Marius Rogin
Marius Rogin
Ședința Camerei Deputaților din 2 octombrie 2012
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.90/12-10-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 02-10-2012 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 octombrie 2012

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.21 Marius Rogin - declarație politică cu tema: "Ce rămâne din solidaritatea europeană?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Marius Rogin:

"Ce rămâne din solidaritatea europeană?"

Nu cu mult timp în urmă, integrarea europeană era dorința oricărui cetățean din sud-estul continentului. Croația, stat acceptat în UE în urma încheierii negocierilor, atrăgea invidia țărilor din fosta Iugoslavie. Dar dorința și invidia europenilor din afara spațiului comunitar au pierit odată cu instalarea crizei. Cu fiecare strigăt de ajutor sosit din direcția Atenei, Romei sau Madridului, ideea de integrare și-a pierdut din farmec, o tendință constatată atât în țările membre, cât și în cele care aspiră la statutul de partener cu drepturi depline. Conform unui recent studiu până și germanii - cândva cei mai entuziaști europeni - și-au pierdut încrederea în Europa.

Traversăm o perioadă în care vechile certitudini: "Europa e bună, Europa înseamnă progres, Europa înseamnă bunăstare" au devenit îndoieli. Iar în privința acțiunilor de salvare a țărilor aflate în dificultate, germanii au ajuns să-și pună întrebarea: investim bani în niște acțiuni despre care nu știm cum se vor sfârși? Răspunsul vine din partea profesorului Hans-Jürgen Axt, de la Universitatea Duisburg-Essen, sub forma unei alte întrebări: "Ce s-ar fi întâmplat oare dacă n-ar fi existat Europa?".

Faptul că fiecare țară își apără acum propriile interese nu înseamnă automat dispariția solidarității, crede profesorul Axt. Dar conflictele se vor înmulți dacă europenii vor repeta obsesiv aceleași întrebări: va rezista Grecia în UE? Sunt oare suficiente instrumentele de solidaritate aflate la îndemâna europenilor?

Germania afirmă că încurajează în continuare procesul de extindere a Uniunii. "Germania este și va rămâne cel mai activ stat membru al UE".

Nu în ultimul rând, Germania vrea să-și protejeze "investițiile" din răsărit - adaugă Lambsdorff. Cel puțin în Balcanii de Vest, Germania a finanțat numeroase inițiative, fiind un partener politic și economic important.

Berlinul susține ideea de extindere, dar în momentul de față UE nu poate primi "pacienți" noi. Încrederea va trebui câștigată. Consolidarea negocierilor cu Turcia, de exemplu, ar fi în interesul Germaniei. Ca evoluție economică și ca poziție geostrategică, Turcia a devenit un partener atrăgător pentru Europa. Ca și înainte, anumite țări din comunitate resping apropierea acestei țări de UE.

Turcii nu se bucură de necazul europenilor loviți de criză, afirmă dr. Erol Esen - de la Universitatea din Antalya. Totuși, se constată că încrederea în sine a turcilor a crescut simțitor. Speranța în aderare a cam pierit, din cauză că turcii nu vor să accepte decizia de înghețare a negocierilor. Or, de pe urma unei posibile integrări a Turciei ar avea de profitat ambele părți, este convins dr. Esen.

În ciuda diferitelor stadii de apropiere de UE, statele din Balcanii de Vest și Turcia au ceva în comun: nimeni nu le poate garanta că, într-o bună zi, vor face parte din Comunitate. Mulți sunt de părere că, după Croația, va mai trece multă vreme până la acceptarea unui nou partener.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 26 octombrie 2021, 18:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro