Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 23 aprilie 2012
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.34/03-05-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 23-04-2012 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 23 aprilie 2012

  Domnul senator Ioan Sbîrciu informează plenul Camerelor reunite că revine asupra demisiei sale din Grupul parlamentar al PDL, anunțată în ședința Senatului din 23 aprilie a.c.

Ședința a început la ora 18.30.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților - înlocuită de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților -, și domnul senator Vasile Blaga, președintele Senatului, asistați de domnul deputat Dumitru Pardău, secretar al Camerei Deputaților, și domnul senator Vasile-Cosmin Nicula, secretar al Senatului.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Am un anunț tehnic pentru membrii Camerei Deputaților. Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială se reunesc împreună cu cei ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități, conform înțelegerii liderilor de grup, pentru a lua în discuție proiectul de lege care privește administrația locală.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Domnule reprezentant al Guvernului,

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului de astăzi și vă anunț că, din totalul de 460 de deputați și senatori, și-au înregistrat prezența 346, fiind absenți 114.

Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Dați-mi voie, pentru început, să-i dau cuvântul domnului senator Sbîrciu pentru un anunț cu caracter personal.

 
 

Domnul Ioan Sbîrciu:

Stimați senatori,

Stimați parlamentari deputați,

Doamnelor și domnilor,

Am făcut un anunț. Hotărârea mea este legată de modul cum este privit învățământul și trebuie să vă spun... Îmi cer scuze, îmi vine foarte greu să iau o hotărâre, de aceea vreau să mai reflectez. Nu e o revenire de dragul spectacolului, este o hotărâre grea, îmi vine greu să mă uit în ochii colegilor sau în ochii celor de la Bistrița însă, dacă nu se revine asupra felului cum sunt privite învățământul, și sănătatea, și cultura, atunci eu nu am ce să caut aici. Așa că cer totuși o săptămână de reflecție. (Râsete, aplauze, discuții, rumoare, vociferări)

Din sală: Dar Camera Comunelor unde este în Regulament?

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au hotărât să propună pe ordinea de zi a ședinței de astăzi prezentarea moțiunii de cenzură inițiate de 116 senatori și deputați, în conformitate cu prevederile art. 113 din Constituție și ale art. 78 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Sunt observații în legătură cu proiectul ordinii de zi propuse? Dacă nu, dați-mi voie să supun la vot.

Voturi pentru ordinea de zi?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. O abținere.

Cu o abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru va dura până la epuizarea ordinii de zi.

Dați-mi voie să vă întreb întâi dacă sunt observații din partea dumneavoastră. Nu sunt.

Atunci supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, programul de lucru a fost aprobat.

Prezentarea Moțiunii de cenzură intitulate Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!, inițiată de 116 senatori și deputați.

Invit inițiatorii moțiunii să dea citire acesteia.

Domnule deputat Ciprian Dobre, vă rog.

 

Domnul Ciprian Minodor Dobre:

Moțiunea de cenzură pe care astăzi Uniunea Social-Liberală o prezintă în fața dumneavoastră, a plenului reunit al celor două Camere, are următorul titlu "Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!"

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În numai două luni, Guvernul a ratat majoritatea obiectivelor pe care și le-a propus și a devenit o amenințare la adresa românilor.

Prin politicile pe care le susține, în loc să fie un Guvern care să schimbe direcția greșită imprimată de cabinetele Boc, actualul Guvern a devenit un cabinet șantajat, captiv, care acționează împotriva intereselor cetățenilor României.

Din opoziție, am atras atenția, prin moțiuni simple și de cenzură, asupra înrăutățirii permanente a situației sociale și economice. De fiecare dată, cu speranța că cei care guvernează vor înceta politicile care sărăcesc românii, care lovesc din plin economia și subminează instituțiile și vor opri îmbogățirea prin fraudă a clientelei politice.

Instalarea Guvernului Ungureanu putea să fie o cotitură în abordarea guvernării, dar a eșuat în numai două luni. Regretabil, nu s-a schimbat nimic, demersurile sunt la fel de neprofesioniste și păguboase pentru România și pentru majoritatea românilor.

Această moțiune constată șantajul la care este supus Guvernul României care, prin deciziile sale, afectează largi categorii sociale, precum și stabilitatea economică și socială a țării. Șantajul este unul triplu, pe zone ușor de constatat de către oamenii obișnuiți.

Guvernul a cedat șantajului unor grupuri de interese, privatizând companii de stat și acordând licențe de exploatare pentru resurse importante, fără dezbatere publică, fără transparență și cu încălcarea legii. Guvernul, de asemenea, a cedat șantajului PDL, alocând clientelei de partid fonduri importante de la buget, înaintea alegerilor locale.

Guvernul a cedat șantajului UDMR și a încălcat principiul autonomiei universitare în cazul Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș - o decizie care readuce în România teme și probleme ale trecutului.

Fiecare dintre promisiunile actualului premier s-a transformat, pe rând, într-un eșec:
- CAS-ul nu a scăzut, iar premierul a anunțat deja că aceasta a fost doar "un mesaj de încurajare către mediul privat";
- salariile nu revin la nivelul de dinainte de 6 mai 2010, pentru că veniturile bugetare nu s-au colectat în ritmul anticipat, iar fraudarea fondurilor publice și evaziunea fiscală sunt continue;
- creșterea absorbției de fonduri europene a fost una dintre cele mai mari minciuni ale acestui început de an, cu doar 194 de milioane de euro atrase în trei luni de zile, față de 875 de milioane de euro, cât ar fi fost necesar pentru atingerea țintei propuse;
- IMM-urile nu au fost deloc susținute, deși acestea - în opinia noastră și funcționarea lor - sunt cheia relansării economiei naționale;
- deciziile acestui Guvern nu sunt transparente, iar dezbaterile publice promise pentru legi importante lipsesc cu desăvârșire. Așa a fost cazul Tratatului fiscal european, al Legii ACTA, al Legii sănătății, al noilor privatizări;
- prefecți incompetenți sau care au încălcat legea au fost menținuți în funcții de înalți funcționari publici. Același lucru este valabil și în cazul fostului șef ANAF, Sorin Blejnar, care a ratat total absolut toate obiectivele propuse ca teme și, de asemenea, a ratat lupta cu evaziunea fiscală din România;
- interesul investitorilor străini în România și pentru România nu a sporit odată cu apariția proaspătului Guvern.

Din cauza deciziilor acestui Guvern și ale celui care l-a precedat, România nu are astăzi o strategie de dezvoltare a țării, cu excepția acordurilor cu finanțatorii externi ai țării noastre. Executivul nu știe ce are de făcut până la momentul alegerilor, când va trebui să predea gestiunea unei țări unui nou Guvern, legitimat de votul oamenilor. Singura sa strategie pare să fie aceea a vânzării frenetice a resurselor, a alocării de fonduri către clienții politici și a instigării românilor, unii împotriva celorlalți.

Acest Guvern nu a învățat, din păcate, nimic din protestele lunii ianuarie a acestui an, continuând să ia decizii împotriva românilor fără consultarea lor, cu o aroganță care amenință democrația. Deciziile privind alocarea de fonduri către administrația locală, privind implicarea politicului în mediului universitar sau privatizarea companiilor de stat, se iau fără transparență, fără explicații clare și într-un total dezacord cu legile țării, generând, la rândul lor, nedumeriri și proteste.

Privatizări din care nu câștigă nici statul, nici economia, doar clientela politică

Stimați colegi,

În 20 martie a.c. Guvernul a aprobat trei hotărâri de Guvern prin care se încheiau acorduri petroliere de concesiune către compania americană "Chevron" pentru explorare, dezvoltare-exploatare a gazelor de șist din Dobrogea.

Prima întrebare care se pune este: de ce Guvernul a aprobat acorduri petroliere cu o singură companie, deși mai existau și alte companii care ar fi dorit să încheie astfel de acorduri petroliere cu autoritățile române?

A doua întrebare este: care e nivelul de secretizare pentru fiecare acord dintre cele menționate și prin ce act a fost secretizat fiecare acord?

Am atras atenția noi, Uniunea Social-Liberală, societatea civilă asupra faptului că, în legislația privitoare la protecția informațiilor clasificate, se interzice expres secretizarea în bloc a contractelor sau acordurilor.

Compania americană "Chevron" a primit dreptul de a explora și exploata gaze de șist pe trei perimetre, toate aflându-se în județul Constanța, în suprafață totală de aproximativ 300 000 de hectare. Cele trei perimetre se află în zonele Vama Veche, Adamclisi și Costinești. "Chevron" mai deține licențe de explorare și exploatare în zona Bârladului.

De ce au fost aprobate acordurile ce permit "Chevron" exploatarea gazelor de șist, în condițiile în care nu existau studii și nici cadrul legislativ specific care să reglementeze condițiile tehnice de explorare-exploatare care să evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?

În cazul reactoarelor de la Cernavodă s-a cerut acceptul locuitorilor orașului și a existat permanent un program finanțat de statul român pentru cetățenii din Cernavodă. Ce consultări au avut loc cu locuitorii din Bârlad ori cu cei de pe litoral? De altfel, protestele locuitorilor din aceste zone, la care s-au alăturat și reprezentanți ai administrației locale, ne dau răspunsul la această întrebare.

Secretomania guvernamentală a primit o palmă usturătoare de la firma "Chevron", care a declarat că nu a dorit secretizarea contractelor. Reprezentanții Guvernului spun că această obligație le revine, ca o consecință a respectării Legii petrolului. Nevoia de transparență însă în cazul unei decizii atât de importante și angajante și în condițiile în care investitorul extern este de acord impune însă de urgentă desecretizarea acestor contracte. Această moțiune dorește să sancționeze în primul rând, în acest caz, lipsa totală de transparență a acestui proiect.

Stimați colegi,

O altă temă pe care dorim să o abordăm se referă la privatizarea societății S.C. Cupru Min S.A. Abrud. Eșecul acestei privatizări nu exonerează cu nimic Guvernul de erorile comise în procesul de privatizare, ci, dimpotrivă, este încă o dovadă că iresponsabilitatea cu care Executivul abordează chestiunea privatizării resurselor pământului românesc este la ea acasă. S.C. Cupru Min S.A. Abrud este singura societate care mai funcționează și produce în mineritul de neferoase din România. Toate celelalte societăți miniere au fost lichidate și dezafectate.

Cu rezerve exploatabile de 1,25 milioane de tone, S.C. Cupru Min S.A. Abrud administrează circa 60% din rezervele de cupru ale României. Societatea are 470 de angajați, iar bilanțul societății se prezintă astfel: în 2010 - 19 milioane de lei profit; în 2011 - 41 de milioane de lei profit. Ce înseamnă asta? Înseamnă că societatea produce, că poate să-și susțină locurile de muncă că își poate plăti eșalonat datoriile de 64 de milioane de lei pe care le are.

În aceste condiții, când societatea este pe profit, ce a făcut Guvernul României? A acționat ca și cum și-ar fi propus să pună această companie în dificultate. Concret, a impus taxe de drum la transportul din carieră, iar energia electrică de care se folosește i-a fost vândută la cel mai mare preț de pe piață.

Mai mult, Asociației de Salariați Cupru Min S.A. Abrud i s-a refuzat cererea legala de atribuire a unui pachet de acțiuni sau asocierea în participațiune cu statul pentru exploatarea zăcământului.

Așa se face că Roman Copper Corp, o companie din Toronto, înființată - atenție! - în noiembrie 2011 de către firma de investiții "Bayfront Capital Partners" din aceeași localitate, a câștigat licitația desfășurată de stat pentru privatizarea "Cupru Min". Firma canadiană urma să plătească pentru pachetul de 100% din acțiunile producătorului de cupru suma de 200,8 milioane de euro, adică de 3,5 ori mai mult decât prețul de pornire al licitației, care era de 57,4 milioane de euro.

Întrebarea e: cum a putut "Bayfront Capital Partners", o firmă de investiții cu câteva birouri închiriate, să preia, practic, cel mai mare producător de cupru din România, care administrează rezerve de cupru evaluate, de asemenea, în prezent la 5,6 miliarde de euro (7,5 miliarde de dolari), fiind limpede ca firma canadiană nu avea capacitatea tehnică, financiară și nici resursa umană necesare.

Dat fiind profilul de activitate al "Bayfront Capital Partners", care dispune de o mână de oameni, este greu de crezut că a cumpărat "Cupru Min" în nume propriu. Există suspiciunea că "Roman Copper Corp" voia să cumpere "Cupru Min" pentru a o vinde ulterior unui terț, la o sumă de câteva ori mai mare. Refuzul firmei canadiene de a depune garanțiile este o dovadă a afirmației noastre.

Cum s-au putut întâmpla toate astea? În mod normal, Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie ar fi trebuit să se asigure prin caietul de sarcini că știe cine este în spatele firmelor, până la ultimul acționar. De asemenea, Consiliul Concurenței ar fi trebuit implicat în această tranzacție strategică pentru țara noastră.

Având în vedere că Guvernul României și-a reafirmat dorința de a privatiza "Cupru Min", așadar, nu și-a asumat greșelile pe care le-a comis în precedentul proces de privatizare, rămân anumite întrebări la care premierul si ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri trebuie să ne răspundă nouă, în Parlament, dar și cetățenilor României.

S-a căutat o formă de asociere care să permită păstrarea de către statul român a licenței de exploatare? Și dacă da, care a fost aceasta?

Ce a fost avut în vedere la calculul de evaluare a licenței de exploatare? Activele, arieratele, zăcămintele sau ce?

Care este evoluția conținutului de cupru, de argint de aur odată cu creșterea adâncimii zăcământului?

Care este volumul de cupru din actualele halde de minereu sărac procesabil din perimetrul avut în vedere?

De ce nu s-a procedat la restructurarea datoriilor "Cupru Min" în același mod în care s-a decis același lucru pentru CFR Marfă?

De ce caietul de sarcini nu a inclus nicio obligație pentru participanții la licitație privind investițiile ulterioare?

De ce firma care a evaluat S.C. Cupru Min Abrud S.A. nu a fost autorizată de Agenția Națională pentru Resurse Minerale să calculeze și să evalueze rezerve minerale?

S-a avut în vedere că fiecare tonă de concentrat de cupru conține circa 10-12 grame de aur, respectiv 50 de grame de argint?

De ce Guvernul nu a luat în seamă semnalele opoziției și ale opiniei publice privind erorile comise, expunând astfel statul român la această țeapă rușinoasă?

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Faptul că românii nu primesc informațiile necesare privind modul în care este gospodărită avuția noastră națională se asociază cu alte informații, trunchiate, distorsionate ori reinterpretate, pe care însă le primesc cu nemiluita. Felul în care Guvernul ia drept mari izbânzi rezultate care ar trebui, mai degrabă, să-l pună pe gânduri este edificator în această privință. Cu cât Guvernul se laudă mai tare, cu atât ar trebui să fim mai îngrijorați.

Iată, de pildă, noua ofertă publică la "Transelectrica". Declarația prim-ministrului: "Împreună cu câțiva colegi din Guvern, am urmărit cu sufletul la gură felul în care s-a făcut subscrierea pe bursă a acțiunilor și am văzut cum trece de cele mai optimiste așteptări ale noastre. (...) Cu 37,6 milioane luate în beneficiul țării, iar estimările noastre erau infinit mai mici decât atât".

Nu știm exact ce înseamnă infinit mai puțin decât 37,6 milioane de euro. Știm însă ce înseamnă cel mai puțin. Intervalul de ofertă a fost între 14,9 lei/acțiune și 19,2 lei/acțiune. Știți cu cât s-au vândut acțiunile către marii investitori? Exact cu 14,9 lei/acțiune. Adică a vinde la prețul cel mai mic înseamnă, așadar, pentru prim-ministru și pentru Guvernul României întrecerea celor mai optimiste așteptări!

În anul 2006, 10% din acțiuni s-au vândut atât pentru micii, cât și pentru marii investitori, cu 16,8 lei/acțiune. În anul 2012, cu un leu depreciat față de 2006 cu aproape 40%, acțiunile s-au vândut cu 14,9 lei/acțiune pentru marii investitori și cu 15,7 lei/acțiune pentru micii investitori.

Dacă ar fi menținut prețul din 2006, măcar în valori nominale, subscrierile ar fi fost la nivelul de 0,8% (ați auzit bine - 0,8%!) pentru marii investitori și de 6,9% pentru micii investitori. Bine, în acest caz ni se va spune: dar condițiile economice sunt altele, nu sunt aceleași. De acord, dar dacă condițiile economice nu sunt aceleași, de ce totuși privatizăm în pierdere?

În ciuda acestei situații, care ridică numeroase semne de întrebare, Guvernul dorește să continue vânzarea unor pachete de acțiuni la companii extrem de importante pentru patrimoniul național, dar mai ales pentru siguranța și securitatea națională. Vorbim aici de "Hidroeletrica", "Nuclearelectrica", "Romgaz" și "Transgaz", iar această vânzare se face, deși nu a fost rezolvată în sectorul energetic grava problemă a contractelor cu intermediarii, cea a "băieților deștepți", care cumpără energia ieftină de la companiile de stat, într-un adevărat proces de căpușare a acestor companii și vând mai departe scump. De asemenea, în ciuda promisiunilor făcute de către Guvern, pare că asistăm la o strategie deliberată a Guvernului de a menține managementul în aceste companii controlat politic.

A doua parte a moțiunii: sunt bani pentru clientela PDL

Banii publici ai României sunt folosiți de domnul Mihai Răzvan Ungureanu cu încălcarea legii pentru a cumpăra sprijinul unor președinți de consilii județene, a unor primari ai PDL-ului, UDMR-ului, UNPR-ului prin plată directă, asumată prin hotărâre de Guvern.

După două trimestre de scădere a produsului intern brut, când economia se află în recesiune - fapt recunoscut chiar de către ministrul finanțelor publice -, într-un context financiar turbulent pe plan internațional și cu numai două luni înainte de alegerile locale, Guvernul recent instalat dă dovada iresponsabilității bugetare, în disprețul cetățenilor cărora le cere să facă sacrificii și în divorț față de propriile sale angajamente în fața organismelor financiare internaționale, respectiv a Fondului Monetar Internațional și a Comisiei Europene.

Hotărârea Guvernului României privind alocarea unei sume din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2012, pentru unele unități administrativ-teritoriale și publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie 2012, este una ilegală și imorală, iar toate acestea din următoarele motive:

- Guvernul alocă 648 de milioane de lei (circa 150 de milioane de euro) dintr-un fond de rezervă care cuprinde, așa cum a fost prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2012, doar 224 de milioane lei (circa 52 de milioane de euro). Aceasta înseamnă că Guvernul cheltuiește doar în luna aprilie 2012, din fondul de rezervă, de 3 ori mai mulți bani decât sunt prevăzuți prin lege pentru întreg anul 2012. Cum este oare posibil? În spiritul, dar și în litera legii, dar în limita bunului-simț, acest lucru nu este posibil. Evident, indiferent de artificiile și chichițele bugetare și jongleriile cu legislația cu două zile înainte de publicarea acestei hotărâri în Monitorul Oficial al Romaniei a apărut o ordonanță de urgență, Ordonanța de urgență nr. 8/2012, care - atenție! - suspendă până la sfârșitul anului 2012 câteva articole care îl incomodau pe prim-ministru să livreze prin plată directă acești bani către clientela PDL-ului.

Un articol este următorul: art. 14 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

În toate acestea se precizează că: "Nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonată sau plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare".

Mai mult, art. 4 alin. (2) al Legii nr. 500/2002 prevede că "Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite". La art. 4 alin. (3), aceeași lege prevede că: "Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate". Or, Guvernul, prin această hotărâre de Guvern, a angajat cheltuieli din fondul de rezervă în exces față de limita aprobată prin Legea bugetului de stat. Încălcarea prevederilor art. 4 alin. (2) și art. 4 alin. (3) reprezintă infracțiune și se sancționează potrivit legii.

Dovada faptului că alocarea sumei de 648 de milioane de lei din fondul de rezervă s-a făcut cu încălcarea principiilor care guvernează legislația bugetară este și mențiunea cuprinsă la art. 3 al hotărârii de Guvern pe care noi o criticăm și care autorizează Ministerul Finanțelor Publice "să introducă modificările corespunzătoare în volumul și în structura bugetului de stat pe anul 2012". Or, acest fapt dovedește că, la momentul alocării sumei de 648,2 milioane de lei, aceasta nu era prevăzută legal în volumul și structura bugetului de stat pe anul 2012 ca diferență între suma prevăzută în buget (224,9 milioane de lei) și suma alocată (648,2 milioane de lei).

În fapt, are loc o rectificare bugetară ilegală, non-transparentă a bugetului de stat, făcută de un Guvern care a anunțat o schimbare de conduită, respectiv a anunțat promovarea dialogului și transparenței.

Hotărârea de Guvern, adică rectificarea bugetară, a cărei necesitate este recunoscută chiar de către Guvern, prin art. 3 din această hotărâre de Guvern, este ilegală, întrucât încalcă art. 15 alin. (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 care statuează că: "Într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare, și acestea nu pot fi promovate în primele șase luni ale anului". Poate că Guvernul ar fi trebuit să dea o ordonanță de urgență prin care să suspende luna aprilie din calendar, astfel încât luna aprilie să nu mai facă parte din anul 2012, astfel încât să nu se mai integreze în primele șase luni ale anului, și rectificarea bugetară, astfel, să poată fi legală.

Mai mult, conform art. 6 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, rectificarea bugetară poate fi făcută numai prin lege, nu prin hotărâre de Guvern.

Fondul de rezervă este la dispoziția Guvernului, dar nu la bunul plac al partidelor. Deși prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2012, și-a dat singur mai multe derogări de la legislația în vigoare pentru a direcționa sumele din fondul de rezervă către plata arieratelor, Guvernul își fură, de fapt, singur căciula și astfel ne păcălește și pe noi, pe toți. Reducerea arieratelor, adică a datoriilor statului trecute de scadență, este o condiție în acordul cu FMI, dar ea trebuie făcută prin câștiguri de eficiență, nu prin împrumuturi sau prin reducerea unor cheltuieli sociale sau a investițiilor.

În loc de această soluție, Guvernul Ungureanu a obligat mai multe ministere să renunțe la o parte din alocările bugetare, să verse banii în fondul de rezervă, adică în pușculița Guvernului, și, de acolo, aceștia să ia o destinație strict electorală. Aceasta contravine flagrant art. 50 din Legea nr. 500/2002, care prevede că transferurile între ordonatorii principali de credite trebuie să aibă loc "fără afectarea fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului". Or, prin astfel de donații, are loc o schimbare a destinației utilizării unor resurse, folosindu-se ca instrument tocmai fondul de rezervă. Totodată, se și introduce arbitrariul în alocarea și realocarea resurselor, impus în mod subiectiv "de sus în jos".

Întrucât rectificarea bugetară nu a fost operată, nu știm care este sursa acestor bani. Guvernul a încălcat astfel principiul transparenței politicii fiscal-bugetare, prevăzut la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 69/2010. Dar probabilitatea ca ei să provină din împrumuturi nu trebuie exclusă, având în vedere că România s-a împrumutat excesiv în primele trei luni ale acestui an, mai mult decât avea nevoie pentru acoperirea deficitului și la costuri foarte, foarte ridicate. Numai de pe piața externă Ministerul Finanțelor Publice s-a împrumutat de 2,25 miliarde de dolari, și de pe piața internă se intenționează să se completeze această finanțare cu împrumuturi pentru crearea unui fond de rezervă alternativ de până la 4 miliarde de euro. Or, în condițiile în care acest al doilea fond de rezervă, care a fost convenit cu organismele internaționale ca un fel de mecanism de protecție, nu are o bază legală și nu apare în buget, există riscul uriaș ca banii respectivi să fie folosiți, într-adevăr, în scop electoral. Aici trebuie spus că deficitul programat, de 1,9% din produsul intern brut pentru 2012, este periclitat și de prefinanțări ale proiectelor europene pentru care nu este sigur că se vor primi banii din bugetul european, ceea ce agravează activismul și arivismul politic al Guvernului Ungureanu de umflare și utilizare arbitrară a fondului de rezervă. Oare Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu se împrumută pentru a cheltui în alegeri, făcând un soi de inginerie financiară care ne va îngreuna deficitul acestui an și datoria în anii care urmează? Dacă da - și opinia noastră este că așa se va proceda -, asistăm la un jaf național în plină derulare. Este de datoria Guvernului să lase țara fără datorii ascunse și daca nu poate, atunci să plece cât mai repede cu putință. O altă întrebare pertinentă este: ce fac Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană? De ce nu dau peste mână acestui Guvern lacom? De ce îl obligă să se împrumute preventiv, dar apoi îl lasă să cheltuiască banii împrumutați pentru pomeni electorale?

Prin această suplimentare de fonduri, Guvernul a încălcat principiul responsabilității fiscale, dar și al eficienței, ambele prevăzute în Legea nr. 69/2010. Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social. Or, iată că fondul de rezervă, care este și trebuie utilizat numai pentru gestionarea riscurilor și situațiilor neprevăzute, suferă o ajustare semnificativă a cheltuielilor, fiind suplimentat de trei ori și alocat inclusiv pentru plata de arierate și de cheltuieli curente, punând astfel țara în imposibilitatea de a mai gestiona alte riscuri sau situații neprevăzute fără alte majorări de cheltuieli. Pe de altă parte, principiul eficienței cere ca deciziile de investiții publice să fie bazate pe evaluare economică - evaluare care lipsește cu desăvârșire din demersul actualului Guvern.

În condițiile resuscitării crizei din zona euro, care poate afecta costul împrumuturilor românești de pe piața internațională, șansele ca economia să înregistreze creșterea programată, de 1,5% în 2012, scad. Scad vertiginos. Cu atât mai mult este inadmisibilă conduita Guvernului condus de domnul Mihai Ungureanu în administrarea banului public.

În fapt, suplimentarea banilor din fondul de rezervă și alocarea lor este bazată doar pe criterii politice, pe interese de partid și ale coaliției aflate la guvernare. Astfel, distribuția acestor sume în teritoriu arată alocarea preferențială către primăriile și consiliile județene controlate de partidele din arcul guvernamental. Astfel, 57% din sume s-au dus către PDL și 13% din sume către UDMR.

Această realocare politicianistă de resurse din fondul de rezervă este în evident divorț cu angajamentul de organizare corectă a alegerilor, pe care și l-a asumat Guvernul Mihai Ungureanu în această vară.

Această alocare suplimentară de fonduri este și profund imorală. Într-o țară sărăcită, care taie salariile bugetarilor, îngheață pensiile, taie indemnizațiile mamelor, își vinde resursele naturale unor aventurieri pentru că nu are bani de investiții, iată că se găsesc totuși bani pentru primăriile și consiliile județene ale puterii portocalii. Din suma de 150 de milioane de euro suplimentată și alocată ilegal din fondul de rezervă, s-ar fi putut plăti: 875 de mii de pensii medii în România, 967 de mii de salarii minime lunare sau peste 1,1 milioane de indemnizații lunare pentru creșterea copilului.

Derapajul Guvernului Mihai Ungureanu de la angajamentele asumate inițial demonstrează justețea solicitării exprese a Uniunii Social-Liberale la ultima întâlnire cu Președintele României, domnul Traian Băsescu, de a fi sprijinit un Guvern care să aibă ca principală misiune pregătirea și desfășurarea corectă a alegerilor locale și a celor parlamentare în acest an.

Încălcarea autonomiei universitare, în cazul Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, de către acest Guvern Ungureanu

Asta nu, niciodată!

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Guvernarea Partidului Democrat Liberal a distrus autonomia universitară atunci când a introdus în Legea educației naționale sintagme precum "ministerul controlează aplicarea autonomiei universitare" sau "Guvernul înființează facultăți" fără ca o astfel de procedură să pornească, așa cum este firesc, de la senatul universității, așa cum, de altfel, se întâmplă în orice țară democratică din această lume.

Decizia Guvernului de a modifica structura organizatorica a UMF Târgu-Mureș încalcă grav autonomia universitară, întrucât ea a fost luată fără consultarea senatului universitar, încălcându-se astfel legea, iar evaluarea și validarea facultății și a programelor de studii exclusiv în limba maghiară încalcă legile românești, dar și directivele europene aplicabile în materie.

Autonomia universitară este un concept fundamental, respectat în orice țară democratică. Aceasta este o garanție a conservării tezaurului cultural și științific al oricărei națiuni și asigurarea unei previziuni și a unor premise pentru dezvoltarea ei, prin stimularea învățării la nivel superior, pentru cercetare și pentru inovare. Acest concept are o încărcătură istorică aparte, fiind asociat progresului încă din Evul Mediu, de la fondarea primelor universități din lume, adică atunci când s-au înființat universitățile de la Padova, de la Paris sau de la Oxford. De atunci și până astăzi, încălcarea autonomiei universitare a avut loc în perioadele de dictatură, în perioadele de miopie politică, în perioadele în care națiunile sunt greu încercate. De fiecare dată însă, când ataci universitatea, consecințele pentru acea națiune sunt nefaste.

În România, autonomia universitară a fost recâștigată odată cu recâștigarea valorilor democratice, în 1989, iar Constituția statuează foarte clar că "autonomia universitară este garantată". Acest concept a fost dezvoltat în Legea învățământului, din 1995, și preluat în Legea educației naționale nr. 1/2011, care stipulează că autonomia universitară este unul dintre principiile ce guvernează învățământul superior și precizează că "autonomia universitară dă dreptul comunității universitare să își stabilească misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea strictă a legislației în vigoare".

Acest articol de lege este unul dintre cele care au supraviețuit procesului de malformare a Legii educației naționale, atunci când actuala putere a impus viziunea portocalie asupra autonomiei universitare, asupra educației, adoptând textul legii prin angajarea răspunderii și adoptarea ei în această modalitate netransparentă pentru a elimina din cadrul dezbaterii procedeele democratice de dezbatere și mediere de aici, din Parlamentul României.

Recenta decizie a Guvernului Ungureanu, de a modifica structura organizatorică a Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, înființând o facultate cu predare exclusiv în limba maghiară, încalcă grav nu numai Constituția României, nu numai Legea educației naționale, prin nerespectarea deciziilor senatului universitar, deci a autonomiei universitare, încalcă și alte prevederi din legile naționale. Dar în continuare vom arăta ce reglementări europene s-au încălcat prin reglementarea acestei facultăți cu predare exclusiv în limba maghiară. Astfel, putem spune despre această hotărâre a Guvernului că este, în primul rând, o decizie cu caracter, de asemenea, penal.

Aceasta pentru că, în conformitate cu Legea educației naționale și legislația pentru asigurarea calității învățământului superior, nerespectarea standardelor de asigurare a calității în învățământul superior intră sub incidență penală.

Conform legislației privind calitatea în învățământul superior, dar și prevederilor și acordurilor europene emise în cadrul Procesului Bologna, toate programele de studii care funcționează în România trebuie să fie supuse procedurilor de evaluare privind asigurarea calității, în vederea validării prin autorizare și, ulterior, prin acreditare. De asemenea, Legea educației naționale prevede în mod expres că autorizarea și acreditarea programelor de studii se realizează în mod distinct pentru fiecare limbă de predare. Or, în cazul nostru, acest lucru nu s-a întâmplat. Guvernul a acordat pentru trei programe de studii statutul "autorizat să funcționeze provizoriu", și anume asistență medicală generală - în limba maghiară, medicină - în limba maghiară, farmacie - în limba maghiară, fără ca Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior să parcurgă etapele legale de evaluare a acestor programe de studii nou-create prin această hotărâre de Guvern. Așadar, prin aceste decizii de ignorare a legislației naționale, dar și europene în materie de autonomie universitară, Guvernul a intrat în sfera penală, descrisă clar în legile pe care le-am menționat.

Hotărârea privind UMF din Târgu-Mureș intră în conflict cu reglementările europene în domeniu. Programele de studii din domeniul științelor medicale (medicină generală, stomatologie, moașe, farmacie) intră sub incidența unor reglementări speciale ale Uniunii Europene, unele cu statut de directivă europeană, cu putere normativă mai puternică decât legile românești, și voi da ca exemplu Directiva Europeană 2005/36 CE care prevede obligativitatea ca absolvenții învățământului medico-farmaceutic să dețină terminologia necesară activității profesionale în limba țării unde studiază. Nerespectarea acestei reglementări, inclusiv a celor ce vizează calitatea programelor de studii și limba de predare, va face imposibilă recunoașterea la nivel național și la nivel european a diplomelor obținute de studenții care vor frecventa Facultatea de Medicină în care se va preda exclusiv în limba maghiară.

Hotărârea privind UMF din Târgu-Mureș încurajează, de fapt, separatismul, segregaționismul și nicidecum, domnule prim-ministru, multiculturalismul.

Cadrul așa-zis legal pe care UDMR și PDL l-au invocat în tot acest demers este art. 363 din Legea educației naționale. Potrivit acestuia sunt declarate universități multiculturale și multilingve următoarele : (1) Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, în limbile română, maghiară și germană; (2) Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, în limbile română și maghiară; (3) Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș, în limbile română și maghiară. Hotărârea de Guvern însă, pe care o încriminăm aici, nu ține cont de realitățile obiective din cadrul UMF din Târgu-Mureș. În această universitate, doamnelor și domnilor parlamentari, trebuie să știți că se predă în limba maghiară din 1946. Ea fost înființată ca un institut de învățământ superior independent, cu profil medical și funcționează, așadar, de multe decenii în mai multe limbi, iar mai recent, funcționează și un program în limba engleză.

La momentul adoptării acestei hotărâri de Guvern, din cei peste 4 500 de studenți înscriși la universitate, aproximativ 58% urmează cursuri în limba română, 39% urmează și astăzi cursuri în limba maghiară, și 3% în limba engleză.

Practica la capul bolnavului a studenților de la limba maghiară se făcea, într-adevăr, în limba română. S-a renunțat la acest principiu didactic. Prin această hotărâre de Guvern, Guvernul nu oferă oportunități multiculturale tinerilor maghiari, ci doar introduce segregarea pe criterii etnice, promovată de reprezentanții politici ai unei minorități, chiar în pofida intereselor acestei minorități, chiar împotriva protestelor venite și din rândul studenților de etnie maghiară.

Doamnelor și domnilor,

Uniunea Social-Liberală a prezentat această moțiune și a prezentat, de fapt, cum stau lucrurile în România anului 2012.

Este limpede că Guvernul nu a făcut nicio analiză în niciuna din situațiile prezentate mai sus. Deciziile pe care le-a luat sunt rezultatul unui șantaj, iar Guvernul Ungureanu preferă să își asume decizii iresponsabile doar pentru a rămâne cocoțat în funcțiile de conducere.

Nu a existat nicio strategie, dimpotrivă, reprezentanții Guvernului par duși de val. Transparență zero, dezbatere publică zero, deși au promis și transparență, și dezbatere.

Suntem în fața unor realități crunte, păguboase pentru România și pentru cetățenii acestei țări, cei care plătesc taxele și impozitele. Impunerea acestor măsuri de către Guvernul Ungureanu afectează atât prezentul, dar mai cu seamă afectează viitorul României și al generațiilor acestei țări.

Prim-ministrul, celelalte autorități implicate în problemele expuse, care nu au arătat nicidecum o abordare responsabilă și nu au promovat politici în concordanță cu interesele României și cu interesele românilor cred că ar trebui să aibă în vedere problemele ridicate în această moțiune.

Lipsa de profesionalism și responsabilitate, prejudiciile aduse cetățenilor români, abandonarea intereselor naționale, nepăsarea față de situația economică a țării, creșterea sărăciei și polarizarea societății fără precedent, lipsa de transparență, derapajul democratic în gestionarea problemelor importante ale țării, minciuna, lipsa unei perspective de ameliorare a problemelor mari economice ale acestei țări, dar și a problemelor sociale îi determină pe semnatarii moțiunii să ceară demiterea Guvernului, prin votul afirmativ acordat prezentei moțiuni de cenzură.

Pentru toate aceste motive, vă invităm vineri, stimați colegi, de la ora 9.00, să dăm un vot, pentru ca această moțiune de cenzură să poată, să aibă puterea, prin votul dumneavoastră, să dea jos Guvernul Ungureanu.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

 
(Din acest moment, conducerea ședinței este preluată de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă reamintesc că, în ședința de astăzi a Birourilor reunite ale celor două Camere, și în prezența liderilor grupurilor parlamentare, s-a stabilit ca ședința de dezbatere și votul asupra moțiunii de cenzură să aibă loc vineri, 27 aprilie, începând cu ora 9.00, dimineața, într-o ședință comună a celor două Camere, conform prevederilor art. 113 alin. (3) din Constituție și art. 78 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Cu acestea, declar încheiată ședința comună de astăzi.

Vă doresc tuturor o seară bună, o săptămână plăcută tuturor!

Ne revedem mâine în plenul Camerei cu distinșii mei colegi din Camera Deputaților.

Doamne, ajută!

O seară bună!

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 19. 45.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 9 august 2020, 15:00
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro