Plen
Ședința Camerei Deputaților din 31 mai 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.88/10-06-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 31-05-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 mai 2010

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,45.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Dumitru Pardău și Mihai Alexandru Voicu, secretari, și, în a doua parte, de domnul Mircea Dușa, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

*

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei și vă anunț că din totalul celor 334 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 201; sunt absenți 133, din care 29 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele în plen pentru zilele de luni, marți și miercuri; programul de lucru pentru perioada 31 mai - 5 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 26 - 31 mai de către comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizate a Curții Constituționale; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

 
Informare privind declararea ca independent a domnului Nicolae Stan.  

Înainte de a intra în ordinea de zi vă mai informez că domnul deputat Stan Nicolae, din data de 17 mai se declară independent în Parlamentul României.

Intervenții legate de prezenta situație de criză și de necesitatea analizei reducerii cheltuielilor în Parlamentul României. Intervenții pe marginea solicitării adresate președintelui Camerei Deputaților, conform art.140 alin.(5) din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Înțeleg că domnul Zoicaș vrea să facă o precizare. Vă rog.

   

Domnul Gheorghe Zoicaș:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doresc să fac o solicitare în baza art.140 alin.(5) al Regulamentului Camerei Deputaților: "Președintele Camerei, la cererea unui deputat sau din proprie inițiativă, poate să facă declarații oficiale, cu consultarea Camerei, cu privire la informații vădit inexacte (inclusiv omisiuni, deformări etc.) privind lucrările Camerei sau asupra comentariilor care ar putea aduce atingere imaginii instituției parlamentare."

Doamnă președinte,

Rugămintea mea ar fi dacă putem să solicităm celor doi chestori ca să ne prezinte contractele care au fost încheiate cu cazarea...

Voci din sală:

În căminele studențești.

 
   

Domnul Gheorghe Zoicaș:

...agențiile care au încheiat contractele cu Societatea TAROM ".. pentru că acest subiect ar trebui închis. (Aplauze.)

Și aș mai dori, dacă se poate, să aibă loc o dezbatere tehnică pe această problemă, inclusiv structura aparatului administrativ al Camerei Deputaților, pentru că nu eu sau cei 70% dintre colegi care sunt la primul mandat, nu noi am făcut dimensiunea acestui aparat tehnic. Deci nu noi am stabilit ca din acest aparat tehnic să facă parte 136 de directori; poate-i facem șefi de serviciu sau îi facem altceva.

Haideți să încheiem și să nu mai ajungem la ce s-a ajuns acum, să facă licitații fiecare pe la televiziuni, care poate să facă mai mari reduceri referitoare la salariul de parlamentar, la suma forfetară.

Stabilim, avem o dezbatere tehnică și să ne respectăm între noi, pentru că avem colegi care sunt profesori, doctori, care nu au alte venituri și nu cred că numai oameni de afaceri trebuie să fim în Parlament.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Am să fac precizările de la microfon, toate cele pe care le-ați cerut.(Coboară la tribună.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi,

În primul rând, vă mulțumesc, domnule deputat, față de acest interes și mă bucură foarte mult că ați deschis acest subiect, pentru că este, într-adevăr, important pentru noi toți.

Am să spun dintr-un bun început, și e un lucru pe care l-am spus astăzi și public, Camera Deputaților este prima instituție publică din România care a operat un asemenea volum de reduceri și prima instituție care a început real o reformă în interiorul ei. Până când toate celelalte instituții din România nu vor face o astfel de reformă, nu sunt de acord ca despre Camera Deputaților și despre deputați să mai îndrăznească cineva să se ia.

O voce din sală:

Ieșirea!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am spus-o, domnule deputat.

Doi. În ceea ce privește lucrurile pe care le-ați precizat, sunt așa: în ceea ce privește indemnizația de parlamentar, diurna și suma forfetară, cele două, ultimele două, se calculează prin procent din indemnizație - scăderea indemnizației duce automat la scăderea diurnei și a sumei forfetare. Sunt procente din asta, diurna e ceva 2%, suma forfetară este 1,5 x indemnizația. Astea scad. Bun!

În ceea ce privește celelalte, cazare, transport și telefonie, decizia a fost să se renegocieze, evident, în minus aceste contracte.

O voce din sală:

A cui? De când?

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Decizia Biroului permanent al Camerei Deputaților, de săptămâna trecută.

Asta o să "vedeți în cheltuielile de pe site în ceea ce privește... În rest, nu sunt lucruri care... deci tocmai ca să nu fie niciun fel de probleme.

Am să-l invit pe secretarul general, împreună cu chestorii, ca să vă facă această informare detaliată la ceea ce mi-ați solicitat dumneavoastră, în plus lucruri despre care nici eu nu am absolut toate datele. Mă refer la contractele pe transportul extern și intern, așa cum dumneavoastră le-ați solicitat și poate în zilele următoare avem timp de această discuție.

Vă mulțumesc.

Dar vreau să știți că ceea ce am spus la început referitor la Camera Deputaților, este prima instituție care a operat o asemenea reformă a cheltuielilor. Vreau să vă spun că 78% din cheltuielile cu achizițiile au fost reduse, 40% cu investiții, 40% cu fondul președintelui, 25% din tot ceea ce înseamnă bunuri și servicii. Și aceasta continuă. Astăzi am mai aprobat o serie de memorandumuri, 45% cheltuielile cu telefonia mobilă pentru angajații Camerei și o reformă a organigramei care, într-adevăr, conține un număr de posturi foarte mare.

Vă mulțumesc. (Își reia locul la prezidiu.)

 
Aprobarea unei modificări a ordinii de zi.  

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Surdu are, în legătură cu ordinea de zi, o observație.

   

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere că, de un an și jumătate, tot amânăm, tergiversăm, pe diferite motive, punerea în dezbatere în plen și adoptarea Legii camerelor agricole, vă solicit respectuos să schimbăm de la punctul 9 la primul punct în dezbatere astăzi Legea camerelor agricole.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Tot pe același subiect cu Legea camerelor agricole, domnul deputat, vă rog.

 
   

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Solicit aceasta în calitate de unul din inițiatori și în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am înțeles, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mihai Banu:

Doamna președinte,

Legea are o hibă și textul, așa, proiectul cum e scris are o problemă. Nu există în niciun articol de lege, și eu sunt unul din inițiatorii de bază, nu este reglementat cum se stabilește rezultatul alegerilor. Dacă vreți...

O voce din sală:

Facem dezbatere?

 
   

Domnul Mihai Banu:

Nu, dar de asta trebuie s-o retrimitem și cer retrimiterea la comisie, pentru că nu avem cum. Pentru o săptămână s-o trimiteți la comisie, să reglementăm această chestiune.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Stimați colegi,

Într-adevăr, este o problemă de incompatibilitate dacă din acel consiliu pot să facă parte deputați. Ne trezim, după aceea, că ne dă pe Legea ANI că nu suntem compatibili. Asta este singura problemă, nu de altceva. Este utilă, e necesară, e corectă, dar cu această compatibilitate Comisia juridică are alt punct de vedere și nu cred că vreunul din colegii noștri, uite domnul Surdu, care vrea să fie în comisie, să dea cu subsemnatul la ANI.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Surdu, numai o secundă, aș vrea să fac precizarea că propunerea dumneavoastră ar trebui susținută de un lider de grup.

 
   

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Eu vreau să vă rog, doamna președinte, să supuneți la vot propunerea mea pentru a se trece la punctul 1, iar comentariile, dezbaterile, dacă vrea sau nu vrea, eu și în interiorul comisiei am dorit ca senatorii și deputații să nu facă parte din niciun fel de comisie, de comitet de inițiativă.

Deci noi în plen, acum, putem să renunțăm la această prevedere. Plenul poate modifica această chestiune.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Surdu, am o singură problemă de natură tehnică. Nu pot să supun la vot propunerea dumneavoastră, decât dacă ea este susținută și afirmată de la microfon de un lider de grup.

Domnul Nicolăescu, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă președinte,

Două probleme de procedură.

Prima. Intervenția domnului Banu este în afara ordinii de zi și în afara procedurii normale, pentru că nu s-a ajuns la acest punct, astfel încât să poată să solicite retrimiterea la comisie. Deci este în afara Regulamentului.

Doi. Grupul parlamentar al PNL vă solicită să modificăm ordinea de zi, în sensul în care acest proiect de lege de la punctul 9 să treacă pe punctul 1 al ordinii de zi și, în felul acesta, un grup parlamentar susține propunerea domnului Victor Surdu.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cred că vă referiți, domnule Eugen Nicolăescu... Numai o secundă, ca să știu ce supun la vot! Cred că puneți pe ordinea de zi la pct.4, pentru că la primele trei puncte avem...

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

La dezbateri.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

La dezbateri, punctul 1 la dezbateri, punctul 4, în fapt, pe ordinea de zi.

 
Intervenții legate de prezenta situație de criză și de necesitatea analizei reducerii cheltuielilor în Parlamentul României. Intervenții pe marginea solicitării adresate președintelui Camerei Deputaților, conform art.140 alin.(5) din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Domnule deputat, intervenție pe procedură, vă rog.

   

Domnul Doru Brașoan Leșe:

Mulțumesc, doamna președinte. De un sfert de oră stau cu mâna sus, pe Regulament.

În legătură cu cheltuielile pe parlamentar. Trebuie să revenim și s-o lămurim. Și eu aș solicita respectuos Biroului permanent al Camerei să-și revizuiască atitudinea în ceea ce privește cheltuielile per parlamentar. Cele afișate pe site nu sunt cheltuielile per parlamentar.

Parlamentarul are indemnizația de 49 de milioane bani vechi, indemnizația netă, iar în rest sunt cheltuielile Camerei Deputaților pentru a desfășura activitatea.

Ca urmare, una dintre propuneri... dacă putem să facem un sistem de videoconferințe și facem televizat și rămân și eu la Baia Mare și nu mai am acele probleme de transport. Sau propun să mutăm Parlamentul la Baia Mare să scap și eu de acea cheltuială enormă cu cazarea, cu hotel...

Vă rog frumos, acelea sunt cheltuieli pe care le are Camera Deputaților pentru desfășurarea activității Camerei din Parlamentul României și nu cheltuiala per parlamentar.

După cum ați observat, presa, într-un entuziasm de nedescris, a adunat indemnizația brută cu indemnizația netă la sfârșit, ca să scoată mii de euro. Or, nu sunt cheltuielile mele. Eu pot să răspund, să dau socoteală de cele 49 de milioane, cât este indemnizația netă. În rest, renegocierea cu hotelul nu este problema parlamentarului, iar afirmația sau decizia pe care a luat-o Biroul permanent săptămâna trecută că 4000 pentru o cazare... vă rog să vă revizuiți această decizie și să renegociați contractele în măsura în care se poate cum dictează economia de piață prețurile cu care suntem.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Călian.

Dar vreau să fac următoarea precizare. Există o propunere pe care o putem supune, dacă vreți, atenției întregului plen, într-adevăr, a unui parlament virtual, este propunerea liderului minorităților naționale, domnul Pambuccian.

Domnul deputat Călian, vă rog.

 
   

Domnul Petru Călian:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Așa cum s-a specificat în mass-media, în luna martie am fost cel mai cheltuitor parlamentar.

Vă anunț că mi-am anunțat demisia din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, tocmai pentru a nu mai merge în străinătate să-mi fac datoria și, mai mult de atât, deși nu am fost, am fost doar pe locul doi, cred că, în luna aprilie, o să fie alt coleg care apărea cel mai cheltuitor parlamentar, în mai la fel, lucru care nu este normal. Există prevederi legale în cadrul cărora se cheltuiesc acești bani... impropriu spus se cheltuiesc. Iar datorită acestui fapt, aș ruga conducerea Camerei Deputaților să ia atitudine măcar pe viitor (nu în situația mea, pentru că deja fapta este consumată), astfel încât niciun parlamentar să nu mai fie acuzat de faptul că ar cheltui în mod abuziv banul public fără nicio rezervă. Eu n-o să mai fiu pe primul loc, pentru că nu mai fac parte din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, fapt pentru care nu mă voi mai deplasa în străinătate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Am avut o întâlnire cu președinții comisiilor permanente, cu șefii delegațiilor și cu reprezentanții grupurilor de prietenie și le-am transmis acestora din urmă următorul lucru: noi am început acest program de anul trecut; reducerea cheltuielilor, anul trecut, cu deplasările externe a fost de 24%. Evident că relațiile parlamentare externe sunt importante pentru orice fel de parlament, inclusiv pentru Parlamentul României.

Mai mult decât atât, în ceea ce privește participarea la delegații unde România este reprezentată și prin vot, este unul foarte important, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei fiind una din acele instituții unde Parlamentul României se exprimă printr-un număr de voturi.

În condițiile acestea, evident că participarea noastră nu este numai necesară, dar este și necesară într-o formulă completă. Aici, diferențele sunt unele foarte clare între participările la conferințele din nu știu ce alte zone exotice ale lumii și cele acolo unde prezența noastră este absolut necesară și ea se exprimă și ca prezență, dar și printr-un număr de voturi.

Aceasta este o diferență necesară, importantă, pe care Camera a început s-o facă încă de anul trecut și avem progrese notabile și importante.

 
   

Domnul Petre Petrescu:

Doamnă președinte,

Totuși, cu tot respectul pentru dumneavoastră și pentru conducerea Camerei, am observat că, în ultima perioadă, mai ales din partea dumneavoastră, dar și a celor care reprezintă conducerea Camerei, apar o serie de critici la adresa noastră, a deputaților.

Și în teritoriu, cetățenii se uită la noi cu...

O voce din sală:

Ca la paria!

 
   

Domnul Petre Petrescu:

...ca la paria, cum spune colegul meu, dar cu foarte puțin respect și nu numai că noi ca indivizi, ca persoane, ca deputați am început să pierdem credibilitate, dar Parlamentul, în ansamblul lui, și Camera Deputaților, în special, în fiecare zi, datorită ieșirilor în media ale dumneavoastră și ale colegilor noștri, ne pierdem din credibilitate, ne pierdem din puterea cu care noi am fost învestiți pentru apărarea drepturilor celor care ne-au trimis aici.

Motiv pentru care v-aș ruga pe dumneavoastră, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, să aveți o intervenție publică prin care să explicați cetățenilor care este realitatea și că vă delimitați de tot ceea ce se pune în spinarea noastră. Nu este normal ca unii colegi de-ai mei, de-ai noștri, să renunțe la atribuțiuni constituționale pentru simplu fapt că unii dintre noi încearcă să-și facă carieră politică din această situație.

Vă rog foarte mult, poate că ar trebui aici...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, o să vă rog să precizați exact, pentru că ați făcut referiri și la mine, exact la o intervenție pe care s-o fi avut, una, referitoare la această discuție spre reducerea cheltuielilor. Absolut toate declarațiile, absolut toate discuțiile le-am avut în Biroul permanent, domnule deputat.

 
   

Domnul Petre Petrescu:

Doamnă președinte,

Aș putea să enumăr mai multe intervenții...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, una singură, domnule deputat!

 
   

Domnul Petre Petrescu:

...în care dumneavoastră ați afirmat că este cazul ca Parlamentul - și vă rog să înțelegeți, cu o exprimare generoasă când vorbești despre Parlament este una, dar cetățenii înțeleg prin Parlament, în ansamblul lui, pe acești 400 de parlamentari.

Eu nu sunt hoț! Eu nu mănânc din banii nimănui și sunt de acord să vin să fac muncă patriotică dacă dumneavoastră și cei care hotărăsc acest lucru îmi spun că, urmare a renunțării mele, un cetățean va trăi mai bine.

Eu nu sunt hoț! Ăsta-i motivul pentru care dumneavoastră când vorbiți, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, mă reprezentați și pe mine. Și nu vreau ca atunci când merg...

Ieri am fost și am dat mâna cu sute de oameni, în diverse ceremonii. Se uită lumea la mine ca la un hoț. Și eu nu sunt hoț. Bunicul meu a luptat și a fost decorat pentru acte de vitejie în primul război. Tata a făcut patru ani de război, patru ani de prizonierat și a venit acasă și a făcut cinci copii. Și eu nu sunt hoț.

Și vă rog pe dumneavoastră să luați atitudine și să spuneți tuturor dacă avem printre noi astfel de oameni, să se spună limpede: cutare, cutare, cutare, cum îmi cereți dumneavoastră mie să fac acum precizări.

Dar nu putem să fim stigmatizați cu toții pentru nu știu ce nereguli sau pentru nu știu ce atitudine și în niciun caz Parlamentul nu este, din punctul meu de vedere, alcătuit din astfel de oameni, cum se lasă acum impresia.

Vă rog frumos, ieșiți public și cereți ca noi, parlamentarii, să fim respectați așa cum cere dreptul nostru.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, domnule deputat, unu: n-a existat nicio ieșire publică nici a mea, nici a membrilor Biroului permanent, care să vizeze cheltuielile parlamentarilor. Dar un lucru nu l-am făcut. Am avut solicitarea Grupului parlamentar al PSD și a Grupului parlamentar al UDMR să ies să apăr și am spus: nu discutăm lucrurile acestea până în momentul în care noi nu vom lua decizia de reducere a cheltuielilor. Acest lucru, domnule deputat, s-a întâmplat și repet ceea ce am spus-o și de la microfon: suntem prima instituție publică care a avut curajul să ia deciziile pe care le-a luat. Niște decizii importante de restructurare și de reducere a cheltuielilor, decizii pe care românii le așteptau de la noi.

Acesta este un pas înainte în ceea ce înseamnă credibilizarea noastră. E drept că aștept să facă, de exemplu, și Senatul același lucru, pentru că Senatul nu face lucrul acesta, deocamdată.

Iar această reducere se referă la lucrurile care țin inclusiv de funcționarea acestei Camere și care erau necesare și pe care dumneavoastră le-ați punctat o parte dintre ele aici. Despre asta vorbim.

Și este un lucru pe care evident că-l susțin în plus în fața tuturor, în momentul de față luând aceste decizii. Dar vă aștept și pe dumneavoastră. (Din sală se solicită o luare de cuvânt.)

Domnule deputat, o să vă rog să mă lăsați să termin. Înaintea dumneavoastră mai este un alt deputat.

Mă aștept ca fiecare dintre dumneavoastră să spuneți lucrurile acestea și să le susțineți în continuare, ca să putem să facem împreună lucrurile până la capăt.

Vă mulțumesc.

Domnul Dușa.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Azi, în Biroul permanent, pe acest subiect, pe care chiar eu l-am deschis, am avut o discuție mai lungă și chiar mai aprinsă, legat de imaginea Parlamentului și felul în care conducerea Camerei, începând cu președintele, vicepreședinții, secretarii, chestorii se preocupă de a apăra imaginea Parlamentului ca instituția fundamentală a democrației.

Există un interes, nu știu de undeva dirijat, ca această instituție să fie adusă la tăcere. Nu uitați că esența democrației este Parlamentul și dacă nimeni nu ne apără și toată lumea ne terfelește, începând chiar de la instituții ale statului până la toți cei care se perindă pe la a-și spune părerea despre Parlament, atunci trebuie s-o facem noi.

Sigur că în Biroul permanent a fost de acord cu operarea unor reduceri legat de cheltuielile materiale și legat de cheltuielile de personal și legat de cheltuielile cu telefoanele și cu mașini și cu alte cheltuieli pe care Camera le are.

Dar acestea sunt măsuri operate de Biroul permanent pentru reducerea unor cheltuieli și nu trebuie tot timpul să marșăm pe această chestiune, pentru că, până la urmă, doamna președinte, trebuie să venim în fața plenului și în fața colegilor noștri, pentru că orice operare de reducere de cheltuieli se face în baza legii. Și deocamdată se face în baza legilor actuale. Până va fi o rectificare de buget, până vor fi acte normative care să ne permită să rectificăm bugetul, nu putem să facem afirmații de tot felul.

Va trebui să venim în plenul Camerei, pentru că bugetul Camerei a fost aprobat prin hotărârea plenului Camerei și să aprobăm bugetul și sigur că eu nu o spun cu răutate, nici nu fac trimiteri la persoane, va trebui ca împreună și toți să apărăm instituția democrației în statul român, că altfel vom ajunge să ajungem din nou la dictatură.

Indiferent de culoarea politică, toți suntem interesați în aceeași măsură să apărăm această instituție și dreptul României de a avea un stat democratic și luptele din stradă să fie aici, în Parlament, nu în stradă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și este corectă intervenția dumneavoastră și o susțin și eu.

Vă rog, domnule Fenechiu. Nu, era domnul deputat, scuze.

 
   

Domnul Corneliu Olar:

Domnilor parlamentari,

Vreau să clarific această situație, pentru că am căzut cu toții într-o capcană, mai ales acum, în situație de criză, încât și eu am ajuns un mare hoț, venind și eu dintr-o primărie la care am avut șansa să fiu patru mandate primar și iacă, aici, în Parlamentul României, peste noapte, am devenit un hoț.

Doamnă președinte,

Domnilor parlamentari,

Noi putem și explica alegătorilor de fapt ce înseamnă cheltuielile pe un parlamentar. Cred că n-am fost destul de explicit ce înseamnă cheltuiala. Cheltuiala cu parlamentarul este strict indemnizația de 49 de milioane. Oare la o primărie poate funcționa un primar numai cu salariul primarului? Nu mai are și alte cheltuieli bugetare? Cheltuieli materiale? Deci aici este. Faptul că avem fiecare un birou sau două sau trei în colegiile electorale, avem cheltuieli în plus. Asta trebuie explicat.

Parlamentarul poate fi asemănat cu o instituție, mai ales atunci când este în colegiu. Instituția primarului este și instituția parlamentarului în colegiu. Deci cheltuielile pe parlamentar în colegiu n-ar trebui să fie socotite cheltuieli per parlamentar individual. Sunt cheltuieli ale Camerei Deputaților, ale instituției pentru a putea funcționa legal și, de fapt, în folosul celor care ne-au ales. Pentru că pretențiile au crescut odată cu votul uninominal. Să facem parte și să mergem două-trei zile pe săptămână în colegiul nostru și să avem anumite deplasări în colegiu. De asta vă rog să fim cât de expliciți. Să explicăm că suntem o instituție și noi nu putem funcționa decât cu un anumit buget în plus față de ce primim noi ca indemnizație.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, aveți această instituție la dispoziție pentru a face și conferința de presă. Eu o să vă rog, totuși, să fie ultima intervenție, după care să intrăm în ordinea de zi.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Eu aș dori să vă vorbesc despre două lucruri. Să vă vorbesc despre responsabilitate și despre competență.

După părerea mea, a socoti așa, laolaltă, că toată lumea, adică toți parlamentarii cheltuiesc "x" lei, unul care cheltuiește mai mult cu 2 lei este mai rău decât unu care cheltuiește mai puțin cu 2 lei, este o greșeală uriașă, pentru că noi nu suntem aici, pe aceste bănci, să stăm pur și simplu să facem act de prezență.

Principala noastră obligație este să facem legi. Principala noastră obligație este să facem legi bune. De felul în care unul dintre noi, la un moment dat, ridică mâna, poate depinde soarta a milioane de români pentru zeci de ani de zile. Dar asta n-o spune nimeni.

Sunt, câteodată, mai apreciați unii parlamentari care, de dimineața până seara, stau în aceste bănci și ridică mâna așa cum le spune șeful. Or, pentru asta nu e nevoie, într-adevăr, să fie plătiți cu 47 de milioane de lei pe lună, nu este nevoie să aibă cazare la hotel, nu este nevoie să aibă consilieri. Sunt, totuși, și parlamentari în Parlamentul României, și de 20 de ani au fost și sunt în continuare, care au făcut și fac legi importante pentru țara asta, oameni care au opinii, oameni care au schimbat unele lucruri poate în bine. De aceste lucruri nu se vorbește.

Și, doamna președinte, credeți-mă că eu am dreptul să vă fac responsabilă pentru acest lucru. Trebuie să-l fac responsabil și pe domnul Traian Băsescu, care, începând cu celebra 322, a stigmatizat această instituție, care este instituția fundamentală a democrației din țara asta.

Colegii dumneavoastră din Partidul Democrat Liberal s-au raliat la o acțiune de decredibilizare a Parlamentului, dar acum, atenție, că nu face lumea deosebire între dumneavoastră și ceilalți, iar dumneavoastră, în calitate de președintă a Camerei Deputaților, sunteți un manager care ar trebui să aveți responsabilitate. Or, eu nu am văzut responsabilitate la dumneavoastră. Responsabilitate nu înseamnă, doamnă președintă, să ieșiți și să spuneți: "Da, sunt răi! Da, sunt puturoși! Da, sunt hoți!"

Responsabilitate înseamnă să veniți cu soluții, să le puneți pe masă, să nu spuneți la fel ca domnul Boc că vom face, vom scădea numărul de agenții, că vom scădea numărul de angajați în sectorul bugetar, dar în realitate să-l creșteți, ci să veniți peste 2-3 luni cu cheltuieli mai puține. Și cheltuielile mai puține pot fi făcute fără să trimitem parlamentarii să doamnă în rulote, fără să le spunem parlamentarilor să nu mai meargă prin circumscripții, să nu mai stea de vorbă cu oamenii, fără a lipsi de la instituțiile europene, cum este Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care, este poate una dintre cele mai importante instituții parlamentare din care fac parte colegii noștri. Deci să găsiți soluții, pentru că de asta sunteți președintă a Camerei Deputaților.

Și, nu vă supărați pe mine, am văzut că ați făcut o comparație cu Senatul. Poate să-mi spună cineva că la ora actuală Camera Deputaților sau deputații au o imagine mai bună ca senatorii, pentru că aici s-au luat măsuri mai bune? Nu am văzut, doamna președinte.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Fenechiu, pentru că m-ați făcut responsabilă, am să fiu sinceră cu dumneavoastră toți colegii și am să spun că dacă există un parlamentar, în mod excepțional, despre care putem să vorbim că a folosit instrumentul turismului parlamentar, și nu al excursiilor parlamentare, ei, bine, îl aveți pe domnul Fenechiu, care mă bucur că astăzi întâmplător se află în țară și în plenul Parlamentului.

Acestea sunt lucrurile, adeseori având... drept la replică, domnule Fenechiu. Dar ca să-mi dați dreptul la replică complet, vă reamintesc că în mod obișnuit, când intră memorandumuri cu plecări în străinătate, toată lumea se întreabă, în Biroul permanent, e domnul Fenechiu din nou? Și, de obicei, numai în destinații exotice.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Nu, eu vă rog să faceți astăzi, acum, aici, public, unde. Care este excursia aia în care am fost plecat? Să faceți public!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă fac toate deplasările externe pe anul trecut și pe anul acesta, cu destinațiile respective, inclusiv cele pe care vi le-a respins Biroul permanent.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Nu, nu, să faceți public unde am fost plecat și vă garantez...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, da! Și unde vi s-a respins de către Biroul permanent.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Și, vă garantez că nu am fost plecat decât la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în una din cele trei sesiuni și doar la comisiile din care fac parte. O singură dată la comisie și o singură data la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Fenechiu, de câte ori ați avut intervenții, pe lângă mine, cel puțin, asta pentru că vă permiteți să mă acuzați, da? De câte ori ați avut intervenții pe lângă mine, rugându-mă să vă duceți în diverse locuri exotice de pe planeta Pământ?

Vă mulțumesc din suflet.

Vă propun să revenim.

Intrăm în primul punct al ordinii de zi... Nu, înainte de asta era solicitarea domnului Eugen Nicolăescu.

Votul. Vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Și, încă o precizare, înainte de a începe votul, pentru că domnul deputat tot timpul este extrem de vocal, dar nu vine niciodată la microfon să-și asume ceea ce spune. La un moment dat a spus: "Noi nu am știut înainte să se ia deciziile!" În mod intenționat am amânat discutarea reducerii cheltuielilor cu 4 zile pentru a fi discutate în grupurile parlamentare. Am avut susținerea tuturor grupurilor parlamentare, iar memorandumul de reducere a cheltuielilor, vreau să vă spun că a fost votat în unanimitate.

Vă mulțumesc.

Și acum, votul...

Domnul Marton Arpad, vă rog.

 
   

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Doamnă președinte,

Pentru claritatea votului, să nu fim obligați, eventual, să intervenim că nu s-a știut despre ce s-a votat, pentru că a fost o discuție destul de îndelungată despre anumite lucruri, și acum urmează să votăm o propunere a unui coleg de-al nostru, nominalizat că este propunerea domniei sale, fără să se fi precizat ce votăm. Deci, vă rog eu să precizați exact, concret, ce urmează să votăm.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule Marton Arpad.

 
Aprobarea unei modificări a ordinii de zi.  

Propunerea era a domnului Eugen Nicolăescu ca punctul 9 de pe ordinea de zi, și care se referă la Camerele... punctul 10, a fost precizarea eronată, punctul 10, care se referea la "Legea camerelor agricole", să fie mutat pe punctul 4 al ordinii de zi și primul punct în ceea ce înseamnă dezbaterea efectivă de astăzi.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

118 voturi pentru, 3 împotrivă și 3 abțineri.

Dezbateri asupra Propunerii legislative Legea camerelor agricole și asupra Propunerii legislative privind Camerele pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (retrimise comisiei).  

"Legea camerelor agricole" și Propunerea legislativă privind Camerele pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Pe această lege... Domnul Nicu Toader.

   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Așa este, am făcut și intervenția de mai înainte, am fost de acord să fie pe primul punct al ordinii de zi, tocmai pentru a stabili și a elimina orice modalitate de interpretare privind modul de organizare, cu promisiunea Comisiei juridice, de disciplină și imunități că va avea un punct de vedere în această săptămână și în cele două săptămâni pe care le propun, să definim, până la urmă, modul de constituire al acestui consiliu, pe de o parte, și, pe de altă parte, a stabili cum este finanțarea din partea Ministerului Administrației și Internelor.

Suntem și noi hotărâți, e foarte necesară, dar decât să dăm o lege ambiguă și apoi să ne trezim în situații neplăcute, mai bine mai așteptăm și dăm o soluție corectă. Acesta este motivul pentru care propun reîntoarcerea în comisii și cred că și inițiatorii sunt de acord.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnule Surdu, înțeleg că aveți o precizare de făcut la această propunere!

 
   

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

În primul rând, doamna președinte, aș vrea să vă mulțumesc dumneavoastră și colegilor prezenți că ați votat cum trebuie.

Am făcut solicitarea ca să treacă la punctul 1, pentru ca nu cumva și săptămâna asta să trecem pe lângă această lege care a stat 7 luni de zile la Senat. Toată lumea își dorește o dată votată Legea Camerelor agricole, a stat 7 luni la Senat, a stat o vară întreagă la noi în comisie, pentru că am fost unii în vacanță parlamentară, alții în Comisia de anchetă pentru irigații și stă la noi la Cameră de câteva luni bune de zile, deși Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată de domnul președinte Tabără de acum 2 luni și jumătate, să ne dea un punct de vedere cu privire la faptul dacă acești parlamentari - huliți și prea huliți de tot felul de neaveniți - pot sau nu pot să facă, în calitatea lor de specialiști, parte din acele comitete de inițiativă, doar din acele comitete de inițiativă și nu apoi din colegiile zonale, regionale și colegiu național.

Aș vrea, de asemenea, să vă rog, având în vedere că între timp, în sfârșit s-a mai descoperit o chestiune, n-aș vrea să intru într-o dispută, nu-mi face plăcere, nici nu aș vrea să-i rostesc numele, dar sper să nu ceară un drept la replică, distinsul coleg, liderul Grupului parlamentar al PDL, domnul Toader, dar cred că chestiune legată de finanțare este lămurită. Ce avem noi două hibe încă, la această lege, în sfârșit, și din cauza noastră, a celor care am inițiat-o, sunt cele legate de faptul dacă parlamentarii să facă sau să nu facă parte. Punctul meu de vedere este să nu facă parte din aceste comisii, să se ocupe Comisia pentru agricultură de supravegherea modului în care această lege va fi pusă în aplicare de către Executiv, de către toți cei care sunt implicați, conform prevederilor legii.

Și, a doua chestiune, legată de... e o scăpare acolo. Ne cerem scuze, de faptul că nu se știe ce se întâmplă în condițiile în care rezultatul numărătorii la voturi ar fi într-un fel și nu altfel.

Eu insist, însă, ca inițiator, în măsura în care Regulamentul mi-o permite, să solicit la președintele meu care este aici și la plen să nu dăm un termen mai mare de 2 săptămâni de zile, ca să nu ne prindă vacanța parlamentară cu această lege iar lăsată undeva în suspensie. Pentru că lumea a început să se obișnuiască cu ideea că dacă măcar aici și pentru Legea camerelor agricole nu solicităm cheltuieli bugetare, ba, din contră, transferăm niște specialiști de la Bruxelles și de la București la nivelul fiecărei comune pentru a se putea face ceva mai concret pentru fermierii anului 2013, conform noii provocări a domnului Cioloș cu privire la politice agrare comune, atunci măcar chestiunile de bun-simț, de organizare, de implicare a acestui aparat tehnic care astăzi nu este al nimănui, este al tuturor și al nimănui, vreau să vă informez, și cu asta închei, că e o așa o tristețe în lume a noastră a agricultorilor că la 3-4 comune întâlnești câte un inginer agronom care nu are un birou, nu are un pupitru, nu are un planșeu, nu are un computer, nu are un telefon, n-are, n-are, n-are... și are un salariu de 3 lei.

Sper ca plenul să creeze această idee că trebuie totuși să impulsionăm, cu rugăminte la Comisia juridică, de disciplină și imunități să ne dea un punct de vedere, și la ceilalți, ca să terminăm în două săptămâni legea.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Eugen Nicolăescu și după aceea domnul Banu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă președinte,

Dacă și inițiatorul solicită îmbunătățirea proiectului de lege, cred că trebuie să fim toți de acord cu acest lucru. Dar, în condițiile în care în România se adâncește recesiunea economică, agricultura ar putea să fie o zonă importantă pentru problemele de creștere economică, pentru probleme de asigurare de locuri de muncă, pentru o producție mai multă, mai bogată și mai ieftină.

În consecință, cred că necesitatea apariției Camerelor agricole nu mai este nevoie să fie justificată. Orice tergiversare înseamnă nerealizarea acestui obiectiv pentru țara noastră.

În consecință, îl rog și eu pe domnul Tabără să vă propună dumneavoastră un termen de maxim două săptămâni, ca după aceea legea să vină la plen, ea să fie cât mai repede adoptată, promulgată și să înceapă să producă efecte.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Tabără, mai aveți ceva... Domnul Banu și după aceea domnul Tabără mai doriți să adăugați ceva? Da.

Vă rog.

 
   

Domnul Mihai Banu:

Doamnă președinte,

Eu doresc să-i mulțumesc colegului Victor Surdu că a înțeles că nu este vorba de nici un fel de joc politic. Știe foarte bine cât de mult am insistat ca această lege să treacă în dezbatere, știe foarte bine că pe vremea când Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale era condus de domnul Ilie Sârbu, acest proiect de act normativ a fost respins de către Senat. Nu ne-am repezit atunci să-l susținem, pentru că dacă o făceam acum un an de zile, nu mai vorbeam astăzi de nevoia de a trimite acasă 25% din specialiștii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu mai vorbeam acum de reducere a fondului de salarii cu 25%. Au fost niște ambiții ale domnului Ilie Sârbu care a creat el o Cameră proprie, trebuia să facă... și a făcut până la urmă un dormitor, în loc de Cameră, și i-a trimis pe cei de la Agenția de consultanță să doarmă în Consiliul județean. Acesta este adevărul! Deci, eu vă rog să lăsăm și sunt de acord să trimitem pentru că legea este rezultatul unui grup de lucru, nu vreau să-mi arog, chiar dacă titlul este acela pe care l-am dat noi, "Legea Camerelor pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală", chiar dacă mai mult de jumătate din conținutul acestei legi a fost lucrat de mine.

Nu doresc să revendic absolut nimic. Doresc ca această instituție să iasă, și aici avem puncte de vedere diferite. Nu putem înfăptui proiecte cu adevărat, și așa cum au fost gândite, decât cei care au făptuit greșeala de a face "această lege". De aceea, insist, pentru că am discutat și cu colegi care nu înțeleg filozofia instituției. Și dacă o lăsăm la voia întâmplării, să vină domnul de la FNPAR și să spună vreau și eu un drept, în loc de drept în conducerea națională, sau să mai vină nu știu care, iar facem din această instituție un joc de interese ale marilor companii.

De aceea, vă rog s-o lăsăm așa cum este, cu cele două corecturi, să insiste domnul Buda să dea acest aviz favorabil și, 2. să trecem să facem o completare de un rând și jumătate, este o scăpare a noastră, cu privire la stabilirea rezultatului. M-am uitat, am recitit-o și am văzut că acolo este o greșeală. Acestea sunt argumentele pentru care cer retrimiterea acestui proiect de act normativ la comisie.

Vă rog. Mulțumec.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Domnul Surdu.

 
   

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Am crezut că n-am supărat pe nimeni. Am crezut că discutăm pe fond. Am crezut că așa cum am jurat credință, pâine, că în Comisie pentru agricultură toți membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice vom face politică de pâine, și nu politică de partid, vom face și în plen, aici, unde e mai sensibil locul, sunt televizate, toate intervențiile.

Eu, cu tot respectul pe care îl am față de colegi, și nu-i mai rostesc numele, ca să nu-i mai dau încă drept la replică, n-am făcut aici nici un fel de politică. Și n-am făcut uz de faptul că sunt căzut în freză și nu am înțeles decât în ultimul ceas faptul că această lege trebuie să meargă înapoi la comisie. Am solicitat, încă o dată, repet, pentru cine nu e atent și vrea doar să prindă din zbor, așa, câte un avantaj parlamentar, am solicitat ca legea, în calitate de inițiator, în calitate de inițiator al primei legi care astăzi este în dezbaterea publică, nu am vrut să insist, dar dacă se spune că majoritatea amendamentelor la această lege e făcută de o anumită persoană, vreau să vă spun că nu e adevărat. Că persoanele care au făcut amendamente la această lege sunt domnul Avram, prezent aici, care a lucrat și am luat din legea a doua o parte din inițiativele pozitive și am întors legea, restructurând-o, așa cum a fost ea inițial prezentată, pe altfel de capitole și așa mai departe. Dar, veți regăsi, față de proiectul dat de noi și respins la Senat, în mod greșit respins la Senat, în interiorul raportului primit de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice toate punctele din prima lege, care, de fapt, se află în discuție.

Cu privire la domnul ministru Ilie Sârbu, aș vrea să vă informez, cu tot respectul, că și în timpul moțiunii care s-a dezbătut s-a rostit de mai multe ori, în mod greșit, eronat, numele domniei sale aici, în plenul acestei Camere, care plen al Camerei, de regulă, nu bate câmpii, ci bate câmpul, când e vorba să discutăm concret despre ceva.

Repunerea în discuție astăzi a numelui domnului Ilie Sârbu, legat de Camerele agricole, este o greșeală. De ce? Pentru că noi am făcut scrisori, inclusiv președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, domnul Tabără, către Guvernul Boc, prin care, în mod elegant și fără să supărăm și fără să jignim pe nimeni, am arătat că este o greșeală să se interpreteze descentralizarea agriculturii prin înființarea acestor Camere agricole, că aceasta nu rezolvă problema de fond a Camerelor agricole, necesare astăzi mai mult, poate, decât știu eu ce subvenție de miliarde, și că, de fapt și de drept, n-a ținut nimeni seama de această chestiune, inclusiv domnul Sârbu, care era membru al Guvernului în ansamblu, și care a găsit o altă soluție și care până la urmă a devenit ceea ce a devenit, adică o transformare a unui gigant pe care noi îl considerăm organizarea din temelii a agriculturii prin această Lege a Camerelor agricole, într-o chestiune extrem de redusă și care complică mai mult viața consiliilor locale, al consiliilor județene, decât o aveau complicată până acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Tabără, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă președinte,

Stimate colege și stimați colegi deputați,

În primul rând cred că ne-am dus prea departe în dezbaterea de acum și bănuiesc că discuția își are rostul, dar nu cred că acum. Pentru că a fost o muncă și o bătălie mare ca să construim structura care este acum, inclusiv problema despre care încă, iată, se discută, problema de finanțare, pentru că nu e o problemă oarecare.

Acestea este motivul pentru care, doamna președinte, cred că este bine să fie trimisă la comisie și în două săptămâni maxim am rezolvat această problemă și vă asigurăm că vom veni cu legea nu marțea viitoare ci cealaltă, pentru a da posibilitate celor în drept, să vină să ne dea toate relațiile pe care le cerem.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu.

Aveți cartelele pregătite.Vă propun să votați în legătură cu propunerea de retrimitere la comisie, cu un termen de două săptămâni, așa cum a cerut domnul Eugen Nicolăescu.

Votul este deschis. Vă rog să votați. 117 voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri.

Dacă sunt alte... această propunere a trecut. Termen, două săptămâni.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/2010 privind unele măsuri de eficientizare a activității de întreținere a culoarului de frontieră, fâșiei de protecție și a semnelor de frontieră (rămas pentru votul final).  

Punctul 4, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/2010 privind unele măsuri de eficientizare a activității de întreținere a culoarului de frontieră, fâșiei de protecție și a semnelor de frontieră. Procedură de urgență.

Reprezentatul inițiatorului, vă rog.

   

Doamna Irina Alexe (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Bună seara.

Vă mulțumesc.

Prin ordonanța supusă aprobării au fost instituite unele măsuri care privesc exceptarea terenurilor care fac parte din fondul forestier, necesare constituirii culoarului de frontieră și fâșiei de protecție a frontierei de stat, respectiv realizării obiectivelor prevăzute în cadrul sistemului integrat de securizare a frontierei de la obligația de achitare a unei taxe pentru schimbarea categoriei de folosință silvică a acestora și încadrarea activităților pentru constituirea și întreținerea culoarului de frontieră și a fâșiei de protecție a frontierei de stat în categoria celor care servesc scopurilor apărării, ordinii publice și siguranței naționale.

Recunoașterea importanței acestor activități a ținut seama de caracterul special al zonei care cuprinde culoarul de frontieră și fâșia de protecție, în sensul că prin acesta s-a asigurat protejarea semnelor de frontieră ca elemente obligatorii pentru marcarea traseului liniei de frontieră, stabilite prin documentele bilaterale încheiate cu statele vecine și, implicit, identificarea elementelor de teritorialitate a statului român și, de asemenea, a ținut seama de elementele care conturează conceptul de apărare națională, astfel cum este acesta prevăzut în Legea apărării naționale a României nr.45/1994.

Ordonanța își produce deja efectele, vă rugăm să susțineți adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Reprezentantul comisiei?

Vă rog, domnule deputat!

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Raportul asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/2010 privind unele măsuri de eficientizare a activității de întreținere a culoarului de frontieră, fâșiei de protecție și a semnelor de frontieră.

În conformitate cu prevederile art.195 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/2010 privind unele măsuri de eficientizare a activității de întreținere a culoarului de frontieră, fâșiei de protecție și a semnelor de frontieră, trimisă cu adresa PL-x 223 din 3 mai 2010 și înregistrat cu nr.32/146 din 5.05.2010.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege cu Adresa nr.173/3.03.2010, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic cu nr.26/1341 din 11 mai 2010 a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege.

Ordonanța supusă aprobării are ca obiect de reglementare aprobarea unor măsuri de eficientizare a activității de întreținere a culoarului de frontieră, a fâșiei de protecție și a semnelor de frontieră.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 și 76 alin.(1) din Constituția României, republicată.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituție României, republicată, și ale art.92 alin.(9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

La lucrările comisiei au fost prezenți 21 de deputați din totalul de 25 de membri ai acesteia. La dezbateri a participat, în calitate de invitat, în conformitate cu prevederile art.54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, domnul Căbulea Ioan Nicolae, chestor principal de poliție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

În urma dezbaterilor în ședința din 26 mai 2010 membrii comisiei cu unanimitate de voturi au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege, în forma prezentată.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenții din partea Grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2010 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România (rămas pentru votul final).  

Punctul 5, Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România. Procedură de urgență.

Punctul de vedere al Guvernului!

   

Doamna Irina Alexe:

Vă mulțumesc.

Proiectul de act normativ a fost elaborat în considerarea obligațiilor asumate de România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, ce presupun aplicarea prevederilor Regulamentului CE nr.1931/2006 al Parlamentului și al Consiliului de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontieră, la frontierele terestre externe ale statelor membre și de modificare a dispozițiilor Convenției Schengen.

În principal, completările aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, prin ordonanța supusă aprobării, se referă la organele competente să acorde permisul de mic trafic de frontieră, termenele de eliberare a acestora, regimul permisului de mic trafic de frontieră, cazurile de anulare și revocare a permiselor și autoritățile abilitate să dispună aceste măsuri, modalitățile de comunicare și de contestare a acestora, stabilirea contravențiilor și a sancțiunilor ce vor fi aplicate celor care nu respectă regimul micului trafic de frontieră stabilit prin legea specială și prin acordurile bilaterale încheiate de România cu țările vecine în acest domeniu.

Vă rugăm să susțineți adoptarea proiectului în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

În conformitate cu prevederile art.95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2010 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, trimis cu Adresa PL-x nr.221 din 3 mai 2010, înregistrat sub nr.32/145 din 5 mai 2010.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituție și ale art.92 alin.(9) pct.2) din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat propunerea legislativă în condițiile art.75 alin.(2) teza a treia din Constituția României, republicată.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil prin avizul nr.221/2010.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege cu avizul nr.26/1340 din 11 mai 2010.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul ordonanței de urgență, cu observații și propuneri, conform avizului nr.136 din 22.02.2010.

Obiectul de reglementare îl constituie completarea Ordonanței de urgență a Guvernului României nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, completările vizând acordarea permiselor de mic trafic de frontieră, termenele de eliberare ale acestora, regimul permisului de mic trafic de frontieră, cazurile de anulare și revocare a permiselor și autoritățile abilitate să dispună aceste măsuri, precum și stabilirea contravențiilor și sancțiunilor ce vor fi aplicate celor care nu respectă regimul micului trafic de frontieră stabilit prin legea specială și prin acordurile bilaterale încheiate cu țările vecine în acest domeniu.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în ședința din 26 mai 2010.

La lucrări au fost prezenți din totalul de 25 de deputați, 20 de membri ai comisiei.

La dezbateri a participat în calitate de invitat domnul chestor principal de poliție Ioan Nicolae Căbulea, secretar de stat în cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi, o abținere, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2010 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România.

În raport de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare. Nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

 
Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii 188/2000 privind executorii judecătorești (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional);  

Punctul 6, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile constituționale și din regulament.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind recunoașterea reciprocă a calificărilor obținute în învățământul superior pentru continuarea studiilor în instituții de învățământ superior din cele două țări, semnat la București la 22 mai 2009 (rămas pentru votul final).  

Punctul 7, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind recunoașterea reciprocă a calificărilor obținute în învățământul superior pentru continuarea studiilor în instituții de învățământ superior din cele două țări, semnat la București la 22 mai 2009.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul.

Vă rog.

După aceea, Comisia pentru educație.

   

Domnul Kiraly Gheorghe Andrei (secretar de stat, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului):

Mulțumesc frumos, doamna președinte.

Stimate doamne, stimați domni deputați,

Acordul bilateral vizează recunoașterea reciprocă a calificărilor academice obținute în instituții de învățământ superior din România și din Republica Cipru, în scopul accesului și continuării studiilor în instituții de învățământ superior acreditate din cele două țări, ceea ce va contribui la facilitarea mobilității academice dintre cele două state.

De asemenea, prin încheierea acestui acord se realizează facilitarea procedurii de recunoaștere academică efectuate de autoritățile competente din cele două state.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Kötö.

 
   

Domnul Kötö Iosif:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere și avizare în fond Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind recunoașterea reciprocă a calificărilor obținute în învățământul superior pentru continuarea studiilor în instituții de învățământ superior din cele două țări, semnat la București la 22 mai 2009.

Pentru întocmirea raportului, comisia a analizat avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind recunoașterea reciprocă a calificărilor obținute în învățământul superior pentru continuarea studiilor în instituții de învățământ superior din cele două țări, semnat la 22 mai 2009 la București. Acordul bilateral vizează recunoașterea reciprocă a calificărilor academice obținute în scopul accesului și continuării studiilor în instituții de învățământ superior acreditate din cele două țări, ceea ce va contribui la facilitarea mobilității academice.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenți 20 de deputați din totalul de 31 membri ai comisiei.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii în ședința din 20 mai 2010, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea proiectului de lege, în forma transmisă de inițiator.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

La ora 18,00 încep răspunsurile la întrebări. Până atunci, aveți câteva minute de pauză.

Vă mulțumesc. Ne revedem mâine-dimineață.

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului:  

(După pauză, ședința este condusă de domnul Mircea Dușa, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

  Vasile Filip Soporan

Domnul Mircea Dușa:

Stimați colegi,

Deschidem ședința dedicată răspunsurilor la interpelări.

Domnul deputat Vasile Soporan a adresat o interpelare Ministerului Educației și Cercetării.

Domnule deputat, dacă doriți să dezvoltați interpelarea.

   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul interpelării este legat de strategiile privind încurajarea cetățenilor români pentru a face mai mult sport. Cu toate că astăzi, luând...

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Stimați colegi,

V-aș ruga să faceți totuși liniște în sală, și sesiunea de interpelări este la fel de importantă ca și ședințele de dezbatere.

Poftiți!

 
   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Având în vedere faptul că problema sportului este o problemă importantă, astăzi poate sunt probleme mult mai importante legate de finanțarea unor activități deosebit de importante, având în vedere și analizele care s-au făcut la nivelul Comisiei Europene, analizele făcute la nivelul Parlamentului European, punctele de vedere exprimate de diverși parlamentari și faptul că, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, sportul ar trebui să se constituie într-o formă importantă de activitate pentru cetățenii europeni, acest lucru legat de dezvoltarea infrastructurii și de finanțarea activităților legate de sport în școli, la nivelul mediului rural, după această prezentare generală a situației am pus câteva întrebări în care am solicitat domnului ministru următoarele răspunsuri și o analiză a situației referitoare la frecvența activităților sportive a cetățenilor români, o prezentare a măsurilor pe care le ia România referitor la promovarea activităților sportive în rândul populației și o informare legată de propunerile pe care România le are la nivelul Uniunii Europene pentru promovarea sportului și armonizarea acestora cu cele existente la nivelul altor state europene.

Aștept răspunsul domnului ministru.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnul secretar de stat Kiraly. Vă rog.

 
   

Domnul Kiraly Gheorghe Andrei:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimate domn deputat,

Urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: cel mai recent studiu referitor la frecvența activităților sportive a cetățenilor români realizat de către Comisia Europeană în rândul a 26.788 cetățeni europeni precizează că 8% dintre cetățenii români fac exerciții sau sport în mod regulat, 13% cu oarecare regularitate, 28% rar, iar 49% niciodată.

Prin Strategia națională în domeniul sportului pentru perioada 2010-2020, aflată în dezbatere publică, se preconizează următoarele: lansarea unor programe adresate cu precădere mediului rural, precum programul "Fiecare comună, un club sportiv" prin care să se înființeze în fiecare comună cel puțin un club sau asociație sportivă; programul "Fiecare localitate, o bază sportivă" în cadrul căruia pe componenta rurală se prevede înființarea în fiecare sat a cel puțin unui teren în aer liber sau a unor săli la prețuri accesibile, iar în fiecare reședință de comună câte o sală de sport cu tribună, optimă practicării mai multor ramuri sportive; programe de finanțare destinate exclusiv activităților sportive din mediul rural; oferirea unor premii stimulative în cadrul concursurilor de masă prin atragerea unor sponsori; armonizarea legislației în vederea recunoașterii sociale a calității de voluntar sportiv; stimularea descoperirilor de talente prin revizuirea sistemului de recompensare; reluarea organizării concursurilor de selecție și a competițiilor de masă în sistem eliminatoriu, programate anual; întărirea rolului și independenței structurilor sportive, dar mai cu seamă asociațiilor județene pe ramuri de sport; adoptarea măsurilor de stimulare familială prin derularea acțiunilor de sensibilizare a părinților în scopul îndrumării copiilor spre sport; organizarea de competiții sportive între familii sau cu participarea familiilor; dezvoltarea programului "Sport - familie" prin federația română "Sportul pentru toți"; adoptarea legislației care să restricționeze construcția sălilor de sport fără tribune pentru ca părinții, familia, prietenii să poată asista la activitățile sportive, stimulându-se astfel atractivitatea interesului și spiritul de competiție.

Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret derulează prin direcțiile pentru sport județene programul "Sportul pentru toți" destinat atragerii, stimulării și încurajării participării la activitățile fizice și sportive a tuturor categoriilor de cetățeni, fără nici o discriminare, independent sau în cadru organizat, într-un mediu curat și sigur și în vederea menținerii unei bune stări de sănătate și școlarizării cetățenilor.

Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret salută și susține toate preocupările și propunerile de măsuri de sprijinire a sportului românesc, sens în care-și prezintă disponibilitatea de a colabora cu toți factorii interesați în vederea identificării cât mai multor modalități de susținere și dezvoltare a activității sportive și de promovare a sportului.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule deputat, dacă mai aveți întrebări sau comentarii sau sunteți mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Aș dori să mulțumesc domnului ministru, domnului secretar de stat.

Într-adevăr, problema sportului este o problemă importantă. M-aș fi așteptat din partea ministerului la o analiză nu numai de prezentare a activităților care urmează a fi desfășurate, ci o analiză asupra cheltuielilor necesare pentru realizarea obiectivelor respective.

Modul în care ele pot fi trecute în bugetul de stat, în bugetele multianuale, în așa fel încât aceste dorințe, pentru că, după părerea mea, ministerul a prezentat anumite dorințe, să devină realitate, o realitate românească, în context european.

Încă o dată vă mulțumesc și cred că, în perspectivă, gândirea ministerului trebuie să se facă împreună cu asigurarea resurselor financiare. Altfel, vom aduna foarte multe gânduri, foarte multe obiective pe care ni le propunem, fără să avem siguranța că obiectivele respective vor deveni realitate.

 
  Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

Domnul Mircea Dușa:

Domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu a adresat o interpelare Ministerului Finanțelor.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

     

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din bancă):

Aștept răspunsul.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Doamna secretar de stat, vă rog.

 
   

Doamna Grațiela Denisa Iordache (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu transmisă Ministerul Finanțelor Publice, prin care se solicită raportat la dispozițiile Legii nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, și prin prisma unor indicii că drepturile stabilite prin acest act normativ nu sunt acordate, este necesar să se ofere informații cu privire la numărul de hotărâri judecătorești puse în aplicare și cuantumul despăgubirilor acordate până în prezent, precum și numărul de cereri adresate de persoanele îndreptățite instanțelor de judecată.

În conformitate cu punctul 81 din Hotărârea de Guvern nr.34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerul Finanțelor Publice, acesta reprezintă statul, ca subiect de drepturi și obligații în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ.

În cazul supus atenției, ne aflăm într-o astfel de situație, când reprezentarea statului român este asigurată de Ministerul Finanțelor Publice și tot în sarcina acestei instituții legiuitorul a instituit obligația de a pune în executare hotărârile judecătorești prin care se constituie drepturi în favoarea persoanelor îndreptățite.

În virtutea plenitudinii de competență și jurisdicție, instanțele de judecată, cu respectarea art.129 din Codul de procedură civilă, au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare chiar dacă părțile se împotrivesc.

Astfel, stabilirea dreptului de despăgubiri este atributul exclusiv al instanței de judecată, iar Ministerului Finanțelor Publice, în calitate de reprezentant al statului român, iar ministerului nu i se poate imputa durata de timp în care se soluționează aceste litigii, deoarece acestea au ca obiect pretenții decurgând din aplicarea Legii nr.221/2009.

Sub aspect procedural, punerea în executare a unor hotărâri judecătorești presupune îndeplinirea unor condiții stabilite în mod imperativ de legiuitor.

Executarea presupune existența unui titlu executoriu care poate fi reprezentat de o hotărâre judecătorească sau de un alt înscris căruia legiuitorul îi recunoaște acest atribut. Conform art.374, Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească sau alt titlu se execută numai dacă este învestit cu formula executorie prevăzută de art.269 alin.(1), afară de încheierile executorii, de hotărârile executorii provizorii și de alte hotărâri sau înscrisuri prevăzute de lege care se execută fără formulă executorie.

În concordanță cu cele de mai sus, art.376, Codul de procedură civilă, prevede că se învestesc cu formulă executorie prevăzută de art.269 alin.(1) hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri pentru ca acestea să devină executorii în cazurile anume prevăzute de lege.

Rezumând, menționăm faptul că pentru a se trece la executare, este necesar ca acela care a obținut un drept în instanță să fie în posesia unei hotărâri judecătorești definitive și învestită cu formulă executorie în temeiul căreia să se poată solicita plata sumelor acordate cu titlul de despăgubire.

Referitor la primele două întrebări adresate de dumneavoastră, domnule deputat, precizăm faptul că Ministerul Finanțelor Publice își exprimă disponibilitatea ca de îndată ce va fi învestit cu soluționarea unor cereri de acordare a drepturilor stabilite ca atare de instanță, să inițieze procedurile pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești pronunțate în temeiul Legii nr.221/2009.

Cu privire la numărul de cereri adresate de persoanele îndreptățite instanțelor de judecată, vă putem preciza că până la data de 10 martie 2010, data ultimei centralizări la nivel de țară, era înregistrat pe rolul instanțelor de judecată un număr de 3321 de acțiuni prin care se solicita acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat prin condamnările penale cu caracter politic și măsurile administrative cu caracter politic, iar numărul acestora ne putem aștepta să crească.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți.

 
   

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte de ședință,

Permiteți-mi să adresez Ministerul Finanțelor următoarea întrebare lămuritoare: fără îndoială că despăgubirile nu pot fi acordate și hotărârile judecătorești nu pot fi puse în aplicare decât dacă ele sunt definitive și învestite cu titluri executorii. Și aș fi vrut să știu acest lucru la prima întrebare pe care am pus-o: câte hotărâri judecătorești au fost puse în aplicare până în prezent.

Din răspunsul doamnei secretar de stat înțeleg următorul lucru: că nu există până în prezent nicio hotărâre judecătorească definitivă și învestită cu titlu executoriu. Și vreau să îmi confirmați sau să îmi infirmați acest lucru.

Vă mulțumesc pentru răspuns. Bineînțeles că punctul 2 se corelează cu punctul 1, valoarea totală a despăgubirilor acordate până în prezent va exista dacă există și astfel de hotărâri. Și vă mulțumesc pentru răspunsul la punctul 3 referitor la cele 3321 de acțiuni înregistrate.

Dacă aveți cumva un răspuns să-mi furnizați acum, aș fi recunoscător. Dacă nu, sigur că pot să accept să-mi trimiteți un răspuns chiar numai pe cale scrisă și aș dori și răspunsul pe care l-ați prezentat astăzi să mi-l puneți la dispoziție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mai aveți vreun comentariu de făcut, doamna secretar de stat? Nu.

Domnul deputat Riviș-Tipei Lucian a adresat o interpelare Ministerului Sănătății.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți. Nu este în sală. Vă rog să-i transmiteți răspunsul scris.

Domnul deputat Vasile Soporan a adresat o interpelare Ministerului Justiției.

 
  Vasile Filip Soporan

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți. Așteptați răspunsul.

Doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, vă rog să-i oferiți domnului deputat un răspuns la interpelare.

   

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Urmarea interpelării pe care domnia voastră ați adresat-o ministrului justiției, care a fost înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1715 din 11 mai 2010, referitoare la strategia privind crearea Ombudsman-ului românesc, vă comunicăm următoarele.

În România, instituția Ombudsman-ului funcționează sub denumirea de "Avocatul Poporului", este reglementată prin art.58 - 60 din Constituția României, republicată.

Atribuțiile, precum și modul de organizare și funcționare a instituției sunt detaliate în Legea nr.35/1997 privind organizarea și funcționarea Avocatului poporului, republicată în Monitorul Oficial al României nr.884 din 15.IX.2004, cu modificările și completările ulterioare.

Instituția Avocatului poporului este o autoritate publică autonomă și independentă, în condițiile legii, față de orice altă autoritate publică, inclusiv Ministerul Justiției, al cărei scop constă în apărarea drepturilor și libertăților cetățenești, în raporturile acestora cu autoritățile publice.

Aceasta face parte din rețeaua Ombudsman-lor europeni, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană.

În ceea ce privește comunicarea unei analize a petițiilor adresate de cetățenii români Ombudsman-ului european și celui național, vă informăm respectuos că această analiză excede competențelor Ministerului Justiției, întrucât, potrivit art.2 din Hotărârea Guvernului nr.652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instituția noastră are numai acele competențe care se circumscriu scopului fundamental al asigurărilor condițiilor necesare bunei funcționări a sistemului judiciar și înfăptuirii justiției ca serviciu public.

Analiza petițiilor adresate de cetățenii români Avocatului Poporului se regăsește în raportul anual de activitate pe care instituția are obligația să-l prezinte celor două Camere ale Parlamentului în ședință comună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule deputat, dacă doriți să mai interveniți.

 
   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Domnule președinte,

Doamna secretar de stat,

Aș dori să vă mulțumesc pentru precizările pe care le-ați făcut. Ele sunt în conformitate cu legislația care funcționează la nivel național.

Vreau să vă spun că, la nivel european, a existat o discuție importantă asupra acestei instituții. S-au dat și anumite date pe care aș dori să le regăsesc și în practica românească, în sensul că aproximativ 70% din deciziile instituției europene au fost duse la îndeplinire fără să fie confirmate de o decizie judecătorească. Nu știu dacă acest lucru este prezent în practica instituției naționale. Acest raport anual al Uniunii Europene pentru anul 2009 a fost prezentat de către președintele instituției la 4 mai 2010 în care președintele instituției făcea referiri la modul într-un fel necorespunzător în care există această relație de comunicare între instituția europeană și instituțiile naționale, fără să facă o referire directă la situația României.

consider că experiența instituției europene, care a soluționat de-a lungul timpului peste 35.000 de solicitări din partea cetățenilor, ar trebui să se suprapună cu experiența instituției naționale, chiar dacă nu există o relație de subordonare între cele două instituții: Avocatul Poporului și Ministerul Justiției.

Cred că sub auspiciile Parlamentului ar putea fi făcută o analiză asupra modului în care există o colaborare între cele două instituții, având în vedere că ambele se ocupă cu nemulțumirile cetățenilor și cu raportul cetățeanului față de lege și față de instituții.

Și, chiar dacă nu suntem în plen, suntem doar câțiva parlamentari, cred că, în cadrul Parlamentului, la nivelul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, ar fi importantă o analiză asupra modului în care există colaborarea între Avocatul Poporului și instituția europeană.

Încă o dată, doresc să vă mulțumesc pentru informațiile pe care mi le-ați dat și să-i transmiteți mulțumiri și domnului ministru al justiției.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnul deputat Constantin Chirilă.

Nu este în sală.

Vă rog să reprogramați.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu a adresat o interpelare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar, din păcate, văd că domnul Rădulescu era prin sală, pe aici, se tot agita, nu știu ce făcea, dar nu este prezent la... Poate apare acum, nu știu. Da, știu că transporturile, dar îl căutam pe domnul Rădulescu, care se agita prin sală, de mama focului, mai acum o jumătate de oră.

Secretariatul tehnic, vă rog să întocmiți o scrisoare și să atrageți atenția Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale că nu sunt prezenți la răspunsul pentru interpelări, mai ales că mai există o interpelare adresată tot Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Domnul deputat Dan Morega, la fel, a adresat o interpelare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

 
  Gheorghe Ana

Domnul deputat Gheorghe Ana a adresat o interpelare Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte de ședință,

Domnule secretar de stat,

În ultimii ani, traficul de călători, dar și marfă s-a redus dramatic. În aceste condiții, o serie de trasee de călători a fost desființată complet, infrastructura, atât calea ferată, cât și clădirile aferente, în care funcționau stațiile CFR, degradându-se, fără ca autoritățile locale să poată interveni într-un fel.

Aproape în toate județele țării, fără excepție, sub privirile tuturor, clădiri altădată impunătoare, au ajuns un pericol public, fiind un adăpost pentru câinii fără stăpân.

În această situație, în județul Dâmbovița se află tronsoanele de cale ferată București-Pietroșița, Târgoviște-Ploiești, Târgoviște-Moreni și alte trasee.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați dacă Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are o strategie de valorificare a clădirilor abandonate de pe tronsoanele de cale ferată a căror activitate a încetat, și în ce constă această strategie.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule secretar de stat Anton, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marin Anton (secretar de stat, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Reparațiile curente și întreținerea infrastructurii feroviare din România se asigură din veniturile proprii ale Companiei Naționale de Căi Ferate "CFR" S.A.

În condițiile scăderii traficului de mărfuri și călători, care generează, prin taxele de utilizare a infrastructurii feroviare, resursele financiare proprii ale Companiei "CFR" S.A., acestea s-au diminuat semnificativ, astfel încât nu s-au mai putut realiza lucrările de întreținere, în special la clădirile din stațiile CF de mai mică importanță.

Pe secțiile de circulație nominalizate în interpelare se desfășoară activitate feroviară, astfel încât construcțiile existente pe aceste tronsoane nu pot fi înstrăinate. Funcție de resursele financiare ale Companiei Naționale de Căi Ferate "CFR" S.A., se va avea în vedere efectuarea de reparații la clădirile care sunt într-o stare necorespunzătoare.

Pentru liniile de cale ferată pe care Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. nu mai desfășoară activitate, în conformitate cu prevederile HG nr.1.409/2007, compania a organizat licitații pentru închirierea secțiilor de circulație neinteroperabilă. În contractele de închiriere încheiate sunt incluse clauze care obligă locatarii să realizeze lucrări de întreținere a tuturor elementelor de infrastructură feroviară, inclusiv a clădirilor de pe secția închiriată.

Până în prezent, au fost închiriate 48 de secții de circulație neinteroperabile, din cele 92 menționate în Anexa nr.3 la HG nr.1409/2007, desfășurându-se, în continuare, licitații pentru închirierea secțiilor de circulație neinteroperabile.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule deputat, dacă mai aveți de făcut vreun comentariu sau sunteți mulțumit de răspuns?

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule secretar de stat,

Eu vă mulțumesc pentru răspuns, dar el nu este complet. Aș dori să faceți referire la locațiile care sunt abandonate de pe aceste trasee. Mă refer la fostele stații (gări, halte ș.a.m.d.). Ele sunt abandonate și se degradează în fiecare zi. Eu la acestea m-am referit.

Și, ca o completare, poate vă gândiți la o strategie, inclusiv la traseele care nu mai pot fi închiriate - mă refer la traseele de cale ferată - pentru că nu mai există infrastructura. Calea ferată a fost deja furată și traversele.

Deci, eu la acestea m-am referit. Sigur, cele care sunt închiriate vor fi reparate și întreținute de cei care au închiriat, asta este altceva. Dar, ce facem cu clădirile care nu mai au nicio folosință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule secretar de stat,

Dacă doriți să mai faceți vreo mică precizare? Nu.

 
  Aurel Vlădoiu

Domnul deputat Vlădoiu a adresat o interpelare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule președinte de ședință,

am rugat Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale să analizeze cu multă atenție problema județului Vâlcea, care este pe locul întâi în țară la alunecările de teren: 47 de comunități locale au această problemă destul de gravă cu care se confruntă. sunt în pericol câteva mii de locuințe, și am solicitat să realizăm un program concret și coerent pentru combaterea eroziunii solului în această zonă, împreună și cu Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile și cu Ministerul Administrației și Internelor, pentru că este un program complex, pe care l-am solicitat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnul secretar de stat Apetrei.

 
   

Domnul Dănuț Apetrei (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1.724B/2010, prin care solicitați un punct de vedere cu privire la refacerea infrastructurii și a unor locuințe și anexe gospodărești, calamitate, din județul Vâlcea, în valoare de circa 12 milioane de lei, vă comunicăm următoarele: Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a avut în atenția permanentă problemele cu care se confruntă locuitorii din acest județ, aprobând și asigurând finanțarea, în ultimii 15 ani, a proiectelor cuprinse în programul de ameliorare a terenurilor agricole.

Realizarea obiectivelor strategiei în domeniul îmbunătățirilor funciare se face cu consultarea și, după caz, implicarea beneficiarilor, organizațiilor nonguvernamentale și a altor reprezentanți ai societății civile, în luarea deciziilor, în scopul promovării adoptării raționale, eficiente și transparente a acestor decizii.

În cadrul acestui program, în județul Vâlcea s-au realizat sau sunt în curs de execuție, ca urmare a solicitării comisiilor de specialiști, constituite conform legislației în vigoare, lucrări de îmbunătățiri funciare, astfel încât să se asigure prevenirea și înlăturarea factorilor de risc, și anume excesul de apă, eroziunea solului, astfel încât să se țină cont de protecția mediului în următoarele zone: Slătioara, Gușoieni-Bălcești, Mitrofani, Pârâul Cetățuia, Valea Plaiului, Văidăieni (sau Vaideieni) Știrbei-Prundeni, Goranu-Malul Alb, Ciolpani, șirineasa, Roiești-Băjenari, Șutești-Pietroasa, Milcoiu-Tepșenari, Stoenești, Zmeurătu cu o valoare aproximativă de 67,5 miliarde de lei.

Pentru anul 2010, conform prevederilor Legii nr.11/2010 privind bugetul de stat, programul cuprinde numai finalizarea lucrărilor la obiectivele începute în anii anteriori. Astfel, pentru județul Vâlcea sunt prevederi pentru finalizarea lucrărilor din următoarele zone: Dealul Mialci-Orziște, Scăuieni, Berislăvești, Scărișoara-Plăiețu, Dăroaie-Horezu, Bazinul hidrografic Dealul-Viilor Drăgășani și Dealul Oltului, cu o valoare de circa 2,6 milioane lei/an.

La solicitarea autorităților locale, au fost elaborate studii de fezabilitate pentru alte cinci amplasamente pentru zonele Gușoieni, Galicea, Ploștina, Nicolae Bălcescu, Dăiești, care se vor introduce la finanțare, în funcție de prevederile Legii bugetului de stat, cu alte cuvinte, în funcție de resursele financiare.

În ceea ce privește eroziunile de maluri produse infrastructurii localităților de pâraiele inferioare nominalizate în interpelare, acestea nu se regăsesc în obiectul de activitate al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, acesta din urmă ținându-și deschiderea față de solicitările și ale autorităților locale și ale dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule deputat, dacă doriți să mai interveniți?

 
   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Mulțumesc domnului ministru pentru modul în care a prezentat răspunsul la interpelarea mea.

Vreau să adaug că sunt autorități locale care nu au o sursă de finanțare, și aici se mai adaugă, dar cred că sunt în derulare proiectele, este vorba de Păușești, Maglași și Olănești, stațiune foarte importantă, pe care toată lumea o cunoaște.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Dacă doriți să mai faceți vreo precizare, domnule secretar de stat?

Dacă nu, mai am eu, tot pentru Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale: domnul deputat Constantin Chirilă adresase o interpelare. Nu este în sală.

Vă rog să i-o transmiteți în scris.

Și mai era tot pentru Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnul deputat Dan Morega. Nu este în sală.

Vă rog să-i transmiteți în scris.

Și, pentru stenogramă, legat de scrisoarea care spuneam s-o întocmiți, prin care să atenționați Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale că nu este prezent la răspunsul la interpelări, vă rog o anulați, pentru că, totuși, domnul ministru este prezent.

Cu aceasta, declar ședința închisă și vă doresc o seară bună.

Reluăm dimineață, la ora 8,30, cu declarațiile politice.

 
   

*

Ședința s-a încheiat la ora 18,31.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 28 noiembrie 2021, 23:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro