Gabriel Tița-Nicolescu
Gabriel Tița-Nicolescu
Ședința Camerei Deputaților din 31 mai 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.70/10-06-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 31-05-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 mai 2011

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Gabriel Tița-Nicolescu

  Declarații politice și intervenții ale deputaților: Gabriel Tița-Nicolescu - declarație politică privind Reorganizarea administrativă;

Domnul Gabriel Tița-Nicolescu:

"Reorganizarea administrativă"

De-a lungul timpului fiecare deputat și senator și-a făcut satul comună, comuna oraș și orașul municipiu, cu toate că nu au fost bani nici măcar pentru cheltuieli de funcționare, cu atât mai puțin pentru dezvoltare, deși nu au existat măcar sedii pentru primărie sau pentru poliție.

Trebuie să regândim o formulă de reorganizare a teritoriului. România este un stat european. Resursele europene se evidențiază și se absorb mult mai bine pe zone mai vaste decât pe județe mici. Este o birocrație foarte mare pentru 41 de județe, când s-ar putea face pentru mai puține forme de organizare.

Este necesară o altă gândire în privința manierei de atragere a fondurilor europene. Se pot face asocieri între localități și județe pentru a iniția proiecte de anvergură și pentru a aduce, astfel, mult mai ușor bani europeni.

Din ce se cunoaște în acest moment, Uniunea Europeană nu a cerut României să își regândească structura teritorială, dar a dat de înțeles că nu este cea mai bună formă prin care se realizează absorbția fondurilor europene. Este vorba de modificarea Constituției aici, pentru că în Constituție se precizează că România este organizată în comune, orașe și județe. Acestea sunt deocamdată formele de organizare. Până nu modificăm Constituția, nu putem să ne gândim sub nicio formă la o altă modalitate de împărțire a teritoriului României.

România are nevoie de reorganizare administrativ-teritorială, pentru că cele opt regiuni de dezvoltare actuale nu mai răspund necesităților noastre privind accesarea fondurilor europene. Dar trebuie avut grijă să nu se creeze structuri independente cu conținut etnic. Regiunile trebuie să fie entități administrativ-teritoriale care să răspundă nevoilor țării noastre de o mai bună administrare a serviciilor publice oferite cetățenilor.

Cred că de un real folos ne pot fi modelele de reorganizare din Franța, Slovacia, Polonia sau Ungaria și reorganizarea să se facă pe o perioadă mai lungă de timp, perioadă care se poate întinde pe câțiva ani.

Este cunoscut faptul că regiunile răspund principiului subsidiarității, principiu care se află atât în tratatele europene, cât și în legislația românească. Actualul sistem românesc de organizare pe regiuni de dezvoltare economice, fără statut juridic constituțional, nu mai răspunde nevoilor României.

Cred că opțiunile privind reorganizarea administrativ-teritorială trebuie discutate pornind de la câteva certitudini pe care nimeni nu le poate nega, cum ar fi faptul că unitățile administrativ-teritoriale mai mari pot furniza o gamă de servicii mai largă, dar trebuie să avem în vedere faptul că centralizarea va duce la creșterea cheltuielilor administrative, administrația mai îndepărtată este mai scumpă din punctul de vedere al cheltuielii publice și private și de multe ori de o calitate inferioară.

În primul rând, se pune problema dimensiunii optime a unei comune, apoi a numărului minim de locuitori, a amplasamentului și a dotărilor obligatorii pentru un oraș și, în al treilea rând, care ar trebui să fie rolul și competențele regiunilor de dezvoltare.

Trebuie făcută o analiză serioasă de către oameni care se pricep, și nu printr-o decizie strict politică, deoarece aceasta nu a fost tot mereu inspirată din realitățile cu care se confruntă România.

       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 23 iulie 2019, 6:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro