Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 aprilie 2012
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.31/27-04-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 18-04-2012 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 aprilie 2012

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările ședinței au fost conduse în prima parte de domnul deputat Marian Sârbu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și în a doua parte de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și de doamna deputat Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii deputați Niculae Mircovici și Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaților.

*

 
 

Domnul Marian Sârbu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Hristos a înviat!

 
Mihai Cristian Apostolache - prezentarea câtorva aspecte legate de modul în care este administrată localitatea Gura Vitrioarei din județul Prahova;

Începem ședința consacrată declarațiilor politice de astăzi, 18.04.2012, și pentru început îl invit la microfon pe domnul deputat Apostolache Mihai, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Adevărat a înviat!

Stimați colegi,

În declarația politică de astăzi voi prezenta câteva aspecte legate de modul în care este administrată localitatea Gura Vitioarei din județul Prahova.

Comuna Gura Vitioarei este situată în apropierea orașului Vălenii de Munte, pe Drumul Național 1A, având în componența sa satele Gura Vitioarei, Bughea de Sus, Poiana Copăceni, Făgetu, Fundeni.

Gura Vitioarei este poarta de intrare în Colegiul nr.5, Valea Teleajenului, colegiu pe care, cu sprijinul oamenilor din zonă, îl reprezint în Parlamentul României.

Dacă din punct de vedere al bogăției naturale și spirituale, dar și al capitalului uman și al potențialului de dezvoltare, aprecierea pentru localitate este una pozitivă, nu același lucru se poate spune și despre modul în care este administrată localitatea.

Chiar dacă se situează pe DN 1A, beneficiind astfel de o deschidere importantă, administrația locală din Gura Vitioarei nu a fost capabilă să valorifice la maxim această oportunitate, cum nu a valorificat nici vestigiile existente în localitate, bogățiile subsolului sau bogăția spirituală și creativitatea oamenilor din această comună.

Nu știu dacă este lipsă de viziune sau rea-credință, dar, să nu-ți pese ca primar de soarta celor care ți-au acordat încredere, înseamnă că nu-ți înțelegi rolul pe care-l ai, și anume acela de slujitor al intereselor cetățeanului și de reprezentant legitim al comunității din fiecare sat component al localității, nu numai din satul în care ai domiciliu ca primar.

Un primar trebuie să se intereseze și să încerce să rezolve problemele întregii comunități, nu doar problemele unei părți din aceasta, cum este și cazul primarului din Gura Vitioarei.

Probabil uitând că localitatea are în componența sa mai multe sate, primarul Tirifon Gheorghe a concentrat majoritatea investițiilor în satul Gura Vitioarei, de parcă locuitorii celorlalte sate - și anume Bughea, Fundeni, Făgetu, Poiana Copăceni - au domiciliul în altă localitate, nu în Gura Vitioarei și nu sunt și ei, ca toți ceilalți, plătitori de taxe și impozite.

Un primar de bună-credință realiza investiții în mod egal în fiecare sat, nu doar în satul unde își are situată dânsul casa.

Decât să investești ca primar miliarde bune într-un sediu de primărie, care, la un control serios în ceea ce privește structura de rezistență, s-ar putea să trezească mari semne de întrebare, mai bine te concentrai pe extinderea podului situat pe drumul dintre satele Fundeni și Făgetu, pe asfaltarea sau măcar pietruirea străzilor din toate satele, pe reabilitarea tuturor căminelor culturale, nu doar pe cel din Gura Vitioarei, pe construirea unei bisericuțe în satul Copăceni, pe consolidarea punților din satele Fundeni și Bughea.

Desigur, un primar gospodar se preocupa și de atragerea unor noi investitori în localitate, pentru crearea de noi locuri de muncă. Dar, când preocuparea ta ca primar este aceea de a-ți angaja rudele în primărie, nu te mai interesează probabil soarta celorlalți.

Sigur, odată cu apropierea alegerilor, primarul își va aduce aminte că, în localitatea pe care temporar o conduce, sunt cetățeni care locuiesc în mai multe sate, nu doar într-unul singur, și probabil va încerca să-i amăgească cu promisiuni fără acoperire.

Ce uită însă mulți edili este faptul că oamenii te apreciază după faptele tale din timpul mandatului, nu după vorbele din campania electorală.

Or, cum fapte nu sunt la Gura Vitioarei, concluzia este una singură: este nevoie de schimbare în localitatea Gura Vitioarei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Cadouri electorale din fondul de rezervă!;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Vasile Mocanu. Aveți cuvântul.

 

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: "Cadouri electorale din fondul de rezervă!".

Din nou, Iașiul a fost trecut la capitolul "și alții" pe lista alocărilor de fonduri de la buget. Oare de ce? Deși suntem unul dintre cele mai mari județe din țară, multe județe net inferioare ca populație au primit sume mult mai mari la recenta alocare din fondul de rezervă al Guvernului. Mă refer la județele Arad, Neamț și Cluj. Oare ce au în comun aceste județe?

De asemenea, și municipiul Iași, care derulează printre cele mai mari proiecte europene din țară, a fost nedreptățit, în favoarea unor orașe precum Botoșani, Deva, Sfântu Gheorghe și încă multe altele. Dar ce au în comun aceste orașe? Îngrozitor este faptul că există comune "portocalii", chiar în județul Iași, care au primit mai mulți bani decât Consiliul Județean Iași sau decât Primăria Iași!

Din păcate, premierul Mihai-Răzvan Ungureanu continuă politica abuzivă a predecesorului său în ceea ce privește repartizarea unor fonduri de la buget pe criterii strict electorale. În ultimii ani, doar localitățile conduse de primarii PDL sau de primarii din coaliția de guvernare au primit atenție din partea puterii.

E cu atât mai înjositoare situația cu cât noi, ieșenii, ne-am declarat extrem de mândri că, după 100 de ani, Iașiul are din nou un premier în fruntea țării. Tot atunci ne mărturiseam speranța naivă că un ieșean nu mai poate ignora problemele Iașiului. Dar iată că se poate! Interesele electorale primează încă o dată!

Mulțumim premierului ieșean!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc și eu.

 
Stelian Ghiță-Eftemie - declarație politică având titlul Sănătatea noastră cea de toate zilele;

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul deputat Stelian Ghiță-Eftemie. Aveți cuvântul.

 

Domnul Stelian Ghiță-Eftemie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Sănătatea noastră cea de toate zilele."

În urmă cu trei ani și jumătate, intram în bătălia electorală având printre argumentele în favoarea acestei decizii și pe acela al stării deplorabile în care se află sistemul de sănătate din România, sistem în care lucrez de aproximativ 40 de ani.

M-am prezentat în fața alegătorilor mei, evidențiindu-le lucrurile grave care se petrec în starea de sănătate a populației și în sistemul de sănătate românesc, spunându-le că voi sprijini, dacă mă voi afla printre parlamentarii puterii, un guvern care își propune să acorde prioritate sănătății. Eu m-am aflat printre parlamentarii puterii, iar guvernele instalate după alegerile din 2008 și-au fixat ca prioritate schimbarea fundamentală a sistemului de sănătate din România, deci ca o consecință firească a venit și sprijinul meu pentru această guvernare.

Care este rezultatul...? Unul dezamăgitor:

- populația României este la fel de bolnavă, dacă nu chiar și mai mult;

- mortalitatea generală, la fel de crescută;

- mortalitatea infantilă, dublă față de cea din Europa Occidentală;

- speranța de viață a românilor, printre cele mai scăzute din Europa;

- tendința de îmbătrânire a populației continuă;

- sistemul de sănătate rămâne la fel de subfinanțat și la fel de risipitor de resurse;

- programele de sănătate, la fel de neargumentat selecționate;

- asistența cu medicamente a populației, guvernată de legi care în nici un caz nu sunt în avantajul populației;

- medicina de familie, împovărată de birocrație;

- medicina de urgență, neaccesibilă populației din cele mai îndepărtate cătune ale României;

- majoritatea spitalelor din România se găsesc într-un stadiu avansat de degradare, dotate cu aparatură depășită fizic și moral, cu resursă umană insuficientă numeric și insuficient calificată, cu un management încorsetat de legislația actuală și care nu poate lua decizii conforme cu nevoile reale ale comunității și ale instituției;

- exodul de neoprit al forței de muncă calificate din sănătate;

- un sistem de asigurare de sănătate incapabil să asigure resursele financiare necesare și un management defectuos;

- au fost desființate nenumărate spitale considerate ineficace și ineficiente, acțiune compromisă de lipsa de pregătire a ei, prin nedezvoltarea asistenței medicale de urgență și către punctele cele mai îndepărtate ale țării;

- s-a realizat descentralizarea managementului spitalelor, fără o prealabilă pregătire, astfel încât, acțiunea nu poate fi considerată un succes în totalitate;

Chiar dacă guvernarea pe care am sprijinit-o s-a desfășurat într-un context economic de criză majoră, dezastrul din sistemul sanitar nu ar fi trebuit totuși să se perpetueze, iar în unele locuri chiar să se adâncească. Guvernul actual, condus de premierul Mihai-Răzvan Ungureanu, și-a făcut publică intenția de a reforma sistemul sanitar din România până la sfârșitul mandatului.

Într-o ședință recentă a Comisiei pentru sănătate a Camerei Deputaților, ministrul sănătății, Ladislau Ritli, ne comunica: "Ministerul Sănătății a demarat procesul de consultări în vederea elaborării noului proiect legislativ privind organizarea și funcționarea sistemului sanitar, dar și pentru realizarea pachetului de servicii de bază acordat asiguraților".

Prin noua lege, Ministerul Sănătății își propune să reglementeze următoarele domenii majore, precum:

- reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate obligatorii și voluntare și revizuirea pachetului de bază oferit asiguraților;

- realizarea echilibrului financiar și asigurarea accesibilității echitabile la servicii medicale;

- reorganizarea unităților spitalicești, fie ca unități publice, fie ca fundații, asociații sau societăți comerciale ale administrației publice locale sau ale Ministerului Sănătății, în funcție de rezultatul consultărilor;

- dezvoltarea sistemului de asistență medicală de urgență;

- reorganizarea sistemului de asistență medicală primară pentru creșterea rolului acestuia în cunoașterea stării de sănătate a populației, prevenirea îmbolnăvirilor, precum și a rolului de filtru în fața asistenței medicale de specialitate;

- evaluarea și controlul calității și serviciilor medicale.

Sper ca acest angajament al Guvernului condus de premierul actual al României să se concretizeze, iar dezamăgirea mea privind realizările guvernării de după 2008 în domeniul sănătății să scadă în intensitate sau chiar să dispară.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc și eu.

Întrucât nu mai sunt domni deputați care să solicite luarea de cuvânt, închei aici ședința consacrată declarațiilor politice.

Vă doresc o zi foarte bună!

 
   

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Adrian Rădulescu - declarație politică cu privire la necesitatea adoptării cadrului legal privind înființarea, organizarea și funcționarea camerelor agricole;

Domnul Adrian Rădulescu:

În declarația politică de astăzi voi face referire la o chestiune prioritară pentru agricultura românească, și anume necesitatea adoptării cadrului legal privind înființarea, organizarea și funcționarea camerelor agricole.

Legea camerelor agricole nu a putut fi pusă în practică pentru că, în forma în care fusese ea concepută, nu era pentru agricultori, ci pentru politicieni. Eu mi-am dorit să se înființeze aceste camere și voi face tot ce se poate ca ele să se nască cât mai repede, în acest an. Ele trebuie să fie făcute de agricultori, pentru agricultori, este legea de căpătâi a fermierilor. În calitate de președinte al Comisiei pentru agricultură voi grăbi înființarea lor și voi discuta cu reprezentanții agricultorilor ca să ne punem de acord cu privire la această lege. Am scos din lege tot ce înseamnă politic, numărul foarte mare al camerelor și faptul că vor fi coordonate de către altcineva decât de către agricultori.

Vine perioada 2014-2020, iar noua Politică Agricolă Comună trebuie să ne găsească cu aceste camere făcute. În bugetul MADR pentru 2012 sunt alocate 10 milioane de lei pentru camerele agricole, sumă suficientă pentru înființarea lor, câte una în fiecare județ. Ulterior, camerele vor funcționa exclusiv din cotizații și din servicii, așa că se vor autofinanța, și nu se va mai pune problema de unde să luăm bani pentru ele.

Legea camerelor agricole a fost blocată pentru că agricultorii nu și-au putut găsi liderii. Au fost câțiva agricultori-politicieni care au vrut să-și lege numele camerelor agricole de numele lor, dar trebuie să se înțeleagă că este mai puțin important ce partid își asumă camerele agricole, important este ca ele să se înființeze. Consider că ele ar trebui să fie conduse de asociațiile profesionale.

În legea camerelor agricole trebuie schimbate multe lucruri. De exemplu, ar trebui schimbat modul de a vota. Nu se poate ca un agricultor mic să aibă aceleași drepturi de vot ca un fermier foarte mare. De asemenea, ar trebui schimbat și modul în care se fac alegerile în camere și să se stabilească o componentă clară. Din 15 membri, de exemplu, 5 posturi să fie ale tinerilor, 3 posturi ale asociațiilor profesionale, 2 posturi ale cooperativelor etc., să fie o ordine și o componență foarte clare.

în spatele camerelor agricole este o muncă ce s-a făcut timp câțiva ani, așa că ele nu trebuie să fie abandonate. Dacă le lăsăm de izbeliște, pierdem bani de la UE în perioada 2014-2020. Este vorba de bani care vin pe formele asociative, pe camerele agricole, nu prin MADR. Dacă ne grăbim și facem totul așa cum trebuie, acestea ar trebui să fie gata până la jumătatea anului.

  Marin Almăjanu - declarație politică cu titlul PDL și Traian Băsescu, deși au susținut permanent altceva, acum renunță la votul uninominal;

Domnul Marin Almăjanu:

"PDL și Traian Băsescu, deși au susținut permanent altceva, acum renunță la votul uninominal"

USL susține în continuare faptul că trebuie adoptată o nouă lege electorală, pornind de la prevederile propunerii sale legislative care se află depusă în Parlament încă de anul trecut și care se referă la alegeri parlamentare prin vot uninominal și la reducerea numărului de parlamentari, dar și la sancționarea migrației politice, prin pierderea mandatului.

Dar PDL, ca de obicei, una susține public, și alta face, atunci când vine vorba de pus în practică. Astfel, în cadrul comisiei electorale parlamentare constituită în Parlamentul României pentru modificarea legii electorale, PDL și aliații săi își contrazic atât susținerile publice, cât și șeful direct, pe domnul președinte Băsescu, votând, împotriva sistemului uninominal pur, sistem propus și de către USL.

În luna martie a.c. președintele Traian Băsescu, prezent în Parlament, susținea în discursul său că este necesară modernizarea clasei politice prin introducerea unui vot uninominal curat și aplicarea referendumului din 2009 privind crearea unui Parlament unicameral, dar și reducerea numărului de parlamentari la 300.

Dar votul reprezentanților puterii dat în comisia parlamentară pentru modificarea legii electorale arată demagogia propagandei Băsescu-PDL privind reformarea sistemului electoral.

De ani de zile, atât Traian Băsescu, cât și PDL proclamă pe toate canalele media că susțin votul uninominal. Dar iată că, atunci când se ajunge la vot, tot ceea ce au declarat anterior se întâmplă exact pe dos față de cele declarate public.

Se dovedește astfel, încă o dată, că minciuna face parte din repertoriul de zi cu zi al reprezentanților puterii. Este limpede acum faptul că nici PDL, nici UNPR nu sunt de fapt interesate de votul uninominal, deși public declară tocmai contrariul. Partidele coaliției guvernamentale actuale sunt interesate doar de ceea ce le favorizează direct și imediat, dar și de alocarea în proporție covârșitoare a fondurilor guvernamentale către primăriile puterii, pentru a putea fi folosite drept mită electorală.

Suntem convinși că nici acum propaganda portocalie nu își va asuma responsabilitatea pentru votul din comisie, ci va vinde din nou gogoși mincinoase, susținând că nu PDL s-a opus uninominalului, ci colegii din Coaliție. Trebuie însă să precizăm că, în mod normal, UNPR nu ar fi avut nici măcar dreptul să participe la o astfel de comisie, dar PDL i-a cedat două dintre locurile sale.

PNL condamnă atitudinea duplicitară a reprezentanților puterii care, din interese politicianist-electorale, blochează introducerea sistemului de vot uninominal pur.

  Angel Tîlvăr - declarație politică cu subiectul: Sub regimul PDL s-au accentuat decalajele dintre săraci și bogați;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Sub regimul PDL s-au accentuat decalajele dintre săraci și bogați"

Distanța dintre săracii și bogații din statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani.

România ocupă unul dintre locurile "fruntașe" în ceea ce privește inegalitățile sociale din punct de vedere al veniturilor. Din punct de vedere matematic, inegalitățile distribuției veniturilor se măsoară cu coeficientul Gini.

La intrarea în Uniunea Europeană, România se situa la media statelor membre (0,31). La acel moment, în jurul valorii de 0,25 se aflau țări importante din lume.Pentru a avea o imagine mai clară referitor la aceste cifre, un coeficient Gini de 0,50 semnifică faptul că un sfert din populație deține trei sferturi din avuția națională, iar restului de trei sferturi îi revine numai un sfert. Avantajul acestui tip de estimare este că nu depinde de mărimea populației și nici de situația socială sau politică.La noi, evoluția coeficientului Gini a fost inițial lentă, în sensul creșterii inegalității, cu valori succesive de 0,28 până în 1998, 0,29 în 1999, 0,30 în 2001, 0,31 în 2004 și 0,32 în 2008. Criza a accelerat puternic inegalitatea socială. Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, atrăgea atenția la mijlocul anului trecut că am ajuns deja la un coeficient Gini de 0,36, situat la limita de sus a UE.

"Cea mai mare parte a populației poate trăi mai bine, în mod sustenabil, dacă există un contract social intern, prin care păturile bogate să accepte să cedeze o parte din veniturile lor păturilor sărace. Acestea din urmă, însă, trebuie să dovedească faptul că merită un astfel de sacrificiu", afirma atunci Valentin Lazea.

Din nefericire însă, în perioada regimului PDL, creșterea inegalităților a căpătat din punct de vedere matematic valoarea de 0,32 în 2008, pentru ca la sfârșitul anului trecut să se ajungă la un coeficient de 0,36. Asta înseamnă că inegalitatea socială a crescut în timpul guvernării de dreapta, săracii au devenit tot mai săraci, iar bogații tot mai bogați.

am putea să dăm vina pe criză, dar dacă ne uităm la date din alte țări, care la rândul lor au trecut prin criză, observăm că orice comparație duce la concluzia că în România s-au accentuat decalajele dintre diferitele clase sociale sub guvernarea PDL.

Acesta este adevărul dureros al realității românești sub regimul PDL. În loc să discutăm despre aceste lucruri și cum să facem pentru ca oamenii care suportă cel mai dureros efectele perioadei prin care trecem să poată depăși greutățile, ni se servesc zi de zi ca prioritate numărul 1 reforma statului și cazuri de corupți care sunt de fapt găinari.

De exemplu, în ziua în care președintele Traian Băsescu încerca într-o manieră stângace să-l pună pe liderul USL într-o situație dificilă, leul atingea cea mai mică valoare în raport cu principalele valute.

Este clar că se simte nevoia unei schimbări de regim politic care să permită unei noi conduceri a țării să repare ce a stricat regimul actual și să micșoreze decalajele sociale din România, țară la a cărei construcție au contribuit toți.

  Octavian Bot - declarație politică intitulată Începutul sfârșitului;

Domnul Octavian Bot:

"Începutul sfârșitului"

Plecarea lui Sorin Frunzăverde, cel care a fost partizanul intrării PDL în Partidul Popular European, înseamnă pierderea etichetei de partid de dreapta. Oricum, conținutul PDL nu a avut nimic de-a face cu dreapta politică.

PDL este un partid fără ideologie, un partid prezidențial, sub comanda lui Traian Băsescu.

Este suficient doar să te uiți la cei care reprezintă PDL: Cezar Preda, Alin Popoviciu, Prigoană, Vișan, Igaș, Roberta Anastase și alții, și-ți dai seama că PDL are cu dreapta ce are Boc cu dreptul constituțional.

Prostia, nepriceperea, hoția și populismul sunt doar "valori" ale dreptei inventate de Traian Băsescu. Îi dau dreptate lui Boc când afirma că crezul PDL este "casa părintească nu se uită niciodată".

Da, PDL nu a uitat niciodată că a fost membru al Internaționalei Socialiste. Trecerea PDL în PPE a fost o șmecherie a lui Traian Băsescu. O șmecherie care nu va dura prea mult.

  Petru Călian - declarație politică privind Soluții pentru susținerea mediului economic;

Domnul Petru Călian:

"Soluții pentru susținerea mediului economic"

Doresc să aduc un amendament Ordonanței nr.29/2011 - care prevede faptul ca societățile comerciale au dreptul să solicite reeșalonarea la plată datoriilor către stat - prin care să se reducă cuantumul garanțiilor agenților economici către stat de la 140%, cât este în prezent, la 116%.

În ordonanță apare o problemă care dezavantajează companiile private din România și care se referă la garanții. Astfel că, potrivit acestei ordonanțe, garanțiile către stat se cuantifica la 140% pe perioada obținerii reeșalonărilor, adică pe perioada a 5 ani, așa cum prevede ordonanța, astfel: pe primul an nu se aplică garanția suplimentară, însă din al doilea an, pe lângă procentul de 100%, ce reprezintă cuantumul sumei reeșalonate, se mai adaugă încă câte 10% pentru fiecare an, ceea ce duce la un cuantum de 140% în 5 ani, cât este valabilă garanția, un cuantum foarte mare pentru agenții economici. Soluția ar fi reducerea cuantumul garanțiilor astfel încât, pe o perioadă de cinci ani, să se ajungă de la 140% cât este în prezent la doar 116%. Vom coborî acel 10% care se aplică din al doilea an până în anul cinci cu câte 6%, astfel încât, cumulat, în cei cinci ani, să se ajungă la un cuantum de doar 116%, care poate fi și o soluție pentru salvarea combinatului siderurgic de la Câmpia Turzii, combinat care a anunțat disponibilizarea a 800 de persoane.

Modificarea ordonanței aduce un beneficiu nu doar pentru combinatul de la Câmpia Turzii, ci pentru toți agenții economici, având în vedere ceea ce se întâmplă pe piața economică în acest moment, adică creșterea ușoară a inflației și devalorizarea bunurilor cu care agenți economici ar putea să prezinte aceste garanții.

Referitor la propunerea grupului siderurgic Mechel, care a cerut scutirea de la plata CAS a angajaților pentru ca aceștia să nu fie concediați, fac precizarea că, în opinia mea, acest lucru nu este posibil, deoarece poate fi considerat ajutor de stat și astfel se poate declanșa procedura de infringement. Sunt foarte multe firme mari, combinate, care abia așteaptă o asemenea măsură. O soluție viabilă ar fi reeșalonarea la plată a datoriilor.

În acest sens am solicitat și constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind privatizarea combinatului Mechel Câmpia Turzii pentru a se vedea în ce măsură investițiile promise de acționarul majoritar rus au fost respectate. Scopul acestei comisii nu este să găsească lucruri negative în cadrul procesului de privatizare, ci să facă lumină în acel contract, să se vadă dacă au fost angajamente și promisiuni privind investițiile preconizate de acționarul majoritar și care nu au fost respectate. Nu ar fi trebuit să ajungem ca Mechel să nu aibă comenzi, dacă au fost respectate prevederile contractuale. Trebuie să încercăm să prevenim alte lucruri care s-ar putea întâmpla la Câmpia Turzii sau în oricare din marile companii din țară.

Doresc să vin în sprijinul mediului de afaceri, astfel încât, prin soluții și facilități acordate de către stat, să fie protejați și respectați angajații tuturor companiilor, fie ele de stat sau private.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Cum stimulăm natalitatea?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cum stimulăm natalitatea?"

Alocațiile pentru copii insuficiente, precum și modificările concediului de maternitate nu sunt de natură în a stimula natalitatea. Aproape că nici nu mai miră pe nimeni că avem peste400.000 de avorturi în fiecare an și că o clasă de 50 de elevi este avortată în fiecare oră. Potrivit estimării autorităților, populația României va avea o tendință constantă de scădere în anii imediat următori.

Consecințele vor fi tragice. Vom fi cu 20 % mai puțini până în 2060, iar rata dependenței persoanelor de peste 65 ani va crește alarmant la peste 60%. De unde reprezentam a șaptea țară europeană ca număr de locuitori, vom ajunge să nu mai contăm în economia europeană. Modelul de fertilitate din ultimii ani arată o scădere de un copil pentru fiecare româncă, iar tot mai multe cupluri care muncesc amână aducerea pe lume a unui copil din considerente economice.

Natalitatea rămâne singura componentă asupra căreia se poate acționa cu rezultate eficiente. Solicit adoptarea de urgență a proiectului legislativ ce vizează stimularea natalității cuplurilor care muncesc prin scutire de impozit pe veniturile din salarii, pensii, drepturi de autor, dividende, venituri din agricultură a unui părinte natural, în cazul familiilor cu doi copii, a ambilor părinți în cazul familiilor cu trei copii. Familiile cu patru copii vor beneficia și de un credit garantat de stat de până la 50.000 de euro pentru achiziționarea unei locuințe.

Consider că astfel de măsuri vor putea echilibra balanța îmbătrânirii populației, care devine azi o problemă de sănătate publică cu numeroase implicații economice și de siguranță națională.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Vrem parcări în locul «hingherilor» de mașini;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vrem parcări în locul «hingherilor» de mașini"

Senatul a adoptat proiectul de lege ce prevede ca vehiculele parcate neregulamentar să fie ridicate și depozitate în locuri special amenajate doar dacă reprezintă un obstacol pentru circulație, obturează traficul rutier sau accesul în instituțiile publice. Dacă niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită, atunci parcarea neregulamentară ar urma să se sancționeze doar cu amendă.

Consider necesară introducerea unei astfel de prevederi, deoarece trăim o situație paradoxală: mii de mașini sunt ridicate zilnic pentru parcare neregulamentară, dar șoferilor nu li se oferă practic alternative, în condițiile în care există foarte puține locuri de parcare. Timp de 10 ani domnul Nichita s-a lăudat că va face:

- încă 5.000 locuri de parcare în municipiul Iași;

- Sistemul de Coordonare și Control al traficului, având următoarele componente:

- semaforizarea tuturor intersecțiilor;

- controlul respectării graficului de circulație pentru autobuze și tramvaie;

- supravegherea video a tuturor intersecțiilor;

- schimbarea automată a semaforului pe culoarea verde pentru autovehiculele cu regim special (Salvare, Poliție, Pompieri);

- modernizarea stațiilor de așteptare a mijloacelor de transport în comun;

- benzi și parcări speciale pentru biciclete.

Am rămas doar cu promisiuni și "hingheri" privați ce ne ridică adesea abuziv mașinile. Acest proiect legislativ prevede interzicerea perceperii de noi taxe de către firme private agreate de actualul edil cu titlu de contravaloare a serviciilor de ridicare, transport și depozitare.

Totodată, în cazul în care, deși parcat într-un spațiu public amenajat, vehiculul staționează o perioadă mai mare de 7 zile calendaristice, fără a fi mișcat, cum se întâmplă de multe ori cu autoturismele lăsate de proprietari "la vânzare" în zone intens circulate, am propus ca autoturismul în cauză să fie ridicat și depozitat.

Cer ca sumele, deloc neglijabile, încasate ca urmare a ridicării și depozitării vehiculelor să constituie venituri la bugetele locale și să fie folosite doar pentru amenajarea locurilor de parcare și pentru achiziționarea de utilaje speciale pentru ridicarea și depozitarea vehiculelor parcate neregulamentar.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Legea sănătății;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Legea sănătății"

Apreciez deschiderea premierului pentru adoptarea rapidă a unei noi legi a sănătății ce vine din nevoia soluționării rapide a gravelor deficiențe acumulate în sistemul sanitar. Consider că pentru rezolvarea problemelor din sănătate se impune dezbaterea de urgență în parlament a acestui act normativ.

Funcționarea pe baza actualei legi a sănătății nemulțumește pe toată lumea: pacienți, personal sanitar și auxiliar, farmaciști și asigurători de sănătate. S-a ajuns la situații inadmisibile pentru cetățenii unei țări europene:

- 60.000 de decese evitabile;

- 100 de localități și zeci de mii de oameni fără medic;

- exodul medicilor, ajungând să avem mai puțin de jumătate din media europeană ca număr de medici raportat la locuitori;

- plasarea României pe un nedorit prim loc la mortalitate perinatală și mortalitate infantilă;

- una din cele mai mici speranțe de viață din Europa;

- crize paradoxale în aprovizionarea cu medicamente și în susținerea programelor naționale de sănătate;

- spitale insalubre și prost aprovizionate;

- politizare excesivă și sifonarea banilor din sistem.

Toate acestea s-au exacerbat sub umbrela actualei legi a sănătății. Menținerea ei se face în favoarea celor care patronează alte interese decât binele pacientului. Ținând cont că sănătatea cetățenilor reprezintă o problemă de siguranță națională, este necesară finalizarea și dezbaterea în parlament în actuala sesiune parlamentară a noii legi a sănătății.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Ultimele tunuri ale domnului Nichita!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ultimele tunuri ale domnului Nichita!"

Primăria are de gând să dea un tun preelectoral de zeci de milioane. Așa-zisul centru de comandă și control al traficului ne va costa 16.000.000 de euro! Prin cheltuirea acestei sume imense nu se rezolvă problema optimizării traficului, ci doar se măresc timpii de așteptare la semafoare, se mai adaugă 90 de semafoare inutile și, mai ales, se sifonează câteva milioane de euro.

Înainte de cheltuirea acestor bani primarul ar fi putut face în cei zece ani de guvernare personală multe lucruri simple și eficiente pentru fluidizarea traficului:

- sensuri giratorii (de exemplu la Cotnari, Granit, Moara de Foc);

- sensuri unice (de exemplu pe străzile Sf. Lazăr, Palat, Lascăr Catargiu, General Berthelot);

- eliminarea semafoarelor inutile;

- interzicerea virajelor la stânga de pe bulevarde la intersecția cu străzi mici.

Să întrebăm orice ieșean unde preferă să fie investiți cei 16.000.000 euro: pe montarea a 90 de semafoare și senzori pe stâlpi sau pe asfaltarea străzilor?

Cu aceste sume se pot rezolva probleme stringente pentru noi toți, cum ar fi scăderea facturilor la întreținere prin izolarea termică a blocurilor.

Solicit primarului să oprească organizarea acestei licitații păguboase pentru ieșeni!

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Agresiuni cu repetiție;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Agresiuni cu repetiție"

Agresiunile asupra personalului medical înregistrează astăzi un nou record: doi medici au fost bătuți și înjurați la Spitalul Județean Galați. Cei care lucrează în sistemul de urgență ajung să se întrebe dacă vor mai ajunge acasă. Am ajuns să fim agresați, umiliți, înjunghiați, bătuți, chiar de cei cărora încercăm să le salvăm viața. Nu există sisteme eficiente de protecție sau sunt iluzorii. Nu mai încălzește pe nimeni faptul că se cumpără pe bani grei sisteme de supraveghere care pot doar contabiliza retroactiv înjunghiații sau victimele colaterale.

Sunt aproape trei ani de când propuneam pedeapsa maximă pentru cei care agresează personalul medical aflat în misiune, precum și asigurarea pazei de către polițiști pentru descurajarea violențelor.

Nici astăzi aceste acte normative nu au fost adoptate. Aceste proiecte legislative au beneficiat doar de avizul negativ din partea ministerului de resort. Legile pe care le inițiez vin chiar din viața de zi cu zi, dar probabil că pe oficiali nu-i interesează astfel de mărunțișuri, atât timp cât au paza asigurată de SPP.

Speranța e ca noua lege a sănătății săincludă aceste amendamente, care salvează vieți.

  Daniel Buda - declarație politică cu titlul Jocul electoral al celor de la USL;

Domnul Daniel Buda:

"Jocul electoral al celor de la USL"

Nu voi încerca să fac o pledoarie despre incoerența și inconsecvența politică a colegilor din actuala opoziție, pentru simplu motiv că este unanim acceptat în politică, se pare că, în opinia lor, poți să spui și să faci ce dorești și cu atât mai mult poți să îți permiți luxul să nu muncești, dar să ai pretenții să îți încasezi leafa. Însă, ceea ce mi se pare paradoxal este că am constatat că, esențialmente, în opinia unor politicieni din actuala opoziție această abordare ar fi o chestiune de domeniul normalității.

Cu toate acestea, nu pot să nu susțin faptul că, totuși, în politică mai este loc de principii, este loc de consecvență și sigur, de respectarea cuvântului dat și de demnitate. Din nefericire însă, pentru colegii din opoziție, mai ales cei cărora le acordasem un mare credit că au înțeles nevoia de reformare a clasei politice, nevoia de o nouă abordare modernă, europeană, toate aceste principii sunt în fapt doar vorbe goale, mijlocul cel mai la îndemână de a câștiga capital electoral prin minciuni și demagogie.

Spun acest lucru deoarece asistăm, de câteva săptămâni bune, la tot felul de declarații, ilare, din partea liderului USL, Victor Ponta, prin care ne anunța că se vor întoarce la muncă, că au decis să își respecte electoratul și angajamentele luate. Însă, totuși, nu au evitat să menționeze că, realmente, se vor întoarce la muncă nu pentru cetățenii care i-au votat, ci datorită acestui nou context politic format, respectiv că dețin majoritatea în Senat. La acest anunț, m-am întrebat, desigur, retoric, oare ce ar trebui să facem noi, cei care am asigurat funcționalitatea instituțiilor statului? Deoarece această abordare a liderului USL mă determină să cred că într-adevăr nu cunoaște ce înseamnă de fapt democrația, ce înseamnă un regim politic cu principiile și valorile democratice: separarea puterilor în stat, pluralismul politic, constituționalitatea legilor, proprietatea, cu atât mai puțin implicarea cetățenilor la conducerea statului prin reprezentanții săi aleși.

Acest lider, Victor Ponta, care s-a dorit a fi garantul reformării și modernizării Partidului Socialist, încerca din răsputeri să ne convingă în cadrul dezbaterilor televizate că a venit momentul să își asume răspunderea în fața cetățenilor, că nu mai poate să accepte ca cei de la putere să asigure buna funcționare a procesului legislativ. Poate că gestul președintelui USL, Ponta, ar fi fost lăudabil, dacă ar fi fost președintele unei companii private, nu ales al cetățenilor, nu reprezentantul lor în Parlamentul României, care l-au votat pentru a le susține proiectele legislative, și nu să transforme instituția Parlamentului în locul de unde își poate ridica salariul și toate beneficiile aferente statului de ales.

Această manieră de a se raporta la problemele reale ale acestei țări prin condiționări de a-și îndeplini atribuțiile de serviciu nu reprezintă nimic altceva decât imaturitate și iresponsabilitate politică, fără a mai vorbi de faptul că denotă indiferență și sfidare față de problemele reale ale alegătorilor. Pe de altă parte, Victor Ponta a intrat într-un joc politic necunoscut de el, pe care cu siguranță nu știe cum să îl gestioneze, pentru că altfel nu pot să îmi explic această inconsecvență și nepăsare față de instituțiile statului de drept, USL contribuind în mod conștient la un blocaj instituțional cu grave repercusiuni asupra imaginii României la nivel european și internațional.

Constat că este absolut amuzant și în egală măsură îngrijorător acest nou concept de a face politică prin condiționări, prin cereri de demisii ale conducerii Camerei, ale Guvernului, prin inițierea de moțiuni de cenzură. Însă, în același timp, Victor Ponta nu ratează nicio ocazie de a-și spune punctul de vedere cu privire la toate problemele cu care se confruntă România. Pe lângă expertiza juridică pe care ne-a dovedit-o, prin obstrucționarea actului juridic, făcând zid în jurul unor deja celebri colegi de-a lor, mai nou este expert și în domeniul energetic și, desigur, în domeniul turismului de lux din Orientul Mijlociu.

M-aș bucura dacă toate aceste dezbateri și acuzații ale opoziției s-ar desfășura în forul legislativ, singurul loc unde pot să își exprime expertizele profesionale și să își aducă aportul la îmbunătățirea legislației în vigoare și buna desfășurare a procesului legislativ. Așadar, i-aș invita pe colegii USL-iști, în frunte cu Ponta și Antonescu, să iasă din letargia plăcută a concediului pe bani publici și sa vină în Parlament pentru exprimarea punctelor de vedere autorizate. Pentru că de amenințări de acest gen: "venim să muncim", noi, cei de la PDL, nu ne-am speriat niciodată, ba, din contră, am luat toate măsurile necesare pentru încurajarea muncii și asumarea respectării angajamentelor asumate în fața celor care ne-au creditat cu votul lor să îi reprezentăm în forul legislativ.

  Ionuț-Marian Stroe - declarație politică: - Șomajul în rândul tinerilor, o bombă cu ceas care trebuie dezamorsată;

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

"Șomajul în rândul tinerilor, o bombă cu ceas care trebuie dezamorsată"

Rata șomajului în general în Europa este îngrijorătoare, dar șomajul în rândul tinerilor este o adevărată bombă cu ceas, iar România nu face excepție deloc de la această situație. Clasa politică în general, dar mai ales Guvernul, pentru că el are pârghiile necesare, trebuie să își îndrepte atenția fără întârziere spre această problemă și să adopte măsuri concrete pentru a integra tinerii în piața muncii.

Recent, Organizația Internațională a Forței de Muncă a publicat un studiu conform căruia 75 de milioane de persoane din toată lumea, cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, sunt șomere, două persoane din cinci neavând un loc de muncă. O statistică din ianuarie 2012 arată că în România numărul tinerilor șomeri aflați în evidența instituțiilor statului era de 80.000. Datele oficiale ale Uniunii Europene din luna februarie 2012 indicau faptul că în România rata șomajului în rândul tinerilor se ridica la 23,5%, peste media europeană de 21,4%. În state precum Spania și Grecia, rata șomajului în rândul tinerilor se ridică la aproape 50%.

Experții internaționali atrag atenția asupra faptului că această generație ar putea deveni "generația pierdută". Cu cât persistă mai mult criza de locuri de muncă pentru tineri, cu atât vor fi mai severe consecințele pentru economia globală, atât pentru țările dezvoltate, cât și pentru cele aflate în curs de dezvoltare. Situația macroeconomică are evident de suferit, întrucât contribuțiile la bugetul asigurărilor de stat vor scădea ca număr din cauza a doi factori favorizanți: îmbătrânirea populației, pe de o parte, și numărul scăzut de tineri angajați, contribuabili, pe de altă parte.

Consecințele psihologice asupra tinerilor sunt și ele semnificative. Lucrările de specialitate din domeniu arată că există legături evidente între rata șomajului la tineri și comportamentul antisocial, alcoolism, boli mentale și fizice, care pot lăsa efecte pe durata întregii vieți. Experții afirmă, de altfel, că protestele de stradă din țările Uniunii Europene care au izbucnit odată cu criza au legătură directă cu rata mare a șomajului din rândul tinerilor.

Această problemă este deci, într-adevăr, o bombă cu ceas, tratată cu maximă seriozitate în Uniunea Europeană, care trebuie dezamorsată fără întârziere și în România. Este nevoie de o strategie coerentă pe termen mediu și lung, care să cuprindă măsuri pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri, precum acordarea de facilități fiscale angajatorilor, încurajarea și finanțarea liberei inițiative în rândul tinerilor, concentrarea pe dezvoltarea sectoarelor pentru care există deja mii de absolvenți ce nu au însă locuri de muncă, dar și coordonarea programelor educative cu dinamica pieței de muncă.

  Ionuț-Marian Stroe - declarație politică: - Aeroportul Internațional Craiova trebuie să devină o prioritate a Guvernului;

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

"Aeroportul Internațional Craiova trebuie să devină o prioritate a Guvernului"

Nu mai departe de acum două săptămâni un top deloc măgulitor plasa Oltenia printre cele mai sărace regiuni din Europa. Situația s-ar putea schimba radical dacă această regiune ar primi măcar câteva impulsuri semnificative anual de la Guvern în locul ignorării complete de care "se bucură" în prezent. Iar un bun punct de pornire ar fi introducerea Aeroportului din Craiova pe o listă de priorități investiționale ale Ministerului Transporturilor.

Săptămâna trecută a avut loc în Craiova o întrunire a Asociației Aeroporturilor din România și consider că semnalele de alarmă trase cu această ocazie merită să se facă auzite, prin intermediul Parlamentului României, la Guvern.

Toți directorii de aeroporturi din țară au apreciat investițiile pe care Consiliul Județean Dolj le-a făcut la aeroport din forțe proprii în ultimii ani și văd un potențial mare de dezvoltare al acestuia. Însă eu cred că nu putem lăsa în cârca unui consiliu județean dezvoltarea unui aeroport internațional cu trafic intens. Eforturile ar trebui să fie susținute proporțional de Executivul de la București, cu atât mai mult cu cât în ultimii ani Oltenia, în general, și Doljul, în special, au fost ignorate de Guvern în ceea ce privește marea infrastructură. Este suficient să reamintesc aici doar dispariția proiectului drumului expres Craiova - Pitești.

Cu această ocazie solicit public Ministerului Transporturilor să își îndrepte atenția spre Aeroportul din Craiova, întrucât dezvoltarea acestuia ține nu doar de un interes regional, ci și de unul național.

Aeroportul Otopeni a devenit supraaglomerat odată cu preluarea zborurilor low-cost, iar dezvoltarea unui alt mare aeroport în sudul României ar fi de bun augur, inclusiv în acest context. Reamintesc și faptul că locuitorii din nordul Bulgariei și-au arătat interesul de a se deplasa spre Craiova pentru curse cu avionul, întrucât aceasta este mai aproape de ei decât Sofia. O astfel de investiție ar avea drept consecință un boom economic în zonă și ar contribui inclusiv la dezvoltarea turismului, zona de nord a Olteniei fiind cu siguranță un punct de atracție ce în prezent este prea puțin exploatat.

Îmi reafirm solicitarea lansată Ministerului Transporturilor de a-și îndrepta atenția spre Aeroportul din Craiova, în speranța că sud-vestul României nu va mai fi singura regiune din țară vitregită de astfel de investiții în marea infrastructură.

  Ionuț-Marian Stroe - declarație politică: - Guvernul trebuie împiedicat cu orice preț să mai ofere cadou bogățiile României;

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

"Guvernul trebuie împiedicat cu orice preț să mai ofere cadou bogățiile României"

Salut presiunile făcute de societatea civilă care au determinat Guvernul să renunțe la una din formele iresponsabile de a vinde bogățiile României, în cazul Cupru Min, pentru că răsturnarea de situație în acest caz se datorează în exclusivitate presiunii societății civile și disperării PDL de a construi imaginea unui candidat prezidențiabil în persoana primului-ministru, și în niciun caz responsabilității.

Da, e adevărat că resursele subsolului nu pot intra ca atare în proprietatea privată a unor companii, dar este la fel de adevărat că atunci când o companie exploatează pentru o perioadă lungă de timp bogățiile subsolului, fără a oferi în schimb statului redevențe la adevărata valoare a exploatării și a zăcămintelor, acest lucru înseamnă mai mult decât a vinde ce pământul românesc are de oferit, înseamnă a-l face cadou.

În aceste condiții, adresez întrebarea: cine are totuși de câștigat?, o întrebare ce rămâne retorică până în momentul în care organismele abilitate ale statului se vor hotărî să răspundă la ea.

Astfel, așa cum s-a întâmplat și acum, societatea civilă trebuie să capete din ce în ce mai mult curaj și din ce în ce mai multă putere pentru a contrabalansa tendințele unora de a face cadouri cu adevărat neprețuite lucruri ce nu le aparțin.

Guvernarea PDL mai are foarte puțin timp și este de așteptat să mai apară astfel de tentative de a deveni prea generoși, și nu în interesul național.

România este cu siguranță o țară mai bogată decât știm în acest moment că este, iar o evaluare făcută cu celeritate a tuturor zăcămintelor și a resurselor pentru energie neconvențională este mai mult decât necesară pentru a întări poziția țării în Europa.

În loc să împartă cadouri în stânga și în dreapta, nu se știe în interesul cui, un Guvern responsabil ar trebui să investească într-o astfel de evaluare mai întâi și apoi să găsească cele mai profitabile soluții pentru exploatarea acestor resurse, dar numai în logica dezvoltării durabile și numai dacă exploatatorii plătesc prețul corect.

  Filip Georgescu - declarație politică cu privire la câteva chestiuni legate de explozia prețurilor la produsele agroalimentare;

Domnul Filip Georgescu:

În declarația politică de astăzi mă refer la câteva chestiuni legate de explozia prețurilor la produsele agroalimentare. Recentele sărbători, și aici mă refer la Duminica Floriilor, dar mai ales la sărbătoarea anului - Sfintele Paști, au făcut ca prețurile să o ia razna. Și cum tot românul consumă de Paști ouă, tocmai acest produs alimentar a fost scumpit cu sută la sută, chiar mai mult. După părerea mea, motivele acestei creșteri de preț sunt destul de puerile, în spatele lor ascunzându-se lăcomia unor comercianți în goana lor după profit maxim.

Creșterea prețurilor la o serie de produse agricole este cam exagerată, observându-se de la o poștă că, în acest domeniu, nu există niciun control din partea autorităților, cu toate că dispunem de corp de control la fiecare minister și instituție centrală, gardă financiară, protecția consumatorului, Consiliul Concurenței etc. Pot afirma, fără să greșesc, că pe mine unul nu m-au convins de utilitatea lor asemenea instituții de control, unele chiar parazitare.

Nu am văzut nici măcar o dată ca o asemenea instituție să intervină prompt în favoarea cetățeanului, a noastră, a tuturor. Totuși, Consiliul Concurenței s-a angajat să urmărească îndeaproape asemenea scumpiri pentru a comunica celor interesați motivele reale de creștere a prețului la ouă, să zicem. A trecut aproape o lună de zile și din partea instituției amintite nu am primit niciun răspuns. Cumpărătorii nu stau. Ei aleargă zilnic după produse proaspete și ieftine. Și, cu puțin efort, găsesc ce caută. Spun cu puțin efort deoarece cumpărătorii trebuie să bată satele, unde, la marginea drumului principal, producătorii agricoli vând toate sortimentele de legume de sezon, fructe, pastă de roșii, murături, până la ouă și produse lactate. În asemenea situație, țăranii nu mai plătesc transportul produselor până la piața orășenească, nici taraba din piață. Așa se face că, prin prețurile practicate, țăranii au început să facă o concurență destul de mare, în special hipermarketurilor și marilor magazine. Dacă la stradă un kilogram de cartofi costă 0,6 lei, în magazinele mari prețul se ridică la 1,29 lei. La ceapa uscată diferența de preț este mult mai mare: 0,8 lei kilogramul pe uliță, iar la magazin 2,49 lei kilogramul. Totodată, laptele la producător se vinde cu 2 lei litrul, iar la magazin cu 4,4 lei litrul. Și exemplele ar putea continua. Asemenea diferențe de preț există între producătorii agricoli argeșeni și vânzătorii din piețele Ceair, Găvana și Smârdan din municipiul Pitești.

De multe ori părăsesc Capitala și o iau spre Pitești pe șoseaua veche, care străbate o serie de localități rurale cu tradiție în producerea de legume, unde locuitorii acestor așezări vând în poarta casei sau a fermei morcovi, țelină, cartofi, praz, verdeață, usturoi, toate din producție proprie, la prețuri de două sau chiar trei ori mai mici decât cele practicate de marile magazine. Și totuși o întrebare există: cine stabilește prețurile așa de ridicate la produsele agroalimentare din marile magazine și din piețele orășenești?

  Ioan Balan - declarație politică intitulată Infrastructura școlară are nevoie de sprijin;

Domnul Ioan Balan:

"Infrastructura școlară are nevoie de sprijin"

Cu toții ne dorim o șansă cât mai bună pentru cei care deprind astăzi primele cunoștințe în școală, ajutați fiind de dascăli de excepție, care, unii, ne-au învățat și pe noi tainele cărților. Sper că noua Lege a Educației Naționale și noile metodologii adoptate în ultimul an, să contribuie în mod fundamental la ameliorarea procesului de educație.

Fără echivoc, putem spune că adoptarea unui nou cadru normativ, modern este fundamentală pentru reformarea sistemului, însă nu și suficientă pentru schimbarea radicală a condițiilor de învățare și a performanțelor din sistem.

Majoritatea județelor din țară reclamă de mulți ani de zile nevoia unei infrastructuri moderne, adaptate nevoilor copiilor și profesorilor, pentru ca aceștia din urmă să-și îndeplinească misiunea în cele mai bune condiții. Despre investiții în educație am mai auzit în urmă cu peste patru ani de zile, atunci când mii de șantiere au fost deschise haotic și mai puțin de jumătate dintre acestea au fost finalizate, nu de cei care le-au deschis.

Mai mult, resursele investiționale au fost risipite cu cea mai mare rea-credință, fie în construcția de școli noi, care nu au fost deschise niciodată, din cauza lipsei de elevi, fie în reabilitări de mântuială, care s-au degradat înainte de a se completa procesul verbal de recepție.

Astfel, după ce "epoca de aur" investițională a Guvernului Tăriceanu a trecut, iar în plină criză economică ritmul investițiilor nu a mai putut fi susținut, situația multor școli arată la fel ca în anul 1990 sau chiar mai rău.

Există încă toalete neigienice și nesigure, în care viața copiilor se poate afla în mare pericol, iar tragedia de la Dâmbovița de acum câteva zile nu poate fi trecută cu vederea.

Sistemele de încălzire ineficiente sau inexistența acestora fac aproape imposibil actul de educație de-a lungul sezonului rece, fără a mai lua în calcul alimentarea cu apă, chiuvete sau dotări cu material didactic.

Mai mult, în România anului 2012, încă mai există copii care parcurg zilnic 8 sau 10 kilometri sau poate chiar mai mult, de acasă și până la școală și înapoi, și pentru care școala nu-i un prilej de bucurie și cunoaștere, ci de corvoadă.

Rolul intervenției mele de astăzi nu este nicidecum acela de a arăta cu degetul către cineva sau de a găsi vinovații asupra acestei situații. Intervenția mea are scopul de a sensibiliza autoritățile publice centrale și locale și de a le convinge că de modul în care gestionăm, nu numai la oraș, ci și în mediul rural problema educației copiilor, depinde șansa acestei țări în a se dezvolta.

Nu trebuie să mai amintesc faptul că statele care au investit în educație au cules cele mai bogate roade, chiar dacă pentru aceasta trebuie să investești mult și să aștepți ca generațiile care au profitat de aceste investiții să capete statutul de absolvent.

Vă propun, așadar, ca fiecare dintre noi, indiferent de partidul politic din care facem parte, atunci când mergem în colegiile electorale să discutăm cu edilii locali și să găsim împreună soluții la problemele stringente care apasă educația.

  Doinița-Mariana Chircu - declarație politică având ca temă Mai multă afecțiune pentru copiii noștri!;

Doamna Doinița-Mariana Chircu:

"Mai multă afecțiune pentru copiii noștri!"

Schimbările socio-economice din România ultimilor ani s-au repercutat și asupra modului de valorizare a familiei, în special asupra modului de concepere și creștere a copilului într-un mediu biparental. Mirajul economic și goana după autorealizare materială au stimulat aceste schimbări, însă prețul plătit pentru o astfel de opțiune este plătit de cei care nu au nici un fel de vină, de copii. Din ce în ce mai frecvent creșterea și educarea copilului se realizează într-un mediu care nu mai face casă bună cu cel mai important element al dezvoltării psiho-somatice, afecțiunea.

Este destul de grav că unii părinți nu mai au timp de creșterea și educarea propriilor copii, lăsând de cele mai multe ori aceste sarcini în grija bunicilor și mai nou în grija bonelor sau a școlilor, uitând de fapt de importanța rolului lor în viața copilului.

Copilul învață să devină adult urmând comportamentul și modelul impregnat de părinții săi și nu pe cel al bonei sau educatoarei. Se știe foarte bine că, în primii ani din viață, copilul are tendința de a copia și imita tot ceea ce observă în jurul lui. Așa că, nu uitați că bona este un ajutor temporar în creșterea și educarea acestuia, ea nu trebuie să vă înlocuiască, iar voi sunteți principalul model de viață în ochii copilului.

În calitate de mamă, vă spun că rolul de părinte nu este pentru o zi, o lună sau un an, ci este pentru toată viața, iar lipsa părintelui are efecte grave asupra copilului, pentru că educarea lor, dar și creșterea este una dintre cele mai dificile responsabilități ale noastre.

Familia, dincolo de orice alte argumente, este mediul în care copiii se dezvoltă cel mai sănătos, din toate punctele de vedere. Copiii, încă din primii ani de viață, au nevoie de iubire, afecțiune și atenție sporită din partea noastră. Știu că nu este ușor să fii părinte, mai ales în condițiile stresului cotidian generat de nevoile de autorealizare în carieră ale părinților, dar nu este nici imposibil de realizat acest lucru.

Copilul din zilele noastre are nevoie de stabilitate, de repere în viața lui, pe care nu le poate lua de la bona sau educatoarea cu care petrece mai mult timp decât cu părinții lui.

Nu uitați că timpul pe care îl dăruim copilului, indiferent de vârstă, este cel mai valoros cadou.

  Mihai Lupu - declarație politică: Curtea de Conturi confirmă jaful PDL din sănătate!;

Domnul Mihai Lupu:

"Curtea de conturi confirmă jaful PDL din sănătate!"

Raportul Curții de Conturi pe anul 2010, aflat în dezbaterea Parlamentului României, confirmă țepele date de PDL și clientela sa în bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate!

În timp ce bolnavii de boli cronice grave sunt lăsați în mod sistematic și deliberat, de către guvernele pd-isto-udmr-iste, fără tratamentele specifice, fără medicamentele de bază chiar, iar spitalele din România se zbat aproape în moarte clinică, de peste trei ani, ajungând într-o degringoladă fără precedent, din cauza subfinanțării acutizate peste măsură și a plecării în masă a medicilor și a asistentelor din sistemul public, Curtea de Conturi a stabilit că sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care a picat acum un an, s-a dovedit a fi o gaură neagră pentru bugetul instituției.

Adică, cu alte cuvinte, Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) al CNAS a fost prost conceput și executat, ca să existe ulterior un motiv plauzibil, de a fi luată de la cap investiția respectivă!

Din această cauză, susțin auditorii, bugetul instituției a fost prejudiciat cu peste 1,4 milioane de euro!

Ce anume răspunde domnul Duță, președintele CNAS, la această acuzație? Nimic mai simplu! Dumnealui confirmă, evident, senin, necesitatea îmbunătățirii sistemului, ca și când o investiție proastă și nefuncționabilă ar fi firească, iar sifonarea unui sac de bani, ar fi doar un fapt divers și nu o deturnare explicită a banilor din sănătate, adică ai contribuabililor puși în situații limită, din cauza lipsei banilor din sistem!

Deși domnul Duță susține cu totul altceva, raportul Curții de Conturi este foarte limpede: în perioada 2003 - 2009, s-au cheltuit pentru informatizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate 225.630 mii de lei, iar numai în anul 2010, s-a alocat aproape aceeași sumă, adică 202.930 de mii de lei, cât pentru ceilalți șapte ani anteriori! Iar sistemul este încă plin de hibe!

Potrivit Curții de Conturi, contractul pentru realizarea sistemului informatic al CNAS a fost încheiat "fără a se respecta în totalitate prevederile legale și cele conținute în caietul de sarcini referitoare la tipul de contract, finanțare, condițiile de predare, condițiile de rambursare". Mai mult decât atât, prin contract nu au fost calculați indicatorii privind performanța economică, iar CNAS a renunțat, pe parcursul derulării contractului, la mai multe componente ale acestuia, deși nu a redus deloc și costurile respective!

O altă concluzie a raportului Curții de Conturi asupra activității CNAS, în anul 2010, se referă la următoarele: "Nu au fost respectate principiile legalității, regularității și economicității în administrarea patrimoniului și în utilizarea fondurilor publice (...), iar situațiile financiare auditate, încheiate la 31.12.2010, nu oferă o imagine reală și fidelă a poziției financiare". Din acest motiv Curtea de Conturi a emis 32 de decizii pentru remedierea abaterilor constatate.

Mai pe scurt, activitatea CNAS și respectarea legalității, sub conducerea domnului Duță, seamănă a fraudă, risipă și eludare legislativă, constatate numai într-un raport de audit pentru anul 2010, dar dumnealui este de neclintit din funcție!

A plecat domnul Boc din prima funcție în guvern, s-a instalat domnul Ungureanu în loc, dar domnul Duță a rezistat în continuare, deși activitatea acestuia este presărată fie de deficiențe financiare, fie de legalitate, fie de fraude, fie de deturnări de fonduri ale asiguraților!

În tot acest timp, precum și în anul 2011 și în prima parte din anul 2012, sistemul de sănătate, sub imperiul așa-zisei mari reforme portocalii, a ajuns în colaps!

  Florian Daniel Geantă - declarație politică despre București - capitala fără investiții publice!;

Domnul Florian Daniel Geantă:

"București - capitala fără investiții publice!"

Sunt încă uimit cum lipsa de informare poate naște monștrii puși pe soclul unor eroi infailibili. Sunt bucureștean și reprezint interesele concetățenilor mei și nu pot să nu mă revolt atunci când, în nenumărate rânduri, primarul general în funcție se laudă că ar fi realizat proiecte mărețe, fără ca acestea să îi aparțină!

Pasajul de la Basarab, centura ocolitoare nord-est sau alte proiecte cu care domnul primar se laudă în fel și chip, sunt investiții la care domnia sa nu a avut nici un fel de contribuție benefică, ci poate una opusă.

Realizările personale ale actualului primar general, pe care toți locuitorii capitalei ar trebui să le cunoască, reprezintă lipsa totală a investițiilor publice.

Da, stimați colegi! În afara unor fântâni cântătoare, câteva chioșcuri inutile și niște ceasuri muzicale, realizate la prețuri exorbitante, Sorin Oprescu nu se poate lăuda cu nimic. Decât cu dispreț față de bucureșteni! Nimic din ceea ce spune Sorin Oprescu că ar fi realizat, nu a realizat el!

Astăzi, Bucureștiul este capitala cu cei mai mulți câini fără stăpân, fără ca Sorin Oprescu să fi dat un ceas muzical pe un adăpost civilizat pentru aceștia.

Astăzi, Capitala României este din ce în ce mai nesigură și mai populată de cerșetori, proxeneți și hoți de buzunare, pentru că organismele de ordine publică aflate în subordine locală nu au standarde de performanță sau ținte precise de reducere a infracționalității, ci chiar protejează astfel de practici.

Astăzi, Capitala are aceeași capacitate pentru locurile de parcare ca și în urmă cu patru ani, deși fonduri publice au existat, iar soluții nenumărate.

Ce ne propune Sorin Oprescu azi?

Autostrăzi suspendate pe deasupra balcoanelor caselor noastre, care nu rezolvă nici problema fluidizării traficului, nici a locurilor de parcare și nici a poluării, ci sufocă bugetul Capitalei pentru încă 4 ani.

Nu pot să nu spun că am un gust amar atunci când mă gândesc că "cioara roșie" vopsită în "independent de ocazie" a furat Bucureștiului patru ani de dezvoltare și modernizare, prin discursuri pline de mârlănie și dispreț față de cei pe care îi reprezintă.

  Stelică Iacob Strugaru - declarație politică având ca temă Șomajul - inamicul ce trebuie învins!;

Domnul Stelică Iacob Strugaru:

"Șomajul - inamicul ce trebuie învins!"

Rata șomajului a avansat în luna februarie la nivelul zonei euro către un nivel fără precedent, de 10,8%, iar la nivelul celor 27 de state membre de 10,2%, numărul persoanelor fără loc de muncă apropiindu-se de cifra de 25 de milioane.

Sunt state precum Spania sau Grecia în care unul din patru indivizi apți de muncă caută un loc de muncă și nu găsesc. Mai mult, cel mai puternic afectați de aceste rate mari ale neocupării sunt chiar românii, care au migrat în speranța unei vieți mai bune. De exemplu, în Spania, șomajul a atins peste 30% în rândul românilor stabiliți acolo temporar.

Din fericire, în România, rata șomajului nu a depășit nici în momentul maxim al crizei 8 puncte procentuale, iar în luna februarie a acestui an a înregistrat chiar o reducere, chiar dacă foarte modestă, de la 7,2% la 7,1%.

Cu toate acestea, vă spun sincer că statisticile naționale nu sunt partenerul meu loial în a aprecia anumite situații punctuale. Astfel, fiecare dintre noi știm că rata șomajului la nivel național este rezultatul unei rate mici în zone precum București, Ilfov sau vestul țării și unor rate mari ale neocupării în județe precum Botoșani.

Astfel, preocuparea mea principală este ca politicile guvernamentale care se vor lua în perioada următoare să țintească două obiective simultan: pe de o parte menținerea și consolidarea locurilor de muncă existente în prezent, iar pe de altă parte consolidarea efortului de a genera noi locuri de muncă.

Sunt conștient că resursele guvernamentale sunt țintuite de riscurile economice europene și de volatilitatea oricăror prognoze economice, iar speranța creării de noi locuri de muncă nu trebuie să privească doar acțiunea guvernamentală. Nu mai putem privi din teritoriu numai către Guvernul de la București!

Cred că în efortul creării de noi locuri de muncă trebuie implicate puternic administrațiile publice locale, care au astăzi la îndemână instrumentul accesării fondurilor europene nerambursabile. De asemenea, Guvernul, precum și Comisia Europeană pot interveni prin simplificarea procedurilor de accesare a acestor fonduri și mai ales prin asistență și monitorizare a implementării proiectelor.

Majoritatea cetățenilor cu care mă întâlnesc îmi spun că botoșănenii nu doresc nici milă și nici ajutoare gratuite, ci doresc să muncească și să câștige cinstit, ca să-și poată crește copiii și să-i poată trimite la școală. Nu susțin și nu doresc o Românie cu mai multe viteze, cu oaze de bogăție, presărate cu nefericite oaze de sărăcie cruntă.

  Alin Silviu Trășculescu - declarație politică intitulată Își cunoaște consumatorul român drepturile?!;

Domnul Alin Silviu Trășculescu:

"Își cunoaște consumatorul român drepturile!?"

În anul 2011 circa 51.245 de reclamații au ajuns la Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor, pentru diferite motive, unele mai reale, altele mai puțin fundamentate.

Cu toate acestea, trebuie să preluăm acest aspect ca fiind un lucru destul de bun, pentru că românul a învățat că are și drepturi și că se poate apăra de abuzurile ce pot apărea pe piață.

Cele mai multe reclamații se referă la serviciile de telefonie mobilă, la credite sau dobânzile practicate de bănci, la servicii și produse alimentare, fiecare dintre aceste sesizări fiind soluționate de către instituțiile abilitate.

Nu pot să nu afirm că mă bucură faptul că instituțiile guvernamentale sunt din ce în ce mai active în ceea ce privește protejarea consumatorului român, pentru că în ultimii ani, românii sunt conștienți de drepturile pe care le au, dar și de pârghiile de care dispun, având astfel cadrul legal și instituțional care să le asigure un nivel ridicat de protecție.

Nu trebuie să uităm că, atâta timp cât legislația europeană este implementată și în România, consumatorul român are aceleași drepturi ca orice consumator european, dar anumite studii arată că totuși majoritatea consumatorilor sunt vulnerabili și încă nu își cunosc toate drepturile atunci când se confruntă cu anumite situații, dar aici nu este numai vina lor. Aceștia nu sunt bine informați, educați și protejați și de aceea multe firme profită din plin de atitudinea îngăduitoare a consumatorului, reușind să rămână pe piață fără probleme.

Dacă se va continua, prin mai multe modalități de informare și educare, în ceea ce privește drepturile pe care aceștia le au, românii vor putea face deosebirea dintre un serviciu sau un produs bun față de unul de calitate îndoielnică, care să îi pună sănătatea în pericol, dar ar putea descuraja toate practicile incorecte pe care unele societăți comerciale le folosesc.

Trebuie să avem o mai bună viziune de ansamblu a drepturilor de care beneficiem, însă trebuie să știm să le și valorificăm la maximum, prin mijloacele pe care le avem la dispoziție, iar politicile de protecție a consumatorului să vizeze un nivel egal de siguranță și protecție, să dea mai multă putere consumatorului, crescând astfel calitatea serviciilor și a bunurilor pe care aceștia le achiziționează.

  Eugen Constantin Uricec - declarație politică având ca subiect Agenda publică trebuie redescoperită!;

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Agenda publică trebuie redescoperită!"

Teorii celebre, unele fiind chiar premiate cu Nobelul, au demonstrat că oamenii politici au tendința de a redescoperi agenda publică a cetățeanului, numai în preajma momentelor electorale, iar odată cu trecerea alegerilor, aceasta este desconsiderată, indiferent de ideologia partidului sau de reprezentanții acestora. Altfel spus, oamenii politici sunt îngrijorați de adevăratele probleme ale cetățenilor numai atunci când au nevoie de votul lor.

Din nefericire, o astfel de paradigmă a fost în permanență confirmată, de la formularea ei în anii ’60 și până în prezent, în majoritatea democrațiilor consolidate, indiferent dacă vorbim despre democrația americană, franceză, britanică sau germană.

Cu toate acestea, democrația românească, cu plusurile și minusurile ei, a făcut excepție de la regulă, pentru că în ultimii douăzeci de ani singurul partid politic care nu a abdicat de la promisiunile electorale a fost Partidul Democrat Liberal.

În anul 2008, Partidul Democrat Liberal a promis reforma statului, chiar cu riscul erodării popularității sale și a intenției de vot. Este drept, multe s-au făcut și multe au rămas în continuare de realizat.

Împotriva piedicilor inerente, experiența umană a demonstrat că la orice boală cronică sau acută există și remedii, ceea ce este foarte important este voința politică de a implementa astfel de măsuri.

Or, pentru România problema cea mai stringentă și care ar face desuetă teoria amintită, ar fi continuarea procesului de descentralizare a administrației publice locale. Nimeni nu poate contesta că în ultimii trei ani s-au făcut pași enormi către consolidarea acestui efort, însă stadiul la care s-a ajuns până în prezent nu poate fi considerat satisfăcător.

România nu mai este țara care ieșea din teroarea comunismului în anul 1989! Românii și nevoile lor nu mai sunt aceleași! Logica după care funcționează activitățile și serviciile publice la nivel național au rămas, din păcate, încorsetate în logica unei viziuni care răspundea nevoilor anilor ’60 și nu nevoilor de dezvoltare cuprinse în Agenda Europa 2020.

Tânjim cu toții la stabilitatea fiscală și la dezvoltarea puternică a Germaniei. Câți dintre români știu că bugetul federal al primei puteri economice este limitat, ca să nu spun extrem de modest. De ce? Pentru că resursele și potența financiară este gestionată la nivel local, la nivelul landurilor. Pentru că guvernul federal nu are nici cunoștințe despre nevoile comunităților locale și poate nici interesul specific.

Câți oameni politici au întrebat pe cetățenii români cum ar dori să arate administrația românească? Câți oameni politici sau înalți funcționari publici de la București cunosc problemele de la nivelul fiecărei unități teritoriale? Puțini! Poate deloc! Pentru că nici nu au cum!

Cred că cetățenii așteaptă un răspuns politic matur din partea reprezentanților lor, care ar trebui să se traducă într-o administrație mai performantă, cu mai multe resurse și cu mult mai multă responsabilitate în fața cetățenilor.

Pentru aceasta, dezbaterile despre cum vom continua procesul de descentralizare și de implicare a cetățenilor în procesul de decizie trebuie să continue.

  Mihai-Aurel Donțu - declarație politică: Președintele Băsescu, primul lobby-ist al țării;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"Președintele Băsescu, primul lobby-ist al țării"

Președintele Băsescu are, în fișa postului, conform art.80 alin.(1) din Constituția României, atribuția de reprezentare a statului român și de garant al independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării, dar pe cea de lobby-ist, pentru interesul privat al unor firme mai mari sau mai mici, unele chiar de anvergura unui sediu de apartament, n-am regăsit-o, în niciuna din legile aflate în momentul acesta în vigoare.

Nici măcar nu avem în mod oficial adoptată, până în prezent, o astfel de lege, precum cea a lobby-ului și cred că, oricum, chiar dacă în România ar fi fost în vigoare o astfel de lege, președintele țării nu ar fi putut face parte, vreodată, dintr-un grup de lobby!

Dar, ce mai contează o lege inexistentă în lumea reală, dacă președintele practică, oricum, de vreo opt ani încoace, doar legile proprii, inventate în laboratoarele Cotroceni!

Nici Constituția nu are prea mare trecere în comportamentul prezidențial, căci doar avem în persoana domnului Băsescu, așa cum ni s-a spus de la început, în 2004, când a fost ales pentru primul mandat, un președinte-jucător!

Adică avem un președinte jucător de constituție, de venituri ale românilor, de taxe și impozite, de îndatorare excesivă pentru mai multe generații, de șanse profesionale și chiar existențiale ale diferitelor categorii sociale sau de restricționare a dreptului egal al cetățenilor, la serviciile de sănătate sau de tratament, pentru a putea supraviețui unor boli grave! Dar, mai nou, avem și un președinte- jucător de resurse minerale sau de aprobări pentru bombe ecologice, precum celebrele exploatări de gaze de șist, aprobate recent, pe ascuns, de către guvernul Ungureanu, dar dezavuate de oricare altă țară europeană, chiar și de către vecina noastră, Bulgaria!

Este corect faptul că autoritățile române trebuie să dea un răspuns - pozitiv sau negativ - posibililor investitori interesați de anumite proiecte. Însă este incorect ca acest răspuns să fie dictat de președinte, în maniera în care a făcut-o Traian Băsescu. Acum devine mai limpede de ce ministrul Borbely trebuia înlăturat din funcție, inclusiv prin metoda DNA: el declarase că nu va semna în mandatul său autorizația de mediu pentru Roșia Montană.

Chiar și din perspectiva argumentelor privind locurile de muncă, poziția lui Traian Băsescu este nejustificată. Proiectele de la Roșia Montană și Roșia Poieni nu creează suficiente locuri de muncă și beneficii economice pentru statul și cetățenii români ca să explice, din punct de vedere economic, poziția statului român în aceste afaceri.

Este atât de evident interesul pe care-l are președintele Băsescu pentru susținerea unei clientele politice și economice, care dorește să facă profit maxim cu investiții minime, încât aproape la fiecare nouă apariție publică sau învestire a unui nou ministru, dumnealui face presiuni de avizare în acest sens!

Într-un stat democratic, membru al Uniunii Europene, este profund imoral ca șeful statului să facă lobby unor companii private, presând public miniștrii să urgenteze avizarea acestora!

  Ion Dumitru - declarație politică despre Acutizarea abuzurilor din supermarketuri în România;

Domnul Ion Dumitru:

"Acutizarea abuzurilor din supermarketuri în România"

Problema supermarketurilor constituie o preocupare majoră la nivel european, unde sectorul de vânzări cu amănuntul este dominat de un număr din ce în ce mai restrâns de lanțuri de supermarketuri, acestea exercitând un control asupra accesului pe care îl au agricultorii și alți distribuitori la consumator, precum și presiunii cu efecte negative asupra condițiilor de muncă, a protecției mediului, securității alimentare și abuzând de poziția lor dominantă.

În România, în situația în care nu se stopează practicile concertate și abuzul de poziție dominantă exercitat de supermarketuri, consecințele asupra economiei românești în ansamblu sunt grave:

- scăderea dramatică a șanselor pătrunderii pe piață de noi competitori pe piața de retail în comerțul tradițional, de cartier și falimentarea magazinelor de proximitate existente;

- creșterea artificială a prețurilor la consumator;

- scăderea diversității produselor la care pot avea acces consumatorii, datorită faptului că pot rezista costurilor solicitate de un supermarket doar cei mai mari producători;

- falimentarea producătorilor care nu pot contracta cu un supermarket, întrucât nu mai există alternativă de desfacere a produselor sale;

- declinul industriei alimentare și al agriculturii în general.

Față de toate aceste aspecte, consider că actualul Guvern trebuie să impună măsuri naționale urgente pentru stoparea practicilor anticoncurențiale săvârșite de supermarketuri pentru asigurarea transparenței prețurilor la consumator, limitarea taxelor pe care le impun și măsuri pentru susținerea alternativelor reale la comerțul prin supermarketuri, prin reutilizarea comerțului tradițional.

  Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică cu titlul: Tupeul verde-portocaliu;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Tupeul verde-portocaliu"

În apropierea campaniei electorale tupeul puterii portocalii a ajuns la un asemenea nivel încât PDL ar putea să își schimbe ușor numele în Partidul Tupeiștilor, partid care este condus cu mare succes spre prăbușire de gașca Băsescu-Boc-Udrea.

Am avut parte de multe mostre de tupeu din partea acestei găști. Nu trebuie să facem exerciții grele de memorie pentru a ne aminti tupeul Robertei Anastase atunci când a fost prinsă la furat de voturi cu ajutorul cărora a reinventat matematica, iar 80 a devenit egal cu 170; sau să ne amintim declarațiile penibilului Emil Boc (pe când își imagina că este prim-ministru) de la fiecare inaugurare de bucățică de drumuleț sau de autostrăduță; sau declarațiile date de oricare dintre PDL-iștii fruntași atunci când doreau să mimeze legalitatea unor furturi grosolane din banii statului și a unor licitații trucate pentru îngroșarea conturilor băieților deștepți.

De curând am primit o porție nouă de tupeu portocaliu, oferită pentru asigurarea liniștii prezidențiale: modificarea legii privind organizarea și desfășurarea referendumului, astfel încât "tătucul" PDL-ului, ales președinte de 5 milioane de români, să nu mai poată fi demis decât cu 9 milioane de voturi.

Această caracteristică PDL-istă a fost însușită cu mare ușurință și de actualul premier de carton Mihai-Răzvan Ungureanu, chiar dacă se delimitează de PDL și își flutură independența politică de câte ori are în față un microfon sau o cameră de televiziune.

Cum își demonstrează premierul această independență? Semnând actul normativ prin care împrăștie mărinimos 648 milioane de lei din fondul de rezervă bugetară către autoritățile locale, sumele cele mai mari fiind acordate consiliilor județene și primăriilor conduse de reprezentanți ai partidelor aflate la guvernare.

Împarte 648 milioane de lei, cu toate că prin legea bugetului acest fond ar trebui să fie de 229 milioane lei. Cu ce tupeu va fi justificată această diferență ? Așteptăm cu interes explicațiile.

Cine este atât de naiv să creadă că nu criteriile politice au stat la baza repartizării acestor bani, risipiți în încercarea disperată de a stopa plecările nemulțumiților din barca puterii?

Acuzațiile de transformare a României într-un stat polițienesc nu au fost făcute numai de opoziție, ci chiar de oameni din interiorul PDL.

Cum a răspuns președintele Emil Boc acestor acuzații? S-a transformat într-un recitator penibil de versuri mobilizatoare: "vântul bate, apa trece, pietrele rămân" și "casa părintească nu se vinde niciodată".

A ținut morțiș să ne turuie încă odată poezia marii reformări portocalii a statului: descentralizarea învățământului, a sănătății, a poliției. A simțit cineva efectele pozitive ale acestei reforme? Este cineva mulțumit de haosul din învățământ sau de închiderea spitalelor? A scăzut prețul medicamentelor și s-au îmbunătățit condițiile de spitalizare? Se simte cineva mai protejat prin reducerea efectivelor din cadrul poliției? A scăzut numărul infracțiunilor? Tupeu, praf în ochi și vorbe mari, neacoperite de fapte.

Rezultatele unei analize obiective a îndeplinirii obiectivelor cuprinse în planurile de guvernare ale oricăruia dintre guvernele Băsescu-BocX-Ungureanu ar arăta catastrofal, cu un procent al realizărilor care se apropie de 0%.

Timpul a demonstrat că toate minciunile lansate în campaniile electorale s-au dovedit a fi, într-adevăr, numai minciuni și în loc de bunăstarea promisă de acești mincinoși ai puterii, românii au primit tupeu, hoție, sărăcie și umilință.

La ce ne putem aștepta în scurta perioadă în care haita de hiene va mai dispune de banii țării: la jaf!

Recitatorul Boc avea dreptate: ei nu își vând casa părintească PDL-istă, dar vând cu ușurință, pe bucățele, țara și oamenii, rezervele naturale și viitorul.

Le este frică de votul românilor, își schimbă părul în verde, dar își păstrează năravul portocaliu, blochează cu tupeu activitatea plenului Camerei Deputaților pentru a împiedica demiterea Robertei-furăcioase-Anastase, caută soluții disperate de păcălire și mituire, șantajează sau acuză.

Călărășenii mă întreabă mereu "când ne scăpați de aștia?" Cât de curând, le pot răspunde, iar moțiunea de cenzură poate fi soluția cea mai potrivită. Nu mai impresionează pe nimeni declarațiile sforăitoare ale premierului, potrivit cărora căderea Guvernului, în urma unei moțiuni de cenzură, ar indica o Românie instabilă politic și caracterizată de semianarhie instituțională, ceea ce ar fi complet dăunător la adresa stabilității politice și economice.

Având în vedere brambureala din coaliția verde-portocalie și execuția bugetară dezastruoasă pe 2012, înțelege cineva despre ce stabilitate politică și economică vorbește primul-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu?

  Andrei Dominic Gerea - declarație politică: Când să vă credem corect, domnule Ungureanu?;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Când să vă credem corect, domnule Ungureanu?"

Când le trântiți ușa pdl-iștilor, de ochii lumii, sau când semnați, exclusiv în favoarea lor, o hotărâre de guvern?

La începutul lunii aprilie, după o lună de la instalarea sa în funcția de premier, domnul Mihai-Răzvan Ungureanu, cel drept, integru și imparțial, părea că le ține piept asaltatorilor pdl-iști, învățați cu legea bunului-plac la purtător sau că dumnealui nu cedează presiunilor acestora, acceptând direcționarea banilor publici pe aceleași criterii abuzive, împământenite de guvernele Boc. Adică, trai pe vătrai pe bani publici, prin semnarea unor favoruri financiare evidente sau aprobarea tacită a diverselor forme de șantaje ale partidelor componente ale coaliției de guvernare.

Astfel, în luna aprilie, premierul Ungureanu interpreta, aproape credibil, rolul unui prim-ministru jenat de asemenea cereri ilegale, ieșind supărat din ședința coaliției guvernamentale. Ba, mai mult decât atât, la acea vreme, domnul Ungureanu le cerea miniștrilor justiției și finanțelor, aflați la discuții, să părăsească și ei sala împreună cu el, deoarece liderii partidelor de la putere l-au șantajat direct, spunând că vor veni la vot în Parlament, doar dacă Guvernul decide anumite alocări bugetare. În consecință, premierul Ungureanu aproape că a trântit ușa sălii în care avea loc atunci ședința coaliției și a spus că nu răspunde la presiuni: "Nu mai discut în contextul acesta. Faceți presiuni prea mari", susținea supărat, premierul Ungureanu.

Dar se pare că nici supărarea, nici rezistența la șantaj nu l-au ținut prea mult pe domnul Ungureanu, de vreme ce, de curând, dumnealui a semnat o hotărâre de guvern prin care peste 80% din banii aprobați pentru distribuire sunt alocați, exclusiv, primăriilor și consiliilor județene care aparțin PDL, UDMR și UNPR.

Dacă domnul Ungureanu se plimba pe la emisiuni tv și încerca să demonstreze cu hârtiile în mână, contrafăcute probabil, că are principii și că respectă cetățenii acestei țări, nefavorizându-i doar pe unii dintre ei. ulterior, faptele sale reale s-au dovedit a fi cu totul decise în favoarea și binele pdl-iștilor, dar mai ales ilegale.

"Primul-ministru a reușit să convingă liderii coaliției să aloce fonduri către administrațiile publice locale pe baza a două principii, adică pentru proiectele europene care necesită cofinanțare și sunt în derulare, respectiv pentru achitarea datoriilor restante, așa-numitele arierate. Centralizările solicitărilor vor fi făcute de prefecți, aceștia o vor trimite către Ministerul Administrației și Internelor, iar ministrul Gabriel Berca o va prezenta premierului. Vreau să mai subliniez faptul că alocările de fonduri vor fi efectuate fără a se ține cont de culoare politică", ne spunea candid, purtătorul de cuvânt al guvernului Ungureanu, domnul Suciu. Dar de la vorbe până la fapte este cale lungă și obstacolele sunt presărate la tot pasul... Dumnealui a vrut, dar nu i-a prea ieșit, nu-i așa?

Deci mita electorală, necesară pdl-iștilor ca aerul sau cumpărarea fățișă a susținerii guvernului Ungureanu, reprezintă adevăratele mize ale deontologiei MRU, care costă, nici mai mult, nici mai puțin, doar vreo 650 milioane lei, adică 150 milioane de euro, aproape de echivalentul sumei cerută pentru vânzarea Cupru Min. Adică acesta este prețul domnului Ungureanu pentru luna aprilie, preț plătit direct de dumnealui PDL-ului, UNPR-ului și UDMR-ului, prin aprobarea HG nr.255, prin care sunt deturnați de la alte ministere și alocați ca bani buni de campanie, pentru primăriile conduse de reprezentanții puterii.

Ce mai contează o ușă trântită în nas unor șantajiști de profesie sau o promisiune televizată, cum că legea este lege pentru un premier cu declarate principii, iar cetățenii sunt egali în drepturi în aceeași țară, deci și comunitățile din care fac parte ar trebui tratate în mod egal și nu profund discreționar și abuziv?!

Iarna nu-i ca vara, iar premierul Ungureanu, nu-i ca Boc! Dumnealui este cel puțin un Boc triplu.

  Gheorghe Dragomir - declarație politică cu tema: Guvernul portocaliu otrăvește litoralul românesc;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Guvernul portocaliu otrăvește litoralul românesc"

Fuga deputatului Mihail Boldea, dar și scandalurile recente petrecute în sânul PDL au reușit, cel puțin pentru o perioadă, să acopere mediatic "scoaterea la mezat" a gazelor de șist din România. Exploatarea acestor gaze prin metoda fracturării hidraulice a fost interzisă în mai multe țări civilizate ale lumii, chiar și vecinii bulgari renunțând la acest lucru ca urmare a protestelor din mai multe orașe ale țării.

Lipsa de transparență a Guvernului nu a făcut decât să ridice numeroase semne de întrebare cu privire la acest contract și la câte beneficii ar aduce el. Potrivit acordului încheiat în condiții secrete și valabile imediat între Guvernul României și compania americană Chevron, perimetrele Vama Veche, Adamclisi și Costinești urmează a fi exploatate cât de curând. Iar dacă cumva aveam prea mulți turiști pe litoralul românesc, și așa concurat serios de cel din Bulgaria, iată că minunații noștri guvernanți, jucând rolul de Samantha, au mișcat de câteva ori din nas și au mai pus de o vrajă! În curând, litoralul românesc îi va atrage pe turiști nu cu plaje curate, nu cu pachete turistice ieftine și de calitate, așa cum ne dorim în fiecare an, ci cu turbine și sonde, utilaje care vor transforma zona Dobrogei într-un imens șantier.

Împotriva exploatării gazelor de șist prin fracturare au fost organizate proteste, săptămânile trecute, atât la București, cât și în județul Constanța. peste 100 de oameni strângându-se în fața sediului administrativ al Primăriei Limanu din localitatea 2 Mai. Protestul a fost susținut de conducerea administrativă a comunei, care a luat măsuri pentru a încerca să împiedice punerea în aplicare a deciziei Guvernului. "Vineri am convocat consiliul local pentru a analiza situația. Secretizarea aceasta a lucrurilor ne îngrijorează și vrem să informăm corect populația. Ne-am grăbit, astfel încât să ne încadrăm în termenul legal pentru a ataca această hotărâre. Nu dorim ape poluate, nu dorim poluarea plajelor, nu dorim agricultură poluată. A fost trimis un comunicat și o hotărâre de consiliu, prin care s-a hotărât ca primarul și efectivul primăriei să întreprindă toate demersurile care să ducă la anularea acestei hotărâri de Guvern cu privire la exploatarea gazelor de șist în Vama Veche. Vom acționa Guvernul în instanță și am solicitat Ministerului Mediului și Academiei Române documente referitoare la pericolele la care ne expune această exploatare", a declarat primarul comunei Limanu, Nicolae Urdea.Acțiunea celor din Limanu se pare că a avut succes, grupul petrolier anunțând sistarea activităților de exploatare a gazelor de șist pe parcursul acestui an.

Chiar și așa, este bine de știut că actualii guvernanți n-au dat niciun ban în ceea ce privește efectele dezastruoase pe care le-ar avea exploatarea acestor gaze pentru mediu și asupra sănătății populație. Iar faptul că art. 35 din Constituția României stipulează că "statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic" chiar nu a interesat pe nimeni.

Dacă în anii ’70, Ceaușescu a încercat să distrugă litoralul, prin transformarea lui în zonă industrială, iată că ctitorii epocii portocalii plănuiesc din nou, de data asta în laboratoarele de la Cotroceni, dezastre ecologice pe care le prezintă drept mari succese.

În ceea ce privește existența unor pungi de gaze prin zonele noastre, domnilor guvernanți, acest lucru nu înseamnă nimic mai mult decât că pe masa resurselor continentului vom veni și noi cu punguțele de gaze. Atât! Care va fi avantajul României din faptul că permite exploatarea resurselor proprii? În afară de redevențe... absolut nimic.

  Mircia Giurgiu - intervenție ce are ca subiect Bucuria Învierii;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Bucuria Învierii"

De Sărbătoarea Învierii Domnului, în chip deosebit, avem nevoie de iertare, înțelegere și speranță pentru a duce la bun sfârșit slujirea și demnitatea în care am fost rânduiți să slujim neamului românesc. Pe lângă acestea, se cuvine să adăugăm bucuria împreună a petrecerii și primenirii sufletești.

Istoria unui neam se împlinește atunci când valorile materiale se împletesc cu valorile spirituale și sunt, în fapt, tot una cu prezența divină, desăvârșind vocația unui neam și călăuzind angajarea noastră în istorie.

Vocația politică este una a slujirii, călăuzită de valorile fundamentale care slujesc neamul și Biserica, și care nu-și găsește menirea decât ținând seama de dimensiunile spirituale ale istoriei.

Ne dorim o Românie europeană, un spațiu al comunicării libere a valorilor și a schimburilor culturale. În această Europă, menținerea caracterului public al credinței este o prioritate, ținând cont că dialogul lui Dumnezeu cu lumea naște istoria, iar lumea fără Dumnezeu este doar o înșiruire seacă de evenimente. Când Hristos a înviat, el a dat un alt curs istoriei.

De aceea, această perioadă binecuvântată a sărbătorilor ne dă prilejul de a pune în prim-plan importanța politică a slujirii noastre, ancorată ferm în valorile spiritualului.

  Marian Ghiveciu - declarație politică: La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este prezentă ori incompetența, ori reaua-credință;

Domnul Marian Ghiveciu:

"La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este prezentă ori incompetența ori reaua-credință"

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a inițiat în 2010 o propunere legislativă privind acordarea formelor de ajutoare restante. Această propunere legislativă, adoptată de Senat, urmărea, de fapt, îndreptarea unei greșeli ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, din 2009, perioadă în care nu a fost emisă o hotărâre a Guvernului pentru plata subvenției agricultorilor, în vederea susținerii producției de sfeclă de zahăr, orez și soia, reglementare cuprinsă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2006.

Proiectul de lege sus menționat, de fapt, elimina o nedreptate și aducea lucrurile la normal pentru beneficiarii subvenției.

Față de greșeala relatată, funcționarii din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ori din incompetență, ori din rea-credință, tergiversează adoptarea actului normativ prin elaborarea unor puncte de vedere contradictorii.

Astfel, printr-o adresă nr. 197066/2012 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale recunoaște nivelul datoriilor legale și restante la soia și orez, de cca. 12 milioane euro pentru 2009, față de producători, și este de acord cu proiectul de lege cu amendamente aduse de comisie.

De asemenea, recunoaște că unii producători agricoli de sfeclă de zahăr au câștigat subvenția în instanță și consideră că nu mai este necesar ca sfecla de zahăr să fie cuprinsă în actul normativ.

Mă întreb: ceilalți producători de sfeclă de zahăr, care nu au dat Guvernul în judecată, cum își vor recupera subvențiile ? Cum va elimina Guvernul discriminarea dintre producătorii agricoli care au cultivat sfeclă de zahăr ?

Printr-o altă notă din 22.03.2012, de data aceasta semnată de un înalt funcționar public, director general în MADR, se specifică: "nu se poate vorbi de ajutoare de stat restante, atât timp cât nu există de fapt dosare depuse în cursul anului 2009 la direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală de către potențiali beneficiari ai subvențiilor".

Mă întreb acum: cum puteau beneficiarii să depună dosare pentru subvenție, dacă nu exista un act normativ inițiat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care să le confere acest drept ?

Deci, în final, pot să dau un deznodământ: ori este prezentă în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale incompetența, ori reaua credință.

  Monica Maria Iacob Ridzi - declarație politică intitulată Aurul negru din Valea Jiului, o importantă resursă energetică a României;

Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:

"Aurul negru din Valea Jiului, o importantă resursă energetică a României"

Potrivit unui raport al World Energy Council (http://www.worldenergy.org/documents/ser_2010_report_1.pdf), la nivel mondial, aproximativ 41% din "lumina" generată în 2008 are ca sursă minele de huilă și lignit.

În România, Valea Jiului este o zonă cu un important potențial în ceea ce privește resursele de cărbune. În plus, zona Văii Jiului dispune de resursa umană necesară dezvoltării industriei miniere la standarde internaționale. Având acest avantaj, dublat de faptul că dintre resursele primare de energie ale României, rezervele de cărbune din Valea Jiului pot fi exploatate pe termen mediu și lung.

Rezerva exploatabilă de cărbune din regiunea Văii Jiului este estimată la a mai ajunge pentru 100 de ani, însă valorificarea acesteia depinde de investițiile în tehnologia de explorare și exploatare a acestor resurse.

La nivelul UE, lignitul și cărbunele reprezintă aproximativ 29% din sursele de producție a energiei electrice. Conform estimărilor, până în anul 2030, UE preconizează că în proporție de 32% va produce energie electrică folosind cărbunele.

În România, termocentralele care funcționează pe bază de cărbune au produs în 2010 aproximativ 38% din totalul energiei naționale, aflându-se în primul semestru al anului 2011 pe un trend ascendent, producția fiind 16.527 miliarde KWh, în creștere cu 2,996 miliarde KWh (+22,1%) față de perioada similară a anului precedent.

Potențialul dezvoltării acestei industrii există și poate fi valorificat prin implementarea unei strategii coerente la nivel local și național în ceea ce privește exploatarea acestor resurse naturale.

După 1990, dezvoltarea sectorului energetic, respectiv crearea unui mediu competitiv, a dus la o stagnare a evoluției sectorului minier. Deși resursele naturale există, tradiția minieră creează premisele dezvoltării acestui segment, iar resursa umană este disponibilă în zonă, există impedimente în revigorarea acestui sector. Principala problemă este dată de lipsa oportunităților de investiție, astfel încât să existe posibilitatea exploatării resurselor naturale la standarde internaționale, respectând cerințele de protecție a mediului, protecție a forței de muncă. Aceste condiții pot fi îndeplinite dacă există politici coerente în domeniu care să asigure posibilitatea atragerii investitorilor.

Având în vedere faptul că vorbim despre o importantă resursă naturală, instituțiile statului român trebuie să ia în considerare includerea huilei în cadrul Strategiei Energetice a României, ca element cheie pentru piața locală. Trebuie să ținem cont de faptul că rezervele de cărbune superior din România sunt estimate la 800 milioane tone, în timp ce resursele de lignit sunt estimate la aproximativ 1.490 milioane tone. Mai mult, în 2010, cărbunele superior a fost extras dintr-o singură zonă a României - Valea Jiului.

Dat fiind potențialul acestei zone, pentru o dezvoltare a industriei în beneficiul economiei naționale și al comunității locale prin crearea locurilor de muncă, este recomandată înființarea Complexului Energetic Hunedoara, complex care ar reuni societățile producătoare de energie termică și minele de huilă viabile (Lonea, Livezeni, Lupeni și Vulcan) din cadrul Companiei Naționale a Huilei Petroșani.

De asemenea, este foarte important, pentru continuarea exploatării huilei din Valea Jiului, ca factorii de decizie să coreleze, conform legislației europene aflate în vigoare, prețul huilei comercializate de Compania Națională a Huilei Petroșani cu cel practicat pe piața europeană.

Ca măsură complementară este necesară trasarea unor recomandări clare privind soluțiile oferite de statul român pentru retehnologizarea sectorului minier. Investițiile în modernizarea tehnologică vor genera profit prin stimularea producției la standarde europene, cu riscuri minime pentru mineri.

Fuziunea prin contopire, în cadrul Complexului Energetic Hunedoara, a societăților producătoare de energie termică și a minelor de huilă viabile va determina și apariția unui circuit de colaborare eficient între sectorul minier autohton și producătorii de energie termică, lucru care se va reflecta atât la nivelul rentabilității sectorului minier din Valea Jiului, dar mai ales la nivelul siguranței energetice a României.

  Ioan Munteanu - declarație politică: Sistemul sanitar este tot mai bolnav...;

Domnul Ioan Munteanu:

"Sistemul sanitar este tot mai bolnav..."

Experimentele făcute în domeniul sănătății în toți acești ani de după decembrie 1989 n-au avut alt efect decât distrugerea unor servicii medicale care de bine, de rău funcționau atunci când era vorba de salvarea vieților omenești.

Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani este o batjocoră la adresa demnității umane și o sfidare a grijii elementare ce trebuie acordată oricărui om aflat în suferință. Lipsa de apreciere din partea autorităților, condițiile precare din unitățile medicale, salariile de mizerie și absența oricăror perspective au fost motivele care au condus la exodul masiv al medicilor și al cadrelor cu pregătire medie spre țări din întreaga lume.

Următorul pas greșit a fost desființarea unui mare număr de spitale, fapt ce a condus la numeroase tragedii, soldate cu moartea unor bolnavi a căror viață ar fi putut fi salvată. În puținele unități spitalicești rămase s-au impus măsuri de reducere a internărilor, pacienții fiind trimiși spre cabinetele medicilor de familie ori spre cabinetele de specialitate cu plată. Astfel, în județul Neamț, ca urmare a desființării spitalelor din Roznov și Bicaz, dar și a ordinului privind reducerea internărilor, peste 4000 de bolnavi nu au putut fi spitalizați în primele două luni ale acestui an, mulți dintre ei fiind nevoiți să renunțe la tratamentele sub supraveghere medicală. Adică, condamnați la moarte în 2012!

Dacă pentru locuitorii din orașe s-ar mai găsi soluții de îngrijire a sănătății, pentru cei din mediul rural, în marea lor majoritate bolnavi, bătrâni și fără bani, situația este absolut dramatică. Să luăm cazul unui pensionar care locuiește la 70 de km. distanță de Piatra Neamț și care trebuie să urmeze un tratament după o intervenție chirurgicală. Medicul de familie îi cere să-i aducă rezultatele unor analize fără de care nu se poate stabili medicația corectă. Dar cum laboratoarele au fonduri limitate pentru gratuități, iar programările se fac pentru un număr foarte mic de pacienți, este o mare reușită dacă după 5-6 drumuri la oraș, după bani mulți cheltuiți și după vreo 3 luni de umblătură, reușește să-și facă analizele.

Mult mai gravă este lipsa de fonduri atunci când vine vorba de boli incurabile (în urmă cu vreo jumătate de an semnalam drama pe care o trăiesc bolnavii infectați cu virusul HIV care nu beneficiaseră de medicamente timp de două luni, în condițiile în care orice zi de întârziere le poate fi fatală).

Pentru că în ultima vreme a fost semnalată și insistent dezbătută lipsa unor citostatice din secțiile de oncologie, Ministerul Sănătății a decis, printr-un comunicat din 26 martie 2012, să aducă pe piață o serie de medicamente care se foloseau cu 20-25 de ani în urmă, absolut depășite, dar care se pot achiziționa la prețuri foarte mici: "Lumea evoluează, medicina de asemenea. Astfel, de la an la an apar medicamente noi, mai eficiente, care au efecte adverse reduse și care sunt mai ușor tolerate de către pacienți. Nu știu cine a întocmit această listă, dar este clar că nu a fost consultat niciun oncolog și nicio asociație profesională. Dacă ne vor băga pe gât aceste medicamente și ne vor obliga să tratăm bolnavii cu ele, nu văd vreo șansă de supraviețuire pentru cei peste 12 000 de bolnavi de cancer din județ. Este dureros să vezi cum bolnavii se sting sub ochii tăi și nu ai cu ce să-i tratezi sau le dai medicamente despre care știi prea bine că nu sunt eficiente". Aceste vorbe care au apărut în presa nemțeană nu sunt vorbe de blestem, așa cum ar părea, ci este reacția de revoltă a șefei Secției de Oncologie de la Spitalul Județean Neamț, cea care știe mai bine decât mulți alții ce înseamnă să nu ai cu ce să-i tratezi pe bolnavi (a se vedea aici și problema morfinei care lipsește din aceste secții).

Unde este grija de minim bun-simț față de oamenii aflați în suferință, de vreme ce se moare cu zile la porțile unor spitale, după zeci de kilometri de drum și după grele suferințe?

Concluzia este una singură: trebuie găsite imediat soluții pentru finanțarea celor două domenii de interes național: educația și sănătatea!

  Nicolae-Ciprian Nica - comentarii negative cu privire la ultimele trei hotărâri de guvern;

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

România nu mai este de mult a românilor! PDL a avut grijă de asta în fiecare zi de când se află la guvernare. PDL, un partid al cărui lider susține sus și tare zicala: "casa părintească nu se vinde" și un partid ai căror membri marcanți ne-au spus ani la rând: "să trăiți bine", va rămâne în istorie drept cel mai mare vânzător de neam și țară pe care l-a avut România vreodată.

Nimeni, stimați colegi, dar nimeni în mai bine de 2000 de ani nu ne-a vândut, chiar dacă înaintașii noștri s-au confruntat cu amenințări grave din partea turcilor sau austro-ungarilor.

Din păcate pentru PDL, "casa părintească nu se vinde" este încă o dovadă de ipocrizie, căci, de când PDL este la guvernare a vândut România pe preț de nimic... Cred că au făcut asta pentru că, pentru cei din PDL țara în care s-au născut și în slujba căreia ar trebui să trudească nu este "casa părintească"! Altfel nu îmi explic cum au putut face atâtea nenorociri.

Pentru a susține cele afirmate mai sus doresc să aduc la cunoștință doar ultimele trei hotărâri de guvern: înființarea liniilor cu predare maghiară la UMF Târgu Mureș, exploatarea gazelor de șist și vânzarea cuprului, toate trei se înscriu în categoria vânzare de neam și țară.

Pentru că PDL își dorește să rămână la guvernare, chiar cu prețul trădării valorilor românești, a mai făcut o concesie UDMR. Nu au contat argumentele oamenilor de cultură din România, ale profesorilor universitari sau valorile românești. Nimic din toate acestea nu au valoare pentru cei din PDL. Singurul lor interes e să mai stea o zi măcar la guvernare ca să ne nenorocească și mai tare.

În ceea ce privește exploatarea gazelor de șist, acesta este un atentat la siguranța cetățenilor, deoarece specialiștii spun că metoda folosită pentru extracție, și anume fracturarea hidraulică, este poluantă, iar ecologiștii susțin că distruge pânza freatică și poate genera cutremure. Mai mult decât atât, această tehnologie a fost interzisă în mai multe țări, printre care Franța, Marea Britanie, dar și în țară vecină nouă, Bulgaria. De asemenea, vânzarea cuprului este una dintre cele mai mari greșeli pe care le-a făcut guvernul PDL. Este încă o dovadă a modului în care PDL își bate joc inclusiv de Constituția României.

Toate aceste acțiuni ale PDL merită să fie sancționate printr-o moțiune de cenzură. Nu putem accepta ca o mână de indivizi să vândă țara și să compromită viitorul nostru și al copiilor noștri de o asemenea manieră. Nu numai că ne compromite în prezent, ci este o acțiune care va avea repercusiuni zeci de ani de acum înainte și toate astea pentru a servi intereselor unei clici din PDL sau din jurul partidului, care va fi astfel nevoită să "cotizeze" la partid! Că doar se apropie alegerile, nu-i așa?

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Fonduri europene;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Fondurile europene".

România are la dispoziție până în 2013 peste 19 miliarde de euro sub forma fondurilor structurale și peste 8 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Potrivit specialiștilor în domeniu, în perioada 2007-2009, România a reușit să atragă doar 600 de milioane de euro pentru proiectele finanțate din fonduri structurale și 740 de milioane de euro pentru programul destinat agriculturii și dezvoltării rurale, contribuind în acest timp cu 3,2 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene.

Sumele mici atrase de către România reprezintă un semnal de alarmă care ar trebui să declanșeze o reevaluare a strategiei autorităților care vor trebui să găsească măsuri adecvate pentru sporirea capacității de absorbție a fondurilor, având în vedere impactul social-economic vizat de procesul de alocare a acestor sume, precum și nivelul redus de atragere a fondurilor până în acest moment.

În aceste condiții, consider că este necesar să găsim soluții pentru deblocarea situației existente, având în vedere că România pierde fonduri importante, necesare dezvoltării unor domenii cheie, precum agricultura, transporturile, turismul sau întreprinderile mici și mijlocii. De asemenea, fondurile europene ar putea reprezenta și un punct de plecare pentru persoanele disponibilizate care vor avea la îndemână un instrument pentru demararea unei afaceri.

Astfel, prioritatea ar trebui să o constituie simplificarea procedurilor de evaluare, precum și dezvoltarea unor programe de informare eficiente.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Producțiile agricole și zootehnice;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Producțiile agricole și zootehnice"

Județul Galați deține capul de listă din punct de vedere al producției agricole și zootehnice. Zootehnia e cel dintâi teren de încercare. Aici, cu deosebire, e nevoie de transformări radicale. Gospodăria țărănească va continua să aibă un rol important în aprovizionarea pieței alimentare cu lapte, brânzeturi, ouă și chiar carne. Numai că tot mai mult vor avea căutare produsele în realizarea cărora vor fi respectate rețete ecologice.

La fel stau lucrurile și în cultivarea pământului. Este cert că țăranii cu spirit gospodăresc s-ar putea îmbogăți practicând o agricultură în stil tradițional, cu îngrășăminte naturale, dar punând la lucru și știința modernă. Produsele obținute ar putea să fie vândute pe bani grei în toată lumea, din Europa până în America. Statul ar trebui să-i ajute. Nu cum a făcut-o până acum, prin structuri birocratice și hipercentralizate, ci prin legi bune și structuri de piață, care să-i stimuleze pe țărani și să le îndrepte atenția către preocupări de acest fel.

Există la noi chiar o experiență notabilă din perioada interbelică, numeroși țărani fiind antrenați atunci în cultivarea unui tutun de o calitate specială. Când stimulentele și preocuparea au dispărut, imediat după război, s-a năruit și cultura acestui tip de tutun.

Astăzi, lucrurile nu s-au schimbat prea mult, la noi, desigur, căci în vremurile noastre, în țările dezvoltate, prin libera inițiativă, dar și prin intervenții de stat, dinamizarea pieței este determinată de organizarea unor companii suple și eficiente, cu scopul comercializării produselor agricole. Toate urmăresc să obțină profit din tranzacții având ca obiect munca fermierilor. O întreagă rețea de servicii agricole îl susțin însă pe fermier, de la arat, semănat și recoltat până la vânzarea produselor, îngrijindu-se să-i revină un câștig optim, pentru că dacă fermierul dă faliment, întreaga rețea dă faliment. Când profitul nu e îndestulător, intervin subvențiile.

În locul fermierului se află țăranul român, despărțit de piață fie de intermediari, fie de stat. A primit pământ, dar sprijinul pe care-l primește ca să producă e palid. Nu se bucură nici de infrastructură, nici de prețuri stimulative de achiziție, nici de rețele de servicii, nici de subvenții și nici de credite. Iar intermediarii din piețele orășenești, hărțuiți acum de autorități, nu sunt decât niște bieți amatori, ce nu înțeleg bine nici măcar dependența lor fundamentală de munca țăranului și de profitul lui.

Fără o reformă radicală, făcută cu fața la viitor, agricultura noastră nu poate supraviețui. O reformă a structurilor de producție, a relațiilor producție-consum, a mentalităților ar fi singura șansă ca agricultura noastră să reziste în fața concurenței din Uniunea Europeană.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Bătrânii noștri așteaptă să fim responsabili;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Bătrânii noștri așteaptă să fim responsabili"

vă cer să trecem peste orgolii, peste lupta asta dusă până la absurd pentru alegerile prezidențiale și să facem lucrurile așa cum așteaptă și ne cer părinții noștri, cu responsabilitate.

Dar cum îi tratăm noi, astăzi, pe cei care ne-au educat și au muncit zeci de ani pentru România? Îi numim, prin vocea unor politicieni, asistați social.

Cum s-or fi simțit părinții noștri? Ce vom spune noi, peste câțiva ani, când și copiii noștri ne vor numi asistați social?

Nu, pensionarii nu sunt asistați social, ei au achitat timp de câteva zeci de ani contribuții, acum este momentul să primească pensii din sumele plătite. Pensia nu este un favor, ci un drept.

De la ideea ca oamenii să iasă la pensie la 70 de ani, în condițiile în care media duratei de viață la bărbați este de 69 de ani, și până la aceea că statul român nu mai plătește pensii deloc, nu mai este decât un pas, și așa s-ar ajunge ca persoanele în vârstă să nu mai fie asistate.

Bătrânii noștri așteaptă de la noi și ne cer să fim responsabili, să scoatem țara din criză, să-i ajutăm să treacă mai ușor peste această situație dificilă, să le oferim siguranța că-și vor primi pensiile, că vor avea bani de medicamente, că își vor duce în continuare viața cu demnitate. Ne cer aceste lucruri cu demnitate, n-o fac zgomotos, nu fac presiuni și ne privesc cu înțelegere atunci când greșim, dar oare cât vor mai putea să reziste?

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Politica de educație ecologică;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Politica de educație ecologică"

Nu trece un singur an fără ca Dunărea să nu fie poluată, iar în ultimii ani acest lucru se întâmplă la fiecare 3 - 4 luni. Trebuie să recunoaștem faptul că România nu a avut și nu are nici acum o politică de educație ecologică destinată tuturor locuitorilor, că în afară de acțiunile sporadice ale unor organizații ecologice nu s-a făcut mare lucru și că din când în presa mai semnalează câte un accident de mediu.

Numărul mare de accidente de poluare a râurilor și în special a Dunării, deșeurile reciclabile aruncate peste tot și chiar proiectul Roșia Montană sunt dovada vie a celor afirmate.

Când Dunărea este poluată au de suferit nu numai speciile de pești și păsări, ci și oamenii care trăiesc pe malurile fluviului și își au legată existența de acesta, pentru că multe localități din Mehedinți și din țară se alimentează cu apă potabilă din Dunăre.

La sfârșitul anului 2006 au fost 6 cazuri de poluare cu produse petroliere, iar la începutul acestui an a fost o poluare cu produse chimice în zona Moldova Nouă, în timp ce orașul Orșova a fost afectat de poluarea cu deșeuri menajere.

Iată că nu au trecut decât două luni și jumătate și PET-urile, furajele și electrocasnicele au ajuns iarăși în Dunăre.

Din păcate, politica de educație ecologică actuală nu există decât, poate, pe hârtie!

Cu siguranță nu vă spun o noutate când vorbesc despre aceste exemple de poluare a Dunării, dar cred că a venit timpul să luăm măsuri, România trebuie să aibă o politică de educație ecologică. Este o datorie față de noi și urmașii noștri.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Măsurile luate de Guvern;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Măsurile luate de Guvern"

O caracteristică nefericită a clasei politice și a guvernanților noștri este fundamentarea constant superficială a măsurilor economice anticriză legiferate. Majorarea TVA, deci creșterea prețurilor, precum și tăierea simplistă a 25% din salariile bugetarilor creează un cerc vicios al politicilor fiscale și întârzie ieșirea din recesiune.

Întrucât principala consecință este reducerea cererii, deci a consumului, pe termen scurt, cele două măsuri luate concomitent vor avea un rezultat contrar celui preconizat. Veniturile la buget în loc să crească vor scădea, erodate si de contracția economiei și de perspectiva reînfloririi evaziunii fiscale.

Chiar rectificarea bugetară din aceste zile se face prin tăierea sumelor alocate pentru investiții, în favoarea susținerii cheltuielilor cu pensiile și salariile. În prezent, angajatorul plătește contribuții sociale care totalizează 27,5% din venitul brut al angajatului; angajatul, la rândul lui, are contribuții sociale totalizând 16,5% din venitul brut și încă 16% impozit pe ce rămâne după scăderea contribuțiilor sociale. Deci pentru fiecare 100 lei venit net revin 81,8 lei impozite și contribuții.

Teoria economică stipulează clar că în momente de recesiune economică nu se măresc taxele și impozitele, ci se iau măsuri de stimulare a investițiilor. Guvernanții noștri procedează exact invers.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Diminuarea efectelor crizei;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Diminuarea efectelor crizei"

Peste 60% dintre companiile private din România vor face disponibilizări în 2012, pentru a reduce costurile, iar aproape 75% au scăzut deja bugetele de salarii previzionate pentru acest an. Reducerea bugetelor se bazează pe impactul așteptat al scăderii economice asupra firmei și pe diminuarea cheltuielilor la nivel general.

Pe fondul crizei economice, firmele private sunt nevoite să recurgă la reducerea cheltuielilor, măsură echivalentă cu trimiterea angajaților în șomaj. În cel mai bun caz, dacă nu se disponibilizează oameni, angajatorii sunt nevoiți să reducă bugetele de salarii, fapt care duce nu la înghețarea salariilor, ci, mai rău, la reducerea acestora, în condițiile în care leul continuă sa se devalorizeze, iar alimentele și utilitățile continuă să se scumpească.

În județul Galați situația este cea mai gravă, județul fiind primul în totalul disponibilizărilor, calculat pentru finalul anului trecut și începutul noului an. Am inițiat mai multe acțiuni parlamentare sub forma unor întrebări și interpelări adresate ministerelor de resort, pentru a identifica și a elabora programele sociale de incluziune socială de care gălățenii au atât nevoie și de care să poată beneficia în mod real.

În acest context, acordarea subvențiilor în agricultură, măsurile fiscale, în special neimpozitarea profitului reinvestit, o mai bună coordonare în accesarea fondurilor europene destinate IMM-urilor și mediului rural, sunt măsuri pe care Guvernul trebuie să le pună în aplicare de urgență, astfel încât efectele crizei să fie diminuate.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - 8 ani de la aderarea României la NATO;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"8 ani de la aderarea României la NATO"

Coerența, consecvența și eficiența pe toate planurile au făcut ca România să se prezinte la Summit-ul NATO de la Praga din noiembrie 2002 ca un candidat puternic, care a îndeplinit standardele euroatlantice stabilite, care acționa deja nu doar ca un partener, ci ca un membru cu drepturi depline al Alianței. în acest fel, a fost posibil ca la această reuniune, factorul politic de conducere al Alianței să adreseze României invitația de a adera la Pactul Nord-Atlantic.

Pentru România, aderarea la NATO a însemnat de la început declanșarea unui proces complex în toate domeniile vieții politice, economice, sociale și militare. Acest efort colectiv a schimbat radical statutul României și i-a asigurat integrarea în comunitatea euroatlantică. Privind retrospectiv, putem spune că pe parcursul anilor de după revoluția din decembrie 1989 se pot observa mai multe linii de continuitate atât impuse, cât și asumate, direcții care sunt, de fapt, jaloane pe calea reformei.

Analiștii spun că aderarea la NATO și la Uniunea Europeană a constituit un argument serios pentru atragerea investitorilor străini. Apartenența la NATO, cumulată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a reprezentat un catalizator pentru investițiile străine directe, aceste evenimente fiind o garanție foarte puternică pentru investitori.

Calitatea de membru al NATO și UE reprezintă un factor de stabilitate din punct de vedere geostrategic, care conferă un sentiment puternic de siguranță pentru investitorii străini.

Preocupările României ca stat membru al NATO au vizat consolidarea Alianței și a rolului său de proiectare a securității în afara spațiului euroatlantic, reușita misiunilor NATO din Afganistan și Irak, amplificarea parteneriatului NATO cu UE și întărirea relației transatlantice. Alianța Nord-Atlantică va rămâne, alături de Uniunea Europeană, unul dintre principalii piloni ai politicii externe și de securitate a României. Obiectivul strategic prioritar este configurarea liniilor de acțiune pentru profilul consolidat al României în NATO, în condițiile în care România poate să se prezinte cu un inventar de calități care să o distingă în Europa și în Alianță.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Serviciile pacienților cu boli incurabile;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Serviciile pacienților cu boli incurabile"

În Uniunea Europeană, serviciile pentru pacienți, în special pentru cei ce suferă de boli incurabile sau care implică tratament pe termen lung, iau în considerare toate aspectele legate de calitatea vieții sau aspectele sociale implicate. În România nu există încă un sistem coerent de gândire în abordarea nevoilor complexe ale pacienților. De asemenea, nu există o cooperare interinstituțională cu privire la problemele acestor pacienți. Cancerul este în prezent o importantă problemă de sănătate publică, fiind a doua cauză a mortalității la nivel național.

În România, copiii cu tumori maligne sunt diagnosticați tardiv, când afecțiunea se află în ultimele stadii, subliniază specialiștii în oncologie. Cel mai adesea, când copiii sunt atinși de o boală atât de gravă, părinții sunt dezarmați și descurajați în fața suferinței cumplite și a nenorocirii în care se găsesc. Mai mult, ei se confruntă cu un mediu medical care le este străin și ignorant prin mentalitatea sa, prin termenii de specialitate și prin nepăsare.

La nivelul județului Galați, în ultimul deceniu s-a dublat numărul cazurilor de tumori maligne la copiii cu vârste cuprinse între 1-14 ani. Ignoranța, lipsa de informare, coroborate cu o implicare încă limitată din partea autorităților în acest domeniu, duc la diagnosticarea târzie a bolii și, ca urmare, tratamentul devine extrem de costisitor, agresiv, implicând mai multă suferință atât pentru pacient, cât și pentru familie. Din aceste motive, în foarte multe cazuri, vindecarea nu mai este posibilă. De aceea și percepția publicului este greșită, făcând din boala canceroasă un diagnostic fără milă, echivalentul condamnării la moarte.

În ciuda acestui fenomen alarmant, rețeaua de oncopediatrie din România continuă să se rezume la doar șase centre de diagnostic și tratament al bolilor oncologice la copii, situate în centre universitare tradiționale: București, Iași, Cluj, Timișoara și Târgu Mureș. La nivelul județelor, nu există nici măcar câte un singur medic oncopediatru, aspect ce este inacceptabil. Lipsa medicilor oncopediatri la nivel județean nu permite depistarea precoce a bolilor canceroase la copii în condițiile în care, în stadii incipiente, multe dintre acestea sunt vindecabile.

De aceea, mulți dintre copiii cu boli oncologice beneficiază târziu de tratament și adesea inutil. Viitoarele acțiuni și programe inițiate și dezvoltate de către Ministerul Sănătății, dacă ele vor exista, ar trebui să aibă în vedere conștientizarea opiniei publice cu privire la prevenirea, tratamentul și la serviciile disponibile în domeniu pentru persoanele bolnave de cancer; sprijinirea familiilor în care există persoane bolnave de cancer pentru înțelegerea problemelor create de această boală și facilitarea comunicării cu acestea; informarea părinților cu copii bolnavi de cancer cu privire la boală, tratamente, clinici, drepturi legale și alte servicii utile

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Serviciile sociale din România;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Serviciile sociale din România"

Aduc în discuție un subiect care mă frământă și care creează mari probleme și dezavantaje unei mari categorii de persoane. Este vorba despre persoanele cu handicap, bătrânii și copiii. O realitate cruntă ne lovește în acest moment. Jumătate din România este complet descoperită din punct de vedere al serviciilor sociale, iar în mediul rural situația este și mai tragică, 50-55 la sută din populație, acolo, este formată din persoane cu handicap, bătrâni și copii abandonați prin plecarea părinților din țară.

Pe de altă parte, reprezentanții organizațiilor neguvernamentale reclamă faptul că statul nu finanțează decât în mică măsură programele sociale ale ONG-urilor. Astfel, dacă finanțarea de la bugetul de stat ajunge în Uniunea Europeană la 20 la sută, în România media e de doar 3-4 % din pib. Lipsa finanțării din bugetul de stat este cu atât mai mult resimțită de organizații, cu cât mulți finanțatori internaționali trebuie să se retragă din România, având în vedere noul statut de stat membru. În România este evident că atât sectorul public, cât și statul au fost incapabile să ofere o paletă corectă de servicii sociale adecvate noilor criterii impuse. În ultimii ani se observă o transformare conceptuală de la servicii de asistență socială către servicii sociale primare centrate pe prevenție, identificarea nevoilor sociale, limitarea situațiilor de risc.

Este necesară realizarea unei cercetări de teren care are drept scop final realizarea unei hărți a serviciilor sociale din România; elaborarea Strategiei naționale privind dezvoltarea sistemului de servicii sociale și a Planului de acțiune pentru implementarea acesteia. Este nevoie de implementarea unor servicii specializate care să cuprindă suport și asistență pentru menținerea, recuperarea sau dezvoltarea capacităților persoanelor sau grupurilor vulnerabile, de coerență internă a sistemului de proceduri; corelarea și coordonarea agențiilor de implementare; un sistem unic de acreditare a prestatorilor; dezvoltarea pe scară largă a serviciilor primare la nivel local; formarea personalului care aplică aceste proceduri (evaluatori, contractanți, agenții de licențiere etc.); formare specifică a prestatorilor de servicii în domeniul reglementării serviciilor sociale; testarea diferitelor scenarii și proceduri pentru noile mecanisme introduse progresiv; flexibilitatea instrumentelor de reglementare, pentru a permite dezvoltarea serviciilor noi, care acoperă goluri importante în sistemul de servicii; implicarea utilizatorilor și/sau a reprezentanților lor în elaborarea cadrului de reglementare pentru serviciile sociale; introducerea unor instrumente noi de management și monitorizare în câmpul serviciilor sociale; un rol mai activ al prestatorilor de servicii, publici și privați, în definirea politicilor și implementarea programelor de reformă.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Protecția mediului în România;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Protecția mediului în România"

În calitate de parlamentar de Galați, îmi revine datoria de a atrage atenția asupra fenomenului poluării industriale cu care se confruntă cetățenii municipiului Galați, fenomen ce tinde să devină, pe zi ce trece, mai alarmant și mai grav. Problemele de protecție a mediului se pun tot mai acut, ca urmare a poluării locale produse în diverse sectoare economice cum sunt: industria petrolieră, minieră, termoenergetică, chimică, de prelucrare a lemnului, metalurgică, siderurgică, industria construcțiilor de mașini, cimentului, transporturi, agricultură și gospodărirea deșeurilor.

Industriile emană în atmosferă milioane de tone de oxizi de sulf, oxizi de azot, hidrocarburi și particule în suspensii. Un mediu înconjurător sănătos reprezintă o condiție esențială pentru proprietatea pe termen lung și pentru calitatea vieții. De aceea, cetățenii gălățeni cer și au dreptul la un nivel de protecție ridicat în acest domeniu. Ca multe alte țări din Europa Centrală și de Est, România a moștenit din perioada comunistă grave probleme de mediu, cauzate de politica industrială bazată pe o productivitate ridicată, care nu a ținut cont de impactul asupra mediului și sănătății oamenilor. Cele mai grave probleme se întâlnesc în următoarele sectoare: calitatea apei, gestionarea deșeurilor și poluarea aerului și a solului. Poluarea aerului are de asemenea efecte nocive asupra agriculturii, pădurilor, resurselor de apă și construcțiilor.

Consider că pentru a pune sub control fenomenul poluării industriale la nivelul județului Galați, și nu numai, sunt necesare de parcurs următoarele etape: elaborarea unui concept de protecție a mediului înconjurător specific; stabilirea unei metodologii de operaționalizare a acestui concept; promulgarea unei legislații corespunzătoare; realizarea infrastructurii necesare tratării afluenților poluanți, controlului procesului de poluare/depoluare; sensibilizarea opiniei publice pentru reducerea potențialului poluant în calitate de generatori de substanțe nocive și ca factor restrictiv pentru activitatea poluantă a industriei.

Protecția mediului în România ar trebui să constituie o prioritate, iar pe termen scurt este necesară concentrarea activității în domeniul mediului, pe următoarele direcții: elaborarea și finalizarea strategiilor sectoriale de armonizare legislativă, precum și aplicarea și integrarea acestora într-o strategie globală de armonizare în domeniul protecției mediului; accesul la informație, protecția naturii și calitatea apei; pregătirea și promovarea legislației-cadru privind managementul deșeurilor și calitatea aerului; pregătirea unei strategii financiare, precum și a unor planuri detaliate de finanțare; consolidarea capacității instituționale atât la nivel național, cât și local, pentru implementarea efectivă a legislației transpuse.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Violența din instituțiile școlare;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Violența din instituțiile școlare"

Studiile realizate de instituțiile internaționale plasează România pe primele locuri în rândul țărilor în care sunt raportate acte de violență asupra sau ale elevilor în spațiul școlii sau în timpul orelor de curs. Statisticile realizate sunt îngrijorătoare: în 75% din școlile din România se înregistrează fenomene de violență și 60% din elevii din București au fost agresați verbal și fizic în școală și în familie.

Violența în școală nu este un fenomen izolat și trebuie privită în context global și asociată mediului familial și social din România. Fiecare caz de violență școlară mediatizat la nivel național reprezintă un nou semnal de alarmă, pentru că în spatele lui există cel mai probabil zeci de alte cazuri care nu ajung în atenția publică, dar care pot conduce la apariția de efecte severe la nivelul întregii societăți.

În România, în prezent, fenomenul violenței în școli a căpătat proporții cotidiene, în condițiile în care opt școli din zece se confruntă cu o anumită formă de violență: violența între elevi, violența elevilor îndreptată împotriva profesorilor, violența profesorilor împotriva elevilor, violența unor tineri din afara școlii față de elevi sau chiar față de profesori. Această violență, deseori manifestată doar la nivel verbal, se transformă deseori în violență fizică. Responsabilitatea pentru propagarea ei este împărțită între stradă (75%), mediul familial (54%), mass-media (23%) și școală (21%).

Soluțiile trebuie identificate la nivel de fiecare unitate școlară în parte, la nivel de familie și, nu în ultimul rând, la nivel de individ, și trebuie materializate în medierea conflictelor școlare prin soluționarea disputelor prin intervenția unei persoane neimplicate în conflict, această procedură trebuie urmată de un psiholog sau de un consilier pedagogic; echilibrarea intereselor poate diminua riscul apariției conflictelor școlare, prin acordarea aceluiași statut ambelor persoane participante la conflict. În acest sens, soluționarea problemei este mult mai simplă, iar conflictul poate fi "stins" mai ușor, apoi, corectarea climatului conflictual în familie reduce numărul elevilor-problemă, principalii "suspecți" în declanșarea actelor violente; realizarea unui echilibru al statutului elevilor în școală, fiecare elev învață că este egal în drepturi, indiferent de situația financiară sau de statutul social al părinților.

Recomandările ce pot fi făcute pentru limitarea violențelor la nivel individual sunt: identificarea timpurie a elevilor cu potențial violent, implicarea activă a elevilor cu potențial violent și valorificarea intereselor, aptitudinilor și capacității elevilor care au comis acte de violență și evitarea centrării exclusiv pe sancțiune. La nivel curricular, se recomandă dezbaterea și încurajarea exprimării opiniei elevilor, valorificarea temelor relevante pentru problematica violenței, precum și programe și activități extracurriculare.

  Petre Petrescu - declarație politică având tema Românii își permit să plătească cel mai mare TVA la alimente;

Domnul Petre Petrescu:

"Românii își permit să plătească cel mai mare TVA la alimente"

Nivelul scăzut de trai și creșterea TVA-ului la alimente a adus România pe primele locuri în ceea ce privește prețurile acestora. Nivelul TVA-ului la alimente în România este de cinci-șase ori mai mare decât în alte state europene. România este pe locul doi în Europa la nivelul taxei pe valoare adăugată la alimente. Alte state din UE, mult mai dezvoltate decât România, precum Luxemburg, Spania și Italia nu aplică TVA la alimente mai mare de 10%. Mai mult, există state, ca Marea Britanie și Malta, care nu aplică taxe pe mâncare.

Efectele unei taxe mari la mâncare sunt binecunoscute oricui are cunoștințe minime de economie. TVA-ul crescut duce la sporirea evaziunii fiscale, scăderea banilor care vin la buget, scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor și scoaterea de pe piață a companiilor care lucrează cu acte în regulă.

Reducerea TVA-ului ar avea ca efect imediat scăderea prețului la alimente și creșterea consumului. O reducere de până la 10% a TVA-ului ar duce la scăderea cu 10-12% a prețurilor. Ceea ce este foarte important este ca această scădere să fie aplicată pe tot lanțul alimentar: de la agricultor, procesator, producător și până în magazinele alimentare.

Cum să își mențină românii nivelul de consum când în ultimii doi ani prețul pâinii a crescut cu 50%, iar prețul laptelui s-a dublat?

Printre alte efecte benefice se numără și faptul că populația ar consuma produse mai bune din punct de vedere calitativ, iar pentru companii se vor crea condiții pentru realizarea de investiții după normele UE.

Nivelul de trai scăzut înseamnă și consumul de alimente de proastă calitate. Statisticile arată că românii nu își permit să cumpere prea multă carne și compensează cu pâine.

  Vasile-Silviu Prigoană - declarație politică intitulată Moștenirea generațiilor viitoare;

Domnul Vasile-Silviu Prigoană:

"Moștenirea generațiilor viitoare"

Ziua Internațională pentru Conservarea Monumentelorși Siturilor este sărbătorită începând cu anul 1983, conform recomandării Conferinței Generale UNESCO, la propunerea ICOMOS (Comitetul Internațional alMonumentelorși Siturilor), și are deja tradiție în atragerea interesului publicului, atât asupra diversității patrimoniului monumental mondial, cât și a vulnerabilităților sale.

Supuse unei permanente presiuni din cauza dezvoltării explozive a investițiilor din ultimii ani, monumentele istorice și siturile arheologice au avut și au în continuare de suferit.

Marcarea acestei zile oferă posibilitatea conștientizării publicului cu privire la patrimoniul monumental la nivel național și mondial, precum și asupra eforturilor necesare pentru protecția și conservarea monumentelor. Monumentele, arhitectura, istoria scrisă sunt elemente de identitate ale unui popor și trebuie tratate ca atare. Trebuie apărate, îngrijite și mai ales promovate. Sunt repere ale generațiilor care vor veni și este de datoria noastră ca cetățeni ai României și, desigur, ca for legislativ, să reușim să le păstrăm nealterate.

  Ion Stan - declarație politică cu tema Dezinformări și răspunderi penale prezidențiale;

Domnul Ion Stan:

"Dezinformări și răspunderi penale prezidențiale"

Dezinformarea este o armă secretă utilizată și cuantificată metodologic înaintea erei noastre, ceea ce poate explica nu numai perfecțiunea atinsă, ci și adoptarea ei ca practică politică și instrument al guvernării.

De câteva luni, asistăm la o escaladare a dezinformărilor puse în operă prin utilizarea persoanelor cu cele mai înalte demnități în stat, care apar ca relee de difuzare, intermediere sau de amplificare a credibilității mesajelor prin care se ascund adevăratele intenții ale unei puteri disperate, sub povara făgăduințelor scadente, de a înstrăina pe nimic bogățiile naturale și a trăda, astfel, interesele poporului român.

Așa bunăoară, ni s-a spus, din amvonul Președinției României, că prin deschiderea exploatărilor aurifere și cuprifere de la Roșia Montană și Roșia Poieni, a celor gazeifere la Bârlad, cele din sudul Dobrogei și în celelalte perimetre vizate din Transilvania, se vor crea locurile de muncă prin care să se asigure contribuțiile necesare plății pensiilor. Când s-a lansat acest mesaj, în totalitate fals, nu s-au spus multe alte lucruri și nici de ce s-a ajuns în situația ca președintele României să se implice în impunerea unor decizii nu numai nepopulare și exterioare competențelor sale, dar și prin dezinformare la scară internațională.

Ce ne spun evaluările realiste și care este adevărul în legătură cu locurile de muncă? Exploatările menționate nu ar crea mai mult de două-trei mii de locuri de muncă, în timp ce pentru echilibrarea bugetului pensiilor sunt necesare cea 1,5 milioane de noi locuri de muncă. Este exclus ca la nivelul Administrației Prezidențiale și al Guvernului să nu fie cunoscută această statistică elementară. Atunci, de ce suntem mințiți?

Ce altceva se încearcă a se trece sub tăcere, scontându-se că suntem prea osteniți de grijile cotidiene, pentru a mai avea memoria activă? Că un fost membru al Guvernului României, care și-a asumat coordonarea și implementarea programelor PSAL I și PSAL II, în numele dezideratului unei "economii de piață eficiente", este în bună parte responsabil de deciziile privind abandonarea prelucrării minereului de cupru la Zlatna și Baia Mare, respectiv producerea cuprului pur, în concentrație de peste 99%. În urma acestei decizii catastrofale, minereul de cupru a fost extras în stare brută, cu subvenție de patru dolari la un dolar valoare minereu furnizat unor SRL-uri pentru a-l exporta. Prejudiciile cauzate, în acest fel, sunt la dimensiuni de subminare economică a statului, în înțelegere cu centre de decizie externe, ceea ce întrunește conținutul material și intențional al infracțiunii de trădare, pentru care cetățeanul Traian Băsescu va fi, cât de curând, chemat să răspundă.

Peste 40 de ani, când vor fi accesibile arhivele Serviciului Român de Informații create până în anul 2000 inclusiv, posteritatea o să afle cum agenția de evaluare și implementare a PSAL I și II a fost ocupată cu personal incompetent, retribuit cu 72.000 dolari/an, din care o jună brunetă, succesoare în funcție ministrului în cauză, colecta 60% pentru cel care afirma că "nu poate îndeplini obiectivele PSAL II din cauza opoziției sistemului mafiot" sau că "(...) A ne agăța de un fals patriotism că pierdem băncile este complet greșit".

În fața justiției pe care ai reformat-o, obediența oricărei alternanțe a puterii, fii pregătit să dai dovadă exemplară a adevăratului tău patriotism, cetățene Traian Băsescu!

Un omniprezent și ubiscient analist, l-am numit pe cel mai agresiv și rapid debitor de judecăți de "valoare", care prestează la o "televiziune mogulă", a încercat să-l combată pe Traian Băsescu cu altă dezinformare: "Dacă Traian Băsescu nu reducea personalul bugetar, nu scădeau contribuțiile la fondul de pensii".

Este de notorietate că personalul bugetar este retribuit exclusiv din taxe și impozite. Ca să plătească, la rândul său, taxe și impozite, trebuie să consume tot din taxe și impozite. Iar, în ceea ce privește statul, acesta nu obișnuiește să vireze în bugetul pensiilor și asigurărilor de sănătate partea sa de contribuție ca angajator. Așadar, angajații în serviciile publice numai aparent sunt contribuitori la fondul de pensii, deoarece ei, în realitate, nu fac decât să mute niște bani dintr-o parte în alta, fără a aduce plusvaloare și fără a crea profit.

Mai mult, în serviciile publice s-a instituit până și practica greu de calificat a șefilor și șefuleților de a-și plăti amantele din bani publici. Câteva mii de amante, începând de la înaltele administrații, până la primăria lu’ dom’ Costel din Cuca Măcăii, sunt suprapopulate cu "consiliere și secretare personale". De facto, tot atâtea motive de divorțuri și familii destrămate.

De unde or fi luat acest exemplu, cetățene președinte? De ce nu faceți uz de autoritatea prezidențială pentru ca să legalizăm prostituția și să trimitem miile de hărnicuțe consiliere să presteze la normă, cu condicuța și taxele și impozitele de rigoare. Așa se va da o lovitură serioasă mafiei traficului de carne vie, iar cea mai veche meserie s-ar onorabiliza, prin alinarea suferințelor pe care le-ați produs bugetului.

Dacă tot v-ați ambiționat să nu lăsați resurse nevalorificate, de ce nu ați începe cu cele la care vă pricepeți cel mai bine, cetățene președinte?!

  Dumitru Chiriță - declarație politică intitulată: Regimul Băsescu continuă jaful la drumul mare;

Domnul Dumitru Chiriță:

"Regimul Băsescu continuă jaful la drumul mare"

În aceste zile, viața politică a României cunoaște bulversări importante, demne de un an electoral, ca urmare a acțiunilor "securistice" ale lui Traian Băsescu.

Astfel, Ioan Oltean, secretar general al Partidului Democrat Liberal, implicat în fapte de corupție nedovedite, acuză că această situație nu reprezintă decât un dosar politic "fabricat" de colegii săi de partid, iar Sorin Frunzăverde, prim-vicepreședinte al aceluiași partid, acuză, la rândul său, că România este un stat "polițienesc", motiv pentru care înțelege să se înscrie în Partidul Național Liberal, alături de mulți primari și parlamentari din Caraș-Severin.

Pe fondul acestor scandaluri publice, guvernul Ungureanu, condus de Traian Băsescu, continuă privatizările suspecte ale unor societăți strategice, în dorința disperată de a obține sute de milioane de euro pe care să-i folosească în campania electorală.

"Privatizarea" societății Cupru min pentru suma de 200 de milioane de euro a fost anunțată ca un succes, uitând a se preciza că resursele minerale ale acestei companii sunt la nivelul a peste 20 de miliarde de euro, după estimarea făcută de către "Jurnalul național".

În același timp, această privatizare nu a avut la bază obligațiile cumpărătorului de a face investiții și de a crea locuri de muncă, pentru a asigura o dezvoltare durabilă, lucru recunoscut și de președintele Oficiului Participațiunilor Statului și Privatizării în Industrie.

Totodată, firma "câștigătoare", la momentul licitației, nu a făcut dovada că ar avea cele 200 de milioane de euro, aflându-se în situația ca acum să caute bani de pe piețele de capital, pentru a-și onora obligațiile de cumpărător.

O altă "privatizare de succes" a fost și vânzarea a 15% din acțiunile "Transelectrica", în condițiile în care, anterior procesului, autoritățile statului au acționat contra intereselor acestei societăți, prin demiterea conducerii companiei și numirea în consiliul de administrație a unor persoane care nu au nicio legătură cu domeniul de activitate.

În acest caz, ca urmare a scandalurilor provocate de autorități la "Transelectrica", am constatat că prețul per acțiune la Bursă, în urma vânzării pachetului de 15%, a scăzut de la 16 lei, cât era înainte de începutul sesiunii, la 15 lei, la finalizarea tranzacției, aducând astfel un prejudiciu important statului român.

În ambele situații de privatizări - ale Cupru min și "Transelectrica" - sumele rezultate din tranzacții se vor duce la bugetul de stat, pentru a acoperi incompetența și dorința "portocaliilor" de a folosi banii în scopuri electorale.

Având în vedere tranzacțiile suspecte efectuate în cele două cazuri, se impune anularea privatizării societății Cupru min, respectiv declanșarea unei anchete pentru a-i sancționa pe cei care au adus prejudicii societății "Transelectrica" și stoparea celorlalte privatizări programate pe durata anului 2012, ținând seama de interesul scăzut al investitorilor, dar mai ales de faptul că banii din privatizare vor fi folosiți pentru cumpărarea de voturi.

  Eugen Bejinariu - declarație politică cu subiectul: Politica coaliției de la guvernare și interesul național;

Domnul Eugen Bejinariu:

"Politica coaliției de la guvernare și interesul național"

Orice declarație politică, ca formă de exprimare democratică a deputaților și senatorilor în Parlamentul României, se impune pentru reprezentanții autentici ai cetățenilor, de realitățile țării, ale unor județe sau comunități locale. Comunicarea cu cetățenii, cunoașterea și dialogul cu oamenii, solicitarea acestora de a face publice necazurile și problemele cu care se confruntă m-au determinat să enumăr câteva din problemele economice ale prezentului.

Viața economică a țării este astăzi grea. Și totuși politica PDL este acum una fără argumente, fără perspectivă și fără subordonare față de interesul național.

Măsura Guvernului de a crește cu 16% taxele și impozitele începând cu anul 2013 pe fondul vieții economice cu venituri în scădere are ca rezultat împovărarea familiei, crearea de noi greutăți de ordin material. Credem că renunțarea la o astfel de măsură sau măcar amânarea ei ar fi o politică relativ normală a Guvernului coaliției.

Resursele solului și ale subsolului aparțin poporului român și acesta ar trebui să decidă ce să se facă cu aceste resurse. Recent, Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu a hotărât fără niciun fel de consultare și fără avizul de mediu ca cel mai mare zăcământ de cupru din România de la Roșia Poieni, să fie dat pentru exploatare firmei canadiene "Roman Cooper Corp". Acest zăcământ cu peste 900 milioane tone de cupru, 56 tone aur și alte zeci de tone de argint - cum apreciază specialiștii - a fost licitat de o firmă canadiană necunoscută cu valoarea de 200 milioane de euro, când valoarea adevărată este de circa 6 miliarde de euro. Menționăm că firma de exploatare a cuprului de la Roșia Poieni are un profit de 12 milioane de euro anual.

Și tot acum s-a licitat exploatarea gazelor de șist prin fracturare la Vama Veche, Adamclisi și Costinești, ceea ce a scos în stradă pentru proteste mii de oameni. Aici cetățenii protestează împotriva începerii exploatării, deoarece tehnicile care se folosesc astăzi pentru exploatarea gazelor provoacă cutremure, distrug pânza de apă freatică și poluează solul, apa și aerul.

La noi în Bucovina se desfășoară un alt fenomen: sunt cumpărate terenurile agricole de către fabrica austriacă de prelucrare a lemnului din zona Rădăuți.

Iată doar câteva din realitățile economiei naționale care ignoră interesul național și, credem, promovează interesele politice ale PDL-ului și ale aliaților din coaliția de la guvernare.

Punerea în operă a acestor demersuri ale Guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu conduce România spre un nou statut, posibilul statut de stat-colonie, cum spun economiștii avizați și buni români.

Și autoritățile administrației publice locale, și cetățenii, și noi, oamenii politici ai Uniunii Social Liberale, avem datoria de a interveni nemijlocit pe căi legale pentru apărarea resurselor naturale și folosirea lor numai în interesul poporului român.

  Cornel Itu - declarație politică referitoare la Clasa 0;

Domnul Cornel Itu:

"Clasa 0"

Ministerul învățământului își continuă nestingherit activitatea experimentală potrivit proverbului "El învață barberia pe capul tău" și perseverează pe drumul așezării carului în fața boilor. Cu alte cuvinte ne învață ceea ce nu știe nici el, ne pune în situații în care uneltele noastre, că să spun așa, nu sunt organizarea, metoda, știința, ci măria sa improvizația.

Legea învățământului a fost adoptată. A discuta despre conținutul, caracterul și justețea ei în clipa de față este de prisos. Ne găsim în faza punerii ei în aplicare. Abia acum se vede cât de importantă ar fi fost dezbaterea ei temeinică, profesionistă și cât de dăunătoare este lipsa de experiență și superficialitatea cu care s-au tratat conținutul și posibilitățile de implementare a legii.

totul începe cu înscrierea copiilor în clasa 0 sau clasa I, sau grupa pregătitoare de la grădiniță. Acest fapt elementar a dobândit proporții cosmice, cuprinde nici mai mult nici mai puțin decât 4 etape, care se întind pe o perioadă de 7 săptămâni, din 5 martie până în 18 mai! E de neexplicat și inacceptabilă o asemenea procedură greoaie de înscriere la școala de alfabetizare în fapt. Se pare că ne paște pericolul necesității adoptării unei alte legi, prin care să acordăm concediu părinților ca să-și poată înscrie odraslele la școală.

Să zicem că am ajuns în 18 mai și copiii sunt înscriși. Deocamdată problemele sunt rezolvate, doar că nu avem programă, nu avem material didactic, nu avem cadre didactice de specialitate sau măcar absolvenți ai unor cursuri de inițiere, nu avem săli de clasă potrivite, ne lipsește mobilierul și chiar grupul igienico-sanitar potrivit vârstei copiilor.

În momentul de față, când legea curge, procesul de înscriere a elevilor a început, problemele ridicate devin de strictă actualitate. Drept urmare e important să știm pașii următori pe care îi preconizează Ministerul Învățământului, strategia de urmat, astfel încât să fie înlăturate din start improvizațiile, măsurile pompieristice, care în niciun caz nu ne garantează o lege a învățământului funcțională, bună și cu perspective.

Poate că noul ministru al învățământului nu suferă de metehnele predecesorului său și va reuși să mobilizeze forțele întregului minister pentru a găsi cele mai bune soluții de implementare a legii.

  Neculai Rățoi - declarație politică: Se dorește suprimarea legală a dreptului la autoapărare;

Domnul Neculai Rățoi:

"Se dorește suprimarea legală a dreptului la autoapărare?"

Dublul asasinat de la coaforul Perla a redeschis controversa referitoare la armele de foc. Ca de obicei, oamenii puterii sunt iar înspăimântați de posibilitatea ca un om de rând, sătul de prostii, să le dea vreo ripostă mortală, întrerupându-le astfel permanent hoțiile și sejururile pe Coasta de Azur, dansurile din buric ale amantelor ori lăfăielile în piscinele din prelungirea somptuoaselor lor vile, tolănirea pe banchetele luxoaselor limuzine achiziționate din umilele lor salarii de bugetari de-o viață și alte multe avantaje care le vin doar pentru că s-au orientat șmecherește la momentul oportun spre partidul care a venit la putere. Căci nimic altceva nu le mai dă frisoane pe șira spinării potentaților actuali decât căderea în dizgrația lui Băsescu și posibilitatea să moară și să fi adunat atâta avere în zadar. Nu mai este rușinea față de cei care îi plătesc ca să îi cârmuiască plini de pricepere și înțelepciune, nu mai este frica față de lege și de Dumnezeu, nu mai este nimic în afara fricii de Băsescu și de moarte. Și, dacă o mai pot rezolva cu Traian Băsescu, întrucât acesta, în funcție de interes, a demonstrat că poate reevalua până și-un sconcs, scoțându-l drept nevinovat trandafir, au învățat în schimb foarte bine vechea vorbă populară că "mortu' de la groapă nu se mai întoarce". Așadar, ca nu care cumva să-i treacă prin cap să pună mâna pe-o armă vreunuia căruia i-a murit copilul în chinuri din lipsa morfinei sau pentru că i s-a mutat subit spitalul cu 80 de kilometri mai departe, ori care s-a trezit cu veniturile înjumătățite, rămânând dator vândut la bănci și pierzându-și până și acoperișul de deasupra capului întrucât nu mai avea puterea portocalie ce fura, la vreme de criză, ori pentru cine știe care alt motiv întemeiat care aduce pe orice om sănătos în pragul nebuniei, puterea și-a scos la înaintare tot felul de vorbeți cu un singur mesaj: "să înăsprim legea", că, ia uite, vine unu' năcăjit și ne întrerupe și nouă șirul furturilor, lucru total inadmisibil pentru noi!

Privind obiectiv lucrurile, problema este mult mai complicată decât atât. Dintr-un reflex totalitar, puterea are tendința nu numai de a neutraliza orice formă de replică a cuiva împotriva exceselor sale, dar merge până într-acolo încât insistă să se interzică și dreptul la autoapărare, pentru că acesta poate fi folosit inclusiv împotriva sa, iar acest lucru este intolerabil pentru băsism!

Sigur, într-un cadru mai restrâns, se poate pune problema că există oameni care au o repulsie organică față de arme, fie ele albe sau de foc. Este dreptul lor să moară dezarmați, cu gâtul tăiat de un drogat cu o sticlă spartă-n mână, închipuindu-și că e mai onorabilă o moarte stupidă decât o viață trăită mai departe, deoarece, la apariția drogatului, au avut legal o armă cu care au putut să se apere, pe ei și familia lor, pentru a fi și a doua zi împreună.

Asta este: viața oferă și astfel de situații extreme fără să te-ntrebe dacă le vrei! Dar, în numele unei repulsii personale, cu ce drept îți impui această opțiune proprie, riscând astfel să încalci dreptul sacrosanct la viață și autoapărare al celorlalți cetățeni, care nu îți împărtășesc opiniile despre o dorită moarte stupidă, ori iluziile că ești o întrupare a lui Bruce Lee, expert în arte marțiale?

Și așa legea referitoare la autoapărare mai degrabă te lasă victimă sigură în fața oricărui nelegiuit, dar să mai vezi că vine o liotă de potentați care se reped să spună că legea trebuie înăsprită, începi să îți pui problema dacă nu cumva aceștia lucrează în sprijinul și spre siguranța infractorilor. Căci infractorii sigur au o armă cu care să te atace, doar de-aia-s infractori, deoarece nu țin cont de lege, numai tu, cetățeanul de rând, nu ai, ca să te aperi, iar statul consideră că așa e cel mai bine pentru tine. Căci cum te poți apăra de un hoț care intră peste tine, noaptea, cu un pistol în mână? Păi, dacă ar fi după legislația actuală, ai putea, de exemplu, să-1 înjuri, da' cu milă, că te dă-n judecată pentru că i-ai stresat neuronu' și riști să-i dai și despăgubiri. Dacă însă vine insul cu un cuțit în mână, trebuie să-i măsori cuțitul și să nu care cumva să pui mâna pe un cuțit mai mare decât al lui ca să te aperi, la tine-n casă, că faci pârnaie! Dacă vine cu o sabie ninja, trebuie să ai și tu una sau să fii expert în arte marțiale, ca să te ferești.

Dacă tipul vine cu un pistol..., asta e, ghinion: 1-0 pentru hoț, căci niciodată, dar absolut niciodată legea din România nu-ți va permite să te aperi cu un pistol, fie el și cu apă de robinet. Iar dacă faci rost de permis și de pistol, atunci trebuie să-1 ții cât mai departe de tine, sub 7 lacăte, și cât mai departe pistolul de muniție.

Dacă vine hoțul noaptea, îl rogi să-și pregătească un cocktail și o cafea până desfaci tu caseta metalică încastrată în peretele din bucătărie, iei arma, te duci după muniția aflată în caseta metalică încastrată în peretele băii, încarci, armezi și-1 umpli de râs pe piept pe hoț trăgând în el cu ceva care, în cel mai rău caz, îi poate provoca un cucui, și acela anemic!

Și când te gândești că însăși Constituția SUA a fost făcută cu pistoalele la brâu și pușca pe masă, abia atunci realizezi că măreția unei țări stă, în primul rând, în capacitatea sa de apărare a vieții, proprietății și demnității cetățenilor săi. Iar democrația în SUA a ajuns la nivelul actual și pentru că, permanent, cetățeanul american a avut la îndemână, la propriu sau la figurat, arma cea mai potrivită pentru se apăra de orice agresiune, indiferent din partea cui a venit.

Iată cum, prin atitudinea sa de a înăspri legislația privitoare la un drept fundamental, consfințit până și în Constituție, acela de a-ți apăra viața prin orice mijloace atunci când îți este amenințată de oricine și oricum, de fapt actuala putere tinde să suprime, pe cale legală, orice formă de autoapărare a cetățeanului, știut fiind că, oricum, puterea, precum infractorii, nu va respecta nicio lege. încă un pas al puterii spre suprimarea drepturilor constituționale, fundamentale, ale cetățeanului! Până când?!

  Vasile Popeangă - declarație politică: «Partidul cucilor» și-a pierdut cucul-șef!;

Domnul Vasile Popeangă:

"«Partidul cucilor» și-a pierdut cucul-șef!"

Foarte activă în plen, chiar "războinică", așa cum menționează și în anunțul de înscriere în UNPR, Aura Vasile s-a remarcat de-a lungul timpului nu ca fiind blondă, ci printr-un discurs acid, îmbogățit cu epitete și metafore viu colorate. Una dintre țintele predilecte ale amazoanei-parlamentar a constituit-o surogatul de partid numit UNPR, căruia, de la o vreme, îi tot cântă "Nu mă mai despart de tine", de parc-ar fi Veta cu poșeta în care i se lăfăie ajutorul de șomaj.

"Conduce un partid de cuci pentru că toți cei care sunt pe lângă domnia sa sunt toți niște însingurați", spunea Aura Vasile în plenul Camerei, în toamna anului trecut, despre Gabriel Oprea. Să nu uităm și că, doar cu ceva mai mult de jumătate de an în urmă, Aura Vasile spunea despre UNPR: "Ceea ce colegii din acel grup parlamentar au făcut se numește prostituție și, atunci când prostituția este plătită, se numește curvă!", ca să constatăm apoi că Aura Vasile a plecat foarte convinsă la "partidul cucilor", care face "prostituție", probabil fiindcă, nu-i așa?, îi împărtășește valorile, căci altfel nu se explică noile sale convingeri... E bine când, în cele din urmă, omul potrivit își găsește singur locul politic potrivit... Iar "Iuda", "sluga însetată de sânge a lui Băsescu", "o rușine pentru armată", "un cuc care conduce un partid de cuci", așa cum îl alinta Aura Vasile pe Gabriel Oprea, a fost reevaluat, ca de obicei, și i-a devenit șef în ierarhia politică...

"O majoritate parlamentară de strânsură, un conglomerat bine cimentat de infracțiune, înșelătorie, șantaj, lașitate, trădare și micime", erau cuvintele care se buluceau să însăileze caracterizarea Aurei Vasile adresată coaliției de guvernare, în postarea de pe blogul său, chiar din dimineața în care sărea cu drag în barca portocalie. În schimb, în comunicatul UNPR dat publicității după-amiază, Aura Vasile declara, trimițându-ne cu gândul la oarecare efecte ale etnobotanicelor sau chiar la înlocuirea de către un răuvoitor, pe furiș, a cărnii de pui de la prânz cu friptură de cuc pe băț: "Am hotărât să vin alături de foștii mei colegi, cei care au demonstrat, spre deosebire de alții, că au valori și principii solide. Sunt un om de stânga și împărtășesc valorile UNPR, singurul partid care mai reprezintă astăzi stânga românească. După cum spun și colegii mei din UNPR, nu plec din Kiseleff și rămân mai departe așa cum mă știți, războinică și dedicată cauzei în care cred, aceea de a-i sprijini pe oamenii care muncesc, pe pensionari și pe tineri, pe toți cei care au de suferit în aceste vremuri grele". Câtă dreptate aveau latinii: sic transit gloria mundi sau, cum ar spune un român neaoș, mare ți-i grădina, Doamne...

Grădină în care se ițește și un alt curajos combatant politic al tranzițiilor de colo-colo, Marian Sârbu, și el un mare amator de dictoane latinești, favoritul său fiind "Ubi bene, ibi patria"... Cât a fost bine-n PSD, a avut grijă să fie pe lista celor care au fost beneficiarii onorurilor, jumulind permanent, de la partid, câte o mână de lauri pe care să și-o așeze pe frunte. Cum a bătut vântul opoziției spre PSD, hop și Marian Sârbu în barca puterii (asta e: la vremuri noi, tot noi...) - sub formă tot de șef, bine-nțeles, că altfel tușește! După o tranziție mai mult decât previzibilă, cât a simțit că Băsescu, tatăl din umbră al UNPR, e călare pe situație, a mers după principiul: "OK, dacă-i bine, atunci mă sacrific și-l iau eu", devenind astfel președinte al "partidului cucilor", cum l-a botezat actuala vicepreședintă-cucă Aura Vasile. Trai pe vătrai până când, simțind că i-o ia la vale pământul de sub picioare, văzând că PDL mai susține UNPR doar declarativ și din ce în ce mai anemic, ori că, și de-ar scădea pragul electoral la 1%, tot nu mai pupă loc în Parlament, Marian Sârbu și-a... reevaluat (cuvânt la modă în UNPR!) opțiunile, îndreptându-se plin de speranță spre scaunul, tot de șef, al președintelui Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, lăsând, fără mari remușcări, partidul cucilor fără... cucul-șef!

Păi zi-i măi, nene, așa, să priceapă omu' ce cauți matale în politică: să faci portofelu' ca purcelu'! Ce, îs de colea 10.000 de euro pe lună? Că doar nu sunt din chinurile unui SRL pe care să-l patronezi, luptându-te cotidian cu economia de piață, ci tot din bani adunați de la omul de rând... Noroc că audierile în comisiile de buget și economice ale Senatului și Camerei Deputaților s-au desfășurat cu ușile închise, la final nefiind făcute declarații oficiale, că nu se știe ce... cuc mai scotea pe gură Marian Sârbu, de strica impresiile beneficiarilor serviciilor sale și puneau ăia de-o contestație cu ouă de cuc neroșite pe motiv de vechime...

O nelămurire de final: dacă tot pleacă din sistem, Marian Sârbu și-o fi achitat, în cele din urmă, facturile la utilități de la biroul său parlamentar din Bârlad sau a pus și el, singur-cuc, o țeapă alături de cele ale lui Băsescu, în Piața "Victoriei băsismului împotriva poporului român"?

  Laurențiu Nistor - declarație politică: Casa părintească nu se vinde, se dinamitează!;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Casa părintească nu se vinde, se dinamitează!"

Marele bard necunoscut Emil Boc încerca, la părăsirea PDL-ului de către Sorin Frunzăverde, să-i bată acestuia obrazul cu un vers dintr-un cântec oficial al partidului. Acest vers nu era nicidecum "Deșteaptă-te, române!", căci domnul Frunzăverde taman ce dovedise asta. N-a fost nici versul "Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie", căci nu rimează cu "dinamitare", cuvântul favorit cu care se lucrează acum în economia României. Nici versurile "Ce de grija țării sale / Abia poate-a mai zâmbi" nu au fost favoritele măruntului surogat de Napoleon PDL-ist! Din toate posibilitățile din lume, versul ales de liderul pe hârtie al principalului partid portocaliu de guvernământ a fost... "casa părintească nu se vinde"! Neinspirat a fost sărmanul Boc la guvernare, tot neinspirat a fost și la alegerea versului care se presupune că ar fi trebuit, în mintea lui, ori să-l facă pe Sorin Frunzăverde să crape de rușine c-a părăsit cel mai fascistoid partid românesc de după 1945, ori să-l determine pe fugarul cu conștiință, sătul de nemerniciile portocalii, să vină înapoi în goana mare, cu lacrimi în ochi și cerșind iertarea în genunchi de la Elena Udrea, Roberta Anastase, Edmond Tălmăcean, Cristian Boureanu, Ioan Oltean, Popoviciu și cine ar fi fost pe la sediu în acele momente...

Dar de ce zic că este ales nefericit versul care, pentru câteva zile, s-a lăfăit pe prima pagină a mai tuturor ziarelor și deschidea emisiunile de știri ale radiourilor și televiziunilor? Păi, ca să vină taman din gura lui Boc așa ceva, el, care ar fi în stare să își depună candidatura la Premiul Nobel pentru economie, secțiunea "Nu faceți ca el", cu lucrarea practică "Aplicație la teza Să facem România praf și praful scrum", alegerea versului respectiv nu e tupeu, e culmea tupeului! Iată dar pentru ce ar putea primi bietul Boc Premiul Nobel pentru tupeu! E drept că și concurența e groaznică: ba la Cotroceni, ba la fosta blondă de la Cotroceni, ba la lupii tineri PDL-iști...

A spune tocmai Boc că nu se vinde casa părintească, în condițiile în care, într-adevăr, el nu o vinde, ci o dinamitează, cu locuitorii ei cu tot: cu părinți, cu frați, cu copii, cu nepoți... (reiterând altă vorbă cunoscută, cea a Rigăi-Soare: "După mine - potopul"), este o blasfemie, o hulă! Ce altceva poate fi când, de exemplu, dai Roșia Montană și Roșia Poieni pe nici 1% din valoarea lor din acest moment? Așa face acasă la el și domnul Boc? Pe la finele lui februarie, când i se face frig, vinde casa strămoșească pentru a-și cumpăra un palton?

Cui aparțin bogățiile solului și subsolului, guvernului? PDL-ului? Nu, națiunii! Atunci, cum își permit băsiștii să facă două dintre cele mai proaste afaceri din lume, în vreme ce poporul abia mai răsuflă de atâtea tăieri de venituri, dublate de creșteri de taxe, accize și impozite?

S-a pus problema că la Roșia Poieni mai trebuie vreo 80 de milioane de euro ca să fie o exploatare rentabilă (deși este deja!), dar nu s-au găsit acești bani, așa că s-a preferat o vânzare de țară, și la propriu, și la figurat! De ce nu s-au vândut acțiuni ale firmei, iar cu banii încasați să facă retehnologizare? De exemplu, în loc să ceară 200 de milioane de euro pe toată afacerea, vindeau 49% din acțiuni și dădeau managementul partenerilor, dacă toți românii pe care i-ar putea găsi PDL-ul sunt bănuiți a fi hoți sau puși pe jaf și căpușeală! Și tot ar fi câștigat statul 10 miliarde de euro, cel puțin! Cât de bolnav să fie neuronul portocaliu ca, în ciuda jurământului depus, toată priceperea și puterea de muncă a actualei guvernări, cu premier, miniștri, consilieri și altă plevușcă plătită cu bani grei de la bugetul statului, să nu poată găsi altă metodă economică decât cea mai proastă posibil - cea a vânzării pe mai nimic? Dacă alte vânzări proaste au fost și sub presiunea multor termene și solicitări ale UE, de această dată nu ne grăbea nimeni să luăm decizii stupide, păguboase rău pentru acest neam, vânzarea putându-se face și la anul, când prețul cuprului ar fi fost altul! Aici miroase a comisioane mai mult decât grase de la o poștă: nu arunci cel puțin 10 miliarde de euro pe fereastră din prostie, ci numai din interes personal ori de grup foarte restrâns!

O întrebare de final: dacă exploatarea de la Roșia Poieni i-ar fi aparținut lui Băsescu, ce decizie ar fi luat: ar mai fi dat ditamai afacerea de peste 20 de miliarde de euro pe un mizilic de doar maximum 1%?

  Ion Călin - declarație politică: Totul pentru victorie, totul pentru guvernare;

Domnul Ion Călin:

"Totul pentru victorie, totul pentru guvernare"

Apropierea campaniei electorale pentru alegerile locale și posibilitatea pierderii puterii i-au adus pe cei din PDL în pragul disperării, astfel că pentru recâștigarea cât mai multor consilii județene și primării caută mereu soluții.

Astfel, în ultima ședință de guvern s-au adoptat indicatorii tehnico-economici pentru realizarea unui număr de 180 de grădinițe, a căror construcție să înceapă în luna septembrie în cadrul proiectului "Reforma educației timpurii în România". Acest proiect are scopul de a îmbunătăți calitatea infrastructurii sistemului de educație timpurie pentru copiii de la 3 la 6 sau 7 ani, prin reabilitarea și dezvoltarea unităților de educație, dar și posibilitatea de a crește cu câteva procente PDL pentru alegerile parlamentare.

Sperăm că aceste construcții vor fi ridicate în localitățile unde există probleme sociale, fără a se ține cont de coloratura politică a primarilor sau de raționamentul domnului Traian Igaș, căruia i "se pare normal ca doar primăriile PDL să beneficieze de bani de la Guvern". Și totuși așa gândește un fost ministru de interne? De ce vi se pare normal, domnule Igaș? Ceilalți nu sunt cetățeni ai României, oare aceștia nu merită aceleași condiții de viață, ei nu contribuie la același buget ca cei portocalii?

Domnilor, în 2007 și 2008 s-au alocat bani primăriilor PSD și PNL, cum susțineți dumneavoastră, dar au avut loc alegeri locale, poate s-au schimbat primari, cum puteți acum să afirmați că vi "se pare normal să echilibrezi aceste sume care se duc la administrațiile locale". Poate ar trebui să luați fiecare localitate în parte, să vedeți investițiile începute și apoi să repartizați banii. Poate așa ați ști că investițiile, de exemplu pe Ordonanța Guvernului nr.7/2006 sunt începute și nefinalizate într-o serie de localități, că sunt școli începute și nefinalizate, iar copiii nu au unde să învețe.

Nădăjduiesc că premierul nu va ceda presiunilor de a acorda bani publici din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru primarii și președinții de consilii județene ai PDL și UNPR pentru campania electorală a acestora, așa cum a cedat șantajului UDMR-ului de a înființa o facultate de medicină în limba maghiară, în cadrul UMF Târgu Mureș. Pentru a satisface menținerea la putere a PDL-ului, Guvernul nu a mai ținut cont nici de limba română, nici de autonomia universitară, ci doar de menținerea guvernului Ungureanu în funcție.

Chiar dacă unii am crezut că Ungureanu este diferit de Emil Boc, acesta a demonstrat că "se poate și mai rău", pentru că dă o lovitură de grație școlii românești, cu care va intra în istorie. Dumnealui uită că limba oficială a statului român este cea română, iar aceasta și autonomia universitară nu se negociază. Numai pentru un moft de campanie electorală al UDMR să negociezi limba română care este și limba oficială a statului?

Este foarte grav faptul că România este condusă de un premier slab, care cedează șantajului venit din partea UDMR. Nu poate să ne fie decât frică de ce va cere data viitoare UDMR, pentru că premierul Ungureanu le va satisface dorințele.

Oare cei din PDL mai speră că dacă iau orice măsură, mai pot rămâne la guvernare, indiferent de aceasta? Majoritatea cetățenilor cunosc deja că PDL este un partid de tip mafiot, organizat pe clanuri, iar scandalurile de corupție izbucnesc în tot mai multe județe conduse de astfel de clanuri.

Faptul că pentru cei din PDL este o problemă menținerea la guvernare, o arată și neînțelegerile care apar între membrii acestui partid și care ies tot mai des la suprafață. Au ajuns să nu mai știe nici măcar unde se câștigă alegerile: ori în bibliotecă ori în stradă.

Dacă intelectualii consideră că alegerile se câștigă în biblioteci, cei care au participat efectiv în campanii știu că acestea se câștigă în stradă.

Acolo, cei din PDL au reușit să câștige cu ajutorul unei găleți, unei pelerine sau cu o pungă cu alimente, dar și cu foarte mulți bani. Așa au câștigat cei din PDL puterea și sunt conștienți că acesta este modul de a se menține la putere.

Am speranța că aceste practici vor înceta în această campanie, că cetățenii își vor exprima votul în cunoștință de cauză și nu vor fi influențați de nimic, iar dumneavoastră, cei din PDL, veți părăsi guvernarea fără a mai da vina pe alții, acceptând deznodământul unor alegeri libere și corecte.

  Florin Iordache - declarație politică: Moțiunea de cenzură, un moment al adevărului!;

Domnul Florin Iordache:

"Moțiunea de cenzură, un moment al adevărului!"

Astăzi, 18 aprilie, parlamentarii USL depun moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu. O revenire în forță, aș spune, care confirmă că opoziția este pe deplin conștientă de menirea sa într-un stat democratic, modern și își exercită responsabilitățile civice și morale ce îi revin.

După cum este cunoscut, moțiunea de cenzură este motivată de decizia cabinetului Ungureanu de înființare a liniei de învățământ în limba maghiară la UMF Târgu Mureș, sancționând, în acest fel, rușinosul troc pe care PDL îl face cu UDMR pentru menținerea artificială în viață a unei puteri definitiv, irevocabil compromise.

Votul la moțiunea de cenzură va reprezenta, după cum spunea președintele PSD, Victor Ponta, un moment al adevărului. Un moment al adevărului atât pentru parlamentarii opoziției, cât și pentru cei ai tot mai șubredei coaliții guvernamentale. Coaliție care, așa cum o arată noua configurație, după ce a pierdut majoritatea în Senat, este tot mai aproape să o piardă și în Camera Deputaților. Mă gândesc în mod deosebit la senatorii și deputații care au mandatul să îi reprezinte pe concetățenii lor din Transilvania și aștept cu încredere ca, mai presus de jocurile politicianiste de interese, aceștia să aleagă cu responsabilitate și să voteze.

Realizând adevăratele semnificații ale adoptării moțiunii de cenzură, premierul Mihai-Răzvan Ungureanu a făcut recent o declarație prin care încearcă să deturneze mesajul opoziției, susținând că, în situația în care moțiunea de cenzură va fi adoptată, România ar fi amenințată de instabilitate politică și de semianarhie instituțională. Nu, domnilor! Adevărul se află exact la antipodul unor asemenea susțineri demagogice. Moțiunea de cenzură a USL este menită să pună capăt instabilității politice și anarhiei dirijate din instituțiile statului pe care le-a instaurat și amenință să le perpetueze guvernarea voastră coruptă, cinică și veleitară!

Acesta este mesajul pe care îl transmit parlamentarii USL și sunt convins că este în interesul tuturor concetățenilor noștri cinstiți și demni ca moțiunea de cenzură să fie votată.

  Florin-Cristian Tătaru - declarație politică: De la CAP la PAC (Politica Agricolă Comună) și piața unică;

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

"De la CAP la PAC (Politica Agricolă Comună) și piață unică"

Nu mai este mult timp și România va intra în cea de-a doua alocare financiară 2014-2020, al doilea ciclu bugetar european de la aderarea noastră la UE.

Așa cum știe toată lumea, nu am reușit să absorbim finanțările publice europene decât într-o măsură rușinos de mică și aceasta cu un impact dezastruos asupra nivelului de trai, România fiind una din țările ai căror locuitori au fost cei mai afectați de criza economică.

După întreruperea rambursărilor pe POS DRU, suntem încă în așteptarea unor soluții miraculoase de creștere a absorbției de fonduri, mai ales că guvernul și-a propus o țintă de creștere economică care va fi mult pe minus dacă nu se reușește acest lucru. Tot ce știm până la acest moment este că s-a dat startul la ceva angajări de personal în instituțiile ce se ocupă cu absorbția fondurilor. Așteptăm cu interes transparență și profesionalism în aceste angajări, mai ales că știm ce nepotisme au ascuns agențiile și autoritățile de management în România, cu efecte serioase asupra eficienței.

Vreau să vă spun că speranțele de dezvoltare economică și socială se leagă fundamental de cele aproximativ 30 miliarde de euro puse la dispoziție de europeni, pentru că acesta a fost unul din motivele fundamentale ale aderării noastre la UE în 2007, plătită și cu costul privatizării celor mai profitabile afaceri ale statului român. Toți politicienii raționali au conștientizat că singura posibilitate de dezvoltare a României se leagă de funcționarea în mod integrat a țării noastre ca parte a Europei unite și vă readuc aminte de acest raționament, pentru că politicienii puterii de azi l-au pierdut.

Acum, ce facem noi pentru a ne pregăti pentru un nou tren al dezvoltării? În primul "tren", prima alocare financiară pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, succesul cel mai mare a fost absorbția de fonduri europene sub forma plăților directe, dar și cea a fondurilor pentru dezvoltare prin SAPARD și ulterior PNDR. S-a învățat în prima fază cum să se dezvolte afaceri în agricultură, acum trebuie să învățăm să ocupăm poziții economice în piață și să le menținem.

Din 2014, vor curge noi surse de finanțare pentru dezvoltare care vor trebui utilizate mai inteligent. Marele câștig al deținerii unui post de comisar, al lui Cioloș la DG Agri, este menținerea aceluiași nivel de finanțare pentru 2014-2020, chiar dacă am arătat performanța negativă că nu îi putem cheltui.

Pentru Maramureș, potențialul este evident în ceea ce privește creșterea animalelor, pomicultură și resursele pădurii. Acum știm că problema principală din tot lanțul de la producător la consumator este structura lanțului de producție sau filierei de produs. Intermediarii câștigă mai mult decât producătorii, unele verigi pe sectoare lipsesc, iar piața de desfacere este viciată de lanțurile de supermarket, produse de proastă calitate și ieftine și chiar de consumatorul needucat. Mai mult, penalizarea producătorilor care produc prost și cu substanțe periculoase este departe de a se întâmpla.

Știm că noua politică de dezvoltare rurală 2014-2020 are obiective stabilite în Strategia Europa 2020 și are șase priorități, conform autorităților europene:

- transfer de cunoștințe și inovații;

- competitivitatea agriculturii și viabilitatea fermelor;

- organizarea lanțului alimentar și gestionare riscurilor în agricultură;

- restaurarea și conservarea ecosistemelor;

- incluziunea socială, reducerea sărăciei și

- dezvoltarea economică în zonele rurale.

Dacă la capitolul transfer de cunoștințe și inovații am reușit să obținem rezultate, la următoarele priorități începem să pierdem din eficiență. Chiar dacă am reușit să ridicăm standardul fermelor și să modernizăm o parte a agriculturii, viabilitatea fermelor este departe de a fi realizată.

Organizarea lanțului alimentar este cel mai mare eșec al întregii politici agricole românești, motiv pentru care în mare parte nu am reușit să evoluăm semnificativ. Trebuie să recunoaștem că agricultura astăzi este altfel datorită PNDR, însă nu unde trebuia să fie. Lipsa reglementării cu succes a lanțului alimentar este motivul pentru care agricultura nu este astăzi în poziție fruntașă în formarea PIB-ului. Interese private sectoriale și o lipsă de preocupare a guvernării de a pune cea mai solidă piatră de funcționare în domeniu sunt motivele pentru care a eșuat în combaterea sărăciei în mediul rural, acesta urmând trendul descendent al depopulării și exluziunii sociale.

Cum putem să ne dezvoltăm?

La această întrebare nu există răspunsuri simple și nici rapide. Complexitatea strategiilor de dezvoltare, dificultățile instituționale, lipsa culturii asociative, tare culturale pernicioase ale fermierilor fac deosebit de dificilă modernizarea unui sector vital. Însă efortul cel mai mare pentru societatea noastră, cu o remanentă determinare a societății față de statul centralizat va aparține tot instituțiilor și funcționarului. Ca informație pusă la dispoziție, nu ca acțiune. Ca acțiune, fermierul are această obligație în piața liberă să se organizeze pentru propriul beneficiu, dar statul trebuie încă să vină mai mult în întâmpinarea acestuia dintr-o mulțime de considerente. Asta dacă dorim să compensăm o înapoiere structurală și să cheltuim energie și resurse pentru necesara adaptare a tuturor. A noastră, a oamenilor în realități din ce în ce mai complexe și mai dificile. Și spun dificile pentru că va urma înțelegerea noii PAC pentru aceiași fermieri români, care de 4 ani au început să înțeleagă noile reguli.

Viitorul regulament cuprinde un set de instrumente de gestionare a riscului în agricultură, ceea ce mi se pare deosebit de important, propunere primită cu multă bucurie în câteva state membre. Aceste noi instrumente vor da o nouă dimensiune businessului în agricultură și trebuie diseminate corect în societatea românească. Ne-am pierdut industriile, să ne salvăm măcar potențialul agricol.

Un alt element important pe care l-am intuit ca importanță și noul regulament îl va cuprinde este că asocierile locale vor deveni mai importante pentru dezvoltare: factorul inovație este transformat în obiectiv, iar guvernarea locală este prioritate politică zero. Ceea ce observ ca trend de dezvoltare, posibilitatea pe care PNDR-ul a dat-o prin axa Leader, prin grupurile de acțiune locală este deosebit de importantă. Nu doar că Europa a observat acest lucru, dar am ajuns să observăm și noi competiția acerbă între regiuni în productivitate și înalta valoare a produsului, bunăstarea cetățenilor și civilizație. Modelul regional, microregional este măsura în care omul locului răspunde mai bine la provocările lumii. GAL-urile vor fi motorul dezvoltării locale, însă au nevoie de ajutor. S-au făcut pași importanți în îmbunătățirea cadrului de funcționare, dar cei implicați știu că nivelul actual de finanțare este insuficient pentru asocierile locale și că este necesară o regândire a rolului și potențialului, a finanțării și a dezvoltării prin aceste instrumente.

Noul regulament include dispoziția privind dezvoltarea locală realizată de comunitate, pentru a asigura faptul că parteneriatele locale sunt libere să utilizeze fonduri europene în mod coordonat. Propun guvernului referitor la posibilitatea asocierii GAL-urilor, în vederea accesării unor finanțări superioare și a unei mobilități superioare a finanțării pe măsuri care sunt rapid și masiv accesate, să pună la dispoziție resurse pentru diseminarea informațiilor, pentru sprijinirea diplomatică și legală a colaborării și coordonării între GAL-uri din România și din alte state membre, obiectiv strategic care trebuie să ofere microregiunilor celor mai active de la nivel național, comunităților celor mai harnice și mai întreprinzătoare, posibilitatea să se desprindă de plutonul leneș al tradiționalismului. Nu mergem frenetic la o modernizare fără o direcție dată de idealuri etice, ci mergem către o dezvoltare predictibilă și transparentă a sectoarelor pe care le mai avem ca atu în viitor.

Se creează premisele unor noi căi de dezvoltare, iar comunitățile rurale vor înțelege greu cum să se adapteze la noile schimbări, motiv pentru care chem guvernul să se mobilizeze pentru o direcție strategică indiscutabilă.

"Slăbiciunea României se vede peste tot" declara fostul prim-ministru britanic Tony Blair. Sper ca această înfricoșătoare remarcă să sune ceasul deșteptător al unei guvernări care nu trebuie să ne înstrăineze resursele doar pentru că acum încă nu putem să le folosim.

Stimați guvernanți, permiteți românilor să fie participanți la scrierea propriei istorii și nu doar spectatori jefuiți atât de idealuri cât și de bucuria vieții! Nu mai cheltuiți banii pe cadouri date baronilor locali și faceți calcule pentru cum puteți absorbi cât mai multe miliarde în următorii 7 ani! Decât să dați unui politruc bani pentru un drum care nu duce nicăieri, o piscină care nu va funcționa și un parc în sat, mai bine puneți tinerii din universități să decidă cum, unde văd și vor dezvoltarea lor viitoare! Puneți banii de cofinanțare în conturi unde trebuie, păziți-i de politicieni rapace care nu au nicio idee despre dezvoltare în contemporaneitate!

  Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică: Pentru un guvern competent și responsabil.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Pentru un guvern competent și responsabil"

În urmă cu două săptămâni, premierul Mihai-Răzvan Ungureanu a semnat o hotărâre de guvern prin care a aruncat în jocul electoral Fondul de rezervă al Guvernului. Știți foarte bine cum s-au împărțit banii. Cele mai mari sume au ajuns la primăriile conduse de reprezentanții partidelor aflate la guvernare, în principal PDL. Am prezentat public o analiză detaliată în acest sens, concluzia fiind una singură: în pragul campaniei electorale, primarii puterii sunt beneficiari ai generozității Guvernului. Banii publici sunt transformați în mită electorală.

Săptămâna trecută, Guvernul a amânat o decizie în privința proiectului de hotărâre prin care a fost pregătită o nouă alocare de fonduri către primării, pentru finanțarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din mediul rural. Nu mă îndoiesc de faptul că banii vor fi împărțiți, și de această dată, în același mod preferențial, fără să se țină cont de proiectele aflate în derulare, de investițiile necesare și problemele comunităților.

Ne-am convins că schimbarea lui Emil Boc din funcția de prim-ministru nu a adus nimic nou în actul de guvernare. Au fost înlocuite din funcții niște persoane cu alte persoane, care fac același lucru, aplică aceeași politică nedreaptă, ascultă de aceiași șefi și demonstrează că nu le pasă decât de propriile interese.

Bilanțul primelor două luni ale Cabinetului Ungureanu este lamentabil. Declarațiile actualilor guvernanți privind stabilitatea politică și economică sunt doar vorbe lipsite de orice conținut. O retorică ieftină și nimic mai mult. Într-o perioadă de austeritate, de recesiune, actuala guvernare aruncă cu bani în stânga și în dreapta pentru clientela politică. Cetățenii României sunt încă o dată disprețuiți, pentru că nu intră în calculele actualei puteri decât sub formă de voturi!

Sunt lucruri extrem de serioase și de grave, care nu pot fi ignorate. Tocmai din acest motiv, am pregătit moțiunea de cenzură împotriva Guvernului. Sper că parlamentarii puterii vor avea curaj și demnitate să se ridice din bănci și să voteze așa cum le dictează conștiința și nu șefii de partid. În calitate de reprezentanți ai cetățenilor care le-au acordat încredere, parlamentarii puterii au șansa acum de a-și răscumpăra o parte din greșeli în fața electoratului.

Nu dorim doar demiterea guvernului actual, ci și înlocuirea sa cu unul competent și responsabil, un guvern cu adevărat interesat de problemele românilor, un guvern care să nu încalce principii constituționale, un guvern care să nu cedeze nici în fața baronilor pedeliști, nici în fața UDMR, nici a intereselor străine de a vinde ce a mai rămas din resursele țării.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 15 septembrie 2019, 8:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro