Adrian Bădulescu
Adrian Bădulescu
Ședința Camerei Deputaților din 5 octombrie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.143/15-10-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 05-10-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 octombrie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.21 Adrian Bădulescu - "Apel la un limbaj decent în cadrul procedurilor legislative";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Adrian Bădulescu:

"Apel la un limbaj decent în cadrul procedurilor legislative"

În aceste vremuri dificile pe care le traversăm vreau să lansez un apel care sper ca nu va rămâne fără ecou fie din cauza lipsei capacității de înțelegere a unui mesaj, fie din cauză că va fi considerat a fi fără valoare practică. Apelul pe care vreau să îl fac este un semnal de alarmă referitor la modul în care activitatea parlamentară se desfășoară în momentul de față.

În primul rând, un fapt ușor de observat atât pentru opinia publică, cât și pentru noi, cei aleși în Parlament, este că limbajul folosit în cadrul procedurilor legislative nu numai că nu este unul academic, sau măcar decent, ci a ajuns să fie de-a dreptul vulgar sau de subcultură. Cu toate că, în exprimarea orală, mulți dintre noi avem tendința de a nu fi riguros academici și folosim un stil de comunicare pe înțelesul tuturor, alții, fiind ori prea animați de activitatea legislativă, ori angajați într-un demers de acumulare de putere charismatică, preferă să se dedea la un limbaj absolut vulgar, subteran, în care injuriile, acuzele mizere și calomnierea în cele mai josnice moduri reprezintă substanța discursului. Uneori, aceste discursuri sunt însoțite de invective și chiar gesturi ostentative mai mult decât sugestive care stârnesc în rândul colegilor de partid, absolut mândri de colegul lor de la tribună, ropote de aplauze însoțite de manifestări de care îi putem suspecta că le-au împrumutat din tradiția unor triburi barbare.

Ceea ce este îngrijorător și absolut de condamnat este că aceste situații nu sunt rare, ci dimpotrivă, mai ales în momentul când sunt dezbateri pe proiecte de legi foarte importante pentru țară, deputați ori senatori cu pretenții personale de mari oratori politici vin la tribună și iau cuvântul ținând uneori un pseudodiscurs, în cadrul căruia părțile decente și pline de substanță sunt acelea în care intervine președintele de ședință sau președintele Camerei pentru a-l opri sau pentru a-i atrage atenția că ceea ce afirmă nu are legătură cu subiectul dezbaterii. Aceste intervenții sunt apostrofate de colegii fideli ai oratorului, care își manifestă zgomotos dezamăgirea, uneori și prin fluierături. Astfel, avem situații în care la cele mai josnice mesaje, o parte din parlamentari să aplaude și să ovaționeze vorbitorul, iar atunci când un vorbitor prezintă un lucru care poate fi relevant pentru dezbatere, constructiv sau cel puțin să aibă la bază o logică corectă, acesta să fie tratat cu o indiferență crasă, iar la final să primească câteva aplauze din partea colegilor care au fost atenți și au înțeles sensul și substanța comunicării.

Partea și mai rea a situației este că acest sistem de apreciere foarte prost înțeles de unii parlamentari este preluat și de mass-media, aflată în aceeași cursă pentru o popularitate și avantaje financiare cât mai substanțiale, în fața spectatorilor sau a cititorilor ajungând știri care prezintă activitatea legislativă într-o lumină derizorie, nedemnă și total nepotrivită pentru un Parlament de la care cel puțin teoretic se așteaptă soluții care să genereze o viață mai bună pentru cetățenii români. În același timp, mass-media reflectă foarte slab activitățile legislative constructive, desfășurate într-un mod decent, în unele cazuri chiar profesionist, care aduc beneficii statului român și cetățenilor acestuia.

Alarmant este faptul că aceeași lipsă de calitate se regăsește și în planul acțiunilor legislative și al proiectelor de lege. De aceea, aceia care consideră că limbajul trebuie lăsat deoparte și trebuie concentrare pe legi și soluții concrete se înșeală în mare măsură pentru că parlamentarii trebuie simultan să adopte un limbaj civilizat, demn de o instituție de bază a statului, cu un sistem de apreciere bazat pe calitate, pentru reconstrucția unui climat decent al activității parlamentare, iar în acest climat aleșii neamului să se poată concentra pe proiecte importante pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale românilor.

În acest fel, primul pas către o activitate parlamentară eficientă, cu un randament maxim, este reintrarea standardelor de calitate în limbajul și procedurile legislative pentru ca acest demers să fie dublat de o concentrare a tuturor eforturilor pe proiectele semnificative pentru România, deoarece în momentul de față Parlamentul suferă la fel ca în cazul sistemului de apreciere a valorii și în cazul sistemului de stabilire a priorităților legislative pentru țară.

Stabilirea priorităților legislative pentru țară ar fi un al doilea fapt pentru care doresc să trag un semnal de alarmă, deoarece ne confruntăm cu o tergiversare a unor legi importante cauzată de un proces de adoptare a legilor influențat negativ într-un mod intenționat de o parte din parlamentari. Din această situație denotă foarte clar că o parte din aleși ori vor răul popului român și își urmăresc propriile interese, ori din neștiință sau incapacitate intelectuală, nu pot aprecia care lege este de maximă importanță pentru țară în momentul de față pentru a fi adoptată într-un termen cât mai scurt.

De aceea, este de preferat ca aceia dintre parlamentari care din diverse motive, unele slab întemeiate, altele deloc, lansează tot felul de proceduri inutile menite să întârzie procesul de adoptare a unei legi, să ia în calcul varianta unei analize în profunzime a lucrurilor sau să meargă la consultări cu cei din grupul parlamentar sau chiar și cu ceilalți colegi, pentru a nu mai da curs unor acțiuni fără rezultat concret care consumă resurse suplimentare atât financiare, cât și de timp, iar în final proiectul de lege vizat să ajungă în aproape aceeași formă spre promulgare, însă cu o întârziere de câteva luni.

Acestea fiind spuse, ar fi indicat ca toți parlamentarii, indiferent de culoarea politică, să se gândească foarte bine la scopul pentru care instituția Parlamentului a fost creată și modul în care acest organ legislativ își desfășoară activitatea, pentru că doar privind la originile parlamentarismului ne putem da seama cât de mult greșesc unii dintre noi în activitatea legislativă de astăzi.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 21:08
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro