Gabriel Tița-Nicolescu
Gabriel Tița-Nicolescu
Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.139/02-12-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 22-11-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2011

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Gabriel Tița-Nicolescu

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

  Gabriel Tița-Nicolescu - declarație politică având ca subiect Lupta împotriva defrișării pădurilor;

Domnul Gabriel Tița-Nicolescu:

"Lupta împotriva defrișării pădurilor"

Tăierile ilegale de arbori reprezintă o cauză majoră a despăduririlor nu numai în țările în curs de dezvoltare, dar și în Europa, mai ales în Europa Centrală și de Est.

În ultimii 17 ani, în România, în urma defrișărilor ilegale au dispărut circa 300.000 de hectare de pădure.

România este una dintre puținele țări europene unde mai există păduri virgine. Din păcate, aceste "mine de aur", apreciate chiar de prințul Charles al Marii Britanii, sunt în pericol, zonele împădurite fiind acum "obstacole" în calea unor drumuri sau a altor obiective profitabile pe care doresc să le realizeze "băieții deștepți".

Începând de la ministerul de resort și până la administrațiile locale, toată lumea recunoaște că exploatarea ilegală a pădurilor nu a putut fi stăvilită până în ziua de azi. Din păcate, doar un procent foarte mic din dosarele penale vizând infracțiuni asupra fondului forestier se termina cu condamnări și cu executarea pedepsei.

Tăierile ilegale și comercializarea ulterioară provoacă o pierdere acută a biodiversității, reduce mijloacele de subzistență ale comunităților locale, contribuie la schimbările climatice și la erodarea solului. Mai mult, defrișările ilegale cauzează țărilor producătoare de cherestea pierderi de 10-15 miliarde de euro pe an.

Tăierea și arderea pădurilor produc emisii de CO2 mult mai mari decât toate mașinile și industria la un loc, procesul fiind devansat doar de cel producător de energie.

Sute de hectare de pădure virgină pot fi defrișate în baza unor reglementări ce permit așa-zise amenajamente silvice: se taie păduri și se distrug albiile unor râuri și pâraie sau, sub pretextul valorificării turistice a unor arii protejate, se amenajează artere rutiere care trec chiar prin siturile naturale.

Un copac ajuns la vârsta maturității furnizează într-o oră necesarul de oxigen al unui om pentru trei zile. Îi trebuie, însă, zeci de ani ca să crească. În România, pentru mulți, aceste amănunte nu contează. Este important, însă, pentru noi, ceilalți, care nu tăiem pădurea.

Realitatea a demonstrat, însă, că la capitolul "control" instituțiile abilitate nu s-au implicat, lucru ce a făcut posibil un dezastru ecologic în Munții Făgărașului, în Piatra Craiului, Retezat, Bucegi etc.

România deține în prezent peste 65% din pădurile virgine din Europa și peste 14.000 de specii de animale și păsări.

Tăierea ilegală de arbori se produce în mare parte în pădurile retrocedate persoanelor fizice.

Nu sunt de acord cu practicile celor care și-au redobândit proprietăți reprezentând păduri de a le defrișa sau de a se apuca să transforme un loc de vis în perimetru rezidențial. Nu sunt de acord nici cu planurile "băieților deștepți" de a face afaceri cu natura, distrugând-o, pe motiv că, de fapt, salvează mediul. Cred că aceste cazuri trebuie făcute publice, iar autoritățile să ia atitudine. Practic, prin asemenea intervenții brutale în natură, ne autodistrugem și punem în pericol un capital care poate fi exploatat cu multe beneficii în folosul României.

Există o zicală mai veche: "Omul cu mâna lui și-o face". Așa se întâmplă și cu aerul pe care îl respirăm. Nu e destul că poluăm cu mașinile zilnic, dar am început să distrugem și sursa noastră de oxigen, pădurile.

Trebuie să considerăm o prioritate națională lupta împotriva defrișării pădurilor.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 22 iulie 2019, 6:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro