Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 mai 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.83/28-05-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-04-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 19-05-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 mai 2010

  Informare privind depunerea unei moțiuni simple cu tema Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010: Falimentul fermierilor din România;  

Ședința a început la ora 10,05.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Sever Voinescu-Cotoi și Mihai Alexandru Voicu, secretari.

*

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 334 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 189; sunt absenți 155, din care 13 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, îi dau cuvântul domnului Surdu pentru un anunț.

 
   

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

"Grupul parlamentar al Alianței PSD+PC către Biroului permanent al Camerei Deputaților, în atenția doamnei Roberta Anastase, președintele Camerei Deputaților.

Subsemnații, deputați ai Partidului Social Democrat și ai Partidului Conservator, menționați în anexa la prezenta moțiune, membri ai Camerei Deputaților în legislatura 2008-2012, în temeiul art.112 din Constituția României și în temeiul art.158 - 164 din Regulamentul Camerei Deputaților,

Înaintăm prezenta moțiune simplă, cu tema: Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 - falimentul fermierilor din România."

Avem aici, conform Regulamentului, și numărul de semnături.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, o să-l dau secretariatului tehnic și, în câteva minute, voi face anunțul oficial.

O intervenție pe procedură a domnului Mircea Toader; vă rog.

 
Continuarea dezbaterilor la Proiectul Legii educației naționale, Propunerea legislativă Legea educației naționale, Propunerea legislativă privind învățământul superior, Propunerea legislativă privind statutul personalului didactic, Propunerea legislativă privind învățământul preuniversitar.  

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

La solicitare mea și a Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal s-a realizat această suspendare de ieri, să continuăm astăzi.

În programul ordinii de zi se prevede ca, de la ora 10,00, să avem dezbatere pe Legea lustrației. Dar, având în vedere întârzierea pe care am avut-o cu Legea educației, am rugămintea ca măcar pentru o oră, așa cum a propus și domnul președinte al Comisiei pentru educație, să continuăm Legea educației, fiindcă după discuțiile avute în Comisia juridică, Legea lustrației nu ne ia mai mult de o oră și cu votul final. Și atunci, până la ora 11,00, să continuăm cu Legea educației, că pe urmă suntem obligați să întrerupem lucrările până la votul final și să continuăm cu Legea educației.

Vă mulțumesc.

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Intervenție pe procedură, domnul Eugen Nicolăescu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Bună dimineața!

Doamna președinte,

Constat că liderul Grupului PDL, de ieri încoace, tot schimbă programul aprobat al Camerei. Avem un program pe care, cred eu, c-ar trebui să-l respectăm, dacă vrem să respectăm votul plenului. În consecință, vă rog să aplicați Regulamentul.

Avem un program aprobat, începem acum, la ora 10,00 cu Legea lustrației. Sper s-o terminăm repede și după aceea, sigur, reintrăm în ordinea de zi, așa cum ea a fost aprobată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu. Domnul Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Tot pe procedură. Îmi aduc aminte în Biroul permanent am spus că se discută Legea lustrației și vot final, după care urmează, după-amiază, să continuăm cu Legea educației. Acesta a fost singurul motiv, nu dorim sub nicio formă dacă se întâmplă ca să prelungim peste ora 11,00 sunt primul care solicit în continuare dezbaterea pe Legea lustrației și fiți convins că suntem în primul rând pentru dezbaterea Legii lustrației, dar ne blocăm încă o oră și jumătate fără sens. Acesta este singura motivație.

Pe de altă parte, în program se prevede un singur lucru: de la 10,00 la 12,00, alături de Legea educației și Legea lustrației. Care este ordinea de prioritate? Cred că sunteți de acord, dacă nu, supunem la vot să începem cu Legea educației - singura problemă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Deci să înțeleg că propunerea dumneavoastră, pentru a putea-o formula plenului... Domnul Dușa, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Doamnă președinte,

Sigur că astăzi suntem și punctuali, văd că Parlamentul începe să lucreze și suntem și destul de prezenți, dar având în vedere că au apărut aceste neclarități, Grupul PSD vă cere pauză de consultări.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

În ce calitate, domnule Dușa, faceți acest anunț? Dumneavoastră sunteți vicepreședinte, ne trebuie un lider de grup, știți? Nu puteți să faceți această solicitare.

 
   

Domnul Adrian George Scutaru:

În acest caz, doamna președinte, Grupul liberal solicită o pauză de consultări de 45 de minute.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dumneavoastră fiind vicelider de grup? E în regulă. Pauză de consultări cred că zece minute. Ieri am stat prea mult în pauză de consultări. Zece minute cred că e suficient.

Vă mulțumesc. Revenim în zece minute.

 
     

- după pauză

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să reîncepem lucrările noastre. Există o propunere. Intrăm în procedură de vot. Vă rog să... Imediat o să vă dau voie, vroiam doar să îi rog pe colegi să pregătească cartelele de vot.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, doamna președinte.

Eu cred că și colegii dumneavoastră să-și... Da, domnule Voinescu, puteți să vă dați demisia liniștit, că oricum stați degeaba pe banii poporului.

Ceea ce speram e că vă aduceți cartelele de acasă, ca să votăm Legea lustrației.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Sigur o să votăm și Legea lustrației.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Noi avem un program stabilit de către Biroului permanent al Camerei și eu nu pot să cred că tocmai inițiatorii acestei legi ai lustrației, atât de importantă pentru zilele noastre, când oamenii stau în stradă și își strigă disperarea și sărăcia, dumneavoastră vreți să amânați tocmai Legea lustrației.

Nu este normal așa ceva și de aceea eu cred că trebuie să respectăm programul de lucru al Camerei Deputaților, să intrăm pe dezbaterea Legii lustrației. Eu aveam și un material pregătit și n-aș vrea să rămân cu materialul pregătit nedezbătut astăzi.

De aceea, doamna președinte, eu vă rog să ignorați orice altă propunere, pentru că ieri ați stat degeaba patru ore în acel scaun, nu în alt scaun, și i-ați ținut pe cei din plen să aștepte deciziile luminate ale Cotrocenilor sau ale Palatului Victoria. N-au venit acele decizii și astăzi, când vedeți că v-ați mobilizat exemplar, vreți să treceți mai repede prin plen un punct din Legea educației, esențial pentru poporul român.

Deci vreau, cu tot respectul pe care vi-l port sau nu vi-l port, să păstrați pe ordinea de zi, la primul punct, Legea lustrației.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc pentru această intervenție și aș face un apel să aveți niște intervenții civilizate. Sigur, am să vă dau cuvântul imediat. Există o propunere făcută de domnul Toader, pe care aș vrea s-o supunem la vot. Propunerea este formulată în felul următor: până la ora 11,00 să avem dezbateri pe Legea educației, de la ora 11,00 la ora 12,30 să avem dezbateri pe Legea lustrației, după care intrăm în sesiunea de vot final.

Este o propunere pe care ieri și domnul Cristian Dumitrescu, președintele Comisiei pentru educație, a susținut-o și o serie de lideri PSD. Asta a fost propunerea făcută. Am folosit un nume și atât. Este ultima intervenție înainte de vot.

Domnul Cristian Dumitrescu, vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă președinte,

Eu sunt un parlamentar, zic eu, destul de corect în tot ceea ce spun și ce fac.

Dacă, la experiența pe care o am eu și la experiența pe care o aveți dumneavoastră, credeți că puteți să mă târâți pe mine într-o mașinațiune de vot pe care dumneavoastră vreți s-o faceți, vă rog foarte respectuos să țineți minte cu cine aveți de-a face și cu cine vorbiți. Da?

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să folosiți un limbaj adecvat locului în care vă aflați.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Deci o să vă rog frumos să țineți minte. Exact asta vreți să faceți dumneavoastră.

Eu v-am rugat insistent ieri ca, pentru ziua de astăzi, să propunem să începem cu Legea educației și să dezbatem Legea educației ca să recuperăm orele respective.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vedeți, asta facem și noi.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Deci, doamnă, dacă mă mai întrerupeți o dată, o să vă aduc aminte că Regulamentul după care dumneavoastră conduceți această ședință l-am făcut eu împreună cu alți colegi acum 15 ani. Și nu s-a prevăzut acolo posibilitatea ca un președinte de ședință să întrerupă vorbitorul pentru simplul motiv că are ceva să spună.

Îmi puteți spune după aceea, îmi puteți spune în particular și eu apreciez în mod deosebit - știți că vă apreciez, pentru că chiar vă apreciez. Și chiar dacă sunt și obiceiuri din acestea proaste, dumneavoastră nu trebuie să le preluați, să le folosiți împotriva colegilor dumneavoastră.

Deci doamnă, vreau să vă reamintesc că nu accept să fiu folosit în acest tertip, ca să nu-i spun altfel - tertip este un cuvânt academic -, prin care dumneavoastră m-ați rugat haideți să stabilim că lucrăm la Legea educației de la ora 10,00 toată ziua și lustrația o lăsăm pe săptămâna viitoare; da? Era o propunere corectă.

Acum, dumneavoastră veniți și spuneți: lucrăm zece minute, un sfert de oră la Legea educației până dăm un vot și ne întoarcem la lustrație. Nu e nici corect, nici uzual și, mai ales, nu pot eu să accept să folosiți o propunere făcută de mine în mod cinstit, corect și în sprijinul dezbaterii Legii educației și a faptului că trebuie s-o terminăm, în opinia mea, ca să nu ne batem joc de munca făcută în comisie de zeci de ore. Iar dumneavoastră acum ce spuneți? A spus Dumitrescu ca să facem de la ora 10,00 dezbateri pe Legea educației... Faceți doamnă la ora 10,00 dezbateri pe Legea educației, dar când anunțați, ca să fim și noi la o astfel de lege.

Ei uite că avem și noi, din cauza traficului ș.a.m.d. niște probleme de... E corect că așa este? Da? Și atunci vă rog foarte respectuos să nu schimbați programul și să mergem ca atare și în niciun caz să nu folosiți persoana mea și o argumentație de bună intenție pe care am făcut-o, pentru ca un tertip pe care pot să-l apreciez ca parlamentar așa, ca rafinament, vreți să-l puneți în aplicare, dar nu pe spinarea și pe prestigiul și pe integritatea mea că aș fi părtaș la o astfel de procedură parlamentară, ca să nu mă amendați iarăși pentru ceea ce zic. Da?

Deci lucrurile sunt foarte clare. Ați întrerupt lucrările ieri timp de șapte ore sau cât a fost, v-am rugat să recuperăm într-un anumit fel, acum vreți să faceți programul varză, cum vreți dumneavoastră.

Nu putem, în Parlamentul României, să votăm cum găsește fiecare parlamentar că-i este convenabil lui, în momentul respectiv. Nu-i corect și nu-i corect față de Regulament.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun.

Făceam apel în intervenția mea la solicitarea pe care dumneavoastră ați făcut-o, domnule Dumitrescu, pentru a recupera o parte din timpul de ieri, pe care l-am pierdut la dezbaterea Legii educației. Până una alta sunt obligată să supun la vot propunerea făcută de liderul Grupului parlamentar al PDL de schimbare a programului sau de continuare a dezbaterilor pe Legea educației. În același timp... (Proteste în sală.)

Voci din sală:

Pauză de consultări!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi,

Vă supun la vot sistarea discuției pe acest subiect, conform art.149.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

105 voturi pentru.

18 împotrivă.

Cinci abțineri.

Pe suspendarea dezbaterii.

În momentul acesta sunt obligată să supun la vot propunerea făcută de liderul Mircea Toader.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Voci din sală:

Avem pauză de consultări.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Procedură de vot, după ce se termină votul.

113 voturi pentru.

Nouă împotrivă.

Patru abțineri.

Pentru a începe cu dezbateri pe Legea educației.

Vă rog, intervenție pe procedură.

 
   

Domnul Adrian George Scutaru:

În momentul când ați supus la vot propunerea domnului Toader, conform prezenței anunțate erau 105 persoane.

În aceste condiții, solicităm apel nominal, fiindcă nu avem cvorum de lucru.

Nu există cvorum, doamna președinte. Votul nu este legal, nu suntem în cvorum normal.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Suntem în cvorum, domnule deputat.

 
   

Domnul Adrian George Scutaru:

Nu suntem. Sunt 105 parlamentari.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, suntem în cvorum. Uitați-vă în sală. Faptul că nu au votat o parte din parlamentari...

 
   

Domnul Adrian George Scutaru:

Deci uitați-vă pe votul electronic. Doamna președinte, au votat 105 parlamentari. Solicit, în numele Grupului liberal, să faceți apel nominal.

Sunt 105 parlamentari, doamna președintă, așa arăta votul electronic.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Art.144 alin.(3): "Verificarea întrunirii cvorumului se dispune numai la ședințele de vot final, de către președinte imediat înaintea votării din proprie inițiativă ori la cererea liderului unui grup parlamentar".

Vă mulțumesc, o să fac înainte de ora 12,30.

Vă rog.

 
   

Domnul Marian Neacșu:

Doamnă președinte,

Ne-ați acuzat toată după-amiaza zilei de ieri de tot soiul de tertipuri, de tergiversări.

În condițiile acestea, mă văd nevoit ca, în numele Grupului PSD, sunt vicelider al Grupului PSD, să solicit o pauză de consultări între liderii grupurilor, pentru a putea să deblocăm această situație.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

De acord. Cinci minute.

 
   

Domnul Marian Neacșu:

De 30 de minute, doamna președinte.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cinci minute.

Vă mulțumesc. Revenim. Liderii de grup.

 
     

- după pauză -

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Revenim la lucrări.

Vreau să vă anunț că moțiunea anunțată în plen de domnul Victor Surdu îndeplinește condițiile regulamentare și va intra în procedură în Biroul permanent de astăzi.

În al doilea rând, încheiasem discuțiile pe marginea art.37 la Legea educației. Votul este deschis. Vă supun la vot amendamentul comisiei, art.37.

(Domnul deputat Cristian Mihai Adomniței solicită să ia cuvântul pe procedură. Grupul parlamentar al PNL reacționează prin vociferări.)

Votul este deschis.

Procedură... Terminasem, domnule Adomiței și intrasem în discuții.

 
   

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Nu, nu.

Doamnă președinte,

Partidul Național Liberal, singurul partid parlamentar din România care mai cuprinde și denumirea de național în titlul său, atrage încă o dată atenția că votul la art.37, votul pozitiv al Camerei pentru art.37 transformă legea propusă de Guvern din Legea educației naționale în Legea educației antinaționale.

Prin urmare, doamna președinte, conform art.125, Partidul Național Liberal vă solicită ca la art.37 votul să se desfășoare prin apel nominal.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun la vot această propunere. Votul este deschis. Vă rog să votați.

Voci din sală:

Nu merge!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Merge, doar puțină răbdare.

50 de voturi pentru.

107 împotrivă.

Trei abțineri.

Acum vă supun la vot art.37, așa cum el a fost votat de către comisie.

Votul este deschis, vă rog să votați.

(Reacție de nemulțumire din partea Grupului parlamentar al PSD și Grupului parlamentar al PNL.)

Tocmai am supus la vot procedură. Am supus la vot.

Domnul Eugen Nicolăescu, întrerupem procedura de vot.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

Vă rog eu frumos, nu fiți nervoasă, nu fiți impacientată. Haideți să lucrăm cu calm.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Sunt foarte calmă, domnule Nicolăescu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Conduceți ședința uitându-vă la toate grupurile parlamentare, nu numai unde vreți dumneavoastră, ca să respectăm Regulamentul. E tot ce vă cer. În acest moment, după ce votul electronic împotriva votului prin apel nominal - după opinia mea este defectuos, pentru că n-a funcționat cum trebuie, dar, în sfârșit, dumneavoastră puteți decide ce doriți se pare în acest Parlament, noi acum vă anunțăm, Grupul parlamentar al PNL, că nu vom participa la acest vot la acest articol.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am înțeles.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Pentru că noi considerăm că este un vot antinațional și vă asumați responsabilitatea dumneavoastră și Grupul PDL ca cetățenii români să nu știe în limba română ce înseamnă istoria și geografia României. E dreptul dumneavoastră să faceți ce doriți în această țară, dar e și dreptul nostru să vă oprim sau să vă sancționăm.

În consecință, Grupul parlamentar al PNL nu va participa la votul acestui articol.

Vă rog să părăsim sala. (Grupul parlamentar al PNL părăsește sala.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Doamnă președinte,

Grupul PSD rămâne în sală ca să privească în ochi trădătorii neamului. Și, mai mult decât atât, am vrea să explicați încă o dată procedura de vot, ca să înțelegem și noi ce supuneți la vot.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Corect! Vă mulțumesc mult, domnule deputat.

Deci la art.37 există o formulare asupra căreia data trecută s-a cerut vot, formularea comisiei. Pe aceasta o supun la vot în acest moment.

Art. 37 alin.(1) și vă citesc: "În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază...

Vreți să citiți dumneavoastră, domnule Dumitrescu? Vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Deci doamnă și domnilor colegi,

Las...

Voce din partea Grupului parlamentar al PDL:

Ați întrerupt votul.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

N-am întrerupt votul. Am cerut...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eram... Citeam, dar, știți, dumneavoastră ați scris Regulamentul, nu trebuie să-l și respectați. Lăsați!

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă, mi-ați dat cuvântul, așa am înțeles.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

De aceea v-am și întrebat dacă dumneavoastră vreți să citiți articolul. M-ați întrerupt în momentul în care citeam ceva. Dar, repet, dumneavoastră ați scris Regulamentul, chiar nu trebuie să-l respectați.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Da doamnă, vă ajut. Niciun fel de problemă. Oricând vreți stau la dispoziția dumneavoastră. Nu eu l-am scris, l-am scris împreună cu alți colegi și l-a făcut acest Parlament. Nu acest Parlament, alt Parlament, care era mai corect.

Doamnelor și domnilor,

În primul rând doresc ca la acest amendament și la acest articol să predau conducerea ședinței domnului vicepreședinte Croitoru și mă voi așeza în bancă, iar dacă tot am venit pe probleme de procedură, doamna președinte, conform Regulamentului, dumneavoastră trebuie să puneți la vot amendamentele comisiei.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Corect.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Deci, cu acest amendament, nu cu articolul. Pentru că, la un moment dat, ați spus: punem la vot articolul. Puneți la vot amendamentul și pe urmă mergem mai departe.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Asta am și spus și vă mulțumesc pentru sprijin.

 
     

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Asta am și spus. Supun la vot și asta și citeam, formularea comisiei. Asta a fost și lucrul pe care eu l-am spus. Art.37 alin.(1), amendamentul comisiei. Acesta îl supunem acum la vot.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

44 de voturi pentru.

112 împotrivă.

Șapte abțineri.

Amendamentul comisiei a fost respins.

Și vă supun la vot articolul așa cum el a fost formulat de către inițiator.

Votul este deschis, vă rog să votați.

111 voturi pentru.

45 împotrivă.

Zece abțineri.

Trecem la explicarea votului. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, doamna președinte.

Ca să înțeleagă și colegii de la Partidul Democrat Liberal ce au votat, voi da citire din nou amendamentului respins prin votul domniilor lor: "În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei limba și literatura română, iar în învățământul gimnazial și liceal și cu excepția disciplinelor istoria românilor și geografia României."

Vreau să vă spun că Partidul Social Democrat a votat astăzi pentru acest amendament, fiind convinși că națiunea se definește, în primul rând, prin limbă comună, istorie comună, teritoriu, deci geografie comună, și economie, de regulă, comună.

Ceea ce ați făcut dumneavoastră astăzi, este să dați o nouă definiție națiunii. Pentru că națiunea nu se identifică cu poporul, stimați colegi de la PDL. De aceea, și colegii de la UDMR și conaționalii noștri de etnie maghiară sau altele ar fi trebuit să cunoască istoria și geografia patriei în limba română, pentru că limba română trebuie să ne unească, nu să ne dezbine.

Dumneavoastră, astăzi, împreună cu cei de la UDMR, ca să rămâneți la guvernare, în detrimentul celor care strigă în Piața Victoriei, ați întinat cele mai sfinte idealuri ale națiunii române. Ați întinat până și principiul Uniunii Europene care spune că trebuie să vă apărați cultura, învățământul și valorile naționale.

Prin urmare, acea unitate în diversitate la dumneavoastră s-a transformat în altceva.

Eu vă urez succes și să dea Domnul în următoarele luni sau în următorii ani, să aflăm din cărțile de istorie scrise în ungurește că și Burebista era ungur, că doar îl cheamă Boros Bista. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Croitoru.

 
   

Domnul Cătălin Croitoru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Dragi colegi,

Și mă adresez acum în primul rând colegilor de la Partidul Social Democrat.

E bine să nu punem nici prea multă patimă și nici să nu acuzăm la grămadă.

Am vrut să iau cuvântul pentru că, nu cred că m-ați văzut des la această tribună, ca să-mi exprim votul. E același vot prin care acest amendament, în Comisia pentru învățământ, a trecut, că altfel nu trecea. Și asta pentru că eu cred cu tărie un lucru: că în momentul în care celelalte minorități, altele decât cea maghiară, au avut un amendament prin care și-au dorit și-și doresc ca ai lor copii să învețe foarte bine limba română pentru că ei trăiesc și muncesc în România, am considerat că nu există minorități mai minorități decât altele și că nu putem face un bine mai mare prietenilor și fraților noștri maghiari, decât să avem convingerea că și copiii lor învață bine limba română, care le este utilă, pentru că muncesc și trăiesc în România.

Nu cred că este cazul ca din asta însă să facem o dispută de niciun fel: nici patriotardă, nici politică, însă fiecare votează în Parlamentul României cum îi dictează conștiința. Și vreau să vă reamintesc fiecăruia că în Constituție e scris clar: aici suntem în slujba cetățenilor, iar votul imperativ e nul de drept. Eu am dat curs Legii supreme a țării.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Am terminat cu explicarea votului? OK!

 
   

Domnul Mihai Doru Oprișcan:

Stimați colegi,

Eu doresc doar să fac o remarcă la cele afirmate de la acest microfon de către PSD.

Se vorbea de unitate, se vorbea de coabitare.

O voce din sală:

Te-ai schimbat!

 
   

Domnul Mihai Doru Oprișcan:

Nu m-am schimbat deloc.

Însă să nu uităm că PSD-ul, pentru a rămâne la guvernare în 2000-2004, a făcut separarea celor două licee din Târgu Mureș, Papiu Ilarian, exclusiv în limba română, și Bolyai, exclusiv în limba maghiară.

Ați făcut-o dumneavoastră, în timpul guvernării 2000-2004.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat, vă rog.

 
   

Domnul Toader Stroian:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Nu mă numesc nici Pista, nu mă numesc nici Lotzi. Mă numesc Toader Stroian, un nume pur românesc, din zona Ardealului, din zona Sighișoara. Am votat ca geografia și istoria să fie predate în limba maternă.

Domnilor colegi,

N-am votat acest lucru de dragul ungurilor, de dragul Guvernului, ci am votat împotriva ipocriziei. (Aplauze.)

Fiindcă, pentru mine, domnilor colegi, când să aleg între un ipocrit și un ungur, mai bine am ales ungurul. (Aplauze.)

În cazul de față, ipocritul fiind PSD-ul.

Dați-mi voie să vă citesc ce-a făcut Maica Fecioară, care vorbește de românism între 2000 și 2004. Și vă citesc: "În comunele sau orașele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, ordinea de zi se aduce la cunoștință publică și în limba maternă."

Mai încolo, domnilor, m-ați obligat să scriu pe ușa primarului, când eram primar "polgármestere Toader Stroian". (Aplauze.)

Mai departe. Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română. În consiliile locale în care consilierii locali aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin o treime, iar în 2007, alții care au venit la guvernare spun o cincime, în ședințele de consiliu pot folosi și limba maternă. În aceste cazuri se va asigura prin grija primarului traducerea în limba română. M-ați pus să angajez traducător, domnilor!

În unitățile teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu administrația publică locală, cu aparatul de specialitate, aceștia se pot adresa oral sau în scris și în limba maternă și vor primi răspunsul atât în limba română, cât și în limba maternă. Dar nu are rost să continui.

Domnilor de la PSD, ați atins apogeul ipocriziei!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Viorel Hrebenciuc, explicarea votului.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Adevărul este că în materie de ipocrizie nimeni nu vă întrece, totuși.

Vreau să-i spun colegului nostru Stroian că suntem în secolul XXI, că, suntem membri ai Uniunii Europene și, dacă o să se uite în legislația finlandeză, o să vadă că, dacă există un singur locuitor care vorbește o altă limbă, primarul respectiv este obligat să-i citească și în limba respectivă.

Ceea ce a făcut PSD-ul între 2000 și 2004 era în strictă concordanță cu normele Uniunii Europene, și nu altfel.

Nu e cazul acum să vă țin lecții de istorie, dar, domnule Stroian, este nevoie să faceți acest lucru.

Doamna președinte,

Am rugămintea să cereți colegului nostru să-și ceară scuze față de Grupul parlamentar al PSD. În caz contrar, vom fi obligați să trecem la alte măsuri.

Vă mulțumesc. (Rumoare, aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Hrebenciuc, nu cred că pot să-i cer lucrul acesta. Ar fi trebuit să o fac de foarte multe ori, numai în cursul zilei de astăzi și de cele mai multe ori pentru membrii Grupului parlamentar al PSD. Și, atunci, pentru echilibru, eu zic că e bine să nu facem acest exces.

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Procedură, doamna președinte.

Eu v-aș propune să treceți mai departe, că orice discuții despre această temă vor duce inevitabil la o serie de expresii pe care nu le acceptăm cu toții și v-aș ruga să depășim acest moment și să trecem mai departe. Am dezbătut destul, am avut puncte de vedere diferite, există un vot. Vă rog să mergem mai departe, să nu ne blocăm aici și să sistați orice discuție pe această temă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Așa voi face. Mai mult decât atât, o să vă rog și eu să folosim un limbaj adecvat. De azi de dimineață lucrurile au degenerat, au fost multe intervenții care au depășit un discurs adecvat acestei săli și eu sper ca în continuare aceste dezbateri să reintre în normal.

Domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Laurențiu Nistor:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Întrucât în Parlamentul României nu se poate folosi un limbaj adecvat și, păcat, domnule deputat, că sunteți pe această bancă a Parlamentului României. (Rumoare, vociferări.)

Pentru acest motiv și pentru faptul că nu vă cereți scuze față de Grupul parlamentar al PSD, noi părăsim sala.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Reveniți la Legea lustrației? Nu reveniți. Am înțeles. (Rumoare, vociferări) În regulă.

(Grupul parlamentar al PSD părăsește sala.)

La pct.52, art.38 alin. (1), este un amendament, deci un articol introdus nou de către comisie, un amendament al comisiei.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

La pct.53, este titlul.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Pct.54, care se referă la art.39, ca și numerotare, de data aceasta, a comisiei.

Domnul Cristian Dumitrescu. Vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Liderul de grup, domnul Viorel Hrebenciuc, când am părăsit sala, mi-a atras atenția că sunt președinte al întregii comisii și m-a rugat să rămân în continuare, pentru că... (Aplauze.)

Nu aplaudați, că nici... Domnule Toader, mai bine decât să aplaudați... (Rumoare, vociferări.)

Eu vreau să vă spun un singur lucru: că mai bine recunoșteați și dumneavoastră, atunci când am spus eu că sunt autorul... că nu sunt numai eu, sunteți și dumneavoastră autorul. Sunteți și dumneavoastră, ați fost cu mine autor la...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, vă rog să nu intrați în dialog cu sala.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Ați fost și dumneavoastră autor la regulamentul ăla și ne uităm și noi, amândoi, triști, cum geme sub actuala conducere, da? Vă mulțumesc.

Eu rămân în sală, doamnă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Deci, la pct.54, art.39, cum este numerotat de comisie.

Sunt observații? Nu sunt.

Pct.55, art.40.

Observații? Nu sunt.

Pct.56. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Pct.57, care se referă la art.42, dacă sunt observații? Nu sunt.

Pct.58, art.43, text nemodificat de comisie.

Observații? Nu sunt.

Pct.59, art.44. Nu sunt observații.

Pct.60, art.45. Nu sunt.

Pct.61, art.46. Nu sunt observații.

Pct.62. Nu sunt observații.

Pct.63, care se referă la art.47.

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Nu vreau să vă stric ritmul, doamna președinte, un ritm alert. Dar, totuși, să vă dau pauză de respirat, vreau să vă rog, că am uitat, nu eu, dumneavoastră n-ați uitat, am omis - și au nevoie cei de la stafful legislativ al Parlamentului - ca, acolo unde am spus că titlurile se transformă în capitole, inclusiv subcapitolele pe care au avut bunăvoința astă-noapte să le înlocuiască și să folosiți cuvântul ca să rămână ca înregistrare subcapitole.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

De acord. Am și spus, domnule Dumitrescu, încă de la început, capitolele, subcapitolele și secțiunile, respectând regulile tehnicii legislative, să fie aplicate.

La pct.60, care se referă la art.45. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Pct.61, art.46. Nu sunt observații.

Pct.62, este titlul. Nu sunt observații.

Pct.63, care se referă la art.47, nu sunt observații.

La pct.64, nu sunt observații.

Pct.65, care se referă la art.48, nu sunt observații.

Numerotarea, în momentul în care fac precizarea, pct.67 art.49, urmăresc, așa cum este și normal, amendamentele comisiei.

Pct.68, pct.69 care se referă la amendamentul nr.50.

Pct.70 - capitol, titlul capitolului.

Pct.71, care se referă la art.51.

Pct.72, care se referă la art.52, text nemodificat de comisie.

Pct.73, art.53.

Pct.74 - capitol, text de capitol, nu sunt observații.

Pct.75, art.54, nu sunt observații.

Pct.76. art.55, nu sunt observații.

Pct.77, art.56, nu sunt observații.

Pct.78, art.57, nu sunt observații.

Pct.79, art.58, nu sunt observații.

Pct.80, art.59, nu sunt observații.

Pct.81, art.60, nu sunt observații.

Pct.82, capitol distinct, nu sunt observații.

Pct.83, art.61, nu sunt observații. Sunt texte nemodificate de comisie.

Pct.84, art.62 și 85, art.63, nu sunt observații. Adoptate.

Pct.86 - nu sunt observații. Adoptat.

Pct.87, art.64, nu sunt observații. Adoptat.

Pct.88, art.65, nu sunt observații.

Pct.89, art.66, nu sunt observații.

Domnule Adomniței, aveți o observație pe un articol? Vă rog.

 
   

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

La art.65, pct.89, doamna președinte,lit.b), se specifică, în legătură cu admiterea în liceu, dragi colegi, se spune că în cazul în care numărul de candidați este mai mare decât numărul locurilor oferite de liceu, admiterea în acest liceu se face luând în calcul, în proporție de 70%, portofoliul educațional al elevului, media de absolvire a învățământului obligatoriu, adică a celor 10 clase, și media la probele de evaluare națională de la sfârșitul clasei a IX-a, rămânând ca un procent de 30% să fie reprezentat de nota obținută la disciplina de admitere stabilită în liceu.

Există un amendament respins, în care liberalii propun un procent de 40% în loc de 70, și 60% în loc de 30. Și am să explic.

Nu ne place, Guvernului îi place și Partidului Democrat Liberal să proclame peste tot faptul că se încearcă o autonomie cât mai mare a școlilor, pentru ca acestea să devină cât mai performante. Și dăm exemplul celor mai bune licee din București, la care este foarte probabil că numărul de candidați va fi mai mare decât numărul de locuri oferite, iar acel liceu, pentru că pe de o parte, îi cerem să aibă performanțe cât mai bune, va dori să-și facă singur examenul de admitere la un nivel, să spunem, egal cu nivelul liceului, pentru a selecta resursa umană care intră în acest liceu și care, la rândul său, trebuie să mențină, dacă nu chiar să ridice, nivelul acelui liceu.

Păi, când dumneavoastră vreți să-i dați doar 30% din nota de admitere nota de la examenul de evaluare a liceului, atunci îi tăiați acestuia posibilitatea de a-și selecta elevii. Din nou - și aici fac încă o referire la ce v-am spus zilele trecute - ați acuzat și dumneavoastră, dar și părinții și de multe ori pe bună dreptate, presiunea care se face pe note. Că e o alergătură de la clasa I-a la clasa a VIII-a după note mari, pentru ca acest lucru să servească mai departe la intrarea în liceu. Păi, dacă ați acuzat acest lucru, când ea, această notă, conta 50%, când va conta 70, cum va fi?

Deci, pe de o parte, puneți mai mare presiune pe notele din gimnaziu și primar decât era până acum și, pe de cealaltă parte, tăiați mai drastic posibilitatea unui liceu bun și foarte bun de a-și selecta resursa umană. Deci, ori îi dați o importanță mai mare examenului care se dă la acel anume liceu, pentru ca să-și poată selecta resursa umană, ori, astfel, vor veni unii copii care, prin diferite mijloace, poate altele decât educația, învățatul, vor avea 10 pe linie în învățământul obligatoriu și vor intra în dauna altora, care poate au învățat în București la școli, școli gimnaziale și primare mai dure, mai exigente și nu au avut aceeași notă din învățământul obligatoriu.

Prin urmare, dragi colegi, și aici mă opresc, vă solicit să respingeți acest articol, pentru că el a trecut așa, din partea comisiei, și să adoptați articolul în care spune că portofoliul, media de terminare a învățământului obligatoriu și media la evaluare națională, împreună, să însemne doar 40, urmând ca fiecare liceu, pe măsura nivelului său, să-și facă un examen și nota de la acel examen să însemne 60%. Adică, să-i dea o pondere mai mare, astfel încât copilul să poată să intre la liceul la nivelul căruia și-a dorit.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Adomniței, lăsați-mă să înțeleg: dumneavoastră nu susțineți amendamentul susținut de comisie? Susțineți textul inițial al...

(Domnul deputat Cristian Adomniței vorbește fără microfon.)

Amendamentul care a fost respins, amendamentul PNL.

O să vă rog să-l susțineți în momentul în care ajungem la amendamente respinse, la acel capitol. Și, dacă adoptăm acum acest text, poate fi modificat, dacă amendamentul dumneavoastră respins este adoptat. Asta este...

 
   

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Tocmai ce am avut o discuție întreagă ieri, doamna președinte, că va fi foarte greu, dacă nu imposibil, ca acest lucru să se întâmple. Că a propus domnul lider, asta este altceva.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Asta ziceam și noi, vă mulțumesc.

Pct.90, art.66.

 
   

Domnul Cristian Mihai Adomniței (din sală):

Votul, doamna președinte!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul pe amendamentul dumneavoastră nu pot să-l fac acum, pe amendamentul comisiei. (Rumoare, vociferări.)

Bine.

Deci, supun la vot art.66, așa cum el este formulat de către comisie.

Este art.65, amendamentul comisiei, dacă vă uitați pe coloana amendamentelor făcute de comisie, poartă numărul 66. Este corect așa? E corect. Vă mulțumesc.

Votul este deschis.

Vă supun la vot acel amendament al comisiei.

Deci, supunem la vot amendamentul care a trecut în comisie.

Oricum, a trecut. 100 de voturi pentru, 35 împotrivă și 4 abțineri.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Pentru amendament, da?

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, pentru amendamentul comisiei.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

E-n regulă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

S-a încheiat timpul. Scuze!

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă rog, doamna președinte. Înseamnă că-mi luați propunerea să trecem la Legea lustrației.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, nu, nu. Intrăm la Legea lustrației, un lucru la care țin și eu foarte mult.

Reluăm dezbaterile pe Legea educației la ora 14,00.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamna președinte,

Vă rog, 5 minute. Vor să intre în sală colegii de la PSD. Vor să participe la dezbateri.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

E corect. 5 minute pauză.

 
  Dezbaterea și adoptarea Proiectului Legii lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist.  

- după pauză -

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vom discuta proiectul Legii lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist.

Vreau să salut prezența în sală a reprezentanților asociațiilor de revoluționari și ai societății civile instituționalizate, care ne-au susținut cu amendamente, au fost prezenți în comisie, care ne-au susținut ca această lege, astăzi, să ajungă în plenul Parlamentului. Și aș vrea să le mulțumesc pentru că și astăzi sunt prezenți la această dezbatere. (Aplauze.)

Din partea inițiatorilor, legea a fost inițiată acum câțiva ani buni, avem un coleg care a continuat să se lupte pentru legea lui și pe care aș vrea să-l invit la microfon. Este vorba de viceliderul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul Eugen Nicolăescu. Vă rog, domnule deputat. (Aplauze.)

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnelor și domnilor invitați,

Aș începe cu o întrebare, poate retorică: cui îi e frică de lustrație? Pe mulți îi știm. Pe alții, îi arată cu degetul societatea civilă. Iar alții, care se simt cu musca pe căciulă, privesc partea plină a paharului, și anume faptul că textul legii nu-i vizează pe ei. Ușurare pentru aceștia.

Ceea ce mai poate face legea în forma actuală nu este altceva decât o menționare a celor care ne-au condus aproximativ 20 de ani. Iar acum sunt morți sau pensionari. Societatea nu se va schimba și nici nu va fi mai bună dacă lustrația nu va fi percepută ca și o autopenitență. Pentru că, în esență, toți vor găsi ca pozitive acțiunile lor din trecut până la revoluție.

Actul în sine trebuie să depășească nivelul simbolic și cel de vendetă politică și să desăvârșească ceea ce s-a început prin acea proclamație de la Timișoara. Condamnarea comunismului trebuie să depășească actul formal al unei declarații făcute la tribuna Parlamentului, fie ea prin vocea președintelui țării, care citea un raport întocmit în laboratoarele Cotrocenilor de către o comisie prezidențială. Ne confruntăm, de fapt, cu aceeași meteahnă care ține de formele fără fond.

Multe voci au acuzat și acuză și astăzi că demersul este prea tardiv și de tip ceaușist. Însă, vă întreb pe dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați, moartea eroilor revoluției cum este? Tardivă? În niciun caz. Iar ceaușistă, au demonstrat-o că nu.

Am să dau un citat: "atunci, dacă această lege nu va fi promovată și nu numai atât, cât aplicată, moartea lor, a tinerilor din revoluție, nu a fost pe deplin justificată, iar noi avem această datorie - să ducem până la capăt actul lor, chiar și de către cei care declară că nu se pot pronunța despre revoluție, deoarece au fost simpli privitori la televizor." Cred că grupul PDL o să fie foarte încântat, pentru că am citat din Traian Băsescu, dintr-o declarație făcută la B1 TV în 21 decembrie 2009.

Sunt unul dintre inițiatorii acestei legi, așa cum a fost ea depusă în anul 2005, având la bază proiectul societății Timișoara. Și vă mărturisesc că nici după 5 ani nu consider că această lege este tardivă. Că timpul a avut rol de panaceu. Această lege trebuia să pună bazele unei altfel de Românii. Iar, dacă pct.8 al proclamației de la Timișoara ar fi devenit lege imediat după revoluție, asanarea morală pe care o propune Legea lustrației ar fi condus România pe alt drum, iar evoluția țării noastre ar fi fost alta.

Problema principală a multora este modul în care se raportează la această lege și spun deschis și clar. În această lege este vorba despre un principiu, nu despre nume sau persoane pe care aplicarea ei i-ar îndepărta din viața politică. Alte state au reușit mai repede decât noi să condamne comunismul. Cehoslovacia, de exemplu, în 1991, a devenit primul stat postcomunist care a recurs la o versiune apropiată de ceea ce avem în discuție.

Polonia și Ungaria au trecut, la rândul lor, prin această experiență. O să vă rog să-mi permiteți să citez dilema enunțată de Václav Havel: "Toți suntem implicați, cei ce au creat într-o măsură mai mare sau mai mică, acest regim. Cei care l-au acceptat în tăcere și toți cei ce am devenit obișnuiți cu el în subconștient." Și tot Václav Havel afirma, iarăși citez: că "va fi nevoie de decenii până când comunismul va ieși din mințile oamenilor." Din '89 nu au trecut decât două și vor trece multe, atât timp cât clasa politică va considera o astfel de lege ca fiind tardivă.

Vă rog, stimați colegi, doamnelor și domnilor deputați, să faceți onoare tinereții multora dintre voi, maturității altora dintre noi, care nu am abandonat niciun moment speranța că se va face o reparație morală societății românești și că vom da speranță generațiilor care vin, votând această lege, adevărat, târzie, dar încă necesară.

Și, ca să nu existe echivoc, voi propune ca această lege să fie votată prin apel nominal. De ce? Pentru dreptate, respect, patriotism, speranță.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, am să dau cuvântul comisiei pentru a prezenta raportul.

Tot Timișoara reprezentată.

 
   

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

Raport comun asupra Proiectului Legii lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități, împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul Legii lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist, trimis cu adresa PL-x 282 din 12 aprilie 2006 și înregistrat cu nr.31463 din 12 aprilie 2006 la Comisia juridică, de disciplină și imunități și respectiv la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, înregistrat cu nr.25/334 din 13 aprilie 2006.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și ale art.92 alin. (9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 10 aprilie 2006.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr.974 din 18.07.2005, a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.

Guvernul, conform punctului de vedere transmis cu adresa nr.2782 din 8.XI.2005, susține adoptarea inițiativei legislative, sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor formulate.

Ulterior, prin adresa nr.463 din 14.04.2010, Guvernul, conform punctului de vedere transmis, susține adoptarea inițiativei legislative și orice demers legislativ în vederea aplicării principiului lustrației, în deplină concordanță cu garanțiile și principiile unui stat democratic.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului nr.32/275 din 2006.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare interzicerea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din nomenclatura comunistă.

Proiectul Legii lustrației a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților în data de 4 noiembrie 2008, în condițiile art.37 lit.c) și art.86 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaților și a fost retrimis la Comisia juridică, de disciplină și imunități pentru raport, în data de 2 februarie 2009.

La dezbateri au participat, în calitate de invitați din partea ministerului justiției, doamna secretar de stat Alina Bica, doamna Victoria Matei, judecător detașat din partea Ministerului Justiției, domnul Sorin Ilieșiu, vicepreședinte Alianța Civică și domnul Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 decembrie.

La lucrările ședinței au fost prezenți 17 deputați din totalul de 28 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități și 8 deputați, din totalul de 10 membri, ai Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, 19 pentru, 4 voturi împotrivă și 2 abțineri, să propună plenului Camerei Deputaților raportul de adoptare a Proiectului Legii lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate în Anexa I la prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt redate la Anexa II care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Intrăm în partea de dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul Mircea Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Domnul Nicolăescu a spus că nu este tardivă, eu spun că este târzie, nu este tardivă, este târzie. Ceea ce facem astăzi trebuia să facem în 90 în 91, în 92, fiindcă nu e numai vorba de o reparație morală, ci este vorba, efectiv, de o activitate pe care oamenii politici trebuiau să țină cont de drumul pe care îl are România.

Un proverb românesc spune că "Lupul își schimbă părul, dar năravul, ba" și sunt convins că cei care au condus în perioada respectivă România, într-o concepție ideologică, până la urmă acceptată și construită de ei, este greu să se debaraseze de acest concept.

Mai mult decât atât, cine va crede că Partidul Comunist, la nivel de conducere, separa activitatea economică de cea politică, separa activitatea fiecărui cetățean de cea politică se înșeală. Instrumentele pe care le avea Partidul Comunist, că se numea securitate, că se numea miliție, toate erau în slujba acestui deziderat. Orice încercare de a ieși din acest drum pe care îl avea conducerea respectivă nu însemna dezidență, însemna penitență.

Am participat, desigur, și am trăit în acele vremuri și știu foarte bine că cei care au făcut acea mișcare de la Brașov n-au fost pedepsiți politic, ci au fost pedepsiți cu totul altfel. Au găsit scuze penale, au ajuns pe la Galați mulți din ei și eram în temă la vremea respectivă când ni se interzicea să stăm de vorbă cu ei, erau pur și simplu strămutați, erau trimiși în diferite întreprinderi pe 2-3-5 ani și nu avea voie nimeni să iasă din această decizie care nu avea nicio legătură cu legile de la acea vreme. Pur și simplu era o decizie politică care trebuia respectată. Și, mai grav, că la ceea ce s-a întâmplat atunci participau toți care conduceau, inclusiv judecătorii, când luau decizii, conform Codului penal, cu totul și cu totul separate de ceea ce au făptuit respectivii.

Nu era niciodată o condamnare politică, era o condamnare penală, fie că aveau 2 kg de zahăr în plus, fie că făceai, chipurile, un abuz pe stradă, dar realitatea era cu totul alta. De aceea nici nu am avut dezidență. Orice încercare de dezidență într-o formă organizată era stârpită pe acest motiv al Codului penal românesc care te incrimina pentru infracțiuni penale. Sigur că întâmplător și eu am fost într-o formă victimă de astfel de încercare de instanță, am scăpat de niște oameni care au înțeles că n-are nici o legătură, o propunere și un punct de vedere cu partea economică sau cu partea, pur și simplu, a Codului penal, dar vă dau și un exemplu, pe care l-am spus și în cadrul comisiei. La vremea respectivă era o decizie politică că orice membru de partid care era anchetat trebuia să primească aprobare din partea forului superior de partid. N-a existat niciodată, și vă spun în cunoștință de cauză, ca conducerea partidului, indiferent de zona pe care o ia, dacă era o intervenție a securității sau a miliției, să nu de aviz de cercetare.

Întâmplător și eu am fost un astfel de subiect, iar cel care a dat avizul a fost un senator al României. A fost un senator al României. Dar, am vrut să subliniez un singur lucru. Că din punct de vedere moral e nevoie de așa ceva. Din punct de vedere practic, sigur, că va fi, până la urmă, o intervenție minoră. Cei care la vremea respectivă puteau să nu conducă România au condus-o, au participat și au văzut de drumul lor, drumul pe care l-a stabilit viața sau Dumnezeu. Dar, moral trebuie să luăm această decizie, s-o votăm și în numele Grupului parlamentar PDL noi vom vota această lege târzie, dar vom vota-o și sunt convins ca o reparație morală a acelor care au suferit și care, până la urmă, pe idealurile revoluției și-au dat viața.

Și, nu numai atâta, cred că orice intervenție, chiar dacă subiectivă pe această temă, nu va duce la altceva decât pentru cei care sunt în balcon să înțeleagă că noi cei care astăzi încercăm să le dăm dreptate, încercăm, poate și în numele celor are au fost înainte, și nu trebuie să blamăm tot ce este membru al Partidului Comunist. Știți foarte bine că pentru a avea o carieră profesională, pur profesională, nu puteai să fii șef de secție, nu puteau să fii pe un vapor, decât dacă erai membru de partid.

Nu are nicio legătură funcția de membru de partid cu cea de conducere, nu erau promovați decât cei care acceptau, pe linie politică, ideologia politică. Și, orice încercare de dezidență era înăbușită imediat.

Și, încă o dată subliniez că Grupul parlamentar al PDL va vota această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Intervenție din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Silvestru Mircea Lup:

Stimați colegi,

Vă vorbește o persoană care nu este lustrabilă, sau nu este lustrabilă precum nu sunt nici inițiatorii acestei legi, Mona Muscă și domnul Nicolăescu, care nu are un interes, nu câștigă și nu pierde nimic din adoptarea sau respingerea acestei legi. Vă vorbesc în numele unui partid care nu va vota această lege datorită problemelor de constituționalitate și de încălcare a normelor Convenției Europene a Drepturilor Omului și datorită faptului că această lege este în primul rând neaplicabilă.

Este o lege sau un demers populist, și dați-mi voie să mă explic. Este aruncată ca o perdea de fum în această situație economică dificilă a României. Vine să acopere neputința guvernării, incompetența și jaful asupra economiei naționale.

Vine și excită niște sensibilități vizavi de perioada comunistă. Este nedrept să folosim aceste sensibilități motivate ale unei părți a populației într-un scop politic. Iar, dacă omul trăiește mai rău astăzi, își aduce bucuria că vecinul lui, șef de post, va fi lustrat și nu va putea candida, probabil, pentru o funcție de consilier. Dar actuala putere, probabil, că pregătește și alte legi care, al naibii de tare, îi vor lustra pe români, Legea educației, Legea pensiilor. Sunt legi care îi vor lustra nu pentru 5 ani, ci pentru mulți ani de acum încolo și nu le vor lua dreptul de a candida, ci dreptul, poate, de a trăi.

De ce este o lege discriminatorie? Pentru că această lege ar fi trebuit să înceapă, în primul rând, cu președintele Traian Băsescu. El și Teodor Stolojan sunt persoane care au deținut demnități publice, care ar fi trebuit lustrate.

De asemenea, această lege este discriminatorie pentru că a pornit de la persoane și, în funcție de acele persoane, s-au constituit, s-au stabilit categoriile socio-profesionale care nu pot candida. Tardiv. S-a spus și sunt de aceeași părere că în anii 1990 era oportună o astfel de lege, iar Proclamația de la Timișoara prin art.8 justifica. Dar au trecut 20 de ani. România s-a schimbat natural, oamenii, structurile, instituțiile, legile țării. Nu mai este nevoie de această lege.

De asemenea, problema drepturilor fundamentale pe care această lege le atacă nu erau, exigențele nu erau ca cele actuale în anii 90.

Mă voi referi, în primul rând, la problemele de neconstituționalitate pe care această lege le ridică.

Art.16 din Constituție, stimați colegi, egalitatea în drepturi.

Art. 20, tratatele internaționale, la care România este parte, vor fi încălcate.

Art.22. Dreptul la viață și integritate psihică, discriminarea și luarea dreptului de a candida este considerată în jurisprudența Curții Europene o discriminare, un tratament degradant.

Art.37 din Constituție este încălcat. Dreptul de a fi ales.

Art.38. Dreptul de a fi ales în Parlamentul European.

De asemenea, sunt încălcate art.39 și 52 din Cartea drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Dreptul la muncă și protecție socială a muncii este încălcat.

Art.52, dreptul unei persoane de a se adresa unei autorități publice.

Și, nu în ultimul rând, art.53, restrângerea exercițiilor unor drepturi și libertăți fundamentale.

Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, art.3 care interzice tratamentele degradante. Și este un tratament degradant. Dreptul la un proces echitabil și practica iarăși, la fel, practica Curții Europene ne-a arătat că interzicerea dreptului de a candida este un tratament degradant.

Dreptul la alegeri libere din primul protocol al tratatului și, nu în ultimul rând, art.18.

Cred că am adus suficiente argumente juridice care ne fac să nu votăm această lege și să ne întoarcem, să mă întorc la această tribună în momentul în care Curtea Constituțională va declara neconstituțională această lege.

De asemenea, PSD va sesiza Curtea Constituțională, va sesiza Comisia de la Veneția pentru a-și exprima o opinie fundamentată și avizată vizavi de această lege și nu în ultimul rând vom sesiza și Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei ca pe competența necontencioasă să sesizeze Curtea Europeană pentru a da un aviz vizavi de această lege în corelare cu prevederile Convenției.

Acestea sunt motivele pentru care, fără un interes personal și fără un interes politic al PSD, nu vom vota această lege.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Toader, drept la replică.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte, am să-i dau o replică colegului meu, fiindcă a folosit un nume numit președintele României, care putea să fie lustrat... (Vociferări în Grupul Parlamentar al PSD și Grupului parlamentar al PNL.)

Vă rog, lăsați-mă să-mi spun un punct de vedere, fiindcă nu este așa simplu și vreau s-o clarific odată pentru totdeauna. Președintele României a fost comandant de navă și eu am fost șef mecanic. Condiția era să fii membru de partid și la un moment dat cei mai buni profesioniști, doi dintre ei, au fost numiți reprezentanții Companiei Navrom în străinătate.

Sunt angajații acelei firme Navrom Constanța, unul era la Istanbul, unul era la Anvers, și unul dintre ei era Traian Băsescu pe profesiunea pe care o avea și nu avea alt scop decât a ne reprezenta, ceea ce se întâmplă în oricare port din lume, dacă nu ai un român al tău. Deci nu are nici o legătură, nici cu tendința de lustrație și nimic altceva, decât a fost un membru de partid ca și mine și ca și mulți dintre dumneavoastră.

Iar agentul de acolo, că se spune agent, acela este termenul englezesc, agentul este reprezentantul Companiei de navigație într-un port. Asta e denumirea și în România este la fel.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Calimente, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamnă președinte,

Stimați invitați,

Stimați colegi,

Am să vă spun de la început că Grupul parlamentar al PNL va vota această lege, pentru că am avut și inițiativa din 2005, dar vreau să vă aduc aminte că eu am avut această inițiativă prin mandatul 1996-2000, când împreună cu regretatul George Șerban care era colegul meu de bancă am promovat primul proiect al acestei legi. Ce s-a ales de această lege? Și nu am să mă refer aici la PSD care și-a expus punctul de vedere și cu care nu vreau să intru în polemică.

În schimb, am să intru în polemică cu partea dreaptă a FSN-ului, cu aripa dreaptă a FSN-ului, cu floarea UASCR-ului și UTC-ului, care vine astăzi să ne dea lecții despre Legea lustrației.

Unii dintre domniile lor erau membri marcanți ai FSN-ului când ne-au distrus sediile PNT-ului și PNL-ului în 1990. (Aplauze.) Unii dintre ei au dirijat trenurile cu mineri la București în timpul mineriadelor. Astăzi vin să ne dea lecții de democrație și au tupeul să fie inițiatori ai Legii lustrației. Ei care ar trebui să fie lustrați cu toții, cred. (Aplauze.)

Au făcut harcea-parcea această lege, pentru că PD, cu onoare reprezentat în Parlament la acea vreme și membru al Convenției Democratice, era partid socialist. Și avea foarte mulți lustrabili și atunci cum îi are și acum.

Vreau să vă mai spun că eu nu înțeleg ca Legea lustrației să treacă fără să fie acompaniată de Legea condamnării comunismului, pentru că degeaba îl lustrez pe un cetățean, dacă mâine un alt cetățean vine și reînființează partidul comunist.

Din acest motiv, și pentru că sunt prezenți și invitați de la diferite asociații, vreau să vă anunț că la Senat există o lege depusă de condamnare a comunismului al cărei inițiator sunt. Lege pe care am mai înaintat-o de doi ori în mandatul trecut și care a fost respinsă. Motivația a fost că în România nu poate fi condamnat comunismul pentru unele motive care au fost expuse de către cei de la PSD și care spuneau că este neconstituțional.

Vreau să vă spun că la vremea respectivă, Proiectul de Lege pentru condamnarea comunismului era susținut de Academia civică, de Alianța civică, de Asociația 21 Decembrie, de Asociația foștilor deținuți politici din România, Asociația proprietarilor deposedați abuziv de stat, Forul civic românesc, Fundația ICAR, Fundația Memoria, Grupul pentru Dialog Social, Liga Apărării Drepturilor Omului, Uniunea Mondială a Românilor Liberi.

Legea a fost prezentată de către mine la Comisia de dialog social, a fost susținută la vremea respectivă, pentru că trăia domnul Ticu Dumitrescu, și cred că dacă vreți să dați credibilitate condamnării și punerii în aplicare a Legii lustrației, va trebui cu același elan să votați și Legea de condamnare a comunismului și să nu vă bazați pe o simplă declarație politică care nu valorează doi bani.

Iar ca să-i răspund domnului Toader, la ceea ce spunea, o să-i spun următorul lucru. Eu care am fost sportiv de performanță și care în anii '70 am reușit să ies din țară, prin anii '80 nu mai puteam să ies nici în Ungaria, dară-mi-te să fie reprezentant la Anevers al Navrom-ului. Știți cu aprobarea cui și pentru cine lucrau acești reprezentanți!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

O intervenție pe procedură. (Coboară la tribună.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnilor colegi,

Aș vrea să fac o intervenție pe procedură.

Procedura pe care am parcurs-o până în acest moment ca această lege să ajungă astăzi în plen pentru a fi discutată. Am avut o solicitare în urmă cu aproximativ o lună de zile din partea Societății Timișoara, într-o situație extremă, a domnului Teodor Mărieș care se afla în greva foamei. Am întâlnit niște oameni profund marcați de 20 de ani, 20 de ani, timp în care au dus o luptă cu foarte mulți pentru un ideal al Revoluției Române și pentru un punct, celebru de acum, 8, al Proclamației de la Timișoara.

Disperarea, după 20 de ani, i-a adus în situația de a intra în greva foamei, spunând un lucru: știm cu toții că este o lege târzie, dar e normal pentru a încheia o rană a trecutului și pentru a putea merge spre viitor să adoptăm această lege. Stă de un număr de ani important în Parlament și niciodată nu am reușit s-o trecem de Comisia juridică, de disciplină și imunități și niciodată nu am reușit s-o trecem de Biroul permanent și nici vorbă să ajungă în plenul Parlamentului.

L-am chemat la acea discuție pe colegul meu Daniel Buda. Ne-am uitat unul la celălalt și l-am întrebat: Daniel, tu ai fost membru în UTC? Și a zis: nu am apucat. Eu una aveam 13 ani și jumătate la evoluție, nici eu nu am fost membră a UTC. (Vociferări.)

Vedeți dumneavoastră, această scurtă istorie de data aceasta a noastră ne-a permis să fim liberi, să gândim liber și să reușim să aducem astăzi în plenul Parlamentului această lege. E foarte interesant și un alt lucru. Faptul că anumiți colegi de la care, recunosc că nu m-aș fi așteptat, astăzi vin în plenul Parlamentului și ne acuză, domnule deputat, de ce, de faptul că a ajuns această lege în plen?

Domnule deputat, Grupul parlamentar al PNL a avut președinția acestei Camere prin Bogdan Olteanu și această lege a fost ținută într-un sertar.... (Aplauze.) Și a fost ținută într-un sertar și știm de ce, pentru că ați tăcut, ați lăsat capul în jos și ați acceptat lesa pusă de PSD. (Aplauze.)

A ajuns această lege aici și a ajuns trecută prin Comisia juridică de disciplină și imunități printr-un efort conjugat în schimb al grupului de astăzi al PNL și, fără îndoială, cu dedicația totală a Grupului parlamentar al PDL. Cred că trebuie să ne revenim, să ne corijăm declarațiile noastre, să mergem înainte, pentru că PDL și PNL, ca partide de dreapta și privind spre viitor, trebuie să treacă această lege astăzi prin Parlament, așa cum și eu susțin, cum a cerut domnul Eugen Nicolăescu, inițiatorul acestei legi, prin apel nominal.

Vă mulțumesc. (Aplauze; Revine la prezidiu.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe procedură, domnul Duvăz. Imediat și intervenția Grupului parlamentar al minorităților naționale.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Pe procedură, în aceeași măsură în care ați fost și dumneavoastră pe procedură.

Am fost pe 21 în stradă. Am fost pe 21 în stradă, poate că unii știu asta. Nu l-am văzut în nici în noapte de 21 spre 22 pe Mărieș. O fi fost și el, nu ne-am văzut cu toții. Dar, ca să mă faceți să lăcrimez aici vorbind de nemulțumirea adevăraților revoluționari, mi se pare fals și inacceptabil și rușinos pentru această cupolă. Și pentru adevărații revoluționari care nu cred că-și permit să fie exclusivi, nu facem revoluția română partide politice, doamna președinte, și nu cred că v-ar fi convenit, dacă dumneavoastră nu erați membru UTC, dar părinții dumneavoastră dacă ar fi ocupat o demnitate publică, sigur ar fi fost lustrabili astăzi, doamna președinte. (Aplauze.) Nu cred că asta urmăriți.

O să vă spun de ce am luat cuvântul, stimați prieteni. Eu sunt împotriva acestei legi, deși nu sunt lustrabil niciodată și de niciun fel. Dar, bunicul meu a fost lustrat în 1948, pentru că era înalt funcționar de stat în vechiul regim burghezo-moșieresc, n-a avut dreptul la pensie și n-a avut dreptul să muncească în orașul București. A murit la Zimnicea pe șantier, la frumoasa vârstă de 73 de ani. Acest lucru ați fi dorit să-l faceți, numai că n-ați avut curajul să-l faceți imediat după '90. Dumneavoastră, doamna președinte, pentru că erați un copil, să zic așa, în jurul politicului, ca să nu spun altfel, iar cei care acum sunt în fruntea acestei mișcări, pe vremea aceea se îngălbeneau la față dacă le vorbeai de lustrație. Vă garantez. Veneau albi la față și se întrebau ce o să li se întâmple.

Și mai sunt împotrivă pentru un motiv, care vreau să fie foarte clar. Ne-am chinuit să intrăm în Consiliul Europei. Acum am și uitat cât ne-am chinuit. Mi s-a părut atunci prima recunoaștere majoră a României că a ieșit din marasmul comunist, că a ieșit, în fine, la lumină. Că, în fine, cineva ne ia în seamă, după toate șocurile pe care le trăisem și mizeria comunistă pe care o suferisem 50 de ani. Eu, nu știu ceilalți.

Însă, o să vă spun de Rezoluția Consiliului Europei, doamna președinte, în legătură cu Legea lusrației. Adunarea subliniază că, în general, aceste măsuri pot fi compatibile cu un stat democratic, în cadrul statului de drept, dacă sunt îndeplinite mai multe criterii.

În primul rând, vinovăția care este individuală, și nu colectivă, subliniez, și nu colectivă, trebuie dovedită în fiecare caz în parte, ceea ce subliniază necesitatea aplicării individuale și nu colective a Legii lustrației. După care vă indică și o documentație, se numește un documentar pentru cei care s-au grăbit sau au avut nevoie de o Lege a lustrației, de care România, după 20 de ani de la comunism, nu mai are nevoie.

Ar fi fost, poate, ar fi fost poate, ceva de făcut la începutul anilor 90, dar eu am respins de plano și atunci și v-am spus motivul personal și de familie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu.

Domnul Attila Korodi, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

 
   

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

După 20 de ani de la revoluție, astăzi nu facem altceva decât aruncăm prosopul de la unul la celălalt. În loc să facem un diagnostic foarte sec, care s-a mai făcut de foarte multe ori, chiar și de la pupitrul din Camera Deputaților, în care am spus și se spune că am ratat prea multe șanse în ultimii 20 de ani, că această transformare, această tranziție a societății românești de la un stat comunist, socialist, la un stat democrat să fie mai rapidă, mai bună și pentru cetățean.

Cauzele, care sunt? Este destul de simplu și cred că la îndemână să citim Proclamația de la Timișoara, să vedem câte forțe politice, care partide politice au reușit să includă în programul politic, punctele de la Proclamația de la Timișoara. Pentru că aceea era o cale simplă, poate dureroasă, dar dreaptă.

Suntem după 20 de ani în care, din fericire, am reușit deja ca, poate, într-o anumită măsură, să compensăm financiar, cei care au fost hărțuiți de poliția politică, cei care au fost chiaburi, cei care, pur și simplu, au luat boală pentru că au trebuit să fie pedepsiți și au fost pedepsiți pentru ceea ce au zis, dar am uitat un lucru: reparația morală. Reparația morală care nu poate fi compensată cu niciun ban. Sunt mândru că astăzi, totuși, după 20 de ani, chiar în mandatul meu, pot să spun părinților mei, dar până la urmă părinților noștri, bunicilor noștri, că reparăm ceva. Ceva care trebuia să se întâmple mai demult, dar nu am reușit. Societatea românească, politicul din România nu a avut tăria să facă acel pas.

Sunt voci astăzi care spun că sunt probleme constituționale. Oare, părinții noștri, bunicii noștri au fost întrebați de probleme constituționale când au fost hărțuiți? Cine repară acea greșeală? Istoria cred că repară.

Doamnelor și domnilor,

Astăzi facem un bine pentru că, din păcate, dacă facem o analiză vedem că nu numai perioada comunistă a învrăjbit românul cu românul, dar a învrăjbit etniile în România, biserică cu biserică, societatea în sine, și cei care sunt responsabili trebuie să facă un pas înapoi chiar și în 2010.

Grupul UDMR susține această lege.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu mulțumesc.

Vreau să vă reamintesc că în cadrul dezbaterilor generale, conform regulamentului, ia cuvântul un reprezentant din fiecare grup.

(Domnul deputat Marian-Florian Săniuță solicită să intervină.)

Există un drept la replică solicitat de domnul Eugen Nicolăescu, știți foarte bine că dânșii au prioritate.

Pe procedură.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

După discursurile la dezbaterile generale, am înțeles poate astăzi, mai mult decât oricând, că Legea lustrației este necesară. Faptul că în continuare sunt patimi, faptul că în continuare sunt puncte de vedere uneori atât de diferite înseamnă că această lege este necesară, înseamnă că această lege trebuie adoptată și ea să producă efecte.

În consecință, în Parlament trebuie să încurajăm libertatea de exprimare, diversitatea de opinii, dar atunci când se fac afirmații nefondate și neconforme cu realitatea, trebuie să intervenim și să punem lucrurile la punct.

Îi spun colegului că această lege în 2005 n-a fost făcută din motive populiste. Această lege a avut în vedere un lucru simplu, clar și important pentru toată societatea românească: reparația morală. Și aș mai spune că această lege nu se aplică otova, nu se aplică global, ci se aplică numai acelor persoane care se încadrează în prevederile legii.

Eu cred că trebuie să privim cu multă raționalitate și mai ales cu multă inteligență și responsabilitate faptul că o lege poate să facă, în sfârșit, dreptate în această țară.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Pe procedură?

 
   

Doamna Cornelia Brîndușa Novac:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Da, această lege este o lege reparatorie pentru poporul român. Numai că această lege n-a fost introdusă în Parlament nici în vremea președinției domnului Ion Iliescu, nici în vremea președinției domnului Emil Constantinescu, ci acum, când Președintele României este Traian Băsescu.

Vă deranjează sau nu, dar domnul Emil Constantinescu, brusc, își dorește ca această lege a lustrației să fie votată astăzi în Parlament, ceea ce îmi doresc să se întâmple.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea deputaților aflați la Putere.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

O intervenție pe procedură a domnului Marian Săniuță.

O să vă rog totuși să fie pe procedură. Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Marian-Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Voi fi foarte, foarte scurt, pe procedură. Nu doresc în nici un fel ca prin intervenția mea să blochez această lege. Vreau numai să-i răspund distinsului meu coleg, fost sportiv de performanță, domnul Calimente, că și eu am făcut sport de performanță cu 300 de prezențe în prima divizie a țării, cu aproape 100 în toate loturile naționale ale României, cu zeci de medalii naționale și internaționale, dar nimeni niciodată nu mi-a condiționat ieșirea în Occident reprezentând România sau Clubul sportiv al Armatei "Steaua" de apartenența mea la Partidul Comunist. Și împreună cu mine au fost cei care îmi erau colegi atunci și, evident, numele lor rămân pe frontispiciul sportului românesc și mă refer cel puțin la Vasile Stângă, la Nicu Vlad, la Anghel Iordănescu, la Marian Dumitru, la Viorica Viscopoleanu, la Iolanda Balaș Soter, la Nicu Pob, la Birtalan, Gațu, Kicsit și, evident, această galerie ar putea continua.

Un lucru este cert: România atunci își trimitea afară doar valorile.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea deputaților aflați în Opoziție.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Cred că totuși punctele de vedere ale grupurilor parlamentare au fost exprimate.

Dacă nu este o intervenție pe procedură, vreau să vă atrag... Aoleu! Grupul parlamentar al minorităților. Scuzați-mă, domnule deputat. Erați așezat în interiorul Grupului PDL și atunci încercam să comunic. Scuze!

 
   

Domnul Niculae Mircovici:

Doamna președinte,

Am fost așezat în rândul Grupului PDL pentru a fi mai aproape de microfon, nu pentru alt motiv, doamna președinte.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnelor și domnilor,

În 2005, Societatea Timișoara a cerut deputaților din Timișoara să-și exprime punctul de vedere asupra acestui Proiect de Lege al lustrației, care se năștea acolo. Ca și alți colegi de-ai mei, am fost de acord cu acest proiect și l-am semnat în prima zi în care am fost chemat la Societatea Timișoara.

Ceea ce ni se prezintă însă astăzi, în raportul pe care l-am citit azi-noapte cu foarte multă atenție, din păcate, nu este ceea ce a fost scris și, în mare măsură, probabil că o parte dintre inițiatori nu-și mai regăsesc în totalitate textul pe care l-au formulat atunci. Sigur că din punct de vedere juridic probabil că această lege nu va face decât să închidă un cerc. Un cerc deschis o dată cu punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, când până la adoptarea Constituției din 1991, această lege putea fi votată fără niciun fel de probleme. Ea nu a fost votată și am ajuns în situația în care astăzi probabil că o vom vota, Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota această lege.

Din punct de vedere juridic însă probabil că efectele ei nu vor fi cele care sunt dorite. Sigur că după 20 de ani, și-mi permit, doamna președinte, să fac și eu o remarcă de suflet, dumneavoastră ați avut marea bucurie ca în momentul în care a venit revoluția, în decembrie 1989, să aveți 13 ani. Ați trăit în dictatură copilăria. Eu n-am avut această șansă, pentru că la revoluție aveam 39 de ani. Eu am trăit în mod conștient cel puțin 20 și ceva de ani în dictatură. Dar asta nu mă oprește să fac și eu o afirmație personală așa cum ați făcut-o dumneavoastră.

Da, am participat la Revoluția din Timișoara din 19 decembrie 1989. Da, sunt în Comisia parlamentară a revoluționarilor. Da, sunt de acord că am construit democrația. Dar nu pot să uit, în același timp, doamnelor și domnilor, că la 18 ani și 3 zile, pe 3 octombrie 1968, ca elev la liceul militar, am fost primul elev primit în partid pentru că la momentul respectiv aveam cea mai mare medie din liceul militar. Nu mi-e rușine de acest lucru, pentru că atunci credeam că cel mai bine pentru un elev este să învețe.

Din păcate, nu putem să lustrăm hoția sau prostia, care poate după 20 de ani de democrație ar fi fost mult mai lustrabile și acest lucru ar fi fost mai benefic pentru poporul român. (Aplauze.) Noi lustrăm ceea ce se poate lustra în momentul de față ca o voință a noastră. Partea de constituționalitate o vor stabili cei care au această menire.

Însă, dați-mi voie, la dezbateri generale, să-mi pun câteva întrebări pentru care noaptea nu mi-a dat voie s-o folosesc pentru dormit în momentul în care am stat cu acest raport pe care l-am primit aseară.

La pct.e) erau prevăzuți ca lustrabili de către distinșii colegi care au promovat acest proiect de lege ca inițiatori, președinții și vicepreședinții Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România de la nivel central și centru universitar.

În momentul de față, în acest proiect de lege care ni se dă, printr-un amendament, aceștia au fost eliminați. Și nu pot să înțeleg de ce.

La pct.g) au fost persoanele din învățământul de partid de la Academia "Ștefan Gheorghiu", rectorii și decanii, precum și persoanele cu funcții de conducere din școlile județene de partid.

În momentul de față... eu citesc din raport, acest punct nu se mai regăsește, el a fost înlocuit cu șefii de secții de la tribunale, de la unități de procuratură și chestii de genul ăsta.

La pct.j), în schimb, apare un lucru extrem de interesant. Sunt lustrabili cei care au desfășurat învățământ ideologic în Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, mă rog, și Departamentul securității statului.

Dar vreau să vă spun un lucru: toți comandanții de plutoane și toți soldații au făcut învățământ politico-ideologic. Comandanții de plutoane le predau o lecție pe care erau obligați să le-o facă, iar soldații erau obligați să asculte. Se compară aceștia cu rectorii și cu decanii de la "Ștefan Gheorghiu". Vă dați seama?

Acest text a înlocuit un alt text, pe care promotorii acestui proiect de lege mi s-a părut că l-au gândit cu adevărat. Punctul suna în felul următor: "Persoanele cu funcții de conducere la nivel central, regional sau județean, după caz, din cadrul Inspectoratului General al Miliției, din centrele de detenție și lagărele de muncă forțată". De ce a fost înlocuit acest text de către Comisia juridică și de către Comisia pentru drepturile omului cu textul pe care l-am prezentat anterior.

De asemenea, erau cuprinși la pct.k) "șefii misiunilor diplomatice, consulare și comerciale din străinătate și adjuncții acestora". Acest punct a fost eliminat. Nu înțeleg de ce. Nu cred că are nicio legătură cu o persoană care se găsește la conducerea României. Și atunci de ce a fost scos?

"Persoanele care au deținut funcții de conducere în Banca Națională, inclusiv cei care au avut responsabilități în domeniul operațiunilor valutare."

Doamnelor și domnilor,

Deținerea unui dolar pe vremea comunismului reprezenta infracțiune. Cei care se ocupau de aceste operațiuni valutare n-aveau nici o legătură cu un anumit aparat pe care noi, în momentul de față, îl considerăm, pe bună dreptate, ca fiind unul dintre cele mai represive din perioada comunistă.

Și pentru că distinsul meu coleg de la UDMR a făcut o afirmație, aș vrea să spun, ca om care împlinesc în curând 60 de ani: sigur că părinții și bunicii au suferit. Și eu am avut familia deportată în Bărăgan. Dar vreau să vă spun, domnilor, că în 1989, Timișoara s-a ridicat pentru democrație, nu pentru dictatură. Acest lucru a fost posibil în 1948, în 1950, pentru că era dictatură, era dictatura comunistă. În momentul de față este democrație. Chiar dacă revoluția a adus un alt principiu, nu al dictaturii proletariatului, ci al omului potrivit la locul apucat.

Cred, din acest punct de vedere, că trebuie să ne gândim că este corect din punct de vedere moral să închidem un cerc. Este corect să dăm o satisfacție pentru rezolvarea unei astfel de probleme. Dar, în același timp, să avem convingerea că nu tot ceea ce facem, facem cu dreptate.

Îmi aduc aminte acum trei săptămâni când votam Legea ANI, doamna președinte, și când, cu mare dificultate și chiar cu anumite aspecte de imoralitate, s-a votat o lege care se vroia cu adevărat o lege a moralității. Să nu cădem iarăși și să ne faceți să ne aducem aminte, cei care suntem mai bătrâni, de imaginea Anei Pauker sau a altor vremuri pe care după 1989 le vrem definitiv căzute.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, trec peste lipsa de eleganță a ultimei afirmații, dar probabil că este o chestiune care nu neapărat vă caracterizează.

În ceea ce privește lucrurile pe care dumneavoastră le-ați menționat, le regăsiți la alte litere. Deci, lit.e), de exemplu, unde dumneavoastră... sau lit.f), de exemplu, regăsiți și persoanele care au ocupat o funcție în conducerea de partid și șefii misiunilor diplomatice și comandanții de miliție și așa mai departe. Le regăseați dacă citeați la amendamentele comisiei. (Domnul deputat Niculae Mircovici dorește să intervină.)

Domnule deputat, o să vă rog să nu continuăm acest dialog.

Vă rog.

 
   

Domnul Niculae Mircovici:

Doamna președinte,

Vizavi de ultima afirmație pe care am făcut-o, vă rog să mă credeți, cu tot respectul, că nu am făcut niciun fel de referire la nimeni din cei prezenți și nu cred că cineva ar fi trebuit să se regăsească într-o astfel de postură.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu, atunci, pentru această clarificare.

Drept la replică? Vi s-a pronunțat numele? Așa se face dreptul la replică, domnule deputat.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Doamna președinte,

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu. Vi s-a pronunțat numele? Așa e drept la replică.

Domnului Toader i s-a pronunțat numele.

Pe procedură.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Doamna președinte,

Vorbesc pe procedură, pentru că văd că numai domnului Toader i se permite drept la replică în dreptul sau în numele domnului Băsescu.

Doamna Brîndușa Novac a pronunțat numele domnului președinte Iliescu și vreau în numele domniei sale să vorbesc. Și dacă-mi permiteți, un drept la replică destul de scurt.

Eu cred că dincolo de orice dezbatere pe această lege, necesară sau nenecesară în acest moment, cred că ar fi foarte mare mirarea să aflăm că această lege a lustrației a stat blocată patru ani la Camera Deputaților pentru a nu afecta un mare cetățean cu capacitate de lustrare. Nu dau nume pentru că e becher, a ajuns președinte al României în iarna trecută și nu mai poate fi lustrat nici dacă s-ar putea recompune dosarul său de colaborator al securității.

Asta pentru că în art.6 alin.(1) și (3) se spune destul de clar că cei care au mandatele în derulare nu mai pot să renunțe la acestea, lustrarea aplicându-se după expirarea mandatului.

Mai mult decât atât, domnului președinte i s-a mai făcut un favor, și anume, art.1 lit.k), unde șefii misiunilor diplomatice și comerciale din străinătate erau incluși în categoriile lustrabile, a fost eliminat de către Comisia juridică, asta pentru a nu fi nicicum vreodată vreo urmă de îndoială că domnul președinte ar putea fi lustrat.

Mai mult decât atât, în proiectul de față pe care-l avem în dezbatere se propune studierea dosarelor de către CNSAS. Eu cred totuși că inițiatorii au avut un moment de rătăcire și ar fi bine să completăm noi în plen acest proiect. Astfel, la art.3 alin.(2), vă propun să fiți de acord ca atunci când dosarul de la securitate nu-i de găsit, să se introducă proba cu martori, după modelul legilor proprietății pe care tot dumneavoastră le-ați făcut, Legea nr.10, nr.247 și așa mai departe. Și să știți, dragi colegi de la PDL, că nu-l afectează pe președintele Băsescu, dar puteți să faceți un lucru minunat, anume, să vă adunați câte doi-trei la un loc și să anihilați pe adversarii politici incomozi care se încadrează în prevederile art.1, de la lit.a) până la lit.j).

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Eu cred că e momentul în care să punem punct dezbaterilor aici.

O ultimă intervenție pe procedură, înțeleg, dar vă rog să fie ultima.

 
   

Domnul Florin Postolachi:

Da. foarte greu am ajuns.

Da, să știți că eu am dreptul moral să vorbesc. Am fost arestat în ′87. Și vorbesc în cunoștință de cauză. Iar dumneavoastră dacă vorbiți, cei de la PSD, vă aduc aminte de Ristea Priboi un pic, ne aducem aminte de fostul deputat Faina, tot de la dumneavoastră plecat, acum este la PNL Brașov. La PNL Brașov, da. Omul care mi-a cerut condamnarea. Domnul Faina.

Iar să vă aduc aminte despre domnul Ristea Priboi? Cred că-l cunoașteți cu toții. A bătut un muncitor brașovean în ′87. Da, a fost recunoscut de muncitorul brașovean și i-a intentat un proces de calomnie. Era deputat.

Acesta este motivul pentru care vrem Legea lustrației.

Am auzit că în Partidul Democrat Liberal nu sunt oameni morali. Sunt! Sunt destui. Să ne uităm fiecare în curtea lui și să analizăm. Da, domnule Solomon.

De aceea este foarte important faptul că această lege a ajuns și va trece și vreau să vă mai spun un lucru: în momentul de față, la Brașov, se desfășoară Congresul internațional al foștilor deținuți politic. Le voi comunica faptul că această lege va trece, să stea liniștiți și să își ducă bătrânețile în continuare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Vă propun să intrăm în dezbaterea pe articole a legii.

Grupul minorităților a avut o intervenție. Domnule Vainer, o să vă rog din suflet să intrăm în dezbatere, n-o să finalizăm niciodată această dezbatere.

Vă rog. Două minute.

 
   

Domnul Aurel Vainer:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Vârsta și anii trăiți în perioada ante ′89 îmi dau voie să spun două cuvinte. Și pornesc de la o zicere românească "Mai bine mai târziu decât niciodată". Dreptatea se face atunci când se poate, nu numai când e momentul dorit. Iată că am ajuns la un moment când se poate: și să facem dreptate, să votăm această lege a înlăturării din funcții publice a oamenilor implicați în conducerea anilor aceia.

Vreau să vă dau două momente de viață care mă determină să susțin că e normal să se întâmple acest lucru. Aveam 24 de ani și lucram la Direcția centrală de statistică când am venit cu diplomă de merit și cu doctoratul în curs de pregătire. Am fost scos din Statistică pentru motivul indicat, după lege, art.20, Codul Muncii, alineatul ultim. Am încercat în fel și chip să aflu ce înseamnă alineatul ultim. "Înseamnă că nu este publicabil și nu-l puteți afla."

Deci, bunul plac, dispoziția fără de lege era aplicată.

Doi. Am avut șansa sau neșansa să fiu anchetat de Securitate timp de patru ore și vreau să vă spun că m-a marcat întreaga viață. Haideți să facem dreptate, și oamenii care făceau nedreptate atunci să stea în băncile lor.

Eu votez pentru Legea lustrației.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule Vainer.

Intrăm în dezbaterea pe articole a legii.

Am încheiat. Am spus lucrul ăsta. Vă supun la vot încheierea dezbaterilor pe procedură.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

(Domnul deputat Damian Florea dorește să intervină.)

143 de voturi pentru, 38 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Eu cred că lucrurile au fost... a vorbit absolut toată lumea. În momentul în care i-am dat cuvântul domnului Vainer era singura mână pe sus.

Vă mulțumesc.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Legea lustrației...

(Domnul deputat Damian Florea insistă să fie lăsat să ia cuvântul.)

Legea lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Dacă sunt observații?

Vă rog, domnule deputat, aveți o observație.

 
   

Domnul Damian Florea:

Doamna președinte,

Nu se poate așa ceva! Dumneavoastră conduceți dictatorial această ședință. Aveam o intervenție pe procedură ca și a dumneavoastră. Ați intrat și ați venit aici pe procedură și ne-ați vorbit, de fapt ne-ați făcut o declarație politică, ne-ați spus de ce ați hotărât dumneavoastră să întrerupem dezbaterea Legii învățământului, bineînțeles, conducerea Camerei pe care o reprezentați, Lege a învățământului pe care noi, membrii Comisiei pentru învățământ, ne-am chinuit s-o aducem în plen și am lucrat trei săptămâni la foc continuu, ca să discutăm această lege pe care eu consider că puteam s-o discutăm în altă zi.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Care este observația la titlul legii?

 
   

Domnul Damian Florea:

Nu este normal ca noi să discutăm acum, aici, în defazaj cu problemele pe care le are societatea românească și să ne mirăm pentru ce Parlamentul este văzut în acest fel cum este văzut. Și este văzut pentru că dumneavoastră conduceți ședințele așa cum le conduceți, și eu protestez public pentru felul în care dumneavoastră conduceți ședințele Parlamentului. (Vociferări din partea deputaților aflați la Putere.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bine, domnule deputat.

Vă mulțumesc mult. V-ați spus poezioara. Problema e una singură, că plenul are autoritate totuși și votul plenului este cel suveran. (Vociferări din partea Opoziției.)

Dacă sunt observații la titlu.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Doamna președinte,

Legea, după cum vedem, se cheamă Legea lustrației și pentru că eu sunt convins că pentru unii dintre noi este nevoie de o explicație, trebuie spus că lustratio în limba latină înseamnă "purificare prin sacrificiu".

Metodele acestei purificări - a unui individ, a unei colectivități -, variau în Roma și în Grecia antică de la stropirea cu apă, și mulți de aici, creștini fiind, știu despre ce este vorba, pentru că au trecut prin ritualul botezului, până la mărturisirea păcatelor.

Din acest ultim punct de vedere legea și-a atins deja scopul, pentru că unul dintre inițiatorii legii, și anume, doamna Mona Muscă, după ce a inițiat legea a trebuit să-și mărturisească păcatele, se pare, repetate, cu securitatea lui Ceaușescu.

Prin urmare, primul om lustrat în această țară este chiar inițiatorul legii, și anume, doamna Mona Muscă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, dar nu aveți nicio problemă.

Pe procedură, domnul Sever Voinescu.

Domnule deputat, ca să înțeleg, nu ați propus nimic să supunem la vot sau..., doar ați explicat termenul.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamna președinte,

Două secunde: plenul a votat că toate aceste discuții camuflate sub regula de discuții pe procedură, în fapt declarații politice mai mult sau mai puțin inepte, fiecare după cum poate, au încetat.

Haideți să dezbatem legea, doamna președinte.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

La punctul 2 - dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10 - Comisia juridică, de disciplină și imunități aici are corectura? Nu.

Observații la punctul 10? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 11 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 12 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 13 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 14 - observații?

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Mă scuzați, doamna președinte.

La punctul 14 am un comentariu de făcut: domnul Motreanu mă ținea de vorbă și mă ruga să vă întreb ce a fost tatăl dumneavoastră, și dacă nu cumva este afectat și el de Legea lustrației.

Dar eu n-o să vă întreb lucrul ăsta. Să vină domnul Motreanu să vă întrebe chestiunea asta.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, pentru că ați spus-o de la microfon, am să spun.

Am solicitat, în numele tatălui meu, de acum 3 ani de zile, dacă a colaborat cu securitatea, la presiunile unor alți colegi ai dumneavoastră, din Prahova, de la PSD, colaboratori cunoscuți, de altfel, ai securității. Răspunsul CNSAS-ului este acela că tatăl meu nu a avut niciun fel de dosar de colaborator sau informator al securității.

Vă mulțumesc, domnule deputat, pentru șansa pe care mi-ați dat-o să fac această clarificare.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

La punctul 14, doamna președinte, eu sunt total de acord cu dumneavoastră. Nu știu domnul Motreanu ce părere avea, dar eu nu sunt de acord că părinții au mâncat aguridă și copiilor li se strepezesc dinții. Stați liniștită!

La punctul 14, adică lit.k) de la art.1, se vorbește despre "șefii misiunilor diplomatice, consulare și comerciale române din străinătate și adjuncții acestora".

Comisia juridică, de disciplină și imunități condusă de domnul Buda, de la PDL, și, cu majoritate, PDL, PNL de data aceasta, au făcut un bine altui tătuc, și anume "tătucul națiunii", care știm prea bine că a fost reprezentant al unei astfel de misiuni diplomatice, mai degrabă comerciale la Anvers, și care ar fi intrat vrând-nevrând în acest proces de lustrare.

De aceea, iată, colegii de la PDL i-au făcut un bine domnului Băsescu, să nu mai poată fi lustrat în veci.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

N-ați avut noroc nici cu informația aceasta, pentru că lit.i) de la amendamentele comisiei, de fapt, reproduce acest articol. Dar, ca de obicei, lipsa dumneavoastră de eleganță s-a confirmat și în intervenția pe care ați avut-o.

De altfel, din punctul ăsta de vedere, nici eu nu sunt de acord ca copiii să plătească pentru părinți, iar în ceea ce-i privește pe părinții mei, sunt mândră că-i am și-i iubesc.

Vă mulțumesc.

La punctul 12 - dacă mai sunt alte observații? Nu sunt.

La punctul 13, domnul Vainer are o observație.

 
   

Domnul Aurel Vainer:

Amendamentul propus și admis sună așa: "Persoana care a schimbat în cadrul direcțiilor politice și de învățământ ideologic din cadrul Ministerului Apărării Naționale..." virgulă, ministerul - trebuie ministerului - și departamentului. Deci, din cadrul...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Stenograma a consemnat acest amendament care se referă la formulare.

Alte observații la art.13? Nu sunt.

Art.14 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.15 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.16 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.17 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.18 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.19 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.20 - domnule președinte Buda, vă rog.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, doamna președinte.

Dintr-o eroare materială, a fost eliminat și primarul din această categorie. Trebuia eliminat doar viceprimarul. Acestea au fost discuțiile în cadrul comisiei, deoarece viceprimarul se regăsește mai jos, el fiind consilier local.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Punctul 21 observații?

Domnul Dumitrescu, vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

La punctul 14 s-a eliminat pct.k), da?

Dar, dacă ne întoarcem înapoi, am votat "Persoana care deține calitatea de șef al misiunii diplomatice sau consulare românești". Deci, aici rămâne și dincolo s-a votat împotrivă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, nu, nu! S-a eliminat, s-a renumerotat. Asta îi explicam și colegului dumneavoastră. S-a menținut în altă parte în text. Deci, s-a renumerotat, că de-aia nu găsesc o parte din colegii dumneavoastră.

La punctul 21 - adoptat.

Punctul 22 - adoptat.

Punctul 23 - adoptat.

Punctul 24 - adoptat.

Punctul 25 - adoptat.

Punctul 26 - adoptat.

Punctul 27 - adoptat.

Punctul 28 - adoptat.

Punctul 29 - adoptat.

Punctul 30 - adoptat.

Punctul 31 - adoptat.

Punctul 32 - adoptat.

Punctul 33 - adoptat.

Punctul 34 - adoptat.

Punctul 35 - nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 36 - adoptat.

Punctul 37 - adoptat.

Punctul 38 - adoptat.

Punctul 39 - adoptat.

Punctul 40 - adoptat.

Punctul 41 - adoptat.

Punctul 42 - adoptat.

Punctul 43 - adoptat.

Punctul 44 - adoptat.

Punctul 45 - adoptat.

Punctul 46 - adoptat.

Punctul 47 - adoptat.

Punctul 48 - adoptat.

Punctul 49 - adoptat.

Punctul 50 - adoptat.

Punctul 51 - adoptat.

Dragi colegi,

Am epuizat dezbaterea pe articole.

Dacă dorește cineva să susțină vreun amendament respins, în plus? Nu.

Există o propunere a Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal asupra procedurii de vot, care este: vot prin apel nominal.

Dragi colegi,

Și eu, personal, susțin acest amendament și vă supun la vot.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 173 voturi pentru; 38 împotrivă; 3 abțineri.

O să rog secretarii să facă apelul.

 
Informare privind înscrierea domnului Cătălin Cherecheș în Partidul Național Liberal și în Grupul parlamentar al PNL.  

Un anunț personal al domnului Cherecheș, înțeleg. Vă rog! Timp în care se pregătesc și colegii mei pentru apel.

   

Domnul Cătălin Cherecheș:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți-mi să anunț public aderarea mea la Partidul Național Liberal și înscrierea mea în Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaților.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului Legii lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist.  

Doamna Roberta Alma Anastase:

Acum cred că putem să începem și procedura de vot.

Domnul secretar Mihai Voicu va face apelul.

Deci, o să vă rog să faceți liniște pentru a putea auzi răspunsul deputaților.

   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

- Adomniței Cristian Mihai - pentru
- Albu Gheorghe - pentru
- Alecu Valeriu - pentru
- Almăjanu Marin - pentru
- Amet Aledin - pentru
- Ana Gheorghe - absent
- Anastase Roberta Alma - pentru
- Andon Sergiu - absent
- Andronache Gabriel - pentru
- Anghel Florin-Serghei - pentru
- Antal István - pentru
- Antochi Gheorghe - împotrivă
- Apostolache Mihai Cristian - pentru
- Ardeleanu Sanda-Maria - pentru
- Arion Viorel - pentru
- Atanasiu Teodor - pentru
- Avram Marian - pentru
- Axenie Carmen - pentru
- Bălan Ioan - absent
- Balcan Viorel - pentru
- Banu Mihai - absent
- Barbu Sulfina - pentru
- Barna Maria Eugenia - absentă
- Bădălan Eugen - pentru
- Bădulescu Adrian - pentru
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Bărbulescu Daniel-Ionuț - pentru
- Bejinariu Eugen - împotrivă
- Berci Vasile - pentru
- Béres Ștefan Vasile - pentru
- Blaga Iosif Veniamin - pentru
- Bleotu Vasile - împotrivă
- Boabeș Dumitru - împotrivă
- Bobeș Marin - absent
- Bode Lucian Nicolae - pentru
- Boghicevici Claudia - pentru
- Boiangiu Victor - pentru
- Boldea Mihail - absent
- Borbély László - absent
- Bordeianu Dan - pentru
- Bostan Emil - pentru
- Bot Octavian - absent
- Botiș Ioan-Nelu - pentru
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brătianu Matei Radu - absent
- Brînză William Gabriel - pentru
- Buciuta Ștefan - pentru
- Bud Nicolae - pentru
- Buda Daniel - pentru
- Buda Viorel-Vasile - pentru
- Budurescu Daniel-Stamate - abținere
- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - absent
- Buican Cristian - pentru
- Burcău Doina - pentru
- Burlacu Cristian-Ion - pentru
- Burnei Ion - absent
- Buta Sorin Gheorghe - abținere
- Buta Sorin - pentru
- Calimente Mihăiță - pentru
- Canacheu Costică - absent
- Cantaragiu Bogdan - pentru
- Cazan Mircea-Vasile - absent
- Călian Petru - pentru
- Călin Ion - împotrivă
- Cărare Viorel - pentru
- Cherecheș Cătălin - pentru
- Chircu Doinița-Mariana - pentru
- Chirilă Constantin - pentru
- Chiriță Dumitru - absent
- Chisăliță Ioan-Narcis - absent
- Chițoiu Daniel - pentru
- Chiuariu Tudor-Alexandru - absent
- Cindrea Ioan - împotrivă
- Ciobanu Gheorghe - pentru
- Ciocan Gheorghe - împotrivă
- Cionca-Arghir Iustin-Marinel - pentru
- Ciucă Liviu-Bogdan - absent
- Ciuhodaru Tudor - pentru
- Coclici Radu-Eugeniu - absent
- Coroamă Gheorghe - pentru
- Covaci Dorel - abținere
- Cristea Victor - împotrivă
- Cristian Horia - pentru
- Croitoru Cătălin - pentru
- Damian Ioan - împotrivă
- Dascălu Constantin - pentru
- Derzsi Ákos - pentru
- Dobre Ciprian Minodor - pentru
- Dobre Cristina-Elena - pentru
- Dobre Victor-Paul - pentru
- Dolineaschi Andrei - împotrivă
- Donțu Mihai-Aurel - absent
- Dragomir Gheorghe - pentru
- Drăghici Mircea-Gheorghe - pentru
- Drăghici Sonia-Maria - abținere
- Drăgulescu Iosif Ștefan - pentru
- Dugulescu Marius Cristinel - pentru
- Dumitrache Ileana Cristina - absentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - pentru
- Dumitrescu Liana - absentă
- Dumitrică George Ionuț - pentru
- Dumitru Georgică - pentru
- Dumitru Ion - împotrivă
- Dușa Mircea - împotrivă
- Edler András-György - pentru
- Erdei Dolóczki István - pentru
- Farago Petru - pentru
- Farkas Anna-Lili - pentru
- Fenechiu Relu - pentru
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Damian - împotrivă
- Florescu Adrian - pentru
- Frunzulică Doru-Claudian - împotrivă
- Fuia Stelian - pentru
- Gabor Gheorghe - absent
- Ganț Ovidiu Victor - absent
- Gavrilescu Grațiela Leocadia - pentru
- Geantă Florian-Daniel - pentru
- Georgescu Filip - împotrivă
- Gerea Andrei Dominic - absent
- Gheorghe Tinel - pentru
- Gherasim Vasile - pentru
- Ghiță Cornel - pentru
- Ghiță-Eftemie Stelian - pentru
- Ghiveciu Marian - abținere
- Giurgiu Mircia - pentru
- Gliga Vasile Ghiorghe - abținere
- Göndör Marius-Sorin - pentru
- Gorghiu Alina-Ștefania - pentru
- Gospodaru Gabriel-Dan - pentru
- Grama Horia - împotrivă
- Grosaru Mircea - absent
- Gurzău Adrian - pentru
- Gust-Băloșin Florentin - absent
- Hogea Gheorghe - pentru
- Holban Titi - pentru
- Holdiș Ioan - pentru
- Horj Pavel - pentru
- Hrebenciuc Viorel - împotrivă
- Iacob-Ridzi Monica Maria - absentă
- Iacob-Strugaru Stelică - pentru
- Ialomițianu Gheorghe - pentru
- Iancu Iulian - împotrivă
- Ibram Iusein - pentru
- Iftime Dragoș-Adrian - pentru
- Ignat Miron - pentru
- Ionescu George - pentru
- Iordache Florin - absent
- Iordache Luminița - pentru
- Iorguș Zanfir - pentru
- Irimescu Mircea - pentru
- Itu Cornel - împotrivă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Jolța Nicolae - pentru
- Kelemen Atila Béla-Ladislau - pentru
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - pentru
- Korodi Attila - pentru
- Kötö Iosif - pentru
- Lakatos Petru - pentru
- Leșe Doru Brașoan - pentru
- Liga Dănuț - pentru
- Longher Ghervazen - pentru
- Lubanovici Mircea - absent
- Luca Ciprian-Florin - pentru
- Lup Mircea Silvestru - împotrivă
- Lupu Mihai - absent
- Macaleți Costică - împotrivă
- Manda Iulian Claudiu - absent
- Manolescu Oana - absentă
- Marian Dan Mihai - pentru
- Marin Mircea - pentru
- Marinescu Antonella - pentru
- Martin Eduard-Stelian - împotrivă
- Márton Árpád-Francisc - pentru
- Máté András-Levente - pentru
- Mazilu Constantin - absent
- Merka Adrian-Miroslav - pentru
- Militaru Constantin Severus - pentru
- Mircovici Niculae - pentru
- Mitrea Manuela - pentru
- Mocanu Adrian - abținere
- Mocanu Vasile - împotrivă
- Mocioalcă Ion - absent
- Moldovan Carmen Ileana - absentă
- Moldovan Emil Radu - absent
- Morega Dan Ilie - absent
- Motreanu Dan-Ștefan - pentru
- Movilă Petru - pentru
- Munteanu Ioan - pentru
- Mustea-Șerban Răzvan - pentru
- Nassar Rodica - pentru
- Năstase Adrian - absent
- Neacșu Marian - împotrivă
- Nechifor Cătălin-Ioan - absent
- Neculai Marius - absent
- Negoiță Robert Sorin - absent
- Negruț Clement - pentru
- Nica Dan - absent
- Nica Nicolae-Ciprian - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - pentru
- Nicolicea Eugen - pentru
- Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - împotrivă
- Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - absentă
- Nistor Laurențiu - împotrivă
- Niță Constantin - absent
- Nițu Adrian Henorel - pentru
- Nosa Iuliu - absent
- Novac Cornelia Brîndușa - pentru
- Oajdea Vasile Daniel - pentru
- Olar Corneliu - pentru
- Olosz Gergely - pentru
- Oltean Ioan - absent
- Oprea Gabriel - absent
- Oprișcan Mihai Doru - pentru
- Orban Ludovic - pentru
- Pál Árpád - pentru
- Palașcă Viorel - pentru
- Palăr Ionel - pentru
- Paleologu Theodor - pentru
- Pálfi Mozes Zoltan - pentru
- Pambuccian Varujan - pentru
- Pandele Sorin Andi - pentru
- Panțîru Tudor - absent
- Pardău Dumitru - absent
- Păduraru Nicușor - pentru
- Păsat Dan - pentru
- Păun Nicolae - pentru
- Pâslaru Florin-Costin - absent
- Petö Csilla-Mária - pentru
- Petrescu Cristian - pentru
- Petrescu Petre - absent
- Pieptea Cornel - pentru
- Pirpiliu Ștefan Daniel - pentru
- Plăiașu Gabriel - pentru
- Pocora Cristina-Ancuța - pentru
- Ponta Victor-Viorel - absent
- Pop Georgian - absent
- Pop Virgil - pentru
- Popa Florian - absent
- Popa Octavian-Marius - absent
- Popeangă Vasile - împotrivă
- Popescu Adrian - pentru
- Popescu Cosmin Mihai - pentru
- Popescu Dan-Mircea - împotrivă
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - pentru
- Popov Dușan - pentru
- Popoviciu Alin Augustin Florin - pentru
- Postolachi Florin - pentru
- Potor Călin - pentru
- Preda Cezar-Florin - pentru
- Prigoană Vasile-Silviu - pentru
- Radan Mihai - pentru
- Rățoi Neculai - împotrivă
- Rebenciuc Neculai - pentru
- Resmeriță Cornel-Cristian - împotrivă
- Riviș-Tipei Lucian - pentru
- Rizea Cristian - absent
- Rogin Marius - pentru
- Roman Gheorghe - pentru
- Roman Ioan Sorin - abținere
- Roșca Lucreția - pentru
- Rusu Valentin - absent
- Sava Andrei-Valentin - pentru
- Săftoiu Ana Adriana - pentru
- Săniuță Marian-Florian - pentru
- Săpunaru Nini - absent
- Sârbu Marian - absent
- Scutaru Adrian George - pentru
- Seremi Ștefan - pentru
- Seres Denes - pentru
- Socaciu Victor - împotrivă
- Solomon Adrian - împotrivă
- Soporan Vasile Filip - absent
- Spînu Teodor-Marius - pentru
- Stan Ioan - absent
- Stan Ion - absent
- Stan Nicolae - pentru
- Stanciu Anghel - împotrivă
- Stavrositu Maria - pentru
- Steriu Valeriu-Andrei - pentru
- Stoica Mihaela - absentă
- Stragea Sorin Constantin - abținere
- Stroe Ionuț-Marian - pentru
- Stroe Mihai - pentru
- Stroe Radu - pentru
- Stroian Toader - pentru
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - pentru
- Surpățeanu Mihai - pentru
- Surupăceanu Mugurel - absent
- Șandru Mihaela Ioana - pentru
- Ștefan Viorel - abținere
- Știrbeț Cornel - pentru
- Știrbu Gigel-Sorinel - absent
- Tabără Valeriu - pentru
- Tabugan Ion - pentru
- Taloș Gheorghe-Mirel - pentru
- Tărâță Culiță - absent
- Teodorescu Horia - pentru
- Timiș Ioan - pentru
- Tița-Nicolescu Gabriel - absent
- Tîlvăr Angel - absent
- Toader Mircea-Nicu - pentru
- Trandafir Teodora Virginia - pentru
- Trășculescu Alin Silviu - pentru
- Tudose Mihai - împotrivă
- Turcan Raluca - pentru
- Tușa Adriana Diana - absentă
- Țaga Claudiu - pentru
- Țintean Ioan - pentru
- Țîmpău Radu Bogdan - absent
- Țurcanu Florin - absent
- Țurea Răzvan - abținere
- Udrea Elena Gabriela - absentă
- Uioreanu Horea-Dorin - absent
- Uricec Eugen Constantin - pentru
- Vainer Aurel - pentru
- Varga Attila - pentru
- Varga Lucia-Ana - absentă
- Vasile Aurelia - absentă
- Vasilică Radu Costin - absent
- Vișan Gelu - pentru
- Vîlcu Samoil - pentru
- Vladu Iulian - absent
- Vlase Petru Gabriel - împotrivă
- Vlădoiu Aurel - împotrivă
- Voicu Mădălin-Ștefan - absent
- Voicu Mihai Alexandru - pentru
- Voinescu-Cotoi Sever - pentru
- Vreme Valerian - pentru
- Zamfirescu Sorin Ștefan - pentru
- Zătreanu Dan-Radu - pentru
- Zgonea Valeriu Ștefan - împotrivă
- Zisopol Dragoș Gabriel - pentru
- Zoicaș Gheorghe - pentru

O să-i mai strig o dată pe cei care au fost absenți.

- Ana Gheorghe nu e.
- Andon Sergiu, împotrivă.
- Bălan Ioan
- Banu Mihai
- Barna Maria Eugenia
- Bănicioiu Nicolae
- Bobeș Marin
- Boldea Mihail
- Borbély László
- Bot Octavian
- Brătianu Matei Radu, pentru.
- Buhăianu Cătălin
- Canacheu Costică
- Cazan Mircea
- Chiriță Dumitru
- Chisăliță Ioan Narcis
- Chiuariu Tudor
- Ciucă Liviu
- Coclici Eugeniu
- Donțu Mihai
- Dumitrache Ileana Cristina
- Dumitrescu Liana
- Firczak Gheorghe
- Gabor Gheorghe
- Ganț Victor
- Gerea Andrei
- Grosaru Mircea
- Gust Florentin
- Iacob-Ridzi Monica
- Iordache Florin
- Jipa Florina Ruxandra
- Kelemen Hunor
- Lubanovici Mircea
- Lupu Mihai
- Manda Claudiu
- Manolescu Oana
- Mazilu Constantin
- Mocioalcă Ion
- Moldovan Carmen
- Moldovan Emil
- Morega Dan
- Năstase Adrian
- Nechifor Cătălin
- Neculai Marius
- Negoiță Robert, absent.
- Nica Dan
- Nica Nicolae
- Niculescu Oana
- Niță Constantin
- Nosa Iuliu
- Oltean Ioan
- Oprea Gabriel
- Panțîru Tudor
- Pardău Dumitru
- Pâslaru Florin, împotrivă.
- Petrescu Petre
- Ponta Victor
- Pop Georgian
- Popa Florian
- Popa Octavian
- Rizea Cristian
- Rusu Valentin
- Săpunaru Nini
- Sârbu Marian
- Soporan Vasile, abținere.
- Stan Ion
- Stan Ioan
- Stoica Mihaela
- Surupăceanu Mugurel
- Știrbu Gigel
- Tița-Nicolescu Gabriel
- Tîlvăr Angel
- Tușa Diana
- Țîmpău Radu
- Țurcanu Florin
- Udrea Elena
- Uioreanu Horea
- Varga Lucia
- Vasile Aurelia
- Vasilică Radu
- Vladu Iulian
- Voicu Mădălin

Și atât.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cât va face secretariatul numărarea voturilor, pentru a putea anunța rezultatul, o să vă propun ca procedură, sunt un număr de deputați care vor să-și explice votul, timp în care o să vă rog să pregătiți cartelele de vot, pentru că mai avem un proiect de hotărâre de votat.

Domnul Marian Săniuță, pentru explicarea votului.

 
   

Domnul Marian-Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Am simțit nevoia să-mi explic votul, pentru că sunt unul dintre cei care am votat pentru, fiind membru al Partidului Social Democrat, calitate de care nu-mi este rușine.

Am votat pentru această lege, pentru această lege târzie, fiindcă, în acest fel, în opinia mea, recunoaștem odată pentru totdeauna că în România a avut loc o revoluție, a avut loc o revoluție a întregului popor, și nu o cosmetizare a sistemului. (Aplauze.)

Prin votul meu de astăzi, am vrut să marchez faptul că întregul popor român a participat la această revoluție care, dragii mei colegi și stimați invitați, nu a fost nici perestroika și nici glasnost.

De asemenea, sunt încântat că astăzi, prin votul meu și al colegilor mei, avem, cu acte în regulă, deopotrivă, revoluție, dar și revoluționari.

Și, totodată, doamnelor și domnilor colegi și stimați invitați, putem discuta la fel, cert, că opțiunea noastră democratică este ireversibilă, începând cu revoluția română.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu pentru aceste precizări.

domnul Oajdea, care vrea, de asemenea, să-și explice votul.

 
   

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Stimați colegi,

Am votat pentru la această lege, am votat pentru, de ce? Pentru că în primul rând la revoluție foarte mulți dintre cei care activau în sistemul securității și al sistemului de partid s-au infiltrat pe acolo, pentru a turna, și dacă nu câștiga revoluția, să știe pe cine să împuște Ceaușescu.

Acești oameni, după aceea, s-au cățărat și în diverse structuri ale statului. Nimeni nu le face nimic, în schimb, prin această lege, le mai dă un moment de pauză. Nu să le ia ceva ci, pur și simplu, să nu se implice în conducerea țării. Cred că este o măsură corectă și bine-venită pentru oamenii care au suferit în timpul lui Ceaușescu. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog, explicarea votului.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Doamna președinte, pentru că s-au explicat doar voturi pentru, trebuie să explic și un vot împotrivă.

Eu sunt, la fel ca domnul Săniuță, membru al Partidului Social Democrat și nici mie nu mi-e rușine și am votat împotriva acestei legi, pentru că este o lege ridicolă. După 21 de ani de la revoluție, să vorbești despre o nouă revoluție, nu poți vorbi decât despre revoluția sătuilor. Știm prea bine că, la un anumit moment, după o revoluție, un cataclism social, se produce acel reviriment al șmecherilor care preiau puterea, pun mâna pe instituțiile statului și zic că ei, de fapt, fac revoluția.

Atât timp cât ați scos din Legea lustrației, pe care astăzi ați votat-o, categorii de personaje precum Emil Boc, precum Traian Băsescu, precum alții, această lege este profund nedreaptă pentru ceilalți. (Rumoare, vociferări.)

Alții... eu, de exemplu. Eu eram șef de grupă la pionieri, domnule Toader, și dacă nu mă lustrați și pe mine, legea este profund nedreaptă. Eu am votat împotriva ei, din această cauză. Pentru că nu cred că toți oamenii cinstiți din țara asta, care au avut funcții înainte de 1989, trebuie lustrați pentru că unii de la balcon zic că au avut o vină. Nu întotdeauna oamenii au fost vinovați. Lucrurile astea trebuie dovedite. Iar noi spunem că nu au vină și nu cred că după 20 de ani de la revoluție, toți șmecherii care au furat țara asta trebuie făcuți generali cu patru stele, miniștri sau chiar președinți de țară. (Rumoare, vociferări.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să anunțe rezultatul votului, domnul secretar Mihai Voicu.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Rezultatul votului este următorul: voturi pentru - 203 (aplauze.), voturi împotrivă - 40 și abțineri - 12.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Le mulțumesc și celor care, din balcoane, astăzi, au susținut această lege pe tot parcursul ei. Și să nu uităm că astăzi este 19 mai, este o promisiune îndeplinită ca, până în 20 mai, să avem această lege.

Vă mulțumesc vouă, tuturor, pentru votul exprimat. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolăescu, inițiatorul legii.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Faptul că astăzi Parlamentul a adoptat această lege, înseamnă că Parlamentul și-a revenit. Parlamentul a intrat în normalitate, adică face ce are nevoie societatea, și nu ce vrea el. Din acest moment, eu cred că noi, parlamentarii, putem să mergem în fața alegătorilor, în fața cetățenilor care ne-au votat, să le spunem că răspundem așteptărilor lor.

Mulțumesc Societății Timișoara, vă mulțumesc dumneavoastră, stimați colegi. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mai sunt trei intervenții scurte. Domnul Spînu.

 
   

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Stimați colegi,

Cred că nu este nevoie să vă explic cum am votat, dar vreau să fac un apel la memorie.

Acum câteva zeci de ani, în timpul unei dezbateri despre teoria relativității, cineva l-a rugat pe marele savant Einstein, să îi explice mai clar diferența dintre timp și eternitate.

Stimați colegi, o parte dintre cei de la PSD, care nu ați votat astăzi această reparație morală, doar atât, din păcate, vreau să vă spun că noi avem timp să vă explicăm, dar dumneavoastră vă trebuie eternitate ca să înțelegeți.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Dugulescu.

 
   

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Voi fi foarte scurt. Nu vreau să fac o declarație politică, ci vreau doar să mulțumesc Societății Timișoara, și în mod special domnului Mihalcea, să mulțumesc Asociației 21 Decembrie, și în special domnului Mărieș, și vreau să-i mulțumesc doamnei președinte Roberta Anastase, pentru că s-a ținut de cuvânt și reprezintă, într-adevăr, noua generație de oameni politici din România.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu. (Aplauze.)

Vă mulțumesc mult. Vă mulțumesc. Domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Gurzău:

În sfârșit, avem o lege. în sfârșit, Parlamentul României ales uninominal se ține de cuvânt. Parlamentarii dau legi, dar trebuie, până la urmă, aceste legi să fie și aplicate.

Trebuie să se vadă, trebuie să se vadă, până la urmă, și să se știe adevărul.

Avem și legea ANI, avem, până la urmă, DNA-ul, avem CNSAS-ul. Aceste instituții, până la urmă, trebuie să funcționeze. Avem și Legea lustrației.

Deci, clasa politică, parlamentarii, și-au făcut datoria. Urmează ca celelalte instituții să le aplice. Și am toată încrederea, pentru că, altfel, vor constitui un abuz, un abuz de drept. Trebuie să fim foarte vehemenți, nu doar să dăm legi. Trebuie să urmărim și aplicarea lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Explicarea votului.

 
   

Domnul Clement Negruț:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Am votat pentru această lege. deși tardiv, sau legea este tardivă, eu nu pot să spun că am votat tardiv, pentru că sunt la primul mandat.

Nu ne-a revenit, domnule Nicolăescu, sigur, dăm Cezarului ce este al Cezarului și vă felicit pe dumneavoastră, ca inițiator, dar adevărații inițiatori sunt acolo și lor trebuie să le mulțumim că astăzi, Parlamentul României a reușit să voteze această lege.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

A fost ultima intervenție.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu, liderul Grupului parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Dragi colegi,

După votare, am asistat cu neplăcută surprindere la aceste discursuri care au avut loc. Și aș vrea un singur lucru să spun, în loc de concluzie. Puțini am fost, mulți am rămas!

Vă mulțumesc. (Râsete; aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Dragi colegi,

Am încheiat acest punct.

Trecem la Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 155 de voturi pentru, două împotrivă și cinci abțineri. Au fost foarte mulți colegi, cred, în sală, care nu și-au exercitat votul. Nu există cvorumul necesar, pentru că trebuie să fie 168.

Pe procedură, domnul Sever Voinescu.

 
   

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamna președinte,

Au fost, sigur, spiritele încinse, până a numărat domnul Voicu o grămadă de colegi au ieșit, este evident că sunt prezenți. Chiar acum intră câțiva.

Eu vă propun să reluăm votul acesta, în condițiile în care, iată, suntem acum toți aici. e limpede că au fost oameni prezenți care au ieșit pentru câteva minute. Iată, și domnul vicepreședinte Dușa! Sincer, vreau să văd cum votează domnul vicepreședinte Dușa această hotărâre. Haideți, să-i dăm șansa domnului vicepreședinte Dușa, care este prezent, să voteze și domnia sa.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Cristian Dumitrescu. Vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă președinte,

Întâmplarea că mă așezasem și eu, credeam că trecem la Legea educației, că tot votăm, dar poate legi pentru oamenii care sunt afară, în stradă, votăm și pentru ei ceva, dar vreau să mă adresez ferm și precis.

Domnule secretar Cotoi, vreau să vă spun foarte clar că în momentul când ați spus că intră mai mulți în sală, intra unul singur. Vă rog foarte mult, ca secretar, să numărați corect!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Există o solicitare de reluare de vot.

Consult liderii de grup dacă sunt de acord?

Nu sunt de acord.

Prin urmare, la ora 14,00, ne revedem în plen, începând cu Legea educației.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule secretar, eu, sigur că intram în sală, dar dumneavoastră cred că după afirmațiile făcute ieri trebuia să fiți în stradă, la instigatori, acolo, că erați persoană intrusă. acolo, se organizează demonstrația...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Ne revedem la ora 14,00, poate ceva mai liniștiți.

 
  Continuarea dezbaterilor la Proiectul Legii educației naționale, Propunerea legislativă Legea educației naționale, Propunerea legislativă privind învățământul superior, Propunerea legislativă privind statutul personalului didactic, Propunerea legislativă privind învățământul preuniversitar.  

- După pauză -

(Continuă dezbaterea Proiectului Legii educației naționale, Propunerii legislative "Legea educației naționale", Propunerii legislative privind învățământul superior, Propunerii legislative privind statutul personalului didactic, Propunerii legislative privind învățământul preuniversitar.)

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că putem începe.

Pct.90, care se referă la art.67.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.91, care se referă la art.68.

Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.92, titlul capitolului.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

93, subcapitol.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

94, nu se modifică textul venit de la Guvern.

Observații? Nu sunt. Adoptat.

95. Observații? Nu sunt. Adoptat.

96, art.71. Observații? Nu sunt. Adoptat.

97, care se referă la art.72. Observații? Nu sunt. Adoptat.

98, care se referă la art.73. Observații? Nu sunt. Adoptat.

99, art.74. Observații? Nu sunt. Adoptat.

100, art.75. Nu sunt observații. Adoptat.

101, art.76. Nu sunt observații. Adoptat.

102, art.77. Nu sunt observații. Adoptat.

103. Nu sunt observații. Adoptat.

104, art.78. Nu sunt observații. Adoptat.

105, art.79. Nu sunt observații. Adoptat.

106, art.80.

Pe art.80, aveți domnule Stanciu?

Pe 85? 106?

Vă rog. La poz.106.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Îmi aduc aminte de o intervenție foarte scurtă a domnului Dinu Patriciu, care, la o ședință cu domnul senator Ovidiu Gherman, întrerupându-l, Patriciu a spus: "n-am venit să-ți tulbur somnul!". Poate-și mai amintește distinsul domn Toader. Deci, nici eu nu am venit să tulbur somnul nimănui, ci am venit să fac o propunere de eliminare a lui 79 cu 1.

Despre ce este vorba? Știu răspunsul și o să vă surprindă, știu și rezultatul. Dar, totuși, insist, pentru stenogramă.

În cadrul reformei pe care o propune această lege, printre altele, apare și o schimbare a noțiunii de titularizare. Până acum, aveam titulari în sistemul național de învățământ printr-un examen de titularizare, care se desfășura după o metodologie a ministerului, la nivel de inspectorat.

Acum, titularizarea, concursul se desfășoară la nivelul unității școlare, adică a școlii, și se organizează de către director, profesorul devenind titular al școlii respective.

După părerea noastră, această modificare va duce la introducerea în sistem a unui anumit subiectivism, a unei relativități a concursului, pentru că la o școală o să dea un examen, la altă școală, alt examen, iar notabilitățile locale s-ar putea să influențeze și ele, în raport de relațiile cu cei care dau concursul. Vor fi multe contestații, vor fi multe chestiuni care, după părerea noastră, vor afecta procesul didactic.

Spre a fi scurt, cred că nu este momentul, s-a mai încercat în '96-2000 o pilotare pentru școlile, într-adevăr, de elită, pentru liceele de elită, ca aceștia, directorii, managerii respectivi să-și selecteze personalul didactic, după care se pare că a fost abandonată, deși, în actuala lege există prevederea că se pot organiza, la nivelul inspectoratelor, concursurile sau la nivelul direcțiilor școlare.

Ca atare, doamna președinte, vă fac o propunere interesantă și o fac și ministerului, să eliminăm 79 cu 1, pentru că la acest articol, când vom trece la respinse, cred că avem cel puțin 15 amendamente depuse de distinșii colegi, inclusiv de la PDL, de la PSD și de la UDMR.

Și cred că vom putea găsi o soluție, chiar soluția pe care o propunea, la un moment dat - nu o propunea, spunea că ar agrea-o, chiar dacă nu ar marșa pe ea, domnul președinte Băsescu, să se facă titularizarea cumva la nivel de inspectorat.

Astfel și mobilitatea personalului didactic este asigurată, pentru că dacă nu are un profesor normă la o școală, ar rezulta, în sistemul acesta, că el trebuie să dea concurs pe o jumătate de normă la altă școală.

Pe când așa, dacă este titular pe județul respectiv, nu, sau la nivelul inspectoratului respectiv, el poate să-și completeze norma de la altă școală, fără a da alt concurs.

Sper, stimați colegi, că m-am făcut înțeles. Dacă doamna președinte îmi permite și dacă cineva nu a înțeles, aș putea să reiau argumentația. Dar, sunt convins, după expresia distinsului coleg Toader, că a înțeles chiar și dânsul care, după câte spunea, a fost un mașinist de excepție, deși eu n-am ținut un discurs mecanicist.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului și apoi punctul de vedere al comisiei. Vă rog, doamna secretar de stat Badea.

 
   

Doamna Oana Iulia Adriana Badea (secretar de stat, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului):

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor deputat,

Domnilor deputați,

Guvernul susține forma aprobată de comisie, așa cum a rezultat conform raportului și distinsului domn deputat Anghel Stanciu îi sugerez să citească art.234, care reglementează titularizarea în sistem și dă acele drepturi pe care tocmai le-a susținut de la microfon.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei și după aceea doamna Chircu. Nu, cedează domnul președinte în favoarea unei doamne. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Doinița-Mariana Chircu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimate onorabile domnule deputat Stanciu,

Așa cum spunea doamna secretar de stat, printr-un amendament depus de mine în numele deputaților PDL și acceptând a fi preluat de Comisia pentru învățământ în numele bunei colegialități, această problemă a fost soluționată, în sensul că acel amendament a avut în vedere să pună în concordanță necesitatea de reformare a învățământului în viziunea noii Legi a educației naționale cu folosirea eficientă a resursei umane calificate existente în sistem și nevoia de stabilitate a sistemului. Astfel încât toate cadrele didactice titulare în sistemul de învățământ ca urmare a promovării concursului național de titularizare rămân în continuare titulari nu ai localității, rămân în continuare titulari ai sistemului de învățământ și va elabora ministerul o metodologie care să prevadă o perioadă de mobilitate de personal, în această etapă de mobilitate de personal rezolvându-se toate situațiile de restrângere de activitate atât prin transfer la înțelegerea între consiliile de administrație ale unităților școlare, cât și prin repartizare pe posturi viabile pentru acest fel de mobilitate.

Mai mult decât atât, mai există un amendament depus de mine, tot din respect pentru cadrele didactice, pentru forța de muncă calificată și care a dobândit experiență la catedră. Toți acei care, la momentul acesta, sunt suplinitori calificați, dar în ultimii trei ani au promovat concursul unic de titularizare cu nota minim 7,00 să se poată titulariza pe catedrele pe care le suplinesc la acest moment, cu condiția ca acele catedre să aibă o viabilitate pentru a le permite să fie trecute în categoria catedrelor sau posturilor titularizabile și cu acceptul consiliului de administrație al unității respective.

Așa înțelegem noi să punem în acord viziunea noii legi cu ceea ce considerăm că este un bun câștigat pentru sistemul de învățământ în interesul copilului, noi, deputații PDL.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Stanciu.

Lăsați-l drept la replică și după aceea comisia lămurește. Nu drept la replică, punct de vedere.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Distinsă doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Distinsă doamnă ministru,

Onorată și stimată colegă,

Înainte de a intra în subiect, v-aș ruga, distinsă doamnă președinte, să observați modul în care se adresează ministerul domnului deputat Stanciu, respectiv distinsa colegă Chircu.

Ar fi o onoare pentru mine să vă însușiți acest mod de adresare către colegii deputați, pentru că dacă nu ne respectăm noi între noi, nu ne respectă nimeni.

Acestea fiind zise, sunt de acord cu ce a spus distinsa doamnă Chircu, așa este, dar cei care intră în sistem, care urmează să între în sistem nu mai beneficiază de tot ceea ce a spus distinsa doamnă Chircu. Iar cei care urmează să între în sistem vor avea licență, vor avea încă un an și jumătate de masterat în domeniu, vor avea, după aceea, un an de mentorat, dacă-mi aduc bine aminte, deci vor face patru jumătate, cinci ani și jumătate și după cinci ani și jumătate se duce, dă un definitivat, se duce, dă un concurs de titularizare pe școală.

Trebuie să avem în vedere și cu asta închei faptul că majoritatea colegilor de generație a celor care vor intra în învățământ fac licența de trei ani, eventual fac și-un masterat. Dacă nu, intră la trei ani pe piața muncii, ocupă locurile de pe piața muncii, cu salarii adecvate, iar ceilalți, care fac cinci ani jumătate, intră într-un sistem în care nu mai au siguranța pe care o aveau și pe care o au cei dinainte.

Trebuie să ne gândim ce fel de oameni atragem în sistemul de învățământ. Adică care sunt acei dascăli care vor face din copiii noștri fie adevărate diamante, prin șlefuirea lor, fie - în procesul acesta "de polizare" să-i facă dintr-un diamant să facă o piatră nefolosibilă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul președinte Dumitrescu, vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu vorbesc în numele comisiei. Deci n-am să exprim un punct de vedere politic, ci unul tehnic, pentru că îmi rezerv dreptul ca, la amendamente respinse, să susțin filozofia pe care noi și grupul meu politic și eu o avem în ceea ce privește acest aspect.

Acum vreau să vă spun că, la comisie, acest art. 79, a fost foarte dezbătut. Adică a fost un articol care a suscitat foarte multe discuții, pentru că era vorba de cele două filozofii, filozofia care privea titularizarea aceasta pe care o solicită proiectul actual prin concurs pentru unitatea respectivă și principiul titularizării la nivel național, care a funcționat și funcționează încă în România.

Prin vot, s-a rămas la acest articol așa cum este.

N-aș fi avut nimic de spus, pentru că votul este cel care decide. Însă, mai departe, așa cum a spus distinsa doamnă deputat Chircu, că-mi place, că așa se discută la Legea educației, într-adevăr a propus un amendament care a fost însușit de către toată comisia cu acceptul și al domniei sale, care amendament spune că vom avea două tipuri de titularizare în sistem.

Vom avea titularizarea care s-a obținut până la intrarea în vigoare a legii, care va fi o titularizare națională. Deci vom avea domni profesori și doamne profesori și domnișoare profesori titularizați la nivel național, unii foarte tineri, care acum au 30 de ani și care mai rămân în sistem zeci de ani și vom avea, așa cum spunea distinsul domn deputat Stanciu, vom avea cei intrați după intrarea în vigoare a legii, dacă va fi adoptată în forma aceasta, care vor fi titularizați pe post.

Este o mare diferență, ținând cont de faptul că s-au înăsprit foarte mult condițiile accesului la statutul de profesor, ceea ce este bine, deci vom avea, cum se spune în general, vom avea "un systeme à deux vitese", cu două viteze: unii care vor fi titulari la nivel național, orice s-ar întâmpla, de unde i-ar da afară sau ar fi scoși dintr-o unitate, să zicem într-un fel sau disponibilizați, că se desființează, el se duce bine merci în altă parte și, conform titlului și bunului câștigat, ceea ce e un lucru corect, are statutul de titular pe postul respectiv; celălalt se supune iarăși concursului și iară. Nu este o egalitate de șanse.

Noi am introdus, prin amendamentul acela, care este înțelept și pe eu l-am apreciat, pentru că legea, atunci când este vorba de un câștig, un drept câștigat, nu trebuie să aibă caracter retroactiv. Dar noi, prin acel amendament, că de-aia n-am făcut și acest tip de discuții atunci, am introdus această situație în sistem, care, trebuie să recunoaștem, că generează inegalitate. Pentru că dacă cei mulți sunt îndreptățiți, cei care sunt astăzi titulari își păstrează dreptul, deci marea majoritate, pe parcursul timpului, vor intra în sistem alții, care vor avea mult mai puține drepturi față de cei cu această titularizare.

Problema este reală. Nu știu cum o va rezolva ministerul, nu știu cum se va găsi o soluție, pentru că în metodologie nu se va putea găsi o soluție, dar problema este reală și este foarte reală, lucru pentru care politic mă voi exprima atunci când voi susține amendamentul meu depus la acest punct de vedere.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înțeleg că lucrurile sunt clarificate și din punct de vedere tehnic. Dacă mai sunt alte lucruri la art. 106? Nu.

La pct. 107 care se referă la art. 81, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.108, care se referă la art. 82, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.109, care se referă la art. 83, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.110, observații? Nu sunt.

Pct.111, care se referă la art. 84. Nu sunt observații. Adoptat.

La 112, care se referă la art. 85, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.113. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.114, care se referă la art. 86. Nu sunt.

Pct.115, care se referă la art. 87. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.116, referitor la art. 88. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.117, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.118, care se referă la art. 89. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.119, care se referă la art. 90. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.120. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.121, care se referă la art. 91. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.122, care se referă la art. 92. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.123, care se referă la art. 93. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.124, care se referă la art. 94. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.125, care se referă la art. 95. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.126, care se referă la art. 96. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.127, care se referă la art. 97. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.128, care se referă la art. 98. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.129, referitor la art. 99. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.130, care se referă la art. 100. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.131, care se referă la art. 101. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.132, care se referă la art. 102. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.133. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.134, care se referă la art. 103. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.135, care se referă la art. 104. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.136, care se referă la art. 105. Nu sunt observații.

Pct.137, 138. Observații? Nu sunt observații. Adoptate.

Pct.139, care se referă la art. 106. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.140, care se referă la art. 107. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.141, care se referă la art. 108. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.142, care se referă la art. 109. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.143, care se referă la art. 110. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.144, care se referă la art. 111. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.145, care...

Da, domnule ministru.

La 145 nu sunt observații. Adoptat.

La 146 sunt observații, domnul Adomniței.

 
   

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Doamna președinte,

Cu regret observ că domnul ministru, colegii domniei sale, cu excepția onorabilului domn secretar de stat Kiraly, nu sunt în banca ministerială pe parcursul discuției acestei legi atât de importante.

Vreau să vă spun că, în această fugă pentru adoptare, am trecut deja la capitolul învățământului superior. Permiteți-mi, vă rog, să fac câteva considerații, pentru că voi vorbi doar acum în legătură cu poz. 146 art. 113 așa cum a ieșit el din raportul comisiei.

Permiteți-mi două minute să mă refer la viziunea Guvernului prinsă în acest proiect de lege, în articolul acesta și următoarele, în ceea ce înseamnă autonomia universitară. Vă repet, două sunt acuzele mele importante la această lege în ceea ce privește învățământul superior, respectiv cel de distrugere a autonomiei, așa cum nu doar o știm noi, ci cum este ea definită internațional (și voi extinde mai îndată) și de politizare.

Autonomia, dragi prieteni, a apărut în anul 1231, când, în urma unei greve la Universitatea din Paris din 1229, Regele Ludovic al IX-lea cel Sfânt a acceptat să ofere independență Universității din Paris, totul fiind reglementat prin Bula papală, intitulată Parens Scientiarum.

De atunci, principiul de guvernare colegială a universităților a stat la baza organizării acestora în întreaga tradiție occidentală. El este reafirmat în primul articol, dragi colegi, pentru cei care știu, al Magna Charta Universitatum. Sunt convins că ați auzit de această fundamentală declarație, mai cunoscută și sub numele Declarația de la Bologna, 1988. Ea a fost semnată, la început, de 80 de universități europene; acum sunt 668 de universități semnatare, 15 din România.

Se definește, în această cartă, ce este autonomia. Guvernul vine și spune, pe toate căile cu putință, întărim autonomia. Și eu o să vă spun ce înseamnă în Magna Charta autonomia și ce sunt articolele pe care sunteți pe cale să le votați. Ce spun aceste articole: că, în viziunea Magna Charta, autonomia înseamnă următoarele căi de acțiune, următoarele principii; că universitatea poate decide în Senat asupra programelor de studii și a direcțiilor de cercetare; că rectorii și decanii sunt aleși de corpul profesorilor și al studenților în universitatea respectivă; că procedurile de admitere a studenților și de selecție a profesorilor sunt decise de Senat și de consiliile profesorale ale facultăților; și, în primul rând, poate, libertatea de administrare a bunurilor mobile și imobile ale respectivei universități.

Toate acestea sunt fundamentale din 1231, pentru a putea menține, sunt esențiale, pentru a putea menține rolul social al universității într-o societate: acela de a furniza cunoaștere, indiferent de puterea politică vremelnică.

Și acum ce spune Legea educației.

Pe de o parte, la televizor afirmăm că întărim autonomia, pe de altă parte, în următoarele articole, se specifică următoarele lucruri. Citez întâi din proiectul adus la comisie. În comisie am reușit niște corecturi mici, din punctul meu de vedere.

Deci ce spunea proiectul adus la comisie de către Guvern.

Art. 111: "Ministerul controlează modul în care universitățile își exercită autonomia universitară." În comisie s-a reușit doar "controlează a posteriori modul în care universitățile își exercită autonomia universitară." Este aproape un paradox, e un conflict în termeni "controlarea autonomiei".

Art. 115. Un ministru politic poate revoca rectorii - aș completa eu - neascultători fără niciun fel de altă discuție. În urma dezbaterilor din comisie, s-a punctat faptul că ministrul poate demite rectorii, poate revoca, doar în urma unei decizii a Consiliului de Etică și Management Universitar, care este, de fapt, și singura instituție în care se poate face apel la această decizie.

De multe ori, poate un rector nu intră în linia politică a ministrului și poate fi astfel revocat.

Art. 119. "Guvernul poate înființa și desființa facultăți doar cu consultarea Senatului." Nu spune: consultarea dacă dă un rezultat pozitiv sau negativ ministerul să asculte de acest consult. Practic, ministerul, precum am mai văzut noi la această tribună, a consultat Senatul și face ce vrea el. Nu există aici, în schimb, niciun fel de remediu.

De asemenea, în lipsa unor reglementări mai clare, tot statul, adică ministrul politic, poate aloca finanțarea privilegiată universităților cu rectori obedienți.

Dragi colegi,

Acestea sunt articolele pe care sunteți, în următoarele secunde, nu minute, pe cale să le votați. Acestea sunt dovezile prin care, pe de o parte, în piața publică, afirmați că întăriți autonomia și, de fapt, prin ce ați propus și doar printr-o strădanie în comisie ați reușit să o distrugeți.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Spînu, vă rog.

 
   

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Stimați colegi,

Precum știți și mulți alți colegi din sală, ca și distinsul deputat Stanciu și eu provin din mediul universitar.

Discursul domnului deputat Adomniței l-am mai auzit în forma acesta în comisie de vreo zece ori și vreau să vă spun că nici colegii dumnealui de partid nu l-au apreciat întru totul.

Domnul deputat Adomniței, mizând pe faptul că nu reușiți poate destul de repede și nu sunteți familiarizați cu aceste prevederi ale Legii educației în totalitate, încearcă să manipuleze în primul rând opinia publică la televizor și să spună niște minciuni extrem de mari și de grosolane.

Ca să vă dau o probă de minciună spusă la tribuna acestui Parlament, care a fost înregistrată pe stenograma de ședință și pe înregistrările audio-video, distinsul domn deputat Adomniței, fost ministru al educației, demis din funcție de fostul premier PNL, domnul deputat Tăriceanu, a afirmat aici cu subiect și predicat că politizăm conducerea universităților prin modul de alegere. Rectorul alege singur prorectorii și numește decanii.

Domnul deputat Adomniței a participat la lucrările Comisiei pentru învățământ atunci când a putut să puncteze la televizor, denaturând faptele ca de obicei, luând un fir de adevăr și rotindu-l și răsucindu-l cum i-a convenit dumnealui. Nu este adevărat.

Stimați colegi,

Există două posibilități mari de a alege conducerea unei universități. Una care nu se practică deloc în România, așa-numita conducere colegială și nu este, dragi colegi, aplicată în spiritul conducerii colegiale. Rectorul ar trebui să fie ales de către toată comunitatea academică, lucru care nu se întâmplă astăzi. Deci nu votează alegerea rectorului toți membrii comunității academice începând de la doctoranzi, profesori, eventual reprezentanții studenților, ci votează Senatul. Senatul, astăzi, în marea majoritate a universităților, nu este ales prin votul direct al comunității academice, așa cum spune această lege.

Deci, această lege spune că: "Senatul, forul decizional suprem al universității, este ales colegial, prin votul unanim al întregii comunități academice și nu al unor structuri alese, care, la rândul lor, aleg acest organism. Deci, mai democratic de atât, lăsând la latitudinea întregii comunități academice alegerea celui mai înalt for, nu cred că este posibil.

Acest for, Senatul, va solicita, prin modelul propus în lege și care a fost aprobat de către comisie, constituirea unei comisii care să analizeze un concurs al celor care doresc să devină rectori și care trebuie să treacă și să fie validați de către Senat. Deci Senatul hotărăște dacă cei care se prezintă la concurs au calitatea și cunoștințele necesare pentru a le reprezenta instituția respectivă de învățământ superior. Deci Senatul ales de întreaga comunitate academică. Unde-i politic aici?

Acest Senat, pe lângă faptul că dă girul celor care au dreptul să concureze, mai face un lucru: desemnează o comisie de concurs, formată din 50% membri ai colectivității academice a respectivei instituții de învățământ superior și tot Senatul, tot oamenii din universitatea respectivă, aleși de către întreaga comunitate academică, propun o listă de personalități exact cu scrie în lege, științifice, academice, care pot constitui această comisie.

Și vă dau un exemplu și sper ca universitatea din care fac parte, dacă această lege va intra în vigoare în această formă, va alege acest mod și va propune în lista acelor personalități o personalitate cum ar fi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale sau directorul Diviziei pentru Europa a Microsoft sau un rector de la o universitate prestigioasă din Germania sau din Anglia sau din Franța și nu cred că ar mai exista cineva care ar pune la îndoială competența unei astfel de comisii.

Deci modul denaturat în care încearcă domnul fost ministru să arate că cineva intervine în viața universității politic și aș fi primul care m-aș opune unui astfel de lucru, pentru că viața de deputat, așa cum se vede este foarte ușor trecătoare și nu aș dori niciodată să vină nimeni, oricât de deștept politician ar fi, să-mi dicteze mie în universitate cum să-mi aleg rectorul.

Dar, lucrul acesta nu este trecut în lege. Este o interpretare personală a domnului Adomniței.

Mai mult, domnia sa spune că ministrul demite un rector. Știți că și-n actuala lege, în anumite condiții, ministrul poate demite un rector. Avem cazuri nenumărate, amintiți-vă de cazul Spiru Haret. Dar nu ministrul demite. Pentru că există un consiliu național de etică și management universitar, la articolul următor, la art.115, pe care domnul ex-ministru Adomniței nu a avut bunăvoința să vi-l prezinte, un consiliu de etică și management universitar format din 3 reprezentanți ai consiliului național al rectorilor, 3 reprezentanți ai ministerului, câte un reprezentant al ARACIS, CNFIS, CNCSIS, deci sper că cei care sunt familiarizați cu aceste structuri, corespunzătoare învățământului superior, înțeleg că sunt niște organisme de specialitate care nu se află sub controlul ministerului.

Mai mult, din acest consiliu, pe baza unor amendamente depuse în comisie și acceptate, fac parte un reprezentant al studenților și un reprezentant al sindicatelor. Deci nu ministrul poate să facă, iar asta este ultima dintre măsurile pe care le poate lua un ministru. Dar toți am văzut fenomene și toți știm că învățământul superior universitar, în foarte multe instituții, s-a ajuns doar să fie o fabrică de cartoane și am spus-o toți aici, de la stânga la dreapta eșichierului politic. Toți am spus că ceea ce se întâmplă în ultimul timp în învățământul universitar, până la cel mai înalt grad de doctorat, a ajuns să fie doar o marfă de vânzare. Și ce dorim? Și domnul Cristian Adomniței a fost ministru și s-a confruntat cu acest tip de probleme. Dorim din nou Spiru Haret să nu poată nimeni interveni, nu ministrul, ministrul trebuie să oficializeze un act din partea statului român.

Acest consiliu, format din reprezentanți ai comunității academice, își dă girul dacă este corect sau nu să fie suspendat sau înlocuit un rector. Avem Spiru Haret, avem exemplul de la Iași, Petru Andrei, noi ne jucăm cu viețile unor tineri pe care îi numim studenți, le cumpărăm iluziile cu bani, le dăm niște cartoane, pe care le numim diplome și în spatele cărora, de cele mai multe ori, cunoștințele sunt egale cu zero. Deci prezentarea aceasta eronată, și-mi pare rău că vorbim de Legea educației, prezentarea denaturată doar în scopul jocului politic nu face bine absolut nimănui, stimați colegi. Autonomia universitară înseamnă dreptul de a te organiza. În actuala lege, ca și în fosta lege, nimeni, domnule ex-ministru Adomniței, nu interzice unei universități să-și formeze structura cursurilor, să-și aleagă disciplinele, orarul de lucru și așa mai departe. Nimeni nu oprește Senatul universității să-și facă structura de cadre, să confirme concursurile, să-și susțină concursuri. Să valideze ocuparea prin concurs a unor posturi, cu excepția titlului de profesor universitar care și acum este de competența Consiliului Național de Atestare a Diplomelor Universitare și a Titlurilor Universitare. Deci, nimic nu s-a schimbat.

Veniți aici și spuneți majorității colegilor dumneavoastră din această sală care, poate, nu au citit cu mare atenție această lege, numai minciuni, ca să ieșiți bine în presă și....

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să finalizați...

 
   

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Și spuneți aici niște lucruri care din nou vor pune cap în cap segmente ale învățământului românesc și ale societății românești și nu este corect, domnule ministru.

Și nu vreau să vă amintesc cuvintele pe care fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu le-a rostit la adresa dumneavoastră, ca ministru, atunci când v-a demis.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Drept la replică, domnule Adomniței. Și o să vă rog totuși să încercați să ne încadrați în timpul pe care l-am votat cu toții la început.

 
   

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Da, doamna președinte.

Sunt surprins să văd că domnul deputat Spînu, încă se mai consideră un membru de nădejde al comunității universitare și atunci când nu mai are argumente, trece la atac la persoană. O să punctez fiecare din lucrurile pe care le-ați spus și vă voi demonstra cu tristețe, domnule deputat, cât de tare sunteți în eroare sau, de fapt, că nu ați înțeles nimic.

O să încep cu Spiru Haret. Eu nu voi mai folosi acest nume, pentru că nu am avut,... am câștigat, apropo, toate procesele începute pe timpul meu cu Spiru Haret. Dar, pentru a nu se mai putea repeta în România vreodată un fenomen precum acela, rezolvarea nu este cea pe care ați spus-o dumneavoastră, domnule deputat. Rezolvarea este în această lege, dar la alte articole. La articole care privesc evaluarea. Pentru că, domnule deputat, un rector, fie și a lui Spiru Haret, poate să încalce legea cât vrea în România, dar face bani vine un ministru, și-l dă afară. Ce credeți dumneavoastră, pentru că asta ați folosit dumneavoastră ca argument. Ce credeți, mă rog,... acum mai fac o paranteză, cred că nu ați auzit când am spus că am comentat varianta cu care a venit Guvernul, pentru că acea variantă,... domnule Sever Voinescu, poate și pe dumneavoastră vă interesează...

 
     

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Foarte mult!

 
   

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Păi, atunci, vă rog rămâneți la locul dumneavoastră și nu vorbiți cu sala...

Atunci când s-a folosit această discuție, domnule deputat, legea propusă de guvern am adus-o în discuție doar pentru a arăta viziunea Guvernului asupra acestei problematici. Am completat spunând că în comisie s-au mai făcut câteva câștiguri numai. continui să spun, domnule deputat, pentru a nu se mai repeta un fenomen ca Spiru Haret, această problematică a fost rezolvată la Capitolul - Evaluare, pentru că dacă o comunitate academică dorește să persiste în greșeală, își va schimba liderul de câte ori vrea, ministrul neputând să facă altceva decât să-l schimbe și el la rândul lui, să-l revoce. Dar asta nu rezolvă problema. Problema pe fond a unei comunități, pentru a respecta legea, nu se va rezolva și nu se poate rezolva doar prin schimbarea rectorului, așa cum ați spus dumneavoastră. Cred că dumneavoastră, de fapt, nu ați înțeles deloc Capitolul Evaluarea universității pe mai departe.

Apoi, asta ca să spun că ați folosit un exemplu greșit, într-un loc greșit. Poate îl folosiți în altă parte, dar nu aici. Apoi,...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să finalizați.

 
   

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Nu, nu, doamna președinte, vorbim de un lucru foarte important și cred că mi-a folosit numele de vreo 20 de ori, așa încât tot atâtea drepturi la replică am, pe care le folosesc într-unul singur.

Domnule profesor, dacă vă mai mândriți să vă mai chemați așa, ați spus că am spus eu minciuni de la această tribună. Vă rog, pagina 209, alin.(3) de la pct.262 art.193, cum a ieșit în forma comisiei: rectorul confirmat de ministru, pe baza consultării Senatului, își numește prorectorii. Deci rectorul pune, nu, dumneavoastră ați spus că eu greșesc. Ați mințit. Nu, nu, ajung și la decani. Imediat vă citesc pagina cu decanii, domnule profesor. Cred că nu ați înțeles nimic, ați stat 3 săptămâni degeaba în comisie...

Alin. b), pag.206, pct.260 art.191: "Decanii sunt selectați prin concurs public, organizat de rectorul universității nou ales." Ce înțeleg, domnule profesor, vă spun eu că poate sunteți prea tânăr în politică, în sensul în care un rector și încă nu am ajuns la Capitolul politizare, ajuns pe speze politice acolo, face el concursul. El îl organizează. Evident, din când în când, ca și președintele României, care consultă Parlamentul, el consultă Senatul. Și acele concursuri sunt făcute de un rector cu viziune politică în România, domnule deputat. Cred că ori dumneavoastră nu trăiți în realitatea acestei țări, ori, într-adevăr, și cu asta închei, pentru că pe vreme lui Narcis nu se inventase televiziunea, vă spun pentru informarea proprie, că eu mi-am făcut partea de mers la televiziuni, nu sunt un doritor neapărat al acestei acțiuni și tot ce am făcut în comisie și aici nu am făcut în lumina apariției la vreo televiziune.

În schimb, despre dumneavoastră nu pot să spun același lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

pe procedură, dar vreau să închei pct. 146. Mai sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

În procedură, doamna Teo Trandafir.

 
   

Doamna Teodora Virginia Trandafir:

Vă mulțumesc foarte mult.

Am văzut că toată lumea când ajunge aici, primul lucru face asta.

Mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

Voiam să vă spun, doamnelor și domnilor, că sunt pentru prima oară în fața dumneavoastră, am intrat în politică acum nici două săptămâni și în momentul campaniei electorale, propuneam un proiect pe care dumneavoastră m-ați ajutat să-l duc la capăt. Este vorba, de fapt, despre domnul Cătălin Croitoru care l-a preluat și, pentru că eu eram un candidat la vremea respectivă, l-a adus în fața dumneavoastră și dumneavoastră nu ați avut până în acest moment nimic de comentat.

Am venit să vă spun că în ciuda faptului că poate în acest moment cu toții avem o imagine destul de șifonată în fața celor care militează în fața diferitelor clădiri publice, dumneavoastră sunteți niște oameni care au reușit să facă ceva bun. Din nefericire, nu știu dacă ați fost foarte atenți, pentru că nu aveți cum să fiți atenți la fiecare dintre articole, fiecare dintre amendamente, e vorba despre amendamentul pe care mie îmi place să-l numesc al meu, când pun capul pe pernă, dar care a fost, bineînțeles, adus aici de către domnul Croitoru.

Situația se prezintă în felul următor. Este vorba despre creșe, despre cupoanele de creșă care se adresează copiilor între 0 și 3 ani, se adresează, de fapt, familiilor sărace și mai puțin sărace, tuturor familiilor din România care lucrează în domeniul de stat sau în domeniul privat.

Astfel, orice mamă se poate întoarce la serviciu în primii ani de viață ai copilului ei, depășind mult mai ușor criza și ajutând statul în acest fel, beneficiind de aceste cupoane, ale căror valori pot varia între 2 și 5 milioane de lei, vă spun cam ce cred eu în acest moment.

Mă grăbesc să vă vorbesc despre acest proiect, pentru că vreau încă o dată să vă mulțumesc pentru faptul că până în acest moment el a trecut, nu s-a ridicat încă nimeni să spună stop, avantajele ar fi că angajatorul este obligat să dea aceste cupoane, cupoanele vor veni de la stat. Până în acest moment, angajatorul le dădea așa, dacă dorea, pentru că era vorba despre banii lui de buzunar, avantajele sunt, practic, de toate părțile, iar suma nu este foarte, foarte mare, adică nu e vorba despre un capăt de țară.

Repet, vă mulțumesc foarte mult pentru sprijin, este prima oară când ajung la aceste microfoane, nu știu dacă o să reușesc să cobor scările, dar important e că le-am urcat.

Vă mulțumesc încă o dată foarte, foarte mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și noi vă mulțumim.

La poz.147. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La poz.148. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.149 care se referă la art.116. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.150, la art.117. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 151, la art.118. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.152, la art.119. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.153, la art.120. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La poz.154, art.121. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La poz.155, art. 122. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.156. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.157, art.123. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.158, art.124. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.159, art.125. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.160, art.126. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.161, art.127. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.162 și 163. Nu sunt observații. Adoptate.

Poz.164 care se referă la art.128. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.165. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.166 care se referă la art.129. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.167 care se referă la art.160. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.168. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.169 care se referă la art.131. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.170 care se referă la art.132. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.171. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.172 care se referă la art.133. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.173. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.174 care se referă la art.134. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.175. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.176 care se referă la art.135. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.177. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.178 care se referă la art. 136. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.179 care se referă la art.137. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.180. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.181 care se referă la art.138? Vă rog.

 
   

Domnul Horia Cristian:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Îmi cer scuze că intervin, la pct.181 care se referă la art.136...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este 138, se urmărește notarea făcută... numerotarea făcută de comisie.

Vă rog.

 
   

Domnul Horia Cristian:

Da, la 138, îmi cer scuze.

În acest articol se spune așa: "Rectorul poate anula un certificat sau o diplomă de studiu, atunci când se dovedește că s-a obținut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea principiilor eticii universitare". Formularea acestui articol este extrem de subțire din punct de vedere juridic.

Vorbim aici de o diplomă de studii și nu vorbim de un act care este scris pe un colț de masă. Rectorul, într-adevăr, anulează această diplomă de studii, dar trebuie ca formularea să fie imperativă și trebuie completată - atunci când o instanță a stabilit că ea a fost dobândită prin fraudă sau în mod fraudulos. Rectorul singur nu poate stabili dacă o diplomă a fost obținută prin fraudă sau printr-un mecanism fraudulos, ci doar o instanță de judecată.

Și de aceea vă solicit să modificăm formularea acestui articol și să spunem: "Rectorul anulează un certificat sau o diplomă de studii, atunci când o instanță civilă a stabilit că aceasta a fost obținută prin fraudă sau printr-un mecanism fraudulos sau prin încălcarea principiilor eticii universitare".

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este un amendament respins. În plen nu puteți formula amendamente. Nu este formă, e fond... Este o altă instanță care dovedește, deci...,

Domnule președinte al comisiei, vă rog să faceți clarificările necesare.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnul coleg care a suplinit pe cineva din comisia noastră din partea Grupului parlamentar al PNL a ridicat și în comisie acest aspect.

Noi, în comisie, l-am discutat, domnia-sa a făcut și un amendament în acest sens, dar a fost adoptat textul inițial. Eu personal, în comisie, am avut o opinie aproape similară cu a domniei sale, pentru că nu putem să anulăm așa. Aceste acte oficiale au un regim special reglementat prin diverse legi ș.a.m.d. Poate la amendamente respinse, când le vom discuta, să revenim asupra acestui capitol și cu înțelepciunea sa, Senatul să facă mai mult decât a făcut comisia, pentru că aici poate că sunt mai mulți juriști decât în comisie.

Problema există, a fost discutată, dar suntem în situația în care amendamentul respectiv a fost respins.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Trecem la poz. 182. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.183. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.184 care se referă la art.140. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.185 care se referă la art.141. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.186. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.187 care se referă la art. 142. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.188 care se referă la art.143. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.189 care se referă la art.144. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.190. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.191. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.192. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.193 care se referă la art.147.

 
   

Domnul Cătălin Croitoru:

Doamnă președinte,

La art.147 e o eroare de traducere a unui organism european și anume corect este Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul superior.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Stenograma a reținut acest lucru. Se va face corectura necesară.

Vă mulțumesc.

Alte observații la acest articol nu sunt. Adoptat.

Poz.194. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.195. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.196. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.197. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.198. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.199. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.200. care se referă la art.251. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.201. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.202 care se referă la art.253. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.203. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.204. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.205. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.206. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.207. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.208. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.209. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.210. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.211 care se referă la 159. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.212. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.213. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.214 care se referă la un nou art.161. Nu sunt. Adoptat.

Poz.215, art.162. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.216. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.217. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.218. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.219. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.220. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.221. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.222. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.223. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.224. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.225. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.226 care se referă la art.168. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.227. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.228. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.229. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.230. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.231. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.232. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.233 care se referă la art.171. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.234. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.235. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.236. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.237. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.238. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.239. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.240. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.241. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.242. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.243. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.244. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.245. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.246. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.247. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.248. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.249. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.250. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.251. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.252. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.253. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.254. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.255. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.256. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.257. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.258. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.259. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.260. Observații?

La 260, da?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Stimată doamnă ministru,

Am două chestiuni.

O primă chestiune de procedură și se referă la art.110 alin.(4) în care se precizează: "Textele articolele la care nu se formulează amendamente, obiecții și observații se consideră adoptate. Textele articolelor la care s-au formulat amendamente sau asupra cărora s-au făcut obiecții și observații se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți." Deci, conform acestui text, ar rezulta că avem două teze. O teză care cuprinde articole la care nu s-au formulat amendamente și nu spune de către cine. Nu s-au formulat nici amendamente, nu s-au formulat nici obiecții și nici observații. Acestea se consideră adoptate. Și textele articolelor la care s-au formulat amendamente, fie de către comisie, fie de către ceilalți colegi deputați. Aceste texte se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

Deci, dacă această teză din 110 alin.(4) mai este valabilă în Regulament, ar rezulta, stimată, distinsă doamnă președinte, că toate articolele care au amendamente și pe care dumneavoastră le-ați considerat adoptate fără să le supuneți votului și fără să menționeze votul majorității celor prezenți, nu sunt, în fapt, votate și adoptate. Cam asta ar rezulta.

Și, atunci, eu îmi fac datoria de a vă solicita să lămuriți acest aspect, să supuneți la vot toate cele care au amendamente și să o luăm de la capăt. Cele care nu au amendamente și nu au avut obiecții, le considerăm adoptate, cele care au amendamente din partea comisiei trebuie votate. Aceasta este chestiunea de procedură.

A doua chestiune este o chestiune care privește alegerile conducerilor universitare, universităților, adică 260, art.191 și respectiv fostul articol 188. Începând cu art.191 este detaliată așa- numita conducere corporatistă, adică cea pe care distinsul coleg Teodor-Marius Spînu de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași v-a explicitat-o într-un dialog, mai mult sau mai puțin prietenos, cu distinsul deputat Adomniței.

Îmi fac obligația față de consiliul rectorilor să vă explicitez aici pe scurt și sistemul actual sau sistemul colegial numit care funcționează în prezent și care se găsește la amendamentele respinse. În speță, se aleg șefii de catedră, se alege consiliul profesoral, din consiliul profesoral se aleg reprezentanții facultăților în Senat, Senatul alege rectorul, prorectorii. La Consiliul rectorilor nu a fost negat sistemul corporatist, ci s-a precizat foarte clar că în această fază este bine ca senatele să decidă asupra unui sistem de alegere. Fie cel corporatist în care, de fapt, se alege un manager, așa-numitul rector, și care intră în dialog cu președintele Senatului, fie cel actual, în care avem rectorul, avem biroul Senat și în unele facultăți, avem și un președinte.

Această posibilitate de alegere sau, dacă vreți, indirect, de pilotare va permite universităților fie să se orienteze spre sistemul corporatist și dacă merge și dă rezultate, să devină generalizat prin urmarea exemplului și de celelalte universități, fie să nu funcționeze cum trebuie și atunci să se poată întoarce la sistemul colegial.

Aceasta este poziția Consiliului rectorilor explicitată printr-o rezoluție și domnul profesor Drăgulescu, rectorul Universității de medicină și farmacie din Timișoara, a fost de față și cunoaște acest lucru.

De aceea, doamna președinte, noi vă supunem la vot 191 cu 1 în sensul de eliminare numai poziția aceasta, pentru a o completa cu amendamentul respins, care este, de fapt, în același sens, dar permite și precizează că în instituțiile de învățământ superior publice sau private, structurile de conducere sunt de tip corporatist sau colegial. Și atunci urmează corporatistul și am include la final, când vom face această reluare a legii de la art.1, prin discutarea tuturor amendamentelor respinse, ceea ce, în fine, eu am exprimat la timpul respectiv și nu mai are sens să insist acum, vom completa cu alegerea colegială.

Și eu cred că este o chestiune înțeleaptă, pentru că aceste lucruri, care vin impuse ca un pat al lui Procust, nu au dat niciodată rezultate.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Închei imediat.

Reformele impuse nu sunt întotdeauna agreate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, ca să înțeleg ce supun la vot...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Am două chestiuni: am chestiunea de procedură, în care eu consider că toate articolele care au fost amendate de către comisie și nu au fost supuse votului, nu au fost adoptate și trebuiesc resupuse votului și a doua chestiune este aceasta.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Lăsați. OK.

A doua chestiune este art.191 cu 1 unde dumneavoastră sunteți împotrivă. Practic cereți să fie supus la vot, da?

E în regulă, dacă nu trece acest amendament, înseamnă că el este automat eliminat și înțeleg că aveți în rândul amendamentelor respinse un amendament cu care doriți să completați acest articol.

Vă rog să pregătiți cartelele. Se votează art.191 alin.(1), așa cum a fost el propus de comisie. (Vociferări.)

Deci, supunem la formularea comisiei, amendamentul comisiei.

Votul este deschis.

102 voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 15 abțineri. Se susține acest amendament al comisiei.

La 261 art.192, observații? Nu sunt. Adoptat.

262, art.193, observații? Nu sunt. Adoptat.

263, art.194. Nu sunt observații. Adoptat.

264. Observații? Nu sunt. Adoptat.

265, art.195. Nu sunt observații. Adoptat.

266, art.196. Observații? Nu sunt. Adoptat.

267, art.197.

Vă rog, domnule Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Inclusiv stimate domnule Sever Voinescu Cotoi,

Distinsă doamnă ministru,

Art.197 de la poziția 267 demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că uneori unii dintre noi, din diverse motive, beneficiind de poziția pe care electoratul le-a încredințat-o, găsesc că pot transforma o lege, respectiv un articol, un alineat într-o măciucă, o măciucă cu care să dea la cap colegilor lor.

Pentru că avem aici exemplul tipic când art.197 alin.(3), acest alineat s-a impus pentru patru colegi parlamentari. El sună așa: "Persoanele care ocupă o funcție de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcția de rector pe perioada îndeplinirii mandatului de conducător sau de demnitar."

Deci, domnul profesor Drăgulescu de la PDL este demnitar, domnul profesor Robu este senator, demnitar de la PNL, domnul profesor Popa este demnitar de la PSD, doamna profesoară Andronescu este senator de la PSD.

Acest alineat este special făcut pentru acești patru oameni. Și am dat un alineat pentru patru oameni. Eu unul, stimată doamnă președinte, mă simt neglijat. Aș vrea și eu un amendament pentru mine, pentru Valeriu Tabără și pentru ceilalți profesori universitari care suntem aici. Că așa e normal, să avem și noi câte un articol. Să ne lăudăm cu el. Adică, chiar noi nu putem fi băgați în seamă? Să ne bage și pe noi.

Lăsând o leacă, să zicem, tonul puțin malițios, cred că avem suficientă înțelepciune să radem acest articol. Eu am lucrat în comisie și cu doamna ministru Andronescu, dânsa era secretar, doamna președinte, stimata și distinsa președinte, era membră a comisiei noastre. Acolo și-a făcut ucenicia învățând lucrurile bune de la mine, pe celelalte nu știu de la cine le-a învățat?! și a văzut contribuția pe care doamna ministru, la vremea aceea, a avut-o la legile învățământului și în Parlament. Și domnul rector Drăgulescu își face meseria la Comisia pentru sănătate și rectorul Popa.

Nu cred că dânșii au politizat aceste instituții. Nu cred că de la portar la Universitatea de medicină și farmacie Timișoara, de la portar până la primul prorector, toți sunt membri PDL. Că dacă ar fi toți membri PDL, ar ieși studenții în fața universității, cum au ieșit ăștia în Piața Unirii acum. Nu cred asta.

Și acolo își fac datoria de știință. Știința, stimați colegi, nu se supune la vot, este aristocratic, acolo ori știi, ori nu știi.

De aceea, v-aș ruga ca aceasta să fie eliminată.

Și ca să nu mai vin a doua oară, doamna președinte, că drumu-i lung de acolo până aici...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am constatat.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

"..aș discuta și alin.(4). Alin.(4) este și mai parșiv.

Funcția de rector este incompatibilă cu deținerea de funcții de conducere în cadrul unui partid politic pe perioada exercitării mandatului. Și ăsta are țintă directă. Prima țintă este profesorul Marga, rectorul de la Universitate, pe care am avut cinstea și onoarea să-l dau în judecată și să și câștig procesul definitiv și irevocabil. Prin instanță. Dar am fost totuși destul de...zic eu, gentil, pentru că în locul banilor care trebuia să mi-i dea, m-am gândit să-i iau scaunul de rector. Dar văzând că se înghesuie mai mulți de acolo, am zis "Ia să văd cine-l apucă!" și dacă nu l-a apucat nimeni, acum, vrea să i-l ia. Și mai este și doamna... cu efecte colaterale, este și doamna ministru Andronescu.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Stanciu, deci, să înțeleg. Dumneavoastră la alin.(1) doriți eliminarea și la alineatul...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Nu, la alin.(1) nu am nicio chestiune. Nu mă bag la alin.(1).

Deci, 197 cu 1, nu l-am comentat.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

197 cu...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Alin.(1) nu l-am comentat. Nici alin.(2). Am comentat (3) și (4).

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

La amândouă doriți eliminarea, da?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La alin.(4) este un amendament făcut numai pentru doi oameni. Atât. Și v-aș ruga, stimați colegi, să avem înțelepciunea să le eliminăm. Pentru că, altfel, ne facem nu de râs, ci de batjocură.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Dumitrescu, din partea comisiei. Vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

După cum observați, doamna președinte, nu sunt amendamente ale comisiei însușite de comisie, sunt amendamente care au trecut în comisie și alin.(3) și alin.(4) au fost propuse de colegi de-ai noștri. Dezbaterile au fost aprinse în comisie, trebuie să recunosc foarte mult, pentru că au apărut și aspecte clar de neconstituționalitate, pentru că noi am avut acest lucru în ceea ce privește incompatibilitatea dintre funcția de director la școală și cea de membru al unui partid politic și conducerea unui partid politic. Toate argumentele acestea au fost aduse, în sfârșit...

Dumneavoastră știți foarte bine că aici este vorba despre votul care s-a dat în comisie și cu care a fost acceptat acest amendament.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, vă supun la vot eliminarea alin.(3). (Din sală se cere și punctul de vedere al Guvernului.)

Punctul de vedere al Guvernului. Doamna Badea, punctul de vedere al Guvernului pe cele două alineate de la art.197 alin.(3) și alin.(4).

 
   

Doamna Oana Iulia Adriana Badea:

Guvernul susține formularea care a reieșit după Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților.

Mulțumim.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Primul lucru, dacă se susține alin.(3)... Votăm eliminarea. Scuze! Deci, votăm eliminarea alin.(3) de la art.197.

Acum votul este deschis. Vă rog să votați.

18 voturi pentru, 88 voturi împotrivă și 4 abțineri.

La alin.(4), de asemenea, se propune eliminarea. Votăm propunerea de eliminare.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

33 voturi pentru, 98 voturi împotrivă și 5 abțineri. A rămas în formula adoptată de comisie.

268. Dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

269. Dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

270. Observații? Nu sunt. Adoptat.

271. Observații? Nu sunt. Adoptat.

272. Observații? Nu sunt. Adoptat.

273. Observații? Nu sunt. Adoptat.

274, care se referă la art.203. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

275. Observații? Nu sunt. Adoptat.

276. Observații? Nu sunt. Adoptat.

277. Observații? Nu sunt. Adoptat.

278, care se referă la art.206. Nu sunt observații. Adoptat.

279. Observații? Nu sunt. Adoptat.

280. Observații? Nu sunt. Adoptat.

281. Observații? Nu sunt. Adoptat.

282. Observații? Nu sunt. Adoptat.

283. Observații? Nu sunt. Adoptat.

284. Observații? Nu sunt. Adoptat.

285. Observații? Nu sunt. Adoptat.

286. Observații? Nu sunt. Adoptat.

287. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Nici o problemă. E o scăpare la 281.

Domnule președinte, vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Ce ați votat este corect. Numai că votând 281, în formula amendată, a rămas o eroare materială, așa au făcut-o colegii când au lucrat. Este vorba de art.11, 13, 14, care trebuie eliminate și pentru că ele... alineatele, pardon, mă scuzați, alineatele, care vă rog frumos să fie eliminate, că ele se regăsesc în textul celălalt.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da. Deci este o eroare materială, să înțeleg.

289. Observații? Nu sunt. Adoptat.

290. Observații? Nu sunt. Adoptat.

291. Observații? Nu sunt. Adoptat.

292. Observații? Nu sunt. Adoptat.

293. Observații? Nu sunt. Adoptat.

294. Observații? Nu sunt. Adoptat.

295. Observații? Nu sunt. Adoptat.

296. Observații? Nu sunt. Adoptat.

297. Observații? Nu sunt. Adoptat.

298. Observații? Nu sunt. Adoptat.

299. Observații? Nu sunt. Adoptat.

300. Observații? Nu sunt. Adoptat.

301. Observații? Nu sunt. Adoptat.

302. Observații? Nu sunt. Adoptat.

303. Observații? Nu sunt. Adoptat.

304. Observații? Nu sunt. Adoptat.

305. Observații? Nu sunt. Adoptat.

306. Observații? Nu sunt. Adoptat.

307. Observații? Nu sunt. Adoptat.

308. Observații? Nu sunt. Adoptat.

309. Observații? Nu sunt. Adoptat.

310. Observații? Nu sunt. Adoptat.

311. Observații? Nu sunt. Adoptat.

312. Observații? Nu sunt. Adoptat.

313. Observații? Nu sunt. Adoptat.

314. Observații? Nu sunt. Adoptat.

315. Observații? Nu sunt. Adoptat.

316. Observații? Nu sunt. Adoptat.

317. Observații? Nu sunt. Adoptat.

318. Observații? Nu sunt. Adoptat.

319. Observații? Nu sunt. Adoptat.

320. Observații? Nu sunt. Adoptat.

321. Observații? Nu sunt. Adoptat.

322. Observații? Nu sunt. Adoptat.

323. Observații? Nu sunt. Adoptat.

324. Observații? Nu sunt. Adoptat.

325. Observații? Nu sunt. Adoptat.

326. Observații? Nu sunt. Adoptat.

327. Observații? Nu sunt. Adoptat.

328. Observații? Nu sunt. Adoptat.

329. Observații? Nu sunt. Adoptat.

330. Nu sunt observații. Adoptat.

331. Nu sunt observații. Adoptat.

332. Nu sunt observații. Adoptat.

333. Nu sunt observații. Adoptat.

334. Nu sunt observații. Adoptat.

335. Nu sunt observații. Adoptat.

336. Nu sunt observații. Adoptat.

337. Nu sunt observații. Adoptat.

338. Nu sunt observații. Adoptat.

339. Nu sunt observații. Adoptat.

340. Nu sunt observații. Adoptat.

341. De asemenea, nu sunt observații. Adoptat.

342. Nu sunt observații. Adoptat.

343. Nu sunt observații. Adoptat.

344, se referă la art.267. Nu sunt observații. Adoptat.

345. Nu sunt observații. Adoptat.

346. Nu sunt observații. Adoptat.

347. Nu sunt observații. Adoptat.

348. Nu sunt observații. Adoptat.

349. Nu sunt observații. Adoptat.

350. Nu sunt observații. Adoptat.

351. Nu sunt observații. Adoptat.

352. Nu sunt observații. Adoptat.

353. Nu sunt observații. Adoptat.

354. Nu sunt observații. Adoptat.

355. Nu sunt observații. Adoptat.

356. Nu sunt observații. Adoptat.

357. Nu sunt observații. Adoptat.

358. Nu sunt observații. Adoptat.

359. Nu sunt observații. Adoptat.

360. Nu sunt observații. Adoptat.

360? Vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Stimată doamnă ministru,

La un articol anterior s-a vorbit de așa-numita teză de abilitare. Și s-a explicitat acolo în ce constă această teză de abilitare. Deci, prima chestiune, doamna președinte, este să vedeți că în art.267 alin.(4) se specifică: "Cadrele didactice și de cercetare universitare sau cercetătorii științifici principali cu minim funcția didactică de lector, șef de lucrări, respectiv cercetător științific principal III, care doresc să acceadă la funcția didactică de profesor universitar, trebuie să obțină un atestat de abilitare a capacităților și performanțelor didactice și de cercetare".

Se specifică că "abilitarea ar consta în..." și ceea ce solicită abilitarea este prezentat la un capitol anterior și este preluat de la (4) vechi, care este pe stânga.

Acest alin.(4) are câteva chestiuni care mi se par neclare. Un prim lucru: cercetător științific principal cu minim funcția didactică de lector sau șef de lucrări. Cercetător științific principal este în cadrul sistemului de cercetare. Așa cum apare aici, el trebuie să fie cercetătorul științific principal și să ocupe, să aibă norma didactică și calitatea de bază în învățământul superior, ca să poată fi profesor. Dacă ne uităm la condițiile de profesor, care sunt puțin mai încolo, nu mai apare această condiție. Deci, este o contradicție în termeni.

A doua chestiune pentru care propun eliminarea acestui alineat, pentru că calitatea de profesor este stabilită anterior și acum oricine se poate înscrie la concursul de profesor dacă are ceea ce spune și aici, titlul de doctor, să fie cercetător științific și totodată să aibă această teză de abilitare.

Această teză de abilitare, care este similară cu doctor habilitis, similar ca în Franța, similar ca în Germania sau în Republica Moldova, ar trebui cerută celor care își iau titlul de doctor după urmarea școlii doctorale de trei ani, când titlul de doctor nu mai este un titlu de consacrare științifică, și nu celor care sunt conferențiari universitari și au luat titlul de doctor făcându-l în cinci, șase, șapte sau opt ani. Deci pe aceștia noi trebuie să-i supunem acum unei teze de abilitare, așa cum îi supunem pe cei care termină al treilea ciclu de învățământ, care este doctoratul. Avem licență, avem masterat și școala doctorală. Pentru aceștia noi vedem normal să dea o teză de abilitare și nicidecum pentru cei care sunt la ora actuală conferențiari.

Acestea sunt motivele, stimați colegi, pe care constat că le-ați înțeles și pentru care cer eliminarea acestui alin.(4), având condițiile de ocuparea postului de profesor la alineatul următor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vă supun la vot propunerea de eliminarea alin.(4) de la art.282, așa cum apare el numerotat de către comisie.

Votul este deschis. Eliminarea...

Votul este deschis. Vă rog să votați.

30 voturi pentru, 101 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Dacă mai sunt alte observații la acest articol. Nu mai sunt. Adoptat.

361. Observații? Nu sunt. Adoptat.

362. Observații? Nu sunt. Adoptat.

363. Observații? Nu sunt. Adoptat.

364. Nu sunt observații. Adoptat.

365. Observații? Nu sunt. Adoptat.

366. Observații? Nu sunt. Adoptat.

367. Observații? Nu sunt. Adoptat.

368. Nu sunt observații? Adoptat.

369. Nu sunt observații. Adoptat.

370. Nu sunt observații. Adoptat.

371. Nu sunt observații. Adoptat.

372. Nu sunt observații. Adoptat.

373. Nu sunt observații. Adoptat.

374. Nu sunt observații. Adoptat.

375. Nu sunt observații. Adoptat.

376. Nu sunt observații. Adoptat.

377. Nu sunt observații. Adoptat.

378. Nu sunt observații. Adoptat.

379. Nu sunt observații. Adoptat.

380. Nu sunt observații. Adoptat.

381. Nu sunt observații. Adoptat.

382. Nu sunt observații. Adoptat.

383. Nu sunt observații. Adoptat.

384. Nu sunt observații. Adoptat.

385. Nu sunt observații. Adoptat.

386. Nu sunt observații. Adoptat.

387. Nu sunt observații. Adoptat.

388. Nu sunt observații. Adoptat.

389. Nu sunt observații. Adoptat.

390. Nu sunt observații. Adoptat.

391. Nu sunt observații. Adoptat.

392. Nu sunt observații. Adoptat.

393. Nu sunt observații. Adoptat.

394. Nu sunt observații. Adoptat.

395. Nu sunt observații. Adoptat.

396. Nu sunt observații. Adoptat.

397. Nu sunt observații. Adoptat.

398. Nu sunt observații. Adoptat.

399. Nu sunt observații. Adoptat.

400. Observații? Nu sunt. Adoptat.

401. Observații? Nu sunt. Adoptat.

402. Observații? Nu sunt. Adoptat.

403. Observații? Nu sunt. Adoptat.

404. Observații? Nu sunt. Adoptat.

405. Observații? Nu sunt. Adoptat.

406. Observații? Nu sunt. Adoptat.

407. Observații? Nu sunt. Adoptat.

408. Observații? Nu sunt. Adoptat.

409. Observații? Nu sunt. Adoptat.

410. Observații? Nu sunt. Adoptat.

411. Observații? Nu sunt. Adoptat.

412. Observații? Nu sunt. Adoptat.

413. Observații? Nu sunt. Adoptat.

414. Observații? Nu sunt. Adoptat.

415. Observații? Nu sunt. Adoptat.

416. Observații? Nu sunt. Adoptat.

417. Observații? Nu sunt. Adoptat.

418. Observații? Nu sunt. Adoptat.

419. Observații? Nu sunt. Adoptat.

420. Observații? Nu sunt. Adoptat.

421. Domnul deputat Croitoru, vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Croitoru:

Doamna președinte,

La 421, poziția 41, este o eroare materială. Trebuie scris acolo "Registru Matricol Unic al Universităților din România", cu inițialele RMUR.

El a fost definit corect la art.85 alin.(1). Aici este incomplet trecut, deci trebuie completat: "Registrul Matricol Unic al Universităților din România".

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Stenograma a reținut această modificare și ea va fi operată.

Cu aceasta am terminat amendamentele admise.

Trecem la amendamentele respinse.

Primul amendament - este unul singur - este amendamentul care face parte din Anexa nr.2a, și care se referă, practic, la înlocuirea întregului raport cu Legea doamnei Andronescu, depusă de PSD.

Dorește cineva să-l susțină?

Domnul Stanciu, vă rog. Susțineți amendamentul acesta, înțelegând că îl susțineți în limita timpului de 5 minute.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Stimată doamnă ministru,

În primul rând, vă mulțumesc pentru răbdarea pe care ați avut-o la această inedită modalitate de trecere a legii, pe care eu o caracterizez ca fiind neregulamentară.

Acum, în ceea ce privește această lege care este cuprinsă în acest amendament, sunt unul dintre inițiatori, împreună cu cei 98 de senatori și deputați PSD.

Susțin acest amendament și, respectiv, această lege, care este, practic, în totalitate, legea pe care și-a asumat-o Guvernul Boc, adică Guvernul PDL-PSD.

Ea a fost respinsă de Curtea Constituțională pe motive procedurale, și nu pe conținut, în sensul că nu s-a dezbătut în Parlament.

Iată că, prin votul dumneavoastră, putem avea două legi în Parlament: una, care a fost asumată de Guvernul Boc, și una care a fost promovată de Guvernul Boc.

Este o situație inedită și, în consecință, ea trebuie tratată ca atare.

Deci, în mod normal, așa cum rezultă din art.(68), dacă nu mă înșel, alin.(2), o lege se ia ca lege de bază, iar cealaltă lege se consideră ca fiind amendamente la prima lege.

De asemenea, dacă nu mă înșel, se precizează la alt articol că aceste legi se supun, după dezbaterea generală, votului Camerei, de respingere.

Deci, în mod normal, acest amendament nu își găsește rostul aici, ci trebuie supusă respingerii legea, ca urmare a prevederii regulamentare.

Personal, noi vom vota împotrivă, pentru că nu suntem adepții strategiei Guvernului Boc, adică munca în zadar: am făcut o lege și apoi o aruncăm. Și Grupul parlamentar al PSD o susține.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Deci, susțineți acest amendament respins de comisie, și o să-l supun la vot.

Înainte de asta, domnul Marton Arpad, pe procedură, vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnul Stanciu, pe care îl stimez și care este un bun cunoscător al Regulamentului, chiar a subliniat că nu este momentul în care să se voteze acest amendament, pentru că în momentul în care se va da un vot final pe legea pe care tocmai am dezbătut-o pe articole, se dă un vot final pe raportul de respingere la celelalte două legi, atunci se va tranșa care dintre aceste legi va fi votată de Cameră.

Totodată, și mi se pare că...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Marton Arpad, vă rog să mă ajutați cu un lucru: ei au constituit un amendament din toată legea.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Eu am înțeles, numai că, dacă ați fost atentă, atunci domnul Stanciu, și imediat ajung la următoarea fază, la alin.(3) de la art.110. Deci, domnul Stanciu a spus clar că nu este momentul în care să se voteze această variantă propusă de dânșii, ci acest lucru se va face la momentul votului final.

Este corectă această interpretare a Regulamentului și, slavă Domnului, colegii noștri care au avut amendamente respinse au fost atenți, și acolo unde aveau păreri contrare amendamentelor propuse de comisie au intervenit; la vremea respectivă s-au dat voturi, și atunci se aplică alin.(3) al art.110.

În cazul în care alineatele, articolele adoptate sunt contrare amendamentelor respinse, ele nu se mai supun votului.

Deci, dumneavoastră aveți de supus votului numai acele amendamente care sunt în completarea articolelor, alineatelor existente, fără ca să fie în contradicție cu cele pe care tocmai le-am trecut prin Cameră, pentru că așa prevede alin.(3).

Vă citesc, încă o dată: "Camera se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte".

Când au fost astfel de situații, colegii noștri au intervenit, și-au expus punctul de vedere, dumneavoastră ați supus votului, unele au căzut - majoritatea lor a căzut - altele au trecut și, ca atare, avem un text trecut pe articole în Cameră. Ceea ce este contrar acestor texte nu se mai supune încă o dată votului, pentru că așa prevede alin.(3) al art.110.

 
Aprobarea prelungirii termenului constituțional de adoptare a Proiectului Legii educației naționale, Propunerii legislative Legea educației naționale, Propunerii legislative privind învățământul superior, Propunerii legislative privind statutul personalului didactic, Propunerii legislative privind învățământul preuniversitar.  

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenții pe procedură? Nu sunt.

Prin urmare, conform alin.(3) din art.110, practic, nu mai putem supune la vot, pentru că înlocuiește întregul text adoptat de comisie. Deci, nu este un amendament.

În schimb, aș propune următorul lucru: prima lege, pentru că vorbim, știți că această lege, acest raport a rezultat luând ca bază inițiativa Guvernului, dar la care s-au mai adăugat încă patru inițiative legislative depuse.

Una din aceste inițiative, chiar inițiativa PSD, are ca termen data de 21, deci nu mâine, poimâine.

V-aș propune prelungirea cu 15 zile a termenului constituțional - voi supune la vot plenului - prelungirea cu 15 zile, tocmai pentru a nu risca să fie adoptată tacit.

Dacă sunteți de acord? Votul este deschis.

Domnul Dumitrescu, vă rog.

   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Procedura ar trebui să fie similară pentru toate cele cinci proiecte de lege. Prelungim cu 15 zile sau 10 zile toate cele cinci legi, că așa este corect, procedural.

Deci, aceste legi au fost toate tratate împreună. Da, uite că știe...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

În regulă.

Atunci pentru toate legile prelungim cu 10 zile, bun, perfect. Votul este...

Deci, până la 60 de zile. Deci 15 zile, așa e regulamentar. Vă mulțumesc.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 136 voturi pentru; 6 împotrivă; 3 abțineri.

A fost adoptat.

Anexa nr.2b se află în aceeași situație cu Anexa nr.2a, în sensul în care se referă la proiectele PNL. De asemenea, ne aflăm în aceeași situație a art.110, deci nu supunem la vot.

Prin urmare, intrăm în amendamentele respinse.

De la pct.1 - la pct.31 din Anexa nr.2c, dacă susține cineva?

Vă rog, domnule Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Stimată doamnă ministru,

La pct.1, pe care l-ați spus dumneavoastră, dacă nu mă înșel, există o sintagmă pe care o regăsim în tot textul legii, și este vorba de "învățământ de stat, particular și confesional".

Acest lucru este conform art.32 din Constituție, alin.(5); îl mai avem și la art.21, la poziția 29, și a suscitat multe discuții la comisie privitor la faptul dacă prin înlocuirea termenului sau sintagmei "învățământ de stat" cu "învățământ public", și celui "particular" cu cel "privat", se aduce sau nu atingere Constituției.

Noi, cei de la PSD, am solicitat colegilor noștri de la PDL, din comisie, care aveau un vot mai mult decât PSD și PNL din comisie, să respectăm sintagma "învățământ de stat" și, respectiv, "particular", în locul sintagmei de "învățământ public" și respectiv "privat", deoarece este posibil ca legea să fie contestată la Curtea Constituțională, pentru că în Constituție nu sunt unități de stat publice și nu sunt unități de stat particulare, ci se precizează clar: unitățile de învățământ sunt de stat, particulare și confesionale.

De aceea, stimați colegi, pentru a evita o posibilă atacare la Curte pe această temă și, în speță, o reîntoarcere a legii în Parlament, și punerea în imposibilitate a acesteia de a intra în vigoare la 1 septembrie, ceea ce își dorește toată lumea, noi v-am propune ca, acolo unde nu este vorba de proprietate, pentru că proprietatea - tot la un articol din Constituție - este publică și privată, și unde se vorbește de unitățile de învățământ, numai acolo, în tot corpul legii, să înlocuim...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Stanciu, vă rog să finalizați. Ați depășit de mult două minute, vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna președinte,

Sunt două variante: ori la fiecare articol unde am această sintagmă vorbesc două minute; sau închei acum și nu mai intervin la celelalte articole unde apar acești termeni: de public și privat. Eu am zis că, pentru economia textului, să...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă se referă la o singură sintagmă, în momentul în care ea a trecut, este preluată în toate articolele.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Da, dar în momentul în care nu a trecut, eu am s-o mai explic o dată, și încă o dată, și încă o dată... Așa că, lăsați-mă acum s-o explic definitiv și, gata, scăpăm de ea.

Deci, stimați colegi, propunerea mea este asta: în tot corpul legii unde se vorbește de unități de învățământ, să punem de "stat, particulare și confesionale", în loc de "unități publice, private și confesionale".

Unde se vorbește sau se face apel la proprietate, putem lăsa proprietate publică, respectivă privată, care sunt termenii din Constituție. Aceasta este propunerea noastră.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Amendamentul care pune în concordanță cu prevederile constituționale cu privire la învățământul de stat, particular și confesional pe tot parcursul legii, atunci când este vorba de natura juridică, și nu de proprietate, noi am convenit la comisie, și presupun că cei din stafful de la Departamentul Legislativ au făcut acest lucru.

Deci, în momentul în care noi, comisia a adoptat - domnule Stanciu - acest amendament la art.1, că "Învățământul în România este învățământ de stat, particular și confesional" și am convenit, pentru că existau anumite probleme pe care le-a ridicat și banca ministerială, de finanțare, dacă nu vom preciza "public și privat", pentru ca să se înțeleagă, când era vorba despre proprietate și despre finanțare, am convenit ca acolo unde este vorba despre natura juridică să rămână "de stat, particular și confesional", iar acolo unde este vorba despre finanțare să fie "public și privat".

Dacă, cumva, și la învățământul preuniversitar și universitar, există încă locuri unde acest lucru nu a fost modificat, din cauza presiunii care s-a exercitat asupra efectuării lucrărilor pentru prezentarea raportului, rog pe cei de la Departamentul Legislativ să o facă. În multe locuri am văzut că s-a și făcut. Cred că și doamna secretar de stat este de acord.

Învățământul, după natura juridică, nu poate fi decât de stat, particular și confesional, cum spune articolul din Constituție.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul președinte Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

M-a întrebat doamna președinte dacă mai trebuie să supună ceva la vot.

Și eu am răspuns că de 20 de ani aștept să se pună la vot, în Parlamentul României, Legea gravitației, care atunci chiar că ar fi un eveniment de presă.

Nu, cred că nu este, dar mi-aduc aminte - și am vorbit cu doamna secretar de stat - că avem o problemă cu un amendament respins, pe care trebuie să o tratăm ca atare: acela cu liceele și cu trecutul la... Dar, vă referiți la modul general...

Este un amendament respins pe care comisia, și am discutat, nu l-a... cu trecerea liceelor. Da, da, v-ați adus aminte, da? El a rămas amendament respins, și noi am convenit în comisie că este nevoie, pentru ca să fluidizăm activitatea în învățământul preuniversitar și din considerente multiple, să-l trecem.

Nu mai puteam să-l trecem atunci la amendamente, că nu fusese adoptat, dar acum avem posibilitatea să-l adoptăm ca amendament respins și să înlocuiască textul respectiv, dacă vrem.

A, nu, i-a lăsat domnul ministru mandat. Păi, dacă nu i-a lăsat mandat, să-l caute pe la Senat. Nu avem în continuare...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, supun la vot amendamentul de la pct.3, susținut de Grupul parlamentar al PSD, amendament respins, înțeleg.

Votul este deschis. Vă rog să votați. (Discuții colaterale.)

Este foarte clar. Membrii comisiei au o problemă.

Deci, înțeleg că acest amendament nu este susținut.

Votul s-a încheiat: 56 voturi pentru; 72 împotrivă; 4 abțineri.

A picat amendamentul.

Dacă până la pct.31 mai susține cineva un amendament?

Domnul Stanciu, vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Distinse domnule Cotoi,

Distinsă doamnă ministru,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

V-aș ruga, vorba unui personaj celebru pe care toți îl cunoașteți "Să aveți puțintică răbdare!" Pentru că, vom începe să susținem amendamentele respinse, astfel încât dumneavoastră să aveți posibilitatea fie să le aprobați, fie să le respingeți, deși această procedură, v-am spus, este total antiregulament.

Am amendament, stimată doamnă președinte, la pag.40 - 18 cu 1, alineat nou: "În mod excepțional, pentru asigurarea accesului egal la educație și formare profesională, autoritățile administrației publice locale, împreună cu inspectoratele școlare, pot aproba, conform competențelor stabilite în prezenta lege, organizarea și funcționarea unor unități de învățământ cu efective mai mici decât cele prevăzute la alin. (1)".

O să-mi permiteți, doamna președinte, să dau citire, ca distinșii mei colegi să le audieze, și să susțin numai, să argumentez, de fapt, că de susținut le susțin pe toate, numai o parte dintre acestea.

Cred că alineatul nou este suficient de clar și nu mai necesită noi argumente.

Vă rugăm supuneți la vot.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Supun la vot acest amendament respins.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Aș ruga să găsiți o soluție ca să votez și eu.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul s-a încheiat: 38 voturi pentru; 106 împotrivă; 5 abțineri.

A fost respins.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La pag.41, doamna președinte, la 18 cu 3, propunem o eliminare, deoarece "Universitățile confesionale au autonomie universitară și activitate reglementată prin lege organică, și nu reglementată prin hotărâre de Guvern".

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 32 voturi pentru; 93 împotrivă; 6 abțineri.

A picat.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La pag.44, după art.20 alin.(1), propunem un articol 20 alin.(1¹), cu unul nou: "Elevii din învățământul particular se pot transfera la alte unități de învățământ de stat sau particular, cu acordul unității primitoare și în condițiile stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului".

Stimați colegi, evident că sistemul de învățământ este un sistem deschis.

Acum, învățământul particular și, în special, cel general obligatoriu este un învățământ care va fi finanțat de stat, conform acestei idei de finanțare noi, inedite, că nu mai finanțăm bănci, nu mai finanțăm școlile ca atare, ci finanțăm elevii, iar finanțarea urmează elevul.

Deci, dacă elevul merge la o școală privată, atunci finanțarea se va deplasa spre aceasta, odată cu dânsul. Dar este posibil ca această mobilitate de la stat la particular și de la particular la stat să fie mai deasă sau mai puțin deasă, ca număr, mă refer, totuși, să dăm posibilitate elevului să se poată deplasa dintr-o parte în alta, fără să-i afectăm dorința lui.

De aceea, stimați colegi, v-aș ruga să susțineți acest amendament nou.

Tovarășe Toader!

Doamna președinte, vă rog să atrageți atenția liderului de grup, pentru că distrage atenția domnului lider de grup Hrebenciuc și mă văd privat de cele două distinse voturi.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și-au unit forțele să vă asculte, domnule deputat. Vă rog, spuneți-mi ce amendament să supun la vot.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

"Elevii din învățământul particular se vor transfera la alte unități de învățământ de stat sau particular, cu acordul unității primitoare și în condițiile stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.""

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Nu pot să spun ce ofer. Toată gratitudinea este a mea pentru înțelegerea acestui amendament.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

145 de voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere.

A trecut.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna ministru. (Aplauze.)

Vă mulțumesc, doamna președinte, mulțumesc și colegilor de la Grupul parlamentar al PDL, unde se vede că insistența, perseverența este una dintre cheile succesului. De aceea, cu voia dumneavoastră, am să le citesc pe toate acestea care sunt aici. (Râsete.)

La pag.43, art.19 alin.(1), se propune să se înlocuiască cuvântul "areal" din text, adică: "Autoritățile administrației publice locale asigură, în condițiile legii, buna desfășurare a învățământului preuniversitar în localitățile în care acestea își exercită autoritatea". În loc de localități, este "areal". Arealul este un termen biogeografic, și nu un termen administrativ. De aceea, punem în loc de "areal", "localități".

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Alt amendament, dacă mai aveți, domnule Stanciu?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Da, da.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Acesta a fost respins. 44 de voturi pentru, 96 împotrivă.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La pag.46, la 21 cu 1, este aceeași chestiune: "Sistemul național de învățământ cuprinde unități și instituții de învățământ de stat, particulare și confesionale".

Nu mai fac argumentația, pentru că am făcut-o la timpul respectiv.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați colegi...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

A fost respins și acesta.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă ministru,

Stimate domnule ministru,

Evident că, în această onorantă asistență pentru mine, când domnul ministru a venit fără să-l invit... (Râsete)..., dar, evident că acum voi avea mai mult succes, mai ales că un amendament pe care trebuia să-l eliminăm, l-am lăsat, suntem la pagina 48, doamna președinte, și acest amendament, evident că este un amendament de substanță și care privește deosebirile esențiale între concepția Partidului Social Democrat și Partidului Democrat Liberal, vizavi de învățământ.

Am să vi-l citesc pe scurt și apoi voi face argumentația necesară, care sunt convins că, chiar dacă nu vă va convinge sută la sută, prin repetiție, ea s-ar putea să devină acceptabilă - argumentația. Nu cred că și amendamentul.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Ia, ziceți!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Art.22, în paranteză, alin.(1):

"Sistemul de învățământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educația timpurie 0-6 ani, formată din nivelul antepreșcolar, 0-3 ani, și învățământul preșcolar 3-6 ani, care cuprinde: grupa mică, grupa mijlocie și grupa pregătitoare 3-6/7 ani; b) învățământul primar care cuprinde clasele I-IV; c) învățământul secundar care cuprinde învățământul gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII, învățământul secundar inferior liceal, care cuprinde clasele de liceul IX-X, învățământul secundar superior liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII pentru filiera teoretică vocațională și tehnologică; d) învățământul terțiar nonuniversitar, care cuprinde învățământul postliceal."

Domnilor, aici amendamentul care aparține Grupului parlamentar al PSD+PC are în principal autor pe distinsa noastră colegă, secretara comisiei, Doina Burcău, pe domnul lider de grup Viorel Hrebenciuc, pe doamna Aura Vasile, pe domnul Dumitru Chiriță.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis, vă rog să...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

O clipă! Că nu am făcut argumentația, s-ar putea să nu știe ce... au înțeles, dar trebuie să și priceapă, doamna președinte!

Ca atare, stimați colegi, aici este, v-am spus, deosebirea princială de filozofie. Prin această chestiune, noi avem învățământ general obligatoriu de 10 ani. Și cu grupa pregătitoare în care sunt cuprinși aproape sau peste 90% dintre copii, noi aveam practic învățământ generalizat de 11 clase. Sistemul este cel pe care-l știți: 4-4-4; 4 - primarul, 4 - gimnaziul, 4 - liceul.

În filozofia legii, la inițiativa Guvernului... distinsă doamnă Novac, dacă stați așa, în fața mea, din cauza emoțiilor, încep să mă bâlbâi... și... (Rumoare, discuții)...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Gata ...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Și, ca atare, credem, în concepția noastră, că luarea clasei a IX-a de la liceu și ducerea la gimnaziu, spre a avea gimnaziu de 5 ani și luarea grupei pregătitoare și alipirea la 4 ani și a avea primarul de 5 ani perturbă o dată sistemul de învățământ, modalitățile de stabilire a normelor, atributele pe care le aveau profesorii de a preda la gimnaziu, la liceu, insuficiența spațiilor de școală, unde se face grupa mare, unde se face clasa a IX-a și, totodată, în ciuda a ceea ce s-a susținut, noi susținem că, dacă copilul de clasa a IX-a îl las în comuna Coarnele Caprei, este o comună celebră și de oameni gospodari din colegiul meu, da, acela nu va face un pas înainte, pe când, dacă-l duc în casa a IX-a la Pașcani, da, sau chiar la Iași, la liceu, mentalitatea lui va fi schimbată și, prin revenirea lui în colectivitate, în timpul vacanțelor sau în timpul, să spunem, săptămânii va schimba și mentalitatea celorlalți colegi. Deși se spune că va scădea abandonul școlar, noi credem că abandonul școlar va crește, pentru că mai puțini copii care fac clasa a IX-a în comuna Coarnele Caprei, o să vrea să se ducă după aceea la liceu. Probabil că o parte se vor însura. De aceea, noi vă propunem, cu toată dragostea, acest amendament pentru stabilitate, tradiție și performanță.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

OK. Votul este deschis. Vă rog să votați.

Până la art.31, aveți, doamna Novac, o... Lăsați-o pe doamna Burcău, întâi.

26 pentru, 101 împotrivă și 15 abțineri.

 
   

Doamna Doina Burcău:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Îmi cer scuze față de colega mea.

La pag.13, nu sunt de acord cu colegul meu, domnul deputat Spînu, că majoritatea colegilor noștri nu au citit cu mare atenție legea. Eu cred că toți colegii deputați au citit cu mare atenție Legea educației și cred că toți dintre noi, mai ales cei aici de față am sesizat că cei care sunt în slujba elevilor nu sunt apărați în niciun articol de lege și mă refer la art.7 alin.(1) pagina 13 din raport, unde se vorbește despre apărarea elevilor. Aici, în text, copiii și tinerii, după părerea mea, elevii și studenții, dar, mă rog, așa a fost votat la comisie - cu copiii și tinerii - să fie apărați împotriva pericolelor care afectează sănătatea, integritatea fizică și psihică.

Amendamentul este să introducem aici: "respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic" și textul să curgă ca înainte, pentru ca să fie singurul loc, mi-ar plăcea să fie în mai multe locuri, dar măcar aici să fie apărate și cadrele didactice și toți cei din slujba școlii în fața oricăror forme de violență fizică sau verbală ce se pot desfășura în unitățile de învățământ, văzând viața cu care ne confruntăm în școală.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna deputat, domnul ministru îmi comunică faptul că în această formulă a fost adoptat de plen.

Așa este adoptat de comisie.

 
   

Doamna Doina Burcău:

E la respinse, eu vă citesc din respinse.

M-aș bucura să fie adoptată. Vă mulțumesc. Eu o citesc din rubrica amendamente respinse. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Au mai fost o serie de amendamente și domnul Dumitrescu a constatat lucrul ăsta, care se regăseau și la respinse, dar se regăseau și în text.

Se regăsește. Și secretariatul îmi confirmă că se regăsește.

Doamna Brîndușa Novac. Vă rog.

 
   

Doamna Cornelia Brîndușa Novac:

La pag.30 art.33 pct.2: "Unitățile în care se organizează învățământul de artă și învățământul sportiv se stabilesc de către inspectoratele școlare, cu avizul conform al autorităților administrației publice locale, conform legii, la propunerea Ministerului Culturii și a instituțiilor publice de cultură".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votați. Acum merge. 21 de voturi pentru, 103 împotrivă și 13 abțineri. A fost respins.

Da. A fost respins.

Dacă, până la 45, până la poz.45, mai aveți amendamente? Domnul Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați deputați,

Constatați cu toții că, în timp ce anumiți colegi se plâng că nu au, noi avem. La pag.57, art.23 alin.(2): "Învățământul profesional cuprinde clasele a X-a și a XI-a din învățământul liceal, filiera tehnologică, urmate, după caz, de un stagiu de pregătire practică".

Nu mai argumentăm. Cred că textul este suficient.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votați.

27 pentru, 111 împotrivă și 8 abțineri. A fost respins.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Da. La pag.60, avem la art.24, alin.(11): "Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, școlarizarea se poate asigura și la domiciliu pentru cei nedeplasabili, respectiv la spital pentru cei care necesită internare îndelungată".

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votați.

27 pentru, 112 împotrivă și 4 abțineri. A fost respins.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La pag.60, un articol 26 cu 1 care să înlocuiască art.26 cu 1 din lege: "Educația timpurie se organizează de regulă în creșe și în grădinițe sau în centre pentru educație și intervenție timpurie, ca unități cu personalitate juridică, sau ca structuri, în condițiile prezentei legi".

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La pag.69.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

A fost respins și ăsta. 35 pentru, 112 împotrivă și 6 abțineri.

La ce pagină?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La 68 începe și se termină la pag. 69. 28 cu 1: "Învățământul primar se organizează și funcționează în cadrul unităților de învățământ corespunzătoare, de regulă, cu program de dimineață".

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Alin.(2): "În clasa I sunt înscriși copiii care au urmat grupa mare pregătitoare pentru școală și care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului școlar".

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

S-a respins. Votul este deschis din nou pentru următorul amendament.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Alin.(21), alineat nou: "La cererea scrisă a părinților, tutorilor sau a susținătorilor legali, pot fi înscriși în clasa I și copiii care au urmat grupa mare pregătitoare pentru școală și care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârșitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psiho-somatică este corespunzătoare".

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

S-a respins și acest amendament cu 27 de voturi pentru, 112 împotrivă și 9 abțineri.

Mai aveți alte amendamente?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Avem. Avem, doamna președinte. Noi avem.

22. Alineatul nou...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

S-a votat.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Nu, 21 s-a votat.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Ați citit în timp ce se dădea votul.

Acum, 21.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

2 cu 1 s-a votat; 21. Acum este 22 - doi, adică sus.

Alineat nou: "La cererea scrisă a părinților, tutorilor sau a susținătorilor legali, înscrierea în clasa I-a a copiilor care sunt sau urmează să fie cuprinși în grupa mare pregătitoare pentru școală și care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului școlar, va fi amânată cu un an".

Și aici vă rog să-mi permiteți o scurtă argumentație. În actuala lege a învățământului, înscrirea copiilor în clasa I-a este la 6 și, respectiv, 7 ani, lucru pe care îl stabilesc părinții sau tutorele legal instituit. Aceasta, în raport de aprecierea pe care dânșii o fac.

Cred că și aici în sală sunt colegi care au fost dați la școală de 6 ani și colegi care au fost dați la școală la 7 ani. Nu s-au observat diferențe sensibile - la nivelul Parlamentului - între cei cu 6 și 7 ani! Numai în ceea ce privește votul!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

OK. Vă să supun la vot amendamentul...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Așa că v-aș ruga... V-aș ruga să votați acest...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Doamnă, v-aș ruga să fiți atenți că Spînu-mi face semne! Distinsul... Uitați, distinsul domn Spînu face semne!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mai aveți alte amendamente?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Alin.(3): "Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin inspectoratele școlare, în colaborare cu autoritățile administrației publice județene locale, poate organiza programe educaționale de tip a doua școală în vederea promovării claselor I-IV, inclusiv ca învățământ seral sau cu frecvență redusă, pentru persoane care, din diferite motive, nu au absolvit învățământul primar până la vârsta de 14 ani".

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Mai aveți vreun amendament? Nici ăsta n-a trecut - 33 de voturi pentru, 116 împotrivă și 3 abțineri.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

N-a trecut, doamna președinte? Nu se poate să nu fi trecut ăsta! Este a doua șansă și poate unii colegi care nu votează își refuză a doua șansă.

Tot la pag.69 alin.(291): "Învățământul secundar inferior gimnazial se organizează și funcționează în cadrul unităților de învățământ corespunzătoare, de regulă, cu program de dimineață".

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Acesta a trecut, doamna președinte?

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu. 28 de voturi pentru și 111 împotrivă, 7 abțineri. Poate, dacă mai renunțați la ele!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Nu vă faceți probleme, eu rezist de 18 ani la tribuna asta!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

De asta mă temeam și eu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La pag.71, art.29 alin.(5): "Durata și conținutul programelor de pregătire profesională sunt stabilite de unitatea de învățământ, pe baza standardelor ocupaționale, prin consultare cu angajatorii".

Stimată doamnă președinte,

Stimate domnule ministru,

Stimate doamne,

Stimați colegi,

Eu cred că acest alineat va trece sigur, pentru că, prin filozofia acestei legi, a acelui învățământ centrat pe elev, trebuie să-l centrăm atât pe abilități și competențe, atât pe cele pe care le dorește elevul, dar și cele pe care le dorește piața muncii. Pentru că, degeaba facem noi filozofi, când președintele ne-a spus că ne trebuie ospătari. Nu?

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votați. 33 de voturi pentru, 116 împotrivă și 6 abțineri.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Observați că numărul voturilor pentru încep să crească. Probabil că, până la votul final, vor trece câteva amendamente.

Suntem la pag.73, 30 cu 1, care se continuă pe pagina 70...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Nu. Suntem la pagina 75, avem la punctul... deci punctul a), art.30 cu 2, punctul a), b) și c). Și noi suntem la c), pentru programul educațional de tip a doua șansă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da. Votul este deschis. Vă rog să votați. Da, unele dintre ele să știți că sunt deja cuprinse, foarte multe... mi s-a atras atenția asupra multor puncte pe care le votăm acum, ele sunt deja cuprinse în textul final al comisiei.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Știți, când eram noi elevi, nu mai știu dacă era și pe vremea dumneavoastră, erau pereții școlii cu o lozincă: repetiția este mama învățăturii.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dar la repetiție pică, nu vedeți?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Suntem la pagina 79, art.31: învățământul secundar superior liceal, dispoziții privind filiera tehnologică.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votați...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Nu, nu, stați, stați... încă nu am citit și colegii nu au toți laptop...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Ba, da. Toți. Eu mă uit la ei, sunt toți cu laptopul în față.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Nu au toți laptopuri. Și aici, dacă-mi permiteți, doamna președinte, chiar aș dori, când susțineți... că aveți și dumneavoastră un amendament pe aici, respins ...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Așa este, să mi-l susțin.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Când îl susțineți, să veniți să ni-l citiți cu laptopul. Să veniți cu laptopul în brațe și să-l citiți aici.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, domnule Stanciu, îl voi susține, mizând pe faptul că cei prezenți în sală au textul în față.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna președinte, parcă acum o oră mi-ați spus distinsul domn deputat Stanciu. Acum, văd că ați renunțat. Deci, probabil că este o scăpare materială, o eroare materială...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cu siguranță... (Râsete.)

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

"Filiera tehnologică se organizează pentru calificări profesionale din cadrul Registrului național al calificărilor, stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și aprobate prin hotărâre a Guvernului."

Le comentez la final.

"(2) Clasele IX și X din cadrul filierei tehnologice a liceului reprezintă învățământ profesional. Învățământul profesional este învățământ pentru profesionalizare.

(3) Absolvenții clasei a X-a din cadrul filierelor tehnologice, care au finalizat un stagiu de pregătire practică, pot susține examen de certificare a calificării profesionale, corespunzător nivelului de referință 3 EQF."

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimați colegi...

O clipă, doamna președinte! O clipă, o clipă, că o să voteze pentru și dumneavoastră o să spuneți că e contra.

Deci, stimați colegi, nu știu dacă ați înregistrat, pe parcursul acestei dezbateri, următorul lucru: școlile profesionale care, în vechea lege și în vechea organizare, se chemau școli de arte și meserii, prin această lege, dar și prin legea pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, au dispărut sau s-au desființat. Ca atare, este nevoie, totuși, de profesioniști. Este nevoie de muncitori calificați care, chiar dacă nu au abilități intelectuale deosebite, să scrie tratate de fizică, de matematică, de chimie, să facă cercetări în chimie, ei au activități în a profesa o meserie, de care este nevoie. Deci, societatea are nevoie și de această categorie, aș spune chiar mai mult decât pare la prima vedere. Și, atunci, această filieră tehnologică preia, prin clasa a IX-a și a X-a, practic, și rolul de școală profesională, dar și de profesionalizare, de a-l învăța o meserie și îi dai o calificare de referință de nivel trei, dar și de liceu.

Pe undeva, este bine, înainte el intra la școala de arte și meserii, putea continua liceul, după aceea, făcând încă un an suplimentar, un an de pregătire.

De aceea, eu vă propun să votați, cu toată dragostea, acest amendament, spre a avea cine să vă mai înlocuiască garnitura de la chiuvetă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Lasă, când ajungi matale la Iași, tot așa am să-ți arăt și eu.

Pagina 81, doamna președinte.

Art.32 b) se referă la școlarizarea în cadrul școlilor postliceale, "gratuitate totală sau parțială la școlarizare în cadrul școlilor postliceale și private acreditate".

Se adaugă "totală sau parțială" și "private acreditate".

Aici este o chestiune pe care nu am înțeles-o noi: învățământul general obligatoriu în accepțiunea acestei legi este până la clasa a IX-a. Peste clasa a IX-a nu mai este învățământ general obligatoriu. Dar statul susține material sau finanțează învățământul liceal și finanțează și învățământul universitar, în anumite limite.

Principiul acestei legi este că finanțarea urmează elevul în învățământul general obligatoriu.

Nu înțelegem de ce la acel postliceal finanțează, într-un număr de locuri, numai pe cel de la stat, iar cel de la privat acreditat nu, deși și elevul de la stat și elevul de la privat, amândoi au părinți care contribuie prin impozite și deci elevul de la privat, banii părinților lui, prin impozit, se duc numai la cei de la stat, dincolo nu.

Deci iată un principiu constituțional încălcat. Proprietatea introduce o discriminare negativă între cel de la stat și cel de la privat.

Având în vedere că aduc argumentele acestea unui partid esențialmente de dreapta, care a fost oleacă de stânga, sper să se voteze.

În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul Mircea Dușa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Sever Voinesc-Cotoi și Mihai Alexandru Voicu, secretari.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Votul este deschis, vă rog să votați.

109 voturi împotrivă, 34 pentru, 3 abțineri.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, iată, domnule președinte că, de la 33 de voturi, după cinci alineate am ajuns la 34. Deci tendința, trendul, este de creștere.

Domnule președinte,

Stai oleacă! A plecat doamna președinte? A, se schimbă treaba; s-a schimbat boierul.

Venerabile domnule președinte,

Onorabile și venerabile domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți, la pagina 82, la art. 32 alin. (2) să-i aduc la cunoștință distinsului ministru și distinșilor colegi, doamne și domni deputați, următorul alineat.

32 alin. (2) "Unitățile în care se organizează învățământ de artă și învățământ sportiv de stat se stabilesc de către inspectoratele școlare cu avizul conform al autorităților administrației publice locale, conform legii."

Aici s-a adăugat sintagma "de stat", în sensul că mi se pare care corect și normal și firesc ca, într-un stat, să existe, conform Constituției, și libertatea de a avea inițiative private.

Deci, dacă nu punem sintagma "de stat", ar rezulta că și pentru școlile în care se face învățământ de artă și învățământ sportiv, acestea trebuie să obțină avizul conform al autorităților administrației publice locale, conform legii.

Or, noi, în '89, prin ceea ce spunea distinsul domn Săniuță aici, domnul ministru Săniuță, am renunțat la comunism. De ce vrem să introducem aici prin spate, pe ușa din spate?

Deci, pentru cele de stat, pentru că statul finanțează - administrația locală este în sfera lor de acord, dar pentru cele care sunt private, este normal să nu se amestece. Deci, de aceea, noi propunem sintagma "de stat".

Venerabile și onorabile domn președinte,

Cred că v-am convins pe dumneavoastră și dacă dați semnalul, toți colegii disciplinați vor vota conform conștiinței lor și semnului dumneavoastră.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Votul este deschis. Vă rog să votați.

100 de voturi împotrivă, 29 pentru, o abținere.

Amendamentul a picat.

Domnule Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Da.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Așa, că eu sunt colegul dumneavoastră. Doriți să faceți o pauză? Domnul Giurgiu solicită de mult timp să ia cuvântul și v-aș ruga.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Imediat îl voi lăsa și pe domnul deputat Giurgiu, pentru că el a fost coleg cu mine într-un partid democratic, față de ceea ce se întâmplă acum.

Voce din sală:

Care partid?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Partidul România Mare. (Râsete și aplauze.)

Cu domnul Giurgiu; acolo se mai putea aproba ceva, aici văd că nu se mai aprobă nimic.

Domnule președinte,

Înainte de a ceda locul, că nu pot eu să dau cuvântul, de la ceda locul la acest pupitru distinsului coleg Giurgiu...

 
   

Domnul Mircea Dușa:

V-aș ruga, dânsul a solicitat chiar pentru a vă odihni puțin.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Da. Înainte, vă rog să-mi dați voie să explic votul în numele Grupului parlamentar al PSD.

Domnule președinte,

Și onorat prezidiu,

Distinse domnule ministru,

Este clar că "La un semn deschisă-i calea"; nu? Semnul acesta l-a făcut distinsul Teodor-Marius Spînu, care, credeam că fiind mai tânăr, s-a debarasat de mentalitățile etatiste. Dar, dânsul, când este la butoane în locul domnului Toader, devine mașinist. Rămâne încremenit într-o poziție care deranjează colegii, numai așa. Poate mai schimbi poziția, dragă. (Râsete, rumoare.)

Mulțumesc pentru atenție și vă rog să-i dați dreptul la replică.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnul deputat Giurgiu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Avem un amendament la pagina 66, poz. 39 art.28 alin. (1). Propunerea noastră este ca "Învățământul primar se organizează și funcționează de regulă cu program de dimineață." Această propunere vine ca urmare a imposibilității, în acest moment, de a se organiza numai de dimineață.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Comisia?

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Da, comisia e de acord cu... de fapt am avut în discuție și în comisie acest amendament. Cred că din eroare nu a fost acceptat. Oricum, l-am acceptat. Supuneți-l la vot.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus.

Cine este pentru?

Cu 122 de voturi pentru, zece împotrivă și o abținere, amendamentul a trecut.

 
   

Domnul Doru Brașoan Leșe:

Domnule președinte,

Vă rog să supuneți modalitatea de vot cu mâna, pentru că de zece amendamente aștept să votez și nu reușesc nicicum. Ba merge, ba nu merge. Vă rog frumos.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Da, poftiți, domnul.

 
   

Domnul Iosif Veniamin Blaga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art. 42...

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule deputat.

 
   

Domnul Iosif Veniamin Blaga:

Da.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Nu v-am dat cuvântul. A solicitat domnul secretar Voinescu.

 
   

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Domnule președinte,

La mine, pe parcursul ultimei ore, au venit vreo trei-patru deputați să-mi reclame că nu merg cartelele. Ultimul, domnul Leșe și l-am rugat să vină să spună în fața întregului plen acest lucru. Așa că vă rog să luați act de lucrul acesta și rog liderii de grup să reflecteze pentru că eu nu pot face o eventuală propunere de schimbare a felului de vot. Dar e un fapt: trei deputați, domnul Leșe, ultimul dintre ei, și de acum orice alt deputat care vine și îmi reclamă asta, am să-l trimit la microfon să-l vedeți.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Pe procedură, domnule? Poftiți!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Onorabile domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Distinse Sever Voinescu-Cotoi, secretar,

Stimate domnule ministru,

În calitate de vicelider, cred și îmi exprim speranța că se va găsi o modalitate tehnică ca distinșii colegi, care spun că nu funcționează instrumentul, ori să se deplaseze în stânga sau în dreapta, astfel încât acest lucru să fie confirmat, pentru că nu am dori sub nicio formă ca schimbând sistemul de vot, acela prin ridicarea mâinii, să ne lipsească pe noi toți de onoarea de a fi imortalizați în calculator pe suport digital ca cei care am votat această lege și ne-am asumat responsabilitatea pentru viitorul generațiilor ce se vor pregăti după ea.

De aceea, nu aș dori ca o lege de importanța aceasta, o lege a educației și formării permanente, cum este titlul, să fie votată de, aparent, niște anonimi, ci de oameni care rămân atât în memoria calculatorului, dar și a Camerei Deputaților, cu numele fiecăruia - Teodor-Marius Spînu, Doinița Chircu, Anghel Stanciu ș.a.m.d.

De aceea, credem, stimate domnule secretar Sever Voinescu-Cotoi, că propunerea dumneavoastră, deși interesantă, văduvește unu sau doi colegi de vot. Îi putem adăuga acum, la numărul total, dar n-aș vrea să văduvim pe toți colegii și sunt aici suficienți și vor trebui să fie suficienți până la 168, de a rămâne în istoria acestei ilustre Camere prin votul asumat conștient, conform conștiinței lor, asupra acestei legi.

Aceasta este opinia grupului nostru parlamentar.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Au trecut două minute, domnule Stanciu. Vă mulțumim.

Domnul deputat Blaga.

 
   

Domnul Iosif Veniamin Blaga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun ca la art. 42, pag. 117, să completăm alin.(2) cu sintagma "inclusiv cei școlarizați". Vă spun acest lucru fiindcă în textul actual se poate interpreta că de aceste drepturi beneficiază elevii proveniți din alte județe, cei din județ pierzând alocația zilnică de hrană și găzduirea în internat. În varianta supusă dezbaterii, în art.38 alin.(2), nu se face această discriminare.

Vă rog să aprobați această sintagmă inclusă în text.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Vă supun la vot amendamentul făcut.

Votul este deschis, vă rog să votați.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte de ședință,

Pentru a fi mult mai operativi și pentru a elimina orice observație venită din partea colegilor, în conformitate cu Regulamentul, vă propun să schimbăm sistemul de vot și să votăm prin ridicare de mână. În numele Grupului PDL fac această propunere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Vă supun la vot propunerea făcută de viceliderul Grupului PDL, să trecem la votul prin ridicare de mâini.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

Domnule secretar Voinescu, vă rog să numărați. Domnul Sever Voinescu, vă rog să numărați. Domnule Voinescu, vă rog să...

Zece minute, până se întoarce domnul secretar, suspend ședința.

 
     

- după pauză -

După pauză, lucrările ședinței au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Sever Voinescu-Cotoi și Mihai Alexandru Voicu, secretari.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înțeleg că a existat o propunere și trebuie să supun la vot propunerea făcută de domnul deputat Călian.

Domnule Dușa, ce urma să supuneți la vot? Înțeleg că este și un amendament, vă rog eu frumos. Amendamentul s-a votat, în regulă. Bun, deci rămăsese să supunem la vot modalitatea de vot. Înțeleg că este o propunere de a fi vot deschis prin ridicare de mână.

Voturi pentru?

175 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

92 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamente? Domnul Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Distinsă doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Distinse domnule ministru,

După această pauză reconfortantă, cred că sunteți doritori să mai audiați câteva amendamente, pe care, cu toată dragostea, le dedic lui Marius-Teodor Spînu, din Colegiul Tătărași, municipiul Iași.

Doamna președinte,

Având în vedere că dumneavoastră aveți o privire foarte pătrunzătoare și ați depistat că toți colegii noștri dispun, atât pe suport de hârtie, cât și pe laptop-uri de textul amendamentelor respinse, o să vă cer permisiunea, numai la unele să argumentez și să explicitez textul, la celelalte doar vă indic pagina și numărul articolului.

Uitați, deja s-au strâns colegii la laptop cum erau tovarășii la Scânteia, citeau în grup.

Art. 33 alin. (4) de la pag. 83. Vă rog să-l supuneți la vot.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 91 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Da, cu o largă majoritate, așa se vede de aici.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

174.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La pag. 85, art. 39 alin. (91)? alineat nou.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru?

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din bancă):

Votăm pentru?

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

96 de voturi.

Voturi împotrivă?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Matale vorbești?

Doamna președinte, vă rog să-mi atrageți atenția că n-am voie să vorbesc cu sala. E o sală aici, care...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, vă rog. Numai cu sala să nu mai vorbiți, vă rog.

Voturi împotrivă? 172.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Pag. 85, art. 34 alin. (4).

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am înțeles.

Voturi pentru? Se împuținează, domnule Stanciu. 82 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 175.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Dar vă rog să-l adăugați și pe al meu la pentru.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

83.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Pag. 93, art. 36 alin. (5) lit.b).

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 86.

Voturi împotrivă?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La pag. 103.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

174.

Abțineri? Nu sunt.

La ce pagină?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

103, 37 cu (2), vă rog să-mi permiteți să-i dau citire.

"Disciplina limba română se predă în învățământul primar după programe școlare și manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă.

În învățământul gimnazial, disciplina limba și literatura română se predă după programe școlare identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română și manuale specifice.

În învățământul liceal, disciplina limba și literatura română se predă după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română."

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 88 de voturi.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Nu sunt.

Ziceți.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Pag. 109, art.38 alin.(1).

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 85.

Voturi împotrivă? 169.

Abțineri? O abținere.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Pag. 112, alineat nou (21), la art. 39 alin.(3).

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 81 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 173.

Abțineri? O abținere.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Pag. 112, 39 cu 4.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 85.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Una.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

114, art. 40 alin.(2), art.40 alin.(3), art.40 alin.(4), art.40 alin.(5).

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 86.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Nu sunt. O abținere, iertați-mă.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Pag. 116, 41 cu 1.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 85.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Una.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Pag. 118, art. 44.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Cu trei.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Ceva mai mult de trei.

80.

Voturi împotrivă? 172.

Abțineri? Două abțineri.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Pag. 123, art.46 alin.(11).

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 83.

Voturi împotrivă? 174.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Pag. 123, art.46 alin.(2).

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 81.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Nu sunt.

Domnul Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La pag. 136.

Stimați colegi,

La pag. 136, avem un articol, este vorba de art. 50 alin. (2), în care aș vrea să fac următoarea precizare. Evident că mă bucur de atenția și înțelegerea dumneavoastră, spre a explicita și argumenta acest alineat.

Este vorba de art.50 alin.(2) și în care se precizează: " Rețeaua școlară a unităților de învățământ se organizează de către autoritățile administrației publice locale cu avizul conform al inspectoratelor școlare. Pentru învățământul special, liceal și postliceal, rețeaua școlară se organizează de către consiliul județean, respectiv de Consiliul General al Municipiului București, cu consultarea partenerilor sociali și cu avizul conform al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului."

Acest text există și în forma aceasta, ușor modificată și în textul inițiat de Guvern. Singura chestiune, pe care noi o propunem, este: "Rețeaua școlară a unităților de învățământ public se organizează de către autoritățile administrației publice locale..." ș.a.m.d., textul curge.

Motivația este foarte clară și nu cred că domnul ministru are ceva împotrivă, rețeaua școlară a unităților publice este apanajul autorităților administrațiilor locale, care au în patrimoniu localurile de școală, finanțează aceste localuri de școală, nu, și sunt, totodată, implicate prin consiliul de administrație o treime în administrarea lor.

De aceea, cred că nu putem sub această formă să includem, chiar dacă este în sistemul național de învățământ, să spunem că organizează. Nu poate o autoritate de stat să le organizeze pe cele private. Cele private se supun liberei inițiative și sunt sub apanajul controlului ministerului prin unitatea ARACIP sau ARACIS. Aceasta este argumentația noastră. Deci să introducem cuvântul" public".

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 82.

Voturi împotrivă? 177.

Abțineri? 3 abțineri.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Este clar că comunismul s-a retras de pe piață, nu ne-am retras noi din comunism. Pentru că aceasta este semnificația votului dat de un partid de dreapta.

137, 50 cu 6.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 82.

Voturi împotrivă? 173.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

50 cu 7.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 82.

Voturi împotrivă? 173.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La 50 cu 8, pag.139.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 82.

Voturi împotrivă? 173.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

54 cu 2.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 82.

Voturi împotrivă? 173.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

54, alin.(64).

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 83.

Voturi împotrivă? 172.

Abțineri? Nu sunt.

Mai ziceți și pagina la care sunteți?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Pag.156. 55 cu 1.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 83.

Voturi împotrivă? 173.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

157, 54 cu 5.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 82.

Voturi împotrivă? 173.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

167, 58 cu 3.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 83.

Voturi împotrivă? 173.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

173, 59 cu 2.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 82.

Voturi împotrivă? 173.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Art.59 alin.(22).

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 82.

Voturi împotrivă? 173.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Pag.176 la alin.(17).

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 83.

Voturi împotrivă? 173.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

177, 60 cu 2.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 82.

Voturi împotrivă? 175.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

180, 61 cu 1.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 83.

Voturi împotrivă? 175.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

205, 66 cu 6.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 83.

Voturi împotrivă? 175.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

211, 70 cu 1.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 83.

Voturi împotrivă? 175.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

213, 73 cu 3.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 83.

Voturi împotrivă? 175.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Vă rog să-mi permiteți, doamna președinte, să le fac un favor colegilor care nu țin ritmul și dacă sunt curioși ce conțin aceste alineate, ca de exemplu 217 la 75, le pot da după votul final, le pot pune la dispoziție materialul.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc pentru deschidere.

Voturi pentru? 85.

Voturi împotrivă? 175.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

79 cu 1de la pag.230.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 87.

Voturi împotrivă? 175.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

231, 79 cu 3.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 88.

Voturi împotrivă? 175.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

80 cu 1 de la pag.232.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 88.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Doamnă președinte, vă rog să-mi permiteți să vă atrag respectuos atenția că domnul Spânu dezertează de la politica de grup a grupului. A votat amendamentul acesta. Vă rog să luați măsuri disciplinare.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Excepțional!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

233, 82 cu 2.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 88.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Una.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

233, 80 cu 3.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 88.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

De asemenea, vreau să-mi permiteți, doamna președinte, în cele două minute de argumentare să le spun colegilor că dincolo de a le pune la dispoziție materialul, mâine de la ora 9 le stau la dispoziție și cu argumente la fiecare articol, celor care doresc.

237, la 81 cu 5.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 88.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La camera de reflecție. 237, 81 cu 6.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 90.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La pag.239, vă atrag respectuos atenția, este art.82, un amendament al distinsului lider de grup Viorel Hrebenciuc, Dumitru Chiriță, Dorina Burcău și grupul PSD+PC. Vă rog să-l votați, să aibă și dânsul unul votat.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 90.

Voturi împotrivă? 177.

Abțineri? O abținere, scuze, domnul Marton Arpad.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La pag.244, 282 alin.(2) lit.f).

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 90.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

250, 81 cu 1.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 90.

Voturi împotrivă? 167.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

La pag.252, Secțiunea 1.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 90.

Voturi împotrivă? 173.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

254, 85 cu 2.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 90.

Voturi împotrivă? 175.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Cu tot respectul, doamnă președinte, permiteți-mi să vă informez, deși Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității mi-a dat hârtie că nu sunt informator, că sunt colegi de la PDL care au obosit și nu ridică mâna.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da. Simțim atitudinea lor pozitivă, nu e nici o problemă.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Nu? Pag.265,85 cu 3. Noi am venit aici să muncim, domnule Toader, nu să umblăm pe hol ca matale!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 90.

Voturi împotrivă? 175.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

265, 85 cu 3.

Luați act, doamna președinte, că i-am rostit numele lui domnul Toader. Să-i dați dreptul la replică.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am luat act, dar nu vrea să vă răspundă. Nu vrea.

Voturi pentru? 90.

Voturi împotrivă? 175.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

267, 85 cu 4.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 90.

Voturi împotrivă. 175.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

274, 86 cu 3.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 90.

Voturi împotrivă? 175.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

276, 87 cu 4.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 90.

Voturi împotrivă? 175.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

277, 87 cu 5.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 90.

Voturi împotrivă? 175.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

284, Capitolul VIII, "Finanțarea și baza materială a învățământului preuniversitar". Poz.128.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Voturi pentru? 90.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

285, 90 cu 1.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 91.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

287, 90 cu 2.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 91.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? O abținere.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

288, 91 cu 3.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 91.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

293, 93 cu 3.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 91.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

94 cu 4 și 94 cu 5.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pagina?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

300.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 91.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

302, 96 cu 1 și 96 cu 2.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 90.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

305, 98 cu 2.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 90.

Voturi împotrivă? 173.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

308, art.100.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? 91.

Voturi împotrivă? 176.

Abțineri? Nu sunt.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

315, art.101 cu 6.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Voturi pentru? Aveți un amendament?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Da.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înainte de a supune la vot amendamentul dumneavoastră, avem un coleg, are și dânsul un amendament.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Doamnă președinte, eu aș zice să nu, pentru că sunt convins că pe acesta îl aprobați și stricați aici ritmul.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Știu, dar are un amendament înaintea dumneavoastră ca și număr la un alt articol.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Nu. Matale faci parte din echipa furătoare, lasă-le aici. Asta e munca mea... (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Mulțumesc, doamna președinte.

Este vorba despre un amendament pe care l-am depus împreună cu domnul deputat Daniel Bărbulescu. Se referă la art.101 alin.(2) și (3) și propunem modificarea textului adoptat în comisie, pentru că în măsura în care acest text va rămâne vor apărea foarte multe probleme legate de patrimoniu și de aplicarea Legii nr.213 din 1998.

Textul amendamentului sună astfel: "Terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de învățământ preșcolar, școlile primare și gimnaziale, liceele situate în orașe, municipii sau municipii reședință de județ, inclusiv celelalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat, fac parte din domeniul public local, și sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către consiliile de administrație, conform cu legislația în vigoare."

Iar la alin.(3): "Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea liceele situate în comune, inclusiv celelalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, unitățile de învățământ special publice, centrele județene de resurse și asistență educațională fac parte din domeniul public județean, respectiv al municipiului București, și sunt în administrarea consiliului județean în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea, prin consiliile de administrație ale unităților de învățământ respective. Celelalte componente ale bazei materiale, ale unităților de învățământ special publice, ale cluburilor sportive școlare, ale palatelor și cluburilor copiilor și elevilor și ale centrelor județene de resurse și asistență educațională sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către consiliile de administrație ale acestora".

Vă mulțumesc și vă rugăm să susțineți acest amendament.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun votului.

Voturi pentru? 176 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 91.

Abțineri? 2 abțineri.

Comisia?

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Deci, comisia vrea să facă o precizare în legătură cu acest amendament pe care l-ați acceptat. Practic, se rămâne la situația actuală, nu se fac modificări, se rămâne la situația actuală din învățământ.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Amendament? Da, de la pagină e?

 
   

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Pag.182, alin.(27) articolul, după renumerotare, 167.

Am un amendament. Și aici, după consultarea distinșilor colegi din Comisia juridică, de disciplină și imunități și după ce m-am consultat cu distinsul și onorabilul meu coleg domnul deputat Stanciu, rugăm, datorită unei erori materiale să extragem cuvântul "medical" pentru că altfel textul devine neconstituțional. Textul sună: "Activitatea după pensionare a profesorilor universitari din învățământul superior, având calitatea de conducător de doctorat, poate fi prelungită de Senatul universitar cu o perioadă cuprinsă între un an și maxim 5 ani, cu respectarea prevederilor legii și a Cartei universitare."

Deci, de scos, de îndreptat, ca eroare materială, "învățământul medical" de extras cuvântul "medical".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Comisia?

Guvernul nu susține. Domnule ministru!

 
   

Domnul Daniel Petru Funeriu (ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului):

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul nu susține acest amendament, pentru că activitatea, după pensionare, a profesorilor universitari din învățământul medical superior a fost discutată în cadrul comisiei și s-a votat ca atare. Explicația fiind aceea că în cadrul învățământului medical, atât perioada de studii, cât și perioada de specializare corespunde unui timp mai îndelungat și, de aceea, ar fi necesar, în acest caz specific, să se adopte această prevedere care a fost votată de comisie.

Guvernul susține varianta propusă de comisie, însă nu susține acest amendament în cadrul învățământului, altul decât cel medical.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Voturi pentru? Deci, încă o dată, cei care sunt pentru, pentru a-i număra. 111 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 150 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Domnule Marton Arpad, vă rog.

 
   

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu am crezut că adineauri, după ce s-a adoptat un anumit amendament, colegul care a propus amendamentul care a trecut, o să facă precizarea că există multe articole care sunt legate de acest amendament. Și ori să fi spus, mai sunt, și să vină de fiecare dată, nu știu câte sunt, 10,12, 20, și să le votăm pe fiecare, adică să trecem de la județ la localitate, concursurile, deci toate cele care sunt prevăzute în varianta pe care am votat-o deja, ori să dăm în atribuțiunea comisiei și a specialiștilor să facă corelarea necesară, pentru că este o problemă de corelare.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Andronache.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Îi mulțumesc domnului Marton Arpad. Propun să dăm posibilitatea Departamentului legislativ să facă corelările necesare pe toate celelalte articole care vizează amendamentul adoptat.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Amendament?

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Din păcate, putem să facem multe lucruri în Parlament, poate chiar prea multe, dar aici nu mai putem să intervenim, pentru că în modificările pe care... și Departamentul legislativ mi-a comunicat și așa știu și eu, dacă am proceda să facem modificările respective, am intra deja în modificări pe fond. Or, noi deja am votat amendamentele și așa mai departe. Deci, rămâne ca să o reglementeze colegii noștri de la Senat, dacă legea va trece și va ajunge în această formă, noi putem să îndreptăm unele erori, dar...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Marton Arpad.

 
   

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Doamnă președinte,

Gândiți-vă cum am arăta noi în fața lumii. Adică o Cameră care este serioasă, care votează ca liceele să fie în administrarea... clădirea liceului să fie în administrarea consiliului local, și decizia de angajare a directorului să aparțină consiliului județean. Am mai fi o Cameră serioasă? nu! Se poate face această corelare. Da! Se poate face. Deci, dacă am votat ceva, în consecință, tot ceea ce decurge din această modificare trebuie să fie corectat. Altfel trece la Senat ceva care se bate cap în cap.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Preda?

 
   

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule coleg de la UDMR, vreau să vă spun că așa cum ați prezentat dumneavoastră situația nu este nicio incompatibilitate. Patrimoniul și proprietarul unei clădiri nu au nici o legătură cu administrarea activității care înseamnă școală. Mai ales că veniți dintr-o zonă unde s-ar putea să fiți ca persoană privată proprietarul unei clădiri pe care eu o închiriez, ca și consiliu județean, și-mi desfășor activitățile școlare acolo. Nu confundați situația patrimonială cu ceea ce înseamnă activitatea de învățământ.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Distinsă doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Distinse doamne și distinși domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule secretar Sever Voinescu-Cotoi,

Evident că acest amendament pe care distinsul nostru coleg l-a adus aici, ridică multe semne de întrebare.

Domnul deputat, distinsul deputat și venerabilul deputat și onorabilul deputat Marton, prin vechime și prin prestigioasa activitate, are dreptate că se fac corelări, se pot face corelări. Dar aici sunt chestiuni de fond. Și pentru că ați votat acel amendament, cred că el trebuie lăsat, să se facă aceste corelări care privesc angajările etc. și patrimoniul, la Senat. Pentru că este o chestiune care pune cap în cap consiliul local, cu consiliul județean.

Primarii, unii dintre primari, care au avut liceele în patrimoniul lor, s-au plâns că ei suportă cheltuieli pentru elevi care nu aparțin municipiului respectiv, ci aparțin județului. Și, ca atare, ar trebui liceele să fie cu totul la județ, pentru că în arealul, cum spunea tovarășul, pardon, domnul Spânu, da, aparțin de acestea, și nu localității.

De aceea, domnul Spânu s-a împotrivit să fie localitate, ci să fie areal. Areal, e altceva, sigur... Ca atare, nu este o chestiune de formă, ci este o chestiune care pune două consilii, consiliul local și consiliul județean, cap în cap. Și acolo unde este un consiliu de la un partid cu un consiliu de la alt partid începe arealul.

De aceea, eu cred că este bine să-l lăsăm așa, și Senatul, în înțelepciunea sa, fiind și Cameră decizională, va găsi soluția cea mai bună.

Pentru că aceste discuții sunt și la nivelul sănătății, unde spitalul de urgență Iași, este domnul doctor aici de la UPU, da, domnul Ciuhodaru, care primește din toată Moldova, dar spun că acele consilii locale nu varsă bani în spitalul de urgență, dar primesc și operează în Iași bolnavi care aparțin de alte localități. Deci este o discuție mult mai complexă și cu implicații mult mai mari. Și, conform sinergiei faptelor, lăsăm pentru Senat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înțeleg că aceasta este și poziția ministerului, ca amendamentul odată trecut, corelația întâi să se facă la Senat, acolo unde mai intervin scăpări.

Un alt amendament. Vă rog. Vă susțineți acum un amendament, da? La ce pagină e?

 
   

Domnul Gheorghe Hogea:

Este vorba de poziția 120.

Doamnelor și domnilor deputați,

Știm că ceea ce nu este interzis este permis. Iar articolul 52 alin.(2) nu interzice consiliului de administrație al școlii suplimentarea efectivului de elevi dintr-o clasă. Deci, de dragul finanțării per elev, sau din alte motive pe care nu doresc să le pun în evidență, ar fi posibil ca unele clase să funcționeze cu 3, 6 sau 40 de elevi. Știm că am avut asemenea situație. Aceste clase nu sunt productive.

Pentru a stopa formarea unor clase cu asemenea efective, se impune ca la acest articol, art.85 alin.(5), în varianta Guvernului, 85 cu 7, după adoptarea amendamentelor, articol ce reglementează atribuțiile consiliului de administrație, să adăugăm un nou alineat, cu următorul conținut: "aprobă situațiile speciale privind formațiunile de studiu aflate sub efectivul minim și poate suplimenta cu cel mult patru școlari/elevi efectivele dintr-o grupă/clasă."

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot.

Voturi pentru? 76 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 164.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamente de la...

Domnul Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Distinsă doamnă președinte,

E eroare materială.

Distinsă doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Vreau să vă precizez că la cererea expresă a unor colegi voi prezenta și voi argumenta celelalte amendamente în cadrul privat. (Aplauze și râsete în sală.) Pentru că sunt convins că vor avea aceeași soartă ca și cele pe care le-am prezentat în ședință publică.

Totodată, aș dori să sugerez distinsei doamnei președinte să-i mulțumească fostului distins ministru, Eugen Nicolăescu, pentru originala procedură de dezbatere a legii învățământului, fără de care am fi avut o dezbatere punctuală, la obiect, așa cum ar fi meritat această lege. Cred că este o excepție nedorită și nu vom continua cu această practică.

Repet: se discută amendamentele la fiecare articol, și al comisiei, și cele aprobate, și cele care nu sunt aprobate, de modificare, de eliminare, toate, dar se supun la vot, așa cum spunea și domnul Marton, conform art.110 alin.2, într-o anumită ordine. Altfel, noi aprobăm amendamentele aprobate de comisie și care nu au fost votate, repet, și au fost adoptate, cum ar veni, tacit.

Cred că această practică a fost pentru prima și ultima dată când s-a utilizat în Parlamentul României. Altfel, doamna președinte, cu tot respectul cuvenit, am trecut de la o mașină de vot la o morișcă pe care nu o mai oprește nimeni.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu, domnule Stanciu, și pentru decizia, fără îndoială, pe care ați luat-o.

Domnul Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Mă adresez în calitatea pe care o am, de președinte al Comisiei pentru învățământ. Vreau să vă spun că timp de patru săptămâni, în comisie, între 12 și 14 ore pe zi am lucrat și toate amendamentele pe care dumneavoastră le-ați trecut acum în viteză și într-o foarte mare viteză, au fost susținute cu argumente în fața colegilor, în fața reprezentanților sindicatelor, în fața băncii ministeriale, în fața reprezentanților părinților, ai studenților, ai rectorilor din centrele universitare.

Deci, a fost o muncă extrem de laborioasă, concretizată în parcurgerea a peste 1600 de amendamente. Noi înșine am făcut 670 de amendamente. Din aceste 670 de amendamente, 400 au fost amendamente care s-au referit efectiv la corelarea textului, la corectitudinea textului și, dacă vreți, la corectitudinea în ceea ce privește materia tehnică în sine.

Eu, în numele comisiei, vreau să mulțumesc tuturor colegilor mei de comisie, staffului tehnic care ne-au ajutat să parcurgem această etapă importantă, inclusiv băncii ministeriale, pentru că am făcut lucrul ăsta împreună cu reprezentanții ministerului, care au fost și ei prezenți la lucrările comisiei, în frunte cu ministrul, îmi exprim totala, totala..., nu știu cum să spun față de plen, să nu folosesc un cuvânt poate dur, totala uimire față de modul în care s-a parcurs acest proiect de lege în această viteză în Parlamentul României și, încă o dată, dacă n-am fi făcut o muncă foarte laborioasă la nivelul comisiei, probabil că aveam motive mult mai mari de nemulțumire, dar așa cel puțin știu că acolo noi ne-am făcut datoria.

Vă mulțumesc în numele comisiei și mulțumesc și staffului de la legislativ. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Eugen Nicolăescu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Distinsă doamnă președinte,

Domnule Anghel Stanciu. Unde sunteți că nu vă văd. Acolo sunteți.

Regret că n-am avut plăcerea să vă ascultăm mai mult și să veniți cu toate argumentele, și publice și private, cu care puteam să îmbunătățim acest proiect de lege. Vă aduc aminte că procedura de lucru a fost adoptată de plen, iar plenul este suveran.

În același timp, acum, la sfârșitul dezbaterilor, doresc să-mi exprim nemulțumirea că amendamentele respinse, așa cum spunea și domnul președinte Cristian Dumitrescu, n-au fost luate în considerare sub nici o formă. Și, în consecință, vă anunț, înainte de vot, că Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva proiectului de lege. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă mai sunt deputați care doresc să susțină amendamente.

Pe procedură, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, doamna președinte.

Înainte de a da votul la această lege, vreau să expun plenului Camerei Deputaților punctul de vedere al Grupului Partidului Social Democrat, și anume că noi vom vota împotriva acestei legi, întrucât considerăm că este o lege profund nedreaptă, o lege antinațională, o lege care nu face decât să bulverseze ceea ce era bun în sistemul de educație, punând în antiteză instituții care ar trebui să colaboreze, vedeți doar la ce s-a ajuns în urma adoptării unui singur amendament care a atras după sine bulversarea întregii legi, până la capătul său.

Se fac nedreptăți în sistemul învățământului universitar, acolo unde se pare că elementul deciziei politice și guvernamentale în autonomia universitară va fi primordial, și nu decizia de bază a senatului universităților.

Prin urmare, nu mai vorbim despre faptul că se trădează sentimentele și idealurile națiunii române prin acest troc politic făcut de către PDL, acceptându-se pretențiile colegilor de la UDMR, normale, firești, de altfel, dar nu e normală cedarea PDL-ului de a se preda până și istoria românilor și geografia patriei în limba maghiară.

Prin urmare, noi promitem tuturor românilor că în scurt timp, când vom veni la guvernare, vom modifica toate aceste aberații ale legii, astfel încât nedreptatea făcută de această guvernare PDL-UDMR să dispară cât mai repede din învățământul românesc.

Sper încă o dată, domnule Funeriu, să înțelegeți măcar dumneavoastră ce înseamnă educație sau învățământ național.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Repet întrebarea: dacă mai sunt deputați care doresc să susțină amendamente?

Am să susțin și eu un amendament. (Coboară la tribună.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este un amendament respins în comisie.

Am convingerea că acest lucru s-a întâmplat pentru că nu s-a înțeles exact la ce se referea. În textul propus de Guvern se specifică faptul că părinții copilului pot direcționa într-un cont un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condițiile legii.

În schimb, în Codul fiscal se prevede acum că 2% poate fi, tot din impozit, poate fi direcționat către susținerea entităților nonprofit, a unităților de cult și pentru acordarea de burse private.

Amendamentul meu vine să clarifice faptul că părinții pot depune în mod suplimentar față de această prevedere existentă deja în Codul fiscal. Amendamentul sună așa: "Suplimentar față de suma reprezentând până la 2% din impozitul pe venitul anual, pe veniturile din salarii, ce poate fi direcționată pentru susținerea entităților nonprofit, unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, în condițiile Codului fiscal, părinții copilului, contribuabili, pot direcționa în contul prevăzut la alin.(2) un procent de până la 2%".

Eu cred că e o clarificare necesare, o susținere pe care și-au câștigat-o organizațiile neguvernamentale, și atâta timp cât sunt un bun și un câștig al societății, ele trebuie susținute în continuare, cu atât mai mult într-o perioadă de criză, când preiau o parte din responsabilitățile statului la nivel social.

Vă mulțumesc. (Revine la prezidiu.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Daniel Petru Funeriu:

Doamnelor șiș domnilor,

Într-adevăr, în momentul în care un părinte în ceea ce privește contul educațional poate să depună 2% pentru educarea pe tot parcursul vieții a acelui părinte, acest lucru nu trebuie să intre în contradicție cu ceea ce se face astăzi 2% pentru ONG-uri.

De aceea, din punctul de vedere al Guvernului, acest amendament nu trebuie, încă o dată repet, să-i pună pe părinți în situația de a alege între un ONG și proprii lor copii. De aceea, putem susține acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Comisia?

Domnul Eugen Nicolăescu.

Lăsați-l pe domnul Eugen Nicolăescu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

În principiu, sunt de acord cu acest amendament, numai că locul lui nu este în această lege. locul acestui amendament este în Codul fiscal. Este materia de bază. Pe de o parte.

Pe de altă parte, prin creșterea cheltuielii cu 2% din impozitul pe venit pe care ar trebui să-l dăm statului și în situația asta îl direcționăm în altă parte, înseamnă că reducem veniturile bugetare. Asta înseamnă că dumneavoastră încălcați două legi: legea finanțelor publice și a doua lege, cea pe care am votat-o de curând, legea responsabilității financiar-fiscale.

Deci, din punctul meu de vedere este un amendament care nu poate fi aprobat pentru că încălcăm legea.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Eugen Nicolăescu, atunci o lăsăm să fie clarificată în Codul fiscal ca să nu mai naștem alte discuții.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Reiau această explicație care a fost făcută. Am să fiu neelegant cu o propunere de-a dumneavoastră. Asta e realitatea, însă nu putem să facem 4% în condițiile în care nu avem în România resursă financiară destulă pentru a acoperi alte cheltuieli.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Era vorba doar de o clarificare și o opțiune pe care o poate avea cineva. Nu era o creștere. În condițiile în care există în momentul de față. Tocmai de aceea încercam să clarific, dar cred că este mult mai bine să discutăm la Codul fiscal.

 
Supunerea la votul final:  

Dacă mai sunt alte puncte de vedere. nu. Atunci, putem să trecem la votul final.

Voturi pentru? 181 voturi pentru. (Aplauze).

Voturi împotrivă? 95 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc pentru efortul pe care l-ați depus.

Explicațiile votului sau ce s-a întâmplat?

   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte, trebuie să supuneți votului respingerea a încă două legi organice. Deci, vă rog, stimați colegi, să stați pe loc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Până la explicarea votului, haideți să dăm votul și pe celelalte două.

Domnule Cristian Dumitrescu, poziția comisiei.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Alea două sunt patru. Alea două sunt patru legi. Și este vorba despre Legea PL-x 115, care este propusă de Grupul PSD+PC, și cele trei legi, PL-x 180, 181 și 182, reprezentând pachetul legilor educației propus de către Grupul PNL.

Va trebui să le supuneți la vot, pe rând, pe fiecare.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule Dumitrescu.

PL-x 115/2010.

Voturi pentru? 63 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 181.

Abțineri? 33 abțineri.

PL-x 180/2010.

Voturi pentru?

Domnule președinte Dumitrescu, ceea ce n-ați precizat în intervenția dumneavoastră și aș vrea să fim corecți, regulamentari până la capăt, este ceea ce propune comisia, pentru că noi supunem la vot ceea ce propune comisia, și nu propunerea legislativă în sine.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Stimată doamnă președinte, am prezentat raportul comisiei la sfârșit, am precizat că legile pe care dumneavoastră le supuneți la vot au fost respinse în comisie. Deci, ele au fost respinse în comisie.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Atunci, domnule Dumitrescu, nu supunem propunerile legislative, ci supunem propunerea de respingere.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Respingere, absolut. Absolut.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, o luăm de la început.

Propunerea de respingere făcută de Comisie pentru propunerea legislativă "Legea educației naționale" PL-x 115/2010.

Cine este pentru respingere? 181 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 92 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerea de respingere a Propunerii legislative privind învățământul superior, PL-x 180/2010.

Voturi pentru? 180.

Voturi împotrivă? 91.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerea legislativă privind statutul personalului didactic, PL-x 181/2020. Propunere de respingere.

Voturi pentru? 180 de voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 90.

Abțineri? O abținere.

Propunerea de respingere a Propunerii legislative privind învățământul preuniversitar PL-x 182/2010.

Voturi pentru? 178.

Voturi împotrivă? 91.

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc.

Explicarea votului, cine dorește.

 
   

Domnul Victor Cristea:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să exprim nemulțumirea elevilor, părinților și cadrelor didactice față de această lege. eu, inițial, eram foarte bucuros că în sfârșit vom da învățământului o lege care, așa cum preciza domnul ministru aici, să dea stabilitate și să răspundă problemelor țării.

Nu este așa! Cu atât mai mult, această lege duce la dezorganizare, la bulversare și la mare instabilitate, analizând trecerea clasei a IX-a la învățământul general, titularizarea cadrelor didactice, numirea directorilor și expulzarea lor din funcție de către primar și consiliul de administrație, pericolul a două centre de putere în școală, președintele consiliului de administrație și directorul care, așa cum spuneam, este în continuu cu capul sub sabia a două puteri.

Am constatat în cadrul dezbaterilor pe comisie și în plen, aici, că s-a lucrat de pe poziții de forță. S-a dus politica îndârjirii, politica învrăjbirii și nu s-a căutat să se agreeze o politică a consensului, întrucât învățământul este de conștiință națională. Această lege nu mai este de conștiință națională, ci este antinațională, anticonstituțională și imposibil de aplicat, întrucât va aduce numai prejudicii învățământului, de la preșcolari și până la rectori. cred că de calitatea învățământului superior depinde și calitatea învățământului gimnazial și liceal.

Mă întreb dacă după 20 de ani de zile cei care sub sistemul comunist, înainte de ′89, au fost luați în atenție și vor plăti măcar moral, mă întreb eu, cei care au susținut fără trăirea dumnealor, vor plăti dezastrul pe care îl va produce legea învățământului în economia națională? Răspunde învățământul actual, pe baza acestei legi, problemei naționale - reconstruirea României?

Vă mulțumesc.

 
     

lucrările ședinței sunt conduse în continuare, de domnul Mircea Dușa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Sever Voinescu-Cotoi și Mihai Alexandru Voicu, secretari.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Doamna deputat Săftoiu.

Aveți timp cât doriți la dispoziție.

 
   

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Apreciez foarte mult că la finalul acestei legi care ne-a luat doar o zi s-o dezbatem, suntem la fel de grăbiți și la plecare. Semne bune!

Aș vrea să încep spunându-i domnului ministru Funeriu că sper să i se permită un moment de sinceritate și să recunoască că la finalul acestor dezbateri în comisie, și mai puțin în plen, unde numai dezbatere n-a fost, legea care a rezultat din comisie este mult mai bună decât legea pe care a depus-o Guvernul pe masa Parlamentului.

Din păcate, însă, pot să spun că ce a rezultat din plen este nu doar o variantă proastă, ci foarte, foarte rușinoasă. În primul rând, noi, liberalii, n-am votat această lege care n-a făcut altceva decât să sacrifice identitatea națională. Vreau să vă spun că identitatea unui stat nu stă într-un partid și nici măcar în președintele României, indiferent cum s-ar numi el. Identitatea națională a oricărui stat stă în limba oficială. Și vreau să spun ceva ce n-am avut timp să spun în timpul dezbaterilor: în România există două minorități, minoritatea maghiară și celelalte minorități. Și am să vă spun de ce spun acest lucru.

În art.37 alin.(2) se spune: "Limba și literatura română se va preda pentru minorități după manuale speciale." Adică, mai exact, limba română și literatura română se predă ca limbă străină în România.

Am votat acest alineat, pentru simplul motiv că am înțeles că există o minoritate sau... eu am plecat de la premiza că toate minoritățile au o problemă în a învăța limba română.

Știți care a fost surpriza în comisie? În momentul în care celelalte minorități - domnul Radan este de față, domnul Zisopol este de față - ne-au cerut să introducem un alineat nou, care știți ce însemna? Excepție de la acest alineat, și în care se spune așa: "Părintele, tutorele sau organizația minorităților pot să ceară, în numele copiilor, să învețe limba și literatura română, după manualele după care învață copiii români" - cetățeni ai acestui stat care se nasc în România și care, culmea, pentru celelalte minorități nu reprezintă o problemă să învețe limba română la fel ca noi. Nu-mi rămâne decât să felicit aceste minorități care nu vor să se comporte ca niște minorități.

Dincolo de acest lucru, mai avem un motiv pentru care noi, liberalii, avem o mare rezervă față de această lege: religia. Religia, care se studiază în școli. Suntem un stat laic și cred că religia trebuia să fie o materie opțională la școală. Pentru că, pe fond, dragii mei, ceea ce se întâmplă în orele de religie, înseamnă apologetică. Nu este religie!

N-am să continui cu clasa a IX-a, care a devenit gimnaziu, nu voi continua cu rezervele față de titularizare. Mă mulțumesc doar cu cele două mari probleme și sper să nu ne fie nici măcar nouă rușine de varianta pe care o trimitem mai departe. (Aplauze.)

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnul deputat Korodi.

 
   

Domnul Korodi Attila:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Suntem după câteva săptămâni bune de lucru și Uniunea Democrată Maghiară din România poată să spună că am făcut pași importanți în a ajusta educația noastră la ceea ce înseamnă educație în Uniunea Europeană. Eu aș dori ca la finalul acestor dezbateri să vă dau un reper când vorbiți de educație pentru minoritățile naționale. Reperul acela prin care gândește un elev sau membru al comunității românești din Ucraina, din Serbia sau chiar din Ungaria, care ar fi optimul și pentru ei, ca să fie cetățeni ai statelor respective, menținând, ceea ce este foarte important, identitatea națională.

Noi credem că am făcut un pas important, și mulțumim acelora care au sprijinit o europenizare a școlii românești.

Mulțumesc ministerului, pentru că a colaborat profesional la elaborarea acestei legi, și credem că a făcut un bine, și vă urez, tuturor dascălilor, succes în ceea ce aveți de făcut de acum încolo.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnul deputat Nechifor.

 
   

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Domnule președinte,

În primul rând, vreau să felicit pe colegii noștri, domnul deputat Anghel Stanciu și domnul deputat Nicolăescu, pentru modul în care au încercat astăzi - ca opoziție - să obținem o lege mai bună pentru educație.

În al doilea rând, domnule ministru Funeriu, nu știu dacă aveți copii, dumneavoastră și domnul Hoară, dar dacă aveți sau dacă veți avea, sper să nu învețe după legea dumneavoastră.

Și, mă bucur, în plus, că desenul și abilitățile practice se studiază, încă, în limba română.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule ministru, poftiți, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Daniel Petru Funeriu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Voi fi foarte scurt în alocuțiunea mea.

În primul rând, vreau să răspund direct și frontal la ceea ce a spus doamna deputat adineaori. Într-adevăr, legea care pleacă astăzi de la Camera Deputaților înspre Senatul României este o lege îmbunătățită. Sunt convins de acest lucru, pentru că acest lucru se datorează muncii importante care a fost făcută atât de comisie, cât și de plenul acestei Camere.

Legea care pleacă astăzi de la Cameră spre Senatul României este continuarea firească a unui demers care a început odată cu Pactul Național pentru Educație, a continuat cu Strategia pentru Educație, elaborată de Comisia prezidențială extinsă, în care au fost luate în considerare atât propunerile sindicatelor, propunerile partidelor politice și propunerile tuturor semnatarilor Pactului Național pentru Educație.

Doresc să vă mulțumesc pentru votul dat astăzi și pentru discuțiile pe care le-am avut astăzi, deopotrivă celor care au votat împotriva acestei legi, și celor care au votat pentru această lege, și mă bucur, încă o dată, că această lege nu a intrat și nu a ieșit din această Cameră a Deputaților, cunoscută sub numele de "Legea Funeriu", ci ea își continuă demersul firesc ca fiind legea noastră, a tuturor.

Îi invit pe deputații din arcul guvernamental să fie, alături de minister, modești în această victorie, pentru că această victorie nu doresc să o vedem ca fiind o victorie politică, ci să o văd ca fiind o victorie a noastră, a tuturor.

O victorie a noastră, a tuturor pentru a face acel pas înainte, sub semnul căruia am înscris acest demers legislativ. Să facem acel pas înainte de care România are nevoie, dar pe care l-am amânat, din păcate, de prea multă vreme.

Vreau să vă mai spun că această lege nu este decât un început, pentru că o lege, oricât ar fi ea de bună, nu rezolvă de una singură problemele unui domeniu sau ale unei națiuni.

Este nevoie de o muncă susținută, atât din partea ministerului actual, cât și din partea celor care vor urma în Ministerul Educației, pentru că odată cu această lege ne angajăm pe calea unei stabilități a sistemului educațional pentru foarte mulți ani.

Spuneam că această lege este un pas înainte important. Voi încheia spunând că ea este ceva mai mult. Și am să vă invit, doamnelor și domnilor deputați, să ne ajutați în demersul nostru, care de-abia de acum începe.

Îmi doresc ca această lege să fie începutul unui drum către visul fiecărui copil din România.

Vă mulțumesc și vă doresc succes în continuare.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Doamnelor și domnilor deputați,

Închei lucrările ședinței. Ne revedem marți la ora 16,00.

Vă doresc o seară bună, iar celor care poartă numele de Constantin și Elena "La mulți ani și sănătate!".

 
   

*

Ședința s-a încheiat la ora 18,50.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 26 aprilie 2018, 4:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro