Plen
Ședința Senatului din 8 decembrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.156/18-12-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 08-12-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 8 decembrie 2009

Declarații politice și intervenții ale senatorilor:   Ședința a început la ora 15.20. Lucrările au fost conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David și de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.
  Dumitru Oprea (PD-L) - declarație politică având ca titlu Reconcilierea românilor - o prioritate după alegeri;

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi,

Vă propun să începem cu declarațiile politice și, după aceea, să trecem la aprobarea ordinii de zi.

Avem înscriși pe listă pentru declarații politice cinci colegi de la Grupul parlamentar al PD-L, de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, deocamdată, nu este nimeni nici în sală, nici înscris pentru declarații politice, de la Grupul parlamentar al PNL sunt înscriși trei colegi și, evident, de la Grupul parlamentar al UDMR, domnul senator Attila Cseke.

Vă solicit îngăduința să îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L, și se pregătește domnul senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

Microfonul central.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

Declarația politică are titlul "Reconcilierea românilor - o prioritate după alegeri".

Tocmai s-a terminat o campanie electorală lungă și extrem de dură.

După numeroase surprize și răsturnări de situație, avem un președinte ales.

Dincolo de succesul unei persoane sau al unei echipe, rezultatele acestor alegeri înseamnă o mare victorie pentru efortul de reformare a țării.

Românii au arătat că își doresc un stat modern, cu instituții mai suple și mai eficiente. Țara s-a împărțit însă în două tabere și pasiunile politice s-au manifestat până în ultima clipă.

Evident, după caz, bucuria și dezamăgirea de moment sunt mari, nu avem însă timp de niciun fel de sărbătoare, pentru că avem enorm de multe de făcut.

Decepția celor care au pierdut provoacă însă tensiuni inutile.

Cele câteva zecimi de procent care i-au separat pe Traian Băsescu și Mircea Geoană sunt motiv de contestări și acuzații.

Mi se pare absurd ca acum, când toți cetățenii sunt epuizați de nesfârșite scandaluri politice, să mai îndure încă unul.

Numai în țările fără prea multă experiență democratică mai există astfel de bănuieli și renumărări de voturi, în lumea civilizată cel care pierde are demnitatea să accepte verdictul votului și să se supună lui.

Mai mult decât atât, deși urnele s-au închis, țara nu este nicidecum într-o stare mai bună decât acum câteva zile.

Finanțele statului sunt într-o situație critică, iar președintele trebuie să gestioneze într-un timp cât mai scurt problema prim-ministrului.

Suntem nevoiți să facem un guvern stabil până la sfârșitul anului, gata să prezinte un program de guvernare, un proiect de buget pentru 2010 și să primească delegația Fondului Monetar Internațional.

Totul este sub semnul urgenței și cred că orice politician responsabil ar trebui să înțeleagă, măcar acum, asta.

Nu în ultimul rând, învingătorii nu trebuie să uite nevoile și aspirațiile celor care au votat altfel decât pentru ei.

Cu toții merită aceeași apreciere și ei trebuie asigurați că proiectul Traian Băsescu are în vedere și bunăstarea lor, însă mai important decât orice, pentru toți românii, este momentul reconcilierii.

Vremea disputelor a trecut, e timpul să construim împreună, începând chiar de acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
  Cornel Popa (PNL) - declarație politică cu titlul Despre marea inaugurare a micii autostrăzi;

Îl invit la microfon pe domnul senator Cornel Popa, Grupul parlamentar al PNL, și se pregătește domnul senator Attila Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Vă rog. Microfonul central.

   

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația de astăzi am intitulat-o "Despre marea inaugurare a micii autostrăzi".

Stimați colegi, Am să vă vorbesc astăzi despre inaugurarea unui capăt de autostradă, făcută cu mult fast săptămâna trecută de domnul Boc, domnul Berceanu și alți trepăduși.

Chiar și "capăt de autostradă" este impropriu spus, pentru că acel tronson nu începe, și nici nu continuă nimic, este doar rezultatul ambiției domnului Boc de a ne demonstra că poate face asta.

Mă și mir cum de nu a numit acel ciot de drum "Magistrala Boc".

Celor care au uitat le reamintesc că s-au împlinit opt ani de la adoptarea Declarației de la Oradea, semnată de parlamentari și președinți de consilii județene din județele Bihor, Cluj, Harghita, Maramureș, Mureș, Satu Mare și Sălaj, precum și din județele Hajdú-Bihar și Szabolcs-Szatmár- Bereg din Ungaria.

Acest act de voință colectivă cerea introducerea autostrăzii Borș - Oradea - Brașov în Programul prioritar de construcție a autostrăzilor din România, ceea ce s-a și întâmplat, de altfel, prin Legea nr. 1/2002, după șase luni de la acea declarație.

Voința reprezentanților ardelenilor urma să nască proiectul Autostrada Transilvania, care ar fi ajutat enorm infrastructura românească și ar fi reprezentat un progres real în domeniul transporturilor.

Nu pot să-mi exprim mai clar și mai obiectiv de atât opinia în legătură cu acest proiect pentru care am dus ani buni de negocieri pentru realizarea lui, și când lucrurile intraseră în sfârșit în linie dreaptă, ne-am împiedicat de domnul Boc.

Vă mărturisesc că nu am crezut că premierul demis va merge cu ambiția personală atât de departe.

Acest primar și premier cu jumătate de normă a ajuns azi să se laude cu un ciot de autostradă, care nu ajută cu nimic proiectul-mamă, fiind făcut în pripă, cu porțiuni care se surpă, și doar pentru că, în felul acesta, dă el bine în fața electoratului clujean.

Prea puțini știu însă că domnul Boc a fost printre puținii politicieni ardeleni - atunci era deputat - care nu au catadicsit să participe la întâlnirea de la Oradea, dar, cu toate acestea, are tupeul să-și aroge acest proiect drept realizare personală și, probabil, tocmai de aceea își permite acum să-și bată joc cu atâta nepăsare de principala magistrală rutieră ce ne leagă sau care ar putea să ne lege de Europa.

Dar minciuna și nesimțirea au picioare scurte și trebuie să se termine aici.

Îi cer domnului Boc să le ceară scuze în mod public bihorenilor și sălăjenilor, pentru că a ciopârțit proiectul inițial al autostrăzii și pentru că i-a privat de beneficiile acesteia pentru mulți ani.

De asemenea, domnul Boc trebuie să ceară scuze întregii țări pentru soiul de trafic de influență și pentru favorizarea incorectă pe care le-a făcut, canalizând toată finanțarea numai spre tronsonul din Cluj și, cu foarte mici excepții, la Suplacu de Barcău.

Nu vreau să mă înțeleagă greșit clujenii.

Mă bucur dacă le este folositor acest tronson, dar, cu siguranță, ar fi fost cu mult mai mulțumiți dacă ar fi condus pe autostradă până la București sau măcar până la Brașov, dacă se lucra în mod logic, fără intervenții din partea premierului demis.

În loc să parcurgă etapele firești și să continue autostrada construită de maghiari până la granița cu România, adică tronsonul să plece din Borș, domnul Boc a considerat că este mai potrivit să o transforme în centura orașului Cluj-Napoca, unde, probabil, vrea să mai candideze ca primar.

Este o dovadă de diletantism, care a caracterizat, de altfel, întregul său "ciot" de mandat ca prim-ministru.

Ce așteptări mai putem avea atunci de la un astfel de politician fără cuvânt?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Cseke Attila Zoltán (UDMR) - declarație politică intitulată Ciuruială versus normalitate și democrație;

Îl invit la microfon pe domnul senator Attila Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR, și se pregătește domnul senator Gheorghe Bîrlea, Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Ciuruială versus normalitate și democrație".

Stimați colegi,

Suntem după o campanie electorală prelungită, de mai mult de 45 de zile, cu procedee dintre cele mai diverse folosite în această campanie, multe dintre ele, din păcate, nu tocmai pozitive.

Am avut două tururi de scrutin, cu învingători schimbători de noaptea până dimineața.

Am avut de toate în această campanie electorală: începând de la dosariadă și continuând cu debandada organizării unor dezbateri televizate, dar, ca să nu ne plictisim prea tare, și filmulețe din campanii trecute și stenograme brusc apărute, exact acum, la nevoie.

Am mai avut apoi și metode originale de a face campanie electorală, metode neortodoxe, din păcate prezente în peisajul electoral de o vreme încoace.

Dacă nici acum puterile statului nu vor înțelege să-și facă datoria pentru a arăta tuturor care sunt consecințele legale ale folosirii acestor metode, ne vom scufunda și mai mult în mocirla ce înconjoară aproape fiecare proces electoral.

Această procedură electorală se va finaliza, într-un fel sau altul, în perioada următoare.

Este atribuția instituțiilor abilitate ale statului să facă lumină acolo unde este necesar și să ne dea verdicte acolo unde totul este clar.

Alegerile prezidențiale au scos în evidență foarte multe carențe, atât la nivel legislativ, cât și organizațional, dar ne-au arătat și faptul că nici noi, clasa politică, nu ne-am preocupat destul să creăm modele și exemple pozitive în procesul electoral.

Acuzațiile de fraudă și turism electoral au izbucnit din nou, cu o intensitate nemaiîntâlnită până în prezent.

Va rămâne, în schimb, rezultatul votului, care va fi stabilit de cei competenți.

Oricum va fi, este evident că acest vot a arătat tuturor cetățenilor că fiecare vot contează și că se poate câștiga sau pierde la diferență foarte mică.

Este, apoi, și atitudinea competitorilor, desigur, după o campanie electorală obositoare, dar, totuși, care ar trebui să corespundă unor standarde, dacă nu europene - pentru că se pare că de multe ori nu suntem capabili a fi la înălțimea acestora -, măcar la nivelul bunului-simț.

Cine crede că în decembrie 2009, în România, stat membru al Uniunii Europene, este timpul vendetelor politice și că toți cei care nu au fost de o parte sau alta a baricadei trebuie înlăturați se înșală amarnic.

Cine crede că e momentul să fie ciuruită clasa politică doar pentru că există și că această atitudine face bine în clădirea unui mesaj către electorat va ajunge să fie nelegitimat, mai devreme sau mai târziu, exact de acest electorat, dar, până atunci, rămâne ca, până la concretizarea acestui ciuruit de "dușmani ai poporului" - am denumit clasa politică -, noi, cei ce urmează să fim astfel înlăturați, să ne facem datoria.

Datoria înseamnă, azi, a face legi bune, care să ajute la ieșirea din criza economică în care ne-a băgat Executivul celui care ciuruiește tot ce îi apare în cale și nu are capul plecat, conform cerințelor stăpânului.

Eu, tânăr politician, aflat la primul mandat în Camera superioară a Parlamentului României - pe care unii, cu mitralieră politică, vor să o execute pentru totdeauna -, mă ofer să fiu în primul rând, dacă este vorba să fim ciuruiți cu toții cei care nu corespundem criteriilor descrise de stăpân.

Mulți dintre noi, stimați colegi - e momentul să spunem acest lucru, pe care îl simțim aproape zi de zi de când ne-am început mandatul -, poate ne-am înșelat în așteptările noastre față de parlamentarism, față de ideea de democrație în România secolului al XXI-lea.

Am crezut în mai mult, am crezut că va fi mai ușor de impus viziunile pe care le avem, am venit cu proiecte, gânduri și țeluri nobile în Parlamentul României și sunt sigur că, dacă am fi lăsați, am face lucruri dintre cele mai bune pentru această țară.

Ne cunoaștem colegiile, ne cunoaștem electoratul mult mai bine decât l-ar putea ști un ministru sau un conducător de instituție de la București, care se bazează pe analize întocmite de servicii deconcentrate, știm ce ar trebui făcut, dar ce să facem când Executivul îți fură ideile, când propunerile tale legislative sunt luate în batjocură de către structurile statului, când ți se propune un guvern în care, pentru prima oară după foarte mult timp, se desființează postul de ministru pentru relația cu Parlamentul?

Recâștigarea încrederii cetățenilor în oamenii politici pare astfel o utopie, dar tot utopie părea și când oamenii au început să spere la înlăturarea regimului comunist atotputernic și când unele partide politice au început să spună că singurul drum al României este integrarea euroatlantică sau când visam să trecem granițele țării doar cu actele de identitate.

Stimați colegi, utopiile sunt pentru a fi răsturnate, pentru a fi înlăturate și făcute nevăzute de parcă nici nu ar fi existat.

Vă spuneam că sunt gata să mă expun primul să fiu ciuruit, dacă aceasta este dorința celui care ne e destinat să ne conducă, dar cum și utopiile sunt pentru a fi răsturnate, și clasa politică, și, în cadrul ei, tinerii din această clasă politică sunt pentru a lupta împotriva mecanismului care ne propune condamnări și execuții politice în masă, gen ciuruit.

Așa că, înainte de toate, înainte de a fi ciuruit, sunt sigur că, împreună cu mulți colegi foarte stimabili din Parlamentul României, ne vom lupta cu armele noastre - care nu sunt de eficiența unei mitraliere, dar sunt totuși de luat în seamă - pentru idealuri de normalitate și construcție în societate, în care nu se încadrează nici ciuruitul, nici distrugerea.

Eu îmi doresc o România normală, o societate a bunuluisimț, cu reguli clare și coerente pentru toată lumea, o țară în care se construiește și în perioadă de criză economică.

Vă rog, vă chem să fim alături, să fim împreună în acest drum al construcției normalității în politică și în societate!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Attila Cseke și îmi permit doar să-i atrag atenția că, totuși, autorul acestei replici, comisarul Moldovan, se află în sală și e alături de noi, deci nu e o replică nouă.

 
  Gheorghe Bîrlea (PD-L) - declarație politică având ca titlu Pledoarie pentru logica dialogului;

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Marius Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator Bîrlea.

   

Domnul Gheorghe Bîrlea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează "Pledoarie pentru logica dialogului" și v-o dedic dumneavoastră, un liberal pragmatic și cu mult umor intelectual.

Doamnelor și domnilor, Societatea românească a fost expusă unor puternice emoții și încercări cu ocazia alegerilor prezidențiale, prin cele două tururi de scrutin din 22 noiembrie și 6 decembrie anul curent.

Era previzibilă de multă vreme încrâncenarea cu care se va duce lupta politică.

Scenariile tactice au contribuit la o polarizare politică fără precedent atât la nivelul partidelor, la nivelul societății civile, cât și al electoratului.

În multe cazuri, declarațiile politice au fost alimentate de pasiuni împinse până la ură, dialogul a fost fracturat, locul unor poziții de principiu a fost luat de declarații bombastice, populiste, de sintagme agresive.

Etica dialogului politic s-a volatilizat, au fost absente, cu premeditare, comportamentele democratice, un nefericit exemplu oferit de unii politicieni cetățenilor chemați la urne, nu puțini dintre ei fiind marcați de interogația personajelor lui Ion Luca Caragiale: "Dar eu cu cine votez?".

S-a derapat ușor într-un triumfalism electoral minor, actorii declamau, adeseori, o căpiță de vorbe pentru o biată idee.

Inevitabil, ne-am amintit de uimirea unui mare și subtil gânditor referindu-se la câtă energie negativă este capabil românul să investească în bătălia politică, adesea cu rezultate puțin semnificative.

Considerațiile mele par ale unui sceptic intrigat de cantitatea de utopie și de resentimente revărsată în campania care a trecut, o dovadă clară că avem încă un nefericit deficit în ceea ce privește cultura dialogului, respectul pentru diferențe și pentru competiție.

Astăzi, ca om politic, mă număr printre cei declarați învingători, dar această legitimare pe care ne-a oferit-o electoratul mă obligă și mai mult să privesc cu respect spre ceilalți cu care ne-am aflat în confruntarea politică și să afirm, fără echivoc, că împreună avem responsabilitatea dialogului politic pentru a ne recâștiga și consolida prestigiul public în fața celor care ne-au ales.

Victoriile, ca și înfrângerile, trebuie administrate cu înțelepciune.

Istoria ne-a dovedit că și înfrângerile sunt purtătoare de noblețe și că, nu de puține ori, victoriile sunt efemere, dar, dacă învingătorii și învinșii în politică privesc cu umilință și respect spre interesul național și al cetățeanului, vor binemerita laude în paginile istoriei.

Altfel, căutându-ne scuze și circumstanțe irelevante, riscăm să ne acoperim de insignifianță și penibil.

Doamnelor și domnilor, După cum puteți observa, această scurtă declarație politică este premeditat eliberată de conotații politice partizane.

Ea își găsește motivarea în convingerile mele intime că, în momente grele pentru comunitatea socială și pentru țară, politica eficientă și demnă de respect trebuie să aibă ca temei logica dialogului, asumată prin declarații de principii și exprimată prin comportamente care să ilustreze atât identitățile noastre doctrinare, cât și disponibilitatea noastră pentru alternative optime, pentru modernizarea societății și instituțiilor statului, menite să consolideze vocația noastră europeană, pentru valorile democrației și statutul nostru de țară europeană.

Așadar, domnilor, în numele democrației, încă o dată ne somează logica dialogului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumim foarte mult, domnule senator Bîrlea.

 
  Marius Petre Nicoară (PNL) - declarație politică având ca subiect recentele alegeri prezidențiale din România;

Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Nicoară, se pregătește domnul senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Microfonul central, vă rog.

   

Domnul Marius Petre Nicoară:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă cineva și-a imaginat că se va așterne liniștea peste țara aceasta după 6 decembrie, s-a înșelat.

Suntem în plin proces de negociere, de contestare a alegerilor și de frământări în toate partidele politice.

Mi se pare însă foarte important să avem în vedere interesul oamenilor care ne-au votat și ne-au trimis aici, în Parlament, și pe unii dintre noi la cârma țării.

Oamenii aceștia ne urmăresc cu inima la gură din fața televizoarelor și ne întreabă pe noi, în teritoriu, ce se va întâmpla cu ei, și așteaptă soluții.

Campania aceasta a scos ce este mai rău din noi, ne-a făcut să ne certăm și să ne aducem argumente unii altora, iar febra electorală i-a cuprins și pe cei neimplicați politic.

Au fost cazuri de scandal în familie, fiecare susținându-și candidatul.

Important este ce facem acum, când am depășit momentul.

Stimați colegi, Trebuie să trecem la aplicarea măsurilor anunțate, cele care vor atenua efectele crizei, cele care vor menține România într-un echilibru, care a fost grav perturbat în ultima perioadă.

Nu mai putem continua cu cearta și scuzele, campania electorală a luat sfârșit.

Românii nu mai au răbdare, economia României nu mai poate aștepta.

Declarația mea politică de astăzi vine după câteva zile petrecute în mijlocul clujenilor, care asemenea tuturor cetățenilor acestei țări pretind stabilitate și rezolvarea problemelor de la noi, oamenii politici care-i reprezentăm.

Au așteptat alegerile, iar acum vor să-și reia viața într-o țară guvernată, într-o țară de la care se așteaptă să le ofere o șansă.

Așadar, mă alătur lor și îndemn la negocieri rapide și clare, la consens și stabilitate.

Fac acest lucru fiind în opoziție, oricât ar părea de ciudat.

Trăim vremuri grele pentru noi toți, nu mai putem gândi lucrurile de pe poziții de atac permanent.

Trebuie să ne comportăm în consecință, cu demnitate și onoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu, domnule senator Nicoară.

 
  Gabriel Mutu (PD-L) - declarație politică având ca titlu România are nevoie de un guvern de dreapta;

Îl invit la microfon pe domnul senator Gabriel Mutu, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Este? Dacă nu este în sală domnul senator Mutu, atunci am încheiat, practic, faza...

Domnule senator Mutu, vă rog frumos.

Microfonul central.

   

Domnul Gabriel Mutu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Încep prin a spune că România are astăzi, mai mult ca oricând, nevoie de un guvern care, dincolo de nivelul declarațiilor publice, să fie de dreapta.

Programul guvernamental al unei astfel de coaliții trebuie să fie unul de dreapta.

Dacă observăm atenți opțiunea alegătorilor în ultimii doi ani, deducem că partidele politice care se află la dreapta eșichierului politic românesc au reușit să obțină, împreună, majoritatea voturilor cetățenilor.

Începând cu noiembrie 2007, momentul primelor alegeri europarlamentare, dreapta a obținut peste jumătate plus unu din voturile românilor.

Știm cu toții că la alegerile parlamentare de anul trecut PD-L și PNL au reușit să obțină, împreună, 53% din voturile valabil exprimate ale românilor. Și atunci, ca și acum, se impunea un guvern de dreapta.

Refuzul liberalilor a însemnat, la momentul respectiv, acceptarea unui compromis de către PD-L, care, în scurt timp, a început să își arate limitele.

Nu este ușor să mixezi două opțiuni, două istorii radical diferite, nu este ușor ca unii să tragă pentru păstrarea cotei unice, iar alții pentru impozitul progresiv.

Astăzi avem nevoie de stabilitate și de un guvern care să se bucure de susținerea Legislativului.

Suntem obligați să învățăm din greșelile trecutului și să înțelegem că nici alianța PD-L cu PSD, și nici alianța PNL cu PSD nu au fost privite cu ochi buni de către votanții celor două partide.

Prin urmare, apreciez că cea mai bună soluție ar fi ca Partidul Național Liberal să accepte oferta făcută de noi și să începem construirea unui nou Cabinet.

Trebuie să avem în vedere și să acceptăm faptul că România este un stat care trebuie reformat din temelii.

Din punctul meu de vedere, acest lucru nu poate fi făcut decât printr-o schimbare concretă a statului și a principiilor pe care acesta s-a fundamentat începând cu 1990.

Avem nevoie de o nouă republică, de o nouă Constituție, de instituții noi și de o temeinică regândire a rolului acestora în mecanismul spațiului public.

Din punctul meu de vedere, singurul partid politic capabil să susțină, prin natura sa organică, reforme de tipul celei susținute de români la referendumul din 22 noiembrie, care sunt de acord cu desființarea privilegiilor, cu debirocratizarea statului sau cu păstrarea cotei unice, este Partidul Național Liberal.

Totodată, Partidul Național Liberal trebuie să fie conștient că poartă o responsabilitate imensă: depășirea crizei politice și asumarea unui proiect coerent de guvernare.

Ca urmare a noului sistem electoral, PNL a devenit un partid politic care poate înclina balanța în direcția care i se pare mai favorabilă, însă o vorbă românească spune că cel înțelept învață din greșelile altora.

În situația de față, PNL ar fi cel mai avantajat dacă ar putea trage învățămintele corecte din relația pe care a avut-o PD-L cu PSD pe durata celor 10 luni de coabitare guvernamentală.

Mai devreme sau mai târziu, talerele unei astfel de colaborări ies la suprafață.

Mai mult decât atât, PNL nu are încă forța necesară de a se opune unui partid mare precum PSD și ar fi păcat să ajungă doar o remorcă a unui partid de stânga.

Cu toate acestea, Partidul Național Liberal trebuie să înțeleagă că funcția de premier nu este una care se negociază.

Desemnarea prim-ministrului intră în atribuțiile Președintelui României, iar dispozițiile constituționale precizează că, în genere, acesta trebuie să provină din rândul partidului cu cele mai multe mandate în Parlament.

Consider că Partidul Național Liberal nu ar trebui să se cramponeze de un nume sau de o funcție.

Liderii liberali au precizat, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale, că nu se cramponează de funcții sau de nume.

Pentru Domniile Lor important este ca România să fie condusă după niște principii clare, de bun-simț.

Astfel, în condițiile acestea, îi putem asigura că vom fi niște parteneri loiali, care vom respecta termenii contractului prin care vom stabili cum se vor gestiona treburile publice ale țării până la următoarele alegeri.

Nu cred că cineva care dorește să participe la alcătuirea unui Cabinet bazat pe principiile unei bune guvernări poate pune interesul partidului politic din care provine deasupra interesului național.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Emilian Valentin Frâncu (PNL) - declarație politică cu titlul Turul al II-lea al prezidențialelor - despre mită electorală și fraudarea alegerilor;

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Ovidiu Marian - Grupul parlamentar al PD-L.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Turul al II-lea al prezidențialelor - despre mită electorală și fraudarea alegerilor".

În ultimele zile, principalele subiecte de dezbatere în mass-media, și nu numai, au fost mita și frauda electorală.

Simptomatică pentru Balcani, în general, și pentru România, în particular, incorectitudinea procesului electoral devine o problemă majoră atunci când diferența dintre competitori este mai mică de un procent.

Dovezile sunt numeroase și binecunoscute.

Ca să luăm un exemplu recent, la alegerile europarlamentare din iunie toate partidele participante au depus la BEC plângeri și contestații cu privire la practicarea mitei electorale și a fraudei electorale de către celelalte partide, ridicând, în special, problema turismului electoral.

Interesant însă, deși nu a negat contestațiile în sine, Biroul Electoral Central a decis: toate anomaliile electorale și democratice nu au putut influența semnificativ rezultatul alegerilor.

În aceste condiții, este legitim să ne întrebăm: oare de câte voturi fraudate și/sau vândute/cumpărate era nevoie ca să se declare că alegerile au fost fraudate și că trebuie, în consecință, anulate?

Același lucru poate fi spus și despre turul al II-lea al alegerilor prezidențiale.

În retrospecție, imaginile de duminică-seara sunt de-a dreptul grotești: domnul Traian Băsescu anunța câștigarea celui de-al doilea mandat înaintea publicării oficiale a exit-poll-urilor, care îl arătau ca învins, și îndemna la calm în așteptarea rezultatelor oficiale, pe care, evident, conta.

De unde știa domnul președinte ce va indica numărătoarea BEC este o întrebare al cărei răspuns ar vrea să-l știe peste cinci milioane de români care l-au votat pe Mircea Geoană.

Abaterile de la legile și normele electorale au fost atât de numeroase și flagrante, încât au ilustrat o adevărată mașinărie de vot portocalie, susținută puternic de aparatul de stat.

Desprinsă, parcă, din faimoasa replică din "Titanic Vals" - "Nu contează cine votează, contează cine numără voturile!", situația creată în urma scrutinului de duminică este un afront adus democrației, o înjosire a electoratului și o dramă, în genere, pentru România.

Ce s-ar putea face pentru remedierea acestei probleme?

Soluții pentru viitor există: introducerea votului obligatoriu, renunțarea la secțiile speciale sau introducerea unor cartele de identificare electronică, care să împiedice de facto votul multiplu, aplicarea de măsuri drastice celor care au fost prinși încălcând normele electorale.

Poate, în acest fel, se va diminua flagelul mitei electorale, care-i transformă pe mulți în infractori, cu voie sau fără voie.

Cât despre aceste alegeri, având în vedere că diferența dintre cei doi este infimă, greutatea fraudei electorale rămâne evidentă pentru toată lumea: frauda a decis viitorul Președinte al României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu domnului senator Frâncu.

 
  Ovidiu Marian (PD-L) - declarație politică având ca titlu După înfrângere, chiar și planurile cel mai bine întocmite par absurde;

Îl invit la microfon pe domnul senator Ovidiu Marian.

Microfonul central, vă rog.

   

Domnul Ovidiu Marian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul acestei declarații politice este "După înfrângere, chiar și planurile cel mai bine întocmite par absurde" și este un citat ce aparține scriitorului rus Dostoievski.

Nimic nu se potrivește mai bine pentru cei care au pierdut alegerile din 6 decembrie decât acest citat.

Ce s-a întâmplat duminică-noapte, după numărarea voturilor, i-a bulversat pe cei care, inițial, s-au crezut învingători.

Cei care au făcut parte din coaliția anti-Băsescu s-au îmbătat cu apă rece la ora 21.00, când s-au afișat exit-poll-urile.

Au crezut că au învins.

Planul bine pus la punct - în care erau cunoscute toate datele problemelor, în care se știa numele câștigătorului, în care se știa numele premierului, al președintelui Senatului și al principalilor oameni care urmau să facă parte din Executiv - a eșuat.

Și acum, așa cum spunea și Dostoievski, totul pare absurd: președintele susținut a pierdut alegerile, iar premierul susținut a spus că preferă să rămână primar.

Intrigant este însă altceva: de ce unii nu acceptă rezultatul acestor alegeri? Mircea Geoană trebuie să accepte că a pierdut bătălia electorală cu Traian Băsescu. Știu că pare absurd să fii susținut de aproape întreaga clasă politică, de blocuri sindicale, de media, și să nu reușești să obții peste 50 de procente din opțiunea celor care s-au prezentat la urne, și, aș adăuga aici, cu atât mai mult cu cât această media a făcut campanie electorală inclusiv în ziua votului.

Deși Traian Băsescu v-a prevenit din prima zi de campanie a turului al II-lea că are un aliat imbatabil - și aici mă refer la poporul român -, l-ați luat în derâdere și, ca de fiecare dată când politicienii iau în derâdere electoratul, se întâmplă ceva firesc: pierd.

Domnul Mircea Geoană ar trebui să se simtă jenat, acum, nu de reacția pe care a avut-o la aflarea rezultatelor de la ora 21.00, ci de faptul că acceptă ca PSD să conteste rezultatele oficiale ale alegerilor.

Ce câștigă Partidul Social Democrat din toate acestea?

Vă spun eu: nimic.

Ce câștigă românii din toate acestea? Tot nimic.

Ba mai mult, românii pierd foarte mult din această tergiversare.

În condițiile în care observatorii din străinătate și OSCE au spus clar și răspicat că alegerile s-au desfășurat în condiții normale, ce sens are acum ca PSD să conteste până în pânzele albe voturile românilor?

Domnilor colegi de la Partidul Social Democrat, nu faceți altceva decât să împiedicați derularea normală a evenimentelor, dar pentru dumneavoastră această practică a devenit deja o obișnuință.

Se întâmplă la fel ca atunci când ați preferat să ieșiți de la guvernare, pentru că așa vă spuneau consultanții americani că veți câștiga.

Astăzi, la două luni distanță, ce constatăm? Cine din PSD

își asumă astăzi că România a stat pe loc două luni numai din cauza unor ambiții de ordin personal? Decontează cineva faptul că, timp de două luni, România a funcționat cu un guvern demis?

Nu uitați ce ați afirmat în urmă cu o săptămână.

Scenariul dumneavoastră, după ce s-a întâmplat luni la Timișoara, era că Traian Băsescu va pierde alegerile și va scoate oamenii în stradă, pentru că nu va fi în stare să accepte înfrângerea.

Spuneați atunci că cel care va pierde va trebui să accepte rezultatele oficiale și, de a doua zi, câștigătorii să înceapă construirea unui guvern care să contribuie la scoaterea României din criză.

Ceea ce faceți acum vă caracterizează pe deplin: una spuneți, și alta faceți.

Cereți liniște pentru a lucra și... faceți gălăgie la Curtea Constituțională.

Nu este admisibil ca un om politic matur, care a dorit cu tot dinadinsul să fie președintele românilor și care a fost votat de milioane de români, să se poată încrede mai mult în institute de sondare a opiniei publice decât în instituțiile statului.

În final, nu vreau decât să-i reamintesc domnului Geoană de atitudinea demnă pe care a avut-o Ion Iliescu în noiembrie 1996, când a pierdut alegerile în fața lui Emil Constantinescu.

Atunci, Ion Iliescu a acceptat înfrângerea și a spus că și în politică ar trebui să adoptăm spiritul olimpismului, care spune:

"Ai câștigat, continuă! Ai pierdut, continuă cu perseverență!"

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
   

Stimați colegi, în afară de declarațiile politice pe care le-ați ascultat, au mai depus declarații politice domnul senator Gheorghe David și domnul senator Traian Constantin Igaș - Grupul parlamentar al PD-L.

 
   

Următoarele declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul de ședință:

 
  Gheorghe David (PD-L) - declarație politică intitulată Poate fi democrația un sport?! (declarație politică neprezentată în plen);

Domnul Gheorghe David:

Declarația politică este intitulată "Poate fi democrația un sport?!".

În situații-limită, în delimitarea dintre învingător și învins, dintre învingători și învinși, nu de puține ori ne amintim sau ne este amintită cugetarea pe care Pierre de Coubertin a pus-o, cu peste un secol în urmă, la temelia jocurilor olimpice moderne: "Ai câștigat, mergi mai departe, ai pierdut, mergi mai departe." În fond, este vorba despre triumful supremei înțelepciuni asupra propriilor limite, și nu este vorba numai despre indivizii superdotați fizic ori intelectual, ci și, în egală măsură, de colectivitățile care își regăsesc năzuințele și aspirațiile în talentul și abnegația celui ales/celor aleși să-i reprezinte.

Că ai ieșit primul, al doilea sau nu ai izbutit să treci nici măcar linia de sosire, importante rămân rosturile oricărei competiții: acelea de a-ți evalua lucid propriul potențial, în comparație cu cel pe care, prin regulile jocului, l-ai acceptat să-ți fie adversar, de a-ți corecta erorile și de a dovedi, printr-un gest de supremă frumusețe, că-ți este superior și că îi recunoști superioritatea printr-o bărbătească strângere de mână.

Este ceea ce ar trebui să se întâmple în orice competiție, inclusiv în cele politice, iar accesul pe primul loc al podiumului să fie acordat celui mai bun, fără ca cei care ți-au fost competitori să uite ori să cadă victimă neputinței de a se depăși într-o viitoare confruntare.

Câtă vreme învingătorul îi va simți în spatele său pe învinși, se va simți mai motivat să continue, ieșirea din pluton a celor din urmă nefiind altceva decât dovada neputinței, că în confruntarea tocmai pierdută nu meritau să le fie pusă pe frunte cununa de lauri, ca supremă recunoaștere a calităților dăruite de Dumnezeu.

Aidoma oricărui sport rânduit să se desfășoare după reguli unanim acceptate și controlate de instituții anume învestite să vegheze la respectarea lor, câștigătorul și învinsul, deopotrivă, pentru a putea savura din plin bucuria sinceră a "spectatorilor din tribună", nu au dreptul moral să întineze încrederea ce le-a fost acordată.

Arbitrul suprem este "scorul" afișat pe tabela de marcaj, încercarea de a-l contesta prin alte mijloace decât cele unanim acceptate, înscrise în regulamentul de desfășurare, este sinonimă cu recunoașterea propriilor limite.

Am ținut să rostesc aceste cuvinte, fiind convins că veți desluși dumneavoastră înșivă cui mă adresez, fără a mai fi nevoit să pomenesc numele celor cărora mă adresez.

Vă mulțumesc.

  Traian Constantin Igaș (PD-L) - declarație politică având ca titlu Pledoarie pentru reforma legislativă a României de ziua primei Constituții postdecembriste a României (declarație politică neprezentată în plen)

Domnul Traian Constantin Igaș:

Declarația politică se intitulează "Pledoarie pentru reforma legislativă a României de ziua primei Constituții postdecembriste a României".

Stimați colegi,

Odată cu încheierea alegerilor prezidențiale, am intrat într-o nouă etapă și ne pregătim pentru primii pași "de a doua zi", formarea guvernării de dreapta, liberală și democrată.

Așteptăm validarea rezultatelor, iar, între timp, facem demersurile necesare.

Înainte de toate, vreau însă să fac o urare specială.

Aniversăm astăzi un majorat: prima Constituție postdecembristă a României, adoptată în vremuri tulburi, în data de 8 decembrie 1991, prin referendum național.

Ceea ce îmi doresc, atât pentru mine, cât și pentru toți cetățenii care și-au exprimat deschis dorința pentru o schimbare în cadrul referendumului din 22 noiembrie, este o Constituție nouă, care să răspundă unui context modern intern și internațional.

Voi face, în continuare, o pledoarie pentru ceea ce președintele proaspăt reales, domnul Traian Băsescu, inițiatorul de drept, numea "proiectul Parlamentului unicameral", dar care este unul mai larg, de revizuire a Constituției României.

În scurtul timp care a mai rămas înainte de sărbătorile de iarnă, înlănțuirea logică a evenimentelor prinde câțiva pași esențiali formării noului guvern.

Vreau să profit de acest răstimp pentru a iniția dezbaterea pe acest proiect esențial pentru toți cei de față și, în particular, pentru partidul nostru.

Consider că o declarație privind viziunea noastră asupra îndatoririlor și obiectivelor care stau la baza unei viitoare comisii pentru revizuirea Constituției este oportună în acest moment și sper să deschid, prin aceasta, un constructiv șir de dezbateri.

Venind și în întâmpinarea unor probleme cu care ne tot confruntăm, vreau să vă reamintesc, pe scurt, motivele care stau la baza reformei legislative.

În primul rând, sunt factorii exogeni presiunilor care vin din interiorul țării.

Va trebui să adaptăm această Constituție noului context european, cel al prevederilor Tratatului de la Lisabona.

Celelalte motive, endogene, pornesc de la reforma parlamentară prin diminuarea numărului de parlamentari, trecerea la Parlament unicameral, trecând prin toate celelalte, și se încheie cu proiectul de modernizare a României.

În paralel cu formarea unei comisii prezidențiale, Parlamentul trebuie să își formeze propria comisie în vederea revizuirii Constituției.

Este un răspuns firesc dat tuturor cetățenilor României care au votat referendumul.

Concluzionez, susținând că România are nevoie de o nouă Constituție, una simplă și clară, care să cuprindă articole atributive ale puterilor în stat bine delimitate.

Numai așa vom putea depăși conflictele politice, conflicte care au atins o notă aproape tribală și care împiedică o guvernare solidă și stabilă, într-un cadru european.

Vă mulțumesc.

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Înainte de a continua cu ordinea de zi, îl rog pe domnul senator David, secretar de ședință, să facă prezența, pentru a vedea dacă suntem în cvorum.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Microfonul central.

   

Domnul Gheorghe David:

- Albert Álmos - prezent
- Andrei Florin Mircea - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ariton Ion - prezent
- Badea Viorel Riceard - prezent
- Banias Mircea Marius - prezent
- Bara Ion - prezent
- Bașa Petru - absent
- Bădescu Iulian - absent
- Bălan Gheorghe Pavel - prezent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Bîgiu Marian Cristinel - prezent
- Bîrlea Gheorghe - prezent
- Blaga Vasile - Guvern
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boitan Minerva - prezentă
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel Constantin Vasile - prezent
- Bota Marius Sorin Ovidiu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Câmpanu Liviu - absent
- Chelaru Ioan - prezent
- Chirvăsuță Laurențiu - absent
- Chivu Sorin Serioja - prezent
- Cibu Constantin Sever - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Coca Laurențiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - prezent
- Constantinescu Viorel - prezent
- Cordoș Alexandru - absent
- Corlățean Titus - prezent
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila Zoltán - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - absent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Diaconu Mircea - absent
- Dobra Nicolae - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Fekete-Szabó András Levente - prezent
- Feldman Radu Alexandru - prezent
- Filip Petru - absent
- Fodoreanu Sorin - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Frunda György - absent
- Găină Mihăiță - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Ghișe Ioan - absent
- Greblă Toni - prezent
- Grosu Corneliu - prezent
- Günthner Tiberiu - prezent
- Gyerkó László - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hărdău Mihail - prezent
- Humelnicu Augustin Daniel - prezent
- Ichim Paul - prezent
- Igaș Traian Constantin - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Jurcan Dorel - absent
- Lazăr Sorin Constantin - prezent
- Luca Raymond - prezent
- Mang Ioan - absent
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardare Radu Cătălin - absent
- Marian Ovidiu - prezent
- Marian Valer - prezent
- Markó Béla - absent
- Mazăre Alexandru - absent
- Măgureanu Cezar Mircea - prezent
- Mărcuțianu Ovidius - absent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mitrea Elena - absentă
- Mitrea Miron Tudor - prezent
- Mîrza Gavril - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Toader - prezent
- Moga Nicolae - prezent
- Mustățea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - prezent
- Necula Marius Gerard - absent
- Nedelcu Vasile - prezent
- Nicoară Marius Petre - prezent
- Nicoară Romeo Florin - prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
- Nicula Vasile Cosmin - absent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Mihai - prezent
- Onofrei Orest - prezent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pașca Liviu Titus - prezent
- Păran Dorin - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pintilie Vasile - absent
- Plăcintă Sorina Luminița - Guvern
- Pop Gheorghe - absent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - prezentă
- Prodan Tiberiu Aurelian - absent
- Prunea Nicolae Dănuț - absent
- Rasaliu Marian Iulian - absent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Șerban - prezent
- Robu Nicolae - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Rușanu Dan Radu - prezent
- Rușeț Ion - prezent
- Saghian Gheorghe - absent
- Savu Daniel - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Sbîrciu Ioan - absent
- Secășan Iosif - prezent
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru Florian - absent
- Stănișoară Mihai - Guvern
- Șova Dan Coman - absent
- Tămagă Constantin - absent
- Toma Ion - absent
- Țopescu Cristian George - prezent
- Țuțuianu Adrian - prezent
- Udriștoiu Tudor - prezent
- Urban Iulian - prezent
- Valeca Șerban Constantin - absent
- Vasilescu Lia Olguța - absentă
- Verestóy Attila - absent
- Voicu Cătălin - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - prezent

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi, Vă propun să continuăm cu activitatea noastră și vreau să vă informez că din totalul de 137 de senatori au semnat lista de prezență 84 de senatori și au răspuns la apel 75 de senatori. 4 colegi sunt...

În consecință, vă propun să trecem la aprobarea ordinii de zi.

În casetele dumneavoastră ați avut proiectul ordinii de zi și îmi permit, respectuos, să vă atrag atenția asupra faptului că 23 de proiecte de lege care sunt pe ordinea de zi sunt legi organice, cu excepția a cinci proiecte de lege care sunt legi ordinare.

De aceea voi face un apel la liderii grupurilor parlamentare să ne asigure prezența în sală pentru a ne putea desfășura lucrările, altfel vom fi nevoiți să întrerupem ședința.

Acum vreau să supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

Vă consult dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi sau să trecem la vot.

Nu este cazul.

Supun votului dumneavoastră proiectul ordinii de zi, astfel cum a fost propus de Biroul permanent al Senatului.

Vă rog să votați.

Domnule senator Popa, vă rog să votați.

Cu 56 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Vă atrag atenția, în mod respectuos, că este o prezență destul de slabă.

Trecem la programul de lucru, pe care îl cunoașteți.

Declarațiile politice le-am parcurs.

Intrăm în dezbaterea proiectelor de lege și vom da vot final pe inițiative legislative între orele 17.00 și 18.00; urmează întrebări, interpelări și răspunsuri între orele 18.00 și 19.30.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Vă rog să votați.

Cu 62 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

 
Aprobarea modificării programului de lucru al Senatului pentru perioada 7-12 decembrie a.c.  

În continuare, vreau să vă informez că, în ședința sa de astăzi, Biroul permanent al Senatului a hotărât să vă recomande ca ziua de joi, în care aveam prevăzută și aprobată ședință de plen, să o rezervăm pentru activitățile în comisiile permanente, urmând ca vineri și sâmbătă să avem activități în circumscripțiile electorale.

Întrucât noi am aprobat înainte de campania electorală din turul al doilea ca și joi să avem ședință de plen, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu propunerea ca joi să avem lucrări în comisiile permanente, în loc de ședință de plen.

Vă rog să votați.

Cu 61 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, programul pentru această săptămână a fost aprobat.

Rapoartele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții asupra petițiilor primite în trimestrul al II-lea și semestrul I ale anului 2009  

La punctul 2 din ordinea de zi sunt înscrise rapoartele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții asupra petițiilor primite în trimestrul al II-lea și semestrul I ale anului 2009.

Stimați colegi,

Vreau să vă aduc la cunoștință că rapoartele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții asupra petițiilor primite în trimestrul al II-lea și semestrul I ale anului 2009 au fost depuse în casetele dumneavoastră și le puteți consulta.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:  

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea mai multor inițiative legislative.

Le voi lua pe rând, ca să vedem, potrivit procedurii pe care noi am acceptat-o, dacă se susțin.

Prima este Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic.

Vă consult dacă se susține în plen.

   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Nu are cine să susțină!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Asta vreau să întreb, dacă se susține procedura de urgență.

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Nu, nu se susține!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Dacă nu se susține, nu o putem supune votului dumneavoastră.

A doua este Propunerea legislativă privind transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică a statului, din administrația Ministerului Apărării Naționale în administrarea Academiei Oamenilor de Știință din România, în scopul construirii unui sediu și a unei biblioteci.

Vă consult dacă se susține în plen.

Nu se susține.

Nu este cazul să o supun votului dumneavoastră.

A treia este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Susține cineva procedura de urgență? Nu.

A patra este Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Dintre inițiatori dorește cineva să susțină? Nu.

A cincea este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

Ca să scurtăm timpul, vă rog să luați notă de faptul că voi susține această propunere în calitate de coinițiator.

Supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgență.

Vă rog să votați.

Cu 56 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, a fost aprobată dezbaterea în procedură de urgență a acestei propuneri legislative.

A șasea este Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 341 din 12 iulie 2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989.

Vă consult dacă se susține procedura de urgență.

 
   

Domnul Raymond Luca (din sală):

Da!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da.

Vă mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră dezbaterea în procedură de urgență a acestei propuneri legislative.

Vă rog să votați.

Cu 52 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri, dezbaterea în procedură de urgență a acestei propuneri legislative s-a aprobat.

A șaptea este Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Vă consult dacă se susține în plen propunerea pentru dezbaterea în procedură de urgență a inițiativei legislative.

Nu se susține.

Nu este cazul să o supun votului dumneavoastră.

A opta este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Vă consult dacă se susține dezbaterea în procedură de urgență a propunerii legislative.

Nu se susține.

Nu este cazul să o supun votului dumneavoastră.

A noua este Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2005 pentru accelerarea procedurilor de recuperare a sumelor de bani datorate Agenției Domeniilor Statului de către partenerii contractuali.

Vă consult dacă inițiatorii susțin în plen dezbaterea în procedură de urgență a propunerii legislative.

Nu susțin.

A zecea este Propunerea legislativă privind stingerea creanțelor reprezentând impozite, taxe și alte venituri datorate bugetului de stat și/sau a creanțelor reprezentând contribuții sociale administrate de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile proprietate a debitorilor.

Vă consult dacă se susține în plen.

Nu se susține.

Nu este cazul să o supun votului dumneavoastră.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru acceptarea Acordului dintre Republica Albania, Republica Austria, Republica Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Polonă, România, Republica Serbia, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), revizuit de Comitetul mixt al miniștrilor, în 16 martie 2007, la Zagreb, Republica Croația (L569/2009)  

Trecem la următorul punct din ordinea de zi.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru acceptarea Acordului dintre Republica Albania, Republica Austria, Republica Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Polonă, România, Republica Serbia, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), revizuit de Comitetul mixt al miniștrilor, în 16 martie 2007, la Zagreb, Republica Croația.

Proiectul de lege a fost deja adoptat de către Camera Deputaților.

Din partea comisiei avem un raport de admitere, fără amendamente.

Este vorba despre un proiect de lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu.

Vă rog. Microfonul 10.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Voi fi foarte scurt și voi susține cu câteva argumente necesitatea adoptării de către Senat a acestui act normativ.

Prezentul proiect de lege reglementează următoarele aspecte: prelungirea duratei de funcționare a secretariatului general al acestui program de cooperare de la 5 ani la 7 ani, prelungirea valabilității acordului de la 5 ani la 7 ani, amânarea evaluării generale, aceasta urmând a fi finalizată înainte de cel de-al patrulea an academic de funcționare, păstrarea textului acordului revizuit de către depozitar.

Scopul acestui act normativ este ca acordul să se revizuiască în vederea prelungirii perioadei de valabilitate cu doi ani, încheindu-se, astfel, la finele anului universitar 2010-2011, urmând a fi înlocuit de un program identic sau similar.

Proiectul de act normativ va fi pus în aplicare fără a fi nevoie de înființarea unor organisme noi sau de extinderea competențelor celor deja existente.

Cheltuielile pentru anul 2009 vor fi acoperite integral de la bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, iar în anii următori cheltuielile vor fi acoperite din același buget.

Ținând cont și de punctul de vedere al comisiei de specialitate, însușit în unanimitate de către doamnele și domnii senatori, vă adresez dumneavoastră rugămintea de a vota acest proiect de lege.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Mihail Hărdău, pentru a ne prezenta raportul comisiei.

Vă rog. Microfonul 7.

 
   

Domnul Mihail Hărdău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a fost sesizată în fond cu proiectul de lege pentru acceptarea acordului dintre țările din Europa Centrală care să reglementeze cooperarea în domeniul învățământului superior pentru o perioadă suplimentară de încă doi ani.

Avem adoptat în unanimitate un raport de admitere.

Menționez că avem avize favorabile de la Comisia pentru politică externă și de la Consiliul Legislativ.

Legea se încadrează în categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă rugăm să fiți de acord cu acest proiect de lege.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte Hărdău.

Vă consult dacă sunt intervenții la dezbateri generale.

Doamna senator Andronescu, vă rog.

Microfonul 4.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am venit în fața dumneavoastră cu rugămintea de a susține prin vot continuarea acestui program european.

Anual, mulți studenți și cadre didactice pleacă în schimburi de bune practici educaționale.

Rezultatele pe care le-am obținut sunt mai mult decât încurajatoare, de aceea vă adresez încă o dată rugămintea să votați proiectul de lege prin care se continuă acest program.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Mai sunt intervenții la dezbateri generale?

Nu este cazul.

Stimați colegi, avem un raport al comisiei, fără amendamente.

Punctul de vedere al Guvernului este favorabil.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 64 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 12/2007 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2006 pentru aprobarea Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală (L430/2009)  

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 12/2007 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2006 pentru aprobarea Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală.

Domnul senator Dobra.

Microfonul 2.

   

Domnul Nicolae Dobra:

Doresc să susțin această propunere legislativă pentru că sunt unul dintre inițiatori, iar data trecută am fost la Înalta Curte de Casație și Justiție - pentru o problemă de la Sebeș - și nu am reușit să ajung la timp să-mi susțin propunerea legislativă.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Care propunere legislativă?

 
   

Domnul Nicolae Dobra:

Acesta cu modificarea Legii nr. 12/2007.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Atunci vă rog să luați loc în bancă.

Fiind vorba despre o propunere legislativă, vă dau primul cuvântul.

Rog și din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului să vină cineva.

Noi am dezbătut propunerea legislativă, dar, într-adevăr, domnul senator Dobra nu a putut să-și susțină propunerea legislativă.

Îmi pare foarte rău.

Sunteți de acord să-i dăm cuvântul domnului senator Dobra să-și susțină propunerea legislativă, deși este în afara procedurii, înainte de vot?

Un moment, domnule senator.

Avem un raport de respingere a propunerii legislative.

Noi suntem primă Cameră sesizată, ceea ce inițiatorului îi deschide un câmp larg de acțiune la Camera inferioară a Parlamentului.

Domnul senator Belacurencu, din partea comisiei.

Vă rog, domnule senator Dobra, în calitate de inițiator, pe scurt.

 
   

Domnul Nicolae Dobra:

Vă mulțumesc.

Vreau să vă spun că prin această inițiativă am vrut să corelez prevederile Legii nr. 12/2007 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2006 cu Legea nr. 350/2006 - Legea tinerilor.

În art. 24 lit. d) din Legea tinerilor se prevede că statul "sprijină construcția sau achiziția de locuințe în proprietate pentru tineri și familiile de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, acordându-le facilități în acest sens".

Legea rămâne la această afirmație.

Eu și colegii mei am venit cu această inițiativă legislativă tocmai ca să corelăm cele două prevederi legislative.

Rugămintea mea este să votați această inițiativă legislativă, fiindcă vine în sprijinul tinerilor, mai ales al celor care vor să-și construiască, dar și pentru cei care vor să-și achiziționeze o casă.

Este un sprijin real și concret.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule președinte Belacurencu, doriți să interveniți?

Domnule secretar de stat Iliescu, doriți să interveniți pentru a sprijini propunerea legislativă?

Doriți să mai adăugați ceva, domnilor Belacurencu și Iliescu? Nu.

Stimați colegi, Avem un raport de respingere.

Din păcate, inițiatorii nu și-au putut susține propunerea legislativă.

Ați ascultat pledoaria domnului senator Dobra.

Eu sunt obligat să supun votului raportul de respingere, care a fost prezentat de comisie.

Vă rog să votați dacă sunteți pentru, împotrivă sau vă abțineți.

Cu 18 voturi pentru, 27 voturi împotrivă și 4 abțineri...

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu (din sală):

Reluați!

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Dacă se solicită, putem relua votul.

Stimați colegi, precizez încă o dată, avem un raport de respingere.

Vă rog să vă exprimați prin vot cu privire la raportul comisiei, de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 23 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă a unui grup de deputați și senatori.

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu propunerea legislativă ca atare.

Vă rog să votați.

Cu 38 de voturi pentru, 22 voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Vă mulțumesc.

Vă reamintesc că, din acest moment, intrăm în procedură de vot asupra legilor organice.

Îi rog pe cei doi secretari să numere.

Primul proiect de lege pe care îl avem este votat cu ceva timp în urmă și nu am reușit niciodată să decidem.

Deci avem cvorum, suntem 72 în sală.

 
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (L135/2009); (votul final se va relua într-o ședință viitoare)  

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Vă reamintesc că l-am dezbătut, l-am votat de mai multe ori.

Suntem Cameră decizională.

Fiind vorba de o lege organică, avem nevoie de 69 de voturi pentru sau împotrivă.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență.

Sunt 74 de senatori în sală.

Cu 37 de voturi pentru, 22 voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră transformarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență în proiect de lege pentru respingerea ordonanței de urgență. Și această decizie trebuie adoptată cu minimum 69 de voturi.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege pentru respingerea ordonanței nu a întrunit decât 28 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 5 abțineri.

Urmează ca votul să fie reluat într-o altă ședință a Senatului.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului (L131/2009); (votul final se va relua într-o ședință viitoare)  

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Este vorba tot despre o lege organică.

De trei ori numai sub înțeleapta mea președinție am încercat să votăm într-un fel sau altul, dar nu am reușit.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Domnule senator Hașotti, vă rog să votați.

Cu 36 de voturi pentru, 25 voturi împotrivă și 5 abțineri, nu s-a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență. (Rumoare, discuții.)

Fac un apel respectuos la toți colegii prezenți, 74, să votați.

Întrucât proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență nu a întrunit numărul de voturi necesar, vă propun transformarea acestuia în proiect de lege pentru respingerea ordonanței de urgență. Și pentru acest proiect de lege avem nevoie de minimum 69 de voturi.

Vă rog să votați.

Cu 30 de voturi pentru, 35 voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege pentru respingerea ordonanței nu s-a adoptat.

În aceste condiții, solicităm Biroului permanent să fie reprogramat pentru vot într-o ședință viitoare.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și pentru înființarea Fundației Colegiul Național de Afaceri Interne (L71/2009); (votul final se va relua într-o ședință viitoare)  

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative și pentru înființarea Fundației "Colegiul Național de Afaceri Interne".

Și aici suntem Cameră decizională.

Am votat de două ori, acum este a treia încercare.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență.

Vă rog să votați.

Cu 50 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 6 abțineri, nu a fost adoptat proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră transformarea proiectului de lege privind aprobarea ordonanței de urgență în proiect de lege privind respingerea ordonanței de urgență.

Vă rog să votați.

Cu 15 voturi pentru, 34 voturi împotrivă și 18 abțineri, nici proiectul de lege pentru respingerea ordonanței de urgență nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Votul final se va relua într-o ședință viitoare.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art.III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (L461/2008/2009; reexaminare la solicitarea Președintelui României); (votul final se va relua într-o ședință viitoare)  

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea instituțiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești".

A fost un raport al comisiei ca urmare a cererii de reexaminare transmise de Președintele României.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, de respingere a cererii de reexaminare transmise de Președintele României.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a cererii de reexaminare.

Vă rog să votați.

Cu 36 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar adoptării.

În continuare, va trebui să-l transformăm... (Rumoare, discuții.)

Nu? Nu avem ce să facem.

Îl vom supune la vot într-o altă ședință.

Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative privind transmiterea unor suprafețe de teren pentru realizarea proiectului Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași (L413/2009)  

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unor suprafețe de teren pentru realizarea proiectului "Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași".

Cine dorește să ia cuvântul pe procedură?

Domnul senator Oprea, senator de Iași.

Microfonul 2.

   

Domnul Dumitru Oprea:

La punctul 10 s-a reușit, până la urmă, o inversare, nerespectându-se ceea ce plenul Senatului a hotărât în ședințele anterioare, mă refer la ședința din 28 octombrie.

Poate că, dacă s-ar fi dorit sprijinirea Iașiului, în acea ședință s-ar fi supus la vot proiectul de lege înaintat de Guvern și nu s-ar fi forțat nota cu niște pretenții, zic eu, de natură personală, susținându-se o propunere legislativă.

Domnule președinte, tot dumneavoastră ați condus acea ședință, și vă prezint concluziile acelei ședințe, puse față în față cu ceea ce pe site-ul Parlamentului și în mapele noastre se află azi.

Am să încep cu partea a doua.

Comisia, pe fond, este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Pentru aviz este tot Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Nu am mai auzit așa ceva! De fapt, pe fond, la punctul 10 a fost sesizată Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Noi am cerut...

Dumneavoastră ați cerut retrimiterea. "Astfel, cu 40 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și două abțineri, s-a aprobat retrimiterea la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Rugămintea mea este" - spuneați dumneavoastră - "ca săptămâna următoare să putem avea acest raport, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări."

Nu se vorbește de un raport suplimentar.

Așadar, ați cerut raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pe care, la data de 28 octombrie 2009, noi îl aveam și era favorabil, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări atașează acestui raport un aviz, pe care îl aveți cu toții în mapă, semnat de domnul senator Toni Greblă, care spune: "Aviz suplimentar pentru Proiectul de lege privind transmiterea unor suprafețe de teren pentru realizarea proiectului «Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași», cu un amendament."

Așadar, punctul 10 al ordinii de zi nu este unul care să respecte normele elementare de abordare în Parlament, Regulamentul Senatului propriu-zis, fiindcă una am hotărât, și altceva ni se prezintă în mapă.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Eu v-aș propune, în aceste condiții...

Domnule senator Günthner, doriți să interveniți pe procedură?

Vă rog, domnule senator Günthner.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Günthner Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Eu cred că obiectul acestor două inițiative legislative este clar și, în principiu, cred că toată lumea este de acord.

Problema este de prioritate, să fie acceptată inițiativa Guvernului sau inițiativa care a fost pornită mai devreme, a colegilor parlamentari.

Eu cred că nu are rost să ne formalizăm.

Cred că în special domnul senator Oprea, care este senator în Circumscripția electorală Iași, nu are de ce să bage strâmbe acestei inițiative.

Cred că, în sfârșit, s-au clarificat niște lucruri.

Haideți să-i dăm drumul așa cum s-a propus.

Eu cred că este varianta care s-a hotărât data trecută.

Nu cred că este cineva împotrivă ca la Iași să se dezvolte aeroportul internațional.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi... (Domnul senator Dumitru Oprea solicită cuvântul.)

Imediat, domnule senator Oprea, vă dau cuvântul.

Eu voiam doar să vă spun foarte deschis că am în față stenograma și, într-adevăr, dumneavoastră ați aprobat, cu 40 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și două abțineri, retrimiterea la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, cu rugămintea de a avea un raport care să fie însoțit și de avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, domnule senator Oprea.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Am prea mult respect pentru domnul Günthner, încât să nu-l rog să-mi acorde același respect.

În Parlamentul României expresii de genul "băgat strâmbe" nu sunt permise, nici în alte locuri mai puțin relevante nu am auzit.

Insist, domnule președinte, spunându-vă că dumneavoastră ați citat încă o dată "acest raport".

Noi putem vota la punctul 11 acest raport, care exista la mapă și care are avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care dă accept favorabil, cu un amendament.

Deci la punctul 10, pe fond, este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, raportul este al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, și se vine cu un raport suplimentar care nu a fost aprobat în Senat.

Asta vreau să vă spun.

La punctul 11 toate condițiile sunt îndeplinite.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Daea, vă rog.

Microfonul central.

 
   

Domnul Petre Daea:

Sigur, aceeași stenogramă o avem și noi.

Aceeași aducere-aminte ne obligă pe fiecare să înțelegem că, atunci când am pus în discuție cele două acte normative în faza lor de proiect, au fost plasate pentru discuții într-o ordine pe care o știm cu toții, la o distanță de mai multe puncte față de amplasamentul din programul zilei.

Știm cu toții că propunerea din sală a fost să se discute în același timp sau unul după altul, pentru că vizau același obiect de reglementare.

Ce anume? Aeroportul de la Iași.

Ce doream? Cu toții doream să dăm o rezolvare.

Sigur, acum se discută paternitatea acțiunii. Și aici au fost discuții și au fost luări de poziții.

Noi, la comisie, am avut ca misiune dată de Senat să facem un raport suplimentar.

Dați-ne posibilitatea să prezentăm Senatului ceea ce tot Senatul ne-a însărcinat ca obligație în plus față de munca comisiei, și anume decizia pe care a luat-o comisia.

Vă asigur, stimați colegi, că și într-un caz, și în altul avem avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și, la timpul potrivit, vom face precizarea necesară, în așa fel încât dumneavoastră să fiți în deplină cunoștință de cauză, iar decizia dumneavoastră să nu fie șubrezită de lipsa vreunei informații.

Vă asigur de fidelitatea prezentărilor în raportul comisiei și dați-ne posibilitatea să vă punem în situația de a decide.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții pe procedură?

Domnule senator Oprea, microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Îl rog pe domnul președinte Daea să spună când a fost obiectivă comisia: înainte cu o săptămână de 28 octombrie, când a dat raport favorabil pentru Aeroportul Internațional din Iași, sau peste o lună sau alte săptămâni, când a venit cu raport nefavorabil.

De fapt, dumneavoastră nu ați vorbit atunci de raport suplimentar, ați spus să se prezinte acest raport, care exista la data de 28 octombrie, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări - și le avem -, de ce trebuie neapărat raport suplimentar, atâta timp cât din stenograma ședinței reiese că nu s-a cerut așa ceva și nu am votat așa ceva?

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Daea, vă rog.

Microfonul central.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă asigur, stimate coleg, că și atunci, și acum am fost obiectivi și, pentru a susține ceea ce am spus, vă dau un element pe care dumneavoastră l-ați pierdut din vedere în analiza pe care ați făcut-o și ați făcut apel la obiectivitatea acelora care lucrează în comisie.

La un proiect de act normativ noi eram comisie raportoare, deci eram sesizați pe fond, la celălalt eram doar în situația de a da un aviz.

Disputa a fost în plen.

Atunci, de la celălalt microfon, dar cu aceeași judecată - zic eu - clară și obiectivă, am solicitat să retrimitem actul normativ la una dintre comisii, în așa fel încât același obiect de activitate, pe același tipar juridic, să urmeze un curs unitar de legiferare, într-un cuvânt, să fie acolo unde plenul decide, și aceasta a fost să fie Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, și să treacă prin analiza Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări cu un aviz.

Iată motivul pentru care am venit cu un raport suplimentar.

Nu am făcut altceva decât să răspundem clar, metodic, la ceea ce Regulamentul Senatului ne impune și plenul a decis.

Vă mulțumesc și aștept să luăm în dezbatere raportul comisiei.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule senator Oprea, microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Doar o frază vă mai citez - noroc că se fac stenograme! - și vă rog încă o dată, cu mare atenție, inclusiv pe domnul președinte Daea, pentru care am o stimă deosebită:

"Rugămintea mea este ca săptămâna următoare să putem avea acest raport" - care exista în data de 28 octombrie 2009, făcut de dumneavoastră, domnule președinte Daea, la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pentru Aeroportul din Iași -, "cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări". Și am primit avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Ce e greu de priceput? Nu a vorbit nimeni de raport suplimentar.

Încă o dată insist cu acest raport, care era la data de 28 octombrie 2009.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi, Sigur că noi putem continua dezbaterea respectivă, însă, din punctul meu de vedere, faptul că, în urma raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a simțit nevoia să facă un raport suplimentar, ține de procedura pe care dânșii o au de îndeplinit.

Haideți să încercăm să tranșăm prin vot, deși nu văd perspective.

Deci situația este următoarea: întrucât s-a aprobat ordinea de zi, o să vă supun întâi la vot propunerea legislativă de la punctul 10.

Dacă ea trece cu 69 de voturi, ceea ce mi se pare destul de greu, având în vedere obiecțiunile care au fost exprimate la microfon de domnul senator Oprea, probabil și cu sprijinul altor colegi...

Nu văd posibil acest lucru.

Dacă nu întrunește numărul necesar de voturi, o să trecem la votarea proiectului de lege de la punctul 11.

Vă informez respectuos, domnule senator Oprea, nu cred că va trece nici acesta, dar suntem obligați să respectăm procedura.

Deci avem un raport suplimentar al comisiei, de admitere, cu un amendament propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Este vorba de o lege organică.

Înainte de a intra în procedură, o să-l invit pe domnul senator Frâncu, care dorește să ia cuvântul.

Microfonul 6, vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Stimați colegi, Noi, data trecută, am discutat următoarea problemă și ne-am oprit la propunerea legislativă, pentru că aceasta fusese plasată într-o altă zonă de vot decât proiectul de lege.

Deci propunerea legislativă este identică cu proiectul de lege.

Ea a fost depusă cu patru luni, subliniez, cu patru luni înainte de proiectul de lege, și atunci, fiind absolut identice, dacă ne cramponăm de anumite sensibilități ale unor persoane, este dramatic ca o problemă legată de aeroportul din Iași, de mare importanță...

Este absolut nevoie, cât mai rapid, să se facă acel transfer de terenuri pentru a prelungi pista și pentru a se putea efectua lucrările de întărire a pistei, absolut necesare. Și este un act normativ simplu, repet, identic.

Numai pentru faptul că cineva a dorit să întârzie adoptarea propunerii legislative, care a venit cu patru luni înainte, și a ținut-o la sertar până a venit proiectul de lege, nu mi se pare corect.

În al doilea rând, noi am stabilit, ca o cutumă, ca atunci când sunt două acte normative care au același conținut, care sunt identice, să prevaleze propunerea legislativă, pentru că Parlamentul este forul care este considerat for legislativ, și de aceea vă rog din suflet să lăsăm la o parte anumite sensibilități personale și să dăm un vot corect.

Numai un vot unanim ar putea să facă să treacă astăzi, fiind numai 69 de senatori în sală, această propunere legislativă, ca și proiectul de lege, dacă nu se ajunge la o soluție de compromis.

Am putea să amânăm votul pentru ziua de mâine, când, poate, vor fi în sală mai mult de 69 de senatori, pentru că astăzi nu există șansa să treacă niciunul dintre cele două acte normative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Frâncu, nu vreau să vă contrazic, pentru că nu-mi permit acest lucru, dar vreau să vă spun că mi-e teamă ca nu cumva mâine să fie chiar mai puțini senatori în sală decât astăzi.

Mai sunt înscriși la cuvânt domnul senator Vosganian, domnul senator Onofrei, domnul senator Daea, domnul senator Fekete. (Intervenție neinteligibilă din sală.)

Pe procedură?

Pe procedură o să vă rog să-l lăsați pe domnul senator Fekete, dacă dumneavoastră nu luați cuvântul pe procedură. (Intervenție neinteligibilă, fără microfon, a domnului senator Varujan Vosganian.)

Nu v-am dat microfonul, deci nu se aude ce vorbiți.

O să vă rog să luați loc în bancă, domnule senator Vosganian.

Domnule senator Fekete, pe procedură.

Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Fekete-Szabó András Levente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Noi suntem de acord ca Iașiul să aibă un aeroport internațional, așa cum se cere.

Suntem de acord să votăm o variantă.

Pentru acest lucru, solicit o pauză de consultări între liderii grupurilor parlamentare.

În două minute cred că rezolvăm.

Până atunci, eventual, se poate discuta un alt proiect de lege, ca să economisim timpul.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă propun să fiți de acord ca liderii grupurilor parlamentare să se retragă alături pentru o scurtă pauză de consultări de 5 minute, 10 minute sau cât va fi nevoie.

Până atunci, sugestia mea este ca și propunerea legislativă, și proiectul de lege, care figurează la punctele 10 și 11 din ordinea de zi, să le lăsăm deoparte și să trecem la punctul 12 din ordinea de zi, care este o propunere legislativă privind regimul juridic al patrimoniului sindical din România.

Este vorba de o inițiativă legislativă a unui grup important... (Discuții la prezidiu.)

Am fost informat că reprezentantul Guvernului este în trafic și, în lipsa unei autostrăzi, evident, în București, este foarte greu de circulat.

Deci punctele 12 și 13 din ordinea de zi le vom lăsa deoparte, după punctele 10 și 11, și trecem la punctul 14 din ordinea de zi.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reproducerea umană asistată medical.

Vă rog, domnule senator Urban. Microfonul 2.

 
   

Domnul Iulian Urban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o lege organică și eu constat că stăm destul de rău cu cvorumul.

Din acest punct de vedere, eu consider că punctele 14 și 15 din ordinea de zi sunt două inițiative legislative destul de importante, astfel încât să merite o șansă, să nu ne trezim că la vot vor primi 66 de voturi.

Prin urmare, fie trecem mai departe, fie le lăsăm pentru ședința de mâine, pentru că nu avem, în acest moment, cvorum.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator, Eu sunt de acord să procedăm cum doriți dumneavoastră.

Nu putem însă, cu de la noi putere, să o amânăm, fiind pe ordinea de zi.

Ce pot să fac este să-i mai rog o dată pe cei doi distinși secretari de ședință să-i numere rapid pe cei prezenți în sală, iar, dacă dumneavoastră doriți, putem face încă o dată apelul nominal.

Mi se spune că în sală sunt 66 de senatori și, în consecință, îl rog pe domnul senator Gheorghe David să verifice prezența.

 
   

Domnul Gheorghe David:

- Albert Álmos - prezent
- Andrei Florin Mircea - absent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ariton Ion - prezent
- Badea Viorel Riceard - absent
- Banias Mircea Marius - prezent
- Bara Ion - prezent
- Bașa Petru - absent
- Bădescu Iulian - absent
- Bălan Gheorghe Pavel - prezent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - absent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Bîgiu Marian Cristinel - prezent
- Bîrlea Gheorghe - prezent
- Blaga Vasile - Guvern
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boitan Minerva - prezentă
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel Constantin Vasile - prezent
- Bota Marius Sorin Ovidiu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Câmpanu Liviu - absent
- Chelaru Ioan - absent
- Chirvăsuță Laurențiu - absent
- Chivu Sorin Serioja - prezent
- Cibu Constantin Sever - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Coca Laurențiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - prezent
- Constantinescu Viorel - prezent
- Cordoș Alexandru - absent
- Corlățean Titus - prezent
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila Zoltán - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - absent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Diaconu Mircea - absent
- Dobra Nicolae - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Fekete-Szabó András Levente - prezent
- Feldman Radu Alexandru - prezent
- Filip Petru - absent
- Fodoreanu Sorin - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Frunda György - absent
- Găină Mihăiță - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Ghișe Ioan - absent
- Greblă Toni - prezent
- Grosu Corneliu - prezent
- Günthner Tiberiu - prezent
- Gyerkó László - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hărdău Mihail - prezent
- Humelnicu Augustin Daniel - prezent
- Ichim Paul - prezent
- Igaș Traian Constantin - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Jurcan Dorel - absent
- Lazăr Sorin Constantin - prezent
- Luca Raymond - prezent
- Mang Ioan - absent
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardare Radu Cătălin - absent
- Marian Ovidiu - prezent
- Marian Valer - prezent
- Markó Béla - absent
- Mazăre Alexandru - absent
- Măgureanu Cezar Mircea - prezent
- Mărcuțianu Ovidius - absent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mitrea Elena - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mîrza Gavril - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Toader - prezent
- Moga Nicolae - prezent
- Mustățea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - prezent
- Necula Marius Gerard - absent
- Nedelcu Vasile - prezent
- Nicoară Marius-Petre - prezent
- Nicoară Romeo Florin - prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
- Nicula Vasile Cosmin - absent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Mihai - prezent
- Onofrei Orest - prezent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pașca Liviu Titus - prezent
- Păran Dorin - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pintilie Vasile - absent
- Plăcintă Sorina Luminița - Guvern
- Pop Gheorghe - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - prezentă
- Prodan Tiberiu Aurelian - absent
- Prunea Nicolae Dănuț - absent
- Rasaliu Marian Iulian - absent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Șerban - prezent
- Robu Nicolae - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Rușanu Dan Radu - absent
- Rușeț Ion - prezent
- Saghian Gheorghe - absent
- Savu Daniel - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Sbîrciu Ioan - absent
- Secășan Iosif - prezent
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru Florian - absent
- Stănișoară Mihai - Guvern
- Șova Dan Coman - absent
- Tămagă Constantin - absent
- Toma Ion - absent
- Țopescu Cristian George - prezent
- Țuțuianu Adrian - prezent
- Udriștoiu Tudor - prezent
- Urban Iulian - prezent
- Valeca Șerban Constantin - absent
- Vasilescu Lia Olguța - absentă
- Verestóy Attila - prezent
- Voicu Cătălin - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - prezent

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi,

Până când domnul senator Gheorghe David verifică apelul, am rugămintea la dumneavoastră să vă ocupați locurile în sală și să facem un efort ca măcar problema aeroportului de la Iași să o rezolvăm.

Stimați colegi,

În urma consultărilor dintre liderii grupurilor parlamentare, s-a ajuns la următoarea soluție: să se adopte propunerea legislativă așa cum figurează la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unor suprafețe de teren pentru realizarea proiectului "Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași", dar să se respingă amendamentul care figurează în raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Din punct de vedere procedural, ar însemna ca noi, la vot, să respingem raportul cu amendament și să votăm proiectul legislativ.

Vă rog, domnule senator Petre Daea, dacă doriți, din partea comisiei, dar foarte pe scurt.

Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Interesul este unanim pentru Iași și este bine că este așa.

Procedural, trebuie să ardem etapele necesare, motiv pentru care vă prezint astăzi în plen raportul suplimentar al comisiei, raportul de admitere, cu un amendament care a fost aprobat de comisie, amendament făcut de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Înțeleg decizia dumneavoastră politică, motiv pentru care vă supun la vot... sau președintele supune la vot, eu vă prezint, raportul cu acest amendament admis.

Deci este raport favorabil cu un amendament admis, care face parte din anexa la raport.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, Încă o dată precizez, ca să putem realiza înțelegerea care a fost convenită între lideri, vă voi supune la vot raportul comisiei, care este un raport de admitere cu un amendament, și, în mod normal, va trebui votat împotriva raportului cu amendamentul admis, după care o să vă supun la vot propunerea legislativă, pentru care ar trebui să votați pentru.

Aceasta este concluzia liderilor grupurilor politice.

În consecință, vă supun la vot raportul comisiei, cu un amendament, față de care ar însemna să vă pronunțați prin vot împotrivă, potrivit înțelegerii liderilor, care sper că sunt capabili să asigure respectarea deciziilor.

Vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, raportul a fost respins.

71 de voturi împotriva raportului de admitere.

În consecință, voi supune la vot... (Replică neinteligibilă din sală.)

Vă supun acum la vot propunerea legislativă, fără amendamentul admis.

Vă rog să votați.

În mod normal, ar trebui să votați pentru, ca să respectăm decizia liderilor de grupuri parlamentare, dar nu este obligatoriu, evident.

Cu 72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Felicit toți senatorii de Iași pentru contribuția lor la aprobarea acestui raport, evident, sprijiniți de liderii grupurilor parlamentare, care au ajuns la o soluție foarte înțeleaptă.

 
Continuarea dezbaterilor și respingerea Proiectului de lege privind transmiterea unor suprafețe de teren pentru realizarea proiectului Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași (L372/2009)  

În consecință, punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind transmiterea unor suprafețe de teren pentru realizarea proiectului "Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași", care este un proiect de lege, nu mai are obiect, dar va trebui să-l introducem în procedură.

Avem un raport suplimentar și îl voi ruga pe domnul senator Petre Daea să-l prezinte.

Microfonul 7.

Numai un moment, vă rog.

Inițiator este Guvernul...

Domnul secretar de stat Iliescu sau...

Deși noi suntem în continuarea discuției...

Punctul de vedere îl știm, raportul suplimentar doar, domnule senator Daea.

   

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Prin logică juridică, am purces la întocmirea unui raport de respingere, dat fiind faptul că nu puteam să reglementăm prin două legi același obiect de reglementare.

Deci un raport de respingere, cu votul unanim al comisiei de specialitate.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Ca să respectăm înțelegerea, având în vedere că a fost adoptat proiectul legislativ anterior, vă supun la vot raportul de respingere, ceea ce nu înseamnă deloc o respingere pe fond a ideii.

Domnul senator Oprea.

Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Atâtea amendamente au fost, încât aș vrea să fiu sigur că înainte nu ați votat anularea amendamentului care anula un abuz.

Amendamentul sună așa: "Eliminarea alin. (2) al art. 2, respectiv art. 3 alin. (3)".

Acest alineat sună astfel: "Plata despăgubirilor... și așa mai departe se va suporta de la bugetul județului Iași." Acest lucru se elimina prin amendament.

Dacă ați anulat amendamentul, rămâne în vigoare punctul de vedere că județul suportă despăgubirile.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi, Eu înțeleg că prin aprobarea propunerii legislative problema a fost soluționată.

Deci ceea ce ar trebui în mod logic să facem, ar fi să aprobăm raportul de respingere de la punctul 11 din ordinea de zi.

Îl invit pe domnul senator Daea.

Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Petre Daea:

Domnule senator Oprea, pentru liniștea dumneavoastră, aveți confirmarea celui care v-a prezentat raportul că lucrurile stau așa, iar Senatul a aprobat în cunoștință de cauză și a decis prin vot o înțelegere pe care am avut-o în prealabil și care coincide cu punctul dumneavoastră de vedere, iar grija trebuie să dispară din acest moment.

Aveți aprobarea necesară pentru ea și în condițiile pe care dumneavoastră le-ați solicitat.

Este un succes al dumneavoastră.

Vă puteți bucura deopotrivă cu colegii de la PNL, și nu numai.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Doamna secretar de stat, vă rog, dacă doriți, să exprimați un punct de vedere.

Microfonul 8.

 
   

Doamna Irina Alexe - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În expunerea de motive a proiectului de lege promovat de Guvern se precizează foarte clar că Consiliul Județean Iași a adoptat Hotărârea nr. 115/2009, prin care se însușește declarația de angajament privind suportarea din bugetul Consiliului Județean Iași a despăgubirilor și a eventualelor daune rezultate din încetarea contractului de concesiune nr. 18/2002, încheiat între ADS, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Agroind Holboca" - SA, în calitate de concesionar, ca urmare a realizării obiectivului de investiții "Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

Avem un raport de respingere propus de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Supun votului raportul comisiei, care, încă o dată...

Pardon! Doamna senator Popa, vă rog.

Microfonul 2.

 
   

Doamna Mihaela Popa:

Mulțumesc.

Sunt senator de Iași și cred că am dreptul să...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Știu, știu, fără îndoială.

Vă rog.

 
   

Doamna Mihaela Popa:

Dragi colegi, eu mă bucur...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și dacă erați de Arad, tot aveați dreptul, nu numai de Iași...

 
   

Doamna Mihaela Popa:

Nu, nu, dar am văzut că nu mi-ați dat cuvântul nici mai înainte.

Eu mă bucur că domnul Frâncu, în acest mandat, este atât de interesat de Aeroportul Iași.

Mi-ar fi plăcut ca și în mandatul trecut și dumnealui, și domnul Fenechiu să fi fost la fel de interesați, dar aș vrea să vă spun că Alexandru Xenopol spunea așa: "Dacă unirea s-a făcut, ea s-a datorat în exclusivitate Moldovei, și anume centrului ei, Iașiul, care sângerează și astăzi de jertfa făcută pe altarul neamului".

Așa că eu vă mulțumesc pentru votul pe care l-ați adus.

Mi s-a părut un vot de orgoliu, atâta timp cât proiectul de lege a fost înaintat de Guvern bine documentat.

Domnul Frâncu a ținut să fie neapărat inițiator.

Mi-ar fi plăcut ca acum patru ani să fi fost inițiator.

Acum aeroportul internațional ar fi fost și modernizat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc. (Domnul senator Emilian Valentin Frâncu solicită cuvântul.)

Domnule Frâncu, vă rog eu frumos.

Toată lumea are dreptate, și eu am dreptate.

Haideți să încercăm să rezolvăm o problemă practică.

E jenant ca Timișoara, care e reprezentată de domnul David, să aibă de mult aeroport internațional, iar dumneavoastră, cu Xenopol, cu unirea, cu totul, să nu-l aveți nici astăzi.

Domnule Daea, haideți să scurtăm...

Vă rog, domnule senator Daea, foarte scurt.

Microfonul 7.

 
   

Domnul Petre Daea:

Pentru a pune adevărul în pagina lui, Partidul Social Democrat, prin reprezentanții Guvernului, a participat la acest proiect și, mai mult decât atât, astăzi a participat la decizii.

Deci dacă vorbim despre unitatea pe care ne-a dat-o astăzi în plen pentru acest proiect, nu trebuie să uităm, și nici nu trebuie să neglijăm faptul că decizia a fost unanimă, iar Partidul Social Democrat, cu o prezență puternică astăzi în plenul Senatului, a contribuit la această decizie. (Aplauze.)

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Oprea, vă rog.

Domnule senator Sârbu...

Vreau să vă spun, stimați colegi, că toți au contribuit, cei care au votat pentru aprobarea inițiativei legislative, cu toții au contribuit.

Domnul senator Oprea, urmat de domnul senator Ilie Sârbu.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Doar atât, aeroportul din Iași nu este de acum, ci de la 1926.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Sârbu.

Microfonul 3.

Haideți, stimați colegi...

Vă rog, liniște, să vedem dacă este de la 1829.

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Ilie Sârbu:

Probabil era tras de carul cu boi, dar nu comentez.

Să vorbesc de a doua pagină a adevărului, fiindcă a vorbit colegul meu de prima pagină.

Eram la minister, am avizat acest proiect de lege, și vreau să vă spun că l-am avizat datorită faptului că a insistat, m-a terorizat cu telefoanele domnul Nichita, primarul Iașiului, și merită să-i spunem numele.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, Vă rog pe toți să transmiteți și să fie trecut și în stenogramă că realizarea Aeroportului Internațional Iași este opera comună a tuturor senatorilor care au votat pentru el, inclusiv... domnule Vosganian, am înțeles, inclusiv dumneavoastră, toată lumea, primarul și toți cei care au contribuit, și UDMR-ul, evident, și cei care nu sunt prezenți, că nici ei nu s-au opus adoptării de către noi.

Așa este.

Stimați colegi, ca să încheiem procesul legislativ, vă supun votului raportul suplimentar al comisiei, care este raport de respingere.

Pe cale logică, ar trebui să votăm pentru el, întrucât am decis deja.

Vă rog să votați asupra raportului suplimentar de respingere, care ne-a fost prezentat și care ne-a dat posibilitatea unei discuții extrem de interesante.

Cu 57 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, raportul de respingere nu a fost adoptat.

Sunt obligat să vă supun votului, îmi pare rău...

Vom fi puși în situația interesantă să avem două proiecte de lege pe aceeași temă.

Vă supun votului proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege nu a întrunit decât 24 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă și o abținere și, în consecință, proiectul de lege nu a fost adoptat.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind regimul juridic al patrimoniului sindical din România (L374/2008)  

Vă propun să trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind regimul juridic al patrimoniului sindical din România.

Înțeleg, domnule secretar de stat, că ați ajuns cu bine.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări îl prezintă domnul senator Toni Greblă.

Propunerea legislativă este semnată de un număr impresionant de inițiatori.

Cine dorește dintre inițiatori să prezinte inițiativa legislativă? Inițiatorii sunt deputați și senatori, domnul Mircea Geoană, domnul Dan Voiculescu, domnul Ion Toma, domnul Arcaș Viorel, domnul Crin Antonescu etc.

Vă rog, dacă dorește cineva dintre inițiatori să prezinte propunerea.

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Microfonul 8.

   

Domnul Valentin Mocanu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi, Propunerea legislativă privind regimul juridic al patrimoniului sindical din România este de mult timp așteptată de organizațiile sindicale.

Ei invocă faptul că suntem, probabil, ultima țară din fostul bloc comunist care nu a rezolvat această problemă.

Din păcate, Guvernul nu are încă un punct de vedere, a rămas să mai dezbată pe această temă.

Cu toate acestea, chiar înainte de ultima ședință a Senatului pe a cărei ordine de zi se afla acest proiect legislativ, am consultat din nou organizațiile sindicale.

Acestea susțin în continuare acest proiect de lege.

Ca atare, dumneavoastră aveți dreptul la dezbatere și decizie.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu, domnule Mocanu.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnule președinte Toni Greblă, vă rog.

Microfonul 7.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Cu părere de rău că nu a reușit Guvernul nici până la această dată să aibă un punct de vedere cu privire la această propunere legislativă, noi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu avizul favorabil al celorlalte comisii avizatoare, am formulat un raport de admitere cu amendamente, prin care, în esență, am fost de acord să reglementăm și ceea ce zicea reprezentantul Guvernului.

Suntem ultima țară din blocul comunist care nu găsisem un moștenitor pentru patrimoniul fostelor sindicate care au activat înainte de 1989 în România.

În sfârșit, rezolvăm și această problemă prin înființarea unei entități comune tuturor confederațiilor sindicale, care vor primi în proprietate bunurile care pot fi restituite în natură sau echivalentul bănesc al acestora, în situația în care restituirea este fizic imposibilă.

În raport de ceea ce am spus și de avizele primite de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, vă supunem, stimați colegi, spre dezbatere și adoptare raportul de admitere cu amendamente, având în vedere și faptul că noi suntem prima Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult, domnule Greblă.

Am un singur amendament - suntem ultima țară din fostul bloc comunist.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Da.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Domnul senator Attila Cseke.

Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

După cum ați observat și în raportul comisiei sesizate în fond, am fost singurul care am votat împotriva acestui raport de admitere și vreau să mă justific puțin în fața dumneavoastră, să vă aduc niște argumente strict juridice.

Prin această propunere legislativă se reglementează o procedură absolut specială pentru patrimoniul sindical și obligativitatea constituirii Uniunii Naționale pentru Preluarea Patrimoniului Sindical, al cărei singur scop prevăzut în această lege este redobândirea dreptului de proprietate asupra imobilelor care au aparținut patrimoniului sindical din România.

Aici, din punctul meu de vedere, avem două probleme juridice: este cam pentru prima dată când statul, prin puterea legislativă, obligă la o anumită asociere anumite confederații sindicale.

Art. 40 din Constituție prevede dreptul liber la asociere, ceea ce, din punctul meu de vedere, aici este încălcat.

Soluția ar trebui revizuită, regândită.

De asemenea, deși în propunerea legislativă se folosesc diverse noțiuni, de la redobândire, atribuire, atestare a dreptului de proprietate, avem, practic, de-a face cu o retrocedare a dreptului de proprietate.

Or, pentru a putea retroceda, din punct de vedere juridic, un drept de proprietate, trebuie să existe o continuitate juridică între vechile sindicate care au ființat până în 1989 și această uniune care se înființează prin această lege, ceea ce, în mod evident, nu este cazul aici.

De asemenea, avem o procedură derogatorie pentru această redobândire.

Se constituie o comisie specială în subordinea Guvernului, care va atesta dreptul de proprietate.

Se prevede o procedură aparte pentru dobândirea personalității juridice de către uniune atât la tribunal, cu un termen de 30 de zile de la primirea cererii, cât și un termen de decădere pentru introducerea cererii.

Vreau să spun foarte clar că noi, Grupul parlamentar al UDMR, nu suntem împotriva reglementării acestei probleme, dar credem că o reglementare coerentă, clară, precisă, care, din punct de vedere juridic, are un fundament puternic, trebuie să fie prezentă.

În forma actuală noi nu am regăsit aceste argumente, drept pentru care nu vom putea să susținem forma actuală.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule senator Attila Cseke.

Îi ofer cuvântul domnului senator Emilian Frâncu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Microfonul 1, vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să spun că sunt absolut de acord cu argumentele aduse de domnul senator Cseke, cu observația următoare:

senatorii liberali, circa șase colegi de-ai mei, au depus acum cinci luni de zile, adică am trecut prin această Cameră un proiect legislativ asemănător.

Din păcate, atunci nu am găsit înțelegere de la colegii noștri.

Totuși, consider că acum se face un pas înainte, sunt câteva elemente în plus față de proiectul nostru și, de aceea, Grupul parlamentar al PNL va vota favorabil, pentru că este necesară o clarificare a acestui element destul de greu de definit în acest moment - patrimoniul sindical.

La Vidra, o stațiune din județul Vâlcea, există un conflict între două astfel de structuri sindicale, de ani buni, și stațiunea, practic, s-a degradat complet.

Voiam să le transmit colegilor mei că, deși am avut o propunere legislativă asemănătoare, nu avem deloc orgoliu și, dacă putem face acum un pas înainte, îl vom face.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Mai doresc alți colegi sau colege să intervină la dezbateri generale?

Dacă nu mai sunt intervenții, stimați colegi, avem un raport al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care este un raport de admitere cu 17 amendamente admise.

Am ascultat cu atenție și intervenția domnului senator Attila Cseke, și argumentele, care mi se par valide, dar aș

vrea să subliniez că Senatul este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă va trece, în orice caz, prin procedură și pe la Camera Deputaților.

Cu toate acestea, suntem obligați să continuăm pe procedura legislativă.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil al comisiei, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Este nevoie de 69 de voturi pentru adoptarea raportului.

Cu 31 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 26 de abțineri, raportul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă așa cum v-a fost prezentată.

Cu 30 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 29 de abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L390/2009)  

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Mocanu.

Din partea comisiei participă domnul senator Rădulescu.

Inițiator este doamna deputat Sulfina Barbu.

Nu este prezentă în sală.

Îl invit pe domnul secretar de stat Valentin Mocanu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul.

Microfonul 8, vă rog.

   

Domnul Valentin Mocanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

În momentul de față se află pe procedură legislativă Proiectul de lege privind ratificarea Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, precum și protocolul opțional la aceasta, care a fost semnată de România în 2007.

Urmează ca, după avizarea acestui proiect de lege și adoptarea legii de ratificare a acestei convenții de către Parlament, Autoritatea Națională pentru Protecția Persoanelor cu Handicap să elaboreze un nou proiect de lege, după consultarea tuturor structurilor asociative din domeniul protecției persoanelor cu handicap.

În acest context, punctul de vedere al Guvernului este negativ pe proiectul de lege prezentat spre adoptare Senatului astăzi, așteptând ca noul proiect de lege să se elaboreze în conformitate cu convenția Organizației Națiunilor Unite de care vă vorbeam.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Îi mulțumesc și eu domnului secretar de stat Mocanu.

Îi ofer cuvântul domnului senator Cristian Rădulescu, pentru a prezenta raportul comisiei.

Aveți cuvântul.

Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi, Această inițiativă legislativă este una dintre numeroasele inițiative legislative care modifică Legea nr. 448/2006 privind persoanele cu handicap.

Spre deosebire însă de celelalte multe inițiative în această materie, această propunere legislativă este una foarte serioasă.

Ea modifică niște articole care atacă punctele esențiale ale legii.

Este vorba de schimbarea definiției persoanelor cu handicap, instituirea unei legitimații unice, explicarea modalității de stabilire a contribuției lunare de întreținere, acordarea prestațiilor sociale către moștenitori și așa mai departe.

De unde vine punctul de vedere negativ al Guvernului, care nu susține adoptarea acestei inițiative? De la faptul că, într-adevăr, se află în curs adoptarea Convenției internaționale referitoare la persoanele cu handicap.

Din punct de vedere al fondului, comisia a considerat că această propunere legislativă este una foarte bună.

În plus, tot timpul am lucrat împreună cu Liga persoanelor cu handicap și ne-am însușit, într-o bună măsură - discutând și cu Autoritatea Națională pentru Protecția Persoanelor cu Handicap -, propunerile acestora.

În final, forma rezultată, cu amendamente pe care noi, comisia, ni le-am însușit, ca inițiatori, propunerea legislativă cu amendamentele respective a obținut toate voturile persoanelor care au fost prezente la dezbaterea finală, 10 persoane prezente, 10 voturi pentru, ceea ce arată clar că a fost un consens, indiferent de partid, și inițiativa este considerată bună.

Pe procedură, noi am considerat în felul următor: chiar dacă vine din urmă convenția, nu putem să limităm dreptul colegilor parlamentari de a iniția în această materie și dacă, după aceea, să zicem, convenția respectivă va arăta că abordarea ei este una ușor diferită de legea adoptată - ceea ce nu este cazul -, atunci vom modifica, dar, de principiu, cred că nu putem sta pe loc și aștepta să vină din urmă Guvernul, convenția, să se întâmple nu știu ce alte evenimente și să oprim dreptul colegilor parlamentari de a iniția în domeniu.

Considerăm că este o inițiativă bună și care nu va fi modificată de convenția respectivă.

În plus, ea are acceptul Autorității Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Handicap și al principalelor ONG-uri care operează în domeniu.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc, domnule președinte Cristian Rădulescu.

Dorește să intervină cineva?

Vă rog, domnule senator Toni Greblă.

Microfonul 4.

 
   

Domnul Toni Greblă:

Domnule președinte, Aș solicita o pauză de consultări, pentru ca liderii PD-L să se pună de acord între ei asupra propunerii legislative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Pauzele de consultări se pot propune pentru consultări între liderii diferitelor partide politice.

Domnul senator Igaș nu se poate reconcilia cu el însuși.

Sunt convins că va proceda prin ridicarea potrivită a degetului în sus sau în jos.

Nu cred că vor fi probleme.

Vă întreb dacă mai dorește cineva să intervină.

Vă rog, domnule senator Nedelcu.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Vasile Nedelcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Într-adevăr, este o inițiativă legislativă lăudabilă.

S-a muncit foarte mult în cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Am venit cu multe amendamente.

De asemenea, așa cum a spus domnul președinte al comisiei, s-a lucrat în prezența reprezentanților Autorității Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Handicap, cu principalele ONG-uri și modificările sunt puse de acord cu ei.

Din acest motiv, cred că este o inițiativă care trebuie votată.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Álmos, aveți cuvântul.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Albert Álmos:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Într-adevăr, am purtat discuții de cel puțin trei ori în comisii pe această modificare.

Cred că problema persoanelor cu handicap este una foarte importantă pentru noi toți.

Există, la ora actuală, convenții la nivel european, există practici în Uniunea Europeană și noi am încercat ca, prin amendamentele adoptate, să urmărim această tendință a Uniunii Europene.

Ați observat că în anexă sunt și amendamente neadoptate.

Grupul parlamentar al UDMR va vota propunerea legislativă în această formă și vă rog să fim solidari pentru aprobarea acestei propuneri legislative, având în vedere importanța și problemele persoanelor cu handicap din țara noastră.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Álmos.

Domnule senator Radu Feldman Alexandru, aveți cuvântul.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte, Prețuirea și afecțiunea sinceră pe care le încerc pentru dumneavoastră mă fac, legat de observația pe care ați făcut-o mai devreme, să vă reamintesc un lucru pe care, cu siguranță, îl știți foarte bine.

Împăcarea cu sine este un demers, uneori, dintre cele mai complicate și niciodată nu trebuie abandonată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc că mi-ați atras atenția.

Vă promit că voi reflecta asupra ei.

Mai sunt intervenții la dezbateri generale?

Nu mai sunt intervenții.

Vă propun să intrăm în procedură.

Sunt, în primul rând, amendamente respinse.

Este vorba de mai multe amendamente respinse și vă întreb dacă se susțin.

Primul amendament respins.

Inițiator, doamna senator Popa Mihaela.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Microfonul 2.

 
   

Doamna Mihaela Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

La primul amendament nu am nici...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Deci primul nu se susține.

Atunci trecem la amendamentul nr. 2.

 
   

Doamna Mihaela Popa:

Amendamentul nr. 2 se referă la alin. (1) art. 7.

Cred că este ceva tradus din legislația internațională, pentru că se spune așa: "Promovarea și respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, în principal, familiei."

Părerea mea este că promovarea drepturilor persoanei cu handicap nu poate fi realizată, în principal, de familia acesteia, pentru că-i lipsesc pârghiile instituționale.

Probabil că s-a dorit să se spună "susținerea, respectarea drepturilor", dar promovarea să-i revină, în principal, familiei?!

Atunci am propus un articol prin care am spus:

"promovarea și respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, în principal, autorităților publice locale unde-și are domiciliul" și așa mai departe.

După părerea mea, este o traducere greșită, pentru că văd și mai departe un cuvânt în engleză, traducerea la "subsidiar" cu "y", și nu există în vocabularul limbii române.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles.

Ați propus o modificare la art. 7 alin. (1).

Vă rog, în primul rând, să-mi spuneți dacă există intervenții pe această temă.

Dacă nu există, voi supune votului dumneavoastră acest amendament respins.

Vă rog să votați pentru sau împotriva amendamentului respins.

Vă rog să votați.

Amendamentul respins, prezentat de doamna senator Mihaela Popa, nu a întrunit decât 20 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 32 de abțineri, de aceea rămâne respins.

Amendamentul de la poziția 3 se susține?

Nu se susține.

Amendamentul de la poziția 4, al domnului senator Câmpanu Liviu, se susține?

Nu se susține.

În rest, avem doar amendamente admise.

În consecință, voi supune la vot raportul cu amendamentele admise, amendamentele respinse fiind respinse de plen.

Avem nevoie de 69 de voturi pentru adoptarea sau respingerea acestui raport cu amendamente admise.

Vă rog să votați.

59 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Înainte de a proceda în continuare, vă rog să verificați dacă există cvorum.

59 cu 13, deci există cvorum.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 56 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 12 abțineri, propunerea legislativă nu a fost adoptată.

Liste pentru liderii de grup.

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind reproducerea umană asistată medical (L407/2009); (dezbaterea se va relua în ședința Senatului de miercuri, 9 decembrie a.c.)  

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reproducerea umană asistată medical.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Urban.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Cristian Irimie.

Dau cuvântul domnului senator Iulian Urban, pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Microfonul 6.

Mulțumesc.

   

Domnul Iulian Urban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă vine, în primul rând, să atragă atenția asupra faptului că România este, poate, una dintre puținele țări din lume care, la acest moment, nu recunosc infertilitatea ca fiind o boală, deși statisticile sunt tot mai îngrijorătoare cu fiecare zi ce trece, iar cuplurile tinere din România se confruntă cu această problemă majoră.

Pe cale de consecință, având în vedere că alte țări din Europa și din întreaga lume au ajuns la concluzia că statul trebuie să finanțeze contravaloarea costurilor pe care le presupune procedura de fertilizare in vitro pentru acele cupluri care nu pot avea copii pe cale naturală, am considerat de cuviință că, în contextul în care statul român nu s-a aplecat în acest moment asupra rezolvării acestei probleme, putem să o facem noi pe cale parlamentară.

Am cunoscut foarte multe cupluri care trăiesc o adevărată dramă, întrucât și-au făcut credite la bănci pentru a-și finanța aceste proceduri de fertilizare in vitro, despre care este bine să știm că nu reușesc întotdeauna din prima încercare, de aceea, de exemplu, în Israel se finanțează de către stat cinci încercări, în Franța, trei încercări, și așa mai departe.

În ceea ce privește punctul de vedere al Guvernului, vreau să vă spun că, în momentul în care această inițiativă legislativă se dezbătea în comisiile parlamentare, am recepționat o adresă de la Ministerul Sănătății, semnată de un secretar de stat, care a făcut observații și propuneri, cu care am fost de acord, eu modificând în consecință inițiativa legislativă, astfel încât, în acest moment, din punct de vedere al termenilor medicali, nu cred că mai pot exista probleme.

Ceea ce vă pot spune este faptul că a existat o foarte mare opoziție din partea unor asociații care, în loc să se concentreze pe obiectul de reglementare și pe ceea ce am vrut noi să facem, să venim în sprijinul tinerilor care au probleme de fertilitate, au ridicat discuții în jurul posibilității unor indivizi, mă refer aici la problema persoanelor de același sex sau chiar la bărbații singuri, care ar putea să beneficieze de aceste proceduri, ducând discuția într-o zonă pe care noi, ca inițiatori, nu am avut-o în vedere, pentru că noi ne raportăm la cuplurile de tineri care au nevoie și trebuie să fie sprijiniți de către statul român, într-o societate care se luptă cu această problemă a infertilității care este în creștere.

Pe cale de consecință, eu cred că este un proiect de lege bun, util, și vă rog să-l susțineți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Cristian Irimie, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Cât mai sintetic, vă rog.

Microfonul 10.

 
   

Domnul Cristian Anton Irimie - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Ministerul Sănătății a avizat favorabil această propunere legislativă, sub rezerva însușirii de către inițiator a amendamentelor formulate de Comisia de obstetricăginecologie a Ministerului Sănătății, observații de natură medicală pe care am avut onoarea să le transmit inițiatorilor.

De asemenea, punctul de vedere oficial al Guvernului a fost negativ în legătură cu forma prezentată de către inițiator și aș sublinia foarte multe neclarități ale textului din punct de vedere juridic și al tehnicii legislative.

Având în vedere aspectele menționate, suntem de părere că pentru promovarea acestei inițiative legislative trebuie armonizate toate observațiile transmise de Guvern către forma promovată de inițiator.

Am înțeles că toate acestea s-au făcut.

Un singur lucru ne face să nu susținem cu toată fermitatea această inițiativă legislativă, și anume faptul că inițiatorii nu au prezentat și efortul financiar la care este supus statul în aceste condiții, ceea ce ar fi trebuit să facă parte din...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule Irimie, vă cer scuze, pentru luminarea..., fiind mai întuneric aici, nu susțineți cu toată forța sau nu susțineți inițiativa legislativă?

Vă rog să precizați punctul de vedere.

 
   

Domnul Cristian Anton Irimie:

Vă spun că această formă nu a fost foarte bine prezentată.

Forma, nu fondul.

Fondul problemei noi îl susținem.

Forma în care a fost prezentată propunerea legislativă nu o susținem.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Noi aprobăm în forma aceasta.

Ce să înțelegem de la dumneavoastră? Susțineți sau nu propunerea legislativă?

Haideți să încercăm să ne lămurim.

În forma pe care o discutăm acum, că altă formă nu știm, susțineți sau nu?

 
   

Domnul Cristian Anton Irimie:

Dacă a fost amendată forma prezentată inițial de către inițiatori cu observațiile noastre, noi o susținem.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles. Bine.

Dau cuvântul domnului președinte Ion Vasile, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru sănătate publică.

Vă rog. Microfonul 7.

 
   

Domnul Vasile Ion:

Domnule președinte,

Obiectul de reglementare al acestei propuneri legislative este crearea unui cadru legal în domeniul reproducerii umane asistate medical.

S-a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, aviz favorabil, cu observații, din partea Consiliului Legislativ, iar punctul de vedere al Guvernului pentru forma prezentată de inițiatori - și aduc în discuție faptul că această propunere legislativă s-a dezbătut în comisie la 29 septembrie 2009 - a fost negativ.

Orice înțelegere, comunicare, după ce s-a dezbătut în comisie, nu mai poate fi..., adică, știu eu, poate fi luată în considerare, dar nu mai este util pentru raportul comisiei.

În ședința din 29 septembrie 2009, Comisia pentru sănătate publică, dezbătând această propunere legislativă, a hotărât să adopte un raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Acest proiect de lege, la comentariul colegului Urban, este, într-adevăr, o inițiativă legislativă foarte importantă, dar sunt și alte puncte de vedere aduse la cunoștința comisiei noastre de către specialiști, unul dintre ele fiind forma inițială a legii, fără modificările aduse în discuție astăzi aici.

Este o traducere cu foarte multe erori a legislației franceze din anul 1999, neadaptată la legislația europeană în vigoare.

În consecință, nu am decât să susțin punctul de vedere adoptat cu majoritate de voturi în comisie, adică să se adopte un raport de respingere.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Vă invit la dezbateri generale.

Doamna senator Minerva Boitan.

Vă rog. Microfonul 2.

 
   

Doamna Minerva Boitan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare pentru inițiator.

Domnule senator Urban, ați făcut afirmația că infertilitatea este în creștere la noi în țară.

Pe ce date vă bazați? Poate că v-ați gândit la scăderea natalității, dar cauza scăderii natalității nu este creșterea infertilității, sau poate v-ați referit la faptul că există multe clinici care fac fertilizarea in vitro, dar asta nu înseamnă, iarăși, infertilitate.

Aș dori să ne spuneți pe ce date vă bazați și cât este de mare acest fenomen.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții sau întrebări pe marginea raportului?

Domnul senator Daea.

Vă rog. Microfonul 4.

 
   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru a fi "fertilă" poziția Guvernului și să ducă la un vot pe măsura interesului față de domeniu, întreb, pentru că ezitarea în susținere a Guvernului, prin domnul secretar de stat, m-a determinat să pun această întrebare:

Care este poziția Guvernului față de forma actului, pentru că, în fond și la urma urmei, pe acesta îl reglementăm și acesta este supus dezbaterii Senatului?

Vă mulțumesc și aștept răspunsul dumneavoastră.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Vă consult dacă mai sunt alte intervenții cu caracter general sau întrebări.

Dacă nu mai sunt, voi da cuvântul întâi domnului Cristian Irimie, dacă dorește, apoi domnului senator Urban.

Vă rog. Microfonul 10.

 
   

Domnul Cristian Anton Irimie:

Vreau să răspund domnului senator.

Vă informez că, referitor la formă, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul senator Urban.

Microfonul 6.

 
   

Domnul Iulian Urban:

Ședința Comisiei pentru sănătate publică a avut loc în 29 septembrie 2009.

Adresa prin care Ministerul Sănătății mi-a comunicat faptul că susține inițiativa legislativă în condițiile în care se aduc niște modificări în ceea ce privește terminologia medicală a fost primită de mine în 28 septembrie 2009, iar eu am făcut aceste amendamente și le-am trimis Comisiei pentru sănătate publică.

Este adevărat că le-am trimis după data de 29 septembrie 2009, însă raportul este semnat și înaintat Biroului permanent al Senatului pe 19 octombrie 2009.

Dacă în acel raport care s-a semnat și s-a înaintat Biroului permanent pe 19 octombrie 2009 nu au fost cuprinse observațiile prin care eu mă conformam punctului de vedere și cerințelor Guvernului, este o problemă de procedură care trebuie lămurită între Biroul permanent al Senatului și Comisia pentru sănătate publică.

Eu mi-am făcut datoria, am depus acest răspuns și această achiesare a mea la această terminologie.

Îi răspund doamnei senator Boitan.

În România, așa cum vă spuneam, infertilitatea nu este considerată o boală, astfel încât statisticile care se fac în țara noastră sunt cele ale ONG-urilor, așa cum este "S.O.S.

Infertilitatea".

O asociație care face astfel de estimări se folosește de datele pe care le primește atât din sistemul medical și, în egală măsură, de la persoanele care se confruntă cu această problemă.

Dacă am fi corecți cu noi înșine, ne-am întreba de ce statul român nu recunoaște această disfuncție a corpului uman ca fiind o boală, de ce nu a înțeles să o trateze până acum, și apoi să ne întrebăm dacă există statistici oficiale.

Este o boală care nu este cuprinsă în statisticile oficiale din culpa statului român și iată că apar o mulțime de probleme, tot felul de ezitări ale Ministerului Sănătății, care permite, până la urmă, aceste fertilizări in vitro, și s-a ajuns la acele scandaluri, așa cum a fost în cazul clinicii israeliene din București, or, noi trebuie să reglementăm acest domeniu.

Revenind la ceea ce vă spuneam, domnul secretar de stat are perfectă dreptate când spune că nu susține forma inițială, însă și eu am dreptate, pentru că am achiesat la toate modificările care mi-au fost cerute, le-am trimis, raportul Comisiei pentru sănătate publică este datat 19 octombrie 2009, iar dacă ele nu au ajuns și nu au fost luate în calcul înseamnă că este o problemă pe circuitul prin care se transmit actele în Senatul României.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Daea.

Vă rog să scurtăm, are termen de adoptare tacită mâine.

 
   

Domnul Petre Daea:

Vă ajut, domnule președinte, de aceea am venit la microfon. (Discuții, râsete.)

Vă rog să vă îndreptați atenția la art. 100 din Regulamentul Senatului: "În cazuri deosebite, prin votul majorității senatorilor, se poate aproba depunerea de amendamente și în timpul dezbaterilor în plen."

Dacă votul plenului Senatului ne dă această posibilitate, avem dreptul să o facem și putem continua cu amendamente pentru a îmbunătăți actul normativ.

Dacă nu, decidem în plen.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Stimați colegi, la comisie nu putem retrimite, deoarece este termen de adoptare tacită mâine.

Avem următoarea situație: există o propunere a domnului senator Daea, care a invocat art. 100 alin. (2) din Regulamentul Senatului, care se referă la posibilitatea prezentării de amendamente în plenul Senatului, în legătură cu care vă consult.

Domnule senator Urban, sunteți de acord cu această procedură?

Microfonul 6.

 
   

Domnul Iulian Urban:

Nu am știut că aceste amendamente nu au ajuns la Comisia pentru sănătate publică.

Mai sunt cinci minute din programul nostru de lucru.

Sigur, pot cere să mi le aducă, însă mi-e teamă că va fi prea târziu.

Repet, nu mi se pare normal ca, atunci când noi depunem amendamente, ele să nu ajungă la comisiile din Senat.

Aici este o problemă legată de dreptul unui parlamentar de a formula amendamente și de obligația celor care trebuie să le ia în discuție să le prindă în activitatea pe care ei o desfășoară.

Eu aș putea să le aduc, însă mi-e teamă că va fi prea târziu.

Aș avea o propunere: am putea să încercăm să o reportăm pentru mâine, pentru că termenul de adoptare tacită este 9 decembrie 2009, eu aduc amendamentele...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Este în regulă.

Vă consult dacă sunteți de acord să reportăm pentru mâine această propunere legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 55 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și două abțineri, a fost aprobată rediscutarea propunerii legislative mâine, 9 decembrie 2009.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L406/2009)  

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Este o inițiativă tot a colegului nostru, domnul senator Urban.

Microfonul 6.

   

Domnul Iulian Urban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre o inițiativă legislativă care vine să rezolve o problemă de ordin juridic, care, în acest moment, împiedică foarte mulți pacienți, victime ale unor cazuri de malpraxis în România, să-și poată valorifica drepturile pe care le au.

Mă refer aici atât la dreptul de a cere să fie despăgubiți pentru daunele care le-au fost aduse în cazurile de malpraxis, acționând polițele de asigurare medicală pe care le au medicii, cât și la dreptul lor de a se adresa Colegiului Medicilor și instanțelor de judecată din România.

În fapt, există o prevedere la art. 674 din Legea nr. 95/2006, care spune că procedura referitoare la cazurile de malpraxis și toate constatările care se fac în acest scop sunt confidențiale.

Sunt foarte multe cazuri în România în care pacienții au decedat în urma acestor situații, iar familiile lor nu au putut să meargă în instanța de judecată să poată să-și valorifice drepturile, întrucât, pur și simplu, li s-a refuzat accesul la dosarul medical al pacientului, plecându-se de la această premisă, și anume informațiile din acel dosar sunt confidențiale.

Aici este o problemă care trebuie eliminată, fiindcă dacă art. 674 nu este modificat, niciodată în România într-un caz de malpraxis în care pacientul decedează familia acestuia nu va putea obține în justiție... sau să reușească să se redreseze din polița medicală a medicului vinovat de săvârșirea cazului de malpraxis.

Ca atare, inițiativa legislativă vine să modifice exact acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul secretar de stat Cristian Irimie.

Microfonul 10.

 
   

Domnul Cristian Anton Irimie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, obiectul acestei inițiative legislative este acela al abrogării art. 674...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule secretar de stat, haideți să comprimăm, că ne-a prezentat deja domnul senator.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

 
   

Domnul Cristian Anton Irimie:

...în sensul eliminării confidențialității în etapa desfășurării procedurilor de stabilire a procedurilor de malpraxis.

Procedura este confidențială în această fază, întrucât nu s-a stabilit existența sau inexistența malpraxis-ului.

Eliminarea confidențialității ar putea duce la urmări nedorite.

Nu vreau să prelungesc.

Aceasta este esența.

Facem din oameni nevinovați vinovați, fără să-i dovedim, pasibili de toate urmările procedurii de a-i declara vinovați înainte de a dovedi că este sau nu malpraxis.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Punctul de vedere al Guvernului?

 
   

Domnul Cristian Anton Irimie:

Nu susținem această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

La dezbateri generale dorește cineva să intervină?

Mă scuzați, mai întâi comisia.

Domnul președinte Ion Vasile.

 
   

Domnul Vasile Ion:

Domnule președinte, Cu tot respectul, nu vreau să intru în polemică, văd că s-a reportat pentru ziua de mâine, dar eu am aici un punct de vedere negativ la propunerea legislativă de la punctul 14 din ordinea de zi, semnat de premierul Boc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mă rog.

 
   

Domnul Vasile Ion:

Deci orice discuție legată de amendamente care au ajuns la comisie, dar nu au ajuns...

Este vorba de 31 august 2009, cred.

Nu înțeleg chestia asta cu discuții între un parlamentar și un ministru, care să conteste semnătura unui prim-ministru.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Ion, s-a reportat pentru mâine.

 
   

Domnul Vasile Ion:

Am mai constatat un lucru.

Cu tot respectul pentru juriști, atunci când vorbim de confidențialitate, că aceasta este tema actualei propuneri legislative, cum putem aproba sau accepta ca, atât timp cât nu s-a stabilit existența sau inexistența malpraxis-ului, noi să putem lăsa liber accesul la niște documente medicale?

Numai cine nu lucrează într-un spital și cu bolnavii în România..., că, dacă lucrezi într-un cabinet de avocatură, e simplu.

E foarte interesant, devine deja foarte interesant.

În consecință, comisia a elaborat un raport de respingere pentru această propunere legislativă în ședința din 29 septembrie 2009.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

La dezbateri generale dorește să intervină cineva?

Domnule senator Urban, aveți cuvântul.

Microfonul 6.

 
   

Domnul Iulian Urban:

Eliminarea art. 674 nu înseamnă eliminarea confidențialității, nu înseamnă că va putea veni cineva de pe stradă și să aibă acces la acel dosar.

Este vorba despre accesul din partea victimelor cazurilor de malpraxis și a familiilor celor decedați din cauze de malpraxis, altcineva nu va avea acces la acele dosare.

În acest moment, această confidențialitate impusă de art. 674 face ca la nivelul Colegiului Medicilor din România să se poată "spăla" absolut toate aceste situații.

Nu este normal și nu este legal ca în România un cetățean care plătește taxe și impozite statului român să nu aibă posibilitatea să aibă acces la dosarul pe care l-a instrumentat Colegiul Medicilor, ca să obțină despăgubiri.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Am înțeles.

 
   

Domnul Iulian Urban:

Vreau să mai spun un lucru: confidențialitatea acestor date este perfect acoperită de art. 21 din Legea privind drepturile pacientului, care reglementează procedura de acces la acest dosar.

Nu putem să lăsăm oamenii, victime ale cazurilor de malpraxis, să nu se poată apăra în asemenea situații.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Urban, dacă prelungim discuția, nu mai rămâne nimeni în sală.

Vă rog.

Domnule senator Daea, vă rog frumos să-l lăsăm pe domnul senator Ion Vasile.

Domnule senator Vasile, microfonul central.

Pe scurt.

 
   

Domnul Vasile Ion:

Permiteți-mi, în calitate de medic, să-l rog pe domnul senator Urban să-și ceară scuze pentru afirmația făcută despre Colegiul Medicilor, că acolo "se spală"...

Este o instituție în statul român pe care noi o respectăm, suntem medici, știm bine ce se tratează și ce materii se tratează în această instituție și, în consecință, vă rog să nu veniți cu acuze de această manieră, fiindcă nu cred că este corect.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Daea, un minut.

Ați renunțat.

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, avem un raport de respingere.

Ca el să fie adoptat sau respins, este nevoie de votul a 69 de senatori.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra raportului de respingere.

Cu 59 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 11 voturi pentru, 57 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog, mâine-dimineață, la ora 9.00, să fiți prezenți, fiindcă avem foarte multe proiecte cu termen de adoptare tacită pe 9 decembrie 2009.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către domnii senatori: Dumitru Oprea

Stimați colegi, trecem la următorul punct de pe ordinea de zi: întrebări și interpelări. (Discuții.)

Stimați colegi, o să vă rog să părăsiți sala în liniște.

Prima întrebare este din partea domnului senator Dumitru Oprea, pe care îl invit la microfonul central, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu.

Vă rog să păstrați liniștea în sală. (Discuții în sală.)

Rog colegii senatori...

Vă rog respectuos să continuați discuțiile în hol, cei care nu doriți să participați în continuare la lucrările noastre.

Vă rog respectuos să mențineți liniștea.

   

Domnul Dumitru Oprea:

Întrebarea este adresată domnului Viorel Alexandru, președintele Agenției Naționale pentru Prestații Sociale.

Obiectul și motivarea întrebării:

Reformarea sistemului de prestații sociale.

În ultimul timp, instituțiile abilitate cu asigurarea ajutoarelor și indemnizațiilor sociale se confruntă cu o creștere a solicitărilor pentru acordarea lor.

Cauzele sunt multiple, printre care și criza economică actuală, însă, conform statisticilor și informațiilor regăsite în media, se constată că multe dintre prestațiile sociale sunt acordate fără a avea un fundament cu adevărat real.

Nu de puține ori am auzit de familii cu foarte mulți copii, care nu au unde să locuiască, nu au din ce să trăiască, dar, în același timp, sunt situații când ajutoarele sociale se oferă unor familii care au o situație financiară și materială ce depășește cu mult media bunăstării sociale.

Așa cum a propus și președintele Traian Băsescu, singurul mod în care se poate realiza echitatea socială îl constituie focalizarea mai bună a ajutorului social, astfel încât să beneficieze cei care au cu adevărat nevoie de el.

Pe acest fond, vă rugăm să ne oferiți următoarele informații:

  1. numărul beneficiarilor, pe categorii de prestații sociale, la nivelul județelor;
  2. numărul beneficiarilor care primesc mai mult de două prestații sociale;
  3. numărul beneficiarilor de subvenții indirecte la agentul termic;
  4. numărul beneficiarilor de prestații sociale care au fost depistați cu venituri peste media națională.

De asemenea, dorim să ne transmiteți eventualele acțiuni demarate în vederea reformării sistemului, inclusiv pentru elaborarea Codului asistenței sociale.

Vă mulțumim și solicităm răspuns în scris.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

 
  Emilian Valentin Frâncu

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog. Microfonul central.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul interimar al sănătății.

Obiectul întrebării:

Importarea a 500.000 de doze de vaccin antigripal.

Domnule ministru, În urma ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării de marți, 3 noiembrie 2009, s-a anunțat necesitatea dublării numărului de doze de vaccin antigripal împotriva virusului AH1N1, produs de Institutul Cantacuzino, de la 5 la 10 milioane.

În același timp, prim-ministrul Emil Boc a declarat că urmează să fie achiziționate din străinătate, în regim de urgență, 500.000 de doze de vaccin antigripal destinate copiilor, pentru ca vaccinarea să poată începe la 26 noiembrie 2009.

Având în vedere cele mai sus menționate, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați următoarele:

  1. De ce cantitatea necesară de vaccinuri la nivel național nu a fost produsă sau achiziționată din timp?
  2. Care au fost motivele care au dus la decizia de a se importa un număr semnificativ de vaccinuri, pe lângă cele produse de Institutul Cantacuzino?
  3. Care sunt măsurile pe care le-ați adoptat sau intenționați să le adoptați pentru limitarea efectelor negative ale flagelului?

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris.

Mulțumesc.

Pot să citesc și a doua întrebare?

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

A doua întrebare este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul interimar al dezvoltării regionale și locuinței.

Obiectul întrebării:

Alocarea de fonduri pentru finalizarea proiectului de conectare rutieră a comunelor Dănicei și Nicolae Bălcescu, județul Vâlcea.

Domnule ministru...

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Numai un moment, vă rog.

Doamna senator Popa, vă rog să nu plecați.

Vă rog să veniți, pentru că avem de clarificat o problemă.

Vă rog frumos.

Vă rog, domnule senator Frâncu.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc.

Domnule ministru,

Revin cu rugămintea de a vă apleca asupra solicitării locuitorilor din comunele Dănicei și Nicolae Bălcescu de a găsi o soluție pentru continuarea proiectului de conectare a celor două localități printr-o cale rutieră.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, cu modificările și completările ulterioare, privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate și alimentarea cu apă a satelor, s-a alocat comunei Dănicei suma de 23 miliarde de lei vechi, din care s-au consumat, efectiv, doar 2 miliarde de lei pentru a finaliza 5 kilometri din drumul spre comuna Nicolae Bălcescu.

Ar mai trebui circa 3 miliarde de lei vechi pentru realizarea porțiunii de 2 kilometri de pe teritoriul comunei Nicolae Bălcescu.

Avantajele acestui proiect ar fi deosebit de mari, deoarece ar scurta calea de acces a peste 2.500 de locuitori din zona comunei Dănicei spre Râmnicu Vâlcea.

S-ar elibera, de asemenea, traficul pe DN7, prin devierea autovehiculelor ce se deplasează până la Dănicei pe această rută, cu toate economiile corespunzătoare.

Prefectul județului Vâlcea, reprezentantul Guvernului în teritoriu, a considerat această problemă foarte importantă și a prezentat-o la întâlnirea avută la începutul lunii noiembrie cu parlamentarii județului.

De aceea, revin cu întrebarea pe care am formulat-o și acum șase luni și vă rog să-mi precizați dacă se pot asigura fonduri pentru finalizarea proiectului din bugetul anului viitor.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

A mai depus o întrebare, în scris, pe care nu o citește, doamna senator Mihaela Popa, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Trecem la interpelări.

Primul pe listă este domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul interimar al muncii, familiei și protecției sociale.

Obiectul interpelării:

Biletele de tratament din județul Vâlcea.

Domnule ministru, Casa Județeană de Pensii Vâlcea a primit în anul curent un număr de 8.600 de cereri pentru bilete de tratament, majoritatea pentru stațiunile Călimănești, Băile Olănești și Băile Govora.

Din păcate, nu au putut fi onorate decât 5.000 de cereri, un motiv fiind și acela că mai bine de 30 jumătate din pensionari au dorit să meargă la tratament în lunile iunie - august, adică în perioada de vârf, când hotelierii au încheiate contracte și cu agențiile de turism.

Ținând cont de faptul că pentru anul următor directorul Casei Județene de Pensii Vâlcea se așteaptă la un număr de aproximativ 9.000 de cereri, din care speră să soluționeze cel mult 7.000, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, dacă aveți în vedere suplimentarea numărului de bilete de tratament pentru anul 2010, astfel încât să fie onorate toate cererile depuse la Casa Județeană de Pensii Vâlcea.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Au mai depus interpelări, pe care nu le citesc, domnul senator Alexandru Mocanu - Grupul parlamentar al PD-L și domnul senator Tiberiu Bokor - Grupul parlamentar al UDMR.

Trecem la punctul următor: răspunsuri la întrebări și interpelări.

Au solicitat amânare domnii senatori Marius Sorin Ovidiu Bota, Emilian Valentin Frâncu și Corneliu Grosu.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii: Emilian Valentin Frâncu - de la domnul Cristian Anton Irimie, secretar de stat în Ministerul Sănătății

La răspunsuri, pentru domnul senator Emilian Frâncu este prezent domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie.

Mai este aici? Nu pare să fie. (Discuții la masa prezidiului.)

Ați discutat, domnule senator Frâncu?

Vă rog.

Microfonul 2.

   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

În primul rând, nu noi am solicitat amânare, cum, din greșeală, v-ați exprimat.

În al doilea rând, este o problemă legată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și cred că la acest lucru se poate oferi răspuns, fiind aici tocmai președintele acestei instituții.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Da. O să-l rog pe domnul președinte Irinel Popescu să răspundă la întrebare.

Vă rog. Microfonul 9. (În acest moment, vine domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie.)

 
   

Domnul Cristian Anton Irimie:

Răspund eu, domnule președinte.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog, domnule secretar de stat.

Microfonul 10.

 
   

Domnul Cristian Anton Irimie:

Stimate domnule senator, Referitor la interpelarea dumneavoastră privind asigurarea serviciilor medicale de recuperare-reabilitare în sanatorii, vă comunicăm următoarele:

În cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, pachetul de servicii medicale de bază se acordă în mod echitabil și nediscriminatoriu oricărui asigurat, în conformitate cu obiectivele prevăzute la art. 208 din Legea nr. 95/2006.

Astfel, potrivit dispozițiilor capitolului IV al anexei nr. 7 la Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind acordarea asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, asigurații beneficiază de servicii medicale de recuperare-reabilitare, care se acordă în ambulatoriul de specialitate, inclusiv în stațiunile balneoclimaterice, pentru o perioadă de zece zile de tratament, maximum patru proceduri pe zi, dar nu mai mult de două cure pe an.

De asemenea, potrivit art. 1 din anexa nr. 28 la normele metodologice, asigurații beneficiază de servicii medicale de recuperare-reabilitare în sanatorii, inclusiv în sanatorii balneare, astfel:

  • asistență balneară terapeutică, cu trimitere medicală, pentru o perioadă de 18-21 de zile, asigurații suportând 35% din tariful pe zi de spitalizare;
  • asistență balneară de recuperare medicală, cu trimitere medicală, pentru o perioadă de 21-30 de zile, asigurații suportând 30% din tariful pe zi de spitalizare.

De asemenea, considerăm că atât prescrierea, cât și furnizarea de servicii medicale suportate de fond trebuie să se desfășoare în cadrul aceluiași sistem, pentru a avea un control riguros al serviciilor medicale furnizate, cât și pentru un management eficient al Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Frâncu.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Din păcate, sunt puțin nemulțumit de răspuns, pentru că, practic, în urma unei vizite a domnului Emil Boc la Râmnicu Vâlcea, s-a purtat o discuție pe această temă, în sensul că foarte mulți dintre cei care vin să solicite bilete de tratament prin Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale nu pot primi aceste bilete, deși au, poate, boli care ar necesita o prioritizare a acestora.

Domnul Emil Boc s-a pronunțat că soluția propusă de directorul Casei Județene de Pensii Vâlcea era una fezabilă și a spus că se gândește chiar la un act normativ în acest sens.

Mi se pare firesc, dacă se transferă fondurile de la Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, să existe posibilitatea ca aceste bilete să fie sortate în funcție de stadiul de sănătate al celor care solicită biletele de tratament, și atunci s-ar rezolva una dintre problemele majore, aceea că foarte mulți din cei care, cu adevărat, au nevoie de bilete de tratament nu pot să beneficieze de acestea.

Deci ideea era doar dacă se poate, din punctul dumneavoastră de vedere, prelua această situație a biletelor de tratament de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în loc să fie la Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă rog, domnule secretar de stat Irimie.

Microfonul 10.

 
   

Domnul Cristian Anton Irimie:

Sigur, propunerea dumneavoastră este foarte fezabilă.

Noi ne-am referit la tratamentul de recuperare-reabilitare pe care îl desfășurăm pentru asigurați prin bugetul asigurărilor sociale de sănătate, și nu referitor la cel la care ați făcut dumneavoastră referire - cred că nu am înțeles eu bine întrebarea -, al Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.

Este o problemă care, sigur, trebuie dezbătută, dar este o problemă de virare de buget dintr-o parte într-alta și, mai ales, de atribuțiuni, și atunci sigur că putem să îmbunătățim, eventual, sistemul.

Aveți dreptate în privința aceasta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnul senator Frâncu.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Acum sunt mulțumit de răspuns și cred că ideea poate fi luată în discuție.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

Domnul senator Frâncu a mai avut niște întrebări.

La una dintre întrebări, în legătură cu acordarea de subvenții în zootehnie, s-a solicitat amânarea, iar cealaltă, referitoare la problemele de la baza sportivă din Șirineasa, județul Vâlcea, pe care a adresat-o Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a fost redirecționată către Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței.

Domnul senator Frâncu. Microfonul 1.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Voiam să vă întreb, domnule președinte de ședință, dacă acest lucru s-a făcut automat sau dacă trebuie să reiau eu această întrebare, să o adresez instituției respective.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator Frâncu, știu că nu vă temeți de muncă, va trebui să o reluați dumneavoastră către Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței. (Discuții la masa prezidiului.)

Reușim noi, prin serviciile Senatului, să o redirecționăm direct?

Vorbim după...

Oricum, vă mulțumesc tuturor.

Astăzi am avut o prezență remarcabilă, care a sporit cu 200% față de cea obișnuită, în afară de domnul Frâncu.

Mulțumesc foarte mult celor care au asigurat prezența.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18.20.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 20 august 2019, 21:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro