Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 16 martie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.26/25-03-0011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-06-2019
18-06-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 16-03-2011 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 16 martie 2011

5. Prezentarea propunerii de introducere pe ordinea de zi a unei declarații inițiate de Uniunea Social-Liberală. (Discuții procedurale.)

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

  ................................................

Este o atmosferă propice următorului moment, care este cel...

Pe procedură, domnul lider Hașotti, vă rog.

Pe procedură. Urmează votul imediat.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am venit pentru o chestiune de procedură. Înainte totuși aș vrea să spun cu regret, domnule prim-ministru, că beția cuvintelor, pe care ați practicat-o aici, sigur, fiecare practică beția lui, unul cu whisky, altul cu cuvinte, m-a făcut să-mi aduc aminte de ce spunea Emil Cioran, domnule prim-ministru: "Speranța e forma normală a delirului", spunea Emil Cioran. Și tare mi-e teamă că ați atins acest punct.

Acum, procedura, stimați colegi.

Stimați colegi,

Regulamentul Camerelor reunite ca de altfel regulamentul fiecărei Camere face posibil ca plenul să fie suveran. Motiv pentru care vă propun, stimați colegi senatori și deputați, să introducem pe ordinea de zi de astăzi votul pentru următoarea declarație politică a Parlamentului reunit, a Camerelor reunite ale României:

"În numele parlamentarilor români, senatori și deputați, ne exprimăm în modul cel mai categoric stupefacția și indignarea față de conținutul iredentist și antiromânesc al mesajului premierului Ungariei, Viktor Orbán, transmis la 15 martie anul curent, (Aplauze.) participanților la manifestarea organizată la Târgu Mureș de către Partidul Civic Maghiar și de Consiliul Național Secuiesc.

Nu ne-am fi putut imagina că astăzi, în 2011, când România și țara vecină de la vest sunt membre ale Comunității Europene și fac parte din aceeași alianță militară transatlantică că șeful Guvernului unui stat pe care l-am considerat prieten, și sperăm că o putem face și în continuare, poate da frâu liber unor fantome ale trecutului din pricina cărora secole de-a rândul a curs sânge și s-au înveninat până la isterie relațiile dintre două popoare așezate de providență a viețui unul lângă celălalt.

Făcându-se ecoul unor sfruntate falsuri istorice și călcând în picioare cu brutalitate demnitatea națiunii române în ansamblul ei, mesajul, prin funestele lui idei, etalate în disprețul tuturor normelor internaționale privind relațiile de vecinătate între state și popoare, este dovada perentorie a unei gândiri și a unei politici guvernamentale aberante, cu rădăcini în arsenalul regimurilor totalitare de inspirație fascistă, pe care istoria secolului trecut le-a condamnat definitiv și irevocabil.

Fără a relua și combate punctual tezele veninoase ale domnului Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei, ținem să condamnăm hotărât astfel de poziționări publice de înjosire a țării și a națiunii noastre, indiferent din partea cui s-ar manifesta.

De fapt, dacă ne gândim mai bine, cei care se înjosesc cu adevărat sunt tocmai aceia care lansează astfel de mesaje.

Data: astăzi, 16 martie 2011, în ședința reunită a Camerei Deputaților și a Senatului".

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator Hașotti.

Propunerea a fost avansată în temeiul Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului care se referă, la art.1 pct.22, la "adoptarea unor declarații, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic". Cred că aici încadrați, domnule senator Hașotti... înțeleg că încadrați propunerea dumneavoastră la art.1 pct.22 din Regulamentul ședințelor comune ale Senatului și Camerei Deputaților, ca să fim bine înțeleși.

Dacă sunt alte comentarii sau intervenții de natură procedurală sau de fond, sau de text.

Domnul Árpád Márton, aveți cuvântul.

Rog liniște și deferență.

Toate punctele de vedere sunt acceptate în Parlamentul României.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Dacă mi-aduc eu bine, și vă rog să mă corectați dacă nu, arătându-mi articolul Regulamentului comun care permite ca ordinea de zi să fie modificată în timpul ședinței, pentru că ordinea de zi, conform Regulamentului nostru, se adoptă la începutul ședinței comune.

Vă mulțumesc. (Vociferări, rumoare.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Înțeleg că propunerea domnului Hașotti este dublă: o propunere de modificare a ordinii de zi, unde plenul reunit este suveran și poate decide, conform art.8, fondul materiei fiind alin.(22) art.1 din Regulamentul nostru comun.

Interpretarea mea este corectă, domnule Hașotti, da?

Ca atare, vă supun la vot modificarea ordinii de zi.

Dacă există, dacă sunt elemente procedurale vă stau la dispoziție.

Domnule deputat Călian, vă rog.

Pe procedură, toți colegii au dreptul să intervină.

Domnul Petru Călian:

Voi fi foarte corect pe procedură. Vă rog să fiți liniștiți.

Domnule președinte,

Conform Regulamentului, în numele grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, solicităm o pauză de consultări de 15 minute.

Vă mulțumesc. (Rumoare; vociferări.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Pe procedură, domnul vicepreședinte Oltean.

După aceea, domnul deputat Bejinariu.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Apreciez cât de... (Vociferări.)

Intervenția mea este pe procedură, stimați colegi. Și aș vrea să aveți în vedere, pentru că nu există zi în care să nu faceți apel la respectarea Regulamentului Camerei, la respectarea Regulamentului ședințelor comune.

Domnule președinte,

Este o prevedere în Regulamentul comun al celor două Camere, care dă posibilitatea modificării ordinii de zi la cererea unui grup parlamentar, la inițiativa președintelui de ședință sau membrilor Guvernului.

Modificarea ordinii de zi, prin cutumă, se face întotdeauna la începutul ședinței, asta pe de o parte; pe de altă parte, vă rog să observați, domnule președinte, că s-a dat citire unei declarații, fără să se modifice ordinea de zi.

Deci, în mod normal, trebuia să luați act de propunerea făcută de către domnul senator Puiu Hașotti, să supuneți votului dacă se modifică ordinea de zi, și pe urmă să se dea citire declarației politice.

Dacă este să respectăm Regulamentul, atunci să-l respectăm în spiritul și litera lui, întotdeauna, și nu numai atunci când ni se pare nouă că avem dreptate.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Ceea ce am să și fac, pentru că, într-adevăr, domnul vicepreședinte Oltean are dreptate. Este regulamentară intervenția sa și pe fond, și pe procedură.

De aceea, v-am supus atenției și votului modificarea ordinii de zi pentru introducerea unei declarații, care reprezintă un alt vot.

De aceea, vă rog să vă pronunțați cu privire la modificarea ordinii de zi și introducerea acestui punct.

Votul este deschis. Vă rog să votați. Suntem în procedură de vot.

Vă rog să mă ajutați cu numărarea voturilor. Suntem în procedură de vot.

Voturi împotrivă? Vă rog să votați. Vă rog să mă ajutați cu numărarea voturilor în sală, cu calm. (Aplauze și vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

212 voturi.

Împotrivă? Împotrivă câte au fost? Am încercat să numărăm voturile împotriva modificării ordinii de zi. (rumoare; vociferări.)

Vă rog să degajați partea centrală a sălii.

Liderii de grup au deja o consultare informală, după care vom lua o decizie imediat.

Rog să păstrăm regula obișnuită și atmosfera decentă a lucrărilor noastre.

Liderii de grup au o mică consultare informală, apoi vă vom anunța modul în care vom continua activitatea noastră.

(La prezidiu au loc consultări.)

 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Vor să blocheze rezultatul votului pentru că nu s-au consultat.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Stimați colegi,

Suntem în interiorul unui moment procedural, în care - conform anunțului făcut - a existat o exprimare de vot cu privire la propunerea avansată, de modificare a ordinii de zi.

Un număr de 219 colegi s-au pronunțat în favoare. 212, mă corectează doamna președinte Anastase. (Rumoare; vociferări.)

De asemenea, propunerea de modificare a ordinii de zi a întrunit acest număr de voturi.

În același timp, din punct de vedere procedural și pe fondul materiei, pentru că problema cea mai importantă este conținutul unei eventuale declarații politice a Parlamentului României.

Deci, din punct de vedere al subiectului abordat, propunerea avansată de domnul lider Hașotti este o propunere care a marcat un număr de voturi în plenul Parlamentului României. (Aplauze.)

Cu privire la subiectul legat de o declarație politică, este obligatoriu, din punctul meu de vedere, o consultare cu privire la conținutul acestei declarații. Este o declarație politică la nivel național, care, dacă va fi adoptată, va angaja Parlamentul și statul român. Și, în mod evident, cu privire la conținut, consultarea liderilor de grup și a specialiștilor noștri este de asemenea obligatorie.

În aceste condiții, dau curs solicitării ca pe subiectul Declarației, al textului avansat de domnul lider Hașotti, să existe o pauză de consultări pentru degajarea unei soluții.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Încă o precizare, pe care trebuie s-o facem, din punct de vedere procedural. (Vociferări, rumoare.)

Președintele Camerei, din nefericire, este cel care conduce.

După pauza de consultări de 15 minute revenim în procedură.

Nu s-a efectuat niciun vot. A fost un anunț de voturi pentru. Nu a întrebat nimeni, nici împotrivă, nici nimic.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

15 minute de pauză de consultări pe textul avansat de domnul lider Hașotti.

Rog liderii să se întâlnească. Rog, de asemenea, și specialiștii din Comisiile pentru politică externă din cele două Camere să se întâlnească pentru a da un punct de vedere cu privire la conținut.

Pauză de consultări, 15 minute, pe conținutul declarației.

 

după pauză

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnilor senatori și deputați,

Am să vă rog să luați loc, pentru a reveni la lucrările noastre.

Am avut o consultare cu liderii de grup. A fost prezent și președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În cadrul discuțiilor pe care le-am avut, sigur, punctele de vedere au fost diverse și este clar că este o temă care suscită foarte mult interes. Este necesară, cu siguranță, o discutare, sigur, și în comisiile de specialitate, dar și în plen.

Până la acel moment, avem două prevederi specifice în Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului. Este vorba de art.74 și art.80, care se referă la punctul de pe ordinea de zi în cadrul căruia a intervenit această discuție.

Art.74 specifică faptul că: "după încheierea dezbaterilor, se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret și se exprimă prin bile."

Și, la art.80, "după încheierea dezbaterilor, se procedează la votarea moțiunii de cenzură."

Suntem, în acest moment, în acest punct al acestui punct al ordinii de zi, drept care, în mod firesc, trebuie să intrăm în dezbaterea ordinii de zi.

Domnule Mircea Dușa, vă rog.

Domnul Mircea Dușa:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

De multe ori, de la această tribună, mai ales în Camera Deputaților, am făcut apel la dumneavoastră, doamna președinte, să respectați Regulamentul.

Un coleg al nostru, un lider de grup a ieșit la microfon și v-a propus modificarea ordinii de zi cu un Proiect de Hotărâre privind o declarație politică a Parlamentului României, legat de declarațiile făcute de președintele Parlamentului Ungariei, domnul Kover.

Conform art.8 - degeaba îmi invocați celelalte articole - sunteți obligată să supuneți la vot completarea ordinii de zi, în mod excepțional, așa cum vi s-a solicitat.

Dumneavoastră ați fost profesor bun în această materie. Ne-ați spus de o mie de ori, de 2 ani încoace, că plenul este suveran. Și așa este: conform Regulamentului, plenul este suveran. Și, dumneavoastră nu aveți decât să supuneți votului plenului propunerea făcută de colegul meu. (Aplauze.)

Ați fost profesor bun la șmecherii, și noi am învățat de la dumneavoastră, recunoaștem că în acest domeniu ne-ați fost profesori. Acum, dacă ne-ați fost profesori buni, ați căzut în propria capcană, și vă rog să respectați Regulamentul. Și nu mă trimiteți la celelalte articole.

Supuneți la vot completarea ordinii de zi. Dezbatem acest proiect. (Rumoare, vociferări.)

Nu, doamna președinte nu recunoaște că s-a dat un vot. Și, dacă nu recunoaște acest lucru, îi propun să facă acest lucru încă o dată, după ce dezbatem proiectul care a fost propus de colegul Hașotti. După aceea, vom proceda și la vot final, și pe acest proiect de hotărâre, și pe moțiunea de cenzură.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Marton Arpad, domnul Mircea Toader, domnul György Frunda și domnul Eugen Nicolăescu, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, domnul președinte trebuia să oprească colegul nostru care a intervenit, în momentul când a constatat că propunerea domniei sale este pe procedură, nu se referă la dezbaterea moțiunii de cenzură. Pentru că, cei care cunosc cât de cât dreptul, știu că acele capitole care sunt speciale derogă de la regulile generale. Or, în art.80 din Capitolul special "Acordarea și retragerea încrederii acordate Guvernului" scrie clar: "După încheierea dezbaterilor, se procedează la votarea moțiunii de cenzură".

Și, după ce s-a dat acest vot, da, puteți să interveniți și să modificați ordinea de zi. (Vociferări, rumoare.)

Pentru că, ordinea de zi se termină cu votarea moțiunii de cenzură. Nu există o prevedere, nu o să-mi arătați o prevedere în acest regulament, care vă permite să dezbatem fiecare punct de pe ordinea de zi, și pe urmă să votăm o moțiune de cenzură. Pentru că, în mod evident, scrie clar: "După încheierea dezbaterilor".

Deci, s-a încheiat dezbaterea, se votează moțiunea de cenzură.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Mircea Toader, domnul Eugen Nicolăescu, și după aceea domnul György Frunda.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

Domnule președinte al Senatului,

Stimați colegi,

Cred că este o situație inedită, dar nu făcută... (Vociferări; rumoare.)

Și am să mă și explic: de câte ori am solicitat modificarea ordinii de zi, niciodată nu am făcut-o în timpul dezbaterii unei legi. (Vociferări; rumoare.)

Păi, dacă vociferați, înseamnă că nu s-a terminat stadionul național, mai este încă de lucrat la el.

Deci, vă rog să-mi permiteți să vorbesc în continuare.

Pe de altă parte, indiferent cum ați lua-o - regulamentar, cutumă sau cum vreți dumneavoastră - oricând, orice lider de grup poate să solicite modificarea ordinii de zi, anunțând că dorește să modifice ordinea de zi, cu următoarea temă sau următoarea problemă. Nu citește întâi problema, nu citește întâi ce are de gând să facă, și pe urmă modifică ordinea de zi. Că, dacă se punea în această ordine, era logic să spuneți: Domnule, vrem să modificăm ordinea de zi și să dezbatem o problemă, un raport, o declarație sau, până la urmă, așa cum a spus domnul Dușa, nu este o hotărâre.

Hotărârea Camerei presupune o procedură, presupune să meargă în comisii, presupune să luăm act de ea, presupune să o putem modifica, nu o declarație politică care trebuie făcută marțea.

Așa că, stimați colegi, nu numai că nu putem să întrerupem procedura pe care o avem de finalizat, cu moțiunea de cenzură pe care dumneavoastră ați depus-o; cred că nu doriți să rămână așa, suspendată.

Orice solicitare de acest tip trebuie să urmeze un regulament. Solicitați înainte... Când a citit domnul Hașotti, am zis că vorbește ceva despre Codul muncii. A început cu o chestiune care nu avea legătură cu Codul muncii. Domnul Árpád are dreptate, și domnul Geoană a greșit. Trebuia să spună: "Domnule, treci la subiect, domnule Puiu Hașotti, treci la chestiunea zilei. Nu merge la un lucru care nu are legătură cu ceea ce dezbatem noi".

Așa că, doamna președinte, vă rog să aplicați dumneavoastră regulamentul și să stabiliți clar: unu - terminăm procedura care înseamnă... votul; după ce am terminat votul, solicitați, oricine poate să ceară în completare - vrem să modificăm ordinea de zi - dar să spună pentru ce: un proiect de hotărâre, o declarație. Nu am auzit că o declarație politică care se face marțea, să fie supusă spre aprobare plenului Camerelor reunite.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolăescu.

După aceea, domnul György Frunda.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna deputat Roberta Anastase, încă președinte al Camerei Deputaților.

Am crezut... (Rumoare, vociferări.)

Vă las să terminați, am timp.

Am crezut că metehnele de a nu conduce regulamentar sunt numai la Camera Deputaților, și că ele nu se transferă și la nivelul plenului reunit al celor două Camere. Din păcate, se pare că metehnele sunt atât de adânci, încât nu se poate scăpa de ele.

Doi: la începutul ședinței, astăzi, s-a anunțat că în plen sunt 256 de parlamentari. La vot, la votul pentru modificarea ordinii de zi s-a anunțat că au fost 212 voturi pentru.

Ce discutăm în acest moment? Că a fost un vot majoritar: 212 din 256. Deci, ordinea de zi este modificată, stimați colegi! (Aplauze.)

Probabil de la 212 la 256 erau abțineri și împotriviri. Dar chiar nu mai contează, cât timp a fost un vot majoritar.

Trei: accept lecții de morală, accept lecții de bun-simț de la cei care se comportă ca atare. Dar nu de la cei care modifică ordinea de zi de câte ori vor și cum vor.

 

Domnul Dan-Ștefan Motreanu (din sală):

Bravo!

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Și li se permite acest lucru. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Accept, de asemenea, lecții de morală și lecții de bun-simț și de onestitate de la cei care cred în aceste principii, dar nu de la cei care, în această sală, vin și mint votul. Și știți foarte bine la cine mă refer.

Patru: cine ne împiedică pe noi, astăzi, să ne aducem aminte că au fost multe moțiuni - și de cenzură, și simple - care nu s-au votat în ziua în care s-au dezbătut, și s-a hotărât ca votul să aibă loc într-o ședință specială. Cine ne împiedică, sigur, respectând argumentația doamnei Anastase și a domnului Árpád.

Iertați-mă, vă rog, nu intrasem în nici o procedură de vot după dezbaterea moțiunii. Și, în consecință, un coleg lider de grup parlamentar a făcut o propunere, din punctul nostru de vedere regulamentară, și anume, modificarea ordinii de zi.

În același timp, tot regulamentul prevede ca atunci când ceri modificarea ordinii de zi să explici, să motivezi de ce faci acest lucru. Asta a făcut domnul Hașotti! A spus exact ce text dorește să intre pe ordinea de zi, ca să votăm în cunoștință de cauză, stimați colegi. Vroiați să votăm așa, fără să știm despre ce este vorba?! Eu cred că ar trebui să-i mulțumiți domnului Hașotti pentru serviciul pe care l-a făcut! (Aplauze.)

Și nu în ultimul rând, eu cred că în acest moment trebuie să arătăm foarte precis și foarte clar că dacă nu se respectă ceea ce plenul a hotărât, atunci președintele de ședință trebuie să fie demis imediat!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul György Frunda, domnul Hașotti, domnul Duvăz, domnul Boureanu.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte,

Domnule președinte,

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Îmi pace să cred că Parlamentul României este, printre altele, nu numai un club decizional, singura instanță legiuitoare a țării, dar este un club al domnilor. Un club al domnilor în care noi, domnii deputați, miniștri, senatori, avem obligația morală să nu jignim doamnele, să le respectăm, cu bunele, cu greșelile lor... (Vociferări.) să nu strigăm la cei care vorbesc de la pupitru, să venim și să ne spunem punctele de vedere.

Dacă facem analiza a ceea ce s-a întâmplat, desigur, trebuie dezbătute toate propunerile. Și eu personal cred că, într-adevăr, Parlamentul trebuie să ia în considerare și să aibă o poziție, să discute declarația primului-ministru ungar și declarația președintelui Parlamentului ungar. Dar dați-mi voie să vă spun că nici eu, și cred că nici unul dintre dumneavoastră, de bună-credință, pe baza unei declarații sau a unei traduceri ad-hoc, parțiale sau integrale prezentate putem să decidem.

Cred că aceste declarații și știu că aceste declarații trebuie să intre în Comisia pentru politică externă a Senatului sau a Camerei Deputaților, dacă vreți Biroul permanent poate hotărî să intre și în ședința comună, fiecare grup parlamentar să-și prezinte punctul de vedere, să avem un proiect asupra căruia să se pronunțe Biroul permanent și să-l supună votului plenului celor două Camere. Aceasta este calea procedurală.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori, regulamentul este procedură. Procedura este de strictă interpretare. Nu este de interpretare cum o vrea omul. Și domnul deputat Márton, pentru că nu ne tutuim de la tribuna Parlamentului, a avut dreptate când v-a prezentat articolul respectiv de lege.

Dacă am început procedura moțiunii de cenzură, trebuie să o terminăm. O votăm într-un fel sau altul și după ce terminăm putem să propunem orice altceva. Dar, în timpul dezbaterii, când toate grupurile parlamentare și-au spus punctul de vedere, când primul-ministru a răspuns obiecțiunilor, unele fondate, altele nefondate, singura modalitate este finalizarea prin vot. După aceea putem să venim cu propuneri. Dar a încerca să introducem pe ordinea de zi o problemă ad-hoc ridicată, a cărei importanță nu a fost ridicată nici la ședința birourilor, nici anterior, nu îmi arată altceva decât dorința de a muta accentul deciziei politice de pe moțiunea de cenzură, pe una interstatală, care are cu totul altă greutate și alt loc de dezbatere.

De aceea, vă propun să revenim la moțiunea de cenzură, iar în comisiile de specialitate, fie ale Senatului, fie ale Camerei Deputaților să dezbatem, și pe urmă în plen, declarațiile primului-ministru și a președintelui Parlamentului ungar.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Hașotti. Nu, erați dumneavoastră, domnule Hașotti, după aceea domnul Duvăz și apoi domnul Boureanu.

 

Domnul Emil Radu Moldovan (din sală):

Îmi cedează mie!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Vă mulțumesc. Domnul Hașotti renunță la intervenție?

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Doar la rând.

Domnul Emil Radu Moldovan:

Puțină răbdare, pentru că eu am luat foarte în serios ceea ce spunea domnul senator Frunda și, să discutăm în cunoștință de cauză, o să vă citesc ceea ce a spus domnul Viktor Orbán, primul-ministru al Ungariei, pentru ca dezbaterea să fie în cunoștință de cauză.

Domnule Buda, totuși, fiți un democrat!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Moldovan, dacă-mi permiteți, intervenția...

Domnul Emil Radu Moldovan:

Am și eu rugămintea la dumneavoastră, doamna președinte, să vă comportați democratic și să mă lăsați să le spun colegilor mei, și în special domnului senator Frunda, pe care l-am luat foarte în serios, ceea ce a declarat domnul Orbán, pentru că a spus că nu știe ce a declarat.

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog, în primul rând, să folosiți o tonalitate, astfel încât colegii dumneavoastră...

Domnul Emil Radu Moldovan:

Dacă mă lăsați să vorbesc, o să o folosesc!

Doamna Roberta Alma Anastase:

...să vă poată urmări și, în al doilea rând, intervențiile sunt în acest moment pe procedură. Asta încercam să spun...

Domnul Emil Radu Moldovan:

Pe procedură, ca să discutăm în cunoștință de cauză.

"Să ne aducem aminte de stăpânii Ardealului, de soțiile lor, care au fost un exemplu de toleranță, domnitori ai Ardealului care au înțeles că Ardealul trebuie să fie un pământ de solidaritate. Un lucru este foarte important: să nu lăsăm steagul să cadă la pământ, pentru că dacă va cădea, cineva tot trebuie să-l ridice! Trebuie să predăm generațiilor tinere capacitatea noastră intelectuală, forța noastră, credința noastră, coloana noastră vertebrală. Petőfi, când a venit în Ardeal, a știut foarte bine că forța maghiarilor de atunci o constituie Ardealul, că ardelenii sunt coloana vertebrală a ungurilor.

Este un mesaj de viitor, de speranță, să fie Ardealul cum a fost și națiunea ungară cum a fost. Asta vă doresc din suflet! De fapt, Ardealul a fost luat de la noi de țările și puterile care au avut un scop foarte bine definit, de a ațâța națiunile și de a desena niște granițe la care ei să fie în continuare puternici și dirijori."

Ca să înțelegeți, stimați colegi, care este declarația primului-ministru maghiar, și dacă Guvernul român nu era în genunchi și președintele... putea să aibă o reacție la prietenul lui, nu eram astăzi în situația asta!

Guvernul și președintele României trebuiau să aibă atitudine față de astfel de declarații și comportamente.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Duvăz. Domnule Hașotti, ați făcut schimb cu... Lăsați-l pe domnul Duvăz, vă rog. A, bine!

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

În primul și în primul rând, solicitarea pe care am făcut-o în calitate de lider de grup a fost în baza articolului 8 al Regulamentului Camerelor reunite.

Vreau să vă reamintesc, doamnelor și domnilor colegi, că solicitarea de consultări a fost făcută în timpul votului, și rezultatul anunțat, 212 voturi pentru, nu a fost urmat de nimic altceva, pentru că dumneavoastră nu ați dorit să votați! Domnul Toader a votat. Cu un vot împotrivă, atunci! Deci, s-a anunțat rezultatul unui vot, adică introducerea pe ordinea de zi a acestei declarații care trebuie însușită, în opinia mea și în opinia Uniunii Social-Liberale, din câte am înțeles, de către Parlamentul României, și nu este decât o declarație de demnitate națională.

Am să vă spun niște lucruri pe care nu le știți și care s-au discutat la întâlnirea cu liderii grupurilor parlamentare, întâlnire la care au participat mulți alții, nu numai liderii grupurilor parlamentare, și foarte bine că s-a întâmplat așa. S-a spus acolo că: "nu este bine, nu este strategic, nu este bine pentru România..." Se vorbea despre interesul național și m-am bucurat, în primul rând de către colegii de la UDMR. Evident, dați-mi voie să cred că nu sunteți mai patrioți ca mine, dar, în sfârșit, se poate întâmpla și asta, cine știe?!

Am spus: scoatem din text pe domnul Orbán și spunem "conținutul iredentist și antiromânesc al mesajului unor importanți lideri politici din Ungaria". Nu, nici așa nu s-a dorit! Nici așa nu s-a dorit!

În orice caz, nu se poate vorbi aici că se deturnează discuția de la moțiune. Nu, va avea loc un vot pentru moțiune. Dar vă spun, stimați colegi, atitudinea aceasta de onoare a Parlamentului României este mai importantă decât moțiunea de cenzură! (Aplauze.)

Acum nu mă mir că, după toate nenorocirile pe care le-a făcut Partidul Democrat Liberal, nu are nici măcar vocația demnității naționale. Asta nu mă miră! Nu mă miră nici faptul că... și mă bucur încă o dată că distinșii colegi de la UDMR au invocat de sute de ori interesul național, dar doar de data aceasta sau poate de puține dăți.

Stimați colegi, eu vreau să vă spun un lucru: indiferent ce matrapazlâcuri veți face, eu sper să nu le faceți, doamna președinte, luni, în Biroul permanent al Senatului vom solicita din partea Uniunii Social-Liberale ca în plenul Senatului luni să se adopte acest text. La fel și la Cameră, stimați colegi. Vă sfătuiesc, în cazul în care doamna președinte va apela la malversațiuni parlamentare și în Camera Deputaților să solicitați în Biroul permanent să se adopte această declarație politică.

Dacă doamna președinte va refuza, încălcând regulamentul, să facă acest lucru, dar vă repet și cu aceasta închei, doamna președinte, votul s-a exprimat. Au fost 212 voturi pentru și un vot împotrivă, al domnului Toader. Atât!

Prin urmare, doamna președinte, dumneavoastră trebuie să supuneți votului Parlamentului, Camerelor reunite, dacă este de acord Parlamentul sau sunt de acord Camerele reunite cu declarația pe care am citit-o de la această înaltă tribună, declarație care nu face decât să exprime în mod simplu, cinstit, parlamentar și românesc demnitatea noastră națională. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Duvăz și apoi domnul Boureanu.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Eu cred că merită să discutăm exact în ceea ce privește procedura în care ne aflăm în momentul acesta și cred că acest lucru este important, pentru că, sigur, mulți am fost deranjați de unele declarații care au fost făcute, inclusiv de autoritățile statului din Ungaria, dar nu aceasta sau nu în momentul acesta este dezbaterea acolo. Cred că este important să lămurim, în primul rând, din punct de vedere constituțional. Și cred că din punctul acesta de vedere, art.2 al Constituției spune un lucru destul de clar, care îndreptățește Parlamentul să ducă discuția către o declarație politică cel puțin: "Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum".

Deci, Parlamentul are îndreptățirea de a face o declarație politică în legătură cu anumite atitudini care sunt în măsură să aibă sau să creeze sentimentul atingerii suveranității țării. Nu ar trebui nici să ne inflamăm și nici să refuzăm o asemenea dezbatere și nici să ne dorim, pe de altă parte, să creăm o stare de tensiune nepotrivită între noi și un stat vecin. Dar nici să trecem neobservate o serie de declarații venite în cascadă în ultimele zile. Și o serie de fapte, dacă vreți, care le-au completat, petrecute pe teritoriul României și în legătură cu care autoritățile române nu s-au pronunțat în măsura în care ar fi trebuit să o facă.

Dar ceea ce ne îndreptățește la această discuție este paragraful (3) din art.8, stimați colegi, care spune în mod clar că: "în mod excepțional, în orice ședință comună, președintele Camerei Deputaților sau președintele Senatului poate propune modificarea ordinii de zi, la cererea, pentru motive temeinice" și eu nu cred că netemeinicia poate fi invocată aici, deci subliniez, "pentru motive temeinice, a unuia din birourile permanente sau a unui grup parlamentar din oricare Cameră, ori, după caz, la cererea Guvernului".

Ce vreau să spun cu asta? Că cererea era îndreptățită și votul este exprimat în mod îndreptățit, că noi avem deja în experiența noastră parlamentară suficiente ocazii în care am decalat votul în urma dezbaterii moțiunii, inclusiv moțiunii de cenzură.

Deci, ceea ce vă propunem este să luați notă de un vot care s-a exprimat și s-a exprimat temeinic, în baza unui articol al Regulamentului, în drepturile pe care Parlamentul României le are, pe de o parte, și, pe de altă parte, să procedăm la această dezbatere care fie vorba între noi, doamna președinte, ea nu a putut fi evitată, ea s-a și produs în bună măsură de la această tribună, să terminăm și această dezbatere și la sfârșit să votăm ambele lucruri care au fost pe ordinea de zi astăzi, moțiunea de cenzură și declarația politică a Camerelor reunite.

Vă mulțumesc.

Este propunerea mea, tehnică, dacă vreți.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Numai că în cazul moțiunii de cenzură, așa cum știți foarte bine, avem o procedură specifică, pe care cu siguranță o puteți citi și am precizat-o și eu, după cum sunt convinsă că temeinicia exista încă de la începutul ședinței, când ați fi putut propune modificarea ordinii de zi, nu în interiorul unui punct de pe ordinea de zi aflat în dezbatere. Deci, ori înainte, ori după ce terminăm acel punct.

Domnule Boureanu, vă rog.

Domnul Cristian Alexandru Boureanu:

Doamna președinte,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt convins că oricare din cei de aici, și cei din opoziție și cei de la putere, consideră atât moțiunea de cenzură, cât și declarația politică cerută de colegul nostru parlamentar foarte importante. Nu cred că îndrăznește cineva, de la UDMR până la PNL, să conteste importanța celor două subiecte.

Dar, pe de altă parte, stimați colegi, dacă credeți că este așa de important și atât de amuzant, domnule doritor de președinte de țară, domnul Antonescu, cu ocazia aceasta vă dau posibilitatea să țineți un speech, de ce un subiect atât de important cum este moțiunea de cenzură, îl întrerupeți înainte de a fi finalizat, sau de ce un subiect atât de important cum este declarația Parlamentului României, îl introduceți la și altele, în mijlocul altui subiect? Voința nu ține loc de inteligență, așa cum strigă cineva din sală, că așa vrea el! Iar dacă România și parlamentarii României răspund la un subiect atât de important, pe care și eu îl consider important și neplăcut, ca pretext să justifice eșecul opoziției la moțiunea de cenzură, este grav, domnilor! (Aplauze.) Este grav și - atenție! - eu sunt de părere aici cu colegul meu de la PNL care a propus subiectul. Eu consider că subiectul trebuie discutat. Nu trimis neapărat la o comisie! Dar, haideți, domnilor colegi, să vedem dacă într-adevăr avem Guvern, să terminăm moțiunea de cenzură, iar în momentul în care se cere rămânerea în sală în continuare pentru un alt subiect, acolo să se vadă maturitatea celorlalți parlamentari. Acesta este răspunsul politic pentru declarațiile propuse!

Am și un răspuns tehnic, pentru celălalt coleg de la PNL, care s-a ascuns după niște cifre mărunte: 256 - cvorum de ședință, foarte adevărat, așa încep ședințele, iar la un vot eu am auzit pronunțat 212 și cineva a fost de părere: "vot câștigător". N-am auzit voturi împotrivă, n-au auzit abțineri. Eu cred că au fost 259 de voturi împotrivă, că atâta suntem, 471, și poate între timp au mai venit niște colegi. Cvorumul de la începutul ședinței nu are nici o legătură cu numărătoarea fiecărui vot.

Domnilor colegi,

haideți să votăm moțiunea de cenzură, haideți, dacă vreți, să introducem pe ordinea de zi și acest subiect, pentru că dincolo de bătălia noastră opoziție - putere, eu sunt convins că sunt colegi de la toate partidele deranjați de declarațiile pe care le-am ascultat cu toții.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu.

Domnul Ilie Sârbu:

Stimați colegi,

n-am să mai vin în fața dumneavoastră cu argumente de procedură, articole, au făcut-o colegii mei și au făcut-o foarte bine. Aș vrea să pun două întrebări, în schimb, celor de la putere, colegilor noștri de la putere. Atunci când domnul Moldovan a prezentat intervenția primului-ministru Ludovic Orban... (Râsete.) Pardon, îmi cer scuze! ...primului-ministru al Ungariei Orbán, ați avut o reacție extraordinar de nervoasă. De ce vă este rușine de ceea ce spune domnul Orbán în legătură cu România? N-am înțeles!

Și a doua întrebare, ce ar trebui să mai facă liderii maghiari, că e prim-ministru, că e președinte al Parlamentului, că sunt lideri de partid, ce ar trebui să ne mai facă, ce ar trebui să ne mai spună ca să avem și noi dreptul să reacționăm?

Cred că acestea sunt lucrurile care ar trebui să vă preocupe și pe dumneavoastră și să nu degenerăm în discuții sterile pe marginea Regulamentului, pe marginea procedurilor. Chiar nu vă simțiți deloc jigniți, ca români? Aveți un sentiment de liniște și de satisfacție când l-ați văzut pe Avram Iancu, sigur, păpușa aceea de care se vorbea, spânzurat în piața publică? Chiar nu aveți nici un fel de reacție la ceea ce ne spune domnul Orbán, nu aveți nici un fel de demnitate (Aplauze.), când e vorba de a rămâne la putere? Puterea, dragii noștri colegi, e trecătoare: astăzi o aveți, mâine nu o să o mai aveți! Dar o să intrați în istorie la acel capitol de care copiilor dumneavoastră, nepoților dumneavoastră o să le fie rușine, pentru un an, pentru o lună, pentru jumătate de an de putere. (Aplauze din partea opoziției.)

Închei, mulțumindu-le colegilor mei care au adus argumente aici, fiindcă dumneavoastră nu vă pot mulțumi. (Aplauze din partea opoziției.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Markó Béla.

Domnul Markó Béla:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați colegi,

Bineînțeles că vreau să mă refer la procedură, dar înainte de aceste referiri permiteți-mi să fac o replică la cele spuse de colegul meu senator, domnul Hașotti. Și anume, în ceea ce privește ideea de patriotism și întrebarea dacă noi, maghiarii, suntem sau putem să fim la fel de patrioți ca românii, de exemplu.

După aceea, bineînțeles că domnul Hașotti, observând că totuși constatarea a fost cam dură, a încercat să mai nuanțeze această întrebare.

Stimați colegi,

patriotismul ține de conștiința fiecăruia și fiecare dintre noi trebuie să decidă cât de patriot este sau nu.

În ceea ce mă privește, trebuie să vă spun că sunt la fel de mândru că sunt cetățean al acestei țări, ca și dumneavoastră, sunt la fel de mândru că m-am născut și am crescut în această țară și că pot lucra pentru țara mea! (Aplauze.)

Sunt la fel de mândru ca și dumneavoastră că sunt membru al corpului legiuitor, al celei mai importante instituții din România. Și mă tem. Mă tem pentru prestigiul acestei instituții, dar mă tem și pentru ceea ce am construit împreună, ceea ce am construit eu, împreună cu colegii mei din UDMR, împreună cu dumneavoastră, din diferite partide politice românești! Fiindcă am construit ceva foarte important în aceste două decenii, mai mult de două decenii de când funcționează Parlamentul României. Am construit relații interetnice pașnice, importante atât pentru minoritatea maghiară și celelalte minorități, cât și pentru majoritatea românească.

Stimați colegi,

am construit împreună cu dumneavoastră aceste lucruri. În această sală sunt foști prim-miniștri, nu vreau să-i nominalizez, nu sunt foarte mulți, dar sunt foști prim-miniștri, foști miniștri de externe, alți demnitari, împreună cu care am clădit ceea ce am clădit și am făcut acea construcție prin care ultima dată, la 15 martie, maghiarii din România au avut posibilitatea să-și sărbătorească liber, cu respectul reprezentanților majorității românești, Ziua maghiarilor de pretutindeni, Ziua Revoluției ungare din 1848. Împreună am construit aceste relații, stimați colegi, foști prim-miniștri, foști demnitari, actuali demnitari, senatori și deputați. Și mă tem pentru ceea ce am construit, fiindcă știu foarte bine că istoria nu este ireversibilă. Și, de aceea, eu însumi resping orice amenințare la adresa acestei construcții extrem de importante. Să vină aici, din România, să vină din Ungaria sau să vină din altă parte mesaje nepotrivite, mesaje periculoase, eu însumi le resping, așa cum le respingeți și dumneavoastră. (Aplauze.)

La fel condamn, ca și dumneavoastră, ceea ce am văzut și eu în legătură cu un tânăr care a batjocorit o personalitate importantă a istoriei românești și resping ori de câte ori văd o altă de încercare și sper că și dumneavoastră veți respinge ori de câte ori va exista o încercare de a batjocori o personalitate a istoriei maghiare, fiindcă această construcție funcționează și va funcționa pe baza ideii de reciprocitate.

Și de aceea am spus că mă tem, că mă tem și atunci când se vine cu o declarație bazată eventual pe patimi reale, pe supărări reale, dar o declarație care totuși se referă la relațiile a două țări - România și Ungaria, care atinge o chestiune de politică externă extrem de importantă și care, după părerea mea, în mod firesc, luând în considerare că în România cuvântul cel mai grav, cuvântul cel mai important are Parlamentul României și că acest cuvânt este extrem de greu și extrem de important, luând în considerare acest lucru, în mod firesc aș crede că o astfel de declarație trebuie examinată de comisiile de politică externă, ar trebui discutată de către toți liderii și de către toate partidele politice și nu ar trebui impusă, pe bază de majoritate sau pe bază de opoziție, fiindcă declarația, în mod firesc, va avea un impact asupra relațiilor noastre cu o altă țară foarte importantă, nemaivorbind de faptul că trebuie să vă spun că ceea ce s-a citat nu s-a spus de către primul-ministru al Ungariei. Iată un fapt care demonstrează că pripit, grăbit, încercăm să ne exprimăm supărările, încercăm să ne exprimăm iritările.

Și repet încă o dată și aș termina. De aceea cred eu că a fost foarte firesc să se propună înainte de vot, și s-a și făcut acest lucru, o consultare între liderii privind această propunere de declarație care ar trebui să meargă și ar trebui să ajungă în comisiile de politică externă și repet și închei cu această idee: da, stimați colegi, mă tem pentru ceea ce am construit împreună și nu avem voie să periclităm această construcție extrem de importantă pentru noi, toți.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Drept la replică, domnul Hașotti, și după aceea domnul vicepreședinte Adrian Năstase și după aceea domnul Adomniței, doamna Sulfina Barbu.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc. Drept la replică, un minut.

Vă felicit, domnule viceprim-ministru. Dar să știți că și mie mi-e teamă. Și mie mi-e teamă, pentru că aceste ofense aduse României și istoriei noastre naționale au fost aduse aici, în România. Și mie mi-e teamă, domnule viceprim-ministru, și încă o dată vă felicit pentru ceea ce ați spus, dar ceea ce au spus înalții demnitari maghiari, în frunte cu primul-ministru, viceprim-ministrul, președintele Parlamentului maghiar, nu au fost spuse cu consultările comisiilor de politică externă. (Aplauze.) Și nu cred că este nevoie de cine știe ce comiții și comitete, pentru a ne exprima aici, așa cum și dumneavoastră ați spus, și dumneavoastră n-ați venit decât să confirmați că este nevoie de o astfel de declarație, pentru ca Parlamentul României, aici, la București, și nu în altă țară, domnilor, să-și exprime un punct de vedere care să apere, încă o dată spun, demnitatea națională. Și vă felicit a treia oară, domnule viceprim-ministru, că ați făcut acest lucru și ați condamnat ieșirile antiromânești, profund antiromânești și neeuropene ale unor importanți lideri politici maghiari, în timp ce liderii PDL nu au făcut-o. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul vicepreședinte Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Nu aș fi luat cuvântul dacă domnul vicepremier nu ar fi invocat o construcție în care și eu cred, cred în continuare, am crezut și cred în continuare.

Problema pe care o avem acum este de a nu lăsa o anumită încercare pe care domnul Orbán și unii dintre colegii săi în Ungaria au mai încercat-o într-un mandat anterior, de a nu lăsa ca ceea ce am realizat în țară, împreună, și vreau să-i mulțumesc și eu domnului Markó Béla pentru atitudinea, sprijinul care au însemnat obținerea unor rezultate importante pentru țara noastră în ceea ce privește intrarea în Alianța Atlantică și finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană. Și cred că aceste lucruri le-am realizat împreună și am spus de fiecare dată aceste chestiuni. Dar îmi aduc aminte și de ceea ce s-a întâmplat în 2001, și de reglementările impuse de domnul Viktor Orbán în mandatul său anterior, și de bătăliile pe care le-am dus atunci și de încercările de amestec în problemele noastre legate de relațiile dintre comunități, de o încercare de a direcționa UDMR-ul pe o anumită linie periculoasă. Și eu aș vrea ca aceste lucruri să nu se repete. Nu sunt de acord să acceptăm o campanie electorală a lui Viktor Orbán în România. Nu sunt de acord să acceptăm ca Guvernul României să nu se pronunțe în legătură cu aceste chestiuni. Și dacă președintele României, dacă Guvernul s-ar fi pronunțat în legătură cu aceste declarații, probabil că nu am fi avut această discuție aici. (Aplauze.)

Dar suntem Parlamentul României, și dincolo de aspectele de procedură, care în mod firesc pot fi discutate, este o chestiune de demnitate națională în acest moment și eu cred că și această discuție pe care am făcut-o astăzi aici, până la urmă și-a atins scopul și-și va atinge scopul.

Împreună cu premierul Meghesi din Ungaria, am semnat un parteneriat pentru secolul XXI care, din păcate, a fost dat uitării de către cele două guverne pe care le avem astăzi în România și în Ungaria. Din păcate, dacă acel parteneriat ar fi fost dus mai departe, probabil că nu s-ar mai fi întâmplat ca premierul Viktor Orbán să-și desfășoare campanie electorală încercând să strângă voturi în România din partea comunității maghiarilor. Nu ar mai fi învrăjbit comunitatea de maghiari, încercând să construiască structuri politice paralele ale comunității. Vrem să fim complici la aceste construcții? Eu cred că nu. Și aici este o reacție și de suveranitate națională și de inteligență politică din partea tuturor. Repet: nu aș fi luat cuvântul, dacă domnul Markó Béla, pe care-l respect, așa cum îi respect și pe colegii săi, nu ar fi luat cuvântul pentru a aminti o construcție pe care trebuie să o apărăm împreună. Și această declarație nu vizează UDMR-ul, vizează o formațiune politică din Parlamentul României, nu vizează comunitatea maghiarilor din România, ci vizează o anumită atitudine și o anumită politică din partea celui care acum conduce de fapt Uniunea Europeană, în calitate... având președinția într-un moment în care, iată, același personaj a dus Ungaria în pragul unei monitorizări din partea Consiliului Europei, pe o politică, pe standarde, pe atitudini care sunt în afara a ceea ce europenii acceptă. Trebuie să spunem și noi că nu acceptăm aceste atitudini.

Acesta este sensul demersului, așa cum l-am înțeles eu, din partea tuturor colegilor și sper ca acest demers să fie nu doar al opoziției din Parlament, ci să fie un demers al tuturor. Sunt convins că este o reacție de demnitate care ne va face bine din toate punctele de vedere și va stopa aceste acțiuni care nu au niciun fel de temei nici în ceea ce privește relațiile de vecinătate, nici în ceea ce privește principiile relațiilor între țări.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi mulțumesc domnului Adrian Năstase și pentru intervenția cu o notă de echilibru importantă.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu, lidrul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Am venit la această tribună, suntem la sfârșitul unei zile încărcate, tensionate și nu pot să nu remarc că în acest context declarația pe care viceprim-ministrul Markó Béla a avut-o mi se pare demnă de a fi apreciată, salutată și nu comentată, dar completată. (Aplauze.)

Este de datoria mea să spun câteva cuvinte de apreciere despre rolul pe care actualul vicepremier, în calitatea sa pe care a avut-o în Guvernul pe care l-am condus, tot de vicepremier, dar și de lider al formațiunii comunității maghiare din România, l-a avut pentru așezarea pe altă direcție a relațiilor dintre România și Ungaria, a relațiilor dintre cele două popoare. Vreau să vă reamintesc că am parcurs un drum extrem de lung de la o reație extrem de tensionată, pentru a nu o califica altfel, la începutul anilor ’90, la o relație care s-a tradus în deceniul trecut la ceea ce putea să fie apreciat ca un model de relații între țări vecine, un model care a fost lăudat de toți interlocutorii noștri europeni. Am ajuns la nivelul de a avea cu Ungaria cele mai bune relații cu o țară vecină dintre toți vecinii noștri, lucru care s-a materializat, după cum știți, în ținerea cu regularitate, 4 ani la rând, a reunirilor comune de cabinet, alternativ la București și la Budapesta.

Regret, așa cum spunea și antevorbitorul meu, Adrian Năstase, că acest traseu, din păcate pare să se fi întrerupt și nu cred că în principal datorită nouă. Trebuie să constat că în ultimele zile o serie de declarații cel puțin nepotrivite, le-aș numi poate chiar deplasate, ale unor oficialități maghiare care încearcă probabil să obțină capital politic în propria țară, au fost făcute cu o ritmicitate care îmi ridică anumite semne de întrebare și care în mod firesc pun sub semnul întrebării eforturile pe care românii și maghiarii le-au făcut, și mă refer nu numai la maghiarii din Ungaria, ci și la maghiarii din România, pentru a așeza pe alte baze relațiile dintre țările și popoarele noastre. Și mi se pare acest lucru regretabil.

Așadar, inițiativa pe care ați avut ocazia să o analizați, de adoptare a unei declarații de către Parlamentul român, care să sancționeze aceste derapaje politice ale unor lideri din Ungaria, mi se pare un demers necesar, în absența oricăror alte reacții din partea Guvernului, a primului-ministru, a ministrului de externe sau a președintelui, toți cu atribuții în domeniul relațiilor externe.

Este evident că Parlamentul a rămas în acest moment singura instituție capabilă să adopte o atitudine articulată pe acest subiect. Cred însă că importanța subiectului necesită într-adevăr o discuție mai amplă, la care să participe toate forțele politice. nu vreau să fim martorii unei declarații politice care să fie a unei părți a Parlamentului, ci trebuie să găsim un consens natural între toate forțele politice. (Aplauze.)Și cred că acest lucru care a fost spus de vicepremierul Markó Béla trebuie, într-adevăr, să fie acceptat, nu trebuie să ne pripim în acest moment, pentru că nu cred că o astfel de declarație trebuie să fie luată sub imperiul emoțiilor, ci sub, dacă vreți, umbrela rațiunii și experienței politice.

Așadar, vă propun ca acest demers să continue într-o formă care, sigur, să cuprindă discuții, consultări și care probabil ar putea să aibă loc imediat ce votul pe moțiunea de cenzură se încheie. Mi se pare un lucru mult prea important ca să fi expediat, sau, așa cum spuneam mai devreme, să fie făcut în mod pripit dintr-o serie de considerente, hai să le spunem, subiective.

Vreau să cred, însă, că această intervenție a mea nu va fi înțeleasă greșit, și partidele politice reprezentate în Parlament își vor manifesta responsabilitatea în această chestiune și vor duce demersul până la capăt.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul președinte Crin Antonescu. Vă rog.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Doamnelor,

Domnilor,

Cred că discuția a căpătat o turnură interesantă și am avut prilejul să ascultăm doi foști prim-miniștri ai României. Sunt doi foști prim-miniștri care au început un mandat, care au știut când îl termină, nu dormeau în fiecare seară cu frica în sân, dacă sunt dați afară a doua zi sau nu, și nu prin moțiune de cenzură, dar, mai ales, doi prim-miniștri din două partide diferite care au putut spune ceva despre subiect.

Mulțumesc, domnule președinte Markó Béla pentru intervenția din această seară, după cum v-am mulțumit în plin Congres UDMR și o fac și acum, încă o dată, pentru tot ceea ce ați făcut în politica din România și pentru România.

Ceea ce iese, însă, la iveală din această discuție e grav. Da, avem în sală doi foști prim-miniștri. Există, în această sală, vreun cetățean care-i acum prim-ministru al României? Aveți idee? (Aplauze. Rumoare.)

Există în această sală vreun cetățean care este cumva ministru de externe al României astăzi?

(Voci din sală:)

Nuuu!

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Există, în această sală, în afară de UDMR, care, fie și prin vocea fostului său președinte, s-a simțit față de această țară jignită, mai există vreun alt partid care guvernează și care are bunul-simț să vină și să spună măcar ce a spus Markó Béla? Aveți idee, candidații, domnul Boc, domnul Blaga? Aveți idee?

Domnul cu interesul național, domnul general al Armatei Române, de la popota lui Băsescu, domnul Oprea, aveți idee? (Aplauze. Râsete.)

Nu e vorba, nu e vorba de o declarație a noastră împotriva UDMR, cu atât mai puțin împotriva maghiarilor din România sau a maghiarilor din întreaga lume. Este vorba de reacția firească a singurei instituții care văd că poate să stea cât de cât în poziție verticală la declarații nefericite și de nepermis ale unor oficiali dintr-o țară vecină. Atâta tot!

Și, dacă nu găsim un prim-ministru care astăzi să poată spune altceva decât ce a fost programat să spună, adică despre Codul muncii, foarte bun, (Aplauze.) și, dacă nu găsim un ministru de externe pe care mi-e și frică să-l invit la microfon, că mi-e să nu facă din nou elogiu unei alte doamne ministru, pe care, sigur, o prețuim toți, domnule Frunda!, (Aplauze.) atunci, atunci, cu toată înțelepciunea pe care și intervenția domnului prim-ministru Năstase, fost, dar prim-ministru, și intervenția domnului prim-ministru Tăriceanu, fost, dar prim-ministru, la vremea lui, nu chestia asta... (Aplauze.) cu toată înțelepciunea acestor intervenții, vă rog, doamnă președinte, să dați posibilitatea plenului suveran al Parlamentului de a decide asupra acestei chestiuni pe care colegul Puiu Hașotti a adus-o în discuție.

Să nu mizați... domnul... cum îl cheamă? Finul lui Vlădescu? Domnul Boureanu. (Aplauze.) Să nu mizați pe recunoștința mea, pentru că mi-ați dat, cum spuneați, șansa unui speech. Eu nu sunt doritor de președen... președinte al României, cum ați spus, dar slavă Domnului că nu sunt lustruitor de pantofi de președinte al României.

Vă mulțumesc.

Hai la vot! (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Sulfina Barbu.

Nu ați fost înscris. (se adresează domnului Ludovic Orban, care solicită să i se dea cuvântul.)

Drept la replică pentru domnul Ilie Sârbu?

Doamna Sulfina Barbu:

Doamnă președinte,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este foarte dificil pentru un coleg care nu vine în Parlament să cunoască regulile parlamentare. (Rumoare; vociferări.)

Atunci când lipsești de la lucrările Parlamentului, este logic să nu cunoști regulile din Parlamentul României. (Rumoare; vociferări.)

Să nu știi că doar parlamentarii la astfel de dezbateri au dreptul să vină și să își spună punctul de vedere civilizat, înscriindu-se la cuvânt. Dar vedem că discută unii despre Codul muncii, dar nu prea le place munca. Sunt foarte îngrijorați de oamenii din România, dar ei sunt cei care nu sunt recomandați pentru a vorbi despre muncă. Și aș vrea să vă spun paradoxul în care suntem. Astăzi, discutăm despre moțiunea de cenzură pe care dumneavoastră, stimați colegi, ați depus-o și o dezbatem. Dar nu vreți să dăm un vot pe moțiunea de cenzură, conform regulamentului. Ați venit cu altă temă și așa arătați că, de fapt, nu sunteți interesați nici de Codul muncii, nici de oamenii din România, nimic din ceea ce se întâmplă afară nu vă interesează. (Rumoare; vociferări.)

Dar constat că uniunea socialistă, din păcate, face un șantaj oribil la adresa UDMR-ului, pentru că UDMR-ul nu a ieșit de la guvernare. Este deplorabil comportamentul dumneavoastră, și, în calitate de parlamentar la primul mandat, condamn astfel de comportamente.

Vă rog să trecem la votarea moțiunii de cenzură.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, doamna Sulfina Barbu.

Domnule Orban, dumneavoastră îi dați replică domnului Ilie Sârbu că a greșit numele dumneavoastră? Drept la replică. Vă rog.

Doamna Ludovic Orban:

Doamna președinte, deși nu înțeleg de ce conduceți dumneavoastră, când mai înainte conducea domnul Geoană. Asta este o chestiune pe care nu o pricep.

Domnul senator Ilie Sârbu mi-a pronunțat numele când a făcut referire la primul-ministru al Ungariei și normal că trebuie să dau o replică. Nu sunt prim-ministru al Ungariei și nici nu-mi doresc să fiu prim-ministru al Ungariei. Primul lucru.

Al doilea lucru, voiam să vă spun o chestiune, așa, de multe ori îi văd pe mulți concetățeni de-ai mei că se uită câș la mine. (Râsete.)

Și întreb: de ce, domnule? Zice: te cheamă Orban, ești rudă cu Viktor Orbán. Zic: domnule, nu sunt rudă, ce vină am eu că am ajuns să mă cheme Orban? De multe ori, chiar am ajuns să-mi fie rușine că mă cheamă Orban. Sigur, din cauza lui Viktor Orbán, nu din cauza faptului că părinții mei m-au botezat Orban. Dar, să vă spun un lucru, dragii mei. (Rumoare.) Prefer să mă cheme Orban, decât Boc, și nu din cauza faptului că Boc, în două limbi ale unor minoritari, înseamnă "foame" și știți voi ce. ci pentru că am ajuns să-mi fie rușine că în România un om ca Emil Boc a ajuns să fie prim-ministru și un partid ca Partidul Democrat nu are elementarul bun-simț să accepte că este fundamental ca astăzi. Parlamentul să adopte această declarație. Pentru că, altfel, nu o să mai dăm niciodată această declarație, pentru că atât președintele României, cât și pseudoprimul-ministru al acestei țări, o să facă tot ce pot ca nu cumva, vreodată, Parlamentul să aibă demnitatea de a da o declarație altfel decât cerând voie de la "licuriciul" cel mare.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Stimați colegi,

Vreau să încep prin a mulțumi domnului Markó Béla, domnului Adrian Năstase și domnului Călin Popescu-Tăriceanu, pentru un rar moment de normalitate pentru care ni l-au oferit. (Aplauze.)

Foarte rar mi s-a întâmplat, în 15 ani de Parlament, să asist la trei discursuri, unul după altul, ținute pe un ton rațional, echilibrat și normal. Și doresc să le mulțumesc pentru lucrul acesta.

În ceea ce privește chestiunea pe care o discutăm, mă înscrisesem demult la cuvânt, dar pentru că s-au înscris între timp, domniile lor, am preferat să vorbesc mai târziu. Vreau să vă spun și care este punctul de vedere al Grupului parlamentar al minorităților naționale, format din minorități care au făcut parte și fac parte..., pentru că noi considerăm că acest proces politic este continuu, procesul politic de la Alba Iulia, și care s-au simțit, deopotrivă, jignite, ca și românii, ca și maghiarii din România, sunt convins, de un ton care amintește de vremuri apuse.

Suntem în două alianțe politice, ambele țări, în NATO și în Uniunea Europeană, există un model de cooperare oferit, din păcate pentru scurt timp, și de noi, dar oferit pe durată lungă de Germania și Franța, și credem că aceasta este calea pe care trebuie să o urmăm. Și pentru aceasta credem că asemenea declarații trebuie amendate în momentul în care ele apar.

Felul în care facem lucrul acesta, însă, trebuie să fie unul rațional și profesional.

Noi suntem dispuși să stăm aici până la orice oră și să votăm o declarație pe care s-o scrie oameni care știu să scrie asemenea declarații - e și asta o meserie.

Eu nu știu să scriu o asemenea declarație. Avem oameni, colegi, în comisiile pentru politică externă, în Comisia pentru cooperare europeană și cred că dânșii știu să scrie mai bine decât oricare dintre noi un asemenea text.

Este un text foarte important. M-am gândit - și lucrul acesta seamănă foarte mult și în relațiile dintre state - cum răspunzi unei jigniri. Poți răspunde inteligent sau jignind și tu. Ce câștigi dacă răspunzi inteligent și ce pierzi dacă jignești și tu. Cu întorsul obrazului, oricât de creștin aș fi, nu sunt de acord.

Nu, eu propun să răspundem unei jigniri într-un mod inteligent, pentru că eu cred că inteligența este un semn de superioritate.

De aceea, vă propun să stăm aici până când avem un text elaborat de oameni care știu să-l scrie și vă garantez că grupul nostru parlamentar, noi, minoritățile din România, care ne considerăm parte a procesului politic început la Alba Iulia, îl vom vota.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule Pambuccian.

Domnul Dușa, după care mai au intervenții cei doi președinți ai comisiilor pentru politică externă din Camera Deputaților și Senat.

Domnul Mircea Dușa:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Poate că pe subiectul acesta privind județele Harghita, Covasna și Mureș eu trebuie să fiu cel mai aprins.

Am auzit și discursul domnului Markó Béla, care întotdeauna a fost un om de echilibru și care a făcut apel la calm și la liniște.

Și eu, de fiecare dată, încerc să-mi rețin pornirile acestea la unele declarații care se dau prin județ sau afirmații care se fac de către politicieni. Chiar aseară, eram cu domnul ministru Borbely la o televiziune și spuneam că 15 martie este Ziua maghiarilor de pretutindeni și că maghiarii, în această zi, își comemorează eroii de la 1848, și că ieri traversam județele Harghita și Covasna de dimineață - pentru că și eu sunt invitat de fiecare dată la aceste acțiuni - și am văzut foarte mulți cetățeni îmbrăcați frumos, onești care se îndreptau spre piețele publice, spre monumente, pentru a comemora eroii.

Sigur că în sinea lor se gândeau că au salarii mici, că au pensii mici, că nu au locuri de muncă, dar, totuși, este o demnitate a cetățenilor de etnie maghiară să-și comemoreze eroii.

Până aici lucrurile sunt normale și eu, de-a lungul anilor, am participat la multe acțiuni: și când au fost acțiuni mai intense și mai violente de 15 martie și când lucrurile au fost mai calme, mai ales după 2000, când domnul Năstase era prim-ministru și a făcut o serie de demersuri guvernamentale ca aceste elemente care privesc minoritatea să se echilibreze și să se intre într-o anumită normalitate.

Însă, nu sunt de acord că spre seară vin politicienii și pun gaz pe foc. Încep să vorbească despre autonomie, despre Trianon, despre - nu știu - Legea minorităților și alte subiecte care nu le sunt dragi românilor și poate nici nu-i interesează foarte mult nici pe maghiari, că foarte mult îi interesează ce vă spuneam eu: pensiile, salariile, locurile de muncă și alte chestiuni. Și mă gândesc că nu este normal acest lucru. Noi acum ne refeream la declarațiile lui Orban și ale lui Kover. O să revin în finalul intervenției mele la ele.

Dar poate că și UDMR-ul trebuie să-și facă puțină ordine în curtea proprie, pentru că și printre dânșii sunt oameni mai radicali în gândire și creează aceste evenimente. Și eu vi le spun din realitate, că vin de acolo, din județul Harghita. Oare, ieri, era normal ca cei trei președinți ai consiliilor județene să-și facă un titlu de glorie că au dobândit cetățenia maghiară? Nu este ilegal, este legal. Poate că Ianos baci și Marika néni pot să facă acest lucru, dar trei președinți ai consiliilor județene, care sunt, în unele cazuri, conform legii, și reprezentanți ai statului român, au jurat ieri pe Constituția maghiară și mă întreb eu, oare, acum, pe care constituție o respectă, pe cea a României sau pe cea maghiară.

Este normal să tot repetăm subiectul acesta cu autonomia teritorială, în condițiile în care Constituția ne spune clar că România este stat unitar și indivizibil și național? Și noi, ca deputați, inclusiv colegii noștri de la UDMR, unii chiar de două ori, că sunt și miniștri, au jurat de la această tribună pe Constituție că respectă Constituția. Și cei care sunt miniștri au jurat și în fața președintelui că respectă Constituția și legile țării.

Este normal să tot venim cu acest subiect? A, când va fi o discuție despre modificarea Constituției, atunci putem discuta de acest subiect.

Este normal, domnule Markó Béla, probabil că nu știți, dar vă informez eu, că am primit acea invitație, este normal ca, în Miercurea Ciuc, unde a fost cea mai mare manifestare ieri, pe 15 martie, și pe care, încă o dată, respect această sărbătoare și intenția maghiarimii și a cetățenilor de etnie maghiară să-și sărbătorească și să comemoreze eroii de la 1848, este normal ca alături, ca organizatori de data aceasta, să apară Primăria Miercurea Ciuc, Organizația UDMR Miercurea Ciuc și Organizația PCM Miercurea Ciuc? Nu știu dacă știați acest amănunt, dar vă prezint invitația pe care am primit-o și pe care am onorat-o ieri în prima parte la Miercurea Ciuc, atunci când s-au deschis festivitățile de 15 decembrie.

Și subiecte sunt multe și pot continua. Putem discuta în seara aceasta foarte multe subiecte de acest gen, dar nu este cazul. Eu m-am referit la câteva. Sigur că întotdeauna domnul Hunor - acum nu este aici - dar sunt convins că i se transmite ce spun eu. Este normal ca atunci când dorim să avem totuși o stare de normalitate, de echilibru, cineva să tot ațâțe spiritele? Și vă spun eu că acea persoană care ieri l-a atârnat pe Avram Iancu în Miercurea Ciuc, acea persoană, acum trei săptămâni se plimba cu portretul lui Eminescu și al meu - eu sunt mândru că m-a pus alături de Eminescu - cu inscripții pe acolo că Eminescu și Dușa sunt interziși în Miercurea Ciuc.

Este normal ca tot acea persoană, acum vreo două luni de zile să fie în fața magazinului Kaufland și să interzică accesul evreilor în Miercurea Ciuc? Și cei care-i dau aprobări nu sunt străini de acțiunile pe care această persoană le face. Nu este nici plecat de acasă, nu are nici probleme mintale, este trimis de cineva să spună ceea ce alții nu pot spune.

Lucrurile acestea nu sunt normale și nu trebuie să se mai petreacă. Nici nu discutam despre aceste probleme dacă nu se crea această discuție astăzi în Parlament.

Da, domnul Grosu, dumneavoastră sunteți din județul Mureș și trebuie să mă aprobați cu mâinile ridicate. (Aplauze.)

Și acum să revin la subiectul care este în discuție.

Cineva a ieșit aici și ne-a spus că nu este vorba de declarația premierului Viktor Orbán.

Domnilor și stimați colegi, declarațiile acestea legate de autonomie le-a făcut, în primul rând, cu o zi înainte președintele Parlamentului Ungariei, care a îndemnat și a făcut afirmațiile că Guvernul maghiar sprijină autonomia teritorială, iar cealaltă declarație, care a fost prezentată aici și a fost încă o dată rostită de colegul meu, Moldovan, este mesajul premierului Orbán, transmis la aceleași festivități, de către reprezentanții Ambasadei Budapestei la București.

Și acum ultima întrebare și cu asta mă opresc.

Poate că nu se ajungea în această situație dacă domnul ministru de externe duminică îl chema pe ambasadorul Ungariei la raport și arăta ceva, dacă domnul premier nu stătea pasiv și lua poziție, probabil că nu se ajungea la această discuție în Parlament. Dar, cineva, până la urmă, trebuie să ia poziție în România față de aceste acțiuni ale premierului Orbán și a FidesZ-ului. Sigur, e o formațiune politică, care nu este nici pe placul UDMR-ului, pentru că îi atacă și pe dânșii. La Congresul de la Oradea, chiar vicepreședinta FidesZ-ului a îndemnat delegații la congres să voteze schimbarea, să voteze pe alții, pe care i-au propus cei de la FidesZ.

Mă opresc aici și poate că domnul prim-ministru ia o poziție în această seară de la tribuna Parlamentului.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Ioan Oltean, Grupul PDL.

Domnul Ioan Oltean:

Doamna președinte,

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor,

Am ascultat cu foarte multă atenție absolut toate luările de cuvânt de la această înaltă tribună și trebuie să recunosc că au fost colegi extrem de echilibrați, extrem de rezonabili, dar, în același timp, extrem de exigenți cu ceea ce au spus. Au fost și colegi care au fost mai mult loviți de criza isteriei, a iraționamentului decât a raționamentului și a unei stări normale.

Doamnelor și domnilor,

Nu cred că există în această sală un parlamentar care să nu respingă afirmațiile făcute de către demnitarii unguri.

Nu cred că există un partid politic în această țară care să nu respingă și să nu se delimiteze de afirmațiile făcute de către demnitarii unguri.

Nu cred că există în România un cetățean român sănătos la minte...

(Voci din sală:)

Boc!

Domnul Ioan Oltean:

...care să nu respingă și să nu se delimiteze de aceste afirmații.

În același timp, cred că nu cei care țipă sunt mai patrioți.

În același timp, cred că nu cei care sunt mai violenți sunt mai patrioți decât cei care stau cuminți în bancă și ascultă pe cei violenți și demagogi.

În același timp, cred că patriotismul nu este apanajul opoziției, așa cum nu este apanajul puterii.

În același timp, cred că Parlamentul României, ca instituția fundamentală într-un stat democratic, trebuie să ia o asemenea decizie și o asemenea atitudine, dar o asemenea atitudine nu se ia pe picior. Ea nu este rezultatul unei singure gândiri din acest Parlament.

Să nu uitați că opinia pe care noi o exprimăm este opinia unui popor, nu a unui demnitar sau a altuia, fie că e din opoziție, fie că e de la putere.

De aceea, trebuie gândită și pregătită în așa fel încât ea să fie un răspuns sever, un răspuns exigent, o poziție foarte serioasă a unui popor care se simte lovit în demnitate de către demnitari iresponsabili.

Dar, să nu o facem cu încălcarea procedurilor parlamentare.

De aceea, doamna președinte și stimați colegi, cred că se impune să acționăm procedural, să ne exprimăm votul asupra moțiunii de cenzură, pentru că vă interesează dacă Guvernul Boc nu pică și, după aceea, să stăm până mâine dimineață să redactăm un punct de vedere, o declarație care să exprime o poziție serioasă a Parlamentului României, s-o adoptăm și să trăim cu certitudinea, cu convingerea că ne-am făcut datoria în mod corect.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul prim-ministru, vă rog.

Domnul Emil Boc:

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Domnule președinte al Senatului,

Vreau să vă mulțumesc pentru faptul că mi-ați permis să mă adresez plenului celor două Camere. Spun asta pentru că, nefiind parlamentar și nediscutându-se subiectul moțiunii de cenzură, nu aveam dreptul să intervin de la această tribună și am un respect pentru ce înseamnă Parlamentul României și rigoarea actului parlamentar.

Având în vedere că au fost solicitări de a interveni, vă mulțumesc pentru această ocazie de a mă putea adresa plenului celor două Camere și pe acest subiect, legat de ceea ce dumneavoastră discutați de mai bine de două ore.

Aș vrea să lăsăm de-o parte măștile și să discutăm exact cu cărțile pe față.

Cum a apărut acest subiect? La un minut înainte de a se vota moțiunea de cenzură.

Dragi colegi din opoziție,

Dacă demersul dumneavoastră, atât de consecvent, se dorea a fi unul serios, la începutul acestei ședințe de la ora 15,00 solicitați includerea pe ordinea de zi, se trimitea textul la Comisiile pentru politică externă, se lucra și se vota o anumită declarație, dacă se considera necesar, sau nu.

Haideți să spunem lucrurile în față, fără mască. De fapt, ce ați încercat și ce încercați, spunând: acum se votează, peste un minut, moțiunea de cenzură; să introducem noi o dispută între PDL și UDMR, să cadă Guvernul. (Rumoare.)

Dragi colegi,

Eu cred că, după 20 de ani de democrație, trebuie să aveți eleganța de a juca corect.

Moțiunea de cenzură se votează de către toți cei care doresc, conform propriei voințe. Guvernul nu are niciun fel de reținere să stea în fața dumneavoastră oricând și oriunde.

Am vrut doar pentru opinia publică, cei care se uită la această oră la noi să înțeleagă că prima esență a jocului dumneavoastră este una meschină, politicianistă, cu scop electoral. Am închis subiectul.

Doi. Asta nu înseamnă că, în calitate de șef al Executivului, nu urmăresc cu maximă atenție ceea ce se întâmplă în planul relațiilor diplomatice dintre România și Ungaria, ca și dintre România și alte țări.

Vreau să știți că am fost primul care am condamnat fără echivoc gestul cu privire la Avram Iancu. (Vociferări.)

Am considerat și consider însă că orice atitudine a unui stat trebuie să se comporte prin instituțiile sale.

Nu avem dreptul, ca autorități, să reacționăm decât prin instituții, iar dacă există incitare la ură națională, cum eu consider că a fost acel gest necugetat cu privire la Avram Iancu ieri, acolo, autoritățile statului trebuie să-și facă datoria, dar instituțional.

În privința declarațiilor despre care vorbiți - oameni buni, trebuie să aveți decența și calmul necesar unor oameni de stat, a unor oameni care sunt în Parlamentul României și decid soarta acestei țări. Nu reacționați la primul impuls!

Și vă spun de ce: trebuie să aveți toate informațiile atunci când luați niște decizii în Parlamentul României.

Nu-i admisibil să vii cu o declarație scrisă pe picior, cu un minut înainte și s-o supui votului plenului fără să știi despre ce este vorba.

Și să vă spun despre ce este vorba. Am aici textul original al mesajului domnului Viktor Orbán. (Textul este arătat spre sală.)

Vreau să știți că nimic din ceea ce spuneți dumneavoastră, în mesajul scris și trimis de Viktor Orbán nu există. E adevărat că au fost completări ale acelora care au citit mesajul domnului Orbán și care pot fi discutate și condamnate sau apreciate.

Dar, înainte de a reacționa ca țară, oameni buni, aveți echilibrul necesar. Domnul Markó Bélo v-a dat o lecție de istorie cum n-ați primit-o niciodată.

Am construit timp de 20 de ani în această țară, prin înțelepciune, echilibru, o relație corectă, un parteneriat între România și Ungaria. Amândouă suntem țări în Uniunea Europeană și în NATO. Avem un viitor comun în Uniunea Europeană. Trebuie să ne respectăm, trebuie ca această Constituție, în orice situație, oriunde și oricând să fie respectată și voi fi primul care o voi apăra în orice context, dar nu voi reacționa doar pentru că cineva scrie pe genunchi un mesaj ca cel trimis de dumneavoastră.

În consecință, ceea ce am propus în pauza parlamentară, că acolo mi-am permis să-mi spun punctul de vedere, este: luăm toate declarațiile, luăm mesajul oficial, luăm declarațiile care s-au spus în afara mesajului oficial, le analizăm în structurile instituționale ale Parlamentului, în Comisiile pentru politică externă, cu participarea tuturor grupurilor parlamentare și ne formulăm un punct de vedere. Dar nu gesturi de acestea, scrise pe genunchi, într-un moment cu un minut înainte de votarea moțiunii; pentru a obține ce? Un motiv de dispută între UDMR și PDL spre deliciul dumneavoastră.

Asta nu-i politică, este politicianism ieftin, domnilor colegi. N-are nimic de-a face cu politica ceea ce faceți dumneavoastră. (Aplauze.) Și vreau ca românii, cetățenii acestei țări, indiferent de etnie, care se uită la noi în această seară, să înțeleagă un lucru: dacă suntem în fruntea țării, suntem aici să păstrăm echilibrul, să facem politică pentru 22 de milioane de cetățeni ai acestei țări, să nu punem interesele de moment ale unei opoziții care nu au în comun nimic cu ceea ce înseamnă interesul acestei țări în Uniunea Europeană, doar pentru satisfacerea unor mărunte orgolii de moment.

De aceea, vă invit, dragi colegi, la echilibru, la maturitate, la respectarea instituțiilor și luarea deciziilor acolo unde le este locul, în comisiile pentru politică externă, după care să se ajungă, dacă este cazul, la o decizie în plenul Parlamentului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Președintele Comisiei pentru politică externă, domnul Attila Korodi, Camera Deputaților, după aceea, președintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României, domnul Titus Corlățean.

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate doamne și domni senatori și deputați,

Am avut onoarea să fiu membru al Guvernului României, să lucrez cu oameni de seamă și nu numai să lucrez cu oameni de seamă, dar să și învăț foarte mult de la ei.

Am avut onoarea și am onoarea, ca președinte al Comisiei pentru politică externă, să lucrez cu oameni de seamă, care sunt foști prim-miniștri, foști miniștri, diplomați, oameni care cred în diplomație, cred în politica externă și cred că fiecare gest pe care noi îl facem ca Parlament al României este pentru a construi.

Anul trecut, într-un moment dificil, foarte mulți membri ai Parlamentului României au zis că este nevoie ca Parlamentul României să-și exprime o poziție pe un dosar care era dosarul romilor din perspectiva franceză.

Atunci, pentru că era un dosar dificil, forțele politice, Birourile permanente întrunite au decis ca Comisiile pentru politică externă să pregătească un document care să înglobeze cât mai mult pozițiile partidelor politice și să fie un real instrument de politică externă și de relație bilaterală, mai ales că era vorba despre o comunitate a romilor din România, care era la mijloc.

De data aceasta, avem aceeași problemă serioasă, în care avem o relație bilaterală foarte importantă, în care orice decizie pe care o vom lua trebuie să fie un ajutor în a construi în continuare această relație bilaterală pe reciprocitate și în care, la mijloc, se află comunitatea maghiară din România, dar, puțin lărgit spectrul, și alte comunități etnice din România.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Eu am învățat un lucru: pe aceste elemente este nevoie de chibzuință și realmente să servim interesul național. Interesul național care este al cetățenilor României, al tuturora.

De aceea, vă cer, chiar dacă acum încă nu s-a întrunit procedura de a duce la bun sfârșit o declarație, în momentul în care această procedură ajunge la finalitate, să aibă inclus un mandat dat Comisiilor pentru politică externă, ca să ne așezăm la masă, să vedem ce putem în interesul României, construind, să ne exprimăm pentru a arăta o direcție care să fie de reciprocitate și să îmbunătățească relația România-Ungaria, dar și a românilor și a maghiarilor.

Pentru că astăzi s-a demonstrat că putem să greșim. Declarația, textul propus este încă, la ora actuală, plin de elemente care sunt confuze și nu se bazează pe documente oficiale și pe relatări clare a ceea ce s-a întâmplat în zilele trecute, de la localizări greșite, până la personalități care au exprimat sau nu anumite lucruri.

Este nevoie ca noi, toți, care suntem responsabili de interesul național, să putem documentele laolaltă, să ne așezăm și să decidem.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României, după care vă propun să ne apropiem de finalul dezbaterilor.

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor, doamnelor miniștri,

Dezbaterea, extrem de importantă, era necesară și era necesară de mai multă vreme. Și am să încerc să mă explic pe scurt.

Voi începe, însă, prin a face referire, la rândul meu, la intervenția vicepremierului Béla Markó și voi începe altfel decât vă așteptați, poate, spunând da, este adevărat, este un gest de normalitate de a sărbători, în primul rând comunitatea sau minoritatea maghiară - cetățenii români de etnie maghiară din România - sărbătoarea pe care o consideră importantă pentru identitatea domniilor lor. E un gest de normalitate, chiar dacă - subliniez - și acest lucru trebuie totuși mai bine înțeles de către minoritatea maghiară, este vorba de o simbolistică diferită, care poate avea un ecou diferit - și are - și uneori dureros pentru noi, românii.

Faptul că astăzi, în România europeană, ziua de 15 martie este sărbătorită de dumneavoastră în mod liber, este un gest care manifestă normalitate și dorința de a trece peste niște lucruri care au fost grave, serioase în trecutul nostru și de a privi și de a construi în perspectivă.

Vreau însă - și aici voiam să ajung - și domnul vicepremier este în sală, văd că este înconjurat de colegi, aș vrea să vă întreb pe toți colegii din Parlamentul României dacă știe cineva, în această sală, că există și o zi a românilor de pretutindeni și că această zi a fost stabilită prin lege, votată de Parlament - recunosc că am fost inițiator - și este stabilită la 30 noiembrie, ziua apostolului Andrei, apostolul românilor de pretutindeni.

Vreau să vă pun o întrebare: dincolo de declarațiile mele, care s-au pierdut de fiecare dată, în fiecare an, la 30 noiembrie, printre multe alte subiecte mult mai importante, a reușit instituția și a reușit statul român să sărbătorească cum se cuvine o simbolistică a populației majoritare?

Nu spune asta, de fapt, foarte mult despre nivelul tot mai jos la care ne situăm în ansamblul societății în ceea ce privește respectarea simbolisticii naționale românești. Și asta vă dă un răspuns la lipsa de reacție instituțională.

Și mă îndrept către domnul prim-ministru, Emil Boc: îmi pare rău, domnule prim-ministru, nu ați înțeles nimic din această dezbatere.

Aici este vorba de necesitatea ca statul român, prin instituțiile sale, prin reprezentanții săi, președintele României, primul-ministru, președinții Parlamentului, ministrul de externe să aibă o reacție care corespunde atributelor fundamentale ale statului român, consfințită de Constituție și demnității românești.

Ceea ce s-a întâmplat acum este rezultatul unei acumulări negative, iar responsabilitatea, pentru șirul de declarații politice la cel mai înalt nivel din Ungaria în ultimele luni, cel puțin, responsabilitatea revine, paradoxal, veți fi surprinși, nu atât celor de la Budapesta. Pentru că știm foarte bine, după Trianon care a fost politica consecventă a Ungariei, nu e o surpriză, nici măcar nu ne-am isterizat. Statul român, până de curând, a știut ce are de făcut și a făcut, pentru a respecta atributele fundamentale ale statului român. Însă responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă de o bucată de vreme este aici la București, și ea revine liderilor politici de la București, nu am spus liderilor români, am spus liderilor politici de la București, atât cei români, cât și cei maghiari. Și, din acest punct de vedere, eu aș vrea să salut astăzi declarația pe care vicepremierul a făcut-o, pentru că este un pas înainte. Nu am auzit prea des această chestiune, pentru că - și vreau să separăm foarte clar lucrurile, am spus-o și în așa-zisele consultări de dinainte de reluarea dezbaterilor - facem o separare necesară între dezbaterea noastră politică internă, ceea ce un partid politic din România, UDMR-ul sau alții, doresc și promovează niște obiective politice care pot însemna autonomie pe criterii etnice, obiective, pe care le împărtășim sau nu, dar le discutăm noi democratic în România, și ceea ce înseamnă o acțiune externă, o interferență externă, care este inacceptabilă pretutindeni în lumea democratică.

Nimeni nu își poate permite, nici față de România, nici față de Germania sau față de Ungaria să vină să spună care este modelul de organizare al statului pe care și-o doresc ei. Nu există așa ceva!

Din acest punct de vedere, domnule prim-ministru, am ajuns la această dezbatere datorită absenței totale a reacției instituțiilor statului român, președintelui României, primului-ministru, ministrului de externe. în afară de reacțiile liderilor politici din opoziție, de ieri, și președintelui Senatului și altor colegi din opoziție, nu am auzit nici ieri, nici astăzi până puțin mai devreme nici un fel de poziție care să ateste faptul că statul român trebuie respectat de toți pe acest glob pământesc. Aici este problema. Și aici este responsabilitatea dumneavoastră la nivel de guvern, la nivel de președinție.

Vreau să vă spun, pentru că au fost intervenții în necunoștință de cauză. Ni s-a spus: de ce Parlamentul României să adopte o declarație care ar pune în pericol relațiile bilaterale?

Vreau să spun două lucruri aici.

Numărul 1, nu este un argument faptul că Ungaria asigură Președinția Uniunii Europene. Dimpotrivă, ar fi trebuit mult mai multă responsabilitate din partea Președinției Uniunii Europene, atunci când se lansează în astfel de retorici.

Și, numărul 2, în cunoștință de cauză acum, domnilor colegi, vreau să vă spun că Parlamentul Ungariei, anul trecut, a adoptat două legi pe care le-a considerat importante. Una dintre ele se referă la simbolistica unității maghiarilor de pretutindeni, așa-numita Legea a Trianonului. Vă invit s-o citiți, vă invit s-o citiți, atât expunerea de motive, cât și textul legii și veți constata - și citez din memorie - Tratatul de pace, subliniez, de pace de la Trianon, este calificat drept un dictat care a provocat niște consecințe pe care națiunea maghiară le condamnă și astăzi și a fixat ca obiective, în continuare, drepturile colective, autonomia comunității maghiare în Bazinul Carpatic. Sunt obiective politice și legislative, juridice obligatorii, stabilite prin lege de Parlamentul maghiar. Și, ni se spune nouă că Parlamentul României nu poate dezbate și nu poate adopta o declarație care să spună anumite lucruri față de ceea ce s-a afirmat ieri? Citez: "Amintiți-vă care au fost stăpânii în Ardeal" și s-a încheiat comunicatul cu "Ardealul să fie ce a fost o dată..."

Este un mesaj revizionist, stimați colegi. În astfel de situații, este o chestiune de responsabilitate comună, și a noastră, a românilor majoritari, și a colegilor maghiari. Noi stabilim în țară - și noi, și dumneavoastră - ceea ce este de stabilit. Nu vine nimeni din exteriorul țării să ne stabilească nouă regulile în România. Nu este un mesaj naționalist, este un mesaj de demnitate națională.

Și aș vrea să mă apropii de final. Evident că procedural au fost expuse argumentele, a existat un vot, există o majoritate care s-a exprimat de o manieră foarte clară cu privire la punctul suplimentar pe ordinea de zi, și mergem mai departe.

Vreau să vă spun însă un alt lucru. L-am invitat pe ministrul afacerilor externe pentru mâine la o audiere, mă bucur că a acceptat să fie prezent la această chestiune, pentru că avem de reglat anumite lucruri, inclusiv relațiile dintre Parlament și Guvern. Astăzi, în seara asta, vă invit să facem primul pas, printr-o declarație absolut necesară care privește statul român. Din statul român facem și noi parte - minoritate politică, și dumneavoastră - majoritate politică, și noi - majoritate românească, și dumneavoastră - minoritate etnică maghiară, pe care o respectăm, alături de ceilalți colegi minoritari.

Vă invit la un gest de responsabilitate politică.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Hașotti, ultima intervenție, pe procedură, după care trecem la votarea moțiunii.

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc.

Regret că mai trebuie să mai vin încă o dată, doamna președinte.

În primul rând, domnule prim-ministru,... a plecat...

M-ați jignit, da, asta este cel mai mic păcat... ați spus că acest text este scris pe genunchi. De unde știți dumneavoastră cum am scris eu acest text? (Vociferări.)

De unde știți dumneavoastră cât de repede l-am scris? de unde știți dumneavoastră că nu m-am consultat cu persoane competente? Dar... nu cu doctorul te consulți dumneata și știi cu care!

Dar, domnule prim-ministru, de ce aș fi avut nevoie de foarte mult timp pentru a scrie acest text? De ce aș fi avut nevoie de foarte mult timp să scriu un text care este în apărarea interesului național și al demnității naționale? Dumneavoastră poate vă trebuie săptămâni, luni, ani, și vreți să trimiteți acest text la nu știu câte comiții și comitete, pentru ca niciodată plenul Parlamentului să nu-l poată vota. Asta e realitatea.

Vorbim de proceduri, păi și noi, de la opoziție, și dumneavoastră, de la putere, vorbim de proceduri, domnilor? Noi invocăm art.8, dumneavoastră invocați art.25, păi, de proceduri ne arde nouă, când este nevoie de această declarație? Dar vine președintele Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaților și spune că este un text confuz. Nu, domnule deputat, este un text într-o perfectă limbă românească. Nu știu ce vă deranjează la această limbă românească? Dar, presupunând că până acum am avut dezbateri pe acest text, stimați colegi, eu aș fi dispus, încă o dată rețineți, este chestie de nuanță, eu aș fi dispus să renunț la acest text și noi în plen să votăm doar atât: "În numele parlamentarilor români, senatori și deputați, ne exprimăm în modul cel mai categoric stupefacția și indignarea față de conținutul iredentist și antiromânesc al mesajului premierului Ungariei Viktor Orbán și al altor personalități politice din Ungaria, mesaje transmis la 15 martie a.c. participanților la manifestarea organizată la Târgu Mureș, de către Partidul Civic Maghiar și Consiliul Național Secuiesc."

Este, cum ați spus, domnilor, confuz? Sau este într-o limbă perfect, corect românească. Ați înțeles acum? Cu acest lucru ați fi de acord, domnilor? Măcar cu atâta, ați fi de acord? Dacă ați fi de acord, și eu aș fi de acord să-l susțin în fața dumneavoastră!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta seria intervențiilor pe această temă a luat sfârșit. Intrăm acum... (Vociferări.)

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnă președinte,

i-am spus, la întâlnirea pe care am avut-o cu liderii grupurilor parlamentare, la întâlnirea la care și dumneavoastră ați participat, i-am spus domnului Boc - că nu pot să-i spun prim-ministru, nici măcar ministru - că apar...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Haideți, vă rog frumos, să încercăm să ne exprimăm civilizat unii la adresa celorlalți. Vă rog din suflet.

Doamna Aurelia Vasile:

E vorba de procedură.

Spune domnia-sa că nu poate să intervină în fața Camerelor reunite pentru că, vezi, Doamne, nu-i permite regulamentul sau știu eu ce altă procedură. Vreau să-i aduc aminte că la art.24 este scris foarte clar: "Miniștrilor prezenți în ședința comună li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterii și ori de câte ori dorește îl solicită." Deci nu-l împiedica absolut nimica, pe așa-zisul premier al României, să vină la acest microfon și să spună: stimați parlamentari, români, vă apăr pe voi, și nu apăr nevoile altora.

Și aș vrea să întreb pe domnul Boc, dacă s-ar fi dus un demnitar român în Franța, și ar fi spus acolo ce a spus premierul ungur sau alți demnitari unguri pe teritoriul României, ce s-ar fi întâmplat? Oare chiar a uitat toată lumea, colegii care sunt în fața mea și cei care sunt în banca ministerială, că au jurat pe această Constituție? (Doamna deputat arată Constituția plenului.) Sau Constituția asta e bună domnului Boc numai când îi apără interesele? Sau dumneavoastră atunci vorbiți de regulamente, când aveți interese?

Doamna președinte,

s-a adoptat și s-a votat modificarea ordinii de zi, vă solicit să se pună în dezbatere, așa cum spune regulamentul, câte un reprezentant de la fiecare grup parlamentar pentru a se exprima pe ceea ce domnul deputat Hașotti a prezentat, după care să supuneți la vot și această declarație, și pe urmă votăm și moțiunea.

Și, vreau să vă spun, doamna președinte, că ceea ce domnul Boc a încercat să inducă, că ne este frică, nu nouă ne este frică, vouă vă este frică!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

îl invit pe domnul senator Marcu și pe domnul senator Verestóy să ia loc la masa chestorilor. Până ajung, da, începem cu Senatul.

Domnul Petru Filip să... Domnule Petru Filip o intervenție scurtă, din partea domnului Șova. Vă rog din suflet, insistă de foarte mult timp.

Domnul Dan-Coman Șova:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

V-am ascultat, am ascultat toți liderii și toți reprezentanții tuturor partidelor.

Eu înțeleg că exceptându-l pe premierul Boc, care crede că noi facem politicianisme aici, toată lumea din această sală este de acord că domnul Orbán a făcut o greșeală. Nimeni din această sală nu cred că poate să-și imagineze că greșeala asta a domnului Orbán poate rămâne nesancționată.

Dacă avem un consens în acest sens, scoțându-l din acest consens pe domnul premier Boc, că dânsul nu e de acord, nu înțeleg de ce nu votăm declarația propusă de domnul Hașotti? Eu îmi aduc aminte că stimații noștri colegi de la PDL au câștigat în special în Ardeal. Să știți că românii din Ardeal așteaptă o reacție, iar dacă facem apel la maturitate, am să vă spun un lucru. Cel mai matur animal din junglă este iepurele. Când aude răgetul leului, iepurele este un tip matur, se gândește, e cazul să iasă din vizuină? E cazul să spună ceva?

Domnilor colegi de la PDL, noi, de la USL, nu avem demnitate națională de iepure. Deci noi trebuie să răspundem la ce a spus domnul Orbán.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

  ................................................
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................

O intervenție pe procedură, domnul Hașotti.

După care o intervenție pe procedură, domnul Máté András.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor,

Este evident că nu mai avem cvorum. Din care înțeleg un fapt foarte simplu: Grupul PDL, Grupul UDMR și majoritatea celorlalte două grupuri au părăsit sala. Singura concluzie care se poate trage este că nu sunt de acord să condamne iredentismul maghiar.

Vreau să vă spun că mai important este un comunicat pe care vi-l fac acum și care doresc să rămână în stenogramă și să luați act de el, stimați colegi. în urma unei scurte și utile și colegiale consultări între liderii grupurilor parlamentare din Cameră și Senat, PSD și PNL, am convenit ca declarația pe care v-am propus-o spre vot să fie considerată declarația Uniunii Social-Liberale.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Máté András.

Domnul Máté András-Levente:

Doamna președinte,

Întrucât, deja un lider de grup, domnul Puiu Hașotti, a invocat lipsa de cvorum, invoc și eu aceeași problemă de procedură. Într-adevăr, este o lipsă de cvorum, se poate închide ședința comună.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Domnul Mircea Toader și după aceea domnul Varujan Pambuccian. Și după aceea, domnul Mircea Dușa, încheiați dumneavoastră seria de luări de cuvânt.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

Domnule președinte al Senatului,

Stimați colegi,

Sigur că dezbaterea pe acea declarație văd că și pe dumneavoastră vă grăbește timpul. Vreau să vă spun că nu suntem indiferenți și v-aș propune ca acea declarație s-o propuneți Birourilor permanente reunite să treacă în comisiile de politică externă, iar dacă dumneavoastră vă asumați singur o astfel de declarație cred că nu are nici o legătură cu adevăratul parlamentarism.

Deci, și eu susțin în continuare că există o lipsă de cvorum și vă rog, doamna președinte, să încheiați lucrările acestei ședințe comune.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte,

Domnule președinte al Senatului,

Stimați colegi,

Constat două lucruri: în primul rând constat că grupul nostru parlamentar este prezent în sală.

Și, în al doilea rând, constat că o chestiune pe care noi am cerut-o în dezbaterea care a fost înainte de votul pe moțiune, și anume ca un asemenea document să fie discutat, dar să fie discutat după ce este scris de oameni care au meseria asta, acum devine un document asumat de o parte a Parlamentului, adică pierdem exact ceea ce nu trebuia să pierdem. (Rumoare.)

Eu vă propun ca un asemenea document să existe. Noi îl vom vota, ca Parlament al României vă propun să-l votăm. Nu cred că o asemenea chestiune trebuie să facă obiectul luptelor preelectorale, electorale, cum vreți dumneavoastră, este o chestiune mult prea importantă ca ea să fie asumată doar de o parte a Parlamentului.

Consider că trebuie, rațional, cu măsură, să știm să luăm poziție față de aceste declarații care au fost și să reușim să readucem relațiile dintre cele două state - dintre România și Ungaria - acolo unde ele erau cu ani în urmă, ca un model, în mic, al modelului franco-german pe care l-am invocat.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Mircea Dușa.

Domnul Mircea Dușa:

Domnilor președinți,

Am verificat puțin cifrele, și cifrele nu "mințesc".

După prezența făcută la apel, la vot, au fost prezenți 389 de colegi deputați și senatori.

Pentru modificarea ordinii de zi au votat 212 deputați și senatori.

Deci, solicitarea făcută de domnul Hașotti este pe ordinea de zi.

Dumneavoastră fugiți de răspundere, nu sunteți consecvenți. De la acea tribună ați afirmat că se va dezbate această declarație politică a Parlamentului după votul care se va da pe moțiune.

Iată că ați plecat din sală, ați fugit, ați fugit de răspunderea de a adopta o declarație a Parlamentului României față de declarațiile pe care le dau unii lideri maghiari.

Nu mă mir că ați fugit și de votul la moțiunea de cenzură. Ăsta este stilul dumneavoastră de a vă preocupa de problemele statului și cred că populația vă va sancționa în consecință. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Nicolăescu, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna deputat Roberta Anastase,

Domnule președinte Geoană,

Stimați colegi,

În urma votului exprimat pentru moțiunea de cenzură, ați constatat că această lege care se referă la Codul muncii a fost adoptată.

Este clar că nu putem fi de acord cu o asemenea lege, drept pentru care Grupurile parlamentare PNL și PSD - Uniunea Social-Liberală - au hotărât ca mâine să depună contestație la Curtea Constituțională, pentru a se putea verifica faptul că această lege are multe prevederi neconstituționale. Primul anunț.

Al doilea: pentru că se constată că în această seară există lipsă de voință în dezbaterea și adoptarea declarației privind demnitatea statului român, Grupurile parlamentare PNL și PSD din Camera Deputaților, sub titulatura Uniunea Social-Liberală, vor solicita Biroului permanent de luni al Camerei Deputaților introducerea pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, de luni, a unei asemenea declarații.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Cu aceasta, am încheiat această seară lungă.

Vă doresc odihnă plăcută!

*

 

Ședința s-a încheiat la ora 23,18.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 25 iunie 2019, 23:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro