Gabriel Tița-Nicolescu
Gabriel Tița-Nicolescu
Ședința Camerei Deputaților din 27 septembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.104/07-10-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 27-09-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 septembrie 2011

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Gabriel Tița-Nicolescu

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

  Gabriel Tița-Nicolescu - despre Schimbarea la față a învățământului românesc;

Domnul Gabriel Tița-Nicolescu:

"Schimbarea la față a învățământului românesc"

În 2011 învățământul românesc a ratat examenul maturității, arătând noua față a societății românești de astăzi. Este regretabil că școala românească a ajuns în această situație, dar o schimbare radicală este imperativă, cu susținere din partea tuturor factorilor: părinți, elevi, profesori, autorități.

Astfel, după ce ani de zile am fost obișnuiți cu o promovabilitate la bacalaureat de 80-90%, 2011 aduce o situație unică în România ultimilor 20 de ani: doar 44,47% dintre candidați au promovat bacalaureatul, practic unul din doi elevi a ratat examenul maturității. Faptul că 90.000 de candidați au pierdut și a doua sesiune a Bac-ului spune totul.

Este adevărat că în acest an Ministerul Educației a decis să înăsprească regulile de organizare a examenului, și s-ar părea că o consecință directă a fost înjumătățirea procentelor de promovabilitate în mai multe județe față de anul trecut.

Motivele pentru această prăbușire a calității învățământului românesc țin de mai mulți factori, cumulați în ultimii 20 de ani. De la gestionarea deficitară a acestui portofoliu ministerial și lipsa aproape completă de viziune a tuturor celor care au păstorit învățământul românesc în perioada de tranziție și chiar și dinainte de revoluție, până la dorința fiecărui ministru al educației de a-și lăsa amprenta prin propria reformă a învățământului, impactul a fost bulversant pentru sistemul educațional, a creat confuzie și incertitudine pentru nenumărate generații de elevi cu privire la structura anului școlar, la curriculum, precum și la modul de evaluare a competențelor elevilor. Ca în multe alte domenii, regulile jocului s-au schimbat din mers în mod repetat. Din nefericire, când vorbim de școală, impactul devastator al tuturor acestor schimbări se vede doar după un ciclu complet de 12 ani, la ceea ce numim examenul maturității. Iar școala românească a ratat acest examen în 2011, vorbind despre cel puțin 12 ani de școală făcută prost sau irosită.

Mai mult, după "proba de foc" a Bac-ului a venit, însă, și rândul profesorilor care și-au dorit să devină titulari să demonstreze cât de competenți sunt. Și au demonstrat, obținând un procentaj de promovare de circa 30% a examenului pentru obținerea unui post definitiv la catedră, și, mai mult, dând dovadă la examinare de o ignoranță crasă. Profesorii sunt din ce în ce mai slab pregătiți, dovadă fiind notele penibile obținute la titularizare.

S-a demonstrat astfel că unele cadre didactice nu au vocație și nicio legătură cu această meserie de dascăl, ce poate forma sau deforma viitorul României.

Dincolo de toate aceste realități, este important ca societatea românească în ansamblu să își asume faptul că în actul educațional nu sunt implicate doar autoritățile și cadrele didactice. Părinții, familiile și modelele acceptate și agreate de aceștia au o mare influență asupra tinerilor și implicării lor școlare. Sondajele au arătat că mulți tineri români nu mai pun preț pe școală și pe ceea ce le poate oferi aceasta în viață. Valori precum educația sau munca nu sunt considerate factori de succes în viață. Exemple de oameni care au succes material sau chiar profesional, la diferite niveluri, fără a avea multă școală sau fără să fi muncit pentru acesta sunt intens promovate în media și în forul public, contribuind la scăderea interesului tinerilor pentru învățătură.

Îmi manifest încrederea că noul sistem de examinare, dar și noua abordare a predării și evaluării elevilor și monitorizării profesorilor vor arăta în timp că școala românească poate să revină la nivelul la care a mai fost.

Sper ca experiența acestui tip de verificare, care nu permite fraude, să dea de gândit și să-i mobilizeze atât pe profesori, cât și pe elevi.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 19 iulie 2019, 0:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro