Gheorghe-Eugen Nicolăescu
Gheorghe-Eugen Nicolăescu
Ședința Camerei Deputaților din 20 martie 2012
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.25/30-03-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 20-03-2012 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 martie 2012

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.22 Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică având ca temă "Umilința prezidențială";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Umilința prezidențială"

La Cotroceni este jale mare: președintele României plânge!

Dacă se gândește cineva că Traian Băsescu plânge de grija "poporului suveran" se înșală.

Președintele își plânge singur de milă și, în încercarea sa disperată de a mai impresiona ultimii câțiva votanți rătăciți, amenință că își ia jucăriile și pleacă:

"În prima zi în care am plecat de la Cotroceni, plec din viața politică, mi-a ajuns. Funcția de președinte a reprezentat pentru mine cea mai mare umilință a vieții mele. Am fost bun meseriaș, un om care și-a făcut meseria cu plăcere și cu demnitate, iar ce s-a întâmplat din 2007 încoace, jignirile de dimineață până seara nu au făcut decât să mă umilească".

Sunt exact cuvintele președintelui, un președinte care se victimizează și care s-a transformat rapid din "jucător" în "președinte bocitor". De la "dragă Stolo" încoace, Băsescu abordează tehnica plânsului cu ușurința unui actor profesionist.

A impresionat pe cineva această smiorcăială? Poate pe cineva care nu îl cunoaște și care nu trăiește realitatea zilnică din România.

Înainte de a-și plânge soarta, s-a gândit președintele câți români a umilit girând îngroparea milioanelor de euro în tot felul de proiecte portocalii inutile sau ciopârțindu-le salariile?

S-a gândit acest "șef de stat", cum îi place să se numească, dacă bugetarii grași sau pensionarii nesimțiți s-au simțit umiliți de această catalogare?

Traian Băsescu a "primit" prea puțin față de cât merita să primească un personaj care a încercat să discrediteze instituțiile statului, după cum i-a dictat interesul personal și imediat, care i-a "ciuruit" pe cei care nu erau pe listele portocalii și i-a umilit pe cei pe care ar fi trebuit să îi reprezinte.

Eu cred că românii respectă și nu umilesc instituția prezidențială, dar nu pot accepta să fie reprezentați de un președinte care cunoaște numai legea bunului plac, un președinte care se răzgândește de la o zi la alta și al cărui răspuns la întrebări incomode este hăhăiala caracteristică.

Există un motiv pentru care Băsescu ar trebui să se simtă umilit: nu a realizat nimic în nici una din funcțiile publice pe care le-a ocupat de mai bine de 20 de ani!

A fost ministrul transporturilor în mai multe guverne. Este inutil să reamintesc situația jalnică a transporturilor din România.

A fost primar general al Bucureștiului. Nu a rămas nimic în urma lui.

Din 2004 este președintele țării. O țară dominată de haos, învrăjbire, fraudă, incompetență, hoție, umilință, aroganță...

A primit voturile a 5 milioane de români și nu a făcut nimic pentru ei. Promisiunile electorale au rămas doar la nivelul de promisiuni electorale.

Singurii de care a ținut cont și de care are grijă în continuare sunt portocalii lui. Către ei au fost direcționați banii pentru investiții, lor le-au înflorit afacerile din contracte pe bani publici, ei au fost numiți în funcții înalte doar pe baza apartenenței la gașcă și tot ei au dus tupeul la un nivel despre care mulți nici nu bănuiau că există.

Acestea sunt, într-adevăr, motive serioase pentru care Băsescu ar trebui să se simtă umilit, nu pentru faptul că unii au avut curajul să îi critice activitatea și comportamentul.

Nu a putut președintele să doarmă o noapte de grija celor care nu îl iartă că le-a tăiat salariile? Foarte bine! Cei cărora le-a tăiat salariile nu au dormit multe nopți, gândindu-se cum să își drămuiască banii și să se descurce cu prețuri din ce în ce mai mari și salarii mai mici.

Faptul că românii nu vor uita umilințele acestui regim îi sperie pe disperații de la putere, mai ales că se apropie alegerile locale, iar ei sunt conștienți că nu mai au șansa de a câștiga.

Vor încerca orice în această luptă electorală care a început deja, neoficial, și pentru care însuși președintele a venit la tribuna Parlamentului și a cerut ca puterea să găsească soluții pentru "reîntregirea salariilor bugetarilor".

Același Parlament pe care a încercat să îl discrediteze sistematic, aceleași salarii pentru care, cu o lună în urmă, nu existau banii necesari.

Vor încerca să mascheze această reîntregire a salariilor ca pe o mare realizare a numeroaselor guverne Băsescu, unul mai incompetent ca altul? Nu ne mai miră nimic.

Nu știm ce porumbei va mai scoate puterea din jobenul magic, dar știm că președintele vrea să renunțe la scena politică după ce își va încheia mandatul. Îl invităm călduros să nu mai aștepte și să renunțe de azi pentru că, altfel, s-ar putea să sufere umilințe mult mai mari decât cele de care s-a plâns până în prezent.

Dacă umilința pe care a trăit-o în perioada în care a fost suspendat din funcția de președinte a fost "îndulcită" de votul dat la referendum și de reîntoarcerea sa la Cotroceni, a doua oară nu va mai fi la fel de norocos. Nivelul de încredere al cetățenilor în președintele Băsescu este atât de mic încât, odată suspendat, votul populației nu îi va mai asigura revenirea în funcție.

De abia atunci veți cunoaște, domnule președinte, umilința pe care o meritați!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 15 septembrie 2019, 9:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro