Mircea Irimescu
Mircea Irimescu
Ședința Camerei Deputaților din 2 octombrie 2012
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.90/12-10-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 02-10-2012 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 octombrie 2012

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.44 Mircea Irimescu - despre "Destine exemplare";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Mircea Irimescu:

"Destine exemplare"

Săptămâna trecută, în comunitatea românească din regiunea Cernăuți au avut loc două evenimente care ar fi meritat mai multă atenție din partea presei din țară. Doresc ca intervenția mea să suplinească în fața dumneavoastră neglijența de care au dat dovadă mijloacele noastre media.

Mai întâi, au avut loc manifestările dedicate omagierii savantului, patriotului și omului politic Eudoxiu Hurmuzachi, la împlinirea a două sute de ani de la nașterea lui. A fost un potrivit prilej de reflecție asupra necazurilor românești de astăzi și dintotdeauna, iar bucovinenii, spre onoarea lor, nu l-au ratat.

În vremurile de reconstrucție europeană de după Revoluția de la 1848, când românii din Principate marcau una dintre realizările strălucite ale istoriei lor (Unirea din 1859), în Bucovina, comunitatea românească locală era implicată într-o acțiune politică cu miză majoră: dezlipirea provinciei din nord-vestul Moldovei de Galiția, provincie slavă a Imperiului Habsburgic la care fusese atașată la sfârșitul secolului al XIX-lea. Pentru a reliefa importanța acestui demers, amintesc că urmările nefireștii alipiri de atunci sunt încă la baza marilor probleme din nordul Bucovinei de astăzi.

Eudoxiu Hurmuzachi, exponent al unei familii boierești de mari patrioți, a fost omul providențial al acestei acțiuni. Și-a folosit priceperea, prestigiul și influența și a convins Curtea Imperială din Viena de oportunitatea înființării unei noi "țări de coroană" autonome în Imperiul Habsburgic. S-au pus astfel bazele unei dezvoltări economice și sociale fără precedent pentru această regiune mărginașă. A fost performanța politică extraordinară a unui român inteligent, corect și devotat comunității pe care o reprezenta.

Dar omul politic de mare anvergură care a fost Eudoxiu Hurmuzachi nu s-a mulțumit doar cu atât. Era conștient că Bucovina autonomă are nevoie de consolidare pentru a se putea dezvolta la nivelul potențialului pe care l-a intuit. Drept urmare, a condus exemplar noua Dietă înființată la Cernăuți, a strunit tendințele naționale centrifuge, a stabilit clar și optim limitele autonomismelor, chiar dacă prin asta și-a făcut dușmani chiar din mijlocul neamului de care aparținea. S-au creat astfel premisele transformării fundamentale a zonei pe care o reprezenta. Pe parcursul unei jumătăți de secol, Bucovina s-a ridicat de la nivelul unei provincii estice subdezvoltate la cel al unei autentice regiuni central-europene.

O astfel de performanță îi era suficientă pentru a câștiga respectul poporului din care s-a ridicat. Însă n-a fost singura lui mare realizare. Sesizând precaritatea surselor documentare necesare studierii și scrierii istoriei poporului său, printr-o muncă titanică, a identificat documentele referitoare la români din arhivele vieneze, a plătit din surse proprii oameni care să le copieze și a oferit patriei sale, România, cea mai importantă colecție de documente istorice din cultura noastră. Și, ca supliment, a scris și o prețioasă sinteză de istorie națională pe care a publicat-o în mai multe volume într-o limbă de circulație europeană (germană).

Apoi au urmat manifestările din localitatea Mahala, din fostul județ Cernăuți, prilejuite de dezvelirea bustului Aniței Nandriș-Cudla, localnică ce a scris tulburătoarea carte "20 de ani în Siberia. Destin bucovinean". Pentru cei ce nu-și amintesc acest titlu, precizez că este vorba despre lucrarea memorialistică a unei femei din nordul ocupat al Bucovinei, care a fost deportată în 1941, împreună cu soțul și cei trei copii ai ei, în Siberia. Cartea a fost un adevărat eveniment editorial în România, a primit premiul "Lucian Blaga" al Academiei Române, a înregistrat două ediții, a fost tradusă în engleză, germană, franceză și italiană (fără nicio implicare de promovare din partea statului român!) și se bucură de succes în multe dintre țările civilizate ale lumii.

În cultura română țăranii ajung cu mare greutate statui. Ei rămân, de obicei, o realitate generică, fără nume, personalități și opere. Iată că această țărancă bucovineancă a spart barierele și a răzbit, urcând, prin merite exclusiv personale, pe soclul destinat unui modest bust ce o reprezintă. Anița Nandriș-Cudla a găsit o cale literară prin care a tulburat conștiințe, a spus adevăruri, a pus pe gânduri intelectualii lumii în care trăim. A dat o lecție uluitoare despre omenie.

Este aici vorba și despre o familie pilduitoare de țărani români, care a dat culturii române câteva cărți esențiale, un profesor universitar (și încă la Universitatea din Londra!) și mulți medici, intelectuali și patrioți. Frumusețea acestei familii vine de la extraordinara solidaritate de care au dat dovadă membrii ei în momentele grele ale unei istorii cu foarte mult irațional. Împrăștiați în lume de vremurile crude, membrii ei s-au regăsit pentru odihna veșnică, venind din Siberia, Anglia și de aiurea, în cripta comună a unui cimitir bucovinean.

În concluzie, avem a ne aminti și noi, parlamentarii de astăzi, măcar pentru o clipă, de un confrate parlamentar de altădată, care a reușit să obțină autonomia provinciei sale aflate sub ocupație străină și să-și aducă o contribuție esențială la transformarea acesteia într-o prosperă regiune europeană. Și despre o femeie simplă și familia ei exemplară, care au trăit într-una dintre cele mai dificile perioade ale istoriei contemporane, dar și-au adus o consistentă contribuție la atât de necesara impunere în lume a unui prestigiu românesc. Să recunoaștem că, absorbiți de eșecurile noastre în serie, nu ne-ar strica să ne aplecăm asupra unor modele și destine exemplare din trecutul nostru nu prea îndepărtat.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 26 octombrie 2021, 17:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro