Plen
Ședința Camerei Deputaților din 2 octombrie 2012
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.90/12-10-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-09-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 02-10-2012 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 octombrie 2012

6. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple "Brambureala din educație duce la plagiat și eșec școlar!", inițiată de Grupul parlamentar al PDL.

 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

  ................................................

Potrivit ordinii de zi și programului de lucru, urmează dezbaterea moțiunii simple inițiate de 63 de deputați din partea Partidului Democrat Liberal.

În legătură cu timpul alocat pentru dezbaterea acestei moțiuni simple, vă prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent al Camerei Deputaților: moțiunea simplă va fi citită de către unul dintre semnatari, conform procedurii, Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la început și la încheierea dezbaterilor.

Pentru dezbateri, luând în calcul câte zece secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat se prezintă astfel: Grupul PDL 17 minute, PSD 15, PNL 10 minute, UDMR trei minute, minoritățile naționale trei minute, Grupul parlamentar progresist două minute, deputați independenți două minute.

Dacă aveți obiecții, vă rog frumos? Domnul deputat Toader, din partea Grupului PDL, vă rog frumos.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am ridicat-o și în Biroul permanent. Este pentru prima dată când la o moțiune, chiar simplă, sunt alocați timpi foarte puțini și vă rog să țineți cont de solicitarea noastră, să fie măcar 15 secunde de fiecare parlamentar, urmând ca fiecare grup, dacă vrea să-și utilizeze timpul, nu-i niciun fel de problemă.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Am înțeles. Propunerea dumneavoastră este creșterea timpului alocat pentru fiecare deputat de la zece secunde la 15 secunde.

Rog colegii deputați să pregătească cartelele pentru a supune la vot această propunere.

Să înceapă votul.

51 de voturi pentru, patru abțineri, 51 de voturi împotrivă.

Cererea dumneavoastră nu a trecut.

Supun votului propunerea inițială: zece secunde pentru fiecare deputat.

Să înceapă votul.

71 de voturi pentru, patru abțineri, 40 de voturi împotrivă.

Cu majoritate de voturi, propunerile au fost aprobate.

Conform prevederilor regulamentului, întreb dacă este cineva dintre semnatari care dorește să-și retragă semnătura de pe moțiunea simplă.

Vă reamintesc că moțiunea simplă este fără amendamente.

Înainte de a trece la prezentarea moțiunii, rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință numele deputaților înscriși la dezbatere și o să rog din partea Grupului parlamentar al PDL..., cine va prezenta moțiunea?

Doamna deputat Raluca Turcan, aveți cuvântul.

Doamna Raluca Turcan:

Domule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnă ministru al educației,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

("Brambureala din educație duce la plagiat și eșec școlar!")

Este bine să începem textul acestei moțiuni cu ceea ce a lăsat Partidul Democrat Liberal în urmă, după doi ani și jumătate de guvernare a educației și a cercetării. Cea mai bună sinteză a acestei situații este ceea ce a declarat chiar Comisia Europeană pe această temă: "În numele Comisiei Europene, felicităm Guvernul României pentru curajul și determinarea pe care le-a arătat în reformarea sistemului de învățământ din România. Este o acțiune foarte apreciată la nivelul Uniunii Europene, pentru că se înscrie în liniile directoare pe care Comisia Europeană vrea să le impună pentru viitoarele programe și politici europene și după 2014. România a adoptat o reformă sistemică, ambițioasă, la toate nivelurile educaționale. Rezultatele românești la testele internaționale arată nevoia urgentă de consolidare a calității sistemului de educație în ansamblul său. De aceea, este important ca reformele să continue, întrucât învățământul poate fi ameliorat doar prin eforturi susținute privind politica în domeniu."

Sperăm ca domnul Ponta să-și mai amintească faptul că a scris Comisiei Europene că, în decembrie 2011, întrebând-o ce crede despre reforma educației din România, răspunsul de mai sus la solicitarea domnului Ponta a venit de la un comisar apropiat de familia lui politică. Facem această precizare pentru ca nimeni să nu fie tentat să dea vina pe doamna Reding. Așadar, doamnelor și domnilor guvernanți USL, ați găsit educația la cheie. Guvernul Ponta și-a început mandatul sub cele mai favorabile auspicii în domeniul educației și cercetării. România avea o nouă lege a educației, apreciată deschis la nivelul Comisiei Europene. Prin tot ceea ce se întâmplase în sistem, învățământul din România începuse să se recredibilizeze.

Din păcate, tot ceea ce USL a făcut de la preluarea puterii a fost să dovedească faptul că nu se pricepe decât la distrugere sistematică. Guvernul Ponta a produs cel puțin următoarele dezastre, pentru care nu are nicio scuză în afară de propria-i incompetență:

1.Victor Ponta a fost incapabil să numească o persoană de calitate la Ministerul Educației.

2.Guvernul Ponta a distrus sistematic organizarea pentru clasa pregătitoare, minuțios gândită de guvernarea PDL.

3.Guvernul Ponta a oprit toate demersurile pentru încurajarea învățământului profesional reintrodus de guvernarea PDL.

4.Guvernul Ponta a schimbat pe criterii politice toți inspectorii școlari generali, toți adjuncții, precum și peste 4.000 de directori de școli. Numirile au fost exclusiv politice.

5.Guvernul Ponta a ratat începerea anului școlar cu o săptămână, pentru prima dată în istoria învățământului din România.

6.Guvernul Ponta a modificat prin ordonanță de urgență Legea educației naționale pentru a putea selecta cadrele didactice pe alte criterii decât performanța.

7.Guvernul Ponta a modificat componența comisiilor ministerului, politizându-le, astfel încât aceste comisii să acopere plagiatul premierului Victor Ponta.

8.Guvernul Ponta a stopat finanțarea pe bază de calitate a programelor de studii din universități, alocând fonduri acestora pe bază de clientelism politic, și nicidecum pe bază de valoare.

9.Guvernul Ponta a stopat organizarea masterului didactic, garanția formării corecte a cadrelor didactice.

10. Guvernul Ponta a eliminat din comisiile de specialitate toți membrii din străinătate și a redus bugetul cercetării cu 300 de milioane de lei.

Să le luăm pe rând:

1."Cel mai cinstit guvern din România" a debutat cu nominalizarea doamnei Corina Dumitrescu, rector la o "celebră" universitate particulară, membru CSM din partea societății civile, soția președintelui Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, domnul deputat PSD Cristian Dumitrescu. După identificarea unor falsuri în CV-ul Domniei Sale (oarecum, declararea unor studii nefăcute este o "modă" în USL, vezi și cazurile Ponta și Șova), ea a fost retrasă.

A doua nominalizare făcută de premierul Ponta pentru portofoliul educației, cea a domnului senator PSD Ioan Mang, a generat cel mai penibil și cel mai scurt mandat de ministru al educației din România. A adus și o premieră: un ministru plagiator dovedit.

A treia nominalizare, de această dată sub forma unui mandat interimar, a fost a domnului Liviu Pop, lider de sindicat, cel care nu a știut să scrie corect în CV numele liceului la care funcționa drept cadru didactic. Liviu Pop a avut drept principală misiune "albirea" lui Victor Ponta, scăparea lui prin orice mijloace de un verdict oficial de plagiat. A realizat în acest scop epurarea politică a Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, ca și a Consiliului Național de Atestate, Titluri, Diplome și Certificate Universitare.

În sfârșit, din lipsă de idei și de oameni, domnul Ponta a revenit la soluția Ecaterina Andronescu. Deci domeniul care are cel mai mult nevoie de stabilitate a avut patru miniștri în patru luni de zile. Record mondial.

2.Guvernul Ponta și-a bătut joc de mii de elevi și părinți prin distrugerea sistemică și cu bună știință a întregii organizări a clasei pregătitoare. Trebuie spus opiniei publice ceea ce ați găsit în minister atunci când l-ați preluat, doamnă ministru Andronescu, în luna mai:

a.noul curriculum pentru clasa pregătitoare și clasa I aprobat;

b.procedurile de înscriere în mare parte finalizate;

c.bani în buget pentru mobilier și materiale didactice;

d.procedurile de licitație publică pentru mobilier adaptat vârstei și curriculumului demarate pe regiuni de dezvoltare (licitația pentru regiunea Nord-Est era deja pe SEAP);

e.procedurile de formare profesională a cadrelor didactice din fonduri europene erau prevăzute;

f.procedura de ocupare a posturilor era clară și se baza doar pe performanță.

Ce ați făcut dumneavoastră, guvernarea USL? Vă reamintim:

a.Ați dat afară conducerea Institutului de Științe ale Educației, care era responsabilă de curriculum și implementarea acestuia. Consecință: perturbarea implementării curriculumului în școli.

b.În data de 18 mai 2012, de la Ministerul Educației, Victor Ponta a dispus anularea licitațiilor pentru mobilier și alocarea banilor către școli, pentru ca mobilierul să poată fi cumpărat prin încredințare directă, de la firmele de partid. Consecință: întârzierile pe care le cunoaștem, dar și lipsă de omogenitate a mobilierului și prețuri de achiziție mult mai mari.

c.Ați stopat toate procedurile de formare pentru cadrele didactice. Consecință: hei-rupism și amânarea începerii școlii.

d.Ați modificat procedura de ocupare a posturilor. Consecință: criză de personal și ocuparea posturilor pe bază de clientelism politic.

e.Ați trecut imediat la epurarea politică a inspectorilor și directorilor de școli. Consecință: haos în organizarea clasei pregătitoare.

În cei doi ani și jumătate în care PDL a guvernat educația, niciun termen nu a fost depășit, posturile erau ocupate integral cu zece zile înaintea începutului de an școlar, iar copiii aveau orele pe bancă și orarele în prima zi.

3.Distrugerea sistemică a învățământului profesional introdus de Guvernul PDL, care se bazează pe modelul dual german. Este al treilea punct.

Vă reamintim, doamnă ministru Andronescu, că, în anul 2009, nu ați dat cifra de școlarizare pentru învățământul profesional, trimițând astfel zeci de mii de elevi către liceele tehnologice, fără ca acești copii să aibă vreo șansă la bacalaureat. Ați distrus, așadar, învățământul profesional, sursa unor meseriași de calitate, de care România are nevoie. În februarie 2012, Guvernul PDL a reintrodus învățământul profesional de doi ani, pe modelul învățământului dual din Germania, după îndelungate discuții cu angajatori importanți din România. Fiecare elev are un contract cu o firmă, are bursă și face perioade de practică la angajator - 60% în primul an și 75% în anul II. Am dat astfel o șansă României de avea tineri meseriași pregătiți temeinic, iar acestor tineri le ofeream certitudinea că vor avea un loc de muncă bun. Grație acestui nou tip de învățământ profesional, 12.500 de copii din România merg pe calea cea bună spre o carieră de succes.

Vă invităm, domnule Ponta să vizitați școli unde se desfășoară această formă de învățământ, ca să vedeți rezultatele. Propunerea năstrușnică de a instaura un bacalaureat second-hand, un bac cu buletinul, nu face decât să introducă o formă fără fond. În loc să ne concentrăm să formăm tineri bine pregătiți, inventăm diplome pentru a vinde iluzii copiilor noștri.

România are nevoie de tineri bine pregătiți, nu de diplome fără valoare. Acești tineri, după ce termină cu succes învățământul profesional de doi ani, aferent claselor a X-a și a XI-a, obțin un certificat de competențe profesionale de nivel 3 în Cadrul European al Calificărilor, recunoscut în întreaga Europă. Noi am ales să dăm tinerilor o pregătire temeinică, și nu o diplomă fără valoare.

În plus, având în vedere precedentele populiste ale USL și din opoziție și de la putere, nu e deloc exclus ca în 2013 sau 2014, sub presiunea unor fabrici de diplome universitare,să existeo inițiativă parlamentarăde introducere aunui mecanism de echivalare a bacalaureatului profesional pentru acei tineri care vor faceunan pregătitor la o facultate.Să nu uităm că actualul ministru al educației propunea în 2011, pe când era în opoziție, ca tinerii care nu au luat bacalaureatul să poată face totuși un an de facultate, urmând ca în această perioadă să susțină din nou examenul de bacalaureat.

Pentru o informare corectă, iată care sunt rutele educaționale pe care le are un absolvent al clasei a IX-a astăzi, în baza Legii educației naționale:

a. poate merge la învățământ profesional de doi ani, pe baza unui contract tripartit între elev, angajator și școală. Finalizează studiile cu un certificat de competențe profesionale, de nivel 3, recunoscut la nivel european. Cei mai buni absolvenți au posibilitatea să meargă în continuare la liceul tehnologic, intrând în clasa a XI-a.

b. poate merge pe ruta liceului tehnologic, care duce la bacalaureatul tehnologic, recunoscut ca nivel 4 european, un adevărat bacalaureat, cu care poate merge cu fruntea sus la orice universitate din Europa.

c. elevii care au înclinații înspre studii de lungă durată merg la liceele teoretice și la liceele vocaționale și vor da bacalaureatul obișnuit, care este recunoscut oriunde în Europa ca nivel 4.

Ce vreți dumneavoastră, cei de la USL, să faceți în fond? Vreți să desființați învățământul profesional și să-i trimiteți pe toți elevii care și-ar dori acest învățământ către liceele tehnologice, momindu-i cu un presupus bacalaureat profesional, care nu are nicio valoare și nicio relevanță. Sunt 12.500 de elevi care s-au înscris în acest an la învățământul profesional, chiar dacă Guvernul Ponta a sabotat înscrierea la învățământul profesional.

Cine este însă vinovat pentru cei 80% dintre elevii de la liceele tehnologice care nu au luat bacalaureatul? Vinovată este doamna ministru Ecaterina Andronescu pentru că a desființat în 2009 învățământul profesional, obligând practic zeci de mii de elevi să meargă la liceele tehnologice, neavând pregătirea necesară să treacă bacalaureatul. Soluția corectă, așadar, nu este acordarea fără eforturi a unei diplome de bacalaureat second-hand. Soluția corectă este încurajarea și extinderea învățământului profesional, așa cum a fost el introdus în guvernarea PDL.

Nu în ultimul rând, doamnă ministru Andronescu, mai puteți cita o singură țară din Uniunea Europeană care după ce începe anul școlar modifică modul de desfășurare al bacalaureatului? Unde sunt stabilitatea și predictibilitatea sistemului, pe care guvernarea PDL le-a respectat?

4. Ați schimbat toți inspectorii școlari generali din România precum și majoritatea directorilor de școli. I-ați schimbat pe inspectorii care au reușit, în 2011, pentru prima dată, să organizeze un bacalaureat corect în România. Ați schimbat directorii care cunoșteau toate datele pentru organizarea clasei pregătitoare. Și vă mirați că nu puteți începe anul școlar la timp? Este vina exclusivă a Guvernului Victor Ponta pentru că nu a lăsat profesioniștii să lucreze.

5. Ați ratat începutul de an școlar, lucru unic în istoria României și a Europei. Modul în care ați făcut acest lucru este jalnic, posibil chiar cu consecințe juridice. E posibil să prezentați public ordinul privind amânarea începerii anului școlar și să datați acest ordin cu 31 august, deși decizia a fost luată pe 1 septembrie? Probabil că da, dacă vorbim de Guvernul Ponta.

6. Legea educației naționale prevede o modalitate clară și eficientă de selecție a cadrelor didactice, bazată exclusiv pe performanță. Ați modificat prin ordonanță de urgență legea, sub pretextul finalizării la timp a procedurilor, dar în realitate ați urmărit introducerea mediocrității și clientelei de partid în sistem. Ați făcut cu atâta incompetență acest lucru încât nu ați reușit să acoperiți necesarul de cadre didactice. Așadar, fie ați modificat greșit legea, fie ați făcut-o pentru motive politice.

7. Ați pervertit instituții importante din domeniul educației pentru a-l scăpa pe premierul Victor Ponta de un plagiat ordinar. O țară întreagă a privit cu uimire cum proaspăt numitul, la vremea aceea, ministru al educației, Ioan Mang, și-a distrus credibilitatea în doar 3 zile, după ce presa a descoperit amploarea furtului intelectual pe care se baza viața sa academică. Ce declara domnul Ponta pe 10 mai 2012 despre acest caz? Citez: "Dacă acuzațiile se dovedesc a fi adevărate, ministrul pleacă". Și domnul Mang a plecat. Ceea ce a urmat este unic în istoria țării noastre, unic în Europa și o pată pe imaginea României care nu va mai putea fi ștearsă curând. Domnul Ponta a dat dispoziție să fie schimbată Comisia Națională de Etică, care a fost populată cu membri activi ai USL. Mai mult de o treime dintre membrii vechi și-au dat demisia imediat, nedorind să fie pătați de alăturarea lor de foști deputați USL sau foști consilieri ai fostului președinte Ion Iliescu. Puțini intuiau atunci că scopul modificării comisiei nu era acoperirea domnului Mang, ci "albirea" domnului Ponta, care știa foarte bine ce conținea teza lui de doctorat. Restul a devenit caz de studiu despre plagiat, despre furt intelectual.

Plagiatul lui Victor Ponta, evident și pentru un copil, a devenit subiect de presă pe plan internațional. Nu credem că există o singură publicație importantă în lume care să nu fi relatat pe larg că premierul României este un plagiator: a furat titlurile academice cu care se laudă. Victor Ponta însă nu s-a oprit aici. Comisia de Titluri și Diplome, celebra CNATDCU, care era formată din crema cercetării românești, s-a reunit pe data de 29 iunie pentru a tranșa cazul Ponta. Această comisie era singura abilitată prin lege să judece cazurile de plagiat din tezele de doctorat. Chiar în timp ce se reunea această comisie, premierul Ponta a dispus ministrului interimar al educației, domnul Pop, să o demită. Primul verdict de plagiat a fost dat de CNATDCU, care a fost demisă instantaneu. Bineînțeles, Comisia de Etică numită ulterior de guvernarea USL, a emis, prin proceduri cel puțin dubioase, o așa-zisă decizie prin care domnul Ponta a scăpat de acuzații.

Ulterior, Universitatea București, și ea pătată în acest scandal, a decis să formeze o comisie externă pentru a cunoaște exact adevărul. Rezultatul este, așa cum știți, fără drept de apel. Citez din concluzii:

"Lectura atentă a celor 432 de pagini permite observarea în numeroase ocazii a unor pasaje frecvente și abundente, împrumutate de la alți autori, fără nicio trimitere la original. Ghilimelele, care sunt de rigoare în cadrul citatelor, și indicarea sursei citatului sunt în general absente din teza supusă expertizei. Ținând cont de frecvența acestor "împrumuturi", se poate ajunge la concluzia că o parte substanțială din teza prezentată și susținută de domnul Victor Ponta nu îi aparține, căci autorul ei și-a însușit într-o manieră necinstită afirmații care nu îi aparțin, ceea ce constituie, conform definiției general admisă, plagiat, faptă care se pedepsește în cea mai mare parte a legislațiilor."

Autorii acestor rânduri sunt profesori consacrați de la Universitatea Sorbona, Universitatea Strasbourg și Universitatea București. Ne aflăm, doamnelor și domnilor, în fața unui plagiat evident, constatat de toate comisiile, mai puțin de cea numită de însuși autorul plagiatului. Doamnă ministru, ce veți face? Veți fi loială partidului și veți închide ochii la plagiatul premierului sau veți fi loială României și veți retrage, așa cum e legal și moral, titlul de doctor al prim-ministrului Ponta? Câte plagiate mai are PSD în așteptare? Doamnă ministru, vă solicităm să ne spuneți de la tribuna Camerei Deputaților, pentru că pretindeți a fi om al școlii: a plagiat sau nu Victor Ponta? Dumneavoastră, dacă ați fi văzut un astfel de doctorat în 2003, l-ați fi admis?

Concluzia este simplă: premierul Victor Ponta este un plagiator, care a profitat de puterea lui politică pentru a demite comisiile care trebuiau să îl judece și le-a înlocuit cu comisii formate din prieteni politici. Victor Ponta a pervertit instituții fundamentale ale sistemului de educație din România cu un singur scop: să își acopere plagiatul indubitabil. Dincolo de dezastrul creat prin lipsa demisiei, Victor Ponta a pervertit instituții pentru a ieși basma curată. Mai grav este faptul că domnul Ponta este acum vulnerabil pe plan intern și extern, iar oameni din propriul partid folosesc această vulnerabilitate pentru a-l controla. România are acum un premier șantajabil de către baronii propriului partid, are așadar un premier care acționează la comandă pentru a obține îngăduința de a mai rămâne o zi în fruntea guvernului. Câte zile ați mai fi premier, domnule Ponta, dacă oameni din partidul dumneavoastră sau din USL ar începe să spună că sunteți un plagiator? Niciuna, și știți asta, de aceea le îndepliniți toate poftele. Ca de exemplu, trecerea liceelor la consiliile județene, pentru a fi mai bine controlate de șefii USL din teritoriu.

8. Ați stopat finanțarea universităților pe baza calității programelor de studii și a performanței universităților, renunțând la sistemul implementat de guvernarea PDL. Anul acesta, prin ordonanță de urgență, finanțarea a stat din nou la mâna ministrului, cu suspiciunile aferente de clientelism. Din nou nu recunoașteți performanța, sunteți prietenii imposturii, din nou distrugeți credibilitatea cu greu clădită.

9. Ați distrus masterul didactic. Prin lege, Guvernul PDL a tratat problema de bază a învățământului: formarea inițială neadecvată a cadrelor didactice, instituind un mod de formare inițială performant. De asemenea, prevăzusem, pentru a-i atrage pe tineri către cariera didactică, acordarea unei burse echivalente cu salariul de angajare tuturor celor care urmează masterul didactic. Ați stopat organizarea masterului didactic, revenind la metodele de formare inițială care au dat rezultatele catastrofale pe care le cunoaștem. De ce nu spuneți public că ați stopat masterul didactic pentru că nu doreați să dați burse celor care voiau să se îndrepte către învățământ?

10. Ați redus bugetul cercetării cu 300 de milioane de lei. Așa cum știți, prioritatea Guvernului PDL a fost punerea pe picioare și obținerea finanțării proiectului Extreme Light Infrastructure de la Măgurele - laserul de la Măgurele. Guvernul PDL a făcut multe eforturi pentru ca României să-i fie aprobată finanțarea din fonduri europene a acestui proiect pentru care discuțiile fuseseră începute în vremea Guvernului Tăriceanu. Acum, când grație credibilității și eforturilor Guvernului PDL, acest proiect a fost aprobat, dumneavoastră transmiteți două semnale care dinamitează credibilitatea României în domeniul cercetării:

a. i-ați dat afară din CNATDCU pe toți membrii care erau tineri și valoroși oameni de știință români din marile universități ale lumii și pe care Guvernul PDL i-a numit și i-ați înlocuit cu mediocrități afiliate USL.

b. ați redus bugetul cercetării cu 300 de milioane de lei, echivalentul a 25% din bugetul proiectului ELI! Ne amintim că există precedente în acest sens, fiindcă în mandatul dumneavoastră din 2009 ați redus bugetul cercetării cu aproape 50%.

Doamnelor și domnilor,

În nici 5 luni de guvernare, USL a reușit să distrugă coerența dată sistemului de educație prin Legea educației naționale - lege care, reamintim, a fost lăudată de Comisia Europeană. Grav este și ceea ce doriți să faceți în continuare, iar de departe cel mai grav lucru este intenția dumneavoastră legată de clasa pregătitoare. Dacă mutați clasa pregătitoare la grădiniță, copiii de 3 ani vor rămâne fără locuri în grădiniță, fiindcă grădinițele se vor aglomera din nou, iar părinții lor vor căuta disperați soluții la această problemă. I-ați întrebat pe părinții celor care au intrat la grădiniță în acest an, să vă spună cât de ușor au găsit locuri? Dacă mutați clasa pregătitoare la grădiniță, România va fi unică prin faptul că va avea grădiniță de 4 ani!

Pe scurt, Guvernul USL și-a bătut joc de toate principiile și ideile conținute în legea educației: fie prin desființare, fie prin ignorare, fie prin sabotare. Am dat destule exemple din care a rezultat că Guvernul USL nu e deloc dedicat introducerii excelenței și meritocrației în educație, nu e dedicat modernizării învățământului, ci e adeptul îndârjit al mediocrității și clientelismului, întreținând iluzii, confuzii și false speranțe.

Doamnelor și domnilor, sistemul de învățământ a fost grav decredibilizat atunci când descoperirea cazului de plagiat al premierului Victor Ponta nu a produs nicio consecință pentru plagiator. Din acest motiv, elevii, studenții, părinții și profesorii văd astăzi la vârful statului modelul viu al succesului academic prin furt. Victor Ponta reprezintă exemplul total descurajant pentru orice elev bun, pentru orice student serios, care își dorește ca succesul școlar să fie bazat pe merit.

Cât timp Victor Ponta rămâne doctor în drept, sistemul de învățământ transmite tuturor mesajul că furtul este premiat, că impostura este binevenită, că minciuna este apreciată.

Nu trebuie să uitați, doamnelor și domnilor din USL, că plagiatul din teza de doctorat nu e singura dovadă de impostură academică a premierului Ponta. Vă reamintim că Victor Ponta și-a falsificat CV-ul, transformând două cursuri din străinătate în masterate. Un curs de perfecționare la Universitatea din Catania a figurat ani de zile în CV-ul primului ministru drept masterat. Acest masterat a dispărut din CV-ul premierului imediat după izbucnirea scandalului de plagiat. Povestea s-a repetat cu un alt curs urmat de Victor Ponta în străinătate. În CV-ul premierului, publicat în 2011 în enciclopedia Who’s Who, Victor Ponta avea trecut un masterat la Universitatea Oxford. În CV-ul actual, aceste studii sunt descrise drept școală de vară. Nu este de mirare că, invitați de un astfel de premier, mulți dintre oamenii de știință români din străinătate, care se reunesc bianual la București, au evitat să răspundă pozitiv în acest an, pentru că nu acceptă invitația unui premier plagiator.

În concluzie, domnule Ponta, ați plagiat, v-ați falsificat CV-ul, ați dovedit că distrugeți sistematic coerența învățământului din România, ați politizat în cel mai agresiv mod cu putință un sistem-cheie pentru România, ați decredibilizat cercetarea.

Ținând cont de toate aceste lucruri spuse până acum, solicităm următoarele:

1. Renunțarea la introducerea bacalaureatul profesional pentru 2013 și continuarea învățământului profesional, așa cum a fost el reintrodus în 2012, precum și aplicarea Legii educației naționale în ceea ce privește bacalaureatul tehnologic.

2. Renunțarea la ideea mutării clasei pregătitoare obligatorii de la școli la grădinițe, pentru a nu bloca posibilitatea copiilor de 3 ani să intre la grădiniță în 2013 și pentru a nu ajunge în situația de a trimite învățătoarele să lucreze în grădinițe.

3. Depolitizarea organismelor care se ocupă de etica universitară și de verificarea titlurilor universitare, precum și numirea urgentă în aceste consilii a oamenilor de valoare, inclusiv din diaspora științifică românească.

4. Renunțarea la numirea politică a directorilor de școli și introducerea unui sistem transparent, prevăzut de Legea educației naționale, care să stimuleze performanța managerială, nu servilismul clientelei de partid.

5. Retragerea de către ministrul educației a titlului de doctor deținut în mod nemeritat de premierul Victor Ponta și emiterea unei interdicții pentru acesta de a mai activa pentru cel puțin 5 ani de zile în învățământul universitar.

6. În final, demisia premierului Ponta și a ministrului educației Ecaterina Andronescu, vinovați desituația educației, decredibilizarea cercetării, sabotarea efortului de a introduce performanță în sistem, neglijență, crearea de confuzie îninstituțiiledin domeniul educației, precum și în rândurile elevilor, profesorilor și părinților.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, doamnă deputat.

O invit în continuare la tribună pe doamna ministru Ecaterina Andronescu, din partea Guvernului.

Doamnă ministru, aveți cuvântul.

Doamna Ecaterina Andronescu (ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului):

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Fără îndoială, sunt din categoria celor care acceptă și consideră că o moțiune nu este numai o procedură constituțională și ea, fără îndoială, trebuie apreciată cu tot respectul, dar și dintre cei care consideră că o moțiune poate să fie prilejul unor dezbateri importante în Parlamentul României pe domeniul pe care ea se constituie. Și, de aceea, am așteptat conținutul acestei moțiuni cu speranța că, fără îndoială, el se va referi la problemele cu care învățământul se confruntă și că va încerca să scoată educația din teatrul luptei politice, așa cum ați procedat în ultimii ani, cât v-ați aflat la guvernare.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am răspuns moțiunii citite de la acest microfon pe aproximativ 16 pagini. N-am să citesc integral acest răspuns. Dar am să încerc să răspund cu fapte lucrurilor, problemelor pe care moțiunea le ridică.

Și, în primul rând, aș vrea să mă refer la clasa pregătitoare.

Am preluat mandatul de ministru la începutul lunii iulie și vă mărturisesc adevărul. Puteți să-l verificați cu documente. În afară de faptul că era aprobat curriculumul și atât, nimic altceva nu era gândit și pregătit ca demers pentru ca această clasă să demareze, pentru prima dată, la 15 septembrie, în condițiile unei pregătiri corespunzătoare.

Ca urmare, cu toate inspectoratele școlare care n-au plecat în vacanță, în această vară, în cele două luni am încercat să recuperăm ceea ce nu s-a făcut de la promulgarea Legii învățământului, moment din care se știa de existența acestei clase pregătitoare. Și anume, în primul rând, această clasă era gândită ca o formulă de trecere de la grădiniță spre școală, ca o formulă prin care achizițiile în cunoaștere să se realizeze în școală cu mijloacele jocului.

Nu existau materiale didactice gândite pentru clasa pregătitoare și, fără îndoială, nu exista un demers coerent care să ducă la 15 septembrie la existența acestor materiale didactice în școli.

Ca urmare, printr-o hotărâre pe care a luat-o Guvernul Ponta, s-a acceptat ca dintr-un program derulat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, o sumă să fie alocată materialelor didactice și s-a trecut imediat la constituirea portofoliului acestor materiale, cu ajutorul experților de la Institutul de Științe ale Educației și experților din Ministerul Educației la lansarea licitației și la derularea licitației, în așa fel încât materialele didactice să fie în școală la timp. Cu eforturi extrem de susținute, lucrul acesta a fost reușit într-un termen extrem de scurt.

În același timp, erau aproape toți copiii înscriși în clasa pregătitoare. Ministerul Educației, deși trimisese profesorii la un recensământ absolut neașteptat și, fără îndoială, care nu face parte din fișa postului cadrelor didactice, estima pentru clasa pregătitoare un număr de 6 mii de clase.

În realitate, sunt 8.700 de clase și sigur că a trebuit să facem eforturi suplimentare ca această diferență să fie asumată și numărul respectiv de clase să fie, de asemenea, pregătite din toate punctele de vedere în mod corespunzător. Poate problema cea mai neplăcută a acestei pregătiri o reprezintă spațiile în care s-au organizat aceste clase pregătitoare.

Am invocat de multe ori, atunci când eram în opoziție, cum spunea doamna Turcan de la acest microfon, faptul că pentru un asemenea demers este nevoie de un studiu de impact, care n-a existat. Măcar de o evaluare la nivelul inspectoratelor, în așa fel încât să ne asigurăm că există spații adecvate pentru copiii aceștia cu vârste de 5-6 ani. Lucrul acesta nu s-a întâmplat și, ca urmare, ne-am aflat în situația să organizăm clase pregătitoare în spații total neadecvate. În ateliere, în laboratoare, s-au desființat în foarte multe școli laboratoarele de fizică, de chimie, de biologie și chiar de informatică. În birourile pentru personalul administrativ, în anexele unor săli de clasă, în săli de sport, în internate, în cabinete metodice, în cluburile elevilor, în grădinițe învecinate, în sălile de festivități, în cămine, în vestiare, în săli multimedia, în cabinete metodice, în spațiile destinate programelor after school, în cabinete de logopedie și, sigur, în alte spații total neadecvate, în holurile școlilor, spații total neadecvate vârstei de 5-6 ani.

Ca urmare, evident că să greșești putem admite, că este omenește, dar să perseverezi în greșeală este diabolic. De aceea, se impune o analiză foarte corectă și foarte la obiect, în așa fel încât în anul școlar următor să nu reedităm necazurile acestui an și să nu-i punem pe părinți în situația de a-și retrage copiii de la școală pentru că învață în spații neadecvate.

Dacă vorbim de părinți, aduceți-vă aminte și nu puneți sub semnul întrebării și inteligența și memoria oamenilor. Aduceți-vă aminte prin ce-au trecut părinții când și-au înscris copiii în clasa pregătitoare. Și-au schimbat domiciliul. Ne trezim acum cu adrese în care locuiesc 10-12 familii, și-au declarat la notariat apartenența la grupuri etnice ca să-și poată înscrie copiii la școala germană, și multe asemenea aberații, iertați-mă că folosesc un cuvânt atât de dur de la acest microfon. Asemenea situații nu trebuie să se mai repete. Părintele trebuie să aibă libertatea de a decide pentru copilul lui școala pe care o alege și învățătorul la care trebuie să meargă.

Sigur că nu am timp acum să citesc măcar câteva din locațiile în care clasa pregătitoare a fost organizată în condiții total inadecvate.

Despre clasa pregătitoare. Peste clasa pregătitoare nu putem să trecem fără să facem referire la faptul că nu era nimic pregătit în legătură cu cadrele didactice care trebuiau să intre la această clasă la 15 septembrie.

Ca urmare, dintr-un program din fondurile europene, împreună cu Institutul de Științe ale Educației și cu experții din Ministerul Educației, am stabilit un program de formare a cadrelor didactice, de formare a formatorilor și apoi de formare a cadrelor didactice, și socotesc că anul acesta a fost chiar un noroc faptul că s-au înscris pentru a preda la clasa pregătitoare cadre didactice calificate, în marea lor majoritate titulari și în marea lor majoritate cu studii atât pe învățământul preșcolar cât și pe învățământul primar.

Aceasta a fost o șansă. Această formare a profesorilor ar fi trebuit să înceapă cu un an înainte, nu să se realizeze în două luni de zile până la debutul clasei pregătitoare.

Evident că am anunțat și vom face acest lucru, vom lua măsurile necesare pentru remedierea acestor situații, pentru ca părinții, profesorii, școlile, directorii să nu se mai confrunte cu situația cu care s-au confruntat anul acesta în ceea ce privește organizarea clasei pregătitoare.

Vorbiți despre Institutul de Științe ale Educației, de faptul că s-a schimbat conducerea. Dar vă reamintesc, stimați semnatari ai acestei moțiuni, că în doi ani de zile, dumneavoastră ați numit trei directori la acest institut, iar cel care a plecat la 30 iunie anul acesta, atât i-ați dat mandatul. I se încheia mandatul pe 30 iunie. Apoi, despre ce vorbim, dacă dumneavoastră ați luat această decizie și noi n-am făcut decât, evident, să o aplicăm?

Consider că Institutul de Științe ale Educației are un rol important în deciziile pe care ministerul le ia. De aceea, deja am demarat întâlnirile cu experții acestui institut, cu experții din universitățile unde există facultăți de științe ale educației, pentru a demara curriculumul. Legea a fost aprobată și a intrat în aplicare pe 8 februarie 2011, iar acum ne aflăm în situația în care avem curriculum doar pentru clasa pregătitoare, pentru clasa I și pentru clasa a II-a. Ce s-a întâmplat în acești aproape doi ani în care preocuparea nu s-a centrat pe noul curriculum, dacă tot ați produs o lege nouă și dacă tot ați vrut să faceți schimbări în această direcție?

De aceea, acum, Institutul de Științe ale Educației, împreună cu cadrele didactice universitare de specialitate lucrează la elaborarea în continuitate a curriculumului de la clasa pregătitoare și până la ultima clasă de liceu. De aceea, Institutul de Științe ale Educației reprezintă pentru noi un punct de sprijin important și-l tratăm cu tot respectul și cu toată atenția necesară.

Precizați în moțiune că în 2009 nu am dat cifre de școlarizare pentru învățământul profesional. Și așa este. Este cred că singurul lucru corect din moțiunea pe care dumneavoastră o prezentați. Dar nu spuneți de ce n-am dat cifră de școlarizare și nu spuneți de ce n-ați dat dumneavoastră în 2010, în 2011 și în 2012. pentru că la o analiză pe care am făcut-o în 2009 am constatat că absolvenții școlilor profesionale într-o proporție cuprinsă între 95 și 97% urmau liceul pe ruta progresivă, adică un an în plus și de cheltuială și din viața lor fără efectele scontate. De ce? Pentru că în toată această perioadă până în 2009 școala profesională nu a fost racordată la nevoia de pe piața muncii.

N-am dat cifră de școlarizare cu speranța că pot să racordez această școală profesională la ceea ce cere piața muncii și, evident, din anul următor să putem intra pe domeniile de specialitate, în așa fel încât și absolvenții acestor școli, dar și părinții lor să înțeleagă de ce fac o asemenea școală, la ce le este utilă, că-și pot găsi cu școala profesională un loc de muncă. Altfel, școala este inutilă și ei caută alte soluții pentru cariera lor profesională.

Ați introdus anul acesta pentru profesionalizarea prin școala profesională o improvizație care pe mine mă cutremură. Adică, elevii după clasa a IX-a, după ce au luat o rută profesională spre liceu, să renunțe la ruta profesională pe care au ales-o și să se orienteze în școala profesională. Eu cred că această invenție nu face decât să-i păcălească pe cei 12 mii de copii care s-au înscris, din 20 și ceva de mii cât ați preconizat dumneavoastră.

Cred că soluția pentru școala profesională se găsește după gimnaziu, după clasa a VIII-a, dar școala profesională trebuie să fie racordată la nevoia de pe piața muncii și de aceea mi se pare că este firesc să corectăm și să procedăm în conformitate cu ceea ce este bine pentru elevii care accesează această școală și nu ceea ce credem noi într-o lume virtuală că se potrivește dintr-o decizie eventual luată în cabinetul ministrului.

Vă referiți în moțiune la bacalaureatul profesional.

Doamnelor și domnilor semnatari ai acestei moțiuni,

Nu se poate să nu vă uitați care sunt efectele, în cea mai mare parte probabil legate și de inadecvarea subiectelor, a celor două sesiuni ale examenului de bacalaureat, promoțiile 2011 și 2012. sunt circa 150 de mii de absolvenți de liceu care au fost abandonați și îngroașă rândurile șomerilor. Uitați-vă anul acesta cum s-au înscris în șomaj, imediat după ce n-au promovat examenul de bacalaureat. Eu cred că nu putem să fim o societate care să nu ne pese dacă un tânăr de 18 sau 19 ani începe o carieră profesională sau, dimpotrivă, îngroașă rândurile șomerilor și debutează într-o manieră absolut inacceptabilă.

De aceea, bacalaureatul profesional nu atinge bacalaureatul național, care trebuie să rămână permisul de acces în învățământul superior. Bacalaureatul profesional vine ca o soluție de creșterea competențelor profesionale și ca o șansă de integrare pe piața muncii din partea celor care îl susțin. Pentru că acest bacalaureat are în conținutul lui și competențele generale, dar și competențe noi, competențele antreprenoriale date de lucrarea scrisă, de proiectul și de proba practică pe care ei trebuie să le susțină.

De aceea cred că faptul că invocați la adresa acestui tip de bacalaureat lucruri care sunt total nepotrivite, nu este decât o dovadă a faptului că n-ați avut probabil răgazul sau n-ați avut specialiștii care să explice că într-o școală poți să finalizezi având mai multe rute profesionale ulterioare și trebuie să vii cu legislația în favoarea celor pe care îi gestionezi într-un moment sau altul.

Invocați schimbarea directorilor și inspectorilor generali și generali-adjuncți școlari.

Personal, vă spun că n-am schimbat de când am preluat mandatul până acum. Dar cum este posibil să uitați că atunci când ați preluat guvernarea, într-o noapte ați schimbat toți directorii, toți inspectorii școlari generali și ceilalți inspectori din inspectoratele școlare! Noi am transmis acum inspectoratelor o recomandare să nu schimbe decât directorii ale căror performanțe școlare sunt necorespunzătoare. Sunt licee în care doi ani la rând n-a promovat niciun elev bacalaureatul. Cred că este și vina directorului de școală și cred că inspectoratul care a schimbat un astfel de director a procedat foarte corect. Au mai fost schimbați directorii care și-au dat demisia sau care au împlinit vârsta de pensionare și au trecut la pensie.

Am venit public cu o propunere și poate ne sprijiniți să o aducem ca o modificare în lege pentru a încheia odată și odată politizarea școlilor, și anume, cred că directorul școlii trebuie ales de consiliul profesoral, așa cum rectorii universităților sunt aleși de senatele sau de comunitățile academice respective.

Faptul că în lege ați prevăzut altceva este o dovadă că n-ați avut nicio clipă intenția de a depolitiza școala. Vreau să facem acest lucru și cred că este o șansă de a crește performanța în școală.

Dumneavoastră vorbiți de performanță, dar un document care a produs efecte pozitive și care a fost promovat în 2003, și anume o hotărâre de Guvern prin care în toate centrele de județ funcționau centre de creștere a performanțelor școlare și care într-un an de zile reușiseră să adune circa 12 mii de elevi... le-ați desființat. Acum întreb județele în care mă duc și aflu că doar la Cluj mai există un asemenea centru de performanță. Păi, atunci cum vorbim de performanță de la această tribună când în realitate lucrurile iată cum stau: abandonăm performanța așa cum am abandonat și olimpicii în 2011, i-ați abandonat și nu le-ați dat premiile care li se cuvin.

Sunteți în eroare atunci când spuneți că s-ar putea să fie o problemă juridică în legătură cu Ordinul ministrului prin care școala a început la 17 septembrie pentru că 15 era sâmbătă. În tradiția școlii românești, școala începe la 15 septembrie. Iar cu această decizie eu am informat Guvernul în 29 august și, fără îndoială, ordinul l-am emis imediat după ședința de Guvern, așa încât este un nou neadevăr la care faceți referire.

În legătură cu Ordonanța de urgență a Guvernului emisă la sfârșitul lui mai 2012 care face modificări în ceea ce privește ocuparea și mișcarea personalului didactic, eu cred că dacă n-ar fi existat această ordonanță, am fi avut astăzi școli fără personal didactic. După părerea mea, greșit a fost demarat procesul de titularizare. Am găsit scoase la concurs pentru titularizare aproximativ 6 mii de posturi și alte 32 de mii pentru suplinire. Eu cred că un număr atât de mare de suplinitori niciodată sistemul de învățământ nu l-a avut. Și cred că un număr atât de mare de suplinitori nu este de natură să crească performanța sistemului, să-i dea calitate. Ci, dimpotrivă, să-l facă instabil și să ne confruntăm așa cum ne-am confruntat anul acesta cu rezultatele de la sfârșit de an extrem de nemulțumitoare: 57 de mii de copii absolvenți ai clasei a VIII-a n-au luat măcar media 5 la evaluare, din care 37 de mii sunt din mediul rural.

Ce se întâmplă cu școlile din mediul rural? De ce am ajuns aici? Care sunt măsurile pe care dumneavoastră le-ați luat pentru a scăpa de acest păcat extraordinar de mare pe care-l face sistemul, inteligența se naște peste tot în țară. Copiii aceia din mediul rural n-au nicio vină că li s-a deplasat școala de domiciliu cu opt sau zece kilometri și n-au microbuzele necesare ca să ajungă la școală.

Prin aceeași ordonanță, ministerul a venit și în favoarea sistemului de învățământ superior care era în situația să nu-și poată acoperi normele, pentru că ați introdus în lege o măsură pe care n-o are nimeni în lume: profesorii universitari la 65 de ani să plece acasă, să nu mai poată conduce nici doctorate. Ieri am avut la deschiderea uneia dintre universități un fost membru al Academiei Române pe care noi l-am pensionat la 70 de ani, pentru că legea anterioară era mai generoasă, și care de 11 ani este la Texas University "full professor". Asemenea exemple sunt numeroase. Ne pasă de școală, de învățământul superior, vrem sau nu-i vrem performanță? Dacă-i vrem, atunci măsurile trebuie să fie racordate la realitatea sistemului, nu inventate într-un cabinet de ministru.

Ați făcut referire în moțiune la Consiliul de etică și la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare.

Stimați colegi,

Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare a fost constituit din pixul ministrului. Am schimbat acest consiliu și am cerut universităților să propună cadre didactice cu performanță academică și s-a constituit acest consiliu, conform oricărei democrații academice, dintre propunerile universităților și universitățile le-au aprobat prin structurile lor de conducere, respectiv din senat.

Acest consiliu și-a constituit comisiile, iar comisiile fac propuneri în continuare de regulamente și de membri ai acestor comisii unor cercetători și cadre didactice din diaspora sau din universități din străinătate. Ne interesează performanța și am dovedit prin toate măsurile pe care le-am luat că acesta a fost obiectivul major și că am avut priceperea să luăm măsuri adecvate, nu măsuri inventate care cel mult pot să fie cuprinse în mediul virtual.

Consiliul Național de Etică funcționează nu pe baza unui regulament pe care l-a stabilit ministerul, ci pe baza legii pe care a elaborat-o - și pe care dumneavoastră ați aprobat-o - pe care a elaborat-o ministrul Funeriu. Consiliul Național de Etică este, conform legii, cel competent să decidă în legătură cu abaterile de la etica universitară pentru demnitari. Ministrul nu are niciun fel de rol în această procedură. Încă o dată subliniez: nu este o procedură pe care eu am promovat-o, este o procedură rezultată din Legea nr.1 pe care dumneavoastră v-ați asumat răspunderea împreună cu Guvernul pe care l-ați susținut.

Vorbiți de clasificarea universităților.

Doamnelor și domnilor deputați semnatari ai acestei moțiuni,

Nu există documente în Ministerul Educației care să confirme legalitatea unui asemenea demers de o asemenea importanță, motiv pentru care suntem acum confruntați cu două procese: Universitatea din Suceava și Asociația universităților private din România au dat ministerul în judecată pentru nerespectarea legii în procesul de clasificare a universităților.

Cum putem să răspundem acestor procese fără documente? De ce nu s-a respectat în acest proces de clasificare legea pe care dumneavoastră v-ați asumat-o? știu din poziția mea de rector că întâi ni s-au cerut datele și după aceea a fost aprobată de Guvern metodologia privind criteriile de clasificare și de ierarhizare a programelor de studiu, contrar prevederilor din lege, în care se spune foarte clar: trebuie întâi să fie elaborată metodologia cu criteriile, apoi să fie cerute universităților date.

De asemenea, nu avem date oficiale, publice, publicate în Monitorul Oficial, despre modul în care au fost selecționate instituțiile externe participante la acest proces. Pentru că legea spune la fel de limpede că prima clasificare se face de către o instituție selectată dintre instituțiile care au asemenea competențe. Ar trebui să găsim aceste documente ca să putem explica nu numai în justiție, dar să putem explica și universităților, pentru că o asemenea clasificare are consecințe în finanțare și nimeni nu poate să decidă o finanțare mai mare sau mai mică fără să aibă o bază legală pentru această finanțare. Dar pentru că vorbiți că ați introdus această finanțare pe criterii de calitate, vă reamintesc că am fost primul ministru care în anul 2001 a introdus pentru prima dată finanțarea universităților pe criterii de calitate și se ajunsese la o cotă de 30% din finanțare, finanțarea pe criteriile de calitate stabilite nu de minister, ci de instituțiile care sunt abilitate.

Ați făcut referire la masteratul didactic.

Stimați colegi,

Nimic din masteratul didactic nu am găsit pregătit de cei care au fost înaintea mea în minister. Ca urmare, eu nu pot să-mi asum un demers academic fără ca el să fie pregătit în mod corespunzător. Nici bani în buget n-ați prevăzut pentru acest masterat didactic și apare și o contradicție legislativă, pentru că se vorbește de faptul că masteratul didactic intră odată cu prima promoție care a fost admisă la universitate pe legea nr.1 din 2011. Asta înseamnă că prima promoție pentru care trebuie să fie organizat masterat didactic este promoția absolvenților din 2014, nu de anul acesta sau de anul trecut.

De aceea...

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna ministru, vă cer permisiunea... Aveți 50 de minute ca reprezentant al Guvernului, ați vorbit 30 de minute. Vă reamintesc că nici n-au început dezbaterile pe grupuri parlamentare și probabil că va trebui să spuneți ceva și la sfârșit. Eu sunt dator să fiu păzitorul dumneavoastră să mai aveți 20 de minute măcar la sfârșit.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

De aceea, și problema masteratelor didactice este în analiza noastră și încercăm împreună cu universitățile să pregătim și curriculumul și resursele necesare pentru ca această formă de învățământ, ciclul al II-lea Bologna, să fie tratată așa cum se cuvine.

S-a mai făcut aici o afirmație pe care vreau de asemenea să o contrazic. S-a spus că absolvenții de liceu de anul acesta și de anul trecut au luat rezultate proaste la bacalaureat pentru că în 2009 eu i-am trimis spre liceele tehnologice.

Vă rog, haideți să facem împreună calculul. Este foarte simplu: cei care au intrat în liceu în 2009 termină în 2013.

Despre ce vorbim?

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna ministru, vă mulțumesc și eu.

Colegii mei din grupurile parlamentare au înaintat lista deputaților înscriși la dezbatere.

Din partea Grupului PDL are cuvântul doamna Doinița Chircu.

Se pregătește președintele Comisiei pentru învățământ, domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Doamna Doinița-Mariana Chircu:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Cred că veți avea aceeași îngăduință și vizavi de timpul alocat nouă, așa cum ați avut îngăduință, și e și normal, față de doamna ministru.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna deputat,

Doamna ministru, ca reprezentant al Guvernului, scrie în regulament, are dreptul la 50 de minute înainte și după.

Doamna Doinița-Mariana Chircu:

Depășite deja în momentul acesta și ne gândim că și la sfârșit...

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

30 de minute, doamnă. Vă cumpăr un ceas când e ziua dumneavoastră. Aveți cuvântul.

Doamna Doinița-Mariana Chircu:

Vă mulțumesc.

Dar eu zis că e bine ce ați făcut și e bine să aveți îngăduință și vizavi de noi.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

O să vă fac cadou un ceas.

Doamna Doinița-Mariana Chircu:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimați colegi deputați,

Doamnă ministru,

Probabil că vă puneți nejustificat întrebarea de ce o moțiune simplă pe educație. Încerc în cele ce urmează să vă conturez un răspuns sintetizat cu speranța că veți găsi libertate politică și puterea de a face în sfârșit ceea ce trebuie pentru învățământ sau de a vă recunoaște limitele și a vă da demisia.

După mai multe încercări eșuate ale PSD pentru educație, ați ieșit din jobenul premierului Ponta tot dumneavoastră pentru a treia oară spre liniștea acoliților dumneavoastră și neliniștea sistemului de învățământ pe care l-ați bulversat de fiecare dată când ați deținut acest portofoliu.

Ați reușit performanța de a intra în mentalul tuturor și veți rămâne pentru posteritate ca posesoarea unui apelativ care vă definește exact, dar societății românești îi produce grave prejudicii. Abrambureala e clar că nu mai poate continua. Pentru a treia oară sistemul de educație este supus unor noi experimente pe spinarea copiilor noștri, fiind deposedat de coerență, continuitate, predictibilitate.

Atitudinea, acțiunile și deciziile dumneavoastră se vede clar că sunt ostile Legii educației naționale, dar și nevoilor reale ale școlii românești, aflată în plin proces de reformare.

Doamnă ministru,

În calitate de demnitar care gestionează cel mai sensibil și mai important segment al societății noastre, cu efecte pe termen scurt, mediu, dar și lung, mințiți prin omisiune, dezinformați, susțineți furtul intelectual, încurajați mediocritatea și chiar incompetența, întoarceți spatele unei reforme sistemice necesare, sacrificați copiii noștri de dragul voturilor adunare în pușculița PSD.

Ca ministru sunteți o simbioză între putință și neputință. Când e vorba de putință, mă refer la faptul că puteți orice, oricum, oriunde, când este vorba de un interes electoral. Numai dumneavoastră ați putut realiza nonperformanța ca ceea ce ați făcut într-un mandat să anulați în următorul, adică să vă jucați din când în când pe la Ministerul Educației cu destinele copiilor și tinerilor și, de ce nu, și ale profesorilor.

În primul mandat ați fost susținătorul școlarizării în clasa I la vârsta de șase ani și aveați argumente logice, pertinente pe care și noi le-am acceptat și le-am susținut alături de dumneavoastră. În acest mandat sunteți împotriva cuprinderii copiilor cu vârste de 6 ani în sistemul de învățământ obligatoriu, nu pentru că nu ar fi necesar și benefic copiilor, ci pentru că este o prevedere a Legii educației naționale pe care doriți cu orice preț s-o desființați.

Acceptați public că acest concept de clasă pregătitoare servește interesului superior al tuturor copiilor în vârstă de 6 ani, dar în această vară ați depus toate eforturile pentru a compromite debutul acestei clase pregătitoare.

În lunile verii ocupată peste măsură fiind cu suspendarea președintelui Traian Băsescu, v-ați amintit numai din când în când de responsabilitățile ministeriale și v-ați trezit în septembrie că școlile nu erau pregătite să-și deschidă porțile. Nu v-am auzit niciodată spunând cum ați anulat licitațiile pentru achiziționarea mobilierului necesar clasei pregătitoare care erau în curs de desfășurare, deci menționez, în curs de desfășurare la nivel regional. Apoi le-ați reorganizat târziu și cu deficiențe la nivelul unităților de învățământ, dar cu costuri mult mai mari și întârzieri considerabile.

V-am auzit în repetate rânduri vorbind despre mutarea clasei pregătitoare la grădiniță, adică transmițând un mesaj demolator sistemului de învățământ la baza sa și producând deruta totală a profesorilor și părinților. Dacă veți lua o asemenea decizie, doamnă ministru, veți arunca în stradă o generație de peste 150.000 de copilași în vârstă de 3 ani, care nu se vor putea înscrie în grădinițe, și dumneavoastră știți asta. Vă cer să le spuneți adevărul, atât părinților care urmează să-și înscrie la anul copiii la clasa pregătitoare, cât și părinților care au copii la anul în vârstă de 3 ani și urmează să-i înscrie la grupa mică, la grădiniță. Și adevărul, știți foarte bine, este acela că grădinițele suferă acut de lipsă de spațiu, că grupele sunt supradimensionate, în Mehedinți fiind, și la ora aceasta, grupe care funcționează cu preșcolari între 30 și 40, iar dumneavoastră ați anulat și licitațiile aproape finalizate de Ministerul Educației, prin unitatea de implementare a proiectelor, licitații care aveau drept obiect reabilitarea, extinderea și construirea de noi grădinițe în programul de finanțare al Băncii Mondiale. Deci, din dragoste pentru clientela politică, ați întârziat considerabil șansa preșcolarilor de a fi cuprinși în grădinițe, în condiții normale.

Ați vorbit despre studiul de impact în ceea ce privește clasa pregătitoare. Eu vă întreb direct: dumneavoastră, ce studiu de impact ați făcut în momentul în care ați decis bacalaureatul profesional, fentând legislația, tehnica legislativă?

Spuneți-le și miilor de profesori pentru învățământul primar că îi veți lăsa fără pâine, băgându-i în reducere de activitate, prin mutarea clasei pregătitoare la grădiniță. O soluție pentru sprijinirea copiilor clasei pregătitoare, dar mai ales a părinților acestora, este să identificați soluții concrete pentru încurajarea și susținerea Programului "After school" reglementat prin Legea educației naționale.

Un alt exemplu din categoria celor "eu te-am făcut, eu te omor", care demonstrează inconsecvența dumneavoastră în luarea și asumarea deciziilor, îl reprezintă, așa cum ați recunoscut în cuvântul pe care l-ați avut, școlile de arte și meserii. Într-un mandat anterior ați fost creatorul acestora, iar în scurtul mandat din 2009 le-ați lichidat, prin nealocarea cifrelor de școlarizare.

Cine vă dă dreptul să vă bateți joc de copiii noștri? Prin această decizie ați anulat șansele multor tineri, cei mai mulți din mediul rural, pe care îi deplângeți pe la toate televiziunile, de a accesa învățământul profesional, în concordanță cu pregătirea și posibilitățile lor. I-ați împins, fără voința lor, în clasele liceale, nepregătiți pentru un asemenea parcurs școlar.

Legea educației naționale renaște într-o formulă corectă învățământul profesional conectat la piața muncii. Prin Ordonanța nr.3168 din 3 februarie 2012, ministrul de la acea dată - ministrul Funeriu - a reglementat organizarea - cred că este vorba de ordin de ministru -, a reglementat organizarea și funcționarea învățământului profesional, cu durata de 2 ani, și anul acesta, la nivel național, avem, într-adevăr, un număr de 12.500 de elevi în cadrul Programului "Alege-ți drumul!", despre care nu v-am auzit pomenind nimic niciodată.

Învățământul profesional care a debutat în acest an era așteptat atât de elevi, cât și de părinți și profesori, și solicitat de mediul de afaceri interesat de școlarizarea și buna pregătire practică a viitorilor meseriași.

Dumneavoastră, doamnă ministru, deși a trecut o lună de la începutul anului școlar, raportându-ne la 1 septembrie, păstrați o tăcere suspectă în legătură cu învățământul profesional. Vă reamintesc că, potrivit art.22 alin. (1) din ordinul mai sus-menționat, aveați obligația să inițiați o hotărâre de guvern, prin care să aprobați Programul național de susținere a învățământului profesional, iar acești elevi trebuie să primească o bursă de studii, lunar, în cuantum de 200 ron. Ne îngrijorează faptul că, până acum, nu există nicio comunicare oficială la nivelul inspectoratelor școlare pentru acești elevi.

Vă solicit azi, aici, să le spuneți concret celor 12.500 de elevi ai învățământului profesional ce ați făcut pentru ei până în acest moment, când vor primi bursele, cum susțineți dumneavoastră și cum încurajați învățământul profesional?

Ați făcut câteva referiri înainte la acest învățământ profesional, referiri în legătură cu clasa a IX-a. Da, doamnă ministru, clasa a IX-a este clasa la care elevii au între 13 și 15 ani; clasa a IX-a este necesară pentru o pregătire temeinică generală ca, în următorii 2 ani de școală profesională, ei să fie foarte bine pregătiți și să participe, conform contractelor încheiate, la modulele de practică.

De asemenea, atât de mult s-a greșit cu această școală profesională, numai în viziunea dumneavoastră, că realitatea dovedește că în realitate toți marii angajatori economici sunt foarte interesați, au semnat contracte, susțin acest învățământ și cer generalizarea lui.

În final, aș menționa că, tot în categoria putințelor dumneavoastră pentru clientela politică, se încadrează și modul cum v-ați bătut joc de procesul etapizat al mobilității de personal, care își propunea, în fiecare an, să selecteze, prin concurs național, pe cei mai bine pregătiți profesori și, în funcție de notele obținute la concursul național, să fie repartizați, în ședințe publice, pe posturile și catedrele titularizabile sau pentru suplinire. Atât de mult v-a interesat calitatea profesorilor care predau copiilor noștri, încât ați emanat Ordinul 5.624/31.08.2012, prin care, în complicitate cu cei numiți politic să conducă unitățile de învățământ și inspectoratele, i-ați pedepsit pe profesorii care au învățat și au luat note peste 5 (cinci), și i-ați favorizat pe cei care nu s-au pregătit, n-au participat la concurs sau au luat la concurs note sub 5 (cinci). Aceștia, pentru "întrecerea socialistă" din această vară, la referendum, dar și pentru viitoarea întrecere, din decembrie, prin ordinul dumneavoastră, sunt încadrați pe cele mai bune catedre, oprite sau sustrase din aplicație sub diverse motive, la nivelul școlii, în termen de 6 săptămâni, și, bineînțeles, la un concurs sumar, dat în prezența directorului și, probabil, în prezența primarului PSD.

Doamnă ministru,

Funcțiile vin și trec, într-o dinamică ce nu poate fi anticipată. Asumați-vă greșelile, eliberați sistemul educației de presiunile politice, cu iz electoral, mai agresive și abuzive decât oricând. Calea reformei învățământului românesc este ireversibilă, oricâte frâne îi puneți. Nu sacrificați copiii României pentru interese politice!

Vă cerem ceva foarte simplu: respect! Iar dacă solicitările noastre vă depășesc, așteptăm eliberarea Educației de fantomele trecutului în care ați rămas încremenită, prin demisia dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Iar aici, doamnă ministru, vă las câteva din memoriile profesorilor care au învățat și au luat note bune la concursul de titularizare, și dumneavoastră veți lua act de aceste memorii depuse la cabinetul meu, pentru a ajunge la dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnă deputat, ați vorbit 13 minute și 54 de secunde. Grupul parlamentar mai are 4 minute și 6 secunde.

Îl invit pe domnul deputat Cristian Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Grupul parlamentar al PSD are 15 minute.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nimic din ceea ce a însemnat falimentul României în guvernarea Băsescu-Boc nu este mai grav, mai cinic, mai nedrept decât dezastrul instaurat în Educație.

Acest dezastru și haos se datorează, în cea mai mare parte, ministeriatului domnului Funeriu, în mod sigur cel mai slab și mai prost ales ministru al Educației din perioada din ultimele decenii.

Domnul Funeriu, ca ministru al Educației, a reușit să compromită total ceea ce părea un bun început: pactul pentru educație, prin care decidenții politici din România reușiseră o rara avis, un început de înțelegere cu privire la prioritățile educației în România.

Folosind o viclenie și acest vehicul politic, ministrul Funeriu a propus și a adoptat, fără dezbatere parlamentară, un text, o lege care, în scurt timp, a dat educația românească... a dus-o, practic, în faliment și pe marginea prăpastiei. Noua Lege a educației - Legea nr.1/2011 - a compromis nu numai reforma în educație, dar a nedreptățit profesori, a umilit elevi, a neglijat studenți, a învrăjbit autoritățile locale și a disperat părinți.

Rezultatul? Guvernul Boc, și așa urât de marea majoritate a populației, a devenit și mai urât. Pactul pentru educație a fost, practic, denunțat de toți semnatarii, excepție făcând PDL-ul, care a făcut zid în jurul acestui text inept.

Mai mult, miile de cetățeni ieșiți în stradă, în ianuarie 2012, și care au condamnat public regimul Băsescu, timp de mai multe săptămâni, în zeci de localități din țară, au avut printre cele mai importante revendicări "stoparea haosului din educație", adus de ministeriatul Funeriu.

Restul este istorie. Guvernul Boc și domnul Funeriu au trebuit să plece și, în curând, PDL-ul dumneavoastră de la guvernare.

Stimați autori ai acestei moțiuni simple, câți aveți curajul să recunoașteți, cu glas tare, ce cost ați plătit și veți plăti pentru ambițiile unui neavenit, ale domnului Funeriu, ale domnului Boc - fost prim-ministru și ministru interimar al Educației (câteva luni) - și care, în acea perioadă nu a răspuns, nici în 12-lea ceas, rugăminților unor persoane competente și de bună-credință, experți în educație, din partidul dumneavoastră, de a modifica Legea nr.1/2011, atunci când încă se mai putea salva ceva, și a încercat blocarea acestei legi, printr-o așa-zisă concepție, a unui an de nemodificare a legii, pentru ca aceasta să păstreze aparențele.

La sfârșitul acestui an, Boc era deja la Cluj, iar Funeriu se ascundea pe undeva pe sub poalele Cotrocenilor. Experimentul Funeriu a costat enorm PDL-ul, dar acest lucru este nesemnificativ, față de prețul pe care l-au plătit elevii, studenții, profesorii și părinții, precum și sistemul educației naționale. Legea Funeriu a fost construită, de la bun început, cu ostilitate, neînțelegerea realităților și posibilităților României. Și, o putem spune acum, cu un spirit aventuros și iresponsabil față de destinele educației naționale în România.

Totul a fost mistificat în numele unei schimbări fără nicio logică, mai bine spus, o logică a distrugerii. S-a scos din Legea educației obligativitatea finanțării cu 6% din pib, a învățământului, deși în Pactul pentru educație, la punctul 2, era prevăzută expressis verbis. La punctul 1 din Pactul pentru educație se vorbea de schimbarea curriculară strategică. Niciodată, în administrația și ministeriatul Funeriu, nu s-a vorbit despre acest lucru, deși toți specialiștii, inclusiv cei din PDL, spun că acesta este punctul nodal al modernizării învățământului românesc. Am dreptate. În schimb, a fost călcată în picioare autonomia universitară, s-a supracentralizat decizia la minister și s-au inventat tot felul de construcții fantasmagorice, cum ar fi abilitarea, care a blocat, practic, chestiunea carierei în învățământul superior.

În ministeriatul Funeriu, s-a dus un permanent război cu factorul uman, începând cu cei mici, preșcolarii, care au fost introduși în clasa pregătitoare - nota bene, poate singurul lucru bun, introducerea acestei clase pregătitoare -, dar pentru care s-a forțat aducerea lor în școală, în loc să rămână la grădiniță; elevilor, cărora li s-a pregătit un liceu de 3 ani și un gimnaziu prelungit cu 1 an, ceea ce automat reduce șansa celor mai defavorizați, din mediul rural, de a urma liceul, iar cadrelor didactice li s-au îngrădit drepturile, prin inventarea unei titularizări la locul de muncă, cu efect temporar. Și totul a culminat cu scoaterea automată la pensie, chiar în ziua împlinirii a 65 de ani, a miilor de cadre didactice, fondatori și creatori de școală, punându-se semnul egalității între onorabilele meserii de șoferi, contabili sau croitori și cadre didactice care, după zeci de ani de muncă, de studiu în biblioteci, ajunși la vârsta cărunțeniei sau, cum spunea ilustrul Principe Dimitrie Cantemir, dar și a maturității și înțelepciunii, care puteau să mai slujească la catedră și care au fost împinși, în mod brutal, la pensie, creând dezechilibre majore în școala și știința românească, prin ruperea echilibrului generațiilor.

În loc de concluzie, soluția nu este închiderea școlilor, umilirea profesorilor și dezorganizarea învățământului, adică ceea ce ne propuneți dumneavoastră prin actuala moțiune, încremeniți fiind în proiectul falimentar, pentru dumneavoastră și pentru România, numit Funeriu, și a înțelege că educația este un bun și o obligație a noastră, a tuturor.

Un bun început ar fi să votați și dumneavoastră împotriva acestei moțiuni "made in Cotroceni", pentru a începe lungul drum al detașării dumneavoastră de acest episod dezastruos din politica formațiunii dumneavoastră și din învățământul românesc, și ar putea fi chiar un timid început de detașare de trista guvernare Boc-Funeriu în educație.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, 7 minute și 6 secunde din timpul alocat.

Are cuvântul domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Se pregătește domnul deputat Adrian-Miroslav Merka.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Stimați colegi,

În economie folosim, de regulă, cei trei "e": eficiență, eficacitate, economicitate.

La această moțiune voi folosi cei trei "i": incoerență, incorectitudine și o moțiune insipidă.

Așa cum este textul moțiunii, așa cum se prefigurează unele discursuri ale colegilor noștri de la PDL, este clar că avem de-a face cu un demers neserios. Este de fapt, și dacă este să fim corecți, trebuie s-o spunem, o moțiune împotriva aplicării legii pe care PDL-ul și-a asumat răspunderea. Despre asta discutați, stimați colegi, dacă vreți să fiți corecți, să fiți coerenți, nu incoerenți, așa cum am constatat că este moțiunea.

Aș mai spune, de asemenea, că această moțiune ar fi trebuit să o adresați fostului dumneavoastră guvern, în care domnul Funeriu deținea portofoliul Educației, pentru că faceți referire la modul în care dumnealui a conceput greșit această lege și, mai ales, nu a reușit să o pună în practică, și a lăsat pe umerii guvernării Ponta să facă acest lucru.

Aș mai spune că este un demers caraghios, pentru că dumneavoastră știți ce nerealizări aveți, sunteți conștienți de ele, nu le recunoașteți și vreți să le puneți în cârca guvernării Ponta, așa cum, de fapt, ați făcut întotdeauna cei de la PDL. Niciodată nu v-ați asumat nicio responsabilitate. Totdeauna alții au fost vinovați, deși dumneavoastră ați fost cei care ați greșit și ați produs dezastre în această țară.

Demersul este, de asemenea, ipocrit. Constatați că aveți politici dezastruoase, constatați că aveți politici care produc rău în această țară, dar vă spălați pe mâini ca și cum dumneavoastră nu ați trecut niciodată prin această guvernare. Este păcat că, încă, nu ați învățat să vă asumați responsabilitatea. Dar poate o să vină vremea aceea atunci când populația, la urne, o să vă trezească nevotându-vă.

Moțiunea dumneavoastră este mincinoasă. Și dau câteva exemple ca să argumentez de ce spun că este mincinoasă: ar fi trebuit să spuneți, în primul rând, cum Legea Funeriu - legea guvernelor Boc - a bulversat întregul sistem de învățământ. O ascultam pe colega mea, mai înainte, vorbind despre bulversarea sistemului de parcă ea habar nu are, acum a venit în România. Până acum a trăit în altă țară. păcat!

Aș mai spune, de asemenea, că ar fi trebuit dumneavoastră să recunoașteți cum ați blocat accesul tinerilor în universități prin această proastă lege. Ați introdus, cu sprijinul marelui om de învățământ care nu a lucrat o zi în România - domnul Funeriu -, ca atare, n-are habar de ce se întâmplă în această țară, ați introdus criterii care blochează accesul tinerilor la grade didactice. Ați blocat, rețineți, tot ceea ce se numește autonomie universitară, tot ceea ce înseamnă drept patrimonial în învățământul particular. Nu vă asumați nicio răspundere și faceți moțiuni, din acesta, ipocrite?

Dacă PDL-ul ar fi un partid cu măcar mici urme de integritate, ar trebui să recunoască astăzi, în această sală a Parlamentului, că a făcut o lege proastă, că e conștient că legea aceasta este proastă și ne propune s-o modificăm, să facem una mai bună. Suntem deschiși unui asemenea demers.

Cred că orice om de bună-credință dorește să avem un învățământ bun pentru generațiile de copii din această țară. Dar PDL-ul, din păcate, este un partid delator, așa cum am văzut că face la Bruxelles, cu marele om integru care este doamna Macovei, și, ca atare, nu-și va asuma nicio responsabilitate.

Mai grav este și altceva, că nu cunoașteți Constituția, nu cunoașteți regulamentul, și știți că printr-o moțiune simplă nu puteți cere demisia unui membru al Cabinetului. Și, cu toate acestea, la finalul moțiunii faceți acest lucru. Când sunteți serioși, când spuneți că respectați Constituția, sau acum, când aveți o moțiune scrisă, dar nu respectați Constituția? Dumnezeu să vă mai înțeleagă!

Un singur lucru vreau să mai spun, pentru că eu cred că lucrurile sunt clare, clare, clare! Dacă veți pierde alegerile - și cred că le veți pierde - sunteți unicii vinovați pentru acest lucru, pentru că niciodată nu știți să recunoașteți când greșiți.

La această moțiune, pe care nu trebuia s-o faceți, dar dacă ați făcut-o trebuia să veniți și să spuneți adevărul, dar adevărul, din păcate, nu vă caracterizează.

De aceea, moțiunea acesta e normal să fie respinsă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu domnule deputat.

Ați cheltuit 6 minute și 10 secunde din timpul alocat.

Domnul deputat Adrian Merka.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă ministru,

Distinși colegi,

Pentru că vorbim astăzi despre Educație și despre probleme cu care se confruntă sistemul de învățământ din România, am dorit să iau cuvântul pentru a mă exprima, din punct de vedere personal, în legătură cu o anumită parte a acestui sistem, și anume educația fizică în școli.

Educația fizică este o componentă indispensabilă a procesului de educație și ar trebui tratată cu mai mult interes și preocupare de către autorități, toate autoritățile. Dezvoltarea armonioasă și normală a organismului elevilor este direct legată de implicarea lor în activitățile sportive, ceea ce duce, implicit, la întărirea sănătății și cultivarea unor calități fizice necesare muncii, mișcării. Prin mișcare, organismul se maturizează la timp și permite dezvoltarea în condiții optime a personalității umane. Nu în ultimul rând, educația fizică este strâns legată de educația morală, urmărind formarea elevilor, a unor trăsături și sentimente morale, precum simțul dreptății, curajul, stăpânirea de sine, cinstea.

Stimați colegi,

Vedem sistemul de învățământ, elevii în care parte o duc. Din păcate, nu mă refer la actuala conducere sau la conducerea trecută, din anii trecuți, mă refer la sistemul care a trecut peste noi din ’90 până acum. Din păcate, în ultimii ani, timpul alocat sportului și educației fizice în școlile din România începe să fie semnificativ redus. În aceste condiții, începând din clasa a VII-a, programa școlară dă posibilitatea deciziei școlii de 1- 2 ore obligatorii de educație fizică pe săptămână, dar, știți foarte bine, nimeni nu contestă importanța celorlalte ore din cadrul programei de învățământ, celelalte materii, discipline.

Nu doresc să ridic problema în acest fel, dar, totuși, din lipsa de interes din partea autorităților locale și centrale pentru sprijinul activităților de educație fizică, ora de educație fizică și de sport a ajuns să fie cenușăreasa programei școlare, și nu puține sunt cazurile în care aceasta lipsește din cadrul activităților elevilor. Lăsând la latitudinea școlii, cred că, într-adevăr, există o putere de decizie locală, dar vedem și noi unde duce această decizie.

În același timp, potrivit unui raport adoptat în 2007, de Parlamentul European, programa școlară trebuie să includă cel puțin 3 ore de educație fizică obligatorii pe săptămână, pentru a limita răspândirea unui stil de viață tot mai nesănătos în rândul generației tinere. Creșterea cazurilor de obezitate în rândul tinerilor, alimentarea neechilibrată, consumul de tutun, alcool la vârste tot mai fragede, sedentarismul încurajat de prezența calculatorului, care captează atenția tinerilor ore întregi, ar trebui să fie pentru noi semnale de alarmă, demne de luat în seamă de autoritățile competente.

Este necesară schimbarea atitudinii guvernamentale și a întregii clase politice față de educația fizică și sportul, în general, dar și mentalitatea, și metoda de lucru a celor care sunt și lucrează în baza sistemului. Această schimbare ar trebui să se materializeze la nivelul guvernamental prin măsuri drastice, legislative, care să încurajeze practicarea sportului în școli, stimularea sistemului educațional pentru a produce valori.

Educația fizică, după propria mea părere și punctul meu personal de vedere, trebuie să fie o alternativă pentru combaterea dopajului, a discriminării și violenței verbale sau fizice întâlnite tot mai des în școală și în societate, și, nu în ultimul rând, pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației școlare și adulte.

Să nu uităm că educația fizică este singura disciplină din programa școlară care urmărește pregătirea copiilor pentru un stil de viață sănătos și care transmite valorile sociale importante, ca autodisciplina, solidaritatea, spiritul de echipă, toleranța și sportivitatea.

Doamnelor și domnilor colegi,

În calitate de parlamentar, mulțumesc grupului parlamentar că mi-a permis să vorbesc în nume personal pentru această problemă destul de gravă și doresc să atrag atenția doamnei ministru, cât și cabinetului condus de domnul premier Victor Ponta, că sistemul de învățământ din România, din punctul meu de vedere, în această direcție, este deficitar, și una dintre măsurile necesare pentru vindecarea acestuia constă în încurajarea desfășurării de activități sportive în școli, inclusiv prin creșterea numărului de ore de educație fizică, includerea orei de ansamblu sportiv în programa obligatorie.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați mai luat și din Grupul parlamentar de anul viitor minute, pentru a vă continua... Ultima parte o să o tăiem de pe bandă!

Are cuvântul domnul deputat, și îl salutăm cu ocazia aceasta, că nu l-am mai văzut de mult, domnul deputat Oajdea. Aveți cuvântul. Deputat independent, două minute. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Domnilor colegi,

La fiecare moțiune care se face pe educație, în această sală, observ că fiecare încearcă să vadă doar greșelile celuilalt. Dar, după părerea mea și nu cred că doar după părerea mea, după Revoluție fiecare ministru care a venit la educație a încercat să-și pună amprenta, reușind doar să bulverseze învățământul românesc.

După părerea mea, nimeni de până acum nu a tratat cu seriozitate problemele învățământului.

Spun acest lucru, când mă gândesc la faptul că nu s-au luat măsuri pentru a schimba programa, nu s-au luat măsuri pentru ca învățământul să fie cu adevărat gratuit, acolo unde se spune că e gratuit. Elevii sunt obligați să cumpere diverse manuale alternative, în funcție de preferința profesorului, chiar dacă și-au cumpărat altele. Elevii sunt obligați să dea sume importante de bani la fondul clasei și toată lumea se preface că nu știe. Studenții, conform legii, ar trebui să aibă asigurat învățământul gratuit, fără să plătească diverse taxe colaterale, dar cei din minister se fac că nu știu. Partidele, rând pe rând, ajung la guvernare și se acuză că nu acordă învățământului suma necesară pentru a funcționa corect, dar fiecare, atunci când a ajuns la guvernare, nu a dat atât cât a trebuit.

De aceea, cred că ar fi foarte benefic, nu pentru partide, ci pentru români, pentru cei care ne-au trimis aici în Parlament, să fim corecți și să luăm măsurile care se impun pentru o adevărată reformă a învățământului.

Observăm cu toții că, rând pe rând, s-a favorizat obținerea ușoară a diplomelor în învățământul superior, toată lumea se gândește să aibă câți mai mulți absolvenți la bacalaureat, fără să-și pună problema fundamentală - problema pregătirii lor. Țara nu are nevoie neapărat de oameni care să aibă diplome și să justifice ce? Să justifice doar că au o diplomă, fără ca pregătirea lor să corespundă acelei diplome.

Cred că percepția reală și soluția pentru învățământul românesc ar fi aceea de a adapta toate programele din învățământ cu adevărat cerințelor din România, de a face în sistemul de învățământ examene serioase, examene corecte, care să reflecte cu adevărat cunoștințele celor care le susțin, iar reforma învățământului să fie bazată pe o discuție serioasă, în primul rând cu părinții, cu profesorii și să fie concluzia tuturor partidelor, și nu să asistăm rând pe rând, o dată la câțiva ani sau la câteva luni, pe măsură ce se schimbă guvernele, la schimbarea legislației și la bulversarea întregului sistem.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Domnul deputat Marius-Sorin Göndör, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule deputat, aveți cuvântul. Vă rog frumos. Mai aveți patru minute și șase secunde.

Ușor, vă rog frumos.

Domnul Marius-Sorin Göndör:

Când mi-ați spus că mai am patru minute m-am emoționat, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamna ministru,

Aș dori să încep și să-i spun unui - și știu că se spune altfel - "antivorbitor", că a vorbit aici de 3 E, 3 I. Aș vrea să vă reamintesc tuturor că văd că în economie și la Oltchim, Ponta și Chițoiu vorbesc de cei 3 D în acest moment.

Stimați colegi,

Legat de moțiunea cu privire la educație, aș vrea să vă spun că vă vorbesc cu tristețe de la acest microfon, pentru că se constată în continuare că trăim, cel puțin în domeniul educației, legenda Meșterului Manole în varianta dâmbovițeană și fiecare guvern care face ceva este dărâmat de guvernul care urmează.

Datorită generozității Biroului permanent, va trebui să-mi restrâng foarte mult ceea ce m-am gândit să vorbesc azi aici și am să vă spun doar o speță, legată de bacul profesional.

Aș vrea să vă întreb ce s-ar întâmpla dacă la o fabrică de autobuze pentru transport persoane, la finalul procesului tehnologic, înainte de a fi vândute autobuzele, sunt testate din punct de vedere al siguranței cu care vor transporta persoanele? Rezultatul acestui test este că doar 45% din autobuze prezintă siguranță, iar restul de 55% au probleme și nu trec testul.

Consiliul de administrație, ca să vă și uimesc pe dumneavoastră, Consiliul de administrație al fabricii decide, pentru a crește procentul de autobuze viabile pe piață că vor face două teste: unul ca și cel anterior, iar al doilea, mult mai superficial.

Autobuzele care au trecut doar testul al doilea se vor vinde pe piața din lumea a treia, Europa de est, că e bine și așa acolo.

Toată lumea e fericită în urma deciziei, procentul de autobuze care trec testul final, la finalul procesului tehnologic, a crescut, echipa de promovare a fabricii are grijă să vorbească de un singur test, nu de două, vânzările fabricii cresc, muncitorii sunt cei mai mulțumiți, salariile le sunt asigurate, dar mai ales sunt mai degajați la serviciu, șeful nu-i mai stresează dacă mai greșesc, pentru că oricum autobuzul lor va trece testul al doilea.

Piața de autobuze din lumea a treia abundă de produse, toată lumea cumpără, doar că după un timp crește procentul accidentelor de circulație provocate de autobuze și nimeni nu știe de ce.

Stimați colegi,

Orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare. Bacalaureatul, examenul de bacalaureat, cunoscut sub numele de examen de maturitate, este un examen de final de proces instructiv educativ, realizat pe parcursul a douăsprezece sau treisprezece clase, iar atunci când constați că sunt probleme la un examen final, concluzia logică și de bun-simț este că problemele sunt legate de procesul instructiv-educativ. Evident, acolo trebuie să intervii. Dacă intervii doar la schimbarea condițiilor de susținere a examenelor, îți furi singur căciula.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Spînu mai are 36 de secunde, din partea Grupului PDL.

Doamna deputat Doina Burcău, din partea Grupului Social-Democrat. Vă rog frumos, aveți cuvântul, doamna deputat.

Doamna Doina Burcău:

Domnule președinte,

Doamna ministru,

Stimați colegi,

Am fost obligați să citim, să recitim un text numit moțiune.

Am constatat următoarele: a face ceva la întâmplare înseamnă întotdeauna a face ceva prost.

Deputații aparținând Grupului parlamentar al PDL afirmă că prim moțiunea depusă pe educație își fac datoria față de sistemul de învățământ.

Ca dascăl, mă bucur. Mă bucură această luare de poziție, pentru că îmi dau seama că după trei ani de guvernare membrii PDL conștientizează faptul că au o datorie față de învățământul românesc, o datorie pe care, însă, nu și-o vor putea achita niciodată.

Guvernul PDL și guvernarea PDL au fost unul și una lipsită de coerență și de responsabilitate, mai ales în domeniul educației.

Sistemul românesc de învățământ avea și are nevoie de o strategie, de un cadru legislativ armonizat și de profesioniști care să-i permită modernizarea și creșterea performanțelor.

Ce a înțeles Guvernul Boc să facă în octombrie 2010? Să-și asume o Lege a educației naționale.

Îmi amintesc cu tristețe tentativa de dezbatere a Legii educației în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport de la Camera Deputaților.

Fapt este că numai 50 din cele 1.000 de amendamente, care au fost depuse pe această lege, au fost acceptate de guvernul de atunci. Marea majoritate a amendamentelor admise au fost depuse de parlamentarii membri ai aceluiași partid din care făcea parte prim-ministrul, în timp ce doar o mică parte din amendamentele depuse de parlamentarii social-democrați au fost admise.

Tot timpul răspunsul era: Guvernul nu este de acord sau nu se susține.

Legea a mers la Senat și brusc s-a decis asumarea.

Marea majoritate a specialiștilor sunt de acord că asumarea răspunderii pe această lege minimalizează rolul Parlamentului, prin scurt-circuitarea activității legislative.

Transferăm Guvernului controlul legiferării, argumentând că un pachet legislativ de o asemenea importanță trebuia discutat mai în detaliu, și nu asumat.

Asumarea răspunderii a fost pripită și nenecesară. A fost o ambiție a ministrului educației de la acea dată, ambiție care ne afectează pe toți, deopotrivă, omițând că România este mai importantă decât suntem noi orgolioși.

Însă, mai trebuie amintit un ultim fapt. Proverbul românesc spune că e bine să măsori de două ori și să tai o singură dată.

Analizând textul moțiunii depuse de parlamentarii PDL, am găsit o serie de afirmații care nu au legătură cu realitatea. Pe cale de consecință, am ales să vorbesc azi despre cel mai controversat subiect din tema educației: clasa pregătitoare. Și în legătură cu aceasta, scrierile dumneavoastră sunt departe de adevăr și tendențioase. Câți dintre dumneavoastră, stimați colegi, ați intrat într-o școală să-i vedeți pe copiii de 5 și 6 ani în sălile de clasă? Pentru că la deschiderea anului școlar să vorbiți la microfon ați fost, știu! Câți dintre dumneavoastră ați vorbit în aceste două săptămâni cu părinții lor?

Dragi colegi,

afirmați în textul moțiunii că noi, cei din USL, am găsit educația la cheie. Într-adevăr, educația a fost lăsată de către guvernarea dumneavoastră încuiată, cu lacătul pe ușă, iar cheia ați aruncat-o în Dâmbovița. Ați lăsat o Lege a educației nefuncțională și fără cele 80 de metodologii, dacă ne referim doar la învățământul preuniversitar, finalizate, deși legea stipulează că în termen de 8 luni metodologiile, regulamentele și celelalte acte normative care decurg din aplicarea ei trebuiau elaborate. Adică, ați lăsat haos în sistemul preuniversitar.

Amintiți în textul moțiunii că erau finalizate procedurile de înscriere la clasa I și la clasa pregătitoare. Care proceduri, domnilor? Aveți cumva cunoștință de faptul că din cauza minunatelor proceduri ați împins părinții să caute tot felul de artificii pentru a prinde un loc la școala dorită? Cum ar fi vize de flotant, contracte de închiriere la prieteni care locuiesc pe lângă școala dorită sau chiar divorțuri. Cu toate acestea, există și acum, la numai două săptămâni de la începerea anului școlar, părinți nemulțumiți. Dovadă, sutele de elevi retrași din clasa pregătitoare, duși înapoi la grădinițe, la această oră.

Ni s-au fluturat nouă, profesorilor, adesea, măsuri de descentralizare. Licitația pe care ați pus-o la cale pentru achiziționarea de mobilier pentru aceste clase, numai din capitolul descentralizare nu făcea parte.

A fost salutară decizia Guvernului Ponta de a aloca banii la școli, deoarece fiecare director de școală știe care îi sunt nevoile și condițiile în care a putut, chinuit, să organizeze aceste clase. Și spun "chinuit" pentru că, reiese din textul moțiunii, că autorii nu au avut nici un studiu de impact, nici cea mai mică idee despre spațiile în care vor funcționa aceste clase. Unele școli au desființat cancelaria, laboratoarele, sala de sport sau sala de festivități. Altele au transformat două săli de curs în trei, cheltuieli inutile, pentru a aplica o lege inaplicabilă, în condițiile în care sistemul de învățământ este grav subfinanțat.

După căderea guvernului susținut de dumneavoastră trebuiau găsite soluții la problemele fără rezolvare lăsate în învățământ. Materiale didactice adecvate vârstei elevilor din clasa pregătitoare nu au fost achiziționate din timp, iar Ministerul Educației a găsit rezolvarea, folosind bani din programul pentru reforma în educație timpurie, astfel ca elevii să nu găsească doar mobilierul și pereții.

Pentru a acoperi deficitul de învățători pentru clasele pregătitoare, inspectoratele școlare au recrutat în această vară pensionari, masteranzi, doctoranzi, chiar și studenți în ultimul an de facultate, care să le predea copiilor la clasa pregătitoare. Nu a existat nicio analiză prealabilă care să arate dacă avem sau nu cadre disponibile pentru aceste clase, iar atunci, pe ultima sută de metri, trebuia găsită o soluție ca să acopere toate posturile care revin acestei forme de școlarizare.

Resursa umană identificată de inspectori și directori a fost trimisă la cursuri de formare profesională. Astfel, cu eforturi, elevii de la aceste clase au fost primiți în prima zi de școală, fără ca ei să simtă inconvenientele sistemului, inconveniente lăsate de dumneavoastră.

Știu, ați introdus clasa pregătitoare ca un lucru bun pentru sistemul de învățământ din România, dar aplicarea unei astfel de măsuri, înainte de a asigura toate condițiile necesare implementării ei, dovedește încă o dată că cei care ar trebui să meargă la clasa pregătitoare sunt demnitarii care fac experimente pe învățământul românesc.

Lăsați copiii să fie copii!

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Sărut-mâna! Vă mulțumesc.

Urmează domnul Cătălin Croitoru.

Domnul Cătălin Croitoru:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Dragi colegi,

Vă spun sincer că în momentul în care cu ceva timp în urmă am aflat, pe surse, să zicem, că Partidul Democrat Liberal depune o moțiune pe educație, am crezut că e vorba de o glumă. Până la urmă este o glumă, dar este proastă. Și o să mă explic de ce. Pentru că această moțiune, din punctul meu de vedere, și poate sunt cel mai în cunoștință de cauză să vorbesc despre aceasta, nu ar fi trebuit să poarte alt titlu decât cum să manifeste unii mai puternic tupeul și ipocrizia. Pentru că stau să-mi aduc aminte ce promiteam, Partidul Democrat Liberal, în 2008 în campanie? Creșterea salariilor în învățământ cu 50%, un buget alocat educației de minim 6% din produsul intern brut, condiții egale de acces la învățământ pentru toți copiii acestei țări, o calitate ridicată a actului educațional etc., etc. Și ce s-a întâmplat, de fapt, prin nemaipomenitul program de guvernare al multiplelor guverne multiplay, multirol sau nu știu cum să le mai spun, Boc?

S-a întâmplat că, de fapt, salariile n-au crescut cu 50%, ci au scăzut veniturile în învățământ cu 50%.

S-a întâmplat că bugetul educației nu numai că n-a avut vreo secundă 6% din produsul intern brut, ci a fost ciuntit și a scăzut progresiv până la marea performanță de a avea cel mai mic buget alocat vreodată educației, din 1990 până astăzi.

Rezultatele, pe măsură. Mulți dintre cei mai buni profesori au părăsit educația, mulțumind din inimă partidului care le-a promis totul și le-a luat totul, de fapt, și nu le-a dat nimic, iar ceea ce a pus capac peste toate acestea a fost impunerea unei Legi a educației prin asumarea răspunderii Guvernului, sfidând dezbaterea parlamentară, sfidând amendamentele pertinente, care ar fi putut face din Legea educației o lege bună. Nu s-a dorit aceasta! S-a dorit o lege care face acum dovada, în fiecare zi, că are o grămadă de disfuncționalități, că are articole care se bat cap în cap, că nu este bună deloc și că trebuie neapărat revizuită - și fac apel încă o dată, doamnă ministru, să aveți grijă ca împreună cu Parlamentul României să corectăm toate inepțiile din această lege, pentru că legea trebuie să fie pentru copiii acestei țări, pentru studenți, pentru părinții lor, și nu pentru niște politicieni care au făcut dovada că nu le-a păsat și ne le pasă de sistemul educațional al României, și care n-au înțeles vreodată că așa cum arată școala românească de azi, așa va arăta România de mâine.

Ce a lăsat Guvernul PDL în urmă la cheie? Păi cred că a lăsat la cheie cavoul în care a înmormântat învățământul românesc. Iar acum, dacă noi ne chinuim să repunem învățământul în poziția pe care o merită și să redevină ceea ce poate n-a fost niciodată în ultimii 20 de ani, o prioritate națională, ne trezim cu o nemaipomenită moțiune simplă pe educație.

Iată, deci, că această moțiune, care nu este decât rezultatul unei politici bazată dintotdeauna pe tupeu și ipocrizie nu poate să aibă nici un fel de efect, decât că a provocat o binemeritată dezbatere pe care societatea românească trebuie să o facă și prin care, cei care au batjocorit învățământul, să aveți siguranța că pe 9 decembrie vor plăti. Nu o să puteți minți la infinit un popor, niște copii, niște părinți care au așteptat și așteaptă altceva de la politicile guvernamentale. Iar noi avem convingerea că vom avea ce oferi, prin măsuri pertinente, făcute cu bun-simț și exclusiv în interesul școlii.

Drept pentru care, fac un apel încă o dată, către toți colegii parlamentari, să pună capăt acestei politici găunoase prin care educația a fost mereu folosită ca un teren de luptă și de războaie politice și să voteze împotriva acestei moțiuni a tupeului și ipocriziei.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Spînu, vă rog frumos.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie să încep cu un scurt citat, ghilimelele o să le observați toți,

"Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi deputați,

Subsemnații, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților, vă înaintăm moțiunea (...), în urma acțiunilor doamnei ministru Ecaterina Andronescu, cu privire la reorganizarea sistemului de învățământ.

Încă de la începutul mandatului său, acțiunile doamnei ministru Andronescu au dovedit incoerență și incompetență în a gestiona procesul de reformă a educației".

Vă reamintesc, stimați colegi liberali, că aceasta este prima moțiune depusă de dumneavoastră, la adresa unui ministru din Guvernul Boc, imediat la o lună de la instalare a doamnei ministru Andronescu.

Are un pedigree fantastic, pentru că după încă patru luni ați mai depus o moțiune la adresa aceluiași ministru Andronescu, iar în moțiune spuneați foarte succint: nu este plagiat, pun și ghilimelele și informez și sursa: "La fel ca în mandatul precedent, doamna Andronescu își rezervă..."

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Spînu, numai un moment. Țin să vă învederez faptul că aveți doar un minut, ca să știți. Mulțumesc.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Poate faceți o excepție. E singura oară când vă rog ceva în Parlamentul României.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am făcut-o de acum, că ați depășit minutul. Mai aveți un minut. Vă rog.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

"La fel ca în mandatul precedent, doamna Andronescu își rezervă printre primele măsuri ministeriale anularea actelor normative emise de fostul ministru, fără a ține cont de calitatea acestora."

Vă reamintesc, stimați colegi liberali, că moțiunea în care ne lăudați că am luat atitudine în Comisia de educație, noi, membrii PDL, se chema "Educația sub cenzura Ecaterinei Andronescu". Istoria se repetă. Nu am vrut să vă împrumutăm titlul pentru moțiunea noastră, cu toate că s-ar fi meritat.

O scurtă întrebare pentru doamna ministru Andronescu, care făcea referire la celebrul Consiliu Național de Atestare a Diplomelor și Titlurilor Universitare și a certificatelor universitare, ca să fie complet.

Ați spus că cei 20 de membri din conducere care au certificat prima dată oficial, după revista "Nature", plagiatul domnului Ponta, au stat în pixul ministrului.

Doamna președinte,

vă rog să-mi indicați un om din acel consiliu, care nu merita să fie acolo, ținând cont că din acel consiliu la vremea respectivă făceau parte șapte academicieni, în frunte cu președintele Academiei, domnul Haiduc. Ați schimbat, domnul Pop și dumneavoastră, componența acestui consiliu, în loc să luați personalitățile academice evidente, care au făcut ceva în această țară sau în străinătate, nu ați făcut decât să duceți la mediocritate acest consiliu, supunând apartenența în comisiile de specialitate unei proporționalități, în funcție de numărul de universități din țară.

Și vă întreb, doamna ministru, după sentința de plagiat din una din cele mai prestigioase reviste științifice din lume, "Nature", după acest aviz dat de șapte academicieni și restul membrilor din CnaTDcu, după decizia luată de Universitatea București, cu consultarea experților români din străinătate, pe umerii cărora plângem și îi vrem înapoi în țară, ce răspuns dați dumneavoastră în momentul când această comisie de etică...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Spînu, vă rog să trageți concluzia.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

În zece secunde, domnule președinte.

...pe care fostul ministru Pop l-a schimbat în totalitate și trei oameni, din care unul acuzat de plagiat, domnul Burnete, un avocat specializat pe proceduri, și nu pe fond, l-au scos cu batista curată pe domnul ministru Ponta.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Spînu, timpul dumneavoastră s-a epuizat!

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Vă mulțumesc. Dacă puteți să-mi răspundeți la această întrebare, doamna ministru.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Marian Neacșu, procedură.

Domnul Marian Neacșu:

Domnule președinte de ședință,

Nu discutăm în momentul acesta de timpi, mă rog, ei au fost depășiți de către colegii noștri, îngăduința dumneavoastră este lăudabilă. Dar pentru că și moțiunea și cuvântul antevorbitorilor sau antivorbitorilor, cum a precizat un coleg, doar a pus întrebări, fără să aducă și răspunsuri, îmi permit să vă rețin atenția și eu cu o întrebare. Pe surse se vehiculează ideea că această moțiune este opera fundamentală a domnului fost ministru Funeriu.

Cunoscând faptul că domnia sa este mai degrabă specialist în pixeli, decât în învățământ, aș vrea să-i întreb pe colegii noștri sau pe cineva care poate să-mi ofere răspunsul, dacă măcar această moțiune a scris-o singur sau i-a dictat-o doamna Badea?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să luați loc, domnule Spînu.

Are cuvântul domnul profesor Popa Florian.

Domnul Florian Popa:

Domnule președinte,

Stimată doamnă ministru,

Am un discurs puțin paralel cu colegii mei, în sensul că mă bucur foarte tare că colegii de la Partidul Democrat au depus această moțiune în Camera Deputaților.

Mă bucur și îi felicit pentru faptul că au scris un text atât de interesant și că au produs motive pentru o discuție atât de largă.

Mă mai bucur pentru unele lucruri pe care le-am notat în nume personal, evident.

Ce poate face această moțiune? Păi, poate sensibiliza din nou populația României față de impactul extraordinar pe care l-a avut această lege, în momentul în care Guvernul a răspuns pentru ea.

De ce mă bucur? Pentru că poate obliga actualul ministru, pe doamna ministru Andronescu, să răspundă cum se cuvine și profesionist la reperele colective impuse de reacția pe care au avut-o oamenii la această lege. Pentru că poate mobiliza toate cadrele didactice din România, de orice grad ar fi, să ofere ministerului soluții reale, reparatorii ale legii. Și, în ultimul rând, mă bucur pentru că eu personal sunt legat prin nenumărate fire de aplicarea rapidă a acestei legi. Și cum sunt legat? Sunt în clasa zero, prin nepoata mea. Ruptă la 5 ani de grădi', introdusă pentru somnul dulce de dimineață în clasa zero și apoi într-un after school la fel de modern ca trecutele internate, la care stăteau unii copii.

Sunt legat de această lege prin faptul că sunt beneficiarul scoaterii mele din învățământ, din învățământul universitar, în ziua când am fost schimbat prin alegeri din funcția de rector al UMF "Carol Davila" și am rămas ne-titular, după 8 ani de conducere a universității, cu o incomodă plată cu ora, conform legii actuale.

Sunt, de asemenea, beneficiarul unei idei mărețe, aceea că trebuie să am o cotutelă umilitoare, după părerea mea, la conducerea de doctorat a celor care se înscriu la mine. Și trebuie să mă rog de un coleg mai tânăr să aibă răbdarea să participe împreună cu mine, pentru că probabil că eu sunt expirat, și doamna ministru poate confirma treaba asta, și trebuie să am un băiat care să urmărească ce spune candidatul.

Și mă mai simt obligat cu ceva, doamna ministru. Să vă spun că mă simt responsabil pentru devalizarea universității de cadre didactice de vârf care au împlinit doar din nefericire, la 8 februarie 2011, 65 de ani sau peste, dar au salvat reparator, așa cum se scrie, printr-o hotărâre a Guvernului României, prin menținerea până la 70 de ani a celor rămași, din fericire, născuți cu 5 sau 6 luni după unii care n-au mai putut beneficia de această reparație morală.

Mă simt din nou responsabil, și aici trebuie să vă fac să înțelegeți un element deosebit de grav pentru învățământul românesc, de faptul că tinerii nu mai pot în nici într-un fel, normal, promova în diverse grade profesionale, ci trebuie să plătească bani, pe care nici ei și nici familiile lor nu-i au, unor reviste socotite de top la un moment dat de conducătorii învățământului superior românesc.

Mă scuzați pentru bucurie, și mă scuzați pentru unele idei personale pe care am vrut să vi le transmit.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Am înțeles că la sfârșit, știți cum e procedura, bineînțeles că o să vă dau cuvântul, doamna deputat.

Domnul deputat Cristea, am înțeles că... domnule deputat Cristea? Vreați să luați cuvântul? Dar este domnul profesor Stanciu. Numai o secundă, că este domnul profesor Stanciu pe lista trimisă de către Grupul parlamentar al PSD.

Domnule profesor, cu tot respectul pe care vi-l port, și știți foarte bine, domnule profesor, grupul nostru parlamentar mai are două minute cu anumite toleranțe de plus unu, două minute, dar... o să am rugămintea la dumneavoastră să vă încadrați în 3-4 minute.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Distinsă doamnă ministru,

Evident că timpul pe care dumneavoastră mi-l dați cu bunăvoință mă împiedică să fac multe referiri la această foarte interesantă moțiune simplă.

De aceea, cu voia dumneavoastră, stimați colegi, am să dezgrop din negura vremurilor un gând al bătrânului înțelept chinez Mencius care scria în secolul al IV-lea, înainte de Hristos. De aceea, spun că toți oamenii au simțul compasiunii. Un om observă deodată un copil ce este gata să cadă într-o fântână. Cu siguranță se neliniștește și se înduioșează nu pentru a câștiga favoarea părinților copiilor, sau pentru a căuta aprobarea vecinilor și a prietenilor săi, sau de teamă că va fi acuzat fiindcă nu l-a salvat. Astfel, credem că nici un om nu este lipsit de simțul compasiunii sau de simțul rușinii, sau de simțul politeții, sau de simțul a ceea ce trebuie făcut ca să fie făcut bine. Simțul compasiunii, stimați colegi, spunea bătrânul înțelept chinez Mencius în secolul al IV-lea înainte de Hristos, este începutul bunei-cuviințe. Simțul rușinii este începutul virtuții. Simțul a ceea ce este rău sau este bun este începutul înțelepciunii. Orice om poartă în el aceste patru principii, așa cum este înzestrat cu 4 membre. Iar omul care are faima că este incapabil să le exercite se distruge pe sine. Deci, iată că au trecut 2400 de ani și ne uităm în jur, când cei care trebuie să poarte aceste principii, principiul omeniei, principiul virtuții, principiul bunei-cuviințe, principiul înțelepciunii, adică dascălii, cei care sunt depozitarii acestor virtuți vin, pentru nu știu a câta oară în plenul Camerei, și aduc injurii care după mine nu sunt demne de postura de dascăl.

Se poate discuta despre învățământ și fără jigniri. Se poate discuta despre învățământ aplecându-te spre el. Regret aici, și o spun deschis, că o distinsă colegă a noastră din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, și-i pronunț numele, spre a veni și poate a-și cere scuze, distinsa profesoară Doinița Chircu, fost inspector școlar din Mehedinți, din același județ cu doamna ministru, ajutată la un moment dat de doamna ministru, când o nedreptățise alt ministru înainte, i-a a adus acuze nu numai nedrepte, dar aș spune nemeritate, dar aș spune nelalocul lor.

Sper, stimați colegi profesori, că scopul nostru nu este de a arunca unul altora lături în cap, ci scopul nostru este de a face un corp comun aici, în Parlamentul României, spre a pune școala românească acolo unde îi este locul. O aducem din nou la 6 la sută din PIB, asta trebuie să facem, nu să ne bălăcărim unii pe alții, căci în felul acesta distrugem școala.

Închei, domnule președinte și doamna ministru, cu apelul făcut către toți, să înțeleagă că de 20 de ani, și o parte am luptat împreună, spre a ajunge la acest 6 la sută din PIB.

Domnul Funeriu a făcut și lucruri bune, dar a făcut și multe lucruri rele, pe care le-a spus aici profesorul Popa. A mai distrus și 4 academii, complet aiurea. Nu știm de ce știința românească și învățământul românesc sunt câmpuri de bătaie, hai să le facem câmp de pace.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu mult, domnule profesor.

Un minut, domnul deputat Cristea.

Vă rog frumos, aveți cuvântul. Și se pregătește doamna Raluca Turcan pentru dreptul la replică.

Doamna ministru, după aceea, dumneavoastră aveți cuvântul.

Domnul Victor Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimată doamna ministru,

Stimați colegi,

Timpul este prea scurt să definim dezastrul din învățământ care a fost preluat de guvernarea Ponta. Și nici nu-mi propun lucrul acesta.

Ce m-a impresionat pe mine și m-a determinat să iau cuvântul, este gingășia cu care a fost prezentat conținutul acestei moțiuni. Chiar m-a impresionat această gingășie.

Evidențiază două lucruri: patima cu care, deci asta scoate, patima cu care ați impus, stimați colegi, Legea învățământului, și totodată efectele sale, pe care le..., și a politicii de patimă, pe care ați dus-o dumneavoastră, nu numai în domeniul învățământului, și acum trag concluzia că din demolatori, cu atâta gingășie, vreți să deveniți salvatori ai învățământului și nu numai ai învățământului. Este o artă și aceasta. Dar stau și mă întreb eu, stimați colegi, de ce nu cu aceeași inimă de mamă analizăm și bulversarea la această dată, deci nu analizăm realitatea din învățământ. Umilința la care au fost supuși părinții și elevii, bunicii și bunicile când își duc copiii la clasa zero, din cauze care se știu, clasa pregătitoare. Poate la dumneavoastră, în colegiile dumneavoastră lucrurile stau foarte bine. Dacă la dumneavoastră stau foarte bine și la noi stau rău, de aici tragem concluzia că...

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule profesor, vă rog frumos.

Domnul Victor Cristea:

Da, imediat.

Mă refer la investiții. Ce politică ați dus când de 5 ani de zile în municipiul Vaslui ați început un campus și există o investiție Palatul elevilor. Inspectoratele școlare au fost încadrate cu oameni fără competență, ca și directorii, Consiliile de administrație.

De aici, trag concluzia că învățământul și întreaga economie, situație reală din țară, că învățământul nu trebuie să fie în criză, ci trebuie să dea soluții pentru criză.

Și o a doua concluzie, să reținem toți, vremea liderilor de a-și impune punctul de vedere a trecut, și a venit vremea echipelor, lucru pe care dumneavoastră nu l-ați arătat. Să ne dea Dumnezeu multă înțelepciune, să punem pe prim-plan echipa și să dăm învățământului rolul pe care-l are și care este stipulat în Constituție.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc și eu, domnule profesor.

Dreptul la replică, doamna deputat Raluca Turcan, după care se pregătește din partea Guvernului, doamna ministru Ecaterina Andronescu.

Doamna deputat, aveți un minut.

Doamna Raluca Turcan:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi, din USL de această dată,

Pentru că mi s-a pronunțat numele. Vreau să vă spun un lucru. PDL nu este PSD. Problema copy-paste, problema plagiatului este la USL. Câtă demagogie mustește în clasa politică! S-a văzut moțiunea depusă în 2009 de către PNL. Vreau să vă rog aici, dacă aveți înțelepciunea și răbdarea să acceptați să primim răspuns de la doamna ministru Andronescu, cu privire la plagiatul domnului Ponta. Deci copy-paste nu este la PDL, copy-paste este la USL și vrem să știm dacă i se va retrage titlul de doctor lui Victor Ponta.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna deputat, vă reamintesc și dumneavoastră procedura, dreptul la replică, e drept la replică, da? Dacă vreți declarații politice, vă invit dimineața la ora 8, doamna deputat Alina Gorghiu, vicepreședinte al Camerei Deputaților conduce ședința și puteți să faceți declarații politice cât vreți. Da, de pe 10 noiembrie vă invit în campania electorală și puteți să spuneți ce doriți dumneavoastră.

Doamna ministru Ecaterina Andronescu, vă rog frumos.

Aveți cuvântul. Vă reamintesc că ați consumat 30 de minute din timpul alocat. Mai aveți 20 de minute.

Vă mulțumesc foarte mult doamna ministru, aveți cuvântul.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Răspunsurile mele vor fi la problemele care s-au ridicat aici în dezbaterile pentru care vreau să vă mulțumesc.

Aș vrea să îi spun doamnei deputat care a ridicat problema construcțiilor de grădinițe din Programul cu Banca Mondială, îmi pare rău că nu este aici în sală să asculte răspunsul. La primul control care a fost făcut în județul Ilfov, directorul unității de implementare și-a dat demisia și a plecat, și a trebuit să preluăm din mers, iar acum controalele pe care le facem în județe nu sunt tocmai în favoarea domniei sale. Menționez că directorul acestei unități de implementare a fost propus și pus de dumneavoastră, numit de dumneavoastră acolo.

În legătură cu reducerea personalului didactic, nu există o asemenea intenție, așa încât vă adresez rugămintea să nu mai spuneți lucruri neadevărate. Poate că țara asta are dreptul la adevăr, nu la lucruri pe care le scoateți și le trimiteți într-un virtual și le scoateți din virtual.

De asemenea, aș vrea să reamintesc că Legea nr.1 n-a cuprins nicio referire la școala profesională. Și că dacă această școală profesională este acum cuprinsă în lege, se datorează Comisiei pentru învățământ a Senatului României, care a impus această idee cu școala profesională și cu modul în care trebuie să-i susținem pe acești copii în școala profesională.

Vreau, de asemenea, să vă spun că nu ați pus niciun leu în buget pentru elevii care ar urma această școală și suntem acum obligați să... și am trimis o hotărârea de guvern la semnat, probabil săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare va intra în Guvern, prin care să rezolvăm problema finanțării acestui mod improvizat în care ați gândit școala profesională astăzi.

În legătură cu titularizările de anul acesta, vreau să vă spun, stimați deputați semnatari ai moțiunii, titularizarea s-a realizat pe procedurile pe care dumneavoastră le-ați aprobat. N-am putut să schimb regulile jocului în timpul jocului. Ca urmare, nici eu n-am putut să explic unui profesor care a susținut examenul de titularizare în Sectorul 6 și a luat 9,80, de ce nu poate fi titular în Sectorul 1? O asemenea procedură, în mod clar nu o vom repeta. Vom găsi de cuviință să avem la îndemână soluții logice coerente și în favoarea școlii românești.

Nu s-a vorbit aici, dar vreau să vă aduc la cunoștință, poate dumneavoastră nu știți, ministrul pe care l-ați susținut a aprobat pentru o universitate pentru care domnul prim-ministru Emil Boc a semnat o ordonanță de urgență, ministrul dumneavoastră a anulat-o și a aprobat 114 mii de diplome. Despre ce fabrici de diplome vorbim? Cine le susține? Cei care au încercat să trimită învățământul în zona performanțelor sau cei care iată ce fac cu documente concrete? Sunt ordinele de ministru la minister și le puteți vedea în orice moment.

Domnului deputat care a ridicat problema Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, îi cer scuze dacă actualul consiliu conține 8 academicieni, față de 4 academicieni pe care i-a conținut consiliul respectiv, și vreau să vă mărturisesc că s-au păstrat și cei 4 care au fost anteriori, sunteți în eroare... sunteți în eroare, stimate domnule deputat!

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna ministru, vă rog frumos să nu discutați cu sala.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Toate demersurile pe care un ministru trebuie să le asigure trebuie să respecte legea. Pentru că spre deosebire de modul în care s-a gestionat anterior, când ministrul putea să facă orice, eu cred că trebuie să rămân un ministru care să respect legea.

Ca urmare, legea dumneavoastră stabilește care este structura academică care trebuie să ia măsuri în legătură cu abaterile de la etică și am procedat în conformitate cu legea. Acțiunea dumneavoastră și discuțiile pe care le-ați făcut astăzi și în moțiune, și în dezbaterile publice mă determină să spun că moțiunea este un demers pur politic, cu ține clare către persoane. Vă deranjează probabil că primul-ministru al acestui guvern este de o altă valoare decât primi-miniștrii pe care dumneavoastră i-ați avut, și de aceea cred că acest guvern va face ceea ce spune, și nu va înșela așteptările oamenilor.

Vă mulțumesc foarte mult pentru că ați avut răbdare astăzi să dezbateți problemele educației și îmi doresc din tot sufletul să ne aplecăm mai des, pentru că realmente sunt convinsă că așa cum este școala astăzi va fi societatea din România mâine.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc mult, doamna ministru.

Dezbaterile fiind finalizate, votul asupra moțiunii va fi dat la ședința de vot final de astăzi, așa cum am discutat.

Pe procedură, domnul deputat Marian Neacșu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 15 septembrie 2019, 9:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro