Marius Cristinel Dugulescu
Marius Cristinel Dugulescu
Ședința Camerei Deputaților din 4 octombrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.109/14-10-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 04-10-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 octombrie 2011

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Marius Cristinel Dugulescu

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.60 Marius Cristinel Dugulescu - declarație politică: - "Laudatio pentru intrarea în vigoare a noului Cod civil român";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Laudatio pentru intrarea în vigoare a noului Cod civil român"

La 1 octombrie 2011 a intrat în vigoare noul Cod civil Român, republicat în Monitorul Oficial nr.505 din 15 iulie 2011, în temeiul legii de punere în aplicare, Legea nr.71/2011.

După nenumărate propuneri, modificări, convulsii polemice reiterate în doctrina juridică și în practica judiciară, spațiul juridic românesc va recepta pe deplin un nou Cod civil adaptat realității sociale contemporane, știind că lumea dreptului este fundamental o lume a semnificațiilor - valori înscrise în norme juridice, în raporturi și fapte juridice.

Intrarea în vigoare a noului Cod civil, reprezintă un eveniment deosebit de important pentru reconfigurarea culturii juridice în spațiul juridic românesc, o reevaluare a raporturilor juridice între cetățeni, dar mai ales provocări substanțiale pentru practicienii dreptului, chemați să interpreteze și să aplice legea, garantând protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În acest context istoric fundamental nu se poate să nu constatăm relevanța irecuzabilă a avertismentului proclamat de juristul francez René David: "dreptul nu ar putea fi înțeles fără cunoașterea societății pe care o guvernează și nici dacă se ignoră felul de a se purta, de a gândi, de a simți al membrilor acestei societăți."

Se cuvine a fi subliniat faptul că prevederile noului Cod civil sunt în deplină concordanță cu dispozițiile Constituției României și ale convențiilor și pactelor internaționale privitoare la drepturile omului, la care România este parte semnatară, promovând garantarea și protejarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale cetățenilor, asigurând securitatea raporturilor juridice, dar mai ales reiterând valori fundamentale într-un stat de drept: principiul demnității umane, libertatea, garantarea proprietății, protejarea instituției familiei, în sensul autentic al termenului de familie.

Astfel, este deosebit de important faptul că art.72 alin. 1) din noul Cod civil prevede expres faptul că: "Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale", iar art.258 din noul Cod civil, precizează expres la alin.(4) faptul că "în sensul prezentului cod, prin soți se înțelege bărbatul și femeia uniți prin căsătorie", căsătoria fiind uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie, încheiată în condițiile legii (conform art. 259 alin.(1) din noul Cod civil).

Astfel, protejarea adevăratelor valori într-o societate democratică este asigurată printr-o reglementare care prevede în mod explicit realități juridice concrete, care nu pot fi supuse interpretării extensive, cu rea-credință.

Din această perspectivă, noua reglementare a Codului civil oferă prevalență principiului constituțional al demnității umane, ca valoare supremă, care pledează pentru relevanța normelor morale în raport cu normele juridice, accentuând coeziunea inerentă a moralei cu dreptul, în procesul de legiferare.

Prof. H.L.A. Hart, în lucrarea sa magistrală "The Concept of Law" subliniază în mod revelator faptul că: "atât normele juridice, cât și cele morale sunt concepute ca fiind obligatorii și independente de acordul celor pe care îi obligă; și unele, și altele sunt susținute de o presiune socială; conformarea, atât cu normele juridice, cât și cu cele morale nu este un merit, ci constituie o contribuție minimă și firească la viața socială."

Intrarea în vigoare a noului Cod civil reprezintă doar o etapă din această reconfigurare a culturii juridice românești, de aceea, ca for legislativ al țării, trebuie să veghem în mod activ și efectiv asupra aplicării unitare a prevederilor înscrise în noua reglementare, instituțiile statului direct implicate în înfăptuirea actului de justiție trebuie să respecte rigorile imparțialității și bunei-credințe în aplicarea legii, iar justițiabilii trebuie să conștientizeze faptul că "nimeni nu poate invoca necunoașterea legii."

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 25 mai 2018, 19:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro