Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 12, 2012
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.45/15-06-2012

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
27-10-2021
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2012 > 12-06-2012 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 12, 2012

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 15.35.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, și domnul senator Vasile Blaga, președintele Senatului, asistați de domnul deputat Niculae Mircovici, secretar al Camerei Deputaților, și domnul senator Adrian Țuțuianu, secretar al Senatului.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului și vă anunț că, din totalul de 458 de deputați și senatori, și-au înregistrat prezența 296. Sunt absenți 162.

Așa cum știți, cvorumul legal este constituit din 230 de parlamentari, prin urmare el este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au adoptat proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința comună de astăzi, în forma în care au fost distribuite tuturor deputaților și senatorilor.

Sunt observații în legătură cu ordinea de zi?

Nu sunt. Atunci, dați-mi voie să supun la vot ordinea de zi.

Voturi...

Vă rog.

 
 

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Pe procedură, doamnă președinte.

Stimați colegi parlamentari,

Pentru că este poate pentru ultima oară când am ocazia să mă adresez Camerelor reunite, îmi exprim din nou speranța că, poate, cu ajutorul doamnei președinte al Camerei Deputaților sau al domnului președinte al Senatului, se va rezolva în sfârșit problema pe care, de circa doi ani de zile, tot încerc să o fac pusă în practică, și anume votul electronic.

Doamnă președinte,

Mi-ați promis acum câteva luni că problema s-a rezolvat. Văd că în continuare votăm tot cu mâna ridicată aici, în forul cel mai important al țării. Și, pentru că toți dorim, sper, ca democrația să-și impună regulile, vă rog să-mi spuneți când se poate pune în practică votul electronic. (Rumoare, discuții)

Mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Acum l-am întrebat pe secretarul general al Camerei Deputaților, care îmi confirmă faptul că, practic, de la următoarea ședință, se poate introduce votul electronic.

Sunt alte observații în legătură cu ordinea de zi?

Nu sunt. Atunci, dați-mi voie să supun la vot ordinea de zi.

Domnule secretar Georgian Pop...

Trebuie să numere cineva. Bun. Am să rog un secretar de la Camera Deputaților să vină la prezidiu.

Domnul Mihai Voicu? Domnul Georgian Pop? (Rumoare, discuții)

Trebuie să supun la vot și nu am secretar.

Domnule deputat Toader, vă rog.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Pe procedură, doamnă președinte. Până vine secretarul, vă rog să suspendați ședința, nu să așteptăm. (Discuții, rumoare, vociferări)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

A venit domnul Mircovici. Am depășit.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu l-am văzut.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Îi mulțumesc domnului Mircovici pentru că este prezent.

Atunci, am să vă supun la vot ordinea de zi.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Prin urmare, cu o largă majoritate, ordinea de zi a fost aprobată.

În legătură cu programul de lucru, sunt observații?

Practic, programul de lucru durează până la epuizarea ordinii de zi. Am să supun la vot programul de lucru.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

Bun. Am trecut peste această etapă procedurală, drept care intrăm în ordinea de zi.

 
Respingerea Raportului de activitate al Societății Române de Televiziune și contul de execuție bugetară pe anul 2011.

La primul punct din ordinea de zi este înscris Raportul de activitate al Societății Române de Televiziune și contul de execuție bugetară pe anul 2011.

Am să-l invit la microfon pe vicepreședintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaților pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru cultură ale Parlamentului României.

Vă rog.

 

Domnul Victor Socaciu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport comun privind Raportul de activitate și contul de execuție bugetară al Societății Române de Televiziune pe anul 2011.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a Senatului și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților s-au reunit în ședință comună pentru a dezbate documentul sus-menționat.

Ședința Comisiilor pentru cultură a avut loc în data de 12 iunie 2012. Raportul de activitate al Societății Române de Televiziune pe 2011 este structurat pe următoarele capitole: "Sinteza activității" pe 2011, "TVR în context european", "Peisajul legislativ", "Exercitarea misiunii publice prin programe", "Programe de știri și sport", de asemenea, Capitolul VI - "Dezvoltarea online a televiziunii publice", Capitolul VII - "Marketing și vânzări", "Comunicare de organizație", "Relații cu publicul", "Serviciul Relații Internaționale" și "Obiective pe termen scurt și mediu".

Raportul de activitate al Societății Române de Televiziune pe anul 2011 a fost dezbătut de cele două Comisii pentru cultură ale Parlamentului în prezența președintelui-director general, domnul Alexandru Lăzescu, și a unor membri ai Consiliului de administrație al SRTV.

Domnul Lăzescu a făcut o prezentare a raportului de activitate, după care membrii comisiilor au dezbătut acest raport. Au luat cuvântul, din partea Senatului: domnul președinte Sergiu Nicolaescu, domnul secretar Radu-Alexandru Feldman, doamna senator Lia-Olguța Vasilescu și domnii senatori Georgică Severin, Gheorghe Bîrlea și Cristian Țopescu, iar din partea Camerei Deputaților: doamna președinte Raluca Turcan, deputatul Victor Socaciu, domnul secretar Florin Pâslaru, doamna secretar Cornelia Brândușa Novac și domnul deputat Mădălin Voicu.

Opiniile membrilor celor două comisii au fost preponderent negative. Au fost reproșate conducerii Societății Române de Televiziune situația financiară calificată drept dezastruoasă, scăderea ratingului canalelor postului public de televiziune și managementul considerat ineficient.

După încheierea dezbaterilor, comisiile reunite au procedat la votarea Raportului de activitate pe anul 2011 al Societății Române de Televiziune, rezultatul fiind următorul: 16 voturi împotriva avizării Raportului de activitate al TVR, precum și două abțineri.

Membrii Partidului Democrat Liberal din cele două Comisii pentru cultură nu au participat la vot.

Astfel, Comisiile pentru cultură ale celor două Camere au hotărât să propună plenului Parlamentului respingerea Raportului de activitate și a contului de execuție bugetară a SRTV pe anul 2011.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Toader, pe procedură.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Am ascultat raportul pe 2011. Cred că succesiunea logică era să ascultăm întâi raportul pe 2010, să se prezinte raportul pe 2010, și apoi, sigur, să ne spunem un punct de vedere, eventual, vot și apoi cel din 2011. Nu putem sări peste un an de zile numai pentru că avem un raport pe 2011, să avem niște obiective politice neapărat.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă rog.

 
 

Domnul Victor Socaciu:

Vreau doar să vă spun, domnule deputat Toader, că nu v-a împiedicat nimeni să aduceți și să avizați sau să nu avizați raportul pe 2010. Ați avut majoritate, puteați să faceți acest lucru. Oricum, în comisie s-a discutat și acest raport și s-a dat un aviz favorabil acelui raport pentru anul 2010.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnul deputat Toader și după aceea domnul deputat.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Aia am știut și eu, că ați discutat în comisii și raportul pe 2010. Voiam un punct de vedere. Cel puțin trebuie să fie și acolo un raport, chiar dacă este numai verbal, măcar să fie expus: am fost de acord, nu am fost de acord. Dar cred că nu putem trece peste un an de zile fără să discutăm sau măcar să ne spunem un punct de vedere.

Foarte bine. Vă rog să spuneți: "În raportul pe 2010..." Spuneți cinci cuvinte acolo, șapte cuvinte, dar spuneți ceva.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Bun. Vă mulțumesc.

Vreau să fac precizarea că la ședința comună a Parlamentului au fost invitați toți membrii Consiliului de administrație din SRTV, precum și președintele-director general, domnul Alexandru Lăzescu.

Din partea SRTV, dorește să intervină cineva pentru a-și exprima un punct de vedere? Nu există solicitări în acest sens.

Doamna președinte a Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaților, vă rog.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Pot să ofer o explicație. Președintele-director general nu a primit invitația de a participa la ședința de plen. Știu că este în Parlament și, dacă îl anunțăm, sunt convinsă că va veni să susțină un punct de vedere. (Discuții, rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnă președinte,

Domnule președinte,

Directorul general a fost invitat. Este obligația Domniei Sale să vină. Nu este obligația Domniei Sale să vorbească în plenul Parlamentului. El susține punctul de vedere al consiliului de administrație în cadrul Comisiilor pentru cultură reunite, de la Camera Deputaților și Senat.

Vă rog frumos să supuneți la vot raportul comisiilor reunite.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Bun. Înainte de a-l supune la vot, întreb grupurile parlamentare dacă sunt intervenții.

Doamna deputat Raluca Turcan, vă rog.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Mulțumesc foarte mult.

Doamnă președinte,

Domnule președinte,

Vreau să justific de ce membrii PDL ai Comisiilor pentru cultură din Camera Deputaților și Senat nu au participat la acest vot.

În opinia noastră, există un viciu de procedură. Evident că plenul este suveran, evident că plenul poate să voteze demiterea acestui consiliu de administrație, după cum se anticipează. Însă de fiecare dată până acum - și sunt membră a acestei comisii din anul 2004 - rapoartele de activitate au fost dezbătute odată cu raportul Comisiilor reunite pentru buget, finanțe privind contul de execuție bugetară.

Am înțeles că cei care au pus pe ordinea de zi acest punct sunt îngrijorați de situația financiară a televiziunii publice. Dacă sunt îngrijorați de situația financiară a televiziunii publice, cred că ar fi avut obligația să analizeze cu atenție și contul de execuție bugetară, și raportul Comisiilor pentru buget, finanțe. Nu s-a întâmplat lucrul acesta.

Art. 39 din Legea nr. 41/1994 prevede și spune explicit că rapoartele de activitate în plen se dezbat odată cu avizul Comisiilor pentru cultură și avizul Comisiilor pentru buget, finanțe.

Din acest motiv, pentru că nu s-a respectat procedura și am dorit ca în cadrul Comisiilor pentru cultură să ținem cu dinții la un regulament, să ținem cu dinții la respectarea legii, noi nu am participat la acest vot.

Evident că, așa cum spuneam la început, există o decizie politică privind televiziunea publică. Dacă nu ar fi fost o decizie politică, atunci, aceste instituții meritau o dezbatere amănunțită. Meritau ascultate argumentele oferite de conducerea acestei instituții și, cu siguranță, o parte din membrii consiliilor de administrație ar fi meritat un tratament corect și constructiv.

Știți că eu nu am participat la votarea actualului Consiliu de administrație. Probabil că v-ați întrebat de ce nu am participat, pentru că a fost susținut de o coaliție din care făceam parte. Nu am votat actualul Consiliu de administrație pentru că am considerat că va deveni o victimă în cel mai scurt timp, odată cu pierderea guvernării acelei coaliții. Am considerat că, pentru a fi totalmente depolitizată, profesionalizată și respectată și pentru a deveni un reper, televiziunea publică are nevoie de o nouă lege. Ca atare, am propus o nouă lege, însă o parte dintre cei care acum clamați politizarea televiziunii publice și susțineți demiterea politică a raportului de activitate ați respins acea lege.

Cea mai bună soluție ca o instituție să nu fie politizată este să nu mai existe posibilitatea demiterii consiliilor de administrație după evaluarea anuală a rapoartelor. Angajații acestor instituții, în loc să-și facă treaba, în loc să fie încurajați să se manifeste profesionist, stau și se uită cum evoluează majoritățile parlamentare și cum evoluează majoritățile în consiliile de administrație. Este un lucru dăunător și este un lucru care va produce consecințe pe termen lung.

Poate că acum, având majoritate parlamentară, veți fi bucuroși. L-am demis pe Sassu, ne punem omul la televiziunea publică. Dar să știți că, pe termen lung, acea persoană desemnată să conducă această instituție și consiliile de administrație vor deveni victime clare ale unei legi proaste și ale unui vot dat de o majoritate în Parlamentul României.

Nimeni nu a avut răbdare astăzi în comisiile de specialitate să analizeze situația economică pe fond, pentru că asta se clamează acum, că televiziunea publică este într-un dezastru financiar. Nimeni nu ține cont că actualul Consiliu de administrație, așa cum spuneam, victimă, a preluat televiziunea publică la o datorie de 61 de milioane, cu contracte antamate de 38 de milioane, cu un contract colectiv de muncă ce prevede salarii compensatorii pentru disponibilizări și, de asemenea, prime de Paști, de vacanță și ce mai puteau solicita angajații acestei instituții. Această situație nu a început cu actualul Consiliu de administrație - ce în curând va fi demis -, această situație vine din anul 2006.

De altfel, dacă spunem că acest Guvern și această majoritate parlamentară sunt unele corecte, ar trebui să respectăm rapoartele instituțiilor publice. Curtea de Conturi a derulat un control la televiziunea publică și arată negru pe alb că această situație financiară este una preluată și începută în anul 2006 și perpetuată în timpul consiliilor care s-au succedat.

Vreau să vă spun că sunt om politic, dar, pe de altă parte, sunt un om care tot timpul a fost preocupat de ceea ce am putea crea pe termen lung la televiziunea și la radioul public. De aceea am dorit o lege nouă și de aceea mă simt și responsabilă de ceea ce se întâmplă astăzi în televiziunea publică, pentru că noi am fi putut preveni cu toții - că sunteți USL, că suntem PDL, că suntem din alte partide -, am fi putut preveni, dacă ofeream o lege nouă care să depolitizeze, o lege nouă care să ofere pârghii consiliului de administrație să-și facă treaba și să poată să ofere o cheltuire corectă a banului public. Nu s-a întâmplat lucrul acesta.

Mai mult decât atât, sunt oameni în consiliile de administrație care au participat la toate voturile din aceste consilii, care s-au derulat din anul 2006, și nu i-am auzit luând atitudine, nu i-am auzit manifestându-și îngrijorarea cu privire la situația financiară decât acum, când s-a schimbat puterea politică. Dați-mi voie să cred că votul de astăzi este o ultimă redută a asaltului început la alegerile locale. Cred că se dorește înfigerea stegulețului roșu sau de ce culoare o fi el în vârful televiziunii publice, fără să se țină cont de angajații din această instituție, de membrii consiliului de administrație care vor veni și care vor fi stigmatizați la un moment dat de jocuri și interese politice pentru că legea este slabă. Lucrul acesta vă rog să vi-l asumați.

Am auzit la un început de preluare a guvernării că nu se dorește soluție politică pentru televiziunea publică, că se dorește o lege nouă. Ați avut posibilitatea să facem o lege nouă. Poate că nu a fost perfectă, însă, dacă nu vom obține un consens la nivelul clasei politice care să ne permită pe termen lung să creăm un cadru astfel încât Televiziunea și Radioul - care o să intre în colimatorul dumneavoastră, sunt convinsă - să devină repere de profesionalism, de imparțialitate în societatea românească, să știți că noi, ca oameni politici, nu ne-am făcut datoria în privința acestor instituții.

Evident, veți spune - așa cum am auzit - că este o chichiță de procedură, că este un pretext pentru a nu participa la vot. Deopotrivă, îmi doresc ca în Comisiile pentru cultură să fie urmărite interesele acestui domeniu, îmi doresc să fie respectate Regulamentul și legea. Și de aceea colegii din PDL nu au participat la acest vot și nu vor participa nici în plen. Dacă vreți să-i decapitați politic pe cei din conducerea Televiziunii, este decizia dumneavoastră. Îmi pare rău că s-a ajuns la această situație, îmi pare rău că s-a procedat așa și în alți ani. Și Televiziunea, și Radioul să știți că merită un statut demn, un statut care să le permită să fie profesioniști și să se manifeste ca profesioniști.

Mai este un aspect, oarecum ilar. Știți că pe ordinea de zi a plenului nu se află raportul din 2010, dar în Comisiile pentru cultură a fost votat raportul pe anul 2010. Ca să vă dați seama până unde merge politicianismul, printr-un vot în Comisiile pentru cultură s-a apreciat favorabilă activitatea Televiziunii în anul 2010, dar a devenit proastă în 2011, când, de fapt, toate problemele financiare existau și în 2010, toate acuzațiile făcute anterior cu privire la televiziunea publică existau și pentru anul 2010. Dar nu contează. Contează că astăzi dorim să dăm un vot.

Dați-mi voie și mie, dați-ne voie și nouă, celor din PDL, să nu participăm astăzi la acest vot și să ne manifestăm încă o dată părerea de rău că, odată cu schimbarea majorității, de fiecare dată se repetă un comportament politic dăunător.

Vă mulțumesc. (Aplauze la Grupul parlamentar al PDL)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare ale USL, era doamna...

Nu? Nu.

Bun. Alte intervenții?

Nu mai sunt. Vă rog.

Domnule senator Rușanu, vă rog.

 
 

Domnul Dan-Radu Rușanu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Foarte scurt și câteva remarci. În primul rând, colega mea spunea că nu se ține cont de angajații din această instituție. Este foarte adevărat acest lucru. Această instituție are 3 200 de angajați, care sunt plătiți din bani publici, care își primesc salariile, dar care, în același timp, se uită la contractele de colaborare care sunt făcute în afara instituției, cu băieții deștepți, pentru că și Televiziunea Română are și ea băieții ei deștepți. Aceste contracte de colaborare înseamnă 2,5 milioane de euro pe an, pe lângă cei 3 200 de angajați.

Într-adevăr, au fost pierderi și în 2009, și în 2010, și în 2008. În 2009, pierderea era de 40 de milioane, în 2010, pierderea este de 162 de milioane. Deci, de la un an la altul, creșterea pierderii a fost de 500%: în 2010 față de 2009.

Spuneam că Televiziunea Română are și ea băieții deștepți. Atâta timp cât un post de televiziune are venituri din reclamă și publicitate de numai 4% din volumul veniturilor, acel post de televiziune este falimentar din start. Niciun post comercial de televiziune sau de radio nu s-ar putea întreține cu 4% venituri din publicitate. Restul, de 96%, sunt alocații de stat și, cu toate acestea, are pierderi de peste 162 de milioane. Aceasta este realitatea din Televiziunea Română. Este o realitate tristă, unde băieții deștepți își fac mendrele așa cum vor ei.

Se politizează această instituție? Poate da, poate nu, dar această politizare excesivă din ultimii trei ani de zile nu a înregistrat-o nicio altă guvernare de până acum. Din cauza acestui management defectuos, din cauza acestor cheltuieli exacerbate, propunem astăzi schimbarea managementului și un vot negativ Raportului de activitate al Televiziunii Române.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Între timp, a venit și domnul Lăzescu. Dacă doriți să spuneți câteva cuvinte.

 
 

Domnul Alexandru Lăzescu - președintele-director general al Televiziunii Române:

Mulțumesc.

Am să fac o intervenție foarte scurtă și, bineînțeles, nu voi dori să intru în detalii. Cert este însă că, dacă discutăm onest, problemele de fond din Televiziunea Română sunt vechi. Ele au în spate cauze și subiective, și obiective. Repet, am spus-o și în comisii, există un raport al Curții de Conturi, pe care vă invit să-l parcurgeți și dumneavoastră, și care radiografiază, după părerea mea, destul de bine ceea ce s-a întâmplat în Televiziunea Română în ultimii ani.

Spuneam că sunt cauze și obiective, și subiective. Spuneam că veniturile din publicitate sunt în jur de 10%. Sigur că sunt mici, dar trebuie să vedem contextul în care ne mișcăm.

A spus domnul senator Rușanu mai devreme că a fost o pierdere de 50 de milioane. La nivelul euro, ne duceam undeva, în jur de 15 milioane sau 12 milioane de euro. Gândiți-vă că piața de publicitate a căzut din 2009 la jumătate. Dar, cum spuneam, în Televiziunea Română, lucrurile au început de mai multă vreme. Pot să vă spun doar că între 2005, 2006 și 2010, cheltuielile cu personalul au crescut cu aproape 50%. Astea sunt însă... De ce spun lucrul ăsta? Și repet, am intrat în mandat..., un management de criză, în care am intrat cu 61 de milioane de euro deficit acumulat și cu o scrisoare de garanție de 5,4 milioane de euro pentru un contract cu MBC Universal, care putea fi executată pe loc. Am reușit să evităm această criză. Dar problemele de fond nu se vor rezolva așa. Avem nevoie de o altă abordare. Sunt de acord cu vocile din societatea civilă și vă invit și pe dumneavoastră să regândiți din temelii cadrul de organizare al televiziunii publice, pentru că, dacă nu o vom face, nu se va întâmpla nimic. De fiecare dată când e o schimbare politică, va fi schimbat și consiliul de administrație. Nu se poate ca o instituție să poată funcționa rezonabil, în condițiile în care, din doi în doi ani, schimbăm consiliile de administrație.

Ceea ce vă spun e rațional. Nu ține și nu arăt cu degetul, neapărat, un anumit segment al politicii. Lucrul ăsta s-a făcut în ultima perioadă și nu e în regulă.

Deci, din acest punct de vedere, cred că trebuie să regândiți fundamental felul în care arată legea care reglementează televiziunea publică. Cred că acest tip de vot politic, care, în mod evident, se dă de fiecare dată, nu e în folosul instituției și cred că ar trebui să ieșim din acest cerc vicios.

Atâta... Nu voiam să intervin mai mult.

Vă mulțumesc, oricum, pentru atenție.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Acum am să supun la vot raportul Comisiilor reunite pentru cultură, prin care se cere respingerea raportului de activitate al Televiziunii Române.

Voturi pentru?

Vă rog! Vă rog!

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Nu se supune la vot. Este raport de respingere.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Deci încă o dată repet. Supun la vot raportul Comisiilor pentru cultură, prin care se propune respingerea raportului de activitate al Societății Române de Televiziune. Deci raportul comisiei. Acesta se supune, în mod uzual, la vot.

Domnule Toader, vă rog. Nici dumneavoastră nu ați înțeles?

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Eu am înțeles bine, dar raportul de activitate al Societății Române de Televiziune pe 2010 îl supuneți la vot?

Din sală: Raportul comisiei se supune la vot.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Bun. Raportul Comisiilor pentru cultură se referă la raportul de activitate al Societății Române de Televiziune pe 2011 și pe acesta îl supun la vot. Prin raport se propune respingerea.

Doamna Raluca Turcan, pe procedură.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Pe procedură de vot.

Eu știu că miza este 2011, însă știți că o să rămânem cu acest raport pe 2010 pentru o altă ședință de plen și o să fie cel puțin jenant, dacă nu... pentru dumneavoastră să votați pozitiv, așa cum sugerează majoritatea din comisiile reunite, după un raport ulterior, care a fost votat negativ. Gândiți-vă!

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnule Dușa, vă rog.

 
 

Domnul Mircea Dușa:

Doamna președinte,

Îi rog pe colegii noștri să fie atenți atunci când se aprobă ordinea de zi a plenului reunit. Ordinea de zi a fost aprobată.

Ați venit cam târziu, doamna deputat, să faceți alte propuneri.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Bun! Haideți să votăm. Încă o dată, supun la vot raportul Comisiilor pentru cultură, prin care se propune respingerea raportului de activitate al Societății Române de Televiziune.

Voturi pentru raportul Comisiilor pentru cultură?

Rog secretarii să numere.

240 de voturi pentru raport.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

(Intervenție neinteligibilă din sală)

Da. Au anunțat deja că nu participă la vot.

4 abțineri.

Raportul Comisiilor pentru cultură a fost adoptat. Prin urmare, raportul de activitate al Societății Române de Televiziune pe anul 2011 a fost respins.

Vreau să fac următoarea precizare. Vreau să vă reamintesc faptul că, potrivit art. 46 alin. (7) din Legea nr. 41/1994, consiliul de administrație al SRTV este, astfel, demis de drept.

 
Numirea domnului Radu Călin Cristea ca director interimar al Societății Române de Televiziune.

Vă rog, domnule Zgonea.

 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna președinte,

Domnule președinte,

În conformitate cu prevederile legale, vă cer ca, Comisiile reunite pentru cultură să se întrunească în această perioadă pentru a vota un director general interimar, iar grupurile parlamentare pot face propuneri pentru funcția de director general interimar. Conform Legii SRTV, maximul pentru mandat interimar este de șase luni de zile.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Este o propunere. Există alte intervenții pe marginea acestei propuneri? Nu sunt alte intervenții pe marginea acestei propuneri.

Atunci, o supun la vot. Este vorba de întrunirea Comisiilor pentru cultură...

Domnule Zgonea, ați precizat și când? Acum. De îndată, da?

Supun la vot această propunere.

Voturi pentru? 240 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 23 de voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Acum se convoacă cele două Comisii pentru cultură pentru stabilirea unui interimat la Societatea Română de Televiziune.

 
Adoptarea Declarației referitoare la problemele actuale aflate pe agenda Uniunii Europene și obligațiile ce revin României în baza acestora.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă Declarația primului ministru referitoare la poziția Guvernului României cu privire la colaborarea interinstituțională și reprezentarea României în domeniul afacerilor europene.

Declarația va fi urmată de dezbateri și adoptarea unui act al Parlamentului României referitor la declarația prim-ministrului, inițiat de unele grupuri parlamentare și elaborat de Comisiile pentru afaceri europene.

Dați-mi voie să-l invit la tribună pe domnul Victor-Viorel Ponta, prim-ministru, pentru prezentarea declarației.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul, vă rog.

 

Domnul Victor-Viorel Ponta - prim-ministrul Guvernului României:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Aș dori, în numele Guvernului României, să vă mulțumesc pentru faptul că ați acceptat să audiați astăzi prim-ministrul într-o declarație referitoare la colaborarea interinstituțională și reprezentarea României în domeniul afacerilor europene.

Aș dori să-mi permiteți, pentru început, fiind doar două zile de la un scrutin electoral, să mulțumesc, de la această tribună a Parlamentului României, tuturor cetățenilor României care au participat duminică la vot, indiferent de opinia politică sau de candidatul căruia i-au adresat votul lor. Cred că o prezență importantă - 60% din populația României, conform recensământului din 2002, deci, în realitate, mai mult de 60% - reprezintă un mesaj important pentru clasa politică și pentru interesul politic pentru alegeri democratice.

Aș dori, tot cu această ocazie și fără niciun fel de parti-pris politic, să-i felicit pe toți deputații și senatorii care au participat în campania electorală, și pe cei care au obținut un mandat de președinte de consiliu județean sau primar, cât și pe cei care nu l-au obținut. Important este că parlamentarii României au participat la acest scrutin.

De asemenea, aș dori să-mi permiteți, considerând ca un semnal politic extraordinar pentru întreaga clasă politică, să o felicit pe doamna senator Olguța Vasilescu - (Aplauze) -, primul candidat care a câștigat alegerile pentru o primărie importantă, indiferent de ceea ce se considera ca fiind, în societatea românească, reminiscențe tradiționale și imposibilitatea alegerii într-o funcție importantă a unui candidat-femeie. Cred că alegerea colegei noastre, doamna senator Vasilescu, este un semnal important de modernizare a societății românești și vreau să urez succes și doamnei senator, și tuturor parlamentarilor care au fost aleși în funcțiile de administrare locală, tot succesul necesar.

Aș vrea să intru cât mai rapid pe fondul declarației politice pe care o susțin astăzi în fața Parlamentului, reamintind tuturor celor care ne privesc în acest moment că aderarea României la Uniunea Europeană a fost unul din puținele obiective fundamentale pentru țara noastră în care consensul politic a funcționat în mod real.

În mod sigur, accederea noastră în structurile europene se datorează tuturor forțelor politice și tuturor guvernelor de după 1995 și cred că este de datoria noastră, astăzi, de a face tot ceea ce ține de actuala clasă politică pentru ca integrarea României în Uniunea Europeană să devină efectivă, să devină, în mod sigur, cât mai avantajoasă pentru cetățenii României și să asigure o reprezentare constituțională, dar și eficientă a României în structurile europene.

Aș vrea să precizez încă de la început că văd această declarație politică în fața dumneavoastră nu ca pe un gest de conflict între instituțiile statului, între președintele României și prim-ministru, ci ca pe o încercare de revenire la normalitatea conlucrării între instituțiile statului și, mai ales, o văd ca pe o revenire la ceea ce, în orice democrație și în sistemul constituțional românesc, trebuie să fie implicarea, decizia Parlamentului României în toate reprezentările și soluțiile pe care România le susține pe plan european.

Consider că, după anul 2008, instituțiile statului nu au colaborat suficient de bine în reprezentarea noastră pe plan european, Parlamentul României a fost, practic, exclus de la deciziile cele mai importante, iar șeful Guvernului, sigur, din proprie inițiativă, a considerat că neimplicarea Domniei Sale este soluția utilă. Din punctul meu de vedere, ca prim-ministru, cred că este absolut necesar, pentru ca România să fie reprezentată constituțional și eficient pe plan european, ca Parlamentul României, Guvernul și Președintele să conlucreze și, în acest fel, practic, pozițiile României să aibă o cât mai mare reverberație pe plan european și cât mai multe șanse de a fi, cu adevărat, implementate.

O să trec foarte rapid... Am fost parlamentar în toți acești ani și știu că răbdarea nu este întotdeauna punctul forte al Parlamentului. Am să trec foarte rapid la cele cinci puncte aflate pe agenda europeană, pe care Guvernul României le consideră, în acest moment, fundamentale pe termen mediu și lung pentru interesul României.

În primul rând, aderarea la spațiul Schengen. Și vreau doar să vă informez..., aveți la dispoziție toți membrii Parlamentului, în formă scrisă, declarația pe care o susțin în acest moment.

Voiam doar să vă informez că, la ultimul Consiliu al miniștrilor de interne, poziția României și progresele României au fost apreciate în mod real și că este de datoria noastră, a Guvernului, a Parlamentului, a Președintelui, să ne accentuăm eforturile pentru ca, în luna septembrie, decizia Consiliului European să fie o decizie favorabilă accesului României în spațiul Schengen.

Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare. În luna iulie, va fi adoptat și dat publicității un raport care să cuprindă progresele făcute de România în ultimii cinci ani.

Din punctul de vedere al Guvernului pe care îl conduc - și aici vreau să apreciez eforturile făcute de fostul ministru al justiției, domnul Predoiu, dar și de noul ministru al justiției, domnul Corlățean - toate obligațiile pe care ni le-am asumat pe plan european trebuie îndeplinite. Avem luate toate măsurile pentru implementarea codurilor adoptate de dumneavoastră, de Parlament, și, de asemenea, pentru implementarea măsurilor prevăzute în Strategia anticorupție.

Vreau să fac o singură observație. Consider că un raport pozitiv privind Mecanismul de Cooperare și Verificare este un raport pozitiv pentru România. Declarațiile iresponsabile și egoiste ale unor oameni politici români, care își doresc, doar pentru că partidul din care fac parte nu se mai află la putere, să avem un raport negativ pe justiție, cred că fac parte dintr-un mod de a face politică de dinainte de 1995 sau, poate, chiar de dinainte de 1989. Consider că un raport pozitiv este un raport pozitiv pentru România, nu pentru o forță politică sau alta, pentru că, în ultimii cinci ani, am fost, pe rând, partidele reprezentate astăzi în Parlament, într-o formă sau alta, la guvernare și un raport pozitiv ar reprezenta o bilă albă pentru România în ansamblu. Interesele meschine nu cred că au legătură cu interesul de ansamblu al României și, din acest punct de vedere, vă asigur că toate eforturile României și ale Guvernului vor fi îndreptate în direcția îndeplinirii acelor condiționalități pe care România trebuie să le pună în practică cât mai rapid.

Un al treilea punct esențial pe agenda europeană, care privește România, este stadiul absorbției fondurilor europene. În mod sigur, este domeniul în care România ar fi putut câștiga cel mai mult și în care, din păcate, a pierdut cel mai mult. În ultimii ani, fără a încerca să prezint în fața dumneavoastră vinovățiile, așa cum le văd eu în acest moment, este evident că am ratat ocazia de a folosi cei mai ieftini bani din lume, deoarece fondurile structurale și de coeziune, ca și cele privind politica agricolă comună, sunt fonduri nerambursabile. România s-a împrumutat de la instituțiile financiare internaționale și, sigur, de pe piața financiară privată cu bani pe care ar fi putut să-i obțină prin accesarea fondurilor europene.

Împreună cu ministrul Orban, care, așa cum știți, a făcut parte și din Guvernul trecut, face parte și din Guvernul actual, cu noile structuri pe care le-am construit în cadrul aparatului de lucru al prim-ministrului, am luat toate măsurile și le vom lua în continuare pentru a limita, pe cât posibil, eventuale pierderi de fonduri europene și pentru a încerca să construim un sistem instituțional care să permită României să absoarbă, cu adevărat, acești bani.

Vreau, în fața dumneavoastră, a Parlamentului României, să vă asigur de faptul că Guvernul pe care îl conduc va opri toate practicile anterioare de blocare a proiectelor europene pe criterii politice. Din punctul meu de vedere, orice primar, orice președinte de consiliu județean, indiferent dacă este de la USL, PDL, UDMR sau orice alt partid, va avea tot sprijinul necesar pentru accesarea fondurilor europene și consider condamnabilă aprecierea acestor proiecte pe un criteriu politic, și vreau să vă asigur că acest lucru nu se va mai întâmpla în viitor.

De asemenea, doamnelor și domnilor deputați și senatori, este esențială pentru România implicarea noastră activă în dezbaterea privind viitorul cadru financiar multianual, viitorul buget al Uniunii Europene, buget care va fi discutat și la actualul Consiliu European, și în cadrul președinției cipriote a Uniunii Europene și va privi fondurile pe care Comisia Europeană le va avea la dispoziție și, evident, le va pune la dispoziția statelor membre în perioada 2014 - 2020.

Am avut, în urmă cu zece zile, la București, o întâlnire esențială, la care a participat președintele Comisiei Europene, domnul Barosso, au participat nouă prim-miniștri și încă șase reprezentanți la nivel înalt din țările membre ale unui grup care se numește "Prietenii coeziunii". Este pentru prima dată când România participă activ la discuțiile privind bugetul 2014 - 2020. Este esențial pentru România ca fondurile afectate României, atât pe politica agricolă comună, cât și cele de coeziune și structurale, să fie la nivelul pe care îl așteptăm.

Repet, pentru că e, probabil, important în dezbaterea care urmează, faptul că la această dezbatere, care a avut loc chiar în Palatul Parlamentului, pe 1 iunie a.c., a fost prezent președintele Comisiei Europene - într-o paralelă instituțională, dacă doriți, un prim-ministru al Europei - domnul Barosso și prim-miniștrii din 16 țări membre ale Uniunii Europene. E normal, pentru că Guvernele acestor țări și prim-miniștrii acestor țări sunt responsabili în fața țării lor de modul în care va arăta bugetul Uniunii Europene și de modul în care va fi adoptat și afectat acest buget.

Nu în ultimul rând, la nivel european, dincolo de adoptarea Tratatului de guvernanță fiscală, pe care și dumneavoastră l-ați ratificat de curând în Senat, există o dezbatere importantă privind un pact de creștere economică și creare de locuri de muncă. Această propunere a aparținut, inițial, președintelui Comisiei Europene, domnul Barosso, dar, în mod real, pe plan european, dincolo de politica de disciplină bugetară și austeritate, odată cu alegerea Președintelui Franței, domnul Hollande, și cu apariția, în fruntea Guvernelor a șapte țări, pentru moment, europene a unor noi Guverne, această discuție devine din ce în ce mai importantă și poate reprezenta pentru România o șansă de a fi implicată în ceea ce dorește pe plan european în efortul de creare de locuri de muncă și creștere economică.

Acestea sunt cele cinci puncte esențiale, pe care Guvernul României, cu acceptul dumneavoastră și cu mandatul dat de dumneavoastră, dorește să le promoveze pe plan european.

Aș vrea să trec la punctul următor, în care să spun încă o dată că îmi doresc... și cred că votul de duminică a arătat că există un suport popular pentru reluarea comunicării și colaborării instituționale. Nu cred că Parlamentul României poate să fie un simplu spectator la ceea ce înseamnă reprezentarea României pe plan european. Consider că dumneavoastră trebuie să fiți întotdeauna informați, înainte de reuniunile la nivel european, asupra agendei acestor reuniuni și să dați un mandat de principiu celor care reprezintă România, evident, urmând să fiți informați asupra deciziilor luate pe plan european.

Referitor la prevederile constituționale, ca și dumneavoastră, nu doar pentru că sunt jurist, dar sunt deputat, alături de dumneavoastră, cunosc prevederile Constituției României, cunosc foarte bine Regulamentele Uniunii Europene și este foarte clar că Președintele României și prim-ministrul, în egală măsură, pot reprezenta interesele României pe plan european. Nu există niciun fel de prevedere în Constituția României prin care unul din cei doi reprezentanți ai executivului să aibă un monopol asupra reprezentării. Dimpotrivă, Constituția României prevede o anumită colaborare și partajare a atribuțiilor între Guvern și președinte.

Aș vrea să vă reamintesc faptul că, pe plan european, din cele 28 de țări - vorbesc de cele 27 membre ale Uniunii Europene, plus Croația, care va adera la sfârșitul lunii iulie 2013 -, 25 de țări sunt reprezentate, în mod exclusiv, la nivel european, de către prim-miniștri. Excepțiile le formează Cipru, acolo unde, evident, sistemul constituțional nu prevede funcția de prim-ministru, și Franța, acolo unde prim-ministrul este numit și demis de către președinte, fără a trece prin procedura parlamentară, pe care dumneavoastră o cunoașteți foarte bine.

Din acest punct de vedere, consider util, pentru buna reprezentare a României, ca cel care reprezintă România la nivel european, în funcție, evident, de agenda reuniunii, să aibă un mandat de principiu din partea dumneavoastră, a Parlamentului României, și să prezinte în fața dumneavoastră atât înainte de Consiliu, cât și după, care sunt temele principale și care sunt deciziile care privesc țara noastră.

Consider util și constituțional, și eficient ca în toate temele care țin de politica militară și de securitate militară, precum și de politica externă comună a Uniunii Europene, reprezentarea României să fie făcută de către Președintele României, în baza atribuțiilor sale constituționale.

De asemenea, consider și vă propun, stimați deputați și senatori, ca în toate problemele care țin de activitatea economică, socială, fonduri europene, securitatea frontierelor, Guvernul și prim-ministrul să reprezinte interesele României pe plan european.

În final, doamnelor și domnilor, agenda Consiliului European din 28 iunie, agendă publică, prevede foarte clar că principalele discuții se vor axa pe situația economică la nivelul Uniunii Europene, pe problema adoptării unui pact de creștere economică și creare de locuri de muncă și pe negocierile privind viitorul mecanism multianual financiar 2014 - 2020.

În final, doamnelor și domnilor, vreau să spun încă o dată că încerc și îmi doresc, prin această declarație, să readuc cooperarea și colaborarea interinstituțională acolo unde Constituția și regulile democratice o așează. Aș dori ca, împreună cu dumneavoastră, să stabilim pentru viitor, indiferent cine va fi Președintele României și indiferent cine va fi prim-ministrul României, un mod de reprezentare constituțională și eficientă a României pe plan european.

Vă mulțumesc pentru răbdare.

(Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Birourile permanente, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au hotărât să propună ca, pentru dezbateri, să fie alocat timp maxim, după cum urmează: câte zece minute pentru grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat, trei minute pentru deputații și senatorii independenți, fără apartenență la grupurile parlamentare.

Sunt observații din partea dumneavoastră pe marginea acestei propuneri făcute de cele două Birouri permanente?

Vă rog, domnule deputat Valeriu Tabără.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

În declarația domnului prim-ministru s-a făcut referire, de mai multe ori, la modul cum au fost atrase fondurile europene, printre acestea, inclusiv la fondurile care sunt aferente agriculturii României.

Vă rog, domnule prim-ministru, să se facă o analiză - și sunt convins că se va face - pe fiecare fond în parte, inclusiv pe cel destinat agriculturii și m-aș bucura sincer ca, în fața Parlamentului, să se prezinte un raport și privind modul cum s-a finalizat Programul SAPARD și care este situația la zi a acestor fonduri pe agricultură, pentru că prea mult le asemănăm cu altele - sigur, și cu alte condiții - dar, cu toate acestea, cred că e bine să avem o situație reală, tocmai pentru a ști ce facem în continuare.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Am să supun la vot timpii de dezbatere.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată această propunere.

Acum am să dau cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare care s-au înscris deja la cuvânt.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul deputat Sever Voinescu.

 
 

Domnul Cotoi Sever-Voinescu:

Doamnelor și domnilor,

Stimate domnule coleg, mă bucur să vă revăd. N-am murit încă!

Domnule prim-ministru,

Doamna președinte,

De câteva luni social-liberalii pun în discuție, de fapt, dreptul președintelui de a participa la reuniunile Consiliului European. Este, s-ar crede, o discuție instituțională, o discuție care urmărește lămurirea raporturilor dintre Președintele României și Guvernul României.

Ar fi fost bine dacă ar fi fost așa, pentru că orice discuție menită să lămurească puțin felul în care funcționează Constituția noastră, astăzi, anacronică și obosită, e benefică.

Reamintesc în treacăt că noi vrem de câțiva ani buni să o schimbăm sau măcar să o reformăm prin câteva modificări esențiale, pentru a o face mai utilă și mai eficientă, dar voința politică generală, esențială procesului de revizuire a Legii fundamentale, nu s-a putut întruni niciodată într-un mediu politic profund divizat și advers.

Tocmai, pentru că nu am putut să revizuim această Constituție, e bine să-i dezbatem textele, căutând să le dăm pe calea interpretării, singura permisă, cuprindere mai precisă.

De fapt, noi suntem acum în situația jurisconsulților romani care, ținuți de regula sacră a interdicției modificării Legii celor 12 table, au putut dezvolta doar pe calea interpretării ei dreptul roman, acest monument nemuritor al civilizației omenești, cu adevărat cea mai înaltă formă a inteligenței socialmente responsabilă din toate timpurile.

Dreptul roman a fost, de fapt, un drept pretorian, adică un drept născut nu din modificarea periodică a Legii fundamentale a celor 12 table, ci prin interpretarea ei într-o legislație mereu subsecventă, care a fost elaborată și rafinată vreme de secole. Lipsa noastră de voință politică ne pune în situația de a repeta experiența pretorilor: nu modificăm Constituția, dar o reinterpretăm până o reinventăm.

Dacă ne e permis sau nu să facem așa ceva, știe doar Curtea Constituțională și ea pusă adesea în situația de a inventa reguli constituționale pentru a permite actualei Legi fundamentale să-și facă treaba.

Am, așadar, domnilor, o părere proastă despre actuala Constituție. Dar nu mă pot opri să nu-i recunosc câteva calități. Una dintre acestea este că, în privința reprezentării statului român în interiorul țării, dar și în afara ei, Constituția noastră este cât se poate de clară: Președintele României deține această prerogativă, conform art. 80 alin. (1). La fel de clar mi se pare și art. 102 alin. (1), care stabilește că rolul Guvernului este acela de a asigura realizarea politicii interne și externe a țării. Guvernul, cu alte cuvinte, traduce în realitate politica externă a României.

E important de reținut această diferență de nuanță. Președintele reprezintă România, adică acționează în numele României, sigur, în limitele stabilite de Constituție și de interesul național, iar Guvernul traduce în realitate, realizează politica externă a țării.

De dragul Constituției voi ignora ceea ce e evident pentru mine în această dezbatere, și anume faptul că nu avem, de fapt, o problemă instituțională. Colegii social-liberali au o mare problemă cu persoana președintelui României, de fapt. Nu avem deci a lămuri o problemă instituțională, ci o problemă personală.

E ciudat să convoci Parlamentul în formulă reunită pentru a rezolva o problemă personală, dar, iată, am ajuns și aici după doar o lună de majoritate socialistă, pentru că, dacă prim-ministrul resimțea o problemă de ordin instituțional, adică un conflict pozitiv de competențe între Domnia Sa și Președintele României, nu se adresa Parlamentului, ci se adresa instituției care, conform legii, rezolvă conflictele de acest gen. Vreau să precizez că folosesc aici termenul "conflict" în sensul strict procedural al lui, referindu-mă la competențe, și în niciun caz în sensul psihologic al termenului.

Dar, prim-ministrul a venit în Parlament dintr-un motiv simplu, pentru că aici are o majoritate politică. Așadar, nu a venit pentru o rezolvare constituțională, ci a venit pentru o dezbatere politică.

Domnul Ponta vrea să facă aici, în Parlament, un fel de meci de braț de fier politic ca să vadă lumea cât e de forțos în raport cu președintele României.

Din punct de vedere procedural, ne-am strâns aici în jurul unui proiect de declarație. O declarație care vrea să interpreteze norma constituțională inventând. O declarație care vrea să dividă, după criterii fragile, rolul reprezentării statului român.

Am, doamnelor și domnilor, două observații majore de făcut. Prima e de natură formală. Conform Constituției noastre, mai precis conform unui text încă neinterpretat, în sensul reinventării sale, de nicio majoritate parlamentară din 1992 încoace, mă refer la art. 67, actele prin care se exprimă Parlamentul sunt legile, hotărârile și moțiunile.

Parlamentul își exprimă puterea legiuitoare, adică puterea de a obliga pe alții, pe noi toți, să facă sau să nu facă ceva, numai prin legi, hotărâri și moțiuni.

Sigur că, în conformitate cu art. 1 pct. 22 din Regulamentul ședințelor noastre comune, ne putem reuni în ședință comună pentru a adopta și declarații. Doar că, așa cum știți, acestea n-au valoare normativă. Nu putem interpreta o normă de drept printr-o declarație sau printr-un act cu caracter exclusiv politic. O normă de drept se interpretează, de 2000 de ani încoace, pe două căi: dacă e vorba de aplicarea unei norme la un caz particular, printr-o hotărâre judecătorească, dacă e vorba despre deslușirea sensului general al unei norme de drept, așa cum vreți dumneavoastră, tot printr-o normă de drept.

Așadar, nu declarația politică adoptată de noi poate fi opozabilă președintelui și prim-ministrului deopotrivă, ci o normă juridică.

Știu, nu vreți să modificăm Constituția, deși asta este singura cale de reglare a raporturilor dintre cele două instituții. Atunci, mi se pare că avem totuși la îndemână un drum. E vorba de calea unei hotărâri a Parlamentului reunit.

Și, dacă tot ne-am strâns să lămurim o temă care spuneți că vă frământă și care, repet, mie îmi pare rezolvată de Constituție cât se poate de clar - dar, sigur, dumneavoastră aveți tot dreptul să aveți stupori acolo unde eu am certitudini, după cum și eu am tot dreptul să cer lămuriri acolo unde dumneavoastră sunteți siguri -, haideți, să adoptăm o hotărâre a Parlamentului cu acest subiect. Doar hotărârea are forță juridică obligatorie, nu și declarația. Prin urmare, doar hotărârea poate relaxa crampa constituțională pe care, din câte văd, o resimțiți.

Pe fond, aș avea câteva observații scurte. Înainte de toate, aș vrea să lămuresc termenii discuției. Sigur, Uniunea Europeană este o realitate instituțională tot mai amplă, dezvoltări de-a dreptul baroce, pe care nu toată lumea le poate urmări. Există multe discuții cu privire la performanțele Uniunii, cât e ea de bună sau de rea în diferite privințe, dar toată lumea e de acord că Uniunea Europeană e foarte bună când e vorba să inventeze birocrații.

Uniunea Europeană produce multe comitete și comiții, consilii și departamente, oficii și agenții, cu un entuziasm, să recunoaștem, demn de o cauză mai bună, așa că bietul cetățean european abia reușește să le urmărească.

Discursul public al prim-ministrului pe această temă, ca și discursul public al ministrului său de externe, m-au îndemnat adesea să-i consider și pe ei mare parte a acestei mase de cetățeni europeni excedați, pur și simplu, de întortochelile labirintice ale instituțiilor Uniunii.

Așadar, aș vrea să lămuresc, mai ales pentru domniile lor, despre ce e vorba. Să lămurim confuzia pe care, poate la repezeală, cei doi o fac uneori între Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene. Asta e confuzia cea mai relevantă în speță.

Nu dezvolt și tema confuziei dintre Consiliul European și Consiliul Europei, o confuzie pentru care, fie vorba între noi, un student în primul an pică examenul la orice școală de drept sau de studii europene și pe care, uneori, încercănat de orele multe și târzii la care luptă cu dictatura prin studiourile foștilor securiști, ministrul de externe o mai face. Îl las să se lămurească singur.

Așadar, Consiliul European este tema discuțiilor noastre. Consiliul European este instituția la care se referă art. 15 din Tratatul consolidat, definită ca fiind compusă "din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum și din președintele său și președintele Comisiei".

La reuniunile acestui Consiliu European participă Președintele României și e normal să fie așa, pentru că președintele are, prin Constituție, vocație generală în a reprezenta România.

Nu există în Constituția noastră o distincție în interiorul funcției de reprezentare. Nu există nicăieri specificat faptul că, pe anumite teme, România e reprezentată de cineva și pe alte teme e reprezentată de altcineva. Și unde Constituția noastră nu distinge, nici noi nu avem voie să distingem, zice un vechi adagiu juridic, devenit principiu în materia interpretării legilor.

Sigur, puteți prin vot să faceți praf acest principiu pe care se clădește civilizația juridică de mii de ani încoace, doar ați câștigat alegerile locale - vă felicit! - și asta vă dă dreptul să refondați lumea.

Suntem în altă situație însă când vine vorba despre ceea ce Tratatul numește "consiliu" și atât. Noi vorbim în acest caz despre Consiliul Uniunii Europene. Acesta e un alt consiliu, despre care Tratatul vorbește un articol mai jos, la art. 16. Aici, România participă prin Guvernul său, așa e firesc, așa se întâmplă, pentru că acesta e locul în care se dezbat și se decid politici ce influențează direct activitatea guvernelor.

Diferența dintre cele două instituții e esențială, pentru că, prima, Consiliul European, nu are nici o funcție legislativă, în vreme ce a doua, Consiliul Uniunii Europene, exercită, împreună cu Parlamentul European, funcția legislativă ca și funcția bugetară la care s-a referit pe larg prim-ministrul nostru.

Nu în ultimul rând, vă invit să priviți felul în care procedează statele cu sisteme constituționale similare în spirit cu sistemul nostru. Și, aici, exemplul cel mai bun e al Franței. Cine reprezintă Franța la ședințele Consiliului European, la reuniunile Consiliului European? Președintele.

Când neînțelegerile politice specifice coabitării au ajuns atât de mari, în anii guvernării Jospain, mergeau la Consiliu și președintele și prim-ministrul.

Folosiți, vă rog, canalele europene de discuții pe care le aveți pentru a vă informa asupra impresiei pe care această dualitate de reprezentare a făcut-o în Consiliul European. Mai ales de atunci, Consiliul European nu e niciodată fericit să promoveze dualitatea reprezentării. De altfel, astăzi, în sensul că merg și unul și altul, nici nu mai e posibil.

În fine, un cuvânt și despre distincția pe care o propuneți în declarație: politică externă versus politică internă.

Cât e extern și cât e intern într-o discuție în Consiliu, va fi mereu o dispută. În fapt, ceea ce e intern sau extern rămâne o dispută teoretică, scolastică aproape.

Mi-e teamă că și pe asta vom ajunge să o decidem tot prin vot în Parlament, iar când îi va veni vremea s-ar putea să fie o altă majoritate decât cea de acum și, prin urmare, viziunea asupra a ceea ce e intern sau extern pe agenda unui Consiliu European s-ar putea să fie alta.

De fapt, ceea ce se încearcă acum este, din punctul meu de vedere, un abuz constituțional uriaș. Se încearcă modificarea regimului constituțional în România fără modificarea Constituției. Se încearcă instaurarea unui regim parlamentar, chiar dacă această Constituție consacră un regim de altă natură. E ceva nou și foarte periculos. Dacă vrem, dacă vreți un alt regim constituțional, haideți, să modificăm Constituția.

Prin urmare, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, vă propun, dragi colegi și doamnă președinte, să adoptăm o hotărâre a Parlamentului, așa cum am propus și în comisie - din păcate, acolo, n-am avut succes, sper să am succes în plen -, o hotărâre a Parlamentului care să aibă următorul cuprins, având în vedere că, în conformitate cu art. 10 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, "Statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de șefii lor de stat sau de guvern și în Consiliu de guvernele lor, care la rândul lor răspund în mod democratic fie în fața parlamentelor naționale, fie în fața cetățenilor lor" - și am încheiat acum un citat din tratat:

În temeiul art. 80 alin. (1), art. 81 alin. (1) și art. 67 din Constituția României, republicată,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1. Statul român va fi reprezentat în Consiliul European la toate reuniunile de către Președintele României.

Art. 2. În mod excepțional, Președintele României îl poate mandata pe prim-ministru să participe la unele reuniuni ale Consiliului European.

Art. 3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial.

Noi credem că asta este calea prin care putem rezolva această dispută, dacă admitem că ea există și vă rog, domnule prim-ministru, vă rog, stimați colegi, să reflectați asupra propunerii noastre.

Iar pe dumneavoastră, doamna președinte, vă rog, sigur, respectând toate procedurile, să supuneți la vot această propunere.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

(În acest moment, conducerea ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului este preluată de domnul Vasile Blaga, președintele Senatului.)

 
 

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc și eu.

O vom supunem la vot după discuții.

Îi dau cuvântul domnului deputat Duvăz, din partea Grupului parlamentar al PSD. (Rumoare, discuții)

Eu am dat cuvântul în ordinea grupurilor, dar... Așa ați dat, deci Duvăz, Tăriceanu, Frunda. Așa am aici. Bun.

Domnule deputat Tăriceanu, vă rog să luați cuvântul, și va urma domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz. Vă rog.

 
 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Cu toții am luat act de poziția Guvernului României, exprimată astăzi de domnul prim-ministru Victor Ponta, cu privire la colaborarea interinstituțională și problema reprezentării României în domeniul afacerilor europene și cred că este un moment binevenit pentru a face o discuție pe aceste subiecte.

Sigur, am să mă refer în două cuvinte la poziția exprimată de antevorbitorul meu. Cu toate că era multă rumoare în sală, am avut curiozitatea să stau să ascult ce a spus domnul deputat și, din ceea ce a spus, am înțeles următorul lucru: că face o serie de propuneri care să vină să completeze actualul cadru constituțional, care i se pare insuficient de puternic în ceea ce privește definirea rolului președintelui. Și cum Domnia Sa este un mare adept al politicii atlantiste și un mare susținător al Statelor Unite, a venit și ne-a făcut o propunere care pe mine m-a bulversat, pentru că propunerea pe care o face Domnia Sa se apropie mai degrabă de modelul din Rusia, cu Putin președinte, decât de ceea ce ar trebui să facem noi într-o Europă democratică, cu democrații parlamentare, domnule deputat. Cam așa se leagă, sintetic spunând, ceea ce dumneavoastră ați prezentat aici cu mare lux de amănunte.

Și, în această privință, vă pot spune că - eu vorbesc în numele Grupului parlamentar al PNL - ne situăm la ani lumină distanță și, conform pozițiilor pe care Partidul Național Liberal le-a adoptat de-a lungul timpului, din 1990 încoace, pe când Partidul Democrat încă, din păcate, nu exista - e un mare câștig democratic pentru România apariția Partidului Democrat pe scena politică, vă dați seama -, deci, de acum 22 de ani, noi am susținut întotdeauna că România trebuie să fie mai degrabă o republică parlamentară și acesta a fost modelul politic pentru care am optat.

Sigur că actuala Constituție consacră o formulă destul de ambiguă, care îi dă posibilitatea președintelui, în anumite situații și pe anumite problematici, să reprezinte România și acest lucru nici nu-l contestăm, pentru că nu avem de gând să punem în discuție prevederile constituționale.

Ceea ce cred însă că, astăzi, este mai important decât acest lucru, pentru că nu suntem, de fapt, în fața unei dezbateri de fond pe problema revizuirii Constituției, este subiectul referitor la rolul Parlamentului în definirea politicii țării noastre pe chestiunile legate de afaceri europene, și anume: demersul prim-ministrului, pe care vreau să-l salutăm și care vine în consens cu poziția noastră, acela de a susține un rol crescut al Parlamentului în ceea ce înseamnă prezentarea problemelor legate de Uniunea Europeană, dezbaterea acestor probleme în Parlament și, în final, dincolo de această fază intermediară de informare reciprocă pe care Guvernul o face în fața Parlamentului, trebuie să existe, acesta este dezideratul, un mandat pe care Parlamentul îl dă reprezentantului României atunci când este vorba de susținerea și promovarea punctelor de vedere ale României la reuniunile europene, în Consiliul European sau în alte instanțe unde România este reprezentată: la Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne, la Consiliul pentru Afaceri Generale și așa mai departe.

Și ar fi dezirabil să instituim o cutumă în baza căreia premierul să vină în mod regulat să informeze Parlamentul, care, după aceea, să poată face o dezbatere pe problematica înscrisă pe agenda Consiliului European și, ulterior, sigur, în baza acestei dezbateri să formuleze un punct de vedere și un mandat care să fie încredințat reprezentantului României la dezbaterile din cadrul Consiliului European sau alte instituții europene.

Acesta este, aș spune, punctul esențial al demersului pe care prim-ministrul îl face astăzi și pe care noi dorim să-l susținem. Și salutăm acest demers, domnule prim-ministru.

În ceea ce privește acum problematica care este sintetizată în cinci puncte principale, care vor face obiectul dezbaterilor viitoare și necesitatea, prin urmare, ca Parlamentul României să adopte o serie de poziții în cele cinci chestiuni-cheie pe care le avem în viitor, pe termen scurt și pe termen mediu: aderarea la spațiul Schengen, Raportul Comisiei privitor la Mecanismul de Cooperare și Verificare, care sunt subiecte care vor mai exista o bună bucată de vreme pe agenda politică a Uniunii Europene și a României, în fine, avem problema fondurilor europene și problema absorbției, care cred că trebuie să facă o discuție complet separată și aș spune că este mai mult de interesul României decât de interesul Uniunii Europene sau al Consiliului European, cu toate că acolo nu există indiferență față de această problemă, și, în fine, sunt două chestiuni care urmează să fie dezbătute în perioada imediat următoare - cadrul financiar multianual al Uniunii Europene pentru 2014 - 2020 sau, în traducere liberă, dacă vreți, problema bugetului Uniunii Europene, care ne interesează în mod vital, și, în fine, propunerea referitoare la încheierea unui pact de creștere economică și creare de locuri de muncă care să completeze Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare.

Această ultimă propunere, după cum știți, a fost readusă în discuția Consiliului European ca urmare a alegerilor prezidențiale din Franța și mi se pare salutară, pentru că, în fond, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare nu face decât să caute soluții pentru viitor, dar nu dă niciun răspuns la criza economică profundă cu care se confruntă Europa și, implicit, România, în prezent. Și, fără o politică orientată către creștere economică și locuri de muncă, probabil că vom discuta mult și bine despre aceste probleme și peste doi ani, că tot s-au împlinit sau se împlinesc patru ani de când Uniunea Europeană și România sunt în criză.

Așadar, cred că aceste probleme vor trebui să facă obiectul dezbaterilor noastre profunde și vreau să înțelegeți că Parlamentul nu mai trebuie să fie un factor pasiv în aceste dezbateri publice. Sunt dezbateri care nu interesează numai Uniunea Europeană sau numai Guvernul, interesează fiecare cetățean, pentru că deciziile care se iau în forurile europene au apoi consecințe în planul vieții de zi cu zi a cetățenilor.

Sunt convins că, mai devreme decât vă imaginați, va veni vremea în care, în momentul în care veți merge în colegiile dumneavoastră electorale, cetățenii vă vor întreba de ce s-a luat această decizie, dacă decizia este favorabilă României, dacă decizia nu are consecințe negative asupra României, iar aceste probleme vor deveni teme curente de dezbatere, precum cele cu care ne-am confruntat în campania de alegeri care s-a încheiat săptămâna trecută. sau temele cu care ne vom confrunta la alegerile din această toamnă.

În fine, al treilea punct al prezentării făcute de domnul prim-ministru se referă la modalitatea în care România este reprezentată la Consiliul European. Și aici, sigur că trebuie să constatăm că, în ultimii ani, prin absența evidentă a prim-ministrului în viața publică și internă, și externă, s-a produs, dacă vreți, o deplasare de atribuții către președinte, care le-a preluat cu mare dorință și, în acest fel, sigur, cu toții am constatat că de foarte multe ori președintele țării juca și rolul de prim-ministru, atât în plan intern, aduceți-vă aminte când primea delegațiile FMI... Eu stau și mă întreb ce făcea președintele la întâlnirea cu FMI. Vă aduceți aminte, probabil, că ieșea după aceea și vorbea în numele României spunând că "România s-a angajat să...", deci președintele angaja România după discuțiile cu FMI, când știm foarte bine că acesta ar fi fost rolul prim-ministrului, dar prim-ministrul era total absent. Și, total absent a fost și la toate reuniunile Consiliilor Europene.

Prin urmare, s-a creat un fel de cutumă a ultimilor ani, de care acum președintele se simte, într-un fel, aproape obligat să profite în continuare. Și, domnul Voinescu, bineînțeles, să-i acorde credit sau cei de la PDL.

Eu cred că trebuie să reintrăm într-o ordine constituțională normală și să constatăm nu numai că 25 din cele 27 de țări europene sunt reprezentate la Consiliul European de prim-ministru, ci trebuie să constatăm care este problematica Consiliilor Europene și trebuie să constatăm că rolul de șef al Executivului revine prim-ministrului și nu președintelui, că președintele are atribuții legate de domeniul apărării și domeniul politicii externe, dar agenda Uniunii Europene este o agendă care este pentru toate țările europene, calată cu preponderență pe subiectele de politică internă.

Așadar, cred că trebuie să intrăm într-o situație de normalitate și, având în vedere problematica care se va dezbate la Consiliul European viitor, din această lună, mi se pare absolut normal ca România să fie reprezentată de șeful Guvernului.

Nu numai atât, Consiliul European nu este numai un for de dezbatere, este un for de decizie. Toate deciziile care se iau la reuniunile Consiliului European urmează a fi implementate de țările membre și implementarea revine, evident, numai și numai Guvernului, pentru că este singurul care are pârghiile necesare pentru a face acest lucru.

Este, practic, dacă vreți, o situație trasă la indigo cu cea din faza de preaderare - și la acea perioadă tot Guvernul era cel care avea obligația și responsabilitatea, subliniez, nu numai obligația și pârghiile, dar și responsabilitatea aducerii la îndeplinire a angajamentelor pe care România și le luase pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Suntem într-o situație de continuare a acestor demersuri pe care România le-a avut de întreprins, pe care le are a întreprinde în perioada care urmează pentru a-și îndeplini obligațiile de stat-membru și pentru a-și promova și apăra interesele naționale în rândul țărilor europene, așa cum toate celelalte țări o fac.

Așadar, cred că suntem în consens cu demersul pe care l-a făcut prim-ministrul și, prin urmare, vă pot declara aici, în mod clar și lipsit de echivoc, că sprijinim acest demers în totalitate și salutăm și faptul că acest subiect a fost adus în dezbaterea Parlamentului.

Nu-mi rămâne decât să cred că astăzi este o zi poate mai puțin potrivită pentru o astfel de dezbatere pe fond, o dezbatere pe principii, având în vedere pentru unii euforia rezultatelor, pentru alții tristețea eșecului pe care, în fine, îl înțeleg.

Așadar, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, vă declar că susținem poziția prezentată de prim-ministru astăzi, în Parlament, și așteptăm ca, pe viitor, acest demers să se materializeze, să se concretizeze în dezbateri cât mai largi pe subiectele respective, ținând cont de interesul pe care Parlamentul trebuie să-l arate în aceste chestiuni.

Vă mulțumesc.(Aplauze în sală)

 
   

(Din acest moment, conducerea ședinței este preluată de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților.)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Am să-i dau în continuare cuvântul domnului deputat Bogdan Niculescu Duvăz, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.

 
 

Domnul Bogdan-Nicolae Niculescu Duvăz:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați miniștri, membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

O să vă aduc la cunoștință punctul nostru de vedere, al Grupurilor parlamentare ale PSD, în legătură cu solicitarea prim-ministrului și în legătură cu participarea, în numele României, la Consiliul European, a prim-ministrului.

În primul rând, o să dau o interpretare din punct de vedere constituțional, pentru că aici s-au făcut tot felul de exerciții. Antevorbitorul nostru, din partea Grupurilor parlamentare ale PDL, a încercat să ne convingă că președintele țării reprezintă România, așa cum scrie art. 81 - art. 80, mă corectez, alin. (1), și această reprezentare, practic, trebuie să fie oricând și peste tot.

M-aș întreba dacă este cazul să ne reprezinte și la expoziția mondială, de exemplu, unde România face parte, sau la campionatul de fotbal, atunci când România o să ia parte. Presupun însă nu aceasta era intenția.

O interpretare falsă, o interpretare greșită a ceea ce Constituția prevede, pentru că reprezentarea României, în cazul președintelui, conform Constituției României, trebuie văzută în plan extern, acolo unde se vorbește de atribuțiile președintelui în planul politicii externe.

Și acolo lucrurile sunt destul de clare. La art. 91 alin. (1) "Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern". Subliniez, "negociate de Guvern". Nu este o noutate, fără îndoială. Eu nu fac decât să fac aceste sublinieri pentru dumneavoastră "și le supune spre ratificare Parlamentului" etcetera.

"Celelalte acorduri, tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege".

Din punctul acesta de vedere, stimați colegi, un lucru pe care colegii noștri nu l-au ridicat - cei care combat propunerea noastră de declarație a Camerelor reunite și propunerea prim-ministrului, care conduce Guvernul României - este că avem o lege, și anume avem Legea nr. 590/2003, care stabilește clar. Se numește Legea privind tratatele și stabilește clar unde semnează președintele în numele României, deci unde ne reprezintă Domnia Sa.

Tot din punct de vedere constituțional, s-au făcut niște paralele privind situația Franței. Vă informez, stimați colegi și stimate colege, care ați ridicat problema Franței, care este o republică semiprezidențială - și, într-adevăr, acolo, președintele are puteri constituționale atât asupra Guvernului, cât și asupra prim-ministrului - că în această a cincea republică, această constituție este pusă în discuție. Și dacă vă preocupă modificări constituționale, nu vă luați după Franța, ci încercați să participați la modificările Constituției Franței pe care ei înșiși doresc s-o modifice, trecând-o spre un sistem de democrație parlamentară.

Noi însă nu ne aflăm în această situație, nici a Franței, nici a Ciprului. Nu suntem o republică nici măcar semiprezidențială. Suntem o țară în care, prin abuz, președintele, care a avut o majoritate care s-a spulberat în ultimele săptămâni, a folosit prerogative care nu erau constituționale - pur și simplu, de autoritate asupra partidului de guvernământ, asupra premierului și asupra Guvernului - și a făcut aproape ce a vrut.

Noi nu venim să cerem o modificare constituțională, stimați colegi. Venim să punem lucrurile așa cum stau ele în interiorul Constituției.

Pe de altă parte, în ceea ce privește chestiunea legală, principiul de bază este că tot ce se întâmplă și tot ce urmează să se întâmple și să se decidă de către guverne, în urma unui Consiliu European, de către state, în urma unui Consiliu European, trebuie ca Parlamentul, care reprezintă controlul public unic și unicul control autorizat, să poată să exercite acest control.

Conform Constituției României, pentru că președintele nu are asemenea atribuții, Parlamentul nu are pârghii de control asupra președintelui. Președintele își permită să se ducă în nume propriu, să ia decizii în numele României și, după care, să anunțe Parlamentul la televizor, ceea ce este nu inadmisibil, dar total și profund nedemocratic, în afara tuturor principiilor europene.

Niciodată, și nici Președintele Franței, atunci când a trăit în sistemul de coabitare, cu toate dificultățile care au apărut, nu și-a permis - repet, care are alte prerogative și este, în paranteză fie spus, și Președintele Consiliului de Miniștri - să facă un asemenea abuz. Și dumneavoastră ne cereți în continuare să susținem un asemenea abuz sau să nu deranjăm un asemenea abuz.

În fine, mai am și unele considerații de ordin practic, în afară de cele de ordin constituțional și de ordin legal. Considerentele de ordin practic rezultă, în primul rând, din conținutul agendei acestui Consiliu din 28 iunie din acest an, care se referă la subiecte precum situația economică și relansarea creșterii economice în Europa, adoptarea unor măsuri economice și sociale, cu precădere la relansarea posibilității creșterii locurilor de muncă și dezvoltării, reluarea creșterii economice, precum și continuarea negocierilor privind cadrul financiar multianual în perioada 2014 - 2020, cu sublinierea că domnul președinte, cel târziu în 2014, nu va mai fi Președintele României și nu văd de ce ar mai fi preocupat de această perioadă 2014 - 2020.

Deci din toate aceste teme, toate trebuie prelucrate, toate trebuie discutate în mod practic de către șeful Guvernului și toate trebuie să aibă o continuitate în politicile guvernamentale, care sunt, de fapt, cele care asigură politica internă și externă a României făcută de Guvern, conform tot Constituției, art. 103.

În fine, aș încheia, într-un fel, spunând la Capitolul "Elemente practice" că ar trebui, în urma și a întâlnirii care a avut loc la București și la care au participat 15 state - 9 la nivel de prim-ministru - care au discutat problemele de coeziune, împreună cu președintele Comisiei Europene, Emanuel Barroso, și care au dorit să aibă această continuare a discuțiilor și la Consiliul European din 28 iunie, stimați colegi, să trimitem pe cineva care, cel puțin, este luat în seamă și cu care ceilalți discută. Că am tot trimis pe cineva pe care l-am văzut că prea adeseori nu primește nici măcar o mână întinsă de la cei care reprezintă celelalte state în Consiliul European.

Sunt convins că va fi util pentru România și sunt convins că o asemenea decizie va pune lucrurile la punct și ne va face să fim mai aproape și de intrarea în Schengen, și de o abordare mai corectă privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, și, de ce nu, de fondurile europene pe care le-am irosit atât de rău și atât de în defavoarea noastră în acești ani.

Noi, cu siguranță că vom vota această solicitare, prin propunerea unei declarații pe care o vom prezenta în numele USL-ului la sfârșitul acestor dezbateri.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în sală)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

În continuare, domnul senator Frunda György, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

 
 

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, doamnă președinte a Camerei Deputaților.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Dați-mi, vă rog, voie să încerc, în numele celor două grupuri parlamentare, senatorial și din Camera Deputaților, a Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, să încerc o interpretare constituțională a reprezentării României în politica externă și în relațiile cu Uniunea Europeană.

Și, când vorbesc separat de politica externă și de Uniunea Europeană, nu fac o greșeală, ci fac o distincție juridică de subiect de drept internațional.

Uniunea Europeană nu este un organism al dreptului internațional public. Deci problema relațiilor externe, din punctul de vedere al Uniunii Europene, nu se interpretează din punct de vedere al dreptului românesc, al dreptului constituțional, prin abordarea art. 80 și 91 din Constituția României, ci prin abordarea art. 102 alin. (1) din actul fundamental, care prevede că Guvernul asigură realizarea politicii externe a României.

Consiliul European este un organism de decizie interguvernamentală, așa cum prevede Tratatul european, și care lasă la aprecierea țărilor membre ca, după caz, în baza legislației naționale, să decidă cine reprezintă statul respectiv. Într-adevăr, avem doar două state, Franța și Cipru, care sunt reprezentate de președinte și un compromis de partide politice, în situația Lituaniei, pentru anumite cazuri.

În cazul României, fără doar și poate, singurul chemat să reprezinte România în ședința Consiliului European este prim-ministrul, dintotdeauna, al Guvernului României, (Aplauze în sală) pentru că la ședința Consiliului European există două instrumente juridice. Acestea sunt directiva și decizia, care implică luarea măsurilor și asumarea răspunderii guvernelor naționale. Deci singurul care poate să-și asume această responsabilitate este prim-ministrul țării respective.

În ceea ce privește conduita de până acum a președintelui republicii, care, în mod abuziv și printr-o interpretare autoritară a actului fundamental, a reprezentat România, cred eu că este o atitudine care trebuie evitată pe viitor, indiferent de persoana Președintelui României.

Profit de această ocazie să vă propun, doamnelor și domnilor senatori și deputați, ca noul Parlament al României, cei care vor mai fi aici sau vom fi aici, să gândim, într-adevăr, o revizuire a actului fundamental al României. Are prea multe scurtcircuite constituționale, are o interpretare atât de laxă din partea Curții Constituționale și a instituțiilor fundamentale, încât nu funcționează și nu se aplică normal.

Haideți să mergem spre o republică parlamentară!

Marea majoritate a țărilor membre ale Uniunii Europene sunt republici parlamentare, pentru că democrația se hotărăște în Parlament, iar Președintele României - și-mi doresc cu sinceritate acest lucru - să fie un om de cultură generală, să fie o personalitate a acestei țări de care să fiu mândru, de care să mă simt reprezentat și care să vreau să mă reprezinte întotdeauna. Iar deciziile politice, lupta politică să fie luate în Parlament, iar responsabilitatea și decizia să fie ale Guvernului.

De aceea, fără a avea parti-pris-uri - și după câte ați văzut, fără a avea puncte de vedere politice - printr-o interpretare onestă a Constituției, vă propun, în numele celor două Grupuri parlamentare ale UDMR, cu consecvența și rigurozitatea de care dăm dovadă de 22 de ani, să dăm această interpretare cererii Guvernului.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

(Aplauze în sală)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ovidiu Ganț, reprezentând Grupul parlamentar al minorităților naționale. Se pregătește domnul senator Mircea Geoană.

 
 

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Stimate domnule președinte al Senatului,

Stimată doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Stimate domnule prim-ministru,

Onorați membri ai Cabinetului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Convingerea noastră este că astăzi discutăm asupra unui efect și nu asupra cauzei. Nici nu putem, probabil, să o facem, dar, în opinia noastră, cauza este formularea deseori ambiguă a Constituției țării noastre, o formulare care necesită o modificare cât de repede posibil, evident nu actualmente, nu în aceste zile. Dar efectul acestei formulări este faptul că trebuie să dezbatem astăzi aspecte pe care alți parteneri europeni le-au clarificat demult.

De aceea, consecvenți opiniei noastre referitor la construcția constituțională din România, credem și noi că, atunci când va fi posibil, trebuie să modificăm actul fundamental al statului român, în sensul unei republici parlamentare în care această chestiune de reprezentare să fie lămurită, așa cum este și în celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Analizând textul declarației propuse, salutăm și propunerea pe care noi o vedem o propunere de compromis, acea partajare a atribuțiilor în spiritul actualei Constituții și pentru evitarea unor dezbateri ulterioare, până la modificarea textului Constituției.

Credem, domnule prim-ministru, că ați făcut o propunere elegantă prin textul acestei declarații.

Salutăm, totodată, faptul că ați venit astăzi în fața Parlamentului și ați vorbit despre politica europeană și despre un mandat pentru care Parlamentul sau față de care Parlamentul să se exprime, așa cum ne propuneți - textul -, citez: "Să stabilească un mandat de principiu."

Credem, domnule prim-ministru, că ați făcut un lucru bun astăzi, un lucru normal în alte state membre, un lucru care însă nu are voie să rămână un demers singular. Și, de aceea, vă rugăm, ca reprezentanți ai Executivului, să susțineți la dezbaterea textului de lege care va reglementa relațiile dintre Parlament și Guvern în ceea ce privește afacerile europene ca primul punct al declarației să devină articol de lege, astfel încât în Parlamentul României sau Parlamentul României să trebuiască să fie informat, în prealabil, asupra agendei Consiliului European și, așa cum am spus, să stabilească un mandat de principiu, care să asigure totuși membrilor Executivului libertatea de manevră, atunci când va fi vorba de negocierile concrete de la Bruxelles.

Totodată, suntem de părere, domnule prim-ministru și stimați colegi, că este foarte bine ca Parlamentul României să dezbată cât mai frecvent teme de politică europeană. Este un deficit pe care l-am resimțit adeseori, în ultima perioadă, având chiar senzația existenței unui anumit dezinteres, ca să formulez destul de tare acest lucru, în raport cu problematica europeană la nivelul Parlamentului României.

Nu numai că acest lucru contravine spiritului și literei Tratatului de la Lisabona, care a avut ca principal aspect implicarea sporită a parlamentelor naționale în actul decizional al Uniunii Europene, dar credem, totodată - asta este părerea noastră - că afacerile europene sunt preponderent chestiuni de politică internă. Reprezentarea și abordarea lor ca politică externă sunt un aspect subsecvent al deciziilor și politicilor pe care le luăm în interiorul României.

Și, în fine, stimate domnule prim-ministru și stimați colegi, ne-ați prezentat, pe scurt, agenda pentru următoarea reuniune de la Bruxelles. Sigur, ne-am bucurat că ați făcut-o. Nu am intrat în detaliu și nici nu vreau s-o fac, însă credem și noi, alături de dumneavoastră, că politica de coeziune, continuarea ei este pentru România un aspect fundamental. Nu putem să abdicăm de la acest capitol al politicii europene și nici nu putem să fim de acord cu reducerea bugetului Uniunii Europene din acest punct de vedere. Chiar dacă acest lucru este dorit de anumite state membre, eu cred că poziția României trebuie să fie cât se poate de fermă din acest punct de vedere și ne bucură faptul că, prin întrevederea avută recent la București, ați încercat, și probabil reușiți, să creați un front comun al mai multor state membre din acest punct de vedere.

În fine, domnule prim-ministru și domnule ministru al administrației și internelor, m-a bucurat ceea ce am citit despre ultima reuniune referitoare la modificarea reglementărilor Tratatului Schengen. Cred că este foarte bine și este normal să avem un punct de vedere cât se poate de ferm din acest punct de vedere. Să nu acceptăm niciun fel de compromisuri și, totodată, să ne spunem părerea cu hotărâre, așa cum s-a întâmplat, pentru că suntem parteneri egali cu toată lumea care este parte la acest tratat. Nu avem niciun motiv să ne fie rușine. Din contră, trebuie să fim mândri de ceea ce am realizat în ceea ce privește reforma frontierelor - și aici mă refer la toate guvernele care s-au succedat și care s-au implicat în această problematică. Am convingerea că vom ajunge la un rezultat favorabil la Consiliul JAI din septembrie.

Vă mulțumesc frumos pentru atenție.

(Aplauze în sală)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Îl invit acum la microfon pe domnul senator Mircea-Dan Geoană, și încheiem lista intervențiilor în acest fel.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamnă președinte,

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Cabinetului,

Stimate colegi și stimați colegi,

Domnule Cristea, vă salut, aici, în mijlocul nostru!

Voi face un foarte scurt comentariu. Vreau să spun că salut reintrarea într-o logică firească, constituțională, democratică, naturală a relației dintre Executivul României și Parlamentul național.

Aș dori să vă reamintesc deciziile importante pe care România le-a adoptat, fără o minimă consultare a Parlamentului României: pactul cu privire la guvernanța economică, planul național de reforme, planul național de convergențe, stabilirea datei de 2015 ca dată a aderării României la zona euro, probleme legate de lipsa oricărei dezbateri în Parlamentul național cu privire la Strategia "Europa 2020", singurul Parlamentul din UE 27, care nu are o conversație cu privire la strategia de dezvoltare, competitivitate și incluziune socială a Europei.

Ceea ce prim-ministrul Victor Ponta spune azi în Parlamentul național, arată că acest tip de practică păguboasă pentru țară, acest abuz de autoritate și substituire de atribuțiuni pe care președintele Băsescu le-a practicat copios - și-mi pare rău că mulți oameni, care sunt conștienți de acest lucru, au trebuit să înghită tăcut această pervertire a sensului democrației românești - încetează cu această după-amiază.

În al doilea rând, vreau să vă mai spun ceva, care este mai important decât finețea interpretării juridice a domnului Frunda sau claritatea demersului ideologic al domnului Tăriceanu cu privire la atribuțiunile, cine reprezintă ce în statul român, conform Constituției sau preferințelor cu privire la o republică semiprezidențială atenuată, cum avem noi, sau cu privire la republică parlamentară sau, de ce nu, chiar și cu alte variante de conducere a României.

Avem, în acest moment, o situație extraordinar de severă la nivel european. Acest Consiliu din 28 - 29 iunie, la care sunt convins că prim-ministrul Ponta va fi prezent, și trebuie să fie prezent, va discuta mai mult decât MCV, Schengen și alte chestiuni cu adevărat importante pentru noi. Se va discuta, în fapt, despre trecerea la următoarea etapă a construcției europene, în care Germania va cere, în mod evident, mai mult abandon de la suveranitate națională, în schimbul continuării finanțării crizei financiare a periferiei zonei euro.

Și dacă atribuțiuni de suveranitate și cedare de suveranitate națională nu reprezintă un subiect de discuție în Parlament, atunci înseamnă că niciun alt subiect nu-și merită locul și rostul în această aulă a democrației românești.

Și, în ultimul rând - și este argumentul care pledează și mai mult în favoarea tezei prezentate și în declarația pe care sunt convins că o vom adopta -, este problema faptului că nu mai avem timpul să trimitem la Consiliul European oameni care, din punct de vedere formal, reprezintă statul român - Președintele României reprezintă statul român, nu putem nega acest lucru - dar, din punct de vedere eficacitate, atunci când se discută probleme de salvare a Spaniei... Italia a intrat într-o zonă de dubiu cu privire la nevoia de a apela, ea însăși, la acest mecanism de salvare financiară -, să putem să avem pe cineva care, din punct de vedere reprezentare, poate că are ceva de făcut, dar, din punct de vedere reprezentativitate, nu are nimic de spus.

Suntem în coabitare, este o nouă majoritate, este un nou prim-ministru, el trebuie să fie acolo pentru a reprezenta și apăra, în timp real, interesele noastre.

Salut faptul că, în prezentarea prim-ministrului, nu s-a vorbit de o excludere din tabloul reprezentării externe a Președintelui României, care ar fi un exces, în mod evident.

Faptul că, acolo unde este politică externă clasică, acolo unde este problemă de securitate națională, acolo unde sunt probleme de natură militară - și, har Domnului, și Europa se ocupă de aceste lucruri - cred că este firesc ca Președintele României, în situații anume, să reprezinte România.

Și, bineînțeles, eu consider - și este interpretarea mea, domnule prim-ministru, a ceea ce ați prezentat aici, în Parlament - că, de fapt, suntem invitați ca, până la modificarea Constituției, care trebuie să aibă loc, cu privire la problematica europeană și până când Parlamentul viitor, probabil, va avea mai multă energie să facă acest lucru, se vorbește de un mandat generic pe care-l cereți astăzi Parlamentului României, urmând ca, înainte de fiecare Consiliu European sau înainte de orice decizie importantă din zona europeană, reprezentanții dumneavoastră sau chiar dumneavoastră să veniți în Parlament și să solicitați un mandat specific cu privire la tematică fiecărei dezbateri importante pe care o veți considera a fi de apanajul Parlamentului național.

De aceea, fără îndoială, din punct de vedere politic, din punct de vedere al cutumei europene și din punct de vedere al eficacității reprezentării noastre într-un moment complicat pentru România și complicat pentru Europa, această abordare rațională, echilibrată este singura pe care o avem la dispoziție și pe care o susțin fără niciun fel de rezervă.

Vă mulțumesc foarte mult.

(Aplauze în sală)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Cu aceasta am încheiat.

Am să-i dau cuvântul domnului prim-ministru Victor Ponta. Vă rog.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Vreau să mulțumesc tuturor parlamentarilor pentru prezența la această dezbatere, pentru pozițiile exprimate. Evident că mulțumesc grupurilor parlamentare, care, prin reprezentanții lor, au arătat susținere pentru propunerea făcută de Guvern.

Vreau să spun încă o dată că astăzi putem să aducem, încet, încet, lucrurile pe direcția funcționării normale a instituțiilor statului. Sunt absolut convins că cea mai mare greșeală ar fi să vorbim doar de conflicte personale.

Nu cred că voi rămâne toată viața prim-ministru, așa cum nu cred că domnul președinte Băsescu va rămâne toată viața președinte. Cred că trebuie să stabilim reguli, dincolo de oameni, și trebuie să acceptăm faptul că Parlamentul României, mai mult decât un președinte sau un prim-ministru este depozitarul legitimității populare exprimate prin vot.

Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru aceste poziții exprimate. Regret că distinsul meu coleg, domnul Voinescu nu este prezent, am apreciat și poziția Domniei Sale, dar i-aș fi spus cu simpatie că iată că, până și la "Republica de la Ploiești" se întâmplă schimbări, așa încât cred că putem să facem schimbări în bine și în România. Mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Înainte de a intra în declarația referitoare la problemele actuale aflate pe agenda Uniunii Europene și obligațiile ce revin României în baza acestora, a fost o propunere făcută de Grupul parlamentar al PDL pentru introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de hotărâre care vizează, practic, aceeași dezbatere, forma este însă "Proiect de Hotărâre" și nu "declarație politică", făcând precizarea că "declarația politică" nu are niciun fel de efecte juridice, ci un caracter exclusiv politic.

De aceea, dați-mi voie să supun la vot această propunere.

Voturi pentru? 30 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 254 de voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Bun. Prin urmare, înscrierea pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre a fost respinsă.

Trecem la declarația referitoare la problemele actuale aflate pe agenda Uniunii Europene și obligațiile ce revin României în baza acestora.

Am să-l invit, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul Valeriu Zgonea pentru a prezenta această declarație.

 
 

Domnul Valeriu-Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarație referitoare la problemele actuale aflate pe agenda Uniunii Europene și obligațiile ce revin României în baza acestora.

1. Parlamentul României trebuie să fie informat, în prealabil, asupra agendei Consiliului European și să stabilească un mandat de principiu, cu privire la ceea ce va susține reprezentantul României; Parlamentul României trebuie să fie informat după fiecare Consiliu European cu privire la deciziile adoptate;

2. Având în vedere că atribuțiile președintelui și Guvernului în domeniul afacerilor europene sunt partajate:

- în materia de politică militară și de securitate militară, precum și în politica externă comună a Uniunii Europene, este constituțional și funcțional ca președintele României să aibă precădere în a reprezenta România.

- în materia economică, socială, bugetară, referitoare la fondurile europene, aderarea la spațiul Schengen, precum și în alte aspecte executive, este constituțional și funcțional ca primul ministru al României să aibă precădere în a reprezenta România.

Reprezentarea României la Consiliul European se va face după îndeplinirea procedurii de la punctul 1 (referitor la obligativitatea informării și definirii unui mandat în cadrul parlamentar), precum și în baza principiilor de precădere constituțională și funcțională definite la punctul 2.

Văzând că agenda Consiliului European din 28 iunie 2012 se referă la subiecte precum situația economică și Uniunea Europeană, adoptarea unor măsuri economice și sociale, precum și în continuarea negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual 2014 - 2020, Parlamentul României consideră că primul ministru trebuie să reprezinte pozițiile României la lucrările Consiliului European din 28 iunie 2012.

Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat, astăzi, 12 iunie 2012.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Intervenții din partea grupurilor parlamentare pe marginea acestei declarații?

Domnule deputat Eugen Nicolăescu, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna deputat Roberta Anastase, președinte de ședință,

Stimați colegi,

La proiectul de declarație care a fost distribuit, ca urmare a unor consultări care au avut loc după distribuirea proiectului, vă propun următoarele amendamente, astfel încât textul să fie foarte clar și să reprezinte cu adevărat o poziție importantă a Parlamentului.

La punctul 1, vă propun următoarea reformulare: "Parlamentul României trebuie să fie informat, în prealabil, asupra agendei Consiliului European și să stabilească un mandat de principiu..." și mai departe se modifică textul, "referitor la pozițiile pe care le va susține și promova reprezentantul României", și textul curge în continuare până la sfârșitul acestui punct.

La punctul 2: la prima liniuță, se face o modificare, "în materie de politică europeană de apărare și de securitate" și textul curge în continuare, așa cum a fost prezentat inițial; la a doua liniuță, la sfârșitul textului, se adaugă: "și de a participa la procesul decizional al Consiliului European". Și pe pagina următoare, în loc de "văzând că", este normal să formulăm în spiritul legislativ, "având în vedere că...".

Cu aceste amendamente Grupul parlamentar al PNL va vota proiectul de declarație.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Bun. Am să supun la vot întâi aceste propuneri de modificare făcute de domnul deputat Eugen Nicolaescu și apoi am să întreb dacă sunt și alte intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Voturi pentru modificările propuse de domnul deputat? 246 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 28 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Propunerile au fost adoptate.

Mai sunt intervenții și din partea altor grupuri parlamentare pe marginea textului prezentat? Nu mai sunt.

Supun votului dumneavoastră declarația referitoare la problemele actuale aflate pe agenda Uniunii Europene și obligațiile ce revin României în baza acestora.

Voturi pentru? 249 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 30 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

 
Adoptarea Declarației Parlamentului privind aderarea României la principiile și obiectivele Strategiei Naționale Anticorupție și acceptarea participării la mecanismul de coordonare și monitorizare.

Cu aceasta trecem la următorul punct din ordinea de zi. La punctul 3 din ordinea de zi avem Adoptarea unei Declarații a Parlamentului privind aderarea României la principiile și obiectivele Strategiei Naționale Anticorupție și acceptarea participării la mecanismul de coordonare și monitorizare.

Pentru citirea acestei declarații... Am văzut că este semnată de președinții celor două comisii juridice, domnul Iordache și domnul ...

Domnule senator Țuțuianu, vă rog.

   

(Domnul senator Adrian Țuțuianu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

 
 

Domnul Adrian Țuțuianu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Textul este următorul: Declarație privind sprijinirea implementării noii Strategii Naționale Anticorupție 2012 - 2015.

Parlamentul României, în calitatea sa constituțională de unică autoritate legiuitoare a țării,

Reafirmând dreptul său suveran de a adopta legislația anticorupție;

Recunoscând rezultatele înregistrate până în prezent de către Direcția Națională Anticorupție, Agenția Națională de Integritate, precum și de alte instituții și organisme cu atribuții în prevenirea și combaterea corupției;

Luând act de adoptarea Strategiei Naționale Anticorupție de către Guvernul României;

Condamnă corupția în toate formele în care se manifestă și exprimă în mod ferm angajamentul de continuare a eforturilor anticorupție prin mijloacele legale corespunzătoare în vederea:

- asigurării stabilității cadrului legislativ și instituțional anticorupție;

- sprijinirii îndeplinirii condiționalităților din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

În acest scop, Parlamentul României constatând voința politică de susținere a luptei anticorupție, adoptă prezenta declarație, prin care:

1. sprijină principiile și obiectivele Strategiei Naționale Anticorupție;

2. își asumă îndeplinirea măsurilor specifice ce țin de competența exclusivă a Parlamentului României;

3. susține și promovează adoptarea cadrului legislativ anticorupție ce vizează, în principal, procedura de soluționare a cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii sau arestării persoanelor care, în virtutea funcției publice, beneficiază de imunitate, potrivit legii, precum și adoptarea modificărilor legislației în materia finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale în vederea creșterii transparenței și consolidării integrității în rândul membrilor săi, în concordanță cu recomandările GRECO;

4. participă la îndeplinirea condiționalităților stabilite prin mecanismul de cooperare și monitorizare a Strategiei Naționale Anticorupție, atât la nivelul Platformei de Cooperare a Instituțiilor Independente și Agențiilor Anticorupție, cât și la nivelul Comisiilor de Monitorizare a Progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare;

5. solicită Guvernului ca, periodic, o dată la 6 luni, să informeze Parlamentul asupra modului de îndeplinire a măsurilor cuprinse în Strategia Națională Anticorupție și asupra rezultatelor în lupta împotriva corupției.

Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 12 iunie 2012, în conformitate cu art. 1 pct. 22 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 4/1992, cu modificările și completările ulterioare.

Vă mulțumesc mult.

(Domnul senator Adrian Țuțuianu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare pe marginea acestei declarații? Nu sunt.

Atunci supun la vot declarația.

Voturi pentru? 261 de voturi.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, declarația Parlamentului României privind sprijinirea implementării noii Strategii Naționale Anticorupție 2012-2015 a fost adoptată.

Am să-l invit acum pe ministrul justiției pentru a exprima punctul de vedere al Guvernului. Domnule Titus Corlățean aveți cuvântul.

 
 

Domnul Titus Corlățean - ministrul justiției:

Doamna președinte, domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Eu aș dori, în numele Guvernului României, să adresez mulțumiri Parlamentului pentru votul acordat astăzi.

Este un semnal politic - vă garantez - extrem de important, pe care Parlamentul îl lansează către partenerii europeni și către Comisia Europeană și este un semnal care confirmă rolul important al Parlamentului în îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Este un semnal politic important pe care toate partidele parlamentare românești îl transmit și voiam să salut, în numele Guvernului, această poziție a Parlamentului. Mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Deciziei Consiliului European 2011/199/UE din 25 martie 2011 de modificare a articolului 136 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cu privire la un mecanism de stabilitate pentru statele membre a căror monedă este euro.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Deciziei Consiliului European 2011/199/UE din 25 martie 2011 de modificare a articolului 136 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cu privire la un mecanism de stabilitate pentru statele membre a căror monedă este euro.

Raport comun al Comisiilor juridice și Comisiilor pentru afaceri europene ale celor două Camere ale Parlamentului.

Este lege organică.

Avem raportul comun al comisiilor juridice și comisiilor pentru afaceri europene ale celor două Camere ale Parlamentului.

Am să-l invit pe domnul vicepreședinte Florin Iordache pentru a prezenta raportul.

 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamna președinte.

Așa cum ați precizat, prezint raportul comun al celor patru comisii: cele două Comisii juridice și două Comisii pentru afaceri europene ale celor două Camere ale Parlamentului.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Este vorba de un proiect de lege de modificare a Tratatului de funcționare a Uniunii Europene. Membrii celor patru comisii au agreat crearea noului mecanism care este menit să garanteze stabilitatea financiară a zonei euro în ansamblu și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună adoptarea proiectului de lege pentru ratificarea Deciziei Consiliului European 2011/199/UE din 25 martie 2011 de modificare a articolului 136 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cu privire la un mecanism de stabilitate pentru statele membre a căror monedă este euro. Vă mulțumesc mult.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind amendamente, urmează votul final asupra acestui proiect de lege.

Supun la vot proiectul de lege. Numai o secundă, pentru că nu este nici un secretar aici. Domnule Țuțuianu, vă rog.

Voturi pentru? 307 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc.

 
Numirea domnului Radu Călin Cristea ca director interimar al Societății Române de Televiziune.

Cu aceasta, trecem la următorul punct din ordinea de zi, Numirea directorului general interimar al Societății Române de Televiziune.

S-au întors comisiile?

Din sală: Da, da.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă rog.

 
 

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Astăzi, în ședință comună, Comisiile pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă din cadrul Parlamentului României au dat aviz comun privind numirea domnului Radu Călin Cristea în funcția de director general interimar al Societății Române de Televiziune.

(Discuții la prezidiu)

Avizul comun al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă din cadrul Senatului și al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă din cadrul Camerei Deputaților privind numirea domnului Radu Călin Cristea în funcția de director general interimar al Societății Române de Televiziune.

În urma încheierii dezbaterilor, comisiile reunite au dat aviz favorabil, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenți în sală, în momentul votului - 17 voturi, pentru candidatura domnului Radu Călin Cristea pentru funcția de director general interimar al Societății Române de Televiziune.

De asemenea, se propune Hotărâre privind numirea directorului general interimar al Societății Române de Televiziune:

În temeiul prevederilor art. 21 și având în vedere dispozițiile articolului 46 alin. (7) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, cu modificările ulterioare, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1 - (1) Domnul Cristea Radu Călin se numește în funcție de director general interimar al Societății Române de Televiziune, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, până la numirea unui nou Consiliu de administrație și a președintelui Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune, care este și directorul general al societății.

(2) Durata interimatului nu poate fi mai mare de 6 luni.

Art. 2 - Directorul general interimar va exercita atribuțiile și competențele prevăzute la art. 28-30 din Legea nr. 41/1994, republicată, cu modificările ulterioare.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 12 iunie 2012, cu respectarea prevederilor art.76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare pe marginea raportului?

(Discuții la prezidiu)

Acum, avem două opțiuni. Se poate considera... și, pentru că există, să spunem, o dezbatere, este firesc să întreb plenul.

Pe de o parte, există un raport al Comisiilor de cultură, raport care poate fi supus votului dumneavoastră, așa cum procedăm cu fiecare raport, în sensul ca care votul să se facă deschis prin ridicarea mâinii. Și există și precedentul numirii ca director interimar a domnului Sassu.

Iar în al doilea rând, ținând cont că este vorba totuși de o persoană, votul poate fi secret și exprimat pe baza buletinelor de vot.

Am să supun la vot prima propunere care este susținută - să spunem - de marea majoritate a liderilor de grup, aceea de a fi vot deschis prin ridicarea mâinii, ținând cont de faptul că votul se dă pe raport.

Voturi pentru? 276 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Prin urmare, supun la vot raportul Comisiilor de cultură, artă și mijloace de informare în masă a Senatului și Camerei Deputaților privind numirea domnului Radu Călin Cristea în funcția de director general interimar al Societății Române de Televiziune.

(Discuții la prezidiu)

Proiectul de hotărâre, corect. Votul este deschis. Acum vreau să vă exprimați.

Voturi pentru? 242 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 30 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Aprobarea unei modificări în componența nominală a Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO: <BR>- domnul deputat Dan-Radu Zătreanu trece la Comisia Permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, în locul domnului deputat Andrei-Valentin Sava.

Următorul punct din ordinea de zi - punctul 6 - Modificări în componența nominală a Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.

Primul punct vizează Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2009 privind aprobarea componenței Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.

Domnul deputat Dan-Radu Zătreanu, aparținând Grupului parlamentar PDL, este desemnat în calitatea de membru în locul domnului deputat Andrei-Valentin Sava.

Există observații din partea dumneavoastră? Dacă nu, supun la vot această hotărâre.

Voturi pentru? 276 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie: <BR>- domnul senator Gheorghe Bîrlea îl înlocuiește, în calitatea de vicepreședinte, pe domnul senator Viorel-Riceard Badea în Grupul parlamentar de prietenie România - Republica Italiană; <br>-domnul senator Gheorghe Bîrlea îl înlocuiește, în calitatea de membru, pe domnul senator Dorin Păran în Grupul parlamentar de prietenie România - Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord; <br>-domnul deputat Florin Iordache îl înlocuiește, în calitatea de președinte, pe domnul senator Marius-Gerard Necula în Grupul parlamentar de prietenie România - Regatul Țărilor de Jos; <br>-domnul senator Marius-Gerard Necula îl înlocuiește, în calitatea de președinte, pe domnul deputat Florin Iordache în Grupul parlamentar de prietenie România - Regatul Norvegiei.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Modificări în componența nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie.

Este vorba despre Grupul parlamentar de prietenie România - Republica Italiană. Domnul senator Gheorghe Bîrlea, aparținând Grupului parlamentar al PDL, îl înlocuiește în calitatea de vicepreședinte pe domnul senator Viorel Riceard Badea.

La Grupul parlamentar de prietenie România - Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, domnul senator Gheorghe Bîrlea, aparținând Grupului parlamentar al PDL, îl înlocuiește în calitatea de membru pe domnul senator Dorin Păran, aparținând Grupului parlamentar al PNL.

La Grupul parlamentar de prietenie România - Regatul Țărilor de Jos, domnul deputat Florin Iordache, aparținând Grupului parlamentar al PSD, îl înlocuiește în calitatea de președinte pe domnul senator Marius-Gerard Necula, aparținând Grupului parlamentar al PDL.

La Grupul parlamentar de prietenie România - Regatul Norvegiei, domnul senator Marius-Gerard Necula, aparținând Grupului parlamentar al PDL, îl înlocuiește în calitate de președinte pe domnul deputat Florin Iordache, aparținând Grupului parlamentar al PSD.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Supun la vot aceste modificări.

Voturi pentru? 276 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Și aceste modificări au fost aprobate.

Cu aceasta, am epuizat ordinea de zi. Se încheie aici lucrările de astăzi ale Parlamentului. Vă mulțumesc.

 

Ședința s-a încheiat la ora 18.05.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 29 october 2021, 1:09
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro