportivă, a policlinicilor teritoriale și a cabinetelor de medicină sportivă.

Inițiatorii sunt: domnul deputat Dan Radu Zătreanu, domnul deputat Mihai Surpățeanu, domnul deputat Cătălin Croitoru, domnul deputat Costică Canacheu - Grupul parlamentar al PD-L, domnul deputat Eugen Bejinariu - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă consult dacă dintre inițiatori este cineva prezent pentru a susține propunerea legislativă.

Dacă nu este nimeni, o voi ruga pe doamna Melinte să ne spună, pe scurt, care este punctul de vedere al Guvernului și principalele argumente.

Vă rog, doamna Melinte.

   

Doamna Doina Ofelia Melinte - secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Tineretului și Sportului consideră că sistemul organizatoric de medicină sportivă, precum și logistica, patrimoniul și politica de personal pot fi asigurate corespunzător de către Ministerul Sănătății, iar principalele responsabilități ale celor două ministere pot fi stabilite printr-un protocol sau ordin comun.

Prin urmare, față de cele menționate, precizăm că Ministerul Tineretului și Sportului nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, doamna Melinte.

Din partea Comisiei pentru sănătate publică, dau cuvântul domnului senator Udriștoiu.

Vă rog. Microfonul 7.

 
   

Domnul Tudor Udriștoiu:

Sunt o serie de argumente, nu are rost să le dezvolt.

Este foarte clar, pe de o parte, că, fiind vorba despre sănătate, subordonarea sub Ministerul Sănătății este firească, iar Ministerul Tineretului și Sportului, care ar trebui să înființeze această direcție, să-și ia atribuțiunile respective, nu este de acord.

În aceste condiții, comisia a hotărât în unanimitate să adopte raport de respingere.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Consiliul Legislativ au emis avize favorabile.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Vă invit la dezbateri generale.

Domnul senator Petre Daea.

Vă rog. Microfonul 4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Rugămintea mea este să se precizeze clar care este poziția Guvernului în domeniu, pentru că raportul este explicit, spune că ministerul nu este de acord, dar vreau să știu care este poziția Guvernului.

Întrebarea mea s-ar putea îndrepta și în direcția reprezentantului Guvernului, dar și a comisiei, având în vedere că procesează toate informațiile, inclusiv poziția oficială a Guvernului vizavi de această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Daea.

Îl invit pe domnul Cristian Irimie, secretar de stat în Ministerul Sănătății, dacă poate să ne prezinte poziția Guvernului.

 
   

Domnul Cristian Anton Irimie:

Mulțumesc, domnule președinte.

La această oră, Institutul Național de Medicină Sportivă, policlinicile teritoriale și cabinetele de medicină sportivă funcționează în subordinea Ministerului Sănătății.

Acest fapt face ca să existe un control explicit al situațiilor ce privesc sănătatea sportivilor.

Foarte important este controlul sportivilor din afara sistemului de medicină sportivă, mai ales că discutăm foarte des de dopaj.

Dopajul și lupta antidoping... nu poate fi făcută și depistarea de către aceiași care îi și păstoresc, deci este controlul din afară pe care îl asigură Ministerul Sănătății și, de aceea, Guvernul roagă respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Daea, sunteți mulțumit.

Este în regulă.

Mulțumesc foarte mult, domnule Irimie.

Stimați colegi, vă consult dacă mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale.

Nu mai dorește.

Atunci, supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Este vorba de o lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Cu 52 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul de respingere al comisiei a fost adoptat, prin urmare propunerea legislativă este respinsă.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind medicina școlară (L489/2009)  

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind medicina școlară.

Inițiatorii sunt: domnul senator Gheorghe David, doamna senator Anca Daniela Boagiu, domnul senator Iosif Secășan, doamna senator Doina Silistru, domnul senator Avram Crăciun, doamna senator Lia Olguța Vasilescu, domnul senator Günthner Tiberiu.

Vă consult dacă dintre inițiatori dorește cineva să prezinte propunerea legislativă.

Domnul senator Gheorghe David.

Vă rog.

Microfonul 6.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este o inițiativă legislativă pe care am semnat-o, am susținut-o și o susținem mai mulți colegi din toate grupurile parlamentare.

Este o inițiativă legislativă pe care am mai avut-o în legislatura trecută și, pentru că a avut mici probleme, nu a fost adoptată.

Fac doar câteva referiri cu privire la această inițiativă legislativă, și anume ceea ce am spus și în expunerea de motive.

În cele mai multe unități de învățământ din România, nu este vorba numai de cele din mediul rural, chiar și în cele din mediul urban, din marile orașe, sunt multe probleme, multe deficiențe, cum ar fi: lipsa cabinetului medical sau, acolo unde acesta există, nu este dotat corespunzător și nu oferă condițiile de funcționare necesare, constatându-se chiar lipsa personalului medical, lipsa continuității activității cabinetelor acolo unde acestea există, nerespectarea baremului de medicamente pe care trebuie să-l dețină un asemenea cabinet.

De asemenea, se constată faptul că informațiile medicale despre preșcolari, elevi și studenți nu se transmit într-un mod eficient medicilor de familie, fapt care influențează negativ inclusiv programele de sănătate în care este cuprinsă și populația de vârstă preșcolară și școlară.

Tocmai de aceea am considerat necesară elaborarea acestei propuneri legislative, care, vă rog să fiți atenți, reprezintă un cadru general, adaptabil la posibilitățile de finanțare ale statului, la dezvoltarea unor programe naționale de sănătate care să impună modificări ale actelor normative care reglementează activitatea de medicină școlară.

Acestea ar fi doar câteva dintre argumentele pentru care am inițiat această propunere legislativă, repet, foarte utilă, foarte necesară pentru elevi și studenți, și cred că este bine să ne aplecăm cu mai multă considerație asupra acestei nevoi atât pentru copiii din mediul rural, cât și pentru cei din mediul urban.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator David, care a vorbit în numele inițiatorilor.

Dau cuvântul domnului Cristian Irimie, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Vă rog. Microfonul 10.

 
   

Domnul Cristian Anton Irimie:

Vă mulțumesc frumos.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuțiuni și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale, asistența medicală desfășurată în unitățile de învățământ a fost transferată către autoritățile locale în cadrul procesului de descentralizare a sistemului de sănătate.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/2008 a fost adoptată de Senatul României și se află în dezbatere la Camera Deputaților, de aceea, la această oră, un proiect de lege privind medicina școlară poate fi interpretat ca util în contextul în care uităm de faptul că s-a trecut la descentralizarea acestui sistem și se lucrează la nivelul autorităților publice locale.

În acest context, noi nu susținem propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat Irimie.

Dau cuvântul domnului senator Udriștoiu, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru sănătate publică.

 
   

Domnul Tudor Udriștoiu:

Vă mulțumesc.

Sigur că este un proiect generos.

Acest lucru s-a discutat în Comisia pentru sănătate publică.

Aș vrea să adaug la cele spuse de domnul secretar de stat faptul că proiectul prevede, în mod explicit, înființarea a câte unui cabinet în fiecare instituție de învățământ publică sau privată.

Nu există în lume, cred, nicio țară, cât ar fi de avansată, care să aibă câte un cabinet medical la fiecare școală, grădiniță și așa mai departe.

Având în vedere și avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, dar având în vedere și punctul de vedere al Guvernului, comisia a hotărât, cu două abțineri, să adopte un raport de respingere, pe care îl supunem spre aprobarea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Raportul este de respingere.

Vă invit la dezbateri generale.

Dorește cineva să facă precizări sau să pună întrebări?

Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, care a fost prezentat de domnul senator Udriștoiu.

Vă rog să votați.

Cu 10 voturi pentru, 50 de voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă ca atare.

Este vorba de o lege ordinară.

Vă rog să votați.

Cu 52 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea anexei la Legea nr. 111/2005 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfășoară activități de asistență sanitar-veterinară (L425/2009)  

La punctul 24 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea anexei la Legea nr. 111/2005 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfășoară activități de asistență sanitar-veterinară.

Este o lege ordinară ce are termen de adoptare tacită 2 decembrie 2009.

Inițiator este domnul deputat Mircia Giurgiu, Grupul parlamentar al PD-L.

Cred că nu este prezent.

Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul Corneliu Ceică, vicepreședintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare.

Din partea comisiei, domnul senator Titus Pașca.

Dau cuvântul domnului Corneliu Ceică, pe care îl rog să ne spună punctul de vedere al Guvernului, foarte pe scurt.

Vă rog. Microfonul 10.

   

Domnul Corneliu Ceică - vicepreședinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor senatori,

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară susține punctul de vedere al Guvernului, pentru trecerea acestor imobile din domeniul privat al statului și administrarea ADS în domeniul public și în administrarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare, urmând a primi destinația de sedii pentru circumscripții control alimente și circumscripții sanitarveterinare zonale la nivelul fiecărui județ.

Credem că se impune și actualizarea listei cu imobilele prevăzute în anexă de către ADS, întrucât este posibil ca unele imobile să fi fost între timp vândute sau se află în curs de vânzare.

Facem precizarea că în anexă au fost introduse o serie de imobile aflate în domeniul public al statului și care, în prezent, fac obiectul unor contracte de concesiune, iar direcțiile sanitar-veterinare județene au nevoie de aceste spații pentru buna desfășurare a activității lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiilor, dau cuvântul domnului senator Titus Pașca.

 
   

Domnul Liviu Titus Pașca:

Propunerea legislativă are ca obiect completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfășoară activități de asistență sanitar-veterinară, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2005, cu modificările și completările ulterioare.

La ședința comisiilor din data de 29 septembrie 2009, au participat, din partea Agenției Domeniului Statului, domnul vicepreședinte Adrian Didă și doamna director Emilia Pavel.

Având în vedere cele de mai sus, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere cu amendamentele din anexă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar, în aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Vă invit la dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Cseke Attila Zoltán.

Urmează domnul senator Daea.

Vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Voi fi scurt. Vom susține raportul de admitere cu amendamente, dar aș vrea să semnalez această inadvertență care există în mai multe reglementări la nivel de lege, în sensul în care în anexă se regăsesc sute de imobile care fac parte din domeniul public sau se află în administrarea unei instituții a statului și, în mod normal, toate acestea ar trebui introduse, transferate de la o instituție la alta prin hotărâre a Guvernului.

Nu are niciun rost să fie la nivel de lege, ca pentru orice modificare să vină inițiatori în Parlament.

Am vrut să semnalez o chestiune de formă, ca Guvernul, în viitor, să aibă în vedere acest lucru.

Vom vota raportul de admitere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Petre Daea - microfonul 4 -, se pregătește domnul senator Nedelcu - microfonul 2.

 
   

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Știu bine începutul actului normativ, fiindcă l-am semnat atunci când nevoia a cerut și decizia politică a imprimat o asemenea opțiune.

Ordonanța are și semnătura subsemnatului în momentul în care eram ministru al agriculturii.

Sincer, mi s-au părut stranii luările de poziție și neindicarea, pur și simplu, a motivelor reale care au introdus în pagina legislativă, în cursul acesta juridic, o asemenea inițiativă, și anume aceea care vizează, în fond și la urma urmei, suprafețele de teren ale imobilelor respective.

Acesta este mobilul care a determinat introducerea actului normativ pentru amendarea legii.

Dacă argumentele mele sunt lipsite de temei, aș vrea să primesc răspunsul cuvenit în acest domeniu, dacă nu, aș vrea să se reitereze foarte clar, exact și fără echivoc, motivele care au determinat introducerea unei asemenea inițiative, pentru a înțelege clar și fără echivoc asupra cărei acțiuni juridice și decizii politice trebuie să ne pronunțăm.

Aș fi recunoscător dacă aș primi răspuns, și l-aș solicita obligatoriu, pentru ca în Senatul României să mă pot pronunța cu votul cuvenit pentru un asemenea act.

Ca principiu, da, dar să știu care este motivația reală, pentru că, aici, mi s-a prezentat și în raport, și în luările de cuvânt, în mod deosebit ale ANSVSA, un anumit traseu, care este ușor de sesizat pentru oamenii care au urechile acasă și gândul îndreptat spre bine.

Sper să fiu în categoria aceasta.

De aceea, vă rog, stimate domnule președinte sau domnule director general sau domnule vicepreședinte, să ne spuneți clar, pentru că inițiativa are o sorginte.

Sorgintea acestei inițiative este nevoia de reglementare.

Ea a fost convenită, în mod corect, zic eu, necesar și legal, ca să participe, să vină în plenul Senatului pentru o inițiativă a unor colegi.

Vă întreb: se referă la corectarea unor suprafețe și realitatea impunea schimbarea anexei sau altceva?

Vă mulțumesc și aștept răspunsul.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Microfonul 2, domnul senator Nedelcu, urmează domnul senator Orest Onofrei.

 
   

Domnul Vasile Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Într-adevăr, aș vrea să-i răspund domnului președinte Daea legat de această propunere legislativă, fiindcă ea își are originea încă din 1990, pe când a fost elaborată o hotărâre a Guvernului privind preluarea circumscripțiilor sau a clădirilor în care se desfășurau activități sanitar-veterinare, de la primării au fost preluate de către direcțiile sanitarveterinare, aceste clădiri au fost preluate în unele județe fără terenurile aferente.

Din această cauză a fost nevoie de această punere de acord.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

De această corectură.

 
   

Domnul Vasile Nedelcu:

De această corectură, desigur, pentru că exista o neconcordanță între situațiile care apăreau la primării, situațiile care apăreau la direcțiile sanitar-veterinare și cele care se transmiteau la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale înainte de apariția Legii nr. 213/1998

privind concesionarea activității sanitar-veterinare.

Aceasta este o chestie tehnică, noi suntem de acord cu raportul, de asemenea, și cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator Onofrei, microfonul 3.

Vreau să vă spun că la dezbateri generale pot participa și colegi care nu sunt doctori veterinari.

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Orest Onofrei:

Această modificare, așa cum a spus și colegul meu, privește, sigur, o problemă tehnică, însă eu vreau să mă refer la faptul că activitatea sanitar-veterinară, preluarea sau vânzarea spațiilor în care se desfășoară aceste activități au creat foarte multe probleme în țară, ca și la vânzarea spațiilor în care medicii de familie din fiecare comună își desfășoară activitatea.

Într-un fel, medicul veterinar este un fel de medic de familie, pentru că, știm foarte bine, țăranul român întâi dă de mâncare la animale, apoi la copii.

Problema s-a creat, și eu cred, atunci când s-a dorit să fie vândute spațiile, cu toate că s-a creat o inechitate majoră, pentru că aceste spații sanitar-veterinare sunt într-o proporție de până în 40% - ca în județul Suceava, unde am lucrat - la direcțiile sanitar-veterinare, restul sunt ale primăriilor, ale altor proprietari, unii chiar din spații private.

Vânzarea lor, care, așa cum spuneam, creează suspiciuni, și anume ce se întâmplă dacă medicul nu mai lucrează după ce le cumpără, s-a pus totuși în balanță faptul că aceste spații trebuie întreținute? Ca să poată fi întreținute și să fie investit în ele, medicul trebuie să fie proprietar.

Or, nu poți fi proprietar pe clădire fără să fii proprietar și pe teren, pentru că altfel nici nu poți pune garanție, nu poți lua credit și așa mai departe.

De aceea, noi susținem această activitate.

Am lucrat în domeniu, nu mai sunt, și cred că ANSVSA poate da răspuns domnului președinte Daea, dacă este o corectură tehnică sau dacă sunt și altfel de suspiciuni, întemeiate sau nu.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnilor senatori Nedelcu și Onofrei.

Îl rog pe domnul vicepreședinte să răspundă la întrebarea domnului senator Daea.

Microfonul 10.

 
   

Domnul Corneliu Ceică:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, problematica este foarte complexă.

Situațiile sunt foarte diferite la nivelul țării.

Există mari diferențe și în ceea ce privește imobilele, și situația terenurilor.

Această inițiativă a plecat punctual de la Cluj și cred că atunci a fost vorba despre o eroare, acele spații care erau în proprietate publică s-au trecut, dintr-o eroare, în anexă și au ajuns la ADS, cu posibilitatea de vânzare.

Acesta a fost primul pas care a stat la baza acestei inițiative.

Pot să vă spun, din experiența pe care o am, legată de aceste spații, că în proporție de peste 80% situația terenurilor nu este reglementată la nivel de țară pentru aceste circumscripții sanitar-veterinare, pentru că, probabil, în decursul anilor, s-a construit așa cum s-a construit, primăriile sau autoritățile locale din acel moment au făcut anumite concesii pentru ca activitatea sanitar-veterinară să se desfășoare, dar astăzi, în momentul în care ADS-ul le are în administrare, este aproape imposibil să le vândă.

Singurele spații care s-au vândut sau în cele mai multe situații s-a ajuns să se vândă aceste spații către medicii veterinari, s-a ajuns la situația paradoxală în care medicul, care își desfășura activitatea în acele spații, trebuia, pe cale judecătorească, să facă intabularea pe ADS, după care ADS

să facă vânzarea către proprietar.

Au fost foarte multe.

Din punct de vedere al autorităților și, sigur, al direcțiilor veterinare județene, nu revendicăm spații în plus, ci doar pe cele care sunt necesare pentru buna desfășurare a activității.

Domnii senatori care sunt medici veterinari știu că este imperios necesar ca activitatea sanitar-veterinară să beneficieze de aceste spații pentru medicii veterinari zonali, care trebuie să devină placa turnantă a acestei activități între medicii de liberă practică - activitatea sanitar-veterinară este o activitate liberală - și autoritățile de stat.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule Ceică.

Domnule senator Daea, microfonul 4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Da. Sigur, mie îmi pare rău că colegul de la ANSVSA nu a vrut să se refere la ceea ce trebuia. O fac eu.

Nici nu se pune problema ca Senatul României să nu continue un proces de vindere a spațiilor, pe care l-a început și l-a validat printr-o lege, care a însemnat o voință politică, fiindcă am concesionat serviciile, nu putea să nu se continue procesul de privatizare cu spațiile ca atare.

V-am spus și vreau să informez Senatul că aici este vorba despre corectarea tehnică a unei anexe în care suprafețele din teren nu corespund cu cele care sunt în anexa actului normativ și, pentru a fluidiza, pentru a da drumul acestui proces, ați făcut această corecție.

Nu mai plimbați explicația că este la primărie, că a fost la ADS. Știm ce înseamnă ADS, ne-am obișnuit cu terminologia, am învățat cursul din domeniu.

Este suficient.

Noi, astăzi, corectăm o anexă a unei legi care a impus, la un moment dat, prin decizia politică transferată într-un act juridic, de a se privatiza un domeniu, iar acum suntem blocați de faptul că în teren nu există ceea ce există în actul normativ.

Uitați-vă aici.

Sunt 17 județe, aproape jumătate din numărul de județe ale țării.

Votul trebuie dat, el este pozitiv pentru o situație concretă care vizează o precizare exactă a suprafețelor în anexa actului normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator Daea.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, stimați colegi, vă propun să trecem la vot.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiilor, cu amendamentul admis la care s-au făcut referiri.

Vă rog să votați.

Este vorba despre o lege ordinară.

Supun votului dumneavoastră raportul cu anexa.

Cu 51 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul comisiilor cu amendamentul admis a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă astfel cum a fost amendată.

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu propunerea legislativă.

Cu 48 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptată propunerea legislativă.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (3) al art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural (L379/2009)  

Trecem la punctul 25 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural.

Inițiatori, deputații Sulfina Barbu, Dușa Mircea și Apostolache Mihai Cristian.

Dintre inițiatori este cineva prezent?

Nu.

Din partea Guvernului, participă la dezbateri doamna Irina Alexe.

Doamna secretar de stat, vă rog să ne prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

   

Doamna Irina Alexe - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul a formulat punct de vedere negativ în iulie 2009.

Între timp, în luna septembrie, comisia a adoptat un raport favorabil, cu trei amendamente potrivit cărora programul se extinde până în 2012.

Vreau să semnalez însă faptul că, din punctul nostru de vedere, propunerea legislativă a rămas fără obiect, întrucât Guvernul, prin Ordonanța de urgență nr. 112/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 12 octombrie 2009, a modificat acest termen, prelungindu-l până în anul 2012.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Raportul comisiei, domnul președinte Filip, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Microfonul 7.

 
   

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a adoptat un raport de admitere, în unanimitate, cu trei amendamente.

Motivele sunt arhicunoscute, în sensul în care Ordonanța Guvernului nr. 7/2006 rezolvă o mulțime de probleme de infrastructură ale comunităților mici, iar Programul pentru extinderea bazelor sportive, evident, avea nevoie de o prelungire a timpului de aplicare, care, inițial, era anul 2010.

Ținând cont de aceste aspecte, comisia a aprobat, în unanimitate, prelungirea termenului până în 2012.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport au dat avize favorabile.

De asemenea, Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

La dezbateri generale dorește să intervină cineva?

Nu este cazul.

În consecință, o să supun la vot raportul comisiei, cu cele trei amendamente admise.

Subliniez că este vorba de o lege cu caracter ordinar și suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul comisiei, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Raportul comisiei nu a întrunit decât 24 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 17 abțineri.

În aceste condiții... (Discuții la masa prezidiului.)

Deci raportul comisiei cu amendamente a fost respins.

Supun la vot propunerea legislativă, fără amendamentele aprobate în comisie.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă nu a întrunit decât 16 voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 25 de abțineri și, în consecință, a fost respinsă.

Stimați colegi, în mod normal, potrivit deciziei pe care am adoptat-o, ar urma să ne întoarcem... (Domnul senator Laurențiu Florian Coca solicită cuvântul.)

Domnule senator Coca, vă rog. Microfonul 4.

 
   

Domnul Laurențiu Florian Coca:

Vă cer scuze că intervin, dar sunt dator, fiind vorba de baze sportive care lipsesc cu desăvârșire în țară.

Eu cred totuși că nu avem cvorum, domnule președinte, și aș propune, așa cum colegii au amânat pentru mâine...

Ar trebui să vedem dacă suntem totuși...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Coca, vă cer scuze, am votat deja.

Dacă propuneați înainte amânarea, era în regulă.

Eu nu am însă nimic împotrivă, dacă se propune o reluare a votului și colegii sunt de acord...

 
   

Domnul Laurențiu Florian Coca:

Eu cred că foarte mulți colegi nu au fost foarte atenți.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Coca, haideți să fim cinstiți.

Dacă nu ar fi fost abțineri numeroase și voturi împotrivă, n-ar fi fost nicio problemă.

Este o lege ordinară, nu este o lege organică.

Dacă unul din grupurile parlamentare propune reluarea votului, îl reluăm, dar mi-e teamă că va fi același rezultat.

Dacă Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC dorește reluarea votului, eu o să supun la vot procedura de reluare a votului.

Nu doriți.

Deci, stimați colegi, practic, așa cum am decis, ar urma să ne întoarcem la punctul 6 din ordinea de zi.

Toate sunt legi organice și cred că este destul de evident, chiar și pentru noi, de la prezidiu, că nu avem numărul necesar de parlamentari ca să intrăm în acest proces.

În consecință, înainte de a trece la punctul următor - întrebări, interpelări și răspunsuri -, vă adresez rugămintea, în primul rând liderilor grupurilor parlamentare, pentru mobilizarea de mâine, întrucât, pe lângă o ordine de zi foarte bogată, care, inițial, era pentru mâine și poimâine, se mai adaugă și toate proiectele care, la propunerea unor colegi, au fost amânate tot pentru mâine.

Deci avem o ordine de zi foarte stufoasă și v-aș ruga respectuos să încercăm să începem la timp și în cvorumul necesar pentru a ne putea desfășura lucrările în bune condiții.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori:  

Mulțumesc acelora dintre noi care aleg să asculte întrebările și interpelările la radio și vă propun să trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Înainte de a termina această primă parte, aș vrea să vă anunț că domnul senator Alexandru Mocanu a depus, de asemenea, o declarație politică în scris, și rog să se consemneze în stenogramă, ca ea să fie inclusă printre declarațiile care au fost depuse fără a fi citite în plen.

  Ion Rușeț

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la întrebări.

Sunt înscriși, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnii senatori Ion Rușeț și Dumitru Oprea.

O să încep cu domnul senator Rușeț, dacă este în sală.

Vă rog, domnule senator Rușeț, microfonul central. (Discuții, gălăgie în sală.)

O să rog colegii care doresc să lucreze în continuare la studierea programelor legislative s-o facă în liniște și, chiar dacă ies pe culoar, să nu mai vorbească în sală.

Stimați colegi, o să vă rog frumos să păstrăm liniștea.

Trecem la întrebări. Nucleul dur al PD-L, domnule senator Igaș, domnule senator Filip, vă rog frumos, este la microfon domnul senator Rușeț, care are câteva întrebări foarte importante, adresate Ministerului Administrației și Internelor și Ministerului Sănătății.

O să vă rog să păstrați liniștea și pe domnul senator Rușeț îl rog să prezinte întrebările.

Vă rog.

   

Domnul Ion Rușeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul interimar al administrației și internelor.

Obiectul întrebării:

Drumul județean 664A, ce traversează localitatea gorjeană Rugi, din comuna Turcinești, cu toate că a fost construit recent, este afectat de o scufundare de teren.

Construcția, care a costat peste 10 miliarde lei vechi, este distrusă pe o suprafață de peste 100 de metri.

Specialiștii care au efectuat măsurători în zonă și au propus mai multe soluții beneficiarului, respectiv Consiliului Județean Gorj, au constatat, la vremea respectivă, că terenul este instabil, numai că, dintre toate soluțiile tehnice propuse pentru construcție, a fost aleasă cea mai ieftină, dar și cea mai ineficientă în timp, mai ales pentru localnicii care folosesc des ruta amintită.

Drumul face legătura dintre comuna Turcinești, peste dealul Rugilor, cu localitatea vecină Stănești.

În ultimele luni, scufundarea terenului nou a început să se accentueze de la o zi la alta și să fie vizibilă cu ochiul liber, iar centura de beton care a fost turnată atunci este acum la circa 10 metri față de nivelul drumului unde fusese turnată inițial.

La început, crăpătura din asfalt nu le-a creat probleme sătenilor, însă, în momentul de față, șoseaua este ruptă, pur și simplu, pe la jumătate, pe o lungime de peste 100 de metri.

Din cauza traficului din zona respectivă, există riscul ca, în momentul traversării acestei porțiuni de drum, să se producă accidente deosebit de grave.

Vă solicit, domnule ministru, să ne comunicați în ce mod vedeți rezolvarea situației prezentate și ce măsură veți lua pentru stabilirea cu exactitate a modului în care au fost folosite fondurile alocate din bugetul de stat pentru realizarea respectivei lucrări.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da. Vă rog.

 
   

Domnul Ion Rușeț:

...este adresată domnului ministru Adriean Videanu.

Obiectul întrebării:

Cabinetul TBC din municipiul Târgu Jiu face parte din patrimoniul consiliului județean, însă a fost dat în folosință spitalului județean de urgență.

În momentul de față, situația în care se află această unitate sanitară este deplorabilă.

Pe lângă aspectul exterior al clădirii, care lasă mult de dorit, nici interiorul acesteia nu arată prea bine.

Pereții sunt jupuiți și crăpați, vopseaua cade de pe ziduri, podelele de lemn sunt deteriorate din cauza trecerii anilor, iar geamurile și ușile nici măcar nu se mai închid.

Mai grav este faptul că, în ciuda profilului acestei secții, de aproximativ zece ani nu au fost realizate operațiuni complete de dezinfecție și dezinsecție, cu toate că această secție este dotată cu aparatură de ultimă generație extrem de scumpă.

Trebuie menționat faptul că secția TBC a municipiului Târgu Jiu are sediul într-una din Casele Milescu, unde în 1877, în planul urbanistic al unității, este consemnat "Teatrul Milescu", a cincea clădire de acest gen din țară, la vremea respectivă.

Cu toate că autoritățile locale nu au manifestat niciun fel de interes față de Casa Milescu, aceasta are o importanță deosebită atât pentru istoria, cât și pentru cultura gorjeană.

Vă solicit, domnule ministru, să ne comunicați în ce mod vedeți soluționarea acestei situații și dacă există posibilitatea acordării unui spațiu adecvat pentru desfășurarea în condiții bune, de calitate a actului medical la cabinetul TBC din municipiul Târgu Jiu.

Mulțumesc.

Solicit răspuns oral și în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult domnului senator Ion Rușeț.

Ați consumat 7 minute și 30 de secunde, lăsând pentru colegul dumneavoastră, domnul senator Oprea, doar 3 minute și 30 de secunde.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L.

Vă rog, domnule Frâncu.

Microfonul central.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul interimar al sănătății.

Obiectul ei se referă la schimbarea managerului Spitalului din Brezoi.

Domnule ministru, În data de 10 noiembrie 2009, primarul orașului Brezoi, Robert Schell, a trimis către mass-media vâlceană un comunicat de presă prin care înștiința opinia publică despre decizia înlocuirii din funcția de manager al Spitalului Orășenesc Brezoi a domnului Vasile Cerbu cu o contabilă al cărei singur merit este carnetul de partid.

Așa cum reiese din declarațiile primarului, Spitalul Brezoi a beneficiat de un management de excepție, condițiile de cazare și hrană fiind asigurate la cel mai înalt nivel, bolnavii nu au fost nevoiți să-și cumpere medicamentele și, cel mai important, spitalul nu are, la ora actuală, nicio datorie către furnizori.

Ținând cont de toate aceste aspecte, aș dori să precizați, domnule ministru, care au fost motivele care au determinat schimbarea din funcție a managerului Spitalului Orășenesc Brezoi, domnul Vasile Cerbu.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris.

Domnule președinte, pot să citesc și a doua întrebare?

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da, vă rog, domnule senator, să prezentați și a doua întrebare.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc.

Este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul interimar al administrației și internelor.

Obiectul întrebării:

Probleme financiare la Primăria Comunei Dănicei, județul Vâlcea.

Domnule ministru, În contextul gravelor dificultăți financiare în care se află mai multe primării din mediul rural din România se înscrie și primăria din comuna Dănicei, județul Vâlcea, cunoscută la nivel local pentru numeroasele proiecte pe care le derulează pentru locuitorii săi.

Aici, problemele nu se limitează doar la incapacitatea de remunerare a angajaților primăriei, ci și în ceea ce privește încasările de taxe și impozite și lipsa fondurilor necesare pentru a achita datoriile către diferite firme cu care s-a colaborat pentru realizarea diverselor proiecte: renovarea și reabilitarea școlilor, alimentarea cu apă, iluminatul public.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați dacă există surse financiare pentru rezolvarea acestei probleme.

Mulțumesc.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator Frâncu.

 
  Dumitru Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L.

Microfonul central, domnule Oprea.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată domnului Marius Enăchescu, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică.

Obiectul întrebării:

Gradul de absorbție a fondurilor structurale în domeniul cercetării științifice.

Domnule vicepreședinte, Una dintre criticile aduse autorităților pentru managementul fondurilor structurale o reprezintă nivelul redus al absorbției fondurilor europene și lipsa de transparență în privința modului de utilizare a lor.

În multe cazuri, autoritățile de management oferă informații doar în privința numărului de proiecte depuse în cadrul apelurilor pe diferite măsuri, fără însă a face disponibile informațiile privind plata efectivă a tranșelor de finanțare.

Aceeași situație se regăsește și în cadrul agenției pe care o conduceți, de aceea vă rugăm să ne comunicați următoarele informații:

  • valoarea proiectelor de cercetare contractate în perioada 2008-2009 în cadrul POS-CCE Axa 2 - Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare;
  • valoarea tranșelor de finanțare decontate în aceeași perioadă;
  • statistica valorii contractelor încheiate și decontate, pe universități, institute de cercetare și firme.

În condițiile prezentate, facem propunerea realizării unor raportări statistice lunare cu privire la valoarea contractată și valoarea decontată a proiectelor de cercetare gestionate de instituția dumneavoastră, iar acestea să fie făcute publice.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ion Rușeț

Stimați colegi,

A mai depus, în scris, întrebări domnul senator Mihăiță Găină, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Trecem acum la sesiunea de interpelări și încep prin a oferi cuvântul domnului senator Ion Rușeț, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog, domnule senator, microfonul central.

   

Domnul Ion Rușeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru interimar al sănătății Adriean Videanu.

Obiectul și motivația interpelării:

Majoritatea farmaciilor din județul Gorj riscă să intre în faliment, ca urmare a pierderilor imense pe care sunt nevoite să le suporte.

Perioada mare de timp care curge de la eliberarea rețetelor compensate și până când diferența de preț ajunge de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate la farmacii, cât și reducerile de preț hotărâte de Ministerul Sănătății sunt principalele motive pentru situația dezastruoasă în care se află sistemul farmaceutic.

La acestea se mai adaugă și plafonul mic acordat lunar fiecărei farmacii, care nu permite eliberarea de rețete gratuite sau compensate decât pe o perioadă extrem de scurtă.

Pentru luna noiembrie a fost stabilit un buget de aproximativ 10.000 lei pentru fiecare farmacie, iar celor care au puncte de lucru în alte localități le-au mai fost alocați câte 5.000 lei.

Pentru foarte mulți gorjeni bolnavi și loviți de nevoi medicamentele sunt mai importante decât hrana, căldura sau orice alt bun necesar unui trai decent.

Nu sunt puține cazurile în care viața unor persoane depinde de un anumit tratament, unul costisitor și imposibil de procurat din salariu sau pensia pe care o primesc lună de lună.

Pacienții incluși în programele naționale de oncologie, diabet, hepatită sau boli psihice, pentru care tratamentul este vital, vor fi cei mai afectați de această criză a medicamentelor.

La aceștia se adaugă pensionarii care formează cozi interminabile în fața farmaciilor și care așteaptă începutul lunii pentru a-și lua medicamentele fără de care nu pot trăi.

Este vorba despre oameni care au plătit toată viața asigurare de sănătate și care acum sunt puși în situația de a se umili pentru un drept care li se cuvine.

În plus, nici măcar în acest mod cetățenii nu pot fi siguri că-și pot procura medicamentele, deoarece plafonul acordat de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate se epuizează în primele zile ale lunii, iar până luna viitoare, când se vor elibera din nou rețete, acestora nu le rămâne decât opțiunea cumpărării, cu consecințe deosebit de neplăcute pentru situația unor familii care trăiesc din ajutorul social sau câștiguri salariale insuficiente.

Vă solicit, domnule ministru, să ne comunicați în ce mod vedeți soluționarea situației prezentate și dacă există posibilitatea suplimentării fondurilor pentru eliberarea rețetelor gratuite și compensate, astfel încât cetățenii să nu se mai confrunte cu asemenea probleme pe viitor.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
  Elena Mitrea

O invit la microfon pe doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Doamna Elena Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru interimar Emil Boc.

Subiectul interpelării: Care este strategia Ministerului Sănătății și a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii privind desființarea Direcției de control sanitar din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în vara anului 2009, fapt ce pune în pericol sănătatea românilor?

Domnule prim-ministru, Deși România este țară membră a Uniunii Europene, demnitatea, normalitatea și sănătatea cetățenilor României sunt asigurate prin existența legilor, cu atât mai mult cu cât acestea vizează sănătatea publică.

Cu toate acestea, în prezent, asistăm la haos în vămile României, prin desființarea Direcției de control sanitar din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, direcție care funcționa în cadrul vămilor, fapt ce determină aducerea în țară a multor produse lipsite de calitate, cu efect nociv imediat asupra copiilor, tinerilor și persoanelor de vârsta a treia.

Declinarea competențelor instituției desființate către direcțiile de sănătate publică, unde pe acest domeniu sunt angajate puține persoane, care deja nu puteau face față sesizărilor de încălcare a legii privind sănătatea publică, face ca, în prezent, să intre în țară produse ca: zahăr infestat, jucării neconforme, cratițe al căror email se exfoliază în mâncare etc.

Fiind în prag de sărbători, este o avalanșă de produse necorespunzătoare care pătrund prin vămile României cu multă ușurință și, implicit, cu efecte nefaste asupra cetățenilor români.

Înțelegem că România se află în campanie electorală prezidențială și că avem un guvern interimar, dar sănătatea cetățeanului român european trebuie să fie prioritate pentru orice fel de guvern sau președinte.

Care este strategia Guvernului vizavi de asigurarea sănătății publice prin desființarea Direcției de control sanitar din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și ce măsuri preconizați a lua față de situația existentă?

Solicit răspuns în scris și verbal.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, și se pregătește domnul senator Attila Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Vă rog.

Microfonul central.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul interimar al finanțelor publice.

Obiectul interpelării se referă la situația plăților către beneficiarii Legii nr. 290/2003.

Domnule ministru, În bugetul aprobat Ministerului Finanțelor Publice pe anul 2009 a fost prevăzută și suma de 127.995.000 lei, acordată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților pentru plata despăgubirilor stabilite în baza Legii nr. 290/2003.

La birourile mele parlamentare, aflate pe raza județului Vâlcea, s-au prezentat mai multe persoane care mi-au semnalat faptul că, pe anul acesta, nu au primit nicio sumă de bani la care aveau dreptul conform hotărârilor comisiei județene Vâlcea de aplicare a legii respective.

În această situație i-aș aminti pe domnul Manoli Constantin, pe domnul Vulpoi Victor, precum și pe doamna Stroe Simona, toți cu domiciliul în Râmnicu Vâlcea.

Ținând cont de cele prezentate, vă rog să precizați, domnule ministru, dacă suma de 127.995.000 lei, alocată Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, a fost deja epuizată și, în caz contrar, care este numărul de ordin la care s-a ajuns în prezent.

De asemenea, vă întreb dacă există posibilitatea ca, în bugetul pe anul 2010, suma prevăzută pentru plata acestor despăgubiri să fie mai mare.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Cseke Attila Zoltán

Îl invit la microfon pe domnul senator Attila Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Petru Bașa, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Microfonul central, vă rog.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul interimar al economiei.

Stimate domnule ministru,

În campania electorală pentru funcția de președinte al României din toamna acestui an, între modalitățile de transmitere a mesajelor candidaților s-a numărat, în mod predilect, afișajul electoral.

În cea mai mică localitate din țară putem găsi cel puțin 4-5 bannere atârnate deasupra drumului, sprijinite de stâlpii ce susțin rețeaua de energie electrică.

De asemenea, un alt tip de afișaj des întâlnit este cel al așezării acestora, lateral, pe stâlpii de pe marginea carosabilului.

Având în vedere că acest tip de infrastructură se află în mare parte în proprietatea Societății Comerciale "Electrica" - SA, societate cu capital integral de stat ce își desfășoară activitatea economică în regim de monopol natural, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați:

  • suma totală, pe țară, contractată cu partidele politice sau alte persoane juridice, cu titlu de chirie, pentru expunerea pe perioada campaniei electorale a unor bannere sau afișe sprijinite de stâlpii aflați în proprietatea Societății Comerciale "Electrica" - SA;
  • prețul practicat în această campanie electorală de către Societatea Comercială "Electrica" - SA pentru acest tip de afișaj;
  • sumele contractate pentru închirierea acestui tip de infrastructură, defalcat pe teritoriul fiecărui județ, în perioada campaniei electorale.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
  Petru Bașa

Îl invit la microfon pe domnul senator Petru Bașa, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

   

Domnul Petru Bașa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aflată în subordinea domnului prim-ministru interimar Emil Boc.

Obiectul interpelării: Necesitatea deschiderii unui centru de relații cu clienții al societății furnizoare de gaze naturale la Târnăveni.

Motivația interpelării este modul în care a fost pus în aplicare Ordinul nr. 77/10 septembrie 2009 al ANRDE privind reînnoirea contractului-cadru în baza căruia se desfășoară activitatea de furnizare a gazelor naturale către consumatorii casnici, ceea ce a generat nemulțumire în rândul acestora.

Mulți dintre consumatori ne-au reclamat faptul că au fost nevoiți, pe propria cheltuială, să suporte costul emiterii, prin intermediul poștei, a noilor contracte de furnizare a gazelor, fapt care a determinat cheltuială de timp și bani pentru aceștia.

Mai mult decât atât, Primăria Municipiului Târnăveni a transmis o scrisoare deschisă, atât mass-media, cât și cabinetului meu senatorial, prin care prezintă indignarea unității administrative în cauză și a locuitorilor pe care îi reprezintă față de modul de punere în practică a acestui ordin, dar și față de lipsa de interes a societății furnizoare de gaz în ceea ce privește deschiderea acestui centru de relații cu clienții la Târnăveni, în ciuda multor solicitări adresate de către municipalitate în acest sens.

Ținând cont de faptul că printre atribuțiile ANRDE se găsesc și asigurarea dreptului consumatorilor la servicii calitative, dar și protejarea drepturilor consumatorilor, prin interpelarea pe care v-o adresez solicit a mi se prezenta, în scris, ce soluții se pot găsi la problemele ridicate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe David

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Microfonul central. Vă rog.

   

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Desigur că nu m-am vorbit cu colegul care a prezentat mai înainte interpelarea.

Este tot o problemă semnalată și adresată Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, domnului președinte Petre Lificiu.

Domnule președinte,

În urmă cu câteva zile, la solicitarea Federației Asociațiilor de Locatari din Timișoara, am avut o întâlnire cu reprezentanții acesteia, care mi-au semnalat nemulțumirile lor cu privire la emiterea Ordinului nr. 77/2009 din 10 septembrie 2009 privind aprobarea contractului-cadru pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale.

După discuțiile pe care le-am avut, în mai multe rânduri, cu acești reprezentați, dar și cu alți cetățeni ai Timișoarei față de prevederile noului contractului-cadru, am sintetizat următoarele probleme semnalate: ANRDE este o autoritate plătită de furnizor care ar trebui să apere interesele atât ale furnizorilor, cât și ale consumatorilor, lucru care nu se întâmplă în ceea ce privește apărarea intereselor consumatorilor.

Noul contract-cadru nu a fost discutat, negociat cu reprezentanții consumatorilor nici la nivel național, nici la nivel local.

ANRDE, în calitate de emitent al acestui contract-cadru, nu a consultat ONG-urile, ca reprezentant al consumatorilor din România, și, din informațiile noastre, nici Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

În noul contract se prevede obligația consumatorului de a solicita un program de consum, apoi, ori de câte ori se va mări acest consum, să solicite, cu 30 de zile înainte, modificarea programului de consum.

În felul acesta, ANRDE confundă cetățeanul, respectiv asociația de proprietari, cu niște roboți care pot fi planificați cât să consume, or asociațiile de proprietari nu au cum să știe care va fi consumul peste o lună sau peste un an.

Acest lucru nu a fost solicitat nici măcar, spun ei, "în cele mai rele timpuri".

În momentul de față, consumatorul are dreptul la consum, conform cerințelor de moment, cu plata corespunzătoare, și nu după un program.

Pe de altă parte, nu se poate admite facturarea după programul de consum pe timp de trei luni și în a patra lună să se facă regularizare, deoarece la asociațiile de proprietari, conform Legii nr. 230/2007, factura la gaz se repartizează, lunar, pe numărul de persoane din luna respectivă, iar regularizarea la trei luni nu este posibilă, pentru că în a patra lună pot fi alte persoane pe listă, poate mult mai puține, și nu vor fi de acord să plătească ceea ce au consumat alții.

În cazul nostru, de exemplu, furnizorul E.ON Gaz ar trebui să efectueze citirea contorului de gaz lunar și să întocmească factura conform consumului, dar, în prezent, se încearcă obligarea cetățenilor la prestarea serviciilor pe care ar trebui să le efectueze furnizorul, impunând autocitirea, urmată de transmiterea indexului către furnizor.

Din aceste motive, spun cei din cadrul asociației respective, nu pot fi de acord cu acest procedeu decât în cazul în care va fi opțional, deoarece acest serviciu de citire este cuprins în prețul gazului, mai ales că, de un timp încoace, au o comunicare deficitară cu consumatorii, nu prea se răspunde la telefon, nu se mai știe cu cine trebuie discutat și așa mai departe.

De asemenea, la ghișeele furnizorului sunt create cozi foarte mari din cauza reducerii de personal din casierii, iar facturile nu vin la timp și nu prea avem cu cine discuta, ceea ce determină asociațiile de proprietari să nu poată întocmi listele de cheltuieli la timp.

De aceea, în cadrul contractuluicadru solicităm să se prevadă un termen de maximum cinci zile de la întocmirea facturii până la distribuirea ei către consumator.

Nu în ultimul rând, o altă problemă semnalată o reprezintă verificarea instalației comune de gaz a unui bloc, de exemplu, care ar trebui să se facă de către furnizor pentru limitarea numărului de accidente ce pot apărea în condițiile actuale, când verificările sunt prevăzute a fi făcute, prin grija asociațiilor de proprietari, cu diferite firme.

În cazul în care o asociație de proprietari nu a făcut verificarea la timp, există posibilitatea să avem surprize neplăcute.

Oricum, aceste verificări se plătesc de către asociația de proprietari.

Ca atare, este mai corect ca furnizorul să se ocupe de aceste verificări pentru a se preveni diferite accidente.

În acest sens, solicitarea este de retragere a contractuluicadru până când se va negocia cu ONG-urile, ca reprezentanți ai consumatorilor, și consultarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator David.

Cu intervenția domnului senator David, s-a încheiat secțiunea interpelărilor.

Vă informez că, în afara interpelărilor prezentate în plen, au mai depus interpelări, în scris, domnul senator Vasile Nistor - Grupul parlamentar al PD-L și domnul senator Tiberiu Bokor - Grupul parlamentar al UDMR.

Vă mulțumesc.

 
Din partea Guvernului au răspuns primit răspunsuri domnii senatori: Cseke Attila Zoltán - de la Valentin Adrian Iliescu, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul;

Trecem la răspunsuri orale la întrebări și interpelări.

Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Valentin Iliescu, pentru a răspunde domnului senator Cseke Attila.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat Iliescu. Vă rog. Microfonul 10.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a oferi răspuns la interpelarea domnului senator Cseke Attila, vreau să vă spun că eram pregătit să dau răspunsuri și altor colegi senatori.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule secretar de stat Iliescu, nu au vrut să vă obosească. Știu că este o perioadă foarte grea și...

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc.

Apreciez mult că vă gândiți la mine.

O să prezint răspunsul domnului senator Cseke.

Întrebarea Domniei Sale se referea la Serviciul de asistență medicală din cadrul Aeroportului Internațional "Henri Coandă" București.

Aeroportul Internațional "Henri Coandă" București are în structura sa Serviciul de asistență medicală, care dispune de următoarele facilități în incinta aeroportului: două cabinete medicale, sală de tratamente și sterilizare, cabinet stomatologic, staționar pentru monitorizarea pacienților, punct de recoltare analize.

De asemenea, Serviciul de asistență medicală dispune de aparatură și echipamente medicale de înaltă performanță și tehnologie, de medicație aferentă pentru toate gradele de urgențe medicale, precum și de două ambulanțe, care, în caz de necesitate, asigură transportul pacienților către unități medicale specializate.

Serviciul de asistență medicală își desfășoară activitatea în regim de permanență, 24 de ore pe zi, asigurând asistența medicală atât pentru pasageri și însoțitorii acestora, cât și pentru toate persoanele care își desfășoară activitatea în perimetrul aeroportului.

În permanență sunt asigurate două echipe medicale, fiecare compusă din medic, asistent medical și ambulanțier, echipe care se deplasează la locul solicitării, în terminale, aeronave sau în orice punct din aria de responsabilitate a aeroportului.

Solicitările medicale din zona aeroportului pot fi anunțate la Serviciul de asistență medicală fie direct, la numerele de interior afișate în aeroport prin postere - 1695 sau 1698 -, fie prin intermediul oricărui serviciu din aeroport.

Având în vedere cele de mai sus, considerăm că serviciile de asistență medicală de pe Aeroportul Internațional "Henri Coandă" București sunt asigurate în mod corespunzător.

În aceste condiții, pentru a putea realiza aspectele semnalate de dumneavoastră, este necesară furnizarea mai multor detalii, cum ar fi data exactă și ora aproximativă la care a avut loc discuția cu personalul aeroportului, precum și terminalul în care se află ghișeul de informații la care acesta s-a adresat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule senator Cseke Attila, aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc și domnului secretar de stat pentru răspuns.

Mă bucur că așa stau lucrurile și am să-i furnizez detaliile, pentru că, dacă această structură există, într-adevăr, în cadrul Aeroportului Internațional "Henri Coandă" București, nu mi se pare normal ca personalul de la punctul de informații, exact cei care ar trebui să știe acest lucru, să nu cunoască acest fapt.

O să vă furnizez datele exacte când s-a întâmplat.

Nu mi se pare corect ca cineva care are nevoie de servicii medicale să fie refuzat pe motivul că "nu există".

Aflăm acum că există.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu.

 
  Emilian Valentin Frâncu - de la Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale

Domnul secretar de stat Valentin Mocanu răspunde unei întrebări adresate de domnul senator Emilian Frâncu. Aveți cuvântul. Microfonul 8.

   

Domnul Valentin Mocanu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Domnilor senatori,

Domnule senator Frâncu,

Vă mulțumesc pentru întrebarea pe care ați adresat-o Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale în legătură cu soluțiile pentru diminuarea numărului de cazuri de pensii de invaliditate.

Am prezentat în răspunsul în scris câteva date statistice.

Cred că nu este cazul, dar, dacă doriți, le pot prezenta verbal.

Am să insist mai mult pe propunerile de soluții.

Trebuie menționat că, în prezent, verificarea dosarelor privind pensiile de invaliditate se face de către Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.

În prezent, acesta a solicitat pentru verificare un număr de 3.886 de dosare.

Este evident, capacitatea acestui institut de verificare este redusă, comparativ cu numărul mare de cazuri de pensii de invaliditate, drept pentru care noul Proiect de lege a pensiilor prevede înființarea unor centre regionale de expertiză medicală a capacității de muncă, cu atribuții asemănătoare cu cele ale Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, astfel crescând posibilitatea de verificare a analizelor și investigațiilor în teritoriu.

În plus, se urmărește ca propunerea de pensie de invaliditate să fie făcută de medicul expert al asigurărilor sociale, care va beneficia de un grad mai mare de responsabilitate.

Vreau să menționez că, dincolo de situația subiectivă care ar putea apărea în cazul numărului mare de pensii de invaliditate din acest moment, există și niște elemente obiective, și aș vrea să le prezint:

  • faptul că trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă se poate face doar la cererea beneficiarului și, uneori, acesta întârzie cu această cerere;
  • de asemenea, prin creșterea vârstei standard de pensionare, pe cale de consecință, a crescut perioada în care un pensionar cu pensie de invaliditate rămâne în plată sub această formă, deci el se adaugă la numărul deja existent;
  • a crescut accesul la pensie pentru condiții de invaliditate, deoarece, conform Legii nr. 11/2008, persoanele bolnave de HIV/SIDA, TBC și alte asemenea boli au acces la pensia de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.

Toate acestea, repet, reprezintă niște elemente obiective, și nu subiective, legate de numărul mare de pensii de invaliditate existente.

Insist asupra faptului că, prin noua lege, totuși încercăm să instituim un sistem atât de acordare, cât și de verificare a dosarelor, astfel încât să limităm numărul abuzurilor.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Domnule senator Emilian Frâncu, vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc pentru acest răspuns, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, propunerile pe care le-ați prezentat mi se par interesante și ar putea diminua, exact cum spuneți dumneavoastră, cazurile de abuz.

Am plecat de la o situație reală. Știți foarte bine că în județul Vâlcea s-a făcut o verificare, prin sondaj, și 85% din cazurile respective, care au fost supuse controlului, s-au dovedit corecte, dar totuși 15% au fost bolnavi închipuiți.

Într-o comună din județ, în comuna Bujoreni, aproape jumătate din populația acesteia beneficiază de pensii de invaliditate, ceea ce este o enormitate.

Vă dați seama că trebuie totuși luate măsuri pentru jugularea acestui fenomen.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Emilian Frâncu mai avea de primit un răspuns din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Domnul secretar de stat Dănuț Apetrei nu a putut veni și înțeleg că nici nu v-a transmis răspunsul în scris, domnule senator Frâncu.

În consecință, vă rog să reportăm răspunsul pentru ședința următoare.

Mulțumesc din suflet domnului senator Frâncu, pentru că asigură o prezență masivă, împreună cu domnul senator Jurcan, evident, la lucrările noastre.

Vă rog, domnule senator Frâncu.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Suntem doi vâlceni - colegul meu Jurcan este tot din Vâlcea - și cred că este de datoria noastră să ridicăm problemele cu care suntem confruntați în teritoriu, dar vreau să spun că, dacă domnul secretar de stat Dănuț Apetrei nu poate veni nici data viitoare, mă mulțumesc cu un răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul secretar de stat Iliescu să comunice această flexibilitate din partea domnului senator Frâncu.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați fost alături de noi până la această oră și închei aici lucrările ședinței noastre de astăzi.

Ne revedem mâine-dimineață, la ora 9.00.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18.30.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 20 aprilie 2018, 0:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro