Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 6 iulie 2012 (sesiune extraordinară)
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.70/17-07-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 06-07-2012 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 6 iulie 2012 (sesiune extraordinară)

4. Prezentarea în sinteză a propunerii de suspendare din funcție a Președintelui României.

 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

  ................................................

Îngăduiți-mi, dar, să deschidem dezbaterea și să-l invit pe domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea inițiatorilor, pentru a prezenta o sinteză a Propunerii de suspendare din funcție a Președintelui României, conform prevederilor art. 95 din Constituție, coroborat cu art. 67 din Regulamentul ședințelor comune ale Senatului și Camerei Deputaților.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule Președinte al României Traian Băsescu,

Domnule președinte al Senatului Crin Antonescu,

Domnule președinte al Camerei Deputaților Valeriu Zgonea,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Analiza evenimentelor politice din ultimii trei ani arată că cel care a generat, conceput și întreținut procesul de alterare a statului democratic a fost președintele Traian Băsescu.

Acest regim neconstituțional, care a căpătat, încet-încet, accente dictatoriale, a supus instituțiile statului unui proces de erodare și disoluție fără precedent.

Acțiunile fățișe ale președintelui Traian Băsescu, care și-a asumat, în mod deschis, neechivoc, rolul de prim-ministru și de președinte de facto al Partidului Democrat Liberal, și care a încercat să domine și să subordoneze Legislativul și puterea judecătorească, ridică grave probleme de ordin politic și juridic.

De aceea, semnatarii acestui document, senatori și deputați, consideră că se impune convocarea cât mai rapidă a unui referendum popular, prin care românii să aibă posibilitatea de a spune, în mod direct, prin vot, dacă sunt de acord cu acțiunile lui Traian Băsescu și cu politicile inițiate și impuse de acesta prin încălcarea prevederilor constituționale cu privire la rolul instituțiilor în statul democratic. Nu există o altă cale, prin care președintele să răspundă pentru acțiunile sale, decât referendumul popular, în condițiile art. 95 din Constituție. Referendumul popular este necesar, pentru că există o listă importantă de încălcări ale Constituției.

În acești ultimi trei ani, președintele Traian Băsescu a uzurpat rolul prim-ministrului și s-a substituit în atribuțiile constituționale ale Guvernului.

Președintele României a săvârșit aceste fapte într-un mod abuziv, impunând Guvernului propunerile sale, de la modificarea Constituției, până la actele normative privind reformarea educației și sănătății. Însă, cea mai gravă a fost situația generată de anunțul președintelui din mai 2010, referitor la reducerea salariilor și a pensiilor. În acel caz, nu numai că președintele s-a substituit Executivului, dar măsurile anunțate de acesta s-au dovedit, ulterior, a fi neconstituționale, cel puțin în ceea ce privește reducerea pensiilor. Astfel, cel puțin în cazul concret enunțat, președintele a acționat în mod direct. A cerut Guvernului să implementeze anumite măsuri, Emil Boc a ascultat, dar măsurile au fost declarate în afara Constituției. Este evident că ne-am aflat în fața unei situații de o gravitate deosebită, iar președintele nu se poate sustrage de la răspunderea sa directă. A ordonat Guvernului să acționeze în afara cadrului constituțional. Mai mult, măsurile impuse de președinte au avut consecințe economice și sociale extrem de grave: aruncarea în sărăcie a numeroși cetățeni români.

Se știe că esența unui regim democratic rezidă în faptul că Guvernul răspunde în fața Parlamentului. În schimb, președintele nu răspunde pentru faptele sale decât în fața poporului, prin referendum. De aceea, președintele nu poate avea puteri executive, pentru că el scapă controlului reciproc între puterile statului.

Tot în acești ultimi trei ani, președintele a încălcat, în mod repetat, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, prevăzute în Constituția României.

Prin declarațiile susținute în spațiul public, care contravin cu rolul și conduita unui președinte, Traian Băsescu a antagonizat categorii sociale, atunci când a declarat că "4,2 milioane de salariați nu pot susține pensiile a 4,9 milioane de pensionari", dovedindu-se un factor potențator al unui conflict social, în loc să găsească soluții pentru a preveni astfel de situații.

Un președinte care a dovedit o atitudine profund guvernată de rasism și xenofobie, prin declarațiile sale jignitoare la adresa oamenilor cu dizabilități sau declarațiile ofensatoare la adresa comunității rome, nu poate conduce o țară. Astfel de atitudini sunt incompatibile cu calitatea de președinte al unui stat membru al Uniunii Europene și cu Constituția României.

Din aceeași categorie de încălcări grosolane ale drepturilor și libertăților cetățenilor face parte episodul promulgării Legii pensiilor, adoptate prin fraudă de Camera Deputaților. Faptul că semnătura președintelui se află pe un act recunoscut ca fiind rezultatul unui furt grosolan de voturi, care va intra, din păcate, în istoria neagră a parlamentarismului românesc, reprezintă o încălcare gravă a atribuției constituționale referitoare la promulgarea legilor - art. 77 din Constituție.

Sub regimul Traian Băsescu, presa a fost inclusă pe lista vulnerabilităților care afectează securitatea națională, fapt fără precedent și o acțiune clară de intimidare a acesteia, o consecință evidentă a faptului că cineva și-a permis să aducă critici la adresa ta - a președintelui și a apropiaților săi! Este revoltător!

Traian Băsescu, folosindu-se de calitatea de șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, a inclus presa printre vulnerabilitățile ce amenință securitatea națională, care au fost identificate în Strategia Națională de Apărare a Țării, urmând ca instituțiile statului să fie obligate, în urma adoptării acestui document, să acționeze împotriva organismelor de presă și pentru limitarea libertății de exprimare.

În același registru de limitări, intimidări și imixtiuni, se înscrie și încălcarea de către președinte, în mod repetat, a principiului separației puterilor în stat și independența justiției.

Contrar rolului de mediator între puterile statului, conferit de Constituție, Traian Băsescu a provocat crize în raporturile dintre Președinție și principalele autorități publice. Astfel, principalele critici vizează modul direct în care a cerut Guvernului să legifereze, practic, fără Parlament, ceea ce a condus la subminarea democrației prin nesocotirea rolului Legislativului, forul democratic de dezbatere, constituit prin voința poporului, prin încurajarea procedurii de angajare a răspunderii de către Guvern, procedură care trebuie să fie excepție, și nu regulă.

Atacurile fără precedent la adresa justiției, prin care președintele a periclitat independența, instigând, totodată, la nerespectarea legii, se înscriu nu doar într-o zonă de neconstituționalitate, ci intră, chiar, în sfera penalului.

Am avut de-a face cu argumente aberante, care să susțină aceste teze periculoase pentru democrație și statul de drept. În concepția președintelui Traian Băsescu, justiția a făcut mai mult rău României decât politicienii sau românii care cerșesc prin Roma sau Paris. Asistăm, așadar, la un atac fără precedent la adresa justiției și la adresa magistraților, din motive electorale înguste, pentru a ascunde incapacitatea Guvernului pe care l-a numit în funcție la acea dată, Guvernul Boc, de a rezolva problemele concrete ale țării, cum ar fi aderarea României la spațiul Schengen.

Atacurile președintelui au vizat și Camera superioară a Parlamentului, Senatul României. Traian Băsescu atacă în mod direct puterea legislativă reprezentată de Senatul României.

Încălcând flagrant același principiu al separației și echilibrului puterilor în stat, președintele Traian Băsescu a declarat la Televiziunea Română, la momentul respectiv, că reforma sănătății, Legea asistenței sociale și legislația legată de justiție trebuie adoptate prin angajarea răspunderii de către Guvern, afirmând că Senatul s-a compromis de la președinte până la ultimul senator, amânând discuțiile pe aceste subiecte.

Așa cum afirmam anterior, pe parcursul celui de-al doilea mandat de președinte, justiția a reprezentat o temă predilectă de atac pentru Traian Băsescu. De la ingerințe continue în activitatea și autoritatea judecătorească, de natură să aducă atingere în mod direct independenței justiției și principiului separației puterilor în stat, la încălcarea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, până la încercările de intimidare a magistraților, au devenit obsesii ale unui președinte nociv pentru democrația din această țară.

În toată această manieră prezidențială anticonstituțională și antidemocratică, Traian Băsescu a inițiat un proiect neconstituțional de revizuire a Constituției și a încălcat procedura de revizuire a Constituției, prevăzută chiar de Legea fundamentală. El și-a asumat, astfel, din nou, rolul Guvernului, inversând rolurile prevăzute de Constituție, care stabilește clar că propunerea privind revizuirea Legii fundamentale revine Guvernului. În cazul de față, proiectul de revizuire a fost trimis de președinte către Guvern, care l-a restituit președintelui. Curtea Constituțională a constatat elemente de neconstituționalitate, dar președintele nu a ținut cont. A decis să trimită proiectul de revizuire către Parlament. Cum respectă, în această situație, președintele opiniile Curții Constituționale?

Lista motivelor de suspendare continuă cu instigarea la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, presiunile directe făcute asupra judecătorilor Curții - prin vizite înaintea unor decizii importante.

Președintele Traian Băsescu a încălcat grav prevederile constituționale când a declarat public, în data de 16 noiembrie 2011, că regimul personal instaurat de Domnia Sa nu intenționează să respecte deciziile Curții Constituționale.

Vizita făcută la Curtea Constituțională de către președintele Traian Băsescu, cu intenția de a pune presiune pe aceștia, în urma anunțului făcut de PSD și PNL că se vor adresa Curții Constituționale reclamând decizia conform căreia Guvernul va îngheța pensiile și salariile bugetare pe parcursul anului 2012, este edificatoare.

Traian Băsescu declara, cu vădită lipsă de respect față de autoritatea Curții și față de Constituție, că nicio altă decizie a Curții Constituționale a României nu va schimba radical hotărârea coaliției de a menține înghețarea salariilor și pensiilor pe parcursul anului 2012.

În acești trei ani, președintele a încălcat sistematic principiul neapartenenței politice a persoanei care ocupă funcția prezidențială și a abandonat rolul constituțional de mediator între stat și societate.

Am văzut cum președintele a acționat, în numeroase situații, în mod explicit și direct, ca lider al PDL. De exemplu: în ziua de 4 martie 2011, a participat la întâlnirea la vârf a Partidului Popular European, la Helsinki. Șeful formal al PDL, Emil Boc, nu a fost invitat. Mai mult, pentru deplasarea președintelui în Finlanda, s-au folosit resursele financiare și materiale ale statului român, deși reuniunea Partidului Popular European era clar, evident, una de partid.

Am văzut cum președintele a respins dialogul real cu partidele politice, cu excepția propriului său partid, PDL, pe care îl lăuda, îl susținea și îl conducea în mod autoritar.

În decursul ultimului mandat, Traian Băsescu a avut cel puțin 20 de întâlniri cu lideri marcanți ai PDL în afara cadrului de consultări cu partidele parlamentare.

Traian Băsescu a fost, de fapt, liderul Partidului Democrat Liberal, neputând fi vorba despre imparțialitatea și neutralitatea cerute de la un adevărat președinte - art. 84 din Constituție -, care ar trebui să se reflecte în modul în care relaționează cu toate forțele politice din țară.

Președintele a încălcat în mod grav prevederile Constituției și principiul fundamental al democrației reprezentative, atunci când declara că nu va numi un prim-ministru din partea USL, chiar dacă această formațiune politică va obține majoritatea absolută în Parlament. Practic, președintele ne spunea, prin acest refuz, că nu va respecta viitoarele decizii ale poporului, ale electoratului.

În concluzie, se poate spune că Traian Băsescu a încercat mereu, în ultimii trei ani, să anuleze regimul democratic românesc și, prin încălcări repetate ale Constituției, să îndrepte regimul politic românesc către unul prezidențial, de conducere unipersonală, în care președintele decide totul, prin uzurparea atribuțiilor celorlalte instituții fundamentale.

Până în prezent, președintele nu a răspuns, din punct de vedere politic, pentru aceste fapte. De aceea, considerăm că un referendum, prin care românii să aibă posibilitatea de a se pronunța asupra continuării mandatului domnului Traian Băsescu, este extrem de necesar.

Perseverența domnului Băsescu de a încălca Legea fundamentală, prin repetarea unor fapte abuzive și care afectează grav funcționarea democratică a statului de drept, demonstrează o atitudine iremediabilă a acestuia, ceea ce ne îndreptățește să solicităm suspendarea lui din funcție.

Stimați parlamentari,

Sunt dovezi și probe care demonstrează că România sub Traian Băsescu este pe un drum greșit, care nu respectă Constituția și, de aceea, mandatul acestuia trebuie să înceteze.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 15 septembrie 2019, 8:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro