Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 iunie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.73/16-06-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
26-06-2019 (comună)
26-06-2019
25-06-2019
18-06-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 06-06-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 iunie 2011

2. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple cu titlul "Un flagel național - plantele etnobotanice":

Domnul Mugurel Surupăceanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Bună ziua, stimați colegi!

Moțiunea intitulată "Un flagel național - plantele etnobotanice" este semnată de parlamentarii PSD și PNL și va fi citită de subsemnatul.

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Când tinerii fără speranțe, încurajați de președintele statului să emigreze, își găsesc refugiul la "vânzătorii de vise" e un semn cât se poate de clar că România se află pe o cale pe care doar sinucigașii o cunosc... și anume, drumul cu sens unic, în față având doar abisul.

Stimați guvernanți,

O țară se conduce pentru viitor, nu doar ca și cum mâine ar fi ultima zi, pentru că toate măsurile pe care le-ați luat sau pe care ați omis, voit sau nu să le luați, distrug șansa generațiilor tinere să poată privi cu încredere în viitor. Ați trimis pensionarii la moarte, ați condamnat familii la sărăcie și ați distrus fericirea reală a tinerilor, aruncându-i într-o realitate indusă artificial, la fel de halucinogenă ca și promisiunile iresponsabile ale guvernului din care faceți parte.

Am mai vorbit și cu prilejul altor moțiuni simple sau de cenzură, pe care le-am supus atenției publice și pe care le-am dezbătut în Parlament, despre incoerența și incapacitatea Guvernului condus de Emil Boc de a administra problemele cotidiene din România. Problemele semnalate în aceste moțiuni sunt demonstrate în fiecare zi și se resimt tot mai mult în casa fiecărui român.

Dar parcă nimic nu este mai dureros decât atunci când vezi cum sunt afectate siguranța și mai ales sănătatea românilor. Iar incapacitatea Guvernului condus de Emil Boc în a rezolva problema drogurilor ușoare, denumite în limbaj cotidian și plante etnobotanice, generează adevărate tragedii în societatea românească, în special în rândul tinerilor consumatori și a familiilor acestora.

Când ați avut ocazia să luați măsuri pentru corectarea unor situații stringente, ați făcut-o incomplet, insuficient și iresponsabil, iar urmările, deși șocante, au ajuns să fie metabolizate de către societate. V-ați propus să exterminați fiecare categorie socială, pe unii i-ați creat dependenți de plasa portocalie, pe alții vreți să-i controlați și să le luați mințile, atomizându-i în societate.

Părinții sunt disperați, profesorii sunt neputincioși, iar tinerii nu înțeleg pericolul și repercusiunile pe termen lung al acestor obiceiuri și ne vreți pe toți probabil "visători", ca să depășim mai ușor criza, vremurile grele și incompetența managerială a dumneavoastră. Nu știm dacă transformarea tinerilor în dependenți de droguri este o recomandare a Fondului Monetar Internațional, așa cum ne-am obișnuit până acum cu tot ceea ce ați făcut dumneavoastră și cu tot ceea ce denumiți dumneavoastră "reformă" sau, pur și simplu, este o strategie proprie a guvernului din care faceți parte.

Pentru mulți tineri, plantele etnobotanice, cunoscute pentru efectele lor similare unor droguri ușoare, au ajuns să se regăsească printre "ingredientele" de bază ale unui petreceri. Pentru că îi eliberează de emoții, inhibiții, tristețe și îi trimit în "al nouălea cer" din ce în ce mai mulți tineri au devenit clienți fideli ai magazinelor de plante etnobotanice.

Mai grav este faptul că unele din acestea, a căror siglă este frunza de cannabis, sunt amplasate în apropierea unor unități școlare, cu toate că legislația interzice. Și nimeni nu le verifică și nimeni nu ia măsuri pentru a le închide. Aveți toată puterea să faceți acest lucru și n-ați făcut nimic din ceea ce ar fi trebuit să faceți. Astfel, mai multe "Weed Shop"-uri funcționează încă, chiar la distanțe mai mici de 100 de metri de unitățile de învățământ. Abia de la sfârșitul anului trecut, doar unele dintre orașe sau municipii au interzis magazinele care comercializează plante etnobotanice în apropierea școlilor, bisericilor, spitalelor ori gărilor.

Totuși, ierburile și prafurile sunt la mare căutare printre tineri, în primul rând fiindcă prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2010 nu au produs efecte benefice decât pentru comercianții de etnobotanice care, deși obligați de prevederile art.III din respectiva ordonanță, nu au distrus niciun gram de produs psihotrop din stocurile rămase la momentul emiterii ordonanței, așa cum recunoaște chiar Ministerul Sănătății, prin Adresa nr.59.082 din 18.10.2010.

Astfel, în ultima perioadă, afacerea comercializării plantelor etnobotanice s-a transferat pe Internet, de unde mii de tineri își procură zilnic punguțe cu "iarbă", care să îi ajute să lase la o parte inhibițiile, fără a se teme că ar comite vreo ilegalitate. Astfel, contra unei sume care variază între 20 și 40 de lei, poți experimenta tot felul de stări: halucinație, euforie sau extaz.

Sub pretextul că se comercializează substanțe naturale aromatizante care nu sunt interzise de lege, comercianții spun că succesul unei asemenea experiențe este garantat dacă sunt fumate în doze mici, cu amestec de tutun. În plus, susțin aceștia, dacă nu sunt folosite în combinație cu alcoolul, astfel de ierburi nu creează dependență.

Din păcate, afirmația este contrazisă de realitate și mai ales este contrazisă de către medici, care spun că în ultima perioadă a crescut în mod alarmant numărul tinerilor care necesită îngrijiri medicale după ce experimentează astfel de plante aromatice care sunt, de fapt, tot droguri, însă din categoria celor cu efecte mai ușoare. Consumate în mod frecvent sau în doze mari aceste plante pot avea efecte extrem de grave.

Efectele acestor substanțe sunt în mare parte de natură psihotropă și psihoactivă, acționând direct asupra creierului uman, și se manifestă prin stări de confuzie, pierderea identității, halucinații, diminuarea atenției, combinate cu efecte adverse precum durerile de cap, anxietate, amețeli si atacuri severe de panică. Desigur, se mai întâlnesc și cazuri de creștere a frecvenței cardiace, a tensiunii arteriale și a temperaturii corpului.

Pot fi menționate cel puțin trei categorii de riscuri ale utilizării acestor plante etnobotanice.

În primul rând, riscul derivat din efectul propriu-zis: senzația plăcută este dată de o tulburare masivă a funcționării sistemelor de neurotransmițători, care pot lăsa sechele pe termen lung și pot distruge, în timp, zone întregi din creier, cu efecte devastatoare asupra capacității de a simți plăcere fără ajutorul drogului sau chiar asupra concentrării, a memoriei și a atenției. Rezultă, de fapt, o depresie, o iritabilitate, o lipsă de voință sau chiar o pierdere de memorie.

În al doilea rând, riscul dat de toxicitatea substanțelor contaminante (rămase din procesul de producție sau ascundere a substanțelor active) poate să determine chiar tulburări psihice, dar și boli precum ar fi cancerul, boli de rinichi, ficat, plămâni sau distrugerea echilibrului hormonal.

În al treilea rând, se observă de multe ori tulburări de personalitate apărute la uzul cronic al acestor substanțe. Sunt foarte puține persoane capabile să controleze aceste substanțe și să nu facă abuz de ele, odată ce au început să le consume. Chiar și la cineva care crede că "știe ce face" există riscul ca unele efecte să rămână pe termen lung sau chiar pe toată viața.

Numeroasele cazuri de intoxicare și chiar decesul unor consumatori de astfel de plante ar fi trebuit să reprezinte un semnal de alarmă pentru Guvern și pentru coaliția majoritară din Parlament care, însă, din păcate, refuză să adopte măsurile de interzicere a comercializării etnobotanicelor și se limitează doar la declarații de susținere a acestor măsuri.

Stimați colegi,

A sosit momentul să luăm măsuri împotriva acestui Guvern incompetent, iar prin votul nostru să ne exprimăm tranșant poziția cu privire la această importantă problemă de politică internă.

Guvernul condus de Emil Boc nu și-a concentrat activitatea nici pe combaterea fenomenului, așa cum ar fi trebuit, și nici pe prevenirea acestuia.

Ultimul raport al Centrului Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului (CIADO) indică o prevalență a consumului de droguri de 2,7% în rândul românilor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. Cu alte cuvinte, raportul arată că peste 500.000 de persoane au consumat cel puțin o dată droguri, fie ele: marijuana, ecstasy, inhalante, cocaină, crack, amfetamine, halucinogene, heroină sau opiacee. Dintre aceste categorii, cea mai populară în rândul consumatorilor este, de departe, cannabisul, cu un procent alarmant de 1,5%.

Ca urmare a creșterii consumului de droguri de la 1,1% în 2006 la peste 2,7% în 2010, România a ajuns pe locul 10 din 28 de țări la capitolul deceselor survenite pe fondul consumului de astfel de substanțe și pe locul 4 ca număr de consumatori în Europa. O contribuție majoră a avut-o aici și consumul de plante etnobotanice, o contribuție care nu poate fi decât estimată pentru că, din păcate, Ministerul Sănătății a refuzat să facă publică lista deceselor cauzate de etnobotanice.

Lipsa unui program coerent și eficient în privința eradicării acestui flagel se observă cu claritate din următoarele.

În primul rând, planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale Antidrog, aferent perioadei 2010 - 2012, a fost adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.1.369 din 23 decembrie 2010 și mai apoi publicat în Monitorul Oficial abia în data de 17 ianuarie 2011, (deși, culmea, el vizează chiar anul 2010, an care din păcate a fost pierdut, așa cum se vede din publicarea tardivă a acestei hotărâri și, după cum se știe, orice act normativ nu poate să se aplice pentru perioada anterioară publicării lui în Monitorul Oficial, deoarece ar constitui o aplicare retroactivă). Acest document este de fapt un copy-paste al planului Guvernului pentru perioada anterioară, 2008-2010, nu are substanță, nu are exactitate, nu sunt menționate în mod expres denumirile proiectelor și sursele de finanțare.

În al doilea rând, Hotărârea Guvernului nr.1101/2008 privind aprobarea Programului de Interes Național de prevenire a consumului de tutun, alcool și droguri, aferent perioadei 2009-2012 nu este operațională din anul 2009, întrucât Guvernul Boc a reorganizat Agenția Națională Anti-Drog, lăsând-o fără personalitate juridică, fapt ce a făcut imposibilă aplicarea programului și implicit imposibilitatea finanțării programelor societății civile.

Recent, prin Hotărârea Guvernului nr.461/2011, Agenția Națională Anti-Drog s-a organizat la nivel de direcție, în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, având personalitate juridică, dar în aceleași condiții vitrege, fără finanțare și fără acțiuni concrete de combatere a fenomenului și consumului de etnobotanice.

În al treilea rând, Legea nr.350/2005 referitoare la derularea efectivă a procedurilor privind atribuirea contractelor de finanțare nerambursabilă este neoperațională până la această dată, fiindcă nu au fost adoptate toate modificările legislative necesare, ceea ce face imposibil atribuirea de granturi pentru programele de prevenire și combatere a consumului de droguri ușoare.

În al patrulea rând, Legea nr.381/2004 privind unele masuri financiare în domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri nu produce efecte, fiindcă la momentul publicării în Monitorul Oficial niciun program prevăzut în Strategia Națională Antidrog aferentă perioadei 2005-2012 nu a fost finanțat sau aplicat conform prevederilor legii mai sus menționate.

În ceea ce privește colaborarea cu instituțiile statului implicate în prevenirea consumului de droguri, precizăm că în conformitate cu Hotărârea Guvernului privind înființarea și organizarea Agenției Naționale Anti-Drog, aceasta este singura instituție cu calitate de coordonator național pe combaterea consumului de droguri. În condițiile în care agenția nu a avut personalitate juridică timp de mai bine de 2 ani, societatea civilă nu a avut un partener de dialog.

Stimați colegi,

Lupta cu drogurile nu înseamnă doar militarea pentru interzicerea lor, ci, în primul rând, înseamnă educarea maselor, prin promovarea și susținerea acțiunilor de conștientizare a pericolului pe care aceste substanțe nocive îl au asupra organismului uman, și oferirea de programe și proiecte alternative pentru prevenirea consumului de droguri.

În timp ce în Europa se alocă fonduri substanțiale pentru prevenirea consumului de droguri, în România, Ministerul Administrației și Internelor nu are alocate fonduri pentru acest tip de acțiune.

Putem exemplifica aici Marea Britanie cu 1 miliard de euro alocat din bugetul anului 2011 pentru prevenirea consumului de droguri, Germania cu 640 milioane de euro, Italia cu 147 milioane de euro, Olanda cu 140 milioane de euro, Spania cu 114 milioane de euro, Suedia cu 82 milioane de euro, Norvegia cu 62 milioane de euro, Danemarca cu 56 milioane de euro, Polonia cu 47 milioane de euro, Estonia, o țară foarte mică, cu 46 milioane de euro. Până și Letonia are alocate 28 de milioane de euro pentru combaterea fenomenului drogurilor. Și, în ultimul rând, România are alocat 0 milioane de euro.

Stimați guvernanți, treziți-vă, pentru că în tot acest timp, plantele etnobotanice ucid oameni.

De aceea, trebuie să rezolvăm problema urgent a acestei neimplicări a Guvernului Boc în combaterea fenomenului etnobotanicelor.

În prezent, reglementarea combaterii traficului și consumului ilicit de droguri este dată de Legea nr.143/2000, în timp ce regimul juridic al cultivării, producerii, fabricării, distribuției, transportului plantelor spontane sau cultivate, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope este reglementat prin Legea nr.339/2005. Dar aceste acte normative sunt foarte permisive, iar acest aspect permite comerțul cu plante etnobotanice, care a proliferat în ultimii ani.

Conștienți și, totodată, îngrijorați de problematica consumului plantelor etnobotanice, dumneavoastră, deputații din Parlamentul României, ați încercat să modificați legislația existentă prin mai mult de 24 de inițiative legislative, cum ar fi cele înregistrate la Senatul României sau la Camera Deputaților, prin care amendam Legile nr.633/2009, nr.387/2009, nr.74/2011, nr.357/2011, nr.137/2011, nr.146/2011, nr.169/2011, nr.281/2011 etc.

La toate aceste inițiative legislative Guvernul, păstorit de Emil Boc, a transmis puncte de vedere negative și, sub diferite pretexte, nu a susținut adoptarea propunerilor legislative menționate mai sus.

O perioadă, punctele de vedere ale Guvernului prezentau un răspuns stereotip, susținând că la nivelul Ministerului Sănătății se lucrează la un proiect de modificare și completare a legislației în domeniu, urmând să fie promovat de către Guvern, ulterior, printr-un act normativ care să rezolve aspectele semnalate.

În alte puncte de vedere, Guvernul a avizat negativ propunerile legislative pe motiv că sintagma "plante etnobotanice" nu ar trebui inserată în conținutul actului normativ, având în vedere că aceasta reprezintă o denumire generică, similară cu sintagma "droguri ușoare", denumire comercială manipulatoare, utilizată cu scopul introducerii unei percepții pozitive asupra lor din partea societății.

În alt punct de vedere, Guvernul, recunoaște că, pentru ca normele penale propuse să fie aplicabile, autoritățile trebuie să identifice în prealabil plantele sau substanțele cu efecte halucinogene sau euforice, în caz contrar, neputând fi probată săvârșirea vreuneia dintre infracțiunile ce face obiectul propunerii legislative.

Totodată, Guvernul apreciază că în consecință, până la momentul identificării efectelor halucinogene sau euforice, (atenție, până la momentul identificării efectelor halucinogene sau euforice, de parcă nu erau deja identificate), comerciantul sau orice persoană care desfășoară operațiuni cu aceste substanțe sau plante, nu săvârșește niciun fapt ilicit susceptibil de aplicarea vreunei sancțiuni. Acestea, repet, erau puncte de vedere ale Guvernului Emil Boc.

Nu putem decât să ne întrebăm retoric: cum să se identifice aceste plante sau substanțe, precum și efectele lor, dacă laboratoarele din subordinea agențiilor guvernamentale nu fac nimic în acest sens?

Dar mai halucinant este mesajul din alt punct de vedere al Guvernului, în care se apreciază că modificarea art.3 și 4 din Legea nr.339/2005 este de natură a bloca circuitul legal al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope. De asemenea, se apreciază că în ipoteza materializării dezideratului exprimat de inițiator - acum citez din ce spune Guvernul - "ar putea fi perturbate activități importante, cum ar fi procurarea martorilor necesari pentru analizarea drogurilor în Laboratorul Central de Analiză a Drogurilor".

Și mai interesante sunt afirmațiile din alt punct de vedere al Guvernului, potrivit cărora prevederile inițiativei legislative respective "se pot transforma într-o barieră în calea libertății comerțului".

Stimați colegi,

Guvernul este preocupat de libertatea comerțului și în acest sens stimulează, după cum vedeți, comerțul cu plante etnobotanice.

Actul normativ la care a tot lucrat Guvernul pentru a rezolva situația plantelor etnobotanice este Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr.143/2000 și a Legii nr.339/2005.

Art. III din acest act normativ prevede că în decurs de 10 zile de la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență nr. 6/2010, "Proprietarul, posesorul ori deținătorul cu orice titlu al plantelor și substanțelor are obligația să distrugă, pe cheltuiala proprie, cu respectarea prevederilor legale, plantele și substanțele pe care le deține".

"În această perioadă, - se mai spune în respectiva ordonanță - cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul plantelor și substanțelor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență sunt interzise, precum și importul ori exportul plantelor și substanțelor prevăzute de prezenta ordonanță, în conformitate cu prevederile Legii nr.143/2000, cu modificările și completările ulterioare."

Dar această normă este suspect de "imperfectă", deoarece nu conține și sancțiuni pentru nerespectarea sa. Iar efectul a fost previzibil: după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2010, nu a fost raportat nici măcar un caz în care vreun posesor sau deținător de plante sau substanțe psihotrope să fi distrus aceste plante sau substanțe pe care le deținea, așa cum ne spune Ministerul Sănătății, prin Adresa nr.59082 din 18.10.2010.

Articolul 18 alin.(3) din Legea nr.143/2000 prevede că "Distrugerea drogurilor se efectuează periodic, prin incinerare sau prin alte mijloace adecvate, de către o comisie formată din câte un reprezentant al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, un reprezentant al Ministerului Sănătății, de la Direcția Farmaceutică, și un reprezentant al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, precum și un specialist din cadrul formațiunii centrale de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Poliției și, desigur, gestionarul camerei de corpuri delicte al aceleiași unități".

De aceea, inacțiunea Ministerului Sănătății, precum și a Ministerului Administrației si Internelor, care nu au luat niciun fel de măsuri pentru respectarea legii, sunt cu atât mai condamnabile și chiar părtinitoare.

Prin toate acțiunile sale, Guvernul condus de Emil Boc mai curând a dezincriminat, decât a incriminat consumul acestor substanțe halucinogene.

Dar la ce să ne așteptăm dacă din chiar Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, o comisie formată sub înaltul patronaj al președintelui Traian Băsescu, raportul respectiv propune la pagina 325 dezincriminarea consumului de droguri pentru "a aduce la suprafață consumatorii".

Stimați guvernanți,

V-ați obișnuit să priviți cazurile semnalate cu multă detașare, ca simple știri cotidiene, dar vă avertizez că în spatele fiecărei astfel de știri sunt drame umane, sunt lacrimi și suferință, sunt părinți care își plâng copiii. Ce ați făcut dumneavoastră? Nimic! Sau poate ați monitorizat știri. Aveți statistici, iar viețile lor sunt cifre. Și pentru că sunt multe cifre, în dreptul cărora stau niște nume, niște victime, e timpul să plecați.

E timpul, doamnelor și domnilor parlamentari, să dați un vot împotriva incapacității manageriale a Guvernului Boc.

Vă solicităm votul în sprijinul acestei moțiuni.

Așa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îl invit la microfon, în numele Guvernului, pe domnul ministru Cseke.

Domnul Cseke Attila-Zoltan (ministrul sănătății):

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi parlamentari,

De fiecare dată când am fost chemat în fața dumneavoastră, am venit să răspund pe măsură, cinstit, fără ocolișuri, la moțiunile și problemele pe care le-ați înaintat. Desigur, azi sunt în fața dumneavoastră pentru a lămuri anumite aspecte din această moțiune, pe un domeniu care nu aparține strict de Ministerul Sănătății, ci aparține, ca atribuții, de mai multe instituții ale statului.

Demersul de astăzi însă este o surpriză pentru mine și cred că în lupta aceasta politică am uitat totuși interesul comun. Facem declarații care ne vor aduce tuturor prejudicii, indiferent de culoarea steagului politic.

Înțeleg lupta politică și rolul opoziției, dar nu pot să fiu de acord cu politizarea unui fenomen care privește o parte importantă a societății și pe care întreaga societate trebuie să-l combată.

Trebuie, în schimb, să recunosc că am învățat mult din textul moțiunii și sper să nu fi fost mulți tineri atenți la noi în momentul citirii textului, pentru că acesta este un mercurial al pieței, o prezentare mult prea detaliată a tipurilor și a modurilor de răspândire a acestor substanțe, inclusiv a prețului acestora.

Lupta împotriva acestui fenomen reprezintă responsabilitatea întregii societăți, a noastră, a tuturor, nu numai a unui Guvern, a unui grup parlamentar sau a unui partid politic. Toți trebuie să ne implicăm, începând cu familia, educația și atenția pe care părinții trebuie să o acorde copiilor, continuând cu școala și celelalte componente ale societății antrenate în formarea tinerilor noștri, a viitorului acestei țări.

Ce ați fi spus dacă membrii Executivului ar fi declarat că fenomenul etnobotanicelor este o moștenire lăsată nerezolvată dintr-o altă guvernare? Pentru că fenomenul a apărut în 2008, când ministrul administrației și internelor nu era domnul Igaș și când ministrul sănătății nu era subsemnatul. Și, totuși, în cei trei ani de la apariția fenomenului plantelor și substanțelor cu efect psihotrop, Guvernul României s-a implicat în combaterea fenomenului, nu a stat degeaba și nu a urmărit fenomenul fără a face nimic, așa cum încercați dumneavoastră să ne explicați în moțiune.

Datele Inspectoratului General al Poliției Române sunt edificatoare în acest sens și vor fi prezentate aici. Haideți, în schimb, să vedem începuturile. În anul 2008, societatea românească a început să se confrunte cu un fenomen legat de dezvoltarea comercializării unor produse denumite generic plante etnobotanice și droguri ușoare, care s-a amplificat exponențial. Comercializarea acestor produse se face sub diverse denumiri, ca de exemplu: sare de baie, îngrășământ de plante, soluție de curățat geamurile, amestec aromatizant de plante, doar cantitatea, respectiv 2-5 grame, și aspectul ambalajului inducând ideea că acestea nu pot fi folosite în scopul declarat.

Trebuie să specificăm, de la bun început, că majoritatea statelor europene se confruntă cu consumul acestor produse.

La noi, plantele și substanțele din componența acestor produse nu erau controlate de legislația națională privind stupefiantele și psihotropele, și anume Legea nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și Legea nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.

Vreau să clarific aici ce înseamnă Legea nr.143 și ce prevederi conține Legea nr.339.

În primul rând, Legea nr.143 interzice și sancționează traficul de droguri în țara noastră, în timp ce Legea nr.339 permite ca o serie de substanțe interzise de prima lege să fie utilizate în anumite condiții și cantități în scopuri medicale. De aici, așa cum este denumită în moțiune, această halucinantă confuzie pe care o fac deputații semnatari ai moțiunii.

Având în vedere faptul că aceste produse afectează starea de sănătate a celor ce le consumă, la începutul anului 2009 Ministerul Sănătății, condus de Ion Bazac, a propus constituirea unui grup de lucru în vederea stabilirii statutului plantelor, care conțin principii active cu acțiune halucinogenă și psihotropă, comercializate printr-o serie de magazine din țară.

A fost elaborat un proiect de ordin de ministru care a prevăzut interzicerea activităților cu plante, produse vegetale sau substanțe care induc sau pot induce ideea că ar putea avea efect similar plantelor, substanțelor și preparatelor cu conținut stupefiant și psihotrop.

Acest proiect de ordin al ministrului PSD al sănătății nu a fost acceptat de Comisia Europeană, care a solicitat autorităților române să identifice, după denumirea lor exactă, și/sau formulă produsele în discuție. Astfel, potrivit comisiei, "măsurile naționale trebuie să fie necesare și corespunzătoare pentru atingerea obiectului intenționat. Nu trebuie să constituie o restricție ascunsă impusă comerțului sau un mijloc de discriminare arbitrar și trebuie să respecte principiul proporționalității. Comisia consideră că, în forma lor actuală, dispozițiile ar putea crea bariere împotriva comercializării produselor fabricate legal și/sau comercializate în alte state membre".

Dacă am trata subiectul în mod exclusiv politic, așa cum fac semnatarii moțiunii, am putea exclama că demersul ministrului PSD-ist al sănătății a fost un eșec răsunător. Repet, aceasta dacă am trata subiectul doar politic.

Dar să revenim la șirul încercărilor și actelor normative.

Abia la începutul anului 2010, la propunerea Ministerului Sănătății, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2010, prin intermediul căreia au fost puse sub control plantele și substanțele cu efect psihoactiv, identificate în produsele confiscate de către reprezentanții Inspectoratului General al Poliției Române.

Este o dezinformare ieftină și care nu cred că aduce niciun beneficiu pentru cei pe care vreți să-i protejați atunci când afirmați că din ordonanță s-au emis sancțiuni pentru interzicerea desfășurării tuturor activităților cu plantele și substanțele interzise, mai puțin distrugerea în perioada tranzitorie de 10 zile.

Ordonanța de urgență nr.6/2010 prevede în mod clar că activitățile de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport, procurare, cumpărare, introducere sau scoatere din țară, precum și cele de import ori export al plantelor și substanțelor prevăzute de ordonanța de urgență sunt interzise, în conformitate cu prevederile Legii nr.143/2000 care prevede pedeapsa cu închisoarea pentru aceste fapte.

Ulterior acestui demers, întrucât pe piață apăruseră noi produse, tot la propunerea Ministerului Sănătății, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr.575/2010 de completare a anexelor la Legea nr.143/2000 și Legea nr.339/2005.

Prin intermediul celor două acte normative au fost interzise în anul 2010 un număr de 43 de plante și substanțe cu efect psihoactiv, care situează țara noastră între țările europene cu cele mai mari liste de plante de substanțe nou-apărute interzise.

De asemenea, trebuie să specific că dispozițiile citate în moțiune din art.18 alin.(3) din Legea nr.143/2000 privind includerea Direcției farmaceutice din Ministerul Sănătății în Comisia pentru distrugerea drogurilor confiscate sunt abrogate, Ministerul Sănătății nemaifiind implicat în comisia menționată încă din anul 2004.

Astăzi, în schimb, stimați colegi, aveți pe masa de lucru un Proiect de lege privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de actul normativ în vigoare, proiect elaborat în comun de reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Sănătății și cei ai Ministerului Justiției.

Conform actului normativ, toate operațiunile cu produse care sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive trebuie autorizate. Foarte important de reținut este că, până la obținerea autorizației, este interzisă orice comercializare a produselor care fac obiectul acestei autorizări.

Toți operatorii care desfășoară sau intenționează să desfășoare operațiuni cu astfel de produse vor fi obligați să depună la ANSVSA o serie de documente împreună cu o mostră din produsul pentru care se solicită autorizarea, aflată în recipiente, ambalaje sigilate.

În ceea ce privește controlul produselor și pedepsele pentru fapte ilicite, sunt prevăzute 7 tipuri de infracțiuni în proiectul de act normativ, care pot conduce până la aplicarea unor sancțiuni cu închisoarea de până la 20 de ani, dacă comercializarea unor asemenea produse a avut ca efect decesul unei persoane.

Reprezentanții legali ai Ministerului Sănătății - ANSVSA și ANPC -, însoțiți de poliție, pot bloca marfa, retrage de pe piață sau pot interzice utilizarea produselor, în cazul în care există sau se presupune, în mod justificat, un risc de a se efectua operațiuni cu produse susceptibile.

De asemenea, autoritățile vor avea dreptul să suspende activitățile societăților comerciale sau a publicității produsului. După caz, se poate lua decizia de închidere provizorie a locațiilor în care aceste operațiuni se desfășoară.

Foarte important de reținut este că, în cazul în care operațiunile supuse controlului se desfășoară prin mijloace electronice, autoritățile de control vor sesiza Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, în vederea demarării procedurilor necesare pentru blocarea accesului la site-ul respectiv.

Subliniez încă o dată: fenomenul plantelor etnobotanice ne afectează viața tuturor.

Vă cer ca măcar această problemă să o privim din punct de vedere medical sau din punct de vedere al măsurilor ce pot fi luate, fără a ține cont în ce parte a sălii din Parlament stăm, în partea puterii, sau în cea a opoziției.

Știu că nu vă întrebați ce ați făcut până acum și de ce nu ați făcut mai mult, dar măcar acum întrebați ce puteți face.

În primul rând, cred că trebuie să sprijinim cu toții inițiativele venite atât din partea guvernamentală, cât și din partea organizațiilor nonguvernamentale, în vederea combaterii fenomenului răspândirii dependenței de orice fel în rândul tinerilor. Și, mai mult decât atât, stimați colegi, vă propunem să vă manifestați interesul pentru viitorul tinerilor noștri prin adoptarea Proiectului de Lege privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, depus recent de Guvern, pentru care s-a solicitat dezbatere în regim de urgență.

Acolo este necesar votul tuturor, indiferent de culoarea politică.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la microfon acum pe celălalt reprezentant al Guvernului, ministrul administrației și internelor, domnul Traian Igaș.

Domnul Traian-Constantin Igaș (ministrul administrației și internelor):

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vin în completarea celor spuse de către domnul ministru Cseke Attila și, ținând cont că suntem coautori, și noi, și Domnia Sa, la acest proiect de lege, sigur că ne-am propus ca fiecare dintre noi să dăm astăzi răspunsuri la moțiunea dumneavoastră.

Grupurile parlamentare ale PSD și PNL ridică astăzi în fața noastră o problemă într-adevăr îngrijorătoare pentru societate, dar pe care, din păcate, o tratează la modul superficial și politicianist.

Nu voi intra în polemici inutile cu autorii moțiunii. Prefer să arăt în cele ce urmează că Guvernul României acționează pe toate palierele împotriva traficului și consumurilor de droguri de orice fel.

Ministerul Administrației și Internelor, în special, tratează cu maximă atenție acest fenomen, atât de periculos pentru societate, și acționează constant pentru combatere, cât și pentru prevenire.

Vă voi prezenta ceea ce facem în domeniul antidrog, acțiunile noastre de zi cu zi, însă mai întâi de toate trebuie să clarificăm un lucru: aceste substanțe și produse cu efecte psihoactive sunt denumite în mod incorect etnobotanice, pentru că ele nu au nimic de-a face cu plantele. Sunt substanțe toxice, care, odată inhalate, au efecte echivalente drogurilor de risc și de mare risc.

Într-adevăr, sunt extrem de dăunătoare pentru sănătate și produc efecte ireversibile. Suntem conștienți de acest pericol și acționăm din răsputeri, atât pe partea de combatere, cât și pe partea de prevenire a acestui flagel. Nu este o luptă ușoară, nu există soluții miraculoase și vreau să vă spun că nicio țară nu a reușit să elimine total consumul unor astfel de produse.

Vă amintesc că în luna februarie a acestui an a fost emis un ordin comun interinstituțional, în baza căruia echipe mixte efectuează insistent controale în locurile în care se produc, se comercializează, se utilizează sau se consumă substanțe și produse cu efecte psihoactive, dăunătoare sănătății.

Vă pot spune că măsurile aplicate de prefecți, autoritățile administrației publice locale și instituțiile cu responsabilități în aplicarea legislației privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri și alte preparate stupefiante au determinat limitarea proliferării magazinelor care comercializează astfel de produse.

Astfel, dacă în anul 2010 funcționau un număr de 373 de magazine cu acest profil, în prezent mai funcționează numai 26 de unități; aproape 350 de magazine au fost închise de anul trecut și până acum. Și vă asigură că nu ne vom opri aici.

În perioada februarie - 5 iunie 2011 echipele de control au aplicat amenzi de peste 3,1 milioane de lei și au confiscat peste 16.200 de plicuri care conțineau substanțe psihoactive.

A fost suspendată activitatea a 124 de unități de desfacere și au fost închise 102 magazine.

Organele de cercetare penală au înregistrat 322 de dosare în care sunt cercetate 480 de persoane. Din luna februarie și până în prezent, pentru 38 de persoane a fost aplicată măsura reținerii.

Vreau să întăresc din nou că rezultatele obținute până în prezent nu semnifică slăbirea intensității acțiunilor de combatere a consumului, utilizării și deținerii de plante sau substanțe cu efecte psihoactive.

O atenție specială acordăm comerțului on-line și ofertelor promovate de diferite persoane prin intermediul internetului.

Prefecții, serviciile publice deconcentrate de specialitate, reprezentanții centrelor județene de prevenire, evaluare și consiliere antidrog și autoritățile publice locale organizează în mod constant acțiuni în școli pentru prevenirea consumului de substanțe cu efecte psihoactive, dăunătoare sănătății, cât și pentru promovarea de acțiuni educative pentru identificarea de activități alternative destinate pentru petrecerea timpului liber de către tineri.

În licee se desfășoară numeroase programe de prevenire pentru ca tinerii să conștientizeze riscul la care se expun, ca urmare a consumului cu produse cu efecte psihoactive.

Numai în luna mai 2011 s-au desfășurat 82 de acțiuni de prezentare a riscurilor medicale, a consecințelor și riscurilor asociate consumului de droguri și aspectelor juridice și legale asociate consumului de droguri în județele Botoșani, Buzău, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Mehedinți, Sălaj și Vâlcea.

După cum știți, la nivelul inspectoratelor școlare județene au fost elaborate planuri de măsuri cu acțiuni concrete privind prevenirea consumului de substanțe cu efecte psihoactive. În școli au loc, pe întreaga perioadă a anului școlar, variate acțiuni de prevenire, dezbatere în cadrul orelor de dirigenție, mese rotunde cu specialiști din domeniul siguranței publice și al sănătății, lectorate cu părinții pe tema fenomenului drogurilor la copii și tineri, diverse activități culturale desfășurate în scopul prevenirii și consumului de tutun, alcool și alte droguri.

În cadrul centrelor județene de asistență și consiliere pedagogică și în cabinetele de asistență din școli, activează consilieri care au sarcina de a asista elevii și familiile acestora în cele mai diverse situații.

Stimați colegi deputați,

Autorii moțiunii au făcut referire la Agenția Națională Anti-Drog, deplângând regresul acestei structuri. Dar cine a trecut agenția pe linie moartă în anul 2009, nu cumva ministrul de interne PSD? Reorganizarea Agenției Naționale Anti-Drog în 2009, trecerea sa în subordinea IGPR a însemnat pierderea personalității juridice pentru această structură și pierderea statutului de ordonator terțiar de credite.

Agenția nu a avut o capacitate foarte bună pentru a-și îndeplini rolul de coordonator al politicilor publice antidrog. Ca efect imediat al reorganizării, nu au mai putut fi accesate finanțări nerambursabile importante, care ar fi putut asigura implementarea unor programe de proiecte naționale coerente de prevenire a consumului de droguri și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri.

Nu mai insist asupra greșelii de a declanșa Agenția Națională Anti-Drog, timp de doi ani de zile. Eroarea a fost semnalată inclusiv în raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite.

Important este că acum suntem în plin proces de operaționalizare a Agenției, iar această structură va avea un rol important în implementarea politicilor de prevenire.

Profit de acest prilej, pentru a vă anunța că Ministerul Administrației și Internelor, prin Agenția Națională Anti-Drog, va lansa în curând un program amplu național de prevenire a consumului de substanțe noi cu proprietăți psihoactive. Programul, cu elemente de prevenire universală și selectivă, conform analizei la nivel național a riscurilor de sănătate psihosociale și de infracționalitate asociate consumului și traficului acestei categorii de substanțe, este corelat obiectivelor Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012 și va avea ca scop diminuarea consumului și accesului la aceste produse prin implementarea de proiecte și campanii de prevenire adresate populației, generate de categoriile demonstrate a fi vulnerabile la acest fenomen.

Programul va fi implementat la nivelul municipiului București și la nivel local, cu sprijinul centrelor de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, prin intervenții specifice asupra comportamentelor, atitudinilor și practicilor existente, conform ariilor principale de prevenire a consumului de droguri, comunitate, mediu școlar și familia.

Vom urmări prin campania derulată la nivel național creșterea gradului de conștientizare și sensibilizare a populației, în special categoria tânără, referitor la consumul de plante etnobotanice și consecințele acestora.

Vor fi derulate activități de consiliere specifice, informare și sensibilizare în mediile reacționale, în cluburi, baruri, alte locuri de petrecere a timpului liber des frecventate de tineri aflați la risc privind consumul și substanțele psihoactive noi.

Stimați colegi,

Am arătat care sunt acțiunile Guvernului României, ale Ministerului Administrației și Internelor și ale structurilor sale în domeniul antidrog.

Aș mai adăuga la această componentă acest proiect de lege care, practic, în momentul de față, se află la Senat.

Aștept, doamnelor și domnilor deputați, autori ai acestei moțiuni, să ne sprijiniți în procesul de legiferare a acestui proiect normativ și aștept de la dumneavoastră, în acest sens, o dovadă de bună-credință.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intrăm în dezbaterea grupurilor parlamentare.

Îi dau cuvântul reprezentantului... primului reprezentant al grupului parlamentar al PDL, domnul deputat Ștefan Pirpiliu. Vă rog.

Domnul Ștefan Daniel Pirpiliu:

Onorabil auditoriu,

Dragi colegi din PSD și PNL sau, mă rog, Alianța Socialistă, cum vă numiți mai nou, de fiecare dată când văd că ați depus o moțiune trăiesc cu speranța că ați înțeles rolul unei opoziții în cadrul democrației.

La finalul lecturii fiecăreia dintre moțiunile dumneavoastră de până acum rămân cu un gust amar, pentru că îmi dau seama că în cei aproape 3 ani de mandat petrecut în Parlament nu aveți nici cea mai vagă idee de ceea ce vă propuneți de fapt prin aceste moțiuni.

Mă tem că rolul dumneavoastră este doar să străluciți la televizor sau doar să aruncați cu pietre și să blamați fiecare dintre măsurile pe care le-a luat Guvernul până în prezent. (Rumoare, vociferări.)

Cuvântul "soluții" vă sună în vreun fel cunoscut? Și aici mă refer la soluții ce pot fi aplicate în societatea românească, soluții viabile. Țin să menționez că discursurile politicianiste le puteți utiliza la televizor, dar nu și atunci când trebuie luate decizii practice pentru binele tuturor românilor.

Îmi pare rău să văd că moțiunea cu care ați venit azi în fața noastră, pe o temă cu adevărat importantă și de interes național, nu este decât un material foarte slab documentat în domeniu și incoerent, la modul general.

Îmi pare rău să vă spun că nu înțeleg ce urmăriți cu această moțiune, pentru că nu furnizați soluții concrete pentru stârpirea flagelului drogurilor ușoare.

Acuzați Guvernul că a luat măsuri incoerente și incomplete, uitând să amintiți că ar trebui să fim conștienți, cu toții, că acest fenomen nu poate fi eliminat facil și nici într-un interval de timp scurt. Aș spune chiar că sunt de apreciat eforturile Guvernului care, încă din februarie 2010, a emis o ordonanță de urgență prin care a fost interzisă comercializarea unui număr de 36 de substanțe asimilate drogurilor. Era de acceptat ca cei care au câștigat milioane de euro din substanțele psihotrope să nu accepte înfrângerea și să încerce să găsească alte modalități de câștig din drogurile ușoare.

Iată însă că Executivul a venit cu o nouă hotărâre de guvern în completarea acestor substanțe, ba, mai mult, a venit și cu o reglementare în sensul prin care s-a decis ca magazinele care vând aceste substanțe să fie obligate să comercializeze numai produse omologate de către ministerele de resort.

Modul în care este respectată interdicția va fi controlat de către Ministerul Sănătății, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Comunicațiilor, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, Autoritatea Națională a Vămilor și Garda Financiară. Practic, este o procedură prin care se urmărește interzicerea tuturor substanțelor periculoase care nu sunt reglementate în prezent de vreo lege. Vi se pare inacțiune din partea instituțiilor statului, așa cum acuzați în textul moțiunii?

O legislație flexibilă, adaptabilă tendințelor emergente în domeniul drogurilor și al substanțelor psihotrope este preocuparea primordială în toate țările membre ale Uniunii Europene, iar din ianuarie 2006, 12 țări au raportat adăugiri sau modificări ale listelor de substanțe controlate.

În 2009, prin sistemul de avertizare timpurie au fost notificate oficial în Uniunea Europeană 24 de substanțe noi, iar acesta este cel mai mare număr raportat într-un singur an.

Ca urmare, nu doar prin măsuri coercitive și închidere de magazine se va rezolva această problemă, ci prin joncțiunea de proiecte și programe naționale de prevenire și combatere.

Stimați colegi din opoziție,

Țin să subliniez că acum doi ani am avut prima inițiativă de interzicere spre comercializare și consum a substanțelor psihotrope din actuala legislatură, printr-un proiect de lege documentat pe baza materialelor de specialitate și a raportărilor Observatorului European de Droguri și Toxicomanie, un proiect de lege a cărui formă a fost preluată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2010.

Mai precis, în respectivul act normativ s-au regăsit 15 din cele 16 substanțe propuse de mine pentru a fi înscrise în tabelele anexă ale Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare.

Și n-am fost singurul parlamentar al acestui partid cu preocupări în acest domeniu. Alți colegi, precum Carmen Axenie, Silviu Prigoană, Cristian Petrescu, Sanda Maria Ardeleanu, Alin Popoviciu, centrându-și eforturile pe identificarea unor modalități viabile de eradicare a acestui fenomen.

La acel moment, preocuparea dumneavoastră față de acest subiect era, ca și acum, doar la nivel declarativ, nu și faptic, așa cum se produce și azi prin această moțiune, care desconsideră munca depusă de Guvern și întreaga coaliție pentru interzicerea drogurilor noi de pe piața românească.

Mai mult decât atât, sunt impresionat în mod negativ de faptul că dumneavoastră nu v-ați aplecat atenția suficient asupra a ceea ce înseamnă fondul acestei problematici.

România de după '89 s-a transformat dintr-o țară de tranzit de droguri într-un stat cu un număr de consumatori care crește - și aici mă refer, în primul rând, la drogurile de mare risc. Noile droguri sunt doar cireașa de pe tort în tot acest contest.

Țări mult mai dezvoltate din lume duc o luptă acerbă împotriva acestui flagel. În fiecare zi, în laboratoare, sunt create noi și noi droguri și știți de ce? Câștigurile traficanților sunt impresionante. Lupta împotriva drogurilor nu se termină niciodată, iar motivațiile pentru consum sunt incredibil de variate și țin de personalitatea consumatorului. Este un proces care se metamorfozează permanent.

Vă atrag atenția asupra faptului că modul în care tratați problematica consumului de droguri noi, așa cum sunt denumite de Observatorul European de Droguri și Toxicomanie, este cel puțin superficială și v-aș ruga să citiți ultimele studii publicate de această instituție europeană pentru a înțelege mai bine fenomenul.

Dragi colegi,

Criticați avizele negative ale Guvernului pentru că a fost refuzată sintagma de plante etnobotanice, fără să vă dați seama că, de fapt, încercați să folosiți un termen inventat într-o lege, fără să puteți să-l explicați. Aveți probleme cu terminologia, întrucât în Dicționarul explicativ al limbii române termenul etnobotanic are următoarea definiție: "Studiu al denumirilor populare ale plantelor." Vă rog frumos să clasificați plantele care sunt incluse aici. Sunt convins că nu puteți.

Am folosit acest exemplu pentru a vă dovedi superficialitatea cu care folosiți fraze politicianiste în această moțiune.

Dragi colegi din opoziție,

Acum sunteți interesați de acest subiect al "etnobotanicelor", cu ghilimelele de rigoare, pentru că vă pare rău că nu ați reușit să aveți inițiative viabile pentru ameliorarea flagelului sau este doar un exercițiu de imagine pentru a pune în umbră proiectul de lege al Guvernului, care prevede sancțiuni extrem de dure pentru comercianți?!

Aveți nevoie de o moțiune pentru a vă ascunde incapacitatea sau vreți doar să vadă electoratul că ați avut o inițiativă de interes național?

Unde erați, stimați colegi, în 2009, când am depus primul proiect de lege pentru interzicerea acestor produse? Asta ar trebui să explicați la televizor.

Singura explicație am primit-o de la o colegă de-a dumneavoastră în plenul Camerei Deputaților, când îmi spunea că n-am aranjat corect în pagină aceste substanțe. Putea să le așeze dânsa, dacă se considera de specialitate.

Avem o problemă de interes național și nu este loc pentru o luptă de orgolii. Am fost deschis la discuții pentru că am avut și am capacitatea să înțeleg că trebuie să lucrăm toți pentru a găsi cea mai bună soluție.

Vă mai pot recomanda o serie de lecturi pe această temă pentru ca, pe viitor, când veți mai avea o moțiune pe această temă, să o puteți documenta corespunzător și să ne oferiți posibilitatea să ne gândim serios dacă merită votată sau nu.

Până atunci însă avem un act normativ propus de Guvern, ce va duce la interzicerea magazinelor ce comercializează droguri ușoare, avem o soluție eficientă, pentru care merită să lăsați orgoliile deoparte și să o votați cu responsabilitatea față de tânăra generație pe care o invocați în moțiunea dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului deputat Nicolae Bănicioiu.

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Bună ziua!

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că am venit astăzi în fața dumneavoastră ca politician și ca om care se simte obligat de atitudinea în fața unui flagel care provoacă foarte multe victime și aș începe spunând că un elementar gest de bun-simț este acela de a face măcar eforturi de a cunoaște numele adversarului. Dacă tot este scurtă memoria la PDL și chiar nu puteți pronunța USL sau vă este frică sau, nu știu, fugiți ca cel cu coarne de tămâie, văd, de USL, atunci dați-mi voie să folosesc și eu alte sinonime sau alte abrevieri. Poate în loc de PDL vom spune și noi de acum "Partidul Drogurilor Libere". Sau poate vă convine mai mult sinonimul "Partidul Hoților". Poate așa o să vă amintiți mai bine și o să știți ce este acela respectul și cum trebuie să vorbiți despre cei al căror nume îl cunoașteți.

Vreau să spun că mă așteptam la orice astăzi, la discuții politicianiste, apropo de cum vorbea colegul meu, demagogie, dar nu mă așteptam, în niciun caz, să văd un ministru al sănătății care vine aici și ne vorbește despre o halucinantă confuzie. Poate în mintea Domniei Sale.

Dați-mi voie să vă citez câteva date pe care nici măcar ministrul sănătății am văzut că nu le-a pomenit aici și sper, totuși, să afle despre ce e vorba: "Efectele substanțelor etnobotanice 2010-2011. În 2011: 30 de morți, 3.000 de internați și 700 de mii de dependenți." - după cum raportează ONG-urile. "30% dintre consumatori sunt minori." Potrivit unui raport al Centrului Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului: "Bugetul pentru programele de prevenire a consumului de droguri este, în România, cel mai mic din Uniunea Europeană. Zilnic, la spitalele din România ajung 4-5 tineri din cauza consumului de droguri. Numărul consumatorilor de etnobotanice - și nu este o confuzie, stimate coleg - s-a triplat în 2010 față de 2009, iar în 2011 este în creștere."

Vreau să vă mai informez, de asemenea, că Centrul Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului (CIADO) a acordat asistență pentru mai mult de 600 de mii de persoane 2009-2010. Iar ca să vă mai faceți încă o idee despre amploarea consumului și poate renunțați cu această ocazie și la textele - greoaie, de altfel - de reprodus de aici, de la microfon, dar foarte politizate, vă dau exemplu de la Cluj. Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj avea, în urmă cu un an, raportat câte un consumator pe săptămână. Astăzi, în 2011, are raportat unul pe zi, potrivit șefului unității de primiri urgențe.

Deci, stimați colegi, cine este lovit de o halucinantă confuzie, datele acestea sau domnul ministru?

De asemenea, vreau să remarc și prezența ministrului de interne astăzi aici, domnul Traian Igaș, care că înțeleg și Domnia Sa, prin câteva dezbateri, se luptă cu acest flagel al etnobotanicelor și vreo două-trei acțiuni așa... din birou. De asemenea, se luptă și cu polițiștii. Ați văzut, Poliția română este în stradă astăzi aici. Măsura esențială pe care a luat-o domnul ministru pentru a combate creșterea criminalității este aceea de a da polițiștii afară. Și mă gândesc dacă nu cumva, prin această măsură, îi încurajează pe cei care vând substanțe ilegale și nu numai că-i încurajează, dar cu siguranță îi lasă nepedepsiți.

Ne spunea Domnia Sa că au fost închise nu știu câte magazine. Păi, domnule ministru, n-ați aflat de Polonia? Le-au închis pe toate.

N-ați aflat de alte state care au luat măsuri?

Și dumneavoastră veniți și ne spuneți că ați mai închis unu sau două? Nu. Închideți-le pe toate, dacă vreți să faceți ceva.

 

Domnul Traian-Constantin Igaș (din lojă):

Uitați-vă la procente!

Domnul Nicolae Bănicioiu:

La ce să mă uit, că mă uit la mai multe, dacă vreți, dar poate vă uitați și dumneavoastră.

Vreau doar să vă atrag atenția că faceți parte dintr-un guvern specializat în tăieri. Un guvern care așa va rămâne în conștiința populară, un guvern al tăierilor. Unii zic și "Guvernul Ciomu", dar din alte motive.

Vreau să vă spun, totuși, că ați putea face pentru prima oară în istoria Guvernului Boc și o tăiere benefică, aceea de a tăia aceste magazine de etnobotanice, de a tăia acest flagel, domnule ministru. Și poate îi spune asta domnului Emil Boc și poate împreună cu ministrul sănătății și cu ceilalți miniștri deveniți conștienți că de dumneavoastră depinde ca lucrurile să meargă în țara aceasta.

Nu este corectă atitudinea că este o problemă care nu privește ministrul sănătății sau Ministerul de Interne. Nu. E o problemă care privește în ansamblu Guvernul României, din care, din câte știu eu, se pare că faceți parte.

Nu vreau să vorbesc foarte mult, vreau doar să transmit un îndemn Guvernului care trebuie să intervină tranșant, clar și decisiv.

Spuneau că vin cei de la majoritate cu un proiect de lege. Întrebarea mea este de ce n-au venit cu o ordonanță cât mai repede și rezolvau problema cât mai ușor.

Din păcate, eu cred că acest Guvern Emil Boc nici nu-și dorește acest lucru, nici nu este interesat și probabil consideră că nici nu este rentabil sau, dacă nu mă-nșel, poate c-o ascultați pe domnișoara europarlamentar, care a spus foarte clar că militează pentru legalizarea drogurilor ușoare, și atunci vă înțeleg decizia politică, deși de iertat nu pot să vă iert nici eu și nici părinții copiilor care mor.

De asemenea, vă mai spun un lucru pe care probabil îl știți, cei care se ocupă cu acest comerț se adresează unei categorii vulnerabile - tinerei generații, care consideră că este la modă acest lucru, și efortul părinților, din păcate, și al cadrelor didactice, oricât ar fi de mare, nu este de ajuns, și aici numai intervenția strictă și categorică a statului poate să aibă o eficiență.

Nu vreau să spun lucruri mari, nu mă interesează efectul politic al declarației mele, mă interesează efectul fiecăruia dintre noi la nivelul fiecărui tânăr care este afectat de acest flagel.

Nu mai tratați povestea doar strict politic, nu mai folosiți cuvinte politicianiste, ci luați decizii, pentru că stă în pixul dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea PNL.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Deși se pare că am rămas puțini, eu vă rețin atenția vorbind despre "Cartelul domnului Boc".

Pentru că, doamnelor și domnilor colegi, în urmă cu mai bine de un an, am adoptat cu toții aici, în plenul Parlamentului, o lege ce viza combaterea consumului și comercializării de produse etnobotanice. Era o lege ce venea din Spitalul de Urgență Sfântul Ioan din Iași, avea avizul comisiilor de expertiză - vorbesc de Colegiul Medicilor, de Colegiul Farmaciștilor și de Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași.

Pentru această lege și pentru aroganța de a se lupta cu etnobotanicele, cu drogurile de sinteză, Spitalul de Urgență a fost desființat, iar din motive obscure legea nu a fost promulgată și a fost returnată spre reanalizare Parlamentului, în vederea alinierii acesteia la o ordonanță de urgență născută prematur din prea plinul înțelepciunii Guvernului. Putem spune că a fost o premieră mondială, prin care o lege trebuie să aibă girul ordonanței, și nu invers, cum ar fi fost firesc.

Ulterior, acest proiect legislativ a fost îngropat de parlamentarii din arcul guvernamental care îl votaseră. Astfel, românii au putut vedea încă o dată că instituția Parlamentului poate fi șuntată de hiperactivul nostru prim-ministru, care a repurtat astfel încă o nouă victorie în lupta cu cetățenii săi.

Dar să ignorăm pentru moment eludarea repetată a rolului legislativ al Parlamentului României, precum și disprețul pe care reprezentanții actualei puteri îl au pentru această instituție. Nu acesta este obiectul discuțiilor de astăzi. Poate că lucrurile nu ar fi stat atât de rău dacă ordonanța de urgență a Guvernului ar fi rezolvat eficient această problemă. Din păcate, nu este cazul. După cum am spus, actul normativ a fost născut în mare grabă.

În calitate de medic de urgență vin zilnic în contact cu acest fenomen și fac parte dintr-o echipă de cercetare care îl studiază. Din păcate, dimensiunile sale sunt departe de a se reduce. Din contră, în Iași și în întreaga Românie a crescut numărul consumatorilor primiți în unitățile de primire a urgențelor după apariția ordonanței. În același timp, s-a constatat creșterea incidenței în rândul elevilor, ajungând la aproape o treime din total.

De asemenea, au apărut forme clinice caracterizate prin agresivitate și acte autolitice, suicidare. Consumul, care înainte era de weekend, și sfârșit de săptămână, și de noapte, adică părea recreațional, a devenit diurn și se întinde uniform pe toată săptămâna. Aceasta arăta, pentru cine are ochi să vadă, că tinerii noștri capătă dependență la aceste produse.

Ce a făcut Guvernul în privința comercializării produselor etnobotanice în tot acest timp? Cam ce a făcut în general pentru români. Adică aproape nimic! S-a făcut că ia măsuri și a permis unor criminali, căci nu pot fi altfel clasificați comercianții de astfel de substanțe, să se îmbogățească. Nimic nu ne poate face să nu ne gândim că această condescendență legislativă nu este secundară unei cotizații către sferele puterii.

Dar iată că marele strateg vrea să preîntâmpine această moțiune și anunță triumfal trimiterea către Parlament, pentru dezbatere, a unui proiect de lege vizând tocmai comercializarea produselor etnobotanice. Pentru mine personal principalul motiv de uimire îl constituie faptul că Guvernul nu și-a asumat răspunderea și asupra acestui proiect, dar, depășind totuși acest șoc, am citit ultima creație a laboratoarelor domnului prim-ministru. Din nefericire, proiectul legislativ, descris de premier ca fiind "foarte dur" pare întocmit de indivizi de același calibru ca și întâiul constituționalist al țării.

Ni se vorbește despre sancționarea comercializării fără autorizație, dar să înțelegem de aici că vor exista unii, "cei aleși", care vor avea autorizație pentru comercializarea acestor etnobotanice? Ni se vorbește despre retragerea și reacordarea autorizației de funcționare a magazinelor de etnobotanice, dar în niciun caz despre închiderea definitivă a acestora.

Această reacție tardivă, făcută doar pentru a nu accepta proiectele legislative lansate de Parlament, este insuficientă și ineficientă, pentru că masurile de prevenție sunt excluse, nu se recunoaște faptul că sub denumirea de substanțe psihoactive sunt comercializate droguri (fie ele și "ușoare"), transformând problema traficului de droguri într-o chestiune ce ține doar de protecția consumatorului sau alte agenții și excluzând cu totul tocmai agenția responsabilă de acest fenomen, Agenția Națională Anti-Drog. Este total neclară și anevoioasă procedura propusă pentru reautorizarea magazinelor ce vând produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, ce permite, practic, menținerea pe piață și de acum încolo a produselor etnobotanice. Susținem că tot ceea ce înseamnă substanță psihoactivă trebuie comercializat doar în farmacii și la indicația specialistului.

De-a lungul timpului, guvernările Boc și-au bătut joc de bolnavii cronici, de pensionari, de profesori, de mame, de polițiști, de medici. Din păcate, nici copiii noștri nu pot scăpa de flagelul acestei guvernări.

Poate măcar în al doisprezecelea ceas, în urma acestei moțiuni, România va recunoaște că "nu toate frunzele sunt bune", iar Parlamentul va spune stop etnobotanicelor, adoptând proiectul de lege ce prevede 20 de ani de închisoare pentru cei care ne otrăvesc copiii.

Deoarece constat că celor de la putere le plac sloganurile în engleză, nu pot să nu întreb, în numele părinților, miilor de copii intoxicați cu etnobotanice "O Românie high! Why?"

Dar altfel, suntem invitați în Parlamentul Europei pe 29 iunie să susținem experiența în domeniul toxicologiei și inițiativelor legislative în Parlamentul European și poate o directivă europeană va face ca aceste substanțe să fie interzise, pentru că se pare că în România nimeni nu vrea asta.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îl invit în continuare pe reprezentantul Grupului UDMR Derzsi Ákos. Domnul deputat, vă rog.

Domnul Derzsi Ákos:

Doamnă președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere că în ultima perioadă s-a înmulțit numărul moțiunilor împotriva Ministerului Sănătății - participăm la a treia, după cum știți -, Grupul parlamentar al UDMR mi-a sugerat să mă prezint ca avocatul parlamentar al Ministerului Sănătății. (Aplauze.)

Am să mă adresez în acest context.

Departe de mine gândul să afirm că în sănătate totul este sănătos, după cum ați afirmat și dumneavoastră mai demult, însă de la problemele discutate în moțiunile anteriore, texte de altfel bine formulate, cu multe adevăruri, și până la acest text de moțiune eu cred că există o distanță foarte mare și suflă un aer de neseriozitate. Nu pentru că tema nu ar fi una foarte serioasă - și aici suntem de acord că această problemă nu suportă amânare -, ci prin modul cum se pune problema.

Inițiatorii afirmă că atât Guvernul, cât și majoritatea parlamentară refuză să adopte măsurile de interzicere a comercializării etnobotanicelor, iar cu două pagini mai în colo susțin că lupta cu drogurile nu înseamnă doar militarea pentru interzicerea lor, ci, în primul rând, educarea maselor.

Sunt perfect de acord cu dumneavoastră. Lipsește cu desăvârșire educarea maselor. Dar, vă rog, nu puneți doar în cârca noastră acest lucru.

Noi, prin ministrul UDMR, cred că încercăm să facem această educare doar de doi ani, dar ne confruntăm cu lipsuri mari de cunoștințe, pentru că profesorii de până acum nu și-au ținut orele.

Permiteți-mi să fac o paralelă între problematica interzicerii comercializării plantelor etnobotanice și comercializarea materiilor pirotehnice de tip pocnitori, având în vedere că avem prezent și pe domnul ministru de interne. Există legislație încă din 1996 privind comercializarea, manipularea și utilizarea acestor tipuri de materiale pirotehnice, în timp s-a și modificat legislația în domeniu, interzicând folosirea acestora și ce constatați în fiecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă: că de la mic la mare toți devin câteva zile pirotehniști și nu trece un an fără accidente.

Eu doar sper că nu tot domnul Cseke este de vină.

Eu cred că ministerul condus de ministrul UDMR a întreprins toate măsurile din sfera sa de competență pentru a combate acest fenomen, dar problema este mult mai complexă decât se pare din tribune și credeți-ne că și noi avem copii și nu dorim să distrugem șansa generațiilor tinere. Dar, dacă cineva crede că simpla interzicere, cum subliniați în textul moțiunii, rezolvă problema, este în al nouălea cer sau are stări de halucinație, euforie sau extaz. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc domnului deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Păduraru, din partea Grupului parlamentar al PDL. Aveți la dispoziție zece minute.

Vreau să precizez faptul că Grupul minorităților naționale, Grupul deputaților independenți și ai celor care nu sunt afiliați unui grup nu participă prin intervenții la dezbateri.

Vă rog.

Domnul Nicușor Păduraru:

Doamnă președinte,

Stimați colegi deputați,

Subiectul este unul extrem de serios și pe care-l cunoaștem cu toții de mai mulți ani de zile.

Subiectul etnobotanicelor nu este un subiect care să aibă o coloratură politică, ci este un subiect care necesită o atenție din partea noastră, a tuturor și care ar fi fost indicat să nu fie folosit ca rampă de imagine sau de notorietate publică de către unii colegi parlamentari, ci să fi fost tratat la fel de serios precum vor să fie moțiunea pe care eu o resping din start, pentru că nu este de substanță. Este lipsită de consistență și de seriozitate și atinge, de altfel, nu doar subiectul fenomenului produselor etnobotanice, ci atinge, în același timp, și aspecte, să zicem, cu o nuanță politică, care nu aveau ce căuta dacă acest subiect ar fi trebuit să fie tratat în modul cel mai responsabil.

Am citit această moțiune, pentru că știu că asta este principala condiție pe care dumneavoastră vreți s-o luăm ca bază de plecare în discuție, și m-au mirat două aspecte.

Unu. Seriozitatea modului în care a fost redactată această moțiune. Sunt grave carențe de exprimare, aproape metaforice, le-aș numi eu, poate că subiectul a influențat pe cel care a creat sau consilierii n-au fost potriviți sau nu ați avut timp să verificați cu o mai mare atenție textul pe care dumneavoastră l-ați primit și l-ați citit. Și o să vă citesc doar un text pe care dumneavoastră îl puteți da, ca subiect de studiu, doamnei Andronescu, în zona educației, pentru a explica dacă acordurile sunt potrivite și cuvintele la fel.

Faceți referire, la un moment dat, că: "Ați distrus fericirea reală a tinerilor, aruncându-i într-o realitate indusă artificial." Este foarte corect textul dumneavoastră, sper că l-ați și înțeles.

În același timp, tot textul dumneavoastră mai face multiple referiri nu la subiect, ci la nivel guvernamental, deci practic ați încercat să folosiți un subiect serios doar pentru o moțiune. O moțiune care am certitudinea că va fi respinsă.

Și, ca să vă mai dau o demonstrație, al doilea aspect la care am zis că fac referire, este seriozitatea PSD - de data aceasta doar PSD - raportată la propria lor reacție. Ceea ce probabil că vă mai aduceți aminte, dacă nu ați uitat, dacă erați atât de atenți pe acest subiect, este faptul că, în luna mai 2009, pe acest subiect, în afara unor inițiative legislative depuse de mai mulți parlamentari și nu-i nominalizez, dar sunt din toate partidele politice, a fost și o conferință de presă. Prima conferință de presă care a inițiat, să zicem, dezbaterea publică asupra subiectului, dezbatere care nu a fost, din păcate, la timpul respectiv transformată în subiect de meditație pentru miniștrii de la acel moment. O manifestare pe care noi am făcut-o la Iași, pe care eu am organizat-o și unde a fost invitat chiar și domnul deputat Tudor Ciuhodaru, prezent astăzi aici, de față, a fost în luna mai la sediul IML - Institutul de Medicină Legală -, un loc în care nu am ținut cont de coloraturi politice, ci am vrut doar să abordăm foarte serios subiectul, dar se pare că, de la un an la altul, o abordare serioasă se pierde, să spunem, și acel moment a fost uitat.

Vorbesc de seriozitatea unor miniștri PSD. În luna mai 2009, am avut trei interpelări. Trei interpelări adresate ministrului de interne, ministrului educației și ministrului sănătății.

Cu neplăcere vă spun că textul din moțiunea dumneavoastră, în care faceți referire la faptul că, și citez: "O perioadă, punctele de vedere ale Guvernului prezentau un răspuns stereotip, susținând că la nivelul Ministerului Sănătății se lucrează la un proiect de modificare..." și textul dumneavoastră curge, din moțiune, ei, acele puncte de vedere erau semnate de domnul Bazac și de domnul Nica. Dacă n-ați știut, aveți posibilitatea să le verificați public, pe site-ul Camerei Deputaților, la interpelările depuse de mine la timpul respectiv.

Tot dumneavoastră faceți o referire, la un moment dat, la inacțiunea Ministerului Sănătății, precum și a Ministerului Administrației și Internelor, care nu ar fi luat niciun fel de măsuri pentru... păi și la momentul respectiv, atunci când vă întrebam propriii dumneavoastră colegi, unde era seriozitatea pe care dumneavoastră ați vrea s-o aveți și astăzi?

Un alt punct interesant, l-aș numi eu, tot în textul dumneavoastră, este acela în care faceți referire, și o să citez, de asemenea - deci lucrez cu materialul clientului, adică cu al dumneavoastră -, faceți referire la faptul că sunt foarte multe asemenea magazine, să le spunem, amplasate în apropierea unor unități școlare, cu toate că legislația interzice.

Îmi pare rău pentru dumneavoastră din nou, doamna Ecaterina Andronescu, la timpul respectiv, ministru al educației, în data de 18 mai 2009 primește o asemenea interpelare și-mi răspunde doamna ministru că această problemă nu intra în sfera Domniei Sale. Aveți ocazia dacă doriți să citiți aceste texte, ele sunt publice, sunt pe site-ul Camerei Deputaților.

Atâta timp cât subiectul etnobotanicelor, așa cum sunt ele cunoscute, este unul pe care orice parlamentar ar trebui să-l vadă într-o singură direcție, și anume aceea a rezolvării fenomenului, cred că ar trebui să fie un subiect de meditație pentru dumneavoastră, pentru că utilizarea politică sau declararea a orice că doar oricum nu contează dacă nu puteți proba, nu este o probă de seriozitate pe marginea acestui subiect.

Sper ca viitoarele interpelări democratice sau moțiuni pe care dumneavoastră e normal să le depuneți într-o țară democratică, să fie tratate cu mult mai serios atât din punct de vedere gramatical, cât și ca substanță.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna deputat Sonia Drăghici, aveți șapte minute la dispoziție.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi parlamentari,

România deține din nefericire recorduri negative în multe domenii economice, sociale, financiare, demografice, după cum bine știți, în prezent și în sănătate. Știți foarte bine că avem cea mai mare mortalitate infantilă, cea mai mică speranță de viață, TBC și boli cronice, printre care cele cardiovasculare și decese de cauze evitabile, mult peste Uniunea Europeană. Acum avem și droguri, de parcă n-ar fi destul că populația României se află într-o stare precară economică, de confuzie și nesiguranță privind stabilitatea familiei și siguranța locului de muncă. Tinerii noștri sunt nevoiți să emigreze, iar cei ce nu o fac, ajung victimelor racilelor sistemului. Ce le rămâne lor? Infracționalitatea și delicvența juvenilă, promiscuitatea și prostituția, consumul de droguri și depersonalizarea sunt premise grave ale unui viitor sumbru pentru România.

De câțiva ani buni se știe de apariția acestor droguri ușoare pe piață, acestor substitute de droguri și modul în care comercializarea lor eludează legea. Guvernul nu a luat aminte însă la strigătul de disperare al familiilor și la situația gravă la care s-a ajuns. E o rușine pentru România de astăzi. Suntem o țară creștină cu o moralitate susținută de educația primită în familie, în școală, de biserică și totuși ne punem problema legalizării prostituției, deși nu luăm măsuri pentru a o combate și punem în pericol viața oamenilor prin prezența acestui comerț cu droguri. Chiar până la urmă vom ajunge probabil dependenți de ele.

Drogurile ușoare reprezintă un dezastru fizic, psihic, dar mai ales social. Nu se cunoaște numărul deceselor, doar deputatul Bănicioiu ne-a spus o cifră, Ministerul Sănătății n-a îndrăznit însă s-o spună. Se știu efectele grave fizice și cele psihice, dar nu se știe însă ce se va întâmpla pe termen scurt, mediu și lung cu acești oameni.

Guvernul ne-a amenințat cu acest proiect de lege. Ce-a făcut doi ani de zile? N-a știut ce se întâmplă? Toate cele 11 sau 20 sau inițiativele legislative pe care le-am primit la Camera Deputaților la Comisia de sănătate au primit avizul negativ al Ministerului Sănătății, în speranța că vom avea o lege bună.

Sunt acum în posesia acestui proiect de lege. Ea cuprinde mai multe capitole. Dispozițiile generale sigur că se referă la definiții, dar apoi capitolul 2 se referă la autorizarea acestor produse, cuprinde 2-3 pagini de autorizare, de parcă am vrea să le autorizăm. Iar la capitolul 3, "Control și sancțiuni", se spun niște texte în care totul este destul de superfluu, adică în cazul în care există sau se presupune în mod justificat că există un risc de a se efectua operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psiho-active, "împuterniciții legali ai Ministerului Sănătății, ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Autorității Naționale Sanitar-Veterinare, însoțiți de organele de poliție, adoptă măsuri de precauție".

Dar cum vă închipuiți, stimați colegi, că cei care se ocupă cu comercializarea acestor produse o dată se vor duce la autorizare sau se vor duce la autorizare știind că o vor avea oricum și apoi, dacă comercializează alte produse, cum vor putea fi suspectați că o fac? Deci legea este destul de ambiguă, pentru că, după caz, spune că măsurile cuprind închiderea provizorie a locațiilor în care aceste operațiuni se desfășoară.

Eu vă spun că lucrurile vor continua așa, pentru că legea nu are o listă, ar trebui să existe peste câteva sute, poate chiar mii de substanțe care să fie cuprinse acolo. Laboratorul central antidrog ar trebui să aibă sumele necesare pentru a verifica aceste substanțe, nu există nici în ordonanța de urgență a Guvernului decât câteva dintre plantele care se folosesc, dar nu toate substanțele care există într-adevăr pe piață.

Așa că având în vedere aceste grave lacune, eu sunt convinsă că legea, așa cum este, incompletă, și atitudinea Guvernului nu va conduce la stoparea comercializării detestabile și deplorabile de droguri ușoare.

De aceea, aș vrea să întreb: oare cine își asumă răspunderea pentru ce s-a întâmplat până acum, pentru cei care au murit, pentru cei care au suferit și cine își asumă răspunderea pentru copiii noștri, pentru cei care vin de-acum încolo și neavând alte alternative, vor alege această alternativă.

De fapt, vrem să acuzăm Guvernul pentru starea de sărăcie a populației, care a făcut ca o ultimă alternativă pentru o fericire iluzorie a tinerilor să fie opțiunea drogul. Aceasta este acuzația principală, iar apoi ne putem pune niște întrebări: vom avea o siguranță a viitorului copiilor noștri? Va merita să mai avem copii? Mai merită ca un om normal fizic și biologic să trăiască și să muncească în România? Cu siguranță că nu, atâta timp cât Guvernul României nu poate sau nu vrea să-și facă datoria.

În calitate de deputat și trimis al poporului aici în Camera Deputaților, aș vrea ca România noastră să fie totuși locul în care să trăim toți, noi toți, noi și familiile noastre. De aceea, vom vota această moțiune.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

În continuare îi dau cuvântul doamnei deputat Lucia-Ana Varga.

Vreau să vă precizez că mai aveți patru minute. Și ar mai fi și domnul deputat Horia Cristian.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Stimați domni miniștri,

Dezbatem astăzi moțiunea simplă "Un flagel național - plantele etnobotanice", prin care noi, opoziția, tragem un semnal de alarmă asupra pericolului pe care-l are indiferența Guvernului Boc față de acest fenomen al consumului de droguri ușoare.

Din nefericire, efectele guvernării din ultimii doi ani s-au făcut simțite și în ceea ce privește transformările care au avut loc în mentalul colectiv și individual al tânărului român. Poate mai mult decât oricând un tânăr din România va caracteriza viitorul ca fiind lipsit de speranță și va simți apăsarea nu numai a greutăților economice, cât și a incertitudinii cu care îi este proiectat viitorul. Tinerii din România au fost cei mai afectați de șomaj, de tăierile de salarii, de lipsa de perspectivă.

Familia, cea care trebuie să ofere sprijin constant unui adolescent sau tânăr, este astăzi măcinată de grijile pentru supraviețuire și tot mai mulți părinți observă prea târziu faptul că unii din copiii lor aleg calea viciului. Astfel, tot mai mulți tineri sunt victimele consumului de droguri și vizitatori frecvenți ai magazinelor de vise. Nicio politică guvernamentală actuală, nicio măsură a autorităților nu își propune să recupereze această resursă importantă a tinerilor care se pierd iremediabil, statisticile oficiale arătându-ne că numărul acestora este în creștere.

Unul din efectele cele mai dureroase ale politicii Guvernului Boc sunt acești tineri care se confruntă cu consumul de droguri. Numeroase cazuri de intoxicare și chiar decese ale unor consumatori de astfel de plante ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru Guvern și pentru coaliția majoritară din Parlament, care însă refuză să adopte măsuri de interzicere a comercializării etnobotanicelor.

Stimați colegi,

Privesc amploarea fenomenului consumului de etnobotanice din România și din punctul de vedere al unei mame. Mă gândesc cu groază la faptul că am un copil care poate avea acces în mod legal la consumul de droguri ușoare. Gândiți-vă, stimați guvernanți, stimați deputați din arcul majorității, că înainte de toate sunteți părinți. Recunoașteți că România are o problemă în acest domeniu și acționați ca atare. Nu vreau să cred că actualul Guvern vrea să mențină această stare de fapt. Nu vreau să cred că există interese economice care să mențină și să susțină consumul de droguri ușoare.

Fac un apel la dumneavoastră să recunoașteți că tinerii din România sunt expuși acestor riscuri, fac un apel la dumneavoastră ca împreună să găsim o soluție și aici, în Parlament, să stopăm prin lege consumul de droguri. Astfel copiii noștri vor putea trăi într-o Românie sigură și vor putea să-și construiască un viitor.

Votați această moțiune recunoscând astfel că avem o problemă și că trebuie să găsim împreună soluții pentru ea.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Ați epuizat timpul.

Un minut rămăsese PSD-ului. Domnul Surupăceanu vrea să facă o clarificare.

Domnul Mugurel Surupăceanu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Două-trei chestiuni foarte scurte.

În primul rând, vreau să salut prezența în sală a domnului Lazăr Gigel, președintele CIADO România, organizație extrem de activă în domeniul combaterii consumului și traficului de droguri.

În al doilea rând, vreau să fac o precizare referitor la invocarea unei greșeli gramaticale. Textul a fost făcut în proporție de 90% de mine și l-am dat pentru adăugarea câtorva paragrafe colegilor de la PNL și PC, după care secretara l-a scris. Dacă undeva a fost o greșeală gramaticală, îmi cer eu scuze, probabil la momentul tehnoredactării computerizate cred că s-a strecurat o greșeală. Nu cred că în 9 pagini de lectură ați mai găsit o altă greșeală, una cred că e admisibilă și cred că se poate întâmpla oricui.

În final, dați-mi voie să vă spun că pe ansamblu, din ce am auzit la domnii miniștri, cu tot respectul cuvenit funcției dumnealor, vreau să vă spun că invocarea unui proiect de lege care a fost depus la Senat după data depunerii moțiunii de către USL, cred că e o chestiune incorectă. Moțiunile, de regulă, abordează subiecte și politici pe care Guvernul le-a făcut până la momentul depunerii de către noi a acestui document intitulat moțiune simplă și nu putem să abordăm, nu putem să justificăm politicile trecute cu un proiect viitor care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului după nu știu cât timp. Deci, cred că totuși ar trebui să scoatem această abordare.

În rest, eu vă mulțumesc pentru intervenții și sper că vom avea un vot pozitiv în sensul adoptării moțiunii.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Cu aceasta...

Domnul Giurgiu, din partea deputaților fără apartenență, dorește o intervenție de un minut.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

O să fiu cât mai scurt. Am dreptul la 20 de secunde, dar o să încerc să mă încadrez măcar într-un minut.

Eu vă mulțumesc pentru că mi-ați acordat prilejul de a spune că, în sfârșit, Guvernul este bine că se implică, doar prin faptul că a pregătit un proiect de lege cred că nu e suficient, atâta vreme cât dacă nu putem să-l terminăm și să fie adoptat până la sfârșitul lunii iunie, cred că ar fi bine ca Guvernul să preia unul din atâtea proiecte câte avem, vreo 24. Eu mă ofer să-l predau chiar pe al meu, în așa fel încât să fie dezbătut și adoptat până la sfârșitul lunii iunie. Altfel nu cred că vom putea să adoptăm acest proiect de lege foarte important pentru tineri, pentru viitorul copiilor noștri și pentru fiecare dintre noi în momentul în care mergem acasă și vedem câte probleme sunt peste tot.

Eu vă mulțumesc și sper ca acest proiect de lege important cu amendamentele care vor fi depuse să fie adoptat cât mai repede.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Cu aceasta, am încheiat dezbaterile.

Invit Guvernul, dacă dorește, să își exprime punctul de vedere. Mai doriți vreo intervenție? Nu.

Vă mulțumesc mult.

Atunci, încheiem astăzi și ne revedem mâine la ora 10. Vă reamintesc că votul pe moțiune va avea loc mâine în sesiunea de vot final.

O seară bună!

 

După pauză

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 27 iunie 2019, 0:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro