Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 27 aprilie 2012
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/08-05-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-11-2018
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 27-04-2012 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 27 aprilie 2012

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 9.30.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, și domnul senator Vasile Blaga, președintele Senatului, asistați de domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaților și de domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților și Senatului și vă anunț că, din totalul de 460 de deputați și senatori, și-au înregistrat prezența 252, sunt absenți 208. Prin urmare, cvorumul legal este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința comună de astăzi, în forma în care au fost distribuite tuturor deputaților și senatorilor.

Dacă sunt observații cu privire la ordinea de zi. Nu sunt observații.

Supun la vot ordinea de zi.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

Dacă în legătură cu programul de lucru sunt observații. Nu sunt.

Supun la vot programul de lucru.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, de asemenea, programul de lucru a fost aprobat.

 
Doamna deputat Roberta-Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, informează plenul celor două Camere ale Parlamentului că domnul deputat Florentin Gust-Băloșin va activa în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților.

Înainte de a intra în ordinea de zi, vă anunț că domnul deputat Gust-Băloșin Florentin, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 17, Dolj, Colegiul uninominal nr. 4, își anunță înscrierea în Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaților.

Prezentarea, dezbaterea și adoptarea moțiunii de cenzură intitulate Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată !, inițiată de 116 senatori și deputați.

Pe ordinea de zi avem dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură cu titlul "Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!", inițiate de 116 deputați și senatori, în temeiul art. 113 din Constituție și ale art. 78 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Vă informez că, după prezentarea moțiunii de cenzură în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 23 aprilie 2012, nu au fost înregistrate, din partea inițiatorilor, cereri de retragere a semnăturii.

Procedura cere să întreb în plenul celor două Camere dacă există o astfel de cerere? Nu există o astfel de cerere.

În legătură cu dezbaterea moțiunii de cenzură, Birourile permanente, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, au hotărât să propună timpul maxim afectat pentru dezbateri, după cum urmează: Guvernului i se rezervă maximum 60 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor. Grupurilor parlamentare din Cameră și Senat li se alocă timpul maxim corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar, la care se adaugă, cu același calcul, timpul alocat deputaților și senatorilor independenți, astfel: PDL - 53 de minute, PSD - 44 de minute, PNL - 29 de minute, UDMR - 9 minute, Grupurile parlamentare progresiste - 9 minute, minoritățile naționale - 6 minute, independenți - 4 minute.

Dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Atunci, dați-mi voie să supun la vot aceste propuneri.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerile au fost aprobate.

Am să-i rog, acum, pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință listele cu numele deputaților și senatorilor înscriși la cuvânt pentru dezbaterea moțiunii.

Între timp, conform prevederilor art. 79 din Regulamentul ședințelor comune, trebuie să începem prezentarea moțiunii de cenzură.

Doamna senator Olguța Vasilescu, vă rog.

 

Doamna Lia-Olguța Vasilescu:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În doar două luni, Guvernul a ratat majoritatea obiectivelor pe care și le-a propus și a devenit o amenințare la adresa românilor prin politicile pe care le susține. În loc să fie un Guvern care schimbă direcția greșită a cabinetelor Boc, actualul Guvern a devenit un cabinet șantajat, captiv, care acționează împotriva intereselor românilor.

Din opoziție, am atras atenția, prin moțiuni simple și de cenzură, asupra înrăutățirii permanente a situației sociale și economice a țării, de fiecare dată cu speranța că cei care guvernează vor înceta politicile care sărăcesc românii, lovesc economia și subminează instituțiile și vor opri îmbogățirea prin fraudă a clientelei politice.

Instalarea Guvernului Ungureanu putea să fie o cotitură în abordarea guvernării, dar a eșuat în doar două luni. Regretabil, nu s-a schimbat nimic, demersurile sunt la fel de neprofesioniste și păguboase pentru România și pentru majoritatea românilor.

Această moțiune constată șantajul la care este supus Guvernul României care, prin deciziile sale, afectează largi categorii sociale, precum și stabilitatea economică și socială a țării. Șantajul este unul triplu, pe zone ușor de constatat de către oamenii obișnuiți:

1. Guvernul a cedat șantajului unor grupuri de interese, privatizând companii de stat și acordând licențe de exploatare pentru resurse importante, fără dezbatere publică, fără transparență și încălcând legea.

2. Guvernul a cedat șantajului PDL, alocând clientelei de partid fonduri importante de la buget, înainte de alegeri.

3. Guvernul a cedat șantajului UDMR și a încălcat principiul autonomiei universitare în cazul UMF Târgu-Mureș - o decizie care readuce în România teme ale trecutului.

Fiecare dintre promisiunile actualului premier s-a transformat, pe rând, într-un eșec:

- CAS nu a scăzut, iar premierul a anunțat deja că aceasta a fost doar "un mesaj de încurajare către mediul privat";

- salariile nu revin la nivelul de dinainte de tăierile din 2010, pentru că veniturile bugetare nu s-au strâns în ritmul anticipat, iar fraudarea fondurilor publice și evaziunea fiscală continuă;

- creșterea absorbției de fonduri europene a fost una dintre cele mai mari minciuni ale acestui început de an, cu doar 194 de milioane de euro atrase în trei luni, față de 875 de milioane de euro, cât ar fi fost necesar pentru atingerea țintei propuse;

- IMM-urile nu au fost deloc susținute, deși acestea sunt cheia relansării economice;

- deciziile nu sunt transparente, iar dezbaterile publice, promise pentru legi importante, lipsesc, cum a fost în cazul Tratatului fiscal european, al Legii ACTA, al Legii sănătății, al noilor privatizări;

- prefecți incompetenți sau care au încălcat chiar legea au fost menținuți în funcție; același lucru este valabil și pentru șeful ANAF, Sorin Blejnar, care a ratat total obiectivul combaterii evaziunii fiscale;

- interesul investitorilor străini pentru România nu a sporit o dată cu apariția noului Guvern.

Din cauza deciziilor acestui Guvern și ale celui care l-a precedat, România nu are astăzi o strategie de dezvoltare a țării, în afara acordurilor cu finanțatorii externi. Executivul nu știe ce are de făcut până la momentul alegerilor, când va trebui să predea gestiunea țării unui nou Guvern, legitimat de votul oamenilor. Singura sa strategie pare să fie aceea a vânzării frenetice a resurselor, a alocării de fonduri către clienții politici și a instigării românilor, unii contra celorlalți.

Acest Guvern nu a învățat nimic din protestele lunii ianuarie, continuând să ia decizii împotriva românilor, fără consultarea lor, cu o aroganță care amenință democrația. Deciziile privind alocarea de fonduri către administrația locală, privind implicarea politicului în mediului universitar sau privatizarea companiilor de stat se iau fără transparență, fără explicații clare și în total dezacord cu legile țării, generând nedumeriri și proteste.

Privatizări din care nu câștigă nici statul, nici economia, doar clientela politică.

Stimați colegi,

În 20 martie a.c., Guvernul a aprobat trei hotărâri de Guvern prin care se încheiau acorduri petroliere de concesiune către compania americană Chevron, pentru explorare, dezvoltare-exploatarea gazelor de șist în Dobrogea.

Prima întrebare care se pune este de ce Guvernul a aprobat acorduri petroliere cu o singură companie, deși mai existau și alte companii care ar fi dorit să încheie astfel de acorduri petroliere cu autoritățile române?

A doua întrebare este: care e nivelul de secretizare pentru fiecare acord dintre cele menționate și prin ce act a fost secretizat fiecare acord?

Am atras atenția și noi, USL, și societatea civilă asupra faptului că în legislația privitoare la protecția informațiilor clasificate se interzice expres secretizarea în bloc a contractelor sau acordurilor.

Compania americană Chevron a primit dreptul de a explora și exploata gazele de șist pe trei perimetre, toate aflându-se în județul Constanța, în suprafață totală de aproximativ 300 000 de hectare. Cele trei perimetre se află în zonele Vama Veche, Adamclisi și Costinești. Chevron mai deține licențe de explorare și exploatare și în zona Bârladului.

De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de șist, în condițiile în care nu existau studii și nici cadrul legislativ specific, care să reglementeze condițiile tehnice de explorare-exploatare care să evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?

În cazul reactoarelor nucleare de la Cernavodă s-a cerut acceptul locuitorilor orașului și a existat, permanent, un program de asistență, finanțat de stat, pentru cetățenii din Cernavodă. Ce consultări au avut loc cu locuitorii din Bârlad ori cu cei de pe litoral? De altfel, protestele locuitorilor, la care s-au alăturat și reprezentanți ai administrației locale, ne oferă răspunsul la această întrebare.

Secretomania guvernamentală a primit o palmă usturătoare de la firma Chevron, care a declarat că nu a cerut secretizarea contractelor. Reprezentanții Guvernului spun că această obligație le revine ca o consecință a legii petrolului. Nevoia de transparență însă, în cazul unei decizii atât de angajante și în condițiile în care investitorul extern este de acord, impune însă desecretizarea acestor contracte. Aceasta moțiune dorește să sancționeze, în primul rând, lipsa de transparență din acest proiect.

Stimați colegi,

O altă temă pe care dorim să o abordăm se referă la privatizarea societății S.C. Cupru Min S.A. Abrud. Eșecul privatizării Cupru Min S.A. nu exonerează cu nimic Guvernul de erorile comise în procesul de privatizare, ci, dimpotrivă, este încă o dovadă a iresponsabilității cu care Executivul abordează chestiunea privatizării resurselor solului românesc.

S.C. Cupru Min S.A. Abrud este singura societate care mai funcționează și produce în mineritul de neferoase din România. Toate celelalte societăți miniere au fost lichidate și dezafectate.

Cu rezerve exploatabile de 1,25 milioane tone, S.C. Cupru Min S.A. Abrud administrează circa 60% din rezervele de cupru ale României. Societatea are 470 de angajați, iar bilanțul societății se prezintă astfel: în 2010 - 19 milioane de lei profit; în 2011 - 41 de milioane de lei profit. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că societatea produce, poate să-și susțină locurile de muncă și că își poate plăti, eșalonat, datoriile de 64 de milioane de lei.

În aceste condiții, când societatea este pe profit, ce a făcut Guvernul României? A acționat ca și cum și-ar fi propus intenționat să o pună în dificultate. Concret, a impus taxe de drum la transportul prin carieră, iar energia electrică a fost vândută la cel mai mare preț din piață.

Mai mult, Asociației de Salariați Cupru Min S.A. Abrud i s-a refuzat cererea legală de atribuire a unui pachet de acțiuni sau asocierea în participațiune cu statul pentru exploatarea zăcământului.

Așa se face că Roman Copper Corp, o companie din Toronto (Canada), înființată în noiembrie 2011, de către firma de investiții Bayfront Capital Partners, din aceeași localitate, a câștigat licitația desfășurată de stat pentru privatizarea Cupru Min. Firma canadiană urma să plătească pentru pachetul de 100% din acțiunile producătorului de cupru suma de 200,8 milioane de euro, adică de 3,5 ori mai mult decât prețul de pornire al licitației, care era de 57,4 milioane de euro.

Întrebarea e: cum a putut Bayfront Capital Partners, o firmă de investiții cu câteva birouri închiriate, să preia cel mai mare producător de cupru din România, care administrează rezerve de cupru evaluate în prezent la 5,6 miliarde de euro (7,5 miliarde de dolari), fiind limpede că firma canadiană nu avea capabilitatea tehnică, financiară și umană necesare? Dat fiind profilul de activitate al Bayfront Capital Partners, care dispune de o mână de oameni, este greu de crezut că a cumpărat Cupru Min în nume propriu. Există și suspiciunea că Roman Copper Corp voia să cumpere Cupru Min pentru a o vinde ulterior unui terț, la o sumă de câteva ori mai mare.

Refuzul firmei canadiene de a depune garanțiile este o dovadă a afirmației de mai sus.

Cum s-au putut întâmpla toate acestea? În mod normal, Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie ar fi trebuit să se asigure, prin caietul de sarcini, că știe cine este în spatele firmelor, până la ultimul acționar.

De asemenea, Consiliul Concurenței ar fi trebuit implicat în această tranzacție.

Având în vedere că Guvernul României și-a reafirmat dorința de a privatiza Cupru Min, așadar nu și-a asumat greșelile pe care le-a comis în precedentul proces de privatizare, rămân anumite întrebări la care premierul și ministrul economiei trebuie să ne răspundă:

- S-a căutat o formă de asociere care să permită păstrarea de către statul român a licenței de exploatare?

- Ce a fost avut în vedere la calculul de evaluare a licenței de exploatare (active, arierate, zăcământ etc.)?

- Care este evoluția conținutului de cupru, de argint și de aur odată cu creșterea adâncimii zăcământului?

- Care este volumul de cupru din actualele halde de minereu sărac procesabil din perimetrul avut în vedere?

- De ce nu s-a procedat la restructurarea datoriilor Cupru Min în același mod în care s-a decis acest lucru pentru CFR Marfă?

- De ce caietul de sarcini nu a inclus nicio obligație pentru participanții la licitație privind investițiile ulterioare?

- De ce firma care a evaluat Cupru Min Abrud S.A. nu a fost autorizată de Agenția Națională pentru Resurse Minerale să calculeze și evalueze rezerve minerale?

- S-a avut în vedere că fiecare tonă de concentrat de cupru conține și circa 10 - 12 grame de aur, respectiv 50 de grame de argint?

- S-au solicitat informații, prin Serviciul de Informații Externe, privind bonitatea participanților la licitație?

- De ce Guvernul nu a luat în seamă semnalele opoziției și ale opiniei publice privind erorile comise, expunând statul român la această țeapă rușinoasă?

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Faptul că românii nu primesc informațiile necesare privind modul în care este gospodărită avuția noastră comună se asociază cu alte informații, trunchiate, distorsionate ori reinterpretate, pe care însă le primesc cu nemiluita. Felul în care Guvernul ia drept mari izbânzi rezultate care ar trebui, mai degrabă, să-l pună pe gânduri este edificator în această privință. Cu cât Guvernul se laudă mai tare, cu atât ar trebui să fim mai îngrijorați.

Iată, de pildă, noua ofertă publică la Transelectrica. Declarația prim-ministrului: "Împreună cu câțiva colegi din Guvern, am urmărit cu sufletul la gură felul în care s-a făcut subscrierea pe bursă a acțiunilor și am văzut cum trece de cele mai optimiste așteptări ale noastre. (...) Cu 37,6 milioane luate în beneficiul țării, iar estimările noastre erau infinit mai mici decât atât".

Nu știm exact ce înseamnă "infinit mai puțin decât 37,6 milioane de euro". Știm însă ce înseamnă cel mai puțin. Intervalul de ofertă a fost între 14,9 lei/acțiune și 19,2 lei/acțiune. Știți cu cât s-au vândut acțiunile către marii investitori? Exact cu 14,9 lei/acțiune. A vinde la prețul cel mai mic înseamnă, așadar, pentru Guvernul României întrecerea celor mai optimiste așteptări.

În anul 2006, 10% din acțiuni s-au vândut, atât pentru micii cât și pentru marii investitori, cu 16,8 lei/acțiune. În anul 2012, cu un leu depreciat față de 2006 cu aproape 40%, acțiunile s-au vândut cu 14,9 lei/acțiune pentru marii investitori și cu 15,7 lei/acțiune pentru micii investitori.

Dacă ar fi menținut prețul din 2006, măcar în valori nominale, subscrierile ar fi fost la nivelul de 0,8% (ați auzit bine - 0,8%!) pentru marii investitori și de 6,9% pentru micii investitori. Bine, ni se va spune, dar condițiile economice nu sunt aceleași. De acord, dar dacă condițiile economice nu sunt aceleași, de ce privatizăm în pagubă?

În ciuda acestei situații, care ridică numeroase semne de întrebare, Guvernul dorește să continue vânzarea unor pachete de acțiuni la companii extrem de importante pentru patrimoniul național, dar mai ales pentru siguranța și securitatea națională. Vorbim aici de Hidroeletrica, Nuclearelectrica, Romgaz și Transgaz. Iar această vânzare se face, deși nu a fost rezolvată în sectorul energetic grava problemă a contractelor cu intermediarii care cumpără energia cea mai ieftină de la companiile de stat, într-un adevărat proces de căpușare a acestor companii. De asemenea, în ciuda promisiunilor făcute de Guvern, pare că asistăm la o strategie deliberată a Guvernului de a menține managementul politic al acestor companii.

Bani pentru clientela PDL

Banii publici ai României sunt folosiți de Mihai Răzvan Ungureanu, cu încălcarea legii, pentru a cumpăra sprijinul unor președinți de consilii județene și primari PDL, UDMR, UNPR prin plăți directe.

După două trimestre de scădere a PIB, când economia se află în recesiune - fapt recunoscut chiar de către ministrul finanțelor -, într-un context financiar turbulent pe plan internațional și cu numai două luni înainte de alegerile locale, Guvernul recent instalat dă dovadă de iresponsabilitate bugetară, în disprețul cetățenilor cărora le cere să facă sacrificii și în divorț chiar față de propriile sale angajamente în fața organismelor financiare internaționale, respectiv a Fondului Monetar Internațional și a Comisiei Europene.

Hotărârea Guvernului României privind alocarea unei sume din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2012, pentru unele unități administrativ-teritoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, din 6 aprilie 2012, este ilegală și imorală, din următoarele motive:

1. Guvernul alocă 648,2 milioane de lei (circa 150 de milioane de euro) dintr-un fond de rezervă care cuprinde, așa cum a fost prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2012, doar 224,9 milioane de lei (circa 52 de milioane de euro). Aceasta înseamnă că Guvernul cheltuie doar în luna aprilie 2012, din fondul de rezervă, de 3 ori mai mulți bani decât sunt prevăzuți prin lege pentru întreg anul 2012. Cum este posibil? În spiritul și în litera legii și în limita bunului-simț, nu este posibil. Evident, indiferent de artificiile bugetare și jongleriile cu legislația (cu două zile înainte de publicarea acestei hotărâri în Monitorul Oficial al României a apărut Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2012, care suspendă până la sfârșitul anului electoral 2012 câteva articole incomode din Legea finanțelor publice, precum și din Legea finanțelor publice locale - dar nu pe toate) tot este necesară o rectificare bugetară. În absența acestei rectificări, se încalcă art. 14 alin. (3) al Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare (articol care nu face obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2012), care precizează că: "Nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonată sau plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare". Mai mult, art. 4 alin. (2) al Legii nr. 500/2002 prevede că "Sumele aprobate la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) - n.n. inclusiv bugetul de stat -, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite". Iar la art. 4 alin. (3), aceeași lege prevede că "angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate". Or, Guvernul a angajat cheltuieli din fondul de rezervă în exces față de limita aprobată în bugetul de stat. Încălcarea prevederilor art. 4 alin. (2) și art. 4 alin. (3) reprezintă infracțiune și se sancționează conform legii.

2. Dovada faptului că alocarea sumei de 648,2 milioane de lei din fondul de rezervă s-a făcut cu încălcarea principiilor care guvernează legislația bugetară este mențiunea cuprinsă la art. 3 al hotărârii de Guvern respective, în conformitate cu care Ministerul Finanțelor Publice este autorizat "să introducă modificările corespunzătoare în volumul și în structura bugetului de stat pe anul 2012". Or, acest fapt dovedește că la momentul alocării sumei de 648,2 milioane de lei, aceasta nu era prevăzută legal în volumul și structura bugetului pe 2012, fie integral (întrucât nu sunt publice datele privind execuția bugetară pentru fondul de rezervă pe primele 3 luni din 2012), fie ca diferență între suma prevăzută în buget (224,9 milioane de lei) și suma alocată (648,2 milioane de lei).

În fapt, are loc o rectificare ilegală și nontransparentă a bugetului, făcută de un Guvern care a anunțat o schimbare de conduită, respectiv promovarea dialogului și transparenței.

3. Rectificarea bugetară, a cărei necesitate este recunoscută chiar de către Guvern, prin art. 3 din respectiva hotărâre de Guvern, este ilegală, întrucât încalcă art. 15 alin. (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 care statuează că "Într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare și acestea nu pot fi promovate în primele șase luni ale anului". Poate că Guvernul ar fi trebuit să dea o ordonanță de urgență prin care să suspende luna aprilie din calendar, astfel încât ea nu să mai facă parte din primele șase luni ale anului și rectificarea bugetară să fie legală. Mai mult, conform art. 6 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, rectificarea bugetară poate fi făcută doar prin lege, nu prin hotărâre de Guvern.

4. Fondul de rezervă este la dispoziția Guvernului, dar nu la bunul său plac. Deși prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2012 și-a dat singur mai multe derogări de la legislația în vigoare pentru a direcționa sumele din fondul de rezervă către plata arieratelor, Guvernul își fură singur căciula și, astfel, ne păcălește pe noi toți. Reducerea arieratelor, adică a datoriilor statului trecute de scadență, este o condiție în Acordul cu FMI, dar ea trebuie făcută prin câștiguri de eficiență, nu prin împrumuturi sau prin reducerea unor cheltuieli sociale sau de investiții.

În loc de această soluție, Guvernul Ungureanu a obligat multe ministere să renunțe la o parte din alocările bugetare, să verse banii în fondul de rezervă, iar de acolo aceștia au luat ajuns la destinații electorale. Aceasta contravine flagrant art. 50 din Legea nr. 500/2002, care prevede că transferurile între ordonatorii principali de credite trebuie să aibă loc "fără afectarea fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului". Or, prin astfel de donații, are loc schimbarea destinației utilizării unor resurse, folosindu-se ca instrument tocmai fondul de rezervă. Totodată, se introduce arbitrariul în realocarea resurselor, impus în mod subiectiv "de sus în jos".

Întrucât rectificarea bugetară nu a fost operată, nu știm care este sursa acestor bani. Guvernul a încălcat astfel principiul transparenței politicii fiscal-bugetare, prevăzut la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 69/2010. Dar probabilitatea ca ei să provină din împrumuturi nu trebuie exclusă, având în vedere că România s-a împrumutat excesiv în primele trei luni ale acestui an, mult mai mult decât avea nevoie pentru acoperirea deficitului, și la costuri foarte ridicate. Numai de pe piața externă, Ministerul Finanțelor Publice s-a împrumutat de 2,25 miliarde de dolari și de pe piața internă intenționează să completeze această finanțare cu noi împrumuturi pentru constituirea unui fel de fond de rezervă alternativ de până la 4 miliarde de euro. Or, în condițiile în care acest al doilea fond de rezervă, care a fost convenit cu organismele internaționale ca un fel de mecanism de protecție, nu are o bază legală și nu apare în buget, există riscul uriaș ca banii respectivi să fie folosiți în scop electoral. Aici trebuie spus că deficitul programat de 1,9% din PIB pentru 2012 este periclitat și de prefinanțări de proiecte europene pentru care nu este sigur că se vor primi banii din fondurile europene (de la bugetul european), ceea ce agravează activismul politic al Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu de umflare și utilizare arbitrară a fondului de rezervă. Oare Guvernul MRU se împrumută pentru a cheltui în alegeri, făcând un soi de inginerie financiară care ne va îngreuna deficitul acestui an și datoria în anii care vin? Dacă da, și opinia noastră este că așa se întâmplă, asistăm la un jaf național în plină desfășurare. Este de datoria Guvernului să lase țara fără datorii ascunse, și, dacă nu poate, atunci este de datoria sa să ne lase în pace, respectiv să plece, cât mai repede cu putință.

O altă întrebare pertinentă este: ce fac Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană? De ce nu dau peste mână Guvernului? De ce îl obligă să se împrumute preventiv, dar apoi îl lasă să cheltuiască acești bani pentru pomeni electorale și pentru primăriile puterii?

5. Prin această suplimentare de fonduri, Guvernul a încălcat principiul responsabilității fiscale și principiul eficienței, ambele prevăzute în Legea nr. 69/2010, art. 4 alin. (3) și art. 4 alin. (5). Sustenabilitatea finanțelor publice presupune ca, pe termen mediu și lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situații neprevăzute fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social. Or, iată că fondul de rezervă, care este, trebuie utilizat numai pentru gestionarea riscurilor și situațiilor neprevăzute, suferă o ajustare semnificativă a cheltuielilor, fiind suplimentat de trei ori și alocat inclusiv pentru plata de arierate și de cheltuieli curente, punând astfel țara în imposibilitatea de a mai gestiona alte riscuri sau situații neprevăzute fără alte majorări de cheltuieli. Pe de altă parte, principiul eficienței cere ca deciziile de investiții publice să fie bazate pe evaluare economică, evaluare care lipsește din demersul actualului Guvern.

6. În condițiile resuscitării crizei din zona euro, care poate afecta costul împrumuturilor românești, șansele ca economia să înregistreze creșterea programată, de 1,5% în 2012, scad. Cu atât mai mult este inadmisibilă conduita Guvernului condus de domnul Mihai Ungureanu în administrarea banului public.

7. În fapt, suplimentarea banilor din fondul de rezervă și alocarea lor este bazată doar pe criterii politice, pe interese de partid ale coaliției aflate la putere. Astfel, distribuția acestor sume în teritoriu arată alocarea preferențială către primăriile și consiliile județene controlate de partidele din arcul guvernamental: 57% din sume către PDL și 13% către UDMR.

8. Această realocare politicianistă de resurse din fondul de rezervă este în evident divorț cu angajamentul de organizare corectă a alegerilor, pe care și l-a asumat Guvernul MRU și pe care USL, cu bună-credință, l-a acreditat la învestitură.

9. Această alocare suplimentară de fonduri este și profund imorală. Într-o țară sărăcită, care taie salariile bugetarilor, îngheață pensiile, taie indemnizațiile pentru mame, își vinde resursele naturale unor aventurieri, pentru că nu are bani de investiții, iată că se găsesc bani pentru primăriile și consiliile județene ale puterii portocalii. Din suma de 150 de milioane de euro, suplimentată și alocată ilegal de la fondul de rezervă, s-ar fi putut plăti: 875 de mii de pensii medii lunare, 967 de mii de salarii minime lunare sau peste 1,1 milioane de indemnizații lunare pentru creșterea copilului.

10. Derapajul Guvernului MRU de la angajamentele asumate inițial demonstrează justețea solicitării exprese a USL la ultima întâlnire cu Președintele României, domnul Traian Băsescu, de a fi sprijinit un Guvern care să aibă ca principală misiune pregătirea și desfășurarea corectă a alegerilor locale și a celor parlamentare.

Încălcarea autonomiei universitare în cazul Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Guvernarea PDL a distrus autonomia universitară atunci când a introdus în Legea educației naționale formule precum "ministerul controlează aplicarea autonomiei" sau "Guvernul înființează facultăți", fără ca o astfel de procedură să pornească, firesc, de la senatul universității, așa cum se întâmplă în orice universitate dintr-o țară democratică.

Decizia Guvernului de a modifica structura organizatorică a UMF Târgu-Mureș încalcă autonomia universitară, pentru că ea fost luată fără consultarea senatului universitar, încălcând legea la evaluarea și validarea facultății și a programelor sale de studii și încălcând diferitele directive europene în materie.

Autonomia universitară este un concept fundamental, respectat în orice țară democratică. Este o garanție a conservării tezaurului cultural și științific al oricărei țări și a asigurării premiselor dezvoltării, prin stimularea învățării la nivel superior, a cercetării și inovării. Acest concept are o încărcătură istorică aparte, fiind asociat progresului încă din perioada medievală, de la fondarea primelor universități din lume, și anume: universitățile din Padova, Paris și Oxford. De atunci și până astăzi, încălcarea autonomiei universitare a avut loc, cu precădere, în perioadele de dictatură și de miopie politică, iar consecințele, de fiecare dată, au fost nefaste.

În România, autonomia universitară a fost recâștigată odată cu valorile democratice. Constituția statuează foarte clar că "autonomia universitară este garantată". Acest concept a fost dezvoltat de Legea învățământului din 1995 și preluat de Legea educației naționale nr. 1/2011, care stipulează că "autonomia universitară este unul dintre principiile ce guvernează învățământul superior" și precizează că "autonomia universitară dă dreptul comunității universitare să își stabilească misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea strictă a legislației în vigoare".

Acest articol de lege este unul dintre cele care au supraviețuit procesului de malformare pe care Legea educației naționale a suferit-o atunci când actuala putere a impus o viziune portocalie asupra educației, adoptând textul legii prin angajarea răspunderii pentru a elimina procesele democratice de dezbatere și mediere din Parlamentul României.

Recenta decizie a Guvernului Ungureanu de a modifica structura organizatorică a Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, încalcă grav nu doar Constituția României și Legea educației naționale, prin nerespectarea deciziilor senatului universității, deci a autonomiei universitare, dar și o serie de alte legi și prevederi naționale și internaționale. Astfel, putem spune despre această hotărâre a Guvernului că este:

1. O decizie cu caracter penal

Aceasta pentru că, în conformitate cu Legea educației naționale și legislația pentru asigurarea calității în învățământul superior, nerespectarea standardelor de asigurare a calității în învățământul superior intră sub incidență penală.

Conform legislației în vigoare privind calitatea în învățământul superior, dar și a prevederilor și acordurilor europene emise în cadrul Procesului Bologna, toate programele de studii care funcționează în România trebuie să fie supuse procedurilor de evaluare privind asigurarea calității, în vederea validării prin autorizare și, ulterior, prin acreditare.

De asemenea, Legea educației naționale prevede, în mod expres, că autorizarea și acreditarea programelor de studii se realizează, în mod distinct, pentru fiecare limbă de predare. Or, acest lucru nu s-a întâmplat. Guvernul a acordat pentru trei programe de studii statutul "autorizat să funcționeze provizoriu", și anume: asistență medicală generală - în limba maghiară; medicină - în limba maghiară; farmacie - în limba maghiară, fără ca Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior să parcurgă etapele legale de evaluare a acestor programe de studii noi. Așadar, prin aceste decizii de ignorare a legislației naționale și europene în materia autonomiei universitare, Guvernul a intrat în sfera penală, descrisă clar de legile menționate.

2. O decizie care intră în conflict cu reglementările europene în domeniu.

Programele de studii din domeniul științelor medicale (moașe, medicină generală, stomatologie, farmacie) intră sub incidența unor reglementări ale Uniunii Europene, unele cu statut de directivă europeană, cu putere normativă peste legislația românească.

De exemplu, Directiva europeană 2005/36/CE prevede obligativitatea ca absolvenții învățământului medico-farmaceutic să dețină terminologia necesară activității profesionale în limba țării unde se studiază. Nerespectarea acestor reglementări, inclusiv a celor care vizează calitatea programelor de studii și limba de predare, va face imposibilă recunoașterea la nivel european și național a diplomelor obținute de studenții maghiari care vor studia doar în limba maghiară.

3. O decizie care încurajează separatismul, iar nu multiculturalismul.

Cadrul așa-zis legal pe care UDMR și PDL l-au invocat în tot acest demers este art. 363 din Legea educației naționale, potrivit căruia sunt declarate universități multiculturale și multilingve: Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, în limbile română, maghiară și germană; Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, în limbile română și maghiară; Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureș, în limbile română și maghiară. Hotărârea de guvern pe care o încriminăm aici nu ține însă cont de realitățile obiective din cadrul UMF Târgu-Mureș. În această universitate, înființată în 1946 ca instituție de învățământ superior independentă, cu profil medical, funcționează de mai multe decenii programe cu predare în limba română, maghiară și, mai recent, engleză.

La momentul adoptării hotărârii de Guvern, din cei peste 4 500 de studenți înscriși la diferite programe de studii, aproximativ 58% urmau cursuri în limba română, 39% în limba maghiară și 3% în limba engleză.

Prin urmare, modificările introduse prin adoptarea acestei hotărâri de guvern nu oferă oportunități multiculturale tinerilor maghiari, ci doar introduce separarea pe criterii etnice, promovată de reprezentanții politici ai acestei minorități, chiar în pofida protestelor venite și din rândul studenților de etnie maghiară.

Doamnelor și domnilor,

USL a prezentat în această moțiune cum stau lucrurile.

Este limpede că Guvernul nu a făcut nicio analiză în niciuna din situațiile prezentate mai sus. Deciziile pe care le-a luat sunt rezultatul unui șantaj evident, iar Guvernul Ungureanu preferă să își asume decizii iresponsabile doar pentru a rămâne funcție.

Nu a existat nicio strategie. Dimpotrivă, reprezentanții Guvernului par duși de val. Transparență zero, dezbatere publică zero! Suntem în fața unor realități crunte, păguboase pentru România și pentru cetățenii români, plătitori de taxe și impozite. Impunerea acestor măsuri de către Guvernul Ungureanu afectează atât prezentul, cât și viitorul României.

Prim-ministrul, celelalte autorități implicate în problemele expuse nu au arătat o abordare responsabilă și promovarea unor politici în concordanță cu interesele României și ale românilor.

Lipsa de profesionalism și de responsabilitate, prejudiciile aduse românilor, abandonarea intereselor naționale, nepăsarea față de situația economică în care se află țara, creșterea sărăciei și polarizarea fără precedent, lipsa de transparență, lipsa abordărilor democratice în gestionarea problemelor țării, minciunile, lipsa unei perspective de ameliorare a problemelor economice și sociale îi determină pe semnatarii moțiunii să ceară demiterea Guvernului, prin votul afirmativ acordat prezentei moțiuni de cenzură.

Din toate aceste motive, vă invităm, stimați colegi, să votați această moțiune de cenzură.

Acesta a fost textul moțiunii de cenzură.

Dacă-mi permiteți, domnule prim-ministru, vă văd foarte relaxat. Cred că înțelegeți că nimeni nu o să vă împuște astăzi în Parlamentul României, așa cum se tem mulți dintre colegii și colegele dumneavoastră.

Vreau să vă spun că niciodată declarațiile politice și moțiunile nu au ucis pe nimeni, dar politicile proaste de închidere a spitalelor, de tăiere a medicamentelor bolnavilor de cancer ucid, domnule prim-ministru!

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

(Conducerea ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului a fost preluată de către domnul senator Vasile Blaga, președintele Senatului.)

 
 

Domnul Vasile Blaga:

Îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea de cenzură.

Aveți cuvântul, domnule prim-ministru.

 
 

Domnul Mihai Răzvan Ungureanu - prim-ministrul Guvernului României:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați invitați,

Stimați cetățeni ai României,

Acum două zile, am avut privilegiul de a mă afla în această sală a Parlamentului României într-o ocazie cu totul specială. La șapte ani de la semnarea de către România a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, președintele Consiliului European, domnul Herman Van Rompuy, s-a adresat direct cetățenilor României pentru a le prezenta ideile care pot sta la baza gestionării marilor provocări cu care se confruntă astăzi construcția europeană.

Mă bucur că această sală a fost plină. Mesajul principal pe care-l extrag din acest discurs memorabil este că toți cetățenii României au propria contribuție la procesul de întărire a construcției europene, de promovare a valorilor care reprezintă Europa unită.

Acest lucru, doamnelor și domnilor, readuce în atenție responsabilitatea noastră politică, Executiv și Legislativ deopotrivă, putere și opoziție în egală măsură, de a fi parte activă a procesului de evoluție și consolidare a Uniunii Europene.

La două zile, la doar două zile după acest moment al solidarității și al responsabilității, și la doar 78 de zile de la momentul învestiturii - o premieră în istoria postdecembristă a Parlamentului României -, revin în forul legislativ pentru a apăra stabilitatea politică și economică a acestei țări. Îmi fixasem un alt termen, doamnelor și domnilor, de o sută de zile, pentru a veni în fața dumneavoastră și a vă prezenta activitatea Guvernului pe care am onoarea să-l conduc.

Oricum, chiar și în această formă, mă bucur că am reușit să readuc opoziția în Parlament, așa cum am promis la începutul mandatului.

Înțeleg însă demersul opoziției ca pe o expresie a procesului democratic din România. Și, credeți-mă, tratez acest moment în modul cel mai serios și mai responsabil.

Încerc însă să detectez miza acestui gest al opoziției parlamentare și nu pot să nu mă întreb care este gradul de responsabilitate al unei acțiuni care nu poate genera decât destabilizare, lipsă de predictibilitate politică și economică, și o prelungită incertitudine.

Inoportunitatea acestei moțiuni este cu atât mai evidentă, cu cât în aceste zile se află la București o delegație a Fondului Monetar Internațional, a Băncii Mondiale și a Comisiei Europene, căreia îi transmitem un mesaj de provizorat politic deloc avantajos pentru cetățenii României.

Trebuie să ne asumăm, în calitate de reprezentanți ai acestei țări, cartea de vizită pe care vrem s-o prezentăm. Nu este vorba doar despre imaginea României, ci mai ales de forța de negociere pe care România riscă să o piardă în astfel de momente.

Opoziția are, în esență, un rol pozitiv, prin critica pe care o formulează la adresa actului de guvernare, dar ceea ce faceți dumneavoastră este să distrugeți însăși ideea de opoziție. Opoziția înseamnă contribuție la bunul mers al țării și opoziția înseamnă responsabilitate față de interesul național.

Regret că în fața mea și în fața cetățenilor acestei țări se află mai mulți politicieni și prea puțini oameni de stat.

Am fost întrebat public, în câteva rânduri, dacă am emoții față de această moțiune de cenzură. Trebuie să recunosc o oarecare emoție, dar ea nu are legătură cu persoana mea sau cu Guvernul pe care-l conduc. Mi-e teamă că această moțiune de cenzură este însă un test pentru întreaga clasă politică, începând cu opoziția și, dincolo de soarta acestui Guvern, este un test al valorilor pe care alegem să le promovăm.

Am citit un text căruia îi lipsește forța argumentației, un text care deja avea nevoie de actualizare între momentul redactării și cel al depunerii. Textul este, el însuși, o dovadă a faptului că acest Guvern acționează și a faptului că acestui Guvern nu-i lipsește responsabilitatea.

Nu ezit, stimați membri ai Parlamentului României, stimați cetățeni ai României, să vă împărtășesc mâhnirea mea față de acest text. Dacă viitorul acestei țări s-ar construi în funcție de ideile moțiunii, îmi este teamă că suntem mult mai departe de Europa decât în cele două zile de la momentul în care președintele Consiliului European s-a aflat aici, în Parlament. Citindu-le, am avut senzația unei căderi în timp, unde naționalismul întunecat și xenofob al începuturilor de ani ’90 se amestecă cu genul de lozinci de tipul "Nu ne vindem țara!".

Trăiesc cu senzația că, deși România și cetățenii români sunt în Uniunea Europeană, autorii și semnatarii acestei moțiuni sunt mult mai departe de valorile europene decât mi-aș fi putut eu vreodată imagina.

Moțiunea privește către trecut nu către viitor. Moțiunea nu construiește nici măcar o idee, ci distruge ceea ce cu greu s-a obținut în mulți ani de efort. Moțiunea este o invitație către o Românie arhaică, în care interesul cetățeanului nu este reflectat în niciun fel.

Ce ne spune, doamnelor și domnilor, această moțiune? De exemplu: că viața comunităților locale, de la cele mici până la cele mai mari, de câteva mii sau zeci de mii de oameni, nu are importanță pentru politicienii de la București, că soarta lor este incompatibilă cu interesele născute pe malul Dâmboviței.

Acelora care au înțeles raționamentul meu, și care m-au sprijinit, și se află în sală - mulțumindu-le încă o dată distinșilor reprezentanți ai puterii -, le mulțumesc și-i asigur că nu-i dezamăgesc.

De ce este vinovat un guvern care a alocat fonduri pentru acele autorități locale care au știut să se lupte pentru propriile comunități? Faptul că ei aparțin, într-o măsură mai mică sau mai mare, puterii sau opoziției ține și de felul în care partidele aleg să-și selecționeze și să-și promoveze oamenii cei mai competenți. Și cum poate fi catalogată etichetarea comunităților locale ca aparținând puterii sau opoziției, altfel decât ca o nedreptate făcută comunităților locale? Nu este și aceasta, doamnelor și domnilor, o formă implicită de separatism politic, de felul celei pe care o invocați și în cadrul UMF?

Autorii acestei moțiuni de cenzură pornesc de la premiza că votul poate fi cumpărat în România, stimați cetățeni! Că electoratul este coruptibil.

(Discuții în sală)

Îmi pare rău, nu împărtășesc această logică și nu sunt eu cel care contribuie la această percepție. Mă distanțez de acest mod de a face politică. Nu subestimez electoratul României și știu, cum probabil știu și cei care se află în această sală, că libera opțiune politică este sacră.

Ce ne mai spune această moțiune de cenzură? Că modernizarea României este un obiectiv greșit, că privatizările sunt, în sine, în detrimentul acestei țări.

Ideea că în România anului 2012 avem dezbateri care sugerează că naționalizarea României, naționalizarea economiei este un lucru de dorit, mă descumpănește și mă face să mă întreb cum este acest lucru compatibil cu evoluția actuală a țării, cu ideea unei economii de piață funcționale și cu statutul de membru al Uniunii Europene? Instrumente moderne de acțiune economică au fost criticate constant în ultimele săptămâni.

Trec peste faptul că Guvernul actual nu a făcut încă nicio privatizare. Nu înțeleg cum poate fi respinsă ideea unei listări la bursă, în condițiile în care conexiunea cu piața de capital este un test care certifică însăși credibilitatea unui stat.

Guvernul pe care am onoarea să-l conduc nu a făcut nici concesiuni preferențiale, nici privatizări intempestive, sub, citez: "comandamente externe", așa cum sugerau, probabil din ignoranță, unii dintre dumneavoastră. Acest Guvern continuă - și subliniez, continuă - politicile, strategiile asumate de guvernele anterioare. Este o chestiune de credibilitate externă a României și nu putem, la orice schimbare în administrație, să revenim la un oarecare moment de început, arbitrar ales, să oprim totul și să reluăm.

Ne-am obișnuit să negăm tot ce au făcut alte guverne, să invocăm moșteniri mai mult sau mai puțin dezastruoase. Acest Guvern, când a pornit la drum, a vorbit despre continuitate, despre stabilitate, despre predictibilitate. Și un stat este predictibil atunci când își respectă angajamentele strategice, indiferent de componența personală a guvernului care și le-a asumat.

În privința lipsei de transparență, acest Guvern nu poate fi acuzat nici pentru lipsa unora de informare, nici pentru dezinteresul în a se documenta, nici pentru incapacitatea de a înțelege. Toate aspectele imputate nu doar că nu au fost ascunse sau, cum spunea cineva mai bine instruit, "conspirate", dar au fost, cele mai multe, publicate și pe site-urile guvernamentale, și în Monitorul Oficial.

De asemenea, doamnelor și domnilor, nu pot înțelege de ce respectarea unor angajamente poate fi privită cu atâta lejeritate. Și în acest context, doresc să le răspund și celor care au ridicat semne de întrebare privind oportunitatea prim-ministrului României de a se afla ieri la Varșovia, la Forumul Europa Centrală și de Est - China. Nu am fost acolo pentru mine, am fost pentru România, pentru a apăra interesele cetățenilor României, fiindcă, oricum, știind cu toții ce înseamnă China, înțelegem și ce înseamnă credibilitatea țării într-o asemenea relație.

Credibilitatea unui stat se câștigă greu și se poate pierde într-o secundă. România nu este un magazin pe care să pui o placă, închizând ușa, și să spui că te întorci după ce-ți termini vacanța..., eventual în Dubai.

Al treilea lucru pe care autorii moțiunii ni-l transmit este că atitudinea europeană, care reflectă și promovează valorile democratice ale dialogului, ale toleranței, ale conviețuirii pașnice, nediscriminatorie, este profund greșită. Încerc să înțeleg în ce sens este acest mesaj compatibil cu gesturile curajoase, responsabile ale unui Guvern PSD din 1996, ale unui președinte provenit din rândurile PSD-ului - este vorba de președintele Iliescu -, care a făcut ce a putut pentru normalizarea relațiilor dintre o minoritate și o majoritate. Și mai încerc să-mi dau seama cum percept cetățenii români care se află, vremelnic sau permanent, în afara granițelor țării mesajul că ideile de nediscriminare, toleranță, respect pentru drepturile tuturor cetățenilor, nu-și mai pot găsi reflecție în acțiunea unei părți a politicienilor din România.

De ce este inacceptabil ca membri ai minorităților, cetățeni români, să dorească să-și conserve identitatea etnică și culturală, în timp ce noi, ca stat, luptăm pentru același deziderat pentru comunitățile de români din afara granițelor? Mi se pare inacceptabil să credem că putem câștiga capital electoral cu un discurs naționalist, specific altor vremuri.

Și nu în ultimul rând, autorii acestei moțiuni de cenzură ne spun că aplicarea legii în România trebuie să fie facultativă, selectivă.

Accentuez că acest Guvern nu a făcut decât să aplice legea în integralitatea sa. Indiferent de rezultatul moțiunii de cenzură, doamnelor și domnilor, voi continua să promovez aceleași principii.

În ciuda a ceea ce ne spune astăzi opoziția, rămân, în continuare, încrezător că anii mulți pentru construcția unei Românii europene nu vor fi iremediabil afectați de acest derapaj.

Revenind la fiecare dintre subiectele moțiunii de cenzură, pentru a nu mai rămâne nicio urmă de îndoială asupra actelor guvernamentale, aș dori, domnule președinte, stimați membri ai Parlamentului României, să precizez următoarele:

În chestiunea privatizărilor, în primul rând, revin la ideea că modul în care autorii moțiunii de cenzură aleg să abordeze astăzi, într-un stat membru al Uniunii Europene, problema privatizărilor, este, repet, cel puțin anacronică, dacă nu îngrijorătoare. Nu știu cui ar trebui să mă adresez cu răspunsul la această moțiune de cenzură, pentru că nu înțeleg exact în ce parte a USL sunt confuziile.

Acest Guvern aplică o politică de centru-dreapta. Eu însumi sunt un om cu afiliere ideologică de dreapta. Nu-mi dau seama dacă PNL, foarte vehement în a-mi nega nu doar apartenența de vreun fel sau filonul, crede cu adevărat în criticile formulate prin moțiunea de cenzură.

Din câte îmi amintesc eu, printre obiectivele asumate de PNL, aflate și pe site-ul partidului, deci la îndemâna tuturor, sunt - și citez - "stimularea inițiativei private și restrângerea categoriei bunurilor care fac obiectul proprietății publice", fapt ce pare a fi în contradicție cu susținerea că "Guvernul, șantajat și captiv, acționează prin privatizare împotriva intereselor românilor".

Dați-mi voie să citesc ceva, stimați membri ai PNL: "Actualul Guvern se teme ca dracul de tămâie să facă orice. Marca acestui Guvern este inacțiunea, lipsa de acțiune, lipsa de curaj. Puteau să înceapă să listeze pe bursă societăți cum sunt Romgaz, Hidroelectrica."

Și, mai departe, un alt citat: "Nu văd care este problema privatizării. Se vede că societățile de stat sunt prost gestionate."

Acestea sunt criticile aduse Guvernului Boc, nu mai devreme de vara trecută, de către un distins liberal, fostul premier și președinte al PNL, Călin Popescu-Tăriceanu. Ceea ce face acest Guvern, listarea unor companii pe bursă și privatizarea societăților de stat, este exact ceea ce recomanda anul trecut, într-un autentic spirit liberal, domnul Tăriceanu însuși.

Acum, la 10 luni distanță, înțeleg din moțiunea dumneavoastră că, prin măsurile de privatizare luate, Guvernul pe care îl conduc este la cheremul unor grupuri de interese. Înțeleg că privatizările, concesiunile sau listarea pe bursă făcute de acest Guvern sunt rele, ilegale și amenință România.

Pe cale de consecință, înțeleg că privatizările anterioare, făcute de guvernele dumneavoastră, ale celor care sunteți astăzi în opoziție, au fost bune, profitabile și legale. Inclusiv cele care s-au privatizat pe doar un dolar. (Discuții, rumoare, vociferări)

Din sală: Care un dolar? Exemplu! (Discuții, rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Mihai Răzvan Ungureanu:

Întreprinderi cum ar fi: IMGB, Combinatul Siderurgic Reșița, Aro Câmpulung, Sidex, Petrom și înșiruirea poate continua.

În ceea ce privește chestiunea "Chevron".

În privința acordului petrolier încheiat cu compania "Chevron", vă reamintesc că procedura de concesiune prin apel public de ofertă a fost demarată în septembrie 2009, în urma ordinului președintelui ANRM, publicat în Monitorul Oficial al României de la acea vreme, care, de altfel, a și demisionat în octombrie, odată cu ieșirea PSD de la guvernare. Anunțul privind organizarea rundei de licitație pentru 30 de perimetre petroliere, printre care și perimetrele de la Costinești, Vama Veche și Adamclisi, au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deci nu a fost nimic ascuns.

Ca urmare a acestui anunț, până la termenul limită, 21 de companii românești și străine au depus 62 de oferte pentru 20 de perimetre, iar 10 au câștigat licitațiile. Evaluarea ofertelor, desemnarea câștigătorilor, negocierea și semnarea s-au finalizat până la jumătatea anului 2011.

În cursul anului 2011, au fost aprobate prin hotărâre de Guvern cinci acorduri petroliere, iar în 20 martie anul curent Guvernul a aprobat cele trei acorduri petroliere încheiate între ANRM și "Chevron", fiind în procedură de reavizare alte 12 acorduri.

În privința acordului petrolier deținut de "Chevron" pentru zona Bârlad, acesta a fost aprobat de Guvernul PSD în 2004, titularul inițial fiind o altă companie. Procedura de desfășurare a apelului public de oferte a fost transparentă, deschisă atât companiilor românești, cât și celor străine care au dorit să participe la această rundă și care au îndeplinit, evident, și condițiile pentru a fi declarate câștigătoare.

Toate acordurile despre care vorbim sunt acorduri petroliere, în strictă conformitate cu Legea petrolului. Decizia Guvernului privind licențele de explorare, dezvoltare, exploatare a perimetrelor concesionate pentru trei perimetre în Dobrogea nu conține formularea "gaze de șist" și, de altfel, licențele sunt doar începutul unui proces. Întâi se va explora pentru identificarea resurselor; și este o etapă care durează aproximativ doi până la patru ani. Vă reamintesc că în acest moment nici nu cunoaștem dacă România dispune sau nu de această resursă.

Scopul explorării, care nu este în măsură să afecteze mediul, fiind și aceasta o chestiune foarte clară, evidențiază existența sau inexistența combustibililor fosili neconvenționali.

Mai mult, doresc să vă amintesc că șefii de state și guverne ale Uniunii Europene au convenit, în februarie anul trecut, că se impune evaluarea potențialului Europei în ceea ce privește extracția și utilizarea sustenabilă a resurselor de combustibili fosili neconvenționali, inclusiv gazele de șist. Dacă se vor identifica resurse de hidrocarburi, inclusiv gaze de șist, va urma o evaluare a resurselor și abia după aceea o decizie.

Cred că sunteți în asentimentul meu, doamnelor și domnilor, că orice stat are nevoie să-și cunoască resursele de care dispune. Este o chestiune strategică și asigurarea siguranței strategice în materie energetică a României este o prioritate, indiferent de natura ideologică sau partinică a guvernelor.

Licențele nu sunt un cec în alb. Eventuala exploatare se va demara doar atunci când vom fi siguri că avem ce exploata și că această exploatare se va face în condiții de maximă siguranță pentru viața cetățenilor.

Și încă un aspect. Până la acel posibil moment, va trebui ca legislația să fie completată și adaptată pentru a permite exploatarea noilor resurse, fapt care depinde integral de dumneavoastră, membri ai Parlamentului României.

Între timp, cred că ar trebui să participăm la dezbateri, lăsând să vorbească și ascultând mai întâi specialiștii, mai ales în condițiile în care școala românească de petrol și gaze și cea de geologie sunt unanim recunoscute pe plan mondial. Eu unul am încredere în specialiștii și reprezentanții mediului academic și cred că vor contribui la dezbaterea internă pe acest subiect.

Mai mult, ni se impută clasificarea contractelor privind resursele energetice ale statului. Practica secretizării, doamnelor și domnilor, nu-mi aparține. Contractele s-au clasificat în baza acelorași norme care au funcționat și pe vremea guvernelor anterioare: Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, Hotărârea Guvernului nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu, Legea petrolului nr. 238/2004 și normele sale de aplicare.

Ați avut cu toții, în perioada în care v-ați aflat la guvernare, stimați membri ai PSD, posibilitatea de a interveni direct. Nu ați făcut-o, dimpotrivă. Acest Guvern a încercat să schimbe practica și a decis publicarea acelor acorduri ale statului încheiate în ultimele două luni și, după cum probabil știți, ele există deja pe site-ul ANRM, începând de ieri.

Probabil ați observat, totodată, că autorii acestei moțiuni și-au pus într-o situație dificilă chiar propriii colegi, foști prim-miniștri ai României. Au contestat tocmai una dintre ultimele hotărâri de Guvern adoptate în 2004, aprobarea, în 9 decembrie 2004, a concesionării perimetrului Bârlad pentru explorare, dezvoltare și exploatare unei companii de la care "Chevron" a preluat apoi concesiunea.

Citez din moțiunea pentru care ați iscălit: "În cazul reactoarelor nucleare de la Cernavodă, s-a cerut acceptul locuitorilor orașului și a existat permanent un program de asistență finanțat de stat pentru cetățenii din Cernavodă."

Doamnelor și domnilor de la PSD,

Ce consultări au avut loc cu cetățenii din Bârlad sau cu cei de pe litoral?

De altfel, protestele locuitorilor, la care s-au adăugat și reprezentanți ai administrației locale și șefi ai organizațiilor locale PSD, ne oferă răspunsul la întrebarea aceasta.

Cum le răspundeți propriilor colegi, domnule prim-ministru Adrian Năstase? S-a consultat cineva cu locuitorii din Bârlad?

Cred că nu aceasta a fost intenția autorilor moțiunii, să-și pună colegii într-o poziție stânjenitoare, dar cred că astfel de neglijențe se întâmplă atunci când ai mare nevoie de a justifica formal o decizie politică.

În ceea ce privește "Cupru Min", atât textul moțiunii, cât și dezbaterea publică evidențiază o serie de confuzii și, atunci, am să fac o scurtă incursiune în trecut.

În mai 2006, prin Hotărârea Guvernului nr. 590/2006, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1226/2006, Guvernul de la acea dată, condus de domnul Călin Popescu-Tăriceanu, aproba strategia de restructurare, privatizare și atragere de investiții la următoarele societăți cu capital de stat din sectorul minier, exploatări minereuri metalifere: S.C. "Cupru Min" S.A. Abrud, S.C. "Moldomin" S.A. Moldova Nouă, Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului "Minvest" Deva și așa mai departe. Acest document prevede ca într-o primă fază restructurarea și atragerea de investiții să se realizeze printr-un contract complex, denumit contract de cooperare, iar ulterior să se inițieze procesul de privatizare pentru societățile menționate în hotărârea de Guvern.

Întrebați dumneavoastră în moțiune dacă s-au luat în calcul și alte forme de asociere care să permită păstrarea licenței de exploatare. Cu siguranță da.

În urma acestei hotărâri de Guvern, în iunie 2007, autoritățile au încheiat un astfel de contract de cooperare cu "Energo Mineral" S.A., de fapt un consorțiu alcătuit din "Energo Mineral", "Cuprom" și "Ipronef", o firmă românească cu acționari români. "Energo Mineral" se angaja să investească circa 155 de milioane de euro în retehnologizarea exploatării miniere în schimbul dreptului de exploatare a cuprului. Din păcate, obligațiile contractuale nu au fost respectate, "Energo Mineral" nu a făcut investițiile asumate, nici măcar pe cele de mediu, nu și-a achitat datoriile față de "Cupru Min", a exploatat la maximum utilajele din dotarea societății, așa cum a exploatat minereul cuprifer în perimetrul în care se realizaseră anterior lucrări de descopertă, fără a face nicio investiție pentru a asigura continuitatea exploatării minereului pe o perioadă mai îndelungată.

Timp de doi ani, "Energo Mineral" a extras cupru fără investiții, făcând un profit de 6 milioane de euro pe an. În iulie 2009, după o stagnare a activității de nouă luni și trimiterea în șomaj a 360 de persoane, "Energo Mineral" a denunțat contractul cu S.C. "Cupru Min" S.A., rămânând cu datorii de aproximativ 40 de milioane de lei față de "Cupru Min". Cu același consorțiu, tot în iunie 2007, s-a încheiat un alt contract de cooperare și pentru S.C. "Moldomin" S.A. Moldova Nouă, care s-a derulat cam în aceleași condiții ca și cel de la "Cupru Min". "Reușita procesului" s-a concretizat în intrarea "Moldomin" în lichidare în anul 2010 pentru datorii de 50 de milioane de euro.

Acestea sunt datele și, chiar dacă unii analiști economici au denumit această asociere, citez, "o privatizare între prieteni", eu vă las pe dumneavoastră să trageți concluziile, aflând foarte ușor cine se află în spatele acestor companii menționate.

În 2008, au existat două încercări de privatizare a "Cupru Min": în mai, când oferta a fost revocată, deoarece reprezentanții Comisiei Europene au constatat că privatizarea societății nu respectă regulile privind ajutorul de stat, și în noiembrie, când AVAS a oferit spre vânzare, prin licitație cu strigare, întregul pachet de acțiuni la un preț minim de vânzare de 100,10 milioane de lei, adică aproximativ 26 de milioane de euro la momentul anunțului.

Revenind la oferta de vânzare prin licitație cu strigare la care se referă moțiunea de cenzură, câteva precizări. Prețul minim de vânzare a fost de 263 285 406,72 de lei, aproximativ 57,4 milioane de euro, adică de 2,5 ori mai mare decât cel evaluat în 2008. Anunțul de vânzare a fost publicat în octombrie nu doar pe site-ul Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, ci și în presa română, în "România Liberă", într-un cotidian local, și în "Financial Times", care este în limba engleză.

Pe cale de consecință, este o problemă de informare sau o problemă de dezinteres a celor care invocă lipsa de transparență a Executivului? Unde ar trebui să publice Ministerul Economiei aceste anunțuri pentru ca ele să fie totuși accesibile celor care apreciază că vânzările se fac - și revin la ceea ce am spus mai înainte - în mod conspirat.

În privința evaluării "Cupru Min", aceasta s-a efectuat conform standardelor de evaluare în vigoare, ținând cont de valoarea activelor și de cantitatea de minereu cuprifer estimat a fi exploatat, în condițiile efectuării de investiții tehnologice și de mediu. Problema ar putea fi alta. De ce în 2008, după același standard de evaluare, valoarea societății era de 2,5 ori mai mică, mai ales că de atunci nu s-au făcut investiții, în mod evident utilajele sunt uzate, iar mediul este și mai depreciat?

Ați invocat, în argumentele dumneavoastră, că Guvernul pe care îl conduc înstrăinează resursele. O spun foarte clar: zăcământul nu se vinde! Conform prevederilor din Legea minelor, pe care cu siguranță le cunoașteți, resursele minerale fac obiectul exclusiv al proprietății publice și sunt proprietatea statului român.

Zăcământul de la Roșia Poieni nu a fost supus evaluării, pentru că nu face obiectul vânzării, pentru că el nu poate fi vândut, pentru că el este în proprietatea statului, chiar și "Cupru Min" având doar drept de exploatare în baza unei licențe de șapte ani, până în 2019.

Ca să fiu mai plastic și pe înțelesul tuturor, atunci când achiziționezi o autorizație sau un permis de pescuit, suma plătită nu este egală cu valoarea întregului pește din baltă, pentru că, în mod evident, nu-l poți pescui pe tot. Ceea ce plătești reprezintă contravaloarea capturii medii, în timpul și condițiile date.

Sunt sigur că toți semnatarii moțiunii de cenzură sunt conștienți de acest fapt și, atunci, mi se pare cu atât mai îngrijorător faptul că ați ales să resuscitați un slogan anacronic, de la începutul anilor ’90, și să întrețineți o falsă controversă publică mizând pe lipsa de informare și de expertiză a societății, făcând în acest fel un mare deserviciu societății și țării.

În acest moment, valoarea datoriilor "Cupru Min" este de 64 de milioane de lei, iar profitul invocat de dumneavoastră este strict conjunctural, datorându-se faptului că în acești ani societatea nu a efectuat nici măcar investiții pentru descopertă, toate aceste lucrări cifrându-se la aproximativ 75 de milioane de lei pe an.

În textul moțiunii există o serie de întrebări foarte tehnice. Am să vă răspund din respect pentru cetățenii acestei țări, dar nu înainte de o scurtă paranteză. Întrebările sunt pentru specialiști, poate că sunt pentru ministru, ca om politic, poate că sunt pentru primul ministru, în calitate de gestionar al treburilor țării. Aceste întrebări însă nu știu eu în ce măsură sunt în mod real de competența tehnică a Parlamentului, pentru că nu pot să cred că omul politic membru al Parlamentului se poate pricepe și poate înțelege la detaliu tehnic orice domeniu. Aceste întrebări sunt pentru specialiști și este motivul pentru care îmi permit să vă spun că acesta este semnul politizării excesive, iar politizarea începe aici, doamnelor și domnilor din opoziție, din dreptul băncilor dumneavoastră, din lipsa dumneavoastră de disponibilitate în a cere părerea - înainte de a alcătui textul moțiunii - a specialiștilor și înainte de a le asculta opinia, din credința că ne pricepem la tot, din dezinvoltura cu care abordăm aspecte specializate strict, ba pe economie, ba pe sănătate, ba pe agricultură și, mai nou, pe minerit, din credința că, nu-i așa, politicianul nu trebuie să fie onest, ci doar convingător; nu mai contează cunoașterea, contează gesticulația.

Zăcământul de la Roșia Poieni este estimat de 800 de milioane - un miliard de tone de zăcământ, 60% din rezervele de cupru ale României, minereu cu conținut de cupru relativ mic, 0,35% medie. La volumul la care se face exploatarea în prezent, adică 1,5 până la 2 milioane de tone pe an, cel mai simplu calcul ne arată că este nevoie de 400 până la 500 de ani pentru exploatarea spre epuizarea zăcământului.

Pentru a vă ajuta să aveți o reprezentare și mai corectă, întrucât din întrebările dumneavoastră am dedus că subiectul este deosebit de interesant, imaginați-vă că acest zăcământ are forma unui cilindru, dezvoltat de la suprafață în profunzime, cu adâncimea aproximativă de 1200 m și un diametru de 850 m. Conținutul de cupru scade de la centru spre periferie - 0,6 la centru, 0,2 la periferie - și, evident, crește de la suprafață în profunzime. Alături de cupru există și aur, argint și metale însoțitoare. Cantitatea este de aproximativ 2,5 g de aur și 50 g de argint la o tonă de concentrat de cupru, concentratul fiind produsul care rezultă după prelucrarea primară a minereului și care are o concentrație de 16 până la 18% cupru.

O precizare, pentru a argumenta profitul pe care ar putea să-l facă "Cupru Min". Unii dintre dumneavoastră ați invocat în dezbaterea publică valoarea tonei de cupru. Ceea ce produce România este concentratul de cupru și se realizează chiar la Roșia Poieni. Acest concentrat ar trebui trimis ulterior la prelucrare metalurgică. În acest moment, toată producția de concentrat de cupru este destinată exportului, întrucât România nu mai dispune de nicio capacitate industrială pentru a prelucra cuprul. De ce? Pentru că fostul Combinat "Ampelum" de la Zlatna, care a funcționat neîntrerupt din 1747, a fost închis definitiv în 2003, făcut bucăți și trimis la fier vechi. De altfel, aceasta ar trebui să fie și miza, ne complăcem în situația de exportatori de materie primă, în loc să prelucrăm ceea ce extragem și să exportăm produsul, nu zăcămintele.

În ceea ce privește curiozitatea dumneavoastră vizavi de halde, depozitele de minereu sărac, în concentrație de 0,2%, scos din cariere și netrimis la preparare, păstrat în așteptarea unei posibile evoluții tehnologice care să permită extragerea cuprului.

În halde sunt depozitate aproximativ 50 de milioane de tone de minereu, din care s-ar putea extrage la un moment dat aproximativ 100 de mii de tone de cupru.

În anii 1990, a existat un proiect pilot vizând extragerea cuprului din acest minereu. S-a încercat o soluție de solubilizare biochimică acidă pe un depozit de 30 000 de tone din minereul din haldă. S-a reușit extragerea unei cantități importante de cupru, dar impactul asupra mediului a fost considerat ca fiind major și, ca urmare, investiția a fost abandonată.

Chiar dacă acest contract nu s-a încheiat, acest Guvern, încercând o privatizare corectă și competitivă, a obținut o ofertă de 200 de milioane de euro. Guvernul a arătat, prin această privatizare, că este profund devotat interesului național și respectării legii. Cei care câștigaseră licitația nu s-au încadrat în termenele legale, iar noi am hotărât că România nu mai trebuie să fie țara lui "merge și-așa" sau "ce mai contează dacă încălcăm un pic legea".

Vom relua această privatizare cu o nouă evaluare și cu o nouă licitație. "Cupru Min" are nevoie de investiții masive, are nevoie de realizarea investițiilor de mediu, are nevoie de retehnologizare. Fără o infuzie importantă de capital, societatea nu-și poate continua activitatea pentru mai mult de un an. Dacă în 2008, anul cu cel mai mare produs intern brut din istoria modernă a țării, cu cel mai mare buget din istorie, cu o creștere economică record, Guvernul a considerat că soluția cea mai bună nu constă în investiția statului, ci în privatizare, de ce ar sta lucrurile diferit în 2012, mai ales că ne aflăm după câțiva ani de criză economică majoră?

Guvernul, doamnelor și domnilor, este preocupat de găsirea unor soluții prin care statul să obțină maximumul care se poate obține în actualele condiții economice: bani la buget, locuri de muncă și protejarea mediului. Ați întrebat tehnic, aveți răspuns tehnic. Vânzarea pe piața de capital a unor pachete minoritare.

Vânzarea pe bursă este cea mai democratică, mai transparentă și mai competitivă privatizare și nu cred că cineva poate spune altceva. Oferta publică secundară pentru vânzarea unui pachet de acțiuni de 15% la "Transelectrica" a reprezentat un succes, aceasta fiind suprasubscrisă, gradul de subscriere fiind de 158,83%, depășind substanțial minimumul necesar, de 70%. În urma încheierii cu succes a ofertei, toate acțiunile "Transelectrica" puse în vânzare de stat au fost alocate și vândute, suma încasată de statul român fiind de 37,6 milioane de euro. Prin încheierea cu succes a acestei oferte, câștigul statului român nu este reprezentat doar de bani, ci transmite și un semnal de încredere în ceea ce privește forța economiei românești, precum și interesul investitorilor pentru companiile românești.

Încheierea cu succes a ofertei "Transelectrica" va influența pozitiv și direct succesul ofertelor viitoare ce urmează a fi derulate pe piața de capital la societățile "Transgaz", "Romgaz", "Hidroelectrica" și "Nuclearelectrica", la cele trei filiale de distribuție ale "Electrica" și la privatizarea "Oltchim".

În opoziție cu punctul de vedere al celor care și-au asumat moțiunea, toate marile bănci de investiții internaționale, "Goldman Sachs", "J.P. Morgan", "City", "UniCredit", "Société Générale", "Erste", ING, au apreciat la superlativ modul în care s-a realizat vânzarea acțiunilor "Transelectrica".

Repet, pentru a nu mai exista confuzii sau interpretări răuvoitoare: sunt listări la bursă ale pachetelor minoritare, bursa fiind garanția transparenței și eficienței, iar statul va deține în continuare controlul asupra acestor companii.

Ne acuzați, doamnelor și domnilor, de înstrăinarea rapidă și fără o strategie a ultimelor resurse aflate în mâna României.

Dincolo de comentariile, cărora aș putea să le fac față, privind ultimele resurse - alte resurse au fost deja înstrăinate, înțeleg -, mă opresc la simpla descifrare a sensului acestei construcții. Cineva, anterior, în mod susținut și cu strategie, a vândut majoritatea resurselor României. După cum ați văzut, nu doar că s-a făcut fără nicio strategie - această expresie aparține dumneavoastră -, nu s-a făcut rapid, ci, din contră, este vorba de un proces demarat în urmă cu ani de zile și prăpădit în urma intervențiilor nelegitime.

Exact, la adresa cărui Guvern este, de fapt, formulată această moțiune: la adresa unui Guvern care nu a făcut încă nicio privatizare și care a listat pe bursă sau la adresa guvernelor care au făcut privatizări de un dolar?

Din partea noastră, continuarea acestor programe este o dovadă de coerență și, din partea dumneavoastră, care, prin această moțiune, atacați ceea ce ați demarat în perioada în care erați la putere, mă tem că este exact contrariul.

În ceea ce privește alocarea de fonduri către comunitățile locale.

În ceea ce privește banii alocați din fondul de rezervă al primului ministru pentru o serie de primării, regret să spun, dar USL-ul este cel care a ales să politizeze și să interpreteze în această cheie acțiunile Guvernului.

Resping, în primul rând, acuzele conform cărora aceste alocări au fost făcute prin încălcarea Legii nr. 500/2002 cu privire la angajarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor din fondurile publice. La art. 30 alin. (3), art. 50 și art. 54 ale legii, aveți răspunsul la întrebările dumneavoastră. Alocările au avut la bază sumele disponibile în fond la acea dată, neavând nicio legătură cu împrumuturile pe care le-a contractat statul în primele trei luni ale anului pentru finanțarea deficitului bugetar, așa cum se sugerează în textul moțiunii.

Subliniez din nou principiile care au stat la baza alocărilor făcute:

- în primul rând, cofinanțarea proiectelor care sunt în curs de implementare și care beneficiază de fonduri europene, pentru că există un interes ridicat în continuarea politicilor investiționale, iar investițiile reprezintă o prioritate pentru actualul Guvern;

- în al doilea rând, plata unor arierate ale comunităților locale care reprezintă bani plătiți pentru facturi la energie, la curent, bani care pot să facă instituțiile să fie funcționale, pentru că există risc de blocaj, bani de care este nevoie pentru ca fiecare cetățean să trăiască demn.

Alocările au fost făcute dincolo de orice culoare politică, pe baza propunerilor transmise de prefecți, care au centralizat solicitările primite din partea primăriilor și a consiliilor județene.

Am fost acuzat că au fost alocați bani la o primărie unde primarul este arestat. Convingerea mea este că nu se poate penaliza o comunitate locală pentru greșelile comise de un ales local. Sunt mult mai importante comunitățile locale și proiectele lor.

Sunt acuzat că am suplimentat fondul de rezervă. Nu. Am ales împreună cu colegii de cabinet să prioritizăm investiții și, prin urmare, să găsim o mai bună alocare a banilor.

Sunt acuzat că fondul de rezervă bugetară a fost suplimentat, de la 219,9 milioane de lei, de trei ori.

Pentru a ilustra însă ce a însemnat fondul de rezervă al primului ministru în ultimii ani și alocările similare făcute de diverse executive, vă ofer câteva cifre, doamnelor și domnilor.

În 2007, fondul de rezervă bugetară a fost aprobat inițial în sumă de 128,7 milioane de lei și majorat în timpul anului până la 2 863,9 milioane de lei, adică de 22,25 de ori mai mare decât alocarea inițială. Nu este calculul meu sau al colegilor de cabinet, ci este raportul Curții de Conturi într-un raport de audit privind alocarea fondului de rezervă bugetară în 2007 și 2008.

În mod similar, în 2008, fondul de rezervă bugetară a fost majorat - vă rog să rețineți bine asta! - de 593,22 de ori față de fondul aprobat inițial.

În 2007, administrațiile locale au primit alocații bugetare în sumă de 961 de milioane de lei, respectiv 226 de milioane de euro, dintre care 81,9% au fost destinate președinților de consilii județene și primarilor membri ai partidelor care astăzi formează USL.

În 2008, din fondul de rezervă a fost alocată suma de 2,6 miliarde de lei, respectiv 653 de milioane de euro, dintre care 78,2% au avut exact aceeași destinație.

Și mai spun ceva: acești bani nu au fost alocați pentru cheltuieli precise, pentru proiecte sau pentru arierate, ci - și acum citez - "pentru orice tip de cheltuieli".

Mai mult, acest raport subliniază faptul că alocările de bani ridică semne de întrebare tocmai pentru că nu există o alocare bine determinată.

Dacă ceea ce a făcut acest Guvern prin suplimentarea fondului de rezervă de doar trei ori, în comparație cu 593,22 de ori în 2008, 22,25 de ori în 2007 și menționând felul în care sunt alocați banii, pe criterii foarte clare, discernibile pentru Curtea de Conturi - cofinanțarea de proiecte și plata arieratelor -, dacă acest lucru este ilegal, este imoral și a vizat cumpărarea sprijinului unor aleși locali, cum calificați alocarea de bani pentru autoritățile locale pe baza acoperirii, și cu ghilimele de cuviință, "a oricărui tip de cheltuieli"? Este motivul pentru care Curtea de Conturi a penalizat Executivul și în 2007, și în 2008.

Asocierea alocării de fonduri pentru proiectele comunităților locale cu organizarea de alegeri locale este absolut tendențioasă. Tocmai pentru a nu exista nicio urmă de suspiciune în privința alegerilor locale, pentru a avea un proces electoral corect și profesionist, am solicitat prefecților și subprefecților care doresc să se implice în competiția electorală să se retragă din funcție și, prin hotărâri de Guvern succesive, în această lună, pentru prefecții și subprefecții care au optat pentru candidatură la alegerile locale, exercitarea mandatului de reprezentant al Guvernului în plan local a încetat.

Universitatea de Medicină și Farmacie - Hotărârea Guvernului nr. 230/2012.

În aceste zile, se desfășoară, doamnelor și domnilor, pentru prima dată în România, cea de-a 8-a Ediție a Conferinței Ministeriale a Procesului Bologna, la care participă miniștrii educației din țările Uniunii Europene și din întreaga lume.

Îmi este foarte greu să-mi explic cum este posibil ca în România, stat membru al Uniunii Europene, partide parlamentare să inițieze o moțiune de cenzură împotriva respectării legii și a promovării multiculturalismului în spațiul universitar. Este pentru prima dată în istoria postdecembristă când un Guvern se confruntă cu o moțiune de cenzură în care este acuzat pentru respectarea legii, mai precis a Legii educației naționale, pe care observ că distinșii parlamentari ai opoziției ar prefera să o respectăm și să o aplicăm selectiv.

Nu intenționez să comentez aserțiunile la adresa Legii educației naționale nu doar pentru că pe subiectele invocate în moțiune s-a pronunțat deja Curtea Constituțională, care a decis că nu este încălcată autonomia universitară prin reglementarea dreptului Guvernului de a înființa facultăți în situații temeinic justificate și cu consultarea senatului, ci pentru că, în principiu, o lege se respectă și se aplică.

Dacă dorim să înțelegem contextul, atunci, putem începe cu o scurtă incursiune istorică privind Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu-Mureș.

Învățământul medical în limba maghiară a fost înființat în 1945, prin decret al Regelui Mihai, când, la Cluj, s-a înființat Universitatea "Bolyai", cu limba de predare maghiară, având în componență patru facultăți, printre care și medicina umană. În 1946, Facultatea de Medicină este strămutată la Târgu-Mureș, unde funcționează ca învățământ medical numai în limba maghiară până la reforma învățământului din 1948, când se înființează Institutul Medico-Farmaceutic, cu programe de studii în română și maghiară. În 1991, institutul devine Universitate de Medicină și Farmacie. În 2011, prin Legea educației naționale, sunt declarate ca instituții de învățământ superior multiculturale și multilingve: Universitatea "Babeș-Bolyai" - în limbile română, maghiară și germană, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș - în limbile română și maghiară, Universitatea de Arte din Târgu-Mureș - în limbile română și maghiară. (Aplauze)

Astăzi, la Universitatea de Medicină și Farmacie, avem o cartă universitară aprobată de minister, iar senatul universității a votat introducerea liniei de studii maghiare în cartă. Va fi un rector ales, iar linia maghiară își desemnează reprezentanții.

Astăzi, corpul profesoral și studenții UMF Târgu-Mureș sunt preocupați de ceea ce înseamnă misiunea lor: asigurarea unei activități didactice și de formare la un nivel calitativ înalt, astfel încât diplomele universitare și recunoașterea științifică să devină prestigioase și să constituie un centru de excelență în învățământul și asistența medicală. La București, din păcate, discutăm politicianist și steril, pe o temă care este închisă de lege.

Revenind la textul moțiunii, parlamentarii PSD și PNL afirmă că Guvernul a încălcat autonomia universitară prin modificarea structurii organizatorice a universității - citez - "fără consultarea senatului universitar".

Art. 132 alin. (2) din Legea educației naționale spune așa: "Orice facultate se înființează, se organizează sau se desființează la propunerea și cu aprobarea senatului universitar, prin hotărâre a Guvernului privind structura instituțiilor de învățământ superior, inițiată anual de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului."

Prin excepție de la prevederile mai sus citate, potrivit alin. (5) al aceluiași articol din legea precizată, "în situații temeinic justificate, Guvernul, la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, poate înființa facultăți, în cadrul universităților de stat, cu consultarea senatului universitar".

La alin. (3) al acestui articol: "Într-o instituție de învățământ superior de stat, Guvernul, cu consultarea senatului universitar, poate să înființeze și să finanțeze un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care răspund unor cerințe stringente de instruire și formare profesională în domenii de interes național."

Așadar există trei condiții.

Prima: o situație temeinic justificată, cum este prezentată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de Guvern.

Până în prezent, Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu-Mureș nu a putut realiza caracterul multicultural al învățământului prin crearea unei linii de predare în limba maghiară și în limba engleză, cum spune legea. Pentru a veni în întâmpinarea UMF Târgu-Mureș în realizarea promovării multiculturalității, trebuia creat cadrul legal pentru funcționarea liniilor de predare în limba maghiară și în limba engleză în domeniul licență medicină, prin înființarea Facultății de Medicină și Farmacie în cadrul Universității de Medicină și Farmacie Târgu-Mureș.

A doua condiție: la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului - îndeplinirea ei fiind evidentă -, hotărârea a fost semnată de ministerul de resort în calitate de coinițiator.

A treia condiție: consultarea senatului universitar.

Și aceasta a fost îndeplinită. Cum rezultă din instrumentul de prezentare și motivare, proiectul a fost comunicat spre consultare Senatului UMF și Consiliului Național al Rectorilor.

Procedura de consultare a fost complet îndeplinită, eliminându-se astfel orice suspiciune de încălcare a autonomiei universitare și a prevederilor legale în vigoare.

Și revin cu întrebarea pe care am formulat-o și cu privire la celelalte teme din moțiune. Dacă există transparență decizională, dacă există dezbatere publică, dacă există consultări purtate în cadru legal, dar opoziția nu a aflat sau nu a fost interesată de ele, înseamnă că, din punctul dumneavoastră de vedere, acest lucru nu s-a întâmplat, probabil.

Soluția nu afectează cu nimic actuala structură a universității și studenții deja înmatriculați în cadrul facultăților existente, aceștia urmând a obține diploma de licență potrivit dispozițiilor legale în vigoare la momentul în care au fost admiși în cadrul acestei instituții de învățământ.

Noua structură de învățământ urmează să îndeplinească toate exigențele legale pentru a obține acreditarea de către ARACIS, doar ulterior regăsindu-se în anexa de la hotărârea de Guvern privind structura instituțiilor de învățământ superior, ce urmează să fie inițiată de ministerul de resort pentru anul universitar viitor.

De altfel, nota de fundamentare a hotărârii de Guvern este semnată de președintele ARACIS, ceea ce confirmă că actuala facultate respectă regulile privind asigurarea calității în materie de educație.

Dacă din punct de vedere legal aspectele sunt clare - și bănuiesc că și dumneavoastră erați conștienți de acest fapt -, rămâne un semn de întrebare și de îngrijorare în privința susținerii dumneavoastră față de promovarea separatismului pe criterii etnice, fapt pe care îl consider ca fiind o gândire ce nu face cinste României secolului al XXI-lea. Multiculturalismul este însăși esența Uniunii Europene, al cărei motto este "Unitate în diversitate".

Stimați membri ai Parlamentului României,

Stimați cetățeni,

Minoritățile nu sunt abstracte. Sunt alcătuite din oameni reali, cu nevoi concrete, cu așteptări, cu probleme, cu bucurii și cu necazuri. La nivel declarativ, toți împărtășim valorile democratice și suntem de acord cu principiile europene, dar, când discutăm de măsuri concrete, observ că se trece imediat la o abordare demagogică, iresponsabilă politic, de natură a crea tensiuni, doar pentru că în fața noastră se află un obiectiv electoral mai mult sau mai puțin important.

De ce dreptul cetățenilor aparținând unei minorități naționale de a folosi limba maternă în administrația locală, stipulat prin Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și normele sale de aplicare, este un drept legitim, iar dreptul de a studia în limba maternă, în cazul nostru, în domeniul medical, este un abuz și o cedare la șantaj?

Și încă o întrebare pentru autorii acestei moțiuni: de ce este realitatea de la Târgu-Mureș diferită de cea de la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca? De ce la și despre Universitatea "Babeș-Bolyai" se poate afirma cu mândrie că este una dintre cele mai reprezentative universități multiculturale și multilingve din Europa? Că, din cele 21 de facultăți, 17 oferă programe de studii în limbile română și maghiară, două - exclusiv în maghiară, 11 - în română și germană. În total, 94 de programe de studii în limba maghiară.

Nu se poate spune același lucru despre Universitatea de la Târgu-Mureș, pentru că dumneavoastră sugerați că legea nu trebuie aplicată decât în anumite locuri din România, și nu în toată țara.

Invocați, doamnelor și domnilor, în moțiunea dumneavoastră, faptul că acest Guvern este șantajabil. Resping și ca aluzie această formulare. Pentru a fi șantajabil, trebuie să ai ceva de ascuns. Trebuie să ai și ceva de pierdut, totodată. În trecutul acestui Guvern, nu se află un asemenea pasiv, eu unul nu mă simt șantajabil și nici membrii Guvernului nu se regăsesc în această formulă.

Aș vrea să cred că nici dumneavoastră nu sunteți, dar utilizarea extensivă a acestui cuvânt mă face să cred că îi știți foarte bine semnificația și probabil că aveți o experiență extinsă în materie.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Vasile Blaga:

Mulțumesc, domnule prim-ministru.

Înainte de a trece la dezbateri, a solicitat și îi dau cuvântul domnului deputat Adrian Năstase pentru un scurt drept la replică.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Un scurt drept la replică. Nu-mi propun să comentez această prezentare extensivă. Sigur, vor urma dezbateri. O chestiune însă foarte concretă - Hotărârea Guvernului din 2004, referitoare la concesionarea pentru explorare și exploatare petrolieră.

Aici aș vrea să fac o precizare care este absolut necesară. Acea hotărâre a fost dată în baza Legii petrolului, adoptată, la fel ca și Legea minelor, în perioada 2003 - 2004.

Vă rog să consultați art. 1, respectiv art. 2 din cele două legi. Veți vedea că în România, la acel moment, nu era permisă explorarea sau exploatarea gazelor de șist. După părerea mea, nici în acest moment nu există o bază legală pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist. De aceea, hotărârea de Guvern respectivă nu putea să acorde licență pentru explorare-exploatare pentru gazele de șist. De aceea, în momentul în care s-a făcut un transfer de licență de la "Regal Petroleum" la "Chevron", după părerea mea, nu se putea transmite mai mult decât se obținuse prin hotărârea de Guvern și prin contractul inițial.

De aceea, consider că această chestiune trebuie rezolvată rapid. Dacă hotărârea de Guvern permite sau a aprobat explorarea și exploatarea gazelor de șist, acest lucru s-a făcut, în opinia mea, fără o bază legală, iar cei care au acceptat așa ceva vor trebui să suporte rigorile legii.

Sigur, în ceea ce privește privatizarea, sunt multe lucruri de discutat. Poate însă - și aici ar trebui să fie discuția noastră -, poate că strategia de privatizare pornită prin memorandumul aprobat de Guvern în 1991, în baza propunerilor domnului Traian Băsescu, ca negociator pentru Acordul PSAL II, și care propunea privatizarea, practic, a tot ce exista în România ar trebui să fie revizuită. Și este vorba de strategia pe care, după zece ani, ar trebui s-o gândim. Și trebuie să vedem dacă trebuie să ne întoarcem la perioada romană, în care să exportăm cu vagoneții zăcămintele de cupru sau de aur, care să fie, după aceea, prelucrate în afara țării.

Dacă asta este viziunea noastră pentru reindustrializare, acceptând cu toții că am făcut greșeli în anii care au trecut, atunci, sigur că răspunsul pe care domnul prim-ministru și Guvernul l-au oferit aici este unul greșit.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Începem dezbaterile și îl invit la microfon pe domnul deputat Theodor... (Domnul deputat Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu solicită drept la replică.)

Nu prea aveam procedură, dar vă rog, domnule deputat.

Vă rog să fiți scurt, domnule prim-ministru.

 
   

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din sală):

Rugămintea mea este să-mi dați drept la replică după ce iau cuvântul reprezentanții partidelor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Blaga:

În regulă. Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Theodor Paleologu, din partea Grupului parlamentar al PDL. (Intervenții neinteligibile din sală)

Vă rog să păstrați liniștea, să ne respectăm.

Vă rog.

 
 

Domnul Theodor Paleologu:

Doamnelor și domnilor,

Ce mă miră pe mine cel mai mult în această moțiune e severitatea sa excesivă, acribia excesivă, nivelul extrem de ridicat de exigență. Și acest lucru este stabilit încă de la începutul moțiunii.

Citez: "Guvernul a eșuat în numai două luni." Și apoi urmează lista: nu a scăzut evaziunea fiscală; nu au crescut investițiile străine; IMM-urile nu au fost susținute; nu a scăzut încă CAS-ul; nu au fost mărite salariile; nu a crescut semnificativ absorbția fondurilor europene. Și toate astea, numai în două luni! Numai în două luni!

Cu alte cuvinte, dragi colegi din opoziție, "râde ciob de oală spartă". (Râsete în sală, intervenții neinteligibile)

Din sală:Asta e foarte profundă.

 
 

Domnul Vasile Blaga:

Vă rog să păstrați liniștea.

Vă rog, domnule deputat, să continuați.

 
 

Domnul Theodor Paleologu:

Și acum, mai e un alt aspect. Au fost tot felul de discuții în ultimele zile, s-au făcut pariuri dacă pică Guvernul sau nu, dacă au trecut destul de mulți parlamentari din PDL spre opoziție. E mare suspans, s-ar părea. S-au făcut și speculații: ce să facă opoziția, ce să facă USL-ul dacă trece moțiunea. S-au evocat tot felul de scenarii. Unii au spus că n-ar trebui să asume guvernarea, alții, dimpotrivă, să asume guvernarea.

Și, atunci, vă spun, domnule președinte Ponta, mă uit la dumneavoastră și, chiar dacă mă ignorați, o spun: nu umblați cu cioara vopsită! Dacă trece moțiunea, atunci, asumați-vă responsabilitatea, asumați guvernarea!

Formula domnului Iliescu, înțeleptul tribului, evocată ieri, și anume să fie un guvern de tranziție, precum cel al lui Stolojan, în 1991 - 1992, nu cred că mai convinge pe nimeni.

Atunci, dragi colegi...

Din sală: Votează moțiunea.

 
 

Domnul Theodor Paleologu:

Nu vă fac această plăcere.

Aplicați-vă dumneavoastră înșivă aceleași criterii de performanță. Dacă cumva trece moțiunea, demonstrați că puteți face, în șapte luni, ce n-a putut face acest Guvern în două luni. Arătați că în șapte luni puteți să faceți, pentru a se compara fapte cu fapte, nu critici și vorbe cu fapte.

Și acum mă întorc către prim-ministrul Mihai Răzvan Ungureanu și vă aduc aminte că, nu de mult, am asistat, mulți dintre noi la televizor, la o scenă extraordinară, și anume intervenția prin SMS, de mai multe ori, a domnului președinte Crin Antonescu.

Cred că e o situație inedită ca... (Intervenție neinteligibilă din sală)

La "B1".

Acea intervenție prin SMS când era...

Sigur, era emisiunea în care era invitat domnul Ungureanu la Robert Turcescu. (Intervenții neinteligibile din sală)

Da... Nu...

 
 

Domnul Vasile Blaga:

Vă rog să nu dialogați cu sala.

 
 

Domnul Theodor Paleologu:

Este vorba despre acea faimoasă chestiune dacă domnul Ungureanu mai face parte sau nu din Partidul Național Liberal. Și vreau să vă spun un lucru. E adevărat că situația e destul de specială. Recunosc acest lucru. E adevărat că, într-un anume fel, prim-ministrul face echilibristică, ceea ce necesită foarte mult talent, talent diplomatic, însă, dragi colegi liberali, acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă partidele noastre ar fi cooperat pe criterii normale, adică de compatibilitate ideologică, de compatibilitate programatică. Nu s-ar fi pus problema și nu am fi asistat la o asemenea situație. Iar proba că partidele noastre nu prea funcționează ca partide obișnuite este că se produc aceste treceri dintr-o parte în alta.

Nu vreau să-i condamn în mod individual pe unii dintre colegii care au plecat într-un sens sau în celălalt. Acum, așa, înainte, în celălalt sens. Nu vreau să-i condamn, dar este un simptom. Este un simptom că partidele noastre nu sunt cu adevărat partide închegate doctrinar și că alianțele nu funcționează pe baze de compatibilitate programatică și ideologică.

Se vorbea de listarea la bursă a companiilor. Eu cred că și partidele noastre ar putea fi listate la bursă la fel de bine după acest comportament pe care îl vedem și care, într-adevăr, susține suspansul în ceea ce privește rezultatul moțiunii de astăzi.

Și o ultimă remarcă. Țineți minte că, în urmă cu câteva luni, distinsul nostru președinte de ședință, Ioan Oltean, când era multă vâlvă în Cameră, a spus: "Votați, nu strigați!" Așa îmi vine să spun și eu: Votați, nu amenințați! Votați, nu împușcați! Votați, nu trageți!

Știu că după mine urmează să vorbească distinsul meu coleg Victor Ponta și vreau să-i adresez un sfat. (Dezaprobare în rândul parlamentarilor opoziției)

Hai să spunem, atunci, nu un sfat, ci o amicală sugestie, și anume să recitească "Iliada", Cântul II din "Iliada".

Ce se întâmplă în Cântul II din "Iliada"? Intervine Tersites cel urât și comic, un personaj eminamente comic în "Iliada". E singurul personaj comic în "Iliada". Și Tersites îl amenință pe Agamemnom, îl face de băcănie, să spunem, așa cum a făcut-o, nu de mult, un coleg de-al dumneavoastră, care i-a spus lui Mihai Răzvan Ungureanu că va avea destinul lui Aldo Moro. Asta, venind de la un profesor de istorie, de la un fost coleg de universitate, de la Facultatea de Istorie "Alexandru Ioan Cuza". Poate or fi amintiri de la începutul anilor ’20, de la aceeași universitate, și anume Universitatea de la Iași.

Dar legătura este alta, legată de Tersites. A vorbit Tersites, acum câteva zile, lansând asemenea amenințări. Și ce se întâmplă în "Iliada"? Ulise îl pune la punct pe Tersites, care îl atacase pe Agamemnon. Îi spune: "Mai taci din gură, Tersites!" și îi dă cu sceptrul în cap. Așa sper să facă și președintele Partidului Social Democrat, Victor Ponta - să-i dea cu sceptrul în cap lui Tersites, să-i spună să mai tacă oleacă.

Și, domnule președinte, nu vă lăsați debordat de Tersiți! (Aplauze)

 
 

Domnul Vasile Blaga:

Mulțumesc.

Ați folosit 6 minute din timpul alocat grupului parlamentar.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Victor Ponta - Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Toți cei care astăzi aveți curajul să treceți peste amenințările din "Iliada" și să fiți prezenți aici ca să vă faceți datoria față de cei care v-au ales,

Doresc, în intervenția mea, să prezint viziunea Uniunii Social-Liberale, cel mai important, în acest moment, cel mai mare grup politic din Parlamentul României și, în mod sigur, cea mai importantă forță politică, în acest moment, în România, referitoare la situația actuală și la ceea ce avem de făcut în următoarele luni, până la alegerile generale, alegeri care vor reda românilor dreptul de a-și alege cu adevărat conducătorii.

Domnule prim-ministru Ungureanu,

Vă rog să fiți foarte liniștiți, nu ne aflăm aici ca să vă criticăm, să vă admonestăm, să vă amenințăm. Dimpotrivă, cred că ar trebui să încep prin a vă mulțumi. Apreciez grija dumneavoastră personală, a Serviciului de Informații Externe și a Guvernului pentru siguranța vacanțelor mele. Pot să vă asigur că n-am mers niciodată în vacanță pe banii de la OMW Petrom. (Aplauze)

Anul trecut, se ocupa de vacanța mea idolul și mentorul dumneavoastră, domnul Traian Băsescu. Mă gândeam că, știți cum e, securiștii, între ei, au preocupări comune - unde își fac vacanțele liderii opoziției.

Vă promit că - și domnul Antonescu, dacă pot să-mi asum acest lucru - n-o să ne preocupăm unde o să fiți dumneavoastră în vacanță de săptămâna viitoare. (Aplauze)

Avem însă datoria, dincolo de a expune situația actuală a României, de a răspunde majorității covârșitoare a românilor, care doresc o schimbare, o schimbare astăzi, cât mai repede posibil, dacă se poate, mult înainte de alegerile din noiembrie. Avem datoria să spunem care sunt soluțiile noastre și ce considerăm că trebuie făcut, cât mai repede posibil, pentru România.

Am spus acest lucru și în urmă cu 80 de zile, la învestirea Guvernului Ungureanu. Am prezentat 15 puncte pe care Uniunea Social-Liberală le considera și le consideră extrem de importante pentru România. Bineînțeles, propunerea noastră de dialog, de construcție a fost tratată cu ceea ce este în acest moment singura caracteristică a Guvernului Ungureanu, și anume aroganța. Aroganța, când se bazează pe ceva, are, eventual, o scuză. Când nu te bazezi pe nimic, e un simplu viciu și poate doar să te transforme în ridicol.

Eu, astăzi, am emoții pentru soarta acestei moțiuni, pentru că de soarta acestei moțiuni depinde soarta a milioane de oameni. Cum pot să spun că nu mă interesează ce se întâmplă astăzi, că n-am emoții, că să facă românii ce vor? Simt nevoia de a fi responsabil și de a spune românilor, dacă astăzi moțiunea de cenzură trece, ce considerăm noi important de făcut pentru România: aplicarea legilor.

Am auzit, în discursul unui prim-ministru, care nici măcar nu are scuza că este profesor de drept neconstituțional, ca Emil Boc, spunând că, în principiu, legile se aplică.

Eu nu cred că "în principiu" și mai ales cei care n-au principii nu pot să vorbească despre asta. Eu cred că legile trebuie să se aplice din nou în România, cred că trebuie să oprim haosul, care în acest moment s-a întins în toate instituțiile publice, trebuie să adoptăm, cu adevărat, măsuri stimulative pentru mediul economic aflat în recesiune, trebuie să asigurăm obligațiile internaționale pe care România și le-a asumat, dar nu să le asigurăm pe hârtie sau în scop electoral, ci pentru binele României. Trebuie să asigurăm cât mai rapid o administrație depolitizată și o corectă utilizare a banilor publici, să considerăm o prioritate lupta împotriva crimei organizate și a bandelor infracționale care sufocă viața de zi cu zi a cetățeanului, acum, în 2012, în România.

Nu sunt multe lucruri care se pot face în șase luni, dar pot fi oprite multe greșeli în aceste șase luni și, da, pot fi făcute câteva lucruri foarte concrete. Am să mă refer la ele.

În primul rând, trebuie rezolvate cele șase grave probleme deschise în doar cele 80 de zile de existență de Guvernul Ungureanu. Vreau să fiu corect, de Guvernul Băsescu-Ungureanu. Nu poți să dai toată vina pe cel care execută, trebuie să dai vina și pe cel care decide. (Aplauze)

Deci Guvernul Băsescu-Ungureanu a deschis șase probleme extrem de importante, care trebuie rezolvate în perioada imediat următoare. Sincer, îmi doresc să nu mai avem ocazia să ascultăm raportul la 100 de zile, că deja știm ce nu s-a realizat în această perioadă.

Referitor la societățile din energie și la resursele naturale.

Uniunea Social-Liberală a solicitat și va solicita în continuare, în primul rând, transparență, nu licitații ascunse, nu firme dubioase, pe care, probabil, doar Serviciul de Informații Externe le cunoaște, nu vânzarea la prețuri mici și pe șpăgi mari a ceea ce mai are România în acest moment.

Suntem cu totul în ideea dezvoltării societăților din energie, a societăților care administrează resurse naturale, suntem cu totul în favoarea ideii unor parteneriate cu societăți private, dar totul făcut pe baza unei strategii transparente, care să răspundă la o singură problemă: nu ce câștigă Guvernul astăzi, ci ce câștigă România mâine și ce vom face mâine și poimâine în ceea ce înseamnă bătălia europeană și mondială pentru resurse.

În al doilea rând, banii pentru baronii locali ai PDL, UDMR, UNPR. Domnul prim-ministru Ungureanu, cu cinism și aroganță, i-a anunțat pe cei foarte mulți, milioane de români, care au neșansa de a trăi, până acum, până în iunie, în localități și județe care nu sunt conduse de PDL, UDMR, UNPR, că ei nu au dreptul la bani publici.

Asta a spus premierul Ungureanu: dacă n-aveți președinte de consiliu județean pe Flutur, pe Popescu, pe toți baronii ăștia, care sprijină, bineînțeles, Guvernul Ungureanu, toți ceilalți nu aveți dreptul să primiți niciun leu din bani publici.

Vreau să reamintesc, apropo de lege, pe care "în principiu" o aplică Guvernul Ungureanu și pe care eu cred că trebuie s-o aplicăm tot timpul, Legea nr. 500/2002 spune foarte clar: "Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se repartizează prin hotărâri ale Guvernului pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute, apărute în timpul exercițiului bugetar." Șpăgile lui Flutur și Falcă nu sunt "cheltuieli neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar". (Aplauze)

Cred și susțin că viitorul Guvern, poate chiar de săptămâna viitoare, trebuie să oprească, să abroge hotărârea Guvernului prin care 170 de milioane de euro s-au dat baronilor locali ai PDL și trebuie ca acești bani să fie folosiți în mod legal.

În al treilea rând, există un principiu european trecut în Constituția României și în legile României: autonomia universitară. Să încalci acest principiu ca să fii sigur că te mai susține UDMR-ul la guvernare, este un lucru pe care doar prim-ministrul Ungureanu îl consideră normal. (Aplauze)

Eu consider că decizia, în fiecare universitate, indiferent că este din Târgu-Mureș, din Timișoara sau din Constanța, trebuie luată conform principiului autonomiei universitare, nu la București, facultate contra voturi, ca să stai în funcție până în noiembrie. Aceasta este părerea noastră, aceasta este opțiunea noastră politică și asta trebuie făcut.

Restituirea proprietăților - o altă problemă gravă cu care Guvernul Ungureanu se confruntă, în stilul clasic: se confruntă până se lasă păgubaș.

Vreau să fiu foarte onest și să vă spun că Legea nr. 247/2005, privind regimul restituirii proprietăților, scrisă de către un vajnic susținător al domnului Ungureanu și al domnului Băsescu, doamna ministru Monica Macovei, înțeleg că nu mai e bună acum. Eu, în 2005, alături de colegii mei, am spus că nu e bună. Am votat împotriva ei, dar s-a aplicat acea lege și nu poți, nici de principiu, nici de neprincipiu, să spui că, după ce unii au primit tot înapoi, altora le dai 15%.

Aveam o întrebare, sigur, retorică pentru un istoric, mai degrabă pentru un jurist: dacă domnul Ungureanu apuca să vândă "Cupru Min", puteam să-l naționalizăm și să dăm 15% înapoi celor care l-au cumpărat?

Dacă așa gândește...

Sigur, domnul Ungureanu spune că-i liberal. Eu m-am aliat cu adevărații liberali, care sunt convins că nu vor gândi așa vreodată. (Aplauze)

Fondurile europene.

Munca domnului ministru Orban, tardivă, ineficientă, din păcate, nu este susținută de voință politică și de instrumente politice. Ne aflăm în luna iunie, din nou, în pragul unei crize.

Știți că Guvernul Ungureanu se angaja să ducă absorbția fondurilor europene la 40% în acest an. A făcut progrese importante, de la 6,75% la 6,80%. Cred că, în ritmul acesta, poate în 2200 va absorbi Guvernul Ungureanu, chiar dacă nu mai are în rândurile sale pe cel mai bun ministru la absorbție.

Trebuie, de săptămâna viitoare, să dăm ministerului care coordonează fondurile structurale instrumentele și autoritatea politică, să dăm resursele necesare pentru cofinanțare, să simplificăm procedurile și, mai ales, să combatem acordarea fondurilor europene pe criterii pur politice și clientelare.

A șasea, dar, de fapt, cea mai importantă problemă - banii încasați, în mod ilegal, în mod neconstituțional, de Guvernul Boc și Guvernul Ungureanu de la cei mai săraci și mai amărâți oameni din această țară, de la pensionari.

Guvernul Boc a făcut o mare greșeală. Guvernul Ungureanu o perpetuează. Banii luați, repet, în mod ilegal de la pensionari, acel 5,5% contribuție la asigurările de sănătate, doar pentru cei care, doar pentru ceea ce depășește 740 de lei, trebuie restituiți imediat.

Mulțumesc colegilor mei deputați care săptămâna aceasta au votat, încă o dată, în comisiile de specialitate, un calendar clar - restituirea, în tranșe egale lunare, până în decembrie 2012, a banilor luați de la pensionari. (Aplauze)

Spunea domnul Ungureanu că imediat va da afară un ministru care greșește. Bănuiesc că ați dat-o deja afară pe doamna Boghicevici sau, dacă nu vă lasă domnul Falcă, mai încercați, cum ați încercat și cu domnul Blejnar.

Important este că, dacă acest Guvern șantajabil, ineficient, arogant rămâne în funcție, toate aceste decizii greșite vor produce, în continuare, efecte negative, iar pentru noi, în luna noiembrie, va fi mult, mult mai dificil să reparăm aceste greșeli ale Guvernelor Boc și Ungureanu.

Mai vreau să fac o precizare. L-am ascultat pe primul ministru și simt nevoia să-i precizez că moțiunea de cenzură este împotriva Guvernului Ungureanu. Domnia Sa mi-a creat impresia că susține o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Tăriceanu sau Năstase. Trebuie să fiți mult mai legat de realitate. Cel care se află la guvernare este Traian Băsescu, este PDL-ul, este un prim-ministru Emil Boc sau Mihai Răzvan Ungureanu, iar acest Guvern, care a guvernat prost în ultimele 80 de zile, este bine să fie înlocuit.

Au fost - și n-aș vrea să reiau foarte mult - cele 15 puncte pe care Uniunea Social-Liberală, încă din luna februarie, a fost dispusă să și le asume: reducerea contribuțiilor la asigurările sociale, pentru a da un semnal pozitiv celor care creează locuri de muncă în zona privată, celor care vor să facă investiții străine directe. Am sperat, pentru două zile, că și Guvernul actual va înțelege acest lucru, după ce șeful Guvernului, domnul Băsescu, a ieșit și a spus: "Nu CAS-uri, ci dăm banii, pe care tot eu i-am luat de la oameni, înapoi." În vajnica tradiție a Guvernului Boc, domnul Ungureanu s-a răzgândit și a înțeles că tot domnul Băsescu are dreptate.

Am vorbit de Tratatul de guvernanță bugetară și fiscală și am vorbit de funcționarea Parlamentului. În acest moment, domnule prim-ministru, Senatul României funcționează, deoarece Uniunea Social-Liberală are o majoritate consolidată acolo. Camera Deputaților nu funcționează, pentru că este condusă, în mod abuziv și ilegal.

Auzeam propagandiștii PDL-ului spunând: "Să-și dovedească USL-ul majoritatea la vot." Păi, asta înseamnă că trebuie să-și dovedească și puterea majoritatea în Camera Deputaților. Și-a dovedit-o alaltăieri, la Tratatul de guvernanță fiscală, când au fost 134, adunați cu forța și care au fugit imediat ce domnul Oltean a constatat, numărând și dovedind că se poate număra și corect când ești în fruntea Camerei Deputaților, că nu există o asemenea majoritate.

Am vorbit de Schengen și de Mecanismul de Cooperare și Verificare și vreau să vă reamintesc că Guvernul actual și România ar fi trecut prin cea mai rușinoasă poziție posibilă dacă împreună cu domnul Tăriceanu și cu domnul Dușa n-am fi venit să asigurăm voturile necesare pentru ridicarea imunității unui adevărat pedelist, Mihail Boldea.

Vorbe foarte multe, fapte deloc. Am vorbit de depolitizarea structurilor deconcentrate - și, bineînțeles, nu s-a depolitizat nimic -, de restituirea salariilor și pensiilor - înțeleg că, de principiu, se vor restitui -, despre utilizarea fondului de rezervă al primului ministru doar conform legii - și domnul Ungureanu tocmai anunța că l-a triplat, ca să nu se supere baronii pedeliști pe el și să-l mai țină totuși câteva luni în funcție -, despre "băieții deștepți" din energie, cărora le tot reziliază contractele domnul Băsescu și domnul Ungureanu și tot au contractele în funcție, probabil ca să plătească vacanțele domnului Ungureanu și ale domnului Băsescu în perioada următoare.

Am vorbit despre Roșia Montană. Roșia Montană voia să fie un proiect al domnului Băsescu. Sigur, este și al domnului Ungureanu, n-o fi ajuns degeaba prim-ministru. Eu cred că este un proiect al României și trebuie făcut doar în interesul României, și nu în interesul unor oameni politici care vor să se îmbogățească pe seama României și, sigur, a partenerilor lor din afara țării.

TVA-ul la produsele agricole a rămas tot în forma actuală și vom avea din nou agricultorii români dezavantajați față de cei din afară. Salariul minim s-a povestit despre el că va fi crescut, nu a fost, deși ar fi putut să aducă mai multe încasări la bugetul asigurărilor sociale. Ce să mai spun despre autonomia universitară și, mai ales, despre Legea electorală?!

Stimați colegi,

Vreau să vă anunț - și să mulțumesc colegilor senatori, care au votat deja, la fel se va întâmpla și în Camera Deputaților - că vom avea, în toamnă, deputații și senatorii României aleși prin vot uninominal pe principiul - cel care este primul în colegiu merge în Parlament. (Aplauze)

Asta înseamnă că cei care lipsesc astăzi știu ei de ce lipsesc și nu vor mai fi în Parlamentul următor, iar acesta e un lucru bun pentru România.

Vreau să lămurim un lucru foarte clar și să răspund, sigur, distinsului deputat, domnul Paleologu, pe care n-aș putea să-l contrazic când vorbește despre hoțiile și tâmpeniile făcute de cei de la guvernare.

Programul Uniunii Social-Liberale, la care am lucrat împreună, toți cei din USL, este programul cu care vom merge în campania electorală și este programul pe care-l vom aplica imediat după alegeri. Există însă momente importante în viața unei țări când trebuie să iei decizia mai repede, când timpul nu te lasă să mergi în ritmul normal.

Vreau s-o spun foarte clar astăzi, în primul rând, pentru colegii mei, în al doilea rând, pentru români și, sigur, în final, pentru domnul Paleologu, pentru Lăzăroi, Andronici, Turcești: alături de Uniunea Social-Liberală, sunt gata să-mi asum, chiar de mâine, răspunderea conducerii țării. (Aplauze)

Sunt gata, alături de colegii mei din Uniunea Social-Liberală, să nu facem calcule electorale, cât câștigăm, cât pierdem în alegeri, atâta timp cât șase luni de scurtare a suferințelor oamenilor sunt mai importante decât orice calcul electoral. (Aplauze)

Sunt absolut convins, cu un program așa cum l-am prezentat, cu oameni experimentați și integri și cu multă, multă bună-credință, că vom putea în aceste șase luni să facem ceea ce românii așteaptă de la noi și sunt convins că românii, în noiembrie, ne vor da un mandat de încă patru ani pentru a merge mai departe în conducerea țării.

Vreau să fac o paralelă pe care istoricii, în mod sigur, o cunosc foarte bine. Prin decizia din august 1944, luată de Majestatea Sa Regele Mihai, România a scurtat cu șase luni războiul mondial. A fost o trădare din partea Majestății Sale? Așa consideră Traian Băsescu. Eu cred că România a făcut bine și cred că, atunci când poți să scurtezi suferințele oamenilor, nu te gândești niciodată la tine și la riscurile pentru tine ca persoană, așa încât o mai spun încă o dată, domnule Paleologu: sper, săptămâna viitoare, să fiți în Parlament și să votați Guvernul USL condus de mine. (Aplauze)

Fac un apel și la alți parlamentari, sigur, cei foarte puțini prezenți și cei care în acest moment, încuiați prin birouri și pe la grupuri, sper măcar că se uită la televizor, dacă nu le-a tăiat domnul Boc sau doamna Udrea și televizoarele: veniți în Parlamentul României și faceți-vă datoria față de cei care v-au ales; nu negociați cu noi!

Nu știu, mă uit dacă domnul Prigoană mai e în sală...

Unde ești, domnule Prigoană?

Îmi spunea domnul Prigoană că votează moțiunea dacă-l susțin ca primar.

Nu vă susțin, domnule Prigoană, îl susțin pe Sorin Oprescu. Dar vă rog totuși să votați cum credeți dumneavoastră și apreciez faptul că sunteți în sală și că veți participa la vot.

Știu... Vreau doar să fac adevărata paralelă, singurul lucru care pentru mine și pentru foarte mulți oameni va rămâne ca amintire despre această moțiune de cenzură. În timp ce cei sănătoși trupește fug din sală crezând că "fuga e sănătoasă, chiar dacă e rușinoasă", lângă mine se află un prieten al meu și un deputat care astăzi a vrut să-și facă datoria față de cei care l-au ales; și vreau să-i mulțumesc lui Ionuț Chisăliță... (aplauze prelungite)... să-i spun că rămâne prietenul nostru și că, indiferent de rezultatul moțiunii, indiferent dacă rămâne sau pleacă Guvernul actual, în inima mea va rămâne gestul pe care Ionuț l-a făcut față de lașii, față de fricoșii, față de lipsiții de demnitate care stau ascunși prin birouri, sub paza unor lideri care-i merită cu adevărat. (Aplauze)

Sunt absolut convins că cei care astăzi lipsesc trebuie să meargă să vorbească cu cei care suferă în urma deciziilor lor. Cred că cei care lipsesc trebuie să vorbească cu pensionarii cărora li s-au luat banii în mod ilegal și care sunt trimiși în instanță să-și recupereze dreptul lor, trebuie să vorbească cu șomerii care au rămas în urma măsurilor luate de Guvernul PDL, trebuie să vorbească cu studenții din Târgu-Mureș, cu oamenii care așteaptă, de mulți ani, să-și primească proprietățile conform legii, cu oamenii terorizați de clanuri mafiote protejate de puterea centrală, aflată în acest moment la Parlament și la Guvern.

Dacă această moțiune de cenzură nu trece, toți acești oameni vor suferi, în continuare, din cauza unui Guvern și a lipsei de curaj a celor care astăzi lipsesc.

Nu știu rezultatul acestei moțiuni. Știu un singur lucru: că toți cei care astăzi, membri ai USL sau nemembri ai USL, vor vota această moțiune de cenzură își vor face datoria față de cei care i-au ales. Mai știu un lucru: că pot să mă uit în ochii celor la care mă voi duce în noiembrie să cer votul și știu sigur că alături de dumneavoastră putem să îndreptăm relele actuale.

Vă mulțumesc și sper să avem succes. (Aplauze)

 
 

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc. Ați utilizat exact 27 de minute.

Grupul parlamentar al PSD mai are 16 minute.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ciprian Dobre - Grupul parlamentar al PNL.

 
 

Domnul Ciprian Minodor Dobre:

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Vorbesc acum în română, dar și de voi vorbi în maghiară sau în engleză, la fel voi gândi, la fel voi acționa.

(HU)

Én most magyarul beszélek, de akkor is, ha az imént románul és ez után angolul fogok beszélni, gondolkodni csak egyféle képen fogok.

És egyféle képen cselekedni.

(EN)

In English I speak to you now, as I spoke before in Romanian and Hungarian, and yet my thoughts will stay the same.

The same will stay my deeds.

(RO)

De aș vorbi în toate limbile pământului, voi spune la fel: că tinerii acestui pământ au dreptul să-l stăpânească deplin. Dar, ca stăpâni să ajungă, ei trebuie să stăpânească deplin limbile pământului acestuia.

(HU)

Ha a föld bármelyik nyelvén is beszélnék, csakis azt mondanám: E föld fiataljainak jogában áll, hogy teljesen birtokába vegye a földjét.

De azért hogy tökéletesen birtokolja, ismernie kell az ország nyelvét, nyelveit.

(EN)

Were I to speak in all tongues on earth, I would say the same: that the young of this land have the right to fully master it.

But masters to become they first have to fully master the tongues of this land.

(RO)

Una, o singură limbă de va lipsi din școala lor - și, atunci, mai puțini prieteni vor putea aduce la masa copilăriei lor. Așa cum, mai târziu, mai puține bucate vor putea aduce pe masa copiilor lor.

(HU)

Ha csak egyetlen egy nyelv fog hiányozni az iskolájukból - akkor kevesebb barát fog helyet foglalni gyerekkoruk asztalánál, és majd később, kevesebb étel lesz a gyerekeik asztalán.

(EN)

One, one tongue only would they to get less in their schools - then less numbers of friends will they be able to bring to their childhood play-table. As later in life, less food will they be able to bring to their own children table.

(RO)

Darămite atunci când limba în care nu vor fi instruiți acești copii este a celor mai mulți, a majoritarilor?! Cu cât mai săraci vor fi ei, copiii etnicilor maghiari?

Pentru că nu vor putea munci pe pământul pe care s-au născut.

(HU)

És mi lesz akkor, amikor a hiányzó nyelv, a többség nyelve?

Mennyivel lesznek szegényebbek ők, a magyar nyelvű gyerekek? Mert nem fognak tudni dolgozni azon a földön, amelyen születtek.

(EN)

Let alone when the tongue they will not learn in is the one of the majority population!

How much poorer would they become, the ethnic Hungarian children?

For they would be unable to work in the land they were born in.

(RO)

Nu vor putea munci.

Tinerii maghiari, instruiți ca medici doar în maghiară, nu vor putea munci pe acest pământ, pentru că nu vor putea vorbi majorității pacienților. Ne spune bunul-simț.

Nu vor putea munci.

Tinerii maghiari, instruiți ca medici doar în maghiară, nu vor putea munci pe acest pământ până nu dovedesc mai întâi că pot profesa în limba statului. Ne spun legile naționale și cele europene.

(HU)

Nem fognak tudni dolgozni.

A magyar fiatalok, akik csak magyar nyelven sajátítják el az orvostudományt, nem fogják tudni értékesíteni tudásukat, mert nem fognak szót érteni a betegek többségével. Ezt sugallja a jóérzés.

Nem fognak tudni dolgozni.

Azok a magyar anyanyelvű fiatalok, akik csak magyar nyelven sajátítják el az orvostudományt, nem dolgozhatnak ezen a földön, míg be nem bizonyitják, hogy az állam nyelvén képesek gyakorolni a szakmájukat. Ezt mondják a nemzeti és európai törvények.

(EN)

They will be unable to work.

The young ethnic Hungarians trained as doctors in Hungarian alone will be unable to work in this land, as they will be unable to speak to the majority of their patients. Good common sense says so.

They will be unable to work.

The young ethnic Hungarians trained as doctors in Hungarian alone will be unable to work in this land, until they prove first they master the official language. European and national law says so.

(RO)

Și, atunci, cui servește această nouă reglementare a puterii?

Nu cetățenilor. Nu cetățenilor majoritari din acest stat.

(HU)

Ily módón, kinek szolgálnak a kormány ide illő határozatai?

Az állampolgároknak, semmi esetre. És nem a kisebbségieknek.

(EN)

Then who stands to gain from this new ruling of the political power?

For the citizens, they do not. Not the minority citizens in this state stand to gain.

(RO)

Sunt român, așadar majoritar.

Este dreptul și datoria mea de majoritar să apăr minoritatea de abuz, de oriunde ar veni acest abuz.

(HU)

Román vagyok, tehát többségi.

Jogomban áll és többségi hovatartozásomból kifolyólag, kötelességem megvédenem a kisebbségieket az önkénytől, legyen ez bármilyen származású.

(EN)

I am Romanian, hence a member of the ethnic majority.

It is my duty and my right, as such, to defend the minority from abuse, wherever it may come from.

(RO)

Sunt parlamentar al opoziției, așadar minoritar.

Și, în numele minorității pe care o reprezint, al minorității politice, cer majorității politice să ia aminte: este dreptul și datoria de majoritari să apere minoritatea, să apere minoritatea de abuz, de oriunde ar veni el.

Să voteze, așadar, pentru căderea Guvernului care a săvârșit abuzul. Este dreptul și datoria lor.

(HU)

Ellenzéki képviselő vagyok, tehát kisebbségi.

Tehát a politikai kisebbség nevében, melyet képviselek, kérem a politikai többségtől hogy el ne felejtse. Többségi joguk és kötelességük megvédeni a kisebbséget az önkénytől, minden esetben.

Szavazza meg tehát annak a kormánynak a bukását, amely az önkényt elkövette. Joga és kötelessége.

(EN)

I am in opposition, hence a member of the political minority.

As such, on behalf of the political minority I represent, I ask the majority to pay attention: It is their duty and their right, as political majority, to defend the minority from abuse, wherever it may come from.

Hence, I ask them to vote against the Executive which committed the abuse. It is their duty and their right.

(RO)

Iar celor care mestecă vorbe, ca să amestece în mințile oamenilor că naționalismul și segregația ar fi valori coerente cu un regim democratic, le spun: Nu!

Asta nu, niciodată! Niciodată nu veți putea da timpul înapoi.

(HU)

És azoknak akik játszanak a szavakkal, és az emberek tudatába akarják be oltani azt a gondolatot hogy a nacionalizmus és a szegregáció közös vonásai egy demokratikus rendszernek, csak azt mondhatom: Nem!

Azt nem, nem! Soha! Az időt nem lehet vissza fordítani!

(EN)

To those words' mongers, who want to twist the people minds into believing that nationalism and segregation are values consistent with a democratic regime, I tell them: No!

That may never be! Never again will you take us back in time!

Vă mulțumesc mult pentru atenție. (Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Sunt consumate 12 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al PNL.

Dați-mi voie acum să-l invit la microfon pe domnul senator și viceprim-ministru Markó Béla.

 
 

Domnul Markó Béla:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În primul rând, vă promit că voi vorbi într-o singură limbă, pe care o înțelegeți și dumneavoastră, nu cu alt scop, ci pentru că aș vrea totuși să recepționați ceea ce vreau să spun.

Pe de altă parte, bineînțeles că îl felicit pe domnul deputat Ciprian Dobre, târgumureșean și Domnia Sa, ca și mine, pentru intenția de a ne demonstra ideea multilingvismului. Din cele trei limbi pe care le-a folosit domnul deputat, una am înțeles-o, destul de bine, aș afirma, și anume limba română. Cealaltă limbă mi se pare că a fost limba engleză și, aproximativ, și în acea limbă am recepționat ceea ce a vrut să spună domnul deputat. A treia limbă a semănat foarte mult cu limba maghiară, dar nu prea am înțeles ceea ce s-a spus în acea limbă. Așa că domnul deputat mi-a dovedit un singur lucru.

Domnule deputat, nu e nicio problemă dacă dumneavoastră, în Târgu-Mureș, unde jumătate din populație sunt români, jumătate din populație sunt maghiari, așa cum vorbim și noi cele două limbi, mai încercați să învățați și dumneavoastră limba maghiară. Intenția este lăudabilă și vă felicit, dar, deocamdată, e o intenție. Pentru niște politicieni care militează pentru soluționarea problemelor învățământului, ar fi nevoie de mai mult.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În pofida celor 22 de ani de când sunt în Parlamentul României, trebuie să-mi dau seama că aș mai avea ce învăța în legătură cu tacticile de supraviețuire ale politicienilor, dar probabil că, încetul cu încetul, îmi voi lăsa colegii mai tineri să ducă mai departe aceste învățăminte.

De data aceasta, mă voi referi numai la două dintre multiplele concluzii pe care le oferă moțiunea dezbătută astăzi.

În primul rând, v-aș recomanda, stimați autori ai moțiunii, un principiu simplu, dar esențial atunci când formulezi o critică și vrei să fii ascultat: încearcă să spui numai și numai adevărul. Niciun guvern nu este perfect. Orice proiect poate fi îmbunătățit. Fiecare măsură politică sau administrativă are, probabil, fisuri, deci, cu alte cuvinte, oricând și oriunde poți face o critică pertinentă. Dar, dacă în această critică se află și neadevăruri, atunci cel vizat va afirma, cu o nemaipomenită ușurare, "iată că sunt atacat pe nedrept" și va considera că nu este vorba despre o critică justă, ci, mai degrabă, despre o calomnie. Acest lucru este valabil în orice domeniu: în artă, în literatură, în știință, dar și în politică.

Degeaba ați fi formulat în această moțiune de cenzură și păreri pertinente despre activitatea unui Guvern care se confruntă nu numai cu efectele crizei economice, ci și cu o anumită criză a valorilor politice, care caracterizează, la fel, majoritatea guvernamentală și opoziția, fiindcă, observând cât de fals este capitolul legat de relațiile interetnice și de soluția găsită de Guvern prin care impune respectarea legii la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, pentru mine nu mai are nicio relevanță restul moțiunii, nu mai are credibilitate, dacă îmi permiteți, deoarece trebuie să presupun că și celelalte capitole au fost scrise cu aceleași porniri.

Eventual, nu este așa, eventual ați mai spus și lucruri importante, care ar trebui să fie luate în seamă, dar pe noi, cei din UDMR, ne-ați convins cu acest singur capitol să nu ne mai ocupăm de restul, fiindcă, stimați colegi, celălalt învățământ pe care l-am tras în cursul acestor decenii, dar pe care nu mi-l voi însuși niciodată, ar fi că în politică nu e bine să ai memorie prea lungă dacă vrei să supraviețuiești. Mai bine să fii amnezic. Trebuie să uiți foarte repede de unde ai venit și, dacă este nevoie, să treci fără probleme într-un alt partid. Trebuie să uiți ce ai promis în campania electorală și să faci, fără scrupule, contrariul când ajungi la putere. Trebuie să uiți ce ai votat ieri și, dacă ți se cere, să votezi astăzi exact invers. Trebuie să uiți că atunci când ai fost în Guvern, la putere, cum se spune la noi, ai militat pentru colaborarea cu reprezentanții maghiarilor din România și ai fost adeptul egalității în drepturi, al exprimării neîngrădite a identității fiecăruia.

De exemplu, dacă ești în PSD, trebuie să uiți că te-ai lăsat susținut la Guvern de voturile UDMR, între 2000 - 2004, și te-ai lăsat, așa cum vă exprimați astăzi în moțiune, șantajat de acești șantajiști ordinari, să accepți în 2001 modificarea Legii administrației locale, introducând obligația utilizării limbii materne în inscripții și în relații cu publicul la un procentaj de 20%. Mai mult, probabil pentru a rămâne la putere, ai modificat Constituția României în 2003, împreună cu acești udemeriști care nu fac altceva decât un șantaj permanent, dar și împreună cu PNL și PDL, în așa fel ca această obligație de utilizare a limbii materne să se extindă și la instituțiile deconcentrate ale statului, precum și la justiție. Dar nici asta nu a fost destul. După ce încă în 2002, fiind șantajat de același UDMR, ai acceptat solicitarea maghiarilor din Târgu-Mureș și ai fost de acord cu înființarea unui liceu cu limba de predare maghiară, Liceul "Bolyai Farkas", ai mai cedat și la șantajul privind reamplasarea Statuii Libertății din Arad. O oroare, o monstruozitate, un dezastru, stimați colegi, cu permanentă trădare națională, căreia îi poți supraviețui, într-adevăr, numai printr-o amnezie aproape perfectă. Și câte școli maghiare, câte trădări rușinoase, încă, pe care le-am făcut împreună!

Sau, dacă ești în PNL, pentru a mai rămâne în politică, pentru a mai semna o astfel de moțiune, trebuie să uiți, bineînțeles, că ai fost împreună cu UDMR în același Guvern între 1996 și 2000 și ați conspirat împreună împotriva intereselor României atunci când în 1999 ați votat o nouă Lege a învățământului, care nu a fost perfectă, dar deja a permis, de exemplu, înființarea de unități școlare sau catedre și facultăți în limba maghiară. La fel, nici nu te-ai trezit din marea ademenire și iar te-ai dat cu UDMR în 2004, iar v-ați apucat să lărgiți drepturile minorităților, iar ați lărgit aria învățământului în limba maternă, iar ați înființat noi școli în limba minorităților. Câte greșeli, câte șantaje, câte trădări!

Iar acum, dintr-o dată, v-ați luminat, stimați colegi. La o universitate din Târgu-Mureș, care e înființată prin decret legal și a început activitatea, cândva, exclusiv în limba maghiară, contestați aplicarea legii, și anume înființarea unor structuri prin care și cadrele didactice care predau în această limbă să aibă drept de decizie. Iar ceea ce spuneți în legătură cu autonomia universitară pentru mine este, nu vă supărați, o bazaconie.

Acum înțeleg de ce vă temeți de formele de autonomie solicitate de noi. Dumneavoastră credeți, probabil, că autonomia înseamnă nerespectarea legilor și Constituției țării. Și în cazul autonomiei universitare considerați probabil că aceasta se suprapune legii și Constituției, iar drepturile minorităților nu trebuie respectate de senatul unei universități și că "Babeș-Bolyai" din Cluj și altele din Târgu-Mureș au greșit când au aplicat legea și au lăsat cadrele didactice maghiare să aibă și ele dreptul de decizie.

Oricum, dacă-mi permiteți, mă amuză că peste noapte ați devenit mari autonomiști, stimați colegi. Ați uitat, probabil, și faptul că, în timp ce v-am șantajat permanent, împreună am dus țara în NATO și Uniunea Europeană, cele două mari trădări pe care le-am înfăptuit împreună. Dar atunci nu am fost făcuți șantajiști, ci politicieni moderați, raționali, care luptă concomitent pentru binele propriei comunități și pentru binele întregii țări.

Eu nu sunt amnezic. Îmi amintesc câte discuții am avut împreună, câteodată și în contradictoriu, legate de relațiile interetnice, dar, la urma urmei, totuși, am găsit împreună multe soluții bune. Iar astăzi, stimați colegi, în locul dumneavoastră, eu nu aș fi inclus problema UMF Târgu-Mureș în această moțiune de cenzură și nu aș spune altceva, în problema națională, atunci când sunt în opoziție față de ce spun atunci când sunt la Guvern.

Uniunea Democrată Maghiară din România nu va vota moțiunea de cenzură.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

Köszönöm hogy meghallgattak.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Îi mulțumesc și eu domnului viceprim-ministru Markó Béla.

Acum îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe domnul deputat Sever Voinescu.

Din sală: Cotoi.

 
 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Cotoi, doamna președinte. Sever Voinescu-Cotoi.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Eram în 2009, la început, în această sală, când un senator respectabil, un om de vastă experiență și cu vastă experiență, în același timp, un om care astăzi ocupă o importantă demnitate în stat - nu se mai află în Camere -, mi-a spus că discursurile pe care parlamentarii le rostesc aici, la tribună, nu au niciun efect asupra sălii, pentru că parlamentarii vin în această sală convinși deja de felul în care vor vota. Prin urmare, oamenii aceștia, parlamentarii, printre care, sigur, astăzi mă număr și eu, sunt oameni hotărâți, sunt oameni de neclintit în deciziile lor. Niște stânci, ce mai! De altfel, mă uit în această sală și văd numai oameni de neclintit.

Acum, dacă așa stau lucrurile și, într-adevăr, toate discursurile care se rostesc aici sunt, de fapt, pentru camerele de luat vederi, pentru cei care se uită la noi, în fine, cu interes sau doar din plictiseală, aș vrea să arunc și eu, dacă-mi e permis, o lumină asupra acestei moțiuni și, așa cum la un moment dat primul ministru a sugerat, să încercăm să vedem care este miza acestei acțiuni politice.

Pe fond, după părerea mea, moțiunea a fost făcută praf de primul ministru. Cu o logică imbatabilă, a arătat exact care sunt vulnerabilitățile interioare ale acestei moțiuni. Cu cifre incontestabile, a arătat foarte clar care sunt momentele de derapaj din calculele pretins tehnice ale acestei moțiuni și n-am s-o fac și eu acum.

Din punct de vedere al momentului, al oportunității acestei moțiuni, sigur că, iarăși, lucrurile sunt evidente. După 78 de zile, să aduci Guvernul la judecata politică mi se pare cel puțin ilar. În realitate, nu e vorba nici despre lipsa de performanță a unui Guvern, care, de altfel, nici nu a fost lăsat să performeze, că nu a avut timp, nu e vorba nici despre vreo anume dorință a cuiva de a curma - Dumnezeule, când aud vorbele astea! -, de a curma suferințele poporului. Oh, Doamne! Nu e vorba despre asta. E vorba despre următorul lucru: cei de la USL, colegii de la USL, consideră că au trecut suficient de mulți oameni din tabăra puterii în tabăra opoziției pentru a avea succes o acțiune pur politică. Despre asta e vorba.

Aceste regrupări politice, care sunt, până la urmă, formule de oportunism anxios - pentru că sunt oameni înspăimântați că-și vor pierde locurile, despre asta e vorba -, nu dau în niciun fel substanță politică, să spun, unei presupuse noi majorități. Și mă întreb atunci: de ce ar dori această nouă majoritate, teoretică, deocamdată, să vină la putere? Proiecte nu are, am văzut. Programe nu are, am văzut. Soluții nu are, am văzut. Că se bazează pe o mână de oameni care, la o adică, dacă sondajele încep să arate altceva, își schimbă direcția de evoluție? Asta, probabil că da.

Dar, până la urmă, pentru că, repet, sunt conștient că vorbesc pentru cei câțiva oameni care mă urmăresc acum la televizor, și nu pentru cei din sală, vreau să spun un lucru. Vreau să spun că, de fapt, avem de ales, la această moțiune, între două tipuri de politician. Pe amândouă le-am văzut manifestându-se aici, la această tribună. A fost, de o parte, prim-ministrul Răzvan Ungureanu, este, de partea cealaltă, domnul Ponta. Sigur, îl așteptăm și pe adjunctul domnului Ponta, domnul Crin Antonescu. Ei doi sunt, în general, un tot și sunt bine-cunoscuți ca atare. Bun.

Ideea este următoarea: ce nevoie are, în acest moment, cetățeanul? Care este nevoia cetățeanului din fața televizorului? Are el nevoie de Mihai Răzvan Ungureanu sau are el nevoie de Victor Ponta? Cu alte cuvinte, alegerea este așa: între tupeu și bun-simț, între agresivitate obsesivă și fermitate liniștită, între scandal și seriozitate, între găunoșenie și substanță, între nonsens și viziune.

Eu cred că, până la urmă, politica urii și a amenințării va pierde, chiar dacă încearcă să se cocoațe electoral pe nemulțumiri reale ale cetățenilor, și eu cred că, până la urmă, politica bunului-simț - până la urmă, ilustrată nu de cei care, până ieri, făceau revoluția bunului-simț și astăzi fac o adevărată revoluție a mitocăniei, ci de cei care fac politica bunului-simț, care sunt cei din Guvernul României -, această politică, până la urmă, va câștiga.

Nici eu nu știu care va fi rezultatul astăzi aici. Aud, din cinci în cinci minute, variante diferite. Sunt colegi care îmi spun ceva, alții care îmi spun altceva. Vom vedea. Dar eu știu că, pe termen lung, până la urmă, orice formulă de agresivitate pierde și pe asta mă bazez și mă duc senin la locul meu, alături de prietenul Toader Paleologu, ca să ascult în liniște și, poate, cu amuzament, din când în când, pe ceilalți colegi.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Am vorbit acum cu liderul Grupului parlamentar al PSD și mi-a cerut timp de antenă. Am să-l invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul Cătălin Croitoru.

 
 

Domnul Cătălin Croitoru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Vorbesc pe timpul Grupului parlamentar al PSD, ca să am garanția că pot vorbi.

Am aflat lucruri noi astăzi aici și surprinzătoare.

În primul rând, am luat o lecție despre supraviețuire de la domnul viceprim-ministru Markó Béla, care a reușit să ne reproșeze nouă, tuturor, toate câștigurile UDMR-ului, care este supersupraviețuitorul vieții politice și care guvernează România de 20 de ani... (Aplauze) Iar, într-o asemenea constanță și într-o logică minimă, aș putea reproșa că poate tocmai de aceea trăiesc românii atât de bine în țara lor.

Și, în același timp, am rămas foarte surprins de un coleg care, de altfel, în general, e apreciat că este abil cu vorbele. E vorba de Sever Voinescu, care cred că a făcut o mare gafă și a avut o mare scăpare spunând că vede în sală pe cei prezenți, care sunt de neclintit, și, în concluzie, prin antiteză, cei care nu sunt prezenți, aceia sunt cei care sunt de clintit. (Aplauze) Bun.

De ce am vrut să vorbesc? Am vrut să vorbesc pentru a anunța toți colegii parlamentari că eu refuz să stau în bancă, că eu nu mai admit să înghit umilințe... (aplauze)... că am avut toată răbdarea ca, în interiorul partidului, să ridic toate problemele și nemulțumirile cetățenilor pe care îi reprezint și am constatat că vorbesc la pereți. Este motivul pentru care astăzi voi vota; și voi vota cu bilele la vedere, pentru ca toată lumea să știe exact ce am votat. (Aplauze)

Din sală: Bravo!

 
 

Domnul Cătălin Croitoru:

Aș fi vrut ca aici, în grupul din care fac parte, să se afle și destul de mulți colegi ardeleni pe care îi am și pe care să-i rog totuși să voteze așa cum le dictează conștiința, nu să-i rog să voteze într-un fel sau altul, împotrivă sau pentru, ci cum le dictează conștiința, conștiință care să le permită, când se întorc acasă, să-și privească copiii în ochi, părinții în ochi, să meargă cu sufletul împăcat să aprindă o lumânare la bunii și străbunii lor, fără să le fie rușine, să-și privească vecinii în ochi, alegătorii în ochi. Iar, iată, ei nu sunt aici.

 
Domnul deputat Cătălin Croitoru anunță demisia sa din Grupul parlamentar al PDL, urmând să activeze în cadrul Grupului parlamentar al PSD.

Pentru a scuti inclusiv pe colegul Sever Voinescu și pe alții de un efort care nu-și mai are rostul, eu, Cătălin Croitoru, deputat în Colegiul nr. 10 din Circumscripția electorală București, îndată după ce îmi voi exercita votul, o să-mi încetez activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PDL și de aici încolo voi activa în cadrul Grupului parlamentar al PSD. (Aplauze)

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Prezentarea, dezbaterea și adoptarea moțiunii de cenzură intitulate Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată !, inițiată de 116 senatori și deputați.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Trei minute a epuizat domnul deputat Croitoru din timpul alocat Grupului parlamentar al PSD.

Dați-mi voie să-l invit acum la microfon pe domnul senator și președinte al Partidului Național Liberal, domnul Crin Antonescu. (Aplauze)

 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Aș spune câteva lucruri strict legate de temele din moțiunea de cenzură, care sunt niște lucruri - în opinia PNL, și deci în opinia mea - esențiale.

Ne-ați prezentat, domnule prim-ministru, perimetre, diametre, adâncimi de puțuri, date de înființare și alte lucruri, pesemne corecte. Ați invocat hotărâri de Guvern din 2004, din 2007, din 2009. Ați invocat costuri, prețuri și conjuncturi, acum, la bursă.

Nu despre asta vorbim și nu știu dacă scrie pe site-ul partidului sau nu, dar noi, cei din Partidul Național Liberal, credem un lucru simplu: că, atunci când e vorba de privatizări care presupun resurse naturale ale României, trebuie să avem transparență, trebuie să avem studii serioase, și din surse serioase, trebuie să avem felurite tipuri de dezbateri publice, trebuie să avem - cu siguranță și cu necesitate -, o dezbatere în Parlament, și trebuie să integrăm fiecare din aceste privatizări într-o strategie, dacă o avem, pentru dezvoltarea economică a acestei țări.

Cu alte cuvinte, cred că înțelegeți sau dacă nu, vă spun eu acum că Partidul Național Liberal susține proprietatea privată, susține economia privată, a susținut și a făcut privatizări de mai mare sau mai mic succes în România, dar le-a făcut. Și nu pune în discuție astăzi dacă trebuie sau nu să exploatăm gazul de șist, dacă trebuie sau nu să privatizăm cuprul, ci respinge categoric faptul că astfel de decizii se iau pe sub mână, se iau fără transparență, se iau fără dezbatere publică și în Parlament.

(Aplauze în sală)

Ați făcut aceste lucruri și de aceea, trebuie să plecați.

Este foarte limpede, de asemenea, că nu puteți convinge, ci, din păcate, doar plictisi, atunci când evocați faptul că și alți prim-miniștri și-au suplimentat fondul aflat la dispoziția lor sau că, eventual, și alți prim-miniștri și alte guverne au alocat bani publici pe criterii de partid.

Nu discutăm despre asta, domnule prim-ministru, nu discutăm istorie. Discutăm despre faptul că Guvernul dumneavoastră a făcut, cu cel mai mare cinism - permiteți-mi să-i spun cu cea mai mare nerușinare - cea mai partizană alocare de fonduri publice la vedere pentru un partid pe care nu știu dacă vreți să-l transformați în mișcare, să-l renovați, să-l prezentați ca pe o marfă contrafăcută drept bună pe piața electorală, dar care nu are niciun drept să beneficieze, în exclusivitate pentru interese partizane, de banul public.

(Aplauze în sală)

Ați făcut asta, și pentru asta trebuie să plecați.

În fine, este chiar jenant să veniți să ne spuneți povești despre internaționalismul luminat și patriotismul vinovat de la începutul anilor ’90, prefăcându-vă că nu înțelegeți - așa cum se preface și distinsul domn senator Markó Béla - prefăcându-vă că nu înțelegeți că nimeni dintre noi, liberali sau social-democrați, nu a negat vreodată dreptul la identitate lingvistică, la identitate culturală, la identitate de orice fel al minorităților.

Istorioara cu intenție ironică a domnului Markó Béla cuprinde lucruri adevărate. Da, și PSD, și PNL au guvernat împreună cu UDMR și au făcut lucruri fundamentale și corecte pentru minoritatea maghiară din România. Ceea ce - dincolo de toate capcanele textelor - nu vreau să vă scape, domnule prim-ministru, este esențialul, și anume că Partidul Național Liberal nu va accepta niciodată ideea că limba română nu mai este singura limbă oficială în Țara Românească, în statul român.

(Aplauze în sală)

Faceți facultăți în ce limbi vreți, câte vreți, dar statul român - cât mai există, cât nu l-ați dus acasă cu totul sau în Modrogan, sau la sediul UDMR din Târgu-Mureș sau Miercurea Ciuc - statul român are obligația ca, prin legile sale, prin instituțiile sale, să dea dreptul oricărui cetățean român aflat în suferință să meargă la medic și să vorbească limba oficială, una singură: limba română.

(Aplauze în sală)

Acestea sunt câteva lucruri clare.

Aș vrea să mai fie clare - scrise sau nu pe site-ul Partidul Național Liberal! - două lucruri, domnule prim-ministru, legate de originea puterii în democrație și de scopul puterii în democrație:

Dumneavoastră, într-un mod deplasat - ca să nu zic obraznic - l-ați trimis la școală, fără să precizați măcar la care, pe unul din liderii opoziției care astăzi a fost încărcat și cu tema suplimentară a Cântului II din Iliada.

Există, în mod evident, domnule prim-ministru, școli pe care nu le-ați făcut sau pe care le-ați făcut prost. Una dintre ele este aceea care ne spune, ne învață pe noi, liberalii, cel puțin - cred că și pe social-democrați - că originea adevărată a puterii în democrație este la cetățean, este la cetățeni, nu la telefon.

Dumneavoastră, care, într-un dialog de mare înălțime spirituală cu domnul Cristoiu și, parțial, cu domnul Turcescu, ați trimis singur la parafraze biblice, ați evocat în termeni de facere, de Geneză adică, nașterea Guvernului dumneavoastră. Și ați spus, nu ca Sfânta Scriptură "La început a fost cuvântul, și cuvântul era Dumnezeu, și Dumnezeu era cuvântul", ci ați spus misterios, confundând, probabil, secretul de serviciu cu misterul... (Aplauze în sală)... ați spus, spre emoția definitivă a domnului Cristoiu, "la început a fost un telefon", și telefonul era la Băsescu.

(Aplauze în sală)

Nu pot să continui să parafrazez Scriptura în felul acesta.

Dați-vă telefoane, puneți-vă întrebări, meditați, dar înțelegeți că asta nu este sursa legitimă a puterii! Înțelegeți că de aceea, pentru că nu aveți puterea de la cetățean, ci o aveți de la telefonul "omului", de aceea dumneavoastră sunteți un prim-ministru care execută ordine și simulează decizii! Și pentru asta, trebuie să plecați.

(Aplauze în sală)

Trebuie să plecați, pentru că, în viziunea noastră, a celor din Partidul Național Liberal - cred că nu scrie pe site, dar noi subînțelegem! - un prim-ministru nu execută ordine, ci ia decizii. Trebuie să plecați, și aveți, vă rog, bunătatea ca, la plecare, să ne spuneți măcar ale cui ordine le executați, în afara acelui om care v-a dat telefon la începutul lumii! (Aplauze în sală)

Scopurile puterii, domnule prim-ministru, nu sunt, într-o democrație - se învață și asta la școală (și teoretic, și practic), dacă facem politică - acelea de a apăra partide, de a salva partide sau de a naște partide.

Eu știu că partidele și liderii politici se nasc greu, dar nu o faceți pe banii statului român! Folosiți-vă câmpurile de antrenamente, private sau ale instituțiilor cu regim mai apărat de ochiul public, dar nu folosiți banii publici, nu folosiți imaginea și autoritatea guvernamentală ca să salvați un ciuruc de partid, care este Partidul Democrat Liberal sau ca să vă nașteți dumneavoastră - moșiți de o întreagă națiune -, un partid sau o mișcare nouă pe bani publici!

Asta, noi, liberalii, nu înțelegem. Asta, noi, liberalii, nu acceptăm și asta, noi, liberalii, prin votul nostru de azi, nu vă îngăduim să faceți.

În fine, la plecare, pentru că azi sau peste puțină vreme, veți pleca, domnule prim-ministru, și poate veți începe să faceți politică - eu nu vă pot trimite la școală, nu-mi permit acest lucru, nici nu vă dau sfaturi - vreau doar să răspund unui lucru foarte important, și le spun mai mult celorlalți colegi și poate celor care ne urmăresc, nu atât dumneavoastră: ați sugerat, la un moment dat, polemist redutabil, ați propus o cheie în care să citiți niște declarații dure ale mele la adresa nesiguranței dumneavoastră în legătură cu faptul că sunteți independent sau sunteți membru al Partidului Național Liberal și ați propus să se citească asta în cheia unei temeri pe care aș avea-o față de dumneavoastră.

Da, să știți că așa este. Mă tem, domnule prim-ministru, nu atât de dumneavoastră personal, cât de capacitatea sistemului în care trăim de a vă regenera, de capacitatea sistemului de a produce la infinit "ungureni", pentru că ei, "ungurenii", nu sunt, așa cum încercați să pretindeți, o nouă generație în politică: generația premianților care erau în Comitetul Central al UTC, generația premianților care erau chemați să fie puși șefi la SIE, generația premianților care primeau telefon la început. Sunt premianți care nu au fost pe unde ați fost dumneavoastră, sunt în generație cu dumneavoastră. Generația nu este o serie nouă de mașinuțe, cu un cip în plus. Generația cuprinde oameni în carne și oase, oameni diverși, oameni capabili ca, în fața Parlamentului României, să spună o frază de la ei, nu să citească o hârtie lungă și plictisitoare, făcută de cine v-a făcut-o!

(Aplauze în sală)

Cum v-ați simțit, domnule prim-ministru, dumneavoastră, care pretindeți, și bine ar fi să fi putut face o schimbare în politica românească, cum v-ați simțit cu 20 de susținători răzleți vorbind între ei și fără să vă asculte nimeni? Cum v-ați simțit, ca prim-ministru? Pe cine reprezentați? Nici măcar ce a mai rămas din adunătura pedelistă. Și atunci vă întreb: cum de nu plecați singur?

(Aplauze în sală)

Cum de nu plecați singur, când se dovedește clar că marea dumneavoastră pricepere, a "ungurenilor", este nu aceea de a vă face ascultați, ci de a asculta ce vorbesc alții? (Aplauze în sală)

Reveniți la ceea ce știți să faceți! Lăsați-l pe domnul Paleologu, care a fost ascultat de sală, care a spus niște cuvinte de la dânsul, la care s-a reacționat. Unii au râs, unii au contestat, unii au susținut.

Nu puteți să faceți în felul acesta nicio mișcare politică, niciun partid politic, dar asta nu este treaba mea. Este a dumneavoastră și a electoratului. Treaba mea este ca, prin votul de azi, să vă spun: mergeți și jucați-vă de-a generația nouă, de-a facerea lumii în trei acte cu Traian Băsescu și telefonul, de-a "lăsați intelectualii să vină la mine", când, de fapt, chemați primarii la buget! Jucați-vă de-a ce vreți, de-a mișcarea, dar nu pe banii publici, nu pe soarta țării, nu pe soarta limbii române, nu pe resursele naturale ale României!

Și închei cu un ultim cuvânt în special către reprezentanții în Parlament ai minorităților naționale, că sunt sau că nu sunt aici:

Dragii noștri colegi,

România a fost și este neînchipuit de generoasă, atunci când acordă oricărui reprezentant de minoritate etnică din România - fie și cu 200 de voturi în spate -, dreptul de a reprezenta întreaga națiune română, ca parlamentar. Aveți toate aceste drepturi, ați primit toate aceste drepturi, ați fost respectați și ajutați de toate majoritățile și de toate guvernele.

Azi, nu USL, nu Partidul Național Liberal sau Partidul Social Democrat au nevoie de dumneavoastră.

Astăzi, România, care v-a învestit cu acest mandat, vă cheamă.

Astăzi, limba română vă cheamă în ajutor și vă cere să o ajutați. Și vă cer și eu, și vă cerem și noi să înțelegeți că aveți toate drepturile în această țară, dar unul singur nu-l aveți și nu-l veți avea niciodată: să hotărâți soarta a 20 de milioane de români atunci când aveți condiții bune de la guvernare și să vă ascundeți!

Nu aveți voie azi să vă ascundeți!

Votați într-un fel sau altul, pentru că, dacă vă ascundeți astăzi, nu vă va mai căuta nimeni! Înseamnă că, de fapt, astăzi, cei care nu exercitați un vot, demisionați definitiv din condiția de parlamentar român.

(Aplauze puternice în sală)

Vă mulțumesc.

 
   

(Din acest moment, conducerea ședinței este preluată de domnul senator Vasile Blaga, președintele Senatului.)

 
 

Domnul Vasile Blaga:

Ați vorbit exact 17 minute. Ați epuizat timpul acordat Partidului Național Liberal.

Îl invit la microfon pe domnul senator Radu F. Alexandru, din partea Grupului parlamentar al PDL. (Rumoare în sală)

Liniște, vă rog. Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Radu-Alexandru Feldman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Înainte de a vă spune câteva cuvinte despre subiectul care ne preocupă, simt nevoia unei reparații.

După intervenția la moțiunea anterioară, un coleg pe care-l respect și la care țin mult, domnul senator Miron Mitrea, mi-a mărturisit că Domnia Sa și, probabil, alți colegi au fost surprinși de tonul nepotrivit, de tonul ce părea extrem de ridicat și chiar de agresiv la adresa dumneavoastră.

Mi-a părut extrem de rău, pentru că nu am intenționat nicio clipă un asemenea ton și cred că singura explicație ține de nefamiliaritatea cu sala și cu acest microfon.

Ca atare, cu o întârziere pe care o regret, vă rog foarte mult să primiți scuzele mele.

Legat de moțiunea de astăzi, stimați colegi, aș proba o candoare cu totul nepermisă, dacă mi-aș imagina că vreunul dintre dumneavoastră, de pe băncile opoziției sau de pe băncile puterii, este astăzi în sală fără să fi știut din prima clipă care-i va fi opțiunea la vot. Ca atare, urmând îndemnul domnului președinte Ponta, mă adresez, cu prioritate, celor față de care suntem, într-adevăr, datori, celor care ne-au trimis în Parlamentul României și care acum, în fața televizoarelor sau în dezbaterile care vor urma, vor încerca să înțeleagă ce se întâmplă astăzi în Parlament. Și îi asigur de tot ceea ce spun - și opțiunea mea nu are nicio conotație politică -, că nu vorbesc și nu voi vota în spiritul indicațiilor de partid, nu va vota senatorul PDL Radu-Alexandru Feldman, nu va vota membrul partidului, va vota un cetățean al României, care, la fel cu cei care ne urmăresc astăzi, este extrem de preocupat de soarta țării, de soarta oamenilor acestei țări.

O să încep să vă explic cât se poate de sumar rațiunea pentru care mă simt dator să votez împotriva acestei moțiuni.

Șansa oricărui demers politic, șansa de reușită are un nume, și numele acesta se numește încrederea. Unul dintre politologii de marcă ai lumii contemporane, Francis Fukuyama, definea încrederea drept "capitalul social cel mai important al unei națiuni".

Încrederea se câștigă și se păstrează nu prin promisiuni, nu prin vorbe inspirate, se păstrează prin fapte și prin concordanța dintre ceea ce promitem și ceea ce facem.

Nu pot să votez această moțiune, pentru că nu o dată am observat cum semnatarii, cum inițiatorii acestei moțiuni au încălcat, cu o superbă dezinvoltură, angajamente și promisiuni care păreau esențiale în programul politic cu care se angajau în fața țării.

Am să vă dau un singur exemplu, și unul dintre exemplele care mi se par cele mai revelatoare: revoluția bunului-simț, o revoluție, o schimbare în viața politică, o schimbare de atitudine și de comportament pe care o așteaptă și o dorește toată lumea, în egală măsură clasa politică, ca și cetățenii acestei țări. În cadrul acestui program, traseismul era un punct central, traseismul politic pe care erați gata să-l cuprindeți chiar în lege, interzicând-l.

Ce s-a întâmplat în ultima lună? Ovațiile, aplauzele, frenezia cu care ați primit toți foștii colegi din grupurile arcului guvernamental reprezintă o infirmare de neînțeles și de neacceptat a acestui angajament, a acestei promisiuni a dumneavoastră. Este proba unei imoralități pe care, sub nicio formă, nu o puteți justifica, o imoralitate prin felul în care ați primit oameni, care, e limpede, nu aveau decât o singură rațiune în gestul pe care l-au făcut: oportunismul de cea mai joasă speță. Dar îmi permit să spun: o egală imoralitate față de colegii dumneavoastră, de oamenii din organizațiile dumneavoastră din București și din țară, oameni care, de ani de zile, activează în organizațiile dumneavoastră și care acum, pe bună dreptate, în virtutea acestei munci depuse, s-ar fi așteptat să aibă acces la posturile pe care și le doresc în Parlamentul României sau în administrația locală.

Astăzi li se spune: nu e rândul vostru, astăzi este rândul celor pe care i-am cumpărat, al celor pe care i-am adus în partidele noastre pentru o singură rațiune - votul la moțiune, votul ca moțiunea de astăzi să treacă. Este un lucru care mă oripilează și mă face să am ferma convingere că nu pot să am decât un vot împotriva moțiunii dumneavoastră.

Un alt motiv pentru care, stimați cetățeni ai României, stimat electorat, voi vota împotriva acestei moțiuni, este o duplicitate permanentă în care surprindem pe cei care au inițiat moțiunea.

Hai să ne amintim! Cu puțină vreme în urmă, invocând imposibilitatea dialogului, invocând tratamentul de care opoziția "se bucură" din partea puterii, ați luat decizia și ați anunțat, ca o hotărâre fermă, demisia din Parlament.

Mulți dintre dumneavoastră deja v-ați completat demisia, mulți dintre dumneavoastră ați spus că nu aveți altă dorință decât să părăsiți Parlamentul, forțând alegerile anticipate. Nu a trecut multă vreme, pentru ca unul dintre colegii dumneavoastră să spună: "Nu suntem fraieri să plecăm din Parlament. Cum o să ne dăm demisia?"

Și ați ajuns atunci la o altă soluție, o soluție în care vă complăceți de aproape trei luni de zile: greva parlamentară. O grevă parlamentară pe care v-ați declarat dispuși s-o încetați în momentul în care cinci condiții de nenegociat vor fi acceptate.

Nu s-a acceptat niciuna dintre condițiile dumneavoastră și astăzi v-ați întors în Senat, și sunteți gata și mâine să reveniți în Camera Deputaților.

De ce? Pentru că în Senat ați obținut majoritatea, iar în Camera Deputaților, racolând încă câțiva oameni, sunteți, la fel, gata să reveniți.

Nu poți să vii să invoci cinci condiții esențiale care, într-adevăr, să dea temei să crezi într-o viață parlamentară coerentă și desfășurată în spiritul Regulamentului și, în clipa în care ai majoritatea și anunți că deja poți să-ți faci jocurile în Parlament așa cum vrei, să uiți tot ce ai promis.

În sfârșit, un ultim motiv pentru care nu pot să votez moțiunea înaintată de USL astăzi ține de incapacitatea, de refuzul de a respecta regulile jocului democratic. Niciodată, din 1990 până astăzi, viața politică nu s-a deteriorat atât de mult. Niciodată limbajul nu a devenit atât de agresiv, atât de lipsit de orice limită în respectul elementar față de interlocutor. Niciodată lupta politică nu s-a transformat într-un război pe viață și pe moarte. Niciodată un partid cu care nu împărtășeai aceleași idealuri nu a ajuns să fie ținta atacurilor cele mai mârșave, un partid care trebuie desființat și scos de pe scena politică. Niciodată, ca acum, nu ne-am întors la lozincile de strictă amintire ale timpului în care nu ne vindeam țara, și niciodată naționalismul cel mai gregar nu s-a făcut simțit în discursurile unor oameni politici care, de fapt, ar fi trebuit să însemne o șansă pentru România.

Toate aceste motive, stimați colegi și stimați cetățeni ai României, mă fac să nu pot să votez moțiunea de cenzură pe care o dezbatem astăzi.

Și, în final, mai există un motiv pentru care nu pot să votez: convingerea că, după doi ani de sacrificii, după doi ani în care cetățenii României au suportat grave vexațiuni, astăzi este timpul, au dreptul și au posibilitatea să revină la o viață normală. Și am convingerea că Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu poate să le asigure această viață.

(Rumoare, strigăte în sală)

Vă mulțumesc pentru atenția dumneavoastră.

 
 

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc.

Ați vorbit 11 minute. Grupul parlamentar al PDL mai are 31 de minute.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Iulian Iancu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog

 
 

Domnul Iulian Iancu:

Domnule prim-ministru,

Doamna ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să intru într-un alt tip de registru cu privire la modul intervenției și am să mă adresez în primul rând dumneavoastră, stimați colegi, spunându-vă că niciodată nu am depins mai mult unii de alții, niciodată nu ne-am aflat în fața unor provocări care se dovedesc, iată, a fi la nivel european, la nivelul României, fără precedent, și mă refer la faptul că România se confruntă astăzi, ca și Europa, cu provocări privind securitatea, privind schimbările climatice, privind inegalitatea socială și, peste toate acestea, parcă nu ar fi fost suficient, vorbim despre o criză fără precedent economică și financiară.

Mă așteptam, stimate domnule prim-ministru, vă mărturisesc că v-am ascultat cu foarte mare atenție, ca dumneavoastră, odată ajuns la guvernare, să ne faceți o prezentare din prisma acestor provocări, prezentându-ne totodată soluțiile dumneavoastră.

Care sunt soluțiile guvernului dumneavoastră când vorbim de securitate națională, când deciziile dumneavoastră în acest foarte scurt interval de timp au lovit direct în securitatea și siguranța națională?

Deciziile referitoare la privatizările din domeniul energetic, deciziile referitoare la liberalizarea prețurilor, deciziile referitoare la resursele naturale se duc direct în siguranța și securitatea națională. Dumneavoastră spuneați - dar și un coleg al dumneavoastră - că printr-o logică impecabilă ați făcut praf moțiunea. Cred că cel care a redactat textul v-a expus încă o dată în mod inutil și am să aduc trei argumente, punctual pentru fiecare dintre cele trei elemente puse în discuție de dumneavoastră.

1. Cel legat de Chevron

Ați făcut referire la faptul că a existat o hotărâre de Guvern în 2004 și că celelalte hotărâri de guvern fac referire la exploatarea petrolului și a gazelor naturale.

Da, domnule prim-ministru, dar nu v-au spus că, în hotărârea de Guvern semnată de dumneavoastră, mai există două articole. Într-unul se menționează în mod expres că se poate exploata ceea ce se identifică în zăcământ, adică inclusiv gaze de șist, deși nu există prevedere legală astăzi pentru așa ceva, prevedere care este absolut necesară.

2. Aveți prevedere expresă privind exportul de gaze naturale.

Or, Parlamentul, stimați colegi, Camera Deputaților a aprobat o lege prin care România interzice exportul de gaze naturale până la diversificarea surselor de alimentare cu gaze. Unde se duce această decizie? În majorarea, în dublarea prețurilor la gaze naturale, stimate domnule prim-ministru, și vă rog să verificați - nefiind ieri în țară - (Râsete, discuții) ce au discutat colegii dumneavoastră cu Fondul Monetar Internațional, pe care l-ați invocat spunând că moțiunea de cenzură, în această perioadă, ar putea fi o atitudine iresponsabilă.

Nu. Eu vreau să vă spun că este chiar elementul cel mai important de pus în discuție, pentru că, angajând liberalizarea prețurilor la energie electrică, nimeni - dar absolut nimeni! - din cabinetul dumneavoastră nu v-a prezentat dimensiunea reală a creșterii prețurilor la energie electrică. Știți cât este această creștere, domnule prim-ministru? 92% la populație, 46% la consumatorii casnici, și începem cu 1 septembrie 2012.

Este acesta un factor care să ofere României o șansă în programul de competitivitate economică asumat și propus ca soluție de ieșire din criză de către întreaga Europă? Putem noi să ne asumăm o dublare a prețului peste noapte fără să mai așteptăm niciun grafic la gazele naturale?

Al treilea element, cel legat de Transelectrica

V-au spus colegii dumneavoastră că la Transelectrica, prin această operațiune, întăriți piața de capital. Acesta este scopul României? Să întărim piața? Noi întărim platforma, gazonul? Pe noi ne interesează soarta companiilor din domeniul energetic. În momentul în care le-ați scos cu discount de 10%, oferind un pachet de 15% și la un preț minim de 14,6%, evident că acel preț s-a oferit, de 14,6%. Ce a făcut Transelectrica? A pierdut 15%, dar am pierdut, conform Legii privind societățile comerciale, dreptul nostru de a decide. Depășind 33%, ne pierdem dreptul de a decide privind majorarea de capital, privind spargerea societății prin modificarea statutului ei. Iată elemente care nu v-au fost aduse la cunoștință.

În ceea ce privește Cupru Min, este a doua oară când aud și vi s-au prezentat aceste lucruri - ați făcut prezentarea și în emisiunile de la televiziune - precum că ați parcurs o procedură legală, ați publicat în "Financial Times", în "România Liberă" și că s-a făcut o procedură care este în avantajul României, fiind, iată, un rezultat care creează o frenezie economică.

Nu. Ce nu v-au spus colegii, stimate domnule prim-ministru, este că a fost scoasă la licitație o companie, o societate care nu avea autorizație de mediu. În acest fel, opt dintre cele mai mari companii ale lumii care ar fi putut intra în acest domeniu nu au mai putut să-și prezinte ofertele și am pierdut una dintre șansele în aceste condiții de a avea poate o ofertă peste dimensiunea pe care dumneavoastră v-ați putut-o imagina. Însă când punem problema resurselor naturale și a prețurilor la energie electrică, stimate domnule prim-ministru, noi vorbim aici în prealabil de o lege și o nouă filozofie fiscală privind redevențele. O aveați și este în Parlamentul României, introdusă de noi. Mă bucur că și dumneavoastră, și domnul președinte ați citat-o.

Mă opresc aici, fiindcă mi-au făcut semn colegii mei. Mai am doi colegi care vor să vorbească. Însă aș vrea să vă spun, stimate domnule prim-ministru, adresându-mă colegilor, că niciodată nu am avut mai mare nevoie unii de alții, nu pot decide viitorul României nici stânga, nici dreapta politică, suntem obligați să luăm această decizie împreună, dar în mod responsabil.

De aceea, astăzi era o șansă să oferiți tuturor parlamentarilor, oamenilor politici, românilor șansa aceasta a unei atitudini responsabile față de realele probleme ale românilor. Din păcate, am ratat-o și nu ne rămâne decât șansa să promovăm moțiunea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc. Ați vorbit 8 minute. Grupul parlamentar al PSD mai are la dispoziție cinci minute.

Îl invit la microfon pentru 30 de secunde pe domnul deputat Oajdea, dacă este. Nu este. Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

 
 

Domnul Dumitru Oprea:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Dragi români,

Vorbesc într-o ipostază cu totul aparte, după trei ani de Parlament al României, ce a urmat unui an de Parlament european, îmi dau seama că între ceea ce se întâmplă în stradă și în sală în momentul acesta, nu este pic de diferență. Le mulțumesc colegilor mei care tratează și strada, și sala ca în momentul acesta, cu spatele și cu atâta bun-simț.

Ca om de școală, permiteți-mi să spun ce zice omul din popor: "Profesorii ca și câinii sunt buni când sunt răi". Și am să fiu rău cu dumneavoastră astăzi. (Discuții, rumoare, vociferări, râsete)

Din sală: Fii rău! Hai, fii rău! (Râsete, discuții)

 
 

Domnul Dumitru Oprea:

Și am să fac trimitere la moțiunea dumneavoastră, așa-zisa moțiune, taxându-vă, ceea ce în clasa I se taxează de regulă, incredibile erori ale unui material atât de pretențios al Senatului României.

Este de neconceput ca într-o moțiune de cenzură să puneți virgulă între subiect și predicat. (Rumoare, discuții)

Dragi parlamentari, este incredibil! Este incredibil că folosiți în părțile moțiunii de cenzură când numeral cardinal, când numeral ordinal, și nu aveați decât trei părți. Este incredibil că puteți să puneți într-un astfel de text... (Discuții, rumoare, vociferări) capitole fără subdescompuneri, și altele cu. Deci moțiunea nu are la rândul ei niciun pic de noimă. Este făcută la mai multe mâini - și una nu a știut de cealaltă - cu mai multe capete - și unul nu a știut de celălalt. Nu există un cap limpede, cum se procedează la redactarea unei moțiuni. Este jenant! (Rumoare, discuții)

Dar în textul moțiunii sunt multe. În schimb, la proba orală, vin așa-ziși bibliotecari-pedagogi care se află în Parlamentul României să săpunească un prim-ministru școlit - obraznicul de el! - la cele mai mari școli ale lumii să fie pus la punct de către o persoană care, de fapt, acuză ceea ce face de-o viață, tratează școala cu absenteism și Parlamentul la fel. Și îi cade un subiect impus astăzi - și îl știa, moțiunea de cenzură -, și precum Gigel de la școală care învăța doar despre ierburi și căruia i-a picat elefantul ca subiect a început să vorbească despre ierburi. (Discuții, rumoare, vociferări) Cam așa a vorbit cel ce îl punea la punct pe premierul României. Adică despre moțiune altă dată. Astăzi încă o baie de populism.

Această moțiune fără fond este o formă, la rândul ei, de populism evident. Nu am să taxez toate celelalte, pentru că s-a invocat școala, și unii dintre cei de aici sunt absolvenții primei Universități "Alexandru Ioan Cuza". Actualmente, îmi dau seama ce face politica din oameni. Când școala este cea mai de preț instituție - și când Ghica spunea "Școală dragă, în tine îmi e nădejdea!" - astăzi oameni, cică școliți, pun la punct pe oamenii prea școliți...(Rumoare, discuții) iar din școala aceea, pe care cu mulți ați uitat-o, am să încerc să vă prezint doar finalul intenției mele pentru a vă prezenta o analiză laborioasă și poate că, dacă vor fi doritori - și de bună seamă sunt și oameni și de școală, și politicieni care mai pun preț pe spusele colegilor din Parlament - le voi fi la dispoziție cu materialul acesta, dar nu pot să nu fac trimitere la școala lui Maiorescu, la teoria lui Maiorescu, "a formei fără fond".

Și am să vă rog să adăugați, alături de Maiorescu, pe alți dascăli de la Universitatea din Iași, fie el un anonim numit Xenopol, fie unul precum banalul Iorga, fie - eu știu? - un Stere sau un Manoilescu. Cei mai mari dascăli ai școlii se pare că s-au pronunțat mai înainte condamnând școala, netrecând pe la școală de mulți ani.

Din spusele lui Maiorescu, voi parafraza ceva care caracterizează moțiunea de astăzi. "Moțiunea fără fond nu numai că nu aduce niciun folos - zice Maiorescu -, dar este de-a dreptul stricăcioasă. Și, prin urmare, vom zice - spune Maiorescu - era mai bine să nu fi fost deloc o moțiune decât să fi făcut o moțiune rea".

Câtă înțelepciune dacă i-ați fi urmat sfatul!

 
 

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc. Ați vorbit exact cinci minute. Grupul parlamentar al PDL mai are 26 de minute.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Valeriu Zgonea. Se pregătește domnul deputat Aurel Vainer, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Stimați colegi, senatori și deputați,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor,

Până în 2012 am crezut că nu a existat un Guvern mai slab, mai incompetent, mai mincinos și mai rupt de realitate decât Guvernul PDL-Boc. Au fost ani de minciună și demascare a propriei incompetențe, prin invocarea celor mai hilare motive pentru care lucrurile nu merg bine în România; de la dezastre naturale până la fondul nesănătos al societății românești, o societate plină de ciumpalaci, bețivi, grași, leneși, săraci, pensionari, așa cum spunea mentorul lor Traian Băsescu.

În regimul Băsescu și PDL românii au fost sărăciți, le-au fost luate locurile de muncă, le-au fost desființate spitale și școli, le-au fost crescute taxe și impozite, le-au fost reduse salariile și pensiile.

Lipsa de transparență în cheltuirea banului public și aici mă refer la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2006, de care sunt convins că domnul prim-ministru Ungureanu nici nu a auzit, la Măsura 3.2.2 la PNDI și nu în ultimul rând la fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, ascunde, de fapt, alocarea banului public pe criterii politice.

Am spus de nenumărate ori acest lucru și repet: banii publici ai românilor au fost folosiți pentru clientela politică, pentru a sprijini campaniile electorale ale PDL și pentru a cumpăra sprijinul autorităților locale.

Cel mai grav lucru este că toate aceste guverne PDL, inclusiv Guvernul PDL-Ungureanu, condamnă comunități locale la sărăcie și subdezvoltare, doar pentru că sunt conduse de primari ai opoziției actuale.

A fost schimbat Guvernul PDL-Boc. Președintele Băsescu i-a mulțumit călduros pentru că a tăiat salariile și ajutoarele sociale, pentru că a lăsat 700 000 de oameni fără loc de muncă. Iată că a venit Guvernul PDL-Ungureanu și am crezut vă va încerca să schimbe actul de guvernare, că va repara ceea ce vechea guvernare Boc a distrus prin ani întregi de fraudă, programe de guvernare înființate pe picior, strategii economice și politice orientate doar într-un singur sens: finanțarea clientelei politice portocalii. Dar, în scurt timp, Guvernul PDL-Ungureanu a reușit să spulbere această speranță. Guvernul PDL-Ungureanu a demonstrat că este un guvern șantajat de UDMR, care acționează împotriva intereselor românilor.

Premierul Ungureanu și-a început mandatul într-o veritabilă obediență față de stăpânii politici ai Domniei Sale, prin modul în care a gestionat alocarea sumelor guvernamentale pentru deszăpezire. Au fost județe ale căror localități au primit aceeași sumă de bani, indiferent de dimensiunea rețelei de drumuri. Alte județe nu au primit niciun ban, chiar dacă au fost grav afectate de zăpezile din februarie.

Să ne mai amintim că Guvernul Ungureanu, printr-o hotărâre de Guvern, a alocat fonduri pentru plata arieratelor autorităților locale. Guvernul Ungureanu a alocat 70% din fonduri către administrațiile locale controlate de partidele din arcul guvernamental. E adevărat, este o îmbunătățire față de anul trecut când Guvernul Boc aloca 90% din fondul de rezervă către primăriile și consiliile județene conduse de pedeliști. Nici atunci, nici acum Guvernul nu a ținut cont de proiecte, de necesitățile comunităților. Tot ceea ce a contat a fost culoarea politică a reprezentanților administrației locale.

Premierul Ungureanu a făcut exact același lucru pe care l-a făcut și premierul Boc, a luat banii publici și i-a împărțit pentru aleșii locali ai PDL, UNPR și UDMR. Cum se numește asta? Se numește simplu: șpagă electorală. Așa se numește, domnule prim-ministru Ungureanu.

Mai mult decât atât, atunci când ați alocat sume din fondul de rezervă, ați încălcat legea. Ați legiferat acest lucru printr-o ordonanță, suspendând doar pentru un an, 2012, prevederile Legii privind finanțele publice. Ați suspendat o lege foarte importantă a statului român numai pentru că ați vrut să dați bani doar la primăriile și consiliile județene PDL. De ce? Pentru că v-a forțat PDL-ul și Traian Băsescu să faceți acest lucru, în an electoral. Ați dat bani publici candidaților PDL ca să poată cumpăra voturi în campania electorală. Cu toate acestea, mulți primari PDL au continuat să treacă la opoziție, chiar dacă ați încercat să le cumpărați apartenența politică.

Stimați membri ai Guvernului,

Stimați colegi parlamentari din arcul guvernamental încă în sală,

Guvernul PDL-Ungureanu continuă aceleași politici nedrepte, aceleași practici de a distruge ce a mai rămas din România, inclusiv speranța într-un viitor mai bun. Guvernul Ungureanu continuă aceleași demersuri de a vinde pe nimic tot ceea ce se poate vinde, inclusiv resursele țării.

Nu se construiește nimic! Nu se creează locuri de muncă! De fapt, nu există nimic din ceea ce ar trebui să însemne o bună guvernare. Este trist că un Guvern condus de un premier tânăr a derapat de la majoritatea angajamentelor asumate inițial și a reușit să facă atât de mult rău, în atât de puțin timp și pentru atât de mulți oameni!

În aceste condiții, este obligația noastră să reacționăm, stimați colegi! Să facem tot ceea ce ține de noi pentru a oferi României un Guvern capabil să conducă, un guvern care să le ofere oamenilor speranța pentru un viitor mai bun.

Dragi colegi din arcul guvernamental,

Oamenii nu v-au votat să stați pe scaune! Oamenii nu v-au votat să stați ascunși pe holurile Parlamentului! Dumneavoastră faceți acest lucru, pentru că așa v-a ordonat Băsescu. Poate că a venit momentul să nu mai ascultați de Băsescu...

 
 

Domnul Vasile Blaga:

V-aș ruga să vă pregătiți de încheiere. A trecut cu mult timpul...

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

... un om care vă consideră doar niște oi bune să urmați ordine.

Eu vă cunosc, stimați colegi, și vă respect. Și cred că a venit momentul să ascultați ceea ce vă cer cetățenii care v-au votat. Vă rog frumos să vă exprimați una dintre menirile pentru care ați fost trimiși în Parlament de cetățeni.

Domnule prim-ministru Ungureanu, indiferent de votul asupra moțiunii, cabinetul dumneavoastră și-a pierdut legitimitatea de a conduce România!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc. Timpul acordat Grupurilor parlamentare ale PSD s-a epuizat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Aurel Vainer. Are la dispoziție 6 minute.

 
 

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi parlamentari,

Stimate colege parlamentari,

Nu aveam niciun fel de gând să urc la tribună pentru a lua cuvântul. Voiam numai să-mi exprim votul la momentul respectiv potrivit conștiinței și judecății mele, dar de data aceasta a intervenit ceva care nu a intervenit doar pentru mine, ci și pentru colegii ceilalți din Grupul minorităților naționale.

Discursul domnului președinte al Partidului Național, în primul rând, Liberal, domnul Crin Antonescu care a încheiat tumultuos, cum a mai încheiat un discurs în Parlament nu de mult, chemând la război, la luptă, de data aceasta, ne-a dat un mesaj, un ultimatum. Voi, minoritarii naționali, stați în Parlament, că v-am dat noi această pomană... Dacă nu veți vota... veți auzi ce va fi... Sigur, eu nu citez cuvintele domnului președinte Antonescu, dar știu și eu să joc puțin un rol și joc un rol în a îngroșa spusele lui.

Și aș mai spune ceva. Mi-a plăcut atunci când l-a atacat - să spunem colegial - pe prim-ministrul Ungureanu. I-a spus că a folosit Geneza recurgând la telefon, nu la cuvânt. Da, domnule președinte Antonescu, cunoașteți bine Geneza. Așa a început creația divină. Întâi a fost cuvântul. Cuvântul a venit atunci de la Dumnezeu. Deci nu telefonul, ci cuvântul. Aveți perfectă dreptate. Dar vă întreb, domnule președinte Antonescu, cuvântul dumneavoastră îl folosiți cum se cuvine? Se știe că un cuvânt este mai puternic decât o bombă atomică, uneori. Ați făcut acum acest lucru cu acest cuvânt final al dumneavoastră.

Minoritățile naționale trebuie să știe că aici... ori nu aici... și așa mai departe. Domnule președinte Antonescu, noi ne aflăm în Parlamentul României, vorbesc nu ca evreu, ci ca reprezentant al tuturor minorităților naționale, în baza unui drept istoric. Noi am participat la crearea României de la începuturi și până astăzi, și nu dumneavoastră ne-ați dat dreptul, (Aplauze) dumneavoastră, Partid Național Liberal! Am prieteni foarte mulți în acest partid și în celelalte partide, dar vă spun că m-a durut grozav când v-am auzit la congresul dumneavoastră adresându-vă colegilor de partid: "Camarazi! Camarade!". (Discuții, rumoare, vociferări)

Dumneavoastră știți ce a însemnat cuvântul "camarad" în istorie de la războiul mondial încoace? "Camarad" era și dinainte, era salutul legionar. Legionarii au făcut atâta rău României! Nu se poate să reînviați cuvântul "camarad". (Rumoare, discuții) Nu este termenul "camarad" de la Partidul Comunist Francez. E "camarad" termenul care a existat la noi.

Și, dați-mi voie... că nu numai cuvintele, dar și simbolurile, saluturile au o valoare.

Domnule președinte Crin Antonescu, știți cum ați salutat în ultima vreme? Așa. Vă amintiți al cui a fost salutul? (Discuții, rumoare, vociferări)

Domnule președinte, eu nu aș vrea să spun mai multe, dar minoritățile naționale au un drept istoric de a se afla în Parlamentul României. Nu ni-l veți lua dumneavoastră când veniți la putere. Acest drept este drept constituțional.

Încă ceva important. Noi nu am intrat în Parlament cu 200 de voturi. Eu personal am avut 23000 de voturi. M-au votat foarte mulți români, 100%. Și ceilalți colegi de-ai mei au intrat cu mii de voturi. Colegul Ganț a avut 24000 de voturi. Păun, nu mai spun. Dar toți ceilalți nu am intrat de pomană în Parlamentul acesta.

Așa că vă rog, stimați colegi, am replicat la un discurs care m-a usturat. Știu - și domnul Antonescu trebuie să știe - că îl apreciez ca cel mai bun orator din Parlamentul României de astăzi. Notați acest lucru.

Dar această calitate nu vă dreptul să vă jucați cu cuvintele care pot ucide! (Aplauze, discuții, rumoare)

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Vasile Blaga:

Și eu vă mulțumesc.

La sfârșit. Vă dau imediat, că sunt două drepturi la replică, domnul deputat Tăriceanu primul, și pe urmă dumneavoastră.

Înainte, 30 de secunde, a doua oară cere cuvântul domnul deputat Oajdea. De data aceasta sunteți prezent? Este.

Vă rog, domnule deputat Oajdea. Deputat independent. Vă rog.

 
 

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Domnilor colegi,

Pensionarii sunt oameni care au venituri mici. Pensionarii sunt oameni care nu mai pot munci. Ei plătesc de două ori taxă pe sănătate. O dată taxa de sănătate pentru suma care merge la pensie, sumă pe care nimeni nu știe dacă o va încasa vreodată, și, a doua oară, taxa de sănătate efectivă din pensia pe care o încasează.

Consider că este inadmisibil să luăm acestor oameni taxă de sănătate. De ce? Pentru simplul motiv că fiecare salariat plătește taxa de sănătate la salariul brut și, implicit, și la suma care merge pentru pensie. Un angajat nu știe dacă mai apucă să ia pensie, dar taxă de sănătate plătește și la suma pentru pensie.

Prin urmare, este inadmisibil să taxăm oameni cu venituri mici, oameni în vârstă, oameni care nu mai pot munci de două ori pe un loc.

O altă problemă pe care vreau să o subliniez astăzi este cea a facultății în limba maghiară.

Nu sunt de acord cu înființarea unei facultăți în limba maghiară atâta vreme cât pe teritoriul României avem angajați ai statului român care nu pot comunica în limba română. Sunt și inițiatorul unui proiect de lege care obligă ca orice angajare care se face la stat să îndeplinească condiția minimă, și anume aceea de a stăpâni limba română la nivel comunicațional.

Pentru aceste motive, voi vota moțiunea, pentru că sunt consecvent cu mine însumi... (Aplauze, discuții) cu ceea ce am afirmat nu de acum, ci cu mai mult timp în urmă.

Vă mulțumesc.

 
   

(Din acest moment, conducerea ședinței este preluată de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților.)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat Oajdea.

Acum, dați-mi voie să-l invit la microfon pe domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu, liderul Grupului parlamentar al PNL pentru un scurt drept la replică.

 
 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Dreptul meu la replică are să fie atât de scurt pe cât au fost și referirile prim-ministrului la persoana mea sau la deciziile pe care le-am luat în timpul mandatului.

Cred că se impun câteva remarci ținând cont de subiectele pe care domnul prim-ministru le-a abordat astăzi în Parlament.

Domnule prim-ministru,

Experiența politică pe care ar trebui să o aveți, dar probabil încă insuficient acumulată, ar fi trebuit să vă determine să priviți cu mai mare deschidere remarcile pe care unii dintre noi le-am făcut în privința modului în care decurge activitatea Guvernului dumneavoastră.

În privința situației politice critice, tensionate, de criză, de fapt, în care dumneavoastră și întreaga țară se situează și probabil că aceste răspunsuri, pe care nu puțini le-au calificat drept arogante, ar fi trebuit să vă pună mai mult pe gânduri și să nu tratați cu lejeritate cel mai important moment pe care orice prim-ministru și orice Guvern trebuie să-l trăiască și, eventual, să-l depășească, și anume moțiunea de cenzură.

Spuneați că v-ați dus în Polonia ca să apărați interesele României. Mă gândeam că e vreun conflict în zonă, de care noi nu știm. Poate v-ați dus cu ideea să promovați interesele României într-o discuție cu premierul chinez. Dar vreau să vă spun că întotdeauna, în astfel de întâlniri, știți bine că omologul dumneavoastră primește o fișă în care sunt făcute destule referiri și la situația politică și, din acea fișă, nu putea să lipsească faptul că sunteți confruntat cu o moțiune de cenzură, care are mari șase să treacă. Prin urmare, credibilitatea dumneavoastră într-o astfel de discuție este extrem de precară și, de aceea, cred că ar fi fost mult mai util să vă dedicați treburilor interne decât să participați la o reuniune care, de multe ori, poate să fie formală în astfel de condiții, și care nu ajută cu nimic România în acest moment.

O să-mi spuneți, poate, că vă gândiți pe termen lung. Și probă, deciziile importante, pe care le-ați luat în ultima vreme, care s-au constituit în tot atâtea greșeli majore pe care le-ați comis.

Victor Ponta vorbea de șase greșeli. Eu contabilizasem, cu mai multă îngăduință, pentru că am fost colegi de cabinet, numai patru și am să mă refer numai la două.

Privatizările pe care le faceți cu o dezinvoltură care pe mine mă surprinde, pentru că erați membru în cabinet și ați văzut cum se fac niște privatizări serioase, cu oameni competenți și cu succes. Cu succes pentru România. Faptul de care vă acuzăm nu este că vindeți resursele, ci că, probabil, cei care vă pregătesc dosarele nu mai au competența necesară pentru a ști că într-o privatizare se cer garanții, mai ales când partenerii nu sunt de talia unor firme de mare renume, așa cum a fost cazul în anii din urmă, ci firme care sunt necunoscute. Și sigur că aceste lucruri, în final, s-au reflectat în eșecul pe care l-ați înregistrat în privatizarea S.C Cupru Min S.A. Acest lucru ar fi, probabil, o lecție din care trebuie să trageți anumite învățăminte.

Nu în ultimul rând, vreau să vă spun, așa cum au menționat și o serie de antevorbitori, că privatizările trebuie făcute cu transparență și, în final, când este vorba de societăți strategice și de domenii strategice, ultimul cuvânt trebuie să-l aibă această instituție, în care suntem astăzi cu toții, adică Parlamentul.

La începutul mandatului dumneavoastră - nu vă spun, poate, ceva care să vă surprindă foarte mult nici pe dumneavoastră, nici pe colegi - m-am așteptat, cu oarecare temeri, să văd un premier care o să dea lecții de liberalism. Și, când colo, toată așteptarea mea se năruie văzând propunerea stupidă, de limitare a despăgubirilor pentru foștii proprietari la 15%. Nici în cele mai negre gânduri nu mi-am putut imagina că un astfel de proiect o să mai vină în România anului 2012 în dezbaterea publică.

Toate aceste lucruri, sigur, și multe altele, la care nu am timp să mă refer, m-au condus la o singură concluzie: că, de fapt, nu ați înțeles mandatul pe care l-ați primit, că toate aceste chestiuni tehnice, la care astăzi v-ați referit ca într-o sesiune de comunicări geologice, nu au mare relevanță și că ceea ce contează în final sunt chestiunile politice.

Guvernul pe care-l conduceți a fost învestit, practic, pe o durată scurtă de timp, cu un mandat care avea drept principal obiectiv ieșirea din criza politică. Și ieșirea din criza politică, domnule prim-ministru, nu se poate face decât cu o majoritate care să aibă legitimitate. Este exact ceea ce vă lipsește dumneavoastră: o majoritate legitimă.

De ce nu e legitimă majoritatea și arcul majorității pe care vă bazați? Știți foarte bine că migrația politică, alimentată prin corupție politică de către colegii dumneavoastră din Partidul Democrat Liberal și patronată de președinte, a permis crearea unei false majorități, care nu corespunde cu ceea ce cetățenii au decis la ultimele alegeri. Acest lucru ar fi trebuit să vă pună pe gânduri și să nu vă lansați în acte și decizii importante, care sunt improprii unui Guvern mandatat pentru opt luni.

Dumneavoastră ați acționat ca și când ați fi avut nu opt luni la dispoziție, ci, probabil, mai degrabă, opt ani. Și, din păcate, lipsa de experiență a membrilor echipei și, probabil, chiar și a dumneavoastră, v-a condus în această situație.

Suntem cu toții într-o criză politică majoră și această criză politică este subliniată și de modul în care majoritatea pe care vă sprijiniți se conduce. Absența majorității astăzi, în sală, la dezbaterea moțiunii de cenzură, este un element care ar trebui să vă pună serios pe gânduri și să vă ducă la concluzia că decât să fiți supus unei umilitoare moțiuni de cenzură, mai bine ați fi demisionat dumneavoastră, din proprie inițiativă.

Rulează, zilele acestea, pe ecrane, un film foarte instructiv. Este vorba de "Doamna de fier". Vizionați-l și poate o să trageți niște concluzii și o să învățați ceva din ceea ce înseamnă comportamentul demn al unui om politic.

Părerea mea este că faceți o greșeală imensă crezând că aveți, practic, viitorul la dispoziție. Viitorul dumneavoastră politic depinde, în final, numai de un singur lucru: de votul cetățeanului, și nu de jocurile de culise, pe baza cărora s-a creat o anumită majoritate și, în final, ați ajuns prim-ministru.

Eu cred că, astăzi, toți cei care sunt aici, în această sală, au o singură obligație: să pună punct acestei crize politice, care durează de multă vreme și care se datorează faptului că sloganul luptei împotriva corupției, promovat de președinte și de Partidul Democrat Liberal a ajuns să fie, în final, pentru toată lumea, în mod evident, numai un discurs lipsit de conținut și să vedem corupția luând o amploare nemaivăzută în România, culminând cu corupția politică a parlamentarilor.

Asistăm la faptul că justiția, care, în mod normal, ar fi trebuit să redevină o instituție fundamentală și credibilă, este astăzi folosită, mai degrabă, pentru hărțuirea opoziției, pentru intimidarea opoziției.

Ar fi trebuit să constatați că, în ceea ce privește politicile sociale în România, astăzi, este o deplină catastrofă și, după cum știți, responsabilitatea socială nu este numai apanajul forțelor de stânga, ci și al celor care au o viziune liberală sau de centru-dreapta.

Ar fi trebuit să constatați că, după trei ani și jumătate de guvernare pedelistă, situația economică este una de criză profundă. Suntem singura țară care ne afundăm într-o criză economică fără precedent.

Toate aceste lucruri ar fi trebuit, evident, să vă pună pe gânduri și să puneți punct cât mai rapid mandatului care v-a fost încredințat, prin organizarea de alegeri corecte, rapide, care să dea o nouă legitimitate unui Parlament și care să poată, evident, degaja un Guvern solid, credibil și care să poată scoate țara din criză.

În condițiile acestea, nouă nu ne rămâne decât un singur lucru: să sperăm că, astăzi, Parlamentul va lua decizia cea înțeleaptă și va pune punct acestei crize politice care se prelungește și care năruie speranțele tuturor românilor.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnul senator Crin Antonescu, drept la replică.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Stimați colegi,

Am ascultat - și cu mirare, și cu mâhnire - intervenția distinsului nostru coleg, domnul deputat Vainer și, cu toate că nu am avut nici cea mai mică intenție de a leza demnitatea Domniei Sale sau a cuiva din Grupul parlamentar al minorităților naționale - și consider că, prin cele spuse, n-am făcut-o - dacă domnul deputat Vainer, un om de mare calitate umană, intelectuală, pe care îl cunosc și cu care lucrăm împreună de 20 de ani, s-a simțit jignit, simplu și direct, Domniei Sale, personal, îi cer scuze. (Aplauze)

În același timp, îl rog respectuos, ca pe un om cu care, repet, mă cunosc din punct de vedere politic, cu care lucrăm împreună de 20 de ani, să nu acrediteze teme false ale unei propagande iresponsabile. Niciodată, nici eu, nici Partidul Național Liberal, care are în istoria sa un prim-ministru asasinat în mandat, pe peronul gării din Sinaia, niciodată nu am făcut cu ochiul sau nu am făcut loc extremismului de vreun fel în discursul și în practica noastră.

Nu vă alăturați, domnule deputat, astăzi, sau nu vă lăsați indus în eroare de propaganda unor oameni iresponsabili, pentru că vă faceți mare păcat!

În fine, față de toți reprezentanții minorităților naționale, nu am spus că cineva, noi, actuala opoziție, când eram la putere, le-am dat, n-am folosit cuvântul "pomană". Am spus, ceea ce repet și voi spune totdeauna, cu orice preț, și anume că statul român este, în materie de legislație privitoare la minorități, un stat generos. Și acest lucru îl susțin în continuare. Și acest lucru, care nu înseamnă pomană, care înseamnă tradiție, care înseamnă toleranță, care înseamnă forță, acest lucru cred că dumneavoastră, reprezentanții minorităților, sunteți primii care să-l recunoașteți și să-l salutați.

În fine, nimeni nu v-a dat un ultimatum, nimeni nu v-a dictat cum să votați, nimeni nu v-a contestat dreptul pe care îl aveți. Dimpotrivă, v-am rugat, pentru că am vorbit de un apel, să vă exercitați acest drept, pentru că România, acum, are nevoie de toți parlamentarii săi, care să aibă demnitatea să se pronunțe într-un fel sau altul. Dacă asta este amenințare, înseamnă că eu nu cunosc sensul cuvintelor.

Vă mulțumesc pentru că mi-ați acordat dreptul la replică.

Vă mulțumesc, domnule Vainer, pentru că sper că îmi acceptați, în nume personal, scuzele și, încă o dată o spun, România are nevoie ca dumneavoastră să vă respectați mandatul votând. Asta cred eu. Sper că nu jignesc pe nimeni.

Mulțumesc.

(Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Am să vă anunț faptul că s-au încheiat dezbaterile și îi dau cuvântul, pentru partea a doua a intervenției, prim-ministrului, domnul...

(Domnul deputat Aurel Vainer solicită cuvântul.)

Domnul deputat Vainer. Mă scuzați. Drept la replică.

 
 

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte Crin Antonescu,

Accept scuzele dumneavoastră. (Aplauze)

Este un act colegial și de demnitate. Nu vreau să spun că am întotdeauna dreptate, dar dați-mi voie... Dumneavoastră spuneți de o experiență a colaborării de 20 de ani. Muncesc cu scrisul românesc și cu exactitatea cuvântului românesc de 60 de ani. Și am să-mi permit... Pe cartea mea de muncă sunt 62 de ani. Am să-mi permit să citesc stenograma cu cea mai mare atenție și, dacă, cumva, eu am greșit în interpretare, voi avea reacția respectivă. Deocamdată, vă mulțumesc pentru scuzele adresate, le primesc, iar colegii mei au și ei partea lor de durere, de durere mare. Eu aș vrea să vă amintesc numai atât: în războaiele României - 1877, 1913, 1916, 1918 - soldați evrei au căzut la datorie pentru România. (Aplauze)

Avem aceste dovezi. Nu erau cetățeni români, darmite parlamentari, și iată că și-au făcut datoria. Așa și noi, ca români și parlamentari români, ne vom face datoria potrivit propriei noastre conștiințe și judecăți. Am spus-o de la început.

Deci eu personal, voi participa la vot. Nu numai că voi fi prezent, ci voi da votul potrivit, atât cât mă duce capul.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule deputat Vainer.

În încheierea dezbaterilor, prim-ministrul României, domnul Mihai Răzvan Ungureanu.

 
 

Domnul Mihai Răzvan Ungureanu:

Doamnă președinte,

Domnule președinte,

Vă mulțumesc pentru ocazia pe care mi-o dați în încercarea de a răspunde.

Aș vrea să încep prin a vă spune că răspunsul meu anterior era proba felului în care înțeleg sensul unei moțiuni de cenzură în Parlament. Și e motivul pentru care v-am răspuns argumentat și clar, sobru și în fraze precise. Nu am făcut, spre deosebire de replicile care au venit împotrivă-mi, atacuri la persoană. Nu este arma mea. Observ că este arma celui care nu știe să-și găsească, în acel moment, propriul argument logic pentru a combate ceea ce spun.

Și are dreptate domnul președinte Antonescu, cum avea dreptate, la un moment dat, și domnul președinte Ponta. E adevărat, nu mă regăsesc în generație cu dumneavoastră. Nici cu unul, nici cu celălalt. (Aplauze)

Cu domnul președinte Antonescu nu mă regăsesc în generație, pentru că Domnia Sa, știind ce spune, pentru că sunt convins că despre asta e vorba, mă acuză că am fost premiant. Îmi pare rău că vă dezamăgesc așteptările, domnule președinte.

Iar domnul președinte Ponta e supărat din alte motive. Le cunoaște și Domnia Sa, probabil, foarte bine.

Există, în tot acest spectacol, pe care, astăzi, cetățenii României l-au văzut aici, două momente: momentul discursului sobru și momentul invectivelor.

Domnilor parlamentari, cu atât mai mult cu cât pe unii dintre dumneavoastră vă cunosc personal...

Din sală: Și doamnelor.

 
 

Domnul Mihai Răzvan Ungureanu:

Și doamnelor, evident. Cu atât mai mult cu cât unii dintre dumneavoastră îmi sunt cunoscuți, iar unii au fost studenții mei, îmi este greu să vă spun cum mă simt în momentul în care văd că în fața unor argumente clare și a unui discurs precis, ceea ce vine în schimb este invectiva și atacul la persoană. Aceasta arată degradarea discursului politic în România și, pentru aceasta, doamnelor și domnilor, sunteți și dumneavoastră responsabili. Nu sunt armele mele, nu mă veți auzi vorbind așa, nu am de gând să pornesc de la atacul la persoană și să ajung la instigarea la violență.

Și are dreptate domnul deputat Vainer când spune - și nu trebuie să faci Facultatea de Istorie pentru asta - că fiecare cuvânt prost ales și greșit țintit poate să întoarcă lumea pe dos. Între altele, o spune și Cartea Sfântă.

În al doilea rând, sunt convins că se poate face un alt fel de politică, o politică în care să existe cu adevărat bun-simț, în care să existe decență, în care să existe sobrietate, în care să fie prețuit meritul, și nu zgomotul.

Sunt convins că se poate face politică și altfel în această țară. Și ați avut cu toții prilejul să observați două moduri de adresare de la tribuna Parlamentului: un mod al fostului prim-ministru Adrian Năstase, căruia îi mulțumesc, și un mod al unuia care dorește să fie prim-ministru și căruia, din păcate, nu pot să-i mulțumesc, domnul președinte Ponta.

Îmi pare rău că în această situație eu sunt cel, de data aceasta, care pune o moțiune împotriva dumneavoastră. Și chiar cred că este nevoie de o altă Românie, care să-și regăsească cetățenii, chiar cred că este nevoie de o altă politică, fondatoare a unui stat în care cetățenii să se regăsească și în care contractul dintre stat și cetățean să fie integral respectat. Chiar cred că este nevoie de o Românie în care a fi membru al Parlamentului României să fie o mândrie și să nu fie doar o gimnastică de reprezentare, chiar cred că este nevoie ca meritul să fie recunoscut și cred, doamnelor și domnilor, că această Românie poate fi construită și din aceste momente. Și sunt convins că toți cei care m-au sprijinit până acum și se află în arcul guvernamental sau în afara politicii își pot găsi răspunsul foarte repede. Totul este să dorească.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Fiind încheiate dezbaterile, urmează să ne exprimăm votul...

(Domnul deputat Octavian Bot solicită cuvântul pe procedură.)

Pe procedură, vă rog.

 
   

Domnul Vasile Blaga:

Dar să fie pe procedură.

 
 

Domnul Octavian Bot:

Da, domnule președinte, o să fie procedură.

Vreau să vă ridic o problemă legată de procedură în legătură cu art. 69 din Constituția României, care ne spune că deputații și senatorii sunt în serviciul poporului. Se mai precizează în continuare că orice mandat imperativ este nul.

Doamna președinte, vă revine neplăcuta misiune să constatați că poziția deputaților și a senatorilor din arcul guvernamental - și v-aș ruga să nu faceți nicio conotație în legătură cu numărul art. 69 și cuvântul "poziție" - așadar, poziția acestor parlamentari îi plasează în situația de a nu mai fi în serviciul poporului, pentru că, după câte știm, sub amenințarea demiterii din partid, ei nu au voie să voteze.

Așadar, vă rog să constatați acest fapt. Iar a doua chestiune de procedură este legată de domnul prim-ministru Ungureanu.

Domnule prim-ministru,

Dumneavoastră credeți că sunteți membru al Partidului Național Liberal. Este libertatea dumneavoastră, este dreptul dumneavoastră. Vreți să aplicați deviza "Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau". Este dreptul dumneavoastră, vă plasați în situația soldatului japonez care, deși s-a terminat războiul de mult, continuă să rămână în tranșee. Așadar...

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnule deputat, intervenția dumneavoastră trebuie să fie pe procedură. Vă rog din suflet.

 
 

Domnul Octavian Bot:

E pe procedură, doamna președinte. Nu apreciați dumneavoastră.

Așadar, dacă credeți că sunteți membru al Partidului Național Liberal, iar Partidul Național Liberal introduce o moțiune de cenzură împotriva dumneavoastră, cred că ne-ați scurta misiunea și demersul nostru s-ar încheia dacă ați demisiona.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Drept la replică, domnul deputat Victor Ponta. Vă rog.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc.

Practica parlamentară - și sper ca domnul Ungureanu să poată să fie parlamentar și s-o învețe - spune că orice deputat și senator are un drept la replică atunci când i se pronunță numele și când i se aduc anumite acuzații. Dreptul la replică nu-l înțeleg ca pe o polemică sau ca pe o răzbunare, ci cred că e foarte bine... Domnul premier Ungureanu a ridicat patru probleme și aș vrea să răspund la ele, toate patru referindu-se, sigur, la numele meu.

În primul rând, vizavi de atacul la persoană, nici eu nu cred - și am dovedit în discursul de la învestirea Guvernului Ungureanu - că poate exista și un alt tip de limbaj. În același timp, din fericire, am fost noi, cei de aici, prezenți atunci când, la începutul discursului premierului Ungureanu, referirile la persoana și la familia mea au fost sub un nivel pe care domnul Ungureanu îl așteaptă.

Într-un fel, dacă vreți și dacă acceptați o glumă, vreau să vă mulțumesc, domnule Ungureanu, în numele bonei mele, că nu ați spus nimic de ea. Ați vorbit doar de vacanțe. Dar totuși, sunteți o persoană inteligentă și nu puteți vorbi de bone.

În al doilea rând, cu generația. Vreau să spun, nu e un drept la replică, e o confirmare a ceea ce a spus domnul prim-ministru Ungureanu. De altfel, eu am spus-o de mai multe ori, că generația nu ți-o alegi, îți alegi partenerii. Partenerii mei și prietenii mei sunt toți aici, în sală, prezenți, partenerii dumneavoastră, domnule prim-ministru, sunt domnul Boc, doamna Udrea, Pinalti, Falcă... Ăștia sunt. Cine se aseamănă se adună. Nu cred că trebuie să ne supărăm din acest punct de vedere.

Dacă vorbim însă de atac la persoană și de violență, domnule prim-ministru, poate că veți lua poziție față de ceea ce s-a întâmplat acum un sfert de oră în plenul Parlamentului, acolo unde un senator al României, doamna Sorina Plăcintă, a fost amenințată de doamna în alb, Albă-ca-Zăpada, doamna Udrea, sub privirile noastre și în direct la televiziuni.

Dacă vreți politică cu adevărat europeană, amenințări în plenul Parlamentului... Păcat că nu e domnul Cotoi, că dânsul se pricepe la amenințări... (Aplauze) Dar vreau să spun...

(Intervenție neinteligibilă din sală a domnului deputat Sever Voinescu-Cotoi.)

Vă mulțumesc, domnule Cotoi. Vă rog să-i luați apărarea doamnei Plăcintă, cu cavalerismul care vă caracterizează.

Și al patrulea și ultimul lucru: domnul prim-ministru vorbea de o moțiune a Domniei Sale împotriva noastră. De acord, domnule prim-ministru. Noi, cei de aici, votăm împotriva dumneavoastră. Cu dumneavoastră, oare, cine votează? Domnul Cotoi.

Mulțumesc.

(Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Drept la replică domnul deputat Sever Voinescu.

 
 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Cotoi, doamna președinte. Așa mă cheamă.

E ceva amuzant aici. Întâi, că sunt oameni, în această sală, atât de inteligenți, încât își imaginează că, dacă mă strigă pe mine pe nume, eu mă pot supăra. Așa mă cheamă. Dar, în fine, dacă atâta vă duce mintea pe dumneavoastră, să credeți că asta e o chestie tare, treaba dumneavoastră.

Bun! Vreau să spun un lucru. Domnul Mihai Răzvan Ungureanu, în mod evident, nu e singur. Dumneavoastră poate sunteți mulți aici - eu cred că nu sunteți totuși suficienți - dar domnul Ungureanu are susținători acolo unde trebuie să aibă susținători înainte de orice, și anume în fața televizoarelor. Vă doare, nu? Bun! Pentru că șocul real al dumneavoastră, domnilor, e următorul: faptul că liderii dumneavoastră, pe care îi susțineți ca pe niște zei, pe care îi susțin prietenii dumneavoastră de la televiziuni, sunt, în acest moment, la o cotă de încredere sub cea a domnului Ungureanu, care abia a venit în politică. (Vociferări din sală) Doare! Doare! Doare!

Și vreau să vă mai spun ceva. Asta arată un lucru... Dacă ați fi lucizi, ați înțelege că asta arată un lucru: arată că sunteți pe un drum greșit, deși credeți că sunteți pe un drum bun.

Doamnelor și domnilor,

Pe Mihai Răzvan Ungureanu îl susține o majoritate parlamentară, și asta se va vedea imediat, și, probabil, la următoarele alegeri, se va vedea cine anume îl susține.

Și încă ceva, apropo de prietenii. Eu cred că e cu mult mai onorabil să fii prieten cu Mihai Răzvan Ungureanu, chiar dacă ești singurul, decât să fii prieten cu Dan Voiculescu, chiar dacă sunteți mulți. (Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Pe procedură, doamna senator Olguța Vasilescu.

 
 

Doamna Lia-Olguța Vasilescu:

Domnilor președinți,

Mă văd nevoită să aduc în atenția dumneavoastră un incident. Este vorba de imposibilitatea unui senator de a-și exercita dreptul la vot. Doamna senator Sorina Plăcintă, care tocmai a anunțat acum un sfert de oră, în fața tuturor camerelor de luat vederi, că va vota această moțiune, la ora aceasta este încuiată în biroul doamnei Raluca Turcan și vă rog foarte mult să dispuneți ca secretarul general al Camerei Deputaților și unul dintre chestori să facă toate demersurile pentru ca acest senator să-și poată exercita votul.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Doamna senator, transmiteți o informație eronată plenului. Vă asigur că doamna senator Sorina Plăcintă, în acest moment, nu se află în biroul doamnei Turcan. Mai verificați o dată.

(Vociferări în sală)

Începem procedura de vot.

Vă reamintesc că, potrivit art. 113 din Constituție, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor: minimum 231 de voturi pentru. Votul este secret și se exprimă prin bile, potrivit art. 34 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

În conformitate cu prevederile art. 36 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, fiecare parlamentar primește o bilă albă și una neagră. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru moțiunea de cenzură. Bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra moțiunii.

Domnii chestori sunt rugați să-și ocupe locurile destinate pentru înmânarea bilelor. Începem cu Senatul României.

Evident că, domnul Chisăliță va fi primul către care se va îndrepta urna, ca să nu fie niciun fel de probleme.

Domnule Berceanu, vă rog să verificați urnele, ca să nu fie... Și cu domnul Rușanu.

O să vă rog să rămâneți în bănci. Vă rog să rămâneți în bănci, astfel încât fluxul de vot să se poată desfășura normal.

Chestorii sunt la locul lor. Domnule secretar, începem votarea.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Domnilor chestori, sunteți pregătiți? Vă rog. Domnule senator Rușanu, vă rog.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnule secretar, o să vă rog să acceptați ca primul care votează să fie domnul deputat Chisăliță.

O să rog chestorii...

 
 

Domnul Vasile Blaga:

Notează pe domnul Chisăliță, te rog eu.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Deci domnul Albu, și cu domnul Bănicioiu, vă rog, mergeți dumneavoastră cu urnele către domnul Chisăliță.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Vă rog să dați bile pentru domnul deputat Chisăliță Ioan Narcis.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă rog, domnule Rușanu...Ii dă bile de la Cameră, corect, corect... Așa, în procesul-verbal să spuneți și câte bile au rămas.

Domnul deputat Chisăliță și-a exercitat dreptul la vot.

Senatul României, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc.

Albert Álmos - prezent, nu votează
Andrei Florin-Mircea - absent
Andronescu Ecaterina - prezentă
Varujan Vosganian - prezent
Antonescu George-Crin-Laurențiu - prezent
Arcaș Viorel - prezent
Ariton Ion - absent
Badea Viorel-Riceard - absent
Banias Mircea-Marius - prezent

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă rog să citiți mai rar.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Bara Ion - absent
Bașa Petru - absent
Bădescu Iulian - prezent
Bălan Gheorghe-Pavel - prezent
Belacurencu Trifon - prezent
Berca Gabriel - prezent, nu votează
Berceanu Radu-Mircea - prezent, nu votează
Bîgiu Marian-Cristinel - prezent
Bîrlea Gheorghe - absent
Blaga Vasile - prezent, nu votează
Boagiu Anca-Daniela - absentă
Boitan Minerva - prezentă
Bokor Tiberiu - absent
Borza Dorel-Constantin-Vasile - absent
Bota Marius-Sorin-Ovidiu - prezent
Calcan Valentin-Gigel - absent
Câmpanu Liviu - absent
Chelaru Ioan - prezent
Chirvăsuță Laurențiu - absent
Chivu Sorin-Serioja - absent
Cibu Constantin-Sever - absent
Coca Laurențiu Florian - prezent
Constantinescu Florin - prezent
Constantinescu Viorel - absent
Cordoș Alexandru - prezent
Corlățean Titus - prezent
Crăciun Avram - absent
Cseke Attila-Zoltán - absent
Daea Petre - prezent și votează
David Cristian - prezent
David Gheorghe - prezent, nu votează
Diaconescu Cristian - absent
Diaconu Mircea - prezent
Dobra Nicolae - absent
Dumitru Constantin - prezent
Fekete-Szabó András-Levente - absent
Feldman Radu-Alexandru - prezent, nu votează
Filip Petru - prezent
Fodoreanu Sorin - prezent, nu votează
Frâncu Emilian-Valentin - prezent
Frunda György - absent
Găină Mihăiță - prezent
Geoană Mircea-Dan - prezent
Ghișe Ioan - prezent
Greblă Toni - prezent
Grosu Corneliu - prezent
Günthner Tiberiu - prezent, nu votează
Hașotti Puiu - prezent
Hărdău Mihail - absent
Humelnicu Augustin-Daniel - absent
Ichim Paul - prezent
Igaș Traian-Constantin - absent
Ion Vasile - absent
Iordănescu Anghel - absent
Jurcan Dorel - absent
Lazăr Sorin-Constantin - prezent
Luca Raymond - prezent
Mang Ioan - prezent
Marcu Gheorghe - prezent
Mardare Radu-Cătălin - prezent
Marian Ovidiu - absent
Marian Valer - prezent
Markó Béla - prezent, nu votează
Mazăre Alexandru - prezent
Măgureanu Cezar-Mircea - prezent
Mărcuțianu Ovidius - absent
Mihăilescu Petru-Șerban - absent
Mitrea Elena - prezentă
Mitrea Miron-Tudor - prezent
Mîrza Gavril - prezent
Mocanu Alexandru - absent
Mocanu Toader - absent
Moga Nicolae - prezent
Mustățea Vasile - prezent
Mutu Gabriel - prezent
Necula Marius-Gerard - absent
Nedelcu Vasile - absent
Nicoară Marius-Petre - prezent
Nicoară Romeo-Florin - prezent
Nicolaescu Sergiu-Florin - prezent
Nicula Vasile-Cosmin - prezent
Nistor Vasile - prezent
Niță Mihai - absent
Onofrei Orest - absent
Oprea Dumitru - prezent, nu votează
Oprea Mario-Ovidiu - prezent
Panțuru Tudor - absent
Pașca Liviu-Titus - prezent
Păran Dorin - prezent
Pereș Alexandru - prezent, nu votează
Pintilie Vasile - absent
Plăcintă Sorina-Luminița - absentă
Pop Gheorghe - prezent
Popa Cornel - prezent
Popa Mihaela - prezentă
Prodan Tiberiu-Aurelian - absent
Prunea Nicolae-Dănuț - prezent
Rasaliu Marian-Iulian - absent
Rădulescu Cristian - prezent, nu votează
Rădulescu Șerban - prezent
Robu Nicolae - prezent
Rotaru Ion - prezent
Rușanu Dan-Radu - prezent
Rușeț Ion - absent
Saghian Gheorghe - prezent
Savu Daniel - prezent
Sârbu Ilie - prezent
Sbîrciu Ioan - absent
Secășan Iosif - prezent
Severin Georgică - prezent
Silistru Doina - prezentă
Staicu Dumitru-Florian - absent
Stănișoară Mihai - absent
Șova Dan-Coman - prezent
Tămagă Constantin - prezent
Toma Ion - absent
Țopescu Cristian-George - prezent
Țuțuianu Adrian - prezent
Udriștoiu Tudor - absent
Urban Iulian - prezent, nu votează
Valeca Șerban Constantin - prezent
Vasilescu Lia-Olguța - prezentă
Verestóy Attila - absent
Voicu Cătălin - prezent
Voiculescu Dan - prezent

Mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Bun. Am să invit pe secretarul de la Cameră, domnul Georgian Pop, și chestorii să ia loc, astfel încât să înceapă procedura de vot. Domnule Albu, domnule Motreanu, vă rog.

Vă rog să anunțați și numele deputatului care votează acum, domnule Georgian Pop.

 
 

Domnul Georgian Pop:

Vasile Mocanu - prezent și Neculai Rățoi - prezent. Sunt niște urgențe. Mulțumesc pentru înțelegere.

Moldovan Radu - prezent.

Din nou e o urgență.

Adomniței Cristian Mihai - prezent
Albu Gheorghe - prezent, nu votează
Alecu Valeriu - absent
Almăjanu Marin - prezent
Amet Aledin - prezent
Ana Gheorghe - prezent
Anastase Roberta-Alma - prezentă
Andon Sergiu - prezent
Andronache Gabriel - absent
Anghel Florin Serghei - absent
Antal István - absent
Antochi Gheorghe - prezent
Anghel Stanciu - prezent
Apostolache Mihai Cristian - absent
Ardeleanu Sanda-Maria - absentă
Arion Viorel - absent
Atanasiu Teodor - prezent
Avram Marian - prezent
Axenie Carmen - absentă
Bălan Ioan - absent
Balcan Viorel - absent
Banu Mihai - absent
Barbu Sulfina - prezentă, nu votează
Barna Maria Eugenia - absentă
Bădălan Eugen - absent
Bădulescu Adrian - prezent, nu votează
Bănicioiu Nicolae - prezent
Bărbulescu Daniel-Ionuț - absent
Bejinariu Eugen - prezent
Berci Vasile - prezent
Béres Ștefan Vasile - absent
Blaga Iosif Veniamin - absent
Bleotu Vasile - prezent
Boabeș Dumitru - prezent
Bobeș Marin - prezent
Bode Lucian Nicolae - prezent, nu votează
Boghicevici Claudia - absentă
Boiangiu Victor - absent
Boldea Mihail - absent
Borbély László - absent
Bordeianu Dan - prezent
Bostan Emil - absent
Bot Octavian - prezent
Botiș Ioan-Nelu - absent
Boureanu Cristian Alexandru - absent
Brătianu Matei Radu - prezent
Brînză William Gabriel - absent
Buciuta Ștefan - prezent
Bud Nicolae - absent
Buda Daniel - absent
Buda Viorel-Vasile - prezent
Budurescu Daniel-Stamate - prezent
Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - absent
Buican Cristian - prezent
Burcău Doina - prezentă
Burlacu Cristian-Ion - absent
Burnei Ion - prezent
Buta Sorin Gheorghe - absent
Calimente Mihăiță - prezent
Canacheu Costică - prezent, nu votează
Cantaragiu Bogdan - absent
Cazan Mircea Vasile - prezent
Călian Petru - absent
Călin Ion - prezent
Cărare Viorel - absent
Câmpeanu Mariana - prezentă
Chircu Doinița-Mariana - absentă
Chirilă Constantin - prezent, nu votează
Chiriță Dumitru - prezent
Chisăliță Ioan Narcis - prezent, a votat
Chițoiu Daniel - prezent
Chiuariu Tudor-Alexandru - prezent

Domnul Bărbulescu Daniel prezent

Cindrea Ioan - prezent
Ciobanu Gheorghe - prezent
Ciocan Gheorghe - prezent
Cionca-Arghir Iustin-Marinel - absent
Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
Ciuhodaru Tudor - absent
Coclici Radu Eugeniu - prezent
Coroamă Gheorghe - absent
Covaci Dorel - prezent
Cristea Victor - prezent
Cristian Horia - prezent
Croitoru Cătălin - prezent
Damian Ioan - prezent
Dascălu Constantin - absent
Derzsi Ákos - prezent, nu votează
Dobre Ciprian Minodor - prezent
Dobre Cristina Elena - absentă
Dobre Victor Paul - prezent
Dolineaschi Andrei - prezent
Donțu Mihai-Aurel - prezent
Dragomir Gheorghe - prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
Drăghici Sonia-Maria - prezentă
Drăgulescu Iosif Ștefan - absent
Dugulescu Marius Cristinel - absent
Dumitrache Ileana Cristina - prezentă
Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
Dumitrică George Ionuț - prezent
Dumitru Georgică - absent
Dumitru Ion - prezent
Dușa Mircea - prezent
Edler András György - absent
Erdei Dolóczki István - prezent, nu votează
Farago Petru - absent
Farkas Anna-Lili - prezentă, nu votează
Fenechiu Relu - prezent
Firczak Gheorghe - absent
Florea Damian - prezent
Florescu Adrian - absent
Fuia Stelian - prezent, nu votează
Gabor Gheorghe - prezent
Ganț Ovidiu Victor - absent
Gavrilescu Grațiela Leocadia - prezentă
Geantă Florian Daniel - absent
Georgescu Filip - prezent
Gerea Andrei Dominic - prezent
Gheorghe Tinel - prezent, nu votează
Gherasim Vasile - absent
Ghiță Cornel - absent
Ghiță-Eftemie Stelian - absent
Ghiveciu Marian - prezent
Giurgiu Mircia - prezent
Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
Göndör Marius-Sorin - absent
Gorghiu Alina-Ștefania - prezentă
Gospodaru Gabriel-Dan - absent
Grama Horia - prezent
Grosaru Mircea - prezent
Gurzău Adrian - absent
Gust Băloșin Florentin - prezent
Hogea Gheorghe - prezent
Holban Titi - prezent
Holdiș Ioan - prezent
Horj Pavel - prezent
Hrebenciuc Viorel - prezent
Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă, nu votează
Iacob Strugaru Stelică - absent
Ialomițianu Gheorghe - absent
Iancu Iulian - prezent
Ibram Iusein - prezent
Ignat Miron - prezent
Ionescu George - absent
Iordache Florin - prezent
Iordache Luminița - absentă
Iorguș Zanfir - absent
Irimescu Mircea - prezent
Itu Cornel - prezent
Jipa Florina Ruxandra - prezentă
Jolța Nicolae - absent
Kelemen Atilla-Béla-László - absent
Kelemen Hunor - absent
Kerekes Károly - absent
Korodi Attila - absent
Kötő Iosif - prezent, nu votează
Leșe Doru Brașoan - absent
Liga Dănuț - prezent, nu votează
Longher Ghervazen - absent
Lubanovici Mircea - absent
Luca Ciprian-Florin - prezent
Lup Silvestru Mircea - prezent
Lupu Mihai - prezent
Macaleți Costică - prezent
Manda Iulian Claudiu - prezent
Manolescu Oana - absentă
Marian Dan Mihai - absent
Marin Mircea - absent
Marinescu Antonella - prezentă
Martin Eduard-Stelian - prezent
Márton Árpád-Francisc - absent
Máté András-Levente - absent
Mazilu Constantin - absent
Merka Adrian-Miroslav - prezent
Militaru Constantin Severus - absent
Mircovici Niculae - prezent
Mitrea Manuela - prezentă
Mocanu Adrian - prezent
Mocanu Vasile - prezent, a votat
Mocioalcă Ion - prezent
Moldovan Carmen Ileana - prezentă
Moldovan Emil Radu - prezent, a votat
Morega Dan Ilie - prezent
Motreanu Dan-Ștefan - prezent, va vota
Movilă Petru - absent
Munteanu Ioan - absent
Mustea-Șerban Răzvan - absent
Nassar Rodica - prezentă
Năstase Adrian - prezent
Neacșu Marian - prezent
Nechifor Cătălin-Ioan - prezent
Neculai Marius - absent
Negoiță Robert Sorin - prezent
Negruț Clement - prezent, nu votează
Nica Dan - prezent
Nica Nicolae-Ciprian - prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
Nicolicea Eugen - absent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
Niculescu-Mizil-Ștefănescu Tohme Oana - prezentă
Nistor Laurențiu - prezent
Niță Constantin - prezent
Nițu Adrian Henorel - absent
Nosa Iuliu - prezent
Novac Cornelia Brândușa - absentă
Oajdea Daniel Vasile - prezent
Olar Corneliu - absent
Olosz Gergely - prezent, nu votează
Oltean Ioan - prezent, nu votează
Oprea Gabriel - absent
Oprișcan Mihai Doru - absent
Orban Ludovic - absent
Pál Árpád - prezent, nu votează
Palașcă Viorel - prezent
Palăr Ionel - prezent
Paleologu Theodor - absent
Pambuccian Varujan - prezent
Pandele Sorin Andi - absent

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă rog să lăsați parlamentarii să-și exercite dreptul de vot.

 
 

Domnul Georgian Pop:

Panțîru Tudor - prezent
Pardău Dumitru - prezent, nu votează
Păduraru Nicușor - absent
Păsat Dan - absent
Păun Nicolae - prezent
Pâslaru Florin-Costin - prezent
Petö Csilla-Mária - absentă

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă rog să faceți precizarea că domnul deputat Ludovic Orban este...

 
 

Domnul Georgian Pop:

Orban Ludovic - prezent.

Petrescu Cristian - absent
Petrescu Petre - prezent
Pieptea Cornel - prezent
Pirpiliu Ștefan Daniel - prezent, nu votează
Plăiașu Gabriel - prezent
Pocora Cristina-Ancuța - prezentă
Ponta Victor-Viorel - prezent
Pop Georgian - prezent
Pop Virgil - absent
Popa Florian - prezent
Popa Octavian-Marius - prezent
Popeangă Vasile - prezent
Popescu Adrian - absent
Popescu Cosmin Mihai - absent
Popescu Dan-Mircea - prezent
Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
Popov Dușan - absent
Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent, nu votează
Postolachi Florin - absent
Potor Călin - prezent
Preda Cezar-Florin - absent
Prigoană Vasile-Silviu - prezent, nu votează
Radan Mihai - absent
Rădulescu Adrian - prezent, nu votează
Rățoi Neculai - prezent, a votat
Rebenciuc Neculai - absent
Resmeriță Cornel-Cristian - prezent
Riviș-Tipei Lucian - absent
Rizea Cristian - prezent
Rogin Marius - absent
Roman Gheorghe - absent
Roman Ioan Sorin - prezent
Roșca Lucreția - prezentă
Rusu Valentin - prezent
Sava Andrei-Valentin - prezent
Săniuță Marian-Florian - prezent
Săpunaru Nini - prezent
Sârbu Marian - absent
Scutaru Adrian George - prezent
Seremi Ștefan - absent
Seres Dénes - absent
Socaciu Victor - prezent
Solomon Adrian - prezent
Spînu Teodor-Marius - absent
Stan Ioan - prezent
Stan Ion - prezent
Stan Nicolae - prezent
Stanciu Anghel - prezent, a votat
Stavrositu Maria - absentă
Steriu Valeriu-Andrei - absent
Stoica Mihaela - absentă
Stragea Sorin Constantin - prezent
Stroe Ionuț-Marian - prezent
Stroe Mihai - prezent, nu votează
Stroe Radu - prezent
Stroian Toader - absent
Surpățeanu Mihai - absent
Surupăceanu Mugurel - prezent
Șandru Mihaela Ioana - absentă
Ștefan Viorel - prezent
Știrbeț Cornel - absent
Știrbu Gigel-Sorinel - prezent
Tabără Valeriu - prezent, nu votează
Tabugan Ion - absent
Taloș Gheorghe-Mirel - prezent
Tărâță Culiță - absent
Tătaru Florin-Cristian - prezent
Teodorescu Horia - prezent
Tița-Nicolescu Gabriel - absent
Tîlvăr Angel - prezent
Toader Mircea-Nicu - prezent, nu votează
Trășculescu Alin Silviu - absent
Tudose Mihai - prezent
Turcan Raluca - absentă
Tușa Adriana Diana - prezentă
Țaga Claudiu - absent
Țintean Ioan - prezent
Țîmpău Radu Bogdan - prezent
Țurcanu Florin - prezent
Țurea Răzvan - absent
Udrea Elena Gabriela - absentă
Uioreanu Horea-Dorin - prezent
Uricec Eugen Constantin - prezent
Vainer Aurel - prezent
Varga Attila - absent
Varga Lucia-Ana - prezentă
Vasile Aurelia - absentă
Vasilică Radu Costin - prezent
Vișan Gelu - prezent, nu votează
Vîlcu Samoil - absent
Vladu Iulian - prezent, nu votează
Vlase Petru Gabriel - prezent
Vlădoiu Aurel - prezent
Voicu Mădălin-Ștefan - prezent
Voicu Mihai Alexandru - prezent
Voinescu-Cotoi Sever - prezent, nu votează
Vreme Valerian - absent
Zamfirescu Sorin Ștefan - absent
Zătreanu Dan-Radu - prezent, nu votează
Zgonea Valeriu Ștefan - prezent
Zisopol Dragoș Gabriel - prezent
Zoicaș Gheorghe - prezent

Domnul Munteanu Ioan - prezent.

O secundă, o secundă. (Aplauze)

Și domnul Bădălan Eugen, prezent.

Am strigat-o de trei ori.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Bun, dacă s-a încheiat procesul de vot...

 
 

Domnul Georgian Pop:

Dacă-mi permiteți...

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă rog.

 
 

Domnul Georgian Pop:

Vasile Aurelia.

Mai este cineva care nu și-a auzit numele strigat?

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Bun. Vă mulțumesc mult.

Invit chestorii să ia urnele să le ducă în sala Biroului permanent al Camerei Deputaților, acolo unde îi invit pe membri celor două Birouri permanente pentru a da curs numărătorii. Vă mulțumesc.

Domnule Albu, vă rog să însoțiți urnele. Și domnul Bănicioiu, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Stați așa, stați așa... A luat urnele...

Domnul Georgian Pop nu a votat... Așa ceva nu s-a mai întâmplat...

 
   

Domnul Vasile Blaga:

Dacă nu a votat... sigur?

(Răspuns neinteligibil din sală)

Atunci a votat.

(Vociferări din sală)

Bine, bine.

(Vociferări, discuții în sală)

Domnule Pop, știți foarte bine că procedura e încheiată. Dumneavoastră trebuia să anunțați la microfon. Eu sunt mai mult decât înțelegător, dar...

 
   

Domnul Georgian Pop:

Domnule președinte, totdeauna, procedura este următoarea: la sfârșit, cel care citește apelul nominal votează. Am citit, am strigat ultimul nume - Vasile Aurelia - dacă este, n-a fost. Când m-am întors, deja urnele erau acolo, am fugit după ei și le-am spus "Haideți înapoi". (Discuții, comentarii, vociferări) Ei, nu!

(Aplauze)

 
   

Domnul Vasile Blaga:

Bun. Am o rugăminte, măcar nu vă mai apropiați de ele până vin chestorii. Fiți liniștiți. Îi rog pe domnii chestori să le ridice, cu colegii din staff. Parcă ne comportăm ca niște copii.

 
   

Domnul Georgian Pop:

Întreb dacă mai este cineva în sală care nu a votat și dorește să voteze?

 
   

Domnul Vasile Blaga:

S-a încheiat, domnule coleg. Ce procedură aplicați acum, domnule? Ce proceduri mai aplicați?

(Discuții, comentarii, vociferări)

 
   

PAUZĂ

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Avem procesul-verbal.

Domnul secretar Georgian Pop va da citire procesului-verbal.

Domnule secretar, vă rog.

 
 

Domnul Georgian Pop:

Proces-verbal,

referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori asupra moțiunii de cenzură inițiate de 116 deputați și senatori.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 32 alin. (4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camera Deputaților și Senatului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile, asupra moțiunii de cenzură inițiate de 116 deputați și senatori, au constatat următoarele:

  • numărul total al deputaților și senatorilor: 460
  • numărul deputaților și senatorilor prezenți: 259
  • numărul total de voturi exprimate: 248
  • numărul de voturi anulate: 4
  • numărul total de voturi valabil exprimate: 239

din care:

  • voturi pentru adoptarea moțiunii de cenzură: 235

(Aplauze, urale)

  • voturi contra moțiunii de cenzură: 9

Potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din Constituția României, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 231 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 460 de parlamentari, au fost prezenți 259, din care 235 au votat pentru moțiunea de cenzură se constată că a fost întrunită majoritatea cerută de Constituție pentru adoptarea moțiunii. Vă mulțumesc.

Din sală: Bravo!

(Aplauze, urale)

 
 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Dragi colegi, membrii Grupurilor parlamentare ale PSD și ale PNL sunt rugați să meargă în sala de ședință.

Vă mulțumesc și vă felicit.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Având în vedere rezultatul voturilor exprimate de deputați și senatori, constatat de Birourile permanente și consemnat în procesul-verbal prezentat, în temeiul prevederilor constituționale și al celor regulamentare, Parlamentul României adoptă moțiunea de cenzură și retrage încrederea acordată Guvernului prin Hotărârea Parlamentului României nr. 1/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 107 din 2012.

Potrivit art. 110 alin. (4) din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

Cu aceasta am epuizat ordinea de zi. Încheiem aici lucrările plenului comun.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 15.00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 20 noiembrie 2018, 10:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro