Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.125/17-09-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
17-10-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 08-09-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 septembrie 2010

2. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 81 de deputați cu titlul "Agricultorii români, sufocați de importuri și falimentați de politica agricolă a Guvernului Boc" (MS 6/2010). (rămasă pentru votul final)

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................

Intrăm în ordinea de zi.

Înțeleg că există o intervenție pe procedură.

Domnule deputat Dușa, aveți cuvântul, vă rog.

Domnul Mircea Dușa:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru că de două zile ne pronunțăm asupra ordinii de zi și pentru că ieri am continuat să dezbatem tot ordinea de zi, preluând desfășurarea ședinței de luni, vă solicităm ca astăzi să continuăm cu ordinea de zi de la punctul unde am rămas ieri, respectiv cu discutarea moțiunii simple pe agricultură.

Știu că o să-mi invocați termenul de 6 zile din Regulament, dar vreau să vă aduc la cunoștință că ieri s-a întrerupt ședința la acest punct de pe ordinea de zi. El nu a fost dezbătut. În momentul în care noi am părăsit sala, sigur că dumneavoastră ați luat o decizie, aceea de a considera moțiunea retrasă pe motiv că noi am părăsit sala.

Eu cred că nu este corect, și nu este corect nici să ne exprimăm asupra textului moțiunii, pentru că moțiunea se referă, în general, la activitatea de agricultură, la faptul că măsurile pe care Guvernul și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale le-au luat, n-au stimulat creșterea producției în agricultură, și știm foarte bine că agricultura este unul din sectoarele economiei care dă rezultate imediat, respectiv la sfârșitul unui ciclu de producție, și considerăm că acest subiect trebuie dezbătut, trebuie adus la cunoștința deputaților, trebuie adus la cunoștința țării, și, folosindu-ne de procedurile parlamentare, să nu evităm dezbaterea moțiunii.

Așa că, rugămintea Grupului parlamentar al PSD + PC este aceea de a continua ordinea de zi de la pct.2, acolo unde am rămas ieri, respectiv dezbaterea moțiunii.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Dușa, procedural ar trebui să întrerupem ședința plenului pentru o reunire a Biroului permanent și a Comitetului ordinii de zi, astfel încât să modificăm programul de lucru aprobat ieri de plen și a ordinii de zi.

Aceasta înțeleg că este propunerea dumneavoastră, pentru a respecta Regulamentul. Și, acolo, sigur, vom lua decizia care se impune.

Domnul Toader era înscris la cuvânt.

Domnule deputat Toader, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

Sigur, solicitarea liderului de grup al PSD-ului vrea să justifice într-o formă sau alta retragerea de ieri din plen.

Cred că ceea ce ați spus dumneavoastră nu este ca o propunere, este ca o obligație. Nu poți să schimbi ordinea de zi numai pentru "..

Dacă vrem să schimbăm ordinea de zi, având în vedere multe din legile care trebuie să fie dezbătute, eu solicit ca să funcționăm până la epuizarea ordinii de zi, ca să putem dezbate această moțiune, care vrea să-l schimbe pe domnul Dumitru, dar trebuie să le spunem colegilor noștri că domnul Dumitru nu mai este ministru, iar problemele agriculturii, sigur, pot fi dezbătute, n-am nimic împotrivă, dar trebuie să intrăm în această procedură obligatorie, după care, am să solicit în mod expres, chiar până la epuizarea ordinii de zi, să putem să ne facem treaba și în Parlament.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dragi colegi,

Sunt doi lideri de grup care deja au solicitat întrunirea Comitetului ordinii de zi și a Biroului permanent.

Vă propun să luăm o pauză de 30 de minute pentru a se întruni Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi.

Membrii Biroului permanent și ai Comitetului ordinii de zi, vă aștept în sala Biroului permanent.

Vă mulțumesc.

 

- după pauză -

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun să reluăm lucrările.

Biroul permanent a decis, în unanimitate, să începem programul nostru și ordinea de zi cu prezentarea și dezbaterea moțiunii simple.

Am prelungit și programul de lucru, drept pentru care doresc să vă informez că sesiunea de vot final este stabilită pentru ora 15,30.

Am să vă reamintesc timpii alocați pentru fiecare grup parlamentar: Partidul Democrat Liberal - 19 minute; Partidul Social Democrat + Partidul Conservator - 19 minute; Partidul Național Liberal - 11 minute; Uniunea Democrată Maghiară din România - 4 minute; minoritățile naționale - 3 minute; Grupul deputaților independenți - 3 minute; deputații independenți fără apartenență la un grup - un minut.

În același timp, Guvernului i se rezervă 40 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor.

Vă reamintesc faptul că la moțiunea simplă nu se pot depune amendamente.

Am să-i rog pe liderii de grup să dea la secretariat lista cu cei care vor lua cuvântul, cu reprezentanții grupurilor parlamentare care vor interveni în dezbatere.

Am să invit ca unul din semnatarii moțiunii să dea citire acesteia.

Domnule deputat Victor Surdu, aveți cuvântul, vă rog.

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Subsemnații, deputați ai Partidului Social Democrat și ai Partidului Conservator, menționați în anexă la prezenta moțiune, membri ai Camerei Deputaților în legislatura 2008-2012, în temeiul art.112 din Constituția României și în temeiul art. 158-164 din Regulamentul Camerei Deputaților, înaintam prezenta moțiune simplă cu tema "Agricultorii români sufocați de importuri și falimentați de politica agricolă a Guvernului Boc".

La ultima moțiune simplă pe teme de agricultură, introdusă în Camera Deputaților de Grupul parlamentar al PSD+PC, s-a făcut aprecierea că, pentru agricultorii români, anul agricol 2010 ar fi putut fi o șansă, iar pentru economia României un important sector de creștere. Acest lucru s-ar fi întâmplat dacă guvernul României ar fi avut un program de investiții în agricultură coerent și fundamentat științific.

În anul agricol 2009 - 2010, Guvernul României nu a acordat agricultorilor niciun sprijin real. Astăzi putem evalua corect consecințele neimplicării guvernului în economia rurală.

1. La grâu se puteau obține peste 7 milioane de tone, din care:

  • 1,8 milioane tone reprezentau consumul propriu;
  • 600.000 tone reprezintă sămânța necesară producției pentru anul agricol 2010 - 2011;
  • 4 milioane de tone disponibile pentru export, la un preț de minimum 200 de euro/tonă;
  • 1,2 milioane tone, grâu aflat în gospodăriile populației, care se consumă, fie în furajare, sau pentru consumul propriu.

Datorită nefinanțării tratamentelor fitosanitare și neasigurării a minimum 2,6 euro/tonă (contravaloarea motorinei necesară uscării), datorită atacului de muște afide și ploșnița cerealelor, precum și nerecoltarea în timp scurt a grâului, s-au obținut doar 4,6 milioane de tone de grâu și s-au pierdut 2,4 milioane de tone. Din grâul obținut, mai bine de 2 milioane de tone s-a vândut la începutul campaniei de recoltare, sub 100 de euro pe tonă, iar în prezent grâul se exportă de către comercianți, care câștigă cel puțin 100 de euro la tona de grâu valorificat, sumă ce reprezintă pierderi de venituri ale agricultorilor.

Legea nr.381 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități a fost abrogată și neînlocuită cu un alt act normativ. Agricultorii români pierd în acest an 280 milioane de euro la grâul pe care nu l-au mai recoltat și alte 200 milioane de euro la grâul pe care l-au vândut în prima parte a perioadei de recoltare la jumătate de preț.

Românii vor pierde din bugetul familiei și la cumpărarea pâinii, deoarece din trimestrul I al anului 2011 se vor importa în jur de 1,2 milioane de tone de grâu, la peste 250 de euro/tonă, preț estimat pentru perioada menționată. În consecință, românii vor cumpăra pâinea mai scump cu cel puțin 20 -30%.

2. Pierderi sunt și la rapiță, de aproximativ o tonă pe hectar, adică 420.000 de tone, în valoare de 125 milioane de euro.

3. Pierderi se înregistrează și la culturile de floarea-soarelui și porumb, deoarece în acest an nu s-au irigat decât 50.000 de hectare din totalul de 1,5 milioane de hectare, care s-ar fi putut iriga. Pierderile în acest sector sunt de peste 200 milioane de euro. Specialiștii Academiei de Științe Agricole și Silvice, organizațiile de udători ale agricultorilor și agrometeorologii confirmă faptul că, deși în acest an precipitațiile au fost abundente, repartizarea precipitațiilor în timp a impus măcar o irigare în medie, pe suprafața dotată cu utilaje moderne, de cel puțin 1,5 milioane de hectare.

Nu s-a putut iriga deoarece Ministerul Agriculturii a plătit târziu și parțial penalitățile datorate furnizorilor de energie electrică pentru anul 2009, iar agricultorii care au plătit din fonduri proprii aceste penalități nu și-au primit banii înapoi.

Temperaturile excesive din ultima perioadă impun o udare de aprovizionare pentru rapiță și grâu acum, la care începe, foarte curând, sau a și început, campania de însămânțare. Ministerul Agriculturii nu acordă niciun sprijin, deci nu se irigă.

4. Pierderi mari s-au înregistrat în sectorul legumicol. Anul 2010 este primul din ultimii 20 de ani, în care 90% din consumul de tomate este acoperit din import și nu din producție proprie. Pierderile la tomate (în jur de 100 milioane de euro) se datorează neasigurării apei pentru irigat și a substanțelor sistemice necesare tratamentelor fitosanitare, precum și funcționarea defectuoasă a pieței produsului.

5. Mari pierderi înregistrează sectorul viticol, din cel puțin două motive:

a) Ministerul Agriculturii a abrogat Ordinul cu privire la neintroducerea pe piață a băuturilor fermentate liniștit și, în acest fel, viticultorii au rămas cu stocuri mari de vin și cu o lipsă acută de bani, pierderile fiind în acest an de peste 90 milioane euro.

b) Nu s-a mai acordat viticultorilor sprijin pentru tratamentele fitosanitare. Neavând bani, aceștia nu au folosit substanțe sistemice și, în consecință, mari zone viticole precum Valea Prahovei, Vrancea, Cotnari și altele, au compromisă producția de struguri până la 80%. Există pericolul în continuare să nu se matureze corzile, să înghețe la iarnă și să fie compromisă producția de struguri și în anul 2011.

6. Pierderi înregistrează și fermierii crescători de porci, din două motive:

a) nu au primit niciun sprijin financiar pentru bunăstare;

b) purceii se cumpără în proporție de 100% din alte țări la prețuri între 54 și 76 de euro/cap. Centrul de profit la carnea de porc este la furnizorul de purcei, purcelul reprezentând aproximativ 60% din prețul de valorificare a porcului gras la 110 kilograme; 90% dintre producătorii care au construit ferme ultramoderne de îngrășare a porcului și au încheiat deja prima serie pe acest an cu pierderi și sunt în faliment.

Prețul mic la valorificarea cărnii de porc nu poate fi reglementat de către piață în favoarea producătorului român de carne de porc, deoarece și în acest an, în primele 8 luni, s-au importat peste 180.000 de tone de carne de porc. Abatoarele, fabricile de mezeluri și produse de carmangerie, fabricile de prelucrare a laptelui, construite cu banii românilor și cu fonduri europene, în număr de 67 de unități, sunt în faliment, și majoritatea scoase la vânzare datorită importurilor directe sau sub etichetă românească a cărnii, laptelui sau a produselor din carne și lapte.

Schimbul intracomunitar și neimplicarea Ministerului Agriculturii în urmărirea destinației numărului mare de animale care trec frontiera cu destinația Bulgaria, dar de fapt sunt sacrificate în România și alimentează piața neagră, este o altă contribuție la falimentul fermierilor.

7. În sectorul creșterii animalelor, apărarea sănătății animalelor și bunăstării acestora reprezintă o problemă de stat, motiv pentru care, până în anul 2010, statul a subvenționat acțiunile sanitar-veterinare la animalele de fermă, în scopul păstrării indemnității teritoriului de boli majore.

Acțiunile sanitar-veterinare sunt stabilite la începutul fiecărui an prin ordin al președintelui Autorității Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Prin ordin se aprobă Programul strategic al acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului.

Pentru anul 2010, Programul acțiunilor a fost stabilit prin Ordinul nr.2/20.01.2010. Ulterior, a fost emis de către președintele Autorității Sanitar-Veterinare, un alt Ordin nr.38/09.04.2010, prin care se stabilește că plata acțiunilor sanitar-veterinare pentru animalele din fermele înregistrate (autorizate sanitar-veterinar), sunt suportate de către producători.

În condițiile în care producătorii din România nu dispun de resursele financiare necesare achitării manoperei la acțiunile sanitar-veterinare, obligatorii cuprinse în Programul strategic, există două variante:

  • neexecutarea acțiunilor sanitar-veterinare, care duce la apariția pe teritoriul țării a unor boli majore la animale și, implicit, sancțiuni sau restricții de ordin sanitar-veterinar privind schimburile intracomunitare și operațiunile de import-export cu animale vii și produse alimentare de origine animală;
  • efectuarea acțiunilor de către medicii veterinari concesionari, care nu își vor putea încasa contravaloarea manoperei de la producători, și astfel aceștia sunt decapitalizați, fapt care pe termen lung afectează grav, cu efecte incalculabile, capacitatea sistemului sanitar-veterinar de a ține sub control bolile majore la animale.

În aceste condiții, se poate afirma că producătorii subvenționează statul, dar, de aceasta dată, există o dublă finanțare a statului, realizată de către producători, cât și de medicii veterinari.

8. Ca o deficiență majoră se poate menționa lipsa crotaliilor auriculare necesare identificării animalelor, respectiv a bovinelor, bubalinelor, caprinelor, ovinelor și a porcinelor.

Animalele trebuie identificate pentru că:

  • acordarea de subvenții și despăgubiri către crescătorii de animale, despăgubiri provenite din diverse fonduri naționale sau europene, este indisolubil legată de existența unor efective de animale identificate, înregistrate în Baza națională de date și la care se poate urmări cu maximum de acuratețe trasabilitatea;
  • accesarea subvențiilor directe pentru animalele neidentificate nu se va putea efectua în mod coerent și conform reglementărilor europene;
  • întocmirea dosarelor pentru acordarea sprijinului pentru fermele de subzistență în valoare de 1500 de euro/fermă, pentru fiecare gospodărie, nu se va putea efectua pe animalele neidentificate;
  • mișcarea animalelor și comerțul intracomunitar cu animale este strâns legată de animalele identificate și înregistrate;
  • proprietarii de animale nu le pot înstrăina, respectiv vinde, iar dacă o fac riscă sancțiuni severe;
  • acțiunile sanitar-veterinare din Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului și a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, este obligatoriu să se desfășoare pe animale identificate și înregistrate în Baza Națională de Date (BND), în caz contrar neputându-se face dovada unei bune supravegheri a stării de sănătate a animalelor și, nu în ultimă instanță, nu se pot deconta aceste activități, pe care medicii concesionari le execută.

Tot pe animale identificate și înregistrate se bazează declararea indemnității țării pentru anumite boli, putând menționa aici monitorizarea supravegherii pentru ESB (adică boala vacii nebune) și încadrarea României într-un grad inferior de risc.

În consecință, este necesară acordarea în regim de urgență a necesarului de crotalii pentru toate speciile de animale, concomitent cu descentralizarea prin transferarea către Direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor a procedurilor de achiziție.

9. Subvenția pe hectar, aferentă anului agricol 2009 -2010, s-a acordat în avans și numai componenta alocată din fondurile europene, și aceasta la nivel de 80%, și sub forma unui credit în baza adeverinței de la APIA, credit pe care se plătesc dobânzi. Pierderile de subvenții notate în dreptul agricultorilor au fost cuprinse între 17 - 20 euro/ ha, adică 140 milioane euro la nivel național.

10. Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA) este, fără îndoială, instituția ale cărei activități a fost cel mai puternic afectată de către managementul deficitar al Ministerului Agriculturii, generând astfel cele mai grave consecințe asupra agriculturii si fermierilor.

Ca urmare a măsurilor de reorganizare administrativă, inițiată recent de Guvern, structura organizatorică a APIA a fost afectată într-o asemenea măsură, încât este amenințată însăși existența acestei instituții vitale pentru agricultura românească.

Prin HG nr.782 din 21 iulie 2010, s-a decis reducerea numărului maxim de angajați ai APIA, la maximum 4.882 de persoane. Această măsură a Guvernului survine în ciuda faptului că, în repetate rânduri, Comisia Europeană a atras atenția autorităților române asupra faptului că APIA trebuie să își sporească numărul de personal, iar acesta trebuie sa fie mai bine motivat financiar.

Conform infogramei nr.5393/04.06.2009, "România va fi penalizată masiv, cu 10% din plăți, în fiecare an, ceea ce înseamnă aproximativ 50 milioane euro/an". Mai mult, prin infograma nr.5125/02.07.2010, Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că "decizia de reducere a personalului APIA" ridică și mai mari semne de întrebare asupra capacității acestei agenții de a-și asuma multiplele responsabilități. În caz contrar, APIA nu va mai fi capabilă să-și exercite funcțiile de baza, plățile directe și măsurile de piață, unele măsuri finanțate din fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, plăți reprezentând sprijin financiar din bugetul național.

Conform art. 1 din Regulamentul CE nr.885/2006 "pentru a fi autorizată, orice agenție de plată, așa cum este definită la art.6 alin. (1) din Regulamentul Comunității Europene nr.1290/2005, trebuie să aibă o structură administrativă și un sistem de control intern, care să îndeplinească condițiile stabilite la Anexa I, denumite în continuare "condiții de autorizare" referitoare la:

a) mediul intern;

b) activitățile de control;

c) informarea și comunicarea;

d) monitorizarea".

Consecința perpetuării actualei situații va fi retragerea acreditarii Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură și, deci, privarea fermierilor români de orice formă de sprijin, fie ea din bani europenei sau din bugetul național.

Efectele negative ale destabilizării Agenției de Plăți nu au întârziat să apară. Subvenția pe hectar, aferentă anului agricol 2009 -2010, s-a acordat, așa cum spuneam, în avans, și numai componenta alocată din fondurile europene, și aceasta la nivel de 80%, și sub forma unui credit, în baza adeverinței de la APIA, pentru care se plătesc dobânzi. Pierderile de subvenții notate în dreptul agricultorilor au fost cuprinse între 17 - 20 euro/ ha, adică 140 milioane euro la nivel național.

Pentru campania 2010, s-a decis nealocarea plăților naționale compensatorii, adică a subvenției pe care România este îndreptățită să o dea către fermieri, din bugetul național.

Stimați colegi,

La pct.11 ne referim la fondurile europene. La fondurile europene, la niciun capitol Ministerul Agriculturii nu a încheiat, nu a contractat, nu a plătit sumele ce se puteau angaja din fondurile europene, datorită birocrației, schimbării Ghidului solicitantului de mai multe ori și, pe aceeași măsură, datorită încercării guvernanților de a atribui, acordând proiecte eligibile majorității proiectelor clientelei politice.

Conform raportului Autorității pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului de Finanțe, România a atras numai 19% din fondurile europene, alocate de la 1 ianuarie 2007.

Cofinanțarea de către Ministerul Agriculturii se face extrem de greu. O situație nemaiîntâlnită o reprezintă faptul că bugetul Ministerului Agriculturii pe anul acesta reprezintă doar 220 milioane de lei, iar la rectificare, ministrul agriculturii a acceptat să reducă bugetul ministerului în favoarea altor ministere cu 142 milioane lei.

12. Situația cea mai grea o au însă fermele de subzistență, acestea reprezentând o mare problemă socială. Astfel, din totalul exploatațiilor agricole de 4.256.000, exploatațiile de subzistență reprezintă 3.870.000, adică 90,1%.

Aceste exploatații au o dimensiune economică determinată pe baza marjei brute standard a exploatației între 0 și 2 UDE (Unitate de Dimensiune Economică). Sprijinul acordat acestor ferme din banii Uniunii Europene, ferme care cuprind 6.220.000 de hectare teren agricol, trebuia să se ridice la 476 milioane de euro.

Până astăzi s-au efectuat plăți doar pentru 6.140 de agricultori, cu o valoare publică de 9,21 milioane de euro, reprezentând doar 2% din 476 milioane de euro, câte sunt alocate.

La acest capitol am putea adăuga lipsa de rânduială, de transparență și de muncă eficientă a Ministerului Agriculturii care, pentru măsura de instalare a tinerilor agricultori, a cheltuit pentru 506 proiecte o valoare publică de doar 6,21 milioane de euro, din 337 milioane euro alocate, adică 1,6%.

Aceeași situație se întâlnește și la forma de alocare a subvenției Uniunii Europene, pentru o fermă mixtă, sprijin pentru zonă defavorizată montană, plăți pentru agromediu, sprijin pentru zonă semnificativ defavorizată, respectiv SAPS - Schema de Plată Unică pe Suprafață, FEADR - Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, FEP - Fondul European pentru Pescuit.

Afirmația ministrului agriculturii referitoare la "atragerea masivă a fondurilor europene" este nefondată, deoarece sumele de care vorbește domnul ministru reprezintă: plăți directe pe suprafață (SAPS) circa 560 milioane euro, fonduri pentru Măsura 322 (Dezvoltarea și renovarea satului românesc), care reprezintă 680 milioane euro, deci totalul fondurilor atrase, plăți directe pe suprafață și dezvoltarea satului românesc este de 1,24 miliarde de euro.

Se poate observa, cu ușurință, că celelalte măsuri lansate de APDRP, au atras o sumă infimă, luând în considerare declarația ministrului agriculturii, care a afirmat că în conturile agricultorilor au intrat 1,3 miliarde de euro.

13. Ministrul agriculturii nu a înțeles, de la ultima moțiune simplă pentru agricultură și până în prezent, că trebuia să-și îmbunătățească relațiile de comunicare și colaborare cu organizațiile producătorilor, deoarece membrii acestora sunt cei care aplică legislația emisă de Ministerul Agriculturii în concordanță cu reglementările Uniunii Europene. Federația Națională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) are în componența sa toate organizațiile profesionale cu reprezentativitate națională și este afiliată la Bruxelles, fiind reprezentanții României în relațiile cu celelalte organizații și cooperative ale agricultorilor la nivel european. Astăzi, FNPAR are tot 7 grupe de lucru, acoperite cu 7 experți la nivel european, dintr-un total de 85 de grupe de lucru, la care noi, România, avem dreptul, deoarece ministrul agriculturii nu a înțeles, așa cum au procedat omologii domniei sale din celelalte țări membre, că plata cotizației și participarea agricultorilor la Bruxelles nu este ajutor de stat, ci este în interesul României.

Grupul parlamentar al PSD+PC vă propune să votați această moțiune, având în vedere situația nemaiîntâlnită în agricultură la care se adaugă și următoarele greșeli.

În plină criză se constată că specialiștii agricoli care cunosc meseria grea de agricultor și care au învățat în perioada de preaderare și în cei doi ani de la aderare a României la Uniunea Europeană să lucreze cu fonduri europene pe bază de proiecte, Ministerul Agriculturii îi organizează și reorganizează de opt luni de zile. În consecință, întregul sistem, circa 3.000 de specialiști, în loc să lucreze, să se concentreze pentru organizarea și modernizarea producției agricole, creșterea competitivității agricultorului român prin înaltă tehnologie, prin productivitate și eficiență economică, ei sunt tot timpul, în reorganizare. Ministerul Agriculturii în loc să stimuleze și să acorde bonificații de succes pentru proiectele din fonduri structurale, îi trimite în șomaj. Schimbă și reschimbă conducerile. De opt luni de zile numai șefii, care reprezintă, de regulă clientela politică, sunt siguri de posturile lor. Restul se gândesc numai la ziua de mâine. A fi sau a nu mai fi în serviciu. Și cum nenorocirile nu vin niciodată singure, Ministerul Agriculturii nu a schițat niciun gest pentru a lămuri comisia prezidențială să nu retrimită spre reexaminare Legea Camerelor Agricole, lege care reprezenta, în aceste condiții grele, un cadru instituționalizat în care agricultorii români și-ar fi găsit, acolo unde ei trăiesc și muncesc, sursa de informare directă și la îndemână pentru a se descurca în hățișul birocratic al modernizării agriculturii prin proiecte de tip european.

  1. Cea mai mare lovitură pe care o dă Ministerul Agriculturii agricultorilor este aceea că nu a notificat până la termenul pe care Comisia Europeană l-a stabilit, care sunt punctele de vedere ale agricultorilor români privind participarea economiei rurale românești la efortul UE de a face față marilor provocări ale zonelor de concurență în plină ascensiune economică, și în primul rând în domeniul agricol. Această notificare trebuia făcută la încheierea dezbaterilor privind Politica Agricolă Comună (PAC). Ministerul Agriculturii nu poate face dovada eforturilor concrete, prin documente oficiale care să demonstreze că a solicitat Uniunii Europene apropierea condițiilor de organizare și de dotare a fermelor românești de condițiile pe care le au agricultorii din alte state europene. Acest aspect este cu atât mai grav cu cât la întâlnirea organizată de europarlamentarii Daciana Sârbu și Viorica Dăncilă la Camera Deputaților cu membrii comisiei AGRI ai Parlamentului European, în luările de cuvânt ai membrilor delegațiilor europarlamentare ni s-a atras atenția că uniunea Europeană nu poate acorda agricultorilor români condiții egale cu agricultorii țărilor membre dacă oficialitățile române și reprezentanții agricultorilor români nu cer aceasta, documentat și cu fermitate. Președintele Grupului de lucru AGRI, care a vizitat România, domnul Janusz Wojciechowski, care este vicepreședinte al Comisiei de Agricultură a Parlamentului European a afirmat, la întoarcerea în Parlamentul European, la desfășurarea lucrărilor în plen din Comisia de agricultură, odată cu prezentarea raportului despre vizita în România, că: "Agricultura României este un dezastru", repetând această afirmație de 3 ori!
  2. Datorită opoziției ministrului agriculturii, Legea nr.45 cu privire la cercetarea agricolă a stat în parlament peste un an de zile și, ca urmare, majoritatea institutelor și stațiunilor de cercetare din agricultură sunt în pragul falimentului. În ultima vreme, ANAF solicită imperativ conducerii Academiei de Științe Agricole și Silvice transformarea institutelor de cercetare în societăți comerciale pentru a valorifica creanțele. Aceasta reprezintă ultima lovitură dată cercetării care și așa a fost redusă la sub 20% din potențialul pe care îl avea în 1990.
  3. Anul acesta, Siretul a distrus mai multe localități și culturi agricole și a produs și pierderea irecuperabilă de numeroase vieți omenești. Deși am solicitat Ministerului Agriculturii ca împreună cu Ministerul Mediului să prezinte un program coerent de proiectare și execuție, respectiv redimensionarea digurilor, până în prezent cele două instituții nu au făcut public acest program. Din informațiile pe care le deținem s-au făcut proiecte în regim de urgență fără o fundamentare științifică, proiecte extrem de costisitoare, iar lucrările se execută prin încredințarea fără licitație la firme nespecializate în domeniul lucrărilor hidrotehnice speciale.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Vă solicităm prin această moțiune simplă adoptarea următoarelor măsuri care să devină obligatorii pentru guvern și Ministerul Agriculturii.

  1. Acordarea unui buget de cel puțin un miliard de lei, prin rectificare, Ministerului Agriculturii, pentru a plăti în regim de urgență datoriile restante încă către fermieri, înainte de data de 20 septembrie, atât pe anul 2009 cât și pe 2010, când, tehnologic, de fapt, în România, începe campania de însămânțări de toamnă. În aceste datorii sunt incluse restanțele la Legea nr.150, care și-a produs efecte până la 30 decembrie, plata diferenței la acciza la motorină, plata penalităților la energia electrică folosită la irigații, plata pagubelor produse de calamități și constatate de administrațiile locale și prefecturi, plata subvenției pe hectar și care reprezintă componenta națională, plata sprijinului pentru zootehnie, pentru pajiști, pentru cofinanțări.
  2. Asigurarea prin rectificare a sumei de 600.000 lei la Ministerul Administrației și Internelor, sumă necesară organizării alegerilor colegiilor de conducere a camerelor agricole.
  3. Asigurarea fondurilor necesare pentru apărarea sănătății animalelor și bunăstării acestora, precum și procurarea crotaliilor auriculare necesare identificării animalelor.
  4. Asigurarea demersului politic în rândul parlamentarilor puterii și guvernului pentru a se introduce în regim de urgență, atât în Senat și apoi în Camera Deputaților, Legea Camerelor Agricole.
  5. Organizarea specialiștilor diponibilizați din direcțiile agricole și instituții deconcentrate în grupe de lucru în cadrul oficiilor de cadastru în vederea realizării cadastrului și înscrierii în Cartea funciară a 90% din terenul agricol al României care astăzi nu este întabulat.
  6. Solicităm Ministerului Agriculturii să nu se mai opună votului în plen a Legii nr.45 a cercetării agricole și să dea toate explicațiile necesare instituției prezidențiale pentru ca această lege să nu fie trimisă în Parlament spre reexaminare.
  7. Solicităm Ministerului Agriculturii și Ministerului Mediului să facă publice programele de apărare și gospodărire a apelor în vederea prevenirii inundațiilor pe terenurile agricole și în localități, sumele alocate și modul de încredințare a lucrărilor. De asemenea, solicităm poziția oficială a Ministerului Agriculturii cu privire la propunerile aberante privind trecerea ANIF-ului la alte ministere.
  8. Solicităm Ministerului Agriculturii să emită legislația aferentă pentru acordarea ajutoarelor de stat, atât în ceea ce privește fermele mici și mijlocii (exceptarea de la notificare), cât și fermele mari, fiind vorba în acest caz de 13 măsuri, din care au fost realizate, în diferite stadii, doar 6 măsuri.
  9. Abrogarea Hotărârii de Guvern nr.752 din 21 iulie 2010 privind măsurile de reorganizare a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și a Agenției Domeniilor Statului, precum și stabilirea numărului de posturi pentru acestea.

O analiză temeinică în cadrul guvernului a faptului că anul 2010 și această moțiune simplă se referă numai la anul 1010, se înscrie ca un an pierdut pentru un minister care nu a înțeles nici în acest an de criză că agricultura nu are nevoie de bani pentru pomeni electorale și clientelă politică și că banii solicitați încă din luna ianuarie (2,1 miliarde lei) ar fi însemnat investiții în agricultură, ar fi însemnat o creștere a produsului intern brut și venituri la bugetul statului. Nealocarea celor 2 miliarde lei (aproximativ 450 milioane de euro) a însemnat pierderi în acest an în agricultură în valoare de peste 1,4 miliarde euro.

Având în vedere cele prezentate, solicităm ca o măsură extremă, demisia ministrului agriculturii.

Ministrul agriculturii, domnul Dumitru Mihai, a citit textul acestei moțiuni și a doua zi și-a dat demisia.

Dacă votați această moțiune, înseamnă că domnul ministru Dumitru rămâne demis. Dacă nu votați această moțiune, înseamnă că trebuie să-l demitem pe domnul Tabără și să-l rechemăm pe domnul Dumitru înapoi, în Guvern.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule ministru Valeriu Tabără, aveți 40 de minute la dispoziție. Le puteți utiliza și la începutul și la încheierea dezbaterilor.

Domnul Valeriu Tabără (ministrul agriculturii și dezvoltării rurale):

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate colege deputate,

Stimați colegi deputați,

Vă rog să-mi permiteți să mă adresez întotdeauna de la această tribună așa, pentru că și în mandatul trecut, pe care l-am avut, am fost tot un coleg și spun un coleg bun.

Sigur, chiar dacă, la această dată, așezarea mea este pe o altă parte a baricadei, dar vă asigur că vom continua să credem că împreună vom putea face lucruri bune.

În primul rând, mă bucur că putem da răspunsul la această moțiune simplă și cu argumentele pe care eu le-am găsit sau situația pe care am găsit-o la minister și cu ceea ce trebuie să facem, sigur, în continuare.

Tematica fundamentală, precum și elementele punctuale ale moțiunii simple reiterează cu mici variații aceleași cerințe și afirmații făcute de-a lungul anului 2010 de către Grupul parlamentar al PSD+PC referitoare la problematica generală a realităților sectorului agricol românesc care pleacă de la multitudinea de probleme ce s-au acumulat în decursul ultimilor 20 de ani, dar pentru care, cu mici excepții, nu s-au găsit soluții adecvate de nicio guvernare, inclusiv de semnatarii moțiunii care au fost, la rândul lor, decidenți de două ori în Ministerul Agriculturii în ultimii 10 ani.

Marile probleme ale agriculturii românești din perioada de tranziție, proprietatea, cadastrul, structura exploatațiilor, funcționarea piețelor, finanțarea agriculturii și administrația agricolă au rămas în dimensiuni majore, rezolvarea lor nu se poate face în 9 luni, mai ales în contextul economico-financiar actual.

De asemenea, cerințele pentru sprijinirea agriculturii după formele anterioare nu pot fi catalogate decât ca fiind anacronice, generate de necunoașterea statutului României de țară membră de 4 ani a Uniunii Europene.

Cerințele și afirmațiile făcute în diverse moțiuni depuse în acest an nu pot decât să ne conducă la concluzia că este nevoie pe viitor să ne apropiem mai mult de grupurile parlamentare pentru a explica filozofia sprijinului european pentru agricultură și marja de manevră referitoare la sprijinul posibil de acordat din fonduri naționale, pentru că, așa cum sunt expuse în moțiune, se poate concluziona că nu se cunosc principiile de bază ale politicii agricole comune.

Într-adevăr, așteptările pentru anul agricol 2010 au fost mai mari, deoarece evaluările intermediare ale producției de grâu făcute de specialiști indicau acest lucru. Rezultatul înregistrat până acum la unele culturi poate fi imputat condițiilor meteorologice adverse din lunile iunie și iulie care au afectat culturile de cereale în faza de maturitate și recoltare, și nu lipsei unui program de investiții în agricultură, coerent și fundamentat științific care, oricum ar fi fost implementat, ar fi avut aceeași finalitate în fața naturii.

Reamintim că România are un program de investiții oficial recunoscut de Uniunea Europeană și asumat, care este în derulare, și anume programul național de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013 al cărui buget depășește 10 miliarde de euro.

De asemenea, afirmațiile referitoare la necesitatea finanțării unui program sau altul ar trebui să fie bazate și fundamentate pe argumente și calcule de impact și eficiența politicilor derulate până acum. Iar, orice decizie de finanțare viitoare trebuie să nu fie declarativă, ci fundamentată, precizîndu-se valoarea impactului potențial al măsurilor respective.

Afirmația că în anul agricol 2009-2010, Guvernul României nu a acordat agricultorilor niciun sprijin real nu este reală, deoarece nu se poate afirma că sprijinul acordat prin politica agricolă comună nu este un sprijin real. Cu un exemplu: în 2010, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a făcut plăți de 2 miliarde de lei din bugetul național și peste un miliard de euro din bugetul european.

Însuși textul moțiunii, "agricultorii români, sufocați de importuri și falimentați de politica agricolă a Guvernului Boc", ar trebui revizuit și poate lărgit, deoarece agricultorii români sunt sufocați de importuri încă de pe vremea guvernărilor anterioare, din care unii semnatari ai moțiunii au făcut parte și precum și dânșii cunosc acest lucru, această problemă nu se poate regla peste noapte. Situația aceasta este foarte gravă, ținînd cont de sumele alocate agriculturii în ultimii ani care nu au condus, așa cum era de așteptat, la diminuarea balanței comerciale.

Pentru clarificare, am dori să precizăm unele aspecte referitoare la sprijinul acordat agriculturii în perioada de după aderare și referitoare la demersurile întreprinse în acest an.

În perioada 2007-2009, statul român a subvenționat puternic agricultura prin toate instrumentele folosite până la momentul aderării atât prin fonduri de la bugetul național, cât și prin fonduri europene, a căror valoare a crescut gradual de la un an la altul, începând din momentul aderării.

Valoarea sprijinului total efectiv acordat anual agricultorilor a fost de aproximativ 1,3 miliarde de euro de la bugetul de stat, la care se adaugă sumele de la Uniunea Europeană în creștere graduală până la circa 700 de milioane de euro în anul 2009. Acestea nu includ și sumele acordate prin programele SAPARD și PNDR. La 31 decembrie 2009 a expirat perioada de tranziție în care, conform Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România putea continua să acorde subvenții care nu erau conforme cu regulile concurenței și cu ajutoarele de stat din Uniunea Europeană. Au încetat astfel să mai existe 56 de scheme de ajutor de stat, în locul cărora nu s-a pregătit nimic în schimb în cei trei ani postaderare, deci nici în anul trecut.

România și implicit decidenții ar fi trebuit să se pregătească pentru anul 2010 și să reducă progresiv formele vechi de sprijin folosind întreaga perioadă de tranziție de trei ani pentru înlocuirea treptată a ajutoarelor neconforme cu altele conforme pentru a pregăti și atenua șocul schimbărilor repercutat asupra fermierilor, măsuri care ar fi trebuit acompaniate de informarea fermierilor.

Strategia aleasă, să nu dăm acum, când mai putem, cât mai mult, facilitată și de o situație economică favorabilă, își arată în acest an efectul. Pe lângă faptul că o serie de instrumente de sprijin nu mai pot fi acordate în formele anterioare, se adaugă conjunctura economică nefavorabilă care diminuează radical resursele disponibile la bugetul național.

Ministerul Agriculturii a fost în anul 2009 într-o situație de interimat de 9 luni și o guvernare de 3 luni, în care guvernul demis prin moțiunea de cenzură a asigurat numai funcționarea curentă, neputând emite acte normative pentru definirea unor noi politici și a pierdut un timp prețios, ultimele luni ale anului 2009, în care să mai adopte măsuri legale necesare evitării unei întreruperi bruște a regimului tranzitoriu a ajutoarelor de stat în agricultură.

Există o responsabilitate politică comună care nu poate fi imputată doar guvernului sau Ministerului Agriculturii și întregii clase politice, inclusiv semnatarilor moțiunii.

Nevoile reale de sprijin ale agriculturii României, cât și alocările bugetare consistente aprobate în această perioadă de guvern și Parlament în diferitele lor compoziții politice au făcut ca în fiecare din ultimii trei ani să nu poată fi onorate la timp toate angajamentele față de fermieri, instituindu-se - și accentuez acest lucru - un proces conștient, dar absolut nesustenabil de rostogolire a datoriilor din anul curent în contul bugetului anului următor, astfel că, în condițiile unui buget de austeritate, totalitatea resurselor bugetare ale anului 2010 să fie utilizate aproape exclusiv pentru plata angajamentelor anului trecut.

menționăm că restanțele corespunzătoare anilor 2007-2009 au fost între 200 și 400 de milioane de euro. Din 2,02 miliarde de lei bugetate în anul 2010 pentru subvenții, 1,8 miliarde au reprezentat datoriile anului 2009. Au rămas astfel pentru politici naționale pentru anul 2010 doar 220 de milioane de lei, în limita cărora au putut fi pregătite, aprobate și notificate noile forme de ajutor de stat.

Chiar dacă România nu ar fi fost afectată de criza financiară mondială, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu ar fi putut continua subvenționarea agriculturii cu bani de la bugetul național în formele și la nivelul la care s-a făcut în anii anteriori.

Astfel, acest lucru îl cunoșteau și membrii Parlamentului care au votat Programul de guvernare și bugetul aferent acestuia, după cum, probabil, îl cunoșteau și cei care nu au votat respectivele documente.

În condițiile alocărilor bugetare limitate din anul 2010, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a propus să gestioneze cât mai bine fondurile naționale și europene pentru a asigura îndeplinirea prevederilor Programului de guvernare, să rezolve într-un timp scurt probleme administrative, organizatorice și funcționale ce așteptau de mai bine de un an să fie rezolvate, ca urmare a interimatului prelungit, în 9 luni s-au pregătit și aprobat 41 de proiecte de acte normative, 59 de ordine de ministru și să finalizeze reglementarea sprijinului sectorului pentru a reda coerența actului guvernamental.

Pentru a nu vă plictisi cu enumerarea tuturor actelor normative aprobate și acțiunilor întreprinse de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în ultimele 9 luni, am decis să vă anexez la material, la prezentul răspuns, un raport de activitate succint și cine este interesat poate să-l consulte.

Doamnelor deputate și domnilor deputați,

Permiteți-mi acum să răspund pe scurt la fiecare dintre problemele indicate în moțiunea simplă.

Referitor la afirmațiile de la punctul 1 - recolta de grâu din campania 2010 afectată de nefinanțarea tratamentelor fitosanitare și a motorinei pentru udare, abrogarea Legii nr.381 și așa mai departe.

Producția de grâu a anului 2010, conform ultimelor date operative, tabelul 1 pe care-l aveți și n-am să mă aplec asupra cifrelor, este de circa 5,7 milioane de tone, 81% din producția potențial menționată în textul moțiunii de 7 milioane de tone.

Precizăm că în anul 2000, dacă vreți datele precise, și cu ultimele evaluări ale Institutului de bioresurse alimentare, producția de grâu este de circa 5 milioane 699 de milioane de tone, din care 40% am văzut azi aceste date este grâu de panificat, foarte bun pentru panificație, 20% este grâu bun de panificație, inclusiv circa 5-10% care se pretează anumitor utilizări și domenii pentru panificație.

Precizăm că în anul agricol 2009-2010, peste 200 de mii de hectare cultivate cu grâu au fost afectate de fenomene meteorologice adverse - îngheț, grindină, ploi abundente și inundații -, ceea ce a condus la diminuarea cantitativă a recoltei și a influențat în mare parte calitatea grâului recoltat. cantitatea pierdută este estimată la circa 540 de mii de tone, la o producție medie de 2,7 tone pe hectar, chiar dacă grâul potențial pierdut din calamități s-ar vinde cu 200 de euro pe tonă, pierderea ar fi de circa 100 de milioane de euro, și nu de 280 de milioane, așa cum s-a precizat, sau este precizat în textul moțiunii.

Apreciem că recolta de grâu a anului 2010 asigură necesarul de consum intern. Dacă luăm în calcul estimările privind necesarul de consum enumerate în textul moțiunii, ar exista chiar și un excedent de 2,1 milioane tone pentru export.

Referitor la pierderea datorată prețului grâului, menționăm că prețul la nivel național este dictat de piață, fiind de obicei influențat și de condițiile meteorologice ale anului agricol, respectiv calitate, practic de oferte și de ciclul de producție, dar și de evoluția pieței mondiale.

Anul acesta, pe piețele reprezentative - Banat, Muntenia, Oltenia, prețul mediu franco depozit la grâu pentru panificație a înregistrat o creștere de la 441 de lei pe tonă la data de 1 iulie 2010 la 564 de lei pe tonă la data de 10 august 2010, creștere de 28%, la 1 septembrie, înregistrându-se 600 de lei pe tonă. se poate spune că prețul a fost unul mare comparativ cu cel de anul trecut.

Având în vedere evoluțiile pe piața mondială a grâului care influențează implicit și prețurile de pe piața internă, se poate aprecia că în perioada următoare prețul grâului în România va păstra o tendință temperată de creștere.

În sectorul de morărit-panificație, asociații patronale au comunicat o tendință similară de creștere a prețurilor în perioada 1 iulie - 10 august 2010, prețul la făină a crescut cu circa 40%, la pâine, prețul s-a menținut relativ constant, circa 2,8 lei/kg, sau 0,85 lei/bucată, cu posibile tendințe de creștere în următoarea perioadă.

În condițiile de piață menționate anterior, nu se susțin afirmațiile din textul moțiunii privitoare la posibilele pierderi pe care le înregistrează fermierii la vânzarea grâului. Referitor la afirmația că s-au vândut 2 milioane de tone de grâu sub 100 de euro/tonă, pentru că fermierii au fost nevoiți să vândă imediat comercianților recolta obținută, menționăm că anul trecut a fost lansat programul "primul siloz" care dă posibilitate fermierilor care nu dețin spații de depozitare adecvate să păstreze producția realizată pe o perioadă mai îndelungată și să o valorifice pe piață în condiții avantajoase, nu în orice condiții și atunci când prețul este scăzut. În schimbul mărfii depozitate, fermierul primește certificatul de depozit, care constituie titlul de credit negociabil, reprezentativ al mărfii la ordin transmisibil, fără limită de restricții.

Pe lângă faptul că programul oferă posibilitatea de stocare pentru a putea fi valorificat în condiții avantajoase, accesarea sistemului certificatului de depozit dă posibilitate fermierului: să obțină un credit bancar pentru reluarea ciclului de producție; să achiziționeze input-uri în schimbul certificatului de depozit; să tranzacționeze marfa pe piață, inclusiv în cadrul bursei de mărfuri. Totodată, acest mecanism constituie o garanție pentru fermieri asupra mărfii depozitate, garanție asigurată de administrația schemei de garantare, Fondul de Garantare a Creditului Rural.

În anul 2009, au fost depuse cereri în valoare acordării licențelor de depozit pentru semințe de consum, pentru capacitate de depozitare, de circa 5352 de mii de tone. Comisia pentru acordarea licențelor de depozit a eliberat un număr de 174 de licențe de depozit pentru 95 de operatori economici, capacitatea de depozitare licențiată în prezent fiind de 3747 de mii de tone, reprezentând 70% față de capacitatea solicitată prin cererile înregistrate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Până în prezent, au fost distribuite din cele 10.000 de certificate tipărite de Fondul de Garantare a Creditului Rural, un număr de 1220 de certificate de depozit pentru 12 operatori economici, care dețin o capacitate licențiată de circa 796.495 de tone, reprezentând 21% din capacitatea totală licențiată până în prezent, de 3.786.598 de tone aferente celor 95 de operatori economici licențiați de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În scopul stimulării utilizării acestora pentru obținerea de credite bancare, s-a semnat protocolul de colaborare între Bursa Română de Mărfuri, CEC Bank SA, Fondul de Garantare a Creditului Rural pentru crearea posibilităților de creditare pe baza certificatului de depozit și a utilizării mecanismului de tranzacționare la bursă a certificatelor de depozit. În același timp, depozitele licențiate, care au avut la dispoziție certificatele de depozit, au pus în circulație un număr de 90 de certificate de depozit pentru cantitatea de 98.212 tone de semințe, cu o valoare actualizată, la data de 20 mai 2010, de 58.587.697 roni. Pe seama acestor certificate de depozitare au primit credite bancare în valoare de 10 milioane de euro, corespunzătoare cantităților semințelor de consum, evidențiate pe certificate de depozit.

Punctul 2. În ce privește producția de rapiță, precizăm că producția medie de 1.589 de kg pe hectar înregistrat în anul 2010 se situează în marja producțiilor medii din ultimii șase ani, drept pentru care apreciem ca nesustenabile mențiunile din textul moțiunii privitoare la pierderile de 1 tonă pe hectar la cultura rapiței.

Punctul 3. Referitor la floarea-soarelui și porumb, considerăm ca nefondate afirmațiile privind pierderile la aceste culturi atât timp cât recoltatul la floarea-soarelui s-a realizat pe doar 30% din suprafață, iar la porumb, la această dată, aproape 50%, iar la porumb abia a început.

Referitor la afirmațiile că s-au irigat numai 50 de mii de hectare din totalul de 1,5 milioane pentru anul 2010, ANIF a încheiat contracte cu beneficiarii pentru o suprafață de circa 422.643 de hectare, din care 418.126 de hectare cu organizațiile utilizatorilor de apă. Până la data de 31.08.2010, culturile agricole au primit cel puțin o udare, suprafața irigată fiind de circa 75.000 de hectare.

Referitor la întârzierile la plata penalităților datorate la energia electrică, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a plătit aceste penalități și datorii în mai 2010.

Au mai rămas de plătit penalități la consumul de energie consumat după data de 30 septembrie 2009, care, potrivit legii, trebuiau decontate de către organizațiile utilizatorilor de apă. E o problemă căreia trebuie să-i găsim rezolvarea. Menționăm că subvenția pentru energie electrică pentru irigații că nu mai poate fi acordată, fiind un ajutor de stat neconform și asta știm cu toții. Soluția pentru reducerea costului irigației este finanțarea proiectelor de investiții pentru tehnologii de irigare ce economisesc apa și energia și au un impact favorabil asupra mediului înconjurător și producției agricole.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în curs de finalizare un program cu Banca Mondială pentru reabilitarea sistemului de irigații în valoare de 80 de milioane de dolari. Prin acest program au fost reabilitate trei sisteme de irigații, Sadova-Corabia, Tecuci și Terasa Viziru. Sistemele reabilitate au fost selectate în funcție de eficiență. Nu au fost incluse sisteme care, datorită tehnologiei, chiar reabilitate, au costuri mari de exploatare.

În curs de pregătire este strategia privind irigațiile pentru care se elaborează un plan de acțiune pentru ca irigațiile să se concentreze în zonele viabil economic și să se asigure exploatarea sistemului de irigații astfel încât să se prevină folosirea ineficientă a energiei, a apei, a fondurilor publice care se alocă pentru reabilitare. Și doi, să se prevină excesul de umiditate, eroziunea și poluarea solului.

Pe lângă acestea, a fost lansată și Măsura 1.2.5. prin care organizațiile utilizatorilor de apă își pot achiziționa echipamente de udat și-și pot reabilita canalele și pompele aflate în folosință.

În sesiunea 15 mai-15 aprilie 2010, 36 de organizații ale utilizatorilor de apă au depus proiecte care au în exploatare infrastructuri de irigații de pe un teritoriu cu o suprafață de 161 de mii de hectare.

În cea de a doua de sesiune de depunere a proiectelor pentru măsura menționată, care se va organiza în perioada 15 octombrie-15 noiembrie 2010, vor fi alocate fonduri nerambursabile în valoare de 148.774.185 de euro.

În vederea micșorării costurilor pentru 1000 de mc de apă pompată pentru irigații a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr.408/2010 privind aprobarea acordării unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură. Astfel, organizațiile utilizatorilor de apă, precum și membrii acestora, care irigă prin intermediul pompelor acționate cu motoare pe motorină pot achiziționa motorina cu acciza redusă de la 293,215 euro/1000 de litri la 21 de euro la 1000 de litri de motorină, în limita a 50 de litri pentru fiecare mie de metri cubi de apă pompată pentru irigații.

Cantitatea de motorină pentru irigații, achiziționată cu acciză redusă până la data de 30 iunie 2010, a fost conform cererilor eligibile de 40 de tone.

La punctul 4. În anul 2010, producția de tomate cultivate în câmp a fost diminuată din cauza precipitațiilor abundente din lunile iunie-iulie, acestea favorizând în mod deosebit apariția unor boli criptogamice, precum mana. Pierderile datorate acestei boli sunt estimate la circa 70-80%. De aceea, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a creat o schemă de subvenționare a primelor de asigurare, astfel încât în anii următori veniturile fermierilor să nu mai fie diminuate substanțial din cauze similare.

La punctul 5 din moțiunea simplă. În sectorul viticol și în ce privește băuturile fermentate, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a elaborat și promovat succesiv trei ordine de ministru, 192/2008, 334/2009 și 766/2010, în scopul asigurării cadrului legal pentru producerea și comercializarea acestor tipuri de băuturi. La această dată, ordinul comun al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Sănătății și Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr.766/1594/675/2009 este suspendat în instanță, din păcate. Până la suspendarea acestui ordin, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a elaborat un nou proiect de ordin, care a urmat procedura de notificare a Comisiei Europene și care, în prezent, se află în avizare interministerială - este la Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor. După publicarea acestui ordin va avea șanse minime să fie suspendat, deoarece a fost respectată procedura de avizare internă și externă conform legislației europene.

Pentru o monitorizare mai riguroasă a procedurii producerii și comercializării băuturilor fermentate liniștite, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a susținut accizarea acestor tipuri de băuturi.

În ceea ce privește susținerea financiară a sectorului, viticultorii români beneficiază anual de un pachet financiar național de 42,1 de milioane de euro, indiferent de forma de organizare sau de suprafața pe care o dețin și exploatează, în principal pentru înființarea de plantații viticole și promovarea vinurilor pe terțe piețe. La acestea se mai adaugă sume disponibile prin APDRP.

Punctul 6. Pierderile înregistrate de crescătorii de porci nu sunt datorită lipsei sprijinului, ci lipsei de competitivitate în acest sector. După cum știți, în Uniunea Europeană nu se acordă niciun fel de sprijin direct pentru acest sector, singura formă de subvenționare fiind cea pentru investiții.

Referitor la pierderile pe care le au fermierii crescători de porci "deoarece nu au primit niciun sprijin financiar pentru bunăstare", menționăm că este o afirmație inexactă, deoarece ar însemna că deja fermierii asigură măsurile de bunăstare și nu mai pot fi eligibili pentru acest sprijin și probabil că nu mai au nevoie de acest sprijin care, de fapt, reprezintă o compensare a pierderile de venit datorate asigurării condițiilor de bunăstare.

Menționăm că acesta este un angajament multianual care trebuie respectat și nu se acordă sprijin pentru măsurile aplicate anterior aprobării măsurii. Acest sprijin va fi accesibil doar din ultimul trimestru al anului 2010.

Sprijinul pentru bunăstare la porcine a fost instituit prin Hotărârea de Guvern 839 din 2010 privind aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate în favoarea bunăstării și protecției porcine. Acest act normativ intră în vigoare de la data emiterii deciziei Comisiei de autorizare a acordării ajutorului de stat. Se estimează că această decizie va fi emisă până la sfârșitul lunii septembrie 2010, având în vedere corespondența comisiei pe acest subiect și acordul de principiu cu privire la această formă de ajutor de stat.

Cu privire la achizițiile de purcei din alte țări, menționăm că nu poate fi responsabil ministrul Dumitru de lipsa unităților de reproducție și a celor pentru creșterea purceilor de la 7 la 25 de kg, aceasta fiind o problemă apărută după Revoluție, pentru că a fost identificată această problemă în 2010, s-a modificat planul național de dezvoltare rurală astfel încât investițiile unității de reproducție să fie prioritare, acordându-li-se punctaje în plus.

Această modificare nu va avea desigur impactul imediat, dar va duce la apariția de unități de reproducție și astfel se va diminua importul de purcei în viu în perioada următoare.

Este acuzat Guvernul actual pentru politica de acum șase ani, când s-au finanțat unități mari de prelucrare și abatorizare, în loc să se încurajeze unitățile mici, care să deservească anumite zone.

Urmare a acelor decizii, s-au finanțat capacități imense, care, acum, în contextul crizei economice, nu mai au puterea financiară să importe materie primă și nu pot funcționa la capacitatea prevăzută, iar ca să nu lucreze în pierdere, mai bine stau închise. Având aceste date și informații, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a luat decizia, în 2010, de a nu mai finanța prin Planul național de dezvoltare rurală crearea de unități noi de prelucrare, ci doar modernizări.

La punctele 7, 8, este acuzat ministerul pentru problemele din sectorul sanitar veterinar tocmai de cei care au scos ANSVSA din subordinea și chiar din coordonarea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale "..

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule ministru,

Dacă vă rugăm frumos să finalizați; aveți 40 de minute. Știu că aveți emoția funcției dumneavoastră noi, dar aveți 40 de minute la început și la finalul moțiunii simple și o să vă rog frumos să încheiați.

Domnul Valeriu Tabără:

O să încerc să închei. Mai citesc câteva din răspunsuri.

... pentru a nu avea niciun control asupra activității acestuia. Este drept că, fiind în același Guvern, ar trebui să fie o colaborare între instituții, ceea ce și există, dar în cazul de față MADR nu poate face o politică pe un sector pe care nu este responsabil. De aceea vă prezentăm câteva informații de la ANSVSA ele sunt înscrise în răspuns, am să trec peste ele, pentru că sunt complete.

Aș vrea doar câteva chestiuni legate de punctul 9 din moțiune. În conformitate cu art.1 din Regulamentul Comisiei Europene nr.691/2009, "începând cu data de 16 octombrie 2009, statele membre pot plăti fermierilor avansuri de până la 70% din plăți în funcție de cererile depuse în 2009 în condiția finalizării verificării condițiilor de eligibilitate în conformitate cu art.20 din Regulament". Astfel, pentru a veni în sprijinul fermierilor - și accentuez acest lucru - APIA a efectuat pentru prima dată de la înființare, în perioada 16.10.2009-01.12.2009 plăți în avans către solicitanții plăților pe suprafață în valoare de 310 milioane euro pentru aproximativ 70% din fermieri și o suprafață de circa 6.000.700 de hectare.

În conformitate cu dispozițiile art.29 alin.(2) din Regulamentul nr.73/2009, plățile se fac în cel mult două rate pe ani, în cursul perioadei care începe de la 1 decembrie și se încheie la 31 iunie a anului calendaristic următor.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură a încheiat convenții tripartite între APIA, bănci, FGCR tocmai pentru a veni în sprijinul fermierilor. Obiectul acestor convenții este facilitarea accesului la credite a beneficiarilor schemelor de sprijin pe suprafață pentru desfășurarea activităților curente.

Obligația care revine Fondului de Garantare a Creditului Rural, este aceea de a încheia cu băncile o convenție-cadru plafon de garantare, prin care acestea garantează până la 50% din valoarea creditelor acordate de băncile creditoare. Din câte vedem, suntem acuzați că s-a creat un instrument util pentru finanțarea agriculturii.

Sunt răspunsurile date la toate punctele. Aș vrea doar să fac câteva precizări referitoare la propunerile formulate în moțiune.

Suntem de acord cu suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2010, dar ar trebui să fie de acord și Ministerul Finanțelor cu această propunere și vom face aceste demersuri.

Asigurarea bugetului pentru organizarea alegerii colegiilor de conducere ale Camerelor agricole este necesară pentru a trece la etapa următoare, organizarea propriu-zisă a Camerelor agricole.

Trei. După cum am precizat mai sus, crotaliile există, deci nu vedem necesitatea suplimentării bugetului ANSVSA pentru acest lucru. Dar acolo este o istorie mare.

Asigurarea demersului politic în rândul parlamentarilor pentru modificarea Legii Camerelor agricole pentru a putea fi promulgate nu depinde de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ci de dumneavoastră, stimați colegi parlamentari.

Din câte știm, oficiile de cadastru se află și ele în reorganizare, așa că nu vedem cum specialiști agricoli disponibilizați vor fi preluați din aceștia și sigur trebuie și specialiști pe domeniu.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu poate susține o lege a cercetării care nu poate fi aplicată, care nu este în sprijinul agricultorilor sau în concordanță cu tendințele europene. Dar, ca unul dintre autori, repet, vom analiza și legea care a ieșit este o lege pe care trebuie s-o ducem la finalizare.

Trecerea ANIF la alte ministere nu este o propunere aberantă, ci are în vedere nevoia implementării unitare a directivei cadru apă. Și dacă vedeți propunerile de ani de zile, s-a discutat de o unificare a ceea ce înseamnă apă și îmbunătățiri funciare.

Măsurile de ajutor de stat elaborate vin în completarea măsurilor din PNDR De aceea, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a elaborat doar șase scheme, restul, în mare parte, regăsindu-se în PNDR. Singura schemă pe care dorim s-o implementăm și care se află în curs de elaborare este cea referitoare la despăgubiri în caz de calamități naturale.

Abrogarea unui HG prin care se reorganizează două instituții, - punctul 9, nu o vedem necesară, având în vedere explicațiile de mai sus.

Punctul 10, ministrul Mihai Dumitru a fost deja remaniat, așa că una dintre propunerile moțiunii este deja acceptată.

Avându-se în vedere cele menționate mai sus și efortul de a găsi noi forme de sprijin pentru agricultorii români, stimați colegi, deputate și deputați, vă rog să nu votați moțiunea simplă depusă de domnii deputați ai Grupului parlamentar al PSD+PC.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule ministru.

N-aș vrea, pentru că azi a Sfânta Marie, suntem toleranți, nu citim Regulamentul, ați epuizat timpul regulamentar, dar sunt convins că veți vorbi și la sfârșit.

Domnul Mircea Toader a spus că din mărinimia domniei sale și a Partidului Democrat Liberal mai are ceva în buzunar, câteva minute, pe care vi le acordă la sfârșit.

Doamnelor și domnilor,

Conform celor prezentate de președinta Camerei Deputaților, vă citesc colegii care s-au înscris în numele grupurilor parlamentare la dezbaterea moțiunii simple: din partea Partidului Democrat Liberal, domnul Stelian Fuia, domnul Avram Marian, domnul Banu Mihai, domnul Giurgiu Mircia și domnul Tinel Gheorghe; din partea Grupului social democrat, domnul profesor, domnul deputat Antochi, domnul Marian Ghiveciu, căruia îi spun și La Mulți ani și tuturor celor care poartă numele de Mărie și Marian astăzi, pentru că este o zi mare, domnului deputat Neacșu; din partea Partidului Național Liberal, domnul Pavel Horj; de la independenți, domnul deputat Valeriu Steriu, și din partea deputaților mai independenți decât independenții, domnul deputat Zoicaș și domnul deputat Munteanu.

Cred că am spus tot ceea ce s-a înscris la secretariat.

Are cuvântul domnul Stelian Fuia în numele Partidului Democrat Liberal. Domnule deputat, vă reamintim, grupul dumneavoastră are 19 minute, dar la mai mare, cum a spus și colegul, mai luăm de la unul, mai punem la altul, știți cum e...

Domnul Stelian Fuia:

Domnule președinte de ședință,

În primul rând vreau să constatați că dezbaterea de astăzi a moțiunii este ieșită din Regulament. Am ieșit din termenul legal de dezbatere a moțiunii. Termenul era ieri, ultima zi. A fost programată în ședința de ieri, nu ați susținut-o. S-a închis ședința, s-a epuizat ordinea de zi pentru ieri. Ce facem astăzi? Suntem în afara cadrului regulamentar. Dar, fiind o problemă de agricultură importantă, am zis s-o dezbatem, prin bunăvoința grupurilor parlamentare. Bun!

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, fiind în a opta zi a calendarului bisericesc, știu că milostivenia aparține Partidului Democrat Liberal și o păstrăm...

Domnul Stelian Fuia:

Așa am gândit și noi, fiind Sfânta Marie astăzi...

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Poate faceți și pentru ceilalți din Partidul Social Democrat și din poporul român, să-i mai ajutați din când în când. Dar vă rugăm frumos să acordați minutele pentru dezbaterea moțiunii simple.

Domnul Stelian Fuia:

Bun!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că moțiunea simplă depusă de PSD poartă un nume, am considerat că și răspunsul meu trebuie să aibă un nume și o să-i spun simplu "Socrul, Socrul PSD-ului".

Am apreciat calitatea moțiunii după cum am văzut cine sunt primii semnatari: Ponta, Năstase, Hrebenciuc. Primii trei agricultori ai țării. De abia pe la poziția a patra apare domnul Surdu, cu surprindere, și m-am întrebat de ce.

Stimate coleg, v-a fost jenă s-o semnați ca prim semnatar, ca specialist în agricultură? Pentru că mie, unul, mi-ar fi fost jenă s-o semnez, fiind o copie, în mare parte, a moțiunii pe care ați depus-o în mai.

Stimați colegi care ați copiat moțiunea din luna mai, probabil că încă nu v-ați împăcat cu gândul că domnul Ponta este președintele PSD-ului, iar socrul domnului Ponta și al PSD-ului a fost cel mai longeviv ministru al agriculturii...

Voci din sală:

Longevivule!

Domnul Stelian Fuia:

Deci ați condus 11 ani agricultura României, din care socrul dumneavoastră patru-cinci ani. Socrul PSD-ului a fost ministru din 2008 mai mult decât ministrul Dumitru și a lăsat ministerul cu datorii de 1,8 miliarde de lei, pe care ministrul Dumitru le-a plătit din bugetul acestui an.

Ca să analizăm un pic textul moțiunii, stimați prim semnatari ai moțiunii, doresc să vă întreb: în cei 15 ani de guvernare PSD a agriculturii, în câți ani ați obținut 7 milioane de tone de grâu producție în România?

Voci din sală:

Când a fost Tabără!

Domnul Stelian Fuia:

Când ați finanțat dumneavoastră tratamentele fitosanitare la cereale în cei 15 ani de guvernare PSD a agriculturii? Din cunoștințele mele de fermier, s-au finanțat tratamentele la sămânță și nu la întreaga suprafață de cereale.

Când ați asigurat dumneavoastră motorina pentru uscat cerealele în anii de guvernare pe care i-ați avut? Că eu nu-mi aduc aminte.

În anii în care ați guvernat agricultura, când ați irigat 1,5 milioane de hectare de care faceți vorbire aici? Nici într-un mandat de patru ani nu ați irigat 1,5 milioane de hectare!

Faceți vorbire de plățile întârziate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru penalitățile din 2009. Sunt penalități pentru că dumneavoastră și socrul dumneavoastră nu le-a plătit la timp, în 2009, și ni le-am asumat noi, în 2010, pe acest buget.

Asta o să vă placă.

Deci faceți vorbire de crescătorii de porci și de carne de porc și de centre de profit și aș vrea să vă întreb: în mandatul domnului Sârbu, câți purcei au fost cumpărați din România, sau cumva, odată cu Guvernul Boc, fermierii au spus nu mai cumpărăm purcei din România, ci îi importăm? Că dumneavoastră ridicați aceste probleme.

Este cumva Guvernul Boc vinovat că a făcut plăți în avans la APIA în sprijinul fermierilor români? Este obligația ministerului, cumva, să plătească taxele fermierilor, ale asociațiilor către organizațiile europene? Sau este obligația fermierilor să le plătească?

Plângeți că o mare parte din grâu a fost vândut la un preț foarte mic. Stimați colegi semnatari, vremurile de prețuri fixe au apus de mult. Acționăm pe o piață liberă. Iar dacă dumneavoastră cumva știați ce gândește Putin, că va interzice exportul de grâu rusesc, trebuia să ne spuneți și nouă și fermierilor, că aveți mai multe legături cu partea estică.

Și nu am să continui cu aceste întrebări, pentru că problemele dumneavoastră au primit răspuns în mai, la moțiunea precedentă, pe care ați copiat-o și aș deveni penibil să copiez răspunsurile din mai.

Dar principalul răspuns la moțiunea din mai și la cea pe care ați copiat-o este că dumneavoastră ați condus acest minister 11 ani, iar socrul dumneavoastră patru-cinci ani și cred că ați greșit "adrisantul" moțiunii simple.

Stimați colegi,

Această moțiune, fiind o copie a celei din mai, nu poate să aibă decât aceeași soartă, iar Grupul parlamentar al PDL va vota în consecință împotriva moțiunii de cenzură.

Mulțumesc.

(Grupul parlamentar al PDL aplaudă)

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat. Sunteți emoționat, am observat acest lucru. Ați consumat nouă minute din minutele Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Are cuvântul domnul deputat Antochi, în numele Grupului parlamentar al PSD+PC.

Domnul Gheorghe Antochi:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru Valeriu Tabără,

Chiar dacă între depunerea moțiunii pe agricultură și dezbaterea acesteia a fost schimbat ministrul agriculturii, problemele complexe și grave cu care se confruntă producătorii agricoli au rămas, îngreunând, din acest punct de vedere, încă de la început, mandatul domnului Valeriu Tabără, cu care, până de curând, împărtășeam în cadrul Comisiei pentru agricultură cam aceleași îngrijorări în legătură cu starea actuală a agriculturii.

Vă mărturisesc că, după optimismul intervenției dumneavoastră, reiese că, în foarte scurt timp, v-ați schimbat părerea despre această stare a agriculturii și nu-mi rămâne decât să vă doresc succes pentru ca împreună cu echipa din cadrul ministerului să îmbunătățiți starea agriculturii și a producătorilor agricoli din România.

Sigur că această situație are rădăcini mai vechi, în numeroasele experiențe păguboase, făcute la scară națională de unii politicieni, așa-ziși reformiști, care s-au întâlnit în viața lor cu agricultura doar în farfurie.

Dar, vă invit astăzi să discutăm despre ce s-a întâmplat în acest an în agricultură, pe care îl considerăm, din punctul de vedere al producțiilor și situației economice, un an compromis. Nu trebuia să fim mari specialiști în prognoze economice pentru a anticipa încă de la începutul anului că starea fără precedent de grea a agriculturii se va înrăutăți și mai mult în condițiile în care, pe de o parte, s-au suspendat subvențiile anuale de 3,3 - 3,7 miliarde de lei care s-au acordat în perioada 2007-2009 pe baza negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, iar pe de altă parte, pentru că nu s-au prevăzut și deci nu s-au alocat nici un fel de resurse pentru înlocuirea formelor de ajutor acordate până la sfârșitul anului trecut.

Vă amintiți, desigur, stimați colegi, cât de mult am insistat la aprobarea bugetului pentru 2010 să suplimentăm bugetul Ministerului Agriculturii cu cel puțin restanțele pe care acesta le avea față de producători. Dar dumneavoastră ați respins acest amendament. Chiar dacă atât președintele României, domnul Traian Băsescu, la depunerea jurământului de credință în Parlament, cât și domnul prim-ministru Emil Boc al IV-lea, la învestirea cabinetului au declarat ca un obiectiv prioritar modernizarea spațiului rural, nu puteam să nu constatăm că în lipsa unor strategii adecvate are loc o continuă și accelerată degradare a agriculturii, a spațiului rural în general, în care trăiește aproape jumătate din populația țării și ceva mai mult de jumătate din populația care participă la vot.

Din păcate, de starea economică și socială a acestei populații rurale ne ocupăm mai cu seamă în campaniile electorale, în loc să le asigurăm condiții normale de desfășurare a campaniilor agricole. Starea cronică de sărăcie a celor mai mulți dintre producătorii agricoli, din care peste 45% dețin sub un hectar de teren, și dificultățile de angajare a creditării activităților curente au determinat, pe de o parte, abandonarea a peste un sfert din suprafața arabilă a României, care rămâne anual nelucrată, necultivată, și obținerea, pe de altă parte, a unor randamente scăzute pe unitate de suprafață, care se situează la circa 40-50% din producțiile obținute de producătorii țărilor cu agricultură dezvoltată din Uniunea Europeană.

Investițiile scăzute, inexistente în acest an, în domeniul lucrărilor de îmbunătățiri funciare și pentru înzestrarea cu tractoare și mașini agricole au crescut vulnerabilitatea agriculturii față de condițiile meteorologice nefavorabile, așa cum s-a întâmplat și în acest an, în care s-au obținut producții deosebit de scăzute, și se estimează că vor fi la fel de mici și cele la culturile de toamnă care urmează să fie recoltate.

Și în acest an, peste 80% din cele aproximativ 4 milioane de exploatații agricole folosesc mai mult de jumătate din producția obținută pentru autoconsum, generând o ofertă mică pe piață, din care motiv, în ultima lună prețul grâului aproape s-a dublat, ceea ce va determina atât creșterea prețului pâinii, cât și a furajelor concentrate pentru furajarea păsărilor și porcilor. Producțiile mici, uneori și de calitate discutabilă, pe care le realizează micii producători agricoli, sunt aproape în totalitate comercializate cu evaziune fiscală și produc o gravă concurență neloială tuturor producătorilor agricoli care plătesc taxe și impozite. Această practică este aproape generalizată pentru legume, cartofi, struguri, fructe de pe piața neorganizată, dar și la grâu, porumb, floarea-soarelui, pâine, carne, alcool și alte produse agroalimentare.

Această concurență neloială agresivă și modul în care se acordă creanțele bugetare producătorilor fiscalizați, totdeauna doar parțial și cu mare întârziere, eventual pentru a fi cesionate la bănci cu dobândă, creează mari dificultăți producătorilor agricoli, pentru achitarea la termen a obligațiilor către buget, bănci și furnizori, agravând blocajul financiar aproape generalizat din economia românească. De fapt, nici până astăzi, 8 septembrie 2010, nu s-au achitat în totalitate obligațiile statului, afișându-se ca un mare succes faptul că au început să se facă asemenea plăți. Sprijinul guvernamental s-a rezumat în acest an doar la diminuare cu 1,1 lei pentru acciza la motorină, care abia a început să fie acordată, și nu mai acoperă în prezent nici creșterea prețului la pompă, față de cel din momentul elaborării actului normativ. Și în sectorul de creștere a animalelor, în lipsa unor programe clare de dezvoltare, exploatațiile comerciale de vaci pentru lapte, de păsări și porci sunt în pragul falimentului, România fiind singura țară din Uniunea Europeană care nu are nici o formă de sprijin pentru bovine, cu excepția celor crescute în zonele nefavorizate, în zonele montane.

Pe fondul creșterii costurilor de producție la furaje, la medicamente, la material biologic, a concurenței neloiale, a importurilor evazioniste și ca urmare a diminuării prețurilor de vânzare impuse de marile lanțuri de hiper și supermarketuri s-au înregistrat mari pierderi financiare în unitățile specializate în creștere a păsărilor, a porcilor, singurele capabile să reziste concurenței intracomunitare. Și majorarea taxei pe valoare adăugată cu 5% a înrăutățit situația financiară a producătorilor pentru că avem una dintre cele mai ridicate taxe adăugate la alimentele de bază din Uniunea Europeană. Majorarea TVA-ului va diminua și mai mult consumul și va mări evaziunea fiscală făcută de comercianți și importatori la pâine, carne și produse din carne, lapte și produse lactate și alte produse agroalimentare.

Și în privința descentralizării și restructurări instituționale care, în principiu, sunt necesare, este o gravă dezordine, atât în activitatea organelor centrale, cât și a celor locale care ar fi trebuit să se ocupe de agricultură și de agricultori.

În majoritatea acestor instituții, am avut în acest an câte 2-3 directori care așteptau hotărârea judecătorească pentru a vedea cine rămâne pe funcție, iar ceilalți salariați erau în permanență alertați de spaima reducerilor de personal, de reducerea salariilor sau de eventualele epurări politice.

În aceste condiții la care m-am referit, pentru că sunt încă multe altele, nu ne poate merge bine în agricultură, și pentru această stare de lucruri trebuie să răspundă Guvernul României, primul-ministru Emil Boc, conducerea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în frunte cu ministrul demisionat, dar și ceilalți membri ai Guvernului care nu au asigurat condiții macroeconomice normale pentru stimularea producției agroalimentare autohtone, pentru echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare și limitarea evaziunii fiscale în producția agroalimentară.

De aceea, vă adresez invitația, stimați colegi ai Puterii, să votați această moțiune, pentru a fi alături de alegătorii din colegiile dumneavoastră, nemulțumiți până la revoltă față de situația catastrofală din agricultura României.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL are cuvântul domnul Horj Pavel.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Pavel Horj:

Vă mulțumesc că mi-ați pronunțat corect numele, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru, felicitări pentru numire.

Nu aș dori să intru într-o polemică sterilă, apropiată unei ședințe de analiză-bilanț a unei întreprinderi agricole de stat de demult, însă sunt câteva chestiuni de principiu pe care aș dori să le exprim, pentru că Grupul parlamentar al PNL dorește să vă fie de folos în mandatul pe care îl începeți și pentru care noi vă urăm succes.

Am încercat să descifrăm puțin afirmațiile care s-au făcut în spațiul public de către domnul președinte Băsescu sau de către domnul ministru Boc, pentru că știm că afirmațiile domniilor lor se răsfrâng asupra tuturor ramurilor economiei naționale.

Alaltăieri domnul președinte Băsescu se referea la reducerea drastică a bugetelor. Din experiența politică am reușit să acumulăm faptul că atunci când în materie de austeritate bugetară, domnul președinte Traian Băsescu strănută, domnul prim-ministru Emil Boc face pneumonie.

În aceste condiții, și datorită faptului că domnul președinte Băsescu a folosit pluralul, suntem îndreptățiți să credem că bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a fost exclus din acest eșantion. Aș mai vrea să am o intervenție, domnule ministru, vizavi de faptul că ați spus că începând cu 2010 România nu mai poate să acorde ajutoare de stat. Nu este întrutotul real, pentru că fiecare țară din Uniunea Europeană are anumite sume pe care poate să le folosească și, aș dori să vă exemplific aici o declarație a domnului președinte Sarkozy care spune că bugetul pentru agricultură va fi suplimentat cu 800 de milioane de euro.

În altă ordine de idei, domnule ministru, am făcut parte și am fost onorat, împreună cu dumneavoastră, dintr-o delegație care a fost primită de Ministerul Agriculturii și asociați cu profil agricol din Spania. Ați primit și dumneavoastră, alături de mine, această revistă a Asociației ASAJA, cea mai mare asociație de producători agricoli din Spania. Și aici se discută de ajutoare și credite cu dobândă subvenționată între 50 și 2 milioane de euro.

Nu în ultimul rând, în urmă cu aproximativ trei săptămâni, domnul ministru Dumitru, predecesorul dumneavoastră, s-a întâlnit cu ministrul agriculturii din Ungaria. Ministrul agriculturii din Ungaria i-a spus printre altele că nici una dintre subvențiile care sunt în Ungaria nu vor fi reduse. Consecința acestui fapt, în varianta în care în România toate subvențiile de la bugetul de stat au fost tăiate, va fi ușor de urmărit în prețul produselor și în proveniența lor. Am aici un ambalaj, domnule ministru, al unei cutii de lapte care e cel mai ieftin și se vinde în Carrefour și în toate supermarketurile, vedem aici, țara de origine: Ungaria. Spre deosebire de un ambalaj al unui litru de lapte din Franța, dintr-o regiune din Sudul Franței, regiunea Augverne, undeva în Masivul central, unde Camera agricolă regională a impus ca pe fiecare ambalaj să se scrie: "Produs de exploatațiile din regiunea noastră, colectat și condiționat în Franța". Apoi, sunt alte elemente pe care le stipulează ambalajul, respectiv indicația și recomandarea ca laptele să fie ales numai din regiunea respectivă, fiind un act cetățenesc, alegerea laptelui de aici este și un act ecologic și alegerea acestui lapte este un act economic. Nu doresc să mai intru în detalii, am un ambalaj și din Austria, unde este inscripționat clar că laptele este produs în Austria și, în general, cel mai ieftin lapte aparține țării de origine.

La noi, laptele produs de noi este foarte scump, motiv pentru care în toate supermarketurile veți găsi acest tip de produs, respectiv de proveniență Ungaria sau alte țări ale Uniunii Europene.

Agricultura și dezvoltarea rurală constituie pentru România una din cele mai importante ramuri ale economiei naționale. Acest sistem, în esență condiționat de factorii climatici și economici aflați într-o continuă schimbare, trebuie să-și găsească mijloacele necesare pentru a se adapta efectelor acestor schimbări. Pentru aceasta, decizia administrativă reprezintă cel mai important factor de coordonare și autoreglare. Inerția ministerului și lipsa de programe specifice care să preîntâmpine efectele negative ale măsurilor fiscale aberante promovate de actualul guvern, cum este majorarea TVA-ului și reducerea subvențiilor în agricultură, precum și pasivitatea autorităților la evaziunea fiscală din domeniul comercializării produselor agricole reprezintă, după părerea noastră, actualitatea la zi a ministerului.

Cum arată viața agricultorilor astăzi a fost prezentat în moțiune, aș dori doar să mai subliniez faptul că veniturile lor scad pe zi ce trece, normele europene creează teamă și confuzie, fenomene precum inundațiile sau seceta le-au anulat eforturile, fără ca autoritățile să gestioneze corect efectele.

Asistăm la o accelerare a creșterii prețurilor la produsele alimentare, la creșterea importurilor și scăderea exporturilor, la dezechilibrul balanței comerciale.

Un studiu recent al Națiunilor Unite prognozează pe termen lung, 2019, o creștere a prețurilor produselor alimentare cu 15%, iar a uleiurilor vegetale cu 40%. Accentul tot mai mare pus de unele guverne pe agricultură îi dau acestuia un trend crescător până în 2019; Brazilia +40%, China +26%, Rusia-Ucraina +26-29, iar Uniunea Europeană 27 +4%.

În acest context, de departe cel mai trist lucru este faptul că Guvernul a decis amputarea subvențiilor de la bugetul național pentru agricultură. Așadar, agricultorii nu vor primi decât banii veniți din bugetul european, nu numai pentru anul acesta, dar se pare că și pentru următorii 3 ani.

Referitor la politica agricolă comună, aș dori să remarc în cadrul dezbaterii referitoare la reforma politicii agricole comune din 2013 că ar trebui să luați în considerare, domnule ministru, o diferențiere a cuantumului de susținere financiară a producătorilor agricoli în raport de zona de favorabilitate specifică, precum și în funcție de caracterul exploatației: de subzistență, de semisubzistență sau economică.

De asemenea, ar fi necesară luarea în discuție a principiului modulării progresive și plafonării valorii subvențiilor, în condițiile în care în România 8 mii de exploatații agricole încasează jumătate din subvențiile pe suprafață, iar restul se încasează de celelalte, 1,36 milioane de mici exploatații agricole.

Săptămâna trecută fermierii au ieșit în stradă să-și strige nemulțumirile, între ei nu se aflau nici domnul Porumboiu, nici domnul Niculae. Aceasta este, de fapt, marea taină a politicii de subvenționare în agricultură a tuturor guvernelor.

Exploatațiile zootehnice nu mai au nici o formă de sprijin și nici o formă de finanțare. Fermele zootehnice, în special cele înființate cu ajutorul programelor SAPARD și Fermierul, ar trebui să beneficieze de finanțare sau vor falimenta. Nu am să mai intru în detalii, dar aș dori să îl citez pe domnul secretar de stat Rădulescu. Vă salut, domnule ministru! "Este imposibil să forțezi Guvernul să dea bani, pentru că nu există bani la buget." a accentuat domnul secretar de stat Rădulescu într-o conferință de presă. Afirmația ni se pare cunoscută, am mai auzit-o și de la domnul ministru Berceanu, când se vorbea despre construcția de autostrăzi.

Există miliarde de euro din fondurile europene, domnilor miniștri. Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare, nu am să intru în detaliu vizavi de faptul că au existat și există datorii la furnizorii de energie electrică și că nu vor mai avea bani pentru ca să continue irigațiile, nici măcar sutele de mii de hectare care s-au irigat până acum. Însă, Administrația Națională...

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, am rugămintea să finalizați, ca și doamna deputat Lucia varga să poată lua cuvântul. Fiți liberal până la sfârșit.

Domnul Pavel Horj:

Un minut și promit că închei.

Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare aruncă milioane de euro pentru aparate de aer condiționat, fax-uri, copiatoare, papetărie sau rechizite de birou, conform datelor despre achiziții publice de pe site-ul instituției. Și aș mai dori, în încheiere, domnilor, să vă aduc la cunoștință că această agenție asupra căreia ministerul are o tăcere suspectă pentru că, după cum știți, din APIA sau la APIA s-au făcut reduceri, despre ANIF sau despre Agenția Domeniilor Statului nu se spune nimic, această agenție beneficiază de 21 de sporuri. Aș dori numai să le enumăr: spor pentru vechimea în muncă, pe care îl înțelegem, dar avem spor de fidelitate pentru activitatea de îmbunătățiri funciare, spor de conducere și coordonare, spor pentru utilizarea cel puțin a unei limbi străine, spor pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal, spor de ecran, spor pentru condiții penibile, spor de mobilitate, spor de confidențialitate, spor pentru complexitatea muncii, spor pentru exercitarea unei funcții suplimentare, spor de toxicitate, spor de merit, spor pentru persoane desemnate să conducă efectiv și permanent activitatea de transport persoane și marfă, spor pentru timpul lucrat în cursul nopții, spor pentru condiții grele de muncă și periculoase, spor pentru exercitare unei funcții suplimentare, spor pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru și spor pentru repaus săptămânal neefectuat în zilele de sâmbătă și duminică. Mai am două, trebuie să le termin și pe acestea, spor pentru repausul săptămânal acordat cumulat sau suspendat și sporul de mobilitate. Dacă neajunsurile din agricultură aparțin, să zicem, tuturor predecesorilor dumneavoastră, iată doar câteva din elementele pe care le putea rezolva domnul Dumitru prin încheierea unui nou contract colectiv de muncă.

Dacă îmi permiteți, în încheiere, aș dori să îi spun că vizavi de Programul Național de Dezvoltare Rurală, din cele 49 de măsuri, sunt operaționale numai 12, iar din cele care sunt implementate de către Autoritatea de management 5, una ar trebui s-o eliminăm, Măsura 143, știți, domnule ministru, că 120 de milioane nu mai există, iar pentru cele 10 miliarde de euro puse la dispoziția României de către Uniunea Europeană au fost aprobate 13.467 de proiecte, la data de 31 august, cu o valoare de 2,9 miliarde de euro. Suma efectiv plătită până la această dată este de 777 milioane euro, adică 9%. Simplificați procedurile de plată, măcar pentru cele 2,3 miliarde de euro, introducându-le în economia națională, și puteți asigura creșterea procesului intern brut aproximativ cu aceeași sumă, adică 2%. Este, de fapt, ceea ce-și dorește Guvernul, nu?

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Din expunerea dumneavoastră e mai bine să lucrezi în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, decât să fii parlamentar, la câte sporuri au.

Dau cuvântul din partea Grupului deputaților independenți, domnului Valeriu Steriu.

Domnule Steriu, aveți cuvântul. Veniți cu tot cu laptop? Nu știu dacă în agricultură laptopurile sunt utile, poate arați mai repede cu ele?

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Mulțumesc, am adus laptopul pentru că voi folosi chiar și date din internet.

Doamnă președinte,

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru Valeriu Tabără,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am ascultat cu atenție textul moțiunii simple înaintate de colegii de la Partidul Social Democrat și Partidul Conservator.

Sunt unele aspecte cu care pot fi de acord, dar sunt și foarte multe inadvertențe. Așa cum se menționează în moțiune, agricultura din România ar fi putut avea o șansă în anul 2010, dar cum orice agricultor știe, anul pe care l-am avut de recoltat în acest an a fost anul care s-a cultivat în anul 2009. Aratul și semănatul din 2009 au generat recolta din acest an, iar în 2009 a fost un alt ministru decât domnul ministru Mihail Dumitru, cel căruia i se solicită astăzi demisia. Și, cum în acest moment, agricultorii din România se pregătesc să recolteze ceea ce au cultivat în primăvară, bilanțul anului agricol actual îl putem face abia în anul 2011. Este însă un foarte bun moment de bilanț aici în Parlament pentru anul 2009. Și pentru că suntem în secolul XXI și putem profita de computer, de memoria internetului, am să încerc să vă reamintesc câtva din declarațiile făcute agricultorilor sau presei în 2009 de către ministrul agriculturii din 2009, ministrul desemnat de către PSD. Astfel, la Galați în 25 aprilie 2010, legat de plățile la hectar pentru anul 2009 se face următoarea declarație: "Demersurile făcute la Bruxelles pentru suplimentarea sumei pentru plata la hectar au fost, inițial, de 44 de euro, cât doream să mai dăm la hectar. Până la urmă s-a ajuns la un compromis de 35 de euro pe ha", a spus ministrul. Întrebat, de când se va aplica această măsură, ministrul a spus că abia încep să fie făcute aceste demersuri, scriptice, în acest sens. "Eu am obținut doar acordul verbal la Consiliul de miniștri la care am fost și probabil că vom termina după ce aceste demersuri vor primi avizul scris de la Bruxelles. Putem să efectuăm atunci și plățile. E mult mai simplu și mult mai ușor, pentru că se va da în completare. La ora actuală această procedură este în recunoaștere de completări, de cereri, e mult mai ușor", a spus ministrul agriculturii.

În final, așa cum se știe, fermierii români nu au mai primit nicio suplimentare, nici de la Bruxelles, nici de la buget, iar ministrul a rămas doar cu acel acord verbal.

În 8 septembrie, chiar la comisia pe care o aveam pentru irigații, condusă de domnul ministru Tabără, am avut parte de alte declarații pe care le-am citit cu toții în presa din acel moment. "Comisia Europeană a respins solicitarea României de a prelungi acordarea ajutoarelor de stat din agricultură după anul 2009". A fost declarația făcută. Ministrul de resort a explicat că din 2010 nici sectorul de irigații nu va mai primi subvenții, fiind necesară găsirea altor soluții alternative pentru a sprijini acest sector.

"Nu se vor mai da, în mod clar, niciun fel de ajutoare de stat, nici subvenții pentru irigații, nici pentru zootehnice, nici la energie. Sunt considerate ajutoare de stat, în prezent lucrăm la găsirea unor alte soluții de înlocuire". Din păcate, aceste soluții nu au mai fost identificate.

De altfel, cum ar fi putut obține ministrul acordul Comisiei Europene, în condițiile în care acesta a declarat despre Dacian Cioloș, comisarul României la Bruxelles, următoarele: "Este un om care a stat pe la Bruxelles, a lustruit clanțele pe acolo, a venit în țară pe post de consilier al ministrului Gheorghe Flutur, l-au făcut subsecretar de stat și nu s-a remarcat cu nimic. Mai mult, este cel care a răspuns prin delegare de la ministru de activitatea Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură și a adus-o în situația în care este, poate să rezolve oare acum problemele întregului minister al agriculturii?" A fost o declarație din 12 octombrie 2007.

Evident, ulterior infirmată prin activitatea pe care a avut-o comisarul Dacian Cioloș.

"Situația tot mai dificilă din agricultură, pe fondul secetei, ne va obliga să declarăm starea de calamitate", a declarat în 20 mai 2009 ministrul agriculturii. "Peste un milion de hectare, majoritatea în Transilvania și Moldova, sunt afectate de secetă în momentul de față. Vom discuta cu Agenția de meteorologie pentru a vedea exact cum va evolua vremea și, în funcție de informațiile pe care le vom primi, vom stabili data la care vom declara starea de calamitate", a spus ministrul agriculturii.

Ministrul nu a primit în final niciun fel de despăgubire pentru agricultorii români, deși a promis că în 2 săptămâni vor fi făcute prin ordonanță de urgență actele necesare pentru a obține sprijin pentru aceste calamități. Nu s-a întâmplat de nici un fel, nici un fel de sprijin.

De altfel, timp de un an, în 2009, în ciuda promisiunilor făcute nu s-a întâmplat aproape nimic în agricultură. Fondurile europene au rămas la fel de neabsorbite, în ciuda nevoii de bani în agricultură. Iată, de altfel, ce spune într-un raport de analiză a absorbției fondurilor europene pentru dezvoltare rurală, o celebră casă de consultanță europeană din top 3, care a făcut un raport pentru toate statele est europene. "Din cei 10 miliarde de euro, disponibili pentru a îmbunătăți viața la țară, s-au cheltuit până la sfârșitul anului 2009 doar 2% în România, față de 10% în Ungaria sau 8%, cât a absorbit real Polonia, din sume mult mai mari. Astfel, după aderare, fiecare român din mediul rural a primit până astăzi, după aproape patru ani de apartenență în Uniunea Europeană, numai 28 de euro, față de 198 de euro în Polonia sau 342 de euro în Ungaria!

Tot în anul 2009 au continuat să crească importurile de produse agroalimentare. După patru ani de apartenență la Uniunea Europeană, România are un deficit comercial de peste 34 de miliarde de euro, față de un plus de 53 de miliarde de euro pe care îl are astăzi Ungaria sau un plus de 7 miliarde, cât are Polonia. În mare parte, acest deficit provine din importul de produse agroalimentare.

În 2009, conform Institutului Național de Statistică, România a importat carne în valoare de 650 de milioane de euro, cereale în valoare de 460 de milioane de euro sau legume-fructe în valoare de aproape 440 de milioane de euro.

Nu au existat măsuri de stimulare în 2009 pentru produsele românești și nici măsuri de sprijin pentru exportul de produse agroalimentare.

Situația din agricultură, în acest moment, este într-adevăr dificilă. Dar sunt convins că noul ministru, Valeriu Tabără, va găsi soluții și sunt convins că la bilanțul din 2011 vom avea cu totul alte cifre și acesta este motivul pentru care nu susținem, ca grup al independenților, această moțiune.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

N-am știut la început dacă sunteți la guvernare sau în opoziție. Pe final am realizat. totuși, mai devreme sau mai târziu, va apărea și moțiunea simplă inițiată de parlamentarii guvernării, după cum observ în discursul dumneavoastră.

Are cuvântul domnul deputat Avram Marian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Iertați-mă, era domnul Munteanu, dar îi dau cuvântul după aceea.

Îmi cer scuze, emoția, pentru prima dată, de Sfânta Maria mai greșesc și oltenii câte o dată. Asta este.

Domnul Marian Avram:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimați colegi deputați,

Această moțiune simplă pe tema agriculturii depusă de PSD nu mai trebuie discutată dacă își dorește demiterea domnului ministru Mihail Dumitru, pentru că acest lucru s-a întâmplat la remanierea de săptămâna trecută. Dacă această moțiune își dorește aducerea în discuție a problemelor agriculturii, acum, la începutul unui nou an agricol, atunci merită discutată și dezbătută.

Merită discutat de ce am ajuns în această situație și ce răspundere are clasa politică pentru întârzierile și importurile masive de produse alimentare pe piața românească.

Stimați colegi,

Situația actuală a agriculturii are la bază decizii și acțiuni politice greșite. Și aș enumera câteva: fărâmițarea exploatațiilor agricole, începută prin Legea nr.18, modul cum s-a făcut împroprietărirea, distrugerea sistematică a fermelor și adăposturile zootehnice și, implicit, scăderea dramatică a efectivelor de animale, distrugerea bazinelor legumicole și a serelor, distrugerea sistematică a sistemului național de irigații.

Și vă întreb: are PSD-ul vină pentru falimentul agriculturii? Au deciziile PSD-ului o contribuție la starea agriculturii românești? Eu cred că da. Eu cred că întreaga clasă politică are vină pentru că starea agriculturii românești în acest moment este în pragul falimentului.

Uităm foarte repede că anii de guvernare PSD au dus la falimentul agriculturii românești, a fundamentului agriculturii românești și vorbesc aici despre fermele agricole și despre sistemul de irigații. (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.)

Domnilor secretari,

Domnule președinte de ședință,

Vă rog frumos, galeria PSD-ului să-și ia medicamentele.

Am fi dorit și noi un buget mai bun pentru agricultura românească...

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, nu conversați cu sala. Nu aveți voie.

Domnul Marian Avram:

Nu, discutam cu dumneavoastră.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu fiți emoționat.

Domnul Marian Avram:

Am fi dorit și noi un buget mai bun pentru agricultura românească, dar pe când discutam bugetul pe 2010, PSD obținea, prin moțiune de cenzură, căderea Guvernului Boc. Și aș vrea să spun un moment important: Comisia pentru agricultură, în unanimitate, a propus și a aprobat un buget suplimentar pentru agricultură de 2,1 milioane de lei, asta înseamnă aproximativ 500 de milioane de euro. Am avut și acceptul primului-ministru, dar, din păcate, domnul fost ministru Sârbu a uitat să obțină, prin notificări din timp, și vorbesc aici de 2009, acceptul pentru sistemul de plăți național.

Se puteau obține în bugetul pe 2010 acești bani dacă domnul ministru Sârbu ar fi făcut demersurile necesare și în timp, în 2009, pentru schema națională de plăți.

De asemenea, vreau să vă spun că în toate discuțiile pe care le-am avut la comisie nu a ținut cont de recomandările colegilor bine intenționați, pentru bunul mers al agriculturii.

Uităm, în raportul și în moțiunea simplă pe agricultură, când raportăm producțiile, că anul 2010 a fost influențat de inundații și ploi abundente. Și în toate zonele țării pierderile agricole au fost datorate și calamităților agricole.

Aș face referire și la sectorul apărării sănătății animalelor.

Asociațiile de fermieri au acceptat efectuarea acțiunilor sanitar-veterinare cu medici veterinari abilitați, suportând manopera acțiunilor. De fapt, a fost o discuție între medicii veterinari concesionari care intrau în fiecare gospodărie și cei care sunt abilitați, datorită măsurilor de biosecuritate, să intre în fermele și exploatațiile agricole profesionale. Și asociațiile de fermieri au fost cei care au cerut să-și facă acțiunile sanitar-veterinare din planul strategic cu medici veterinari din unitățile proprii.

În continuare, însă, examenele de laborator și produsele biologice sunt suportate de la bugetul de stat, prin ANSV.

De asemenea, fermierii au acceptat ca identificarea în fermele de suine să nu se mai facă individual, cu crotalii auriculare, ci identificarea să se facă pe lotul de animale. Economiile la bugetul de stat au fost de 3,7 milioane de euro.

Se trece cu vederea, de asemenea, un succes al serviciilor sanitar-veterinare și al crescătorilor de animale. Comisia Europeană, săptămâna trecută, prin DG Sanco, a considerat că este permis comerțul intracomunitar cu carne de porc. Problema este ca fermele românești să fie competitive, și au la dispoziție piața internă europeană.

Plata către medicii veterinari este la zi pe anul 2010. restanțele vin din anul 2008, când fostul și actualul președinte aNSVSA a refuzat plățile pentru identificare, fiind acum nevoit, din bugetul pe 2010, pe baza unor hotărâri judecătorești definitive, să facă plățile.

În ce privește lipsa crotaliilor auriculare, speculată în moțiune, domnilor semnatari ai moțiunii, informația este falsă. Există la nivelul medicilor veterinari concesionari și al direcțiilor sanitar-veterinare stocuri pentru toate speciile de animale.

În concluzie, jocul politic al unei moțiuni simple pe agricultură este steril, domnilor colegi. Fac un apel și vă propun constituirea unui grup de lucru în cadrul Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaților care să propună programe sectoriale agricole, ținând cont de condițiile naționale și politica agricolă comună, și care să completeze programul național de dezvoltare rurală, cu acceptul și susținerea grupurilor parlamentare.

Dacă într-adevăr dorim să facem ceva pentru agricultura românească, să ne asumăm împreună un proiect de dezvoltare a agriculturii și spațiului rural românesc, dezbătut și aprobat de Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Munteanu. Se pregătește domnul deputat Zoicaș.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Doresc mai întâi să-i urez succes și mai ales mult noroc domnului profesor Tabără în funcția de ministru și poate va reuși ceea ce nu s-a reușit până în prezent, adică legi bune și bani pentru agricultori. Mi-aș dori enorm acest lucru.

Regret să constat, așa cum de altfel și dumneavoastră, dacă priviți sala, o să vedeți ce prezență avem, asta, într-un fel spune și care este judecata noastră despre ce înseamnă agricultură sau tratamentul pe care-l oferim agriculturii.

Vă felicit, pe cei care sunteți aici și nu sunteți agricultori, dar, așa cum spunea domnul deputat Antochi "Fiecare se duce în bucătărie acasă, obligatoriu". Vă felicit!

Păcat că nu înțelegem cu toții ceea ce spunem de mult timp, noi, politicienii, mai ales în momentele de campanie electorală, mai ales în momentele în care îi atragem pe cei care locuiesc în mediul rural cu voturile către noi, de la orice formațiune politică și orice culoare, nu are importanță. Deci, repet, nu înțelegem că agricultura rămâne încă nu știu câți ani, dacă vom înțelege, singura șansă să scoatem România din groapa în care suntem. Nu vom înțelege acest lucru, va fi din ce în ce mai greu pentru români.

Acum, doar câteva rânduri dintr-un editorial al unui redactor șef de la o revistă de specialitate, nu contează dacă-i spunem numele, "Profitul agricol", George Ostroveanu, cuvinte care după părerea mea sunt valabile pentru toate guvernele de după 1989 și sunt, dacă vreți, o sinteză, pentru că timpul meu e limitat, a ceea ce înseamnă fără cifre agricultura astăzi. Iată ce spune: «Problema care rămâne nu este doar sărăcia bugetară și nici ploile abătute de Dumnezeu, ci - subliniez - lipsa de direcție în politica agricolă pe care o conduc vremelnic unii miniștri. Ne duc ei spre modelul european de fermă familială, ori spre modelul ruso-ucrainean? Ecuația pe care trebuie să o rezolve nu este una economică, ci una socială. În satele românești trăiesc câteva milioane de oameni, jumătate dintre români, dacă stăm să ne gândim, săraci lipiți pământului. Cum îi ajută pe agricultori să aibă de unde să plătească taxe și impozite cei care fac legi pentru ei? Bun. Au acceptat să se taie subvențiile. Mă refer la miniștri. Dar mai departe ce-i de făcut? Ce electroșocuri financiare vor aplica pentru resuscitarea afacerilor în agricultură? Asigurări pentru calamități naturale n-au putut să ofere. Nici măcar finanțări. Motorina ieftină rămâne încă o speranță. Oamenii au strâns bonurile de la pompă.

Despre taxarea inversă nu se știe nimic. Trăiască evaziunea la grâu, la carne, la legume, la fructe etc. Fostul senator Nicolae Apostol, avertizează că "Riscăm să apară o nouă generație de ruine agricole, fermele construite cu bani europeni de către prima generație de fermieri români". Domnul Rădulescu știe foarte bine ce i-a îndemnat pe mulți să-și facă ferme de porci și de altfel bine au făcut. Încotro mânați agricultura, domnilor? Înainte? Că înainte era mai bine!»

Nu vreau să cred așa ceva! Nu cred că asta e concluzia autorului.

Și pentru că vorbim despre autor, am să vă mai citesc doar câteva titluri și închei, domnule președinte. Iată titluri de editorial: "De la București agricultura se vede altfel", "Singurătatea agricultorului de cursă lungă", "Camerele agricole, ca pe un copil pe care nu-l dorește nimeni", "Câți români au forța să se bată pentru dreptul lor?", se referă la agricultori aici. "Victoria indiferenței asupra agriculturii" și, în sfârșit, închei cu "Groparii agriculturii românești".

Mulțumesc tare mult, stimați colegi.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Zoicaș, aveți cuvântul. Se pregătește domnul Ghiveciu Marian.

Domnul Gheorghe Zoicaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Pot să afirm că toți recunoaștem că agricultura țării noastre este într-un mare impas, precum și faptul că aproape toți recunoaștem că singura salvare a României este tot agricultura. Dar acest lucru nu va fi posibil decât cu o voință politică unanimă și cât mai rapid. De ce spun acest lucru? Pentru că acest sector nu ni l-a luat nimeni. Singurul lucru pe care nu l-au vrut a fost agricultura. Toți și-au luat precum: cimentul și o bancă, petrolul și o bancă, gazele naturale și o bancă, telecomunicațiile și o bancă, metalurgia și etc. Agricultura nu doresc să o ia. Este singurul loc unde vor să ne dea. Să ne dea produsele lor agricole din țările lor, prin rețelele lor de supermarketuri. Eu nu sunt în măsură să dau lecții, dar știu ce înseamnă să asuzi lucrând pământul. Și vreau să spun că aici este vorba de o problemă de patriotism și ne găsim într-o situație în care nu ne putem ajuta decât singuri.

Până nu rezolvăm unele probleme precum problema cadastrului, problema composesoratelor, problema Camerelor agricole, problema creditării, modului de acordare a subvențiilor, sancțiuni pentru cei care și le însușesc ilegal, problema desfacerii produselor agricole de la țărani, vom fi departe de a avea o lege a agriculturii eficientă.

Nu știu ce rezultat va avea această moțiune, dar aș dori ca pentru rezolvarea acestei probleme de interes național, rolul principal să-i revină Parlamentului și să facem o lege pe care s-o punem pe masa Guvernului, care doar s-o pună în aplicare.

Aș încheia, stimați colegi, amintindu-vă că aici am pus mâna pe Biblie și am jurat toți pentru bunăstarea poporului român. Să nu uităm acest lucru!

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ghiveciu, din partea Grupului Partidului Social Democrat și Partidului Conservator.

Domnul Marian Ghiveciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Istoria agricultorului român a demonstrat că acest important segment al populației a fost acela care a imprimat țării cea mai mare stabilitate. Agricultorii, acești țărani români, au funcționat ca o soluție-tampon absorbind toate relele societății, pe care apoi le-au purificat ca un filtru, prezentând lumii și țării o față permanent proaspătă.

La țară s-a născut agricultura, acel tunel prin care omenirea a intrat în civilizație. S-a demonstrat, în ultima perioadă, că atunci când Guvernul Boc nu mai vrea să aibă națiune, își distruge agricultorii. Ceea ce a rămas în agricultură în urma guvernării Boc este un organism ciuntit, fără cap și fără picioare, care nu are cum să mai supraviețuiască.

Un asemenea lucru, foarte grav, s-a întâmplat în România o dată cu instalarea Guvernului Boc la putere. Astăzi, producătorii agricoli nu mai au cordonul ombilical care îi leagă de pământ, și anume, subvenția, care trebuia să fie asigurată și notificată de Guvernul Boc. S-a reușit, în foarte puțin timp de Guvernare Boc, ca un blestem să atingă țărănimea din România și aceasta să fie condamnată la neputință, la disperare și inactivitate. Acești oameni minunați au ajuns să se uite la soarele care le dă căldura, la cerul care le dă ploaia și la pământul ca untul, gândind că frumoasele producții și neasemuita pâine le-ar fi putut obține dacă acest guvern Boc s-ar fi gândit să-i ajute cu câteva procente din subvențiile primite de agricultorii din celelalte țări ale Uniunii Europene.

În aceste condiții create de Guvernul Boc pentru agricultură, cu cât înaintăm spre sfârșitul anului 2010, cu atât mai mult am senzația că ne apropiem de sfârșitul lumii. Nu știm dacă pronosticurile vrăjitorilor lumii vor fi confirmate, știm însă sigur că evoluția agriculturii românești, dacă va exista Guvernul Boc, va însemna un adevărat sfârșit în spațiul nostru.

Numărul șomerilor va crește, iar consumul se va reduce drastic. Astfel de performanțe ale Guvernului Boc sunt greu de găsit printre statele lumii. Mii de oameni suferă de foame în fiecare comună a țării și în fiecare oraș, când România, prin suprafața agricolă și calitatea solului, ar putea hrăni 80 de milioane de suflete. În condițiile în care peste 40% din populația țării este ocupată în agricultură, eșecul politicii Guvernului Boc în acest domeniu afectează grav economia țării. Lipsesc strategiile coerente, lipsește competența de a propune și folosi soluții moderne, eficiente și bine fundamentate.

Ce a făcut însă Guvernul Boc și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, condus de Mihail Dumitru, din programul de guvernare promis în campania electorală? În primul rând, numita alocare eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli a fost mutilată din fașă în favoarea clientelei politice din alte domenii.

Cu banii cheltuiți de Ministerul Udrea se puteau cofinanța măsurile mult trâmbițate de Guvern în vederea atragerii fondurilor europene cu adevărat utile agriculturii românești.

Ca o dovadă a incapacității sale, Guvernul a început reorganizarea haotică a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, desființând majoritatea agențiilor din subordine și reducând drastic personalul de specialitate, fără a găsi o altă soluție pentru captarea acestuia.

Partidul Social Democrat a găsit soluția rezolvării locurilor de muncă pentru specialiștii din agricultură disponibilizați prin inițierea Legii Camerelor agricole. În aceste condiții, domnilor guvernanți, vi se potrivește sindromul vaporului beat, nu știți încotro mergeți, pentru că nu bate vânt favorabil, și nu știți cine a distrus cârma. Ați distrus Agenția Națională de Consultanță Agricolă pentru a cărei înființare a fost consumat un buget de aproximativ 3 milioane de euro. Știți că organizarea agenției a fost pregătită de către istoricii Uniunii Europene după modelele consacrate de funcționare din Germania și Anglia, adaptate la condițiile din România.

Mai știți, de asemenea, că pentru pregătirea specialiștilor consultanți din agricultură, Agenția Națională de Consultanță Agricolă a beneficiat de mai multe proiecte și colaborări finanțate de Uniunea Europeană și de alte organisme internaționale.

Proiectul PHARE finanțat de Uniunea Europeană, 375 de mii de euro, Proiectul de înfrățire instituțională, 500 de mii de euro, Programul de colaborare internațională prin care au fost instruiți 1075 de consultanți, Programul de colaborare franco-român, Proiectul Makis, cu modernizarea sistemului de cunoaștere și informare în agricultură, pentru care a fost cheltuit un milion de euro.

Dar, cred că pentru Guvernul Boc, banii pentru programele de instruire a specialiștilor din agricultură reprezintă un mărunțiș de neluat în seamă, ignorând în același timp și specialiștii disponibilizați, aruncându-i la lada de gunoi a istoriei, neavând nevoie de un sistem de consultanță agricolă într-o țară membră a Uniunii Europene.

Un alt aspect de incompetență în reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale o constituie lipsa de reorganizare a Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare și Societății Naționale de Îmbunătățiri Funciare.

Agenția Domeniului Statului, conform legii, este instituția mandatată să administreze societățile comerciale din portofoliul său, precum și să concesioneze terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului.

Astfel, se impunea preluarea terenurilor agricole din patrimoniul ANIF, întrucât ANIF a fost înființată pentru exploatarea, administrarea, întreținerea și reparația amenajărilor de îmbunătățiri funciare, și nu era mandatată prin lege să concesioneze terenurile agricole. Dar Guvernul Boc doarme.

Nici situația critică în care se află SNIF nu a fost rezolvată. Guvernanții actuali au început devorarea patrimoniului în valoare de milioane de euro.

Din motivele menționate, și Programul de apărare împotriva inundațiilor lipsește din strategia Guvernului Boc.

În sfârșit, Guvernul Boc a reușit să falimenteze producătorii agricoli de cereale prin favorizarea samsarilor de cereale. În nesimțirea și incompetența lor, nu au prevăzut creșterea prețurilor la cereale la nivel mondial, sau au favorizat clientela politică.

Domnule Guvern, ai un prim-ministru deștept și nevinovat și niște miniștri așa cum îi știm. Dacă nu puteți face nimic pentru români, lăsați-i în pace. Întoarceți-vă fața și spre țăranul și agricultorul român, despre care nu suflați o vorbă. În rest, nu vă știm, nu vă cunoaștem, pentru că nu aveți nimic în comun cu populația țării.

Dumneavoastră v-ați ales cu binele, populația cu dezastrul.

Stimați colegi de la PDL, toți ați pomenit aici de la microfon despre mandatul pe care l-a avut domnul ministru Ilie Sârbu anul trecut. Vreau să spun tuturor românilor că în momentul în care domnul ministru Ilie Sârbu a condus Ministerul Agriculturii, subvențiile în agricultură au fost plătite la timp. (Rumoare, vociferări din partea deputaților aflați la Putere)

Este adevărat. Văd că recunoașteți și vă mulțumesc.

Este momentul, domnule ministru Tabără, ca profesionalismul dumneavoastră să depășească toate barierele impuse de prim-ministrul Boc pentru distrugerea agriculturii românești.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Ați creat rumoare în Grupul Partidului Democrat Liberal. Văd că sunt plini de emoție distinșii mei colegi, atâția cât mai sunt în sală.

Are cuvântul doamna deputat Varga Lucia.

Se pregătește domnul deputat Banu Mihai.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Politica în domeniul agriculturii a Guvernului Boc a fost un eșec. Dovadă este și recunoașterea de către majoritatea PDL-UDMR a acestui lucru, prin remanierea ministrului Dumitru și numirea unui alt ministru.

De altfel, Ministerul Agriculturii a practicat o politică în spatele unor uși închise, fără să-și asume coerent și transparent politici în domeniul agriculturii.

Un astfel de exemplu este și politica în domeniul promovării sau nu a organismelor modificate genetic în România. În urmă cu șase luni, 78 de deputați și senatori am semnat împreună o inițiativă legislativă pe care am depus-o în Parlament, privind interzicerea pe o perioadă de cinci ani a organismelor modificate genetic.

Vă informez, stimați colegi, că nici până în acest moment, Ministerul Agriculturii nu a transmis un punct de vedere favorabil sau nu inițiativei noastre legislative, astfel încât s-o putem dezbate.

Acesta a fost ritmul de lucru la Ministerul Agriculturii. Sper ca noul ministru să aibă curajul să-și asume public dacă este un susținător al unei agriculturi tradiționale, sănătoase pentru populație și apreciată în Europa sau este un susținător al cultivării organismelor modificate genetic în România, de fapt un susținător al marilor companii care vor să transforme România într-un loc de experiment.

Sper, domnule ministru, să ne dați un punct de vedere inițiativei noastre legislative, să nu trebuiască să mai așteptăm încă șase luni pentru a putea dezbate un act normativ pe care l-am inițiat 78 de deputați.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Banu Mihai.

Se pregătește domnul deputat Neacșu.

Domnul Mihai Banu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule ministru Valeriu Tabără,

Am în mână un document, de fapt am două documente. Un document intitulat... este vorba de textul moțiunii simple, și al doilea document, "Solidaritate pentru dezvoltare, soluții de relansare economică și creare de locuri de muncă".

Citind aceste documente constatăm un lucru: că la dumneavoastră moțiunile sunt scrise de profesioniști. Trebuie să recunosc, conținutul are suficiente informații reale, iar acest document este scris de diletanți.

Concluzia: profesioniștii în partid stau în opoziție, diletanții scriu programe și ajung miniștri. Și am să vă dovedesc că așa este.

Am aici, în acest document "Program de modernizare a satului românesc". Ia uite cum își propun acești domni să modernizeze statul românesc. (Din sală i se strigă să spună care sunt domnii aceia.)

Ai dumneavoastră, cei pe care probabil vreți să-i numiți miniștri.

"Sprijin financiar nerambursabil de 15% din valoarea totală a tranzacției pentru cumpărarea de către tinerii fermieri de terenuri agricole până la 50 de hectare".

Domnilor colegi,

Nu știți că există o politică agricolă comună și că o asemenea normă nu există în politica agricolă comună? Că este inventată de acești oameni care nu știu.

Mai aveți aici o altă chestiune foarte gravă: mai acordați și cu titlu gratuit vreo 20 ha de pământ din Insula Mare a Brăilei, din Lunca Dunării. Probabil că vreți să-i duceți pe tinerii fermieri, să-i colonizați în Balta Brăilei, în Balta Ialomiței, Lunca Dunării, așa scrieți dumneavoastră. Asta este dorința dumneavoastră. (Rumoare, vociferări.) Eu nu am niciun interes, domnilor, nici într-un caz.

Mai vorbiți aici de consultanță gratuită. Domnilor colegi, dumneavoastră ați desființat consultanța. Ați dus-o la consiliile județene și, în loc să faceți o Cameră Agricolă, v-am mai spus, ați făcut un dormitor. Oamenii ăștia nu fac nimic, pentru că un om la cinci comune nu-i ajunge timpul nici pentru deplasare.

Neștiința celor care au scris acest document continuă. Vorbim de nevoia de a face plăți, ca agenția de plăți să facă plăți în contul beneficiarilor, ca și cum astăzi s-ar întâmpla altcumva. Asta este norma, oameni buni! Plățile se fac în contul beneficiarului direct de agenție.

Vă apucați și scrieți alte anomalii. Mai grav este faptul că doriți ca centrele APIA să le subordonați consiliilor locale. O aberație mai mare ca asta n-am văzut. Deci, diletantismul dumneavoastră la acest proiect este, cum să vă spun, de batjocură. (Rumoare, vociferări.)

Mai vorbiți aici de Camere Agricole, parcă nu știți că există un proiect la care au participat și ai dumneavoastră specialiști, pe care îi respect, care spune așa: "Instituția va fi subordonată integral puterii locale "adică a consiliilor județene și consiliilor locale". Nici măcar nu ați studiat noul proiect de lege. Vorbiți de ceea ce aveți astăzi.

Deci, domnilor colegi, va merge această țară și acest minister, când diletanții vor sta acasă și profesioniștii se vor duce la minister.

Îi urez domnului profesor Tabără să facă parte, și va face parte, cu siguranță, din categoria profesioniștilor, iar lângă domnia sa să ajungă tot profesioniști, nu diletanți.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumim, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Neacșu. (Rumoare.)

Dacă aveți un dialog între cele două grupuri - de dreapta și de stânga - vă rugăm frumos, Palatul Parlamentului este destul de mare, puteți să dialogați, vă invităm la o cafea în pauza de mâine, în circumscripțiile electorale.

Vă rog frumos să-l ascultați pe colegul dumneavoastră, domnul Neacșu. Poate vă spune ceva interesant.

Domnule deputat, aveți cuvântul, vă rog.

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Stimate domnule ministru,

Domnilor secretari de stat,

Stimați invitați,

Antevorbitorul meu a citit din nu știu ce hârtie. Din câte cunosc eu, programul nostru de guvernare va fi aprobat în Consiliul Național și în Congresul care va avea loc pe 16 octombrie, deci abia de acum încolo discutăm despre aceste probleme. Celelalte, sunt pur și simplu niște documente de lucru.

Stimați colegi,

Ceea ce anticipam cu toții la momentul croirii Guvernului "Boc IV", prin introducerea în formula guvernamentală a unor așa-ziși profesioniști neînregimentați politic s-a adeverit. Aceștia au fost doar niște pioni otrăviți, tocmai buni de sacrificat cu cinism, atunci când momentul a impus-o, pentru o așa-zisă spălare a imaginii unui guvern, care s-a făcut remarcat prin cele mai negre performanțe: aceea de a învrăjbi toate categoriile sociale și profesionale, aceea de a înregistra contraperformanțe economice greu de imaginat, aceea de a face din membrii Cabinetului și din primul-ministru Emil Boc cele mai hulite și mai controversate personaje din istoria postdecembristă.

Și, pentru a veni la tema zilei, vă rog să-mi permiteți nu recurs la memorie și vă rog să mă însoțiți în acest demers.

Trebuie să recunosc, stimați colegi, în naivitatea mea am crezut că nominalizarea la cârma Ministerului Agriculturii a unui profesionist cu vechi ștate de serviciu la Bruxelles, coroborat cu accederea în onorantul fotoliu de comisar european a unui român, la rândul său, fost ministru al agriculturii, va face ca măcar în acest domeniu lucrurile să meargă bine, românii să aibă pe masă produse ieftine și de bună calitate, fermierii români, arși de soare și bătuți de ploi și uneori de grindină, să nu mai fie și bătuți de soartă, iar satul românesc să depășească imaginea aceea, oarecum idilică, a ulițelor pline de noroi, iarna, și de colb, vara.

Așteptam de la un fost funcționar pe lângă organismele europene o cu totul altă abordare, în spirit european, pragmatic și calculat, obiectiv și eficient. Și chiar dacă lucrând prin țări străine consideram că este cumva de înțeles ca domnul ministru să nu cunoască în amănunt realitățile cu care se confruntă truditorii pământului, am constat cu mare amărăciune că nici pe cele ale zonei de activitate pe care o patronase până atunci nu le stăpânea prea bine.

Așa se face că puținii bani europeni destinați fermierilor români au ajuns la aceștia tot foarte târziu și tot insuficienți, așa se face că fondurile europene destinate dezvoltării exploatațiilor agricole s-au dovedit, încă o dată, un miraj și nu un miracol, așa se face că dezvoltarea rurală a rămas, în continuare, un concept, iar realitatea a impus o selecție și, mai ales, o repartizare partinică, și așa a prea puținilor bani către clientela politică.

Iar toate acestea au făcut ca domnul ministru Dumitru, despre care presa a făcut comentarii de genul "Din lipsa de fonduri, ministrul Dumitru revigorează agricultura cu fonturi sau "Ministrul agriculturii favorizează infracțiunile în domeniul vitivinicol" și devine acceptabil și interesant abia după ce a fost demis sau, mă rog, remaniat, atunci când a început să vorbească despre incompetență și despre neputință, dar mai ales atunci când a început să vorbească despre presiuni și influențe politice. Sunt, probabil, singurele merite care l-au făcut apt pentru a ocupa conducerea Comisiei prezidențiale pentru agricultură. Sau, mai degrabă, cunoscând preocuparea președintelui de a aduna date despre toată lumea, probabil se va ocupa de o subcomisie de întocmit dosare despre cei care l-au acuzat de influențe și presiuni.

Și, pentru că tot vorbeam despre dezvoltare rurală, cele patru priorități din seria de măsuri pentru implementarea programului pe domeniu, pot fi concentrate astfel: creșterea competitivității sectorului agricol și forestier; îmbunătățirea calității mediului și a zonelor rurale; îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale; diversificarea economiei rurale și promovarea inițiativelor locale. Câte dintre acestea și la ce nivel au fost atinse, o demonstrează realitatea, pe care noi o știm și o simțim în egală măsură. Dar vă rog să nu vă îngrijorați. Domnul Dumitru a descoperit vinovații și ne explică cu o candoare demnă de o cauză mai bună: "Mă presau, au bătut și la ușa mamei. Îmi cereau fonduri europene. Cei care solicitau fonduri europene pe criterii politice nu înțelegeau că există niște proceduri și regulamente. Eu le spuneam că trebuie să dau socoteală în fața oficialilor europeni", iar ei replicau: "Lasă, că te descurci tu, știi să-i aburești!".

Și nu se oprește aici. Citez în continuare: "Eu consider că un ministru are întreaga responsabilitate a ministerului pe care îl conduce și dă socoteală în fața primului-ministru. Parlamentarii consideră că dumnealor sunt aleșii poporului și un ministru trebuie să raporteze în fața parlamentarilor activitățile pe care le face și să răspundă la anumite comenzi politice. Eu presupun că au fost și comenzi politice la care eu nu am răspuns, fără îndoială. Au fost situații în care au venit la mine și le-am explicat că fondurile europene nu pot fi oferite pe alte criterii decât cele din decizia Comisiei Europene, și nu pe alte criterii, știu eu, pe ponderea politică dintr-o zonă".

Trebuie să recunoaștem, stimați colegi, că sunt afirmații extrem de grave. Eu nu am de unde să știu dacă are sau nu are dreptate domnul Dumitru în ceea ce afirmă. Dar dacă dumneavoastră, parlamentarii puterii, nu vă regăsiți în modelul prezentat mai sus, trebuie să dovediți asta votând moțiunea.

Este un exercițiu de realism și de sinceritate. Avem, împreună, șansa de a așeza agricultura românească pe alte coordonate. Vă invit și vă rog să nu ratați această șansă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Mircia Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Eu o să mă adresez, în primul rând, colegilor din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, cu care am colaborat foarte bine atât timp cât domnul Valeriu Tabără a fost președintele comisiei.

Știm cu toții că fiecare dintre noi a venit cu problemele pe care le are în teritoriu. Am încercat să le rezolvăm împreună și sunt convins că și din acest moment, în care domnul Valeriu Tabără este ministru, vom putea să rezolvăm mult mai bine.

Așadar, vă propun o colaborare, în continuare, să venim și să încercăm să rezolvăm cât mai repede problemele. Știm că sunt foarte multe nemulțumiri, dar cred că împreună și cu domnul Valeriu Tabără, ministru, le vom putea rezolva.

Eu vă mulțumesc și doresc succes domnului ministru, iar timpul meu îl acord domnului ministru.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Victor Surdu.

Se pregătește domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Domnilor secretari de stat și experți din Ministerul Agriculturii,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am fost foarte atent și mi-am consumat puterea de recepție la tot ceea ce s-a vorbit aici, tehnic și economic, și am încercat să fiu "surd" la tot ceea ce s-a vorbit aici: politică, istorie - de la Ștefan cel Mare, de la 1990 și până astăzi - cu atât mai mult cu cât, asupra perioadei în care am prezentat textul moțiunii, am specificat faptul că în moțiune, astăzi, am scris numai despre situația din 2010.

Sigur că am primit și lecții de agricultură aici, când se pregătește cultura pe 2010, și mulțumim foarte mult. I-aș aminti distinsului domn că în perioada pe care a criticat-o a fost și domnia sa secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Am să mă refer, punctual, la câteva lucruri pe care le-a convocat domnul ministru Tabără, pe care îl respect, și cred că va fi greu de înlocuit ca președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, și sper să nu plece sufocat de la Ministerul Agriculturii, dacă apleacă urechea la neprofesioniști, așa cum ne sfătuia aici un distins coleg.

La grâu, spuneți că s-au făcut 5,6 milioane de tone. Vă spun că diferența între bob numărat de către Rompan, care este cel mai interesat în mișcarea fiecărui kilogram de grâu în România, de un milion de tone, nu se află în niciun hambar. Se află în magazii sau în podul caselor, pe care raportarea Ministerului Agriculturii nu o poate verifica nimeni, și este grâu, de regulă, nepanificabil.

Doi: spuneți că nu s-au exportat 2 milioane tone de grâu. S-au exportat 2 milioane de tone de grâu, cu acte în regulă. Au avut contracte ferme, au fost obligați să vândă grâul la sub 40 de bani/kg, când sub 40 de bani/kg înseamnă sub 100 euro/to. Iar astăzi, grâul, tot dumneavoastră ați afirmat aici, că se apropie de 200 euro/to, și nu găsește nimeni grâu, pentru că Rompan-ul, astăzi, are 800.000 tone grâu cumpărat în toate fabricile de morărit (combinatele de morărit și panificație), iar diferența până la 2 milioane tone, cât este consumul anual de grâu în România, noi fiind mâncători de pâine în fapt, dar mai puțin pe hârtie, apropo de evaziunea fiscală, nu găsesc să cumpere grâu.

Mai mult decât atât, s-a spus aici că pierderile sunt numai de 570.000 tone. Nu este adevărat. Vă rog să discutați cu Asociația fermierilor. Noi, vara asta, și eu, personal, am ascultat în 14 județe, peste 4.000 de oameni, 4.026 de oameni. Toate cifrele pe care le-am dat aici, le-am dat extrapolând, de la suprafețe și cantități recoltate la grâu, rapiță și chiar acum, la floarea-soarelui, care este aproape pe terminate recoltatul la foarea-soarelui, și nu sunt cifre după ureche. Sunt cifre care sunt colectate din aproximativ un metru cub de hârtii, cerute de la majoritatea celor care au ferme industriale, economice.

Cu privire la irigații: ați rostit aici că s-au irigat 75.000 ha din 500.000 ha contractate. În moțiune noi am spus că s-au irigat 50.000 ha. Diferența de 25.000 ha este irigarea a doua, care nu are nimic comun cu suprafața irigată, pornind de la bază.

Ați spus aici că ANIF-ul trebuie să treacă, împreună cu apele, în nu știu ce organizație intercomunitară, transnațională, intereuropeană și, dacă se mai poate, încă un pic să mai aibă și să cadă jos de pe planetă.

Vă informez că dacă vorbim aici de profesioniști și dacă vrem, cu tot respectul, să influențăm pe cei care votează aici și care sunt legați de agricultură, pentru că mănâncă de trei ori/zi, măcar și de asta, atunci nicăieri în lume nu se tratează problemele de îmbunătățiri funciare decât în complex, pe bazin hidrografic: apele, combaterea eroziunii solului, irigațiile, desecările, combaterea salinizării solului.

Ar fi o mare nebunie, acum, încă una, dacă în 20 de ani am făcut tot felul de nebunii, ce-ar mai fi acum să despărțim ANIF-ul de Ministerul Agriculturii?! Și, așa cum atenționați că s-a făcut o greșeală că s-a despărțit ANSVA-ul (Autoritatea Sanitar-Veterinară din Ministerul Agriculturii), ar fi acum o altă greșeală să despărțim ANIF-ul.

Cu privire la ANIF, aș vrea să vă spun că SIF-ul este în faliment total, iar ANIF-ul este pe cale de a fi în faliment, pentru că dacă ANIF-ul nu irigă, deci irigă 10% din cât se contractează, care reprezintă 3% din suprafața irigabilă, pentru că există bani băgați, cel puțin în perioada 2000-2004, când tot vorbim de domnul ministru Ilie Sârbu, a fost doi ani, în primul mandat, ministru, și după aceea a mai fost 8 luni, în anul 2009.

Dacă omul ăsta a reușit în 2 ani și 8 luni - din 20 de ani - să distrugă, să ne pună în situația în care să nu pierdem nicio ocazie aici, ca să ne pierdem timpul invocând munca pe care a desfășurat-o, atunci ne înșelăm amarnic, pentru că, în perioada 2000-2004, un milion și jumătate de hectare au primit, și sunt și aici în sală oameni care au primit bani (subvenție națională) de au modernizat sistemele de irigație.

S-a spus aici de către un distins coleg cu laptop-ul - apropo de importuri - că și în anul de grație, după un raport făcut de o distinsă firmă Top 3, că în anul de grație - ăsta, pe care noi îl trăim - și confirmă, deci, deși ați spus "să nu votăm moțiunea", confirmă ce scrie în moțiune, că am importat anul acesta tomate.

Vreau să vă informez, și dacă nu este așa, atunci informați-vă și dumneavoastră, că, din păcate, am ajuns, în fiecare săptămână, să importăm între un milion și un milion și jumătate de legături de ceapă verde, mărar, pătrunjel și ridichi de lună. A spus domnia sa, că s-au importat numai anul acesta de 440 milioane de euro legume. Deci, confirmă ceea ce am discutat în moțiune.

Distinsul nostru coleg, domnul ministru Tabără, spune că "da", într-adevăr, Ministerul Agriculturii are nevoie de bani. Pct.1 din moțiune înseamnă minimum-minimorum, ca să nu se sufoce definitiv, fermierilor le trebuie anul acesta un miliard de lei pentru a înființa culturile de toamnă.

Dacă votăm moțiunea, atunci punem în aplicare - și în sprijinul domnului ministru Tabără și a Ministerului Agriculturii - ce? Obligarea Guvernului, în ansamblu, și a ministrului de finanțe, care este nou și fost coleg deputat, de-al nostru, să aloce la această rectificare minimum-minimorum: un miliard de lei, care înseamnă mai puțin de 250 milioane de euro, adică nimic. Adică 5 km de autostradă, care pornește de nicăieri și ajunge nicăieri. Atâta cerem pentru toată țara, care înseamnă 92% din suprafața acestei țări. Asta este suprafața rurală a țării: 15 milioane ha de pământ.

Și închei prin următoarea idee, că de fapt ar trebui, în numele Grupului parlamentar al PSD + PC, să mulțumesc colegilor din opoziție - adică Grupului parlamentar al PSD+PC și Grupului parlamentar al PNL - pentru modul în care astăzi, spre deosebire de alte dăți, când pasiunea politică era pe primul plan, este pentru prima dată când am ascultat, în această distinsă Cameră, vorbindu-se tehnic și economic despre un sector pe care toți parlamentarii și-l doresc să devină, într-adevăr, locomotiva care să miște economia.

În al doilea rând, aș vrea să mulțumesc celor de la putere, grupului parlamentar de la putere, că, spre deosebire de alte dăți, ați vorbit aici, de fapt, în sprijinul moțiunii. Poate lăsați "durerea politică" că această moțiune va fi votată, pentru că, repet, și cu asta închei, oricum, un punct important politic a fost consumat prin voința Grupului parlamentar al PDL-ului, care a schimbat ministrul agriculturii, și care sper că nu vă va oferi dumneavoastră o păcăleală acolo unde lucrează, adică o strategie de dezvoltare a agriculturii, pentru o perspectivă de 30 de ani, dacă domnia sa nu a fost în stare să ofere o activitate curentă, executivă, pentru de trei ori trei luni.

Mi-a amintit domnul deputat Tinel, care cred că n-o să ceară drept la replică, că urmează după mine la cuvânt un distins deputat foarte activ în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, de un aspect: s-a referit domnul ministru Tabără la faptul că, în anul 2010, Ministerul Agriculturii a primit de la Ministerul Finanțelor Publice, și s-au făcut plăți de 2 miliarde de lei.

Și tot domnia sa a spus că bugetul pe acest an a însemnat, de fapt, plata datoriilor pe anul trecut - datorii, pe anul trecut, pe care, atenție! - nu din cauza unui personaj, Ilie Sârbu, n-au fost plătite anul trecut către fermieri, pentru că Guvernul, în ansamblu, și iară nu vorbesc cu patimă, că astea sunt realitățile și pot fi confirmate de președintele Comisiei pentru buget-finanțe, domnul Ștefan, care este aici, în luna iunie Ministerului Agriculturii i s-a retras din buget 1.860.000.000 și i s-a spus că i se va da sau i se va returna acești bani în luna august, când începe campania de însămânțări de toamnă. Nu i s-au dat acești bani, ba, mai mult, în luna septembrie a anului 2009 i s-au mai luat 600 milioane de lei de la Ministerul Agriculturii. De ce? Pentru că începuse tăvălugul, criza ș.a.m.d.

Criză, criză! Vorbim de tăieri, de tăieri, dar haideți să vorbim de adăugire, și haideți să vedem din agricultură, nu o zonă în care băgăm banii și nu-i mai scoatem în vecii-vecilor, ca într-o groapă, de după un cataclism, de după un cutremur de pământ și într-un loc în care viteza de rotație a investiției nu este ca la o fabrică de șuruburi (astăzi am băgat banii și peste o oră am scos șuruburile), dar cea mai scurtă viteză de rotație a capitalului este la ridichi. De asta le și spune "ridichi de lună". Deci, am băgat banii azi, și în 30 de zile am scos banii.

Ca să nu mai continui aici cu lista de vreo sută de produse pe care noi le admirăm, din păcate, tot mai puține, și din camioanele altora.

Haideți să considerăm agricultura ca o investiție și nu ca o pomană. Pe de o parte, ca o investiție pentru ferma industrială economică, și ca o rezolvare a problemelor sociale pentru cei 4 milioane și ceva de producători agricoli care trăiesc în fermele de semisubzistență.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, pe procedură, domnul deputat Corneliu Olar.

Domnule Tinel, știți și dumneavoastră cum e cu procedura asta, câteodată ne omoară.

Domnul Corneliu Olar:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Domnilor colegi,

Vreau să vă explic, oarecum, ceea ce cred eu și ce s-a dezbătut astăzi în Parlamentul României: cred că mai mult decât o moțiune, a fost o dezbatere, un bilanț al activității Ministerului Agriculturii, un bilanț la care puteam chema aici și pe foștii miniștri, nicio problemă, chiar și pe domnul Mihai Dumitru, și pe domnul Sârbu, și pe domnul Cioloș.

Așa că, rugămintea mea ar fi: astăzi, procedural, trebuie să decurgă moțiunea, însă cred că ar trebui să ne ducem și noi, că este Sfânta Maria, și să plecăm mai repede, că este tardiv ceea ce discutăm noi astăzi, aici.

Este o vorbă în popor: de morți, doar de bine! Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat, ați fost emoțional!

Domnul deputat Cristea, vă rugăm frumos.

Domnul Victor Cristea:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să salut prezența domnului ministru al agriculturii, colegul nostru, domnul Tabără, și să-i urăm succes. Poate peste un an, sau mai puțin, sau mai mult să nu mai fim puși în situația să prezentăm o astfel de stare dezastruoasă din România.

Chiar dacă nu era prezentată această moțiune, noi ne întâlnim cu aceste realități în țară și lucrurile chiar așa stau. Moțiunea a vrut să scoată în evidență nu numai dezastrul din agricultură, ca urmare a unei politici în timp, care nu a avut în vedere producția agricolă, ci și umilința la care este supus producătorul și fermierul, așa cum a reieșit din cuvântul colegilor.

Imediat apare poziția ministerului. Fără discuție, prin poziția ministerului de resort, apar o serie de activități sporadice, care nu au definit un program coerent, care să aibă în vedere o agricultură care să satisfacă nevoile populației, o agricultură care să reducă importurile de legume, leguminoase, lapte, carne și celelalte produse de care populația are nevoie.

Cred că aici ar trebui să dăm deoparte polemica, politica discordiei și să aplicăm politica consensului general, pentru că toți... sau cei care nu doresc lucrul acesta - este la modă acum un cuvânt "ticăloși" - au fost ticăloși care au promis o agricultură, au promis marea cu sarea producătorilor, fermierilor, și acum, vedeți, îi lăsăm pe acești oameni într-o umilință.

Dacă mergem pe drumurile României, vedem oameni umiliți care stau să-și vândă produsele și nimeni nu îi ia în seamă. În scurt timp vor veni vremurile, deci va veni timpul când, iarăși le vom promite, și iarăși vom fi categorisiți, sau acei care le promit o serie de lucruri pe care nu le pot realiza, datorită influențelor acestor rețele de importuri.

De ce nu am auzit aici de centre de colectare? Nu este bună ideea, atunci o altă idee. Ministerul trebuie să vină cu soluții care să rezolve problema națională: problema agriculturii.

Mă întreb eu: oare cum ne-am simțit? N-am avut mustrări de conștiință când la Iași a avut loc o întâlnire între specialiști sau oameni care au lucrat în domeniu și Republica Moldova, în prezența Ministerului Agriculturii, să ducem tratative să importăm legume și leguminoase din Republica Moldova, care este situată pe celălalt mal al Prutului? Unde sunt irigațiile? Haideți să ne trezim la realitate și să dăm dovadă de dragoste față de acest popor și să rezolvăm această problemă.

Vă mulțumesc cu respect.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Gheorghe Tinel:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Inițial, nu am vrut să iau cuvântul, pentru că știam că moțiunea este aproape identică cu cea din mai și luasem atunci cuvântul, unele aspecte le dezbătusem atunci.

Însă, ascultând punctele de vedere exprimate aici, stăteam și mă întrebam dacă este vorba de moțiune, care, din punct de vedere parlamentar constituțional, este corectă. Opoziția, de fiecare dată, ține sub control guvernul când politicile într-un anumit domeniu o iau... sau derapează. Și, atunci, analizează punctual pe o anumită perioadă de timp determinată politicile. Sau este vorba de bilanț. Dacă e vorba de bilanț, unii dintre cei care au vorbit astăzi aici, ar fi trebuit să-și facă mea culpa și să-și ceară scuze, pentru că au condus destinele agriculturii românești. 20 de ani de politici, fără perspectivă, fără strategie, fără direcție ne-au adus în colaps. Dacă vorbim de colapsul agriculturii românești, atunci cei vinovați sunt aici, în această sală. Nu sunt în altă parte, nu pe stradă, nu în mediul rural, nu la țară, nu fermieri. Noi suntem vinovați. Când zic noi și eu, că fac parte din această categorie politică, deși aș putea spune că nu eu am gestionat și am girat politicile în domeniu.

Da, sunt de acord, dacă vorbim de moțiune, că a fost nu un an, ci doi pierduți. Și 2010 și 2009 și-mi fac mea culpa că am fost unul dintre cei care am susținut promovarea, la începutul anului 2010, pe postul de ministru al agriculturii, a domnului Mihai Dumitru. De multe ori, în viață, poți să fii un foarte bun teoretician, dar să nu fi un bun practician. S-a demonstrat. Poți să fii un foarte bun practician, dar să nu fi un bun teoretician. Și acest lucru s-a demonstrat. E posibil ca domnul fost ministru Mihai Dumitru să demonstreze, din această calitate, una dintre cele două variante - să fie un foarte bun teoretician. Dar asta nu rezolvă, însă, problema de fond a agriculturii românești. Și în momentul de față este fără perspectivă, fără viziune, fără direcție.

Am văzut aici abordarea problemei funciare. Și este una de fond, cele 3 milioane. Domnul profesor Surdu spunea aproape 4 milioane. Eu spun că sunt în jur de 3 milioane de ferme de subzistență. Ele au mai scăzut. Dacă luăm datele Institutului Național de Statistică, demonstrează că sunt în jur de 2,900 milioane de ferme de subzistență. Adică acei fermieri care produc pentru a consuma - traiul de azi pe mâine. Or, asta nu e în regulă, fraților, după 20 de ani de agricultură!

Am dat Legea nr.18 în '91 și nu ne-am întrebat ce se va întâmpla în 2010, când România va fi parte a Uniunii Europene? Cum vom fi noi competitivi cu agriculturile care de 50 de ani nu au făcut agricultură cu arma în spate, cooperativizare cu arma în spate? Au făcut pe baza liberului consimțământ. E altceva. Vorbim de irigații. Păi, dar în '90 nu ne-am întrebat ce facem cu sistemul de irigații din România? Pe ce sistem de valori îl ducem? Mergem cu 3 milioane, rămânem cu un milion? Aplicăm principiile rentabilității economice? Nu le aplicăm? Acum venim și spunem că irigăm 70 de mii de hectare. Da. Dar și anul a fost ploios. Nici nu aveam cum să... S-au contractat 500 de mii și eu sunt ferm convins că mulți dintre cei care au contractat lucrările, n-au mai irigat din cauză că a plouat. Și domnul profesor Surdu spunea: s-a văzut o diferență la udarea a doua. E clar că cei care au irigat prima dată, 500 de mii, n-au mai irigat din motive de apă abundentă din atmosferă.

Acum, domnul profesor Tabără are o grea misiune la Ministerul Agriculturii. Are o grea misiune, pentru că nivelul de absorbție al fondurilor europene este foarte scăzut. Toată lumea se întreabă dacă vom absorbi la un grad, la un procent de 30%, există riscul ca Uniunea Europeană să ne acorde pe pactul din 2013 același procent pe care l-am absorbit, ceea ce ar fi un dezastru pentru România, din punct de vedere agricol.

Bugetul Ministerului Agriculturii, în momentul de față, se sprijină, în proporție de 80%, pe absorbția fondurilor europene. Acolo trebuie să accesăm noi, acolo trebuie să insistăm noi pe politici. Și noi avem o mare problemă pe management, pe calitatea umană a resurselor pe care o promovăm. Eu refuz să cred că oamenii care primesc 75% în plus la APDRP și la Agenția de Plăți, APDRP fiind instituția care ar fi trebuit să genereze pe Programul național de dezvoltare rurală proiecte și programe, nu realizează că în funcție de activitatea lor, de ceea ce fac ei acolo, se mișcă într-o parte sau în alta agricultura românească. Așteptăm toți bani de la bugetul statului. Nu se mai poate. Vă spun că nu se mai poate. Agricultură europeană pe mentalitate și principii comuniste nu se poate.

Acum, în 2010, abia, punem bazele unei structuri agricole care nu are nicio legătură cu agricultura de tip socialist. Legea camerelor agricole, care este fundamental diferită de ce a existat până acum în agricultura românească. Și am ajuns și la problema de fond a agriculturii. Structurile de organizare în agricultura românească s-au permanentizat, aș putea spune 20 de ani. Păi, cum să facem noi agricultură europeană cu structuri de tip socialist? Să întreb și eu. Dacă noi am avut până acum aceste structuri care au gândit pe modelul socialist, voiați să implementați agricultură europeană? Haideți, stimați colegi, să fim serioși.

Atunci, îmi pun problema că managementul la Ministerul Agriculturii ar trebui să aibă loc, să se realizeze după ce cei care se duc acolo își fac o ștergere de memorie, discutam asta cu domnul profesor Surdu, și iau totul de la capăt pe alte principii și pe alte coordonate.

Pentru că ce a existat până în '89, până în '90, stimați colegi, nici în visele noastre cele mai urâte nu ne mai putem aduce aminte. Poate ca și productivitate, poate ca și nivel de investiții, dar criteriile și principiile sunt cu totul și cu totul altfel.

Vă mulțumesc mult de tot.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați fost concis, ca întotdeauna.

Are cuvântul domnul ministru Valeriu Tabără. Domnule profesor, dreptul la replică, domnule deputat, la sfârșit. Dacă domnul ministru vă permite acum ...

Domnule deputat Surdu, vă rog frumos. Suntem toleranți astăzi.

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Avem aici două texte. În partea dreaptă este textul moțiunii din 10 mai, simple. Și în partea stângă este textul moțiunii de pe 1 septembrie. Vreau să vă spun că amândouă moțiunile sunt identice, dar dintr-un singur punct de vedere - că și cea din dreapta și cea din stânga fac o critică sau o evaluare sau un raport, sau cum vreți dumneavoastră, a situației existente în agricultură la data de atunci și la data de acum. Vreau să vă spun că textul acestor moțiuni va fi mereu la fel, pentru că tot timpul vom cere bani pentru fermierii români, așa cum fac toți fermierii în parlamentele din toate țările membre ale clubului politic Uniunea Europeană și asta este o gândire capitalistă, pentru că nu pot arunca fermierul român cu 81 de euro, din care ia 80% pe hectar, pe aceeași piață unică a Uniunii Europene cu fermierul din Germania, care ia 380 de euro pe hectar, cu fermierul din Olanda, care ia 660 de euro pe hectar și cu fermierul din Grecia, care ia 700 de euro pe hectar. Nu vom scăpa niciodată de importuri. Ori vom fi în opoziție, PSD-ul, ori vom fi la putere, vom avea aceeași problemă în Parlamentul României, indiferent cine va fi în opoziție.

Să nu vă lăsați, stimați colegi, indiferent în care parte a sălii veți sta, este o rugăminte, un sfat de om bătrân, până nu veți ajunge cu fermierul român la același nivel de start ca oricare dintre fermierii din Uniunea Europeană ai cluburilor importante. Bulgaria are 187 de euro pe hectare, noi - 81. De ce? Asta este ideea. Deci, moțiunea asta seamănă cu cealaltă numai dintr-un punct de vedere. Ținta este o gândire capitalistă, adică dă-mi și mie, fermierului român, aceiași bani pe care-i dai măcar în medie pentru toți fermierii din Uniunea Europeană.

Și închei cu următoarea idee: ar trebui tot aici, în Parlament, și dacă domnul Tabără o va face, pentru că sunt convins că rezultatele la Ministerul Agriculturii vor fi altele peste un an sau peste câteva luni, pentru că, așa cum a lucrat la comisie, dacă va lucra acolo, oricum o să pună ceva rânduială, trebuie notificați cei de la Uniunea Europeană. Cum le convine mai bine? Să suporte cheltuielile unei migrații de 3 milioane de oameni? Sunt 3.826.622 de gospodării de semisubzistență.

Deci, cum le convine europenilor? Să plece 3 milioane de oameni de aici în marile metropole ale lor sau să dea din cele 55 de miliarde, care reprezintă bugetul anual pentru agricultură și dezvoltare rurală măcar echitabil pentru fermierul român? Nu mai mult, nu mai mult ca la greci.

Domnule profesor Tabără, vă mulțumesc frumos.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulțumesc și eu mult.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Valeriu Tabără:

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă mărturisesc, ca unul care am fost martorul multor moțiuni simple și moțiuni de cenzură din Parlamentul României, că, la fel ca și cele de atunci, moțiunea are părțile ei bine definite.

Prima - elementul politic, și este dreptul opoziției de a veni cu ea, și partea a doua, cum a fost și cea de astăzi, cu mici excepții, cu discuții pe probleme de fond. În discuțiile de pe problemele de fond, cred că le-am remarcat cu toții că sunt legate strict și de ceea ce înseamnă o documentare reală, dar și de ceea ce înseamnă un complex de abordări ale evoluției agriculturii după 1990, dar și cea începând din 2000 încoace și poate cel mai important lucru, perioada 1997-2010.

Pentru că problema nr.1 pe care cred că nu am înțeles-o suficient și nici din textul moțiunii și o spun cu toată sinceritatea, așa cum știu că nu se supără nici autorii, dar trebuie să o gândim bine, este legată strict de statutul țării.

Doi: este legată strict de ceea ce înseamnă că s-a negociat cu Uniunea Europeană. N-am fost nici eu, nici alții la negocieri. Poate că și atunci am gândit negocierea cu niște obiective politice, așa cum uneori vorbim acum, fără să gândim, de altfel, complexitatea sistemului agricol românesc.

Poate că și în 1997, când am întors puncte de vedere câștigate la Uniunea Europeană, ca țară asociată și la instituțiile internaționale, nu ne-am gândit foarte mult care sunt consecințele lor și mă gândesc aici la ceea ce discutăm despre importuri. Vă rog să vă uitați la acea barieră convenită cu Uniunea Europeană care a fost suspendată în 1997.

Dar vă rog să vă gândiți la un concept inclusiv a înaintașilor mei. N-am să mă refer la niciunul dintre miniștrii care au fost înaintea mea, ci la mine. Îmi știți punctul de vedere față de ceea ce înseamnă responsabilitatea de ministru.

Dar problema de fond este ca niciodată să nu ajungem să credem că luând totul de la început, am rezolvat problemele sau le vom rezolva. Eu, de pildă, nu am de gând să iau de la început nimic, pentru că nici nu pot. Voi încerca să fac o selecție a ceea ce este bun și a ceea ce consider că poate fi perfecționat într-un timp mai scurt sau mai lung. Și, în același timp, să cred că viziunile noastre, ale tuturor, dincolo de ce înseamnă disputele politice, sunt cele care să ne poată ajuta spre ceea ce înseamnă demersurile către Uniunea Europeană, ca să putem să câștigăm ceea ce am pierdut sau ceea ce nu putem rezolva la această dată.

Nu am să-i reproșez celui care a făcut restructurarea fără să gândească foarte mult în Ministerul Agriculturii, a dispărut banca de gene, a dispărut agenția montană, au dispărut... și așa mai departe. Poate că într-o structură absolut necesară la această dată, prin încărcătura ei pe buget, tocmai pentru a obține surse, să ne ducem spre sistemele acestea de progres și spre ramuri importante, cum este agricultura, să poată fi benefice în timp, pentru că nu putem nega niciunii că nu am avut o încărcătură de un anumit tip în sistem. Iar nu pot garanta că, după această restructurare, au rămas cei mai buni oameni pe sectorul agriculturii, este greu să cred, pentru că nu i-am examinat și nu numai eu. Chiar dacă ar fi făcut-o mai mulți, tot n-ar fi putut garanta acest lucru.

Aș vrea, însă, să vă spun un lucru pe care, practic, l-am pierdut în discuția de astăzi. Dar nici nu vreau să-l dezvolt acum. Să știți că problemele nr.1 sunt cele cu care cu colegii mei din toate grupurile parlamentare le-am discutat, inclusiv cu comisii de agricultură similare. Și anume, ceea ce trebuie să facă România dincolo de ce trebuie să facă în 2010, 2011, 2012, din 2014 încolo. Pilonul 1 și pilonul 2 - și mă adresez și nu nominalizez aici - sunt extrem de importante în modul cum vor fi abordate ele. Pentru că se știe conceptul la această dată și dacă vă duceți puțin în urmă la ceea ce spunea Tony Blair la Lisabona, cu ocazia acestui buget în execuție la Uniunea Europeană, atunci o să vedeți că concepțiile sunt cu totul și cu totul altele și s-ar putea ca să fie multe dezbateri la ceea ce înseamnă necesitatea pilonului 1, absolut necesar pentru ceea ce înseamnă modernizarea fermelor, exploatațiilor și tot ce depinde de progresul agricol și legătura cu ceea ce înseamnă pilonul 2, cu dezvoltarea rurală, infrastructura. Pentru că degeaba fac o fermă în vârful dealului și nu am cu ce să duc laptele, decât cu catârul sau cu calul. Este o mare problemă, o combinație. Iar, din acest punct de vedere, România trebuie să se atașeze de cei care pot să sprijine acest echilibru între cele două elemente esențiale de abordare politică viitoare.

Nu aș vrea să vă spun, stimați colegi, constatările dumneavoastră, pentru că sunteți parlamentari în colegii, nu mai sunt o chestiune numai a partidului. Dumneavoastră veniți în contact cu cei care au format și au formulat programul. Vă rog, poate că aici este una dintre problemele de fond și sincer o voi cere, cu toată răspunderea, transparența în ceea ce înseamnă elaborarea și până la finalizarea proiectelor.

Pentru că vă mai spun încă un lucru, dacă vreți și vă rog să vă uitați cu foarte mare atenție, vă vom furniza aceste date prin Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, vă asigur de acest dialog, ce înseamnă să contractezi și ce înseamnă să finalizezi. Pentru că, până la urmă, dacă vă uitați cu atenție, în această situație, sub aspectul contractării, nu se stă rău. Problema este finalitatea, acolo unde este relația cu banca, acolo unde este relația cu instituția financiară, care să vină și să asigure o mai ușoară abordare a sistemului. Nu vreau să imput nimănui modul cum s-au abordat anumite proiecte, cu maximalizări de fonduri pentru punctaj. Nu vreau să spun cum s-au schimbat peste noapte. Și știm foarte bine niște priorități care au debusolat inclusiv modul de aplicare a acestor proiecte. Trebuie să o spunem public și să știm de ele. Pentru că sunt niște chestiuni.

De la această tribună avertizam, în urmă cu o lună sau două luni de zile, în iunie, dacă nu mă înșel eu, că nu putem discuta chiar așa, să aruncăm politic niște lucruri. Să știți că problema lui 322 nu este una oarecare și va trebui să o gândim și să rezolvăm foarte bine. Dincolo, opoziție sau putere, aceste chestiuni... ceea ce îl interesează pe cel care ne furnizează banii din uniunea contribuabilului european, îl interesează unde se duc banii. Or, de multe ori, chestiuni pe care le aruncăm în piață ne pot face extrem de mult rău.

Vreau să vă asigur, stimați colegi, că în ceea ce privește politicile agricole, nu sunt numai ale PDL-ului și actualei structuri de putere. Agricultura nu este numai a noastră. O gestionăm într-un anumit fel acum, printr-o criză și printr-un moment greu. Dincolo de el, ceea ce se lucrează și probabil trebuia terminat demult, la palatul prezidențial este o strategie care trebuie să meargă până în 2050, ca obiective. Noi avem o singură strategie - PNDR-ul, la această dată. Și a fost conceptul "lasă, domnule, că avem o strategie". Nu este suficientă. Ea face parte dintr-un plan de 7 ani. Acel buget de 7 ani, care se suprapune și peste ce înseamnă bugetele sau politicile agricole ale Statelor Unite ale Americii. Știți legea că se schimbă la fiecare 7 ani.

Problema noastră însă este dublă, este ceea ce înseamnă obiective naționale fixate pe agricultură și dezvoltare rurală și economia agrară și ceea ce înseamnă, de altfel, mai departe, relația mea cu Uniunea Europeană și cu finanțatorii.

Și încă un lucru care nu s-a spus aici. Discutăm foarte mult de subvenții. Păi, stimați colegi, știm foarte bine că problema subvențiilor este una de discuție la nivel european, că se încearcă această reducere a subvențiilor în plan național, că există o altă distribuție a lor și că pachetele de măsuri pe care le-am avut sau trebuia să le avem pe 2010 n-au fost depuse la timp. E o altă problemă. N-am vrut să facem caz de o astfel de chestiune. Avem inclusiv declarația și colegii mei din comisie au participat la astfel de discuții de nenumărate ori anul trecut, când, de fapt, noi presam pe minister să ni se vină cu astfel de chestiuni. Vă asigur că este una dintre marile probleme ale ministerului să ne putem contura o poziție clară. Și, legat de aceasta, vă asigur că, din toate cuvântările de aici, pe stenogramă, am s-o luăm și să facem selectarea tuturor lucrurilor bune spuse aici referitoare la agricultură.

Aș vrea să revin, mai ales că este o chestiune de actualitate. Cu tot respectul pentru dumneavoastră, doamna Varga, primul lucru pe care să-l facem, să vedem legea dacă e la Ministerul Agriculturii. Ministrul n-o să împiedice niciodată un punct de vedere, indiferent care va fi punctul lui.

Eu am un singur punct de vedere, însă. Din păcate sau din fericire, sunt ministru acum. Dar, și ca ministru, îmi asum opiniile mele care vin dintr-o viață de 40 de ani de activitate în sistemul de cercetare și din învățământ pe probleme. Îmi asum această responsabilitate, pentru că știu că în lume, la această dată, sunt 150 de milioane de hectare și că, dincolo de ce a însemnat revoluția verde, poluantă, neprietenoasă cu mediul, a se vedea problemele din India și de aiurea, există elemente noi, esențiale de evoluție care bat ținte nu ca la noi, ci până în 2050. Și vă rog să vedeți marea provocare, programul Academiei Regale Britanice, cu 2 miliarde de euro pentru 10 ani.

Problema noastră nu este una a tradiției, ci a curățeniei, a performanței, a randamentelor și a eficienței economice.

Am întrebat fermierii germani, sunt într-o relație excepțională cu președinta Comisiei de agricultură din Bundestagul german care a fost ministrul mediului. Există elemente de căutare. Dar vă rog să vă uitați în departamentele de cercetare din Austria și din Germania. Sunt pe primul loc aceste departamente pregătite pentru momentul în care nu politicul va dicta, ci științificul. Și repet încă o dată: dincolo de o decizie formală de moment, durabilitatea în timp este cea a științei, și nu a celui care se joacă politic într-un fel sau altul sau în favoarea cuiva.

Și vreau să precizez un lucru pentru toată lumea. Eu sunt profesor și cercetător. Un profesor și cercetător nu-și alege componentele, ci merge mai departe, pentru că are de lucrat mult cu studenți, cu fermieri și cu toată lumea. Îmi asum răspunderea corectitudinii, aprecierii științifice și nimic altceva. De altfel, niciodată nu a fost o finanțare pentru persoana mea și pentru instituțiile în care am lucrat - cercetare și mediu.

Ca urmare, stimați colegi, m-a deranjat teribil această chestiune. Îi mulțumesc colegului Pavel Horj pentru ce a însemnat acest sistem de a sfida. Să știți că nu mi-am ales locul de ministru că vrem să fim mai sus sau mai jos. Din fișa mea, din CV, nu lipsește această calitate. Nu e un lucru simplu să o luăm acum să rezolvăm niște probleme extraordinar.

Și închei: domnul ministru Dumitru, probabil, nu a avut stilul de comunicare prea mare, nici o anumită experiență. Însă, să știți că la această dată avem rezolvate problemele de decontare pe Legea nr.150, pentru tot ceea ce s-a depus până acum și că avem depuse și așteptăm aprobarea, din păcate, când a plecat domnul Vlădescu, nu semnase demersul nostru pentru deconturi pe motorină, am semnat acest decont și pentru prima tranșă de deconturi, dăm drumul și la motorină. Vom găsi, însă, trebuie să găsim și alte căi de sprijin, asta este o altă problemă. Și vă asigurăm că vom alege și împreună cu dumneavoastră vom găsi multe dintre variantele bune cu care să ne prezentăm în fața Comisiei Europene, astfel încât pe problemele de agricultură să găsim soluții de lungă durată, nu de un an sau doi. Pentru că sistemele respective, să sperăm că criza și sursele financiare vor fi mai disponibile și atenție, și că băncile vor fi, sistemul bancar, mai prietenoase cu noi, pentru a putea să fie și agricultura un partener serios în sistemul de finanțare bancar. Nu cred că ne putem baza, o spun cu toată răspunderea, numai pe subvenții.

Stimați colegi,

Unde am ajuns cu roșiile și cu tot, finanțând cu sutele de miliarde? Nu suntem importatori de ani de zile? Vă rog să-mi spuneți, avem o prelucrare, am dat-o la comisie, a unei societăți - 250 de milioane de euro evaziune pe legume și fructe, pe cartofi și pe altele. Avem de lucru aici pe sisteme de depozitare, nu la marginea drumului. O să încercăm să găsim aceste căi, nu însă de astăzi pe mâine.

Acesta este motivul pentru care, nenegând problemele care sunt și care au fost dezbătute în moțiune, sincer, este partea de care am spus, politică, pe care întotdeauna o face când este în opoziție și câștigi, însă, dincolo de acest lucru, există o mare responsabilitate față de omul pe care îl invocăm sau cetățeanul român pe care-l invocăm de fiecare dată de la această tribună când dorim să dea bine. Este țăranul român. Da? Producătorul de pâine. Cred că aici trebuie să reflectăm puțin asupra modului de abordare dacă abordăm problema numai pentru moment sau trebuie să o abordăm totdeauna cu bătaie. Anul agricol nu se termină în două zile, sau în trei zile. Se termină în 365 de zile. Iar grâul, ca să fie bun, îți mai trebuie vreo 30-60 de zile să se maturizeze și să pot să-l fac pâine. Asta e marea problemă, de ce nu facem pâine bună din soiuri bune. Pentru că nu avem păstrarea, recoltarea și păstrarea. Da? De ce nu o avem? Pentru că trebuie să ne tot codim la niște lucruri care mi se pare că trebuie făcute altfel. De ce ne codim să creionăm poate în timp împreună, cum au fost multe legi excepționale parlamentare pe Legea agriculturii, cum a fost Legea nr.83/1993. Sistemul american sau sistemul european. Noi trebuie să vedem pe 7 ani minimum ceea ce facem. Dar e probabil o discuție, o idee lansată pe care o abordăm, pentru că suntem de foarte mult timp pe astfel de chestiuni.

Stimați colegi,

Vă mulțumesc și pentru cele spuse. Sunt convins că nu toate lucrurile pe care dorim să le facem, le vom rezolva, dar eu am speranță în echipa cu care lucrez că vor gândi și vom gândi la fel toți ca să putem să punem măcar câteva lucruri la punct și vă asigur că există un efort extraordinar. Eu am discutat deja, am avut o întâlnire cu producătorii agricoli, am căzut de acord, a fost la cererea mea. Sunt multe lucruri cu care au venit ei, dar, în același timp, am avut o discuție și cu domnul prim-ministru pentru câteva priorități, deciziile însă le luăm după o analiză foarte precisă a fiecărui sector în parte. pentru că sunt multe lucruri de perfecționat, în special de a elimina speculațiile.

Vă mulțumesc foarte mult. Încă o dată, îmi mențin punctul de vedere că putem aborda aceste chestiuni, însă cred că moțiunea trebuie să ajungă în votul așa cum este, până la urmă, politic.

Vă mulțumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru.

Sunt convinsă că dezbaterea acestei moțiuni a oferit oportunitatea și v-a oferit oportunitatea și dumneavoastră pentru a afla opiniile, punctele de vedere și, de ce nu, și soluțiile parlamentarilor și sunt convinsă că este un început de dialog care va fi în beneficiul tuturor celor care lucrează în agricultură și, până la urmă, al cetățenilor României.

Cu aceasta, am încheiat dezbaterea pe marginea moțiunii simple pe agricultură. Urmează ca la sesiunea de vot final să ne exprimăm și prin vot cu privire la această moțiune.

Intrăm în cel de al doilea punct pe ordinea de zi - Raport privind modul de utilizare a fondului președintelui Camerei Deputaților pentru anul 2009.

Conform regulamentului, se prezintă ...

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 21 octombrie 2018, 21:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro