Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 iunie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.75/17-06-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 07-06-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 iunie 2011

3. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.504/2002 (Pl-x 237/2011). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 237/2011

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

Dacă există intervenții din partea inițiatorilor? Nu.

Din partea comisiei...

Din partea inițiatorilor, vă rog.

Domnul Victor Socaciu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

În legătură cu această modificare a Legii audiovizualului, vreau să spun câteva lucruri pentru a înțelege toți colegii despre ce este vorba.

În fond, au fost adunate mai multe lucruri existente în Codul CNA și aduse în cadrul Legii audiovizualului.

Într-un fel, tot acest demers nu înseamnă decât o întărire a puterilor acestei instituții, a CNA-ului. Aș putea spune, în acest sens, că, în urma comportamentului din ultimii ani a celor care conduc CNA-ul, un comportament vădit de sprijinire a puterii și de amendare a acelor posturi care nu sunt obediente puterii, înseamnă, într-un sens imediat, creșterea puterilor acestei instituții, lucru cu care nu suntem de acord.

De aceea, Grupul PSD nu va vota acest demers legislativ.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înțeleg că, de asemenea, Comisia pentru cultură propune respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.504/2004.

Dacă sunt intervenții?

Nu, cred că era chiar inițiativa dumneavoastră legislativă, care viza traducerea filmelor. Mă gândeam că nu vă votați chiar...

Domnul Victor Socaciu:

Da, nu știu de ce... A fost doar o confuzie și îmi cer eu scuze pentru asta, pentru că discutasem cu colegii mei.

În legătură însă cu dublarea filmelor, am să vă țin puțin mai mult, pentru că în spațiul nostru public au fost dezbateri, după cum și dumneavoastră ați văzut, destul de violente asupra acestui demers legislativ.

Eu însă îl susțin cu toată tăria, pentru că sunt convins că este calea corectă în ceea ce ne privește pe noi. Pe noi, ca stat național.

Vreau să vă aduc, în primul rând, câteva argumente proinițiativă.

Este mult mai confortabil pentru toți oamenii să urmărească un film, fie el artistic sau comercial, în limba maternă și să aibă posibilitatea să urmărească acțiunea filmului, firește, vizual. Este mult mai confortabil.

În al doilea rând, poate argumentul cel mai important în ceea ce mă privește este legat de protecția limbii române. Numeroase semnale, ridicate de toți lingviștii români în ultimii ani, vorbesc despre alterarea gravă a limbii noastre naționale, o alterare care, în ultimii ani, cel puțin, a căpătat aspecte absolut nocive. Dacă mai ținem la limba noastră română, atunci va trebui să facem ceva. Acesta este unul din canalele de a stopa, pur și simplu, alterarea limbii române prin absorbția de tot felul de neologisme de la academicienii din Bronx și tot felul de expresii care sunt împotriva limbii noastre și atâta timp cât avem cuvintele noastre românești pentru a exprima tot felul de stări, fapte ș.a.m.d., nu înțeleg de ce trebuie să le uităm, să le trecem undeva într-o istorie a limbii noastre și să nu fie ele prezente sau să fie înlocuite de lucruri care nu sunt și nu aparțin corpului lingvistic român, pe de o parte.

Pe de altă parte, avem o pildă pe care ne-o dau niște țări, niște țări despre care nu aș putea să spun că sunt minore. Acest procedeu de dublare a filmelor este folosit în niște state pe care aș vrea să vi le amintesc și poate că ar trebui, pentru dumneavoastră, să fie chiar un moment de reflecție.

În Europa... dar, ca lucru general, înainte de a vi le numi, aș vrea să spun că toate aceste țări sunt țări care sunt nevorbitoare de limbă engleză. Acesta este primul semnal pe care vreau să vi-l transmit.

Și să începem, atunci, plecând dinspre Occidentul nostru european: Germania, Franța, Spania, Italia, Polonia, Cehia, Austria, Ungaria, Grecia, Turcia, Bulgaria și să ne oprim, deocamdată, la aceste țări, care nu sunt țări oarecare, unde se folosește, bineînțeles, dublajul de ani de zile și întreaga populație se comportă ca atare.

Și vă dau niște exemple.

Eurobarometrul din 2008 aduce în planul discuției europene următoarele date: în Ungaria 84% din populația Ungariei dorește dublajul. Aș vrea să vă puneți și dumneavoastră întrebarea de ce oare. Măcar atât să facem noi, ca parlamentari.

De ce se întâmplă că 78% din germani, din populația germană, doresc dublare? De ce se întâmplă ca 76% din populația Cehiei să dorească dublarea? La fel Spania, Italia, Grecia, Turcia și Bulgaria.

Dar nu vreau să mă opresc doar la spațiul european. Mergem puțin mai departe. Lucrul acesta se întâmplă în Rusia, o altă țară "minoră", după cum spun unii români și unele moderatoare pe la televiziuni. Mergem puțin și mai departe și vedem că și în Mongolia se întâmplă lucrul acesta și în China se întâmplă. Și încă într-o țară care este plină de... "analfabeți", Japonia, se întâmplă acest lucru.

Vreau să-l rog pe domnul Vainer, care e reprezentantul minorității evreiești din România, de ce în Israel se întâmplă să se dubleze filmele?

Vreau să-l întreb și pe domnul Márton Árpád să ne spună de ce în Ungaria 84% din cetățeni vor dublare la filme ș.a.m.d. Putem vorbi despre toate minoritățile aici, pe domnul Ganț să-l întrebăm de ce se întâmplă chestiunea aceasta în Germania și cum va vota dânsul. La fel și pe domnul Márton.

Celor care vorbesc despre vicierea actului artistic vreau să le spun următorul lucru: că din producția mondială de filme, filmele artistice nu reprezintă decât sub 3%, 2,6% sau așa ceva.

Eu nu cred că această lege, care se referă doar la spațiul audiovizualului, însemnând televiziuni, nu se referă la cinematografe, unde toate filmele pot fi vizionate în original, cu subtitrare, la cinematografe. Dar, în spațiul nostru, unde afectăm milioane și milioane de auditori, care sunt influențați de un limbaj care nu mai este deloc românesc în ultima vreme și în ultimele decenii în special, vă rog să gândiți bine când veți vota. Și atunci veți înțelege, poate, încotro va merge România.

Sunt instituții europene care vorbesc despre un genocid lingvistic datorat limbii engleze și asimilării acesteia, a expresiilor acesteia în limbile naționale.

Se vorbește despre colonizare lingvistică în aceeași măsură și, cu toată prețuirea pentru celelalte argumente pe le aduc românii, însemnând pierderea posibilității de a învăța o limbă - deși, după priceperea mea, o limbă se învață în școală, cu profesori și cu manuale, și nu se învață o limbă ca lăutăria -, aș vrea să vă rog să vă gândiți încotro trimiteți România, pentru că este o pierdere a identității naționale.

Dacă celelalte țări pe care vi le-am numit aici și care sunt țări care fac parte din G8, mai puțin cele de limbă engleză, pe care nu le putem amesteca aici, toate aceste țări au coloană vertebrală și își protejează limba națională, care este elementul absolut fundamental al identității naționale, vă cer și dumneavoastră să gândiți ca niște parlamentari români, politicieni români și nu ca niște coafeze care nu puteți dormi fără vocea lui Marlon Brando.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.504/2002 a fost transmisă comisiei cu adresa Pl-x 237 din 23 mai 2011.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă, spre avizare fiind transmisă Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților.

Până la data întocmirii raportului, nu s-a primit la comisie acest aviz și nici punctul de vedere al Guvernului.

În conformitate cu prevederile art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare instituirea obligației traducerii prin procedeul dublajului în limba română a operelor cinematografice străine, precum și stabilirea nerespectării acestei obligații drept contravenție și sancționarea acesteia în mod corespunzător.

La lucrările comisiei au fost prezenți 16 deputați din totalul de 20 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votului.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt? Nu mai sunt.

Raportul este de respingere.

Urmează votul final.

Domnul deputat Ovidiu Ganț, căruia i s-a și rostit numele. Vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Am să încerc să vă prezint punctul de vedere al Grupului parlamentar al minorităților naționale și spre finele intervenției mele și opinia personală, dat fiind faptul că domnul deputat Socaciu a întrebat cum voi vota.

Credem că nu e cazul să amestecăm lucrurile, și anume caracterul național al statului român, stipulat în Constituție, nu credem că are vreo legătură cu acest aspect.

În țara noastră, la fel ca în Europa unită, din care facem parte, trăiesc minorități naționale, iar în Europa suntem cu toții minorități lingvistice. De aceea, credem că deviza Uniunii Europene - "unitate în diversitate" - ni se aplică și nouă. Această "unitate în diversitate" este definitorie și atunci când discutăm chestiunea în cauză.

Este o situație pe care noi o apreciem favorabilă, pozitivă și, dacă e să mergem la exemplul altor state, nu cred că există un standard sau un șablon din acest punct de vedere.

Pentru că am fost întrebat cum gândesc asupra acestui subiect, vreau să vă spun că, în acest domeniu, eu cred că practica României este mult mai bună decât practica Germaniei.

Deci dublarea filmelor în limba germană în Germania nu cred că este un exemplu de urmat pentru România. Din contră, cred că România are un sistem foarte bun, acela al subtitrării filmelor, și cred că, tocmai din respect pentru limba română, invitația de a citi textul subtitrat este un demers în sprijinul învățării cât mai bune a limbii române.

Dincolo de aceasta, cred că este relevantă, poate, și o întâmplare personală, și anume perioada în care, în România, până în 1989, aveam deosebita "șansă" - cu ghilimelele de rigoare - să trebuiască să înghițim două ore de propagandă, perioadă în care am avut tendința să urmărim la Timișoara, unde eu trăiesc, posturile iugoslave de televiziune. Posturi iugoslave care prezentau filmele în original și cu subtitrare în limba sârbo-croată, la vremea respectivă. Faptul că la școală învățasem limba rusă și, implicit, alfabetul chirilic, mi-a facilitat învățarea, la televizor, a limbii sârbe, pentru că filmul curgea în engleză, pe care o cunoșteam, iar subtitrarea era în limba sârbă, pe care reușeam s-o citesc.

De aceea, pe mine, această experiență m-a marcat și pentru că eu cred în identitatea lingvistică a fiecăruia, indiferent că este român, german, maghiar sau altă etnie, în spiritul aceste unități în diversitate, voi vota împotriva acestui demers. Subliniez, nu este numai poziția mea, ci a întregului Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 20 august 2018, 0:11
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro