Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 octombrie 2012
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.104/31-10-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 23-10-2012 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 octombrie 2012

2. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 59 de deputați, intitulată "Guvernul USl - «Frâna de motor» a bugetului".

 

Ședința s-a întrerupt la ora 8,40.

 

*

 

Ședința a fost reluată la ora 12,15.

 

Partea a doua a ședinței a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, și de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii deputați Clement Negruț și Georgian Pop, secretari.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun! Să-l invităm și pe domnul prim-viceprim-ministru în acest moment.

Continuăm lucrările Camerei Deputaților de astăzi.

Prezența, domnul Popescu. Domnul Popescu, prezența deputaților.

Avem 250 care au semnat pe lista de prezență. Suntem în cvorum. 55 absenți.

Potrivit ordinii de zi, vom începe... domnule prim-viceprim- ministru, bine ați venit.

Începem cu dezbaterea moțiunii simple, inițiată de cei 59 de deputați.

În legătură cu timpul alocat, este timpul pe care îl știți și dumneavoastră foarte bine.

Prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent și Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Procedura este simplă, moțiunea este citită de către unul dintre inițiatori.

Guvernul are 50 de minute pentru a le utiliza la începutul și la sfârșitul dezbaterii pentru a-și exprima punctul de vedere.

Pentru dezbateri avem câte zece secunde de fiecare deputat: PDL, 16 minute, PSD, 15, PNL, 10, UDMR, minoritățile naționale câte trei fiecare, Grupul parlamentar progresist și deputații independenți sau fără apartenență câte două minute.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Supun votului aceste propuneri. Să înceapă votul.

Cu 44 de voturi pentru, trei abțineri, zero împotrivă, au fost acceptate.

Conform prevederilor regulamentului întreb dacă este cineva dintre semnatari care-și retrage semnătura. Nu observ în sală niciunul.

Vă mulțumesc.

Știți procedura, la moțiunea simplă nu se propun amendamente.

Rog liderii grupurilor parlamentare să nominalizeze persoanele care vor participa din partea grupurilor parlamentare la această dezbatere și să le dea celor doi secretari de ședință.

Dau cuvântul. Domnule deputat, aveți cuvântul pentru a prezenta textul moțiunii simple.

Domnul Adrian Henorel Nițu:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-vicepremier al Guvernului,

Dragi colegi,

Vă prezint moțiunea: "Guvernul USL - «Frâna de motor» a bugetului".

În această toamnă s-a dat startul minciunilor, bâlbâielilor și întârzierilor marca USL aprobate inclusiv prin ordonanțe, începând cu amânarea anului școlar și terminând cu emiterea unei ordonanțe prin care proiectul de buget, al cărui termen de depunere era data de 15 octombrie, să fie depus abia după 20 de zile de la învestirea noului guvern, rezultat în urma alegerilor parlamentare.

USL ne-a obișnuit să spună una și să facă alta, însă acest lucru se face în detrimentul economiei și a celor direct implicați în acest segment, adică întreaga populație a țării. În art.35 din Legea 500/2002 privind finanțele publice, este specificat astfel: "După însușirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare și de buget, prevăzute la alin.(1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 octombrie a fiecărui an.", dar Guvernul Ponta, fiind ocupat cu "alte treburi", a emis Ordonanța de urgență nr.47/2012, prin care modifică acest termen, după bunul lor plac, astfel: "Transmiterea proiectului de buget la Guvern și Parlament în anii în care se organizează alegeri generale parlamentare în ultimele trei luni ale anului. În cazul în care alegerile generale parlamentare sunt organizate în ultimele trei luni ale anului, calendarul este următorul: a) Ministerul Finanțelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite și a bugetului propriu, întocmește proiectele legilor bugetare și proiectele bugetelor pe anul următor, pe care le depune la Guvern în termen de 15 zile de la învestirea noului Guvern, conform art.103 din Constituția României, republicată; b) după însușirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare și de buget, prevăzute la art. 35 alin.(1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu în 20 de zile de la învestire, fără a depăși data de 31 decembrie a anului în curs."

O totală lipsă de interes față de prioritățile țării!

Preluarea mandatului de către noul guvern a fost marcată de discuțiile privind "rezerva" de 5 miliarde de euro, care a fost lăsată de guvernul Ungureanu la Trezorerie. Consiliul Fiscal "aprecia ca adecvată strategia pe care a adoptat-o Ministerul de Finanțe în prima parte a anului, acesta reușind să construiască un tampon de lichiditate confortabil și să îmbunătățească ușor profilul de maturități al datoriei publice. Privind retrospectiv, această strategie pare cu atât mai favorabilă dacă luăm în calcul deteriorarea condițiilor din piețele financiare internaționale și locale din ultimele săptămâni".

Dacă trecem însă în revistă programul de guvernare anunțat de USL, nicio măsură "tare" nu poate fi evidențiată, majoritatea fiind generale și nesustenabile. Documentul de 53 de pagini nu conține nici măcar o anexă cu indicatorii macroeconomici luați în calcul și cei pe care mizează guvernul în următorii trei ani, așa cum a fost prezentat la programul de guvernare al premierului Ungureanu. Singurul obiectiv concret, enunțat la capitolul date economice, este reducerea arieratelor de la 2,6% din pib în decembrie 2011 la 1% din pib în decembrie 2012. La programul bugetar și de politică economică sunt multe enunțuri vagi, fără nicio măsură concretă. Programul guvernului Ponta pentru economie, comerț și mediu de afaceri conține câteva cifre, fără să aibă un termen-limită, dar este plin de expresii precum "ordine și coerență financiară", "profesionalizarea actului de conducere", "responsabilitate și chibzuință" și, nu în ultimul rând, "redesenarea arhitecturii și ecologiei de business".

Programul de privatizări și problema managerilor privați sau proveniența banilor pentru marile proiecte energetice de care România are atâta nevoie nici nu s-au luat în calcul. Au venit în fața noastră cu un program bogat în cuvinte, dar foarte slab la capitolul fapte concrete.

Majorarea salariilor bugetarilor și restituirea contribuției de sănătate de la pensii nu pot fi considerate măsuri ale noii politici guvernamentale, fiind deja asumate și de vechiul guvern. Vă informăm că majorarea cu 15% făcută de guvernul Boc la începutul anului 2011, de care au beneficiat bugetarii, și creșterea pensiilor pentru pensionarii care au lucrat în condițiile grupei I și a II-a de muncă, pentru aproape un milion de persoane au avut ca efect direct creșterea nivelului de trai al acestora.

Primul-ministru Victor Ponta a declarat că este necesară creșterea veniturilor bugetare pentru ca statul să aibă bani pentru școli, spitale și drumuri, însă veniturile suplimentare trebuie să provină din mărirea cotei unice de 16%. Reamintim, totodată, că USL promitea, în programul de guvernare, înainte de a ajunge la putere, că impozitul progresiv va avea trei cote: 8% pentru salariile de până la 800 de lei, cotă de 12% de la 800 de lei până la 1.600 de lei și o cotă de 16% pentru veniturile ce depășesc 1.600 de lei pe lună. "Este una dintre intenții, dar fără să depășim pragul de 16%", declara însă Tăriceanu în cadrul unei conferințe.

Conform legii responsabilității fiscal-bugetare, Ministerul Finanțelor Publice a realizat Raportul semestrial privind situația economică și bugetară, care face o analiză a celor mai recente date cu privire la indicatorii macroeconomici, dar, în opinia Consiliului Fiscal, acest raport:

  • "nu identifică tendințele și schimbările semnificative față de situația estimată la finalizarea legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat;
  • în plus, nu se cuantifică impactul revizuirii prognozelor macroeconomice asupra țintelor bugetare pentru anul în curs și pe termen mediu și
  • nu oferă detalii privind măsurile ce vor fi adoptate, așa cum prevedea Legea nr.69/2010.

În opinia Consiliului Fiscal, raportul semestrial privind situația economică și bugetară nu oferă explicații suficient de detaliate cu privire la justificarea nerealizării previziunilor de venituri pe primele șase luni și nu detaliază măsurile deja adoptate, și, în mod special, pe cele planificate pentru îmbunătățirea colectării în semestrul II.

Doamnelor și domnilor,

Rectificarea bugetară, operată recent de Guvernul Ponta, demonstrează în mod clar cât de prost sunt alocate resursele financiare în perioada următoare. Este o rectificare bugetară care adâncește criza, și nu o combate. USL a redus fondurile alocate pentru investiții și a crescut cheltuielile pentru consum. Peste 2 miliarde de lei au fost tăiate de la investiții, mai mult de jumătate de la Ministerul Transporturilor, care erau alocate pentru proiecte de infrastructură rutieră. Guvernul a tăiat și 87 de milioane de lei de la ajutoarele de stat, gândite pentru a proteja și crea locuri de muncă. Din calculele noastre, rezultă că 20.000 de locuri de muncă sunt în pericol sau nu vor mai fi create. În plus, activitatea a sute de companii este pusă în pericol de tăierile operate de Guvernul Ponta. În urma acestei rectificări bugetare, a apărut un nou cost al crizei politice, și anume creșterea costului de finanțare a deficitului bugetar. Mai clar, cheltuielile cu dobânzile la împrumuturile făcute de stat au crescut cu peste un miliard de lei. România se împrumută tot mai scump pe perioade de sub un an, iar acest lucru este o consecință a pierderii credibilității pe plan internațional, ca urmare a crizei provocate de USL și a proastei guvernări.

Acum se vede cel mai bine diferența dintre USL și PDL. Partidul nostru a susținut investițiile ca motor de dezvoltare a României, iar USL a tăiat și taie în continuare investițiile, frânează creșterea economică, îi sărăcește pe români de locuri de muncă, oferindu-le un viitor nesigur.

Să nu uităm că, din cauza circului politic declanșat de liderii USL în lunile iulie-august 2012 și a incompetenței Guvernului Ponta, românii au fost afectați de creșterea prețurilor. Astfel, creșterea prețurilor a depășit 20%, iar pentru populație unele alimente, cum ar fi fructele și legumele, au devenit un lux în plin sezon.

Un alt efect al politicii dezastruoase duse de Guvernul Ponta îl reprezintă deprecierea fără precedent a monedei naționale, lovind puternic în românii care au de rambursat credite în valută, foarte mulți dintre ei trezindu-se în imposibilitatea rambursării acestora, plătind cu peste 20-30% mai mult. Moneda națională s-a depreciat în 2012 cu peste 6,5% comparativ cu 2011, când această depreciere a fost de 0,8% pe întregul an, iar în 2010 în perioada de recesiune, de 1,3%. Acest prejudiciu nu a fost suportat de Guvernul Ponta, ci de pensionari și alte categorii cu venituri mici, pe care vă lăudați că îi protejați. Spuneți că nu aveți nicio vină pentru creșterile de prețuri și deprecierea monedei naționale și nu puteți face nimic.

Fals, domnilor guvernanți USL-iști!

În primul rând, circul politic demarat de liderii USL a fost perceput negativ pe piețele financiare, investitorii și-au retras unele investiții, altele au fost amânate, iar împrumuturile au devenit tot mai scumpe. Pe de altă parte, lipsa măsurilor de creștere economică promise când erați în opoziție și tăierea banilor pentru investiții care aveau ca efect crearea de locuri de muncă și majorarea veniturilor pentru salariații din sectorul privat reprezintă cauze obiective ale acestui dezastru economic și social oferit românilor.

O altă decizie care demonstrează incompetența Guvernului Ponta și nepăsarea acestuia față de români o reprezintă acceptarea cu ușurință a majorării tarifelor la energie electrică și gaze naturale; în loc să amânați majorarea tarifelor, așa cum au procedat în 2011 și la începutul anului 2012 Guvernele Boc și Ungureanu, ați devansat acest calendar încheiat cu FMI. Astfel, în cazul gazelor naturale, creșterea tarifelor era prevăzută pentru 1 ianuarie 2013, dar Guvernul Ponta a devansat acest termen prin majorarea, în luna septembrie 2012, cu 5% pentru consumul casnic și cu 10% pentru consumul industrial. Mai mult decât atât, domnul Ponta a criticat Guvernul Boc că nu a acceptat majorarea acestor prețuri în 2011, ca românii să plătească în plină iarnă facturi mai mari, iar firmele distribuitoare de gaze și energie să încaseze venituri tot mai însemnate.

Cu ce a ieșit Guvernul Ponta de la negocierile cu FMI? Cu majorări de tarife! Curios este faptul că domnul Ponta și alți lideri ai USL au apreciat că negocierile cu FMI s-au încheiat cu succes.

Domnilor guvernanți de la USL, dacă ați fost incapabili să amânați majorarea tarifelor la energie și gaz, aveți o soluție: acordarea de compensații bănești pensionarilor și altor categorii cu venituri mici, așa cum este prevăzut în acordul cu FMI.

Vă lăudați că ați reîntregit salariile bugetarilor cu 8% și veți restitui CASS-ul de 5,5% pensionarilor cu pensii mai mari de 740 lei. În momentul în care ați venit la guvernare ați spus că vă îngrijiți de toți românii, indiferent de categoria din care fac parte. Se știe că măsurile luate au majorat veniturile în mod nesemnificativ doar pentru o parte dintre români, în comparație cu creșterile de prețuri, de tarife și cu deprecierea monedei naționale. Când ați vorbit de creșteri sigur v-ați referit la majorarea prețurilor cu peste 20%!

La bilanțul celor 100 de zile de guvernare, matematic vorbind, Cabinetul Ponta a avut grijă să bifeze următoarele: o vizită la o companie, două întâlniri cu oamenii de afaceri, 19 participări la emisiuni televizate și 500 de oameni numiți în ministere și agenții. Considerăm în acest sens că economia și mediul de afaceri reprezintă cea mai mică parte din prioritățile acestui guvern. Măsurile economice promise de premierul Ponta au rămas mai mult la stadiul de intenție, în timp ce conflictul politic pare să fi blocat întreaga activitate din administrație. Avertismentele Băncii Naționale privind ieșirea capitalului străin de pe piață și insolvența Hidroelectrica arată că 2012 va fi primul an în care România va pierde bani europeni prin procesul de dezangajare, iar faptul că instituțiile financiare internaționale au ajustat prognoza de creștere economică a României sub 1% anul acesta nu face decât să întărească ideea că preocuparea Guvernului pentru economia țării este pe plan secundar.

Guvernul Ponta a înaintat recent Parlamentului strategia fiscal bugetară pentru perioada 2013-2015. Acesta este un document de politică publică ce stabilește obiectivele și prioritățile în domeniul fiscal bugetar, țintele veniturilor, cheltuielilor și a deficitelor bugetare pe următorii trei ani. Ce vedem din analiza acestei strategii fiscale? Că tot ce a promis USL, atât din opoziție, cât și de la putere, a fost doar o minciună. Din această strategie lipsesc cu desăvârșire următoarele măsuri anunțate pentru 2013 de Guvernul Ponta: reducerea TVA la alimente, majorarea pensiilor, reducerea impozitului pe venit de la 16% la 8%, majorarea ajutoarelor sociale.

Românii trebuie să știe clar că toate aceste lucruri nu se vor întâmpla în următorii doi ani cu USL la putere. USL știa foarte bine că a mințit când a făcut această promisiune. Acum o știu și românii. Tocmai pentru toate promisiunile care s-au făcut și se vor mai face în campania electorală, USL va ascunde de români și bugetul pentru anul viitor. Guvernul Ponta a amânat dezbaterea bugetului de la 15 octombrie, cum prevede legea, până cel mai devreme după formarea noului Guvern.

Totodată, țintele de creștere economică asumate prin strategia bugetar fiscală sunt greu de atins. Nu poți pretinde că în 2013 realizezi creștere economică de 3,1 la sută după ce ai ajustat în scădere creșterea economică pe 2012 - de la 1,7% la 1,2% sau chiar 0,9, potrivit FMI. În aceste condiții se impune adaptarea la realitate a strategiei de către USL sau respingerea acesteia de către Parlament.

Prin amânarea prezentării bugetului în Parlament, se vor crea prejudicii atât pentru instituțiile publice, mediul de afaceri cât și pentru populația beneficiară de servicii publice. Va fi de asemenea un semnal negativ pentru piețele financiare și organismele internaționale, urmând ca acestea să își piardă încrederea în politica guvernului și în România. Acest fapt va conduce la creșterea costului de finanțare a deficitului bugetar, creștere care va crea dificultăți majore în asigurarea finanțării externe.

Neprezentarea proiectului de buget la termen continuă comportamentul politic din vară al USL de generare a neîncrederii în mediul economic românesc. Cazul Oltchim arată incompetența economică a Guvernului USL.

Termenul de 15 decembrie pentru prezentarea bugetului de noul Guvern, împreună cu procedurile parlamentare necesare aprobării lui de noul Parlament va prelungi până la sfârșitul lunii februarie acest proces. La fel s-a întâmplat în 2009 la constituirea Parlamentului actual. Din 2010 avem însă o nouă lege care generează multe dureri de cap domnilor de la USL, și anume Legea responsabilității fiscal bugetare, lege pe care nu o respectați. Încălcând legea responsabilității fiscal bugetare putem să considerăm Guvernul USL cel puțin iresponsabil.

Amânarea aprobării bugetului pe 2013 are un efect negativ și asupra bugetelor consiliilor județene, precum și asupra bugetelor municipiilor, orașelor și comunelor, care, conform Constituției vor funcționa primele trei luni ale anului 2013 cu un buget lunar de 8,33% din ultimul buget al anului 2012.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Nițu, numai o clipă, vă rog.

Am rugămintea la membrii Grupului PDL, sunt persoane neautorizate să intre în sală, vreți să vă luați lozincile, luate de la intrarea în Parlament.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Nițu.

Domnul Adrian Henorel Nițu:

Astfel, promisiunea de reîntregire a salariilor bugetarilor cu ultima majorare de 7,4% este eludată, fără a fi angajată de Guvernul Ponta așa cum a declarat. Cum ați vrea să plătiți în ianuarie majorarea salarială dacă bugetul pe 2013 nu este aprobat? Din ce resurse veți ordona plăți salariale majorate dacă bugetul pe ianuarie 2013 va fi același ca în ianuarie 2012?

Guvernul Ponta nu a avut până acum "realizări notabile" fiind ocupat cu "problema" numărul 1 a țării - Traian Băsescu. Economia și sărăcia în care se zbate țara noastră nu prezintă momentan interes pentru cei care se credeau "salvatorii României". Atât înainte de a ajunge la putere, cât și în prezent, prioritățile USL au rămas aceleași: "Jos Băsescu!"

În urmă cu numai câteva zile, chiar în zi de sărbătoare, Victor Ponta nu s-a abținut să mai mintă încă o dată, afirmând că fostul Guvern nu a prevăzut alocări bugetare pentru ultimele 45 de zile ale anului.

Vă cerem pe această cale să spuneți românilor adevărul, deși știm că nu o puteți face, pentru că în urmă cu numai 2 luni, Guvernul a adoptat Ordonanța de Guvern nr. 13 din 23 august 2012, prin care a realizat rectificarea bugetară. Așadar, proiecția bugetară de care vorbiți aparține USL și nu altcuiva. O rectificare bugetară este și va rămâne o structură nouă de buget. Asumați-vă bugetul construit în luna august sau recunoașteți că nu știți să guvernați!

Dacă spuneați că nu mai sunt bani pentru ultimele 45 de zile ale anului, ar trebui să le spuneți românilor ce ați făcut, în cele 5 luni de când guvernați, cu cei peste 11,5 miliarde de lei, o parte proveniți din încasări bugetare mai mari cu peste 4,5 miliarde față de anticipări, iar o parte din tăierile bugetare uriașe, de peste 7 miliarde de lei, pe care le-ați operat în august, la rectificarea bugetară, în sectoare precum educația, sănătatea, asigurările sociale sau investițiile publice, la care trebuie să adăugăm și cei 5 miliarde de euro, pe care i-ați primit de la guvernul Ungureanu sub formă de rezervă de trezorerie, numai pentru perioadele dificile, bani despre care vă temeți să mai spuneți câți au mai rămas.

Acum am înțeles că ați găsit banii pentru ultimele 45 de zile ale anului pentru plata salariilor și a pensiilor, pentru cheltuielile instituționale ale statului.

Avertizăm Guvernul USL asupra faptului că această joacă absurdă și periculoasă cu banii publici nu îi va aduce nicidecum voturi mai multe, ci va adânci o dată mai mult starea de neîncredere în economia românească, va accentua lipsa de predictibilitate și sustenabilitate a finanțelor publice din România și va continua să deterioreze standardul de viață al românilor, demonstrând că acestea sunt singurele lucruri la care vă pricepeți de minune.

Stimați colegi,

În urma celor prezentate în această moțiune, solicităm următoarele:

1. Prezentarea bugetului de stat și a bugetului pentru asigurările sociale pe 2013 până la 1 noiembrie 2012 din următoarele motive:

- pentru că riscăm să intrăm în 2013 fără a avea un buget, datorită amânării prezentării, dezbaterii, adoptării și promulgării legii bugetului;

- pentru că la USL alegerile au prioritate în fața adoptării bugetului;

- pentru că puneți în pericol salariile și pensiile;

- pentru că nu respectați legea;

- pentru că blocați crearea de noi locuri de muncă;

- pentru că nu militați pentru intrarea în zona euro;

- pentru că favorizați explozia cursului valutar;

- pentru că accentuați criza economică și financiară;

- pentru că periclitați activitatea a sute de companii;

- pentru că astfel toți indicatorii economici importanți au fost revizuiți în sens negativ;

- pentru că principalul țel al Guvernului este critica și nu găsirea de soluții;

- pentru că deficitul bugetar are o evoluție negativă, ținta pentru acest an fiind crescută de la 1,9% la 2,2% din PIB;

- pentru că ați devansat majorarea tarifelor la gaz și energie;

- pentru că ați redus fondurile de investiții;

- pentru alungarea investitorilor;

- pentru că nu ați gestionat bine domeniul finanțelor și ați lăsat ca alte personaje politice să influențeze deciziile luate la nivel de minister;

- pentru nerespectarea angajamentelor față de factorii internaționali;

- pentru traiul tot mai greu al românilor;

- pentru creșterea prețurilor la alimente;

- pentru haosul creat în mediul de afaceri.

2. Vă cerem anularea OUG nr.47/2012.

În concluzie, putem spune că Florin Georgescu, Victor Ponta, Crin Antonescu și întregul USL se ocupă de guvernare și de prognoză pentru următorii ani exact așa cum își alocă timp pentru ședințele de Guvern, 25% din timp. Restul este politică. Toate promisiunile făcute de USL, Ponta și Crin au fost uitate. Guvernul USL este unul de tranziție - de la creștere economică și stabilitate la șomaj, inflație și haos.

Cerem ca motoarele economiei românești să fie alimentate, iar bugetul pe anul 2013 să fie prioritatea numărul unu pentru Ministerul Finanțelor, a cărui principală activitate o dă însuși denumirea ministerului și nicidecum latura politică a celor ce îl reprezintă!

Cerem ca finanțele și întreaga economie să fie tratate cu responsabilitate și respect din partea acelora care decid soarta unui popor întreg!

Mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul viceprim-ministru Florin Georgescu, ministrul finanțelor.

Domnul Florin Georgescu (ministrul finanțelor publice):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să precizez încă de la început faptul că moțiunea simplă intitulată "Guvernul USL -«frâna de motor» a bugetului", inițiată de Grupul parlamentar al PDL, prin faptul că reprezintă un demers constituțional, un drept parlamentar firesc, specific unei societăți democratice, ne conferă în acest distins forum al Camerei Deputaților, posibilitatea unei dezbateri profesioniste și transparente pe teme de interes public ridicat cum sunt: bugetul, evoluția reformelor în economia reală, a inflației, finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

De aceea discutarea subiectelor foarte importante care se vor dezbate în continuare, vă propun să fie un prilej de dialog politico-economic caracterizat prin obiectivitate și spirit constructiv, în sensul prezentării corecte a realității economico-sociale din țară și al identificării soluțiilor pentru rezolvarea durabilă a problematicii respective.

Într-adevăr, Legea nr.500 din 2002 privind finanțele publice prevede ca Guvernul să depună spre aprobare Parlamentului proiectul de buget până la data de 15 octombrie a fiecărui an. Pe de altă parte, însă, obligațiile asumate față de partenerii externi, reprezentanți de Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, precum și practica înregistrată în anii electorali cu alegeri parlamentare au condus la necesitatea adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47 din 2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative și reglementarea unor măsuri fiscal bugetare, prin care s-a prevăzut că în anii în care se organizează alegeri generale parlamentare în ultimele 3 luni ale acestuia, proiectul de buget se supune Parlamentului în termen de 20 de zile de le învestirea noului executiv, fără a se depăși data de 31 decembrie a anului în curs.

Oportunitatea acestui act normativ a fost generată de următoarele argumente practice. Unu. România este angajată într-un acord de tip preventiv cu instituțiile financiare internaționale, valabil pe perioada martie 2011-martie 2013, ceea ce asigură credibilitate și predictibilitate politicii economice a Guvernului și finanțarea la costuri rezonabile a deficitului bugetar și a celui extern. În prealabil depunerii bugetului la Parlament, Guvernul trebuie să convină parametrii macroeconomici care stau la baza construcției bugetare, precum și structura bugetului prin negocieri cu partenerii externi. Următoarea misiune a instituțiilor financiare internaționale în România se va desfășura în perioada 6-14 noiembrie 2012, așa cum rezultă din comunicatul misiunii FMI la București, emis pe 16 octombrie a.c. Cu această ocazie, se vor discuta evoluțiile macroeconomice și stadiul implementării principalelor componente ale politicii economice a Guvernului Ponta, dar, datorită alegerilor parlamentare, nu este în practica FMI și a Comisiei Europene de a negocia și programul pe următoarele 3 luni în timpul campaniei electorale.

De altfel, în comunicatul FMI se arată că obiectivele perioadei următoare vor fi stabilite odată cu instalarea noului Guvern, după alegerile din decembrie.

În acest context, FMI și Comisia Europeană au fost de acord cu conținutul Ordonanței nr. 47 din 2012, care răspunde atât criteriilor de stabilitate macroeconomică, cât și celor de disciplină financiar-bugetară.

Al doilea motiv, practica privind elaborarea bugetului în anii electorali și viabilitatea acestuia pentru următorul an financiar arată că, după 1989, proiectele de buget depuse în anii cu alegeri generale nu au fost niciodată aprobate de Parlament în forma propusă, ci au fost retrase de guvernele rezultate după procesul electoral. Astfel, spre exemplu, în anul 2004, bugetul pentru 2005 nu numai că a fost depus, dar a fost și aprobat. Singurul caz după revoluție. Însă, Guvernul instalat în decembrie 2004, având o cu totul altă politică fiscal-bugetară l-a reconstruit pe fundamentele sale economice, în primele luni ale anului 2005.

O asemenea practică, aceea ca un buget aprobat să fie în anul imediat următor, în primele luni, rectificat nu mai este posibilă în condițiile apariției Legii responsabilității fiscal-bugetare în 2010, care prevede că în primele 6 luni ale anului bugetul nu poate fi rectificat.

O altă situație similară s-a înregistrat în anul 2008, când bugetul a fost depus în termen la Parlament, dar Guvernul instalat în decembrie același an l-a retras, iar majoritatea parlamentară nou formată a aprobat un nou buget pentru 2009 în primele luni ale anului respectiv.

De altfel, pentru aceste situații specifice anilor electorali, legiuitorul a prevăzut în reglementările privind finanțele publice posibilitatea ca în anul următor celui de referință, autoritățile centrale și locale ale statului să poată efectua toate tipurile de cheltuieli bugetare, inclusiv plata salariilor și pensiilor majorate, care pe bună dreptate erau o preocupare a autorilor moțiunii, dar iată că are acoperire legală.

Referitor la criticile formulate de autorii moțiunii privind programul de guvernare și acțiunile întreprinse de Guvernul Ponta după data învestirii sale, respectiv pe 7 mai 2012, subliniem faptul că nu putem fi de acord cu conținutul criticilor respective, deoarece acestea nu corespund realității din următoarele motive:

1. programul de guvernare al Cabinetului Ponta a fost elaborat pentru o perioadă scurtă de circa 6 luni, având ca principal obiectiv gestionarea eficientă și transparentă a banului public, precum și corectarea unor inechități sociale profunde, în condițiile continuării acordului convenit de guvernele anterioare cu instituțiile financiare internaționale;

2. deciziile economice financiare și fiscal-bugetare adoptate de Cabinetul Ponta s-au bazat pe realitățile de care membrii Guvernului au luat cunoștință după preluarea guvernării privind starea finanțelor publice și a economiei reale cu respectarea principiilor fundamentale asumate de Cabinetul Ponta pentru administrarea țării, și anume corectarea unor acute inechități sociale, chibzuință maximă în gestionarea banului public, stimularea mediului de afaceri, precum și intervenții rapide în cazul unor societăți comerciale de la care se scurgeau banii statului în mod ilegal în buzunare private.

Doresc să menționez în continuare principalele acțiuni aplicate de Cabinetul Ponta în decursul celor 5 luni și jumătate de guvernare care respectă obiectivele și principiile anunțate de acest cabinet privind conducerea țării:

a) adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15 din mai 2012 prin care au fost majorate salariile personalului bugetar cu 8 la sută, începând cu luna iunie și cu 7,4 la sută începând cu luna decembrie a.c. în scopul aducerii salariilor respective la nivelul din luna iunie 2010;

b) aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19 tot din mai 2012, având ca obiectiv restituirea sumelor reținute pensionarilor în mod necuvenit, așa cum a stabilit Curtea Constituțională, restituire care se face aferent perioadei de reținere necuvenită, 1 ianuarie 2011 până la 30 aprilie 2012 și stoparea taxării cu 5,5 la sută pentru fondul de sănătate a pensiilor care au făcut obiectul deciziei Curții Constituționale;

c) emiterea Ordonanței nr.26 din 2012 prin care s-au redus substanțial o serie de cheltuieli bugetare ineficiente și inoportune, constând în: reducerea cu 30 la sută a cheltuielilor de protocol și a celor privind deplasările în străinătate în semestrul II - 2012 față de semestrul II - 2011; interzicerea achiziționării de servicii juridice de către organele centrale și locale ale statului, în condițiile în care acestea dispun de structuri proprii cu profil similar; interzicerea achiziționării studiilor de fezabilitate pentru obiectivele de investiții care nu au asigurată finanțarea; limitarea substanțială a achiziționării de tipărituri și a altor bunuri cu caracter de protocol; limitarea numărului de angajați din sectorul public care pot face parte din delegații în străinătate.

d) prin Ordonanța nr.24 tot din mai, pentru modificarea și completarea Codului fiscal s-au decis următoarele: introducerea obligației marcării păcurii și a altor produse energetice asimilate acesteia din punct de vedere al accizelor, măsură activă de combatere fermă a evaziunii fiscale care, de altfel, și-a arătat roadele, deoarece în perioada august-septembrie a.c., încasările din acciza la motorină au crescut cu 114 milioane lei față de aceeași perioadă a anului trecut. Apoi, majorarea plafonului de scutire la plata TVA de la 35 de mii de euro la 65 de mii de euro, cu aplicarea de la 1 iulie, ceea ce a generat o relaxare fiscală consistentă la nivelul micilor întreprinzători. Apoi, asigurarea unui tratament fiscal stimulativ la nivelul sistemului bancar pentru valorificarea creanțelor neperformante, cu efecte favorabile în privința relansării creditării. De asemenea, acordarea dreptului recuperării pierderii fiscale în cazul fuziunii și divizării firmelor.

De asemenea, în domeniul reformelor structurale au fost anulate toate contractele cu "băieții deștepți" de la Hidrolectrica.

Referitor la afirmația din moțiune, potrivit căreia programul de guvernare anunțat de USL nu conține nicio măsură tare, majoritatea fiind generale și nesustenabile, spun autorii moțiunii, considerăm total nefondată această aserțiune, deoarece Guvernul Ponta a aprobat imediat după instalare prin 4 ordonanțe de urgență 12 măsuri extrem de importante pentru nivelul de trai al populației și pentru îmbunătățirea stării finanțelor publice și a mediului de afaceri.

Dacă majorarea salariilor funcționarilor bugetari cu 16 la sută, restituirea sumelor reținute necuvenit pensionarilor, reducerea substanțială a unor cheltuieli materiale ineficiente, onorarea păcurii și dublarea plafonului de TVA pentru contribuabilii care pot opta a fi sau a nu fi plătitori de TVA, nu sunt măsuri tari, așa cum afirmă autorii moțiunii, atunci considerăm că numai rapiditatea cu care au fost adoptate deciziile respective, în numai 30 de zile, a făcut ca acestea să nu fie percepute la nivelul impactului real, pozitiv, favorabil, pe care l-au avut în plan economic și social.

De asemenea, pe lângă măsurile enunțate anterior, Guvernul Ponta a decis încă de la instalare accelerarea ritmului reformelor structurale, pentru care guvernele anterioare s-au angajat în fața instituțiilor financiare internaționale, dar în realizarea cărora partenerii externi au constatat și ne-au adus la cunoștință în misiunea din mai a.c. mai întârzieri.

Practic, ansamblul reformelor sectoriale la nivelul agenților economici cu capital majoritar de stat, structurat prin programul asumat față de partenerii externi de Guvernul care acționa în 2011 în luna martie, se structurează în 3 mari componente. Una, privatizarea integrală sau a unor pachete minoritare de acțiuni la unele societăți cu capital de stat din domeniile energie, transport, precum și la Poșta Română. 2. introducerea managementului privat la cea mai mare parte a societăților cu capital de stat, conform Ordonanței nr. 109 din 2011, când nu Guvernul Ponta se afla la putere și 3. liberalizarea graduală a prețurilor la gaze naturale și energie electrică, toate asumate, repet, în martie 2011. Motivația realizării acestor reforme structurale constă în necesitatea eficientizării funcționării societăților de stat cuprinse în acest program, atât prin eliminarea pierderilor și creșterea profitabilității acestora, cât și prin modernizarea capacităților de producție respective, cu atragerea de investitori privați autohtoni și străini.

Ca urmare a angajamentelor privind ajustările structurale asumate de guvernele anterioare, membrii Cabinetului Ponta la misiunile instituțiilor financiare internaționale din mai și august a.c. au renegociat termenele și condițiile de aplicare a reformelor sectoriale de o asemenea manieră încât acestea să fie realiste și să permită ministerelor de resort respectarea angajamentelor în scopul evitării întârzierilor înregistrate de guvernele precedente.

Aplicarea ajustărilor sectoriale s-a concretizat în timpul guvernării noastre în următoarele acțiuni:

1. Restructurarea profundă, utilizând toate pârghiile juridice legale, a societății comerciale Hidroelectrica în scopul atingerii nivelului real de profitabilitate pe care i-l conferă potențialul societății, începându-se prin anularea contractelor de vânzare în pagubă a energiei electrice către "băieții deștepți", decizie pe care niciunul din guvernele PDL anteriore nu au avut curajul politic și economic s-o facă, precum și cu această ocazie a restructurării Hidroelectrica, s-au anulat și alte contracte oneroase pentru societate, încheiate tot cu "băieții deștepți", dar de un calibru mai mic. Justețea și oportunitatea acestei acțiuni au fost validate și de recenta decizie a justiției definitivă și irevocabilă, prin care s-a respins contestația "băieților deștepți" din sectorul energetic.

2. Parcurgerea tuturor procedurilor legale în vederea vânzării unui pachet minoritar de acțiuni la Transgaz, demers care se află în faza finală de realizare.

3. Oferirea spre privatizare a pachetului majoritar de acțiuni al Societății Oltchim, angajament asumat în fața partenerilor externi încă din iunie, luna a șasea 2011, de Guvernul din acea perioadă, care a stabilit vânzarea societății cu termen finele lui 2011. Constatând nerealizarea acestui angajament, partenerii externi au reprogramat, în urma negocierilor din noiembrie 2011 purtate cu același guvern din acea perioadă, termenul de privatizare a Oltchim pentru finele lunii aprilie 2012.

Nerespectarea în mod nejustificat a două termene asumate pentru privatizarea Oltchim, decembrie 2011, respectiv, aprilie 2012, când societatea încă mai dispunea de resurse pentru operarea capacităților de producție, a influențat deosebit de negativ evoluția ulterioară a companiei. Dacă ar fi existat voința politică necesară la acel moment când Societatea Oltchim avea încă resurse financiare, iar atractivitatea acesteia pentru investitori serioși cu potențial corespunzător era la cote rezonabile, acțiunea de privatizare ar fi fost de succes, atât pentru salariații Oltchim, cât și pentru statul român. Dar, desigur, așa cum constată în prezent instituțiile competente ale statului, de la Oltchim s-au scurs în ani de zile importante sume de bani în mod ilegal spre grupuri de interese, reprezentând "băieții deștepți" din chimie, de data aceasta, iar privatizarea la timp a combinatului întrerupea transferul abuziv și ilegal al banilor statului și ai salariaților spre bogata rețea de buzunare private care înconjura societatea.

Constatându-se întârzierile de ordin subiectiv în privatizarea Oltchim și înrăutățirea situației sale financiare, partenerii externi au solicitat la negocierile din mai anul curent, un angajament ferm pentru privatizarea combinatului până la finele lunii septembrie, acțiune care din motive obiective nu s-a putut finaliza. În prezent, Guvernul Ponta are ca obiective principale în privința Oltchim plata salariilor restante, acțiune aflată în curs de desfășurare, apoi repornirea combinatului în parteneriat cu băncile creditoare principale și pregătirea unei noi proceduri de privatizare.

De asemenea, ca realizare a Cabinetului Ponta finalizarea procedurilor de selectare și numire a managementului privat la un prim grup de societăți comerciale aparținând statului, printre care la Tarom au fost desemnați deja managerii privați.

În ceea ce privește politica de prețuri în sectoarele electricitate și gaze naturale, componentă importantă a Capitolului Ajustări structurale, guvernele anterioare și-au asumat în fața partenerilor externi liberalizarea pieței energiei, în vederea stimulării corespunzătoare a investițiilor și a creșterii eficienței energetice, factor vital pentru asigurarea unei creșteri economice sustenabile în viitor.

Redăm în continuare evoluția deciziilor din aceste două sectoare, pentru a asigura informarea corectă și completă a opiniei publice și a răspunde criticilor nefondate ale autorilor moțiunii și pe acest segment de activitate a Guvernului Ponta. Și anume, pentru sectorul electricitate - Guvernul care acționa în februarie în România a negociat cu partenerii externi o creștere cu 5 la sută a tarifelor la energie electrică, atât pentru companii, cât și pentru populație începând cu 1 iulie, luna a șaptea a acestui an.

Același Guvern și-a asumat în februarie 2012 calendarul de liberalizare a prețurilor la energie electrică, astfel: pentru companii reglementarea a fost stabilită a avea loc trimestrial în perioada septembrie 2012 - decembrie 2013; pentru consumatorii casnici liberalizarea prețurilor la energie a fost asumată pentru aplicare în intervalul ianuarie 2013 - decembrie 2017.

Acum, referitor la sectorul gazelor naturale, tot în februarie 2012, Guvernul de atunci și-a asumat elaborarea până la finele lunii aprilie 2012 a unei foi de parcurs pentru eliminarea treptată a prețurilor reglementate la consumatorii industriali și cei casnici, precum și măsuri de protejare a consumatorilor vulnerabili.

La misiunea instituțiilor financiare internaționale din mai, partenerii externi au găsit însă la Palatul Victoria un alt guvern decât cele două anterioare cu care lucraseră până atunci, respectiv Cabinetul Ponta. În aceste condiții, reprezentanții noului guvern, împreună cu aceeași conducere din timpul guvernărilor precedente, conducere de la ANRE, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, au negociat cu obiectivitate ținând seama și de poziția partenerilor externi următoarele: ajustarea graduală a prețurilor la gaze pentru consumatorii industriali în perioada decembrie 2012 - decembrie 2014, respectiv în perioada iulie 2013 - decembrie 2018 pentru consumatorii casnici, cu asigurarea unei protecții sociale adecvate pentru grupurile de populație vulnerabile.

Totodată, pentru a ajunge la zi cu evoluția negocierilor, trebuie să precizăm că la întâlnirile din august, partenerii externi au solicitat ca în contrapondere la întârzierile înregistrate de guvernele anterioare în aplicarea reformelor structurale, să se elimine ce? cocoașa neajustărilor acumulate în perioada octombrie 2010 - martie 2011 de guvernul de atunci, însumând 300 de milioane de euro, formată ca urmare a faptului că ANRE, sub presiune politică, nu a permis creșterea prețului gazelor naturale, deși le-a recunoscut față de companii ca fiind justificate în raport cu evoluția prețului pieței.

Ca efect s-a decis majorarea tarifelor la gaze naturale cu 10 la sută pentru consumatorii industriali și cu 5 la sută pentru populație, începând cu data de 15 septembrie. Afirmațiile autorilor moțiunii, conform cărora un guvern PDL ar fi negociat mai bine decât Guvernul USL în raport cu partenerii externi condițiile liberalizării prețurilor la gaze, le considerăm total nejustificat. Aceasta, întrucât întârzierile înregistrate în perioada martie 2011 - aprilie 2012, în aplicarea ansamblului de reforme structurale de către guvernele PDL nu puteau fi premiate de instituțiile financiare internaționale printr-o relaxare a termenelor din calendarul de ajustare a prețului gazelor, care face parte, cum spuneam, din setul de reforme structurale, ci prin stabilirea în cadrul negocierilor a unor condiții corelate cu stadiul aplicării ansamblului reformelor structurale.

Altfel, partenerii externi ar fi procedat ca în cazul unui medic care ar relaxa tratamentul unui pacient căruia i-au ieșit proaste analizele tocmai din cauza nerespectării de către acesta a regimului de viață prescris de doctor. Or, aceasta ar fi însemnat lipsă de profesionalism și de rigoare morală.

Deci, stimați semnatari ai moțiunii,

În condițiile în care se găsea economia României în mai 2012 nu se puteau obține termen și condiții mai favorabile social la calendarul privind gazele naturale tocmai din cauza nerespectării angajamentelor asumate la capitolul acesta de către guvernele anterioare. Desigur, reformele structurale menționate mai sus, dincolo de efectele favorabile în planul creșterii economice și al atragerii investitorilor străini, au generat și un anumit cost social, ca urmare a unor majorări ale prețurilor la gaze și la electricitate.

Tocmai pentru a anihila aceste consecințe negative asupra puterii de cumpărare a cetățenilor, Guvernul Ponta a reușit în cadrul negocierilor să obțină acordul partenerilor externi pentru majorarea deficitului bugetar de la 1,9, cât era negociat înainte de guvernele precedente, la 2,2% din PIB pentru acest an. Sumele suplimentare astfel obținute, totalizând 2,5 miliarde lei, au fost alocate pentru creșterea salariilor personalului bugetar și restituirea către pensionari a sumelor reținute necuvenit de cele două guverne anterioare, ceea ce a ameliorat puterea de cumpărare a 3,4 milioane de cetățeni, îndeosebi a celor cu venituri medii și scăzute.

Autorilor moțiunii care prin conținutul acesteia doresc să demonstreze că în sfârșit - prea târziu însă credem noi - s-au întors cu fața către popor și că sunt preocupați de nivelul de trai al cetățenilor, dorim să le reamintim câteva cifre: câștigul real, principalul indicator de apreciere a puterii de cumpărare, a scăzut în anii în care s-au aflat la guvernare, cei din PDL cu 7% față de nivelul din 2008. Spre exemplu, în 2011, numai nivelul salariului real a scăzut cu 1,9%, iar pensia medie reală cu 1,1%. În schimb, Guvernul Ponta a reușit prin măsurile de corectare a acestor nedreptăți sociale majore provocate în ultimii ani ca în numai 4 luni de guvernare, respectiv mai - august anul curent, să asigure creșterea câștigului salarial real cu 2,7%. Aceste evoluții favorabile s-au produs în pofida faptului că în lunile iulie și august prețurile au crescut cu 1,1% și nu cu 20%, cum în mod eronat afirmă autorii moțiunii. Este adevărat că la unele produse alimentare s-au înregistrat unele creșteri de preț mai mari din cauza secetei care a determinat un an agricol slab. Dar nu credem că lipsa precipitațiilor poate fi pusă în sarcina Guvernului Ponta.

În ceea ce privește deprecierea cursului de schimb nu am remarcat ca autorii moțiunii să fi fost îngrijorați în luna aprilie, când se aflau la guvernare și leul înregistra o depreciere anuală, deci față de aprilie anterior, de 6,3%. Preocuparea de acum a Domniilor Lor o considerăm numai parțial justificată, deoarece în septembrie s-a redus deja deprecierea de la 6,3 la 4,9, depreciere datorată în cea mai mare parte factorilor externi.

În ceea ce privește încrederea investitorilor români, străini și a piețelor internaționale de capital față de România guvernată de Cabinetul Ponta, considerăm ca nefondate criticile aduse pe această temă actualului Executiv, deoarece, așa cum vom arăta în continuare, încrederea într-un stat și instituțiile cu profil economic care administrează țara este reliefată de un set clar de indicatori recunoscuți pe plan internațional și a căror evoluție se prezintă astfel: l. Prima de risc pe care o practică asiguratorii pentru titlurile emise de statul român, așa-numitul CDS, a ajuns la numai 215,6 puncte de bază, respectiv 2,15%, comparativ cu 337,5 puncte de bază, adică 3,37%, în 7 mai, ceea ce reprezintă o reducere cu peste o treime în această perioadă a guvernării Ponta. De subliniat că nivelul CDS-ului României este mai scăzut în prezent cu circa 0,4 puncte procentuale față de cel al Ungariei și cu aproximativ 0,3 puncte procentuale față de cel al Croației; 2. Gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin investiții străine directe la finele mandatului Guvernului precedent era de numai 8,4%, în timp ce la finele lunii august anul curent același indicator se situează la 30,1%, ceea ce corespunde unei îmbunătățiri de 3,6 ori, altă comensurare a încrederii.

Asigurarea necesarului de fonduri din trezoreria statului, precum și nivelul costului de finanțare pentru deficitul bugetar și respectiv refinanțarea datoriei publice pe piața internă și externă înregistrează evoluții favorabile, în pofida tensiunilor generate de criza datoriilor din zona euro și a creșterii în ultimele luni a ratei inflației în plan intern. Astfel, la finele lunii septembrie, necesarul de finanțare pentru 2012 și de refinanțare a datoriei publice - totalizând 67 de miliarde lei - era acoperit într-o proporție confortabilă. Totodată, costul finanțării trezoreriei pe piața internă se situează la un nivel mai redus comparativ cu începutul anului. Aceeași evoluție pozitivă care dovedește îmbunătățirea credibilității pe plan internațional a României este demonstrată de rezultatele foarte bune de la începutul lunii septembrie, când pentru o solicitare de euro-obligațiuni însumând 750 milioane euro, investitorii străini au oferit 3,5 miliarde, respectiv de 4,7 ori mai mult, la un cost de 5,1% pentru o scadență de 6 ani, ceea ce reprezintă o scădere cu 0,15 puncte procentuale, comparativ cu emisiunea similară din septembrie 2011, când era o altă guvernare, în condițiile în care aceasta avea o scadență chiar mai scurtă, de 5 ani.

De altfel, chiar ieri Guvernul Ponta a înregistrat un important succes pe piața internă de capital, reușind să vândă obligațiuni de stat în euro pe termen de 2,8 ani în sumă de 422 milioane euro, față de 150 de milioane, cât erau solicitate, la un cost mediu de numai 3,76%. Creșterea încrederii piețelor de capital în guvernarea Ponta, față de guvernele precedente ale PDL, este demonstrată în mod evident de faptul că la o scadență relativ similară de 3 ani, în mai 2011, Executivul de atunci, repet, mai 2011, s-a împrumutat tot pe piața internă la un cost mediu de 4,89, față de 3,76 ieri, respectiv cu 1,13 puncte procentuale mai mare decât a reușit ieri actualul Executiv.

Referitor la rezerva financiară a Trezoreriei statului, acel buffer valutar de care se menționează în moțiune, creat în urma acordului cu partenerii externi pentru a acoperi necesarul de finanțare a deficitului și datoriei publice pentru circa 4 luni, și acest indicator se află în parametrii conveniți cu creditorii internaționali. La preluarea guvernării de către Cabinetul Ponta, soldul acestei rezerve era de 4,9 miliarde, cu mențiunea că a doua zi, pe 8 mai, a fost rambursat un împrumut scadent de 0,7 miliarde euro, soldul efectiv rămânând pe 8 mai la nivelul de 4,2 miliarde. În prezent, soldul acestui buffer, soldul acestui stoc valutar este de 4,8 miliarde euro, inclusiv emisiunea de ieri în euro, respectiv cu 14% mai mare față de data de 8 mai 2012. Actualmente, ca urmare a aprobării celei de-a șasea revizii a Acordului preventiv cu instituțiile financiare internaționale, aprobare care s-a realizat la finele lunii septembrie, România dispune în conturile FMI de o linie de credit de 3,2 miliarde euro, sumă la care Guvernul Ponta nu își propune să apeleze deoarece, așa cum am arătat anterior, România se bucură de încrederea piețelor financiare interne și internaționale, ce-i asigură finanțarea necesară.

Acest stoc valutar extern de 3,2 miliarde euro, alături de cel intern, de 4,8 miliarde euro, care pot fi accesate numai în condiții de turbulențe majore pe piețele internaționale de capital, alături... deci acest stoc valutar, alături de un mix, o combinație credibilă și coerentă de politici economice agreate cu partenerii externi, ambele activități, ambii piloni conferă stabilitate și predictibilitate economiei și finanțelor publice românești.

În final, referitor la solicitările autorilor moțiunii privind: unu, prezentarea bugetului de stat și al asigurărilor sociale pe anul 2013 până la 1 noiembrie anul curent; și doi, anularea Ordonanței nr.47 din acest an pentru modificarea și completarea unor acte normative și reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, dorim să informăm Grupul parlamentar al PDL că Guvernul Ponta consideră ca nejustificate propunerile respective din considerentele exprimate la începutul prezentării noastre, respectiv în sinteză, imposibilitatea negocierii bugetului pe 2013 cu partenerii externi în timpul campaniei electorale și, doi, practica anterioară din anii cu alegeri parlamentare când niciodată bugetele elaborate sau chiar aprobate în anul electoral nu au fost aplicate și în anul următor.

De asemenea, considerăm că prin conținutul prezentului răspuns la moțiunea simplă inițiată de PDL am reușit să convingem atât pe autorii acesteia, cât și pe susținătorii Guvernului Ponta din Camera Deputaților că administrarea finanțelor publice se desfășoară de o manieră responsabilă și cu respect față de cetățeni, adică exact ceea ce semnatarii moțiunii, în ultima frază a acesteia, ne solicită. Lucru confirmat, repet, și de calificativele favorabile obținute de Executivul nostru din partea creditorilor externi, precum și de credibilitatea de care se bucură România în prezent pe piețele financiare internaționale.

În concluzie, vă propunem, doamnelor și domnilor deputați, ca prin votul dumneavoastră să respingeți moțiunea aflată în dezbatere.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule viceprim-ministru.

Are cuvântul domnul ex-ministru Ialomițianu.

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Domnule președinte de ședință,

Sunt deputat. În calitate de fost ministru nu aveam posibilitatea să mă adresez Parlamentului.

Domnule președinte de ședință,

Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Depunerea moțiunii simple reprezintă un demers constituțional. Semnatarii moțiunii simple pe buget doresc să semnaleze unele derapaje ale politicii fiscal-bugetare aplicate de USL de când se află la guvernare, cu consecințe grave asupra situației financiare a României și a vieții de zi cu zi a cetățenilor.

Discutarea moțiunii simple pe buget ar fi trebuit să fie un bun prilej pentru Guvernul Ponta de a prezenta modul în care USL-ul și-a îndeplinit promisiunile făcute atunci când era în opoziție. Exemplu: reducerea TVA-ului la alimente, majorarea pensiilor, reducerea impozitului pe venit. Domnul Ponta are o singură soluție: să-și ceară scuze românilor pentru incompetență în actul de guvernare sau pentru că i-a mințit. Foarte mulți pensionari, bugetari, salariați din sectorul privat m-au rugat să-i pun câteva întrebări domnului Ponta. Îmi pare rău că nu este aici. De ce a tăiat banii de investiții, aproximativ 2 miliarde lei la prima rectificare bugetară, continuând și cu ocazia celei de-a doua rectificări cu suma de 1,5 miliarde lei, având ca efect reducerea locurilor de muncă în sectorul privat și tăierea salariilor în sectorul privat.

Domnule viceprim-ministru,

Faceți parte dintr-un Guvern care a tăiat banii în sectorul privat. Nu știu cum ați luat contact cu realitățile economice. Vă rog să mergeți pe teren, să vedeți că sute de mii de oameni din sectorul privat și-au pierdut locurile de muncă de când sunteți în acest Guvern. De ce a majorat tarifele la energia electrică și la gazele naturale, devansând chiar calendarul de majorare, având ca efect creșterea facturii de utilități și creșterea prețurilor la alimente cu 20-30%, lovind foarte dur în pensionari și în persoanele cu venituri mici?

Nu știu ce realități ați văzut, domnule viceprim-ministru. Trebuia să luați contact cu realitățile sociale. Cred că ați luat contact cu interesele de grup, majorând profiturile societăților care distribuie gaz și energie. Să știți că, cât am fost ministru de finanțe, am negociat acest calendar și am amânat majorarea pentru că oamenii nu pot suporta această creștere de tarife. Iar bine ați spus că trebuia să veniți cu măsuri compensatorii pentru persoanele vulnerabile; le-ați uitat!

De ce ați declanșat circul politic care a dus la devalorizarea leului în raport cu euro, lovind în persoanele care au de rambursat - credite în valută? De ce nu ați majorat pensiile, în condițiile în care vă lăudați că aveți încasări mai mari la buget din momentul preluării guvernării? Acesta cred că este singurul adevăr pe care domnul Ponta îl poate spune. Am făcut un calcul și rezultă că domnul Ponta are la buget un excedent de peste 11,5 miliarde lei. Se naște astfel întrebarea legitimă: domnule Ponta, ce-ați făcut cu suma aceasta de 11,5 miliarde lei? Sper că n-ați folosit-o la mitingul de pe arena națională. (Vociferări.)

De ce dorește domnul Ponta să majoreze impozitele și taxele, când de fapt a promis că le va reduce? Domnule viceprim-ministru, ați modificat cumva Codul fiscal? N-ați mai spus nimic de majorarea impozitelor și taxelor de 16% pe care sunteți obligați să o faceți. Dar, sigur, în tăcere.

De ce nu a luat nici o măsură de creștere economică?, toate măsurile luate de Guvernul Ponta ducând la adâncirea crizei, sabotând astfel creșterea economică. Vă lăudați cu creșterea plafonului de scutire la TVA.? Acest demers a fost făcut de Guvernul Boc împreună cu creditorii externi. Dumneavoastră numai ați dat actul normativ. De ce-i minte pe milioanele de români că nu are bani la buget pentru plata pensiilor și salariilor în ultimele 45 de zile ale anului 2012? După ce a făcut prima rectificare bugetară, tăind din bugetul de asigurări sociale 500 de milioane lei, majorând deficitul bugetar cu peste 1,8 miliarde lei pe seama creșterii datoriei publice?

Și în proiectul de lege privind cea de-a doua rectificare rezultă că pentru pensii și salarii sunt bani, iar în bătaie de joc alocați pentru sănătate 100 de milioane, pentru Ministerul Învățământului 10 milioane, și tăiați de la Ministerul Muncii peste 70 de milioane lei.

Ați spus că ați obținut un împrumut cu randament scăzut. Atâta timp cât domnul Ponta tace, puteți lua împrumuturi cu randament redus, dar după declarația că nu sunt bani în buget, ați luat un împrumut cu randament de 6,54% pe o perioadă mai mică de un an. E bine când domnul Ponta tace.

Întrebarea milioanelor de oameni este de ce domnul Ponta nu guvernează. Sper că la aceste întrebări trebuie să răspundeți în campanie, domnilor de la USL, când vă veți întâlni cu românii pe care i-ați dezamăgit foarte repede, dar cărora le cereți votul. Să știți că românii o duc mult mai greu de când ați preluat guvernarea, fiind în imposibilitate de a-și plăti facturile la utilități și de a-și face aprovizionările de iarnă.

Nu cred că soluția salvatoare pentru dumneavoastră ar fi să vorbiți despre greaua moștenire. Am aici un document de politică publică aprobat și semnat de Guvernul Ponta, este vorba de Strategia fiscal-bugetară pe 2013-2015 care spune foarte clar: "Politica fiscal-bugetară aplicată în 2008 a fost una greșită, conducând la adâncirea crizei, și nu la prevenirea acesteia." Tot în acest document se arată că politica fiscal-bugetară aplicată în 2009-2011, când era Guvernul Boc, a fost una corectă, cu efecte pozitive cum ar fi: restabilirea echilibrului macro-economic, consolidarea fiscală, reluarea creșterii economice în mod sustenabil și asigurarea unui sistem de cheltuieli sustenabil. Documentul arată că și Guvernul Ponta continuă această politică de consolidare fiscală.

Sperăm ca acest lucru să se confirme și în realitate și să nu distrugeți totul. Tot ce s-a construit atât de greu în perioada 2009-mai 2012, adică stabilitate financiară și credibilitate pe piețele financiare și în fața creditorilor financiari externi.

Vă cerem, domnule viceprim-ministru, să renunțați la tăierea banilor alocați investițiilor cu ocazia celei de-a doua rectificări bugetare, să depuneți bugetul pe 2013 în Parlament înainte de alegeri, din mai multe motive: tăierea banilor pentru investiții înseamnă mai puține locuri de muncă în sectorul privat, mai mulți șomeri și mai puțini bani la bugetul statului din impozite și taxe; discutarea bugetului pe 2013 înainte de alegeri va fi momentul adevărului, punând capăt minciunilor USL-iste privind creșterea pensiilor, reducerea TVA-ului, reducerea de impozite și taxe. Aveți posibilitatea să rămâneți credibili în fața românilor, prezentându-le adevărul despre ce le puteți oferi în 2013, asumându-vă realitatea.

Prin evitarea depunerii bugetului pe 2013 înainte de alegeri veți contribui la pierderea credibilității României pe piețele financiare și în fața creditorilor externi, cu efecte dezastruoase asupra viitorului financiar al României. Fac apel la Grupul USL să voteze această moțiune pentru a evita continuarea dezamăgirii românilor și distrugerea credibilității României pe plan extern.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul în continuare domnul Viorel Ștefan.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte de ședință,

Domnule viceprim-ministru,

Stimați colegi,

Cred că moțiunea pe care o dezbatem astăzi ar putea fi caracterizată și astfel: este prima moțiune în legătură cu care Guvernul României, prin ministrul de resort, vine în fața Camerei Deputaților cu un punct de vedere sută la sută construit profesional, pe criterii tehnice, fără replici politice, fără înțepături, și așa mai departe, așa cum eram noi obișnuiți să fim tratați de fosta guvernare. La orice moțiune, în loc de răspunsuri tehnice primeam insulte, primeam tot felul de înțepături. Iată că de această dată, în fața noastră s-a prezentat domnul viceprim-ministru, titularul portofoliului Ministerului Finanțelor Publice, cu un punct de vedere tehnic care a făcut ca printre colegii noștri să ascult următorul punct de vedere, ni s-a spus: "nu cred că semnatarii moțiunii nici măcar nu merită un astfel de comportament responsabil", punând față în față cele două documente, moțiunea și răspunsul Guvernului.

Nu știu dacă... eu cred că din punct de vedere constituțional, instituțional, nu numai că merităm astfel de răspunsuri, dar guvernele sunt obligate să răspundă în acest sistem și sper să fie un moment de referință și pentru, știu eu, pentru viitoarele guvernări, când poate veți ajunge și dumneavoastră, actualii opozanți semnatari ai moțiunii, la guvernare. Să nu uitați acest lucru. Așa trebuie să răspundă Guvernul. Pentru că dumneavoastră, din păcate, în opoziție nu v-ați schimbat de loc comportamentul de care ați dat dovadă atunci când ați guvernat. Un comportament...

Da, eu vorbesc, stimate coleg. Pentru că noi suntem responsabili față de dumneavoastră, care ați dat dovadă de iresponsabilitate atunci când ați guvernat. Noi suntem responsabili față de dumneavoastră, care ați dat dovadă și dați dovadă și astăzi de ipocrizie, ridicați minciuna la nivel instituțional, lipsă de profesionalism și multe alte astfel de epitete aș putea să enumăr în fața dumneavoastră astăzi. Și pe bună dreptate, pentru că numai dintr-o ipocrizie excesivă puteți să vorbiți astăzi despre depunerea proiectului de buget în Parlament până pe 15 octombrie, când dumneavoastră n-ați fost în stare niciodată să faceți acest lucru. Amintiți-vă anul trecut, când ați sesizat Parlamentul cu proiectul de buget? Și nu era an electoral. Nu avem motive serioase ca Guvernul să nu aducă proiectul de buget. Ați uitat? Noi n-am uitat. N-am uitat că venea Crăciunul peste noi și noi dezbăteam la comisia de specialitate bugetul. Dumneavoastră uitați repede.

Dumneavoastră vorbiți, solicitați prin această moțiune anularea Ordonanței nr.47, sau retragerea Ordonanței nr.47 pentru aprobarea unor măsuri financiar-fiscale? Dumneavoastră uitați câte astfel de ordonanțe ați dat și acum un an, și acum doi ani, și acum trei ani? Cum ați modificat toată legislația pe baza căreia erați obligați să construiți proiectul de buget, să prindeți la bugetare toate obligațiile, nu să le amânați pentru următoarele guvernări.

Dumneavoastră v-ați comportat așa și veniți acum și ne spuneți nouă că Ordonanța nr.47 nu-și are locul? Ce fel de comportament este acesta decât unul absolut ipocrit. Ca să nu mai spun mai departe. Vorbiți despre marea problemă a credibilității României pe piețele financiare internaționale.

Stimați colegi,

Am văzut... cineva îmi arăta moțiunea, sigur, majoritatea semnatarilor sunt de altă profesie. Nu e un păcat, nu fac un cap de acuzare pentru asta. Dar, totuși, ar fi fost bine ca cineva de specialitate să citească cu atenție moțiunea, pentru că atunci ați fi înțeles și dumneavoastră că această credibilitate a unei țări pe piețele internaționale se măsoară prin niște indicatori foarte preciși, și domnul vicepremier a făcut vorbire în răspunsul Domniei Sale despre CDS, despre percepția piețelor, despre costurile finanțării. Și ați văzut, acești indicatori pe care nu-i puteți contrazice oricât ați vrea dumneavoastră, pentru că sunt cifre oficiale, ne arată că lucrurile sunt în îmbunătățire. CDS-ul a scăzut cu o treime, ratele la dobânzile cu care se împrumută astăzi Ministerul de Finanțe sunt consistent mai reduse decât ceea ce făceați dumneavoastră la emisiuni. Investitorii vin. Toate emisiunile de titluri sunt supra-subscrise. Iar dumneavoastră vorbiți ca și cum n-ați vedea aceste lucruri sau poate nu le vedeți. Ne mai uităm o dată pe lista celor care au semnat. Sigur, nu e o chestie inginerească, astea sunt de o anume specialitate care cred că lipsește în zona dumneavoastră. Din păcate, a lipsit și în timpul guvernării. Știm bine ce ministru de finanțe ați avut la un moment dat.

Da, nu e un păcat să fii inginer, dar nu e obligatoriu să fii ministru de finanțe. Iar astăzi, să veniți să spuneți că ceea ce ați făcut dumneavoastră a fost bine, ceea ce face actualul Guvern nu este bine, depășește orice imaginație. Apropo: vă amintiți anul trecut când și cum au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pe baza cărora s-a aprobat proiectul de buget în Parlament? Dacă nu vă amintiți, vă spun eu. Întâi ați aprobat bugetul și după aceea ați redimensionat indicatorii, astfel încât să încapă bugetul în limitele aprobate. Și acum vorbim despre faptul că se întârzie prezentarea bugetului în Parlament, pentru că există condiții absolut obiective, este an electoral?!

Nu știu, îmi pun o întrebare care ar trebui să vă îngrijoreze pe dumneavoastră. Înțeleg că dumneavoastră, sub nicio formă, nu luați în calcul că veți putea guverna după alegerile ce urmează. Pentru că, dacă ați fi luat în calcul, cu o probabilitate de unu la mie, atunci ați fi acceptat că poate aveți o altă gândire despre proiecția bugetară și v-ați fi revendicat dreptul ca nu actualul Guvern să aprobe proiectul de buget, ci să vă lase această șansă dumneavoastră.

Faptul că nu ați luat în calcul acest lucru ar trebui să fie un motiv de îngrijorare pentru dumneavoastră, nu pentru noi. În realitate, însă, eu cred că, prin această moțiune simplă, dumneavoastră ați dorit altceva. Ați dorit să abateți atenția opiniei publice de la gravele probleme economico-sociale provocate de guvernările Băsescu-Boc și Băsescu-Ungureanu, concretizate în - haideți să facem un inventar! - creșterea cu cinci puncte procentuale a taxei pe valoarea adăugată, reducerea pensiilor, prin taxarea lor, pentru fondul de sănătate, marile fraude produse de clientela portocalie la Hidroelectrica, la Oltchim, la Poșta Română, la ANRMAT, la Loteria Română și multe alte societăți, precum și o chestiune care ține agenda publică în ultimele zile: folosirea sistemului de administrare fiscală ca instrument de intimidare și presiune asupra unor agenți economici și pentru protecția unor grupuri infracționale.

Toate acestea, în ce scop? În scopul alimentării pușculiței Partidului Democrat Liberal. De exemplu, la ANAF, în cele cinci luni ale Cabinetului Ponta, încasările medii lunare au fost de 14 miliarde de lei, față de 13,4 miliarde lei în primele patru luni, când au guvernat domnii Boc și Ungureanu, ale acestui an, ceea ce reprezintă un plus de 4,4%.

S-a întâmplat vreo minune de au crescut încasările bugetare? Da, s-a întâmplat minunea că nu se mai fură, s-a întâmplat minunea că la ANAF se gestionează creanțele bugetare și nu se alimentează pușculițele de partid. Principalele venituri suplimentare încasate lunar se regăsesc la accize, cu un plus de 26%, apropo de discuțiile despre traficul de motorină și tot ce se făcea înainte, produse accizabile.

Deci, numai prin schimbarea conducerii ANAF au crescut încasările cu 26% și la TVA cu 8,7%. Sigur, aceasta se datorează și măsurilor concrete luate în sensul combaterii evaziunii fiscale, inclusiv măsura de marcare a motorinei, începând cu luna august.

Amânarea de către campionii autodeclarați ai reformelor, domnii Boc, Băsescu și Ungureanu, a ajustărilor structurale la pachetul de întreprindere asumat încă din martie 2011, a fost determinată de două motive absolut politicianiste: pe de o parte, să continue nestingherit jaful din avea statului și transferul la miliarde de euro către capii PDL și clientela lor portocalie, iar pe de altă parte, să întârzie impactul social al reformelor, pentru ca populația să-i lase, în continuare, să fure liniștiți.

Desigur, atunci când s-a umplut paharul, în ciuda temperaturilor extrem de joase, unii n-au mai suportat umilința și sărăcia, au ieșit pe străzi și au cerut schimbarea regimului Băsescu. Acest lucru s-a realizat în bună măsură în luna mai, când pârghiile guvernării au trecut în mâinile Guvernului Ponta, ale cărui obiective declarate și urmărite, pe tot parcursul exercițiului de gestionare a țării, au fost refacerea treptată a gravelor inechități sociale provocate de ajustările inspirate de teoria politicilor economice de dreapta, respectiv plata de către cei mulți cu venituri medii și mici a facturii crizei și protejarea celor puțini și bogați, cu motivația că aceștia pot relansa economia.

Din păcate, nu s-a întâmplat așa. Cei săraci au devenit și mai săraci, iar îmbogățiții ajustărilor de tip "Băsescu" nu au investit mai nimic în economia românească, preferând să-și pună agoniseala obținută imoral la locuri sigure, îndepărtate și exotice, respectiv în paradisuri fiscale.

Stimați colegi, cred că acestea sunt argumente suficiente, care mă îndreptățesc să vă rog să votați împotriva acestei moțiuni, care chiar nu-și are locul în aceste condiții.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc domnule Ștefan Viorel.

Are cuvântul domnul Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule viceprim-ministru,

Stimați colegi,

Vă spun foarte sincer că am făcut mari eforturi să citesc până la capăt textul acestei moțiuni simple. Un material ipocrit, fără nicio logică și concepție, plin de inepții, minciuni și populisme, scris de amatori. Rar mi-a fost dat să am în fața ochilor un asemenea text, în ultimii 12 ani de când sunt parlamentar.

La sfârșitul lecturii am privit curios tabelul cu inițiatori. Dintr-un număr de 98 de deputați aparținând Grupului parlamentar al PDL, doar 59 au semnat moțiunea. Faptul că un număr de 39 de deputați ai Grupului parlamentar al PDL - care depune această moțiune simplă - se dezice de acest gest politic și nu semnează textul arată cât de neserios și populist este acest demers și câte șanse de reușită are. Adică, niciuna!

Ceea ce mă miră, însă, este faptul că, printre inițiatori, se regăsesc unii deputați foști miniștri în guvernarea dezastruoasă Băsescu-PDL. Câteva nume, ca să nu zică cineva că nu suntem preciși: Gheorghe Ialomițieanu, Sulfina Barbu, Claudia Boghicevici, Nelu Botiș, Lucian Bode, Cristian Petrescu. La câte frâne de motor au pus bugetului, fiecare în parte, de au înecat România, ar trebui să-și bage capul în nisip precum struții și să nu-l mai scoată de acolo multă vreme, dacă au bun-simț.

Un alt fost ministru al PDL - Elena Udrea - nu a semnat moțiunea și cred că este normal. Jaful PDL de la Ministerul Dezvoltării în cei 3 ani de guvernare fiind de câteva ori mai mare decât în alte domenii, ar fi fost culmea ridicolului să-și critice acum propria prestație dezastruoasă.

Moral, PDL nu a învățat nimic din lecția usturătoare a guvernării, promovând, în continuare, de această dată din opoziție, același mesaj meschin, arogant, în total dispreț față de situația economică grea în care a dus România, în total dispreț față de români, pe care i-a adus la limita de jos a sărăciei.

În loc să învețe din greșelile trecutului și ale guvernării dezastruoase, așa cum îi stă bine unui partid de opoziție, în loc să reflecteze la înfrângerea administrată de români la alegerile locale și la referendum, PDL - membrii săi din Parlament - au fost apucați de o amnezie totală, au uitat prea repede cât rău au făcut românilor din 2009 până în aprilie anul acesta, ce dezastru economic și social au provocat României și câte probleme au lăsat de gestionat noii guvernări.

Ca atare, este timpul să le reamintim și să le prezentăm aici, cu prilejul acestei dezbateri parlamentare. Este bine să le aducem în memorie, și a lor, și a noastră, a tuturor.

Din 2009 până în 2012, Guvernul Băsescu-PDL nu a prezentat Parlamentului niciodată în termen - 15 octombrie - proiectul Legii bugetului de stat. Proiectul pe anul 2009 a fost transmis în februarie 2009, după ce Guvernul Boc (varianta I) l-a retras pe cel transmis de premierul Tăriceanu, la termen, în 2008. Patru luni întârziere. Legea bugetului de stat pe 2010 a fost prezentată, dezbătută și adoptată în ianuarie 2010, deci cu o întârziere de 3 luni. Tot în 2010, dar în decembrie, Guvernul Băsescu-PDL a prezentat Parlamentului proiectul pe 2011, de această dată cu o întârziere mai mică, de doar 2 luni. Situația s-a ameliorat puțin în 2011, când PDL a prezentat bugetul pe 2012, în noiembrie, doar cu o lună întârziere.

A menționa astăzi, aici, în această dezbatere, numele și prevederile Legii nr.500 privind finanțele publice, pe care nu a respectat-o niciodată cât timp a fost la guvernare, a avea pretenții să fie respectată de alții mi se pare maximum de tupeu politic și aroganță din partea PDL. A te văita astăzi că adoptarea Legii bugetului de stat pe 2013 ar pune în pericol salariile și pensiile este iarăși o dovadă de cinism politic, după ce la începutul anilor 2009 și 2010 salariile și pensiile s-au plătit întârziat, dar și înghețate și chiar mai mici, de către Guvernul Băsescu-PDL.

Există prevederi bugetare și legale care stabilesc procedura de utilizare a fondurilor publice în care se întârzie cu adoptarea bugetului, și se trece în anul următor. Atunci aceste prevederi au fost bune pentru PDL, astăzi nu mai sunt bune. Și, iarăși, după cum vedeți, avem o nouă dovadă de manipulare și demagogie politică din partea acestui partid plin de tupeu.

Nu noi, USL, am pus în pericol salariile și pensiile, ci guvernarea dezastruoasă Băsescu-PDL. Nu noi le-am tăiat, ci aceeași guvernare păguboasă pentru români, și trebuie s-o recunoască. Dacă nu, le vom aduce aminte până când vor înțelege cât rău au făcut acestei țări.

Mai mult, începând din iunie 2012, Guvernul USL a mărit salariile și pensiile. O va face și de la 1 decembrie, și-și va respecta promisiunile și din 2013, după victoria din alegeri și adoptarea bugetului de stat viitor.

Nu poți critica o prevedere legală - depunerea la 15 octombrie de către Guvern la Parlament a Proiectului de buget - după ce nu ai respectat-o niciodată. De asemenea, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2012 se prevede că în anul în care au loc alegeri, cu 3 luni înainte de aceasta - o prevedere care a fost aprobată și cu girul Fondului Monetar Internațional -, nu se depune bugetul, și este firesc să fie așa, pentru că se dă posibilitatea unui nou guvern rezultat în urma scrutinului popular, având legitimitate și susținere din partea alegătorilor, să-și fundamenteze politicile într-un proiect de buget, așa cum au fost acceptate și votate de către electorat.

Nu este în interesul democrației și al cetățenilor să se ajungă în situația ca un guvern să depună bugetul înainte de alegeri, și apoi să fie retras de către un alt guvern rezultat din alegeri. Indiferent cât de mult își dorește PDL, vopsit mai nou în ARD, să depună proiecte de buget, va avea mult de așteptat după alegerile din decembrie 2012, pentru că românii nu pot fi păcăliți și mințiți cu promisiuni deșarte. Pentru că românii vor avea grijă să-l trimită, prin vot, într-o lungă, poate veșnică opoziție.

Cât despre promisiunile și faptele PDL, să apelăm, din nou, la memorie. Și pentru că la PDL memoria este scurtă, atunci să apelăm la registrul isprăvilor economice și bugetare ale guvernării Băsescu-PDL din mandatul recent încheiat. La începutul guvernării, PDL a vorbit despre menținerea fiscalității și a TVA-ului, despre deductibilități pentru IMM-uri, reducerea taxelor și impozitelor, consolidarea clasei de mijloc. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat.

În domeniul economic, singura filozofie pe care Guvernul Băsescu-PDL a aplicat-o constant a fost cea a tăierilor de salarii, de pensii, de personal, de indemnizații, de ajutoare, de spitale, de școli. Consecințele acestei politici falimentare au însemnat scăderea nivelului de trai, conectarea resurselor și investițiilor publice, și așa puține, la clientela politică, politizarea administrației și a instituțiilor publice, iar casele promise prin ANL, prin "Prima Casă", nu și-au atins obiectivele.

Cât despre rezervele de milioane de euro menționate în textul moțiuni, ca fiind lăsate de fostul Guvern Băsescu-PDL, ele se regăsesc, dar nu în Trezoreria Statului, ele se regăsesc în buzunarele "băieților deștepți" de la Hidroelectrica, în conturile clientelei PDL, care a ridicat stadioane și săli de sport în sate și comune fără apă, fără asfalt, fără canalizare, precum și bazine, unele olimpice, la prețuri de trei, patru ori mai mari decât în Occident, și vorbim tot de milioane de euro.

În schimb, mediul de afaceri și cetățenii au mai primit o lovitură: TVA-ul a crescut de la 19 la 24%, măsură care a afectat în plus și puterea de cumpărare a românilor odată cu al doilea val de tăieri salariale din vara anului 2010. Iar frânele de motor puse de PDL la adresa economiei românești nu se opresc aici. Aș mai aminti câteva cu impact direct, din păcate negativ pentru buget:

1. sistemul de corupție și crimă organizată din cadrul ANAF, organizat de către PDL și Sorin Blejnar;

2. corupția și dezastrul de la Poșta Română, peste 100 milioane de euro pagubă;

3. Hidroelectrica - 1,2 miliarde de euro prejudiciu produs de PDL - Videanu și băieții deștepți;

4. Oltchim - 700 milioane de euro pagubă și o bombă socială;

5. blocajul de la programul operațional sectorial dezvoltarea resurselor umane și de la alte programe operaționale sectoriale;

6. taxa clawback;

7. subvențiile scăzute la agricultură;

8. subfinanțarea cronică a armatei române;

9. CNAS - fapte grave de corupție - neasigurarea bugetelor pentru funcționarea spitalelor;

10. prețul la gaze - Guvernul Boc s-a angajat în negocierile cu partenerii internaționali în ceea ce privește creșterea prețului la gaze.

Ce-am făcut noi de la preluarea mandatului în 2012, mai, se cunoaște deja. USL a spus că va face dreptate și s-a ținut de cuvânt. Am demarat, de asemenea, un set de măsuri economice, cu scopul de a sprijini mediul de afaceri. a stopat, USL, evident, jaful din banii publici făcut cu nerușinare de PDL și clientela sa politică.

Ca atare, moțiunea simplă de astăzi trebuie adresată, mai degrabă, Guvernului Băsescu-PDL, în toate formele sale din 2009 până în aprilie 2012, pentru dezastrul economic provocat României, pentru incompetență, aroganță și lipsa măsurilor economice capabile să ofere românilor un trai minim, decent și puterea de a trece peste criza economică.

Vom respinge astăzi, prin votul nostru, această moțiune simplă, ca fiind neîntemeiată, populistă, așa cum românii vor respinge, prin votul lor, în decembrie 2012, regimul Băsescu-PDL, și-l vor trimite în opoziție, sancțiune pentru toate frânele de motor puse României și economiei românești.

Mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Nicolăescu.

Are cuvântul domnul Petru Călian, de la...

Domnule Nițu, vă rog.

Domnule Solomon, ești singura vedetă. Vă rog frumos, nu vă...

Domnul Adrian Henorel Nițu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule viceprim-ministru Florin Georgescu,

Dragi colegi,

Moțiunea prezentată astăzi "Guvernul USL - «frâna de motor» a bugetului" are o motivație foarte clară: vrem să scoatem în relief greșelile strategice pe care Guvernul USL le-a făcut de când guvernează România. vrem să atragem atenția asupra deciziilor eronate, datorate incompetenței guvernamentale, și care vor afecta pe termen mediu situația economică a României, dar și a fiecăruia dintre noi. vrem ca toți românii să afle de ce vor avea greutăți în această iarnă. românii trebuie să afle că deciziile greșite, lipsa de inițiativă și minciunile Guvernului USL sunt cauza situației proaste în care se află astăzi România. Programul de guvernare, strategia fiscal-bugetară 2012 - 2014, Proiectul de Lege pentru limitele-cadru de cheltuieli și venituri, care însoțește strategia fiscal-bugetară; rectificarea bugetară din august dovedesc că acest guvern nu respectă niciunul din principiile care definesc politica fiscal-bugetară.

Principiul transparenței ar fi trebuit să vă determine, stimați guvernanți, să faceți publice datele bugetului pe 2013. Ar fi trebuit ca dezbaterea bugetului să fi fost lansată pentru a avea un subiect important de analiză în campania electorală, și nu subiecte de scandal, așa cum se întâmplă acum.

Dacă nu vreți să prezentați bugetul, vă solicit, domnilor copreședinți ai USL-ului, să prezentați impactul financiar al angajamentelor electorale, cum specifică Legea responsabilității fiscal-bugetare: "cu 60 de zilei înainte de alegerile generale, președinții partidelor politice pot solicita primului-ministru sau Consiliului fiscal calcularea impactului financiar al politicilor propuse și anunțate public". Astfel, am avea un subiect serios de dezbatere a programelor de guvernare cu care vine USL-ul după ce va veni votul din 9 decembrie.

Principiul stabilității ar fi obligat Guvernul USL să mențină stabilitatea economică câștigată de guvernele PDL cu atâtea sacrificii din partea cetățenilor.

În schimb, în această vară am avut parte de spectacole politice, care au sfidat legea și statul de drept. Ca urmare, ați creat instabilitate economică, care a fost amendată de investitorii străini, de mediul de afaceri și de Uniunea Europeană.

Principiul responsabilității fiscal-bugetare ar fi obligat acest guvern să conducă politica bugetară și pe cea fiscală prudent, cu gestionarea corectă a riscurilor.

În strategia fiscal-bugetară prezentată de Guvernul USL pe 2013 și 2015 se menționează, citez: "Cheltuielile de investiții reprezintă o prioritate maximă în cadrul politicii bugetare, creatoare de premise de creștere pe baze sănătoase, judecate prin prisma efectului de antrenare", iar Guvernul USL a realizat o rectificare bugetară care face praf investițiile, reducând sau chiar sistând finanțarea de la proiecte prioritare de infrastructură, pentru a fi alocate consumului. Prin aceste măsuri ați compromis creșterea economică și locurile de muncă și pentru acest an, dar și pentru anul viitor.

Tot în strategia fiscal-bugetară a USL-ului, se spunea în luna iunie: "Pentru anul 2012, inflația se va menține la un nivel redus, urmând să atingă nivelul de 3,5 cu o medie anuală de 3,0%", dar în raportul privind situația economică și bugetară pe anul 2012, publicat de curând de guvern, se recunoaște că inflația va crește până la circa 5% la sfârșitul anului. Inflația medie anuală este estimată la 3,4.

Institutul Național de Statistică relevă că rata anuală a inflației a atins maximum din acest an - 5,33% -, mult peste ținta BNR, după ce în septembrie prețurile au crescut cu 1,18, ca urmare a scumpirii alimentelor, iar prețul alimentelor a crescut în septembrie cu cea mai mare valoare lunară din ultimii 10 ani, 2,3%.

Creșterea inflației reprezintă o altă dimensiune a incompetenței acestui guvern. De altfel, vicepremierul Florin Georgescu, în același timp ministru de finanțe, este un prieten al ratelor înalte de inflație. Vă aduc aminte că, în primul lui mandat de ministru al finanțelor, în anii ’90, Florin Georgescu a scăpat inflația de sub control, ea situându-se la cote astrale, de peste sută la sută, cu un record de două sute la sută în ’93.

Toate aceste concluzii ne duc la situația că acest guvern ar urma strategia "După mine potopul". Cea mai mare gogomănie care dovedește acest lucru este legată de declarația premierului Ponta care afirmă că fostul guvern nu a prevăzut alocări bugetare pentru ultimele 45 de zile ale anului, în condițiile în care rectificarea bugetară din august așezase bugetul după modelul USL.

Domnilor guvernanți, faptul că nu prezentați bugetul pe 2013 Parlamentului, alături de incompetența Guvernului Ponta sunt cauzele tuturor dificultăților cu care se vor confrunta românii în această iarnă.

Pentru ca situația să se schimbe, vă rog să votați această moțiune.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc. Timpul PDL-ului s-a epuizat.

Domnul Popeangă, vă rog.

Domnul Vasile Popeangă:

Domnule președinte de ședință,

Domnule viceprim-ministru și domnilor secretari de stat,

Doamnelor și domnilor deputați...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Popeangă, vă avertizez că mai avem 4 minute, ca să știți.

Domnul Vasile Popeangă:

Da. Aș vrea să încep prin a le spune, doamnelor și domnilor parlamentari de la PDL, cât de mult le lipsește un Cotoi Sever Voinescu, care sunt convins că în înțelepciunea și înțelegerea sa propunea un alt titlu, și anume: "Guvernul USL repară prostiile Guvernului PDL".

În ceea ce privește structura moțiunii. Vreau să vă informez, domnilor colegi, că nu înțeleg cât de ușor ați putut să treceți peste starea pe care ați lăsat-o în țară, din toate punctele de vedere, la criticile pe care le aduceți Guvernului pentru că a reparat o parte din situațiile găsite la preluarea guvernării.

Ce nu înțelegem, domnilor colegi, este faptul că nu recunoașteți că ați întârziat o serie de reforme și angajamente pe care le-ați avut cu instituțiile financiare internaționale, ci dimpotrivă, acuzați Guvernul Ponta că n-a știut să negocieze. Dați-mi un exemplu, domnilor de la PDL, de un singur om de talia domnului Florin Georgescu, care să știe să negocieze cu instituțiile financiare internaționale, și mă convingeți.

Eu cred că față de ceea ce a găsit lăsat moștenire de guvernele Boc și Ungureanu, domnul viceprim-ministru Florin Georgescu trebuie felicitat pentru modul cum a negociat Acordul cu instituțiile financiare internaționale.

În același timp, înțelegem supărarea dumneavoastră, a celor de la PDL și a clientelei sale politice, față de măsurile ferme de restructurare aplicate la Hidroelectrica, deoarece prietenii și sponsorii partidului dumneavoastră au pierdut sume de sute de milioane de euro numai în această perioadă, adică echivalentul a un miliard de euro anual.

Dar ce este și mai trist pentru domniile voastre, este că justețea și oportunitatea acestei acțiuni au fost validate și de recenta decizie a justiției, care a respins contestația "băieților deștepți" din sectorul energetic.

De asemenea, înțelegem, dar nu aprobăm, întârzierea privatizării în două runde a Oltchim, față de termenele asumate de Guvernul Boc, și anume: iunie 2011 și, respectiv, aprilie 2012, deoarece astfel puteau continua fără întrerupere manevrele financiare ale grupului Videanu-Boureanu-Roibu și ale caracatiței financiare a acestora, prin care anual se scurgeau în buzunarele portocalii sute de milioane de euro.

În momentul în care Guvernul Ponta și-a asumat responsabilitatea privatizării, pentru a submina credibilitatea acestei decizii și a ascunde fraudele uriașe produse la Oltchim, PDL a încercat din nou, - sperăm fără succes, pentru că românii au un simț dezvoltat în detectarea hoților și ipocriților - transformarea privatizării în circ, prin angajarea pe post de scamator cu banii și cu extrasele de cont a lui Dan Diaconescu...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Popeangă, vă rog să vă apropiați de final.

Domnul Vasile Popeangă:

...care, probabil vulnerabil din punct de vedere financiar și al respectării legalității, a acceptat acest joc.

De asemenea, doamnelor și domnilor de la PDL, sunteți supărați că a crescut volumul încasărilor la bugetul de stat, fără Sorin Blejnar la ANAF și ceilalți miniștri, Blaga, Udrea, care luptau împotriva evaziunii fiscale și, ce-i mai important, fără consultarea și sprijinul domnului președinte Traian Băsescu (vezi stenogramele).

În încheiere, vă sfătuiesc pe cei de la PDL, care ați semnat, dar mai ales cei care n-au semnat moțiunea de cenzură, să votați împotriva acestei moțiuni de cenzură.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

PDL-ul mai are un minut, dacă vrea să-l folosească. Aveți un minut, dacă doriți. Hai, înjurați Guvernul și gata! Un minut, vă avertizez.

Domnul Petru Călian:

Am să încerc să mă încadrez în timp în condițiile în care faceți liniște și mă ascultați. Pentru asta vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să faceți liniște și să-l ascultați pe domnul Călian.

Domnul Petru Călian:

Stimați colegi,

În sinteză, faptul că este an electoral nu este o scuză, astfel încât să nu oferim românilor bugetul, așa cum este stabilit în legislația în vigoare, adică 15 octombrie al fiecărui an.

Doi. Ați invocat faptul că taxa pe valoarea adăugată a crescut de la 19 la 24%. De ce nu o reduceți dumneavoastră? Sunteți la putere, aveți acum posibilitatea să o faceți, nu să vă plângeți.

Iar în final, tot legat de buget, pentru că este esența acestei moțiuni, domnul viceprim-ministru a specificat faptul că nu are timp să negocieze cu factorii externi astfel încât să depună în graficul stabilit bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale.

Vă întreb atunci, domnule viceprim-ministru, cum veți avea timp după alegeri, în 20 de zile, așa cum spuneți în ordonanța mult discutată, să negociați și cu partenerii externi, să depuneți și bugetul, după ce nu reușiți în termen de opt luni de zile? Pentru că bugetul, într-o primă etapă, trebuia să fie gata până la sfârșitul lunii iulie.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul viceprim-ministru, Florin Georgescu.

Vă rog, domnule viceprim-ministru.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Voi începe prin a răspunde la solicitările legate de depunerea cât mai rapidă a bugetului pe acest an.

Așa cum v-am menționat și în răspunsul la moțiune, știți bine, dumneavoastră ați încheiat acordul aflat în vigoare cu instituțiile internaționale - FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială - prin care se prevede foarte clar că nu poți să avansezi un asemenea act de importanță națională fără să negociezi în prealabil parametrii - creștere economică, rata inflației, ponderea veniturilor în pib, a cheltuielilor, deficitul bugetar, finanțarea ș.a.m.d. Și v-am citat din comunicatul FMI, dat pe 16 octombrie a.c., că dânșii nu negociază în campanie electorală, pentru că vin aici pe șase și stau până pe 14, iar campania electorală începe pe 9 noiembrie. Nu se negociază, nu este în practica instituțiilor financiare internaționale de a negocia în plină campanie electorală cu un anumit guvern. Doresc să negocieze cu guvernul rezultat în mod democratic, legitim, după alegeri.

Sigur, în această scurtă vizită a reprezentanților partenerilor externi, vom discuta parametrii mari ai bugetului: cât va fi creșterea economică, rata inflației, împreună cu Banca Națională, pe anul viitor, repet, deficitul bugetar, datoria publică în dinamică. Se vor discuta aceste elemente, dar asta nu înseamnă că putem să depunem bugetul și să spunem pe 1 decembrie, pe 2 decembrie. Nu este posibil din punct de vedere procedural, pentru că aceste negocieri necesită, pe de o parte, destul timp, iar pe de altă parte, nu este în practica partenerilor externi de a negocia în campania electorală.

Sigur că, probabil, din punct de vedere politic ar fi fost interesant ca subiect de discuție bugetul. Dar, după părerea mea și după experiența pe care am văzut-o în viața politică, în campanie electorală nu se negociază sau nu constituie subiect de dezbatere bugetele, ci programele economice ale partidelor și cu laturile sociale, și cu laturile privind serviciile publice ș.a.m.d.

Deci întâi - și asta este și secvențialitatea logică - întâi negociem între forțele politice, dezbatem un anumit program politic. Cetățenii votează un anumit program politic și, pe baza acelei opțiuni, se elaborează bugetul, pentru că o formațiune politică are un anumit tip de abordare a politicii fiscal-bugetare, un alt partid are un alt tip de abordare. Un partid este înclinat mai mult spre social, un alt partid este înclinat mai mult spre economic, unul mai mult spre eficiență, altul mai mult spre echitate.

Și atunci cum poți să stabilești politica privind - să spunem - TVA-ul sau privind pensiile fără a avea votul popular? De aceea, pe de o parte, experiența anilor precedenți 2004-2008 - an electoral, când bugetele depuse nu au fost aprobate, cu excepția lui 2004, dar în 2005 a fost imediat modificat, nu au fost aprobate pentru a fi executate în anul următor calendaristic și, pe de altă parte, faptul că partenerii externi nu negociază cu noi în campanie electorală exclude posibilitatea de a furniza un buget Parlamentului pentru că, din punct de vedere legal și procedural, nu avem elementele necesare de sprijin.

Referitor la tarifele acestea la energie electrică și gaze, haideți să... eu am venit cu documente aici și, dacă doriți, vi le arăt și în original, dar am sintetizat și aș dori să păstrăm adevărul așa cum s-a manifestat el în mod cronologic.

Deci pentru sectorul de energie electrică, guvernul care acționa în februarie - vedeți, eu nu dau nume - februarie, în acest an, a negociat cu partenerii externi o creștere de 5% a tarifelor la energie electrică și la companii, și la populație, care s-a aplicat de la 1 iulie, luna a șaptea. Deci eu, când m-am dus la negocieri în luna mai, mi s-a spus "domne’, ți-o mai pun și în scrisoarea de intenție aceasta din mai"... ce? Creșterea energiei electrice. Eu am zis: "Domne’ hai să vedem, e necesară, nu e necesară." "Nu, păi e asumată din februarie."

Ceva ce este asumat într-un acord internațional, odată încheiată prevederea și convenția respectivă nu poate fi apoi exclusă din acordul respectiv.

Tot atunci, în februarie, s-a negociat și s-a asumat calendarul liberalizării prețurilor la energie, în afară de 5% ăsta. Alte majorări. Pe ce perioadă? Pentru companii începând cu septembrie, și acum a fost o asemenea liberalizare, dar nu s-a manifestat în prețuri, pentru companii, septembrie 2012-decembrie 2013, și pentru consumatorii casnici, ianuarie 2013-decembrie 2017. Repet, Guvernul din februarie 2012.

La sectorul de gaze naturale, tot în februarie s-a asumat elaborarea unei foi de parcurs privind liberalizarea prețurilor la aceste categorii de servicii. Din negociere, întotdeauna poți să vii după meci să spui că obțineai un rezultat mai bun. Nu, mandatul cu care au venit partenerii externi, în raport cu starea precară a reformelor de ajustare structurală care se înregistrase de către guvernele precedente, ne-au spus clar că acestea sunt și am mai reușit să împingem pentru populație - nu din prima parte a anului 2013, ci din a doua parte, din iulie 2013 până în 2018, decembrie, liberalizarea prețurilor la consumatorii casnici cu asigurarea unei protecții sociale adecvate.

Dar, vedeți, când e să discutăm din punct de vedere profesional, evităm dezbaterea.

Deci întotdeauna această protecție socială pentru populație însoțește calendarul de liberalizare.

Păi când începe calendarul negociat și de dumneavoastră, și de noi? În 2013, iulie.

Ce s-a întâmplat însă acum, în septembrie? Ne-au arătat partenerii externi că, la ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în Energie - exista acumulată o sumă de 300 de milioane de euro pe care autoritatea o recunoscuse în raporturile cu furnizorii de energie și producătorii de gaze naturale, dar pe care nu le-o aprobaseră, deci spunea: "domne, mata meriți o creștere cu 10% a prețului, dar eu nu pot, politic", pentru că ANRE era sub control politic - acum, potrivit legii, nu mai este -, primea un telefon de la o personalitate mai mare decât președintele de acolo și spunea: "nu 10, putem 4%." 6% erau puși de-o parte, s-au acumulat și, în mai multe runde, între octombrie 2010 și martie 2011, s-au acumulat acești 300 de milioane, care au trebuit transferați în prețuri până la urmă și ca o contrapondere a nerealizării reformelor structurale de către guvernele precedente, privatizări și alte elemente ținând de managementul companiilor private.

La această liberalizare, care reprezenta stingerea unei restanțe acumulate în anii 2010-2011, nu se dau compensări pentru populație, pentru că așa a fost negociat acordul.

Compensările se dau atunci când se introduce, pe măsura liberalizării, un impozit excepțional pentru companiile care au un profit excepțional și care n-au niciun efort propriu în creșterea beneficiilor, profiturilor respective. Statul preia prin impozit excepțional aceste sume și o mare parte dintre ele le orientează, le alocă în zona acestor consumatori vulnerabili.

Pe când la majorarea din septembrie era vorba de o restanță care trebuia deja executată, trebuia deja aplicată și acumularea ei ne-a obligat la implementarea din luna septembrie.

Referitor la faptul că am avea un excedent de 11 miliarde în buget. Haideți să ne hotărâm asupra termenilor folosiți, stimați colegi, pentru că aici avem distinși reprezentanți ai presei, să nu introducem confuzii și în opinia publică.

Deci, când s-a menționat de către domnul deputat care a luat cuvântul "excedent de 11 miliarde", e o confuzie terminologică foarte gravă. De ce? Dânsul a vrut să spună cam așa: "Domne’, dumneata, de fapt, ai un deficit neconsumat de 11 miliarde." Păi între deficit neconsumat și excedent e o diferență ca de la cer la pământ. Adică deficit este atunci când ai cheltuieli mai mari decât veniturile, excedent este invers, când ai venituri mai mari decât cheltuielile. Nu, România are, pe anul ăsta, deficit de 2,2%.

Însă, la luna septembrie, deficitul era de 1,2. Și domnul deputat spune: "Domne’, dumneata mai ai de consumat până la 2,2." Da, am o economie la deficit, dar n-am un excedent. Sunt noțiuni total contradictorii. Da, e o economie la deficit, care va intra în economie acum, va alimenta bugetele ministerelor, ministerul va face plăți către societățile comerciale, societățile comerciale își vor plăti furnizorii, salariații și alte cheltuieli pe care le-au efectuat, în așa fel încât noi, la 31 decembrie, inclusiv prin această rectificare bugetară care urmează a avea loc în următoarele zile, ne vom închide pe un deficit bugetar de 2,2%.

Privind afirmațiile citate din strategia fiscal-bugetară, conform cărora în anii 2009-2011 s-a făcut o politică de restabilire a echilibrelor macroeconomice, echilibrele macroeconomice le poți restabili, dar trebuie să le restabilești și în mod durabil, adică atunci când iei niște măsuri ele trebuie să fie sustenabile în timp, să nu creeze nici alte dezechilibre în alte zone economice - îndrepți într-un loc și strici în altă parte -, dar nici să nu fie nesuportabile din punct de vedere social.

Și într-o singură propoziție vă pot sintetiza ceea ce s-a întâmplat în acea perioadă. S-a întâmplat că, în acea perioadă 2009-2011, s-a ajustat, s-a luat relativ mult de la multe persoane cu venituri modeste și reduse și nu au fost afectate alte persoane cu venituri mai ridicate, care au câștigat în timpul perioadei de avânt economic 2004-2008.

Deci unii au rămas cu efectele exploziei economice 2004-2008, iar alții, care n-au beneficiat în acea perioadă de avantaje prea mari, au plătit costul crizei în 2009-2011. De aceea și acele tensiuni sociale, de aceea și unele critici severe din partea multor grupuri de populație către opțiunea politică de ajustare respectivă.

În acest sens, Guvernul Ponta are ca prioritate esențială, în paralel cu creșterea economică durabilă, restabilirea gravelor inechități sociale, care există în multe zone, ale populației, la multe grupuri de cetățeni.

Vorbind despre fondurile europene - s-a ridicat aici și această problemă -, astăzi înregistrăm dificultăți în gestionarea lor în raport cu partenerii europeni. De ce? Din cauza neregulilor constatate de auditorii români și cei europeni la gestionarea acestor fonduri. Când? În luna august, în luna septembrie, de către Guvernul Ponta? Nu. În anii 2010 și 2011 și noi plătim acum prețul acelor nereguli, slabă organizare și alte chestiuni pe care nu vreau să le nominalizez aici, întâmplate atunci. Noi, acum, trebuie să gestionăm de o manieră echitabilă și corectă, legală, dar să și arătăm organelor competente care au fost neregulile din acele perioade și pentru care noi trebuie să plătim atunci pentru a fi recuperate sumele de la cei care au beneficiat în condiții nelegale, nerespectând procedurile europene, de anumite sume de bani.

Cred că nu este necesar să mai repet că acest element privind creditatea externă a țării se manifestă printr-un set de indicatori. V-am arătat, prima de risc a țării a scăzut, ratele dobânzilor la care ne împrumutăm pe plan intern și internațional au scăzut - ieri 3,76 la euro de pe piața internă - este cel mai scăzut nivel înregistrat. Investițiile străine acoperă 30% din deficitul extern, și nu 8-9% cât era în luna aprilie.

Și, în încheiere, o remarcă: cineva a spus că sunt un adept al inflației ridicate. Nu, probabil că s-au uitat evoluțiile economice în timp.

Vă informez că, în anul 2003, când a venit la guvernare Cabinetul Văcăroiu, unde eu eram ministru al finanțelor, a fost pus în situația de a fi obligat să elimine subvențiile pentru toate bunurile de consum, inclusiv serviciile destinate populației. Și s-a început cu elementele esențiale ale coșului de consum: alimentele, energia electrică, energia termină. De aceea a fost o rată a inflației de 300%, n-a fost 200%. Rata inflației a fost 295%.

Deci noi am fost cei care am mers înainte cu reformele privind economia de piață. De ce? Păi tot așa, pentru că le-am găsit întârziate. Când trebuiau ele făcute? Păi trebuiau făcute mult de tot în sfârșit de '91 și început de '92. Cine era premier atunci? Un distins membru al partidului care astăzi a inițiat moțiunea.

Deci ce am făcut noi în '93 este ce n-a făcut guvernul condus de un distins membru al Partidului Democrat în '92.

Atunci noi am fost pentru economia de piață? Da.

Guvernul anterior a fost pentru socialism, să le păstrăm așa, la buget, toate aceste subvenții, să subvenționăm și carnea, și brânza, și pâinea, și energia electrică, și energia termică. Păi unde este elementul de piață? Cererea și oferta liberă și competitivitatea? Deci asta a fost cauza principală.

Dar, ca urmare a acestor reforme vă amintesc faptul că în anul 1995, tot acel Guvern, Văcăroiu, a înregistrat cea mai scăzută inflație, care n-a mai putut fi depășită ca performanță, adică să fie mai mică, decât în anul 2002, 27%.

După aceea, în perioada '97-2000 au fost rate ale inflației între 40 și 50% și din 2001 a început să coboare inflația la 30, la 19, la 14, la 9 ș.a.m.d. Așa încât, stimați colegi, avem documentele cu noi, dacă vreți vă mai arăt și alte elemente de natură informațională. Dacă nu, putem continua discuția și în privat, după ce se încheie această ședință.

Aș vrea totuși să înțelegeți că ne străduim să asigurăm în continuare transparența, predictibilitatea și eficiența actului de guvernare în plan bugetar îndeosebi, pentru că aici este instrumentul principal de conducere pe care îl are la dispoziție Guvernul și până la finele anului, prin această rectificare bugetară, nu vor fi probleme în ceea ce privește asigurarea fondurilor pentru plata salariilor, serviciilor, salariaților bugetari, angajaților bugetari pentru funcționarea serviciilor publice și pentru plata unor furnizori restanți de către unele ministere care au primit prestări de lucrări și servicii din partea anumitor firme private.

Deci nu a fost vorba nici de creșterea șomajului. Acele 2 miliarde menționate că ar fi fost tăiate de la investiții reprezintă tot o neperformanță în atragerea fondurilor europene. Pentru că atunci când îți intră fonduri europene și finanțezi investiții din ele, le treci și pe partea de venituri, că sunt niște bani veniți din afară fără efort intern, și le treci și pe partea de cheltuieli, că vei face acele investiții. Or, ministerele care avea alocate acele 2 miliarde au arătat: "nu, stadiul procedural în care ne aflăm nu ne permite să realizăm investițiile x, y și z." Atunci au tăiat cheltuiala de investiție pentru că nu fuseseră derulate procedurile anterioare și s-a tăiat de pe partea de venituri și venitul care ar fi trebuit să sosească de la Uniunea Europeană. Așa încât, atunci când discutăm probleme din acestea, de ordin tehnic, aș ruga să ne referim la elementele concrete, și nu să formulăm propoziții de ordin general, afirmații de ordin general, în sensul că s-au tăiat investițiile și s-au dus locurile de muncă. Nu se ducea niciun loc de muncă, pentru că acele investiții nu puteau fi executate și numai faptul de a împărți valoarea investiției la fondul de salarii nu rezolvă nimic, pentru că nu corespundea realității.

Eu vă mulțumesc pentru atenția acordată și vă invit să votați această moțiune în concordanță cu ceea ce ați auzit de la acest microfon pe parcursul dezbaterii moțiunii respective.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru.

Un minut, domnul Ialomițianu drept la replică.

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Legat de calendarul de liberalizare a prețurilor la energie și gaz.

Domnule viceprim-ministru,

Și știți foarte bine că ați participat la negocieri în calitate de prim-viceguvernator.

Noi aveam obligația să depunem calendarul, și nu datele pentru majorare, și erau două condiții: Fondul Monetar s-a angajat să convingă producătorii de gaze naturale să accepte majorarea de redevențe, lucru care nu s-a realizat, iar Guvernul, să dea sume compensatorii pentru persoane vulnerabile, lucru pe care nu l-ați realizat.

V-a fost foarte ușor să acceptați chiar devansarea majorării acestor prețuri, pentru că trăiți din inflație, chiar ați lovit în persoanele cu venituri mici.

Spuneți că ați rezolvat problema inechității. Când ați restituit contribuțiile sociale ați dat la cei cu venituri mari, pe cei cu pensiile mici i-ați neglijat.

Când ați dat reîntregirea salariilor de 8%, ați dat tot la cei care au venituri foarte mari.

Deci lucrurile acestea sunt adevărate, nu ce spuneți dumneavoastră.

V-a convenit să trăiți din inflație, chiar v-ați bucurat când s-a devalorizat leul în iulie-august, pentru că trăiți foarte bine din inflație.

Astea sunt adevărurile și loviți în cei cu venituri mici.

Vă doresc succes în alegeri, domnilor de la USL, și să vă duceți la cei care nu pot să-și plătească utilitățile și au rămas cu cămara goală.

La revedere.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnul Florin Georgescu.

Am o rugăminte: liniște în sală, vă rog.

Domnul Popeangă, vă rog din suflet.

Domnul Florin Georgescu:

Haideți să precizăm foarte clar, cu documentele în față, cum a fost cu gazele naturale.

Într-adevăr, dumneavoastră, Guvernul din februarie, ați negociat calendarul de liberalizare la energia electrică și, pentru că aveați o anumită poziție diferită față de instituțiile financiare internaționale în acel moment în legătură cu liberalizarea prețurilor la gaze, v-ați asumat numai o parte din acest proces. Ce? Elaborarea foii de parcurs - road map - cum se cheamă, zicând faptul că "Domne’, când veniți data următoare, în mai, o să negociem datele concrete", pe care vi le-am menționat eu și vi le-am citat anterior.

În mai, însă, nu v-au mai găsit pe la Palatul Victoria, i-au găsit pe alții. Și atunci au început să negocieze cu ăia. Și ne-au arătat nouă ce n-ați făcut dumneavoastră în planul reformelor structurale - repet, privatizări, management privat, plus acest calendar privind gazele naturale. Noi am încercat să ne ducem mai departe de 2018, dar finanțatorul extern nu a fost de acord, dovedindu-ne cu anumite calcule economice și de eficiență. Și liberalizarea începe, exact cum spuneați și dumneavoastră, odată cu posibilitatea acordării subvențiilor pentru grupurile vulnerabile de populație.

Deci iulie, a șaptea lună din 2013, va începe în acea lună liberalizarea prețurilor la gaze, odată cu creșterea redevențelor, deci și a impozitului excepțional, acela de v-am vorbit despre el, în sensul că din sumele colectate prin redevențe mai mari către producătorii de gaze și dintr-un impozit excepțional aplicat diferenței de preț rezultate din liberalizare se vor lua bani și se vor da la populație. Dar când? În acel moment.

Până acum, dumneavoastră vreți cam așa: să luăm impozite mai mari la gaze și să stingem cocoașa pe care ne-ați lăsat-o din 2010 și 2011 la ANRE. Nu este posibil așa ceva.

Dumneavoastră ați întârziat deliberat, neasumându-vă rolul de buni negociatori și de buni specialiști care să implementeze un angajament deja asumat, ați ținut gunoiul sub preș și cei de la FMI și Comisia Europeană ne-au arătat care e realitatea. ANRE, care era condus la acea vreme de un reprezentant al dumneavoastră, la fel, n-a avut ce comenta, și atunci a fost nevoie de această ajustare, de această actualizare a prețurilor la gaze în luna septembrie. Dar ea, din păcate, așa cum scrie în acordul negociat de dumneavoastră, nu este însoțită și de compensații pentru populație.

Compensațiile pentru populație vor fi acordate începând cu anul 2013, luna iulie, atunci când va intra în vigoare ce? Calendarul de liberalizare a prețurilor la gaze.

În luna septembrie n-a fost decât să ne aplicăm, să ne stingem, să ne realizăm o obligație anterioară a dumneavoastră, pe care ne-ați lăsat-o spre soluționare, acumularea de majorări neaprobate de către ANRE din 2010 și 2011.

Aceasta este realitatea și ea este documentată prin toate acordurile încheiate cu instituțiile financiare.

Cât despre modul de suportare din punct de vedere social a acestor ajustări de prețuri, am menționat că, prin refacerea parțială a puterii de cumpărare la pensionari și la salariați, am reușit să anihilăm efectul acestor scumpiri și vom continua și în anul următor, ca efect, sperăm, al votului pe care USL-ul îl va obține din partea populației, pentru ca odată cu creșterea eficienței economice povara socială să nu fie resimțită de cea mai mare parte a populației, ci să fie împărțită, repartizată în mod echitabil între grupurile sociale, în raport cu avuția fiecărui grup social.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Cinci minute pauză.

Rog liderii de grup să-și invite colegii pentru votul final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 6 decembrie 2019, 22:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro