Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 octombrie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.143/15-10-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 05-10-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 octombrie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Georgian Pop și Dumitru Pardău, secretari ai Camerei Deputaților.

*

 
Ioan Stan - declarație politică cu referire la prăbușirea, fără precedent, în zone cunoscute ca suburbane, a comportamentului și limbajului unora dintre politicienii zilei;

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința consacrată declarațiilor politice de astăzi, 5 octombrie 2010.

Astăzi vom începe cu opoziția, să-i dăm satisfacție, să nu aibă zi fără bucurii, și o să-l rog pe domnul deputat Ioan Stan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să poftească la microfon, iar pe domnul deputat Cristian Mihai Apostolache, din partea puterii, îl rog să-și pregătească intervenția.

Domnule deputat, vă ascultăm cu maximă atenție.

 

Domnul Ioan Stan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, vă spun și eu, și bună să fie!

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se dorește a fi un semnal de avertizare asupra prăbușirii, fără precedent, în zone cunoscute ca suburbane, a comportamentului, incluzând și limbajul unora dintre politicienii zilei.

Fac precizarea că astăzi nu voi face nicio referire la desantiștii care au fost pe data de 3 octombrie la Suceava, decât poate într-o viitoare declarație, unde vă voi relata pe larg ce s-a întâmplat acolo.

Mai ales atunci când se află în deplasare prin județele patriei noastre, unde interese de partid și nu de națiune le poartă pașii, personajele care chiar se consideră importante în cotidianul politic, demonstrează prin modul de adresare, prin atitudine față de interlocutori, dar mai ales prin conținutul discursului, gândirea obtuză a celor născuți direct în ciubote, cum spunea popa la noi în biserică atunci când îi mustra pe unii pentru proastă purtare.

Ce anume i-o fi încredințat pe aceștia că în provincie îți poți permite să vorbești ca în garnizoana lui Moș Teacă, nu v-aș putea spune.

Vă pot spune, însă, cum s-a pornit "conducerea superioară" a unei astfel de formațiuni să-și ungă șefii de formație teritorială la Suceava. Și-au făcut treaba și au purces la oarece conferință de presă, pentru că, nu-i așa, este bine să se știe la popor că existăm, ne organizăm și aspirăm la mai mare.

Acum trebuie să știți, domniile voastre, că ziariștii suceveni nu se numără printre condeiele din a căror peniță curge lapte și miere la poruncă. Nici duhul blândeții nu-i stăpânește când e să te întrebe ceva din ce ceea ce cred ei că este bine să se știe. Dar nici din cale-afară nu prea sar, iar meșteșugul și-l practică fără rabat.

Așa că, la conferința de presă, la care domnul politician a crezut că reprezentanții presei sucevene sunt niște mielușei intimidabili, s-au petrecut întâmplări de poveste, și chiar dacă politicianul cu pricina nu mai învață la vârsta lui să se poarte, măcar altora să le fim de folos, arătându-le cum nu trebuie să se încumete a se înfățișa.

Au îndrăznit reprezentanți ai mass-media sucevene să-l întrebe pe domnul președinte de partid aflat la guvernare, care este și ministrul apărării, dacă este adevărată știrea că președintele executiv al partidului său va candida la președinția României. Au primit, pe un ton fără echivoc, răspunsul că această informație este destinată doar urechilor membrilor de partid. Faptul că lansase știrea în Conferința organizației sucevene, ale cărei lucrări tocmai se încheiaseră, și la care aceiași ziariști fuseseră în sală, i-a fost amintit desigur, îndată, domnului ministru președinte. Asta a fost de natură să-l enerveze și să-l determine a declara că "Nu m-a interesat dacă presa este înăuntru. Dacă voiam, nu intra presa în sală".

Venită după afirmația anterioară, care viza faptul că "în bucătăria politică a unui partid nu intră ziariștii" și că "mesajele noastre au fost pentru colegii noștri", amabila declarație a domnului general a fost completată cu altele asemănătoare. La un moment dat, vorbitorul a spus chiar că unul dintre ziariști ar trebui evacuat de la conferința de presă, cu precizarea că "rolul unui român este să pună întrebări de bună-credință". Mai ales, adăugăm noi, unui om politic al cărui crez exprimat public cu această ocazie este "Când este vorba de România și de români, nu discut nici cu mama".

Pe lângă aceasta, s-a mai reținut în timpul aceleiași conferințe de presă că deși în lumea politicii sunt doi într-unul, în "eroul declarației mele la întâlnirea cu ziariștii era disponibil doar președintele partidului, ministrul putând fi abordat cu întrebări de resort doar la sediul Ministerului Apărării. Și asta, pentru că domnia sa nu amestecă politica cu securitatea națională, așa cum a binevoit să afirme.

Se pare, însă, că și cu disponibilitatea domnului președinte de partid, au fost ceva probleme. La întrebări legate de ce înseamnă "protecție socială țintită", mențiune trecută în programul partidului păstorit de oaspetele Sucevei, curioșii au fost trimiși imperativ la studii individuale, urmat de o posibilă seminarizare.

Nu cred că se vor deplasa ziariștii suceveni la București să-i repete, la minister și la simpozionul științific, domnului ministru și domnului președinte, întrebările rămase fără răspuns la Suceava. Cred că, de fapt, nu mai vor să-l întrebe nimic pe domnul general, ministru și președinte de partid. Și asta pentru că s-a lămurit în mare măsură, consultând mapa cu documente, pe care au primit-o atât ei, cât și participanții la conferința de alegeri.

Spre deplina lămurire a domniilor voastre, vă spun că mapele conțineau, printre altele, un material intitulat "Realizările UNPR, un rezumat al programului intitulat "O altfel de politică", imnul partidului, "Noi suntem români", și un citat dintr-un articol publicat de Mircea Eliade, în 1937, în revista naționalistă "Vremea". Este anul în care Mircea Eliade a candidat pe listele partidului "Totul Pentru Țară" (expresia politică a Mișcării Legionare) și a fost ales deputat legionar în Parlamentul României.

Și dacă mai aveți întrebări știți unde să vă adresați!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Cristian Mihai Apostolache - lansarea unui apel cu privire la construirea unei șosele de centură în zona Văii Teleajenului;

Îl invit pe domnul deputat Cristian Mihai Apostolache să-și prezinte declarația politică.

O rog pe doamna deputat Farkas Anna-Lili, din partea Grupului parlamentar al UDMR, să se pregătească pentru a interveni.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Cristian Mihai Apostolache:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Încă din mandatul trecut, am fost preocupat de rezolvarea unei probleme referitoare la construirea în zona Văii Teleajenului a unei șosele de centură, pe care să fie deviat traficul greu care sufocă astăzi orașul Vălenii de Munte.

Pentru cei care nu știu, cu toate că sunt foarte puțini, sunt convins, orașul Vălenii de Munte este centrul Văii Teleajenului, fiind cunoscut, în primul rând, datorită marelui savant Nicolae Iorga, care a deschis aici Universitatea Populară de Vară, în anul 1908. Orașul se află la o distanță de 98 km față de București, 28 km nord față de Ploiești și 89 km sud-est față de Brașov.

Aceste date sunt întregite și de aerul puternic ozonat și de cadrul natural deosebit, care fac din acest oraș un mediu propice pentru relaxare și bună dispoziție. Din păcate, frumusețea orașului este umbrită de mașinile de mare tonaj care tranzitează orașul și care îngreunează traficul, creează probleme serioase asupra imobilelor și, cel mai grav, provoacă accidente, de foarte multe ori mortale.

Un astfel de eveniment tragic s-a petrecut chiar ieri, când pe trecerea de pietoni, din cartierul Miulești, un tir a spulberat două fetițe care încercau să traverseze strada. Consider că astfel de situații pot fi evitate numai dacă în zonă se începe de urgență construcția șoselei ocolitoare a orașului Vălenii de Munte.

Solicit, în acest sens, sprijinul primului-ministru și ministrului transporturilor, care să aloce imediat fondurile necesare pentru realizarea studiului de fezabilitate, și în bugetul pe anul viitor să fie prevăzute sumele necesare pentru demararea acestui proiect.

Știu că autoritatea locală nu a făcut nicio solicitare de acest gen Ministerului Transporturilor, însă eu, ca parlamentar, am făcut de nenumărate ori apel la autoritățile centrale să-și îndrepte atenția și către această zonă și să realizeze acest obiectiv, care ar descongestiona traficul, ar reda frumusețea orașului Vălenii de Munte și ar evita producerea și altor accidente de circulație.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Farkas Anna-Lili - intervenție cu tema 5 octombrie - Ziua mondială a educației și a educatorilor;

O invit acum la microfon pe doamna deputat Farkas, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Rog să se pregătească domnul deputat Vasile Gliga, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Stimată colegă, aveți cuvântul.

 

Doamna Farkas Anna-Lili:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

5 octombrie - Ziua mondială a educației și a educatorilor - este ziua în care oamenii de pretutindeni primesc îndemnul de a spune "mulțumesc" unui cadru didactic, unui om care le-a marcat destinul în așa fel încât gândul la el să le trezească sentimente de recunoștință.

De Ziua mondială a educației, sute de mii de elevi, studenți, părinți și reprezentanți ai societății civile din întreaga lume își exprimă recunoștința față de profesorii care au fost afectați direct sau indirect de o criză majoră. Fie că este vorba de o criză umanitară, cum au fost cutremurele din Haiti sau China, ori criza economică care a devastat numeroase țări în ultimul an, rolul educatorilor și al personalului didactic auxiliar din educație este vital pentru reconstrucția socială, economică și intelectuală.

Mi-aș dori ca această zi să poată fi sărbătorită în România cu fastul și bucuria ce-i revine. Știu, însă, că ea va fi marcată printr-un miting de protest după reducerea salariilor. Consider că, în ciuda contextului economic actual, sau tocmai din cauza lui, această zi trebuie totuși marcată și evocată.

Aș vrea pe această cale să vă reamintesc că la data de 5 octombrie 1966, UNESCO a adoptat un statut al profesorilor, document care oferă cadrelor didactice din întreaga lume o recunoaștere unanimă a importantei profesiuni, dar și faptul că orice țară va trebui să aibă profesori competenți, calificați și motivați.

Ca membru al Parlamentului României și cadru didactic, deopotrivă, aș vrea să-mi exprim solidaritatea cu acești oameni speciali, fiind conștientă de greutățile pe care le întâmpină și, prin urmare, înțelegând și gestul lor disperat.

Nu ezit să trag un semnal de alarmă față de încărcătura deosebită a acestei zile, umbrită, din păcate, de multiplele nemulțumiri ale dascălilor.

Sunt convinsă că știți cu toții, că activitatea de profesor necesită aplicarea unor mari forțe, cunoștințe, experiență și răbdare. În consecință, ridicarea prestigiului profesiei didactice și soluționarea problemelor sociale cu care se confruntă profesorii este de o urgență absolută.

Recunoașterea rolului vital al educației nu poate să rămână doar la nivel declarativ, învățământul românesc și cei fără de care ar fi imposibil acest proces educațional, au dreptul la condiții minime de decență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, doamna deputat.

 
Vasile Ghiorghe Gliga - declarație politică intitulată Pomicultura și etichetarea fructelor;

Domnul deputat Vasile Gliga, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se pregătește domnul deputat Clement Negruț, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule deputat Gliga, aveți cuvântul.

 

Domnul Vasile Ghiorghe Gliga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Pomicultura și etichetarea fructelor".

Am fost de la început un susținător al proiectului european "Fructe în școli", care alocă bani europeni pentru ca elevii din statele membre să poată primi un fruct gratuit la scoală, în fiecare zi.

Ne închipuiam cu toții că va fi un program care să aducă prosperitatea și să faciliteze obținerea de fonduri europene la care visează mai toți agricultorii din România. Însă, datorită fiscalității excesive și a TVA-ului, unde, ca o paranteză, doresc să menționez că producătorii din Spania au TVA pe fructe și legume de 6 %, iar cei din România 24 %, într-adevăr rămâne un vis.

În condițiile în care la licitație poate să participe orice producător din Uniunea Europeană, noi, românii, suntem din start dezavantajați, cheltuielile cu transportul și cu depozitarea ridicând prețul de producție mult mai tare decât în alte țări europene. Drept urmare, în unele județe, foarte puține, nu știm exact câte, fiindcă transparența nu a existat și continuă să fie absentă, au început, la un moment dat, sa fie distribuite mere din import, adică pline de conservanți, lipsite de gust și cu un aport discutabil de vitamine.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor ne spune că avem regulamente foarte clare prin care alimentele trebuie inscripționate. Cea mai importanta etichetă pe care ar trebui s-o întâlnim se referă la fructele și legumele ionizate. Fie că sunt comercializate în piață sau în supermarket-uri, aceste alimente trebuie sa fie însoțite de o etichetă pusă la loc vizibil, pe care cumpărătorul trebuie să o remarce imediat. Pe aceasta etichetă, care însoțește fiecare lot de marfă în parte, trebuie să scrie negru pe alb: "Aliment tratat prin ionizare" sau "Aliment tratat cu iradiații ionizante". Acest tip de etichetare este obligatoriu în România încă de acum opt ani, procedura fiind reglementată prin Hotărârea de Guvern nr. 106 din anul 2002, cu modificările și completările ulterioare.

Legislația română are prevederi stricte și în ceea ce privește celelalte substanțe chimice cu care au fost tratate legumele. Producătorii sau comercianții acestor mărfuri trebuie să pună pe taraba din piață sau pe raftul din magazin, alături de produse, o etichetă pe care să scrie clar: numele producătorului, numele firmei care a ambalat produsul, dacă marfa a trecut prin mai multe "mâini" ale intermediarilor, soiul sau varietatea legumelor ori fructelor, cantitatea și grupa de calitate în care se înscrie marfa. Acest lucru trebuie făcut în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1530 din 2007.

Este inutil sa mai spunem că aproape nimeni nu respectă aceste prevederi. România este "blindată cu legi", dar marea problemă este ca legislația să fie și respectată.

Din acest punct de vedere, ne întrebăm dacă nu cumva noi ne hrănim copiii doar cu mâncare ecologică. Adevărata problemă abia acum vine, pentru că, începând cu anul școlar 2010/2011, pe lângă distribuția gratuită de fructe, statele membre au obligația de a implementa și unele măsuri adiacente, cum ar fi: organizarea de vizite la ferme pomicole sau legumicole, la stațiuni de cercetare pomicolă sau legumicolă, la zilele recoltei, expoziții, târguri sau alte evenimente și activități similare.

În condițiile în care în România, suprafața cultivată cu legume este de doar 2,5% din suprafața agricolă, mult sub jumătate din media europeană, mai tragică e situația din sectorul de fructe, unde cota este de doar 1,5 %, deși potențialul României pentru ambele sectoare este imens.

Vom vedea câte din fermele pomicole și legumicole vor reuși să supraviețuiască până când și aceste măsuri vor fi puse în practică. Și cred că noi toți dorim ca ai noștri copii să nu crească cu ideea că roșiile, cartofii și verzele cresc pe rafturi în supermarket-uri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
Clement Negruț - declarație politică cu titlul Parlamentul României nu este maidan;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Clement Negruț, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Îl rog să se pregătească cu foarte multă atenție pe domnul deputat Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule deputat Negruț, aveți cuvântul.

 

Domnul Clement Negruț:

Bună dimineața, domnule președinte Ioan Oltean,

Bună dimineața, stimate și stimați colegi,

Spun bună dimineața și staffului tehnic.

Declarația mea politică se intitulează "Parlamentul României nu este maidan".

În urmă cu aproape doi ani, toți cei care astăzi suntem deputați aleși în Parlamentul României, am promis cetățenilor că vom veni aici, în cel mai important for legislativ al acestei țări, pentru a schimba imaginea și percepția despre această instituție.

Pentru prima dată în istoria României, fiecare dintre noi am fost votați direct de oameni și ne-am pus imaginea, onestitatea și demnitatea în joc, promițându-le românilor că votul uninominal are un avantaj imens, și anume: responsabilizarea parlamentarilor, aleși în mod direct și nemijlocit.

Urmare aplicării Legii nr.335/2008, lege care a reglementat alegerile pentru Camera Deputaților și Senat, ar fi trebuit să facă din Parlamentul României o instituție respectabilă, cu politicieni respectabili.

Din nefericire, noi, prin atitudinea noastră, prin manifestările noastre, am dovedit contrariul, dând posibilitatea dușmanilor votului uninominal, iubitorilor de liste de partid să readucă în discuție revenirea la votul pe liste, și asigur că sunt asemenea doritori în toate partidele. De asemenea, cel mai important fapt, făcut deja uitat, este rezultatul votului dat la referendumul pentru trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari.

Dragi colegi și colege,

La doi ani de la aceste alegeri, constat cu stupoare că nimic din ceea ce știam eu despre această instituție nu s-a modificat. În continuare, de la microfonul Camerei Deputaților, se lansează, în spatele imunității politice, cele mai jignitoare acuzații, se proliferează injurii pe care nu le auzi nici pe maidan.

Vreau să vă întreb, chiar fără să-mi răspundeți, dacă aceasta este schimbarea pe care ați promis-o cetățenilor pe care îi reprezentați aici, în Parlamentul României. Nu cred să fie un singur parlamentar care să fi promis românilor cărora le-a cerut votul, că va veni în Parlament pentru a se lupta, la propriu, cu înjurături și injurii, cu amenințări și calomnii pentru "propășirea țării".

Sunt ferm convins că niciunul dintre dumneavoastră, în colegiul în care ați luptat pentru a căpăta încrederea oamenilor, nu le-ați promis că veți ajunge în Parlamentul României pentru a nu participa la ședințele de plen (și, aici, fac o paranteză, pentru a exonera de aceste acuzații pe cei care-i văd în fiecare zi la începerea ședințelor, de la toate partidele), pentru a părăsi sala de plen când vreți dumneavoastră, că veți încălca regulamentele, că veți accepta ca parlamentarii să fie acuzați de fals, de minciună, acuzați de șantaj, acuzați de hoție, și enumerarea ar putea continua.

Deși sunt parlamentar al unui partid politic aflat la guvernare, vreau să vă spun, cât se poate de clar, eu nu am promis astfel de lucruri românilor. Culmea, cred că nici dumneavoastră! Iar dacă nimeni nu vrea să înceapă un proces de curățare a acestei instituții de practicile dezonorante din ultimii doi ani, cred că nu se mai poate continua așa.

În mine veți avea de astăzi un partener pentru cei care doresc să ne recăpătăm încrederea românilor, sau cel mai înverșunat adversar al celor care doresc ca Parlamentul României să fie propriul maidan. Este inadmisibil ca de două săptămâni procesul legislativ în această instituție să fie blocat, ca urmare a unui scandal fără precedent, este de neacceptat ca de la tribuna Camerei Deputaților să se folosească un limbaj suburban, locul dialogului, argumentarea și contraargumentarea, susținerea sau opoziția să fie înlocuite de un limbaj de lemn injurios, vulgar, de multe ori, doar de dragul de a capta atenția mass-mediei.

Tocmai din acest motiv, dragi colegi și colege, în mine, personal, niciun partid - nici PDL, nici PSD, nici PNL, nici UDMR sau alte formațiuni politice - nu vor avea de-acum încolo un partener pe care se vor putea baza când va veni vorba de nerespectarea regulamentului după care funcționează Camera Deputaților.

Nu voi accepta chiulul în Parlament sau lipsa bunului simț. Cred că a venit timpul ca absolut toți să facem un efort, indiferent de partidul din care facem parte, să le arătăm românilor că, prin votul uninominal, chiulangii, baronii locali și prietenii lor "listacii", ipocriții și cei care nu dau doi bani pe regulamente și legi au dispărut din Parlament.

Am ajuns cu toții la jumătatea mandatului. Doi ani au fost pierduți în lupta pentru a face din această instituție una credibilă. A venit timpul ca fiecare dintre noi să-și amintească de promisiunile făcute românilor, că vom face din această instituție una respectabilă, iar respectul nu ține cont de culoarea politică, ci de bunul simț pe care fiecare dintre noi ar trebui să-l avem.

Vă chem, stimate colege și stimați colegi, alături de mine, știind totodată că fiecare dintre dumneavoastră vă doriți acest lucru. În mine veți avea de astăzi un partener în acest demers transpartinic. Chiar dacă asta va însemna să mă vedeți taxând de acum încolo absolut orice încălcare a Regulamentului de funcționare a acestei Camere, indiferent de culoarea politică a celui care o face sau de funcția deținută în cadrul acestei instituții sau în cadrul oricărui partid politic.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Portocaliul nu ține de foame!;

Urmează să ia cuvântul domnul deputat Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

O rog pe doamna deputat Petö Maria, din partea Grupului parlamentar al UDMR, să se pregătească.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Portocaliul nu ține de foame!"

Economia județului Iași este în mare suferință. Numai în luna august, patronii ieșeni au radiat din Registrul Comerțului 5.360 de firme. O împărțire simplă ne arată că în fiecare zi a ultimei luni de vară s-au închis 173 de societăți. Da, în fiecare zi.

De când guvernanții ne-au anunțat că am mai ieșit din recesiune, economia ieșeană a mers din rău în mai rău. Astfel, dacă în august 2009, erau radiate sub 1.000 de firme, acum au decedat peste 5.000.

Așadar, numai în județul Iași, am înregistrat la capitolul "firme închise" o creștere de aproximativ 500%. Dar această creștere nu este un motiv de bucurie. Dacă mai adăugăm că tot în luna august și tot în județul Iași au fost suspendate peste 2.000 de firme și dizolvate voluntar 339, vedem toată grozăvia dezastrului economic. Nu ne mai miră atunci faptul că patronii din Iași cer disperați ajutorul statului.

Într-o întâlnire recentă cu reprezentantul Guvernului în județul Iași, prefectul Dragomir Tomașeschi, producătorii ieșeni au denunțat măsurile aberante ale Guvernului, care au descurajat munca și au condus la falimentarea a mii de societăți din județ.

Fără o reconsiderare rapidă a politicilor economice ale actualului Guvern, Iașiul riscă să iasă definitiv de pe harta economică a țării. În acest moment, Iașiul este unul din județele cu cea mai ridicată rată a șomajului, dar și unul din cele mai sărace ținuturi ale țării.

Iar în timp ce economia națională, ca și cea a județului Iași, mor în convulsii, Partidul Democrat Liberal declanșează campania electorală și lansează, din nou, tot felul de promisiuni electorale. Dar, nu-i mai crede nimeni.

Românii au înțeles că portocaliul nu ține de foame!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Petö Csilla-Mária - declarație politică intitulată Omagiul celor 13 generali martiri;

O invit la microfon pe doamna deputat Petö Maria, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Îl rog pe domnul deputat Gheorghe Ana, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să se pregătească.

Doamna colegă, aveți cuvântul.

 

Doamna Petö Csilla-Mária:

Domnule președinte,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Omagiul celor 13 generali martiri".

Doamnelor și domnilor deputați,

În data de 6 octombrie, maghiarii de pretutindeni comemorează una din cele mai cunoscute zile de doliu ale istoriei lor. La 6 octombrie 1849, au fost executați la Arad 13 generali ai armatei revoluționare maghiare, acest oraș devenind un simbol al luptei eroice, expresia respectului ce-i revine martirilor.

Oare ce vină au avut acești generali și cum au ajuns în această situație, neîntâlnită pentru acele vremuri? Este foarte simplu: generalii au fost ofițeri ai armatei imperiale, având taberele militare pe teritoriul Ungariei în momentul izbucnirii Revoluției pașoptiste, la data de 15 martie 1848.

Obiectivul refacerii imperiului habsburgic, acțiunile militare împotriva revoluției din Ungaria, sprijinul Rusiei țariste, iar mai apoi înfrângerea revoluției sunt principalele puncte de reper ale depunerii armelor de către generali, în august, 1849, la Șiria, lângă Arad, respectiv ale pedepsei capitale pentru cei 13 generali considerați rebeli.

Poate cel mai important mesaj al acestui eveniment de tristă amintire îl constituie faptul că tragica înfrângere a ideilor de libertate, egalitate și fraternitate, triumful trecător al forțelor reacționare habsburgice și țariste nu au dezarmat națiunile noastre, chiar dacă este un adevăr trist că deseori ne-am găsit în tabere diferite. Este adevărat că românii și maghiarii avem un trecut împovărat de confruntări tragice și inutile. Este adevărat că și de o parte și de alta mulți au pierit în aceste confruntări.

Astăzi, după mai mult de un secol și jumătate, pe 6 octombrie comemorăm pe toți aceia care au fost jertfiți în lupta pentru libertate. Noi, maghiarii, comemorăm pe cei 13 generali uciși mișelește, după un simulacru de proces, militari onorabili, care niciodată nu au condus vreo campanie împotriva românilor. 13 generali, oameni care au murit pentru libertate, progres și modernizare. Au murit pentru ca setea de răzbunare a imperiului să se potolească. De atunci au trecut 161 de ani. Timpul a alinat durerea doliului, însă nu a șters deloc obligația noastră de a-i comemora ani la rândul.

Suntem convinși că sacrificiul lor nu a fost inutil, pentru că, în sfârșit, trăim într-o eră în care nu avem nevoie de eroi care mor pentru noi, toți, ci de unii care trăiesc pentru idealurile noastre. Comemorarea nu ne întristează, ci, dimpotrivă, ne încurajează. Dacă oameni atât de speciali și-au dat viața pentru națiune și pentru libertatea Europei, în general, cred că avem obligația de a fi demni de modelul lor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu pentru declarația făcută.

 
Gheorghe Ana - declarație politică intitulată Criză pentru unii, belșug pentru alții;

Îl invit pe domnul deputat Ana Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PSD, să-și prezinte declarația.

Îl rog pe domnul Ovidiu Ganț, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, să se pregătească.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Criză pentru unii, belșug pentru alții".

În ultima perioadă au crescut nemulțumirile tuturor categoriilor sociale față de Guvernul Boc. Manifestațiile de stradă, dar mai ales măsurile pe care premierul Emil Boc le ia ne arată ineficiența actului de guvernare și imposibilitatea actualei puteri de a găsi soluții de redresare economică a țării. Încercările disperate ale guvernanților de a mai îndulci situația amară a românilor, atât prin declarații, dar și prin unele măsuri clientelare, nu fac decât să înțelegem că Guvernul Boc își trăiește ultimele clipe.

În disperare de cauză, în ședința de Guvern din 20 septembrie, Guvernul Boc a repartizat "pe proiecte" sume defalcate din TVA pentru finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural pe anul 2010, instituit prin Ordonanța de Guvern nr. 7/2006. Cum era de așteptat, această repartizare a fost făcută numai pe criterii clientelare, sfidând orice criteriu tehnic sau de oportunitate a derulării investițiilor, cel puțin în județul Dâmbovița.

Deși investițiile pe Ordonanța Guvernului nr.7/2006 în județul Dâmbovița sunt diferite ca dată de începere a lucrărilor, ca valoare totală și termen de punere în funcțiune în fiecare localitate, aceste considerente nu au contat, repartizarea sumelor de către Guvernul Boc neavând nicio legătură cu aspectele foarte importante de mai sus, s-a făcut numai pe criterii politice și clientelare.

Astfel, din total sumă repartizată de 9.506 mii RON, 6.590 mii RON au fost repartizați localităților administrate de primari PDL, 2.662 mii RON localităților administrate de primari PSD și 254 mii RON localităților administrate de primari PNL, în condițiile în care:

  • în localitățile administrate de primari PSD peste 70% din lucrările de investiții sunt începute de peste 3 ani, marea majoritate nefiind finanțate de mai bine de 2 ani;
  • numărul localităților din județul Dâmbovița administrate de primari PSD este mai mare ca numărul localităților administrate de PDL;
  • sumele alocate localităților administrate de primari PDL sunt între 200 mii RON și 1.337 mii RON. În schimb, la localitățile administrate de primari PSD sunt între 41 mii RON și 292 mii RON. Și ca număr de localități cărora li s-au repartizat sumele există o diferență radicală: PDL - 17 localități din 40 administrate de primari PDL; PSD - 13 localități din 42 administrate de primari PSD. Dacă la aceste considerente adaug faptul că alte 17 localități administrate de primari PSD au rămas și în acest an fără finanțare pe Ordonanța Guvernului nr. 7/2006, tabloul împărțirii clientelare și pe interese de grup este complet.

Este evident că, în România, guvernarea Boc are două laturi, și anume: latura de criză pentru cei aflați în opoziție și latura de belșug pentru cei de la putere.

Până când domnule Emil Boc "Criză pentru unii, belșug pentru alții?"

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat Ana Gheorghe, mulțumesc foarte mult.

 
Ovidiu Victor Ganț - declarație politică cu ocazia Zilei naționale a Republicii Federale Germania;

Îl invit la microfon pe distinsul nostru coleg Ovidiu Ganț, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale și îl rog să se pregătească pe domnul deputat Nicolae Bud, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Stimați colegi,

La data de 3 octombrie 2010 s-au împlinit 20 de ani de la reunificarea Germaniei ca urmare a căderii zidului Berlinului în anul 1989.

Această zi, declarată zi națională, are o semnificație istorică atât pentru poporul german reunit într-un singur stat, cât si pentru Europa și lumea întreagă. Odată cu înglobarea în Republica Federală Germania a fostelor teritorii est-germane sub forma unor noi landuri federale și teritoriul Uniunii Europene s-a extins nu numai de facto, ci și de jure. Est-germanii au preluat sistemul democratic vest-german, Constituția, legislația și au început să beneficieze de un uriaș sprijin financiar și economic pentru depășirea stadiului de subdezvoltare generat de regimul comunist.

Reunificarea Germaniei a fost totodată "big bang"-ul extinderii Uniunii Europene către est, proces de care a beneficiat din fericire și România. Cine ar fi crezut la acea dată că, numai după 17 ani, țările baltice, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, România și Bulgaria se vor alătura fostei Germanii de Est în interiorul Uniunii Europene?

Așadar, țara noastră a devenit aliatul și partenerul politico-economic al Germaniei în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Germania este principala forță economică din Uniunea Europeană și cel mai mare exportator mondial din ultimii ani, depășind SUA și China. Totodată, este principalul partener comercial al României.

Exporturile țării noastre către Germania au depășit 5 miliarde de euro la 31 decembrie 2009, înregistrând o creștere de 8% față de anul 2008.

În februarie 2010, volumul total al schimburilor bilaterale cu Germania crescuse cu peste 10% față de anul anterior, înregistrându-se și o tendință puternică de echilibrare a balanței comerciale.

În aprilie 2010, numărul societăților cu capital german era de 17.833, cu un volum al capitalului subscris de aproximativ 4 miliarde de euro. Companiile germane care au investit în România asigură zeci de mii de locuri de muncă.

În continuare a început realizarea unor noi investiții germane în România, în ciuda crizei economico-financiare prin care trece lumea și țara noastră.

Relațiile politice bilaterale la cel mai înalt nivel s-au concretizat în acest an prin vizite în România ale ministrului de externe și vicecancelar Guido Westerwelle, respectiv al primului ministru al landului Bavaria. Apogeul acestora se preconizează a fi atins săptămâna viitoare, când urmează să primim la București vizita doamnei cancelar federal doctor Angela Merkel. Prezența domniei sale la București certifică relațiile bilaterale foarte bune dintre România și Germania.

În ceea ce privește minoritatea germană, am întreprins, în toți acești 20 de ani, acțiuni susținute în sensul aprofundării și extinderii relațiilor dintre cele două țări, în beneficiul ambelor popoare. Vom continua să acționăm pe această direcție, deoarece avem convingerea că am obținut rezultate foarte bune, dar și că există încă mult potențial în acest sens.

Germaniei și poporului german le transmitem, de la tribuna Parlamentului României, felicitări, urări de bine și mesajul de prietenie al României.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Nicolae Bud - declarație politică ce vizează reindustrializarea României;

Domnul deputat Nicolae Bud este rugat să poftească la tribuna Camerei și îl rog pe domnul deputat Mircea Irimescu, din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar să se pregătească.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Nicolae Bud:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează reindustrializarea României.

Stimați colegi parlamentari, vin la acest microfon pentru a vă semnala o lucrare apărută de curând, încercând în același timp să exprim câteva opinii în legătură cu acest eveniment.

Despre ce este vorba? Nu am nicio îndoială că parte din dumneavoastră sunt la curent cu existența lucrării respective, dar, în ceea ce mă privește, mă simt dator să o așez sub ochii dumneavoastră, ai tuturor.

Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri a comandat, cu ceva timp în urmă, un studiu având ca temă reindustrializarea României. Realizat de specialiști din cadrul Asociației pentru studii și prognoze economico-sociale și Grupul de economie aplicată, studiul respectiv se află la dispoziția acelora dintre noi care, sensibili la subiect, caută să-i aprofundeze conținutul, să descifreze învățăminte de natură să fie aplicate în practică.

Titlul înscris pe copertă spune explicit despre ce este vorba: "Reindustrializarea României, politici și strategii".

Premisa unui demers de calitate mi se pare asigurată din start, prin antrenarea în activitatea de cercetare a unui grup de experți de autoritate recunoscută, care îmbină de ani și ani activitatea de catedră, cu aceea de cercetare aprofundată a literaturii de specialitate, de cunoaștere a fenomenelor și tendințelor pe plan mondial în domeniu.

Am rămas din capul locului uimit de tonul academic al lucrării, de materialul bibliografic elevat și consistent, de priceperea circumstanțializării situației de la noi, într-un context adecvat și laborios.

Asemenea altor state din această parte a continentului, România a cunoscut după 1989 un proces de dezindustrializare, cu amprente și consecințe deloc de neglijat asupra societății românești. Studiul are grijă, prin raportări la grile consacrate la scală internațională să facă măsuri argumentate și să evidențieze un adevăr care pe unii i-ar putea contraria.

În ultimele două decenii, la noi în țară au avut loc și evoluții de reținut, acumulări într-o serie de domenii, pe care le putem, cum ar fi corect, considera ca succese notabile. În anumite privințe nu am făcut decât să ne înscriem în curbe de evoluție și tendințe parcurse și de alții, fie înaintea noastră, fie în același timp cu noi.

Peste toate câte sunt de reținut, în această ordine de idei, studiul nu ezită să semnaleze o realitate. De 20 de ani, România "fuge" de politica industrială. Chiar acesta este termenul la care autorii apelează pentru a califica starea de fapt.

Avem de privit la comportamentul altora și ne putem dumiri ce este de făcut. Uniunea Europeană, prin strategia Europa 2020 adoptă o atitudine de azimut indubitabil: politica industrială. Statele Unite au adoptat, în același sens, prin anii 1980 și nu se sfiesc să gândească similar, autorizați de efectele crizei financiare. O politică industrială, în cazul nostru, nu poate urmări decât reindustrializarea țării, afirmă cu siguranță autorii studiului, operație necesară, continuă ei, pentru a valorifica potențialul de producție și de spirit antreprenorial, dar și pentru a rectifica în mod vizibil, radical, modelul de dezvoltare economică a României.

Voi afirma hotărât că mie îmi sună deosebit de atractiv acest mod de gândire și ce cred că am de făcut este să stârnesc pe cât pot interesul celor din jurul meu, cu gândul la ziua când echipați cu tot ce este nevoie să ne descoperim pe meterezele acestui front de lucru care înseamnă reindustrializarea României. Primul pas este lectura cu creionul în mână a acestui volum editat recent. Nu mă voi sfii să ne întâlni pentru a-l analiza, cum altfel decât critic, pentru a ne elibera de rețineri, de clișee, oricând la îndemână, alimentată mereu de insuficienta cunoaștere a subiectului.

Văd posibile unele dezbateri antamate de comisiile noastre de specialitate, consider bine-venite interpelări care să aducă în fața noastră factori responsabili de nivel, am putea începe prin a ne întâlni cu autorii studiului, aceasta, normal, înarmați cu întrebări, puncte de clarificat, îndoieli ori necunoscute ce ne-au scăpat atenției.

Reindustrializarea României, iată un scop care merită să antreneze pe cât mai mulți dintre noi.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Mircea Irimescu - declarație politică cu titlul Un act de justiție și o poziție condamnabilă;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mircea Irimescu, din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar, și îl rog să se pregătească pe domnul doctor Tudor Ciuhodaru.

 

Domnul Mircea Irimescu:

Bună dimineața!

"Un act de justiție și o poziție condamnabilă"

Stimați colegi,

După 20 de ani de regim postcomunist românesc, repunerea în drepturi a tuturor celor care au fost deposedați abuziv de bunurile lor de către regimul bolșevic încă nu s-a încheiat. Nu s-au adoptat reglementări legislative de retrocedare pentru toate cazurile de confiscări samavolnice din perioada socialismului biruitor și, acolo unde sunt acte normative aplicabile în acest scop, un număr important de urmași ai proprietarilor (trecuți între timp în rândul drepților) cheltuiesc încă bani, timp și nervi prin tribunale pentru bunuri care, de drept, sunt ale lor.

Spre cinstea sa, Camera Deputaților a făcut, săptămâna trecută, un pas important pentru împlinirea cadrului legal necesar încheierii procesului de restituire a bunurilor nedrept confiscate în timpul comunismului, prin adoptarea "Legii privind retrocedarea către Biblioteca Academiei a unor documente istorice reținute în mod abuziv la Arhivele Naționale ale României". Numărul voturilor cu care s-a aprobat acest proiect de act normativ (240 voturi pentru, 10 împotrivă și 2 abțineri) mă scutește de comentarii legate de necesitatea legii. El arată clar deschiderea Parlamentului României pentru lichidarea sechelelor cu care a rămas societatea românească de pe urma celor 45 de ani de dictatură exercitată în numele poporului muncitor.

Motivul care mă face să vin astăzi în fața dumneavoastră este legat de poziția Guvernului României față de acest proiect de act normativ. În mod constant, pe tot parcursul, destul de lung, al dezbaterilor parlamentare, executivul s-a opus emiterii unei legi pe această temă. Această atitudine este surprinzătoare și ridică serioase nedumeriri. Un partid, care se pretinde de dreapta, este în mod manifest împotriva proprietății și nu este dispus să o protejeze atunci când este la guvernare în România anului 2010, membră de 4 ani a Uniunii Europene.

Argumentele invocate de executiv în apărarea poziției sale în acest caz, evident, nu stau în picioare. "Predarea" documentelor de la Academia Română la Arhivele Statului, în anii 60 ai secolului trecut, s-a făcut în urma unei decizii politice a fostului birou politic executiv al PCR, modalitate tipică de confiscare comunistă. Toate abuzurile regimului comunist puteau fi ușor "acoperite" de acte normative, situație proprie tuturor dictaturilor, astfel încât invocarea unei hotărâri de guvern care a urmat deciziei politice este de neînțeles.

Statul român a cheltuit în primul deceniu al acestui veac importante resurse financiare pentru modernizarea Bibliotecii Academiei Române, realizându-se astfel una dintre cele mai bine dotate biblioteci din țară, cu acces neîngrădit pentru orice cetățean. Construindu-se aici un edificiu nou, cu o mare și corespunzătoare capacitate de depozitare și studiere, susținerea Guvernului că la Academia Română nu sunt condiții pentru gestionarea acestor documente nu are nicio acoperire. Dimpotrivă, o gravă criză de spații de depozitare se manifestă la Arhivele Naționale și, din păcate, nu a fost rezolvată de Guvern până astăzi. Se pare că o parte apreciabilă din fondul de documente aflat în discuție, în toată perioada de peste 30 de ani de când a ajuns la Arhivele Naționale, a rămas nedespachetată tocmai din motive de spațiu.

De-a dreptul șocantă a fost susținerea reprezentantei Guvernului în plenul Camerei la dezbaterea legii a falsului că Academia Română nu poate face dovada calității ei de proprietar legal al documentelor în discuție. La fel ca majoritatea documentelor, și nu numai, care au ajuns în proprietatea celui mai înalt for științific al țării, și cele care fac obiectul legii recent adoptate au fost donate legal Academiei de către diverse persoane. Guvernul ignoră cu bună știință voința donatorilor, poziție care ar putea conduce, în unele cazuri, la acțiuni de revocare a donațiilor și de pierdere a acestora prin hotărâri judecătorești. Ce interes apără în această situație Guvernul României?

Nici pledoariile unor apărători ai poziției guvernamentale, rostite mai mult șoptit la ședințele Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, potrivit cărora prin adoptarea acestui act normativ s-ar crea un precedent periculos pentru eventuale alte viitoare cereri de acest tip, nu pot fi reținute ca serioase. De cine și de ce ne temem? De proprietate?

Îngânările guvernamentale de pe parcursul dezbaterilor parlamentare nu au fost capabile să răspundă acestor întrebări și să lămurească poziția condamnabilă a Executivului în această chestiune. Bine ar fi să fie vorba doar despre o neglijență din partea unor consilieri guvernamentali care au impus conducerii Executivului o soluție eronată. La câte erori comite zilnic Executivul nostru, adăugarea uneia în plus nu mai impresionează pe nimeni. Însă, de ipoteza unei abordări conștiente și asumate a Guvernului de a refuza legiferarea unui drept elementar la proprietate "se sparie gândul"...

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Tudor Ciuhodaru - pledoarie pentru o nouă Lege a etnobotanicelor;

Domnul deputat doctor Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului de parlamentari independenți, și îl rog să se pregătească domnul deputat Eugen Bejinariu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

 

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Recunosc că astăzi aș fi vrut să vorbesc despre educație, dar, după ce am mers și prin sală și am vorbit cu ceilalți colegi deputați, mi-am dat seama că astăzi voi vorbi tot de substanțe interzise. Pentru că acum un an de zile semnalizam o problemă extrem de gravă apărută în România. Vorbesc de consumul și comercializarea etnobotanicelor.

Mai mult decât atât, cu ajutorul Parlamentului României am adoptat o lege în care se prevedea ca această comercializare să fie interzisă. Interzisă, neinterzisă, pentru că avem o mare problemă. În fiecare zi apar noi substanțe și, din păcate, proiectul legislativ inițial prevedea ca această listă de substanțe interzise să fie actualizată prin ordin de ministru. Acest lucru nu s-a realizat, ci vorbim doar de o hotărâre de Guvern, iar încă din aprilie, acest lucru nu s-a realizat.

Cred că este nevoie de măsuri concrete, în contextul în care, într-o singură zi, 40% dintre pacienții prezentați într-un serviciu de urgență sunt studenți și din ce în ce mai mulți tineri sunt afectați de consumul acestor produse. Avem o problemă de sănătate publică, constatăm că sunt din ce în ce mai multe cazuri grave, că s-a dublat numărul de internări în unitățile de primire a urgențelor și avem nevoie de un nou proiect legislativ.

De aceea, astăzi voi depune în Parlamentul României o nouă lege a etnobotanicelor, în care se prevede că importul și comercializarea acestor substanțe să fie avizat de către Ministerul Agriculturii și Ministerul de Interne, în conformitate cu recomandările Agenției Naționale Antidrog și a Comisiei Europene pentru Droguri și Adicție de Droguri.

Nu sunt ipocrit, sunt convins că tot la educație, informare se rezumă această problemă, pentru că dincolo de legi avem nevoie de centre regionale de toxicologie și de comunicare cu acești tineri nefericiți.

Dacă tot vorbim de substanțe și adicție de substanțe, astăzi, pe ordinea de zi, domnilor parlamentari, este la pct. 31 acea lege care prevede ca în cazul pacienților ajunși în serviciile de urgență în urma excesului de alcool, decontările să se facă de către aceștia. Pentru că vorbim de un act voluntar, vorbim de un lucru pe care îl hotărăște fiecare, suntem informați în fiecare zi că acest consum excesiv creează numeroase probleme de sănătate, iar în condițiile unui buget al sănătății și așa limitat, în condițiile unor resurse materiale și umane insuficiente prevedem că acești bani ar putea fi folosiți mai bine pentru proteza de șold a unui vârstnic sau pentru tratamentul inimii unui copil.

Sper că și domnul președinte de ședință va susține azi proiectul legislativ, pentru că atunci când ai atât de puțin, trebuie să faci maximum de lucruri. Și a trecut vremea în care "in vino veritas", cred că trebuie să orientăm resursele limitate ale sistemului sanitar acolo unde trebuie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule doctor, vă mulțumesc și eu și vă asigur de toată susținerea.

 
Eugen Bejinariu - declarație politică: O nouă coborâre a Parlamentului din cauza unui singur lider PDL;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Eugen Bejinariu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și îl rog să se pregătească pe domnul deputat Andrei Valentin Sava, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Stimate coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Intitulez declarația politică de astăzi, cu o adresă uninominală: "O nouă coborâre a Parlamentului din cauza unui singur lider PDL".

Domnii senatori și deputați cunosc normele, regulile, procedurile și cutumele utilizate pentru adoptarea unei legi în Parlamentul României. De asemenea, cunosc gradul de credibilitate a instituțiilor statului în opinia cetățenilor, Parlamentul având un loc coborât, dar nemeritat în raport cu ceea ce este și ceea ce face în interesul populației țării.

Cunosc modul în care a fost condus forul legislativ, de la Revoluție și până astăzi, rolul, atribuția președintelui de ședință și a deputaților în desfășurarea unei ședințe în care se adoptă o lege, ca și raportul președintelui de ședință cu deputații și demnitarii din Guvern prezenți la ședință.

Dar momentele greu de imaginat, precum cele petrecute la adoptarea Legii pensiilor în Camera Deputaților, în ședința din 15 septembrie 2010, au coborât mult Parlamentul în ochii cetățeanului român.

Conducerea ședinței pentru adoptarea acestei legi a realizat-o doamna președinte Roberta Anastase, spre rușinea instituției, atât de frumos numită și legislativ și moral și afectiv, Camera aleșilor uninominal, Camera Deputaților. Nu este necesar să descriu penibila desfășurare a votului. Nu este necesar nici să aduc argumente pentru a demonstra marea fraudă care afectează peste 5 milioane de români. La fel, nu este necesar să povestesc ce spun consătenii mei din Zamostea sau cei din comunele de pe frumoasa vale a Siretului din județul Suceava.

Încerc să exprim câteva aprecieri, moderate și respectuoase, totuși, față de o doamnă cu rang în PDL și în Camera Deputaților.

Doamnă Roberta Anastase, să te afli la respectabila tribună a Camerei Deputaților, însoțită de secretarii Camerei și cu sala aproape goală, mai cu seamă după justificata retragere a deputaților PSD, PNL și PC de la lucrări, și să tot numeri cu voce tare mai mult de dublu numărul de voturi pentru adoptarea legii, arată caracterul, moralitatea, aroganța și gradul de forțare a actului legislativ promovat în cel mai înalt for legislativ al țării.

Nici după săvârșirea faptei, doamna Roberta Anastase nu a devenit conștientă de gravitatea faptei comise cu atâtea complicități și a început acuzații la adresa deputaților PSD. Să fie oare vinovați deputații PSD pentru că au părăsit sala, în temeiul Regulamentului, spre nu a fi de față la un masacru legislativ? Cu urmări dintre cele mai extinse asupra cetățenilor români, această doamnă, pusă să fie președinta Camerei Deputaților, a tot inventat noi reguli și noi proceduri în desfășurarea forumului legislativ.

Un coleg din PDL a venit la un post de televiziune și a declarat cu "eleganță" caracteristică: Să le fie rușine! De ce nu au stat în sală, să fie toți, să fie uniți și să se bată pe pensii? Exprimare de parlamentar cu mai multe partide în biografie, cu argumente cel puțin îndoielnice și care a devenit un fel de profesor de învățătură politică și pentru parlamentarii PSD din județul Suceava.

Mă întreb, oare ce crede doamna Roberta Anastase, ajunsă la conducerea României, despre cei conduși? Producători agricoli, muncitori, funcționari, profesori, medici, oameni de știință și cultură și așa mai departe? Ce fel de morală și-a construit de când este la putere? De unde a învățat vocabularul agresiv și adesea agramat și ce crede dumneaei despre viitorul României?

Afirmația rostită public de la tribuna Parlamentului României: "Să vă fie rușine!" spune tot despre morala acestei doamne, așezată pe un scaun care-i provoacă anumite stări, dar cel mai grav este că transferă voit adoptarea legilor din zona demnității, adevărului și a democrației, în cea a fraudei, minciunii, imoralității și a infracțiunii la cel mai înalt nivel. O astfel de conduită determină coborârea imaginii Parlamentului în opinia publică din România, și nu numai.

Față de aceste urmări, cer de la tribuna Camerei Deputaților, cu decență și justificare, măsuri de schimbare în sectorul celor trei puteri: Guvern, Președinție și Parlament, în folosul poporului român.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule deputat Bejinariu.

 
Andrei-Valentin Sava - declarație politică intitulată În fața populismului opoziției, Guvernul Boc trebuie să răspundă cu reforme structurale și mai accentuate;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Andrei Sava, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, și îl rog pe domnul deputat Buhăianu Cătălin, din partea aceluiași grup, să se pregătească pentru a urma.

Domnule coleg, aveți microfonul.

 

Domnul Andrei-Valentin Sava:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "În fața populismului opoziției, Guvernul Boc trebuie să răspundă cu reforme structurale și mai accelerate".

Cu ocazia reuniunii de la Suceava, în cadrul căreia a fost aleasă conducerea PDL Suceava, presa a avut parte de declarații mult comentate din partea reprezentanților Guvernului, declarații care au fost poate greșit înțelese chiar și de către colegi de-ai mei din partid. PDL nu a fost cuprins de euforie și nici nu a depus armele în lupta împotriva gravelor dezechilibre economice moștenite de la guvernarea liberalo-PSD-istă, pentru că asta ar însemna să fim complici la populismele care amenință o însănătoșire cât mai puțin întârziată a economiei.

În momentul de față, puțini sunt aceia care nu au înțeles "moștenirea" dezastruoasă pe care ne-a lăsat-o PNL după doi ani de guvernare în complicitate cu PSD: un deficit de 5,2 la sută într-o perioadă de creștere economică de 8%, o creștere fundamentată pe un model economic nesănătos, pe împrumuturi masive de pe piețele speculative externe, pe supradimensionarea sectorului public, pe consum fără limite cu prețul creșterii exorbitante a importurilor și toate acestea în zorii unei crize financiare nemiloase. Ce a însemnat acest lucru simțim cu toții pe proprie piele, astăzi. Chiar și așa, îmi place să cred că PDL este o grupare de oameni care luptă cu toate forțele pentru atingerea obiectivelor, pentru redresarea economică a țării, din dorința de a ne respecta promisiunile pe care le-am făcut în fața cetățenilor, cu credința că în 2012 vom deconta ce am făcut în toți acești ani, și nu acum când traversăm doar o etapă din misiunea noastră.

În cadrul aceleiași reuniuni de la Suceava, pe lângă blamarea dezastruoasei guvernări a PNL, Emil Boc vorbea despre importanța unei politici de direcționare a banilor spre investiții și dezvoltare și crearea de noi locuri de muncă. Nimic mai adevărat! în acest sens, salut măsurile de relansare economică luate de curând de către Guvern, măsuri pentru care împreună cu colegii mei deputați și senatori din PDL ne-am bătut toată vara pentru a le impune pe agenda Ministerului de Finanțe.

Eliminarea impozitului minim de la 1 octombrie face parte dintr-un pachet de măsuri pentru susținerea mediului de afaceri, măsuri care fac și obiectul consultărilor cu organismele financiare internaționale. Chiar dacă eliminarea impozitului minim nu are niciun impact bugetar pentru anul 2010, pentru 2011 impactul bugetar al acestei măsuri este estimat la minus un miliard de lei, deci va trebui să compensăm aceste pierderi prin măsuri viguroase de creștere a gradului de colectare, fie prin lărgirea bazei de impozitare, fie prin radicalizarea luptei împotriva evaziunii fiscale și a activităților de contrabandă. De asemenea, instituirea unei scheme de ajutor de stat mai flexibilă pentru asigurarea dezvoltării economice durabile a redus pragul minim al condiției de eligibilitate referitoare la valoarea investiției și a locurilor de muncă nou create, extinzând numărul de beneficiari și acordând astfel posibilitatea și întreprinderilor mici și mijlocii să acceseze ajutoare de stat de acest tip. Nu în ultimul rând, completarea Codului de procedură fiscală vine cu măsuri ce sprijină agenții economici prin diminuarea poverii fiscale, și anume: diminuarea nivelul dobânzii datorate pentru creanțele fiscale neachitate la termen și reglementarea compensației de drept.

După cum spuneam, salut aceste inițiative, necesare, de altfel, dar nu trebuie să ne mulțumim cu atât. Chiar dacă, așa cum afirma premierul Emil Boc, Partidul Democrat Liberal a avut neșansa să preia guvernarea în cea mai grea perioadă din ultimii 60 de ani, Guvernul trebuie să apese pedala de accelerație, să dea dovadă de inițiativă și să genereze planuri de îmbunătățire în ceea ce privește funcționarea statului și mecanismele de reglare a sectorului economic. Totodată, atunci când PNL și PSD, din rațiuni pur electorale, insistă să blocheze activitatea Parlamentului, primul-ministru, susținut de cabinetul său, trebuie să își asume răspunderea asupra actului decizional. Spre exemplu, în ceea ce privește legea educației, s-a discutat deja într-atât de mult pe marginea ei, încât putem constata că anumiți actori politici o blochează înadins, în timp ce oamenii din învățământ așteaptă coerență în acest domeniu. De asemenea, este necesară finalizarea Codului asistenței sociale și noua lege a salarizării, trebuie aduse modificări la Codul muncii, dar mai ales este important ca Executivul să vină în cel mai scurt timp cu o propunere de buget pe anul 2011.

Am încrederea că, depunând toate eforturile de care suntem capabili, vom putea contracara retorica populistă cu care s-a consacrat opoziția, iar românii vor înțelege că aceste reforme sunt făcute pentru a avea un viitor pentru această țară. De aceea, folosesc această declarație și ca un apel la adresa Guvernului și, în primul rând, la adresa premierului pentru continuarea programului ambițios de reforme, fără remușcări în urma pierderilor electorale temporare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf - declarație politică: Parlamentarii PSD fug de răspunderea pe care le-au încredințat-o cetățenii României;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Buhăianu Cătălin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, și rog să se pregătească domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi parlamentari,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Parlamentarii PSD fug de răspunderea pe care le-au încredințat-o cetățenii României".

Doresc să vă atrag atenția asupra conduitei aberante pe care intenționează să o adopte majoritatea parlamentarilor PSD și PNL. În primul rând, zvonul public lansat de opoziție cu privire la intenția posibilă de a declanșa o eventuală grevă parlamentară denotă nesiguranța și lipsa de coerență la vârful conducerii acestor două partide. Lipsa de demnitate politică a conducerii PSD și PNL îi obligă pe parlamentarii acestor formațiuni politice la acțiuni cel puțin ciudate, dacă nu chiar complet în afara mandatului acordat de cetățenii României. Nu poți ca parlamentar, chiar și din opoziție, să vii în fața oamenilor și să spui că nu mai vrei să îi reprezinți, că faci grevă! Calitatea de parlamentar al României este o obligație, nu un drept, iar colegii din opoziție par că nu au conștiința acestui fapt evident!

Mă văd nevoit să le explic colegilor din opoziție faptul că datoria dumnealor este de a fi prezenți la ședințe, în comisiile de specialitate din care fac parte, să propună și să voteze legi. Acestea sunt obligațiile dumneavoastră în fața cetățenilor și nu puteți să vă eschivați de la îndeplinirea lor decât într-un singur mod: demisia!

Stimați colegi din opoziție,

Dacă nu puteți să vă îndepliniți mandatul acordat de cetățeni, aveți posibilitatea onorabilă de a demisiona și astfel, de a protesta democratic și demn față de orice nemulțumire aveți!

Constituția României și legile acestui stat vă permit să vă exercitați drepturile și atribuțiile de înalți demnitari respectând regulile. Frustrarea faptului că vă aflați în opoziție nu justifică absența nemotivată de la serviciu, de la Parlament! "Luăm jucăriile și plecăm!" nu este o atitudine demnă de un parlamentar al României!

Modul în care conducerea partidelor din opoziție, în frunte cu marii absenți de la serviciu, Victor Ponta și Crin Antonescu, fie suspendă președinți de stat, fie se răzgândește, ba pleacă de la vot, ba se întoarce, fie produce programe de guvernare invizibile și guverne fantomă, denotă supraevaluarea unor personaje politice care au funcții mai presus de capacitatea lor.

Fac apel la stimații colegi parlamentari din opoziție să își exercite mandatul acordat de cetățenii României și citez din jurământul depus de dumneavoastră și de noi toți la primirea mandatului: "Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor!"

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Aledin Amet - declarație politică: Consfătuirea cadrelor didactice care predau disciplinele Limba turcă și Religia islamică;

Domnul deputat Aledin Amet și se pregătește domnul deputat Samoil Vîlcu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule coleg, microfonul este al dumneavoastră.

 

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Consfătuirea cadrelor didactice care predau disciplinele limba turcă și religia islamică".

Sâmbătă, 02 octombrie a.c., s-a desfășurat la Liceul "Kemal Ataturk", din Medgidia consfătuirea cadrelor didactice, care predau disciplinele Limba turcă și Religia islamică. Astfel de întâlniri au un caracter constant, oferind, în primul rând, posibilitatea accentuării problemelor cu care se confruntă, în actul educațional, personalul de specialitate.

Firesc, tematica abordată a fost complexă, discutându-se aspecte specifice domeniului, neomițându-se însă un subiect important, de actualitate, subiectul salarizării. Tipărirea manualelor, creșterea gradului de pregătire, investițiile în infrastructura școlară au însemnat și înseamnă repere deosebite în cadrul dialogului.

Indiscutabil, se observă, în acest sens, un progres vizibil, iar rezultatele elevilor reprezintă o dovadă concretă. Faptul că mulți ani, în perioada comunistă, comunitatea tătară din țara noastră nu a beneficiat de unități de învățământ cu predare în limba maternă și nici de școli confesionale, a condus la o ruptură semnificativă de ceea ce însemna, înainte de Primul Război Mondial, în perioada interbelică, spiritul tradițional.

După anul 1990, în statutul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, un punct esențial l-a constituit promovarea limbii turce literare și a religiei islamice, în cadrul învățământului oficial.

Cele mai multe demersuri au fost concretizate. Există Liceul "Kemal Ataturk" din Medgidia, există școli cu clase speciale, există cadre didactice competente.

Efortul trebuie să fie, și în anii următori, unul comun, pentru a se păstra identitatea noastră, a tătarilor, ca etnie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Samoil Vîlcu - declarație politică intitulată Un an nou universitar, o nouă provocare;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Samoil Vîlcu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

 

Domnul Samoil Vîlcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Un an nou universitar, o nouă provocare".

Ne aflăm din nou la început de an universitar, la început de drum. Este o perioadă dificilă economic și financiar prin care trece România, dar învățământul a fost întotdeauna o prioritate și trebuie să rămână la fel.

Obiectivele universităților românești trebuie să urmărească atingerea standardelor unor universități de excelență, elaborate de Uniunea Europeană, de cercetare-predare și intrarea în competiție cu cele internaționale.

Conform statisticilor, în România, peste 230.000 de studenți sunt pe locuri bugetate în universitățile de stat și peste 250.000 pe locuri cu taxă, iar în învățământul particular învață peste 150.000 de studenți. Dintre cei 250.000 de studenți de la locurile bugetate din universitățile de stat, 62.000 reprezintă anul I de învățământ.

O etapă importantă în viață o reprezintă studiile universitare prin cunoștințele pe care le acumulează și respectiv prin ceea ce putem oferi oamenilor prin specialitățile pe care le-am obținut. Este de remarcat efortul cadrelor didactice de a forma generații de studenți, care prin gradul lor de pregătire și specializare reprezintă o complexitate a învățământului, oameni care vor fi competitivi pe piața muncii. Este important ca universitățile să se adapteze la nevoile societății, să nu producă absolvenți cu diplomă pe bandă rulantă, ci oameni care să poată găsi ușor locuri de muncă în piața muncii și în economia de astăzi.

Avem nevoie de un învățământ superior orientat spre formarea persoanei și crearea de personalități, către inovație, un sistem care prețuiește democrația și libertatea și, nu în ultimul rând, îi învață pe tineri să fie oameni.

Doresc tuturor studenților, cadrelor didactice un an universitar cu succes, cu multe realizări profesionale, vă doresc sănătate, liniște și prosperitate în viața personală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Înțeleg că nu mai sunt colegi care doresc să-și prezinte declarațiile politice.

Statistic, am avut o zi bună: 17 parlamentari s-au prezentat pentru a citi declarațiile pregătite, iar 48 de deputați au depus declarațiile în scris. Dați-mi voie să-i nominalizez pe aceștia.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, domnii deputați Rogin Marius, Ghiță Cornel, Prigoană Silviu, Bot Octavian, Bădulescu Adrian, Eugen Uricec, Dănuț Liga, Alin Trășculescu, Doinița Chircu, Iacob Strugaru, Daniel Buda, Gheorghe Ciobanu, Sulfina Barbu, Petru Călian, Dugulescu Marius, Ioan Oltean și Petru Movilă.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnii deputați Mircea Drăghici, Zgonea Valeriu, Pop Georgian, Mircea Dușa, Ion Dumitru, Filip Georgescu, Bogdan Ciucă, Vasile Popeangă, Rățoi Neculai, Manuela Mitrea, Cristian Rizea, Florin Pâslaru și Angel Tîlvăr.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal: Radu Stroe, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Gheorghe Dragomir, Mihai Donțu, Andrei Gerea, Cristian Buican, Gigel Știrbu, Virgil Pop, Viorel Buda, Horea Uioreanu, George Scutaru, Titi Holban, Grațiela Gavrilescu, George Dumitrică, Cornel Pieptea, Ciprian Dobre și Bogdan Țîmpău.

Din partea grupurilor de deputați care nu aparțin nimănui, domnii deputați Cătălin Cherecheș și Ioan Munteanu.

Doamnelor și domnilor colegi, cu acestea, declar închisă ședința consacrată declarațiilor politice.

Ne revedem la ora 10,00, la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Până atunci, să auzim numai de bine!

 
   

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Costică Macaleți - declarație politică cu titlul Ziua mondială a educației - ziua plângerii în România;

Domnul Costică Macaleți:

«Ziua mondială a educației - ziua "plângerii" în România»

În 1994, UNESCO a inaugurat prima zi mondială a educatorilor, pentru a comemora semnarea, în 1966, a recomandării făcute de UNESCO și Organizația Internațională a Muncii privind condițiile de muncă ale personalului didactic. Această zi se sărbătorește în data de 5 octombrie în peste 200 de țări.

Este ziua în care oamenii de pretutindeni primesc îndemnul de a spune mulțumesc unui dascăl, unui om care le-a marcat destinul în așa fel încât gândul la el să le trezească sentimente de recunoștință.

Nu este valabil și pentru puterea de la București, unde Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a anunțat că de această zi va organiza un miting în Capitală, sub sloganul "Salvați școala românească", la care estimează participarea a aproape 10.000 de oameni.

Ce este, într-adevăr, dureros este că UNESCO special a creat această zi, în urmă cu 16 de ani, tocmai pentru a atrage atenția anumitor guverne asupra condițiilor rele de muncă în care cadrele didactice își desfășoară activitatea, asupra salariilor mici ale acestora. Adică exact ce se întâmplă la noi, în România lui 2010, stat membru al Uniunii Europene.

Dascălii din toată țara sunt nemulțumiți de condițiile improprii în care funcționează numeroase unități școlare, de lipsa unor măsuri concrete din partea Guvernului pentru modernizarea învățământului românesc, reducerea salariilor cu 25%, poziționarea angajaților din educație în zona inferioară a grilei unice de salarizare, reducerile de personal și tergiversarea votării noii legi a educației. Profesorii români sunt umiliți prin salarii indecent de mici, elevii își desfășoară activitatea, mulți, în condiții insalubre și nesatisfăcătoare și au manuale, programe și planuri de învățământ învechite, părinților nu li se respectă dreptul de a alege în mod egal accesul la educație pentru copiii lor.

Formele de protest au ajuns până la extreme. Nu, nu vă speriați, domnilor guvernanți, nu este vorba despre o lovitură de stat sau despre "pericolul" pe care-l continuă presa la adresa securității naționale, așa cum ne-a comunicat domnul președinte Traian Băsescu. Este vorba despre greva foamei în care se găsește învățătoarea Cristiana Anghel, de la Școala numărul 2 din Caracal, care de 43 de zile protestează astfel și care a declarat că nu va renunța la această formă de protest până la rezolvarea solicitărilor sale, respectiv aplicarea legii de mărire a salariilor cadrelor didactice și încetarea aplicării legii referitoare la scăderea salariilor bugetarilor cu 25%. Un exemplu de demnitate de care domniile voastre nu sunteți în stare să faceți nici într-o mie de ani!

Susțin, alături de botoșănenii mei, revendicările întemeiate ale dascălilor români și chiar dacă este un moment greu suntem alături de ei și le urăm cu toții, cei care am trecut în viață prin mâinile lor, un sincer "La mulți ani!" și îi încredințăm că noi n-am uitat cine ne-a format ca oameni.

  Alin Silviu Trășculescu - declarație politică cu subiectul Există resurse pentru independența energetică;

Domnul Alin Silviu Trășculescu:

"Există resurse pentru independența energetică"

În ultimul deceniu, toate partidele politice care s-au succedat la guvernarea țării au înțeles importanța găsirii de soluții viabile pentru creșterea independenței energetice a României. Acest lucru a venit în contextul în care sectorul minier este din ce în ce mai ineficient, iar prețul gazelor naturale a înregistrat o creștere fără precedent. Mai mult, o mare parte din acești combustibili sunt de proveniență externă, alimentarea lor fiind supusă riscului și incertitudinii.

Unele guverne au venit cu soluția lărgirii capacităților de producție nucleară națională. Nu pot să nu remarc că riscurile majore ale acestui sector de producție de energie, completate cu investițiile inițiale uriașe și cu niște costuri de administrare considerabile fac din această soluție una suboptimală.

Alți oameni politici au îmbrățișat ideologia energiei verzi, produsă de eoliene, care, din păcate, nu poate avea randamente decât în anumite zone geografice ale României, iar costurile investițiilor inițiale sunt uriașe.

Există însă, din fericire, o soluție aflată la îndemâna noastră, care presupune costuri comparabil mai mici cu celelalte soluții și nu exclude niciuna din celelalte variante. Mă refer la retehnologizarea capacităților de producție ale sistemului energetic hidroelectric din România. Majoritatea acestor hidrocentrale funcționează cu tehnologii vechi, inovate la mijlocul anilor 70, randamentele lor fiind destul de scăzute.

Nu cred că trebuie să mai specific că este una dintre cele mai curate, în sens ecologic, surse de energie, investițiile în domeniu producând efecte nu peste 5 sau 10 ani, ci imediat. Acest avantaj decurge din faptul că investițiile trebuie orientate numai către sistemul de producție al energiei, barajele și toată infrastructura aferentă fiind deja construită.

Printr-o astfel de decizie, ponderea energiei hidro în totalul energiei produse național ar putea urca de la circa 26% la cel puțin 30-35%, adică cel puțin valoarea a două reactoare nucleare.

  Angel Tîlvăr - declarație politică intitulată Umorul involuntar al lui Emil Boc;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Umorul involuntar al lui Emil Boc"

Atunci când fețele ilustre din Guvernul României au obosit să mai inventeze minciuni despre cât de bine o duc românii și cât de mult acțiunile lor prezente vor schimba viitorul țării, aduc, din nou, cu mare haz, în prim plan o nouă poveste: Băsescu vs mogulii. Această miniserie care și-a pierdut de mult latura umoristică, rivalizează cu o altă miniserie de succes: serialul Elodia. În ambele situații, oamenii sunt surprinși de subiecte periferice, astfel că problemele de zi cu zi par a trece în plan secund.

Ultima declarație în acest sens vine din partea premierului României, care într-un moment de sclipire intelectuală anunță cu mare vervă că a văzut dumnealui cum "doi moguli și doi politicieni și-au dat mâna pentru suspendarea președintelui contrar Constituției și intereselor României, fără să învețe nimic din lecția istoriei". Este vorba despre același premier care nu a reușit să ajungă la un acord cu sindicatele, care nu a reușit să găsească un punct comun astfel încât protestele să înceteze, este același premier care primește cu seninătate critici de la șeful suprem și oferă în schimb, cu nonșalanță sprijin necondiționat.

Doresc să îi comunic domnului premier că în momentul în care a tras această concluzie, era probabil lovit de o amnezie foarte puternică. Nu, domnule Boc, nu mogulii, nu politicienii, nu oamenii de afaceri s-au coalizat împotriva președintelui. Nu există la mijloc nicio teorie a conspirației. Este vorba doar despre dorința cetățenilor. Uitați-vă pe fereastra de la palatul Victoria, coborâți puțin în piețe, în școli sau în spitale și veți vedea acolo cine dorește suspendarea președintelui. Este vorba despre muncitorii simpli, despre pensionari, despre profesori, despre cadrele medicale, despre toți aceia pe care îi batjocoriți zi de zi prin politica pe care o faceți, o politică împotriva cetățenilor.

Acționând parcă în completarea declarațiilor date de șeful său, premierul afirma că, datorită mogulilor și a unor politicieni, România se află în situația de față. În opinia sa, situația în care se află România nu este rezultatul incompetenței Guvernului pe care îl conduce din poziția de secund. "Toată discuția legată de suspendarea președintelui și de instabilitate politică face rău României și din perspectiva investitorilor, și din perspectiva climatului în care țara este privită din afară". Fără niciun dubiu, premierul continuă politica șefului său, o politică bazată pe manipulare și pe intrigi politicianiste.

Dar tot circul pe care regimul pe care îl servește îl face de 5 ani în această țară, batjocorirea instituțiilor statului, minciuna și manipularea ridicate la rang de politică de stat, toate acestea nu îndepărtează investitorii, nu sădesc neîncredere în rândul celor care doresc să investească în România? Divizarea țării în cei buni care sprijină puterea și cei răi care își permit să o critice îmbunătățesc brandul de țară?

În 2009, Traian Băsescu declara că "patronii a două trusturi de presă s-au îmbogățit în anii ‚90 din bani de la Crescent și FNI", când era o perioadă de "ape tulburi", deschizând astfel o serie de speculații și încercând oarecum să justifice atitudinea sa față de presă la cea vreme, explicând totodată că nu este supărat pe ziariști, ci pe "jupânii care fac politica editorială", uitând cred, incidentele "țigancă împuțită" și "găozar".

În mai 2010, la scurt timp după anunțarea măsurilor de austeritate, președintele Traian Băsescu dă din nou vina pe media, care în opinia sa "face eforturi pentru a trata criza ca ținând de incompetență" și consideră că este responsabilitatea lui "de a informa corect despre situația reală a bugetului".

Se pare că domnul Traian Băsescu și-a scos la înaintare ceata de apărători. Nu mai târziu de sâmbătă, domnul Gheorghe Falcă l-a asemănat pe președintele țării cu Alexandru Ioan Cuza, iar pe moguli cu "monstruoasa coaliție".

Acest conflict este unul creat pentru a distrage atenția opiniei publice, cât despre asemănarea dintre Traian Băsescu cu Alexandru Ioan Cuza este una neinspirată pentru că Traian Băsescu nu poate fi asemuit cu nimeni din Europa, poate, cu indulgență, cu cineva din America de Sud.

  Adrian Bădulescu - Apel la un limbaj decent în cadrul procedurilor legislative;

Domnul Adrian Bădulescu:

"Apel la un limbaj decent în cadrul procedurilor legislative"

În aceste vremuri dificile pe care le traversăm vreau să lansez un apel care sper ca nu va rămâne fără ecou fie din cauza lipsei capacității de înțelegere a unui mesaj, fie din cauză că va fi considerat a fi fără valoare practică. Apelul pe care vreau să îl fac este un semnal de alarmă referitor la modul în care activitatea parlamentară se desfășoară în momentul de față.

În primul rând, un fapt ușor de observat atât pentru opinia publică, cât și pentru noi, cei aleși în Parlament, este că limbajul folosit în cadrul procedurilor legislative nu numai că nu este unul academic, sau măcar decent, ci a ajuns să fie de-a dreptul vulgar sau de subcultură. Cu toate că, în exprimarea orală, mulți dintre noi avem tendința de a nu fi riguros academici și folosim un stil de comunicare pe înțelesul tuturor, alții, fiind ori prea animați de activitatea legislativă, ori angajați într-un demers de acumulare de putere charismatică, preferă să se dedea la un limbaj absolut vulgar, subteran, în care injuriile, acuzele mizere și calomnierea în cele mai josnice moduri reprezintă substanța discursului. Uneori, aceste discursuri sunt însoțite de invective și chiar gesturi ostentative mai mult decât sugestive care stârnesc în rândul colegilor de partid, absolut mândri de colegul lor de la tribună, ropote de aplauze însoțite de manifestări de care îi putem suspecta că le-au împrumutat din tradiția unor triburi barbare.

Ceea ce este îngrijorător și absolut de condamnat este că aceste situații nu sunt rare, ci dimpotrivă, mai ales în momentul când sunt dezbateri pe proiecte de legi foarte importante pentru țară, deputați ori senatori cu pretenții personale de mari oratori politici vin la tribună și iau cuvântul ținând uneori un pseudodiscurs, în cadrul căruia părțile decente și pline de substanță sunt acelea în care intervine președintele de ședință sau președintele Camerei pentru a-l opri sau pentru a-i atrage atenția că ceea ce afirmă nu are legătură cu subiectul dezbaterii. Aceste intervenții sunt apostrofate de colegii fideli ai oratorului, care își manifestă zgomotos dezamăgirea, uneori și prin fluierături. Astfel, avem situații în care la cele mai josnice mesaje, o parte din parlamentari să aplaude și să ovaționeze vorbitorul, iar atunci când un vorbitor prezintă un lucru care poate fi relevant pentru dezbatere, constructiv sau cel puțin să aibă la bază o logică corectă, acesta să fie tratat cu o indiferență crasă, iar la final să primească câteva aplauze din partea colegilor care au fost atenți și au înțeles sensul și substanța comunicării.

Partea și mai rea a situației este că acest sistem de apreciere foarte prost înțeles de unii parlamentari este preluat și de mass-media, aflată în aceeași cursă pentru o popularitate și avantaje financiare cât mai substanțiale, în fața spectatorilor sau a cititorilor ajungând știri care prezintă activitatea legislativă într-o lumină derizorie, nedemnă și total nepotrivită pentru un Parlament de la care cel puțin teoretic se așteaptă soluții care să genereze o viață mai bună pentru cetățenii români. În același timp, mass-media reflectă foarte slab activitățile legislative constructive, desfășurate într-un mod decent, în unele cazuri chiar profesionist, care aduc beneficii statului român și cetățenilor acestuia.

Alarmant este faptul că aceeași lipsă de calitate se regăsește și în planul acțiunilor legislative și al proiectelor de lege. De aceea, aceia care consideră că limbajul trebuie lăsat deoparte și trebuie concentrare pe legi și soluții concrete se înșeală în mare măsură pentru că parlamentarii trebuie simultan să adopte un limbaj civilizat, demn de o instituție de bază a statului, cu un sistem de apreciere bazat pe calitate, pentru reconstrucția unui climat decent al activității parlamentare, iar în acest climat aleșii neamului să se poată concentra pe proiecte importante pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale românilor.

În acest fel, primul pas către o activitate parlamentară eficientă, cu un randament maxim, este reintrarea standardelor de calitate în limbajul și procedurile legislative pentru ca acest demers să fie dublat de o concentrare a tuturor eforturilor pe proiectele semnificative pentru România, deoarece în momentul de față Parlamentul suferă la fel ca în cazul sistemului de apreciere a valorii și în cazul sistemului de stabilire a priorităților legislative pentru țară.

Stabilirea priorităților legislative pentru țară ar fi un al doilea fapt pentru care doresc să trag un semnal de alarmă, deoarece ne confruntăm cu o tergiversare a unor legi importante cauzată de un proces de adoptare a legilor influențat negativ într-un mod intenționat de o parte din parlamentari. Din această situație denotă foarte clar că o parte din aleși ori vor răul popului român și își urmăresc propriile interese, ori din neștiință sau incapacitate intelectuală, nu pot aprecia care lege este de maximă importanță pentru țară în momentul de față pentru a fi adoptată într-un termen cât mai scurt.

De aceea, este de preferat ca aceia dintre parlamentari care din diverse motive, unele slab întemeiate, altele deloc, lansează tot felul de proceduri inutile menite să întârzie procesul de adoptare a unei legi, să ia în calcul varianta unei analize în profunzime a lucrurilor sau să meargă la consultări cu cei din grupul parlamentar sau chiar și cu ceilalți colegi, pentru a nu mai da curs unor acțiuni fără rezultat concret care consumă resurse suplimentare atât financiare, cât și de timp, iar în final proiectul de lege vizat să ajungă în aproape aceeași formă spre promulgare, însă cu o întârziere de câteva luni.

Acestea fiind spuse, ar fi indicat ca toți parlamentarii, indiferent de culoarea politică, să se gândească foarte bine la scopul pentru care instituția Parlamentului a fost creată și modul în care acest organ legislativ își desfășoară activitatea, pentru că doar privind la originile parlamentarismului ne putem da seama cât de mult greșesc unii dintre noi în activitatea legislativă de astăzi.

  Octavian Bot - declarație politică cu tema Constituția pe înțelesul unora;

Domnul Octavian Bot:

"Constituția pe înțelesul unora"

O cărticică, ce cuprinde doar câteva capitole, Constituția României, nu pare a fi o lectură obligatorie pentru unii, cărora ar trebui să le fie carte de căpătâi.

Opoziția, care freamătă la gândul suspendării Președintelui României, a descoperit în legea fundamentală, mai degrabă, o lectură erotico-politică. Autosatisfacția se citește pe fețele liderilor opoziției, ori de câte ori suspendarea este adusă în discuție. Câteva idei, puține și fixe, repetate cu obstinație, ne duc cu gândul la deviații comportamentale, și nu la responsabilitate politică.

În același registru, aș încadra și acțiunile sau declarațiile europarlamentarului Tokes Laszlo. În cazul său, nu se potrivește, din păcate zicala românească: "Să nu faci ce face popa, să faci ce zice popa". Nici ce face și nici ce zice Tokes nu e bine să faci!

După ce a încercat marea cu degetul, cerând autonomie teritorială pentru Ținutul Secuiesc, Tokes și-a adus aminte că și în județele Bihor și Satu Mare trăiesc maghiari care, în opinia sa, ar avea nevoie de autonomie teritorială.

Ca unul care a crescut, a trăit printre maghiari, și ca deputat în colegiul nr. 9 Oradea, cu o populație de până la 30 % de origine maghiară, pot spune că nu am constatat că autonomia teritorială ar fi o preocupare pentru cei în numele cărora pretinde Tokes că vorbește.

Îi amintesc domnului Tokes că în România este nevoie de autonomie, dar de autonomie locală, așa după cum este aceasta descrisă în Carta Europeană, "Exercițiul autonom al puterii locale", document ratificat cu ani în urmă de Parlamentul României. Autonomia locală are la bază principiul subsidiarității, ce înseamnă, în linii mari, asigurarea resurselor financiare necesare rezolvării problemelor locale.

Zilele trecute, vicepreședintele Parlamentului European, Tokes Laszlo, a fost surprins montând plăcuțe cu inscripții în limba maghiară pe străzi din municipiul Oradea. Un gest incalificabil pentru un europarlamentar creștin

Este de apreciat faptul că UDMR a înțeles că nu e bine să faci nici ce zice și nici ce face Tokes.

  Gheorghe Ciobanu - declarație politică cu subiectul Lupta împotriva evaziunii fiscale din restaurante și hoteluri trebuie să continue;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Lupta împotriva evaziunii fiscale din restaurante și hoteluri trebuie să continue"

Am asistat, săptămâna trecută, la o vie dezbatere publică în jurul unei presupuse declarații pe care aș fi făcut-o eu la Timișoara. Mai precis, o parte a presei a insistat pe ideea că aș dori impozitarea nunților și botezurilor, iar sumele vizate ar fi darurile acordate la astfel de ocazii. Profit de această declarație politică pentru a clarifica, odată și pentru totdeauna, sper, această problematică falsă.

În primul rând, nu am declarat niciodată că trebuie impozitate nunțile, botezurile și banchetele, ci organizatorii acestor evenimente. La nivelul biroului parlamentar, am primit, de-a lungul timpului, mai multe sesizări legate de evaziunea fiscală care se produce în acest domeniu.

Pe scurt, este vorba de restaurantele care organizează aceste evenimente, dar care nu acordă bon fiscal sau factură pentru aceste servicii. Mai simplu, dacă la o nuntă participă 100 de oameni, în mod normal ar trebui să existe 100 de meniuri. De cele mai multe ori, aceste 100 de meniuri devin 10 sau 15 pe bon sau chiar nu apar deloc. Or, asta este ceea ce se numește evaziune fiscală, conform oricărui dicționar de practici comerciale.

Dat fiind numărul extrem de mare de astfel de evenimente, această evaziune fiscală costă statul destul de mult. Eu cred că este normal să impozităm restaurantele și hotelurile care organizează astfel de evenimente. Dacă nu o facem, atunci nimeni nu ar trebui să se mai plângă de faptul că Guvernul nu poate stopa evaziunea.

Până la urmă, problematica este una destul de importantă. Îmi aduc aminte de mai multe poziționări ale unor responsabili din turism, chiar a ministrului Elena Udrea, în care se arăta că restaurantele reprezintă o zonă de evaziune fiscală extrem de consistentă. Cred că tuturor li s-a întâmplat să meargă la masă undeva și să nu primească bon fiscal. Or, astfel de practici comerciale nu trebuie ignorate, dacă tot am ajuns cu toții la concluzia că ieșirea din marasmul bugetar se poate face doar prin lupta împotriva evazioniștilor.

Date fiind aceste observații, am avut o discuție personală cu Sorin Blejnar, șeful ANAF, și am înaintat o scrisoare în care-i ceream să găsească metode de a opri aceste practici. Reacția dumnealui a fost pozitivă, în sensul acceptării temei și a unei promisiuni ferme că, într-o perioadă scurtă de timp, ANAF va prezenta variantele de luptă împotriva evaziunii fiscale practicate în acest domeniu.

Nu cred că m-ați auzit pe mine vreodată, chiar parlamentar al puterii fiind, să vorbesc despre felul în care se comportă mass-media și își construiește știrile. Din păcate însă, și acest lucru vreau să-l punctez de la tribuna Parlamentului, o parte a presei ignoră nu numai deontologia profesională, ci și respectul de care ar trebui să dea dovadă față de cetățeanul de rând. Deși am trimis comunicate de presă lămuritoare, tema impozitării darurilor de nuntă a fost rostogolită de anumite instituții de presă mai departe. Iar asta nu numai că mă afectează pe mine, dar și pe cei care vor să se căsătorească sau să-și boteze copiii: creează o temere nejustificată față de un lucru care, de fapt, nu există.

Stimați colegi din Opoziție, am văzut și în rândurile dumneavoastră parlamentari care au simțit nevoia să atace PDL, lovind în mine, chiar dacă știau că nu există o asemenea propunere legislativă din partea mea. Rog pe oricare dintre voi să se pună în locul meu și să-și imagineze cum este să fii atacat pe nedrept. Sunt de acord cu lupta politică, dar nu cu minciuna și dezinformarea. Atacurile gratuite lansate la adresa mea nu vă fac cinste și nici nu vă ajută cine știe ce în lupta politică.

În final, aș vrea să punctez încă o dată determinarea de care ar trebui să dăm toți dovadă când vine vorba de combaterea evaziunii fiscale. Pentru că asta ne afectează pe toți. Consider în continuare că găsirea unor căi de luptă cu evaziunea din restaurante și hoteluri este un lucru foarte bun și constructiv. De aceea, îmi arăt încă o dată determinarea de a găsi, împreună cu ANAF, mijloacele cele mai bune pentru combaterea acestui flagel.

  Ciprian Minodor Dobre - prezentarea unor argumente vizând votul deschis prin ridicarea de mână;

Domnul Ciprian Minodor Dobre:

Votul deschis prin ridicarea mâinii a adus de nenumărate ori discuții în plenul Camerei Deputaților, acesta fiind contestat atât de putere, cât și de opoziție.

Au fost situații în care legi importante au fost contestate de grupuri parlamentare, iscându-se astfel adevărate scandaluri politice și de presă, care nu au făcut decât să afecteze imaginea Camerei Deputaților. Ultimul scandal de genul acesta a fost legat de o lege extrem de importantă pentru români, Legea privind sistemul unitar de pensii, care, prin adoptarea sa într-un mod fraudulos, riscă să afecteze direct nu mai puțin de 5 milioane de pensionari.

Acest proiect este o lege organică, iar o astfel de lege este adoptată, conform Regulamentului, prin votul majorității parlamentarilor. Toate probele demonstrează fără echivoc faptul că legea a fost votată de un număr de parlamentari sub cvorumul necesar. Toate argumentele celor de PDL nu fac altceva decât să frizeze zona iluzionismului de tip spectacol de circ, situația fiind determinată doar de posibilitatea votului deschis prin ridicarea mâinii.

Aceste întâmplări nefericite au dus la scăderea încrederii populației în instituția Parlamentului României, sondajele publicate arătând foarte clar acest lucru.

Consider astfel că este necesară o modificare a art.123 din Regulamentul Camerei Deputaților, eliminându-se orice fel de proceduri de natură să pună sub semnul întrebării corectitudinea votului, vizând eliminarea votului deschis prin ridicarea mâinii, în acest fel asigurându-se totodată și transparența votului.

Prin modificarea acestui articol, președinții Camerei Deputaților, fie că se numesc ei chiar și Anastase, nu vor mai putea să fure cu nonșalanță la vot și să adopte măsuri care afectează populația României, încălcând voința reprezentanților cetățenilor în Parlamentul României.

  Nicolae-Ciprian Nica - declarație politică cu tema Profesorii merită un tratament normal;

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

"Profesorii merită un tratament normal"

Mii de cadre didactice protestează, astăzi, pe străzile Capitalei. O fac din disperare pentru că nu mai pot trăi în umilință și pentru că realizează, la fel ca noi toți, că răul nu se termină aici. Simt că va fi din ce în ce mai rău.

Profesorii le spun astăzi lui Băsescu-Udrea-Boc că nu-i mai vor ca lideri. Că s-au săturat de minciunile lor, de lipsa lor de viziune. S-au săturat de teatrul de revistă pe care aceștia îl joacă de un an de zile. Oamenii vor normalitate și cred că doar strada le mai poate aduce această normalitate.

Multe categorii sociale își spun ultimele speranțe în forța străzii de a îndepărta de la putere această clică de omizi care pur și simplu a veștejit tot ceea ce era bun și verde în țara asta. Profesorii au ieșit astăzi în stradă pentru că simt că acum le este greu, dar realizează faptul că iarna 2010-2011 va fi cumplit de grea. Știu că facturile vor crește peste orice prag de suportabilitate și știu că dacă pe scena politică nu se va schimba nimic, atunci ei vor trăi o bună bucată de vreme în frig, mizerie și minciună.

Guvernatorul BNR spunea, zilele trecute, că populismul ne pândește, că această capcană este dominantă în discursul public de astăzi și este exact drumul spre iad, pavat cu intenții bune.

Profesorii, cei jigniți de Băsescu prin formula deja consacrată "învățământul românesc produce tâmpiți", cei trimiși de același Băsescu să-și ia un job suplimentar, cer astăzi, de Ziua Mondială a Educației, o chestiune de bun-simț - cer guvernanților să salveze școala românească. Le-o cer celor care au ales să pună în fruntea Ministerului Educației un domn care nu are echivalate diplomele de studii obținute în Franța și care, la ordinele lui Băsescu, vrea să mai închidă 3.000 de școli din mediul rural. Acest domn a reușit "performanța" de a da afară, în 2010, 15.000 de profesori și a determinat alte 1.000 de cadre didactice să-și ia concediu fără plată și să plece la muncă în agricultură, în UE.

Și, pentru ca tabloul să fie complet, tot zilele trecute premierul Emil Boc a anunțat că Executivul își va asuma răspunderea pe Legea educației naționale, o lege pe care sindicaliștii din învățământ nu o agreează.

Iată motivele absolut normale pentru care profesorii strigă astăzi în stradă "Salvați învățământul românesc!". S-au săturat de umilința de a munci o lună pe salarii de mizerie, s-au săturat să dea bani de navetă din buzunar, s-au săturat să-și cumpere cărțile necesare tot din buzunar, s-au săturat să fie jigniți. În general, s-au săturat de un președinte mai tot timpul confuz, care le cere să pregătească chelneri când ei aspiră ca, pe lângă aceștia, să poată școli și olimpici sau cercetători.

S-au săturat ca un premier care este profesor universitar de Drept constituțional să își dea cu părerea în materie de învățământ, să sugereze că școala trebuie să se coreleze mai bine cu nevoile pieței muncii, în timp ce el nu reușește să treacă de Curtea Constituțională nici un act normativ propus.

Astfel de argumente nu mă pot face decât să fiu alături de doleanțele dascălilor și să cer de aici, de la tribuna Parlamentului, un tratament normal pentru profesori.

Profesorii nu cer de la Băsescu-Udrea-Boc favoruri. Cer decență guvernamentală. Cer profesionalism în actul de management guvernamental. Vor o lege a educației negociată în Parlament, o lege care să îi apere, să îi motiveze să facă o carieră didactică. Nu vor o lege abuzivă trecută în Parlament ca Vodă prin lobodă sub acoperișul asumării răspunderii guvernamentale.

Vor decizii politice favorabile societății românești, nu doar promisiuni suave, înșelătoare rostite gingaș de blonde care fac și desfac în actualul Guvern. S-au săturat de promisiuni fără acoperire și de campaniile electorale nesfârșite. Nu vor să mai audă că nu știu ce partid a dat iar startul campaniei electorale și, prin urmare, promite 10.000 euro fiecărui tânăr sub 35 ani și un 2011 cu lapte și miere.

Profesorii au devenit o clasă socială lucidă. Nu mai cred în astfel de baliverne. Cum poți oare să promiți că dai tinerilor 10.000 euro la două luni după ce ai tăiat salariile cu 25%, ajutorul de șomaj cu 15% și ai făcut TVA-ul 25%? Doar în creierele înfierbântate de putere ale unora se mai pot produce astfel de scenarii. Un scenariu jignitor și pentru profesori și pentru tineri, dacă stai să te gândești că posibilii beneficiari ai celor 10.000 de euro sunt "tâmpiții" lui Băsescu.

Firește, acestea sunt argumentele noastre, ale opoziției. Ei, mâna de oameni care ne conduc, afirmă altceva. Afirmă că tot ceea ce fac, fac pentru "a scoate România din criză", iar nouă, PSD și PNL, nu ne poate coace mintea "mai mult decât o suspendare".

Dacă scoaterea României din criză se face cu reduceri salariale pe care nicio altă țară nu le-a făcut, dacă pentru salvarea României era nevoie de furatul la vot la Legea pensiilor, dacă pentru relansarea economică a țării este nevoie de umilirea profesorilor și asumarea răspunderii guvernamentale pe Legea educației naționale și dacă pentru salvarea acestui neam era nevoie de un ministru al educației cu 11 clase românești, atunci este clar că cei din PDL au bostane în loc de cap, iar mintea nu le coace, ci le explodează, ca semințele puse la copt.

  Daniel Buda - declarație politică: Obsesia și jocul politic al PSD și PNL de-a suspendarea;

Domnul Daniel Buda:

"Obsesia și jocul politic al PSD și PNL de-a suspendarea"

De câteva săptămâni bune, asistăm la reluarea unei piese de teatru din 2007 pusă pe rol de aceiași regizori, însă jucată de alți actori în rolurile principale, și anume Victor Ponta și Crin Antonescu. Este greu de înțeles politica dusă de reprezentanții actualei clase politice din opoziție, o politică centrată pe ideea "cum scăpăm de ei ca să fim noi la putere" și nu bazată pe un set de măsuri economice, politice și sociale care să vină în completarea sau în amendarea actului de guvernare.

Aflându-se în defensivă politică evidentă, liderii partidelor de opoziție, probabil din prea multă inteligență politică debordantă au revenit la vechea și nelipsita lor obsesie, și anume suspendarea președintelui. Este cunoscut faptul că atitudinea corectă și tranșantă a actualului președinte al României, nu de puține ori le-a demontat planurile meschine, dar, realmente, îi cam încurcă în dezbaterile și în demersurile politicianiste și demagogice. Pentru niște oameni politici care au știut dintotdeauna că în România "merge și așa", care în timpul cât au deținut frâiele guvernării au avut ca principal punct în programul de guvernare satisfacerea intereselor unor grupuri economico-politice, le este cam greu să accepte că există și oameni politici responsabili, în slujba cetățenilor.

În esență, liderii opoziției nu fac nimic altceva decât să arunce fumigene ieftine înspre putere astfel încât atenția cetățenilor să fie îndepărtată de la incoerența lor politică din forul legislativ. Un exemplu elocvent privind comportamentul politic delirant și de-a dreptul debusolant, ne-a fost recent prezentat prin reacțiilor lor diferite: în fața camerelor de luat vederi se bat pentru impozite mici pentru cei săraci și mari pentru cei bogați, principiul social democrat, dar, în Parlament, când s-a supus la vot un sistem de pensii echitabil pentru cetățeni, nu au putut renunța la pensiile de lux ale grupurilor de interese pe care le reprezintă în realitate. Pentru mine, acest comportament politic este de-a dreptul inexplicabil și derutant.

Discuțiile privind o nouă suspendare a președintelui României merită abordate din cel puțin două puncte de vedere, și anume politic și constituțional-juridic. Din punct de vedere constituțional, conform art. 95 din legea fundamentală, suspendarea președintelui are loc "în cazul săvârșirii unor fapte grave care încalcă prevederile Constituției", deci obiectul demersului, în mod clar, nu există. Reprezentanții partidelor de opoziție invocă fapte imaginare, dezvoltate în visele lor politice fără niciun fundament legislativ constituțional. În ceea ce privește pașii procedurali de urmat, desigur, PSD poate porni în această aventură constituțională. Procedura juridică, de această dată, este alta, diferită de cea din 2007, deoarece, conform unor amendamente impuse chiar de PSD, Curtea Constituțională se poate exprima și asupra hotărârilor Camerei Deputaților și Senatului, nu doar asupra legile si ordonanțelor, ceea ce înseamnă că și o eventuală hotărâre privind suspendarea lui Traian Băsescu va trebui judecată la Curte înainte de declanșarea unui referendum.

Caracteristic lor, partidele de opoziție conduse de setea de a deține controlul guvernării, au aruncat în dezbatere cel mai îndrăgit subiect politic, însă fără a se baza pe argumente reale. Nimic surprinzător, de altfel, pentru niște lideri politici atât de vizibil coordonați de setea de putere, de mediatizarea excesivă și de lipsa de respect pentru sistemul legislativ în vigoare.

Vorbeam la început și de aspectul politic al problemei suspendării. PSD se laudă cu faptul că acest demers intră în fișa postului de partid de opoziție. Nu contest faptul că PSD și PNL sunt în opoziție, însă pot spune ca nu reprezintă una adevărată sau, în orice caz, se poziționează mereu în contratimp. Ca partid de opoziție, PSD ar trebui să se ocupe, în primul rând, de reformarea sa, să vină în fața electoratului cu propuneri și soluții concrete la probleme reale, nu să își concentreze forțele strict în a critica actul de guvernare. Din păcate, pentru PSD, PNL și prietenii lor politici actuali și viitori, Traian Băsescu este un adversar redutabil și îi cam încurcă în dezvoltarea afacerilor, iar prin astfel de demersuri politicianiste nu fac decât să își prelungească mandatul în opoziție și să își diminueze și mai mult credibilitatea politică.

Am convingerea că toate aceste gesturi ipocrite nu vor rămâne netaxate de electorat, care, din fericire, este unul care poate face distincție între un act de guvernare real și gestionarea afacerilor unor grupuri de interese sub perdeaua de fum a luptei opoziției.

  Doinița-Mariana Chircu - declarație politică despre Parteneriatul public-privat în sănătate;

Doamna Doinița-Mariana Chircu:

"Parteneriatul public-privat în sănătate"

Actualul sistem de organizare, funcționare și finanțare a principalelor servicii publice s-a demonstrat pe deplin incapabil să satisfacă exigențele contribuabililor români. De la educație la sănătate, de la utilități publice la mari lucrări de infrastructură, progresele înregistrate în aproape douăzeci de ani nu au avut efectele scontate. Chiar dacă a fost adoptată cu întârziere, după principiul "niciodată nu-i prea târziu", legea care consacră principiile parteneriatului public-privat poate da consistență unui nou mod de a răspunde necesităților unei țări aflate într-o cursă pentru recuperare.

Dintre toate domeniile în care această lege va acționa, sperăm cu toții într-un mod favorabil, vă rețin atenția asupra unui domeniu unde nici mai mult, nici mai puțin de 18 milioane de cereri se înregistrează anual - sănătatea.

Grație parteneriatului public-privat, numeroși agenți economici de profil se pot angrena într-un mod viabil în furnizarea de servicii de sănătate de o calitate superioară. Alături de această lege, atât de așteptată, este necesară ameliorarea și completarea și altor acte normative care să poată face funcțională finanțarea acestui sistem.

Pentru domeniul sănătății, numai vestea adoptării unei astfel de oportunități a deschis deja calea către consolidarea învățământului universitar de profil, ce se poate concretiza în înființarea unor noi spitale universitare, în noi centre de cercetare, în acordarea de salarii superioare pentru cadrele medicale performante și în stoparea migrației medicilor și asistentelor.

S-a deschis calea unei oportunități ce trebuie valorificate la maximum, unei soluții ce poate reface încrederea românilor în serviciile de sănătate din România, în capacitatea și profesionalismul personalului medical autohton.

  Dănuț Liga - declarație politică cu tema Risc major în caz de seism pentru bucureșteni;

Domnul Dănuț Liga:

"Risc major în caz de seism pentru bucureșteni"

În ultima săptămână au avut loc mai multe seisme, ultimul, din data de 29 septembrie, care a avut o intensitate de 4,6 grade pe scara Richter, resimțindu-se și la București. Din fericire, specialiștii cred ca acesta este un semn bun, deoarece tensiunea acumulată în regiune și care ar putea provoca un seism major a fost eliberată. Cu toate acestea, autoritățile din Capitală, dar și din alte orașe ale țării, nu trebuie să se culce pe ureche. Natura se poate dezlănțui în orice moment.

Și anul trecut și în acest an, primarul Oprescu ne promitea că prioritatea domniei sale o reprezintă consolidarea clădirilor din Capitală. Însă, din 318 imobile cu risc seismic major au fost consolidate doar 12. Atenție! Această realizare majoră s-a întâmplat în nici mai mult, nici mai puțin de 19 ani! În anul 2009 ni se spunea că Primăria Capitalei va consolida 50 clădiri până în 2011 și în câțiva ani clădirile cu risc seismic practic vor dispărea. Vă asigur că au fost doar vorbe goale, neînsoțite și de realizări în planul concret. Anul trecut s-a consolidat un singur imobil, cu 55 de apartamente, iar acum sunt în execuție lucrări doar la 5 imobile.

Ce facem, domnilor? În loc de a prioritiza consolidarea clădirilor de locuințe și a celor ce fac parte din patrimoniul național, domnul Oprescu se ocupă de cimitire și locuri de veci. Poate știe domnia sa ceva! A fost informat de un eventual cutremur devastator și se pregătește. Lăsând sarcasmul de o parte, la un eventual seism major pagubele și pierderile de vieți omenești pe care le-ar înregistra România vor fi enorme.

Este adevărat că există și alte elemente care împiedică urgentarea acestor probleme și aici mă refer la o parte a proprietarilor care se opun consolidării, nepăsării acestora, birocrația care ne caracterizează pe noi, românii, dezinteresul firmelor de construcții care nu vor să ia parte la licitații, deoarece lucrările sunt foarte complicate.

Păcat de cei care au acordat încrederea unui primar ineficient. Păcat de bucureștenii care constată cu amărăciune că nimic nu a suferit ameliorări în ultimii doi ani de zile: carosabil, blocuri de locuințe, școli, spitale, maternități etc.

  Stelică Iacob Strugaru - declarație politică cu titlul Controlul contrafacerilor - o problemă de siguranță a cetățenilor;

Domnul Stelică Iacob Strugaru:

"Controlul contrafacerilor - o problemă de siguranță a cetățenilor"

Creșterea exacerbată a prețurilor din ultimul timp a creat premisele profitabilității sporite a afacerilor cu produse contrafăcute, mai ieftine, dar necorespunzătoare din punct de vedere calitativ.

Alimente, produse cosmetice, articole de vestimentație, dar și alte produse, sunt toate supuse unei presiuni crescute ale produselor nefiscalizate, produse în fabrici neautorizate sau importate fraudulos. Toate aceste produse au un impact semnificativ asupra competiției loiale pe piața românească și mai ales asupra stării de sănătate a populației din România.

Vreau să vă atrag atenția asupra pericolului reprezentat de utilizarea unor produse contrafăcute în domeniul construcțiilor civile și industriale, dar și în cel al reparațiilor de autovehicule. Prețul mai mic al cimentului sau fierului beton din alte surse, de obicei externe, care nu au caracteristicile de rezistență al celor prevăzute în proiectele tehnice ale construcțiilor, pot periclita în mod imprevizibil calitatea noilor locuințe. Cu toate acestea, dezvoltatorii imobiliari preferă aceste surse de aprovizionare expunând populația unor riscuri majore.

În domeniul construcțiilor de mașini și mai ales al reparațiilor în regim service auto, sunt tot mai des utilizate substitute ale pieselor de origine, ce periclitează în mod serios siguranța circulației pe drumurile publice din România.

Singura modalitate prin care acest fenomen poate fi stopat o reprezintă o mai bună implicare a autorităților române în controlul certificatelor de proveniență, a trasabilității produselor și a standardelor de calitate ale acestora. Astfel, atât organele fiscale, cât și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului trebuie să devină mult mai incisive în curățarea pieței autohtone de produsele contrafăcute.

Nu aș minimiza aici nici rolul crucial pe care îl au înșiși consumatorii români, ce trebuie sensibilizați și cultivați să reclame autorităților abilitate orice probleme cu care se confruntă pe piață.

  Teodor Atanasiu - declarație politică: Minte Guvernatorul BNR sau dumneavoastră, domnule președinte Băsescu?;

Domnul Teodor Atanasiu:

"Minte Guvernatorul BNR sau dumneavoastră, domnule președinte Băsescu?"

Președintele Traian Băsescu a anunțat de curând, în Parlament, că România va încheia un nou acord cu FMI anul viitor: "În 2011 vom semna un nou acord cu FMI. (...) Menținerea unui acord cu FMI este legată de încrederea României pe piețele internaționale și a investitorilor. (...) Nimeni în momentul de față nu împrumută România pe termen lung, din cauza deficitelor structurale".

Că suntem sau nu în faliment, că mai sunt sau nu bani pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile amputate și pensiile devenite microscopice din cauza inflației, nu ne spune nimeni cu precizie, ci totul este, ca de obicei, controversat, după cum ne-au obișnuit președintele Băsescu și ascultătorul său premier, domnul Boc.

Ba "datele statistice arată că am depășit vârful crizei economice", ba suntem încă în criză și, bineînțeles, "ne aflăm în continuare într-o situație dificilă", ne transmit părerile lor antagonice, pe rând, când președintele, când premierul.

Ba vom avea creștere economică în următoarele luni, ba aceasta se volatilizează peste noapte și trecem din nou la deficit. Ba avem bani de pensii și salarii și trebuie să ne împrumutăm doar pentru investiții, ba nu ne mai ajung deloc și nici nu ar mai vrea nimeni să ne crediteze.

Domnul Boc își contrazice singur faptele din ultimii doi ani, spunându-ne acum cu totul altceva, probabil lovit de o amnezie bruscă: "Crearea de locuri de muncă și absorbția fondurilor europene ar urma să fie prioritatea Guvernului în 2011", premierul adăugând că "va pune accent pe susținerea mediului de afaceri".

Nu pot să nu vin să vă întreb, domnule prim-ministru Boc, ce ați așteptat în acești doi ani de guvernare portocalie și cine v-a împiedicat să luați aceste măsuri necesare relansării economiei? De ce ați adus șomajul chiar dumneavoastră, prin propriile măsuri aberante luate, la cote fără precedent și de ce nu ați încurajat în niciun fel investițiile și, implicit, crearea de noi locuri de muncă, ci reducerea drastică a acestora? De ce nu ați întreprins nimic până în prezent, pentru a putea absorbi mai rapid banii alocați de UE și de ce, domnule Boc, ați falimentat, cu bună știință, mediul de afaceri, prin impunerea impozitului minim și a altor taxe și impozite, care au avut rolul de a închide sute de mii de firme?

Cine spune adevărul, în toate aceste declarații, mereu controversate, domnul Băsescu, premierul Boc sau Guvernatorul Isărescu?

Domnul Băsescu ne transmite hotărât că avem nevoie de încă un acord cu FMI pe care-l vom încheia cu siguranță la anul și tună și fulgeră supărat că presa minte și induce panică populației, atunci când susține că acesta ar fi un lucru rău, iar domnul Isărescu, cel mai longeviv guvernator al unei bănci naționale, ne spune explicit că "nu mai avem nevoie de un nou împrumut de la Fond, că tot ce ar face acesta ar fi doar să împovăreze inutil țara."

Mă întreb și vă întreb, domnule președinte Băsescu, cine minte prin toate aceste aprecieri, dumneavoastră sau domnul Isărescu?

Dacă ar fi să luăm în calcul experiența nemărginită și studiile economice aprofundate ale Guvernatorului BNR, ar trebui să-l credem, bineînțeles, pe dumnealui și nu pe cel care azi ne spune un lucru și mâine nu-l mai recunoaște.

Măcar un lucru ar trebui să-și amintească domnul Băsescu, și anume de ce este plătit să stea la Cotroceni: românii au votat un președinte care să le garanteze că au și mâine parte de drepturile lor și care să le spună mereu adevărul despre viitorul lor și al țării în care trăiesc și nu unul care să-i mintă permanent și care să gireze cu îndărătnicie cinci guverne de falimentari.

  Mihai-Aurel Donțu - declarație politică intitulată Scuze, v-am falimentat pe toți aproape, m-am mai gândit între timp că am greșit!;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"Scuze, v-am falimentat pe toți aproape, m-am mai gândit între timp că am greșit!"

Guvernul Boc V a decis, săptămâna trecută, eliminarea impozitului minim, începând de la 1 octombrie a.c. Anunțul a fost făcut chiar de către unul dintre pionierii acestei invenții de coșmar: nimeni altul decât primul-ministru Emil Boc care, la finalul ședinței Executivului, preciza, culmea ipocriziei, că măsura a fost luată pentru sprijinirea economiei.

Acest lucru reprezintă un fel de penitență la cerere. Este ca și cum, în loc de despăgubiri, după calamități provocate de același personaj, celor afectați în masă li se oferă din partea acestuia doar o penibilă frază împăciuitoare: "Scuze, v-am falimentat pe toți aproape, m-am mai gândit între timp și am decis să-mi retrag impozitul minim". Cam asta ne spune domnul Boc, în realitate.

Sunteți incredibil, domnule Boc! Dar atunci când ați hotărât, cu surle portocalii și trâmbițe cotroceniste, susținând aberant că introducerea acestui impozit minim reprezintă o benefică măsură anticriză, deși toate organizațiile oamenilor de afaceri, precum și noi, cei din opoziție, am încercat prin toate metodele să ne facem auziți, v-am strigat, atenționat, implorat, demonstrat cu exemple, că nu este momentul acestui impozit și că nu este cazul să faceți această greșeală imensă, deoarece efectul va fi unul imediat și devastator, ați fost cu obstinație, surzi, muți și impasibili!

Ați creat, cu toată neîndemânarea de care dispuneți, un real haos legislativ din punct de vedere fiscal, ați ridicat falimentul pe bandă rulantă la nivelul de "tsunami" al economiei românești, reușind performanța de a anihila peste 200.000 de firme. Veniți acum, nonșalant, în contrapondere, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, cu încercarea de a spoi o greșeală de neiertat, precum o crimă ar putea fi considerată doar o biată imprudență.

Care este, domnule prim-ministru Boc, acel pachet faimos, promis îndelung și așteptat o veșnicie, de măsuri de relansare a economiei, pe care ați reușit cu brio să o puneți pe butuci, într-un timp record, după numai doi ani de guvernări imposibile?

Dacă acestea sunt măsurile dumneavoastră miraculoase, care au rolul de a scoate țara din criză, putem să ne facem bagajele liniștiți, deja nu mai avem nicio șansă la noi acasă.

De ce nu le spuneți tuturor întreprinzătorilor că această așa zisă-eliminare de impozit este, de fapt, doar o altă mască falsă, ce acoperă noi reguli fiscale împovărătoare și, eventual, o altă trambulină spre introducerea unui nou impozit: cel forfetar, ce va fi aplicat de la 1 ianuarie 2011?

Adică, putem traduce mai pe înțelesul tuturor, că le transmiteți senin păgubiților, foști afaceriști și ex-angajaților acestora, următoarele: "Mă scuzați dragi IMM-uri falimentare și numeroși prieteni șomeri, că am avut inspirația de a vă sufoca intenționat, dar stați fără nicio grijă, nu mai fac aceeași greșeală niciodată! Am doar imprudenta intenție ca, în curând, să vă tai definitiv orice gură de oxigen și vă îndemn de pe acum, dragii mei cetățeni, cu toată convingerea, la fel ca și șeful meu de la Cotroceni, să plecați cât mai departe, dacă mai vreți vreodată să întreprindeți vreo activitate economică sau să mai munciți undeva, pentru a vă câștiga existența!".

  George Ionuț Dumitrică - declarație politică cu titlul Minunile tardive ale premierului Boc - efect zero;

Domnul George Ionuț Dumitrică:

«"Minunile" tardive ale premierului Boc - efect zero»

Deși atunci când a fost introdus impozitul minim de către unul dintre guvernele nefaste ale domnului Boc, noi, liberalii, am încercat tot ce a fost posibil, luptând prin toate mijloacele legale ca acest impozit să nu fie implementat.

Am atras atenția că acesta va avea efecte devastatoare asupra mediului de afaceri, mai ales în vremuri grele, de criză, iar părinții acestuia, domnii Pogea și Boc, ne-au râs în nas, fericiți și relaxați, atât nouă, cât și IMM-urilor afectate cumplit. Majoritatea firmelor au fost puse rapid într-o situație limită, fiind constrânse, astfel, să-și sisteze peste noapte activitatea.

Nu au ținut cont inovatorii guvernanți pdl-iști nici de faptul că într-o perioadă atât de dificilă, din toate punctele de vedere, dar, mai ales, din punct de vedere economic și fiscal, firmele din România reușesc, oricum, cu foarte mare greutate să supraviețuiască, dar nici de efectul pervers al unei poveri imense, pe care un bir suplimentar l-ar avea asupra lor.

Rezultatul acestui demers a fost cât se poate de dezastruos: sute de mii de firme și-au suspendat sau lichidat activitatea sau au intrat în insolvență, într-un ritm galopant, demonstrând astfel cât de proaste și luate pe picior au fost deciziile gândite de diletanți. Efectele s-au văzut într-o perioadă relativ scurtă, de numai 14 luni, de la data la care a fost introdus acest impozit și până în prezent.

Încercarea, mult prea tardivă, a spășitului premier Boc de a cârpi, atât de nepriceput, ceea ce a distrus aproape în totalitate, nu mai are nicio relevanță din punct de vedere economic, dimpotrivă, am putea spune că acest demers nu mai reprezintă altceva decât o recunoaștere a greșelilor persistente și a politicilor falimentare pe care le-au aplicat până acum cu atâta îndărătnicie incapabilele guverne portocalii.

Ba, mai mult decât atât, promisiunea de renunțare la impozitul minim a fost tergiversată luni în șir, deși chiar unii dintre miniștri cabinetelor conduse de premierul Boc au recunoscut repede falimentul implementat cu bună știință prin haoticele lor "măsuri anticriză."

Și, culmea impertinenței, premierul Boc a declarat în această vară că renunță în fiecare lună calendaristică la impozitul minim și că acesta "și-a produs efectul dorit!"

L-aș întreba pe domnul Boc dacă falimentul în masă și șomajul fulminant au pentru dumnealui vreo semnificație pozitivă și mi-aș dori chiar să aud niște explicații justificative în acest sens. Intuiesc ceea ce aș putea afla: mi-ar răspunde, probabil, că a avut încasări mai mari la buget de pe urma acestui bir remarcabil. Poate este așa, dar, vă întreb, domnule prim-ministru, cu ce preț ați umplut vistieria?

Ați ucis voit orice inițiativă privată, ați alungat pentru multă vreme investițiile străine, atât de necesare economiei românești, sau ați obligat să emigreze forțat zeci de mii de firme a căror activitate devenise sufocată de autoritățile românești.

Ați reușit să transformați în faliment o economie înfloritoare și ați condamnat la sărăcie un popor care trăia totuși bine până să vă instalați dumneavoastră la butoane și să-l prăduiți ca-n codru.

  Cătălin Cherecheș - declarație politică despre Studenții de azi și de altădată;

Domnul Cătălin Cherecheș:

"Studenții de azi și de altădată"

Mă pregătesc să fac o scurtă incursiune în viața studenților de altădată. Deplasarea la academiile Europei se făcea în funcție de starea materială a studentului. Așa se întâmplă și azi. Fii de nobili se deplasau în trăsuri elegante însoțite de un întreg alai de servitori.

Îmi rețin atenția două cazuri de studenți celebri din Maramureș. Primul este al studentei Benea Maria Virginia din Baia Mare, care va călători în 1476 "pe calul apostolilor", adică per pedes, până la Universitatea din Bologna, unde timp de nouă ani va face studii de medicină. Călătoria până în Bologna va dura o lună de zile, datorită capriciilor vremii, epidemiilor și nesiguranței din cazul tâlharilor. După sosirea la Universitate, studentul se prezenta în fața rectorului și plătea o taxă de înscriere.

Al doilea caz este cel al studentului Artemie Anterco din Borșa Maramureșului, care va pleca în 1872 să studieze medicina la Torino. În drum spre Universitate el va învăța 800 de cuvinte în limba italiană. În anul 1934, Nicolae Iorga va publica jurnalul de călătorie al acestui strălucit student.

M-am oprit asupra acestor două cazuri, pentru că sunt cunoscute în istoria învățământului din Maramureș. Dacă totalizăm numărul studenților transilvăneni care frecventau academiile străine înainte de 1410, aflăm că erau peste 350 de studenți.

Peregrinatio academica a devenit un obicei răspândit în toată Europa. După condițiile de azi oferite studenților, lipsa locurilor de cazare în cămine, bursele mici, taxele de școlarizare mari, înclin să cred că fenomenul peregrinatio academica va lua amploare. Și dacă mai adăugăm faptul că învățământul universitar a căzut într-o mare prăpastie, când adesea diplomele s-au dat pe bandă pentru lucrări de licență cumpărate cu 250 de euro. Studenții vor ajunge la concluzia că este mai convenabil să studieze la o universitate din Europa decât în țară la noi. De aceea vă cer să găsim soluțiile necesare renașterii vieții universitare pentru a da substanță și trăire atât de cunoscutei arii cântate de secole "Gaudeamus igitur".

Cred într-o viață frumoasă de student și în bucuria examenelor luate cu brio sau cu nota de plutire. Avem nevoie mai mult ca oricând de o generație nouă care să preia într-o zi apropiată destinele României.

  Gheorghe Dragomir - declarație politică: Domnule premier, ori nu ați înțeles nimic, ori dați dovadă de rea-voință!;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Domnule premier, ori nu ați înțeles nimic, ori dați dovadă de rea-voință!"

După ce ați văzut că timp de un an și jumătate politica dumneavoastră și a guvernelor conduse de dumneavoastră a dus la falimentarea a peste 250.000 de microîntreprinderi, la intense insistențe ați promis că veți desființa impozitul minim, iar acum vedem că acest lucru se va întâmpla abia din anul 2012.

OUG nr.87/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prin care Guvernul a eliminat impozitul minim spune de fapt că, în afară de prevederile legate de cuantumul impozitului pentru anul fiscal 2010, se prevede și modalitatea de calcul al impozitului pentru anul viitor.

Practic, ordonanța elimină impozitul minim, dar din 2011 introduce plăți anticipate trimestriale, la nivelul impozitelor din 2010 sau chiar mai mari. Pentru anul viitor, "se scoate ce s-a scos", dar se și introduce un alineat, la articolul 34, după alineatul (7) alineatul (71), cu următorul cuprins: "(71) Contribuabilii prevăzuți la alin. (1) lit. a), pentru efectuarea plăților anticipate în anul 2011, aplică următoarele reguli:

  1. contribuabilii care în perioada 01 ianuarie - 30 septembrie 2010 datorează impozit pe profit/impozit minim și în perioada 01 octombrie - 31 decembrie 2010 datorează impozit pe profit efectuează trimestrial plăți anticipate în contul impozitului pe profit, la nivelul unei pătrimi din suma rezultată prin adunarea impozitului datorat în cele două perioade, actualizată cu indicele de inflație prevăzut la alin.(1):
  2. contribuabilul care în perioada 01 ianuarie - 30 septembrie 2010 datorează impozit pe profit/impozit minim și în perioada 01 octombrie - 31 decembrie 2010 înregistrează pierdere fiscală, efectuează trimestrial plăți anticipate în contul impozitului pe profit, la nivelul unei pătrimi din impozitul pe profit/impozitul minim aferent primei perioade, actualizat cu indicele de inflație prevăzut la alin.(1 )."

Citind cu atenție, se poate observa că, practic, în 2011, contribuabilul va plăti cel puțin la fel ca în 2010, numai că anticipat și actualizat cu inflația.

Dar pentru ce acest act normativ? Că bani de pensii nu vă mai trebuie, profesorii au cele mai bune condiții de muncă, medicii nu mai vor să plece să profeseze în străinătate, polițiștii sunt fericiți. Lapte și miere! Am înțeles, vreți să smulgeți ultimii bănuți de la cele câteva microîntreprinderi rămase pe linia de plutire. Ce mai contează? Că oricum nu veți mai guverna începând cu anul 2012.

După ședința de Guvern, ați apărut pe media anunțând cu surle și trâmbițe că s-a renunțat la impozitul minim. Nimic mai fals.

Oare și celelalte măsuri anunțate, ca de exemplu sprijinirea cu suma de 10.000 euro a tinerilor care doresc să înființeze o afacere, vor fi făcute în același mod? Una se declară și alta este scris în actul normativ. Mă întreb dacă în toate actele normative emise în ultimul timp de Guvernele dumneavoastră se ascund asemenea capcane.

Decât așa, mai bine nu mai promiteți nimic, nu mai faceți nimic, că oricum faceți prost și vă propun să vă dați demisia împreună cu tot Guvernul incompetent pe care cu "onoare" nu vă pricepeți să îl conduceți!

  Marin Almăjanu - declarație politică intitulată Politica portocalie făcută cu cap, dar fără coadă...;

Domnul Marin Almăjanu:

«Politica portocalie făcută "cu cap", dar "fără coadă"...»

Premierul Boc ne-a anunțat zilele trecute care sunt prioritățile sale pentru anul 2011: "restrângerea cheltuielilor și investirea cu cap a resurselor economice."

Chiar înainte de acest anunț important pentru țară, acesta a luat, conștiincios și precaut, măsurile necesare în acest sens. Astfel, guvernul Boc V a alocat primăriilor fonduri totale de 310 milioane lei, din sume defalcate din TVA, pentru finanțarea programului de dezvoltare a infrastructurii și a bazelor sportive, cei mai mulți bani fiind transferați primăriilor PDL, care au primit de trei ori mai mulți bani decât cele conduse de PSD și PNL. Aceste fonduri au fost alocate printr-o hotărâre aprobată de ultimul guvern Boc, în ședința din 20 septembrie a.c.

Prin acest demers guvernamental, primăriile conduse de PDL au primit un total de 153,9 milioane lei, de trei ori mai mult comparativ cu primăriile PSD (48,9 milioane lei) și PNL (47,6 milioane lei) și acest lucru s-a întâmplat imediat după ce doamna președinte a Camerei Deputaților, Roberta Anastase, a susținut că PSD a cerut bani grei pentru susținerea Legii pensiilor, șantajând Guvernul, iar președintele Băsescu, întărindu-i acesteia declarațiile, la interval de numai câteva ore.

Premierul Boc ne-a transmis recent cu ce se mai ocupă ultimul său Guvern: "Construim o fundație solidă, prin care să asigurăm o creștere economică sănătoasă și de durată în România". Și, bineînțeles, domnul Boc ne demonstrează cu fapte imediate acest tip de acțiune, prin grija nemărginită pe care o are față de primarii portocalii și față de investițiile fără sens pe care aceștia le derulează de aproape doi ani.

Auzim nonstop aceleași lamentări guvernamentale și prezidențiale: nu sunt bani pentru pensii, iar salariile vor reveni cândva, într-un viitor incert, la cuantumul de dinainte de tăierea cu 25%. Dar sălile de sport contractate de clientela pdl-istă trebuie musai finalizate cât mai urgent.

"Șantajul ordinar" al PSD, de care ne vorbea amenințătoare doamna Anastase, se dovedește a fi doar o contrafăcută fumigenă menită să acopere frauduloasele comportamente ale PDL. Gunoiul aruncat gratuit de pdl-iști oriunde în altă parte, aparține de drept propriei lor ogrăzi, datorită politicilor preferențiale permanente ale domnului Boc.

Banii ceruți de PSD, dar negăsiți la ei, se regăsesc de fapt în "investirea cu cap a resurselor economice", adică în curtea PDL, deoarece premierul Boc pompează din nou miliardele în zonele sale favorite, colorate în portocaliul de partid, deși domnul Băsescu aruncă vina cheltuirii banului public întotdeauna spre alte zone.

Bani pentru salarii și pensii, ni se spune constant că nu mai sunt și nici nu are bietul domn Boc de unde să-i mai scoată vreodată pentru a le plăti în cuantumurile stabilite prin lege. De aceea, președintele consideră necesar să-i mai caute niște bani de împrumut pe la FMI pentru a arunca mulțimilor furioase câteva firimituri compensatorii...

Dar bani de dat pe proiecte costisitoare și nefolositoare, care au doar darul de a sponsoriza continuu celebra clientelă conectată la partidul din dotare, se găsesc mereu, rapid și fără număr.

Minciuni, populisme și înșelăciune în faptele și declarațiile pdl-iste? Da de unde! Totul este minunat! Și ca să vă convingeți pe deplin, vă mai citez puțin din "adevărurile" eterne ale premierului Boc: "Le-am spus tuturor că ieșirea din criză nu se va face prin politici populiste. Acestea pot îngropa România...".

  Andrei Dominic Gerea - declarație politică cu titlul Să trăiți bine în Bulgaria, dragi întreprinzători!;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Să trăiți bine în Bulgaria, dragi întreprinzători!"

Incredibilul premier Boc vine acum să le spună întreprinzătorilor, după ce le-a închis sute de mii de firme, cu bună știință, prin politicile sale haotice, că în următoarea perioadă va pune accent pe susținerea mediului de afaceri.

Și ca această încurajatoare declarație să pară cât mai credibilă, acesta a dat ca exemplu măsurile sale faimoase menite să scoată economia din criză, dar care s-au dovedit a avea exact efectul invers: și anume, acele măsuri aducătoare de faliment în masă pe care guvernele sale le-au luat până acum.

Tot la beneficii, premierul Boc a numărat și recenta eliminare, de la 1 octombrie a.c., a impozitului minim, uitând să precizeze faptul că implementarea acestuia îi aparține în exclusivitate și consecințele dezastruoase, de asemenea...

Astfel, măsurile dure de austeritate, fără precedent în Europa, adoptate de premierul Boc și ale sale incompetente cinci guverne, după lungi mascări ale situației economice reale în care se afla țara, au determinat mii de firme din România să se relocheze în Bulgaria, unde taxele mai mici și stabilitatea mai mare a legislației oferă un mediu de afaceri mai prietenos și predictibil.

Dacă acest tip de politici, care au avut ca efect un hățiș legislativ nemaiîntâlnit, o inconsecvență totală în politica fiscală și o împovărare excesivă a mediului de afaceri îl fac mândru pe domnul Boc, de ce oare firmele românești fug cu miile peste granița de la sud de Dunăre?

Care este cauza exilului oamenilor de afaceri români în Bulgaria, domnule prim-ministru, dacă dumneavoastră, după cum susțineți cu atât de multă emfază, luați cele mai benefice decizii și relansați economia zilnic către culmile dezvoltării, numai de portocalii percepute?

"Legislația românească și fiscalitatea se schimbă de la o zi la alta. Cum pot avea vreo garanție, sau certitudine, dacă înființez acolo o companie? Aș putea chiar mâine să mă trezesc cu un impozit de 40 la sută", declară un tânăr întreprinzător pe care dumneavoastră, domnule Boc, îl susțineți cu promisiuni... de 10.000 de euro ajutor de tânăr începător în afaceri.

Oamenii de afaceri români vă contrazic politicile aberante care le-au dat cumplit de furcă în propria lor țară și spun, pe bună dreptate, că viteza cu care sunt adoptate modificările prevăzute în acordul cu FMI, precum și incertitudinile legate de viitoarele măsuri de austeritate, pe care le tot pritociți și aruncați la bursa zvonurilor, i-au determinat pe cei mai mulți să își transfere firmele în țara vecină.

Autoritățile din Bulgaria nu au publicat încă date precise, dar, potrivit presei locale, aproape 2.500 de companii românești s-au stabilit deja în această țară și, zilnic, alte două se înregistrează numai în orașul Ruse.

Credeți, domnule prim-ministru, că aceste firme pleacă din România de prea mult bine sau pentru că dumneavoastră susțineți cu adevărat mediul de afaceri și ați luat o mulțime de măsuri care să le ușureze activitatea?

Realitatea poate fi foarte simplu constată prin diferențele dintre măsurile luate de România și cele întreprinse de țara vecină pentru a atrage investițiile în vremuri de criză: Bulgaria are atât cel mai mic impozit pe profit, numai de 10 la sută față de cel de 16 la sută practicat în România; de asemenea, bulgarii au un TVA mai mic de 20, după ce unul dintre guvernele dumneavoastră, domnule Boc, a majorat TVA de la 19 la 24 procente.

Mai mult, autoritățile din Bulgaria au redus birocrația și au simplificat procedurile pentru înregistrarea unei firme, iar capitalul inițial necesar pentru înființarea unei firme este de numai două leva (1,39 dolari), comparativ cu nivelul anterior de 5.000 de leva și față de 200 de lei (63,55 dolari) în România. În plus, timpul necesar înființării unei firme în Bulgaria este de numai o săptămâna, jumătate față de cel necesar în România.

Toate acestea sunt fapte palpabile, menite să ne împrumute pe termen lung oamenii de afaceri autohtoni, domnule Boc! Și aceste doar câteva diferențe de politici menționate mai sus, scot în evidență dezastrul implementat de dumneavoastră în cei doi ani de guvernări diletante și echilibrul pe care reușește să-l mențină guvernul bulgar dar, mai ales, atractivitatea fiscală, reală creată de vecinii noștri.

  Radu Stroe - declarație politică cu subiectul Țara în colaps, PDL... în campanie electorală!;

Domnul Radu Stroe:

"Țara în colaps, PDL ... în campanie electorală!"

Așa cum criza economică mondială a reprezentat o cauză extrinsecă a crizei din România, cauzele intrinseci au fost mult mai numeroase și agravante: incapacitatea tuturor guvernelor Boc, de la 1 la 5, de a lua măsurile adecvate la timp, inadecvarea peremptorie a măsurilor luate. Cea mai recentă măsură la care a renunțat este eliminarea impozitului minim de la 1 octombrie. După ce atâta vreme a susținut cât de eficientă și extraordinară a fost această măsură, acum, renunțarea reparatorie la ea (după ce a falimentat 150.000 de firme) dă un suflu nou economiei(!?), alocarea de sume mari de bani pe proiecte a căror utilitate a fost cel puțin paradoxală, fără niciun fel de plusvaloare, sărăcirea pernicioasă a populației, prin taxe și impozite tot mai multe și tot mai mari, toate culminând cu împrumuturi care au amanetat viitorul mai multor generații, 3, după aprecierea guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

Dar, ceea ce este cel mai rău, România se îndreaptă acum spre stagflație: șomaj în creștere, scădere economică și scumpiri. Pe măsură ce criza se adâncește la noi - Guvernul român anunță o scădere de 2% în 2010 -, Guvernul bulgar anunță o sensibilă creștere economică, în timp ce alte țări sunt ieșite deja din criză.

Discreditarea și decredibilizarea președintelui-premier Traian Băsescu și a întregului guvern Boc vin în contextul în care situația din țară este explozivă: protestele majorității categoriilor sociale curg în cascadă și toate, la unison, scandează: Nu austerității, Da creșterii economice!

Ca și când toate acestea nu ar fi de ajuns, în loc să se aplece spre găsirea unor soluții fiabile și viabile, măcar în al 12-lea ceas, partidul de guvernământ a găsit momentul potrivit să înceapă... campania electorală. Vinovățiile sunt aruncate, invariabil, pe guvernele anterioare Guvernului Boc I, mult invocata "grea moștenire" revine în discurs, retorica PDL-istă face apel la personaje istorice pentru ca - printr-o frauduloasă și suspectă asociere - să se reverse și asupra "personajului istoric" Traian Băsescu ceva din atitudinea și anvergura lui ... Alexandru Ioan Cuza, "Monstruoasa Coaliție" (ca să păstrăm atmosfera cuzistă) este acuzată de "lovitură de stat", iar ceilalți sunt nefericite "victime ale negativismului și pesimismului" propagat cu înverșunare de televiziunile "mogulilor răi"!

Începerea campaniei electorale într-o perioadă de profundă criză este expresia alienării ireductibile a partidului de guvernământ. Cât de actuală este și astăzi deviza autorilor Proclamației de la Izlaz, din 1848: "Bună țară, rea tocmeală".

  Marius Cristinel Dugulescu - declarație politică cu tema Dreptul la educație nu poate fi contestat!;

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Dreptul la educație nu poate fi contestat!"

Ziua Internațională a Educației, dincolo de festivismul sau retorica ei, ne confruntă încă o dată cu nevoia acută de reformă a sistemului de învățământ românesc. A început anul universitar, iar Legea educației naționale a rămas în continuare rătăcită în retorica dezbaterilor din Senatul României de peste patru luni. Un termen care întârzie în mod nejustificat procesul de reformă a educației românești pentru creșterea performanței sistemului la nivel european. Legea educației naționale reprezintă în esență o viziune corelată cu standardele europene în materia învățământului public și privat. Această strategie educațională se află în deplină concordanță cu tradițiile sistemului educațional românesc, cu cerințele viitorului, ale economiei cunoașterii, dar răspunde și rigorilor educației personalizate.

Dreptul la educație este un drept fundamental al ființei umane, recunoscut, ocrotit și garantat. Astfel că menținerea în noul ciclu trienal al Strategiei de la Lisabona (2011-2014) a obiectivului prioritar "cunoaștere-inovare" este fundamentală. De aceea, universitatea nu este și nu trebuie privită ca o școală de meserii, ci trebuie să rămână un loc unde primează reflecția teoretică și pregătirea intelectuală a tinerilor care vor activa mai apoi pe piața muncii din România.

Facilitarea accesului la educație, informatizarea școlilor, stimularea educației timpurii, dezvoltarea unei culturi a educației și a formării continue, descentralizarea și debirocratizarea educației sunt principalele puncte de sprijin ale reformei educaționale românești promovate în noua Lege a educației naționale.

Într-un astfel de context al unei economii dinamice pentru care primează competitivitatea și sustenabilitatea investițiilor pe termen mediu și lung, se impune dezvoltarea unui parteneriat real și bine susținut între universitate și mediul privat, instituțiile statului și organizațiile nonguvernamentale, cu implicarea activă a organizațiilor studențești. Universitatea în parteneriat cu mediul privat va conduce în mod incontestabil la dezvoltarea și consolidarea învățământului universitar românesc, dar mai ales la profesionalizarea absolvenților.

Investițiile în sistemul educațional trebuie să urmărească protecția proprietății intelectuale prin încurajarea inițiativelor în domeniul cercetării și inovării prin elaborarea unui set paralel de criterii de evaluare, care să țină cont de specificul fiecărei categorii de inițiative din fiecare domeniu în parte.

Reforma educației românești trebuie să țină cont de nevoia integrării depline a criteriilor de evaluare recunoscute în învățământul românesc în sistemul european de credite pentru educație și formare profesională menit să faciliteze transferul și recunoașterea rezultatelor învățării pentru persoanele care trec de la un sistem de certificare la altul sau de la un parcurs de învățare la altul, în vederea obținerii unei certificări. Se impune a fi susținută ferm recunoașterea de către toate statele membre a diplomelor românești, potrivit principiului european al recunoașterii reciproce a standardelor naționale. În prezent, opt state membre sunt acționate la Curtea Europeană de Justiție pentru nerespectarea acestui principiu în relația cu statul român.

De asemenea, reforma sistemului educațional românesc trebuie să fie conectată permanent la dinamica programelor de educație europeană: Erasmus pentru studenți; Leonardo da Vinci pentru studii vocaționale; Comenius care vizează educația timpurie; Grundtvig, educația pentru adulți. Intensificarea cooperării științifice și tehnologice prin programe comune europene de cercetare, orientate spre rezolvarea problemelor ridicate de răspunsurile la noile provocări globale, reprezintă o soluție care poate sfida și rigorile recesiunii economice.

Dreptul la educație nu poate fi contestat sau pus la îndoială într-o societate democratică, iar dezideratul reformei educaționale trebuie tratat cu deplină responsabilitate. De Ziua Internațională a Educației trebuie să recunoaștem rolul definitoriu și determinant al educației, dar și nevoia acută de reformare a învățământului public românesc. De aceea, investiția în educație trebuie să continue nemijlocit...chiar și pe timp de criză economică.

  Marius Cristinel Dugulescu - declarație politică cu tema Apel către membrii delegației României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind raportul McCafferty;

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Apel către membrii delegației României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind raportul McCafferty"

În data de 7 octombrie 2010, va fi dezbătut în sesiunea plenară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Raportul și Proiectul de rezoluție "Accesul femeilor la îngrijirea medicală legală: problema utilizării nereglementate a obiecției pe motive de conștiință" ("Women's access to lawful medical care: the problem of unregulated use of conscientious objection") din partea raportorului Christine McCafferty.

Rezoluția invită statele europene să restrângă prin lege exercițiul obiecției pe motive de conștiință pentru a facilita accesul la avort și alte practici, precum eutanasie, reproducere asistată sau sterilizare. Așa cum se afirmă în Raport, Adunarea Parlamentară ar fi "profund preocupată" de "folosirea crescândă și nereglementată" a obiecției pe motiv de conștiință în "domeniul îngrijirii sănătății" atunci când personalul medical și furnizorii instituționali "refuză să furnizeze anumite servicii de sănătate, bazându-se pe obiecții religioase, morale sau filosofice". Recomandarea, odată adoptată, va cere statelor membre să "oblige furnizorii de servicii medicale să furnizeze tratamentul la care pacientul are dreptul legal, în ciuda obiecției pe motive de conștiință" și să creeze "un mecanism eficient de reclamații/plângeri împotriva celor care uzează de dreptul la obiecția de conștiință".

Acest raport este legitim în aparență, dar cu implicații foarte periculoase privind respectarea demnității umane și a libertății de conștiință, în esență. Argumentele care susțin opinia exprimată sunt peremptorii și de aceea membrii delegației României ar trebui să voteze împotriva acestui raport.

Astfel, dreptul la obiecția pe motive de conștiință este întemeiat pe codul eticii medicale și pe dreptul natural, fiind totodată un drept fundamental, protejat de legislația europeană și internațională. Codul internațional al eticii medicale, adoptat în 1949 de Asociația Medicală Mondială, statuează in terminis: "Medicul va avea permanent în minte obligația de a apăra viață umană de la concepție. Avortul terapeutic poate fi practicat dacă conștiința medicului și legea națională o permit".

Avortul nu este un drept protejat de legislația europeană sau internațională. Reglementarea sa nu se află în sfera jurisdicției Consiliului Europei. Raportul prezintă "serviciile de planificare familială și tehnologii reproductive, avort sigur acolo unde este legal și ușurarea durerii prin metode de scurtare a vieții pentru bolnavii în stadiu terminal" ca pe un "drept al omului" la servicii de sănătate de bază. Analizând din punct de vedere juridic, avortul nu este un drept conferit de niciun document internațional, cu atât mai puțin de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nu este - și nu trebuie considerat a fi - un element al "serviciilor medicale de bază". Întrucât avortul - în special avortul "la cerere" - nu este un drept fundamental recunoscut de Convenție, statele membre nu pot pune în balanță accesul la avortul la cerere cu dreptul fundamental la obiecția pe motive de conștiință în cazul personalului medical care refuză practicarea avortului. Mai mult, conform raportului, dacă un anumit caz este considerat urgență, sau nu există niciun alt profesionist medical disponibil, dreptul la obiecția pe motiv de conștiință este negat, forțând astfel medicul să acționeze împotriva conștiinței sale prin întreruperea intempestivă a sarcinii. O astfel de prevedere este foarte periculoasă, întrucât termenul "urgență" nu este definit. Practic, orice avort poate fi considerat "situație de urgență" pe criterii relative și subiective, susținute de ambiguitatea termenilor și a tehnicilor de interpretare. Procedura de reclamații este injustă și lipsește personalul medical de metode de contestare, raportul McCafferty sfidând în mod regretabil alte rezoluții importante ale Consiliului Europei și ale altor organisme internaționale în materia libertății de conștiință.

Transformarea dreptului fundamental al obiecției morale într-o simplă excepție (așa cum propune raportul McCafferty) reprezintă un atentat direct îndreptat împotriva demnității umane, a respectării și garantării drepturilor omului, prin relativizarea libertății de conștiință.

În baza argumentelor prezentate, lansez public, de la tribuna Parlamentului României, un apel către delegații României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei să participe la votul din plen în data de 7 octombrie și să voteze împotriva adoptării Raportului și a Proiectului de rezoluție "Accesul femeilor la îngrijirea medicală legală: problema utilizării nereglementate a obiecției pe motive de conștiință" ("Women's access to lawful medical care: the problem of unregulated use of conscientious objection").

  Mircea Dușa - declarație politică cu privire la Sistemul deficitar al administrației publice din România;

Domnul Mircea Dușa:

"Sistemul deficitar al administrației publice din România"

Administrația publică locală traversează o criză fără precedent, dat fiind faptul că nu mai reușește să asigure funcția de echilibru economic și social a statului.

De altfel, este bine cunoscut faptul ca există o slabă gestionare a resurselor financiare alocate unităților administrativ-teritoriale.

Deficiențele sistemului administrației publice au o influență negativă asupra performanțelor activității personalului angajat în unitățile administrativ-teritoriale și a profesionalizării carierei în funcția publică. Lipsa cursurilor de perfecționare a personalului din administrație, precum și iresponsabilitatea acestuia întărește ideea de sistem deficitar. Responsabilizarea înseamnă competență și profesionalism.

Nu există un sistem de evaluare riguros care să ofere o imagine de ansamblu asupra calității serviciilor publice în România. Eficientizarea administrației publice, funcționarea acesteia într-un mod transparent și cu costuri cât mai scăzute se va putea realiza prin profesionalizarea personalului care-și desfășoară activitatea în acest domeniu. In general, formarea reprezintă o dimensiune constantă și fundamentală a muncii, precum și un instrument esențial de gestiune a resurselor umane.

De asemenea, sistemul administrației publice locale este deficitar datorită incapacității actului de guvernare de a identifica soluții viabile actualului context economic și social.

În concluzie, putem afirma că sunt imperios necesare programe concrete și responsabile pe termen mediu și lung, planuri de relansare economică ce vizează stabilizarea sectorului financiar și limitarea efectelor recesiunii.

  Filip Georgescu - observații în privința (ne)respectării Regulamentului în plenul Camerei Deputaților;

Domnul Filip Georgescu:

Nu sunt de ieri, de azi în Parlament. Pot spune, fără a greși, că am participat la sute de ședințe în plenul Camerei Deputaților pe parcursul a trei legislaturi. Nu mai pun la socoteală ședințele din comisiile de specialitate, prilej cu care am dezbătut numeroase proiecte de lege. Atât în ședințele de plen, cât și în cele din comisii la care am fost de față, au fost respectate cu strictețe regulamentele care stau la baza funcționării celui mai înalt for al democrației noastre - Parlamentul.

Nu mi-a venit să cred că, în cea de-a patra legislatură, deputat fiind, să observ cum se încalcă cu bună știință Regulamentul Camerei Deputaților de către reprezentanții partidului aflat la putere, PDL și susținut de veșnicul UDMR, aflat mereu în barca puterii, dar și de grupul minorităților naționale și cel al independenților transformat într-un partid care nu mai reprezintă pe nimeni. Nu mai departe de zilele trecute, un coleg deputat a îndrăznit să-i atragă atenția președintelui Camerei Deputaților că nu se respectă întocmai programul și ordinea de zi aprobate de Biroul permanent. La cele auzite, președintele de ședință, pe un ton superior, i-a transmis colegului să-și păstreze discursul pentru a doua zi, la capitolul "Declarații politice", cu toate că deputatul abordase tema aflată în discuție. L-a "pasat", cum se spune, tot așa cum șeful suprem din Dealul Cotrocenilor, supărat pe cele afirmate de o colegă de partid, a trimis-o pe distinsa doamnă să facă politică pe linia de centură.

De fapt, a devenit o practică a parlamentarilor puterii să ocolească regulamentele, să supună la vot plenului majoritar soluția acceptată numai de ei. În acest sens, vă amintesc cazul deputatului PDL Sever Voinescu-Cotoi, când, pentru a putea fi instalat în funcția de secretar al Biroului permanent al Camerei Deputaților, procedura a fost supusă la vot de trei-patru ori până când a avut șansă de reușită. La fel s-a întâmplat și cu votul pentru completarea unui post vacant de magistrat la Curtea Constituțională. După ce profesorul universitar Valer Dorneanu a întrunit numărul de voturi necesare ocupării postului respectiv, deputații puterii, printr-o încălcare gravă a Regulamentului de funcționare a acestui for legislativ, au reluat votul pentru a-și impune magistratul agreat de PDL. Și au reușit, spre rușinea lor.

Dezbaterile pe marginea Legii privind sistemul unitar de pensii publice au avut aceeași soartă. Niciun amendament al parlamentarilor din opoziție nu a trecut. Dar niciunul. Ce s-a întâmplat se știe: opoziția s-a retras din plenul Camerei Deputaților. Au urmat-o și zeci de deputați ai puterii, destui ca număr, pentru a nu se mai întruni cvorumul de ședință. Dar dezbaterile au continuat chiar dacă Regulamentul interzice acest lucru. Și pentru a-și acoperi lipsa de cvorum, președintele de ședință a anunțat că s-a defectat instalația electronică de vot. Și astfel s-a trecut la votul prin ridicare de mână. În atari condiții, furtul a fost pe față. Secretarul de ședință însărcinat cu numărarea voturilor, la fiecare amendament supus votului, anunța că există în sală mai mulți deputați decât cvorumul necesar.

După părerea mea, era mult mai simplu ca cei 70 de deputați prezenți la dezbateri, insuficienți pentru a trece o asemenea lege importanță, să ceară și stingerea luminii din sala plenului, rămânând doar o luminiță la pupitrul de conducere. În acest fel erau feriți de ochii presei și de camerele de luat vederi, iar activitatea secretarului de ședință era mult simplificată. După fiecare amendament prezentat de președintele de ședință, el putea să-i întrebe dacă mai sunt în sală, fără să-i numere, iar aplaudacii rămași puteau să strige în cor: "Suntem aici, să trăiți!". Și bine, am adăuga noi!

O asemenea fraudă este greu de imaginat. Și totuși se întâmplă. Și unde? În Parlamentul României, instituție care reprezintă templul democrației în orice țară din Uniunea Europeană.

  Adrian George Scutaru - declarație politică cu titlul România stă pe un butoi de pulbere din cauza guvernării portocalii;

Domnul Adrian George Scutaru:

"România stă pe un butoi de pulbere din cauza guvernării portocalii"

Asist cu uimire la ceea ce se petrece în societatea românească, măcinată de sărăcie, și nu îmi vine să cred ce reacție complet lipsită de responsabilitate au cei care ne conduc țara la momentul actual - președintele Traian Băsescu și premierul Emil Boc.

În ultima perioadă am avut parte de numeroase proteste, majoritatea categoriilor sociale ieșind în stradă să-și apere drepturile ce le-au fost de multe ori încălcate tocmai de către cei care ar fi trebuit să le protejeze. Polițiștii au fost cei care au deschis lanțul protestelor prin decizia de nu mai amenda șoferii indisciplinați și pe cei care au tulburat liniștea publică, renunțarea la patrule și neaplicarea mandatelor de arestare și de executare a pedepselor cu închisoarea. Astfel, măsurile promovate de Guvernul premierului Emil Boc, în loc să aibă ca efect asigurarea ordinii publice, au condus la încurajarea infracționalității în rândul românilor.

De asemenea, pe 22 septembrie, câteva mii de sindicaliști din sănătate și asistență socială afiliați la "Cartel Alfa" au cerut demisia celor vinovați de situația cruntă din sistemul de sănătate, aceștia fiind nemulțumiți de nivelul scăzut al salariilor și de subfinanțarea unităților spitalicești din România, aspecte cu consecințe grave asupra stării de sănătate a românilor. În data de 24 septembrie, aproximativ 8000 de polițiști au protestat în Piața Victoriei și apoi la Palatul Cotroceni manifestându-și nemulțumirea în privința reducerilor salariale. Ca și răspuns, președintele Traian Băsescu ne-a surprins pe toți cu un gest incalificabil pentru un șef de stat, dispunând renunțarea la serviciile Poliției Rutiere și la cele ale Jandarmeriei pentru protecția domniei sale. Astfel, Traian Băsescu a subminat public autoritatea acestor autorități extrem de importante într-un stat, singura scuză invocată pentru iresponsabilitatea de care a dat dovadă fiind ilegalitatea marșului organizat de polițiști. Cu toate acestea, legea devine atât de insignifiantă când vine vorba de procedeul prin care anumite acte normative sunt promovate de democrat-liberali, un exemplu fiind modul prin care legea pensiilor a trecut de plenul Parlamentului României.

Nici săptămâna ce a trecut nu a fost una liniștită. În data de 28.09.2010, mii de angajați au organizat marșuri de protest în speranța disperată că vor obține o parte din drepturile de care au fost privați. Și lanțul nemulțumirilor nu se termină aici, pentru data de marți, 5 octombrie a.c. fiind anunțată o grevă la care sunt așteptați peste 10.000 de profesori.

În consecință, în foarte multe domenii de activitate au loc derapaje din cauza faptului că angajații nu își pot desfășura activitatea în condiții normale, fapt care are ca efect scăderea dramatică a încrederii populației în serviciile publice. De asemenea, sub aspect economic, se observă scăderea credibilității pentru investitorii străini, aspect cu efecte nefaste asupra mediului de afaceri.

Din păcate, măsurile adoptate de Guvernul Boc pentru a ieși din criza nu au fost de bun augur pentru economia românească și nu au avut ca efect decât nemulțumirea populației și transformarea societății românești într-un vulcan care poate erupe în orice clipă în așa fel încât să asistăm la mișcări de protest comparabile cu cele din 1989.

  Cornel Ghiță - declarație politică cu subiectul Dobânda bancară nu trebuie să fie un instrument antipopular;

Domnul Cornel Ghiță:

"Dobânda bancară nu trebuie să fie un instrument antipopular"

Declarația mea de astăzi privește Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2010, care prin articolul 37 lit a) obligă băncile să raporteze dobânda variabilă din toate contractele, inclusiv cele în curs de derulare, la fluctuațiile indicilor de referință universali (euribor, robor, libor sau dobânda de referință BNR) în funcție de valuta creditului, la care creditorul poate adăuga o anumită marjă, fixă pe toată perioada derulării contractului.

Băncile au interpretat acest articol strict în interesul lor și fiecare și-a calculat marja raportându-se nula dobânda și indicii de referință valabile la data semnării contractului, ci la dobânda și indicii din iunie 2010, ceea ce le-a adus un plus la marjă de 2- 5 puncte, aparent puțin ca și cifra valorică, dar trebuie știut că populația va rămâne cu aceasta diferență crescută artificial printr-o interpretare contrară scopului acestei ordonanțe (de transparentizare a dobânzilor inițial contractate) pe o perioadă de 20 - 30 de ani.

Băncile au ales să actualizeze dobânzile în prezent practicate și nu pe cele inițial contractate, dobânzi majorate în baza unor argumente deloc verificabile de un consumator mediu, calculând marja fixă prin diferența între dobânda actualmente practicată și indicii de referință aferenți lunii iunie 2010, indici cotați în acest moment, 2010, la o valoare istoric de mică, acest lucru permițându-le băncilor ca în momentul în care va avea loc iminenta creștere a acestor indici să înregistreze dobânzi mult mai mari.

Pentru a nu mai lăsa loc la interpretări este necesar să introducem în textul ordonanței o formulă clară de calcul al marjei fixe aplicabile oricărui tip de contract ce are la bază o dobândă variabilă chiar și acelor contracte care au oferit clientului (consumatorului) o dobândă fixă pe o perioadă determinată urmată de o dobândă variabilă până la finele contractului. Această formulă de calcul va permite alinierea sistemului bancar românesc la practicile europene, va duce la încrederea populației în creditul bancar cu finalitate în creșterea consumului, implicit relansarea economiei naționale.

Pe termen lung, băncile vor avea de câștigat, atrăgând un număr mai mare de clienți, devenind un partener solidar cu societatea în acest moment delicat de criză economică profundă. Datoria noastră ca legiuitori ne obligă să fim receptivi la semnalele de îngrijorare pe care în ultima perioadă le-am primit în mod insistent din partea populației, cerând transparență și consecvență instituțiilor bancare în actul de creditare.

  Grațiela Leocadia Gavrilescu - declarație politică cu titlul ...flexibilizare sau... caracatizare?;

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

«... flexibilizare sau... "caracatizare"? »

Pe măsură ce PDL o ia vertiginos în jos pe toboganul simpatiei, încrederii și intenției de vot ale românilor, domnul Boc o ia... în sus cu promisiunile și... imaginația.

Mai nou, probabil pentru a face rost de cei 10 mii de euro promiși, per capita, tinerilor investitori, Executivul s-a gândit să... flexibilizeze piața muncii.

Taci, zic! Te pomenești că se creează condiții optime pentru cel de-al doilea job, indicat drept soluție de criză de însuși Președintele! De unde!

Prin Proiectul de lege privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurată de zilieri, de fapt, Guvernul mai atașează un braț la, și așa prea multele existente, ale caracatiței birocrației din România.

Să presupunem că eu, ca firmă beneficiară, am, astăzi, nevoie de un om să îmi măture curtea fabricii și să îmi așeze niște ambalaje, lucrare care poate fi terminată în 8 ore. Ce am eu de făcut? Desigur, înființez un... nou registru de evidență... a zilierilor. Și, dacă prestatorul nu are... carnet de zilier, pentru că, de regulă, acesta e un nenea Costică, cu trei clase și nu prea treaz, îi cumpăr eu unul, de la Primărie, pe care, ulterior prestației, i-l dau cadou. Buuun. Nenea Costică prestează și, la sfârșitul zilei, îi dau contravaloarea a 8 ore salariu minim orar, stabilit prin hotărâre de guvern, minus 16% impozit pe venit, pe care tot eu, angajator, îl pun în buzunarul statului, plătind contravaloarea unui timbru special, pe care îl cumpăr tot de la... Primărie.

Cu alte cuvinte, pentru ca statul să încaseze aproximativ 5 lei, angajatorul trebuie să facă două drumuri la Primărie, să plătească un registru, un carnet de zilier și, garantat, și timbrul respectiv, că Nea Costică nu înțelege cum e să renunțe el la două beri pentru ca alții să cumpere... borduri sau frunze.

Desigur, legiuitorul nu a omis și care vor fi organismele de control: inspectorii de muncă din cadrul Inspecției Muncii și Inspectoratelor Teritoriale de Muncă și Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Și, uite așa, în loc de... flexibilizare, ne-am ales cu o "caracatizare" a pieței muncii de toată frumusețea, marca BOC...

În paralel, vecinii bulgari au scăzut de la 5000 la 2 leva (aproximativ un euro) capitalul necesar și de la două săptămâni la 7 zile durata necesară înființării unei firme, la Arad s-au inaugurat magazine în care se vând exclusiv mărfuri aduse din Ungaria, mii de medici își fac actele pentru a putea pleca să lucreze în străinătate, zeci de mii de profesori demonstrează, în București, împotriva micșorării salariilor, pensionarii nu mai au bani nici de cartofi și... vine iarna!

  Mircea Grosaru - declarație politică În sprijinul adevăraților ziariști;

Domnul Mircea Grosaru:

"În sprijinul adevăraților ziariști"

Unul dintre punctele fierbinți ale dezbaterii publice este reprezentat de proiectul Legii presei și statutul ziaristului. Sunt mulți cei care contestă acest proiect în actuala sa formă și au dreptate, în altele nu, însă un lucru este cert: trebuie adoptată o lege a presei la fel cum trebuie să existe un statut al profesiei de jurnalist, așa cum au toate profesiile liberale în România, deoarece la ora actuală presa funcționează după o lege cel puțin depășită, Legea nr.3/1974.

Observăm și trăim pe zi ce trece o perioadă în care presa riscă să cadă în derizoriu, ajungându-se la o concluzie falsă, precum că oricine poate scrie, deci oricine poate fi ziarist. Din cauza unei inflații de ziare on-line, nu mulți sunt aceia care mai cumpără ziare de la chioșcurile de ziare, ceea ce ar conduce la concluzia că presa are tot mai puțină credibilitate. De aceea, consider că o asemenea lege ar reprezenta tocmai salvarea ei, reglementarea prin lege având cu totul altă greutate.

O lege a presei nu trebuie considerată a fi îndreptată împotriva jurnaliștilor, ci, dimpotrivă, vine să îi apere pe profesioniștii în materie de cei care practică "meseria" după ureche și stricând de multe ori imaginea breslei. Știm cu toții că ziariștii adevărați au diverse surse de informare. Există, însă, și alții care fabrică informațiile sau care le preiau de la surse îndoielnice, fără a verifica veridicitatea lor. Acest lucru se întâmplă cu precădere în presa tabloidă sau în presa locală, acolo unde sunt angajați cu convenții civile și apoi, când trebuie să răspundă pentru ce au scris, li se pierde urma, iar publicațiile respective se spală pe mâini de orice responsabilitate.

Nu poți fi medic sau avocat fără să ai studii de specialitate și consider că aceeași regulă ar trebui să fie valabilă și în domeniul presei. Sunt pline redacțiile de ingineri, informaticieni, juriști etc. și toate profesiile posibile și imposibile se regăsesc în presă. Poate sunt și unii care au talent și care pot să scrie. Totuși, demersul jurnalistic este unul specific, care trebuie întreprins după anumite reguli pe care unii, neavând studii de specialitate, nu le cunosc. Astfel, rezultatul muncii nu este întotdeauna de cea mai bună calitate.

Din cauza factorilor prezentați anterior, credibilitatea presei a început să scadă și, totuși, ea mai exercită influență asupra opiniei publice. De aceea este nevoie de o lege care să o responsabilizeze, legitimeze și care să îi ofere deplină libertate, în egală măsură.

  Mircea Grosaru - declarație politică O decizie normală într-un cadru anormal;

Domnul Mircea Grosaru:

"O decizie normală într-un cadru anormal"

Săptămâna trecută, Curtea Constituțională a amânat soluționarea sesizărilor privind neconstituționalitatea Legii sistemului unitar de pensii publice. Totuși, acest for nu va putea întârzia la nesfârșit momentul luării unei decizii și se va pronunța, nu știu cum, însă intuiția mă face să cred că decizia, dacă va fi una favorabilă, fără alte comentarii, cel mai probabil, legea va primi undă verde din partea judecătorilor, care, așa cum se știe, au respins proiectul înaintat anterior.

Curtea Constituțională nu își permite să dea dovadă de inconsecvență deși, paradoxal, respectiva lege nu consfințește tocmai o stare de normalitate. Actuala formă are nevoie de multe îmbunătățiri și acestea cu siguranță că se vor face. De asemenea, planează multe suspiciuni în ceea ce privește modul în care ea a trecut de Camera Deputaților, iar cei care judecă constituționalitatea fiind la rândul lor, între ciocan și nicovală.

Pe de o parte există elemente care i-ar determina să respingă legea din nou, iar opoziția, și nu numai, a semnalat încălcarea unor drepturi cetățenești. Unele observații sunt întemeiate, altele sunt forțate, cu tentă de apărare a intereselor puterii actuale.

Pe de altă parte, respingerea legii ar fi împotriva intereselor României, în condițiile în care de promulgarea cât mai rapidă a legii depinde acordarea unei noi tranșe din împrumutul de la Fondul Monetar Internațional.

Nu își permite nimeni ia o decizie prin care să pună în pericol acordarea acestui împrumut. Interesul național primează în fața oricărui alt interes și sunt convins că magistrații cunosc foarte bine care este contextul. Așadar, în stadiul în care suntem, Curtea Constituțională va aproba legea, care va mai avea de trecut un singur hop, și anume promulgarea de către președinte.

Mingea va fi din nou în terenul lui Traian Băsescu și, așa cum am mai spus, cred că președintele nu va avea nicio reținere în a promulga noua lege a pensiilor. Își va asuma responsabilitatea, obligat și el de condiția impusă de Fondul Monetar Internațional, și nu numai.

  Mircea Grosaru - declarație politică Băncile și politica;

Domnul Mircea Grosaru:

"Băncile și politica"

Pe adresa poștei electronice a subsemnatului a sosit din partea unui client al uneia dintre bănci, următoarea scrisoare:

"Am 29 de ani și, ca și o bună parte a concetățenilor mei, sunt clienta unei bănci din România. Înprimele luni ale acestui an am primit cu entuziasm vestea că statul român, prin instituțiile sale, dorește să armonizeze legislația din domeniul bancar normelor europene. A fost un semn de normalitate, dar mai presus de toate o speranța pentru noi, consumatorii, că vom avea în sfârșit un document de referință care să transparentizeze și să pună pe picior de egalitate relațiile consumatorilor cu mediul bancar.

Am revenit însă cu picioarele pe pământ în scurt timp. Forțate doar de limita legală de timp impusă de OUG nr.50/2010, băncile, în marea lor majoritate, ne-au tratat tipic românește. În cazul meu am primit un "act adițional" plin de încălcări ale legii și nu mă refer doar la cea în speță. Mi-au modificat unilateral dobânda, au introdus un comision nou șinu au renunțat la clauzele devenite abuzive. Chiar și așa am continuat să sper că lucrurile vor intra în normalitate, că voi reuși să comunic cu banca așa cum se întâmplă în țările occidentale. În momentul de față însă, toată siguranța căpătată în ultimele luni dispare.

Insistențele mediului bancar de a schimba prevederile acestei ordonanțe nu pot decât să producă neliniște și nesiguranță în rândul clienților. Datorită instabilității politice și economice ale României, nu mai avem certitudinea că noi mai contăm într-un fel în deciziile ce ne privesc direct.

Cetățenii implicați în această problemăîși îndreaptăochii spre cei care decid. Dumneavoastră sunteți cei care veți hotărî soarta acestei ordonanțe și implicit a contractelor pe care le avem în derulare. Într-un an în care am pierdut mai mult de 30 % din venituri, în care ni s-au promis multe și nu s-a întâmplat mai nimic, în care ne gândim cu teamă la perioada rece care urmează, am rugămintea să vă gândiți de două ori la ceea ce veți vota.

V-am scris aceste rânduri în calitate de alegător și mi-am exercitat acest drept deoarece consider că demersul meu nu încalcă nicio regulă a bunului-simț sau de comunicare.

Aș dori să știți că, deși fac parte dintr-un grup mare de clienți nemulțumiți, nu mă reprezint decât pe mine.

În speranța că aceste rânduri v-au făcut să reflectați măcar o secundă și având certitudineacă m-am adresat reprezentantului nostru în forurile de decizie, aștept cu interes soluționarea acestei probleme".

Desigur că mulți dintre concetățenii noștri sunt în aceeași situație, iar OUG nr.50/2010 le-a îngreunat situația, și așa precară, în ceea ce privește plata debitelor către bănci. Poate că și de această dată se așteaptă o decizie politică, care să oprească politica bancară, deloc în interesul cetățenilor.

  Mircea Grosaru - declarație politică Parlamentul unicameral și democrația;

Domnul Mircea Grosaru:

"Parlamentul unicameral și democrația"

Îndrumul ei către democrație, România a avut de trecut mai multe trepte, una dintre acestea fiind trecerea la un Parlament cu două camere, care a creat un mediu prielnic dezvoltării și consolidării democrației, cel puțin la modul de concept, deocamdată, după ce, ani mulți, cineva știa totul și ne dicta drumul.

Dacă ar fi să analizăm modul în care un Parlament bicameral ar fi de preferat celui unicameral, ar trebui să constatăm imediat că cel puțin cele două camere ale Parlamentului se vor împiedica reciproc să devină despotice, dictatoriale, totalitare, înlăturându-se posibilitatea subordonării Parlamentului fie de către forța social-politică majoritară, fie de Executiv sau de șeful statului, iar în felul acesta s-ar diminua considerabil posibilitatea instaurării unui regim de care tocmai am scăpat.

Controlul asupra Executivului, realizat de fiecare Cameră în parte, este un alt argument în favoarea bicameralismului, iar calitatea normelor juridice adoptate de Parlament crește datorită deliberării succesive în cele două Camere.

Prin prezența a două Camere și implicit a unui număr mai mare de membri, Parlamentul bicameral va realiza o reprezentare mai fidelă a voinței poporului, a tuturor claselor, a grupărilor sociale, a forțelor politice din societate, fapt cu consecințe corecte pentru democrație. Sistemul bicameral permite o dezbatere mai amplă, mai profundă a proiectelor legislative, aduce în planul dezbaterilor opțiuni, soluții, cu efecte pozitive asupra calității, consistenței și profunzimii actului legislativ. Evitarea practicii multiplei lecturi (cel puțin trei), care are loc în parlamentele unicamerale, are ca efect evitarea adoptării unei legi fără o analiză și dezbateri suficiente.

Argumentele contra sistemului bicameral, precum că ar genera tensiuni, opoziții atât între cele două camere componente, în lipsa unei delimitări constituționale clare a atribuțiilor specifice celor două corpuri legiuitoare, sunt lipsite de temei.

Numărul mult mai mare al membrilor parlamentului bicameral generează o creștere a efortului financiar pentru întreținerea și funcționarea sa, însă cheltuielile sunt infinit mai mici în comparație cu pierderile ulterioare.

În Parlamentul bicameral, mecanismul său legislativ este mai greoi, cu posibilitate mărită de respingere de către Cameră a unui proiect legislativ sau a imposibilității realizării medierii între cele două Camere. În cazul Parlamentului unicameral, un parlament format dintr-o singură cameră asigură rapiditate, fluiditate, cursivitate în activitatea legislativă. Se reduce timpul de dezbatere și de adoptare a proiectelor legislative, iar prin reducerea numărului de parlamentari și eliminarea uneia dintre camere se reduc cheltuielile pentru întreținerea și funcționarea Parlamentului, însă eforturile financiare ulterioare vor fi infinit mai mari față de "economiile" preconizate.

S-ar reduce numărul de personal și implicit cheltuielile cu acesta, însă se creează o posibilitate mult mai mare de subordonare sau de dominare a sa de către forța politică ce deține majoritatea sau de către Executiv, fapt ce ar putea crea premisele instaurării dictaturii. Șeful statului și-ar putea impune mai ușor propria strategie politică și astfel se reduc considerabil calitatea și consistența actului legislativ.

S-a votat pentru adoptarea parlamentului unicameral, însă până în 2013 va trebui să facem alt referendum și altă modificare a Constituției pentru a reintroduce parlamentul bicameral, pentru că Uniunea Europeană a recomandat ca, din 2013, toate țările membre să aibă forme de parlament bicameral.

Ne putem permite ca țară, la ora actuală, să ignorăm recomandările Uniunii? Toate acestea necesită și cheltuieli în plus și nu constituie o reprezentare prea fidelă a voinței poporului, întrucât numărul redus al membrilor săi ar fi un element restrictiv, limitativ, în condițiile în care referendumul a fost cel puțin discutabil.

Toate aceste argumente sunt de luat în seamă mai ales acum, în perioada în care economia nu funcționează normal în România, și nu cred că ar trebui să ne punem singuri o altă piedică în dezvoltarea țării, urmând a gândi poate mai bine reprezentarea parlamentară, care este într-adevăr de analizat.

  Adrian Gurzău - declarație politică Fostul ministru Sebastian Vlădescu ne-a lăsat un ultim cadou: acțiuni la o companie cu pierderi statornice;

Domnul Adrian Gurzău:

"Fostul ministru Sebastian Vlădescu ne-a lăsat un ultim cadou: acțiuni la o companie cu pierderi statornice în locul unor încasări la bugetul de stat de peste o jumătate de miliard de euro"

La nicio lună de la remanierea guvernamentală, rezultatele activității fostului ministru al finanțelor, Sebastian Vlădescu, își arată roadele. În loc să recupereze creanța de peste o jumătate de miliard de euro ajunsă la scadență în acest an, statul român se trezește în rolul de acționar, cu o deținere de aproape 45%, al companiei Rompetrol Rafinare SA.

Prevăzând că statul român poate pierde bătălia cu compania, am cerut o analiză și un răspuns asupra situației de la ministrul Vlădescu, când încă se afla în funcție. Nu l-am primit... Și iată acum că, de ceea ce ne-am temut, nu am scăpat.

Compania Rompetrol Rafinare SA, deținută de KazMunaiGaz, a ales să nu își plătească datoria istorică și să renunțe astfel la 44,69% din acțiuni. Ea a fost însă posibilă și a fost generată de acțiunile indecise ale fostului ministru Vlădescu. Personal, apreciez ca o greșeală de tactică ideea lui Sebastian Vlădescu de a contesta majorarea de capital de 329,4 milioane de lei propusă de compania petrolieră în luna iunie a.c., sumă care urma să fie folosită pentru plata unei părți din sumele datorate către statul român.

Acum, constatăm că suma obținută de statul român, în situația în care statul ar vinde pe bursă pachetul deținut la Rompetrol Rafinare la cotația de joi, ar fi de circa 1,2 miliarde de lei, adică de aproximativ 280 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă puțin peste jumătate din suma datorată de Rompetrol Rafinare SA bugetului de stat, dar și aceasta în condițiile în care o astfel de tranzacție este puțin probabilă în actualele condiții de piață. După cum se poate vedea în declarațiile financiare anuale, Rompetrol Rafinare SA a raportat în mod constant, an de an, pierderi.

Precizez că, în scopul prevenirii abuzurilor legate de operațiunea de emitere, cumpărare și răscumpărare a obligațiunilor emise de "Rompetrol Rafinare" S.A. Constanța și cumpărate de către statul român, am solicitat Ministerului Finanțelor Publice, încă de înainte de remaniere, punerea la dispoziție a câte o copie din următoarele documente:

  1. Convenția de emisiune încheiată între S.C. "Rompetrol Rafinare" SA Constanța (în calitate de emitent) și statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, conform art. 3(5) din OUG nr. 118/2003;
  2. Mandatul acordat Ministerului Finanțelor Publice de către statul român în scopul negocierii și încheierii convenției de emisiune conform prevederilor art. 3 alin.(4) din OUG nr.118/2003;
  3. Dovada reanalizării convenției de emisiune și transmiterii ei către Guvernul României în conformitate cu prevederile art. 3 și art. 4 din OUG nr.118/2003, aprobate prin pct. 1 din Legea nr. 89/2005.

La această cerere, ministerul nu a oferit niciun răspuns și iată că, acum, asistăm la producerea unor efecte care puteau fi preîntâmpinate, dacă ministrul Vlădescu nu ar fi fost corigent la comunicare.

  Adrian Gurzău - declarație politică Victor Ponta, un anarhist iresponsabil care nu are ce căuta la vârful politicii românești;

Domnul Adrian Gurzău:

"Victor Ponta, un anarhist iresponsabil care nu are ce căuta la vârful politicii românești"

Dacă PSD nu se sesizează că a pus în fruntea partidului un om iresponsabil, atunci trebuie să se sesizeze Parlamentul României. Nu este admisibil ca un lider de partid să instige la violență (eu aș fi fost mai violent ca polițiștii, a spus Ponta) așa cum a făcut și când a chemat populația nemulțumită în stradă.

Chiar dacă a avut de la cine să învețe că guvernele se pot da jos cu bâta, Victor Ponta nu poate fi nici scuzat, nici tolerat. Dacă nu îl poate ține partidul său în limitele decenței, atunci Parlamentul trebuie să ia atitudine.

Nu ne permitem ca pe o stare de tensiune socială generată de criza economică să lăsăm politicienii imaturi să dea foc la fitil pentru că pur și simplu sânt iresponsabili. Îmi pare rău că un tânăr din generația mea se poartă mai urât ca un securist comunist.

Domnule Ponta, țara nu e un teren de joacă, iar starea de opoziție nu vă absolvă de responsabilități.

Mă gândesc că nicăieri, în lumea civilizată, colegii unui politician care face astfel de afirmații nu le-ar fi trecut cu vederea. E de datoria noastră să-i atragem atenția că țara are nevoie de ajutor, nu de violență. Dacă nu e în stare de mai mult, să plece din spațiul public.

Dacă vrea să fie mai violent decât au fost polițiștii, atunci să spună asta în fața oglinzii, dar nu în fața țării și nu ca lider de partid.

  Horea-Dorin Uioreanu - declarație politică cu titlul Domnului profesor Emil Boc, fără dragoste!;

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

"Domnului profesor Emil Boc, fără dragoste!"

În urmă cu 16 ani, în anul 1994, UNESCO a statuat ziua de 5 octombrie ca "Ziua mondială a educatorilor", aniversând, astfel, semnarea, în 1966, a recomandării pe care această instituție și Organizația Mondială a Muncii (OMM) au făcut-o privind condițiile de muncă ale personalului didactic. O zi în care fiecare dintre noi putem, și trebuie, să ne exprimăm respectul și aprecierea pentru contribuția pe care dascălii de pretutindeni o aduc educației.

În anul de grație 2010, educatorii din România, incluzându-i aici nu doar pe cei îndeobște numiți astfel, angajații grădinițelor, ci și pe învățători și profesori, dar și personalul auxiliar din sistemul de educație, își serbează ziua în stradă. Și nu este vorba de o sărbătoare cu mici, bere, concerte sau mitinguri de mulțumire, ci despre un protest împotriva a ceea ce UNESCO și OMM condamnau, la 1966, condițiile rele de muncă în care cadrele didactice își desfășoară activitatea, salariile mici ale acestora. Și asta deoarece cele două organisme consideră că educatorii contribuie în mod esențial la dezvoltarea unei țări, asigurând transmiterea de cunoștințe, care joacă un rol civic de mare importanță, contribuind la păstrarea coeziunii sociale.

Astăzi, clopoțelul a sunat doar pentru elevi. Dascălii lor au ajuns la suprema umilință de a-și clama drepturile în stradă. Culmea ironiei este faptul că cel care le-a tăiat salariile și le-a luat fărâma de demnitate este un coleg, absolvent al unei facultăți cu specific pedagogic, filozofia, și are titlul de conferențiar în una din cele mai prestigioase universități din țară. Omul care, în urmă cu doi ani, din postura de șef al PDL, partid în opoziție cu tot ce însemna politici raționale, clama necesitatea majorării cu 50% a salariilor angajaților din sistemul de educație. De dragul voturilor dăscălimii, Emil Boc și PDL au votat o lege pe care aveau să o anuleze imediat după ce au ajuns la putere. Din dispreț pentru educatori și munca lor, același Emil Boc și PDL-ul său au tăiat 25% din salarii și au crescut TVA cu cinci puncte procentuale pentru a ucide definitiv pasiunea pentru meserie și nivelul de trai al zeci de mii de oameni, formatorii viitorului acestei țări.

Emil Boc, profesor ca formație, azi (încă) premier, stă impasibil, în palatul său de cleștar din Piața Victoriei și privește, superior, la miile de oameni care-și serbează ziua în stradă. Nu-i pasă de ei, de motivele pentru care sunt acolo. O dată cu un sfert din salariu, Emil Boc le-a luat și demnitatea. Pentru că este extrem de greu să fii flămând și demn, să ai datorii, să fii amenințat de spectrul sărăciei, dar să-ți păstrezi pasiunea față de meserie. Asta, poate, și pentru că, în pofida declarațiilor oficiale, on sau off campanie electorală, educația a devenit, în ultimii doi ani, cenușăreasa cenușăreselor bugetului de stat. Și pentru că în toată lumea azi se serbează "Ziua Mondială a Educatorilor", doar în România este "Ziua Mondială a Educației", ignorându-se astfel rolul educatorilor în sistem, importanța condițiilor de viață de muncă ale celor care sunt chemați să educe generația viitorului.

La această oră, dascălii din România țin orele de curs în stradă. Din păcate! Le sunt alături părinții, studenții, ba chiar și elevii din clasele mari. Cu toții au o singură cerință: demnitate pentru educatori, respect pentru cei care au în mâini viitorul României. Mesajul lor este singular și unanim: "Domnului profesor Emil Boc, fără dragoste, elevii, părinții și apostolii educației vă solicită să faceți pasul înapoi, spre Cluj-Napoca, spre catedră. Poate așa veți înțelege disperarea, nevoile și imperativele sistemului educațional din țara căreia îi dărâmați, zi de zi, oră de oră, speranțele".

  Ioan Munteanu - declarație politică intitulată Educația nu mai reprezintă o prioritate pentru guvernanți;

Domnul Ioan Munteanu:

"Educația nu mai reprezintă o prioritate pentru guvernanți"

"Ziua Mondială a Educației" (5 octombrie) și "Ziua Muncii Decente" (7 octombrie), vor fi marcate prin marșuri și proteste ale cadrelor didactice, dar și ale altor categorii de salariați, care vor lua cu asalt palatele Cotroceni și Victoria.

După ce promisiunile electorale de creștere cu 50% a salariilor din învățământ au căzut, iată că soluțiile anticriză propuse de către Guvernul Boc au condus la diminuarea cu 25% a retribuțiilor, dar și la pierderea unor sporuri ce li se cuveneau cadrelor didactice (spor de fidelitate, de stres sau de navetă).

Memoriile ce vor fi depuse la ministerele Educației și al Muncii cuprind revendicările urgente ale dascălilor. Nemulțumirile sunt legate de scăderile salariale, de disponibilizările din sistem, de demisiile și de concediile fără plată cauzate de diminuarea retribuțiilor. Ei reclamă faptul că recesiune a existat în toate țările Europei, dar nu au fost afectate retribuțiile din învățământ pentru că acolo acest domeniu reprezintă, cu adevărat, o prioritate națională.

Protestatarii cer ca educația să beneficieze de 7% din PIB, condiții decente de muncă și de trai, salarii pe măsura activității, coeficienți mai mari în grila din noua Lege de salarizare unitară și majorarea salariului minim la 750 lei. De asemenea, se solicită o dezbatere reală a prevederilor din noua lege a educației, prin consultarea sindicatelor și nu prin asumarea răspunderii Guvernului, așa cum a anunțat premierul Boc. O petiție on-line pentru urgentarea adoptării Legii educației a fost postată pe site-ul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, care va fi semnată de către toți cei ce se declară nemulțumiți de condițiile din actualul sistem de învățământ.

Deși președintele Băsescu le-a sugerat să plece din țară dacă nu-i satisfac condițiile de aici, dascălii nu acceptă această propunere iresponsabilă și sarcastică. Ei își doresc să rămână, să-și onoreze profesiunea și să-și aducă contribuția la educarea propriei națiuni. Cert este faptul că fără să fi fost pasiunea, înțelepciunea și modestia acestei categorii profesionale, doar cu așa-zisa susținere și apreciere guvernamentală, învățământul românesc ar fi fost într-o situație dramatică.

  Ioan Oltean - declarație politică: Să oprim poluarea apelor!;

Domnul Ioan Oltean:

"Să oprim poluarea apelor!"

În declarația mea de astăzi am decis să mă opresc asupra unui fenomen regretabil, din ce în ce mai des întâlnit în țara noastră: poluarea apelor.

Acum câteva zile s-a desfășurat și în România o lăudabilă inițiativă aparținând unor organizații ale societății civile. Este vorba despre "Ziua curățeniei". M-am bucurat să aflu din presă că în jur de 200.000 de români au ieșit în acea sâmbătă din case pentru a lua parte la cel mai mare proiect de ecologizare desfășurat vreodată în țara noastră. Cu această ocazie au fost strânse aproximativ 20.000 de tone de gunoaie, spun autoritățile. Dar ce nu știm este cât la sută din acest total reprezintă reziduuri colectate doar din ape.

Este important că România s-a alăturat țărilor est-europene care, în ultimii doi ani, au reușit să își mobilizeze populația să iasă din case și să strângă gunoaiele lăsate în lacuri, râuri, parcuri, păduri și alte zone publice din apropierea orașelor, sau situate pe trasee turistice sau în rezervații naturale.

Se știe că poluarea apelor afectează calitatea vieții la scară planetară. Nu este un truism afirmația conform căreiaapa reprezintă sursa de viață pentru organismele din toate mediile. Fără apă nu poate exista viață. Dar calitatea acesteia a început să se degradeze din ce în ce mai mult ca urmare a modificărilor de ordin fizic, chimic, dar și bacteriologic.

Pentru a ne face cât de cât o imagine asupra a ceea ce înseamnă, de fapt, apa pentru omenire, permiteți-mi să utilizez o imagine plastică, descrisă de cercetătorii din domeniu: dacă toată apa de pe Pământ ar fi turnată în 16 pahare, 15 și jumătate dintre ele ar conține apa sărată a oceanelor și mărilor. Dar și mai îngrijorător este faptul că din jumătatea de pahar rămasă, mare parte este prea poluată pentru a fi folosită drept apă potabilași astfel ceea ce mai rămâne pentru consumul omenirii reprezintă de fapt conținutul unei lingurițe. Aceasta, ca să ne facem cu toții o idee despre cât de prețioasă este banala apă potabilă, cu care suntem cu toții obișnuiți și pe care, prea adesea, o risipim, conștient sau inconștient.

Printre cauzele poluării apelor aș putea enumera: scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar, ceea ce este mai grav, deversări deliberate ale unor poluanți; scurgeri de la rezervoare de depozitare și conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere; pesticide și erbicide care au fost administrate în lucrările agricole chiar și în urmă cu douăzeci de ani care se deplasează prin sol, fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigații până la pânza freatică; îngrășămintele chimice și scurgerile provenite de la combinatele zootehnice; deșeurile și reziduurile menajere; chiar și sarea presărată în timpul iernii pe șosele, care este purtată prin sol de apa de ploaie și zăpada topită; depunerile de poluanți din atmosferă, dar mai ales un fenomen des întâlnit în ultimele decenii și la noi, și anume ploile acide.

Conform ultimelor date furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, necesarul minim de apă pentru un om este de 5 litri pe zi, din care 1, 5 până la 2 litri se consumă ca atare, iar restul se reține din alimente, sau apare din funcționarea metabolismului. Necesarul fiziologic este de 2, 5 până la 3 litri pe zi, diferența până la 5 litri pe zi apărând din activități fizice sau din cauza temperaturii ambiante. Totuși, omul utilizează în medie, pe glob, 100 litri apă pe zi pentru operațiuni de spălare, igienă, pregătirea hranei și alte activități în gospodărie. Acest consum zilnic are valori diferite de la o regiune la alta, de la o țară la alta, sau de la un continent la altul. De exemplu, acest consum este de maximum 3 litri pe zi în Africa și de 1000 litri pe zi la New York.

Iată de ce este cu atât mai evident faptul că, dacă nu vom reuși ca prin stilul nostru de viață, dar și prin politicile noastre să oprim poluarea apelor, viitorul nostru și al generațiilor care ne vor urma va fi realmente pus în pericol.

De aceea este cu atât mai bine-venită o astfel de inițiativă, precum cea desfășurată zilele trecute în România, cu toate că organizatorii au fost conștienți de faptul că este posibil să nu se fi putut curăța fiecare cătun sau fiecare colțișor din țară cu această ocazie.

Dar acum, trăgând linie și analizând cele petrecute, părerea generală este că acest lucru nu înseamnă că proiectul a fost un eșec. Din contră, sunt speranțe ca pe viitor să existe acoperire națională, dar mai ales, ceea ce este cel mai important, sprijin din rândul autorităților și al companiilor la nivel național.

Rămâne valabilă afirmația că acest proiect poate să fie un început pentru acțiuni viitoare și, bineînțeles, un început în educația cetățenilor țării noastre.

  Ion Dumitru - declarație politică cu titlul Soluții pentru eliminarea dereglărilor ecologice majore în spațiul românesc;

Domnul Ion Dumitru:

"Soluții pentru eliminarea dereglărilor ecologice majore în spațiul românesc"

Ca urmare a deciziilor politice luate în perioada 1958-1964, au fost defrișate suprafețe mari de perdele forestiere, din care numai 6.300 ha numai în podișul Dobrogei și alte mii de hectare în Câmpia Română, în special în Bărăgan, zone devenite tot mai aride, cu fenomene evidente de deșertificare. Totodată, au fost abandonate cercetările științifice din acest domeniu.

Spre deosebire de România, perdelele forestiere din nord-estul Bulgariei, înființate de specialiști români în perioada când zona aparținea României, au fost păstrate și îngrijite. Astfel, perdelele agro-forestiere bulgare sunt bine întreținute și mult amplificate în ultimii ani de specialiștii bulgari. Performanțele superioare ale agriculturii din Bulgaria sunt realizate în condiții similare de secetă și arșiță cu cele din Podișul Dobrogei de pe teritoriul României, unde perdelele forestiere de protecție lipsesc cu desăvârșire.

Cercetarea științifică și experiența practică acumulată în România demonstrează că perdelele forestiere constituie un mijloc eficient pentru atenuarea efectelor negative provocate de schimbările climatice, pentru prevenirea și combaterea secetei și deșertificării, contribuind la raționalizarea valorificării apei provenite din precipitații sau irigații, la prevenirea blocării căilor de comunicație de zăpezile viscolite, la atenuarea efectelor inundațiilor catastrofale, la amplificarea efectelor benefice pentru mediu, dezvoltarea rurală durabilă și siguranța alimentară.

Pentru toate acestea revin și spun că se impune urgent, pentru a nu fi prea târziu, realizarea unui Sistem național de perdele de protecție, conform prevederilor Legii nr.289/2002 privind perdelele de protecție și ale Legii nr.46/2008 - Codul silvic.

Luarea unor măsuri urgente de către Guvern pentru realizarea Sistemului național de perdele de protecție trebuie să fie o prioritate potrivit legii:

  • adoptarea unui program concret de acțiuni, eșalonat în timp pentru realizarea rețelei naționale de perdele de protecție;
  • instituționalizarea unui program științific și interdisciplinar referitor la înființarea, funcționalitatea și gestionarea durabilă a rețelei naționale de perdele forestiere de protecție, luând în considerare noile condiții climatice, sociale și economice ale României.

Sunt convins că cine va demara înfăptuirea acestei opere ecologice va rămâne definitiv în istoria României ca un salvator al neamului.

  Iulian Vladu - declarație politică: Imaturitate să fie, dar să știm și noi!;

Domnul Iulian Vladu:

"Imaturitate să fie, dar să știm și noi!"

Desprins parcă din operele lui Caragiale, președintele PSD, Victor Ponta, este într-o continuă perfecționare. În condițiile în care nu stă bine la capitolul imagine, nici în condițiile în care este președintele celui mai mare partid de opoziție, când adoptă orice poziție, declarații populiste doar de dragul imaginii, domnul Ponta continuă să îngrijoreze atât prin comportamentul unui tânăr dezinvolt, dar care este imatur politic, dar și prin acțiunile pe care le adoptă în cadrul partidului său. Îi place să apară la televiziuni, dar nu-i place să propună politici, să ofere soluții economice viabile pentru ieșirea din criză.

Este cunoscut faptul că cel mai mare partid politic din opoziție, condus, ce-i drept, de cel mai mic om politic pe care probabil îl putea avea PSD-ul, acum, la mai mult de un an de la momentul în care țara noastră se confruntă cu o criză economică, nu a fost capabil să ofere o alternativă la programul de guvernare al actualei Coaliții de guvernare, deși ne "amenință" de foarte mult timp cu soluția ieșirii din criză.

Domnule Ponta, de declarații politice au nevoie oamenii sau de soluții la ieșirea din criză? Într-o democrație, aceste manifestații "populare" de ieșire în stradă pentru a-și cere unele drepturi sau pentru a solicita măriri de pensii, salarii, sunt fenomene naturale. Dar mă întreb, este oare un comportament responsabil al politicienilor din opoziție să instige la acte de violență oamenii care au ieșit în stradă pentru a-și striga suferința?

Domnule Ponta, timpul domnului Iliescu a trecut, trebuie să deveniți conștient că sunteți președintele care ar trebui să ofere o alternativă la actuala guvernare. Oare comportamentul dumneavoastră vă recomandă pentru a prelua o funcție importantă în stat?

Cu toții trecem printr-o perioadă financiară grea, suntem reprezentanții cetățenilor, avem copii, soții, părinți sau rude cărora această criză economico-financiară mondială le-a afectat bugetele. Dar avem datoria să spunem lucrurilor pe nume, avem obligația să le prezentăm, să le explicăm situația grea economică a țării și nu să-i mințim promițându-le ceea ce suntem conștienți că nu pot avea. Nu pot avea pentru că statul nu-și mai poate permite pomeni electorale.

Aceștia trebuie să plece, dar noi nu suntem în stare să oferim soluții la ieșirea din criză, acestea sunt declarații pe care le face public domnul Ponta. În fapt, este un drept câștigat, de a ne exprima public opinia, dar îl consider un gest de imaturitate politică dacă nu un gest de lașitate, atunci când această declarație aparține celui care ar trebui să conducă cel mai mare partid din opoziție. Într-adevăr, pentru a fi președintele unui partid mare, trebuie să ai anumite abilități, capacități. Probabil dumneavoastră vă lipsesc cu desăvârșire!

Mai nou, observăm că soluția dumneavoastră pentru ieșirea din criză este demiterea Președintelui României. Consider această declarație o sfidare la adresa statului de drept, în condițiile în care ar trebui să conștientizați pericolul instituirii unei crize politice peste o criză economică, o criză care ar poziționa România în țările cu cea mai slabă încredere din punct de vedere investițional, în care neîndeplinirea angajamentelor asumate poate avea drept consecință diminuarea credibilității pe piețele financiare internaționale.

Prin urmare, domnule Ponta, soluții să fie, dar să le cunoaștem și noi! Nu vă temeți să le faceți publice, pensionarii, salariații, noi toți avem nevoie de ele, și nu de circ și de declarații pamfletare.

  Lucreția Roșca - declarație politică intitulată Rezultat al reformei sanitare, scăderea dramatică a adresabilității la serviciile medicale;

Doamna Lucreția Roșca:

"Rezultat al reformei sanitare, scăderea dramatică a adresabilității la serviciile medicale"

La moțiunea pe care PSD a adresat-o împotriva strategiei de guvernare pentru sănătate, se atrăgea atenția și asupra normelor noi de funcționare a cabinetelor medicilor de familie. Ați introdus modalitatea de consultații doar cu programare, adică ați permis unui medic de familie să acorde doar maxim 20 consultații pe zi.Doresc să vă atrag atenția la situația creată după câteva luni de la aplicarea acestei norme. Cei ce doresc consultații peste cele 20 dintr-o zi, plătesc contravaloarea de 20 lei, dar cei cu plata nu primesc nici rețeta compensată, nici trimitere la specialist, ci doar sfaturi sau rețeta necompensată.

Și dacă înainte de acest ordin primeau servicii medicale cam 50 de pacienți pe zi, concluzia este foarte clară: accesul la servicii medicale gratuite a scăzut la 60% față de mai 2010. Și totodată au scăzut sumele pe care casa de sănătate le decontează furnizorilor de servicii medicale. Adică s-a ajuns la ce s-a dorit: românii să-și plătească dările lunare și să nu primească servicii gratuite când au nevoie. Probabil la bilanțul anului 2010, ministerul pe care îl conduceți va susține că datorită ordonanțelor pe care le-ați semnat, starea de sănătate a românilor s-a îmbunătățit conform graficelor de cheltuieli făcute pentru sănătate și, de ce nu, veți susține ca 3% din PIB sunt arhisuficienți pentru Ministerul Sănătății.

Realitatea este alta. Oamenii sunt disperați, sunt mult mai mulți bolnavi de atâta sărăcie și noi, cei din sistem, suntem revoltați.

Domnule ministru, redați românilor dreptul constituțional la sănătate sau dați-vă demisia!

  Manuela Mitrea - declarație politică cu titlul 1 octombrie 2010 - cea mai tristă zi de sărbătoare a persoanelor în vârstă din România;

Doamna Manuela Mitrea:

"1 octombrie 2010 - cea mai tristă zi de sărbătoare a persoanelor în vârstă din România"

În fiecare an, pe 1 octombrie, în întreaga lume, se sărbătorește Ziua Internațională a Persoanelor în Vârstă. De mai bine de zece ani am petrecut această zi printre persoanele în vârstă din țara noastră. De fiecare dată și-au spus durerile legate de pensiile mici, de costurile medicamentelor, precum și de alte probleme cu care se confruntă, dar niciodată până acum n-am văzut disperare în ochii lor.

În 1 octombrie 2010 am trăit, împreună cu bătrânii, cea mai tristă zi a persoanelor în vârstă, de când mă știu.

Guvernul Boc nu a început lupta împotriva crizei economice, a evaziunii fiscale, a șomajului, ci a pornit un război împotriva poporului român, iar primii atacați au fost pensionarii. A mărit prețurile medicamentelor și a luat măsuri aberante în domeniul sănătății, în condițiile în care persoanele în vârstă sunt cele mai afectate de problemele de sănătate, a tăiat subvențiile la căldură și a mărit taxele și impozitele. A vrut să taie pensiile cu 16%, dar a fost împiedicat de reacția fermă și efortul comun al oamenilor, al presei, al opoziției și Curții Constituționale. Însă guvernanții în frunte cu Boc și PDL-ul său nu s-au oprit aici. Au făcut o lege a pensiilor inumană pe care au adoptat-o prin fraudă în Parlament. Au uitat că au jurat să lucreze pentru "propășirea spirituală și materială a poporului român", nu să fie asupritorii lui. Dacă nu înțeleg acest lucru trebuie să plece, iar dacă nu pleacă de bună-voie trebuie să-i determinăm să plece.

Aceste lucruri mi-au fost spuse de oameni care au luptat în al doilea război mondial. Există două tabere: guvernanții împilători împreună cu acoliții lor, și noi, ceilalți douăzeci de milioane de oameni, adică poporul român care învinge întotdeauna.

Domnule Emil Boc, v-aș întreba ce v-au spus părinții dumneavoastră și bătrânii din satul natal de ziua persoanelor în vârstă, dar știu că nu-i mai ascultați de mult timp.

Domnule prim-ministru, domnilor guvernanți, mergeți pe un drum greșit! Opriți-vă! Întoarceți-vă cu fața către poporul român, ascultați-i glasul și durerile până nu e prea târziu!

  Mircia Giurgiu - declarație politică cu subiectul Alimentația sănătoasă începe din școală;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Alimentația sănătoasă începe din școală"

În acest mandat am inițiat un proiect de lege care vizează implementarea programului de încurajare a consumului de fructe. Această propunere legislativă vine ca o continuare firească a legii pentru o alimentație sănătoasă în școli, dar și ca urmare a politicii Comisiei Europene privind introducerea Programului de încurajare a consumului de fructe în școli în vederea combaterii obezității infantile.

Consiliul Uniunii Europene a alocat pentru implementarea Programului de distribuire gratuită a fructelor în școli un ajutor comunitar de 90 milioane euro/an școlar pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ preuniversitar cu fructe, începând cu anul școlar 2009-2010. În aceste condiții, România beneficiază de un ajutor anual de 4,9 milioane euro, la care se adaugă o cofinanțare națională obligatorie de 1,6 milioane euro.

Prin această propunere legislativă se încurajează consumul de fructe în școli prin formarea de obiceiuri nutriționale sănătoase, se asigură absorbția de fonduri europene și se stimulează producția autohtonă de fructe.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă consumul a 400 gr de fructe și legume zilnic. La nivelul Uniunii Europene se remarcă o preocupare în privința alimentației sănătoase și a combaterii obezității, mai ales în rândul tinerilor. Documentul Comisiei, publicat în anul 2007, cât și declarațiile tuturor celor implicați în proiecte vizând alimentația sănătoasă au subliniat nevoia și importanța unei strategii europene pentru încurajarea alimentației sănătoase.

  Neculai Rățoi - declarație politică privind Dreptul la demnitate;

Domnul Neculai Rățoi:

"Dreptul la demnitate"

Deși există Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice instituită de către Adunarea Generală a ONU acum 20 de ani, standardele de trai și recunoștința ce li se cuvin vârstnicilor sunt departe de așteptări. 1 octombrie ar fi trebuit să fie o zi a bucuriei, a liniștii, a lipsei de griji, dar, din păcate, a fost o zi tristă, pentru că cele mai multe persoane cu vârsta de peste 60 de ani trăiesc prin mila lui Dumnezeu, într-o permanentă luptă pentru supraviețuire.

Pentru persoanele vârstnice, sănătatea este esențială. Doar o stare de sănătate bună le permite acestor români să participe activ la viața socială, culturală și politică. Fie că au grijă de copii și de nepoți - cărora le transmit cunoștințele, valorile morale și experiența lor - fie că își continuă munca în diverse domenii, fie că fac parte din structurile administrative locale, vârstnicii au întotdeauna un cuvânt important de spus.

Deși vârstnicii ar trebui să fie respectați și ar trebui promovate politici foarte precise și susținute care să li se adreseze, în România lui 2010, lipsesc condițiile care să ofere demnitatea unei vieți decente până la capăt. Accesul limitat la serviciile de specialitate, bolile cronice și dizabilitățile care se accentuează cu trecerea anilor, lipsa mijloacelor financiare, dar și exodul de cadre medicale reprezintă principalele explicații pentru sănătatea precară a acestei categorii de vârstă. Pentru că veniturile din pensie sunt limitate, oamenii sunt forțați să găsească un loc de muncă prin care să-și asigure un trai decent. Persoanele cu o vârstă înaintată nu au însă posibilitatea de a se angaja, pentru că angajatorii evită să le acorde o șansă.

În România lui 2010 politicienii nu recunosc drepturile celor care au muncit o viață întreagă, dimpotrivă, le scad veniturile prin diminuarea punctului de pensie, prin creșterea TVA, prin majorarea prețurilor la medicamente, la produsele alimentare și utilități, și peste toate acestea, prin majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În aceste condiții, mulți bătrâni trăiesc sentimentul excluderii și al abandonului, se simt singuri și inutili, trăiesc în nevoi și sărăcie.

Statul nu are decât o singură obligație față de acești oameni: să le asigure o viață demnă. Până atunci, le rămâne doar speranța...

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică intitulată Guvernul și-a pierdut busola;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Guvernul și-a pierdut busola"

Partidele aflate la guvernare și-au pierdut busola. Este un tablou pictat care nu se încadrează în niciun curent, în nicio logică. Dacă în 2008 și mai bine de jumătate din 2009, președintele și premierul au afirmat sus și tare că în România nu este criză și ne putem înfrupta, fiecare după cum putem, din banii țării, pensii și salarii nesimțite, din lucrări acordate pe ochi frumoși sau din proiecte electorale care nu folosesc nimănui, în 2010 am crezut că Guvernul ia în serios situația gravă în care a ajuns România și pornește la treabă.

Măsurile anunțate nu au fost puse nici până acum în practică peste tot. Dacă măsura dictată de Traian Băsescu, de micșorare a pensiilor, a fost declarată neconstituțională, prezidentul a luat-o pe câmpii și a declarat impozitarea tuturor veniturilor, de la preoți, maneliști, pensionari cu pensii sociale, meditații, laptele din piață și șpaga doctorilor. Bugetele locale sunt zdrențuite, abia mai fac față plății salariilor și eventual pentru oblojirea rănilor de pe urma inundațiilor.

Ne-am obișnuit, de asemenea, ca președintele Băsescu precum și premierul Boc să-și bată joc de toate categoriile sociale din România. După ce profesorii sau medicii au fost insultați de multe ori de către Băsescu sau Boc prin faptul că nu-și fac meseria cum trebuie și că nu acceptă salarii mici, de parcă înainte câștigau foarte bine, a venit rândul polițiștilor să intre în gura președintelui și bineînțeles a aghiotantului Boc.

Decizia lui Băsescu și a lui Boc de a renunța pentru moment la serviciile polițiștilor nu face decât să creeze o criză între instituțiile statului. Prima consecință a fost faptul că ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga și-a dat demisia în semn de onoare, fiind înlocuit cu un ilustru necunoscut, care nu s-a făcut remarcat cu absolut nimic.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Revoluție în învățământ;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Revoluție în învățământ"

Fără un învățământ performant, procesul manelizării sale definitive este inevitabil. Anul școlar a început sub tirul de nemulțumiri. În România cred că doar aproximativ 50 la sută dintre elevi ar merita să obțină bacalaureatul. Nu-i poți pretinde unui sistem de învățământ care a oferit unor elevi cu medii foarte mici posibilitatea de a accede în mediul liceal să-i înțelepțească pe aceștia în patru ani la nivelul standardelor unui bacalaureat exigent.

Revoluția în învățământ ar trebui accelerată și să aibă repere concrete. Salarizarea decentă, "aerisirea" programelor, renunțarea la teorie ca vedetă a discursului didactic, asigurarea unei baze didactico-materiale moderne, profesionalizarea managementului, implicarea obiectivă a comunității, asanarea mediului universitar tip "fabrică de diplome și doctori", fundamentarea unor ținte autentice, elaborarea unei legislații prin care să poată fi sancționată impostura profesională sunt numai câteva dintre dorurile unei revoluții așteptate. Există absolvenți de liceu și masteranzi în varii științe care nu pot redacta o cerere fără a lăsa în urmă un nou masacru ortografic.

Dacă mediul educațional nu va fi transformat într-unul atractiv, vom avea, într-un timp scurt, doar profesori de nota 5 și astfel, în aproximativ cincisprezece ani vom ruina sistemul de învățământ.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Salvarea sistemului de sănătate;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Salvarea sistemului de sănătate"

Cum arată acum sistemul de sănătate din România o știm cu toții. Cum va arăta peste zece ani, nu putem ști, atât timp cât nu există măsuri concrete pentru atragerea fondurilor către sănătate și de reformare a sistemului. În acest moment, în România nu există date reale privind costurile din sănătate, criteriile pentru obținerea de fonduri fiind bazate pe numărul cazurilor rezolvate (DRG) pentru spitale și, desigur, medicii sunt interesați să aibă cât mai multă cazuistică.

Anual, 200.000 de persoane din România se tratează în Ungaria și în alte țări.

De exemplu, gravidele și copiii au gratuitate și prioritate la servicii medicale, însă viitoarele mame se confruntă cu realitatea încă de la prima vizită la medic - ele trebuie să scoată sume consistente din buzunar dacă țin la sănătatea lor și a copilului. Acestea află că trebuie să se adreseze unui laborator pentru un set minim obligatoriu de analize care sunt și gratuite, teoretic.

Deteriorarea situației economice se reflectă și în această activitate. Gratuitatea există doar pe hârtie. Laboratoarele aflate în relație contractuală cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate nu mai au fonduri pentru analize. Gravidele și copiii mici ar trebui să aibă acces la analize, chiar dacă fondurile s-au epuizat. Laboratoarele îi refuză și le cer să vină luna viitoare, dar numai pe bază de programare.

Cât nu este prea târziu, dorim ca guvernanții să găsească soluții pentru salvarea sistemului sanitar românesc și sperăm ca prin descentralizare să se investească mai mult în Sănătate.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Portretul de președinte, mutilat de Traian Băsescu;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Portretul de președinte, mutilat de Traian Băsescu"

Mecanismul de seducție al lui Traian Băsescu s-a bazat pe faptul că un scandal cu cât este mai respingător, cu atât atrage mai tare. Atunci și-a asumat rolul de a fi scandalul acestei țări, al acestor vremuri.

Când Traian Băsescu deschide gura produce vrajbă, înșelătorie și sărăcie. E pe cale să desăvârșească un stat securistic, sub acoperire de țară europeană.

Dezbinând oameni, încăierând categorii sociale, împingându-i în proiecte personale egoiste, Traian Băsescu a crezut că-i va putea domina pe români, ca pe o masă de manevră dispusă să se amuze de dansurile sale țigănești, de glumele lui grosolane.

Traian Băsescu este expresia unei estetici a urâtului și exponentul unei culturi a inculturii. Mentalitatea sa de "stăpân" de gașcă se reduce la: "Banii proștilor sunt bogăția deștepților", în cazul de față proștii fiind contribuabilii români.

Cel care ar fi trebuit să fie ocrotitorul națiunii este primul care a împins-o spre prăpastie. Cel care ar fi trebuit să fie simbolul statului, motiv de mândrie pentru cei mai mulți dintre concetățeni, a ajuns bătaia lor de joc și persoana pe care toți demnitarii străini o ocolesc. Cel chemat să domolească tensiunile și să aplaneze conflictele din societate este primul care ridică piatra. Cel care ar fi trebuit să fie un model, în special pentru tineri, argumentează cu propria persoană că a fi vicios și a nu învăța sunt rețetele de succes în țara sa de "mâna a doua". Traian Băsescu a mutilat portretul de președinte al României, a caricaturizat cea mai înaltă funcție a statului român, a făcut din epoca sa una a imposturii, a jafului și a disperării.

Așa cum se zvonește, Traian Băsescu este cu adevărat bolnav. La prima vedere, ai spune că doar își urăște sincer propriul popor, dar parcă e mai mult decât atât. Consiliul Suprem de Apărare a Țării ar trebui să se autosesizeze. Întrebarea firească în această situație este dacă în structurile de siguranță națională mai sunt și oameni fideli profesiunii lor, statului român, și nu doar banilor și stăpânilor.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Președintele și protestul polițiștilor;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Președintele și protestul polițiștilor"

Dacă prin alte țări politica se face prin jocul și balansul dintre putere și opoziție, noi avem parte de ceva cu totul special. Politica românească de azi își bazează deciziile pe divorțul ireversibil dintre Traian Băsescu și lumea reală. Cu cât îl contrazice mai tare realitatea de fiecare zi pe președinte, cu atât e mai supărat președintele pe ea și vrea s-o pedepsească.

După ce a renunțat la profesori și la medici, obligându-i să ia calea pribegiei prin tăierea salariilor cu 25%, a îngenuncheat oamenii de cultură și a etichetat țara drept una de mâna a doua, Traian Băsescu face încă un gest de excludere și umilire a instituțiilor statului, care reprezintă de fapt încă un pas în instaurarea dictaturii personale.

Șeful statului a fost foarte afectat personal de manifestația polițiștilor și de atitudinea jandarmilor. Practic, pentru el s-a prăbușit o ultimă redută. Acestea sunt instituții unde domnește disciplina și unde se acționează la ordin. Oare nici la ordin nu mai pot fi oamenii mulțumiți și liniștiți? Obișnuit o viață întreagă să conducă înțelept vapoare, ministere, orașe sau țări prin bătaie cu pumnul în masă, amenințări scrâșnite și țipete, Traian Băsescu a constatat că există un moment în care metoda asta nu mai funcționează.

Gestul fără precedent al lui Băsescu poate fi considerat un atac la adresa fostului ministru de interne. Și cum e maestru în diversiuni, să inducă frica atât printre sindicaliști care anunță mari mișcări de stradă în perioada următoare, cât și în rândurile românilor care ar vrea să li se alăture protestatarilor și să îi susțină. Jocul prezidențial la intimidare ar fi doar începutul, pasul următor ar fi modificarea legislației, astfel încât dreptul constituțional la întrunire să fie restrâns. Băsescu s-a folosit totodată de manifestația din poarta Cotrocenilor pentru a deturna discuția publică de la miezul problemei - criza profundă în care a împins țara.

Prin protest, oamenii legii au dorit să atragă atenția asupra problemelor cu care se confruntă sistemul ordinii și siguranței publice în urma tăierilor de salarii și disponibilizărilor de personal, măsuri ce pot fi considerate un atentat la securitatea națională.

Protestul polițiștilor, cu răsunet puternic în țară și în străinătate, arată cât de izolat este regimul care se luptă cu propria populație.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică România riscă un nou infringement în energie;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"România riscă un nou infringement în energie"

Trecerea Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei în subordinea Secretarului General al Guvernului nu este văzută cu ochi buni de către Comisia Europeană, deoarece ANRE trebuie să fie o instituție independentă, puternică, să se autofinanțeze și să fie în subordinea Parlamentului.

Politizarea instituției, lipsa de independență și tăierea salariilor specialiștilor din cadrul autorității contravin normelor europene și au provocat îngrijorare.

Piața noastră de energie trebuie să asigure condiții care să respecte principiile din legislația europeană. Interconexiunile României cu statele vecine trebuie să asigure nu numai importul de gaze, ci și exportul. Conducta Szeged-Arad permite numai importul de gaze naturale. Interconexiunea în sine aduce României un plus de securitate în alimentarea cu gaze, prin accesul la alte surse decât Rusia.

Liberalizarea pieței nu înseamnă o creștere substanțială a prețurilor solicitate pentru gazele naturale, ci o adaptare mai bună a ofertei în funcție de cerere. Prețul nu mai trebuie reglementat pentru operatorii economici, ci numai pentru populație, astfel încât să se pună bazele unui sistem de acordare a ajutoarelor sociale direct către consumatorii vulnerabili, și nu prin preț.

Țara noastră trebuie să treacă la liberalizarea piețelor de gaze și electricitate fără să mai reglementeze tarifele pentru unii agenți economici.

Dacă România nu prezintă Comisiei Europene un răspuns satisfăcător în privința liberalizării complete a pieței gazelor și electricității până în februarie 2011, Comisia va apela la instanțele internaționale pentru rezolvarea acestui diferend.

Agenția Naționala de Reglementare în Domeniul Energiei trebuie să devină o autoritate independentă, insubordonată politic, altfel România riscă un nou infringement în energie.

  Petru Călian - declarație politică având tema Economia românească, necunoscuta ecuației UE;

Domnul Petru Călian:

"Economia românească, necunoscuta ecuației UE"

În perioada 27 - 30 septembrie am participat la o deplasare oficială în Polonia, alături de alți membri ai Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Polonă. În urma acestei vizite, am constatat, cu regret, slabele relații bilaterale privind balanța schimburilor comerciale. Astfel, dacă în țara noastră își desfășoară activitatea peste 400 de firme poloneze, în Polonia doar două firme românești sunt înregistrate. Produsele românești nu sunt cunoscute și promovate pe piața europeană. Asemănătoare din mai multe puncte de vedere, aceste două mari țări ale UE se pot ajuta reciproc la capitolul schimburi, Polonia reprezentând o supapă de refulare a economiei românești.

Am participat la discuții cu reprezentanții mediului de afaceri din industria lemnului, propunându-le să investească în România. Argumentez această propunere prin prisma faptului că țara noastră deține infrastructura necesară pentru prelucrarea lemnului, precum și forță de muncă ieftină și bine calificată. În urma discuțiilor s-a convenit ca în a doua jumătate a lunii noiembrie să se organizeze în România o întâlnire între oamenii de afaceri polonezi și români din industria lemnului. Un al doilea pas în colaborarea româno-polonă va fi reprezentat de organizarea unui târg pentru promovarea produselor poloneze în România.

Un alt aspect semnalat în urma vizitei oficiale face referire la vinul românesc, care nu se regăsește în supermarketurile și restaurantele din Polonia. Piața vinului românesc, are un mare potențial de export pe piața polonă, însă acest potențial este nevalorificat. Delegația României a propus ambasadorului Gheorghe Predescu intensificarea mediatizării vinului românesc prin contracte cu supermarketurile și prin deschiderea de en-gros-uri cu aceste produse.

România stă prost la capitolul promovării economiei și produselor pe piața europeană. Există fonduri europene nerambursabile direcționate în promovarea produselor țărilor nou intrate în UE, fonduri care acoperă 60% din valoarea proiectului. Am să propun ca în Legea bugetului de stat pe 2011 să se aloce fonduri pentru promovarea produselor românești, astfel, statul să suporte 40% din valoarea proiectelor de promovare a economiei românești pe piața comunitară. Spre exemplu, Polonia este țara cu cea mai mare absorbție a fondurilor, reușind să atragă 19,3% din totalul ajutoarelor comunitare oferite țărilor membre UE.

Pe plan bilateral, în urma discuțiilor avute cu vicepreședintele Seimului Republicii Poloneze (Camera Deputaților), precum și cu vicemareșalul Senatului, am obținut sprijinul Parlamentului polon în vederea aderării României la Spațiul Schengen, precum și vizita președintelui Poloniei în România, în a doua jumătate a lunii noiembrie.

  Petru Movilă - Apel la responsabilitate parlamentară;

Domnul Petru Movilă:

"Apel la responsabilitate parlamentară"

Ne aflăm astăzi într-o mare dilemă a democrației constituționale românești, pe de-o parte, iar pe de cealaltă parte suntem într-o criză a moralității parlamentare.

Parlamentul României are responsabilitatea constituțională de a-și exercita atribuțiile conferite de statutul de unică autoritate legiuitoare a statului. De ceva vreme, lucrările plenului Camera Deputaților, cât și ale Biroului permanent sunt blocate de Opoziție. Dar nu printr-un instrument constituțional, ci printr-o atitudine neparlamentară, printr-un comportament ce solicită o anumită îndreptare. Absenteismul în masă al Opoziției de la lucrările structurilor Camerei Deputaților a determinat blocarea lucrărilor noastre. S-au invocat motive diverse pentru a scuza acest comportament deviant al Opoziției. Niciun motiv nu poate scuza comportamentul de chiul în masă, pentru că acesta contravine intereselor generale ale statului. Alegătorii ne-au trimis aici pentru a-i reprezenta în Parlament, pentru a le reprezenta interesele legitime, nu pentru a pleca din plenul Parlamentului. Legea fundamentală oferă instrumente constituționale pentru manifestarea Opoziției. Nu putem să ne permitem să folosim un comportament deviant, pe care legea îl interzice.

Pe lângă încălcarea Legii fundamentale, această situație se traduce prin criza moralității parlamentare a Opoziției. Noi suntem aici pentru a face legi bune pentru societate, pentru a reglementa relațiile sociale astfel încât să existe bună înțelegere între oameni în orice relație s-ar afla ei. Însă Opoziția nu este în stare să respecte moralitatea pe care o reclamăm cetățenilor. Ce să mai înțeleagă omul de rând? Nu-și poate justifica posibila lipsă a moralității prin faptul că și parlamentarii opoziției au același comportament?

Într-o democrație reală, demnitatea pentru legile țării este pe primul plan al preocupărilor noastre. În momentul în care nu există moralitate parlamentară, se creează haosul politic.

Vă invit pe toți colegii, în special pe cei din partea Opoziției, să trecem peste orgoliile personale și să facem front comun pentru ca lucrările Camerei Deputaților să se desfășoare spre binele întregii societăți. Mai ales, stimați colegi, că societatea se află într-un impas economic, impas al cărui rezolvare nu poate fi găsită prin haos, ci prin exercitarea morală a atribuțiilor constituționale parlamentare.

  Cornel Pieptea - declarație politică intitulată Fantomele afacerilor marca Videanu apar după patru ani;

Domnul Cornel Pieptea:

«Fantomele afacerilor marca "Videanu" apar după patru ani»

Primăria Capitalei a decis în urma cu mai bine de patru ani, prin votul Consiliului General al municipiului București, format în majoritate din membri PD, să contracteze, prin Ministerul Finanțelor Publice, un împrumut rambursabil de aproximativ 112 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru "Reabilitarea Infrastructurii Educaționale în București".

Pentru primul pachet de școli ce urma să intre în programul BEI, 11 la număr, primarul PD, domnul Adriean Videanu, a organizat o licitație ilegală, în urma căreia aproximativ 5 milioane de euro au fost virați firmei SC GENERAL CONSTRUCT & CONSULT SRL, firmă care a furnizat, pentru câștigarea licitației, o scrisoare de garanție falsă. Deși lucrarea a fost plătită integral, firma de construcții nu a reabilitat mai nimic.

Caracterul ilegal al licitației a fost constatat în timpul unui control al BEI împreună cu inspectorii OLAF. Ca urmare a acestui tun financiar marca Videanu, Primăria municipiului București a fost nevoită să accepte condițiile impuse de BEI, pentru a nu risca blocarea tuturor proiectelor aflate în derulare și finanțate prin BEI.

Practic, PMB este obligată să achite anticipat cei aproximativ 5 milioane de euro aferenți primului pachet de finanțare din împrumutul cu BEI.

În urmă cu doar câteva zile, mai precis în data de 29 septembrie 2010, tot consilierii Partidului Democrat (PDL actualmente) au fost cei care au aprobat prin vot plata anticipată, încercând astfel să pună "capacul" peste o altă afacere a primarului "Bordură" și a SC Partidul Democrat Liberal SA.

Domnilor și doamnelor deputați ai PDL, zi de zi vă urmăresc în spațiul public cerând reforma clasei politice, reforma statului și atenta cheltuire a banului public. Cum se face însă că pe această temă nu am văzut nicio luare de poziție clară și publică de condamnare a dubioasei licitații?

Îmi permit, dragi colegi, să vă atrag atenția că lipsa dumneavoastră de reacție poate fi considerată complicitate, fie ea și morală, cu afacerile oneroase ale distinsului Adriean Videanu.

De asemenea, vă îndemn să priviți cu aceeași ochi atât pe răii moguli, cât și pe nobilimea PDL-istă, asta dacă nu cumva vreți să atingeți pragul de intrare în Parlament.

  Georgian Pop - declarație politică având ca subiect Siguranța transporturilor pe căile navigabile interne;

Domnul Georgian Pop:

"Siguranța transporturilor pe căile navigabile interne"

Transportul naval este unul dintre cele mai vechi sisteme de transport, dezvoltându-se vertiginos mai ales datorită avantajelor pe care le are în comparație cu celelalte categorii de transport. Schimbările economice și sociale din ultimii 20 de ani din România au generat o politică de dezvoltare și creștere a capacității de transport a flotei maritime și fluviale. Eforturile s-au concentrat spre modernizarea porturilor, în scopul facilitării comerțului, spre perfecționarea tehnicilor și tehnologiilor din dotarea navelor și porturilor, spre creșterea capacității de trafic etc.

Un obiectiv major al politicii în acest domeniu este creșterea gradului de siguranță și protecție, în sensul combaterii infracționalității pe căile navigabile românești. În prezent, fenomenul infracționalității capătă forme diverse, manifestându-se tot mai frecvent și în domeniul transporturilor navale. Aceste tendințe impun o orientare flexibilă a strategiilor de acțiune ale autorităților cu responsabilități în domeniul siguranței publice.

Prin declarația politică de astăzi doresc să trag un semnal de alarmă referitor la faptele de agresiune asupra navelor de marfă, ce pun în pericol viața personalului navigant și se soldează cu jefuirea mărfurilor. Pentru exemplificare vă expun cazul căpitanului Zvezdniy Zapkizeanov, care în data de 23.09.2010 se afla la bordul unei nave ce transporta fier vechi pe canalul Dunăre - Marea Neagră - Cernavodă - Agigea. Nava a primit instrucțiuni să acosteze la dana km 3 mal stâng pentru revizie și ecluzare, ceea ce s-a și întâmplat, la ora 18:15. În câteva minute apar 10 mașini din care coboară circa 20 de persoane care încep să descarce fierul vechi. Jaful s-a petrecut într-un ritm alert, toate cele 10 mașini fiind încărcate, plus alte 3 - 5 tone de fier vechi fiind descărcate pe mal. În scurt timp, au apărut și polițiștii alertați de către pilot și reprezentantul vămii, iar marfa a fost recuperată.

Episodul evocat este relevant pentru formele de infracționalitate care încep să se diversifice. Cazurile izolate se pot transforma oricând într-un fenomen grav și complex, dacă nu este tratat cu atenție și responsabilitate.

Sunt necesare măsuri urgente și ferme pentru prevenirea și combaterea acestui tip de infracțiuni comise pe traseele navigabile interne și pentru asigurarea unui climat de siguranță în comerțul naval intern. Instituțiile abilitate ale statului au datoria de a asigura ordinea și siguranța în porturile fluviale și maritime, pe navele de pasageri și de marfă ce se deplasează pe sectorul românesc al Dunării și Mării Negre.

Siguranța transporturilor navale trebuie să fie o prioritate a politicii de stat, tocmai pentru faptul că securitatea acestora este o condiție a dezvoltării comerțului intern și a economiei în general.

  Călin Potor - declarație politică intitulată Opriți tragediile din Armata Română!;

Domnul Călin Potor:

"Opriți tragediile din Armata Română!"

O altă tragedie a cutremurat Armata Română, după decesul sergentului major Marius Florin Sfecheș și a soldatului Cristian-Petru Filip, căzuți la datorie în Afganistan. Lacrimi, durere, un ultim omagiu, declarații de condoleanțe, drapel coborât în bernă, avansare tardivă în grad. Toate acestea fără sens... Armata română a plătit scump participarea la cele două războaie mondiale, iar ecourile morții miilor de combatanți nu au dispărut nici în zilele noastre.

Consider că participarea bravilor noștri soldați în teatrele de operații nu se mai justifică absolut deloc în acest moment. Cred că România și-a făcut datoria cu prisosință din acest punct de vedere. Am demonstrat că putem fi parteneri loiali țărilor membre NATO, că marile puteri ale lumii se pot baza pe noi, însă jertfele umane trebuie să înceteze într-un fel. Cu cei doi, numărul militarilor români morți în Afganistan se ridică la 17, iar cel al răniților la 55. Este prea mult! Până mai ieri, moartea soldaților români era folosită de mai-marii țării în scop electoral, acum însă dispariția lor nu mai folosește nimănui...

Pe fondul intenției tot mai multor state de a-și retrage trupele din teatrele de operații, sunt de părere că România trebuie să reflecteze mult mai serios asupra acestui demers. În plin proces de restructurare internă, Armata Română trebuie să fie mult mai concentrată pe derularea reformelor instituționale și pe creșterea gradului de profesionalism. Trebuie să urmărim mult mai mult performanța internă a Armatei, și abia apoi să ne ocupăm de misiuni de salvarea a altor state, însă nu cu prețul unor vieți nevinovate. Iată de ce reiterez ideea că România trebuie să-și retragă trupele din teatrele de operații, până nu vom fi nevoiți să avem mai multe sicrie decât militari... Cred că mai-marii Armatei și ai statului trebuie să reflecteze mai serios asupra acestui aspect. Sacrificiile soldaților români trebuie curmate definitiv prin retragerea trupelor, cu atât mai mult cu cât ne-am făcut cu prisosință datoria față de partenerii noștri externi din NATO și Uniunea Europeană.

  Vasile-Silviu Prigoană - declarație politică având tema De ziua educației - arc peste timp;

Domnul Vasile-Silviu Prigoană:

"De ziua educației - arc peste timp"

"Copiii români sunt încărcați cu materii atât de multe și atât de diverse, încât nici profesorii, nici școlarii nu se pot orienta în capetele lor. Acești copii nu învață nimic, pentru ca memoria nu păstrează nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul viu și judecata copilului n-au jucat nici un rol. Singurul efect al încărcării memoriei cu lucruri pe care nu le poate mistui e sila și scârba copilului de carte. La acest rezultat au ajuns aproape toate școlile de la noi. Vezi tineri care au învățat latinește, grecește, istoria universală, logică și psihologie, științe naturale, geografie în toate clasele, drept administrativ, economie politică, au trecut bacalaureatul și... cu toate astea, nu știu a scrie o frază corectă, iar a doua zi după ce au părăsit școala au uitat tot..."

Nu, stimați colegi, nu este părerea mea despre învățământul românesc, deși realitățile sunt similare până la congruență, ci este ceea ce scria - cu mai bine de 100 de ani în urmă, în ziarul "Timpul" (1878) - Mihai Eminescu.

Și pentru că podul peste timp pare perfect, astăzi, de Ziua educației, voi continua să citez din același autor, pentru ca noi, cei chemați să schimbăm lucrurile, să luăm aminte:

"Învățători care nici nu știu a scrie bine dau în mâna copiilor cărți pe care nici ei nu le înțeleg. Multe sunt plagiate nerușinate de pe cărți străine, cu atât mai scandaloase cu cât plagiatorii s-au dispensat până și de cunoștința elementară a limbi române, dând textele într-o formă nemistuită și necorectă, proprie a nimici simțul logic al școlarilor. Aceștia, când au ajuns la capăt cu învățătura, rămân cu capul plin de cunoștințe al căror înțeles nu l-au știut niciodată și de care nu se pot folosi în nici un fel. Rămân, astfel, cu zilele încurcate, tăind câinilor frunză, până ce, prin intrigi și umiliri care le pervertesc caracterul, ajung persoane publice, spre a continua, asupra generației viitoare, sistemul de stricare a minții și a inimii."

  Cristian Rizea - declarație politică intitulată Țara arde și PDL este în campanie electorală!;

Domnul Cristian Rizea:

"Țara arde și PDL este în campanie electorală!"

Atunci când economia este la pământ, când rata șomajului crește de la o zi la alta, când oamenii ies în stradă pentru că salariile lor reprezintă o insultă la adresa muncii lor de-o viață, când avem catedre în spatele cărora nu se află dascăli, când mor oameni în spitale pentru că medicii nu au nici aparatura necesară pentru a-i trata și nici medicamentele necesare, atunci guvernanții se gândesc la campanie electorală!

Afirmația aceasta parcă este desprinsă dintr-un banc. Din nefericire nu este așa. Din nefericire guvernanții au îndrăzneala de a vorbi despre campanie electorală într-un moment în care cetățenii acestei țări numai la vot nu se gândesc. Eu am sentimentul că acești oameni se străduiesc foarte tare să ducă România la dezastru. Niciodată nu am considerat că membrii Partidului Democrat Liberal sunt niște oameni capabili să reformeze acest stat, capabili să implementeze politici publice, capabili să scoată România din criză, însă comportamentul lor de la reuniunea de duminică de la Suceava mi-a arătat că îi supraapreciam. Aici nu avem de-a face doar cu oameni incapabili, ci cu oameni care funcționează după un alt sistem de logică.

Liderii de seamă ai PDL au făcut o paradă de afirmații deplasate în timp ce ar fi putut să profite de prilejul adunării pentru a se gândi în grup la soluții optime pentru a depăși această perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic și social. Doamna Raluca Turcan a vrut să dea dovadă de simț al umorului inventând cuvinte, domnul Gheorghe Flutur a apelat la o veche zicală românească pentru a ne sugera nouă, membrilor Partidului Social Democrat să nu-i mai deranjăm, iar premierul a anunțat bucuros că vom ieși din criză pentru a mia oară, însă devansează termenul de parcă ar juca la ruletă. Domnule Emil Boc, țara aceasta nu este o ruletă! Nu vă mai comportați ca și cum ar fi!

Recomandarea mea sinceră pentru liderii PDL este să se preocupe de guvernarea acestei țări atât cât încă se află în această postură, și să nu mai sfideze milioanele de cetățeni români care privesc disperați la ei și așteaptă ca ceva să se schimbe în bine. Este nefiresc și lipsit de bun-simț ca membrii partidului politic aflat la guvernare să vorbească despre campania electorală care se află la distanță de doi ani de zile. Reiterez mesajul pe care l-am transmis domnilor din PDL, acela că, dacă nu se simt în stare să guverneze, sau dacă este prea grea pentru ei aceasta sarcină, se pot da oricând la o parte, își pot prezenta în orice moment demisiile de onoare, după modelul colegului lor, domnul Vasile Blaga!

  Marius Rogin - declarație politică având tema Mișcări la dreapta spectrului politic apusean;

Domnul Marius Rogin:

"Mișcări la dreapta spectrului politic apusean"

Alegerile din Olanda, Danemarca și Suedia demonstrează că formațiunile populiste, antiimigraționiste și antiislamice încep să fie în vogă.

Concomitent, în SUA a luat amploare mișcarea intitulată Tea Party. Prea puțin traductibil ca "ceai dansant" și greu de definit, Tea Party este un fenomen ce semnalează alunecarea evidentă spre dreapta a unei mari părți a electoratului american, nemulțumit de pozițiile prea liberale ale Partidului Republican. Partid care în ultimele decenii s-a transformat în tradiționala porta-voce a revendicărilor conservatoare de peste ocean.

Toate aceste succese înregistrate la dreapta spectrului politic de formațiuni și mișcări noi par să anunțe o revoluție conservatoare de amploare în occident. Schimbările din interiorul dreptei, simultane cu tot mai accentuata degradare a popularității doctrinelor de tip social-democrat nu afectează doar scena scandinavă sau americană, ci chiar și Germania. Adepții ultimului mare partid popular german nescindat, care este Uniunea Creștin-Democrată, o formațiune concepută astfel încât să înglobeze toate curentele conservatoare și să nu permită apariția altor grupări, mai radicale dar legitimate democratic, la dreapta ei, sunt dezbinați.

Nu puțini se întreabă în Germania în ce măsură CDU, care în ultimii ani s-a mișcat mult spre stânga, spre a dezamorsa potențialul de nemulțumiri captat de stânga și de extrema stângă, continuă să fie un partid cu adevărat conservator.

De la o vreme a început să se discute în mod serios despre nevoia constituirii unui nou partid de centru-dreapta, mai clar axat pe revendicările segmentului de dreapta al electoratului german.

La baza tuturor frustrărilor care alimentează în occident apariția și dezvoltarea unor tot mai consistente mișcări de dreapta se regăsește pretutindeni o crescândă angoasă.

Specialiștii consideră că ar exista diferențe substanțiale între ceea ce se întâmplă în SUA și în Europa. În cazul americanilor, componenta religioasă din Tea Party ar fi, de pildă, net mai puternică decât în Europa, în rândul conservatorilor germani nemulțumiți de deschiderea spre stânga a CDU, argumentația aparține de pildă politologului german Thomas Poguntke, de la Universitatea Heinrich Heine din Duesseldorf.

Existența multor elemente comune, odată combinate, ar putea favoriza izbucnirea și extinderea în vest a unei noi mișcări de dreapta, greu de contestat. Frământările din dreapta spectrului politic, comune celor mai avansate democrații occidentale, par a fi, în ultimă instanță, consecința unei crize identitare. La originea ei se află nu doar angoase de sorginte economică.

Aceste frământări sunt, neîndoielnic, și expresia nemulțumirilor difuze ori acute generate de elitele politice și culturale al căror discurs politic corect e resimțit de mulți ca excesiv și mai cu seamă ca fiind rupt de realitatea cotidiană a societăților deschise, globalizate. În cauză este incapacitatea vădită a acestor elite postmoderne de a adresa adecvat chestiunea identității unor segmente largi ale propriilor electorate, nevoia lor de un set de valori clare.

  Maria Stavrositu - declarație politică intitulată Cazinoul din Constanța aniversează 100 de ani de ruină!;

Doamna Maria Stavrositu:

"Cazinoul din Constanța aniversează 100 de ani în ruină!"

Cazinoul este o clădire istorică din municipiul Constanța, aflat pe faleză, pe Bulevardul Regina Elisabeta. Este unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale orașului. A fost construit în anul 1909 și inaugurat în august 1910, după ce vechea construcție din paiantă și lemn a fost distrusă de o furtună, în anul 1891.

Cazinoul a reprezentat una dintre clădirile emblemă ale Constanței, care acum stă să cadă. Planurile pentru construcția edificiului au fost făcute de arhitectul Petre Antonescu și se inspirau din tradițiile artei românești. Pe parcurs, ele au fost schimbate de arhitectul francez Daniel Renard. Partea superioară a clădirii este decorată cu elemente arhitecturale de forma navelor antice (rostrale), cu capete de berbec și ghirlande de alge marine, în timp ce interiorul este somptuos, cu scări și balustrade impunătoare, coloane îmbrăcate în stucatură și pereți cu brâuri din marmură.

La 21 decembrie 1909, inginerul Elie Radu și arhitecții Ion Mincu și D. Maimarolu sunt solicitați să se deplaseze la Constanța pentru a studia Cazinoul din toate punctele de vedere. Rezultatul inspecției s-a materializat printr-un important act care conține opiniile documentate și bine susținute ale unor personalități de real prestigiu.

Observațiile privesc adăugarea de spații: o sală mare pentru restaurant, cu bucătărie și dependințele necesare, restaurant care va fi pus în legătură cu terasa din spatele ușii vitrate, care să nu obtureze perspectiva larg deschisă asupra mării. S-au sugerat și degajarea scării de onoare printr-o arcadă spectaculoasă, adăugarea de intrări, vestiare, toalete, dar și suprimarea de trepte sau ferestre. Ultimele lucrări de restaurare și modernizare a Cazinoului au fost făcute în anul 1937 de proiectantul Daniel Renard.

La fix o sută de ani de la inaugurare, o simplă plimbare pe faleză dezvăluie aceeași clădire impunătoare care-și întâmpină aniversarea într-un mod trist și deplorabil: geamuri sparte, uși închise, crăpături, tencuiala căzută... Treptele și pavajul sunt sparte iar între crăpăturile de marmură a crescut iarba. Pereții monumentului au fost pictați cu diferite mesaje: "Proprietate privată", "Dacă te văd în cazinou, te împușc" sau "Închis vizitatorilor. Întrebați la Primărie". Acum sunt șterse, asta e marea realizare a municipalității sau a firmei care ar fi trebuit să reabiliteze edificiul. Au apărut altele, în loc. "Nu treceți. Obiectiv..." nu se mai vede completarea pentru că e căzută tencuiala, obscenități de-ale microbiștilor, "Andreea plus Ilie = Love", "Te ador"... În locul pe unde odinioară se făcea aprovizionarea cazinoului, acum se adună gunoiul.

Ce face primarul PSD Radu Mazăre?Amenință, tot el, că vinde clădirea chinezilor.

Asta după ce acum trei ani Primăria Constanța a concesionat Cazinoul către o firma din Israel (Queenco Leisure International), firmă care urma să realizeze lucrările de modernizare a clădirii. Practic, odată cu concesionarea, autoritățile locale s-au spălat pe mâini și au pasat unul dintre edificiile emblematice ale Constanței pe mâna unor afaceriști. Ce a făcut această companie? Nimic. Firma se obliga în 2007 să investească 9 milioane de euro numai în primii cinci ani. Au trecut trei, iar acum, și-l citez pe Radu Mazăre, "A intrat în incapacitate de a mai băga toți banii și de a renova, din cauza crizei internaționale". Deci nu va mai face nimic. Au trecut ani în care s-ar fi putut face ceva, timp în care clădirea s-a degradat și mai mult.

Prin această declarație politică vreau să atrag atenția că soarta simbolurilor naționale care arată parcursul istoric al țării noastre nu poate fi tranzacționată în funcție de interesele de moment ale unui partid sau nivelul cultural al unor edili vremelnici. Și aș putea adăuga aici și Peninsula din Constanța, zona veche a orașului, care ar trebui redată constănțenilor și viitorului lor.

Solicit, de la tribuna Parlamentului României, atât Primăriei municipiului Constanța, cât și Ministerului Culturii să-și unească eforturile pentru salvarea Cazinoului din Constanța.

  Gigel-Sorinel Știrbu - declarație politică intitulată Cum reușim din nou să ne facem de râs în Europa;

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

"Cum reușim din nou să ne facem de râs în Europa"

Săptămâna trecută, tentativele reprezentanților Puterii de a denigra Opoziția au atins culmile grotescului. S-a ajuns la până acolo în a se afirma că liderii Opoziției, împreună cu patroni de presă ar intenționa să dea lovituri de stat. Cum aceste afirmații au venit din partea uneia dintre cele mai mediatizate persoane din România, ministrul Elena Udrea, este de la sine înțeles că spusele acesteia au făcut deja înconjurul Europei. Nu cred că este un secret pentru nimeni că fiecare ambasadă editează în fiecare dimineață un buletin al principalelor evenimente din țară în care este acreditată, buletin care ulterior este trimis la "centru". Numai că declarații de genul pregătirii sau intențiilor unor lovituri de stat nu pot decât să trezească zâmbete prin alte părți. Și aceste zâmbete nu se datorează doar acuzațiilor fanteziste la adresa Opoziției, ci și gradului de (in)cultură a celor care le proferează. Pentru că acelora care le-a ajuns la ureche povestea cu "lovitura de stat", știu că aceasta înseamnă o răsturnare bruscă și neconstituțională a puterii legitime a unui stat, impusă prin surpriză de o minoritate, de obicei militară, folosind forța. Or, loviturile de stat pentru Elena Udrea sunt intențiile Opoziției de a demara procedurile de suspendare din funcție a șefului statului, moțiunea de cenzură împotriva guvernului și nu în ultimă instanță criticile întemeiate la adresa Puterii, exprimate de diverși analiști la televiziunile de știri. Personal, și cred că nici pe colegii mei de partid nu ne încălzește faptul că Elena Udrea sau alt exponent al puterii se fac de râs în afara granițelor. În schimb ne doare faptul că, fiind vorba de un oficial al statului român, zâmbetele pe care acesta le provoacă în Occident se contabilizează la capitolul imagine. Este vorba de imaginea României.

Evocarea "loviturii de stat" de către Elena Udrea nu reprezintă însă o noutate. În campania electorală pentru prezidențiale, Elena Udrea, încercând să justifice acțiunile huliganice de la Timișoara ale unor membri PDL cu ocazia prezenței acolo a contracandidaților lui Traian Băsescu, a afirmat că a fost reacția mulțimii față de o tentativă de lovitură de stat împotriva șefului ei spiritual. O lovitură de stat la fel de inexistentă ca și acum.

Dacă de la Elena Udrea oricum nu am mari pretenții, altceva este când aberații spune și premierul Emil Boc. Domnia sa a afirmat zilele trecute: "Doi moguli și doi politicieni (Crin Antonescu și Victor Ponta - n.a.) și-au dat iar mâna pentru suspendarea președintelui contrar și Constituției și intereselor României, având ca unic obiectiv să oprească mersul justiției sau să aibă acces la resurse neatinse în mandatul actualului președinte". Sper din tot sufletul ca premierii statelor din UE să nu știe că Emil Boc este și profesor de drept constituțional și că predă la una dintre cele mai prestigioase Universități din România. Nu de alta, dar nu știu cum le-ar putea explica Emil Boc omologilor săi că o acțiune de suspendare a președintelui este contrară Constituției. Sau cum ar putea justiția să nu mai funcționeze dacă șeful statului este suspendat.

Știu că imaginile înregistrării votului final de la Legea sistemului unitar de pensii au făcut deja turul televiziunilor europene. Stau și mă întreb ce vor răspunde oficialii noștri bântuiți de lovituri de stat și acte potrivnice Constituției dacă vor fi chestionați de reporterii străini privind "miracolul" din Cameră din 15 septembrie a.c. În legătură cu ce părere și-au făcut oficialii din occident vis-à-vis de acest vot nu cred că mai trebuie să insist. Și tot la capitolul imaginea României a fost contabilizat și votul din 15 septembrie.

  Sulfina Barbu - declarație politică având tema Opoziția în zodia populismului nociv;

Doamna Sulfina Barbu:

"Opoziția în zodia populismului nociv"

Realitățile economice și sociale ale României, reliefate atât de puternic de criza financiară, funcționează asemeni unei hârtii de turnesol care ne arată adevăratele trăsături ale actualei Opoziții parlamentare.

Fie că au fost la guvernare, fie că au trecut în Opoziție, PSD și PNL au menținut o relație politică bazată exclusiv pe acțiunea și discursul populist, lipsite de luciditate economică și responsabilitate politică.

Este suficient să ne uităm cu atenție la acțiunile PSD și PNL din perioada cât au fost la guvernare, 2007 - 2008, precum și la activitatea de opoziție din 2009, pentru a vedea riscul la care este supusă stabilitatea economică a României.

În anul 2008, în plin debut al crizei financiare la nivel european, situația economică a României este descrisă concis de două cifre: am avut o creștere economică de peste 8%, iar la finalul anului, deficitul bugetar era de 5,4%.

Cineva care nu cunoaște și realitatea politică din România și se uită doar la aceste cifre s-ar putea gândi că un guvern responsabil a generat un asemenea deficit bugetar pregătindu-se pentru a întâmpina criza financiară. Te-ai aștepta de la un guvern responsabil să fi orientat acești bani în investiții, creare de locuri de muncă, deschidere de noi proiecte.

Realitatea anului 2008, an electoral, ne arată însă că deficitul bugetar imens pentru o asemenea creștere economică a fost generat doar de acțiuni electorale care să asigure cât mai multe voturi pentru partidele aflate la guvernare în 2007-2008. Guvernul ultraminoritar PNL, susținut și șantajat din Parlament de PSD, a emis în acest interval nu mai puțin de 20 de acte normative care vizau creșteri de pensii și salarii în sistemul bugetar.

În mod evident acesta este visul oricărui partid politic aflat la guvernare: să știe că a făcut ce trebuie pentru ca cetățenii să poată avea un nivel de viață mai bun. Însă să nu confundăm voit această dorință firească, cu iresponsabilitatea politică și economică. Presiunea populismului electoral al PSD a determinat PNL ca în 2008 să cheltuiască iresponsabil chiar și miliardele de euro provenite din privatizarea BCR.

Din păcate, observăm că după ieșirea de la guvernare, lipsa de responsabilitate a partidelor aflate acum în Opoziție este tot mai mare. În fața deficitelor structurale ale României, prezentate opiniei publice în baza datelor statistice, a cifrelor care vorbesc deja de la sine, Opoziția are un singur răspuns: populismul nociv.

Lipsa de responsabilitate a PSD culminează însă cu acest așa-zis program alternativ de guvernare.

Cele două mari promisiuni cu care PSD îi amăgește pe cetățeni: introducerea cotei progresive și creșterea salariilor în sistemul bugetar, riscă să fie cele două lovituri de grație date stabilității economice a României.

Cele două promisiuni puse una lângă alta sunt un nonsens economic. PSD își propune nu doar să scadă veniturile la buget cu 3 miliarde de euro - prin cota progresivă -, ci și să crească salariile bugetarilor. Fără a spune o vorbă despre cum intenționează să acopere reducerea la buget pe care o va genera cota progresivă. Și nici de unde iau banii necesari pentru a crește salariile oamenilor.

Din fericire, românii nu mai pot fi amăgiți de niciun partid politic, de niciun politician cu discurs înflăcărat. De aceea, PSD este dator să răspundă în fața românilor la câteva întrebări simple.

De unde vor lua liderii social-democrați banii pentru creșterea salariilor în sistemul bugetar?

Dar cele 5 miliarde de euro necesare în 2011 pentru deficitul fondului de pensii, dacă reforma propusă de Guvern este blocată? Dar cele 6 miliarde de euro tot pentru pensii în 2012, pentru ca deficitul netratat al pensiilor se adâncește de la an la an?

De unde va lua PSD bani pentru atragerea fondurilor europene, adică pentru investiții, noi locuri de muncă, dacă se opune tuturor măsurilor de echilibrare a bugetului? După ce guvernul a început reducerea deficitelor bugetare, tot avem un deficit de 6,8% din PIB.

Dacă PSD anulează toate aceste eforturi, înseamnă că vrea pentru România un deficit de 9%, poate 10%. Iar în aceste condiții este obligatoriu să vii în fața românilor și să le spui cinstit de unde mai iei bani pentru pensii, salarii, educație, ordine publică, sănătate; Dar și pentru atragerea fondurilor europene, vitale pentru repornirea economiei.

Opoziția nu trebuie niciodată să iubească Guvernul într-o democrație.

Însă dacă avem un deficit de 6,8% din PIB și dacă Opoziția nu este de acord cu concedieri, nici cu reduceri de salarii, nici cu reforma sistemului de pensii, nu sunteți de acord nici cu finanțarea prin acordul cu FMI - atunci ce faceți să ieșim din cercul vicios în care cheltuim mai mult decât avem?

Clasa politică le este datoare românilor, în primul rând, cu rațiune, luciditate și curajul de a le spune adevărul. Dar pentru asta este obligatoriu să facem politica cu gândul la provocările și greutățile de acum, nu la alegerile din 2012.

  Radu Bogdan Țîmpău - declarație politică: Joaca de-a economia a Guvernului Boc dăunează grav mediului de afaceri românesc;

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

"Joaca de-a economia a Guvernului Boc dăunează grav mediului de afaceri românesc"

Putem vorbi, fără a greși foarte mult, de zeci de erori majore ale Guvernului Boc, dar poate cea mai controversată, discutată și denunțată dintre ele a fost introducerea impozitului minim obligatoriu.

La momentul adoptării sale, am atras atenția asupra efectelor nocive pe care acest impozit le va avea asupra IMM-urilor. Din păcate, impactul negativ a depășit chiar și previziunile noastre, având ca rezultat pierderea locurilor de muncă pentru peste 400000 de oameni.

Măsura a fost privită ca o lovitură aproape letală pentru mediul de afaceri românesc, afectând în principal micii întreprinzători și descurajând tocmai pe aceia care au hotărât să pună în practică libera inițiativă.

De aproape doi ani, singurul răspuns al Guvernului la criticile constante ale specialiștilor a fost o bâlbâială continuă - ba că e foarte bun, ba că va fi eliminat. Iată că săptămâna trecută, Emil Boc ia decizia finală: lansează un pachet de relansare economică, printre măsurile acestuia numărându-se și eliminarea impozitului minim obligatoriu! Desigur, se mai vorbește și de diminuarea nivelului dobânzii percepute pentru creanțele datorate statului și eliminarea executării silite pentru societățile comerciale care au de recuperat creanțe de la stat, precum și de modificarea plafoanelor investițiilor de la care societățile care creează locuri de muncă să beneficieze de ajutor din partea statului. Este de fapt o anulare a măsurilor pe care tot Emil Boc le-a instaurat și care au aruncat în haos economia românească.

Avem o lege a răspunderii ministeriale. Avem un guvern care se supune, măcar teoretic, legii, deși Curtea Constituțională a invalidat nu mai puțin de 15 acte normative ce purtau semnătura lui Emil Boc, în mai puțin de doi ani.

Întrebarea firească este cea care se referă la cine își asumă răspunderea și mai ales în ce fel pentru cele aproape 250.000 de firme falimentate și suspendate în urma introducerii impozitului minim obligatoriu și pentru milioanele de șomeri ai României?

Un răspuns onorabil poate avea un singur sens: demisia Guvernului Boc.

  Titi Holban - declarație politică intitulată Domnule Băsescu, opriți atacul la adresa statului de drept!;

Domnul Titi Holban:

"Domnule Băsescu, opriți atacul la adresa statului de drept!"

Asistăm în ultimul timp la un fenomen periculos pe care domnii Băsescu și Boc l-au inițiat și îl dezvoltă, încet, dar sigur, în România: atacul la adresa instituțiilor statului.

În lipsa performanței economice și a măsurilor fiscale de natură să stopeze declinul economiei românești și să relanseze mediul privat, fără încrederea de care Guvernul Boc nu beneficiază, pe bună dreptate, din partea populației care nu este dispusă să accepte că singurele politici guvernamentale sunt tăierile succesive de salarii, de pensii, de indemnizații și de investiții, această guvernare recurge la metode comuniste în încercarea de a înlocui o legitimitate democratică, pierdută pe toate fronturile și în ochii tuturor, cu una dictatorială.

Așa se explică și modul în care Băsescu și Boc au rezolvat o problemă de fond - protestul polițiștilor - prin crearea unei crize între instituții și declanșarea unui atac fără precedent la adresa Ministerului Administrației și Internelor și a celor care poartă uniforma cu însemnele sale. Scopul demersului comun Băsescu-Boc a fost dublu, fiind specific regimurilor totalitare: transmiterea mesajului de forță și, în același timp, de teamă în rândul protestatarilor, dar și lichidarea adversarilor politici - în acest caz, domnul Blaga.

Altminteri spus, vinovații sunt bineînțeles cei care protestează și nu cei care i-au adus în această situație și i-au determinat să-și strige revendicările și să-și caute dreptatea în stradă. Acest episod, emblematic pentru vremurile în care trăim, ne reamintește de un altul, la fel de trist, petrecut cu 20 de ani în urmă, când un dictator, tot un "escu", țipa la postul public și unic de televiziune că vinovații sunt în stradă și că regimul de atunci este cel care le vrea binele, reprezentat de mici ajustări de pensii și salarii, că trebuie să strângem cureaua și să fim solidari, așa cum ne cere acum această guvernare.

Să fim solidari în jurul cui, al domnilor Băsescu și Boc! - aceasta este noua politică pe care guvernanții o solicită de la noi. La urma-urmei, nu-i nici chiar foarte mult, numai că această minciună, menită a salva posturilor celor doi și afacerile clientelei PDL, ascunde un mod de viață egal cu sărăcia, la care - tot cei doi - îi condamnă pe români să-l ducă mult timp de aici încolo.

Rezolvarea protestului polițiștilor este doar un episod, prin care guvernarea Băsescu - Boc a vrut să transmită românilor un mesaj de teamă, de forță și probabil vor urma și altele pentru a estompa nemulțumirea publică.

Dar, domnilor guvernanți, acest "aveți grijă" pe care încercați să-l transmiteți subtil sau chiar direct oamenilor, să nu se răsfrângă pe umerii dumneavoastră, pentru că, așa cum am văzut în istorie, democrațiile și cetățenii au capacitatea de a discerne și de a învinge în cele din urmă.

  Eugen Constantin Uricec - declarație politică: Indisciplina în construcții;

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Indisciplina în construcții"

Multe dintre măsurile guvernelor care s-au succedat la conducerea politicilor economice și sociale din România au țintit către dezvoltarea sectorului construcțiilor civile și industriale din România. În mare parte, obiectivele acestor politici au fost realizate, sectorul construcțiilor reprezentând astăzi o pondere însemnată în Produsul Intern Brut din România.

Dincolo de bucuria acoperirii unui deficit important pe segmentul construcțiilor noi, în cele mai multe dintre localitățile țării s-a pierdut din vedere că aspectele cantitative trebuie însoțite și de cele calitative.

Pentru acest motiv, astăzi, când multe dintre noile construcții sunt deja date în folosință, încep să apară probleme de neconceput pentru clădiri cu o vechime de 3-5 ani. Mă refer, în primul rând, la nerespectarea condițiilor tehnice și arhitectonice, la ignorarea concentrațiilor betoanelor, la nesocotirea standardelor specifice structurilor de rezistență sau la nerespectarea termenelor tehnice de execuție.

Astfel, s-a ajuns la situația incredibilă în care clădiri noi, abia date în funcțiune, au deja fisuri în structura de rezistență, reprezentând un risc seismic ridicat pentru cei care le folosesc.

Pe lângă aceasta, autoritățile publice locale, bucuroase de expansiunea sectorului de construcții și de aportul acestora la veniturile din taxe locale, au pierdut cu totul din vedere că noile construcții, cartiere sau ansambluri rezidențiale trebuie să se supună unor planuri urbanistice bine definite.

S-a ajuns astfel la situația în care străzile noi au lățimi de 2 și până la 4 metri, distanțele dintre construcții sunt sub limita legală, iar aspectele geodezice au fost cu totul ignorate. Toate acestea concură la o vulnerabilitate extrem de ridicată a noilor și modernelor construcții, fie prin extinderea mult mai ușoară a incendiilor, fie prin incapacitatea serviciilor publice de urgență de a interveni în situații critice.

Legislația există în domeniu și, cu potențiale mici ameliorări, ea este o legislație modernă și care nu ar permite astfel de anomalii. Ceea ce lipsește este responsabilitatea departamentelor de urbanism de pe lângă administrațiile publice locale și amorțeala Inspectoratului de Stat în Construcții, o instituție utilă, dar care nu se poate lăuda cu prea multe realizări.

  Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică intitulată Actualii guvernanți vor rămâne în istorie la capitolul celor care au distrus țara!;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Actualii guvernanți vor rămâne în istorie la capitolul celor care au distrus țara!"

Ziua Mondială a Educației este sărbătorită astăzi prin proteste. Cel puțin 10.000 de profesori au ieșit în stradă. Știți care este sloganul lor? "Salvați școala românească"! Salarii decente, stoparea închiderii școlilor, respectarea Legii educației și a Pactului Național pentru Educație sunt principalele revendicări ale cadrelor didactice. Înainte de toate, însă, oamenii cer să nu mai fie umiliți de această guvernare care nu dă doi bani pe școală.

O învățătoare din România este în greva foamei de 43 de zile. A ajuns pe un pat de spital, în stare gravă. O cheamă Cristiana Anghel și spune că nu va renunța la această formă de protest până nu se va anula măsura de tăiere a salariilor bugetarilor cu 25 % și nu se va aplica legea de mărire a salariilor cadrelor didactice. Este legea pe care noi am votat-o în urmă cu doi ani și pe care Traian Băsescu a promulgat-o cu entuziasm, dar nu a fost aplicată nici până în ziua de azi!

Angajații din sistemul sanitar și din alte sectoare bugetare vor continua protestele și amenință cu greva generală. Oamenii sunt pur și simplu disperați din cauza dezastrului economic și social produs de guvernarea Băsescu - Boc!

Ce face Guvernul în acest timp? Încearcă în fel și chip să intimideze mișcarea sindicală. Liderul Sanitas de la Iași a fost amendat cu 5.000 de lei pentru că oamenii au aruncat cu ouă în Prefectură. Polițiștii care au dat cu cascheta de pământ sunt amenințați cu închisoarea. Să vedem ce măsuri vor lua împotriva sindicaliștilor din educație.

Pentru că guvernanților portocalii nu le pasă de oameni, PSD și-a asumat disponibilitatea de a-i apăra pe cei care ar putea fi sancționați pentru participarea la proteste. Respingem orice formă de presiune asupra sindicatelor. Cunoaștem foarte bine motivele pentru care oamenii sunt în stradă. Cetățenii României au fost mințiți cu nerușinare de către acești guvernanți aroganți, incompetenți și rupți de realitate.

Este de domeniul absurdului faptul că PDL-iștii au început deja campania electorală pentru alegerile din 2012, în timp ce oamenii sunt la capătul răbdării! Este inadmisibil dezinteresul guvernanților față de problemele reale ale oamenilor. Este incredibil cum împart fondurile guvernamentale doar pe criterii politice și visează să salveze economia prin impozitarea nunților și botezurilor.

Pentru a da impresia că Guvernul lucrează, Boc a lansat pe piață și promisiunea celor 10.000 de euro pentru tinerii care vor să-și deschidă o afacere, dar nu spune că fondul este de un milion de euro și, prin urmare, de prevederile ordonanței vor beneficia doar 100 de tineri.

Este halucinant faptul că PDL-iștii cred că ei "fac istorie", când nu au oferit românilor decât sărăcie și lipsa speranței. Noroc că finul Falcă ne-a "luminat", trăgând un arc peste timp. Am aflat, astfel, că Traian Băsescu ar fi un fel de Cuza reînviat al PDL.

Da, actualii guvernanți vor rămâne în istorie la capitolul celor care au distrus țara! Traian Băsescu va rămâne în istorie drept președintele care a trimis poporul în exil și a pus pe butuci Sănătatea, Învățământul, Agricultura, Apărarea, Internele și Justiția, într-un timp record.

În acest moment, 80% dintre români spun că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. 80% dintre români sunt niște oameni triști, care se pot înscrie pe lista "suspendacilor".

  Viorel Buda - declarație politică: Guvernul Boc se pregătește să dea lovitura de grație învățământului;

Domnul Viorel-Vasile Buda:

"Guvernul Boc se pregătește să dea lovitura de grație învățământului"

Prin intenția de a adopta prin asumarea răspunderii guvernului Legea învățământului, Cabinetul Boc se pregătește să dea lovitura de grație sistemului de educație din România. Prin încercarea de a eluda - a câta oară, oare? - dezbaterile parlamentare pentru o lege de o importanță covârșitoare, Guvernul Boc își asumă nu răspunderea, ci responsabilitatea privind viitorul învățământului românesc, își asumă responsabilitatea privind viitorul acestei țări. Dacă nu aveam nicio speranță în ceea ce privește înțelegerea fenomenului la un ministru vremelnic - parașutat nu știu cum în guvern - care, de fapt, nici nu a avut și nici nu are vreo legătură cu specificul învățământului românesc, mă așteptam, măcar în ceasul al 12-lea, ca premierul Emil Boc, el însuși cadru universitar, să lase Parlamentul să dezbată în cunoștință de cauză tot ceea ce este necesar pentru ca Legea învățământului să fie una pe măsura tradițiilor și aspirațiilor în domeniu.

Legea învățământului nu trebuie adoptată prin ocolirea Parlamentului. Nu ne grăbește nimeni. Legea învățământului nu este o lege a cărei adoptare să fie cerută expres și într-o limită de timp de organisme internaționale. Legea învățământului nu este Legea ANI care să fie adoptată în stil heirupist și care, dacă se descoperă că are lacune, se poate repara. Legea învățământului, dacă și acum nu o facem "cum scrie la carte", va afecta instrucția câtorva generații. Va produce rebuturi dacă nu este o lege bine gândită.

Faptul că legea nu trebuie adoptată prin asumarea răspunderii guvernului a fost conștientizat inclusiv de unul dintre specialiștii în materie ai partidului condus de premierul Boc. Iată ce spune în comunicatul de presă remis Agerpres președintele Comisiei de învățământ de la Senat, unde legea se află pe ordinea de zi: "Pretextul blocajului legii servește eliminării actului legislativ și rolului Senatului ca și Cameră decizională. Ca președinte al Comisiei pentru învățământ, sunt convins că dezbaterea pe marginea proiectului de lege este necesară și utilă și nu înțeleg rațiunea unei asumări guvernamentale în condițiile în care la nivelul Comisiei s-a stabilit finalizarea raportului la lege în luna noiembrie 2010, termen comunicat premierului și președintelui țării, deopotrivă". Asta o spune Mihail Hârdău, nu doar fost ministru de resort, nu doar membru PDL, dar și concetățean al actualului premier. Cred că o astfel de palmă primită de premierul Emil Boc ustură mai mult decât criticile cele mai dure ale Opoziției.

Am înțeles că, de fapt, mobilul adoptării Legii învățământului prin asumarea răspunderii guvernului nu ține de rapiditatea cu care Executivul dorește să raporteze un nou "succes". Am înțeles că există temeri în rândul unor lideri ai PDL că legea va trece inclusiv cu amendamente ale Opoziției, știut fiind faptul că, la Senat, majoritatea este extrem de fragilă, la limită chiar. Eu unul nu cred că legea învățământului trebuie să fie Legea Funeriu sau Legea PDL!

Pe aceste considerente, solicit ca Executivul să renunțe la intenția de a adopta legea prin asumarea răspunderii. Nu de dragul Opoziției, ci pentru binele românilor, bine pe care susțin în toate aparițiile publice că îl slujesc.

  Virgil Pop - despre Reconfigurarea guvernamentală, prioritatea zero pentru România;

Domnul Virgil Pop:

"Reconfigurarea guvernamentală, prioritatea zero pentru România"

Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică, 90% din veniturile unei familii se duc pe cheltuielile de zi cu zi. Aceleași cifre ne arată că doar 5 procente din sumele ce intră într-o gospodărie sunt investite în sănătate. Studiul confirmă realitatea sumbră a României de azi. Deși topurile europene ne plasează pe penultimul loc în ceea ce privește sărăcia, punând în balanță veniturile și cheltuielile populației, putem spune că, în acest moment, suntem, probabil, cea mai săracă țară a Uniunii Europene. Asta înseamnă că cetățenii României sunt cei mai vulnerabili cetățeni din Europa.

Ajunși la capătul răbdării, dar și al puterilor, românii de azi sunt victimele unui Guvern complet iresponsabil care își terorizează efectiv cetățenii prin impunerea unui climat socio-economic mizer și extrem de imprevizibil. Și chiar dacă acest climat dăinuie deja de doi ani de guvernare democrat-liberală, deși românii trăiesc de azi pe mâine, își pierd casele și slujbele, premierul Emil Boc mai are tupeul să ne spună că nu trebuie să fim negativiști, deși greul nu a trecut încă. Cu aceeași seninătate ne mai spune că nu sunt bani pentru revenirea salariilor și pensiilor bugetarilor la valorile normale, pentru că toți banii sunt direcționați înspre investiții și dezvoltare. Probabil că domnul premier se referea, de exemplu, la cei 250 de milioane de euro direcționați în ultimii ani dinspre CNADNR înspre consultanță și previzionări cu efect aproape nul asupra infrastructurii. Sau, poate, se referea la milioanele de euro care au curs dinspre ministerul Turismului înspre proiecte de promovare complet inutile.

Oricum am lua-o, Guvernul de azi și-a pierdut legitimitatea. Nu mai are căderea să ne vorbească despre pensii și salarii sau despre investiții și nu mai trebuie să aibă puterea de a lua împrumuturi în numele nostru și de a cheltui banii publici discreționar.

Situația economică a țării este deja extrem de gravă și orice nou pas înspre haos va fi iremediabil. Ne este clar că românii nu mai pot aștepta după semnele de revigorare care, sub acest Guvern, par a nu se arăta niciodată. Din aceste motive, schimbarea acestui Executiv și instituirea unuia responsabil și capabil de redresare sunt prioritățile zero pentru România zilei de astăzi. Orice altceva poate să aștepte!

  Marian Ghiveciu - despre Evaziunea din sectorul de morărit-panificație;

Domnul Marian Ghiveciu:

"Evaziunea din sectorul de morărit-panificație"

În ultimii 20 de ani, evaziunea fiscală în sectorul morărit-panificație, constând în neplata principalelor taxe de consumație pe alimente și, respectiv, neplata unor impozite și taxe aferente forței de muncă a ajuns la nivel de neplată (piață neagră) de aproximativ 80%, a avut și are în continuare efecte devastatoare.

Producerea și comercializarea unor sortimente de pâine, biscuiți și paste făinoase de proastă calitate, care nu asigură nutrienții necesari pentru o alimentație sănătoasă, au condus la creșterea alarmantă a bolilor cardiovasculare și a bolilor de cancer de colon (printre cele mai mari din Europa). Aceste influențe malefice directe asupra stării de sănătate a populației se datorează faptului că investițiile aferente producției de pâine sunt extrem de mici, dotările tehnice sunt rudimentare, procesele tehnologice sunt învechite și astfel produsele finite ce rezultă nu îndeplinesc condițiile minime de sănătate și salubritate.

Evaziunea fiscală exagerată, nemaiîntâlnită decât foarte puțin în Europa și chiar în lume, în sectorul de morărit-panificație, influențează, pe de o parte, producerea și comercializarea unor produse de proastă calitate și nesănătoase, la prețuri extrem de mici, iar, pe de altă parte, inhibă dorința și voința investitorilor din domeniu pentru dotarea sectorului cu utilaje de ultimă generație, cu ajutorul cărora se pot produce și comercializa produse sănătoase și la prețuri mai mari.

Concurența neloială profundă a producătorilor evazioniști din sectorul morărit-panificație față de producătorii tradiționali, specialiști, inovativi în domeniu, care au investit sume importante în achiziția de utilaje și tehnologii performante (dar care au rămas tot mai puțini) a făcut ca aceștia să ajungă în situația de a nu mai putea să ramburseze creditele și costurile aferente acestora. Acest lucru se întâmplă din motivul că prețul lor fiind mai ridicat, consumatorii se îndreaptă, în condiții de criză, pentru prețul cel mai mic și calitate îndoielnică, către evazionist.

O altă consecință nefastă a evaziunii fiscale o reprezintă faptul că structura sortimentală a produselor de panificație este destul de restrânsă și se rezumă în special la grupa de produse foarte ieftine și de proastă calitate.

Condițiile economico-financiare și comerciale ostile, existente în prezent pe piața produselor agroalimentare, concomitent cu o legislație fiscală, comercială și bancară neprietenoasă cu investitorii, determină breasla producătorilor tradiționali de pâine să fie într-o stare accentuată de derută, locul acestora fiind luat tot mai mult de firme fantomă care produc o anumită perioadă de timp, după care dispar, neplătindu-și taxele și impozitele, iar altele nu sunt înregistrate la Registrul Comerțului și la organele fiscale.

Dacă Dumnezeu a dat minte actualului Guvern, de ce nu o folosește pentru a gândi și la aceste adevăruri, care îl descalifică.

  Vasile Ghiorghe Gliga - comentariu legat de Ordonanța de urgență nr.50/2010;

Domnul Vasile Ghiorghe Gliga:

"Ordonanța de urgență nr.50/2010"

Ordonanța de urgență avea ca obiect reglementarea contractelor de credit pentru consumatori, în vederea creării unui cadru legal, complex și cuprinzător, astfel încât consumatorii să beneficieze de o înaltă protecție, încurajând totodată mediul concurențial din domeniul serviciilor bancare.

Se vorbește în preambulul Ordonanței de urgență de instituirea unor mecanisme de menținere a solvabilității părților contractuale. Cum se menține solvabilitatea consumatorului, stimați guvernanți, dacă în câteva luni rata unui credit, indiferent de natura lui, crește ca urmare a indicelui de referință? Pentru contractele aflate în curs de derulare, creditorii aveau obligațiaca, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, să asigure conformitatea contractului cu dispozițiile legiuitorului. Informarea trebuia să se realizeze fie prin trimiterea de către creditor a actului adițional la domiciliu fie prin notificare adresată pentru a lua cunoștință la sediul creditorului despre conținutul actului adițional. Dacă nu ați primit niciun semn decât în ultimele două zile, a fost că unele bănci au dorit ca milioane de contracte de credit să se semneze singure, prin acceptarea tacită a celor care nu și-au semnat actele adiționale, doar pentru că guvernul nu a obligat băncile să își anunțe clienții ce modificări fac.

Cu alte cuvinte, dacă toți clienții ar semna actele adiționale forțați de timpul scurt rămas pentru studierea acestora și nu ar mai pune întrebări, creditorii nu ar avea probleme. În situația în care există și debitori care consideră că actele adiționale nu sunt legale și nu doresc să le semneze, va trebui să se analizeze cât "costă" pentru creditor negocierile contractelor celor care au anumite pretenții.

Capcanele ascunse însă în actul adițional, unde sunt impuse clauze abuzive și un mod de calcul al dobânzilor care va duce la creșterea explozivă a ratelor, au făcut ca peste două mii de români, organizați în șase grupuri, să fie gata să se lupte în justiție cu băncile. Clienții s-au grupat pe bănci, câte un grup pentru fiecare bancă. Avocații spun că vor încerca întâi să negocieze cu băncile în numele clienților din aceste grupuri pentru a ajunge la o înțelegere. Dacă nu, sunt hotărâți să meargă în instanță. Tot avocații le atrag însă atenția celor care nu sunt de acord cu noile prevederi din actele adiționale că trebuie să fie foarte atenți și să-și plătească ratele fără nicio întârziere, pentru că băncile vor pândi orice greșeală făcută de clienții "recalcitranți".

Culmea este că nici băncile nu doresc modificarea actualelor contracte, dar sunt obligate să o facă. Nimeni nu înțelege nimic și totul se datorează faptului ca prevederile Ordonanței lasă loc de interpretări. Deja la o săptămână de la publicare, legea de aprobare are amendamente.Va trebui să ne transformăm cu toții în economiști ca să putem înțelege ceea ce guvernul face spre binele nostru, totul ca să trăim bine, din ce în ce mai bine.

  Cristian Buican - declarație politică Alocarea fondurilor pentru primării pe criterii politice;

Domnul Cristian Buican:

"Alocarea fondurilor pentru primării pe criterii politice"

Stimați colegi, am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a trage un semnal de alarmă față de un fenomen nociv pentru societatea în care trăim și pe care Guvernul Boc a reușit să îl transforme în politică de stat. Politizarea, căci despre ea este vorba, a devenit, în toate domeniile de activitate, o piedică în calea dezvoltării și a progresului. Ținând cont de faptul că incompetența actualului executiv a dus la grave dezechilibre ale bugetului de stat și al asigurărilor sociale, politizarea excesivă este exact ce mai lipsea. Exemplul cel mai recent ce vine să susțină afirmațiile mele este reprezentat de modalitatea prin care actualul executiv a înțeles că trebuie să distribuie fondurile guvernamentale primăriilor.

Aș dori de asemenea să vă readuc aminte de una din promisiunile cu care actuala putere portocalie a reușit să câștige alegerile parlamentare din România: alocarea fondurilor pe criterii obiective și nu pe criterii politice. Chiar dacă îmi veți spune că oricum demagogia și minciuna au ținut loc de doctrină și program în cazul reprezentanților PDL, mă simt obligat să vă reamintesc că dezastrul la care asistăm cu toții se datorează și acestei practici păguboase de a minți cu nerușinare. Nesancționarea acestor minciuni înseamnă acceptarea unui mod fraudulos de a face politică, or, cu acest lucru nu pot fi de acord.

Am intrat în politică pentru a oferi cetățenilor un trai mai bun, am ales să fac politică pentru a ajuta comunitățile locale să ofere servicii europene și infrastructură de bună calitate. Mai mult decât atât, am fost în situația de a decide alocarea fondurilor pentru o primărie sau alta și știu că oricât ai încerca, nu poți să fi obiectiv 100%, însă niciodată nu trebuie ca singurul criteriu să fie coloratura politică a primarului din acea localitate. Nu trebuie să uităm nici faptul că alocarea acestor fonduri de la bugetul de stat reprezintă o metodă de a redistribui contribuția fiecărui cetățean din România, indiferent de localitate. Asta ca să nu mai vorbim de priorități, de necesități sau alte asemenea criterii obiective de care Guvernul Boc a demonstrat că nici măcar nu a auzit.

Unii dintre dumneavoastră veți spune că și guvernul liberal și cel PSD-ist au făcut același lucru. Parțial adevărat, însă vă reamintesc că cel puțin Guvernul Tăriceanu nu a deschis niciun nou șantier pentru vreo investiție până nu s-a asigurat că cele deja începute au parte de finanțare. Mai mult decât atât, creșterea economică generată de guvernul liberal a permis alocarea de fonduri guvernamentale pentru asigurarea unei infrastructuri europene în multe din localitățile din România. Vă mai reamintesc faptul că celebra Ordonanță nr.7 a fost un program guvernamental prin care comunitățile puteau accesa fonduri indiferent de coloratura politica a primarului.

Nu e normal și nici firesc ca un partid care are primari în mai puțin de o treime din localitățile din țară să primească peste 50% din fondurile alocate în aceste zile. Ține de bun-simț și de matematică elementară de clasele I-IV, însă, actualii guvernanți ne-au demonstrat că aceste noțiuni le sunt total necunoscute.

Ceea ce însă este cel mai grav este faptul că aceste fonduri vor ajunge tot în buzunarele clientelei politice portocalii. Vă spun sincer că aș fi extrem de bucuros dacă măcar locuitorii localităților cu primari PDL ar putea beneficia de investiții în comunitățile lor, de drumuri moderne, de canalizare, de aducțiuni cu apă, de baze sportive moderne. Sunt sigur însă că nu este așa și că alocarea fondurilor pentru primării pe criterii politice este modalitatea prin care actualul executiv alocă alte fonduri clientelei politice portocalii.

  Cristian Buican - declarație politică Funebre-s căile echivalării;

Domnul Cristian Buican:

"Funebre-s căile echivalării"

De ceva zile încoace televiziunile mogulilor cei răi au descoperit că vuvuzela portocalie intitulată Daniel Funeriu, cel care, în toamna trecută, în timpul campaniei electorale prezidențiale, calcula viteza mâinii lui Traian Băsescu la televiziunea poporului, nu are decât 11 clase. Informație care, la prima vedere, este cel puțin contradictorie, știind că ministrul Funeriu are un CV impresionat, așa cum ne spuneau suporterii portocalii încă de la instalarea acestuia în fruntea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. De fapt, așa rele cum sunt, televiziunile mogulilor nu spun decât jumătate de adevăr.

Încercând să fiu cât mai obiectiv cu putință, am cercetat subiectul și am descoperit că, de fapt, funebrul ministru al educației are și facultate și masterat, însă, conform legislației în vigoare din România, nu are decât 11 clase, restul studiilor din străinătate nefiind echivalate. În fața unei astfel de situații, vă spun sincer că nu am știut ce sa fac. Ținând cont că aceeași legislație în vigoare nu interzice unei persoane să ocupe funcții publice fără a avea studii universitare, nu am găsit nicio ilegalitate. Moral însă cred că ar fi câteva probleme de ridicat.

Ceea ce însă m-a determinat să vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a detalia acest subiect a fost răspunsul pe care funebrul ministru al educației l-a oferit opiniei publice cu privire la acest subiect. Cu un aer de dispreț profund, cu privirea unei primate din jungla africană, dar fără însă sufleorul de serviciu, Daniel Funeriu ne-a spus sec: "Nu mi-am echivalat niciodată studiile făcute în străinătate în România. Eu nu am avut nevoie de o astfel de echivalare. Înțeleg foarte bine unde bateți. Această problemă a echivalării este o problemă pur formală, ea trebuie făcută pentru cei care au nevoie să-și echivaleze studiile".

Pe lângă problema morală de a patrona și a conduce un sistem având o educație recunoscută legal de acesta de doar 11 clase, funebrul ministru al educației ne-a spus prin această declarație că el nu are nevoie de recunoașterea sistemului pe care îl conduce. În fața unei astfel de contradicții și ținând cont și de faptul că sunt profesor, am simțit nevoia să reacționez prin această declarație politică.

Problema este cu atât mai gravă cu cât acest funebru ministru nu se află la prima astfel de inepție. După cum probabil bine știți, fiica ministrului nu învață în România, probabil din neîncredere în acest sistem, pentru că un răspuns oficial nu am primit încă. Dacă ne amintim și de faptul că același ministru avea nevoie de sufleuri pentru a ține o conferință de presă, precum și de amenințările de tip fascist pe care le adresa profesorilor care doreau boicotarea bacalaureatului, tabloul este aproape complet: incompetență, lipsă de respect și bun-simț. Peste toate acestea suprapuneți un venit de 600 de lei al unui profesor debutant, școli care pică pe elevi, lipsa investițiilor din cercetare și veți avea imaginea clară a educației în mandatul funebrului ministru Daniel.

Fiind în asentimentul profesorilor pe care îi cunosc, nu pot accepta ca ministrul educației să aibă un asemenea comportament. Știu că există deputați ai PDL care sunt profesori și pe această cale doresc să îi întreb cum ar trebui să reacționăm noi, toți profesorii din această țară, în fața unui ministru care a dovedit, în nenumărate rânduri, că nu crede în sistemul pe care îl conduce și care arată în fiecare zi un dispreț profund față de cadrele didactice, părinți și elevi.

  Vasile Popeangă - declarație politică Reforma BVB;

Domnul Vasile Popeangă:

"Reforma BVB"

Nu, nu este vorba despre reforma Bursei de Valori București, nici pe departe! Deoarece pentru asta e nevoie de o basculantă de creier, chiar dacă destui portocalii au câștigat bani frumoși pe bursă. Unii fiind chiar din tripleta supranumită BVB - adică Berceanu, Videanu și Blaga -, tripletă care a fost dată la reformă "în sânul partidului", tot așa cum își recicla și Partidul Comunist Român cadrele de top - trimițându-le "la munca de jos", în teritoriu. Căci, da, PDL-ul a reformat BVB-ul până a făcut BUBA! Cu alte cuvinte, pedeliștii ne-au luat de pe cap pe capii Răducu, Adriean și Vasilică și ne-au procopsit cu cvartetul Băsescu-Udrea-Boc-Anastase. Oameni cu mai multă greutate, de altfel, decât primii trei. Culmea-i că duetul feminin al cvartetului e cu mai mare greutate decât duetul masculin.

Zicea la un moment dat premierul în Senat ceva despre bubele sistemului - cheltuielile bugetare nesustenabile de către economia României. Se pare că, măcar o singură dată, a nimerit-o și Boc bine, dar nici de data asta nu-i Constituția! Căci bugetul alocat cheltuielilor președinției crește mai dihai decât Făt-Frumos: în doi ani de supercriză, mai mult decât dublu! Bugetul vestitei ministrese blonde nu-i ajunge nici de-ar fi cât bugetul SUA, ca să taie frunză la câini sau să plătească frunzulițe, și nici alea măcar de laur! Deși, după cum se dorește PDL-ul a se culca pe lauri, căci pe urechea a bună s-a culcat de la bun început, n-ar fi exclus chiar un import de așa ceva! Băieți, aveți de dat o bere că v-am oferit o idee, dacă pe la voi bate iar seceta...

Partea proastă e că acum toți portocaliii se vor înghesui să ne mintă că a dat peste noi buba-dulce și portocalie, când, de fapt, ne-așteaptă bubatul negru și-o să aibă acest popor soarta lui Bubico! Principala bubă-rea a și afirmat-o, sus și tare, cu subiect și predicat: nu ne permitem să-i plătim pe doctori, profesori..., așa că - marș afară din țară, dacă vreți ca să trăiți, că pe noi, ăștia, mai portocalii la suflet, ne doare-n... suflet de tine, popor român! Tu, popor, ești prea mare ca să te pot eu conduce, cu mintea mea, așa că... te fac mai mic! Nu te omor, că mi-e clar că o să fugi în lume, unde-oi vedea cu ochii, da' măcar pot să-ncerc, dacă tot m-ai adus la putere!...

Stau și mă gândesc dacă nu cumva actuala conducere a României nu este mai rea decât un război care ar fi avut loc pe meleagurile noastre! Refugiați avem - câteva milioane. Economie dărâmată - avem: sute de mii de firme distruse. Șomeri avem gârlă! Bugetul secătuit este. Gropi în asfalt - ca după bombardament - avem. Taxe, impozite, biruri, haraciuri, tributuri avem, mai dihai ca sub ocupație străină - până și sovieticii au fost mai buni: se mulțumeau doar cu niște grâu și petrol, un ceas, un palton... Libertățile cetățenești au fost restrânse prin lege, iar acum se fugăresc ziariștii, ca să li se bage și lor pumnul în gură! În Parlament, opoziția este doar ornamentală, cât să nu țipe Europa că nu este, însă se fură voturi ca într-un dictat.

Știți, dragi portocalii, ce ați uitat voi? Că în viață totul se plătește, iar judecătorul suprem va avea grijă în mod sigur de voi.

  Vasile Popeangă - declarație politică Reforma poliției;

Domnul Vasile Popeangă:

"Reforma poliției"

Încă o dată se dovedește că România e țara tuturor posibilităților! Și, ca de obicei, asta nu e de bine! De necrezut, însă am ajuns să trăim inclusiv zilele în care PDL-ul și-a extins reforma portocalie până și asupra poliției!...

Șturlubatica reformă a început însă mai de multișor un pic, prin retezarea unor sporuri ale celor de la care noi, poporul, avem pretenția să ne apere de hoți. Așa, ca să se știe că nu e bine să se pună cu hoții, mai ales când aceștia ajung la putere, să știe tot polițistul a cui slugă a devenit! Și, ca să-i fie și mai clar și memoria mai proaspătă, harșt! I s-a retezat și din salariu o halcă bună...! Cum nu s-a considerat că-i suficient, intelighenția portocalie a mai luat - pe furiș bineînțeles, c-așa-s ei, mai furăcioși - o bucată din veniturile polițiștilor prin nealocarea de suficienți bani ca aceștia să-și desfășoare activitatea în bune condiții.

Astfel, bieții apărători ai legii au fost puși în situația de a-și cumpăra singuri diverse bunuri de papetărie, au venit cu laptopurile de-acasă, au băgat din propriile buzunare benzină în mașinile care le-au fost date ca să îi ajute-n muncă, tot din buzunarele lor au achitat diverse taxe și impozite și reparații tot pentru respectivele vehicule, de au ajuns polițiștii să se-ntrebe dacă nu cumva buzunarul în care-și duc acasă ce le mai rămâne din salariu e și acela tot al statului portocalizat... După unii, cică ar fi, că-i uniforma dată de stat!

Ce uită acești "glumeți serioși" preocupați de zor și doar cu gura mare de bunurile statului e faptul că, dacă ar fi să-i luăm la puricat și pe ei, n-ar fi exclus să se concluzioneze că nu numai ei, din ciuf și până-n flecuri, ci și toată averea lor aparțin, în realitate, statului român (că, în fapt, averea lor este o bucată din averea națională privatizată în interes personal), numai că încă nu s-a găsit polițistul ăla care să le ducă mandatul la ușă, deși se pare că acea clipă nu-i departe. Pentru că la mitingul la care Băsescu s-a supărat că, dacă tot au trecut polițiștii pe la el, pe la poarta Cotrocenilor, nu i-au adus și mandatul pentru afacerea Flota, am văzut și cum oamenii legii, la năduf și disperare, pot da până și cu cascheta de pământ și pot striga lozinci neplăcute pentru președinte.

O, da! Se pare că a deranjat tare pe mărețul reformator atât atentatul cu cascheta, cât și expresiile zise pe șleau, adică mai pe-nțelesul său! Atât de tare încât a dat la reformă până și escorta polițienească a funcției prezidențiale, de parcă era escorta lui de pe Biruința! Adică a renunțat la ea, pur și simplu! Asta e: Boc a priceput mai rapid (oare de ce?) decât Băsescu că escorta e a funcției, nu a ifosului personal!

Oricum, e reconfortant să vezi că duetul B-B face deliciul curcilor din Ouagadougou, sporindu-le buna dispoziție cu reformele lor, mai ales în ce privește reforma poliției. Noroc că polițiștii sunt mai dintr-o bucată și se vor bate pentru drepturile lor până când actualul guvern incapabil și încăpățânat va fi nevoit să demisioneze. De data asta, fiind vorba despre Băsescu + Boc, facem pariu că până și Europa se va uita în altă parte? Doamne ajută!

  Mircea-Gheorghe Drăghici - declarație politică: Măsurile anticriză ale Guvernului Boc pun pe butuci administrația publică locală;

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

«Măsurile "anticriză" ale Guvernului Boc pun pe butuci administrația publică locală»

Măsurile de fiscalitate recent adoptate de Guvern, bazate pe acțiuni discriminatorii și pe tăieri aleatorii de fonduri, protejează administrația centrală și desființează practic pe cea locală. Este clar că măsurile "anticriză" ale actualului executiv nu au o bază logică, iar aplicarea acestora nu aduce bani la bugetul de stat, ci doar adâncește disensiunile și blocajele din sistem.

În baza prevederilor Ordonanței de Guvern nr. 18/2010 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2010, sumele alocate pentru administrațiile locale au fost reduse astfel:

  • sumele din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale au fost reduse cu 25%;
  • sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor cu 3%;
  • sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea drumurilor județene și comunale cu 9%;
  • sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor cu 10,7%.

De asemenea, în vederea restabilirii echilibrului bugetar, sursele de finanțare pentru bugetele locale au fost reduse, deoarece nu se mai încasează cotele din impozite, ca urmare a reducerii salariilor cu 25% în sistemul bugetar.

Analizând impactul acestor reduceri asupra bugetelor locale, vă semnalez următoarele:

  • în perioada următoare, unele unități administrativ-teritoriale vor intra în criză financiară, după care în insolvență;
  • contractele - angajamentele legale - care au fost semnate în baza bugetului, nu vor putea fi finanțate, cu influențe negative, respectiv plata unor penalități, despăgubiri și chiar sistarea investițiilor;
  • neasigurarea cofinanțărilor la proiectele cu finanțare nerambursabilă, aflate în derulare;
  • neplata sumelor reprezentând asigurări sociale pentru însoțitorii persoanelor cu handicap sau pentru copii.

Analizând actele normative din ultima perioadă privind reducerea cheltuielilor publice, se constată că majoritatea măsurilor afectează numai administrația locală, pentru administrația centrală se aplică doar prevederile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Pentru administrațiile locale s-au stabilit normative de personal (OUG nr.63/2010), în timp ce pentru instituțiile publice centrale nu au fost luate asemenea măsuri. Se întâmplă exact ca în fabulă, când la greu cerem solidaritate doar pentru căței, în timp ce dulăii rămân cu drepturile. Autoritățile locale au demonstrat, de multe ori, cu oameni puțini și prost plătiți că au accesat și că derulează mai multe proiecte cu finanțare nerambursabilă decât administrația centrală.

Reducerea sumelor cu 25% pentru echilibrarea bugetelor locale nu se regăsește și în pușculița ministerelor. Este de-a dreptul strigător la cer cum autorităților locale li se pun în cârcă noi atribuții și cheltuieli, dar în același timp li se reduc sursele de finanțare. Se centralizează sursele de finanțare și se descentralizează serviciile publice (de exemplu: recenta descentralizare a spitalelor publice, care a generat nenumărate probleme).

Mai mult, în timp ce pentru toți bugetarii se reduc veniturile salariale, personalul din Ministerul Finanțelor Publice și din alte instituții publice beneficiază în continuare de stimulente (câte 1-3 salarii/lună - Ord. MFP nr. 272/2010). Sunt cumva două Românii, unii trebuie constrânși, discriminați și alții pot trăi liniștiți în huzur?

Având în vedere proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar, prin care, începând cu anul 2011, se vor stabili plafoane de cheltuieli de personal pentru fiecare ordonator de credite, consider că reducerea cheltuielilor de personal trebuie să fie proporțională între centru și teritoriu. Nu este corect și normal ca toată reducerea să fie aplicată doar administrației locale, așa cum este prevăzut în anexa acestui proiect de lege. Practic, la nivel central se propune reducerea cheltuielilor de personal de la 45 miliarde lei la 39 miliarde lei. Pentru administrațiile publice locale se prevede pentru anul 2011, scăderea de la 18 miliarde lei la 13,8 miliarde. În urma unui calcul matematic banal, rezultă că din reducerea de 6 miliarde lei, 4,8 miliarde lei se iau de la administrațiile locale și doar 1,2 miliarde lei de la administrația publică centrală.

De asemenea, atrag atenția asupra pericolului apărut în derularea programelor naționale de investiții, prin bugetele locale (exemplu HG nr.577-1997, OUG nr.7/2006). Este vorba despre sumele prevăzute ca transferuri către bugetele locale, din bugetele ministerelor care gestionează asemenea programe. Banii pentru investiții se repartizează pe unități administrativ-teritoriale și pe obiective în cursul anului, fără să existe o programare anuală sau multianuală, prin contracte de finanțare.

În baza programelor aprobate de ministere, autoritățile locale angajează contracte pentru valoarea totală a lucrărilor, dar decontarea nu se face conform programului, blocând astfel atât agenții economici (care percep penalități și recurg la procese costisitoare în justiție pentru a-și lua banii), cât și autoritățile administrației publice locale (ajung să fie executate silit de agenții economici, li se blochează conturile).

Toate aceste argumente dovedesc tratamentul discriminatoriu aplicat administrațiilor locale, în timp ce la centru totul este păstrat neatins. Este clar că la București austeritatea nu se aplică. Astfel, cei din ministere își asigură locuri călduțe, în timp ce teritoriului i se pune pe umeri toată povara unei crize fără precedent și toate greșelile unui guvern incompetent.

  Adrian Mocanu - declarație politică interogație: Dreptatea este mereu de partea celor care o decid?;

Domnul Adrian Mocanu:

"Dreptatea este mereu de partea celor care o decid?"

Referitor la tema de mare actualitate astăzi, reprezentanții Guvernului afirmă că noua lege a pensiilor, contestată la Curtea Constituțională, va prelua prevederile acordului încheiat cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană privind creșterea vârstei de pensionare, în special pentru femei, și de egalizare a acesteia la 65 ani după anul 2014.

"Așa cum a fost anunțat anterior, vârsta de pensionare a femeilor și bărbaților va fi egalizată gradual în timp, după 2014, prevedere deja prezentată în acordul încheiat cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. Este o măsură care face parte din condițiile comunitare", a declarat consilierul pe probleme sociale al premierului, domnul Mihai Șeitan. Termenul avansat anterior de Guvern pentru finalizarea acestui proces este anul 2030.

În ceea ce privește pensiile speciale trebuie avute în vedere și condițiile socio-economice pentru care ele s-au acordat. Din acest punct de vedere, subscriu opiniei cadrelor militare care susțin că în situația adoptării legilor salarizării unitare și a pensiilor unice, pentru a se asigura sistemul unitar de apreciere a importanței muncii, să se asigure "caracterul de unicitate" și a drepturilor și libertăților cetățenești de care cadrele militare au fost private în timpul carierei militare.

Mai exact, se solicită de către beneficiarii pensiilor speciale armonizarea caracterului de unicitate a salariilor și pensiilor prin eliminarea tuturor prevederilor privind restrângerea exercitării unor drepturi și libertăți specifice carierei militare, consfințite prin Legea nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare, care confereau astfel caracterul de lege specială acestui act normativ.

Mai mult decât atât, această nouă lege a pensiilor a fost adoptată prin fraudarea votului în Parlament, astfel că ea este susceptibilă de a fi contestată justificat de către orice persoană nemulțumită.

În aceste condiții, ne întrebăm dacă viziunea Guvernului de a corecta legea care instituia pensii speciale printr-o ilegalitate flagrantă este cel mai bun lucru care poate fi oferit românilor, acum când România are nevoie de solidaritate, încredere și eficiență economică.

  Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică Plantele modificate genetic;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Plantele modificate genetic"

Subiectul plantelor modificate genetic este un subiect deosebit de intens dezbătut, România a devenit teren de luptă în războiul pentru plantele modificate genetic. Alegerea se face în funcție de interese. Porumbul modificat genetic se cultivă deja în România, iar alte transgenice sunt importate. Una dintre ele, soia... Și cum banii contează, nimeni nu scoate o vorbă despre posibilele lor efecte asupra omului.

Plantele sunt modificate genetic pentru a rezista la condiții meteo dificile, la dăunători, dar și pentru a îmbunătăți producția. Potrivit specialiștilor, de-a lungul anilor, la noi s-a cultivat soia modificată genetic.

În calitate de parlamentar, am inițiat mai multe întrebări și interpelări ministerelor de resort, pentru a-mi comunica parametrii reali ai acestor culturi modificate genetic și impactul lor asupra sănătății populației.

Am primit răspunsuri referitoare la faptul că legea română nu reglementează punerea pe piață a produselor procesate - alimentare sau hrană pentru animale - obținute din plante modificate genetic, de exemplu: uleiul obținut din soia, șroturi de soia etc., iar plantele modificate genetic cultivate în România reprezintă un risc "neglijabil", beneficiind de prevederi speciale, care transpun legislația specifică a Uniunii Europene în domeniu.

Dar iată care este situația în Uniunea Europeană, problematica ingineriei genetice fiind foarte controversată, oficialii europeni încercând să creeze un cadru legal cât mai complet în domeniu, pentru a înlătura orice temere a consumatorului european față de plantele modificate genetic.

Astfel, în 2003, Parlamentul European și Consiliul Europei adoptau Regulamentul 1829 privind alimentele și hrana pentru animale modificate genetic, care obliga firmele producătoare de alimente modificate genetic să facă teste și să le publice. Numai că, în momentul de față, acest lucru nu se întâmplă. Această situație confuză din Uniunea Europeană se transpune și în România, care a devenit un însemnat producător și consumator de organisme modificate genetic, asta din cauza faptului că nu avem o legislație adecvată în domeniu și a lipsei informării consumatorilor.

Potrivit Greenpeace, în România, pe lângă soia modificată genetic, se mai comercializează și cartofi, orez, porumb și prune modificate genetic, iar autoritățile competente "închid ochii" la o problemă atât de gravă, cetățenii devenind cobai pentru aceste produse, constatându-se că cei care consumă OMG-uri sau lucrează cu acestea pot suferi afecțiuni foarte grave ale rinichilor, ale pancreasului sau ale sistemului nervos, mărirea riscului de avort la femei, precum și nașterea copiilor cu malformații genetice.

Riscurile pe termen lung asupra oamenilor, animalelor și solului nu sunt cunoscute, însă studiile arată că, pe termen scurt - trei luni - există semne de toxicitate în organele interne - ficat și rinichi - la animalele testate, iar toxina produsă de porumbul MG are efecte negative asupra speciilor nevizate și asupra solului. Articolul 23 din Directiva Europeană 2001/18/EC permite statelor membre ale Uniunii Europene să folosească clauza de salvgardare pentru a interzice plantele MG autorizate în Uniunea Europeană.

Problema devine gravă dacă ne gândim că există magazine de produse naturiste care comercializează aceste produse obținute din plante modificate genetic. Deci, așa-zisa valoare nutrițională îmbunătățită a organismelor modificate genetic nu este decât o falsă impresie.

  Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică Sistemul sanitar;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Sistemul sanitar"

Analiza densității medicilor în țările din regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății arată că România se află pe locul 31 din 33 de țări, cu o densitate de 1,9 medici la 1000 locuitori, doar Albania și Bosnia-Herțegovina înregistrând densități mai mici decât țara noastră. România ocupă ultimele locuri, înregistrând o situație la fel de critică și pentru asistentele medicale (3,89 asistente medicale la 1000 locuitori), dentiști (cu 0,22 dentiști la 1000 locuitori) și farmaciști (0,06 farmaciști la 1000 locuitori). Aceleași comentarii se pot face și pentru moașe, în toate aceste situații, România având un număr cu cel puțin o treime mai mic decât media europeană, în condiții de mortalitate și morbiditate mult superioare mediei UE, iar la nivelul anumitor specialități medicale deficitul de personal este și mai mare.

În același timp, în afara numărului redus de personal medical la nivel național, există și importante dezechilibre geografice, cu concentrarea resursei umane în mediul urban, în detrimentul celui rural, precum și evitarea regiunilor sărace sau a celor populate cu grupuri specifice și care sunt cele mai expuse la risc (minorități, săraci etc.)

Un alt factor ce afectează performanța resurselor umane din sănătate este cel legat de prezența unui sistem insuficient de motivare. Acesta se referă atât la veniturile obținute de personalul medical, cât și la aspecte precum condițiile nesatisfăcătoare de muncă și posibilitatea redusă de promovare profesională pe baza unor criterii obiective.

Având în vedere situația dificilă a resurselor umane din sectorul de sănătate, consider necesară regândirea sistemului sanitar românesc, deblocarea posturilor vacante din sectoarele și specialitățile medicale deficitare.

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 20:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro