Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 27 octombrie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.159/05-11-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-06-2019
18-06-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 27-10-2010 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 27 octombrie 2010

3. Dezbaterea moțiunii de cenzură "Moțiunea României majoritare, moțiune populară". (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).  

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, stimate colege și stimați colegi, ordinea de zi de astăzi presupune dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură intitulate "Moțiunea României majoritare, moțiune populară".

Aceasta a fost inițiată în conformitate cu Regulamentul, precum și cu Constituția României.

Vă informez că această prezentare de moțiune a avut loc pe 20 octombrie 2010 și nu au fost înregistrate, din partea inițiatorilor, cereri de retragere a semnăturilor acestora.

Întreb în plenul reunit al Parlamentului României, dacă inițiatori ai acestei moțiuni doresc să-și retragă în plen semnăturile depuse?

Constat că nu.

După cum cunoașteți deja, Birourile celor două Camere ale Parlamentului au propus și vă propunem, în această dimineață, după ședința noastră de Birouri reunite, timpul maxim afectat dezbaterilor moțiunii, după cum urmează, conform procedurilor noastre deja cutumiare. Guvernul avea alocat maxim 60 de minute, pe care le va utiliza la începutul și la încheierea dezbaterilor; timpul maxim afectat grupurilor parlamentare, în conformitate cu numărul membrilor rezultat din alegeri și al deputaților sau senatorilor independenți, va fi calculat la 20 de secunde pentru parlamentar, rezultând următoarea alocare de timp de dezbatere pe grupuri parlamentare: Grupul parlamentar al PDL - 56 de minute; Alianța politică PSD+PC - 54 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 31 de minute; UDMR - 10 minute; minoritățile naționale - 6 minute și grupurile deputaților și senatorilor independenți - 9 minute; deputații și senatorii independenți fără apartenență la grupuri parlamentare - 3 minute.

Vă supun votului și aprobării această repartizare de timpi de dezbatere pentru astăzi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate, propunerile au fost aprobate de către dumneavoastră.

Până în acest moment, liderii grupurilor PDL și PSD+PC au depus, la conducerea ședinței, lista colegilor care doresc să intervină în dezbateri, încurajez liderii grupurilor celorlalte formațiuni să facă acest lucru cât mai curând cu putință.

În conformitate cu prevederile art.79 din Regulamentul ședințelor comune, pentru prezentarea moțiunii de cenzură, îl invit pe domnul senator Dan Șova să citească moțiunea de cenzură prezentată astăzi.

Domnule senator, aveți cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Dan-Coman Șova:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi prezenta moțiunea de cenzură intitulată "Moțiunea României majoritare, moțiune populară".

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule prim-ministru,

Moțiunea de cenzură pe care v-o prezentăm astăzi este o moțiune populară semnată de aproape 3 milioane dintre compatrioții noștri.

Conform tuturor sondajelor, putem spune că ea este moțiunea majorității populației, care sperăm să devină astăzi și moțiunea unei majorități parlamentare!

Prezenta moțiune nu este o moțiune ideologică, de stânga sau de dreapta. Ea este mai mult decât un document politic. Este un act de sancționare a activității actualei guvernări, asumat de reprezentanții opoziției, indiferent de orientarea lor ideologică și susținut de majoritatea covârșitoare a românilor, care consideră, în proporție de 90%, că România merge într-o direcție greșită. Prezenta moțiune exprimă voința tuturor segmentelor societății românești - mediul privat, sectorul bugetar, tineri dominați de spirit întreprinzător, cărora actualii guvernanți le fură și le vând viitorul, dar și bătrânii batjocoriți și condamnați la moarte prin foame, frig și boală, România care suferă în tăcere, dar și România care își strigă furia în stradă. Toți sunt uniți de o nevoie stringentă, pe care o afirmăm în această moțiune, și anume: guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase trebuie să plece.

Criza economică este folosită ca justificare pentru instaurarea unei politici de dictat pe care o comandă cel care ocupă, vremelnic, funcția de președinte și care este pusă în aplicare de o grupare lipsită de legitimitate electorală, condusă de un personaj fără personalitate, fără identitate doctrinară și fără simț al ridicolului - vorbim de premierul Emil Boc.

România este condusă astăzi, într-o perioadă de gravă criză economică mondială, de o grupare de persoane lipsite de orice competență, caracterizate de oportunism și unite de un singur obiectiv: menținerea cu orice preț la putere, în scopul utilizării resurselor publice pentru satisfacerea intereselor clientelei politice. cu orice preț, chiar cu prețul sacrificării intereselor societății românești, căreia i-au declarat un război nemilos. Guvernul Băsescu-Udrea-Boc-Anastase distruge cu perseverență cei doi piloni pe care se construiește orice societate liberă și prosperă: economia și instituțiile fundamentale ale statului de drept.

Considerăm că, în fața acestei situații prin care este pus în pericol viitorul națiunii, noi, toți membrii Parlamentului, indiferent de afilierea politică sau de orientarea doctrinară personală, ca reprezentanți legitimi ai puterii suverane a poporului, trebuie să acționăm neîntârziat în apărarea intereselor României și ale cetățenilor ei. Trebuie să acționăm în conformitate cu manifestarea de voință a majorității covârșitoare a societății românești.

Avem datoria de a asculta vocea României majoritare și de a vota moțiunea României majoritare.

Guvernul actual trebuie să plece din cel puțin 10 motive.

1. Pentru că actualul Guvern Boc nu mai respectă de mult Programul de guvernare aprobat de Parlament la învestitură în decembrie 2009.

Niciuna dintre prevederile esențiale ale Programului de guvernare nu a fost respectată de către Guvern. Mandatul încredințat de Parlament a fost încălcat grosolan, iar Guvernul Boc - aici de față - este ilegitim, întrucât conduce țara doar sub comanda președintelui de partid și de stat. Niciunul dintre angajamentele personale rostite de premierul Emil Boc în discursul de învestitură din decembrie 2009 nu a fost respectat. Astfel, unul dintre obiectivele de politică economică, și anume: "menținerea cotei de TVA la același nivel pe întreaga perioadă a mandatului de guvernare", a fost abandonat la câteva luni, iar din iulie 2010, plătim cu toții un TVA mărit, de la 19% la 24%. Un alt exemplu de populism și demagogie ale domnului Boc este ideea unui pact între toate partidele politice, de stabilitate a funcției publice - promisiune rostită în fața Parlamentului și de care s-a ales praful!

2. Guvernul Boc a declanșat un veritabil război economic împotriva românilor, început cu un atac devastator împotriva mediului privat, împotriva acelor oameni care produc valoare adăugată în societatea românească, care vor să muncească mai bine, pentru a putea câștiga mai bine, pentru a putea trăi mai bine. La învestire, Guvernul Boc a anunțat o serie de măsuri necesare susținerii mediului de afaceri. Niciuna nu s-a pus în practică. Pentru a înființa o companie, trebuie plătite nu mai puțin de 15 taxe, iar timpul necesar procedurilor plasează România aproape de țări precum Congo și Tadjikistan. Controalele la firme sunt făcute la comandă politică și au scopul strângerii de bani pentru partid.

3. Guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase a produs un dezastru generalizat în economie, prin sugrumarea cu taxe și impozite aberante a liberei inițiative și a investițiilor în mediul privat, care generează noi locuri de muncă. În timp ce societățile cu capital majoritar de stat, căpușate de clientela politică a PDL, rămân principalii debitori către bugetele de stat, mediul privat este în continuare principalul plătitor nu doar al costurilor crizei economice, ci și al menținerii la putere a acestui Guvern incompetent și ticălos.

România mai funcționează doar pe datorie, ritmul în care se împrumută de la începutul anului fiind de 600 de euro/secundă, adică 52 de milioane de euro pe zi.

4. Politica haotică și fiscalitatea excesivă impuse de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase adâncesc și mai mult criza. Bugetul pe acest an a prevăzut o creștere economică de 1,3%. După aplicarea măsurilor, România a devenit singura țară din estul Europei cu cădere economică de 1,7-1,9% în 2010. Puterea reală de cumpărare a scăzut deja cu 8-10% numai din majorarea prețurilor din TVA, combinată cu sporirea ratei inflației. Peste acestea se suprapune diminuarea salariilor cu 25%, 40% sau chiar 60% în unele cazuri. În termen de opt luni, acest Guvern, aici de față, a modificat de zece ori Codul fiscal.

Politica de sufocare a mediului privat a dus la scăderea dramatică a încasărilor la bugetul de stat, fapt ce a determinat guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase să deschidă un al doilea front în războiul economic împotriva românilor - agresiunea împotriva pensionarilor și a celor care produc valoare intelectuală și sunt recompensați prin sistemul bugetar: mă refer la profesori, doctori, cercetători, funcționari.

5. Guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase a luat măsuri prin care umilește toate categoriile de cetățeni. Este pentru prima dată după 1990 când românilor le scad, practic, toate veniturile nete câștigate până în prezent. Guvernarea Boc a aruncat România cu zeci de ani în urmă, dând iarăși cetățenilor români sentimentul că țara noastră este un spațiu al resemnării și al deznădejdii. Colapsul economic a provocat grave probleme sociale, iar sărăcirea populației României a fost transformată de "dinastia Boc" în politică de stat. Cetățeanul este pus în situația de a munci la fel de mult, dar pe bani mai puțini. Practic, salariații instituțiilor publice muncesc un trimestru pe gratis. Românii sunt cei mai săraci europeni, "depășind" chiar și Bulgaria, aceasta fiind "performanța" de sinteză a acestor guvernanți!

6. Direcția spre care țara este condusă de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase este cea a colapsului social. Activitatea guvernamentală dezastruoasă a declanșat și întreține războiul împotriva cetățenilor români, războiul între români. Guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase a generat cel mai mare grad de conflict și de contestare din ultimii 15 ani și un val de nemulțumire publică fără precedent, încât nu a fost categorie socială care să nu fi protestat și să nu își fi căutat dreptatea în stradă. Niciodată un Guvern care a intenționat să adopte măsuri de reformă nu a avut o ripostă mai solidă din partea unor categorii profesionale, din partea sindicatelor, a unei largi părți a societății.

7. Guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase este singurul Guvern din Europa care a îndrăznit să ceară limitarea drepturilor cetățenești pentru asanarea finanțelor publice. Asimilarea situației din economie cu un război sau un cataclism reprezintă actul de capitulare al unei guvernări care s-a declarat neputincioasă în fața realității. Așa cum arătam în precedenta moțiune de cenzură, de acum 6 luni, art. 53 din Constituție nu a putut să justifice măsurile luate de Guvern. Situația este exact pe dos: aceste măsuri sunt cele care pun în pericol ordinea publică și siguranța națională!

Aceste măsuri, și nu altceva, scot oamenii în stradă! Niciodată legile propuse sau ordonanțele adoptate de vreun Guvern nu au fost mai contestate ca acum.

Aceste măsuri au generat o stare generală de nemulțumire și de protest în întreaga țară!

Guvernul trebuie să-și aplice sieși art. 53, iar această moțiune de cenzură îl ajută să facă acest lucru!

8. Guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase a instalat în România un sistem clientelar care căpușează instituțiile statului, de la cel mai înalt nivel, până la ultima comună din România, în care banii publici se scurg prin "sitele" portocalii către camarila politică. S-a ajuns ca orice alocare bugetară să aibă în spate un raționament bazat pe interesul personal sau de partid, și nu pe interesul comunităților și al cetățenilor. În paralel, se plătesc aiurea scene de 75.000 de euro, patinoare de 12 milioane de euro, brand-uri de țară plagiate de numai 75 de milioane de euro ori programe fanteziste, precum "e-România", de 500 milioane de euro.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule senator, o secundă!

Vreau să atrag atenția la modul cel mai serios invitaților noștri că nu voi tolera perturbarea ordinii în această sală de plen. Și doresc, doresc cu tot respectul să vă încurajez să urmăriți această dezbatere politică din Parlament.

Domnule senator, vă rog să continuați.

Vă mulțumesc.

Domnul Dan-Coman Șova:

9. Guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase a inoculat sentimentul de frică, de teamă, de represalii, specifice regimurilor totalitare, pentru a încerca să se mențină la putere cu orice preț.

În cel mai pur stil populist, acest regim politic se raportează tot timpul la "popor", "mulțimi" sau "indivizi", uitând esențialul: că România este o țară de cetățeni cu drepturi și responsabilități și care, mai ales, nu datorează nimic acestei guvernări. Mai mult, credem că noi toți am plătit prea mult pentru a ispăși în acești doi ani chiar și vina celor care i-au ales.

10. Actualul prim-ministru trebuie să plece pentru că a oferit pe tavă lui Traian Băsescu Guvernul pe care îl conduce, reușind să-l șteargă din paginile Constituției, de la capitolul putere executivă.

Guvernul Boc s-a legitimat doar în fața președintelui Băsescu și în favoarea acestuia, și nu cum este normal și constituțional, în fața Parlamentului, pentru a da seamă în ce fel respectă Programul de guvernare și apără interesele celor pentru care ar trebui să guverneze.

Într-un mod fără precedent și deosebit de periculos pentru democrație, în total dispreț față de cetățenii României, puterea executivă se subsumează doar Palatului Cotroceni, Guvernul nemaifiind decât o armă folosită de Traian Băsescu în lupta politică.

Dar Parlamentul poate corecta prin mijloace democratice și constituționale această anomalie, punând capăt acestei guvernări prin votarea moțiunii de cenzură și deschizând, astfel, calea punerii în acord a puterii executive cu voința politică a Legislativului.

Recăpătarea legitimității politice

Stimați colegi,

Depășirea crizelor este imposibilă fără existența încrederii milioanelor de cetățeni în soluțiile ce le sunt propuse ca alternativă. Or, dificultatea majoră și impasul fundamental de care se lovește actualul Guvern constau în epuizarea definitivă a încrederii din partea populației.

Neîncrederea din partea poporului reprezintă stigmatul iremediabil al guvernării Băsescu-Udrea-Boc-Anastase.

Sunteți, domnule Boc, un om fără onoare, fără principii și mai ales fără moralitate! Și aceasta o știe și domnul Băsescu, și o speculează la maximum în fiecare zi. Vă folosește pentru a vă mobiliza locotenenții, care ocupă locuri importante în conducerea Camerei Deputaților - chiar președintele acestei instituții, transformată în agent de hoție politică -, pentru a vă atinge scopurile meschine, pentru a instituționaliza furtul politic și a legifera corupția politică.

De doi ani încoace, România a ajuns într-o situație fără precedent și de o gravitate maximă: cele mai importante instituții ale statului român, colorate în portocaliu, fură orice: banii oamenilor, fondurile publice, voturile din Parlament, sănătatea și educația cetățenilor României. Aici, în această sală, ați hotărât că 80 este egal cu 170! Și aceasta sub privirile unei țări întregi, ale ziariștilor și fără a ține seama că sunteți filmați. Nu aveți nicio jenă și nu vă mai este frică de nimic. Nicio lege nu vă poate opri, pentru că furtul dumneavoastră beneficiază de înalta protecție de la Cotroceni și a altor instituții.

Nu ne mai miră că există o ruptură majoră între guvernanții României și cei care își cer drepturile prin mitinguri și acțiuni neluate în seamă de către autorități.

Protestele tuturor categoriilor socio-profesionale aflate în stradă aproape zilnic, paralizia sistemelor publice de educație și sănătate, blocajul mediului privat de afaceri, nemulțumirile pensionarilor, profesorilor, medicilor, polițiștilor, militarilor, copiilor, mamelor - toate acestea demonstrează că țara are un Guvern incompetent, care nu este dedicat interesului legitim al cetățenilor. Moțiunea de astăzi este a tuturor acestor oameni, a României majoritare!

Actualul Guvern este complet rupt de adevăratul izvor de legitimitate democratică - rezultatul alegerilor - și este momentul să restabilim, în limitele constituționale, ordinea raporturilor dintre Legislativ și Executiv.

Acest Guvern trebuie să plece, pentru a lăsa loc liber aplicării unor soluții multiple, indiferent de paternitatea lor, dar care sunt capabile să stopeze de urgență prăbușirea spre care împinge țara guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase.

Există alternative la soluția disprețuitoare: "Fiecare să se descurce cum poate, noi să trăim bine", pe care o propune românilor regimul politic Băsescu-Udrea-Boc-Anastase.

Pot să fie puse pe primul plan: salvarea locurilor de muncă, salvarea mediului privat, salvarea clasei de mijloc, salvarea bugetelor publice, salvarea politicilor sociale, salvarea educației și sănătății, salvarea pensionarilor.

Există alternative, pe care un "guvern de criză", instalat după căderea Cabinetului Boc, poate să le aplice imediat, pe baza unui Program de guvernare legitimat de dezbaterea în Parlament, actualizat cu toate ideile pe care dumneavoastră, cu toții, le veți valida pentru scoaterea țării din criză și reîndreptarea ei pe o direcție corectă.

Suntem convinși că fiecare dintre dumneavoastră - indiferent de partid - are experiența necesară, ca și cetățenii din colegiile electorale pe care le reprezentați, pentru a formula, într-o ambianță de dezbatere constructivă și colegială, idei, propuneri și soluții care pot fi folositoare țării.

De aceea, această moțiune trebuie adoptată prin votul nostru și, pe cale de consecință, ultima ediție a guvernărilor Băsescu-Udrea-Boc-Anastase să depună armele și să plece acasă! Definitiv! Chiar astăzi!

Stimați colegi,

Această moțiune de cenzură nu este doar o formă de luptă parlamentară, nu este o formalitate! Este singura șansă pe care milioane de pensionari și de salariați o au pentru a nu se afunda și mai mult în sărăcie.

România se află în fața unei opțiuni majore: fie este aruncată într-o criză socială și economică și mai profundă sub guvernarea incompetentă a unui guvern expirat politic, fie Cabinetul Emil Boc este demis, deschizându-se calea pentru găsirea altor soluții politice, economice și sociale.

Alegerea este clară, chiar dacă ea poate fi dificilă pentru parlamentarii care compun arcul guvernamental.

Cei care vor vota "pentru" această moțiune a celor mulți, votează pentru stoparea condamnării la sărăcie și la faliment a milioane de români.

Cei care vor vota "împotriva" acestei moțiuni, trebuie să își asume, fiecare în parte, responsabilitatea pentru dezastrul pe care actuala guvernare îl produce zi de zi în România, inclusiv în colegiile lor.

Azi, avem șansa cu toții de a ne pune în slujba oamenilor care ne-au votat și ne-au desemnat uninominal să le reprezentăm interesele în Parlament. Avem șansa să dovedim că suntem de partea celor mulți, care vor schimbarea guvernării.

Vă solicităm, așadar, să votați această moțiune, pentru a deschide calea acordării unei noi șanse pentru România.

Țara are nevoie de o altă abordare, de un nou contract social, de o nouă viziune în ceea ce privește soarta sa și a cetățenilor săi. Este nevoie de un nou model care să stimuleze creșterea economică pentru bunăstarea tuturor cetățenilor.

Un nou contract social presupune construcția unui alt Guvern, format din oameni competenți și capabili să inspire încredere compatrioților noștri. Este nevoie de recâștigarea încrederii din partea oamenilor, pe care o poate obține numai un nou Guvern, și de un plan cinstit ce poate scoate țara din criză. Este șansa recredibilizării clasei politice care va risca, altminteri, o condamnare și o sancțiune capitală la urne, iar pentru a începe cât mai grabnic acest nou drum, pentru a se da o speranță milioanelor de români, care sunt speriați de ziua de mâine, este nevoie ca moțiunea României majoritare să devină moțiunea majorității românilor din această sală!

Ca atare, votul de astăzi înseamnă și un vot pentru ceea ce credem noi că trebuie să respecte și să adopte, de urgență, un nou Guvern.

Direcții de acțiune

Pe termen scurt, într-o perioadă de șase-nouă luni

Pe termen scurt, vom urmări stimularea cererii agregate prin creșterea investițiilor guvernamentale, care să creeze puternice efecte de multiplicare și să antreneze și investiții ale agenților economici privați pentru a crea locuri de muncă.

De asemenea, urmărim restabilirea încrederii în economia românească, prin măsuri de stabilizare macroeconomică și atragerea de investiții străine directe. Astfel, vom putea menține locurile de muncă și putem crea noi locuri de muncă, și mai multe, și mai bune.

Noi susținem abordarea echilibrată a reformei sistemului public. Măsurile de raționalizare a cheltuielilor trebuie să fie completate de măsuri de creștere a veniturilor la buget. În fapt, doar tăierea cheltuielilor bugetare presupune reducerea unei nevoi de finanțare vulnerabilizând domeniile de interes național, dar nu presupune un plus de bani la buget, deci nu avem ce reorienta spre investiții.

Propunem ca reducerea cheltuielilor publice să se facă în urma unor analize cost/beneficiu bine fundamentate, iar, pe de altă parte, creșterea veniturilor bugetare să se realizeze prin simplificarea fiscalității, îmbunătățirea colectării și reducerea evaziunii fiscale, astfel încât efectele negative asupra mediului de afaceri să fie minime.

O guvernare eficientă este obligată să adopte măsuri de reformă instituțională și de modernizare a marilor sisteme publice (de educație, de sănătate, de pensii, de ordine publică), însoțite de programe investiționale adecvate, care să stopeze declinul economic și să asigure, începând cu anul viitor, reluarea creșterii economice.

  • Renegocierea angajamentelor-cadru convenite de România în Acordul de împrumut convenit cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană este o necesitate;
  • De asemenea, este necesară revizuirea politicilor economice și sociale ale actualului Guvern, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2011;
  • Este necesară revenirea asupra reducerii cu 25% a salariilor bugetarilor, readucându-le la nivelul de dinainte de 1 iulie 2010;
  • Este necesară revizuirea cotei de TVA, în concordanță cu rezultatele economice din 2010;
  • Este necesară neimpozitarea pensiilor sub plafonul de 1.000 de lei;
  • Este necesară reconsiderarea achizițiilor publice pe baza criteriilor de oportunitate, prioritate, eficiență și eficacitate;
  • Este necesară eliminarea corupției și decuplarea clientelei politice de la banul public și transparentizarea folosirii acestuia;

Este necesară asumarea angajamentului politic ca împrumuturile să fie îndreptate cu prioritate către investiții, garantându-se astfel obținerea resurselor financiare pentru rambursarea datoriei publice;

Este necesară creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale prin simplificarea procedurilor de accesare și prin soluții de creditare pentru cofinanțare a IMM-urilor.

Dragi colegi,

Vă solicităm votul pentru a da o nouă șansă României.

Vă solicităm votul în sprijinul moțiunii de cenzură.

Așa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumim, domnule senator Șova.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Dați-mi voie ca, în continuarea dezbaterii noastre, să invit la tribuna Parlamentului pe domnul Emil Boc, primul-ministru al Guvernului României, pentru prezentarea poziției față de moțiunea de cenzură.

Domnule prim-ministru, vă rog. (Aplauze de la balcoanele din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Emil Boc (prim-ministru):

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte al Camerei Deputaților,

Dragi colegi, membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Moțiunea de cenzură reprezintă un exercițiu democratic, politic, parlamentar și constituțional. Această moțiune de cenzură este, de asemenea, o bună oportunitate, o bună ocazie, pentru a mă putea adresa dumneavoastră și cetățenilor acestei țări în vremurile grele din punct de vedere economic, pe care le trăim.

Astăzi, România se află la un moment de răscruce.

Stimați parlamentari,

Aveți de făcut o alegere majoră. Și anume, mergem mai departe, pe calea reformelor, și scoatem România din criză sau cedăm în fața populismului și compromitem șansa acestei țări de a ieși din recesiunea economică și de a merge pe creștere în anul 2011.

Înțeleg nemulțumirea oamenilor. Înțeleg nemulțumirea oamenilor pentru că au scăzut salarii și pentru că se fac disponibilizări. Oamenii au dreptul să fie nemulțumiți. Dar, de asemenea, oamenii au dreptul să cunoască adevărul. Oamenilor trebuie să li se spună lucrurilor pe nume exact așa cum sunt ele. Și spuneam încă o dată, înțeleg această nemulțumire a lor, pentru că fiecare se uită la propria lui situație și constată că e mai greu decât în trecut. Și atunci, e greu să le explici oamenilor că aceste lucruri se datorează unor probleme care țin de deficite structurale, de greșeli ale trecutului.

Totuși, dacă vrem să fim corecți cu românii, trebuie să le spunem adevărul. Și acest adevăr pornește de la următoarele elemente. Din nefericire, din anii 2007-2008, s-a dat mai mult decât se putea. S-au plătit în avans salarii, pensii și alte bonificații și ajutoare sociale. Oamenii astăzi văd că nu mai primesc cât au primit în trecut și, pe bună dreptate, sunt nemulțumiți. Dar la fel de bine știm fiecare dintre noi, din familie, că ni se spunea încă din copilărie că nu putem consuma mai mult decât ne permitem.

Și dacă această regulă pe care o avem, repet, din familie - învățată acasă -, că nu putem să cheltuim mai mult decât ne permitem ca guvernanți, ca țară, de ce n-am aplica aceeași politică responsabilă pe care ne-au învățat-o părinții noștri în familie: să cheltuim și să ne drămuit ceea ce avem în raport cu ceea ce ne putem permite.

Din nefericire, în trecut oamenilor li s-au oferit lucruri fără acoperire și acum suntem puși în situația să plătim această factură a lucrurilor care s-au dat fără a exista o acoperire reală în economie.

Și o să vă dau câteva exemple: cheltuielile de personal au crescut cu 65% în 2007 și în 2008; cheltuielile cu asistență socială, inclusiv pensiile, au crescut cu 75,5% în 2007 și în 2008; mai mult decât atât, cheltuielile de personal și cele cu asistență socială au ajuns să fie, în 2008, aproape cât totalul cheltuielilor bugetare din anul 2006; corespunzător s-au majorat și cheltuielile cu bunurile și serviciile, și anume cu 54,4% în 2008 față de 2006 și 2007.

Aceste dezechilibre structurale nu mai puteau continua. Sau, spus simplu, această tendință de a consuma mai mult decât ne permitem, nu putea să meargă mai departe.

Și, pe lângă toate acestea, a venit și criza economică ce afectează aproape toate statele lumii.

Dragi români,

Populismul și demagogia măsurilor luate în 2007 și în 2008 ne-au încărcat din greu factura crizei.

Gândiți-vă ce-ar fi însemnat dacă la începutul crizei, dacă anul trecut, noi aveam cei aproximativ 3 miliarde de euro rezultați din vânzarea BCR-ului și-i aveam în buget, și-i aveam puși deoparte?

Gândiți-vă ce-ar fi însemnat dacă în 2008, an când am avut un an cu maximă creștere economică, de peste 8%, n-am fi cheltuit mai mult decât ne permiteam cu aproximativ 8 miliarde de euro. Deci am avut plus 8 creștere economică și am cheltuit cu pomeni electorale peste 8 miliarde de euro. 8 plus 3 înseamnă 11 miliarde de euro pe care-i puteam avea puși de-o parte pentru vremuri mai grele.

Din nefericire, țara nu i-a avut.

Dacă aveam acei bani, nu eram nevoiți, probabil, să apelăm la acord internațional cu Comisia Europeană, Fondul Monetar sau Banca Mondială.

Spun asta în condițiile în care până astăzi, Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, a primit de la Fondul Monetar și de la Comisia Europeană, 5,7 miliarde de euro. Atât, aceștia sunt banii pe care Guvernul i-a împrumutat. Dacă aveam cei 11 miliarde de euro, dacă nu se pierdeau doi ani în absorbția fondurilor europene, România putea, într-o altă manieră, să treacă prin criza economică globală. Alte state, precum Polonia, au avut acest avantaj, pentru că au economisit în vremuri bune și au utilizat banii europeni.

Noi am avut doi ani, în 2007 și în 2008, ani complet ratați din perspectiva absorbției fondurilor europene.

Când am ajuns la guvernare, în 2009, un singur program operațional sectorial din șapte era acreditat. Păi cum să mai atragi fonduri europene, din moment ce nici programele care urmau să atragă banii nu erau acreditate. Pentru că nu li s-a acordat importanță în 2007 și în 2008. Și atunci am pierdut și acea ocazie de a putea compensa căderea economică cu mai mulți bani europeni, șansa ratată datorită acelei situații.

Am ajuns la guvernare într-un moment în care statul român avea și încă mai are pe alocuri un sistem bolnav din punct de vedere economic și financiar. Și o să vă dau câteva elemente în acest sens.

Aveam un stat care, așa cum am spus, consumă mai mult decât produce.

În al doilea rând, avem un stat care timp de 20 de ani a încurajat mai mult nemunca și mâna întinsă, decât munca. De exemplu, în 2004, România avea în asistență socială 6,4 milioane de cetățeni. Până în 2008, s-a dublat numărul asistaților social, ajungându-se la 13,9 milioane de asistați.

În al treilea rând, avem un stat care, timp de 20 de ani, a încurajat privilegiile, în detrimentul principiului egalității în fața legii. Și aici o să vă dau doar un exemplu: cazul pensiilor speciale, al pensiilor parlamentarilor și al altor tipuri de pensii, care nu aveau la bază principiul contributivității și care, repet, încălcau în mod flagrant principiul egalității tuturor pensionarilor în fața legii, și anume legea spune foarte clar, principiul contributivității trebuie să fie acela care să stea la baza unei pensii corecte, cinstite, acordate în România, și acest lucru să fie consacrat de lege. Din nefericire, timp de 20 de ani, s-au creat tot felul de breșe, numai ca un asemenea sistem să nu se pună în practică.

În al patrulea rând, avem un stat supradimensionat, un stat birocratic și obez. De exemplu, în perioada 2007-2008, numărul posturilor aprobate, subliniez - aprobate, în sectorul bugetar, s-a majorat cu 135 de mii, iar numărul posturilor ocupate în sectorul bugetar, la sfârșitul anului 2008, era cu 118 mii peste numărul posturilor ocupate în anul 2006. Această factură am primit-o la plată în această perioadă de criză și eram obligați, prin forța lucrurilor, să rearanjăm statul român din perspectiva numărului de personal, în raport cu ceea ce-și poate permite și întreține un stat ca al nostru, și nu cu un aparat supradimensionat și birocratic.

În fața unor asemenea situații, aveam două alternative: să continuăm genul de politică promovată în ultimii 20 de ani, cu accente consistente în 2007 și în 2008 și care ar fi condus, fără echivoc, țara la colaps economic și financiar sau să alegem calea de a stopa această politică populistă, în profundă discordanță cu interesul țării, și să ne asumăm măsuri grele, dureroase din punct de vedere social și politic, dar sănătoase în ceea ce înseamnă viitorul acestei țări.

Nu am cedat tentației populiste, pe care și noi puteam s-o ducem mai departe în 2009 și în 2010. Și, practic, suntem primul guvern de după 1989 care-și asumă deschis această sarcină de a pune ordine în finanțele țării, în administrarea țării, de a orienta banii spre dezvoltare, investiții și locuri de muncă și de a renunța la politica fundamentată numai pe pomeni și consum.

Spuneam că am găsit un stat care are un sistem bolnav din punct de vedere economic și financiar și, ca să folosesc o altă comparație, m-aș putea exprima în următorii termeni: ce faci atunci când suferi de o boală gravă? Te tratezi, chiar dacă medicamentul este dureros, sau mori.

O asemenea alternativă am avut și noi, la o altă scară și pe alte coordonate, în față atunci când am ales guvernarea bazată pe responsabilitate, și nu pe populism.

Am ales aplicarea unui medicament, chiar dacă are un gust amar, dar care ne vindecă. Și știu, încă o dată repet, că acest medicament cu gust amar nemulțumește oamenii, oamenii având dreptul să fie nemulțumiți, pentru că au fost obișnuiți să primească mai mult decât se putea. Dar acea cale era falimentară. Acea cale ne ducea în prăpastie. Am stopat acea cale și, cu măsuri ferme, hotărâte, am întors România pe drumul cel bun.

Vreau doar să mai supun un lucru. Dacă am fi menținut acea tendință populistă cu cheltuielile sociale pe care le-am enunțat, și în anii 2009 și în 2010, vreau să știți că doar în 2009 România ar fi avut un deficit de peste 12% din pib, care ar fi însemnat drumul sigur spre prăpastie și colaps, pentru că, pe de o parte, nimeni nu te mai împrumuta să poți finanța un deficit de 12%, ca să-l dai pe pomeni electorale și pe lucruri care nu aduc investiții și locuri de muncă. Pentru că în perioada anterioară s-au folosit bani interni, bani din vânzarea BCR-ului ca să se finanțeze acel deficit pentru pomeni electorale și sper că măcar acum, în ceasul al 12-lea s-a înțeles de către toți politicienii, indiferent de partid, că România nu mai poate avea un asemenea drum.

Din nefericire, am constatat că soluțiile oferite de opoziție sunt fie de natură pamfletară și acesta este textul moțiunii de cenzură, fie unele soluții duc, precum cele 100 propuse de PSD, la majorarea deficitului cu peste 10% din pib.

Dacă am aplica măsurile dumneavoastră populiste, nu am face altceva decât să facem ceea ce ar face un medic care, în loc să-i ofere unui bolnav de diabet un tratament corespunzător, i-ar prescrie zahăr sau produse din zahăr, agravându-i boala.

În esență, cu tot regretul spun, acestea sunt soluțiile oferite de opoziție, soluții care să agraveze și nu să vindece bolile de care suferă sistemul financiar și economic românesc. Și atunci am ales calea vindecării printr-un medicament mai dur, mai puțin plăcut, dar cu consecințe benefice pe termen mediu și lung.

Câteva exemple. Am limitat deficitul bugetar al țării, astfel încât el să poată fi finanțat și să orientăm mai mulți bani spre investiții, singurele care pot conduce la locuri de muncă și la ieșirea din criză. În anul 2009, vreau să știți, chiar în condițiile în care am avut cădere economică, criză economică mondială, România a alocat mai mulți bani pentru investiții decât în anul 2008, an când am avut 8% creștere economică, dar bani care atunci s-au dus pe pomeni și consum.

În cifre, vreau să știți că în 2009 ponderea cheltuielilor de investiții a fost de 7,2% din pib, față de 6,3% din pib cât s-a cheltuit în 2008. Și fără a intra în detalii, câteva lucruri s-au și văzut, cei 42 de km de autostradă, Pasajul Băneasa, Centura ocolitoare a Ploieștiului sau a Timișoarei, lucruri pe care vechea putere n-a fost în stare să le ducă la bun sfârșit, pentru că au preferat să ducă banii spre pomeni și voturi. De aceea am curmat o asemenea politică, cu costuri de toate felurile și am orientat banii spre investiții.

În al doilea rând, am declanșat un șir al reformelor pe care nimeni, în ultimii 20 de ani, n-a avut curajul să le declanșeze și o să vă prezint doar câteva. Am eliminat pensiile speciale, inclusiv pensiile parlamentarilor și avem acum, în fază finală, o nouă Lege a pensiilor corectă cu 22 de milioane de români, corectă cu principiul contributivității, prin care nu scad pensiile, prin această nouă lege, dar ea asigură sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung. Am adoptat, pentru prima dată în România, o Lege a salarizării, care a curmat abuzurile din domeniu și a stabilit o ierarhie a funcțiilor publice din România, a personalului plătit din fonduri publice. Și, în aceste condiții, au dispărut salariile de lux de 30 de mii de euro sau mai mult din diverse structuri și agenții guvernamentale și oferim o lege în concordanță cu ceea ce România poate astăzi să ofere României și românilor.

Am realizat o consistentă reformă a sistemului judiciar, au fost adoptate patru coduri și recent o nouă lege care accelerează soluționarea proceselor judiciare cu beneficii pentru cetățeni din perspectiva costurilor cu Justiția, dar și din perspectiva faptului că vor avea procese mai rapide, judecate în termen rezonabil.

Am promovat și realizat o reformă a sistemului fiscal, atât la nivel național, cât și la nivel local. Legea responsabilității fiscale pune pentru prima dată ordine în sistemul fiscal din România și aranjează finanțele acestei țări pe principii sănătoase.

Am promovat și realizat pentru prima dată o reală descentralizare a spitalelor, ca primă etapă a reformei sistemului sanitar, prin trecerea spitalelor spre administrațiile locale, pentru o mai bună și responsabilă utilizare a resurselor pentru că, din nefericire, așa cum s-a constatat în ultimii 20 de ani, oricâți bani au fost introduși în sistemul sanitar, calitatea serviciilor nu a crescut. Prin această măsură, conjugată cu altele pe care ministrul sănătății le are în pregătire, vom avea o reală reformă a sistemului sanitar.

Am declanșat un amplu și corect proces de restructurare a personalului bugetar, bazat pe standarde de cost și dacă, așa cum spuneam, în 31 decembrie 2008 aveam 1.397.000 de bugetari cu posturi ocupate, prin aplicarea standardelor de cost, în august aveam 1.340.000 de bugetari și procesul de restructurare continuă. Nu pentru că ne-ar face plăcere, ci pentru că este absolut necesar acestei țări, dacă vrem să avem dezvoltare, investiții și locuri de muncă.

Am desființat, comasat sau reorganizat 120 de agenții guvernamentale și am eliminat 228 de taxe și tarife parafiscale.

De asemenea, am promovat, în condiții de criză, un set de măsuri pentru susținerea activității economice și cei care susțin în continuare faptul că acest guvern nu a adoptat niciun fel de măsură anticriză, vreau doar să spun câteva dintre ele. În primul rând, acele măsuri care au vizat la nivel macro menținerea cotei unice de impozitare și neimpozitarea profitului reinvestit sau dacă ne gândim la faptul că prin aplicarea măsurii prin care firmele care angajează șomeri nu plătesc contribuții de asigurări sociale sau prin aplicarea măsurii care vizează șomajul tehnic, în sensul că statul preia obligațiile angajatorului și ale angajatului pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale, numai în anul 2010 până în septembrie, vreau să știți că 365 de mii de locuri de muncă au fost salvate.

De asemenea, dacă ne gândim că prin intermediul fondului de garantare și contragarantare pentru întreprinderile mici și mijlocii, prin garanțiile în valoare de peste un miliard de euro, s-au salvat până în momentul de față peste 190 de mii de locuri de muncă.

Dacă aceste măsuri nu erau, de mult rata șomajului ar fi depășit 10% și am fi fost și noi la nivelul mediei europene.

Prin aceste măsuri, precum și altele, ca de exemplu amânarea la plată a obligațiilor fiscale pentru firmele, societățile lovite de criză sau prin compensarea de drept a creanțelor fiscale sau prin măsurile prin care CEC și EximBank prin schemele de garantare puse la dispoziția întreprinderilor mici și mijlocii și nu numai, am menținut și creat locuri de muncă.

Știm că aceste măsuri nu-și arată efectele imediat peste noapte, știu cât de greu le-a fost oamenilor și le este încă, știu că mulți dintre ei au făcut și fac sacrificii și vreau să știe toți cetățenii români că nu am luat cu inimă ușoară măsurile de austeritate pe care am fost obligați să le propunem.

Am fost obligați să luăm aceste măsuri și sunt convins că oricine ar fi fost în locul nostru, în locul actualului guvern, dacă era responsabil cu România, lua exact aceleași măsuri de austeritate pentru a proteja viitorul acestei țări.

Criza nu a lovit doar România și nu a pornit din România. Măsuri dureroase de austeritate au fost nevoite să ia și guvernele unor țări mult mai dezvoltate decât noi. De exemplu, guvernul Marii Britanii a anunțat săptămâna trecută măsuri fără precedent în istoria țării, și anume reducerea cheltuielilor publice în Marea Britanie cu 83 de miliarde de lire sterline și desființarea a circa 490 de mii de posturi din sectorul public în următorii 4 ani, creșterea tva-ului și creșterea vârstei de pensionare. Măsuri de austeritate au fost luate în toate țările Uniunii Europene. Ungaria a majorat tva-ul de la 19 la 25%. Letonia, reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor. Disponibilizarea a 20% din totalul bugetarilor. Salarizarea în sectorul privat s-a diminuat cu 30%. Sunt măsuri, repet, ale țărilor din Uniunea Europeană și șirul lor poate continua.

Credeți că aceste țări ar lua măsuri de austeritate dacă nu le-ar fi obligat criza economică globală în care trăim? Credeți că francezii ar fi luat măsura reformării sistemului de pensii, dacă lucrurile mai puteau continua ca și până acum? Aceasta este realitatea românească, aceasta este realitatea europeană în care trăim. O realitate care ne arată că suntem în cea mai gravă recesiune, în cea mai gravă criză economică din ultimii 60 de ani, iar guverne responsabile cu viitorul țării nu iau măsuri populiste, în asemenea situații, ci iau măsuri sănătoase pentru viitorul țării, chiar dacă pe termen scurt au costuri sociale și politice, iar oamenii vor vedea rezultatele pozitive ale acestor măsuri. Și partea bună a lucrurilor este aceea că deja unele semne bune au apărut în economie. (Vociferări din partea grupurilor parlamentare ale PSD+PC și PNL.) Aceste semne sunt o dovadă că mergem în direcția corectă. Pentru cei care nu cred, o să vă dau câteva exemple cu cifre.

În primul rând, producția industrială a crescut. Valoarea cifrei de afaceri în industrie a înregistrat în primele 8 luni o creștere de 10,3% pe piața internă și pe piața externă.

De asemenea, comenzile noi în industrie au recuperat integral contracția din aceeași perioadă a anului trecut, crescând cu 25,4% în primele 8 luni ale lui 2010, ceea ce ne alimentează optimismul că anul 2011 va fi anul relansării economice.

În al treilea rând, productivitatea muncii în industrie a crescut cu 19,5% în primele 8 luni ale anului 2010, în comparație cu anul 2009. Aici este cheia unei economii sănătoase. Aici se va face diferența între o creștere economică bolnavă, bazată doar pe consum, așa cum a fost în trecut și una sănătoasă, fundamentată în primul rând pe productivitate și competitivitate.

Cel mai puternic semnal al relansării economiei vine din sectorul exporturilor. Performanța României este remarcabilă la capitolul creșterea exporturilor, locul trei în Uniunea Europeană cu plus 25% în primele 8 ale anului curent. Sectorul exporturilor a ieșit din recesiune. În primele 8 luni ale lui 2010 exporturile au atins nivelul de dinaintea crizei, ba chiar l-au depășit, 23,3 miliarde de euro în primele 8 luni din 2010, față de 23 de miliarde de euro în perioada similară a anului 2008. Să nu uităm că în 2009 primul sector care a înregistrat o cădere masivă din cauza crizei internaționale a fost cel al exporturilor. Este o schimbare radicală și un motiv de optimism prudent, legat de relansarea sănătoasă a economiei.

Și, mai mult decât atât, și ceea ce este important, produsele cu valoare adăugată ridicată, și anume mașinile și echipamentele de transport au o pondere de 42% din totalul exporturilor. Asta înseamnă că suntem mai competitivi.

Aș mai face o referire la situația șomajului. După 21 de luni în care șomajul a crescut constant, începând din luna aprilie 2010 tendința s-a schimbat. Din aprilie și până în prezent șomajul s-a redus, la sfârșitul lui septembrie 2010 s-au înregistrat cu 95 de mii de șomeri mai puțin decât în luna martie 2010. Asta înseamnă că măsurile luate de guvern au început să producă efecte, au salvat și au creat noi locuri de muncă. Orice ar spune adversarii noștri politici, orice ați spune dumneavoastră, acestea sunt cifre care nu pot fi ignorate. (Vociferări.) Asta nu înseamnă că sunt pe deplin mulțumit și că sunt bucuros că încă avem un șomaj care, chiar dacă este cu mult sub media din Uniunea Europeană, nu mă bucură să știu că există mulți cetățeni români care încă nu au loc de muncă.

Spun doar că ceea ce facem este corect cu soarta acestei țări, unele semne și am enumerat câteva dintre ele, ne arată că direcția este corectă din punct de vedere economic și că suntem pe calea de a ajunge la creștere economică sănătoasă în 2011 și care să ne permită să avem salarii și pensii plătite decent în această țară. Vom ieși la liman cu condiția să nu abandonăm reforma și să nu facem pași înapoi. Vom reuși cu condiția să nu cedăm în fața demagogilor cu tolba plină cu promisiuni mincinoase, să nu cedăm în fața aventurierilor care caută să exploateze politic nemulțumirile firești ai oamenilor.

Le sunt recunoscător românilor pentru răbdare și sacrificii, le înțeleg supărările și greutățile, le mulțumesc tuturor acelora care au înțeles că nu putem face altfel. (Vociferări din partea grupurilor parlamentare ale PSD+PC și PNL.) După cum sunt de acord cu aceia care ne reproșează că unele lucruri le puteam face mai bine. Dar tuturor le spun că am lucrat cu bună-credință și că acest drum pe care l-am ales al politicii responsabile este drumul sănătos pentru țară și pentru cetățenii României.

Iar binele nu e departe. De la începutul anului am făcut progrese importante. Le-am făcut cu răbdare, cu muncă și cu sacrificiile a milioane de români. Știu că putem apăra roadele muncii noastre de asaltul populismului și al demagogiei regăsite din plin în textul moțiunii de cenzură. Spun încă o dată și o repet fără echivoc, autorii moțiunii vă propun calea ușoară a promisiunilor fără acoperire, rețeta unui dezastru garantat. Moțiunea alege drumul cel mai scurt către falimentul pe care l-am evitat cu atâtea sacrificii din partea românilor.

Astăzi, PSD-ul și PNL-ul s-au întors la locul faptei cu o moțiune subțire de tot în soluții realiste, dar grăbiți să vândă iar iluzii și să promită mai mult decât poate produce și duce economia acestei țări. Noi am ales o soluție a responsabilității, cu toate greutățile pe care o asemenea soluție le presupune.

Și ca să trag o concluzie cu privire la măsurile propuse de către PSD, nu în această moțiune, pentru că nu le regăsim, ci în așa numitele o sută de soluții, o să vă citez ce spunea o persoană independentă, director în Banca Națională a României, Eugen Rădulescu: "Programul economic al PSD ar arunca România în afara lumii moderne dacă ar fi pus în aplicare, social-democrații fiind încremeniți în militantismul socialist al secolului trecut." Aceasta este realitatea, din nefericire, pe care ne-o oferă opoziția. Soluții fără acoperire financiară, soluții care ar întoarce România definitiv în trecut și ar duce-o la prăpastie.

Vă solicit, în numele responsabilității în raport cu România, să respingeți această moțiune de cenzură pentru a putea să continuăm șirul reformelor care vor duce România pe creștere economică, iar anul 2011 este anul ieșirii din recesiune și anul creșterii economice, pentru că măsurile dureroase, dar corecte sunt pe cale să-și arate efectele pozitive.

Vă mulțumesc tuturor. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule prim-ministru.

Vreau să vă informez că ați utilizat din timpul alocat Executivului 39 de minute, având la dispoziție pentru încheierea dezbaterilor încă 21 de minute. (aplauze; vociferări; huiduieli; strigăte.)

Mulțumesc pentru această atmosferă entuziastă.

Începem dezbaterile, stimați colegi.

Dau cuvântul, în deschiderea dezbaterilor noastre, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnului senator Vasile Blaga.

Se pregătește domnul senator Titus Corlățean, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Domnule Blaga, vă rog.

Domnul Vasile Blaga:

Domnule președinte al Senatului,

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi parlamentari,

Am ascultat cu atenție discursul domnului prim-ministru, am fost atent și la reacțiile stimaților colegi din băncile opoziției și dați-mi voie să vă spun că domnul premier a prezentat o serie de realizări pe care orice analiză obiectivă nu le poate ignora.

Din capul locului, trebuie să spun că această moțiune, din păcate, abordează superficial problemele cu care România se confruntă într-o criză economică care afectează Europa și întreaga lume. Și două sunt motivele care mă îndreptățesc să spun aceste lucruri.

Primul, soluția politică pe care o propuneți dumneavoastră, și anume, organizarea de alegeri anticipate, nu rezolvă criza economică din țară, ci, dimpotrivă, ar adânci-o.

Al doilea, singurele efecte ale unora dintre măsurile economice prezentate în finalul textului moțiunii nu ar fi decât aruncarea României într-un haos economic total.

Ceea ce propuneți dumneavoastră ca finalitate a demersului parlamentar, pe care îl întreprindeți, nu sunt soluții pentru problemele oamenilor care acum protestează, nemulțumiți, pe bună dreptate, de măsurile dure pe care Guvernul a fost obligat de realitatea economică să le ia. Eu înțeleg jocul politic pe care opoziția îl face, dar nu cred că putem rezolva nimic cu astfel de abordări.

Cred că, în acest moment, societatea noastră are nevoie mai mult decât oricând, din partea noastră, a tuturor, are nevoie de o abordare realistă și responsabilă, avem datoria de a veni cu soluții fundamentate, și nu cu măsuri populiste, care nu fac decât să răspundă unor interese politice de moment. Eu nu am nicio îndoială că dumneavoastră nu ați dorit să aflați decât adevărul și vă asigur că la rândul meu fiecare cuvânt pe care l-am rostit reflectă adevărul, în totalitatea lui, așa cum, de altfel, a fost scos în evidență de experții instituțiilor românești, dar și de importante și prestigioase instituții internaționale, cum sunt Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Comisia Europeană și Institutul European de Statistică.

Semnatarii moțiunii vorbesc "despre realizarea unui Guvern de criză care să-și asume două obiective: stabilizarea societății prin câteva măsuri de urgență și organizarea de alegeri anticipate în maximum șase luni". Numai că este un nonsens. Cum va lua măsuri excepționale un guvern care trebuie să organizeze alegeri în șase luni? În realitate, știm cu toții că ar fi vorba despre un Guvern mușama, un Guvern electoral, fără nici o putere, care timp de șase luni de zile ar avea sarcina să câștige alegerile pentru cei care îl susțin.

România nu-și poate permite în acest moment un astfel de lucru, România nu-și poate permite ca timp de șase luni de zile să fie stopate orice măsuri de reformă economică și structurală și să se lanseze într-o cursă a promisiunilor și a darurilor electorale.

Ar fi un guvern care până la finalizarea alegerilor ar duce România într-un colaps economic și social greu de imaginat, din care nu se va putea ieși decât cu sacrificii uriașe, aș spune infinit mai uriașe și mai dureroase decât măsurile care au fost luate până acum.

Doamnelor și domnilor,

În ceea ce privește măsurile pe care semnatarii moțiunii le propun, este evident pentru toată lumea că ele nu reprezintă un set coerent de scos România din criză, ci, din păcate, o colecție de lozinci.

O parte dintre ele se află în Programul de guvernare al PSD-ului, dar nu se află în schițele de guvernare prezentate de către PNL. Și nu aș face decât o referire. Cota unică este o măsură de dreapta iar din câte știu o susține PNL-ul. PSD-ul, în schimb, dorește introducerea impozitării progresive. Or, cele două idei sunt total opuse.

Totodată, unele din măsurile propuse de PSD, așa cum spunea și premierul, ar duce România, anul viitor, într-un deficit de peste 10,1-10,2% din PIB.

Este adevărat că vorbiți în moțiune și de renegocierea acordului cu Fondul Monetar Internațional, dar mă întreb cât de serioși și de responsabili suntem, pentru că Guvern din care făceați și dumneavoastră parte anul trecut, stimați colegi din PSD, a fost cel care a încheiat acordul cu FMI-ul, și fundamentele acestuia nu au fost schimbate. Nu este o înțelegere între FMI și Partidul Democrat Liberal. Este un acord între România și Fondul Monetar Internațional.

Un deficit de peste 10% ar pune România, evident, în imposibilitatea de a se mai putea împrumuta și ar elimina orice acord cu Fondul, cu Uniunea Europeană și cu Comisia Europeană. Iar inflația și cursul valutar, evident, nu ar mai putea fi controlate, iar urmările ar fi într-adevăr catastrofale pentru România.

Dar dincolo de realitatea cifrelor și a graficelor, dincolo de realitatea economică de care, firește, nu putem face abstracție, mai există o realitate cel puțin la fel de importantă, realitatea politică în care trăiește țara sau scena politică, cum ne-am obișnuit să o numim.

Nu pot să nu invoc în fața dumneavoastră un enunț pe care l-am auzit repetat și în țară și în străinătate: criza economică cu care se confruntă România este nimic față de criza politică din care într-adevăr nu reușim să ieșim.

A ajuns astăzi într-adevăr un lucru comun, dar de o gravitate care mă face să vă reclam atenția. Dintre fostele țări comuniste, România este singura care a plătit un preț copleșitor de sânge pentru a-și recâștiga libertatea și totuși, după 20 de ani în care, incontestabil, s-au produs și transformări esențiale și benefice, România este o țară în care, acum, în criză, dar și înaintea crizei, oamenii trăiesc dezbinați, cu un apăsător sentiment de insecuritate privind viața lor sub toate aspectele, cu o demoralizatoare neîncredere în cei care-i conduc, indiferent de numele partidului politic. Dar cel mai grav lucru de care ne-am făcut vinovați toți în acești ani, în egală măsură, este că am transformat, din păcate, lupta politică într-un război în care adversarul s-a metamorfozat în dușman.

Ne-am pierdut uzanța să dialogăm, iar cooperarea presupune o relație care nu-și mai are loc astăzi în mintea noastră. Un om care cunoaște bine situația României și prieten al României, de altfel, Olli Rehn, fostul comisar european pentru extindere, actual comisar pentru afaceri economice și monetare, ne-a definit ca un popor aflat într-o veșnică luptă fraticidă. E un păcat din care, iată, nu reușim de multă vreme să ne izbăvim.

Asistăm și astăzi la o incitare publică din partea unor oameni politici. Nimeni nu poate și nu trebuie să conteste dreptul românilor de a protesta în stradă. Este un drept democratic și îi și înțeleg. Cunosc foarte bine, dacă vreți, situația în Ministerul Administrației și Internelor, unde sunt mii de oameni care își plătesc cu dificultate datoriile pe care le au la bănci, pe care le-au făcut într-o epocă, într-o perioadă în care aveau alte venituri. Însă problemele nu se rezolvă în stradă, ci pe calea dialogului, iar dezbaterea publică trebuie făcută în instituția numită Parlamentul României.

Sunt costuri sociale pe care nimeni nu și le-a dorit și nimeni nu este fericit. Nu cred că domnul Boc, Guvernul din care face parte este fericit că a luat aceste măsuri. Dar nu este cinstit să aruncăm toate relele, neîmplinirile ultimilor 20 de ani pe seama acestui Guvern. Trebuie să ieșim din ipocrizie și chiar dacă recunoaștem că toți avem o contribuție mai mare sau mai mică și la succesurile, dar și la eșecurile democrației românești.

Numai în ultimii cinci ani colegii din PSD au susținut trei ani guvernarea, doi ani de zile au susținut Guvernul PNL, 2007-2008, iar anul trecut, aproape întregul an au fost la guvernare. Iar opoziție nu înseamnă doar hărțuirea puterii, înseamnă și susținerea proiectelor importante pentru România.

Sunt momente în istoria unui popor când forța lui rezidă în solidaritatea oamenilor. Nu pot să cred că există cineva în rândul opoziției care mă poate suspecta că vă adresez aceste vorbe în speranța că veți vota altfel decât ați hotărât. Numai că eu vă vorbesc pentru ziua de mâine, pentru zilele de după căderea moțiunii de cenzură. Și cred că trebuie să trecem peste temeri și resentimente, peste disputele sterile care dincolo de vicisitudinile impuse de această criză economică de o amploare fără precedent, fac viața românilor să fie greu de suportat.

De aceea, vă invit să vă gândiți la Partidul Democrat Liberal ca la un interlocutor deschis, sincer, de dialog, în efortul de a găsi cele mai bune soluții pentru a scoate cât mai rapid România din criză. Și credem că măsurile începute sunt bune și trebuiesc continuate.

Vă invit ca într-un moment dificil, împreună, întreaga clasă politică să punem mai presus decât interesele de partid interesele României, pentru că este nevoie. Eu rog să vă dea Dumnezeu, Opoziției, gândul cel bun. Partidul Democrat Liberal, grupurile lui parlamentare nu vor vota moțiunea de cenzură.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea parlamentarilor puterii.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator Blaga.

Ați utilizat 11 minute din timpul alocat grupului dumneavoastră parlamentar.

Îl invit, în continuare, la microfonul Parlamentului României, din partea grupurilor parlamentare ale PSD+PC, pe domnul senator Titus Corlățean.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul președinte Crin Antonescu.

Domnul Titus Corlățean:

Domnule președinte al Parlamentului României,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Fost Guvern al României,

Am ascultat cu mare atenție discursul fostului prim-ministru al României și primului-ministru din umbră de la PDL, și le voi spune de la bun început amândurora faptul că această moțiune de cenzură de astăzi nu se referă nici la modul în care se fac și se desfac guverne, nici la modul în care se face politică în România guvernată de comandantul suprem. Această moțiune de cenzură se referă la situația acestei țări astăzi, la situația cetățenilor, a oamenilor care, de săptămâni de zile, ca și astăzi, se află în stradă, aici, la București - peste 80 de mii de oameni. Oameni care nu au fost aduși la București de nimic altceva decât de foame și de disperare. De foame și de disperare, în România europeană a anului 2010, condusă de comandantul suprem. (Aplauze din partea parlamentarilor din opoziție.)

Moțiunea de cenzură se referă în egală măsură la decizia unui cadru didactic din România, la decizia unei doamne învățătoare care a hotărât să recurgă la un gest extrem pentru că un drept fundamental al său este călcat în picioare fără ca puterii să-i pese și fără ca acest comandant suprem să fie măcar interesat de subiect.

Moțiunea de cenzură se referă la salariații care sunt batjocoriți de dumneavoastră și de cei care se află, paradoxul face, în stânga mea în clipa de față. Se referă la cei de la finanțe, care protestau în miez de noapte, clamându-și aceeași disperare, în timp ce pe cealaltă jumătate a ecranului vedeam cum oamenii puterii, împreună cu cei subordonați, cu cei obedienți lor, inclusiv cei din presa obedientă, mâncau cu nerușinare, beau cu nerușinare, se îndestulau, fără să țină seama de ce se întâmpla în stradă. (Aplauze din partea parlamentarilor din opoziție.)

Această moțiune de cenzură se referă la maniera necreștină, nedemocratică, dar în orice caz, grețoasă, de îndestulare, la care recurge actuala putere. Și putem să adăugăm aici situația medicilor, a cadrelor medicale în general, îndrumați să-și părăsească țara, la pensionarii batjocoriți și supraimpozitați, la femeia din România, obligată să muncească de actuala Putere până la adânci bătrâneți, pentru că, nu-i așa, este bună de muncă în viziunea guvernanților, la polițiști și la militari, trimiși să-și facă în permanență datoria sau să cadă la datorie în afara țării pentru un rest care pică de la masa bogaților. Militari și polițiști care, fapt fără precedent, într-o țară membră a Alianței Nord-Atlantice sau a Uniunii Europene, ajung să arunce chipiurile, să ardă portretele, ca pe vremea lui Ceaușescu, și să îi facă urări de bine comandantului suprem. Și multe alte categorii sociale din care eu, ca președinte al Comisiei pentru politică externă, nu am voie să îi uit pe diplomați. Pe diplomații de carieră, pe cei, subliniez, doar 380 de diplomați, nu de ambasadori. 380 de diplomați care altădată au constituit un corp de elită al administrației și al reprezentării intereselor României în exterior și care astăzi constituie obiectul bătăii de joc din partea puterii portocalii. (Aplauze din partea parlamentarilor din opoziție.)

În moțiunea de cenzură este vorba și tratează în același timp și chestiunea unui sistem de putere profund corupt și guvernat de regulile de bază ale clanurilor mafiote. Salariile și pensiile sunt amputate, oamenii sunt aruncați în stradă pentru a permite în schimb satisfacerea poftei nesățioase de bani și putere a PDL-iștilor și a asociaților lor. Zilnic aflăm, inclusiv din presă, de contracte grase încredințate direct clientelei de partid portocalii. Zilnic aflăm cum furați banii publici, cum sifonați banii publici. Aflăm de fărădelegile dumneavoastră. Aflăm cum distrugeți mediul economic românesc, companiile românești, mai puțin cele clientelare, și companiile străine, aflăm de minciuna și manipularea la care recurgeți. Și aici este de fapt una din marile minciuni ale puterii portocalii care afirmă în permanență că tăierea de salarii și de pensii este, reprezintă o măsură necesară. Nimic mai mincinos! Este o măsură obligatorie pentru a vă putea dumneavoastră îndestula din banii celor mulți. (Aplauze din partea parlamentarilor din opoziție.)

Apropo de minciună și manipulare. Vă aduc aminte un lucru pe care l-am spus de la același microfon la moțiunea de cenzură anterioară și am aici în continuare documentele pe care le pun în continuare la dispoziția instituțiilor competente ale statului, lipsite de curiozitate, și care documente, am spus-o atunci și o spun în continuare de la acest microfon și astăzi, atestă existența unei rețele de influență - aici, în Parlamentul României, la Senatul României - parlamentare PDL, o rețea care a întreprins demersuri imorale, nelegale, nelegitime, pe lângă cercuri de putere ruse de la Moscova, atât la nivel politic, atât la nivel economic, propunând business-uri de sute de milioane, într-o formulă nelegală, imorală, în domenii strategice ale economiei naționale, începând cu sistemul energetic, continuând cu sistemul de mare infrastructură.

Și vă mai arăt o dată acest document și ceea ce spune scrisoarea din 8.VII.2009 înregistrată la Grupul senatorial PDL, și avem și numărul de înregistrare, semnată de un distins senator PDL, îi mai dau o dată numele, domnul senator Andrei Florin Mircea, care se adresa, cui?, vicepreședintelui Dumei de Stat, Alexander Babakov, și care îi reitera propunerea de a se face acele contacte economice, de a se face acele contacte pe sub masă, care să permită beneficii pentru Puterea portocalie, și vă mai citesc o dată ceea ce spune în paragraful doi și traduc din limba engleză: "Am contactat persoanele de decizie în scopul ca vizita dumneavoastră și aceste demersuri să se realizeze - at the highest level - la cel mai înalt nivel în statul român", cel care patronează aceste măsuri de spoliere clientelară a economiei românești.

Și spun toate acestea pentru că ieri, din faimoasa instituție deja a statului român, numită stenograma, aflată la diverse dosare, unele pe care le folosiți dumneavoastră astăzi, altele care probabil vor veni după ce nu veți mai fi dumneavoastră la putere, care stenogramă ne spune foarte clar: există și a existat un demers cu ușile deschise, cu sprijin din partea unor înalți demnitari PDL-iști, pentru promovarea unor influențe economice, pentru curent ieftin pe o piață complicată și în disprețul unui consumator individual român, interese care au primit sprijin din partea unor înalți decidenți ai Puterii portocalii, interese care au promovat de fapt niște cercuri ruse bine controlate, ca de obicei, de un serviciu de informații rus, pe numele său FSB, lucruri care au primit binecuvântarea la cel mai înalt nivel în statul român. Despre asta vorbim. Despre un stat și un sistem clientelar, corupt, mafiot al Puterii portocalii.

Să vorbim despre situația statului de drept și democrație în România a ajuns să fie o glumă. Pentru că statul de drept în România a ajuns să fie la pământ și vă voi prezenta foarte pe scurt, fără să intru în detalii, lucruri pe care le știm cu toții și le cunoaștem cu toții în această țară. Bătaia de joc la adresa separației puterilor în stat, puterea judiciară independentă, e o glumă bună, e o amintire, amintire uitată, scuzați-mi repetiția și inconsecvența cu respectul pentru limba română pe care îl am de obicei.

Puterea judiciară subordoantă prin oamenii pe care i-ați pus pe funcții de conducere și care acționează ori de câte ori aveți nevoie. Bătaia de joc la adresa instituției Parlamentului României nu doar prin faptul că ați ajuns să furați vizibil, pe față și fără rușine, voturile în Parlament la o lege esențială pentru milioane de români, privind pensionarii României, dar și pentru faptul că desconsiderați tradițional competența de legiferare a Parlamentului României. Desconsiderați munca senatorilor și a deputaților anterior, dar a senatorilor din Parlamentul României care în Comisia pentru educație au ajuns aproape de finalizarea Legii educației pe care o pot prezenta și adopta în săptămânile următoare.

Veniți cu această modalitate rușinoasă de a nesocoti competența de legiferare a Parlamentului. Ce mai contează un Parlament într-un stat nedemocratic? Ce mai contează independența și obligația noastră, a parlamentarilor, de a adopta legi în folosul țării? Important e că Puterea portocalie își face jocul, își impune interesele personale, dorește să schimbe rectorii, vrea să-și rezolve problemele de colectivități și de etnii. Asta contează la Puterea portocalie!

Ce să mai spunem de dorința de a pune pumnul în gură presei, o chestiune care nu există în nicio țară democratică din Uniunea Europeană. Această modalitate rușinoasă de a include în strategia națională de apărarea țării, ca și vulnerabilitate la adresa securității naționale, a activității mass-mediei românești, reprezintă o mare rușine și ea a fost condamnată în Parlamentul European de toți liderii grupurilor politice din această instituție, mai puțin, evident, de cei care vă patronează și vă binecuvântează acțiunile legate de corupție și de trafic de influență în această țară.

Și vă mai spun un lucru ca să-l știți, pentru că și noi l-am aflat, un lucru absolut rușinos. Și asta le-o spun studenților României ca să știe. Există o rețea extrem de performantă în care s-au băgat bani foarte mulți în primul rând de la universități, o rețea de internet care racordează toate universitățile României, toate colegiile și o mare parte din licee, o rețea de internet care beneficiază de cea mai largă bandă de circulație și extrem de performantă. Discuția din CSAT și din cercul restrâns care dorește să transfere STS-ului posibilitatea de a prelua această bandă, să știți că este cunoscută. Și este un fapt rușinos ceea ce se întâmplă, încalcă orice drept și libertate individuală a cetățeanului de a comunica liber. Sunt foarte multe lucruri care s-ar putea spune la capitolul nonstat de drept asigurat de puterea portocalie.

Și vă mai spun un lucru, domnule fost prim-ministru. Ați menționat la un moment dat - și am ascultat cu atenție - acest drept fundamental, ați spus dumneavoastră, egalitatea în fața legii. Sună extraordinar de frumos. Haideți să vă spun și vă pun la dispoziție niște lucruri extrem de interesante. Mi-am permis să dau un test studenților pe care-i am la universitate, la disciplina "Drepturile omului", discutând de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului, mi-am permis să le dau un test și să-i întreb care sunt drepturile care considerați că vă sunt respectate în țara asta și care sunt drepturile care considerați că vă sunt încălcate. Știți ce a fost interesant? Și vă dau și numele studenților, sunt convins că pe ei nu-i veți amenința așa cum i-ați amenințat pe unii din dreapta sălii. Au spus așa, marea majoritate, și am fost surprins, au spus în felul următor: dreptul la egalitate în fața legii, faptul că există cel mai adesea privilegiați datorită unei funcții, datorită banilor, care nu răspund niciodată în fața legii, ei nu sunt egali în fața legii, cei mulți și proști sunt cei care răspund.

Și mi-a spus treaba asta și Micu Dragoș din grupa a II-a, și Silviu Necula și Marinescu Raluca, și mi-a spus-o și Bianca Dinu și mulți alți studenți. Ceea ce vă transmit studenții, domnule fost prim-ministru, este foarte simplu: injustiția socială este o stare resimțită, o stare negativă resimțită de foarte mulți dintre tinerii României, la care aveți contribuția principală. (Aplauze din partea parlamentarilor din opoziție.)

Nu pot să evit, pe scurt, capitolul Politică externă a României. Guvernanții au responsabilitatea gravă pentru plasarea României la periferia familiei europene. "Performanța" de a valora zero în Europa, de a nu fi respectați, pentru că cei care conduc România nu sunt respectați de liderii europeni, au produs o serie de consecințe și una dintre cele mai grave consecințe este lipsa de respect pentru cetățenii României aflați în alte state membre ale Uniunii Europene, cetățeni care sunt considerați adesea niște paria, care adesea sunt înjurați, ofensați sau loviți pentru simplul fapt că sunt români, așa cum a fost cazul femeii decedate tragic la Roma. Sau sunt expulzați colectiv, pe criterii etnice, fără ca cei care asigură conducerea politică a țării să sară să se lupte pentru drepturile acestor oameni, tăcând rușinos atunci când trebuie să-și exercite mandatul de responsabilitate publică pe care îl au. Ce rușine! Un guvern antinațional care în plus este și incompetent și care lasă România în afara oricărei poziții cheie de reprezentare în serviciul diplomatic extern al Uniunii Europene.

Zero diplomați români recrutați în diplomația europeană în 2010 pentru poziții cheie, pentru că atât valorează puterea politică portocalie care ar fi trebuit să se bată pentru România. Zero!

Și mă voi adresa spre final reprezentanților, bineînțeles, ai Partidului Democrat Liberal, ai UDMR, către deputații care pretind că reprezintă interesele minorităților naționale din România, și nu interesele personale, și bineînțeles către așa-zișii deputați și senatori independenți. Pentru că trebuie să fie foarte clar și să aveți foarte clară semnificația gestului pe care-l veți face astăzi. Veți purta rușinea cu dumneavoastră cât timp veți trăi, dacă nu veți vota această moțiune de cenzură. (Aplauze din partea parlamentarilor din opoziție.)

Veți fi direct responsabili pentru eventuala decizie a unei învățătoare din România de a-și continua până la capăt gestul extrem la care a recurs. Vă e teamă și sunteți lași și nu-i lăsați pe proprii parlamentari să se exprime și să susțină eventual propriul dumneavoastră Guvern.

Când va fi strigată lista de vot să vă gândiți bine la opțiunea dumneavoastră, la ce veți face și la coloana vertebrală cu care veți ieși din această sală, veți purta rușinea până la sfârșitul vieții dumneavoastră pentru ceea ce veți face sau nu veți face astfel.

Doar faptul că doriți să-i țineți în continuare la putere pe domnul Cocoș și doamna Udrea, ca să vă bucurați în continuare de o serie de mici privilegii, acesta nu reprezintă o motivație în fața cetățenilor României. Sper, pentru binele României și al cetățenilor săi, indiferent de etnie, că votul de astăzi va da în sfârșit un gram de speranță acestei țări, va da o direcție corectă, va da un motiv ca doamna învățătoare Anghel și colegele sale să considere că reprezentanții clasei politice în ansamblul său au înțeles mesajul că le pasă și vor căuta cu adevărat o soluție la aceste probleme și că vor avea, începând de astăzi, un motiv să renunțe înainte de a fi prea târziu la gestul curajos dar extrem la care au recurs.

Domnilor guvernanți, nu știți, dar deja sunteți niște învinși și sunteți învinși din momentul în care un cadru didactic în România a recurs la gestul de a face greva foamei în România, și sunteți învinși din clipa în care cetățenii României au renunțat să le mai fie teamă și au ieșit în stradă ca să protesteze.

Ați ajuns să întruchipați răul. Și pentru că cuvântul ne spune că răul trebuie îndepărtat, asta vom face astăzi, noi, reprezentanții grupurilor parlamentare ale PSD, PNL, PC și toți cei care vor avea conștiință, astăzi, în această sală.

Așa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze din partea parlamentarilor din opoziție.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator Corlățean.

Dau cuvântul președintelui Partidului Național Liberal, senator al României, domnul Crin Antonescu. (Aplauze.)

Domnule președinte, vă rog.

Se pregătește domnul deputat Olosz Gergely, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule vicepreședinte al Camerei,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnilor miniștri,

Domnule senator Vasile Blaga,

Spre contrast oarecum cu apatia din această sală, foarte mulți, cred, cei mai mulți dintre cetățenii României urmăresc cu interes și cu emoție ce se petrece azi aici.

Chiar dacă sunt un om politic care cred în puterea cuvintelor, care cred că în politica democratică armele sunt cuvintele, cred în același timp că astăzi, aici și în legătură cu subiectul nostru, nu atât discursurile și chiar argumentele noastre sunt cele care contează și cred că acești oameni foarte mulți, compatrioții noștri, astăzi, pentru o dată, nu ne așteaptă în primul rând discursurile, scăpărările oratorice, argumentația, ci ne așteaptă pur și simplu decizia. Ceea ce contează astăzi este decizia.

Iată de ce eu nu am să pornesc încă o dată, neobosit în a spune de ce Guvernul Emil Boc este un guvern care trebuie să plece, că acest guvern este un guvern incompetent, un guvern de rea-credință și un guvern care manifestă un cinism și un dispreț fără precedent pentru cetățenii României, iau aceste lucruri drept demonstrate și intrate, din nefericire, de-a dreptul în folclorul contemporan.

Discuția noastră astăzi nu este, stimați colegi și domnule senator Vasile Blaga, dacă acest guvern e bun sau nu e bun, dacă trebuie să mai continue sau nu. Cele câteva cuvinte pe care vreau să le spun, totuși, fiind un război democratic, țin de cauzele pentru care, astăzi, peste 90% dintre compatrioții noștri nu vă mai vor.

Dacă, domnule prim-ministru și domnilor din majoritate, Guvernul ar fi fost în această situație, pentru că, într-adevăr, așa cum spune, ar fi încercat să schimbe lucruri care trebuie schimbate de 20 de ani, să vindece boli, care au crescut în organismul nostru de peste 20 de ani, să facă reforme, să strângă cureaua - spuneți-i cum vreți! - ar fi fost un guvern impopular, dar ar fi existat temeiuri pentru a judeca altfel acțiunea sa. Nu impopularitatea este de reproșat acestui guvern, pentru că există adevăruri care pot fi, într-un moment sau altul, impopulare.

Am avut o bucurie specială: ieri, văzându-l pe unul dintre cei mai cunoscuți și mai onorabili, chiar onorabili lideri sindicali din România, evocând vorbele unui om politic democrat, trecut demult la cele veșnice, vorbe spuse în 1990, mi-am adus aminte, în sinea mea, că omul acela - este vorba de Ion Rațiu - a luat aproape 3% în prezidențialele din 1990, dar a știut de ce și vorbele lui, înțelesul vorbelor lui au căpătat majoritate.

Dumneavoastră nu sunteți în situația asta. Dumneavoastră trebuie să plecați, domnilor din guvern, să plecați de la guvernare, nu pentru că v-ați apucat să vindecați maladii ale societății, administrației și politicii românești acumulate în 20 de ani.

Eu nu sunt de acord că toate partidele, toți politicienii, toate guvernele au făcut aceleași lucruri, de 20 de ani. Nu sunt de acord că toate partidele sunt la fel, nu sunt de acord că toate guvernele au fost la fel, nu sunt de acord că în România clasa politică trebuie judecată de-a valma.

Sunt însă de acord că sub toate guvernele, cu complicitatea sau măcar neglijența tuturor partidelor și, implicit, fiecăruia dintre noi, poate exceptându-i pe cei foarte tineri, au crescut în permanență niște boli care astăzi ne paralizează.

Dar este, domnilor din majoritate prezenți și absenți, care veți avea voie sau nu să votați, este salariul unui profesor în România boala de care noi trebuie să ne vindecăm? Este salariul unui polițist în România boala de care trebuie să ne vindecăm? Asta e boala? Sunt aceste salarii prea mari și trebuie să le micșorăm? Este boala societății românești faptul că peste 100.000 de IMM-uri, care mai mișcau, întreținând 2 - 3 - 5 - 10 oameni, au fost desființate, practic, prin politici aberante sau absența oricăror politici economice? Asta este boala pe care o vindecați? Eu cred că nu.

Eu cred că atunci când vorbiți despre ordine și ați făcut-o și azi, domnule prim-ministru, ar trebui să ne gândim bine ce înseamnă ordine și dacă într-adevăr ați pus sau vreți să puneți ordine. Ordine în finanțe, spuneați?! Da, trebuie pusă ordine în finanțe, dar eu cred că ordine în finanțe înseamnă, de exemplu, un sistem stabil, predictibil, rezonabil de taxe și impozite, nu unul care se schimbă din 3 în 3 luni, nu unul care se schimbă intrând în vigoare peste 2 zile, după cum cred că ordine în finanțe înseamnă combaterea evaziunii fiscale, și nu organizarea ei de către guvern și autorități. (Aplauze.) Credeți că sunteți în această situație pentru că faceți reformă? Eu nu cred.

Da, este nevoie de reforme, e nevoie de mult evocata "reformă a statului", e nevoie chiar, în opinia noastră, a liberalilor, de o adevărată reconstrucție a statului. Însă, această reformă sau reconstrucție a statului începe cu un lucru elementar: cu guvernarea în interesul național, în interesul cetățenilor, în interesul celor guvernați. Și nu faceți, mai mult decât toate guvernele dinainte, nu faceți acest lucru.

Ați ajuns să vorbiți, și o vreme m-am gândit că, chiar credeți, nu mai cred asta, să vorbiți despre o reformă abstractă aplicată unei națiuni abstracte și care nu constă în altceva decât în tăierea salariilor. Tăierea tuturor salariilor? Ei, bine, nu! Tăierea salariilor exact a celor care n-au fost niciodată îmbuibații acestei societăți. Nici în ultimii 20 de ani, nici în ultimii 70 de ani, niciodată, pe scurt.

Ați îndrăznit să vă asumați, cum spuneți, măsura curajoasă de a le spune profesorilor, polițiștilor, tuturor celor din sectorul public, cei care au un rost - nu toți cei din sectorul public au vreo treabă în țara asta, începând, iertați-mă, cu dumneavoastră, care sunteți primul asistat al țării și primul client (Aplauze.) - ați îndrăznit, aveți curajul să le spuneți profesorilor "Asistaților, luați prea mulți bani, trebuie să strângeți cureaua! - doctorilor, asistentelor medicale "Asistaților, luați prea mulți bani!" - polițiștilor ș.a.m.d., "Asistaților, luați prea mulți bani!". Nu ați avut curajul să dați afară un om din birocrația și clientela ministerială pe care admit că ați moștenit-o ca schemă, ați repopulat-o, dar pe care n-ați îndrăznit să o atacați nici măcar un centimetru în 2 ani de când sunteți prim-ministru.

Ați pretins și pretindeți că faceți reformă. Reforma ar însemna, între altele, și e necesară, o politică transparentă, un act de guvernare transparent, grupuri politice și majorități, mai cu seamă - vorba fostului nostru președinte și președintelui dumneavoastră "majorități transparente". Ați vorbit, pe drept cuvânt, și vorbim cu toții despre interese, acțiuni, structuri transpartinice. Ce altceva e?

Domnule senator Vasile Blaga, ce altceva este majoritatea dumneavoastră actuală decât o structură transpartinică cu acte în regulă, în care nu contează ce au votat cetățenii României, în care nu contează dacă cine vi se alătură era până mai ieri șef al mafiei nu știu cui, în care nu contează dacă cine vi se alătură, are sau nu un dosar penal, chipurile, blocat până acum, în care nu contează decât dacă răspunde intereselor acestei organizații transpartinice în care v-ați transformat.

Domnule senator Vasile Blaga, nu-i cel mai mare necaz al meu, dar vreau să vă spun că Partidul Democrat nu mai există. Există o organizație transpartinică, adunată în jurul puterii, care azi conduce țara, fără ca răspunderea să și-o asume nimeni.

Mai înseamnă, de asemenea, reformă depolitizarea. Depolitizarea administrației. Ați făcut depolitizare dumneavoastră? Dumneavoastră ați făcut cea mai cinică și cea mai mare depolitizare din istoria acestor 20 de ani.

Reformă înseamnă, într-adevăr, descentralizarea. Dumneavoastră ați dus pe cele mai înalte culmi feudalismul românesc postcomunist. Știți foarte bine, domnule prim-ministru, că astăzi, în special, după marea remaniere pe care ne-ați anunțat-o, dumneavoastră conduceți o echipă, echipa ministerială alcătuită pe criterii feudale, pe legături nu doar de bani, ci de sânge; pe legături care sunt tipice în interminabilul sistem, la propriu, al nașilor și cumetrilor din politica românească. Asta este reforma dumneavoastră? (Aplauze.)

Vorbiți de sacrificiile prezente și viitoare ale românilor. Eu cred că și dumneavoastră sunteți români. Sunteți, până una, alta, primii români ai țării, ca să zic așa. Ne puteți da exemplu de un sacrificiu făcut de dumneavoastră, din acest punct de vedere, de dumneavoastră personal, de echipa pe care o conduceți, de oamenii din majoritatea parlamentară care vă susțin? Poate că trebuia să plecați la New York cu 137 de oameni și ați făcut sacrificiul de a pleca numai cu 37. Dar, spuneți-ne, dați-ne un exemplu. De ce vorbiți mereu despre sacrificiile altora, despre interesele transpartinice ale altora, despre corupția altora, despre baronii altora? Dacă vreți să schimbați aceste lucruri, trebuia să le schimbați.

N-ați făcut-o și de asta nu aveți credibilitate. N-ați făcut-o pentru că oamenii, care sunt nu doar foarte aproape de această incintă, ci în toată țara, găsesc inacceptabil nu numai faptul că ei au salarii sub nivelul de subzistență, ci faptul că dumneavoastră nu vă sinchisiți să cedați un leu, că dumneavoastră nu vă puneți în paranteză lăcomia măcar pentru o lună sau pentru o zi. Și asta nu este reformă, domnule prim-ministru, asta nu e luptă cu bolile din 20 de ani, ci e faza finală a acestor boli, pe care - îmi pare rău să v-o spun -, cauționați de majoritatea dumneavoastră transpartinică, o reprezentați.

Încă ceva, care e foarte important: uneori încercați dumneavoastră mai întâi și după aceea vă țin isonul și alții, chiar dacă nu-s la putere, pentru că le convine, să vă prezentați Guvernul și politicile pe care le aplicați drept unele de dreapta și să prezentați confruntarea dintre societatea românească și guvernul dumneavoastră drept una între stânga și dreapta.

Nu avem a discuta despre stânga și dreapta în ce vă privește. Nu este vorba de stânga și de dreapta. Nu există, într-o societate normală, democratică, o putere de dreapta, un guvern de dreapta care să-și bată joc sau să desființeze sectorul public, după cum nu există într-o societate democratică și cu un partid democratic de stânga o guvernare care să anihileze sectorul privat.

Dumneavoastră nu sunteți nici de dreapta, nici de stânga. Dumneavoastră loviți în toți. Dumneavoastră sărăciți, înfometați, descompuneți și batjocoriți sistemul public din România, instituțiile publice din România, oamenii care lucrează în instituții publice în România, și, în același timp, omorâți cu zile și cu bună-știință sectorul privat din România.

Un partid de dreapta și o guvernare de dreapta se preocupă, într-adevăr, primordial, de economia privată, de șansele mediului privat, mediului de afaceri, de a produce bunăstare.

Dumneavoastră credeți că există politică de dreapta atâta vreme cât nu există concurență economică? În România nu există concurență economică. Dumneavoastră credeți că politică de dreapta înseamnă să înșfaci cât mai mult din banul public și să-l dai clienților? Nu e niciun fel de dreaptă.

Dreapta înseamnă politici inteligente și pragmatice pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Nu aveți nicio măsură în această privință. Dreapta înseamnă nu descompunerea sectorului public, nici în sănătate, nici în învățământ, nici în armată, nici în poliție, nici în administrație, ci raționalizarea și întărirea lor în prestigiu, în eficiență. Aveți vreo politică din aceasta dumneavoastră? Nu.

Mai mult decât atât, dreapta înseamnă, domnule prim-ministru și domnule senator Vasile Blaga, dreapta înseamnă elite, elite care sunt promovate, elite care conduc direct sau indirect societatea în folosul societății, elite care se promovează și se construiesc.

Care sunt elitele promovate de dumneavoastră? Ce ați făcut dumneavoastră cu elitele acestei țări, cu armata și cu elita armatei, cu mediul academic și cu universitățile, și cu elita intelectuală a acestei țări? Ce ați făcut cu școala? Ce ați făcut cu instituții fundamentale în statul român?

Dreapta, mai înseamnă, domnule senator Vasile Blaga, mai înseamnă înțelesul, respectul și serviciul pentru comunitatea națională. Unde este în altă parte decât în discursurile dumneavoastră, națiunea româna astăzi? Unde este politica externă a acestei națiuni? Unde este interesul național al românilor formulat și apărat concret? Nicăieri.

Nu aveți nicio treabă cu dreapta, după cum nu aveți nicio treabă cu stânga. Pentru că...

Voce din sală:

Haideți odată!

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Inspirați-vă din răbdarea noastră, domnilor! Este mai ușor de suportat un discurs decât guvernarea dumneavoastră. (Aplauze.)

Pentru că este o falsă problemă: nu există incompatibilitate într-o politică echilibrată de dreapta sau de stânga între sectorul privat și sectorul public.

Există incompatibilitate între societate reală - sector public/ sector privat - și clientela pe care înțelegeți să o serviți în exclusivitate.

Domnule senator Vasile Blaga, Guvernul Boc a mai căzut o dată. Și în vremea Guvernului Boc s-au întâmplat și se întâmplă niște lucruri în premieră. Și e alertă, e alertă, domnule ministru de interne, dar nu cât ați înțeles dumneavoastră dintr-o alertă. E alertă, pentru că, pentru prima oară, de pildă, un guvern care a căzut în Parlament, a rămas la putere, mai demult. E alertă, pentru că, pentru prima oară în România acestor 20 de ani bolnavi, se întâmplă un lucru care nu s-a întâmplat niciodată, și anume: se culpabilizează ideea de a-ți apăra dreptul de a protesta, de a face un miting și se culpabilizează toți cei care vor să organizeze așa ceva.

Când ați aflat, stimați transpartinici din majoritate? Când ați aflat dumneavoastră că unii lideri sindicali sunt dubioși? Când au vrut să protesteze sub presiunea oamenilor lor împotriva a ceea ce faceți? Când ați aflat dumneavoastră că în această țară există risipă? Ați încetat vreodată s-o faceți? Când ați aflat dumneavoastră, în fine, că în țara asta presa care nu vă laudă este o amenințare la adresa securității naționale? Acestea sunt niște premiere. Niște premiere periculoase.

Și închei, spunându-vă că cea mai spectaculoasă, dureros de spectaculoasă dintre premiere și cea mai importantă pentru ziua de azi este următoarea: mai orice putere încearcă instinctiv și în anumite limite, dacă este democratică, să pună pumnul în gura opoziției.

S-a întâmplat chestiunea asta în cei 20 de ani bolnavi, dar ca puterea să pună pumnul în gura majorității, nu am mai pomenit și vă atrag atenția că asta este o perversiune pseudodemocratică, la care, dacă stăpânul dumneavoastră vrea să vă supună, noi nu avem de ce accepta acest lucru.

Așa încât, dumneavoastră, astăzi, sunteți datori cu un vot, indiferent care este el, împotriva majorității zdrobitoare din această țară. Este dreptul dumneavoastră și eu, unul, îl voi apăra.

Dar ca să ajungem să fim conduși de un guvern care va avea în susținerea sa zero voturi în incinta Parlamentului, este de neacceptat. (Vociferări.) Și, credeți-mă, dacă - vorbeam cu domnul senator Vasile Blaga, v-am mai spus - dacă pretindem în continuare că suntem democrați, că vrem democrație, că nu dorim să ieșim din peisajul civilizației democratice și europene, asumați-vă astăzi răspunderea. Pentru că vă spun, ca de atâtea ori, noi reprezentăm această țară, noi conducem această țară, nu dați vina pe altcineva, responsabilitatea este a dumneavoastră.

Domnul Emil Boc este un tânăr român, încă în putere, cu o oarecare calificare, care nu mai trebuie asistat, care trebuie trimis la muncă și-și va găsi de muncă. (Aplauze.) Nu țineți o țară întreagă pentru a acorda în continuare asistență cui nu are nevoie.

Dați-le voie, în țara asta, celor care vor să muncească, să o facă în condiții oneste și ajutați-i doar pe cei care nu pot să muncească. De la domnul Boc la doamna Elena Udrea, pot toți să muncească, vă asigur.

Mulțumesc și vă rog, exprimați-vă votul. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului președinte Antonescu, care a utilizat 21 de minute din timpul alocat grupului parlamentar pe care îl reprezintă.

Invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Gergely Olosz, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Se pregătește domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Gergely Olosz:

Domnilor președinți,

Stimați colegi parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Domnule prim-ministru,

Grupul parlamentar al UDMR este prezent în Parlament la dezbaterea moțiunii și vom fi în sală chiar și la momentul votului.

Având în vedere faptul că UDMR face parte din coaliția actuală, susținem Guvernul. (Aplauze.)

Apreciem că nu este treaba noastră, și este treaba opoziției ca să găsească voturi pentru susținerea proiectului politic pe care astăzi ni-l prezintă.

Vă mulțumim. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc. Ați consumat 45 de secunde din timpul alocat grupului dumneavoastră.

Domnul Varujan Pambuccian, Grupul minorităților naționale.

Rog liniște în sală și atenție acordată tuturor vorbitorilor.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Varujan Pambuccian:

Poate colegii de la UDMR o să-mi mai cedeze niște timp. Pentru că vreau să vă supun atenției o chestiune despre care nu discutăm și ne încăpățânăm să nu discutăm de foarte multă vreme. Și este vorba de rădăcina lucrurilor care au adus totul aici. Și rădăcina acelor lucruri este una economică și ne încăpățânăm să nu discutăm despre ea.

Acum doi ani, când era evident că lumea intră în depresie economică, noi spuneam lucrul ăsta și ni se spunea că ea va ocoli România, ni se spunea că noi suntem nebuni, că de fapt nu o să se întâmple nimic.

După aceea, când semnele erau mai limpezi, că se va întâmpla totuși ceva aici, s-a ales între o abordare economică și una monetaristă, abordarea monetaristă. Și am spus că e rău; și am spus că vom intra într-un tunel din care vom ieși foarte greu. Dar vocea noastră nu se putea auzi atunci, pentru că noi, ăștia, câțiva, domnule Corlățean, care reprezentăm interese personale - nu-i așa? - aveam în fața noastră o majoritate de 75% care făcea imposibilă auzirea vocii noastre.

Am spus că România va intra în depresie economică, în aprilie, în aprilie a intrat. Toată lumea spunea că suntem nebuni. Am spus după aceea că nu e bine să urmăm calea pe care ne-o indică Fondul Monetar Internațional. A fost urmată calea.

Aseară am avut o întâlnire cu reprezentanții Fondului, de la care am plecat îngrozit de sentimentul că discut cu un zid, cu un zid format din funcționari de multinațională care vorbesc strict limbajul funcționarului de multinațională, inflexibil, care gândește la fel oriunde pe planeta Pământ.

În primăvara anului acestuia, când s-a trecut la o soluție extremă, pentru că nu mai erau bani, pentru că eram deja în tunel, din ce rămăsese din acel 75%, care făcuse acordul cu doi ani în urmă, am spus că nu putem să mergem numai pe o soluție de reducere a cheltuielilor, că trebuie neapărat să punem lângă ea o soluție de relansare economică. Și toată vara asta s-a discutat și nu s-a întâmplat nimic.

Acum suntem într-un moment în care constatăm lucrurile acestea. Și este un moment foarte dificil. Este un moment foarte dificil pentru că în momentul de față pericolul care urmează este mult mai complex decât cel de până acum.

Avem de reproșat, în mod cert, puterii câteva lucruri. și vreau să le fac acest reproș astăzi, de la tribuna Parlamentului: incoerența, incapacitatea de a controla detaliile - când iei o măsură, trebuie să știi până la capăt, în cel mai mic detaliu, cum o aplici - și marea incapacitate de a comunica într-un mod coerent. Sunt trei lucruri grave de reproșat, la care aș adăuga faptul că a lipsit complet soluția care să rezolve resursa de venituri, adică soluția economică.

Noi nu vom vota moțiunea, dar s-ar putea, dacă lucrurile acestea nu se rezolvă, să fie ultima moțiune pe care nu o votăm.

În același timp, vă spuneam că momentul în care suntem este unul deosebit de complex, pentru că în partea astalaltă se află un capital imens de speranță. Și vă întreb, pentru că știu perfect cum arată în momentul de față situația bugetului și situația economică a țării, dacă epuizăm și acest capital de speranță, ce urmează după aceea? Lucrul acesta nu se va întâmpla numai în România, dar eu sper să nu se întâmple niciodată în România. Sper ca niciodată în România să nu se epuizeze capitalul de speranță în absolut toate formațiunile politice democratice. Pentru că acest capital de speranță, dacă nu este întreținut măcar de una dintre formațiuni, se va îndrepta în zone care pot duce România în direcții extrem de periculoase; s-a mai întâmplat în anii ’30 și se va mai întâmpla în Europa în curând. Și iarăși nu mă credeți. Și când se va întâmpla, poate că o să-și amintească cineva că a fost unul care a spus și lucrul acesta.

Prin gestul pe care o să-l facem, de a părăsi sala, poate că gestul acesta va părea pentru cei care discută și înțeleg lucrurile acum, la cald, ca un gest banal. Eu sunt convins că pentru cei care înțeleg bine nuanțele și le pot analiza la rece, gestul acesta va fi cu totul altfel priceput. Vom părăsi sala, singurul care va rămâne din grup, în sală, voi fi eu, iar eu nu voi participa la vot.

Doresc ca prin acest lucru să reamintesc faptul că de luni de zile ne prezentăm o proprie opțiune pentru dezvoltarea României și pentru ieșirea din impas, care nu se face auzită. Într-un noian de zgomote care mai degrabă amintesc de tabloid, decât de o analiză lucidă și de acțiune, doresc ca prin acest gest să atrag atenția, din nou, că situația în care ne găsim este deosebit de gravă din punct de vedere economic și că este foarte posibil ca în curând să o agravăm și mai mult, politic, ducând lucrurile într-o direcție care mai degrabă amintește de anii ’30.

Și grupul acesta mic, domnule Corlățean, format din oameni care își urmăresc interesele personale, nu vor ca România să ajungă în situația în care a fost Europa în anii ’30.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule deputat.

Grupul UDMR cred că a transferat ceva din timpul său. Ați epuizat timpul alocat Grupului minorităților naționale.

Din partea Grupului deputaților și senatorilor independenți, domnul deputat Eugen Nicolicea. Și am să-l invit pe domnul senator Liviu Câmpan, din partea...

Domnul Eugen Nicolicea:

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Deputații și senatorii independenți, membrii ai Uniunii Naționale pentru Progresul României, nu vor vota această moțiune și nu vor lua parte la jocul de imagine al opoziției. (Aplauze; gălăgie.)

În realitate, astăzi nu avem în față o moțiune serioasă și un demers menit să ducă la căderea actualului Guvern. Nici PSD și nici PNL nu doresc cu adevărat să dea jos Guvernul. Își fac propriile jocuri și propriile strategii, dar nu s-au gândit pentru nici măcar un moment să propună o adevărată alternativă.

Adevărul este că nu au ce pune în loc. Nu au nici capacitatea, nici responsabilitatea necesare pentru a guverna România într-un moment de criză.

În timp ce UNPR, alături de PDL, UDMR și minoritățile naționale s-au bătut pentru stabilitatea politică și guvernamentală, partidele din opoziție au făcut tot posibilul să arunce România în haos. Nu este un secret pentru nimeni că PSD și PNL nu se pot pune de acord asupra unor aspecte fundamentale. Singurul lucru pe care-l au în comun este interesul electoral imediat și dorința de a se profita de pe urma crizei profunde care afectează foarte mulți români.

Vreau să spunem lucrurilor pe nume și să fie foarte clar: PSD și PNL joacă astăzi un poker politic și electoral! Nu au în mână nicio carte, dar ridică miza și vorbesc despre căderea Guvernului.

Este o mare cacealma, o mare minciună și o înșelare a așteptărilor celor puțini, ce încă au încredere în aceste partide! Nimeni nu o să creadă cacealmaua dumneavoastră! În niciun caz oamenii serioși, care văd că vreți să dărâmați fără să puneți nimic în loc și care știu că alături de PD ați tăiat sporurile salariale.

În viziunea PSD și PNL Guvernul ar trebui să cadă și poate după aceea se va găsi o nouă formulă de guvernare, doar, doar! Dacă nu, România va rămâne fără Guvern, în prag de iarnă. Abia în această situația s-ar putea să existe un pericol real pentru neplata pensiilor, a salariilor, pentru situația bugetarilor, a șomerilor și a celor afectați deja de criza economică.

Dar abia după câteva luni de haos politic și instituțional, poate că și PSD și PNL ar realiza că demagogia, politicianismul și minciuna nu scot România din criză, așa cum sugerează intens în ultimele luni.

Opoziția trebuie să fie conștientă de un singur lucru: soluțiile constructive, ideile bune și munca vor scoate țara din criză! Nu minciunile și planurile cincinale complet nesustenabile! Această moțiune nu va trece, iar motivele sunt evidente. În Parlamentul României sunt mai mulți parlamentari care știu ce înseamnă interesul național și acțiunea politică responsabilă, decât cei care se pun preș în fața intereselor unor lideri populiști.

Îmi permit să vă dau un sfat și o solicitare. Dacă vreți cu adevărat să faceți un lucru bun pentru pensionarii României și pentru cei aflați în dificultate, votați propunerea UNPR privind impozitarea averilor mari și foarte mari. Cedați 1% din averile șefilor dumneavoastră sau ale dumneavoastră, dacă este cazul, și demonstrați că sunteți solidari cu cei pe care pretindeți că îi reprezentați. La televizor și în discursuri sforăitoare este ușor să vă prezentați solidari! Personal îmi doresc să fiți la fel și atunci când veți da o mică parte din averile șefilor dumneavoastră pentru pensionari.

În ceea ce privește moțiunea de cenzură, parlamentarii membri UNPR nu vor legitima nici măcar cu un vot împotrivă jocurile dumneavoastră! Nu vom vota alături de cei care au protejat și susținut, care protejează și încă susțin exponenți ai crimei organizate, iar acum se erijează în repere politice!

Nu vom trimite România în haos, pentru că așa cer dorințele de mărire ale tânărului Ponta! Și, mai important, nu vom înlocui acțiunea politică responsabilă, cu minciunile opoziției.

UNPR rămâne fidel interesului național și va asigura stabilitatea politică necesară pentru ieșirea țării din criză, iar electoratul își va da seama că UNPR reprezintă a patra cale.

Nici o moțiune de cenzură nu va trece atâta timp cât noi ne asumăm politica interesului național și facem tot ce este posibil pentru ieșirea țării din criză.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Pe procedură, domnul deputat Duvăz. Ați consuma șase minute din timpul alocat grupului senatorilor și deputaților independenți.

Domnule Duvăz?

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Stimați colegi,

Domnule prim-ministru,

Ne aflăm în fața unei situații din nou inacceptabile. De la această tribună s-a vorbit în numele unui partid care nu a participat la alegeri. Un partid care s-a constituit prin fraudă electorală, prin dezertare (Aplauze.) de la ceea ce au solicitat cei care i-au votat, și acest partid vrea să ne vorbească în numele unei majorități parlamentare. Este inacceptabil, domnule președinte, și vă rog să nu mai permiteți ca de la această tribună să se rostească numele unui partid care constituțional nu are dreptul să fie sub această cupolă! Poate să fie pe stradă, e treaba lui, poate să fie în colț, după alimentara, treaba dumnealor, pot să-și pună costume de tot felul, deși nu au dreptul să le poarte și nu fac decât să aducă o pată și instituțiilor cum e instituția militară, dar nu pot să rostească cuvântări de la această tribună.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc. Nu a fost rostit numele dumneavoastră, domnule deputat. (Gălăgie.)

Vă rog. Cred că este momentul să trecem la următorul... domnul ministru Ialomițianu. Imediat după ce domnul ministru Ialomițianu va lua cuvântul, pe procedură, domnul Nicolicea.

Domnul deputat Ialomițianu, ministru al finanțelor publice.

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Bună ziua!

Domnule președinte al Senatului,

Domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Și colegilor de la Comisia pentru finanțe, buget,

Moțiunea de cenzură depusă de Grupul PSD+PC, PNL nu reprezintă decât un exercițiu de democrație, imagine și un drept constituțional.

Conținutul acestei moțiuni, însă, cuprinde neadevăruri și măsuri populiste, fără suport real, în actualul context economico-financiar.

Remarc pe lista celor care susțin moțiunea persoane care prin măsurile luate în perioada 2007-2008 au condus la înregistrarea unor dezechilibre structurale bugetare care la începutul anului 2009 au determinat să avem un sistem de cheltuieli sociale și salarizare nesustenabil din punct de vedere financiar.

În ciuda dificultăților bugetare generate de risipa banului public din anul 2008, care a dus România în procedura de deficit excesiv, Guvernul Boc a făcut eforturi deosebite pentru consolidarea fiscală și atenuarea efectelor crizei economice.

În ciuda acestor greutăți, Guvernul a luat o serie de măsuri apreciate de mediul de afaceri. A fost menținută cota unică de 16% privind impozitarea profitului pentru societățile comerciale și tot această cotă de 16% a fost menținută pentru impozitarea veniturilor populației, având cea mai redusă fiscalitate în comparație cu multe țări din Uniunea Europeană.

S-au alocat 35,5 miliarde pentru investiții în 2009, în comparație cu 32,6 miliarde în 2008, deși în 2008 România a înregistrat cea mai mare creștere economică.

Au fost încurajate investițiile prin neimpozitarea profitului reinvestit și a fost menținută cota de 5% la tva pentru achiziționarea de locuințe sociale.

S-au acordat facilități fiscale firmelor aflate în dificultate financiară, prin amânarea la plată a datoriilor restante.

S-a redus cota majorărilor de întârziere pentru neplata în termen a datoriilor fiscale, de la 0,1% la 0,04% pe zi.

Au fost scutite de la plată contribuțiile sociale pentru întreprinderile aflate în dificultate financiară.

S-au instituit scheme de ajutor de stat privind dezvoltarea regională, prin stimularea investițiilor de peste 0,6 miliarde euro.

Stimați colegi,

Cu toate dificultățile pe care le-am avut, am eliminat impozitul minim și nu am venit cu măsuri compensatorii.

Aș vrea să remarc lucrurile neadevărate din moțiunea de cenzură.

Se spune că după 2009 a crescut numărul de impozite și taxe. Această afirmație este falsă, Guvernul Boc fiind primul guvern care a redus în mod semnificativ numărul de taxe, respectiv cu peste 228 de taxe.

Cred că semnatarii moțiunii de cenzură, când s-au referit la numărul mare de taxe s-au gândit la Guvernele Năstase și Tăriceanu, guverne care s-au remarcat prin sufocarea contribuabililor cu aceste taxe.

Un alt neadevăr prezentat în moțiunea de cenzură se referă la scăderea drastică a încasărilor la bugetul statului.

Doresc să informez, pe această cale, pe distinșii semnatari ai moțiunii de cenzură, că pe primele nouă luni ale anului 2010 încasările la bugetul de stat au crescut cu 3,6%, față de aceeași perioadă a anului precedent, rezultate apreciate și de organismele financiare internaționale. Încasările din tva și accize, în această perioadă, au fost mai mari decât în 2009 cu 7,3%, respectiv cu 7,9%.

Rezultatele obținute se datorează îmbunătățirii legislației fiscale, prin lărgirea bazei de impunere, în vederea impozitării echitabile a veniturilor, reducerii evaziunii fiscale, prin atribuirea de noi competențe instituțiilor de control și înăspririi sancțiunilor fiscale.

Putem găsi o scuză semnatarilor moțiunii de cenzură, dacă ne gândim că aceștia se referă la anul 2008, când veniturile bugetare au fost planificate la nivel de 37% din pib și au fost realizate la nivel de 32% din pib.

Sigur, puneți întrebarea unde sunt banii? Față de 2008, cheltuielile sociale în 2009 au crescut cu peste 10 miliarde lei, datorită măsurilor aberante ale Guvernului din perioada respectivă.

În moțiunea de cenzură se susține că în perioada 2009-2010 împrumuturile au fost cele mai mari, în comparație cu alte perioade. Să nu uităm că în 2004-2008, datoria publică a crescut de la 13 miliarde euro, la 27 miliarde euro, la 31.12.2008.

Împrumuturile contractate în perioada 2009-2010 au fost destinate finanțării deficitelor bugetare, dar și rambursării împrumuturilor aferente perioadei 2007-2008.

Datoria publică a României reprezintă 30,4% din pib, în comparație cu alte state din Uniunea Europeană, care au o datorie publică de peste 60% din pib. Exemplu: Italia - 118%; Grecia - 115%; Belgia - 99%; Portugalia - 85,8%; Franța - 83,6%; Ungaria - 78,9%.

Stimați colegi,

Politica fiscală bugetară a Guvernului Boc, pentru perioada 2009-2010, a avut ca principal obiectiv reducerea dezechilibrelor structurale bugetare apărute în urma măsurilor aberante luate de Guvernul Tăriceanu în perioada 2007-2008. Această politică asigură consolidarea fiscală și sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung.

Strategia fiscal-bugetară adoptată de Guvernul Boc face posibilă asigurarea în perioada 2011-2013 a unui sistem sustenabil privind cheltuielile sociale și de personal, finanțarea de programe naționale de investiții și cofinanțarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

Stimați colegi,

Această moțiune de cenzură, prin votul dumneavoastră trebuie respinsă, deoarece conține afirmații false, iar soluțiile propuse sunt prezentate superficial, departe de realitățile economice ale prezentului.

Dacă aceste măsuri ar fi luate, ar duce România în blocaj financiar, s-ar înregistra deprecierea monedei naționale, ar crește inflația, iar România ar pierde credibilitatea pe piețele financiare internaționale.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Pe procedură, domnul deputat Nicolicea. Se pregătește domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului PNL.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Articolul 27 din Regulamentul ședințelor comune: "Președintele va da cuvântul oricând unui deputat sau senator pentru a răspunde într-o chestiune ce implică persoana sa, limitând timpul acordat în acest scop".

Articolul 89: "Dispozițiile prezentului regulament se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaților și din Regulamentul Senatului".

Articolul 149 din Regulamentul Camerei Deputaților: "Când un deputat solicită cuvântul pentru probleme de procedură sau pentru dreptul la replică, președintele este obligat să-i acorde cuvântul imediat".

Alineatul (3): "Un deputat poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului, prevederi la care va face referire în intervenția sa", ceea ce am făcut, numind și dând numerele articolelor respective.

În ceea ce privește dreptul la replică, bănuiesc că în timpul cel mai scurt îmi acordați 15 secunde.

Nu știu dacă cineva care este exclus poate fi numit trădător, dar cineva care pleacă și se înscrie la dușman este și dezertor și trădător! Tu vorbești, Bogdane?!

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Îmi cer scuze, domnule senator Vosganian... Îmi cer scuze! Domnule Vosganian? Îmi cer scuze, în ordinea grupurilor parlamentare, este ordinea și rândul Grupului PSD+PC să ia cuvântul.

Domnul deputat Dan-Mircea Popescu este invitat, după aceea domnul senator Varujan Vosganian.

Domnule deputat Dan-Mircea Popescu, aveți cuvântul.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați membri ai prezidiului,

Doamnelor și domnilor,

În ciuda unui efort uriaș de manipulare a opiniei publice în legătură cu reformele pe care puterea le face, chipurile, în interesul românilor, rezultatele se văd cu ochiul liber și ele nu mai pot amăgi pe nimeni.

Este vorba de subdezvoltare, de subocupare, de sărăcie, de inegalitate și de polarizare socială crescândă.

Aceste caracteristici însumate au făcut din România ocupanta ultimului loc în orice ierarhie din Europa, fie că ea se referă la nivelul de trai, la cheltuielile sociale, la rata sărăciei, la gradul de ocupare al forței de muncă sau vizează veniturile la bugetul de stat.

Orice cuvânt în plus despre realizările Guvernului Boc frizează de acum ridicolul, nu numai în plan intern, dar și în fața străinătății.

Consecința directă a contraperformanțelor economice ale Guvernului o reprezintă deteriorarea climatului politic și social din țară, dar și erodarea masivă a coeziunii sociale.

Sentimentul general este cel de inutilitate. Parcă nimeni nu mai are nevoie de munca noastră, de experiența noastră, de cultura noastră, de limba și tradițiile noastre și în final chiar de noi, de viața noastră.

Populația se simte mințită, furată, umilită, abandonată în propria țară de o mână de îmbuibați, organizați într-o cumetrie politică și economică, în vreme ce statul social și de drept, cel care ar fi trebuit să o apere, se dovedește incapabil să o facă.

În aceste condiții, întrebările oamenilor devin dramatice prin implicații. Unde să te duci? Cui să te plângi? Cine să te apere? În cine să mai ai încredere?

A ignora problematica sensibilă a coeziunii sociale, pe de o parte, dar și cea a distribuției cât mai echitabile a costurilor sociale ale crizei, pe de altă parte, reprezintă nu numai o dovadă a desprinderii totale a Guvernului de nevoile și speranțele populației, de realitatea de zi cu zi, dar ele pun totodată sub semnul întrebării chiar funcționarea democrației și a statului de drept.

Suspiciunea, frica, agresivitatea și neîncrederea cuprind, din nou, întreaga țară!

Pentru cei de generația mea, dar probabil și pentru mulți alții, mai tineri, întrebarea este următoarea: de ce un sistem politic, considerat la modul oficial democratic, nu reușește să reprezinte interesele economice și sociale ale majorității populației? Ce este greșit în construcția acestui sistem sau ce nu a funcționat cum trebuie, dacă el se dovedește ineficient, conducând, cel puțin în România, la subdezvoltare, subocupare, sărăcie, inegalitate, polarizare economică și socială?

Răspunsul, stimați colegi, este relativ simplu: capitalismul românesc nu este atât produsul mâinii invizibile și impersonale a pieței, cât, într-o măsură mult mai mare, rezultatul unei mâine extrem de vizibile și de personale a politicului, respectiv a cumetriei politice din țară.

De aici și denumirea de "capitalism de cumetrie", menționată de Krugman sau cea de "capitalism de erzaț", cea a lui Stiglitz.

Iată și câteva argumente, în acest sens:

1. Politicul, și nu piața, a hotărât ca principalul sistem de distribuție în societatea românească de după 1990 să fie distribuția proprietății, și nu a veniturilor din muncă, deși esența capitalismului este tocmai munca salariată, producția, productivitatea, eficiența, inovația, creativitatea, respectiv contribuția la progresul societății;

2. Politicul, și nu piața, a fost cel care, după criterii pe care le-a schimbat de șase ori în decursul unui deceniu, a distribuit clientelei proprii, interne și externe, uriașa avere a statului român, privatizând-o de multe ori de o manieră cel puțin discutabilă.

3. Politicul, și nu piața, a condiționat distribuția tuturor celorlalte resurse din societate, venituri, putere, prestigiu, privilegii, de distribuția proprietății.

Și, în sfârșit, 4. Politicul, și nu piața, a ales să reconstruiască întreaga societate, atât ca organizare socială, dar și din punct de vedere economic și politic, pe relația avere-acces la resurse, și nu pe cea care leagă munca și performanța profesională de accesul la resursele societății.

Această alegere greșită este cea care a distrus până la urmă producția, eficiența activității economice, productivitatea muncii și inițiativa concretizată în inovație, iar costurile ei de astăzi sunt tocmai incapacitatea de dezvoltare subocuparea și șomajul cronic, sărăcirea populației și polarizarea.

În concluzie, stimați colegi, obturând constant și conștient funcționarea corectă a pieței, fie prin intervenția directă, fie prin nefurnizarea informațiilor necesare unei funcționări corecte a acesteia, politicul, și nu piața, respectiv cumetria politică din România, se dovedește în mare măsură responsabilă de actuala stare a societății.

Atunci de unde convingerea populației că deblocarea societății depinde de înlocuirea Guvernului Boc? De unde această moțiune populară semnată de milioane de cetățeni? De unde senzația că există o relație directă între creșterea produsului intern brut și căderea guvernului? Cum poate fi explicată o asemenea percepție?

Iată cum: singura care a contestat, de-a lungul acestor 20 de ani, sistemul de distribuție din societate, a fost populația, a cărei opțiune majoritară a constat și constă și astăzi în ierarhizarea societății după veniturile din muncă și după contribuția la progresul societății, și nu după mărimea averii. Acesta a fost, de altfel, și unul dintre dezideratele principale ale revoluției din 1989, care, la finele lui 2008, atunci când procesul de privatizare se terminase în linii generale, putea deveni realitate, căci vechiul sistem de distribuție își epuizase substanța și valențele.

Guvernul Boc, stimați colegi, a avut, la 20 de ani de la căderea comunismului, șansa extraordinară de a reuși acolo unde revoluția anticomunistă dăduse greș. El putea lega, în sfârșit, munca și performanța profesională de accesul la resursele din societate. El putea pune în concordanță, după 20 de ani, năzuințele populației cu sistemul de distribuție din România.

Guvernul ar fi putut descătușa astfel producția, productivitatea, eficiența și calitatea muncii, inovația și creativitatea din această țară, generând încredere, poftă de muncă și de viață, dând, până la urmă, un sens activității tuturor. Guvernul, însă, a capotat lamentabil în acest demers, atât în ceea ce privește Legea salarizării unitare, dar și în privința Legii unitare a pensiilor. Ignorând această relație firească, echitabilă și legitimă, legile în cauză se opun setului de valori al societății capitaliste moderne, condamnând noi generații de români la sărăcie și inegalitate. Ocolind dezbaterea parlamentară pentru prima și fraudând grosolan votul la cea de a doua, legile care ar fi trebuit să dea conținut noului sistem de distribuție al societății românești, vin în totală contradicție cu voința majorității populației.

Cum cea mai importantă sarcină a puterii actuale, remodelarea sistemului de distribuție al societății în funcție de muncă și de veniturile din muncă a eșuat, acest eșec trebuie asumat politic, căci el echivalează ca amploare și consecințe cu eșecul unei noi revoluții, iar prețul politic al eșecului este cunoscut. El este demiterea imediată a Guvernului.

Stimați colegi,

Demiterea Guvernului Boc reprezintă, în acest moment, multiplicatorul de încredere atât de necesar și atât de așteptat de societatea românească pentru depășirea crizei profunde pe care țara o traversează.

Votarea moțiunii de cenzură reprezintă, în aceste condiții, o datorie de conștiință a fiecăruia dintre noi.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Liviu Câmpanu.

Domnul Varujan Vosganian:

Mă gândesc să vorbesc la telefon, și nu la microfon, ca să fiu sigur că toate cuvintele mele vor fi menționate ca atare.

Dar, lăsând acum gluma la o parte, eu aș vrea să vorbesc în legătură cu acest Guvern invocând onoarea.

Am sentimentul acesta că onoarea trebuie să fie reperul la care să ne raportăm cu toții și în primul rând, domnule Emil Boc, atunci când vorbiți de lecuirea de populism, ar trebui să porniți de la ipoteza că te poți lecui doar dacă ești bolnav. Or, dacă vorbim despre boala aceasta, a populismului, eu am să vă întreb pe dumneavoastră cum se împacă sentimentul onoarei și revolta dumneavoastră împotriva populismului cu acest refugiu în care vă găsiți, al bancurilor cu Radio Erevan, atunci când ați promis 50% în plus profesorilor și, după 2 ani, în termeni reali, ați scăzut cu 50% salariile profesorilor. Adică nu le-ați dat, ci le-ați luat.

Acesta este sentimentul onoarei, domnule Emil Boc?

Atunci când vă referiți la guvernarea trecută și la motivele pentru care România a ajuns în această situație, dezinformați opinia publică și dezonorați poziția în care vă aflați.

Da, domnule Emil Boc, am mărit pensiile cu 70%. Dar dumneavoastră știți sau colegul dumneavoastră nebărbierit de la Finanțe v-a spus cu cât au crescut veniturile bugetului de pensii? Ele au crescut de la 20 de miliarde în 2006 la 32,5 miliarde în 2008, adică cu peste 60%. Ne dați nouă lecții de sustenabilitate? Când în 2009, veniturile dumneavoastră au scăzut și ați mărit pensiile ca să câștigați prin înșelătorie și fraudă alegerile prezidențiale din 2009 și nu vă crapă obrazul de rușine? Îmi spuneți mie că am înglodat țara în datorii?

De ce nu spuneți cât era datoria guvernamentală în 2004 și 2008, domnule Boc? În 2004, datoria publică guvernamentală era 22,6% din pib și noi am lăsat-o cu 19,9, cu aproape trei procente mai puțin. Cum poate să înglodeze în datorii țara un guvern care lasă o datorie procentuală mai mică decât a luat-o?

Și, domnule Ialomițianu, nu ne spuneți nouă povești cu de la 13 la 27 de miliarde de euro! Mai bine spuneți cu cât a crescut pib-ul. Noi am adăugat pib-ului din 2004 180 de miliarde de euro în patru ani. L-am dus de la 60 la 135 de miliarde de euro și, an de an, prin creștere, am adăugat 180 de miliarde de euro. Ce ați făcut dumneavoastră? Ați scăzut pib-ul, cumulat cu aproape 20 de miliarde și dublați datoria publică în doi ani și mai vorbiți fără jenă, de la acest microfon, de onoare? Și mai dați vina pe alții, când ar trebui să vă ascundeți? Nu, domnul Boc, că dânsul nu mai are nevoie. Toți ceilalți să vă ascundeți în loc să vorbiți de la acest microfon? (Aplauze.)

Ne spuneți nouă povești cu investiții, domnule Boc? Să știe toți românii că în 2010, investițiile străine au scăzut la o treime față de 2008. De la aproape 10 miliarde de euro se prăbușesc la 3 miliarde. Să știe toți românii că în 2010, cheltuielile de capital, în termeni reali, sunt la jumătate față de 2008. Și ne mai dați nouă lecții? Ne spuneți nouă de nemuncă? Când am adăugat 500 de mii de locuri de muncă și dumneavoastră, într-un an și jumătate, ați pierdut 700 de mii? Și nu vă crapă obrazul de rușine, ca în bisericile și mănăstirile unde nu dați bani să se repare zugrăvelile? Aceasta este onoarea în numele căreia ne dați dumneavoastră lecții? Legea responsabilității fiscale?! Păi, nu vă e rușine, domnule Ialomițianu? Păi, dacă ați votat Legea responsabilității fiscale, unde este bugetul, domnule? Uite! Unde l-ați ascuns? (Aplauze.)

Ne vorbiți nouă de sufocarea țării prin impozite? Păi, eu vă propun să înmulțiți impozitele, dar să le micșorați, domnule! Dumneavoastră ce faceți? Vă lăudați că le-ați împuținat și le-ați mărit, ca să fie povara și mai grea.

Ne dați nouă lecții, care am redus impozitul pe profit de la 25 la 16 și impozitul pe venit de la o cotă în medie de 24,7 la 16? Și cas-ul, cu 10 puncte procentuale? Prima zi când ați venit, harști!, ați mărit cas-ul, ați pus impozitul forfetar, ați mărit tva-ul și ne dați nouă lecții? Păi, nu vă e rușine, domnule Boc și întreaga dumneavoastră elită guvernamentală?! Ființele extraordinare de care vorbește lumea în piață?

Îmi spuneți mie că de ce am folosit banii de la BCR? În primul rând, vă fac o promisiune. În prima zi când guvernarea liberală va reveni în România, banii aceia vor fi folosiți la investiții. Am economisit pentru dumneavoastră, v-am făcut un cadou, deși nu-l meritați, câteva sute de milioane de euro, pe care nu i-ați mai plătit din datoria publică, pentru că am utilizat acele sume atunci când era dobânda mare. (Rumoare; vociferări.)

Nu vreau să mai insist pe aceste teme, pentru că am promis colegilor mei că am să le dau și lor cuvântul.

Am, în final, câteva reflecții. Domnule, era să zic Țânțăreanu, domnule Ialomițianu, domnule Ialomițianu, dacă aveți în 2010 cheltuieli în termeni reali mai mari decât în 2008, dacă cheltuielile de capital vor ajunge pe la 13 miliarde față de 24 de miliarde, cât le-am avut noi, domnule, cum nu sunteți în stare să plătiți salariile măcar la nivelul din 2008? Ce faceți, domnule, cu banii? Că nu iese. Dacă vom calcula cât plătiți în plus datorie, cât plătiți în plus la șomaj și la pensii, nu iese, domnule! Cum de vă prezentați în fața românilor? Cheltuind mai mult în termeni reali, dar tăind salariile cu 25% și bașca majorând și tva-ul cu 5%, ca să fie rețeta completă.

A doua chestiune pe care vreau să v-o spun este legată de procedura de azi.

Domnule, să vă fie rușine! Vreți să învingeți prin neprezentare! Unde s-a mai văzut un Guvern victorios cu zero la 200 și ceva? Păi, așa ceva nici la rugby nu există. Probabil că le-ar lua și tricourile dacă i-ar învinge cu 200 și ceva la zero.

Adică, dumneavoastră nici măcar aici nu găsiți un biet parlamentar. Uite, dom’ Tinel, din prima bancă! Luați-l pe dânsul, legați-l la ochi, să nu vadă urnele, că poate are o șansă să voteze împotriva moțiunii și atunci încep să votez, dar măcar un gol să dați, de onoare. Că vorbeam de onoare.

Sunteți un guvern care se ascunde de popor. Sunteți un guvern care, din cauza lipsei totale de încredere, ați ajuns să urâți poporul român! Tot ceea ce faceți… (Aplauze.) Tot ceea ce faceți dovedește că nu vă pasă de acest popor! (Aplauze.) Dovedește că dumneavoastră doriți ca românii să asude și să cruțați sudoarea dumneavoastră! Nu, am un unghi foarte bun, pentru că cu un ochi văd Guvernul și cu un ochi pe cei care pleacă. (Rumoare, vociferări.)

Și, în final, pentru că suntem o țară a stenogramelor, nu a ideogramelor, ca chinezii, eu, totuși, vreau să vă spun că în ceva am reușit să vă înțelegem. Domnule, în ce privește neamurile, nimeni nu știe că eu am un frate. În schimb, toată lumea știe ce rude are doamna Udrea, domnul Băsescu, domnul Videanu și alții.

Dar noi, astăzi, pentru că dorim modernizarea României, să facem așa cum au mai făcut românii odată, la 1848, când s-au trezit cu o arhondologie ca asta, domnule, au ars-o. S-au adunat cu toții, au luat arhondologia, au ars-o și au pornit o viață nouă. Noi nu vrem s-o ardem, nu suntem piromani. Însă, putem să renunțăm la ea definitiv prin vot și să ne jurăm că așa ceva să nu mai lăsăm niciodată să se repete. Și veți avea timp să meditați la sentimentul onoarei și la faptul că, dezonorând poziția de prim-ministru și poziția de membru al Cabinetului, aruncați nemeritat o pată de rușine pe obrazul istoriei naționale.

În 1944, ostașii români au așteptat două zile până la ziua regelui, comandantul suprem, ca să elibereze ultima palmă de pământ. În numele comandantului suprem, ofițeri ai Gărzii regale, generali ai Armatei Române au suportat torționări, au suportat martiriu. Ostașii Armatei Române, unii dintre ofițeri rezerviști, poate chiar militarii de la Carei, din 23 octombrie 1944, au ajuns să dea foc portretului comandantului suprem de astăzi.

Iată cât de departe rătăcim în afara propriei noastre istorii. Moțiunea de cenzură de azi e un gest de onoare, e un gest de readucere a României în matca istoriei sale.

mulțumesc. (Aplauze) (Se strigă "Bravo!".)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Liviu Câmpanu. Îl invit la microfonul Parlamentului României.

Se pregătește doamna deputat, doamna ministru Elena Udrea.

Domnul Liviu Câmpanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum bine știți, eu vin din UNPR, chiar dacă unora dintre colegii noștri de aici nu le place acest partid politic.

Mi-ar fi plăcut ca astăzi să vorbesc pe minutele alocate UNPR-ului. Însă vorbesc și vă vorbesc pe minutele alocate parlamentarilor independenți fără afiliere politică. Și vreau să vă spun că mi-aș dori să rămân în UNPR, dar nu știu dacă este posibil, votând împotriva deciziei partidului. Însă, am luat decizia că voi vota moțiunea de cenzură. (Aplauze.)

Stimați prieteni, stimați prieteni, nu vă bucurați! Nu vă bucurați! Că vă spun cu mare sinceritate: nu votez pentru că am crezut vreun moment că soluția propusă de PSD sau PNL este fezabilă. Am văzut cu toții că v-ați făcut imagine politică și atât. Nu veniți cu nimic nou, din păcate, din păcate. Dar, pe acest tip de considerent, cred că gestul meu este mult mai important. Nu vreau să mă duc neapărat în echipa câștigătoare. Vreau să susțin un principiu.

Și, domnule prim-ministru, stimați colegi de la guvernare, vreau să vă spun că mă bucur că UNPR-ul va rămâne lângă dumneavoastră, pentru că va fi atent să vă mai dea peste mânuțe, când vă băgați prea adânc mâinile în bugetul țării.

Vreau să vă spun, așa cum i-aș spune copilului meu, cum i-aș spune băiețelului meu de 4 ani, când strică o jucărie: tu ai stricat-o, tu repar-o! Nu pot să vă spun dumneavoastră lucrul ăsta. Dumneavoastră aș putea să vă spun cum îi spun uneori copilului meu că-i cumpără tata altă jucărie. Oameni buni, nu mai aveți o Românie! Aveți grijă ce faceți cu ea! N-o stricați de tot, pentru că este o mare responsabilitate.

Acestea fiind spuse, oameni buni, am auzit o întrebare. Întrebarea asta puteți să v-o puneți între dumneavoastră. Câmpanu Liviu nu are nimic de vânzare, nu are nimic de cumpărat, pentru că nu are bani să cumpere. Are doar principii pe care și le respectă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna deputat Elena Udrea. Se pregătește președintele PSD, domnul deputat Victor Ponta.

Doamna Elena Gabriela Udrea:

(Aplauze.)

Mulțumesc. Mulțumesc.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Înainte de a răspunde moțiunii dumneavoastră, aș vrea să încep prin a remarca grija deosebită pe care ați avut-o de a vă aroga rolul de reprezentanți ai celor 2 milioane 500 de mii de români care au semnat pe aceste liste și sunt sigură că mulți dintre ei cu foarte multă bună-credință. Dar, aș vrea să vă întreb, stimați colegi din opoziție, cu cei 7 milioane de români care au votat la referendum pentru Parlament unicameral ce faceți? Ce faceți cu proiectul de reformare a Parlamentului cerut de români la referendum și pe care l-ați ascuns, între timp? Vă asigur că de acești români nouă ne pasă. Ne pasă în mod real.

Aș vrea, în al doilea rând, să vă mulțumesc că dați numele meu acestui guvern - Băsescu-Udrea-Boc-Anastase. Sunt onorată să fac parte din cea mai reformatoare, mai onestă echipă de guvernare din ultimii 20 de ani. (Rumoare, vociferări.) Apreciez că sunteți de acord cu mine.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați invitați,

Asistăm astăzi la un demers fals și ipocrit al forțelor de opoziție, forțe care au îmbrăcat doar pentru o clipă haina intereselor publice și a compasiunii față de cetățenii afectați de criză. PSD și PNL nu sunt, așa cum se pretind, câinii de pază ai democrației. Ei sunt lupi vopsiți care, ani în șir, s-au înfruptat de la masa bogată a statului în defavoarea celor pe care astăzi pretind că-i slujesc și-i reprezintă.

Cum ar putea PSD și PNL să fie aliați ai cetățenilor, când sunt de fapt exponenți, dacă nu chiar unii dintre ei umili servitori ai patronilor celor mai mari escrocherii din istoria noastră modernă - Caritas, SAFI și FNI.

Opoziția noastră este cea care a inventat marea privatizare pe doi lei pentru oamenii lor de casă, cea care a inventat ștergeri de datorii de la stat pentru favoriții zilei, cea care a inventat băieții deștepți din energie, domnilor! Acei băieți deștepți care cumpără energie ieftină de la statul român și o vând apoi marii industrii care țin angajați zeci de mii de oameni, având profituri de miliarde în urma acestor afaceri. (Rumoare, vociferări.)

Însă, cea mai mare invenție a democrației noastre moderne o reprezintă partidele-televizor, unde moderatorii, cei mai aprigi militanți ai opoziției, transformă un lup în câine de pază la oi, iar patronii televiziunilor, care sunt în același timp patronii PSD și PNL, fac și desfac guverne sau suspendă pe președinte, în funcție de interesele lor de afaceri.

Suntem de ani de zile în toiul unor campanii agresive și murdare de dezinformare, campanii care aruncă cu noroi peste tot ce este bun în țara noastră și ascund sub preș imoralitatea unora dintre PSD și PNL. Deci, nu putem lăsa lupul paznic la oi.

În calitate de ministru al dezvoltării regionale și turismului, vreau să vă prezint obiectiv, fără patimă și încrâncenare, câteva motive pentru care Guvernul actual nu trebuie să plece. Nu trebuie să lase soarta pe mâinile PSD și PNL.

Primul motiv este acela că Guvernul Boc a reușit să micșoreze costurile lucrărilor publice, ale lucrărilor de drumuri, de alimentare cu apă și canal, sau ale altor tipuri de lucrări. Cu alte cuvinte, lucrările publice efectuate în ministerul pe care-l conduc, pe perioada mandatului meu, sunt incomparabil mai ieftine decât aceleași tipuri de lucrări efectuate în timpul guvernărilor PSD și PNL.

La unele obiective de investiții, costurile au scăzut cu o treime; la altele, chiar cu aproape jumătate. Și v-aș da aici exemplul celebrelor săli de sport care, în 2007 și 2008 costau 1,1 milioane de euro; astăzi, aceleași săli de sport, astăzi și în 2009, s-au făcut cu 600 de mii de euro. Cum am făcut acest lucru? În primul rând am introdus standarde de cost pentru 18 tipuri de lucrări publice, standarde care fundamentează indicatorii tehnico-economici ai lucrărilor de investiții (Rumoare; vociferări; huiduieli.) și care împiedică adjudecarea unor licitații pe bani publici la prețuri clientelare, discreționare.

Pe de altă parte, am limitat, tot în scopul eficientizării utilizării fondurilor publice, adiționarea contractelor de execuție la mai mult de 10 %. Atunci când eu am ajuns în acest minister, înainte de 2009, aceste contracte se adiționau întotdeauna cu 50%, pentru că cei care câștigau alegerile veneau cu concursul celor care organizau aceste licitații la prețuri mici, pentru ca apoi să câștige diferența din contracte adiționale.

Al doilea motiv pentru care Guvernul Boc trebuie să continue lucrurile pe care le-a început vizează interesul acestui Guvern pentru dezvoltarea României prin atragerea de fonduri europene. Ministerul pe care-l conduc, așa cum sunt sigură că știți, gestionează 4,3 miliarde de euro, bani europeni care ar trebui să ajungă în România până în 2013.

Dacă în perioada 2007-2008, în timpul Guvernului Tăriceanu, valoarea contractelor încheiate pe bani europeni a fost de doar 325 de milioane de euro, în 2009 s-au încheiat contracte de aproximativ 1,2 miliarde de euro. Iar acum, în 2010, ne apropiem de 3 miliarde de euro.

În privința plăților efective, am crescut plățile de aproximativ 100 de ori în 2010, comparativ cu 2008.

Vreau să vă spun că pe contractele încheiate cu fondurile europene, ministerul creează, în acest moment, 7.574 de noi locuri de muncă, 60 de kilometri de drumuri noi; am modernizat 2.500 de kilometri de drum, 115 unități medicale, 82 de centre sociale, 59 de unități de învățământ, 288 de structuri de turism. Echipăm cu acești bani 622 de unități mobile, restaurăm 3.588 de obiective de patrimoniu și finanțăm 529 de firme. Și mă refer la contractele care s-au încheiat până în acest moment.

Beneficiarii utilizării acestor fonduri sunt, de exemplu, dragi colegi, aproximativ 13 mii de elevi care învață în școli reabilitate, 3,8 milioane de locuitori care beneficiază de implementarea proiectelor din planul integrat de dezvoltare urbană, peste 1,2 milioane de turiști care vor vizita obiective de patrimoniu reabilitate și aproximativ 500 de IMM-uri atrase în structuri de afaceri.

Și cred că ar trebui să fiți de acord cu mine că lucrul acesta reprezintă enorm, pentru că multe dintre aceste investiții și mulți dintre acești beneficiari sunt în colegiile pe care le reprezentați.

Al treilea motiv pentru care moțiunea de cenzură nu trebuie să fie adoptată se referă la criteriile de alocare a fondurile publice, pe care le-ați menționat în discursurile dumneavoastră, criterii de eficiență și de utilitate pentru comunități în timpul guvernării Boc, în timp ce PSD și PNL au împărțit banii în funcție de apartenența politică a aleșilor locali. O să vă dau exemple, dragi colegi. Eu vorbesc pe exemple, nu ca dumneavoastră, fără. (Rumoare, vociferări.)

Vă rog să mă ascultați cu atenție!

Vreau să fac câteva precizări referitoare la mult discutatele săli de sport construite de minister. (Rumoare, vociferări.)

Din 1.057 de săli de sport contractate în perioada 2002-2010, 413 se găsesc în localități conduse de primari PSD, doar 259 în localități conduse de primari PDL, 131 în localități conduse de primari PNL și 97 - UDMR.

În privința sălilor de sport recepționate în localitățile cu edili PSD, au 376 de săli de sport finalizate, în timp ce localitățile cu primari PDL, doar 170; deci, mai puțin de jumătate.

Procentual, între 2002 și 2008, ați alocat 50,55% din sume pentru săli de sport la primari PSD, în timp ce comunităților cu primari PDL le-au fost alocate doar 15,47% din respectivele sume. Aceasta este corecta alocare bugetară pe care pretindeți că ați făcut-o.

Ministerul pe care-l conduc are proiecte aproape în toate unitățile administrativ-teritoriale din această țară, fie că vorbim de proiecte finanțate pe bani europeni, fie că vorbim de proiecte finanțate pe bani publici naționali și nu există un primar sau un președinte de consiliu județean, indiferent de culoarea politică, care să fi venit la minister cu un proiect pentru care să nu încercăm să identificăm soluții. Și, de asemenea, pentru că v-am auzit, am auzit pe cineva vorbind aseară, nu există nimeni dintre dumneavoastră care să fi venit în ministerul nostru și să i se ceară pentru suportul pe care-l acordăm votul în Parlament.

Patru. Guvernul Boc trebuie să-și ducă misiunea mai departe, fiindcă, spre deosebire de guvernele anterioare, PSD și PNL, a sprijinit un domeniu care ar putea să devină unul din motoarele de relansare a economiei românești, și anume turismul.

Dacă singura preocupare a Guvernului Năstase în acest domeniu a fost privatizarea a aproape 95% din societățile de turism, cum s-a făcut privatizarea nu mai explic, pentru că vedem cu toții hoteluri de faimă de altădată prăduite și abandonate, pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, acest guvern a alocat fonduri pentru investițiile autorităților publice locale în infrastructura de turism.

Banii au fost distribuiți pe programe naționale de dezvoltare turistică, fie că vorbim de schi, turism montan, turism balnear, litoral și Delta Dunării sau de turism cultural.

În acest an am reușit, de data aceasta pe bani europeni, să construim, cu ajutorul unor specialiști de faimă mondială în domeniu, brandul turistic național al României, care are la bază studii aprofundate de piață și tendințe în turism.

Dragi colegi din opoziție, nici nu ar trebui să deschideți acest subiect.

În timp ce, pentru acest brand, din bani europeni s-au plătit 890 de mii de euro, nu 75 de milioane, cum spunea un coleg de la PSD, dumneavoastră, în Guvernarea Tăriceanu, ați dat 1,3 milioane de euro pentru cinci spoturi de 30 de secunde, care zac și astăzi în arhive și nu le folosește nimeni. (Partea dreaptă a sălii aplaudă, iar partea stângă a sălii dezaprobă.)

În timp ce noi, la minister, dar și românii, la ei acasă, vorbim despre frumusețea țării noastre și despre bogățiile culturale cu care ne putem mândri, posturile de televiziune, ale căror interese de afaceri sunt reprezentate astăzi în Parlament, descriu țara noastră în culori sumbre, punând-o într-o lumină nefavorabilă față de competitorii noștri din zonă.

O voce din sală:

ALRO!

Doamna Elena Gabriela Udrea:

Nu în ultimul rând, la punctul 50, Guvernul Boc nu trebuie să plece, iar lupul nu trebuie lăsat paznic la oi, deoarece românii decontează azi factura greșelilor fostelor Guvernări PSD și PNL, care au construit instituții de stat supraponderale și neputincioase, al căror scop nu era acela de a-l servi pe cetățean, ci de a servi interesele clientelare.

Statul-mamut trebuie restructurat din temelii, or, Guvernul Boc a început sub amenințarea cuțitului crizei această acțiune.

Aștept ca opoziția să depășească, din respect pentru cei care ne-au mandatat să-i reprezentăm, faza disputelor electorale populiste și revanșarde.

Sper ca după respingerea moțiunii PSD și PNL să vină la masa discuțiilor și să găsim în Parlament cele mai bune soluții pentru părinții noștri, pentru cei de-o seamă cu noi și pentru generațiile care vor veni.

Vă mulțumesc.

Voci din sală:

ALRO! ALRO!

(Partea dreaptă a sălii aplaudă; aplauze și de la balcoane.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Victor Ponta, președintele PSD. Domnule președinte, aveți cuvântul. (Aplauze; huiduieli.)

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Stimați membri ai Parlamentului României,

Stimată doamnă prim-ministru Elena Udrea, (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Vreau să mă adresez în primul rând și-i salut cu respect pe membrii PDL care sunt aici, la balcoane, și vreau să le spun ce cred oamenii care sunt astăzi în piață și sunt pe stradă, cei care, nefiind membri PDL, nu au voie să între în acest Parlament, și vreau să știți și dumneavoastră ce cred ei despre ce se întâmplă astăzi aici.

În primul rând, cred că nu doar 2 milioane și jumătate de români, care au semnat pentru această moțiune, ci 20 de milioane de români se întreabă dacă mai au vreo șansă cu adevărat să mai trăiască în această țară, fără să fie membri PDL și fără să fie susținuți de acest partid și de acest guvern.

Sunt 100 de mii de oameni în piață care se întreabă dacă astăzi au o șansă să trăiască cu adevărat în această țară.

Sunt milioane de români care se uită la ce se întâmplă pe stradă, dar se uită și la ce se întâmplă astăzi în Parlament și văd - mi-au spus acest lucru, vi-l spun și dumneavoastră, celor care stați la balcoane, ar fi fost poate mai bine să mergeți în piață, văd că frauda și hoția stăteau la tribuna Parlamentului. Tocmai au plecat, ca nu cumva să-i adresez doamnei Anastase - simbolul fraudei și al hoției în Parlament - cuvintele pe care le-am primit de la oamenii care sunt în piață.

Văd că impostura și hoția - sper că domnul Boc n-a plecat din sală - (Aplauze din partea stângă a sălii.) sunt aici, uitați-le!

Văd că fiecare dintre cei care veți accepta să primiți bani ca să nu vă ridicați din bănci ar trebui să folosiți banii pe care vi-i dau domnul Boc și doamna Udrea ca să încercați să salvați viața unor oameni nevinovați.

Aseară, un om care de 65 de zile se află în greva foamei împotriva acestui guvern incompetent și hoț a spus exact așa: "Mă rog la Dumnezeu ca, în ultimul moment, voi, cei care ați primit bani ca să stați în bănci, vă veți gândi la noi și veți veni și veți vota."

Tot aseară, un om care a făcut pentru România și a însemnat pentru România mult mai mult decât poate să însemne vreodată Guvernul actual, de pe patul de spital, - Adrian Păunescu îl cheamă -, mi-a trimis un mesaj și mi-a spus: "Sunt bolnav, vreau să mai trăiesc ca să văd România scăpată de acest blestem." (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Vreau să știți că oamenii, cei pe care credeți că-i puteți speria, îi puteți cumpăra, jandarmii pe care i-ați trimis pe stradă sau aici, în incinta Parlamentului, ne-au spus: "Și nouă ne-a tăiat Boc salariile și pensiile. Și de noi își bate Boc joc, ca și de voi. Ne facem datoria față de România, nu față de Boc și nu față de Băsescu."

Vă rog, pe toți cei care mai sunteți parlamentari vii, să vă faceți datoria față de români, și nu față de Băsescu și de Boc.

Astăzi, în Parlament, vor fi parlamentari vii, care vor gândi, care vor acționa conform propriei inimi, și parlamentari morți, care stau și se uită la o țară care moare. Și sunt de acord să moară alături de ea.

Vreau să-i felicit pe toți parlamentarii social-democrați, liberali, independenți, minorități, care astăzi, între a fi parlamentarii lui Boc și Băsescu și a fi parlamentarii României, vor alege să fie parlamentarii României.

Fiecare om cu care am discutat sau cu care n-am discutat, cum e domnul Câmpanu, cu care n-am discutat niciodată, fiecare dintre dumneavoastră, astăzi, are șansa de a salva viața unei profesoare, are șansa de a-și salva propria familie și propria conștiință în fața a ceea ce România n-a mai cunoscut din '89 încoace.

Am însă încă un mesaj.

Amintiți-vă, vă rog frumos - îl rog chiar pe domnul Boc să-și amintească, pentru că am în față tabelul nominal cuprinzând delegații aleși pentru Conferința Uniunii Asociației Studenților Comuniști din Centrul Universitar Cluj-Napoca și la punctul 19 este Boc Emil, student la filosofie. Și-l rog să-și aducă aminte - eu eram prea tânăr atunci - cum s-a desfășurat Comitetul Executiv al PCR înainte să cadă Ceaușescu. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Și vă rog pe cei care nu erați membri ai Partidului Comunist sau ai UASCR, ca domnul Boc, să vă gândiți că degeaba Hitler s-a sinucis - cei care au preferat să fie slugi ale lui, ale lui Ceaușescu, ale altora, vor trebui să plătească în fața poporului de care-și bat joc.

Stimați colegi,

Vreau să vă spun dumneavoastră și vreau să spun românilor: astăzi a început sfârșitul Regimului Băsescu. Indiferent de votul de astăzi, Băsescu, Boc, Udrea, Anastase și-au păstrat și-și vor păstra locul în cartea de rușine a istoriei României.

Ce faceți dumneavoastră? Decideți singuri.

Noi, toți cei de aici, am decis că vrem să facem ceva pentru România.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului deputat Ponta.

Invit în continuare la cuvânt din partea Grupului PNL pe domnul deputat Relu Fenechiu, invitându-l să se pregătească pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule prim-ministru,

Doamnă președinte,

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Desigur, dezbaterea moțiunii de cenzură este un act formal, de natură politică. Adevărata moțiune de cenzură însă nu este aceasta.

Adevărata moțiune de cenzură este cea a românilor simpli. Este aceea din stradă, este aceea pe care o vedem cu tristețe în România de astăzi zi cu zi, o vedem la orice pas.

Faptul că salariile au fost diminuate mult sub limita suportabilității și a foamei este o crudă realitate pentru milioane de români.

Faptul că în ultimii ani România nu mai este un "land of choice" pentru niciun investitor străin responsabil de capitalul său, reprezintă, de asemenea, o realitate.

În plus, faptul că tot mai multe afaceri românești care doresc să supraviețuiască se înregistrează fiscal în Bulgaria sau în alte țări din jur, reprezintă iarăși o realitate.

Faptul că domnul Emil Boc, în calitate de premier al unei țări membre a Uniunii Europene, are cele mai puține contacte cu Cancelariile din Uniune, iar la o întâlnire ONU, la care am înțeles că s-au cheltuit peste 400 de mii de euro, a avut doar o singură întâlnire bilaterală, cu omologul său din Autoritatea Palestiniană, reprezintă tot o realitate.

Faptul că în fiecare sfârșit de săptămână, din vestul țării se înregistrează un adevărat exod al românilor spre stațiunile balneare din Ungaria, unde se lasă zeci de mii de euro săptămânal, deși din punct de vedere al bogățiilor apelor termale Ungaria nu are nimic în plus față de vestul României, reprezintă tot o realitate.

Toate aceste realități reprezintă, domnilor guvernanți, elementele unei foarte dure și îndreptățite moțiuni de cenzură împotriva unui guvern toxic pentru țară, pe care sistemul imunitar propriu al acestei țări consideră că trebuie să-l extirpe.

Nu mai putem să tolerăm nici măcar o acțiune a vreunui ministru al acestui Guvern, în frunte cu Emil Boc, pentru că realitatea îi face pe milioane de români să aleagă: pleacă ei sau murim noi.

Ce justificare credeți că puteți avea, domnilor guvernanți, față de situația în care ați adus țara? Desigur, altcineva este de vină. Poate mogulii, poate televiziunile, poate opoziția sau poate sindicatele. Vă place permanent să spuneți că altcineva este de vină.

Dar faptul că din cauza personalului insuficient se înregistrează tragedii în spitale, de genul celor de la maternitatea Giulești, reprezintă tot o realitate.

Faptul că din cauza personalului redus din zona forțelor de ordine România a devenit o țară a accidentelor, este tot o realitate.

Faptul că au loc cele mai multe proteste spontane în diverse instituții, unele din ele care n-au mai avut loc de peste 80 de ani, reprezintă tot o realitate.

Faptul că profesorii preferă să-și ia concediu fără plată pentru a îngroșa rândul căpșunarilor reprezintă tot o realitate a ultimului an, domnule Boc.

Faptul că pensionarii aleg să nu mai trăiască, domnilor guvernanți, decât să fie dați afară din case în pragul iernii sau să se facă de rușine că n-au ce mânca la bătrânețe, este tot o realitate care trebuie spusă aici, în Parlament.

Mai mult decât asta, faptul că legile bune, rele, așa cum sunt ele, nu sunt aplicate, ci sunt ignorate cu bună știință chiar de acest guvern, reprezintă deja o banalitate.

Deși soluția ieșirii din criză o reprezintă investițiile, majoritatea proiectelor de infrastructură au fost amânate pe termen nedefinit sau chiar blocate, în timp ce, de exemplu, viteza medie a trenurilor din România este mai mică decât acum 50 de ani.

Pentru că se spunea de fonduri europene, Programul European Sectorial de transport are cea mai redusă rată de absorbție a fondurilor europene, iar operatorul național de cale ferată e în pragul falimentului.

Cred că toate acestea nu mai pot fi tolerate, pentru că au izbucnit în primul rând din indolență.

N-aș vrea să amintesc acum de propunerile electorale ale domnilor Traian Băsescu și ale PDL, al cărui președinte este tot Emil Boc, pentru că nu-mi face o bucurie să mă gândesc la dezastrul pe care aceste minciuni grosolane l-au provocat.

Dar ce să ceri unui Guvern pentru care nici programul de guvernare propriu nu a reprezentat nimic?

Ce să ceri unor miniștri de viitoare tristă amintire, a căror incoerență ne riscă viața de zi cu zi?

Astăzi, mânia, protestele, revolta, greva foamei sunt realitățile unui popor condus parcă de dușmanii săi, de o armată de ocupație formată din aceste lăcuste portocalii care sunt preocupate doar de burta lor.

Eu o să mă opresc aici cu exemplele, cu toate că sunt multe. Dar toate aceste realități sunt, într-adevăr, elemente ale unei veritabile moțiuni de cenzură. Iar moțiunea de cenzură, aia grea pentru dumneavoastră, se află în fața Parlamentului, se află afară. De aia trebuie să vă temeți! Nu Relu Fenechiu, nu PSD sau PNL sunt cei care vă cer demisia, domnule Boc.

Vă cer demisia toți cei afectați de realitățile pe care vi le-am prezentat.

Vă cer demisia toți oamenii care vor să trăiască normal și decent în această țară. Văr cer demisia 80% din cei care v-au votat în 2008 în Parlament și tot 80% din cei care v-au susținut președintele, candidatul la președinte în 2009.

Moțiunea de cenzură - și o afirm independent de aceste semnături populare aduse în această aulă - este o moțiune a 80% din populația României.

Noi, cei din opoziție, nu facem decât să fim mesagerii acestui uriaș segment al populației, care vă cer imperativ să părăsiți Palatul Victoria.

Domnule Boc, lăsați românii în pace!

Credeți-mă pe cuvânt, românii nu mai au nevoie de dumneavoastră.

Mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Tudor Ciuhodaru, vă rog. Și se pregătește domnul deputat Daniel Oajdea.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Stimat Guvern,

1 leu, 1 leu pe oră, atâta mai are pentru a se întreține un medic rezident în România.

Doi covrigi. The Land of Choice, no Choice.

Sunt, în primul rând, medic și apoi politician și cred că nu poți sta cuminte în banca ta atunci când ești ales uninominal, când se votează viitorul României.

Eu am votat de fiecare dată pentru pacienții și pentru colegii mei din Iași și din întreaga Românie, pentru ca să aibă și un nou spital.

Eu invit chiar astăzi pe colegii mei din Parlament să nu-și uite halatul la porțile acestei instituții și să voteze resuscitarea acestei țări.

Eu cred că a fi medic înseamnă mai mult decât a trata pacienți, ci a trata societatea chiar de la tribuna Parlamentului.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul deputat Oajdea, vă rog. Și se pregătește domnul deputat Ciprian Dobre.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Stimați colegi,

Oamenii din stradă nu de vorbe goale au nevoie. Poporul vrea un nou guvern credibil, dar un guvern responsabil, care să își asume un set de măsuri concrete, cu termene clare de implementare.

Am cerut PNL și PSD să se înțeleagă asupra unui set de măsuri care să garanteze oamenilor că viața lor se va schimba în bine.

Partidele politice au doctrine diferite, dar interesul național e unul singur.

Vreau ca populația să aibă garanția că orice guvern va fi, va demisiona dacă nu-și respectă promisiunile.

Până astăzi, partidele din opoziție nu au reușit să cadă de acord asupra unui plan de guvernare și asupra unui premier care să constituie o alternativă la actualul guvern. Atunci când acoperișul unei case trebuie schimbat, un om înțelept caută mai întâi materialele și apoi dărâmă acoperișul, nu invers.

Deci, dragi colegi, vreau o Opoziție responsabilă și după aceea putem face schimbări. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule deputat pentru acest mesaj plin de claritate.

Pentru 30 de secunde domnul deputat Ciprian Dobre; deja timpul Grupului PNL a fost epuizat, dar pentru că v-am pronunțat numele înainte, vă rog, cu rugămintea să fiți extrem de succint, domnule deputat. Vă rog.

Domnul Ciprian Minodor Dobre:

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Nu mă voi adresa deloc primului-ministru astăzi. Mă voi adresa doamnelor și domnilor deputați care nu veți vota la această moțiune.

Permiteți-mi să remarc cum o să arătați ca urmare a hotărârilor de partid și de stat, prin care v-au legat de scaun pentru a nu vă apropia de urna de vot. Ca niște damizi. Ați auzit bine: damizi. Pentru cei care nu știu ce înseamnă damizii, sunt acele manechine de testare și sacrificiu, dintr-o mașină stricată, condusă de PDL. PDL care se lovește constant de un zid de beton.

Zidul acela de beton sunt oamenii acestei țări. Da, cetățenii români pe care voi testați în fiecare zi suferința.

Felicitări! Mergeți mai departe, așa cum spunea adineauri domnul Boc.

Călătorie plăcută vă doresc tuturor damizilor! (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului PDL, domnul deputat Octavian Bot, dacă este în continuare interesat să ia cuvântul, și se pregătește domnul Cezar Preda. Domnule deputat, vă rog.

Domnul Octavian Bot:

Mulțumesc.

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Îmi propun să lucrez cu materialul clientului, adică cu textul moțiunii de cenzură. Un text despre care s-a vorbit mult, nemeritat de mult, un text care, la finalizarea lui a reprezentat un mare succes pentru cei care l-au redactat.

De la text o să ajung și la context, pentru că aș vrea să zugrăvesc în câteva cuvinte, contextul politic în care ne aflăm.

Știți cu toții că, de la o bună bucată de vreme, cel puțin în Camera Deputaților, am asistat la un spectacol de o regie îndoielnică, un spectacol care a fost și este obositor prin repetiție, enervant prin insistență. Insistența Opoziției ar fi demnă de o cauză mai bună.

La acest spectacol ați putut asista și astăzi, pentru că am asistat cu toții la o adevărată întrecere socialistă, în buna tradiție a partidului inițiator al moțiunii de cenzură - PSD, când la microfon s-au îmbulzit adevărații activiști care se lăudau care au strâns mai multe semnături; probabil mai multe semnături decât voturile obținute de PSD.

Vreau să vă mai spun că acest spectacol care punea în operă interesul Opoziției de a boicota lucrările Camerei Deputaților a uzat de mijloace dintre cele mai simple, simpliste aș spune chiar, și pe la acest microfon s-au perindat foarte mulți care, sub pretextul invocării unei chestiuni de procedură, au vorbit vrute și nevrute, numai la procedură nu s-au referit, crezând că au un discurs politic sau fac o declarație politică.

Eu cred - și aici bat șaua să priceapă iapa - că datul din gură și mai ales cu atât mai puțin datul din umăr nu este o chestiune de procedură. (Aplauze.)

Și acum, pentru că sfârșitul încoronează opera, ajungem și la moțiunea de cenzură, moțiune de cenzură pompos intitulată, cred eu: "Moțiunea României majoritare".

Eu cred că admiteți cu toții că este nevoie ca o moțiune de cenzură să fie moțiunea unei majorități parlamentare, majoritate parlamentară pe care PSD s-a căznit din răsputeri să o obțină și eu cred că nu a obținut-o.

Vreau să remarc aici, obiectivitatea mă face să remarc și o fac chiar cu simpatie - atitudinea rezervată, cumpătată a Partidului Național Liberal și a președintelui său, Crin Antonescu, care este, fără putință de tăgadă, un om de dreapta, în contrast cu elanul revoluționar al Partidului Social Democrat, care a încercat să mobilizeze toate forțele pentru a obține un succes cu această moțiune de cenzură.

Cred că insistența Partidului Social Democrat de a obține voturile parlamentarilor - evident care sunt din arcul guvernamental -ar trebui să ne facă să ne întrebăm, și mă întreb și eu, de ce ar vota un parlamentar din arcul guvernamental moțiunea de cenzură a adversarului politic?

Îmi aduc aminte de o scenă memorabilă, dintr-un film cu Jean Gabin, care, la un moment dat, când este întrebat despre ceva ce era evident că nu putea să facă, îi răspunde celui care îl întreabă: "Am eu o față de tâmpit?" Cred că înțelegeți despre ce este vorba.

Voci din sală:

Da, ai!

Domnul Octavian Bot:

Poate n-ați auzit de Jean Gabin, domnilor deputați. Nu mă mir. În altă ordine de idei, eu cred că grija Partidului Social Democrat despre cum votează, față de cum votează parlamentarii din arcul guvernamental, mă duce cu gândul la zicala: Câinele moare de drum lung și PSD de grija altuia.

Îndemnurile revoluționare ale PSD au devenit o modă pentru că, nu vreau să invoc tradiția socialistă, nu vreau să invoc tradiția aducerii minerilor, mă refer și vin cu ideea în zilele noastre, când unii se joacă de-a Che Guevara, alții poartă uniforme militare și sunt mândri de această atitudine, cred eu o atitudine de bărbați caraghioși care încearcă să-și demonstreze în acest mod bărbăția. Sincer îi compătimesc. (Aplauze.)

Când Partidul Social Democrat nu poate, încearcă să-i cheme pe alții, iar eu îmi aduc aminte de gluma unui prieten de-al meu care spunea că și râdea de asta - că atunci când nu poți, ești impotent și îi chemi pe alții, cel mult ți se rezervă postura de voayor. Eu cred că PSD astăzi este în postura de voayor... (Aplauze.)

Ni se mai spune în textul moțiunii că "Prezenta moțiune nu este o moțiune ideologică de stânga sau de dreapta, ea este mai mult decât un document politic". Sunt absolut de acord că prezenta moțiune, acest text nu este o moțiune ideologică. Pe cale de consecință, logica elementară v-ar fi obligat să deduceți că dacă nu este o moțiune ideologică nu este nici o moțiune politică, nu este un document politic, și atunci întrebarea mea, pentru că aici s-a strecurat o undă de umor involuntar, este dacă nu este document politic și spuneți că este mai mult decât un document politic, ce este? Mai mult decât ceva ce nu este, nu?

E foarte greu să realizezi un document politic, pentru că ar trebui să explicăm și să pornim de la o diferență fundamentală între stânga și dreapta. Pentru că în timp ce stânga este egalitară și se pronunță pentru o distribuție masivă a venitului național, dreapta este inegalitară, dar nu din rea-credință, și se pronunță pentru o distribuție mai mică a veniturilor și cu măsură a venitului național.

Nu sunt și nu mă număr printre cei care consideră că acest guvern este perfect. Sper însă ca într-un viitor cât mai apropiat să putem spune că prin ceea ce a făcut Guvernul se va verifica principiul lui Machiavelli, binele este fondat de rău. Sper să fie cât mai curând acest moment.

Aș vrea să spun și Guvernului, care ar trebui să se gândească la principiul enunțat de conservatorii paternaliști, și anume acela că unei revoluții de jos îi este de preferat o reformă de sus, cred că este un moment de meditație pentru guvern și ar trebui să se gândească la acest principiu.

În continuare, nici nu pot să comentez faptul că în textul moțiunii, așa-zisei moțiuni de cenzură, se pomenește mereu obsesiv de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase. Cred că în afară de lipsă de inspirație nu poți să spui nimic despre cei care o fac.

Sigur că se mai spune în textul moțiunii că este o grupare, guvernul este o grupare lipsită de legitimitate electorală. Eu cred că legitimitatea unui guvern se obține la votul de învestitură în urma unor alegeri care au avut loc.

Se spune, în continuare, că este pus în pericol viitorul națiunii și că trebuie să acționăm neîntârziat în apărarea intereselor României.

Despre ce viitor se poate vorbi, despre cum trebuie să acționăm neîntârziat, mă întreb eu, în numele PSD, când Partidul Social Democrat nici măcar nu vrea să guverneze. Rezultă foarte clar din aceste documente, din acest document, din acest text, că Partidul Social Democrat nu vrea decât să profite electoral și să organizeze alegeri anticipate. Mi se pare, povestea cu Klaus Iohannis nu prea o înțeleg, pentru că asta mă duce cu gândul la o poezie populară a poetului Victor Vlad Delamarina, "Ăl mai tare om din lume", în care neamțul Hans umblă prin târguri, sfărma lanțuri și pietre și la un moment dat vine Sandu Blegia Cojocaru și îl bate. Nu cred că ar fi o soluție neamțul Iohannis. (Aplauze. Urale.)

Ni se mai spune în moțiune că Guvernul actual trebuie să plece din cel puțin 10 motive. Vă spun un singur motiv pentru care Guvernul nu poate să plece, și anume acela că PSD nu vrea să guverneze. Se mai spune că este nevoie ca "Moțiunea României majoritare să devină moțiunea majorității românilor din această sală". Ei bine, domnilor, aici cred că umorul involuntar v-a jucat cea mai teribilă festă pentru că în timp ce cerșeați voturile UDMR i-ați românizat și pe unguri, săracii, care n-au ce să facă, ei, dacă nu sunt români, cum o să fie și moțiunea lor?

În sfârșit, în legătură cu direcțiile de acțiune, în legătură cu direcțiile de acțiune îmi permit prietenește să fac o atenționare președintelui PNL - Crin Antonescu căruia îi spun în mod sincer și prietenesc să aibă grijă pentru că cu un copilot specializat în scoaterea în decor să nu ducă PNL și pe el în același decor.

Atenție, domnule Crin Antonescu! (Aplauze.)

Închei, spunându-vă că răul trece, pentru că s-a vorbit aici de rău, dar prostia rămâne.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc pentru această incursiune în teoria științelor politice, cinematografie, automobilism și contribuția minorității germane la istoria națională.

Domnule deputat, Adrian Năstase, un drept la replică.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi din PDL,

Mai mulți colegi, vorbesc în calitate de reprezentant al Grupului parlamentar al PSD, mai mulți colegi din PDL au afirmat astăzi că grupul nostru și partidul nostru dorește ca moțiunea să nu treacă.

Aveți o modalitate foarte simplă să verificați acest lucru. În loc să stați lipiți cu prenadez în bănci, votați moțiunea alături de noi și veți verifica dacă vrem sau nu să treacă această moțiune.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul lider al Grupului parlamentar al PSD, Mircea Dușa.

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

L-aș ruga pe domnul coleg deputat de la PDL să-și ceară scuze, pentru că... (Vociferări în cadrul Grupurilor parlamentare ale PDL.) Da, da, pentru că eu vin din județul Harghita și știu că toți colegii mei maghiari de acolo sunt cetățeni români de etnie maghiară. Să nu facă afirmații neconstituționale de la această tribună.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul senator Cristian Țopescu pe care îl invit folosind din timpul președintelui Senatului și al primului-ministru.

Domnul Cristian-George Țopescu:

Mulțumesc, domnule președinte, pentru cele exact două minute pe care mi le-ați acordat și pe care nu le voi depăși.

Nu trebuie să fii doctor în științe politice sau în economie, nu trebuie decât să ieși pe stradă pentru a observa, a da cu nasul, cum se spune, de sărăcie, de proastă organizare și gospodărire, de tot felul de ilegalități mai mici sau mai mari, de gesturi de autojustiție ignorate și nepedepsite și, mai ales, de tot felul de situații în care civilitatea și politețea sunt complet uitate.

Mai putem vorbi de politețe în Parlamentul României?

În timp ce se citea moțiunea de cenzură și apoi în timp ce vorbea primul-ministru, în diferite zone ale sălii se vorbea de absolut toate cele sfinte. Începând cu Dumnezeu, continuând cu Hristos, Paști, morți mai ales, cruce, colivă... În fine, de toți și de toate.

În România, spun unii, nu este normal să-ți critici țara.

Cineva care ține la țara în care trăiește și vede că lucrurile nu merg bine, așa cum trebuie, e obligat, e de datoria lui să spună ce nu e în ordine. Eu cred că nu e în ordine faptul că adevărul umblă cu capul spart, fiindcă mai mult decât minciuna nimic nu răpune.

Vorbeam de cele sfinte. Astăzi este o zi importantă în calendarul ortodox. La mulți ani, tuturor celor care poartă numele de Dumitru, diminutiv Mitică! Oarecum vor vota "Miticii" noștri din Parlament? Pentru sau împotriva celor care i-au trimis în Parlament? Gândiți-vă și nu uitați că onoarea e mai importantă decât averea! (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator Cristian Țopescu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Botiș, ministrul muncii. Se pregătește domnul deputat Cezar Preda.

Domnul Ioan-Nelu Botiș:

Domnule președinte al Senatului,

Domnilor vicepreședinți,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Stimați invitați,

În această mare agitată de argumente și contraargumente, vă rog să-mi permiteți să vă amintesc că astăzi este Sfântul Dumitru cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, și aș dori să le spun tuturor bucureștenilor La mulți ani! și să ne dea Dumnezeu înțelepciune și putere de a trece peste momente grele și de a găsi puterea de a ne uni, așa cum popoarele puternice găsesc întotdeauna în situații de criză înțelepciunea de a se uni și de a deveni mai puternice.

Am citit cu interes moțiunea prezentată și după ce ieri, în Comisia pentru muncă de la Senat am avut o discuție, aș spune, interesantă asupra Legii pensiilor, am ajuns la direcțiile de acțiune pe care semnatarii moțiunii le propun sub un titlu extrem de pompos, pe care până la urmă îl găsesc ca butaforie și am să explic de ce.

O guvernare eficientă - este textul moțiunii - este obligată să adopte măsuri de reformă și de modernizare a marilor sisteme publice". Și aici exemplu - pensii. Și găsesc la acest mare punct care presupune reforma instituțională a marilor sisteme, ceea ce doriți dumneavoastră să propuneți românilor și care lucru s-a făcut de ceva timp, și v-aș ruga să luați legile din România, 571 și dacă nu găsiți elite, așa cum își dorea domnul președinte Antonescu, să procedați ca Diogene. Și am să vă citesc, ceea ce cereți dumneavoastră, neimpozitarea pensiilor sub plafonul de 1000 de lei.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Astăzi în România peste 3.700.000 de pensionari beneficiază de neimpozitarea pensiilor până în 10 milioane de lei. Astăzi, domnilor, dumneavoastră cereți încrederea unor oameni din stradă când veniți să propuneți un program care deja există. Câtă credibilitate poate reprezenta un asemenea demers? Îl întreb pe domnul senator Câmpanu, cum îi spune dânsul copilului că votează o moțiune care presupune reforme care deja există? Cine pe cine insultă acolo, până la urmă?

Aveți, doamnelor și domnilor, cel puțin 10 specialiști în Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților. Consultați-i! Este păcat, ați lucrat la un asemenea program și eu am făcut o trimitere doar la ceea ce mă pricep eu. La zona de muncă și pensii. Dar s-ar putea ca între măsurile pe care le-ați prezentat să găsim multe alte lucruri pe care Guvernul deja le-a pus în aplicare, iar dumneavoastră ați pierdut trend-ul. Nu cred că o asemenea moțiune poate fi serioasă, atâta vreme cât vine cu asemenea propuneri. Și, din acest motiv, cred sincer că este o butaforie. Este acea scenă de mucava pe care dumneavoastră ați construit-o și în care nu credeți.

Am auzit aici multe afirmații legate de ce înseamnă piața muncii.

Domnilor, doamnelor,

Piața muncii este relevată cel mai bine prin statistică și am să vă dau câteva lucruri interesante, poate pentru specialiști importante. Rata de ocupare în România astăzi este de 60,1.

Vă amintesc cât era rata de ocupare în România acum doi ani, în 2008 - 58,4%. Avem o rată de ocupare în creștere. Și pentru cei care sunt cunoscători am să mai spun un lucru. Anul acesta pentru prima dată rata șomajului înregistrat este egală cu rata BIM. Acest lucru înseamnă cu nu avem șomaj acoperit, șomaj mascat, așa cum folosesc termenul specialiștii. Că economia s-a însănătoșit și ceea ce relevă o anchetă de tip AMIGO în gospodării, relevă și șomajul înregistrat.

Și, ca să vă mai dau câteva lucruri interesante, am să vă spun că rata de ocupare în România are o dinamică mai bună decât țări din Europa. Și am să vă citesc care sunt aceste țări: Grecia, Slovacia, Spania, Estonia, căci este absolut greșit ceea ce s-a afirmat aici, că la mulți indicatori suntem undeva în coada clasamentului în Europa. Suntem nu în coadă, dar să știți că măsurile pe care Guvernul le-a luat au dus la creșterea acestei rate de ocupare și la protejarea locului de muncă. A fost prioritatea Guvernului în 2010. Și am să vă amintesc ce s-a întâmplat în 2010, pentru că s-ar părea că din neștiință sau poate din indolență nu ați citit legile din România. Legea cred că ar trebui să fie fundamentul pe care ar fi trebuit să se creeze, să se consolideze această moțiune. Din păcate nu s-a întâmplat așa.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.4/2010, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2010, aceste ordonanțe au dus la facilități create pentru angajator și angajați, astfel încât am reușit să salvăm sute de mii de locuri de muncă în 2010.

Avem, la ora actuală, modificări ale unor ordonanțe de urgență și vorbesc aici de 129, vorbesc de Legea nr.279, legi care vor fi schimbate în următoarea perioadă și vor crea facilitatea intrării pe piața muncii pentru tineri și vom stimula intrarea pe piața muncii a tinerilor.

Aș dori să vă dau câteva date mult, mult mai interesante și vă rog să faceți aprecierile dumneavoastră. În 2004, anul 2004, pensia medie în România era de 211 lei, anul 2004, iar salariul mediu brut de 684 lei. Rata brută medie de înlocuire a salariului prin pensie era de 32,4%, acest lucru înseamnă că atunci când ieși la pensie, prima pensie reprezintă 32,4% din ultimul salariu. Dar vorbim de medie aici și cei care sunt în domeniu știu acest lucru.

În anul 2010 pensia medie, în anul 2010, este de 684 de lei, dacă luăm în considerare și pensiile agricultorilor, și 741 de lei, dacă ne referim la bugetul asigurărilor sociale de stat. Rata medie brută de înlocuire în anul 2010 a ajuns la 56%. Sunt cifre și așa vrea să fiți foarte atenți la aceste cifre, pentru că ele relevă o situație economică care cred eu tinde să se îmbunătățească.

Dacă analizați încă o cifră, am să vă spun că pensia medie de astăzi, din 2010, este egală cu salariul mediu brut din 2004. Acesta este un lucru pe care am vrut să-l relev și să înțelegeți că dincolo de realitățile pe care dumneavoastră le transformați prin televiziuni există cetățeni ai României care înțeleg dificultățile în care se află țara astăzi, care au încredere că acest guvern poate să schimbe lucrurile.

Încă o dată am să vă transmit ceea ce cred eu: un popor puternic, în situații de criză se unește și devine mai puternic. Nu dezbinați acest popor!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Aura Vasile și se pregătește domnul Cezar Preda.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să transmit două mesaje.

Primul: Domnule ministru Blaga, astăzi ne-ați îndemnat să fim atenți și dumneavoastră ați invitat la dialog. Știți de ce nu vă cred? Pentru că stați legat cu lanțuri de scaun astăzi și n-o să vă exprimați, așa cum dumneavoastră invitați pe ceilalți.

Și a doua problemă. Domnule președinte Geoană, am să vă rog astăzi să puneți să numere voturile pe Roberta Anastase, pentru că atunci, sigur, va trece moțiunea. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul deputat Cezar Preda.

Voci din sală:

Ce trist era dacă nu vorbeați!

Domnul Cezar-Florin Preda:

Da, era trist dacă nu vorbeam.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Aș vrea ca intervenția mea să fie una pe procedură și una pe acest conținut al moțiunii. Pe procedură, văd că discutați și sunteți foarte necăjiți de faptul că noi am luat o decizie politică la cum să votăm. Vă nemulțumește enorm această chestiune dar, îmi pare rău pentru dumneavoastră, noi așa vom face.

Și am să vă spun o treabă care s-ar putea iarăși să vă supere. Vă întreb, domnilor semnatari ai moțiunii, de ce votați cu bilele la vedere? Cumva scrie în Regulamentul Camerei și al Senatului că se votează cu bile la vedere? (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.)

Cine a votat cu bile la vedere în România de 20 de ani de frică? Nu dumneavoastră? Cum v-ați ținut puterea decât votând cu bilele la vedere, 20 de ani? Așa v-ați ținut Puterea! Vă deranjează că avem o decizie politică care ne ferește și pe noi și pe dumneavoastră de oarecare trădători? Nu e nici o problemă. Asta este democrația și nu suntem nici noi mai breji decât alții. Ca dumneavoastră.

Aș vrea, pentru că discutați despre ceea ce înseamnă dezbaterea de astăzi, eu vă spun sincer, sunt foarte mulțumit de modul cum s-a dezbătut această moțiune, acest drept, până la urmă, al Opoziției, democratic. Și luările de cuvânt, vă spun iarăși sincer, le consider în limitele, până la urmă, a unui parlamentarism normal și respectabil. Au fost, ce-i drept, două intervenții mai... așa, mai sonore.

M-aș referi în primul rând la cea a fostului ministru de finanțe care îl știam, într-adevăr, un scriitor bun, un compozitor, cântă bine, nu l-am știut la lecția de canto, pentru că am văzut tonul cum a evoluat, și i-aș spune un singur lucru: nu eu am afirmat, ci parcă Guvernatorul Băncii Naționale, că am avut cel mai slab ministru de finanțe din ultimii 20 de ani între 2007-2008, și nu eu am sfătuit, și nu eu am sfătuit lumea să-și facă, să-și cumpere titluri de stat în România. Iar cei care se pricep știu ce înseamnă pentru economie! (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.)

Acum am să revin cu tot respectul meu pentru ceea ce înseamnă liderii Opoziției.

Domnul Crin Antonescu, nota obișnuită, un foarte bun orator, cu tot ceea ce înseamnă, până la urmă, vârful unei Opoziții.

Dar ce ne facem cu "Micul Titulescu"? (Râsete.)

"Micul Titulescu", venind la microfon, a început să împuște lumea, să spună în piață că jandarmii aveau glonț pe țeavă, să-l pomenească aici pe Hitler și pe alții. Dați-mi voie, stimați colegi, să vă spun că s-a transformat rapid în "Micul Iliescu". Poate cu această denumire reușește și domnia-sa să scape de acel titlu glorios de "cârlan". Se maturizează.

Cred că soluțiile pe care le propuneți dumneavoastră nu sunt fiabile și nu sunt viabile. Eu nu cred că dumneavoastră ați venit, efectiv, cu o soluție pentru România. Știu ce nevoie au oamenii, ca și dumneavoastră, știu ce greu o duc românii, dar eu am curaj să spun de la această tribună că încă nu s-a terminat, mai sunt de luat măsuri dure și măsuri de reformă în această lună și în luna noiembrie, pentru că așa trebuie să le luăm. Și indiferent dacă acest guvern în opțiunea dumneavoastră, în opțiunea altor români, multor români, rămâne și este un guvern nepopular, el face ceea ce trebuie să facă, ceea ce dumneavoastră și noi toți nu am avut curaj să facem până acum. (Aplauze; urale; vociferări; huiduieli.)

Dacă cineva mai crede că poți veni cu un sac de promisiuni și să nu le poți onora, se înșeală. Românii care au fost astăzi, și aici aș vrea să închei spunându-vă că suntem vinovați că nu am gestionat, poate, cum trebuie o activitate în Parlament, și dumneavoastră ați venit la muncă de abia astăzi, după două săptămâni, deputații Opoziției, dar nu vă faceți probleme, nu pe doamna Roberta Anastase trebuie s-o ducem să numere voturile, eu l-aș propune pe "Micul Titulescu" care a spus că afară erau 100 de mii de oameni.

Nu, domnule Titulescu, treizeci de mii nu este egal cu o sută de mii de oameni. (Aplauze din partea parlamentarilor puterii.)

În încheiere, aș vrea să vă spun că ceva se va schimba și în interiorul Parlamentului și sunt sigur și în Guvernul României.

Fie ca astăzi nu să plece Guvernul, ci să învățăm noi toți că nu trebuie să mai mințim pe nimeni și că trebuie să le spunem românilor adevărul.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea parlamentarilor puterii.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Drept la replică, domnul senator Vosganian.

Doamna deputat, imediat după domnul Vosganian care are drept la replică.

După aceea, pe procedură, dumneavoastră.

Domnule senator, așteptăm cu interes replica dumneavoastră.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Este oarecum impropriu spus drept la replică, pentru că nu doresc să mă cobor la tonul cu care predecesorul meu a vorbit. Vreau atât să vă spun și o spun românilor, nu o spun domnului respectiv care n-a înțeles nimic din elogiul pe care l-am adus onoarei atunci când am vorbit.

Eu zic că în primul rând să-l lăsăm pe domnul Isărescu să spună dânsul ce crede, tot ce știm despre domnul Isărescu e legat de opiniile sale privind actuala guvernare care nu sunt deloc elogioase și au fost consemnate din ultimele luni.

Eu nu știu ca în timpul guvernării mele domnul Isărescu să fi spus măcar o propoziție împotriva Guvernului liberal. Dar dacă dumneavoastră aveți surse la Banca Națională, vă rog să le faceți publice.

Atâta vreau să vă spun, domnilor. Cât am fost ministrul finanțelor și după aceea, eu am mers pe stradă, mi-am făcut piața, am fost cu familia în parc, nimeni n-a strigat niciodată după mine, nu m-am înconjurat de bodyguardzi, nu am fost urmărit, ca de comete, de sandviciuri, sticle goale și de huiduieli și obrazul meu a rămas nepătat în fața tuturor românilor.

De aceea, dacă doriți să mai facem comparații, vă poftesc să mergem oriunde de braț, eu cu miniștrii dumneavoastră succesivi și lăsați românii să judece și nu mai invocați aici personalități care ele singure pot să spună ceea ce gândesc.

Dar dincolo de asta, noi, oamenii politici, trebuie să fim modele. Tranziția aceasta e în primul rând o tranziție culturală și românii au nevoie de modele, cum au nevoie și de salarii mai mari și de slujbe mai stabile. Și e păcat că de la tribuna Parlamentului noi producem antimodele, producem contraelite care mai mult tulbură și neliniștesc pe români decât să le aducă speranță în case. Foarte urât ceea ce se întâmplă aici.(Huiduieli.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Pe procedură, doamna deputat Aura Vasile.

Sau drept la replică, dacă numele dumneavoastră a fost rostit.

Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Va fi drept la replică.

Cezar, știi de ce am să votez cu bilele la vedere? Pentru ca salariații Camerei Deputaților și ai Senatului să vadă că votez pentru ei. Ca armata, piloții, mamele din România să vadă, dacă vreți, foștii aviatori, Doru Păuna și Cristi, și toți ceilalți. (Rumoare.) Serios! Ce frumos îți stă!

Domnilor, spunea Cezar de Parlament. Am să vă spun următorul lucru: probabil că săptămâna următoare printr-un decret sau o ordonanță se va stabili că Parlamentul trebuie să facă numai ce vrea Boc, Băsescu, Udrea și Cezar.

Domnilor, Parlamentul este al României, nu al PD-ului.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule Cezar Preda, vă rog, drept la replică.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Îmi cer scuze. Am să fiu foarte scurt. Dar mă repet acum. Am mai luat cuvântul la această tribună, n-am pomenit nume, dar văd că vă înșirați patru, cinci, șase, să dați drept la replică. Atât puteți? Eu n-am pronunțat nici un nume. Eu am vorbit de dumneavoastră, în general.

Vă mulțumesc. (Aplauze; huiduieli.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

În continuare, invit pentru ultimele trei minute alocate Grupului PDL, pe domnul deputat, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Domnule președinte al Senatului,

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Distinși membri ai opoziției,

Distinși membri ai puterii,

Am auzit aici pe tinerii lideri ai partidelor din opoziție vorbind despre faptul că parlamentarii Partidului Democrat Liberal ar fi niște oameni morți, care nu s-ar manifesta la vot.

Domnilor colegi,

Partidul din care fac parte a încercat să mă facă să înghit un broscoi un an de zile. N-a reușit. Până la urmă l-am dat afară. Uitați-vă la mine. Sunt un om liber. N-am lipici pe pantaloni când m-așez pe scaun. Am însă libertatea de a gândi în deplină cunoștință de cauză și de a acționa ca un membru fidel al Partidului Democrat Liberal.

De aceea, vă asigur că atitudinea partidului de astăzi este o atitudine responsabilă, conștientă și dacă vreți, liber consimțită.

Vreau să nu vorbesc despre problematica atinsă în moțiune, nici despre cele o sută de idei ale opoziției. Am să vă spun însă despre un tânăr felcer, are o problemă aici. (Amuzament, aplauze.)

Am să vă vorbesc însă despre cei care stau în spatele acestei moțiuni. Pentru că nu numai programele contează. Contează și oamenii care stau în spatele programelor.

Domnilor colegi,

Credeți că cei care sunt în stradă acum, și fac o paranteză pentru că vreau să le mulțumesc celor 17 milioane și jumătate care n-au semnat moțiunea de cenzură a dumneavoastră. (Aplauze, huiduieli.)

Credeți că aceștia au uitat cine este Partidul Social Democrat? Credeți că au uitat că Partidul Social Democrat este cel care a guvernat această țară 12 ani? Și la Cotroceni și la Palatul Victoria și aici, 12 ani. Credeți că oamenii au uitat că acesta este partidul lui Iliescu, al lui Adrian Năstase, și acum al micului Titulescu? Nu, domnilor.

Credeți că oamenii au uitat că pe vremea guvernării dumneavoastră a dispărut Banca Religiilor, a dispărut Banca Agricolă, a dispărut BANCOREX, au dispărut fabrici și uzine? Pe care le-ați privatizat în folosul clientelei dumneavoastră. (Vociferări.)

N-au uitat, stimați colegi. Pentru că v-am mai spus o dată, pe vremea guvernării dumneavoastră n-au curs râuri de lapte și nici munți de mămăligă în curțile oamenilor n-au fost. Îmi pare foarte rău că un partid de dreapta s-a asociat cu atâta ușurință cu un partid de stânga într-o moțiune totalmente iresponsabilă.

A venit și PNL-ul aici ca o fecioară, care n-a fost la guvernare, care n-a cheltuit banul public, n-am spus furat, cheltuit, sunt mult mai elegant decât dumneavoastră, care n-a îngroșat rândurile personalului salarizat din banul public și ne-a dat lecții de cum se guvernează.

Domnilor liberali, norocul dumneavoastră este că am multă simpatie față de dumneavoastră...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat, pe această notă optimistă vă rog să încercați să concluzionați.

Domnul Ioan Oltean:

...și nu vă critic de data aceasta. Dar data viitoare nu vă iert.

Ceea ce însă este foarte important este că actuala majoritate încearcă să repare ceea ce n-ați făcut dumneavoastră 18 ani de guvernare. Că actuala guvernare înțelege sacrificiile pe care le facem...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog să încheiați intervenția. Timpul a fost epuizat.

Domnul Ioan Oltean:

Închei acum, domnule președinte. Vă cer scuze.

Și că toți cei care reprezentăm actuala structură majoritară din Parlament și din Guvern vom vota categoric împotriva acestei moțiuni pentru menținerea Guvernului Boc în continuare.

Vă mulțumesc.

(Aplauze; huiduieli.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc și eu.

Domnul deputat Bănicioiu.

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Bună ziua! Mulțumesc.

Domnule Ioan Oltean, să știți că felcer în România sau medic se ajunge greu și mă mândresc cu asta. Și pentru că n-am făcut liceul în zece ani și cred că știți la cine mă refer, și nici facultatea la seral și cred că știți la cine mă refer. Și apropo, nici n-am făcut nimic cu Beny Alex și cred că știți la cine mă refer.

Să vă fie rușine. Să învățați să respectați oamenii și mai ales oamenii cu școală din România. Rușine! (Rumoare, se strigă: "Hoții!")

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul deputat Adrian Năstase.

În ordinea invocării numelui unor colegi.

Domnul vicepreședinte Adrian Năstase. Vă rog.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Aveam mai multe minute de folosit. Am crezut că putem să-i respectăm pe cei care așteaptă un vot pe această moțiune în frig, în ploaie și că nu vom prelungi prin tot felul de acuzații stupide o discuție care este foarte simplă, despre felul în care trăiesc românii astăzi, nu despre ce s-a întâmplat în urmă cu 20 de ani, nici despre ceea ce unii și alții au de reproșat astăzi aici, mai curând pe o bază personală.

Nu am dorit să intervin. S-au spus foarte multe lucruri însă pe care, evident, nu le voi putea corecta sub aspectul adevărului în câteva secunde. Spre exemplu, i-aș aduce aminte domnului vicepreședinte Oltean, că falimentul Băncii Religiilor și al Băncii Agricole s-au produs în perioada 1999-2000 când PSD-ul nu era la putere. Dar mai sunt...sigur, putem să discutăm la infinit despre ce se întâmplă cu sistemul bancar din România, putem să discutăm despre multe alte lucruri.

Dar eu cred că este momentul să acordăm respectul necesar celor care încearcă să afle dacă România poate să continue cu acest Guvern, în condițiile în care 90% dintre români cred că mergem într-o direcție greșită și sigur că răspunderea o poartă actualul Guvern. N-are rost să ne ascundem după deget, chiar dacă ar fi vorba de degetul domnului Toader. Nu putem să ne ascundem în niciun fel după ceea ce până la urmă este un adevăr evident. România a ajuns cea mai săracă țară din Europa și acest lucru contează pentru cei care astăzi doresc și așteaptă de la Parlamentul României o gură de oxigen, pentru cei care doresc să vadă că oamenii politici din România înțeleg un imperativ al acestui moment.

Eu cred că aceasta este misiunea noastră și dincolo de unele acuzații, mai mult sau mai puțin îndreptățite, de un ton mai ridicat sau mai puțin ridicat, eu cred că trebuie să arătăm că Parlamentul acesta merită să funcționeze cu două Camere, nu fără nicio Cameră, așa cum poate și-ar dori unii. Și în felul acesta să arătăm responsabilitatea noastră față de cei care ne-au trimis aici.

Și încă o dată fac apel la cei care au luat hotărârea de a nu vota, de a nu participa la o procedură care este constituțională pentru a-și spune într-un fel argumentele prin votul pe care l-ar exprima. Eu cred că dăm dovadă până la urmă că procesul democratic din România nu este ireversibil. Și ceea ce arătăm astăzi este nu doar faptul că economia și viața socială regresează, ci arătăm, din păcate, și faptul că statul de drept este de fapt în mare pericol. Să încercăm să dăm un semnal pozitiv astăzi. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Drept la replică, domnul deputat Ioan Oltean.

Drept la replică, domnule deputat.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte al Senatului,

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Stimați colegi,

Este adevărat, am făcut facultatea de științe juridice la Cluj la fără frecvență și nu mi-a fost niciodată rușine de acest lucru. Și nu-mi este nici acum. Dar vreau să vă spun următorul lucru: am șapte ani de acasă pe care tânărul acesta nu-i are nici măcar la fără frecvență făcuți.

Păcat, domnule Adrian Năstase, că n-a învățat nimic acest copil de la comportamentul elegant al dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea parlamentarilor opoziției.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Cu aceasta am epuizat intervențiile din cadrul dezbaterilor pe tema moțiunii de cenzură prezentate astăzi.

În încheierea dezbaterilor noastre și în timpul rămas la dispoziția Guvernului, îl invit pe domnul prim-ministru pentru a prezenta intervenția sa de încheiere.

Domnule prim-ministru, vă rog.

(Domnii deputați din Grupurile parlamentare ale PSD+PC strigă: "Demisia!, Demisia!", în timp ce așează toate bibliorafturile cu semnăturile din țară ale cetățenilor pentru moțiune în jurul tribunei și la tribuna unde se află domnul prim-ministru Emil Boc.)

(Domnul prim-ministru Emil Boc s-a retras în banca rezervată Guvernului.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog să asigurați condiții decente de desfășurare a dezbaterilor noastre.

Vă rog să vă depărtați de zona pupitrului central al Parlamentului.

(Se poartă discuții aprinse în zona tribunei.)

Vă rog să asigurați condiții de continuare a dezbaterilor noastre, fără incidente în plenul Parlamentului României.

Vă rog să respectați demnitatea instituției Parlamentului României.

Vă rog să permiteți continuarea dezbaterilor noastre.

Vă rog. Am dat cuvântul domnului Emil Boc. Vă rog să asigurați condiții pentru reluarea acestei dezbateri.

Vă mulțumesc.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Vă rog să permiteți domnului prim-ministru să-și prezinte alocuțiunea de încheiere a acestei dezbateri.

Vă mulțumesc.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

(Vociferări, fluierături.)

Rog să asigurăm condițiile pentru reluarea ședinței.

Îl invit pe domnul prim-ministru să se adreseze plenului Parlamentului și, evident, doresc să putem să avem în continuare o încheiere a dezbaterii și o procedură de vot cât mai rapidă.

Pe procedură, domnul Toader. Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință,

V-am rugat să asigurați o desfășurare normală. Rog, așa cum prevede regulamentul, chestorii să intervină și să aducă aceste semnături acolo unde erau, să stea liniștite, dar nu să influențeze și să încurce desfășurarea corectă a lucrărilor.

(Domnul deputat Adrian Năstase s-a ridicat din bancă și a mutat la loc câteva din bibliorafturile aflate în jurul tribunei, gest urmat și de alți membri ai Grupurilor parlamentare ale PSD+PC.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Nu cred că există impedimente pentru reluarea dezbaterii noastre. Dar rog, într-adevăr, să încercăm să păstrăm o atmosferă decentă și democratică în Parlamentul României.

Rog parlamentarii să-și ocupe locurile în sală pentru a putea să reluăm dezbaterea noastră. Sunt zeci de mii de oameni în stradă care așteaptă verdictul Parlamentului și cred că este normal să încercăm să concluzionăm cât mai repede dezbaterea noastră.

Tot pe procedură, domnul Toader. Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Și vă mai rog un lucru: ca cei care nu sunt parlamentari să părăsească sala.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Acest lucru este obligatoriu. Cei care nu sunt membri ai Parlamentului cu excepția presei autorizate, acreditate, nu au ce căuta în sala de plen a Parlamentului și rog să fie luate măsuri pentru ca în sala de plen să rămână exclusiv parlamentarii, senatori și deputați, colegi și colege.

Domnule prim-ministru.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, să permitem primului-ministru să prezinte concluziile sale în încheierea dezbaterilor noastre de astăzi.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a putea continua dezbaterea.

Dacă domnul prim-ministru nu dorește să-și folosească timpul acordat în încheierea dezbaterii, este libertatea domniei sale.

Domnul Robert Sorin Negoiță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule prim-ministru, ...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule Negoiță...

Domnul Robert Sorin Negoiță:

O secundă, domnule președinte.

Deci, domnul prim-ministru dacă nu vrea să vorbească aici...

(Domnul președinte al Senatului, Mircea-Dan Geoană i-a tăiat microfonul domnului deputat Robert Sorin Negoiță.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat, dacă cereți dreptul la cuvânt, vi-l voi da fără nicio ezitare. Nu se intervine la microfon fără aprobarea președintelui de ședință. Știți bine acest lucru. Când veți cere pe procedură să luați cuvântul, vi-l dau fără îndoială.

Pe procedură, aveți cuvântul. Vă rog.

Domnul Robert Sorin Negoiță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă domnul prim-ministru nu crede că aici în Parlament e un climat adecvat pentru discursul dumnealui, îl anunț că e așteptat în piață. Dumnealor vor să-l asculte, așa că poate să meargă acolo să țină discursul. (Rumoare.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

După această intervenție pe procedură și după ce a fost degajată și zona centrală a podiumului, domnule prim-ministru, dacă doriți să folosiți timpul care a rămas la dispoziție de aproximativ 20 de minute alocate Guvernului la dezbaterea moțiunii de cenzură.

Vă rog.

Voci din sală:

Demisia!

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor,

Oricât de tentat aș fi să răspund tezelor pamfletare ale Opoziției, n-o voi face pentru că în primul rând gândul meu și al colegilor mei este la cetățenii români de acasă (Vociferări din partea parlamentarilor opoziției.), la cetățenii români din stradă, indiferent câți sunt ei, pentru că în primul rând cu gândul la ei guvernăm și în primul rând cu gândul la ceea ce e mai bine pentru țară stăm.

În acest moment de răscruce, așa cum am spus la început, pentru România, avem o alegere foarte importantă cu privire la ce facem cu această țară, cădem în patima populismului propus de opoziție, așa cum au făcut-o în concubinajul din 2007-2008, sau avem tăria și puterea de a face ceea ce trebuie pentru această țară.

Am folosit de mai multe ori astăzi comparația cu medicamentul necesar cu gust amar pe care trebuie să-l administrezi atunci când ai o boală. La fel este și situația țării în acest moment. Ce facem? Mergem pe mâna propunerilor populiste, fără acoperire ale PSD-ului și PNL-ului care agravează boala, agravează situația țării, așa cum au făcut-o poate fără să-și dea seama, nu știu, în 2007 și în 2008? Sau corectăm aceste lucruri greșite și ducem țara spre creștere economică, așa cum arată datele de până acum.

Știu că românii de acasă sau din stradă, cetățenii români de pretutindeni au motive de nemulțumire și vreau să se știe de la această tribună a Parlamentului că fiecare membru al Guvernului, fiecare membru al coaliției care susține Guvernul are în suflet și în inimă în permanență acest lucru, că trebuie să grăbim această perioadă de austeritate și să ajungem la liman cu o creștere economică. Dar nu putem ajunge cu populisme. Nu putem ajunge cu măsuri genul celor propuse de opoziție, prin care să ajungem la un deficit de 10-11%. Asta ar însemna 10-11 miliarde de euro în plus să-i luăm de undeva. Nu avem de unde. Lumea s-a schimbat. Nu mai putem să consumăm mai mult decât produce această țară.

Spuneam că am învățat din familie că trebuie să ne chibzuim cheltuielile în raport cu ceea ce ne putem permite. Asta face Guvernul acestei țări în momentul de față. Ne chibzuim resursele în raport cu ceea ce putem să avem și oferim doar ceea ce are acoperire și nu promisiuni amăgitoare. Partidele din opoziție au venit cu tolba plină de promisiuni fără acoperire. Pentru că asta au fost obișnuite să facă și în 2007, și în 2008. Acum plătim această factură a nesăbuinței și a capacității lor limitate de a înțelege că nu s-a putut și nu trebuia să se ofere lucruri fără acoperire.

Guvernul s-a angajat pe această cale a politicii responsabile, și chiar dacă este greu și nepopular, va merge în continuare pe calea responsabilității, pentru că este singura care conduce la ieșirea din recesiune și din criza economică a acestei țări. Alte alternative nu există, dragi cetățeni români!

Cine vă vântură promisiuni deșarte, cu salarii, bonusuri, stimulente, asistență socială, vă minte așa cum v-au mințit și în 2007 și în 2008, când acum plătim prețul acelei nesăbuințe fără acoperire a guvernanților de atunci. Preferăm să ne uităm în ochii românilor și să le spunem: "Atât avem, atât se poate astăzi". Și, dacă facem ce trebuie, mâine avem șanse să avem mai mult, pe o creștere economică susținută și cu acoperire. Asta înseamnă că banii pe care îi avem, în primul rând îi ducem la dezvoltare, la investiții și la locuri de muncă. Numai de acolo poate să vină prosperitatea. Nu de la bani duși numai în consum și pomeni electorale pentru voturi. De acolo nu va veni niciodată prosperitatea pe termen lung a României și a românilor.

Avem curajul să le spunem aceste lucruri în față, și, așa cum au demonstrat-o și alte guverne din Europa, singura cale prin care putem ieși din dificultatea în care ne aflăm este politica responsabilă orientată spre investiții, locuri de muncă și de încurajare a muncii, și nu a nemuncii, de încurajare a principiului egalității în fața legilor, și nu a privilegiilor, așa cum am fost obișnuiți în ultimii 20 de ani.

Aceste lucruri, într-adevăr, sunt nepopulare. Oamenii ce văd? Că nu mai primesc temporar cât au primit înainte. Dar ei nu au de unde să știe că ceea ce li s-a dat, li s-a dat fără acoperire, pentru că niște guvernanți care nici astăzi nu-și dau seama ce-au făcut, niște guvernanți din 2007 și 2008 au dat și au plătit fără acoperire sau au făcut plăți în avans, iar acum suportăm aceste consecințe.

Dar tăria oamenilor politici cred că se măsoară tocmai în capacitatea de a nu ceda la populism în momente grele. Și pentru asta mulțumesc public Coaliției de guvernământ că a avut și are tăria să nu cedeze în fața populismului opoziției. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Așa se măsoară calitatea oamenilor politici, pentru că este ușor să vii cu tolba plină de promisiuni fără acoperire, este greu să nu cedezi la asemenea populisme și să spui "Mergem pe calea sănătoasă a creșterii economice".

S-au arătat câteva semne bune cu privire la creșterea exportului, a producției industriale, a productivității muncii, a șomajului, care este sub control, chiar dacă nu-mi face plăcere că încă sunt destui cetățeni români care nu au loc de muncă, dar direcția este aceasta: în 2011 toate analizele ne arată că vom avea creștere economică; toate datele ne arată că în 2011 vom recâștiga o bună parte din drepturile salariale pierdute în 2010, dar nu vă promit lucruri care nu au acoperire. Vă promitem atât cât se poate.

Iar cât se poate, se va realiza, și asta va duce la o creștere sănătoasă a țării, cu mai multe locuri de muncă, cu mai multe investiții, cu mai mulți bani europeni atrași în această țară.

Puteam alege calea dumneavoastră, să ducem toți banii în consum, așa cum s-a făcut în 2007 și în 2008. V-am spus că - în 2008 - 11 miliarde de euro s-au dus în pomeni electorale, în consum și în voturi.

Și, cu ce ne-am ales? Cu o criză fără precedent în România, agravată de politica iresponsabilă de atunci. Puteam și noi, de dragul voturilor, să mai împrumutăm țara, să mai luăm 11 miliarde de euro pentru consum. Unde am fi ajuns? În prăpastie.

Am preferat pe termen scurt să sacrificăm interesul politic, și electoral și de partid, al Coaliției, și imaginea Guvernului, dar limanul este aproape și semnele bune - după cum v-am spus - au apărut. Important este să avem tăria ca aceste lucruri să se realizeze.

Se spunea din partea opoziției că acest guvern nu a luat nicio măsură pentru a îmbunătăți situația țării.

Dragi colegi parlamentari,

Știți că în urma deficitului de 5,4 lăsat de vechea guvernare în 2008, Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv împotriva României, adică ne-a spus-o verde în față Uniunea Europeană: "Ați consumat mai mult decât produceți și nu mai aveți voie să faceți acest lucru. Or, dacă faceți, nu aveți ce căuta, practic, în Uniunea Europeană".

Și guvernul pe care îl reprezint a fost nevoit să ia măsuri și să corecteze acest deficit excesiv lăsat de către vechea guvernare. Și, dacă în plan intern nu ne așteptăm la aprecieri din partea opoziției sau din partea unor televiziuni, dar iată ce ne răspunde Comisia Europeană, printr-o scrisoare datată 21 septembrie, cu privire la procedura de deficit excesiv, scrisoare trimisă Guvernului României, și care în concluzie spune așa: "In view of all the assesements, the Comission consideres that no further steps in the excesive deficit procedure of Romania are needed at present". (Vociferări, fluierături și huiduieli din partea opoziției.)

Pentru toată lumea, pentru dumneavoastră, distinși colegi ai opoziției, să știți ce înseamnă asta: "Comisia Europeană apreciază că pe baza măsurilor luate de Guvernul României, în acest moment nu mai este nevoie să luăm alte măsuri suplimentare pentru a corecta erorile deficitului excesiv generat de vechea guvernare". (Aplauze.)

Asta este o recunoaștere publică și europeană că ceea ce am făcut este în concordanță cu ceea ce trebuie făcut pentru România.

De asemenea, dragi colegi, am văzut semnăturile pe care invocați că le-ați adus și respect semnătura oricărui cetățean român, oriunde trăiește el în această țară. Dar am o întrebare pentru dumneavoastră, fără a pune sub semnul întrebării numărul. Totuși, vă întreb, distinși colegi de la PSD, domnul Zgonea Valeriu Ștefan este membru PSD? Este? A semnat moțiunea de cenzură? Văd că îmi spuneți că da.

Atunci l-aș întreba pe domnul Zgonea sau pe liderul PSD, care este adevăratul domn Zgonea, și care este adevărata semnătură a domnului Zgonea, cea de la poziția 6 de pe lista de semnături sau cea de la poziția 61. Același domn cu două semnături diferite. (Aplauze.)

Ce încredere să poată avea românii, când în Parlament, în forul legislativ suprem al poporului, care își propune să dea jos un guvern, principalul partid de opoziție vine cu dubluri de semnături și nu numai că sunt dubluri, cu semnături diferite pentru aceeași persoană. Cum se numește asta, oare, în drept penal?

Aș mai continua întrebările: domnul Savu Daniel este cumva membru al PSD? Da, este. Atunci l-aș întreba, pe bună dreptate, care este adevărata semnătură a domnului Savu, cea de la poziția 56 sau de la poziția 18. Același domn senator semnat de două ori, cu semnături diferite, în Parlamentul României. (Aplauze.)

Mai doriți? Mergem mai departe: domnul Filip Georgescu, membru PSD, da? Care este adevăratul domn Filip Georgescu, cel care semnează la poziția 22 sau la poziția 89? Deci, pentru dumneavoastră domnul Georgescu Filip de la poziția 22 sau domnul Filip Georgescu de la poziția 89. Uitați, aceeași persoană, cu două semnături diferite în Parlamentul României - opoziția PSD.

Atunci ce încredere să mai avem în dumneavoastră, dragi colegi, ce încredere să aibă românii în tot ceea ce spuneți, când aici, în templul democrației românești, veniți cu cel puțin trei parlamentari care semnează de două ori, cu două semnături diferite.

Și dacă mai stăteam să analizez, mai găseam, probabil, și alții. Deci, asta spune, dragi colegi, destul de mult despre seriozitatea acestui demers al opoziției cu privire la ceea ce ne propune pentru guvernarea acestei țări.

Măsurile propuse de opoziție, din nefericire, și o spun cu regret, că mi-ar fi plăcut să fie un dialog care să se manifeste în dezbateri fundamentate pe soluții, pe argumente pentru țară, pentru români, din nefericire n-am găsit decât populism și demogogie.

Și, în încheiere, dragi colegi membri ai Coaliției guvernamentale, am spus-o mai înainte, că tăria oamenilor politici se măsoară în capacitatea de a rezista tentației populismului în momente grele. Și acum suntem într-un moment greu. Dar acum se face diferența între adevărații politicieni și demagogi și populiști, care nu vor altceva decât voturi pe promisiuni fără acoperire.

Aceasta este realitatea cu care ne confruntăm. Și vreau să știți, dragi colegi, că până la urmă adevărul învinge, și cei care au capacitatea să fie oameni puternici în momente grele, vor fi apreciați la vot și de către cetățeni.

Prin ceea ce facem astăzi asigurăm ieșirea României din criză, prin continuarea reformelor. Dacă nu facem asta, întoarcem România spre prăpastie. Și deja în Europa avem dovezi clare că acele guverne care au avut tăria să nu cedeze populismului și să ia măsuri corecte cu țara, au câștigat și următoarele alegeri. Vă dau exemplul Letoniei - un guvern care a luat măsuri de reducere cu 25% a salariilor bugetarilor, s-au diminuat salariile cu 30% în sectorul privat, s-a mărit TVA-ul, s-au diminuat alte bonusuri de asistență socială, s-a ajuns la o reducere cu 20% a personalului bugetar.

În octombrie 2010, Coaliția de centru-dreapta a câștigat alegeri în Letonia pentru că a făcut ceea ce trebuie pentru acea țară. Așa va fi și în 2012, când România va avea consolidată economic țara, iar Coaliția care a avut astăzi tăria să susțină procesul de reformă, va fi declarată învingătoare de către români la momentul adevărului, la momentul alegerilor din 2012.

Pentru asta, vă mulțumesc, dragi colegi, și vă asigur că acest drum este unul corect cu România, și corect din punct de vedere politic cu PDL, cu UDMR, cu UNPR și cu Grupul minorităților naționale.

Vă mulțumesc tuturor. (Aplauze puternice din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Pe procedură, doamna deputat Aura Vasile.

Urmează domnul Zgonea, cu drept la replică.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, stimați colegi, vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc pentru aplauze adresate colegei noastre.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule Boc,

Dacă sunteți așa de curajos, vă rog, mergeți la tribuna din piață, unde vă așteaptă 30.000 de oameni să le vorbiți. (Vociferări.)

Și a doua problemă: toate măsurile la care dumneavoastră ați făcut referire, la "marele bine" pe care îl veți face României, vreau să vă întreb - așteptați întrebarea - cu cianură ați încercat pentru poporul român?

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul Zgonea, drept la replică.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

N-am să-i pronunț numele colegului care atunci când era în Comisia de construcție a Legii electorale se juca cu telefonul. Atât a învățat el. Acesta este comportamentul unui cetățean care noi spunem că reprezintă România.

Am să vă spun altceva, stimați colegi, cei care sunteți mai puțin emotivi și râdeți, pentru că toată viața v-ați născut râzând. Mai sunt afară vreo 10 milioane care nu râd. (Vociferări.)

Dați-mi un pix și o hârtie, și o semnez și a treia oară, ca să plecați! (Aplauze din partea opoziției.)

Dați-mi un pix și o hârtie, și o s-o semnez și de o mie de ori, ca să plecați, și nu o să-mi fie rușine! Mai mult decât atât, îi aduc aminte distinsului meu coleg care vorbea înainte, din păcate de la tribuna acestui Parlament, într-o funcție efemeră, că istoria îl va trece pe pagina neagră, după 1989.

Și îi mai aduc aminte un lucru despre populism și demagogie: este clar că nu știe ce se întâmplă în Letonia și, din păcate, pe acolo Curtea Constituțională nu este politizată. Dacă ar ști, nu ar avea curajul să vă dea cu degetul și să vă mintă. Și este păcat că un om care conduce un guvern, vine și vă minte.

Și a doua chestiune, distinse coleg: am să vă spun că dumneavoastră ați făcut mai mult rău semnând hârtii, care nu mai știm dacă este ștampila de la Cabinet sau semnătura dumneavoastră, prin legile pe care le-ați făcut în România, decât două semnături care vă cer același lucru, alături de 2,5 milioane: să plecați! (Aplauze din partea opoziției; vociferări din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc foarte mult.

Întrucât ședințele noastre au început să fie foarte europene și folosim și limbi străine și foarte multe elemente legate de adevăr, probabil că va trebui să ne cumpărăm o instalație de traducere simultană, și poate un detector de minciuni; cred că ar fi un lucru bun pentru această dezbatere. (Vociferări din partea dreaptă; aplauze din partea opoziției.)

Dragi colegi,

Așa este la o dezbatere democratică în Parlament. Mai sunt și momente inedite.

Suntem în momentul cel mai important, și aș dori să vă cer atenția și sprijinul pentru a proceda asupra votului moțiunii de cenzură.

După cum știți, și după cum cunoaște deja și opinia publică, pentru a se adopta o moțiune de cenzură este nevoie de minimum 236 de voturi pentru.

Votul este secret și se exprimă cu bile, în conformitate cu Regulamentul nostru comun.

Veți primi, și îmi fac obligația să reamintesc acest lucru, câte o bilă albă, respectiv o bilă neagră, din partea chestorilor, pe care îi rog deja să se pregătească pentru a ne ajuta în această procedură. Bila albă introdusă în urna albă, și bila neagră introdusă în urna neagră reprezintă un vot pentru moțiune; dimpotrivă, bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă reprezintă un vot împotriva moțiunii.

Rog chestorii să își ocupe locurile. Rog ca și bilele destinate votului să fie aduse aici, pentru a putea fi la îndemâna chestorilor.

După cum am încercat să introducem o anumită cutumă, ultima dată am început cu colegii senatori.

Azi vom începe cu apelul deputaților. Și am să-l rog pe domnul deputat Pardău să procedeze la lecturarea listei alfabetice a deputaților, și pe colegul nostru, domnul senator Țuțuianu, să facă același lucru atunci când senatorii vor fi invitați să voteze.

Chestorii, vă mulțumesc pentru prezență și pentru implicare.

Îl rog pe secretarul Camerei Deputaților să dea citire listei alfabetice a deputaților.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Dumitru Pardău:

O să vă rog, domnule președinte, să-mi permiteți câteva minute să predau bilele și să le preia cei doi chestori.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Din partea Senatului, domnul Verestóy; din partea Camerei Deputaților, domnul Motreanu - chestori, pentru prima etapă a votului nostru.

Vă rog să verificați și bilele pentru a încheia și un proces-verbal pentru conformitate.

Rog ca cele două perechi de chestori să fie pregătite pentru cele două momente ale votului nostru - la Cameră și la Senat.

Urnele sunt pregătite și de-îndată ce bilele vor fi numărate, verificate și procesul-verbal va fi întocmit, vor fi aduse - conform obiceiului nostru - în zona centrală a podiumului din sala noastră de plen reunit.

Dacă doriți, stimate coleg, să le oferiți spre vizualizare către plen, pentru a elimina orice suspiciune. Veniți, că rar aveți ocazia să fiți în centrul atenției națiunii.

Mulțumesc foarte mult, domnule coleg.

Domnul Dumitru Pardău:

Au fost predate 333 de bile albe și 333 de bile negre.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Vă rog să dați citire listei alfabetice a deputaților.

Domnul Dumitru Pardău:

- Adomniței Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent, nu votează
- Alecu Valeriu - prezent, nu votează
- Almăjanu Marin - prezent
- Amet Aledin - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă, nu votează
- Andon Sergiu - prezent
- Andronache Gabriel - prezent, nu votează
- Anghel Florin-Serghei - absent
- Antal István - absent
- Antochi Gheorghe - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent, nu votează
- Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă, nu votează
- Arion Viorel - absent
- Atanasiu Teodor - prezent
- Avram Marian - prezent, nu votează
- Axenie Carmen - prezentă, nu votează
- Balan Ioan - prezent, nu votează

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog, domnule secretar al Camerei Deputaților, rog ca toți colegii care aleg această procedură de a nu vota, să o facă în nume personal, măcar prin ridicarea în picioare, pentru a putea fi semnalați.

Domnul Dumitru Pardău:

Vreau să vă asigur, domnule președinte, că toți cei care au fost prezenți au ridicat mâna și au spus prezent, dar că nu se aude până aici și că nu votează, asta este o altă problemă.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog, să putem să eliminăm orice fel de suspiciune cu privire la acest vot.

Domnul Dumitru Pardău:

- Balcan Viorel - prezent, nu votează
- Banu Mihai - prezent, nu votează
- Barbu Sulfina - prezentă, nu votează
- Barna Maria Eugenia - absentă
- Bădălan Eugen - prezent, nu votează
- Bădulescu Adrian - prezent, nu votează
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbulescu Daniel-Ionuț - prezent, nu votează
- Bejinariu Eugen - prezent
- Berci Vasile - prezent
- Béres Ștefan Vasile - prezent, nu votează
- Blaga Iosif Veniamin - prezent, nu votează
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Bobeș Marin - prezent, nu votează
- Bode Lucian Nicolae - prezent, nu votează
- Boghicevici Claudia - prezentă, nu votează
- Boiangiu Victor - prezent, nu votează
- Boldea Mihail - prezent, nu votează
- Borbély László - prezent, nu votează
- Bordeianu Dan - prezent, nu votează
- Bostan Emil - prezent, nu votează
- Bot Octavian - prezent, nu votează
- Botiș Ioan-Nelu - prezent, nu votează
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brătianu Matei Radu - prezent
- Brînză William Gabriel - absent
- Buciuta Ștefan - absent
- Bud Nicolae - prezent, nu votează
- Buda Daniel - prezent, nu votează
- Buda Viorel-Vasile - prezent
- Budurescu Daniel-Stamate - prezent
- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - absent
- Buican Cristian - prezent
- Burcău Doina - prezentă
- Burlacu Cristian-Ion - prezent, nu votează
- Burnei Ion - prezent
- Buta Sorin Gheorghe - prezent, nu votează
- Calimente Mihăiță - prezent
- Canacheu Costică - prezent, nu votează
- Cantaragiu Bogdan - prezent, nu votează
- Cazan Mircea Vasile - prezent
- Călian Petru - prezent, nu votează
- Călin Ion - prezent
- Cărare Viorel - prezent, nu votează
- Cherecheș Cătălin - prezent
- Chircu Doinița-Mariana - prezentă, nu votează
- Chirilă Constantin - prezent, nu votează
- Chiriță Dumitru - prezent
- Chisăliță Ioan Narcis - prezent
- Chițoiu Daniel - prezent
- Chiuariu Tudor-Alexandru - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciobanu Gheorghe - prezent, nu votează
- Ciocan Gheorghe - prezent
- Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent, nu votează
- Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
- Ciuhodaru Tudor - prezent
- Coclici Radu Eugeniu - prezent
- Coroamă Gheorghe - prezent, nu votează
- Covaci Dorel - prezent
- Cristea Victor - prezent
- Cristian Horia - prezent
- Croitoru Cătălin - prezent, nu votează
- Damian Ioan - prezent
- Dascălu Constantin - prezent, nu votează
- Derzsi Ákos - prezent, nu votează
- Dobre Ciprian Minodor - prezent
- Dobre Cristina Elena - prezentă, nu votează
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dolineaschi Andrei - prezent
- Donțu Mihai-Aurel - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
- Drăghici Sonia-Maria - prezentă
- Drăgulescu Iosif Ștefan - absent
- Dugulescu Marius Cristinel - prezent, nu votează
- Dumitrache Ileana Cristina - prezentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - absentă
- Dumitrică George Ionuț - prezent
- Dumitru Georgică - prezent, nu votează
- Dumitru Ion - prezent
- Dușa Mircea - prezent
- Edler András György - absent
- Erdei Dolóczki István - prezent, nu votează
- Farago Petru - prezent, nu votează
- Farkas Anna-Lili - prezentă, nu votează
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Damian - prezent
- Florescu Adrian - prezent, nu votează
- Frunzulică Doru-Claudian - prezent
- Fuia Stelian - prezent, nu votează
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganț Ovidiu Victor - absent
- Gavrilescu Grațiela Leocadia - prezentă
- Geantă Florian Daniel - prezent, nu votează
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Tinel - prezent, nu votează
- Gherasim Vasile - prezent, nu votează
- Ghiță Cornel - prezent, nu votează
- Ghiță-Eftemie Stelian - prezent, nu votează
- Ghiveciu Marian - prezent
- Giurgiu Mircia - absent
- Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
- Göndör Marius-Sorin - prezent, nu votează
- Gorghiu Alina-Ștefania - prezentă
- Gospodaru Gabriel-Dan - prezent, nu votează
- Grama Horia - prezent
- Grosaru Mircea - absent
- Gurzău Adrian - prezent, nu votează
- Gust Băloșin Florentin - prezent
- Hogea Gheorghe - prezent, nu votează
- Holban Titi - prezent
- Holdiș Ioan - absent
- Horj Pavel - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob Ridzi Monica Maria - absentă
- Iacob Strugaru Stelică - prezent, nu votează
- Ialomițianu Gheorghe - prezent, nu votează
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - absent
- Iftime Dragoș-Adrian - prezent, nu votează
- Ignat Miron - absent
- Ionescu George - absent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Luminița - prezentă, nu votează
- Iorguș Zanfir - prezent, nu votează
- Irimescu Mircea - prezent
- Itu Cornel - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Jolța Nicolae - prezent
- Kelemen Atilla Béla-Laszlo - absent
- Kelemen Hunor - prezent, nu votează
- Kerekes Károly - prezent, nu votează
- Korodi Attila - prezent, nu votează
- Kötö Iosif - prezent, nu votează
- Lakatos Petru - prezent, nu votează
- Leșe Doru Brașoan - prezent, nu votează
- Liga Dănuț - prezent, nu votează
- Longher Ghervazen - absent
- Lubanovici Mircea - prezent, nu votează
- Luca Ciprian-Florin - prezent
- Lup Mircea Silvestru - prezent
- Lupu Mihai - prezent
- Macaleți Costică - prezent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - absentă
- Marian Dan Mihai - prezent, nu votează
- Marin Mircea - absent
- Marinescu Antonella - prezentă
- Martin Eduard-Stelian - prezent
- Márton Árpád-Francisc - prezent, nu votează
- Máté András-Levente - prezent, nu votează
- Mazilu Constantin - absent
- Merka Adrian-Miroslav - absent
- Militaru Constantin Severus - prezent, nu votează
- Mircovici Niculae - absent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mocanu Adrian - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Morega Dan Ilie - absent și a transmis ieri informația că a avut un caz deosebit de sănătate de familie; a trebuit să plece de urgență la Timișoara, pentru a fi alături de fratele dânsului, care are o intervenție chirurgicală pe inimă.
- Motreanu Dan-Ștefan - prezent
- Movilă Petru - prezent, nu votează
- Munteanu Ioan - prezent
- Mustea-Șerban Răzvan - prezent, nu votează
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - prezent
- Neacșu Marian - prezent
- Nechifor Cătălin-Ioan - prezent
- Neculai Marius - prezent, nu votează
- Negoiță Robert Sorin - prezent
- Negruț Clement - prezent, nu votează
- Nica Dan - prezent
- Nica Nicolae-Ciprian - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent, nu votează
- Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - prezentă
- Nistor Laurențiu - prezent
- Niță Constantin - prezent
- Nițu Adrian Henorel - prezent, nu votează
- Nosa Iuliu - prezent
- Novac Cornelia Brîndușa - absentă
- Oajdea Vasile Daniel - prezent
- Olar Corneliu - prezent, nu votează
- Olosz Gergely - prezent, nu votează
- Oltean Ioan - prezent, nu votează
- Oprea Gabriel - prezent, nu votează
- Oprișcan Mihai Doru - prezent, nu votează
- Orban Ludovic - prezent
- Pál Árpád - prezent, nu votează
- Palașcă Viorel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Paleologu Theodor - prezent, nu votează
- Pálfi Mozes Zoltan - prezent, nu votează
- Pambuccian Varujan - prezent, nu votează
- Pandele Sorin Andi - prezent, nu votează
- Panțîru Tudor - prezent
- Pardău Dumitru - prezent, nu votează
- Păduraru Nicușor - prezent, nu votează
- Păsat Dan - prezent, nu votează
- Păun Nicolae - absent
- Pâslaru Florin-Costin - prezent
- Petö Csilla-Mária - prezentă, nu votează
- Petrescu Cristian - prezent, nu votează
- Petrescu Petre - prezent
- Pieptea Cornel - prezent
- Pirpiliu Ștefan Daniel - prezent, nu votează
- Plăiașu Gabriel - prezent
- Pocora Cristina-Ancuța - prezentă
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Georgian - prezent
- Pop Virgil - prezent
- Popa Florian - prezent
- Popa Octavian-Marius - prezent
- Popeangă Vasile - prezent
- Popescu Adrian - prezent, nu votează
- Popescu Cosmin Mihai - prezent, nu votează
- Popescu Dan-Mircea - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
- Popov Dușan - absent
- Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent, nu votează
- Postolachi Florin - prezent, nu votează
- Potor Călin - prezent
- Preda Cezar-Florin - prezent, nu votează
- Prigoană Vasile-Silviu - prezent, nu votează
- Radan Mihai - absent
- Rățoi Neculai - prezent
- Rebenciuc Neculai - prezent, nu votează
- Resmeriță Cornel-Cristian - prezent
- Riviș-Tipei Lucian - prezent, nu votează
- Rizea Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent, nu votează
- Roman Gheorghe - prezent, nu votează
- Roman Ioan Sorin - prezent
- Roșca Lucreția - prezentă
- Rusu Valentin - prezent, nu votează
- Sava Andrei-Valentin - absent
- Săftoiu Ana Adriana - prezentă
- Săniuță Marian-Florian - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - prezent, nu votează
- Scutaru Adrian George - prezent
- Seremi Ștefan - prezent, nu votează
- Seres Denes - prezent, nu votează
- Socaciu Victor - prezent
- Solomon Adrian - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent, nu votează
- Spînu Teodor-Marius - absent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stan Nicolae - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stavrositu Maria - absent
- Steriu Valeriu-Andrei - prezent, nu votează
- Stoica Mihaela - absentă
- Stragea Sorin Constantin - prezent
- Stroe Ionuț-Marian - prezent
- Stroe Mihai - prezent, nu votează
- Stroe Radu - prezent
- Stroian Toader - prezent, nu votează
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - absent
- Surpățeanu Mihai - prezent, nu votează
- Surupăceanu Mugurel - prezent
- Șandru Mihaela Ioana - prezentă, nu votează
- Ștefan Viorel - prezent
- Știrbeț Cornel - prezent, nu votează
- Știrbu Gigel-Sorinel - prezent, votează
- Tabără Valeriu - absent
- Tabugan Ion - prezent, nu votează
- Taloș Gheorghe-Mirel - prezent
- Tărâță Culiță - absent
- Teodorescu Horia - prezent
- Tița -Nicolescu Gabriel - absent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toader Mircea-Nicu - prezent, nu votează
- Trandafir Teodora Virginia - absentă
- Trășculescu Alin Silviu - prezent, nu votează
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezentă, nu votează
- Tușa Adriana Diana - prezentă
- Țaga Claudiu - prezent
- Țintean Ioan - prezent
- Țîmpău Radu Bogdan - prezent
- Țurcanu Florin - prezent
- Țurea Răzvan - prezent, nu votează
- Udrea Elena Gabriela - prezentă, nu votează
- Uioreanu Horea-Dorin - prezent
- Uricec Eugen Constantin - prezent, nu votează
- Vainer Aurel - absent
- Varga Attila - prezent, nu votează
- Varga Lucia-Ana - prezentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilică Radu Costin - prezent
- Vișan Gelu - prezent, nu votează
- Vîlcu Samoil - prezent, nu votează
- Vladu Iulian - prezent, nu votează
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Mădălin-Ștefan - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Voinescu-Cotoi Sever - prezent, nu votează
- Vreme Valerian - prezent, nu votează
- Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent, nu votează
- Zătreanu Dan-Radu - prezent, nu votează
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent
- Zisopol Dragoș Gabriel - absent
- Zoicaș Gheorghe - prezent, nu votează

Cred că nu are rost să repet lista.

Informez că din primul meu calcul, au ieșit 153 de colegi de-ai noștri care au venit, au luat bile și au participat la vot efectiv.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit în continuare la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu, secretar al Senatului, pentru a continua procedura de vot.

Bilele sunt deja verificate și procesul-verbal întocmit.

Senatorii urmează la vot. Domnii chestori Chelaru și Verestoy și-au ocupat deja pozițiile în dispozitiv și îl rog pe domnul Țuțuianu să înceapă să dea citire listei alfabetice a senatorilor.

Domnul Adrian Țuțuianu:

- Albert Álmos - absent
- Andrei Florin-Mircea - prezent, nu votează
- Andronescu Ecaterina - prezentă, și votează
- Antonescu George Crin Laurențiu - prezent, și votează
- Arcaș Viorel - prezent, și votează
- Ariton Ion - prezent, nu votează
- Badea Viorel Riceard - prezent, nu votează
- Banias Mircea Marius - prezent, nu votează
- Bara Ion - prezent, nu votează
- Bașa Petru - prezent și nu votează
- Bădescu Iulian - prezent și votează
- Bălan Gheorghe-Pavel - prezent și votează
- Belacurencu Trifon - prezent și votează
- Berca Gabriel - prezent și nu votează
- Berceanu Radu Mircea - prezent și nu votează
- Bîgiu Marian Cristinel - prezent și votează
- Bîrlea Gheorghe - prezent și nu votează
- Blaga Vasile - prezent și nu votează
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boitan Minerva - prezentă și votează
- Bokor Tiberiu - prezent și nu votează
- Borza Dorel Constantin Vasile - prezent și nu votează
- Bota Marius Sorin Ovidiu - prezent și votează
- Calcan Valentin Gigel - prezent și nu votează
- Câmpanu Liviu - prezent și votează
- Chelaru Ioan - prezent și votează
- Chirvăsuță Laurențiu - absent
- Chivu Sorin Serioja - prezent și nu votează
- Cibu Constantin Sever - prezent și nu votează
- Cinteză Mircea - prezent și nu votează
- Coca Laurențiu Florian - prezent și votează
- Constantinescu Florin - prezent și votează
- Constantinescu Viorel - prezent și nu votează
- Cordoș Alexandru - prezent și votează
- Corlățean Titus - prezent și votează
- Crăciun Avram - prezent și votează
- Cseke Attila - prezent și nu votează
- Daea Petre - prezent și votează
- David Cristian - prezent și votează
- David Gheorghe - prezent și nu votează
- Diaconescu Cristian - prezent și nu votează
- Diaconu Mircea - prezent și votează
- Dobra Nicolae - prezent și nu votează
- Dumitru Constantin - prezent și nu votează
- Fekete Szabó András Levente - prezent și nu votează
- Feldman Radu-Alexandru - prezent și nu votează
- Filip Petru - prezent și nu votează
- Fodoreanu Sorin - prezent și nu votează
- Frâncu Emilian Valentin - prezent și votează
- Frunda György - absent
- Găină Mihăiță - prezent și votează
- Geoană Mircea Dan - prezent și votează
- Ghișe Ioan - prezent și votează
- Greblă Toni - prezent și votează
- Grosu Corneliu - prezent și nu votează
- Günthner Tiberiu - absent
- Gyerkó László - prezent și nu votează
- Hașotti Puiu - prezent și votează
- Hărdău Mihail - prezent și nu votează
- Humelnicu Augustin-Daniel - prezent și nu votează
- Ichim Paul - prezent și votează
- Igaș Traian Constantin - prezent și nu votează
- Ion Vasile - prezent și a votat
- Iordănescu Anghel - prezent și nu votează
- Jurcan Dorel - prezent și nu votează
- Lazăr Sorin Constantin - prezent și votează
- Luca Raymond - prezent și votează
- Mang Ioan - prezent și votează
- Marcu Gheorghe - prezent și votează
- Mardare Radu-Cătălin - prezent și votează
- Marian Ovidiu - prezent și nu votează
- Marian Valer - prezent și votează
- Markó Béla - absent
- Mazăre Alexandru - prezent și votează
- Măgureanu Cezar Mircea - prezent și nu votează
- Mărcuțianu Ovidius - prezent și nu votează
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent și votează
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mitrea Elena - prezentă și votează
- Mitrea Miron Tudor - prezent și votează
- Mîrza Gavril - prezent și votează
- Mocanu Alexandru - prezent și nu votează
- Mocanu Toader - prezent și nu votează
- Moga Nicolae - prezent și votează
- Mustățea Vasile - prezent și votează
- Mutu Gabriel - prezent și votează
- Necula Marius Gerard - prezent și nu votează
- Nedelcu Vasile - absent
- Nicoară Marius Petre - prezent și votează
- Nicoară Romeo Florin - prezent și votează
- Nicolaescu Sergiu Florin - prezent și votează
- Nicula Vasile Cosmin - prezent și votează
- Nistor Vasile - prezent și nu votează
- Niță Mihai - prezent și nu votează
- Onofrei Orest - prezent și nu votează
- Oprea Dumitru - absent
- Oprea Mario Ovidiu - prezent și votează
- Panțuru Tudor - prezent și nu votează
- Pașca Liviu Titus - prezent și votează
- Păran Dorin - prezent și nu votează
- Pereș Alexandru - prezent și nu votează
- Pintilie Vasile - prezent și nu votează
- Plăcintă Sorina-Luninița - absentă
- Pop Gheorghe - prezent și votează
- Popa Cornel - prezent și votează
- Popa Mihaela - prezentă și nu votează
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent și nu votează
- Prunea Nicolae Dănuț - prezent și votează
- Rasaliu Marian-Iulian - prezent și nu votează
- Rădulescu Cristian - prezent și nu votează
- Rădulescu Șerban - prezent și nu votează
- Robu Nicolae - prezent și votează
- Rotaru Ion - prezent și votează
- Rușanu Dan-Radu - prezent și votează
- Rușeț Ion - prezent și nu votează
- Saghian Gheorghe - prezent și votează
- Savu Daniel - prezent și votează
- Sârbu Ilie - prezent și votează
- Sbîrciu Ioan - prezent și nu votează
- Secășan Iosif - prezent și nu votează
- Severin Georgică - prezent și votează
- Silistru Doina - prezentă și votează
- Staicu Dumitru Florian - prezent și nu votează
- Stănișoară Mihai - prezent și nu votează
- Șova Dan-Coman - prezent și votează
- Tămagă Constantin - prezent și votează
- Toma Ion - prezent și votează
- Țopescu Cristian George - prezent și votează
- Udriștoiu Tudor - absent
- Urban Iulian - prezent și nu votează
- Valeca Șerban Constantin - prezent și votează
- Vasilescu Lia-Olguța - prezentă și votează
- Verestoy Attila - prezent și nu votează
- Voiculescu Dan - prezent și votează
- Vosganian Varujan - prezent și votează

Și cu voia dumneavoastră, subsemnatul, Țuțuianu Adrian prezent și votează.

Și domnul Chelaru Ioan prezent și votează.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul Țuțuianu, vă mulțumesc. Dacă vreți să ne comunicați după centralizatorul dumneavoastră numărul celor care și-au exprimat votul pentru a putea să avem o cheie de verificare la numărarea voturilor, la care va proceda imediat. (Aplauze.)

Domnule Țuțuianu, dacă doriți să confirmați numărul celor care au votat.

Rog membrii Birourilor permanente să se întrunească în sala de plen reunit a Camerei Deputaților din stânga sălii pentru a proceda la numărarea voturilor. Ne vom reîntâlni în plenul nostru reunit pentru a vă comunica rezultatul numărării. Deci vă rog, întâlnirea Birourilor reunite în camera din zona Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

Vreau să vă rog să preluați urnele, întâlnirea Birourilor reunite în camera din apropierea sălii de plen. Ne reîntoarcem în câteva minute cu rezultatul oficial al numărătorii voturilor.

Domnul Adrian Țuțuianu:

Au fost prezenți 127 de senatori.

Au votat 67.

 

După pauză

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Bună ziua!

Procedura a fost efectuată. Domnul secretar Pardău vă anunță rezultatul votului.

Domnul Dumitru Pardău:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori asupra moțiunii de cenzură intitulate "Moțiunea României majoritare - moțiune populară".

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin.(4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bine, asupra moțiunii de cenzură cu titlul "Moțiunea României majoritare - moțiune populară", au constatat următoarele:

  • chestorii au primit 470 de bile albe și 470 de bile negre.
  • au fost distribuite 220 de bile albe și 220 de bile negre.
  • nu au fost distribuite 250 de bile albe și 250 bile negre.
  • numărul total al deputaților și senatorilor: 470.
  • numărul deputaților și senatorilor prezenți: 414.
  • numărul total de voturi exprimate: 220.
  • număr de voturi anulate: unu.
  • numărul total de voturi valabil exprimate: 219,

din care:

  • voturi pentru adoptarea moțiunii de cenzură: 219.
  • voturi contra moțiunii de cenzură: zero.

Potrivit prevederilor art.113 alin.(1) din Constituția României, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 236 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că din totalul de 470 de parlamentari au fost prezenți 414, din care 219 au votat pentru moțiunea de cenzură, se constată că nu a fost întrunită majoritatea cerută de Constituție.

(Aplauze și urale din partea dreaptă a sălii și de la balcoane.)

Încheiat astăzi, 27 octombrie 2010.

Semnează membrii Biroului permanent al Camerei Deputaților și membrii Biroului permanent al Senatului.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Declar închisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului României.

Vă mulțumesc.

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 18,20.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 25 iunie 2019, 8:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro