Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 aprilie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/12-04-2013
Video in format Real MediaVideo - Real Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media18-10-2017 (comună)
Video in format Real Media17-10-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 03-04-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 aprilie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,32.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților și în a doua parte de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Eugen Nicolicea și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților .

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor.

Deschid ședința de astăzi consacrată declarațiilor politice.

 
Video in format Real Media Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Trei sferturi dintre studenți fac degeaba o facultate;

O să începem astăzi cu puterea. Opoziția văd că nu s-a sculat, se odihnește, Puterea lucrează. Așa a fost întotdeauna.

Domnul Vasile Mocanu, cel mai activ deponent și cititor de declarații politice din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și se pregătește doamna Tamara-Dorina Ciofu.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Trei sferturi dintre studenți fac degeaba o facultate".

Un studiu recent efectuat la Iași a scos la iveală o realitate uimitoare. Astfel, foarte puțini absolvenți de facultate urmează o carieră în domeniu. De exemplu, la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", studenții care se angajează imediat după terminarea studiilor sunt doar ceva mai mult de jumătate. Dar, dintre aceștia, mai puțin de două treimi își găsesc o slujbă în concordanță cu studiile urmate.

De asemenea, la Universitatea Tehnică s-a constatat, în ultimii ani, o scădere îngrijorătoare a angajărilor, la unele facultăți situația devenind de-a dreptul alarmantă. Aici, în medie, căci cifrele variază foarte mult de la o facultate la alta, cam 70% dintre absolvenți nu-și găsesc un job potrivit pregătirii lor de specialitate.

Ce rezultă de aici?

Că de vină e criza economică?

Că economia nu poate absorbi atât de multă forță calificată?

Că nu există niciun fel de concordanță între oferta universităților și cea a pieței de muncă?

Că are România prea mulți studenți, așa cum în 1989 avea prea puțini?

Că le lipsește absolvenților acea capacitate specială ce le-ar permite să pornească ei singuri o afacere de succes? Dar ține această capacitate doar de ei sau mai ales de ceea ce învață la facultate?

Specialiștii cred că, în primul rând, ne lipsește o strategie veritabilă de integrare a absolvenților de facultate în economia românească, adică o colaborare autentică între instituțiile de învățământ-cercetare și cele economice. Tocmai de aceea, Guvernul, Ministerul Învățământului, dar și alte ministere de proximitate, sunt chemate să medieze această relație al cărei punct slab îl reprezintă, de regulă, lipsa informațiilor utile.

Să nu uităm că tinerii reprezintă sau ar trebui să reprezinte partea cea mai dinamică a societății noastre. De la tinerii absolvenți, de la tinerii specialiști trebuie să apară plusul de valoare, emergența economiei naționale. Să nu uităm că ei sunt primii care părăsesc țara, cu șanse mici de a se mai întoarce acasă vreodată.

La urma urmei, ei sunt viitorul României!

Vasile Mocanu, deputat al Partidului Social Democrat, Colegiul nr.4 Târgu Frumos.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, și noi vă mulțumim pentru declarația politică matinală. Am constatat că ați fost astăzi echilibrat și extrem de decent în tot ceea ce ați spus.

 
Video in format Real Media Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică având titlul Elaborarea unei strategii naționale care să răspundă nevoilor persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist și instituirea unui cadru legal complex de sprijinire a acestui domeniu;

O invit la microfon pe distinsa noastră colegă Tamara-Dorina Ciofu, din partea Grupului PSD, și-l rog să se pregătească pe domnul Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Video in format Real Media  

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Declarația politică de astăzi se intitulează "Elaborarea unei strategii naționale care să răspundă nevoilor persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist și instituirea unui cadru legal complex de sprijinire a acestui domeniu".

Stimați colegi,

Cu ocazia zilei de ieri, 2 aprilie, care a marcat "Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului", dar și în contextul nevoilor comunității persoanelor cu autism din România privind susținerea unitară a serviciilor și integrării lor, vreau să atrag atenția asupra importanței elaborării unei strategii naționale care să răspundă problemelor persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist și a reglementării în detaliu a unui cadru legal de sprijinire a acestui domeniu.

Autismul este o tulburare complexă, neurobiologică ce afectează comunicarea, relațiile sociale și comportamentul persoanei. Conform celor mai recente cercetări, autismul afectează 1 din 100 de copii. Autismul transcede toate granițele sociale, culturale și geografice, și a devenit o criză globală în sănătatea publică, având cel mai rapid ritm de creștere.

În ceea ce privește persoanele cu TSA, statisticile sunt realizate doar pe tipuri și grade de handicap, întrucât în România nu există o bază de date oficială cu numărul acestora, ci doar estimări ale organizațiilor nonguvernamentale, respectiv, aproximativ 30.000 de persoane.

Parlamentul European, prin Carta persoanelor cu autism, prevede că persoanele cu autism trebuie să aibă aceleași drepturi și privilegii de care se bucură toți locuitorii Europei, unde acestea sunt adecvate și în interesul superior al persoanelor cu autism. Aceste drepturi trebuie întărite, protejate și aplicate printr-o legislație adecvată în flecare stat.

La nivel UE nu există o bază de date cu privire la cazurile de TSA înregistrate în țările UE, datorită faptului că nu există niciun cadru legal cu privire la abordarea unitară a acestei probleme de către statele membre. Acțiunile UE în domeniul TSA sunt la nivel declarativ, de promovare a efortului comun între instituțiile statului și societatea civilă, în elaborarea unui cadru unitar pentru persoanele cu TSA, plecând de la identificarea unei definiții a TSA, dezvoltarea cercetării și organizarea serviciilor sociale specifice acestor tulburări.

Identificarea unui spectru larg de tulburări în domeniul autist a atras atenția unei necesități critice pentru dezvoltarea continuă a serviciilor care se adresează unei populații din ce în ce mai numeroase și mai diverse.

În prezent nu există o strategie națională care să răspundă nevoilor persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist și nici un cadru legal de sprijinire a acestui domeniu, cu excepția proiectelor finanțate din fonduri structurale.

În viața de zi cu zi, persoanele cu TSA sunt adesea stigmatizate, discriminate și excluse social. Există situații, fără a fi însă o regulă, când unele persoane cu TSA dezvoltă și o problemă de sănătate mintală. Există persoane cu TSA care au o dizabilitate intelectuală, dar și un procent însemnat de persoane cu un nivel intelectual peste medie spre superior.

În conformitate cu datele statistice furnizate de Direcția Generală Protecția Persoanelor cu Handicap, din Ministerul Muncii, familiei. Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, la data de 31 martie 2011 în România era înregistrat un număr total de 691.482 persoane cu dizabilități, din care 374.208 sunt femei și 61.994 copii.

În ceea ce privește numărul persoanelor cu handicap mental, aceeași sursă menționează un număr de 116.303 persoane și 92.284 persoane cu handicap psihic, preponderent la adulți fiind handicapul mental accentuat (58.029), iar la copii handicapul mental grav (5.017). în acest moment nu există o statistică oficială privind numărul de persoane cu tulburări din spectrul autist în țara noastră, în evidențele Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din întreaga țară sunt înscrise în jur de 4.000 de cazuri. Dar acestea sunt doar persoanele care s-au prezentat la DGASPC cu diagnosticul de autism și au solicitat certificatul de handicap. Din nefericire însă, numărul familiilor care solicită acest certificat pentru copiii lor este foarte mic, pentru a evita stigmatizarea, discriminarea și izolarea acestora.

Prima cercetare calitativă privind serviciile de sănătate mintală pentru copiii din România, intitulată "Analiza serviciilor de sănătate mintală pentru copiii din România", efectuată la sfârșitul anului 2010 de organizația "Salvați Copiii" cu sprijinul metodologic al institutului CURS (Centrul de Sociologie Urbană și Regională) a relevat mai multe probleme ale sistemului de sănătate mintală destinat copiilor și adolescenților: sistemul public de sănătate mintală pediatrică este excesiv orientat spre aspectele curative, în detrimentul prevenției; numărul mare al pacienților, raportat la capacitatea sistemului de sănătate mintală; dificultatea de a crea echipa terapeutică (lipsa unor categorii de specialiști așa cum sunt asistenții sociali sau numărul redus de psihologi specializați în psihoterapia copilului. nu există colaborare între medicul psihiatru și cel de familie, cel din urmă nerealizând activități de screening); lipsa comunicării formale între specialiștii implicați; lipsa colaborării eficiente între sistemul educațional și cel de protecție și asistență socială a copilului; reticența familiei, tradusă prin amânarea prezentării la medic sau a solicitării ajutorului de specialitate până la momentul în care simptomele sunt evidente; timpii mari de așteptare /aglomerarea serviciilor de sănătate mintală; lipsa de timp din partea specialiștilor pentru descrierea/evaluarea problemelor copilului, pentru identificarea soluțiilor sau pentru a-l îndruma către servicii terapeutice alternative; sistemul de finanțare a psihiatriei pe caz rezolvat (DRG), care se traduce într-o "psihiatrizare" a copilului prin internarea acestuia atunci când problema ar putea fi tratată ambulatoriu.

În ceea ce privește programele de prevenire a apariției handicapului, în prezent în România nu sunt desfășurate stagii de cercetare cu privire la cauzele care duc la apariția acestor tulburări din spectrul autist, o colaborare internațională în acest domeniu fiind de bun augur pentru a sprijini aceste persoane. În ceea ce privește serviciile sociale furnizate persoanelor cu TSA, s-a constatat că serviciile publice integrate sunt insuficiente, lipsind procedurile inter-instituționale. De asemenea, cu privire la TSA se constată că în România sunt insuficiente serviciile adresate părinților, consilierea privind ce înseamnă dizabilitatea copilului, faptul că recuperarea copilului presupune o terapie specifică. Legea nr.151/2010, utilizează termenul de servicii integrate, însă până în prezent nu au fost elaborate normele de aplicare. Creșterea gradului de conștientizare și de înțelegere va duce la situația în care persoanele diagnosticate cu TSA, familiile și îngrijitorii acestora vor avea încredere în serviciile publice și le vor accesa. De asemenea, se va înregistra o scădere a incidenței cazurilor de hărțuire sau ignorare a persoanelor diagnosticate cu TSA, calitatea furnizării serviciilor se va îmbunătăți semnificativ, iar profesioniștii vor demonstra capacități și cunoștințe de specialitate în domeniul diagnosticării, educării și includerii în comunitate a persoanelor diagnosticate cu TSA.

Dacă procesul de diagnosticare va fi unul corect și accesibil, atunci și numărul persoanelor care avea acces la intervenții specializate va crește, conducând la integrarea în comunitate a copiilor, tinerilor și adulților cu TSA. Existența unor date statistice actualizate periodic cu privire la numărul persoanelor diagnosticate cu TSA care au nevoie de servicii specifice va conduce la generarea de informații anticipate care să alimenteze politicile publice și deciziile la nivel regional și local în domeniul integrării persoanelor diagnosticate cu TSA și a familiilor acestora.

Diagnosticarea timpurie va conduce la o scădere a numărului de persoane diagnosticate cu TSA și de familii aparținătoare care vor solicita beneficii sociale sau servicii de tip rezidențial și o creștere a populației active și integrate în comunitate.

Existența serviciilor de sprijin destinate persoanelor diagnosticate cu TSA și familiilor acestora va facilita atât continuarea vieții în comunitate a acestora, cât și integrarea pe piața muncii a persoanelor diagnosticate cu TSA și a familiilor acestora. Crucial pentru atingerea acestui deziderat sunt serviciile bazate pe un nivel scăzut de sprijin interpersonal, cum ar fi sistemele care permit adulților cu tulburări din spectrul autist să participe la diferite activități sociale și de petrecere a timpului liber și să promoveze incluziunea socială.

Vă rog, așadar, stimați colegi din Parlament și din Guvern, să luăm în considerare propunerea de a crea o reglementare a acestui domeniu, iar până atunci să pregătim împreună cadrul normativ pentru acest lucru, care să prevadă îndeplinirea următoarelor obiective: crearea unui cadru instituțional cu personal instruit în domeniul persoanelor cu TSA, dezvoltarea serviciilor de diagnosticare a persoanelor cu TSA, asigurarea accesului la educație adaptată nevoilor copiilor și tinerilor cu TSA, asigurarea accesului la servicii de formare profesională și acces pe piața muncii adaptate adulților cu TSA, organizarea serviciilor de suport în vederea integrării sociale pentru persoanele diagnosticate cu TSA și pentru familiile acestora, creșterea nivelului de integrare socială a persoanelor cu TSA

Acum doresc să vă invit la dezbaterea cu tema "Modele de succes în abordarea integrată a serviciilor pentru diagnosticarea, intervenția recuperării funcționalității, integrarea socială, educațională și profesională a persoanelor cu tulburare de spectru autist" organizată de FEDRA - Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist (TSA), în parteneriat cu Președinția Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților, Comisia pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților, Comisia pentru învățământ, știință tineret și sport a Camerei Deputaților, care are loc astăzi la Palatul Parlamentului, sala Drepturilor Omului (nivel P), între orele 9,00 -15,30.

Dezbaterea are ca invitați reprezentanți ai unor instituții și organizații prestigioase din mai multe țări europene: Finlanda, Marea Britanie, Norvegia, Olanda și Suedia, dar și din California, Statele Unite - țări cu vastă experiență de furnizare de servicii și de integrare a persoanelor cu autism și cu dizabilități în general. La eveniment sunt invitați, din partea României, reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, autorităților naționale și locale, organizațiilor neguvernamentale de profil.

Scopul conferinței este de a prezenta modele de servicii pentru integrarea persoanelor cu TSA, ce se aplică și funcționează cu succes în alte state, precum și de a sublinia necesitatea implicării factorilor de decizie din România în elaborarea de politici publice și în asigurarea sustenabilității serviciilor.

Vă mulțumesc.

Tamara Ciofu, Colegiul nr.6 Botoșani.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Doamna deputat de Botoșani, sărut-mâna, mulțumim frumos.

 
Video in format Real Media Virgil Guran - declarație politică: Despre evaziunea fiscală;

Îl invit la microfon pe domnul Virgil Guran, și se pregătește domnul Dan Bordeianu, din același grup parlamentar.

Domnule coleg, microfonul vă aparține trei minute.

Video in format Real Media  

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică este "Despre evaziunea fiscală".

Zilele trecute am participat la o activitate împreună cu o parte din patronatele din România și una dintre problemele ridicate de aceste organisme a fost cea a evaziunii fiscale, evaziune care nu permite celor care lucrează corect să se dezvolte și după această întâlnire am încercat o mică documentare în teren.

Știm din statistici că TVA-ul se recuperează în proporție de 60%, se colectează în proporție de 60% față de ceea ce ar trebui să se adune la bugetul național. Dacă stăm și analizăm, dacă stăm și ne întrebăm ce se întâmplă, cred că putem să găsim atât soluția de a evita această evaziune, cât și făptuitorii. Și vă dau un exemplu: în domeniul agroalimentar foarte mulți cetățeni străini care poate în țările din care vin sunt oameni cu venituri foarte mici vin și-și fac firme în țară la noi, importă anumite produse, nimeni nu le împiedică acest sistem prin care ei fac foarte mulți bani, fac acei bani, dispar, iar firmele respective rămân pentru cei care analizează, pentru cei care verifică.

Sigur, evaziunea este căutată de multe ori la noi, la cei de la tarabe, la cei care au mici magazine, dar de fapt evaziunea se face cu tirul, cu vaporul, prin sprijinul celor care închid de multe ori ochii în vamă.

Am văzut cum producători români, cum mici sau mari comercianți români dau faliment pentru că trebuie să aplice un tva, trebuie să aplice un impozit pe profit sau pe venit, pe când alții din start pleacă cu acel avantaj de 30% conferit de 24% tva și aproximativ 6%, acea cotă transpusă de 16% din impozitul pe profit sau pe venit. Cum poți să te lupți cu ei, cum poți să dezvolți o economie normală în România atâta timp cât în special firme formate din cetățeni străini continuă acest lucru de 20 și ceva de ani. Pentru ei reprezintă un paradis. Cred că pentru ei este un vis să vină în România și să încerce să se îmbogățească în acest fel, pleacă cu banii din țară, iar firmele serioase, firmele care încearcă să se ridice rămân păgubite, rămân fără posibilitatea de dezvoltare. Cred că aici toate organismele care au atribuțiuni în acest sens trebuie să înceapă mult mai serios să verifice acest lucru și poate chiar noi, parlamentarii, să găsim un sistem legislativ, un sistem de plată al tva-ului în mod special, prin care să stopăm aceste firme care aduc mari prejudicii economice României. Este o problemă foarte serioasă care de multe ori este tratată superficial dar care taie din venituri foarte, foarte mult. Și de multe ori, în loc să aducem tva-ul la produse agroalimentare gen chiar și pâinea, că se discută acest lucru zilele acestea, să-l aducem la cotele normale din Uniunea Europeană, stăm și ne gândim că nu avem posibilitatea să realizăm acest lucru, dar de fapt nu facem ordine cu acești mari evazioniști.

Cred că este momentul să realizăm acest lucru.

Mulțumesc.

Guran Virgil, deputat, Prahova.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Dan Bordeianu - declarație politică intitulată Fundamentul revizuirii Constituției trebuie să fie sistemul parlamentar bicameral;

Îl invit pe colegul dumneavoastră Dan Bordeianu să poftească la microfon, și pe domnul Ion Eparu, din partea Grupului parlamentar al PSD, să se pregătească.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Dan Bordeianu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Fundamentul revizuirii Constituției trebuie să fie sistemul parlamentar bicameral."

După Revoluția din 1989, în România s-a declanșat un amplu proces de schimbare structurală a sistemului politic, în conformitate cu valorile, principiile și regulile democratice.

În noua arhitectură instituțională, instituția "fanion" a democrației avea să devină Parlamentul, reprezentantul suprem al voinței poporului român. Acest fapt a fost consemnat în Constituția din 1991. Principiul separației și echilibrului puterilor în stat avea să guverneze noul sistem politic românesc.

După 12 ani de la Constituția din 1991, România se pregătea să devină stat membru NATO și să încheie capitolele de negociere în vederea aderării la Uniunea Europeană. Prin urmare, textul Constituției a fost modificat în 2003 în acord cu exigențele impuse de aderarea țării noastre la comunitatea euro-atlantică. în ceea ce privește Parlamentul, ceea mai importantă modificare operată în textul constituțional din 2003 a fost eliminarea procedurii de mediere între cele două Camere în procesul legislativ, însoțită de o "împărțire" a competențelor legislative, specificându-se domeniile în care Senatul este for decizional și, totodată, domeniile în care legile primesc votul final în Camera Deputaților.

De la ultima revizuire a Constituției au trecut aproape 10 ani. între timp, România a dobândit o experiență politică consistentă ce decurge din exercitarea dublului statut de membru cu drepturi depline al NATO și UE. în prezent, perspectiva țării noastre se conturează în jurul a două obiective importante: aderarea la spațiul Schengen și la zona euro. Toate aceste transformări istorice care au marcat politica, societatea și economia românească impun o regândire a angrenajului instituțional prin păstrarea acelor texte constituționale care s-au dovedit viabile și modificarea sau chiar renunțarea la acele paragrafe care sunt interpretabile, susceptibile de a fi "forțate la limită" de actori politici care practică un joc democratic mai degrabă conflictual decât consensual.

Proiectul constituțional asupra căruia trebuie să ne concentrăm în 2013 trebuie să aibă ca fundament rolul Parlamentului ca instituție reprezentativă, supremă și suverană, a voinței poporului. Rolul și atribuțiile Parlamentului trebuie regândite ținând cont și de proiectul reorganizării administrativ-teritoriale prin decuparea unor regiuni de dezvoltare economică. În acest context, Parlamentul trebuie să aibă o structură bicamerală, cu un Senat în care să fie reprezentate regiunile de dezvoltare economică și cu o Cameră a Deputaților care să reprezinte comunitățile locale. Evident, se impune și o discuție privind numărul optim de parlamentari și schimbarea modului de alegere a reprezentanților din cele două camere și introducerea unor diferențe între atribuțiile acestora.

încă de la formarea sa ca stat modern, România a avut un sistem parlamentar bicameral. Doar comunismul a pus capăt acestei tradiții politice. Amintirea Marii Adunări Naționale, Parlamentul unicameral comunist în care deciziile erau impuse de conducerea centrală a partidului comunist nu s-a estompat încă. Însă bicameralismul parlamentar trebuie păstrat nu numai din considerente istorice. Avantajele Parlamentului bicameral raportat la cel unicameral sunt următoarele: calitatea legilor este mult mai mare, existând posibilitatea analizei și dezbaterii proiectelor legislative în mai multe comisii de specialitate, în plenul celor două camere, una dintre ele fiind decizională; controlul parlamentar asupra activității guvernului este mult mai eficient în cazul Parlamentului bicameral; asigurarea unei reprezentări multiple regiuni de dezvoltare, comunități locale, cetățeni. Senatul este foarte important în "economia" parlamentară, temperând excesul de majoritate din Camera Deputaților, dar și politicianismul unor măsuri și proiecte legislative.

Dan Bordeianu, deputat PNL, Colegiul nr.2 Vaslui.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Ion Eparu - declarație politică având titlul Abandonul școlar în România, un fenomen în expansiune;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ion Eparu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și din partea aceluiași grup domnul Emil Niță se pregătește.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Absolut întâmplător, fără nici o legătură, am constatat deja că intervenția mea are puncte comune cu cea a domnului Mocanu, ceea ce în opinia mea atrage încă o dată atenția asupra seriozității problemelor din educația națională.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Înseamnă că membrii puterii conlucrează, lucrează împreună, comunică, e foarte bine.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ion Eparu:

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Abandonul școlar în România, un fenomen în expansiune".

Stimați colegi,

România se confruntă, în ultimii ani, odată cu multe alte țări ale Uniunii Europene, cu o problemă majoră în rândul tinerilor, și anume, abandonul școlar. Conform datelor prezentate în documentul intitulat "Comunicarea Comisiei Europene privind regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune", studiat recent la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, în anul 2011 abandonau școala 17,5% dintre elevii din România. Situația este alarmantă, așa cum am precizat deja, și la nivel european. Aproape 6 milioane de tineri au renunțat la studii, în ultimii 2-3 ani. Suntem obligați, astfel, la o concluzie îngrijorătoare: abandonul școlar este un fenomen în expansiune, iar pentru România, constatarea este că rata de abandon școlar a crescut cu peste 30% în ultimii 9 ani.

Datele statistice prezentate ne certifică faptul că fenomenul de abandon școlar a devenit o problemă socială cu multiple cauze, ce variază de la tulburări emoționale ale tinerilor, până la lipsa de implicare a părinților, însă putem spune că există și o cauză generală, ce stă la baza evoluției și extinderii acestui fenomen. Este vorba despre sărăcie și, implicit, de scăderea nivelului de trai al populației.

Deși, oficial, învățământul este gratuit, în multe familii din România, simpla necesitate de a achiziționa rechizite școlare, un fapt ce ar fi trebuit să se încadreze în categoria normalului, s-a transformat într-un efort financiar mult prea mare, pe care nu toți părinții și-l pot permite. O altă problemă o reprezintă costul transportului. în ultima vreme, tot mai mulți senatori din Senatul României au făcut interpelări la ministrul educației naționale privind faptul că mii și mii de elevi sunt în pragul abandonului școlar pentru că abonamentele pe mijloacele de transport în comun nu le sunt decontate.

În județul Prahova, spre exemplu, în anul școlar 2011-2012, au abandonat școala aproape 1300 de elevi, în timp ce în urmă cu 3-4 ani, numărul acestora nu depășea cu mult 700 de elevi. Vorbim, iată, despre o creștere cu aproape 46%. Cea mai mare rată de abandon școlar se înregistrează în ciclul gimnazial, cu preponderență în mediul rural. Doar 6% dintre elevii care termină clasa a VIII-a la unități de învățământ din comune își continuă studiile și devin absolvenți de liceu, însă numai 1% dintre aceștia ajung în învățământul superior, (date furnizate de Inspectoratul Școlar Județean Prahova).

Fenomenul, tot mai agravant, prin care tinerii din România renunță la educație, ne va pune în situația de a ne confrunta, în următorii ani, cu un grad avansat de analfabetizare a populației și o creștere masivă a ratei șomajului. Deși abandonul școlar are urmări atât de grave asupra societății, de-a lungul timpului problema a fost neglijată sau tratată ineficient.

Există programe speciale lansate de organizații nonguvernamentale, și amintesc aici recent-lansata Platformă Națională pentru Educație, menite să reducă abandonul și absenteismul școlar, dar numai printr-un puternic sprijin legislativ și prin implicarea autorităților competente putem diminua expansiunea fenomenului.

Reducerea numărului de tineri care abandonează școala se numără printre obiectivele principale ale Programului Europa 2020. Conform planului UE, România trebuie să atingă o rată medie de abandon școlar de cel mult 10%. În sistemul educațional, sprijinul acordat elevilor pentru a-și continua studiile trebuie să fie pe lista principală de priorități și, având în vedere situația îngrijorătoare din prezent, este necesară o intervenție cât mai rapidă.

Pentru stoparea evoluției unui fenomen cu un asemenea impact negativ asupra societății, este importantă investiția în programe destinate elevilor cu risc de abandon școlar (acestea incluzând sprijinirea financiară a familiilor defavorizate, consilierea părinților, consiliere psiho-pedagogică, îndrumarea elevilor etc.), pentru că investind în educația tinerilor, investim în viitorul României.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Ion Eparu, deputat Colegiul nr.10, Circumscripția Prahova.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Stimate coleg,

Vă mulțumesc și eu pentru declarația depusă, citită cu multă dăruire.

 
Video in format Real Media Emil Niță - declarație politică intitulată Cine a girat destructurarea economiei românești.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Emil Niță. Și se pregătește domnul deputat Ioan Dîrzu, din partea aceluiași grup parlamentar, adică al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule coleg.

Video in format Real Media  

Domnul Emil Niță:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Cine a girat destructurarea economiei românești".

În ultimele zile președintele Traian Băsescu a apărut pe un post de televiziune aservit domniei sale, într-un dialog al minciunii cu doi oameni de presă de asemenea aserviți, dar și serviți de domnul președinte sau de oamenii puși de către dumnealui în diverse funcții, cu multe beneficii materiale sau financiare.

Traian Băsescu se arăta foarte îngrijorat de situația de la Oltchim și de situația de la Mechel, ceea ce este o mare minciună, el patronând sau cel puțin fiind informat permanent că la Oltchim combinatul este devalizat de firme ale colegilor dumnealui din PDL sau de firme patronate direct sau prin rude de către conducerea administrativă sau sindicală a combinatului. De asemenea, domnia sa uită că acționarii majoritari de la Mechel vin din aceeași zonă cu acționarii de la Alro Slatina, cunoștințe foarte bune ale cuplului Cocoș - Udrea despre care, în anumite interceptări ale serviciilor, se spunea că ar fi dus genți cu sume importante de bani către palatul Cotroceni.

Cum poate domnia sa să fie îngrijorat de soarta economiei românești când, în calitate de președinte al "Comitetului de Coordonare a Implementării Acordurilor de împrumut PSAL 1 și PSAL 2" cu FMI și Banca Mondială, a fost personajul cheie care a dat startul destructurării economiei românești, prin angajarea la restructurare, privatizare sau lichidare a principalelor companii din toate sectoarele de activitate, inclusiv cel bancar cum ar fi: Alprom, Sidex, Petrom, Alro, Banca Agricolă, BCR etc.

În cazul Petrom, de exemplu, a fost negociat explicit că împrumutatul va vinde în funcție de condițiile pieței acțiunile statului la Petrom, astfel încât acțiunile deținute de stat după vânzare să reprezinte mai puțin de 50% din acțiunile cu drept de vot asociat. După ce a negociat privatizarea Petrom, Traian Băsescu nu a ezitat în a-și face un mod de viață din a acuza guvernul Adrian Năstase că a oferit companiei austriece OMV un statut aproape de monopol în bătălia pentru resursele energetice ale României. Aceeași atitudine a avut-o și în cazul privatizărilor Alro și Alprom, prin care o companie deținută de oligarhi ruși a ajuns să controleze întreaga industrie a aluminiului din țara noastră. Omite, în mod intenționat, să spună că angajamentul Guvernului României cu Banca Mondială, care prevedea obligativitatea privatizării companiei Petrom și a celorlalte societăți comerciale, poartă chiar semnătura dumnealui.

De asemenea, aceste acorduri angajau spre privatizări la prețuri foarte mici sau la închidere mari societăți comerciale din industria construcțiilor de mașini, cât și din energie. Tot aceste acorduri vorbeau despre privatizarea Societății Naționale de Transport Feroviar Marfă, a Companiei Naționale a Sării și a Companiei Naționale a Apelor Minerale. Mai târziu, domnul președinte se arăta îngrijorat că aceste companii vor ajunge pe mâna mogulilor, uitând că dumnealui le condamnase de mult la dispariție.

Un alt efect ascuns, dar foarte important al semnării acestor acorduri l-a constituit și startul unei perioade de privare a agriculturii de resurse, sub pretextul acelorași economii care ulterior au continuat să fie ordonate de domnul președinte și în zona socială prin tăieri de pensii și salarii.

Pare să fie lipsit de sens a readuce în discuție lucruri petrecute în perioada 1997-2000. Fac acest lucru pentru că este timpul să existe o dezbatere serioasă la nivel parlamentar despre resursele economiei românești asupra cărora într-un moment cheie actualul președinte a gândit, a negociat și a decis. Și în acest moment prevederi din aceste acorduri reprezintă subiecte de discuții și negocieri cu Banca Mondială și FMI.

Discutăm la începutul fiecărei guvernări măsuri și acțiuni de dezvoltare economică a României, dar uităm că o parte dintre cei care au contribuit la destructurarea ei se află încă în funcții importante în statul român, funcții din care pot în continuare influența sau decide.

Poate este timpul ca noi, cei aleși de cetățenii României să-i reprezentăm în cel mai democratic for - Parlamentul țării - să întrebăm și să fim fermi în a obține răspunsuri în legătură cu aceste lucruri. Pentru cine și în interesul cui s-au luat aceste decizii în anii 1997-2000 și de ce din principalii decidenți de atunci unii mint cu nerușinare, alții s-au retras aparent din politică, dar toți, absolut toți, s-au asigurat material și financiar pentru încă trei vieți.

Poate este bine ca românii să înțeleagă de ce președintele i-a mințit în tot acest timp și să înceapă să aibă mai multă încredere în Parlamentul României, care va rămâne totdeauna cea mai democratică instituție a statului român.

Deputat Partidul Social Democrat,

Circumscripția 8 Brașov,

Colegiul uninominal nr.5,

Niță Emil.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Ioan Dîrzu - declarație politică cu titlul Traian Băsescu să își dea demisia;

Domnul deputat Ioan Dîrzu din partea Grupului parlamentar PSD și se pregătește domnul deputat Vasile Gudu din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Ioan Dîrzu:

Dragi colegi parlamentari,

Dragi prieteni și români din toată țara,

Domnule președinte,

Prin prezenta declarație politică vreau să atrag atenția asupra recentelor încălcări constituționale ale domnului Traian Băsescu.

Acest om, și după 9 ani de mandat, nu înțelege că funcția de președinte al României înseamnă să îi reprezinți pe toți românii. El se consideră reprezentantul PDL la Cotroceni și va continua să fie reprezentantul PDL până la finalul mandatului.

Mai trist este că, din păcate, jocul domnului Băsescu se face în detrimentul intereselor românilor care astăzi, mai mult decât oricând, au nevoie de un președinte serios și capabil să îi reprezinte în exterior. Valul de reacții împotriva românilor din străinătate necesită o reacție potrivită din partea președintelui României, însă, din păcate, acesta este mai degrabă preocupat de soarta PDL și a pupilei sale Elena Udrea.

Am văzut cu toții cum acest lider maximus al PDL, domnul Traian Băsescu, și-a luat la revedere de la PDL, când, de fapt, ar fi trebuit să își ia la revedere de la români. El trebuie ca după acest joc mediatic infantil să își dea demisia, dacă nu pentru a scăpa instituția președintelui de penibil, măcar pentru a se concentra pe visul său de a conduce un partid având-o lângă el pe Elena Udrea.

Mai mult decât atât, nu cred în despărțirea lui Traian Băsescu de PDL. PDL este Traian Băsescu, iar Traian Băsescu este PDL, așa cum a fost și ARD și este și Forța Civică sau Mișcarea Populară. Toate aceste mutări de imagine nu ilustrează de fapt decât incapacitatea domnului Băsescu de a înțelege că nu mai este dorit de români. Este timpul pentru Traian Băsescu să înțeleagă că nu mai este reprezentativ pentru România și să se retragă liniștit în brațele cui dorește.

În același timp este clar că recentele evenimente politice indică și dispariția PDL ca partid. PDL a recunoscut că a greșit la guvernare, a recunoscut că a greșit când l-a susținut pe Traian Băsescu, a recunoscut că a greșit când a nominalizat-o pe Elena Udrea în numeroase funcții politice. Prin urmare, PDL a recunoscut că existența sa nu mai are rost pentru că a greșit în tot ceea ce a făcut. PDL nu mai reprezintă nimic, nici măcar interesele lui Traian Băsescu.

Prin urmare, dragi colegi, dragi români, nu cădeți în plasa iluziei și faceți în așa fel încât Traian Băsescu, PDL și liderii săi să dispară definitiv de pe scena politică.

Deputat Ioan Dîrzu, Circumscripția electorală nr.1 Alba, Colegiul Apuseni-Teiuș, Grupul parlamentar PSD.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu. Ce bine ar fi să nu mai fie opoziție, numai putere.

 
Video in format Real Media Vasile Gudu - declarație politică: Iresponsabilitatea pune lacătul pe ferme;

Da. Îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile Gudu din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal și-l rog să se pregătească pe domnul deputat Ioan Vulpescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Vasile Gudu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Declarația politică de astăzi mi-am intitulat-o "Iresponsabilitatea pune lacătul pe ferme."

Producătorii români de lapte sunt victimele unei ofensive privind calitatea și siguranța produselor locale, laptele vărsat pe câmp fiind gestul extrem al unor fermieri care pot falimenta din cauza "iresponsabilității altora", a declarat comisarul european Dacian Cioloș.Producătorii de lapte români culeg, în covârșitoarea lor majoritate, pe nedrept, rezultatele câtorva săptămâni în care consumatorii au fost bombardați cu informații despre scandaluri legate de calitatea și siguranța produselor românești. Laptele vărsat în câmp este un gest extrem al unor oameni care și-au făcut treaba corect și care se văd în situația de a pune lacătul pe ferme din cauza iresponsabilității altora. Dacian Cioloș a afirmat că "fără consumatori încrezători în ceea ce cumpără, agricultorii onești nu au nicio șansă" și că această "situație nefericită" obligă la căutarea de soluții.

El consideră că problema încrederii în produsele naționale trebuie abordată "frontal", printr-un "sistem agroalimentar performant local" și a remarcat faptul că în România "încrederea consumatorilor se construiește încă în mare parte pe activitatea și pe legitimitatea autorităților de control", condiție necesară, dar nu suficientă.

"Mie mi se pare esențial ca sectorul însuși să dezvolte mecanisme de autocontrol, anticorpi care să-l protejeze și să comunice în mod convingător, sistematic, societății, consumatorului român despre existența, funcționarea și soliditatea acestor mecanisme. Este în interesul producătorilor agricoli ca trișorii, neglijenții, iresponsabilii să fie eliminați. Ei înșiși trebuie să fie mai vigilenți decât autoritățile de control ale statului. Dacă unul trișează, suferă toți, iar încrederea există numai acolo unde există o garanție a onestității, clar asumată", a mai declarat Dacian Cioloș. Comisarul european a mai spus că, în complementaritatea sistemului de autocontrol "elaborat și formalizat" de către fermieri, poate fi creat "un brand de origine, voluntar asumat de producători, un brand românesc".

Actuala criză a laptelui de pe piața românească nu trebuie gândită în logica unui război comercial, dar această piață este locul unei competiții acerbe, în contextul existenței unui sector al laptelui insuficient consolidat, care are nevoie de o reformă structurală. Cioloș speră că producătorii români de lapte vor depăși criza de încredere din partea consumatorilor și că aceasta va fi un avertisment pentru căutarea unor soluții durabile în sectorul laptelui. Autoritățile române și producătorii de lapte trebuie să ia măsuri încă de pe acum pentru ca din anul 2015 să evite ieșirea de pe piața internă a laptelui de producție autohtonă, ca urmare a eliminării cotelor de lapte la nivel european.

Eliminarea cotelor de lapte din anul 2015 va permite producătorilor din întreaga Uniune Europeană să vândă cantități nelimitate de lapte, astfel încât piața românească va fi invadată de produse de import. Problema este că vin alții cu productivitate mai mare, cu vaci specializate în lapte, iar producătorii mai mici, cu vaci mixte, n-or să mai găsească clienți. Procesatorii vor importa din țările mari producătoare, pentru că va fi oferta mai bună, va veni lapte ieftin din exterior. Și așa laptele din exterior este mai ieftin, cel puțin în anumite perioade. De asemenea, producția medie pe cap de vacă furajată este de 3.860 de litri pe an în România, față de 7.000-8.000 de litri, cât produce în medie o vacă în Germania sau Franța

Un alt handicap al producătorilor din România în fața concurenței din străinătate este legat de cantitatea mare de lapte neconform din producția autohtonă. Dintr-un total de 5 milioane de litri de lapte produs anual în România, doar 1,3 milioane de litri intră în circuitul oficial de procesare, iar 20% reprezintă lapte neconform.

Conformitatea cu normele europene se referă la respectarea limitelor de celule somatice și germeni din lapte. Autoritățile române ar trebui să ia măsuri urgente pentru sprijinirea producătorilor interni, în vederea mecanizării și retehnologizării fermelor, precum și achiziționării de rase de vaci mai performante. De asemenea, statul poate să-i protejeze într-un fel pe producătorii defavorizați, de exemplu, pe cei din zona montană. Viitoarea Politică Agricolă Comună a UE lasă statelor libertatea să-i ajute pe micii producători defavorizați, pentru că altfel, odată cu liberalizarea cotei de lapte, fermele intensive vor putea produce laptele mult mai ieftin. Pentru sprijinul oferit producătorilor statul român poate utiliza fonduri europene.

Ultimul act criminal la adresa fermierilor cinstiți din România, scandalul aflatoxinei, are ca explicație fie prostia guvernanților, fie susținerea unor interese oculte ale importatorilor. Mii de producători agricoli onești au fost aduși în pragul disperării după isteria produsă de declarațiile iresponsabile ale guvernanților, iar fermele lor sunt în prag de faliment.

În concluzie, scandalul laptelui infestat cu aflatoxină este doar ultima lovitură aplicată producătorilor agricoli români de guvernul Victor Ponta. Rând pe rând, producătorii de carne, viticultorii și micii fermieri au fost luați la țintă de "specialiștii" USL, de la care au primit doar impozite, incompetență și politizarea excesivă a sectorului agricol.

Acest guvern este, pentru agricultura românească, cel mai dezastruos din ultimii 20 de ani. Pierderile pentru fermierii români sunt de ordinul sutelor de milioane de euro. Așa-zisul patriotism al guvernului este legat doar de protejarea corupților, nu și de protejarea pieței românești și a produselor alimentare autohtone de calitate.

Vasile Gudu, deputat PDL, Circumscripția electorală 38, Tulcea, Colegiul uninominal nr.1.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Ioan Vulpescu - declarație politică prilejuită de aniversarea a 120 de ani de social-democrație în România;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Vulpescu din partea Grupului parlamentar PSD și o rog pe doamna deputat Camelia Bogdănici din partea Grupului parlamentar PDL pentru a se pregăti.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Declarația mea este prilejuită de aniversarea a 120 de ani de social democrație în România

În urmă cu 120 de ani, un grup de intelectuali de elită ai României înființa Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România. Din conducerea partidului făceau parte personalități ca Ioan Nădejde, Vasile Morțun, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Traian Demetrescu, Ion C. Frimu, Gheorghe Cristescu, Dimitrie Marinescu. Programul său nu era de esență marxistă, ci îmbrățișa ideile social-democrației germane (Programul de la Erfurt), militând pentru cauze politice democratice, cum ar fi votul universal, legislația muncii sau emanciparea femeilor.

Înființarea partidului s-a produs pe fondul existenței unor cercuri socialiste mult mai vechi, primele datând din 1872. Revista Contemporanul (1881-1891), de asemenea, a contribuit cu prestigiul ei la promovarea unor idei novatoare pentru acea vreme, cum ar fi asistența sanitară în lumea satelor, interzicerea bătăii în armată și în mediul rural, emanciparea politică a evreilor români.

Nu în ultimul rând se cuvine menționată social democrația din Transilvania, Banat și Bucovina, care, în cadrul social democrației austriece, a militat atât pentru apărarea drepturilor muncitorilor și funcționarilor, cât și pentru cauza națională a românilor din teritoriile înstrăinate. Social democrația a funcționat în România Mare ca un factor de echilibru democratic, între partidele parlamentare, și ca o barieră în calea răspândirii influențelor legionare și comuniste în rândurile sindicatelor și ale clasei muncitoare. Rolul ei avea să fie cu prisosință recunoscut de foștii adversari din Parlament între 1944-1947, când, sub conducerea lui Constantin Titel-Petrescu, Partidul Social Democrat s-a alăturat Partidului Național Liberal și Partidului Național Țărănesc, în efortul de a bloca accesul la putere al comuniștilor susținuți de Moscova. Mulți dintre liderii partidului au făcut pușcărie politică, unii dintre ei - George Grigorovici, Ion Flueraș, Iosif Jumanca - murind în temnițele comuniste, iar alții, cum a fost Constantin Titel-Petrescu, la scurt timp după eliberare.

Astăzi, Partidul Social Democrat se înclină în fața trecutului ilustru al partidului și își exprimă adânca recunoștință față de suferințele conducătorilor săi istorici. Dorim să ducem mai departe această moștenire de excepție, dorim să continuăm să inovăm, să ne reinventăm, pentru a răspunde mai bine așteptărilor cetățenilor. în același timp, afirmăm categoric devotamentul nostru pentru democrație, pe care o vom apăra și consolida împotriva tuturor amenințărilor.

Social democrația are un trecut, dar și un viitor, iar acest viitor va fi opera celor care se recunosc în ideile și valorile stângii moderne, europene. Omagiindu-ne trecutul, ne construim viitorul.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Stimate coleg, îți mulțumesc și eu.

 
Video in format Real Media Camelia-Margareta Bogdănici - declarație politică: Necesitatea înființării unei bănci de cornee în România;

O invit pe distinsa noastră colegă Camelia Bogdănici să citească declarația politică și-l rog să se pregătească pe domnul deputat Constantin Avram din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Stimată colegă, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Mulțumesc.

Declarația mea politică se intitulează "necesitatea înființării unei bănci de cornee în România."

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Mii de români cu probleme oftalmologice grave stau luni, chiar ani, pe liste de așteptare pentru un transplant de cornee din cauza numărului mic de donatori, dar și pentru că nu există o bancă de cornee în România. Peste 100 de pacienți așteaptă șansa unui transplant de cornee numai la Clinica de Oftalmologie a Spitalului "Sf. Spiridon" din Iași, unde îmi desfășor activitatea didactică și medicală. Acest tip de intervenție se efectuează actualmente doar în trei spitale publice din țară: Spitalul Militar Central - București, Spitalul "Sf. Spiridon" - Iași și Spitalul de Urgențe Oftalmologice - București.

Pentru că nu există o bancă de cornee în țară, aceasta se importă de la bănci de cornee din Uniunea Europeană, în special din Ungaria. Costurile în această situație sunt foarte mari, între 1000 și 2000 euro și pun în dificultate o mare parte dintre pacienții cu probleme oftalmologice, care nu își permit asemenea costuri. Existența unei bănci naționale de cornee ar face ca transplantul să se desfășoare în condiții corespunzătoare în Centrele de transplant din țară, iar pacienții români nu ar mai fi nevoiți să plece în străinătate pentru acest tip de transplant.

Din păcate, România este singura țară din Europa care nu are o bancă de cornee. Acest tip de bancă de țesuturi reprezintă o speranță uriașă pentru pacienții din România aflați în așteptarea unui transplant de cornee.

Ca medic oftalmolog, dar și ca membru în boardul de conducere al Societății Române de Oftalmologie, susțin cu tărie înființarea unei bănci de cornee în România, care poate reprezenta pentru mulți pacienți o rază de lumină. Permiteți-mi ca, pe această cale, să salut toate demersurile de susținere făcute de medicii oftalmologi în vederea înființării acestei bănci.

Îmi exprim speranța că prin toate participările mele la emisiuni TV pe această temă, dar și prin articolele apărute în ziare, am risipit o parte din reticența pe care o manifestă comunitatea cu privire la donarea de organe, în general, cea de cornee, în particular. Donarea de organe și țesuturi renaște speranțe, face miracole, redă viața, în multe situații. De aceea, eforturile în vederea sensibilizării populației cu privire la donarea de organe și țesuturi nu trebuie să înceteze nicio clipă. Numai în acest fel putem depăși barierele existente în acest moment.

În urmă cu doar câteva zile, respectiv duminică, am participat la efectuarea cu succes a două transplanturi de cornee, operații ce au avut loc în Clinica de Oftalmologie din cadrul Spitalului "Sf. Spiridon" Iași. Pentru noi, medicii, dar și pentru pacienți a fost un lucru extraordinar. În lumina sfântă a Paștelui catolic, doi pacienți văd din nou lumina. Sunt bucuroasă să văd cum oamenii înțeleg și acceptă donarea de organe sau țesuturi, spre șansa la viață a celor care au nevoie. Așa cum am sperat că în clinica unde lucrez se vor efectua operații de transplant și am reușit să obțin, în perioada cât am fost director medical al Spitalului "Sf. Spiridon" Iași, toate aprobările necesare efectuării transplantului de cornee, sper în continuare să avem o bancă de cornee în România.

A avea o bancă de cornee înseamnă, printre altele, și îmbunătățirea procesului de reformare a sistemului național de sănătate, înseamnă să dăm celor cu afecțiuni oftalmologice grave și care au nevoie de transplant o șansă de mai bine, aici, în România, în țara lor.

Închei cu speranța că Guvernul USL va avea în vedere curând înființarea unei bănci de cornee în România, demers extrem de necesar pentru desfășurarea în condiții bune a transplantului de cornee, ceea ce de multe ori reprezintă unica soluție pentru recuperarea vederii multor pacienți. Există resursă umană pregătită în acest sens, există și infrastructura necesară pentru această bancă, dar mai este nevoie și de voința actualilor guvernanți ca acest demers să devină realizabil.

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Camelia Bogdănici.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

 
Video in format Real Media Constantin Avram - declarație politică cu subiectul Modificarea Constituției, primul pas spre modernizarea statului român;

Îl invit la microfon pe domnul Constantin Avram. Domnul deputat Constantin Avram din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator și-l rog să se pregătească pe domnul deputat Romeo Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Constantin Avram:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colegi, stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează: "Modificarea Constituției, primul pas spre modernizarea statului român".

Una dintre temele majore de dezbatere publică din România ultimilor ani este modificarea Constituției și eliminarea din legea fundamentală a unor prevederi care fac imposibilă modernizarea statului. Obiectivul esențial al oricărei revizuiri constituționale și cu atât mai mult al celei îndelung discutate în spațiul public românesc din ultimii ani ar trebui să fie acela de a (re)câștiga încrederea cetățenilor în instituțiile statului, prin garantarea unui comportament predictibil al puterii instituționalizate.

Legea fundamentală ar trebui să depășească unul dintre marile sale eșecuri, și anume să realizeze funcția integratoare. În acest sens, raportarea la Constituție și la valorile sale trebuie să devină liantul care unește cetățenii români în cadrul statului. Constituția revizuită trebuie să restabilească și să garanteze un just și eficace echilibru între autoritățile care fac parte din cele trei puteri ale statului, în așa fel încât să sprijine procesul de consolidare democratică a societății românești. Un sistem de guvernare eficient este acela care generează un control reciproc funcțional între puterile statului și nu permite niciunui actor instituțional să poată concentra puterea de decizie în mâinile sale.

Actuala Constituție a fost utilă, întrucât nu a permis niciunei instituții să concentreze puterea în mod excesiv, dar dispozițiile sale conțin un potențial de conflict interinstituțional, atât în interiorul executivului, între președinte și primul-ministru, cât și între executiv și legislativ. În nenumărate rânduri, în cadrul dezbaterilor, concluzia a fost că funcționarea echilibrată a sistemului instituțional este asigurată într-un mod mai eficient, în condițiile în care puterea este dispersată, imposibil de concentrat în mâinile unei singure autorități, majorități sau persoane cu tendințe autoritare. Constituția României din 1991 a urmărit să impună, la nivel instituțional, această logică a dispersiei puterii, dar realitatea politică a ultimilor 20 de ani a determinat apariția unui dezechilibru major în favoarea executivului. întrucât societatea românească nu pare a avea anticorpii necesari pentru a regla extranormativ această deviație extremă a constituției materiale față de constituția formală, o soluție este modificarea legii fundamentale și trecerea de la sistemul de guvernare semiprezidențial la un sistem de guvernare de tipul parlamentarismului raționalizat.

Această modificare majoră a logicii Constituției din 1991 nu trebuie făcută în grabă și mai ales este o soluție lipsită de eficiență în condițiile în care o serie de condiții prealabile nu vor fi îndeplinite. Astfel, un Parlament este tot atât de eficient, funcțional și democratic pe cât de eficiente, funcționale și democratice sunt partidele politice reprezentate în forul legislativ și mai ales membrii acestora.

Din acest motiv, trecerea la un sistem de guvernare parlamentar raționalizat presupune, cu prioritate, reformarea sistemului de partide. Această reformare a sistemului de partide vizează, pe de o parte, stabilirea unui sistem electoral care să asigure cea mai largă reprezentativitate a intereselor multiple din societatea românească și, pe de altă parte, un efort susținut de implementare a unor programe de creștere a gradului de implicare civică a cetățenilor. În absența unor modificări de substanță la nivelul gradului de participare civică a majorității cetățenilor, orice modificare constituțională nu își va produce efectul scontat.

Parlamentul României este și trebuie să rămână instituția fundamentală a arhitecturii constituționale din România. Decalajul semnificativ care s-a produs între forul legislativ și executiv a condus la diminuarea rolului Parlamentului, atât prin stabilirea normelor de conduită celor mai importante pentru societate, cât și prin realizarea efectivă a controlului asupra Guvernului. Scopul final al revizuirii Constituției, din perspectiva structurii forului legislativ, ar fi transformarea bicameralismului românesc redundant, simetric și congruent, într-un bicameralism eficient, asimetric și incongruent, în care a doua Cameră să aibă în mod real un rol ponderator, de reflecție.

Cu privire la accentuarea rolului Parlamentului în luarea deciziilor economice, consider ca viitoarea Constituție ar trebui să cuprindă dispoziții prin care să se precizeze că împrumuturile efectuate în numele statului român care au impact asupra bugetului public național trebuie să fie autorizate prin intermediul unei legi a Parlamentului. Parlamentul României trebuie să fie singura autoritate în măsură să stabilească, prin lege, deciziile fundamentale în domeniul economic, care au efect direct și semnificativ asupra nivelului de trai al populației. Din acest motiv, ar fi utilă o clarificare și clasificare a actelor juridice și a actelor politice ale Parlamentului, precum și o partajare a competențelor între Guvern și Parlament.

Ca reprezentant al Partidului Conservator în Parlamentul României, îmi asum și îmi însușesc întru totul observațiile și propunerile grupului nostru parlamentar din care fac parte asupra tezelor de revizuire a Constituției.

Noi, conservatorii, am propus câteva linii directoare pentru modernizarea si eficientizarea statului român, și anume:

1. Clarificarea și limitarea situațiilor în care guvernul își poate angaja răspunderea.

2. Clarificarea și limitarea situațiilor în care guvernul poate emite ordonanțe de urgență.

3. Definirea instituțiilor și atribuțiilor privind politica externă ce revin acestora.

4. Stabilirea procedurii de numire a judecătorilor la Curtea Constituțională, precum și stabilirea competențelor acesteia.

5. Stabilirea procedurii de numire a primului-ministru.

6. Introducerea și definirea instituției europarlamentarului.

7. Întărirea garanțiilor privind respectarea drepturilor omului indiferent de sex, religie, rasă, apartenență politică etc.

8. Stabilirea duratei mandatului președintelui, clarificări și limitări privind competența acestuia și implicarea politică.

Și aș completa eu, cu un punct 9: limitarea numărului de mandate a parlamentarilor români, începând din 2016, la patru mandate.

Ca deputat al României îmi doresc ca cetățenii, atât cei pe care îi reprezint, dar și ceilalți cetățeni ai acestei țări, să trăiască într-un stat de drept, un stat în care valorile fundamentale sunt păstrate, un stat în care echilibrul puterilor constituționale este păstrat și respectat, un stat modern de care românii să fie mândri.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat Constantin Avram, Grupul parlamentar PC.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Țin să vă reamintesc, stimați colegi, că durata unei intervenții este de 3 minute.

De asemenea, pentru a evita orice fel de discuție, precizez următorul lucru. Ordinea pe care o respect în luarea de cuvânt este cea pe care mi-a înaintat-o Secretariatul tehnic și stabilită de către acesta în funcție de comunicare făcută de grupurile politice parlamentare, încercând să mențin un echilibru între cei ce iau cuvântul din partea puterii și între cei ce iau cuvântul din partea opoziției. Doar în situații excepționale, când un coleg solicită luarea cuvântului mai repede decât e înscris pe ordinea de zi din motive absolut obiective, se întâmplă o asemene excepție.

În rest, respect întru totul ordinea înscrisă pe lista, repet, depusă de către Secretariatul tehnic.

 
Video in format Real Media Romeo Rădulescu - declarație politică intitulată Nu condamnați Vâlcea la șomaj, sărăcie și subdezvoltare;

Îl rog în continuare să poftească și să-și prezinte declarația pe domnul deputat Romeo Rădulescu din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal și se pregătește domnul Ion Răducanu din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Romeo Rădulescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Nu condamnați Vâlcea la șomaj, sărăcie și subdezvoltare".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După aproape 11 luni de guvernare USL, un bilanț simplu ne indică faptul că realizările Guvernului Ponta până în prezent sunt: rata crescută a șomajului, zero proiecte viabile pentru crearea locurilor de muncă, dezindustrializarea continuă a României, taxe și impozite crescute, investiții tăiate, fonduri europene atrase în scădere și nicio măsură reală de relansare economică.

În loc să prioritizeze investițiile și producția în sectoarele economice, actuala guvernare a "tocat" sistematic tot ce a găsit în vistieria statului. În ritmul acesta, până la sfârșitul anului se conturează un exercițiu bugetar plin de incertitudini, remarcându-se lipsa unei strategii sau viziuni economice pentru viitor.

USL a promis crearea a un milion de noi locuri de muncă în țară. Realitatea ne arată însă că avem deja peste 100.000 de șomeri mai mult decât anul trecut. Preconizatele închideri ale Oltchim, Mechel și ale unor unități de la Sidex Galați, vor arunca încă cel puțin 100.000 de oameni în șomaj.

Noi locuri de muncă s-ar fi putut crea printr-o politică echilibrată de investiții publice. Dar, până acum, în 2013 au fost alocați investițiilor cu 40% mai puțini bani decât în perioada similară din anul trecut. Investițiile pot și trebuie să devină motorul economiei românești. Tăierea lor echivalează cu creșterea șomajului și stagnarea economică.

Situațiile dramatice de la Oltchim și Mechel riscă să lase fără locuri de muncă nu doar angajații din aceste companii, ci și alți peste 50.000 de români din industria pe orizontală. Sunt oameni ce lucrează la firme ale căror contracte cu Oltchim sau Mechel le asigură existența, fiind captivi economic.

Cauza primară a situației de astăzi stă în privatizările dezastruoase făcute în perioada 2000 - 2004. Combinatul de la Câmpia Turzii și cel de la Târgoviște, dar și Petromul, care deține Arpechim Pitești, toate au fost privatizate fără clauze serioase postprivatizare și fără un plan clar de menținere și dezvoltare pe termen lung a locurilor de muncă. Consecințele se văd azi, fiind amplificate de incompetența și nepăsarea actualei guvernări.

Pentru Oltchim s-au făcut în ultimul an planuri peste planuri: ajutoare de stat, o "privatizare senzațională marca Dan Diaconescu", promisiunea de alocare a 45 milioane de euro, necesari inițial susținerii fluxului tehnologic, toate din păcate irealizabile, grație greșelilor flagrante ale guvernanților.

Acum câteva zile, Comisia Europeană a emis un aviz negativ pentru un ajutor de stat, motivat de faptul că nu a fost fructificat, în vara anului 2012, acordul de transformare a datoriilor la utilități în acțiuni, Guvernul neprimind nicio intenție serioasă de cumpărare. Plătim scump eșecul privatizării din vara anului trecut, ce s-a dovedit un circ mediatic ridicol și păgubos, în timp ce disperarea oamenilor de pe platforma chimică este din ce în ce mai mare.

Recent, angajații Oltchim și Arpechim au anunțat, prin liderii de sindicat, că în această săptămână vor protesta la Palatul Victoria, iar dacă dialogul cu domnul Ponta va fi refuzat în continuare, vor ajunge inclusiv să blocheze Al, ca un gest extrem.

Conectați-vă, domnule prim-ministru, la realitățile sociale și economice ale țării! Fiind un reprezentant al unui partid de stânga, beneficiar al unei largi majorități în Parlament, ce promite în programul politic soluționarea a priori a problemelor și aspectelor sociale, nu lăsați transformarea acestor tensiuni într-un butoi cu pulbere. Faceți acest efort și, cu siguranță, veți înțelege că PR-ul din studiourile TV și politizarea ședințelor de guvern, unde vă "certați" colegii de alianță și îi amenințați cu alocări discreționare de fonduri, Consiliul Județean Caraș-Severin fiind ultimul apostrofat în acest fel, nu aduc bunăstarea economică promisă în campaniile electorale din 2012.

Finalmente, vă semnalez că la sfârșitul săptămânii trecute, în sediul Prefecturii Vâlcea, a avut loc o întâlnire de lucru unde, împreună cu toți factorii decizionali locali, parlamentarii de Vâlcea și liderii de sindicat de pe platforma chimică, am semnat un memoriu ce vă este adresat. În urma discuțiilor purtate, pe lângă cele 8 revendicări permanente ale Sindicatului Liber Oltchim, s-a concluzionat necesitatea întâlnirii de urgență cu primul-ministru al României.

Prin această declarație politică, vă cer, la rândul meu, să vă reconsiderați atitudinea față de situația județului Vâlcea. Oamenii de aici nu acceptă să fie victimele promisiunilor unor politicieni, care după ce s-au văzut cu sacii în căruță nu mai privesc în urma lor. Nu permiteți ca instalații moderne, echipamente și procese de producție automatizate noi, în care s-au investit sute de milioane de euro în ultimii 10 ani, să se transforme într-un morman de fier vechi sau să fie exportate de "băieții deștepți". Totul stă în disponibilitatea dumneavoastră pentru un simplu dialog.

Autismul politic și fuga de responsabilitate nu reprezintă o soluție. "Alb sau negru", oamenii aceștia merită un răspuns din partea dumneavoastră. Aveți această datorie morală față de ei. Introduceți-vă în agendă, pe lângă Bruxelles, și Vâlcea, Pitești, Târgoviște, Buzău, Câmpia Turzii, Oțelul Roșu, Brăila și Galați. Nu scoateți Vâlcea de pe harta economică a României! Nu ne condamnați la șomaj, sărăcie și subdezvoltare.

Vă mulțumesc.

Rădulescu Romeo, Grup PDL.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
Video in format Real Media Ion Răducanu - declarație politică cu tema: Papagalismul, noua boală a politicii românești;

Îl invit la microfon pe domnul coleg deputat Ion Răducanu, din partea Grupului Partidului Social Democrat, și-l rog să se pregătească pe domnul deputat Florin Tătaru, din partea aceluiași grup parlamentar.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Ion Răducanu:

Domnule președinte de ședință,

Vă mulțumesc foarte mult. Vă rămân îndatorat că mi-ați dat cuvântul.

Declarația mea politică se intitulează "Papagalismul, noua boală a politicii românești".

"Motto: "Prefăcătoria este știința regilor". Așa spunea cardinalul Richelieu.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

După mai bine de 23 de ani de așa-zis capitalism definit prin libertate, democrație și economie de piață, România este într-o situație gravă. Oamenii își pierd locurile de muncă, își pierd locuințele, pentru că nu mai pot să-și restituie creditele la bancă, tot mai multe firme intră în insolvabilitate sau direct în faliment, corupția înflorește, evaziunea se întărește, sistemul de sănătate are el însuși nevoie de tratament, siguranța alimentară este periclitată de incompetență și iresponsabilitate, justiția politizată își pierde credibilitatea, autoritățile statului sunt la un pas de disoluție, societatea începe să fie bântuită de banditism, definit prin atacuri armate, trafic de droguri, de țigări, de persoane, clanuri mafiote, hoți la drumul mare, cu alte cuvinte, de infracțiuni de crimă organizată.

Uitând parcă de interesul național și poate pentru a întări părerea Europei că în România există pericolul de a se instaura anarhia, comanda politică în justiție și în economia de piață, manipularea, nepotismul, clientelismul și incompetența, hoția, pentru a defini astfel vacarmul balamucului politic ce domnește în societatea românească, unii parlamentari, miniștri, analiști, jurnaliști, ONG-iști și securiști, actori ai unor piese de teatru TV ieftin, papagalicesc de dimineața până seara vrute și nevrute, obținând zilnic, ceas de ceas, "succesuri" nebănuite prin clamarea partiturilor și repertoriilor primite de la zeii sau binefăcătorii lor, conducători politici sau moguli care-și apără interesele personale. Acesta este răul cel mai mare pe care cei mai de sus îl pot face României. Nu știu dacă acest comportament nu poate fi asimilat cu defăimarea țării și a națiunii.

Papagalismul, noua boală a politicii românești, trebuie tratat până nu este prea târziu, până nu va evalua spre paroxism. Papagalii vorbitori sunt de toate culorile și stau pe diverse crengi și crenguțe în pom, și pe dreapta și pe stânga, și pe centru și sub pom, iar mulți chiar în aer. Asemenea lor se comportă și purtătorii de mesaje al unora sau altora pe micile ecrane, de parcă ar dori să-și expună penele colorate cât mai bine. Cei portocalii fug de răspundere și aruncă vina pe alții pentru nenorocirile pricinuite populației de unii dintre ei care, după ce au prăduit banul public fără nicio jenă, fără nici o rușine, fără nici o teamă, acum propăvăduiesc atașamentul și grija față de poporul amărât și umilit și se declară salvatorii acestuia, loviți de amnezia față de ordonanțele de urgență pe care le-au emis când guvernau.

Sunt convins că românii nu mai pot fi manipulați de acești ipocriți, oportuniști, farisei care frizează bunul-simț și care cred că prin moțiuni simple, repetate, penibile și fără substanță, vor reuși să se reabiliteze în fața alegătorilor. Ei trebuie să răspundă cu vârf și îndesat pentru tot ceea ce au făcut în afara legii în timpul guvernării lor. Cei violeți sau OTV-iștii și-au pierdut tribuna și ecranul principal, dar continuă să facă propagandă de tip comunist, încărcată de populism, de dilentantism, fals patriotism, declarându-se apărătorii românilor săraci și umiliți.

Nu aș fi corect și imparțial dacă nu aș observa și personaje de tipul acestor papagali vorbitori și de alte culori care poposesc pe ecranele televiziunilor sau pe paginile presei scrise sau on-line și repetă la infinit aceleași fraze fără substanță și credibilitate, de multe ori inepții politice, dar mai ales inepții economice. Cei galbeni uită că și ei au condus țara patru ani, timp în care au deținut toate pârghiile economice și în care economia duduia, înregistrând însă venituri de 31% și cheltuieli de 37% din PIB, paradoxal cu o creștere economică falsă, însă fără acoperire, exact în momentul începerii crizei economice, pe care nu au luat-o în considerare. Acum, aceștia susțin cu obstinație lucruri aberante, cum ar fi: "Ministerul Apărării a furat banii pensionarilor militari", "Președintele Băsescu nu mai este președinte de drept", dar de fapt el este. "În Guvern pot fi miniștri chiar politicieni care sunt trimiși în instanță", "În partid pot intra și traseiști de la adversarii politici pe care nu de mult îi înjurau", "Miniștrii pot primi sponsorizări pentru birouri", "Procurorul general și procurorul șef al DNA trebuie avizați prin negocieri politice", "Primul-ministru nu poate avea înțelegeri instituționale cu Președinția", "Oficiul Registrului Comerțului trebuie să se reîntoarcă la Camera de Comerț și Industrie a României, adică de la stat la sectorul privat, atașat liberalismului". Cel mai dăunător discurs rămâne însă cel lipsit de condescendență și respect față de partenerii europeni.

Cei alb-albaștri, veșnic nestatornici în alianțe, dar anteniști convinși și recunoscuți, au tot mai multe idei năstrușnice, ba introduc impozitul forfetar, ba îngălbenesc frunza verde a turismului, ba salvează pensiile cadrelor militare, ba ajung senatori după greva foamei, ba susțin o nouă suspendare a lui Băsescu, dar apără colaboratori ai securității, ba intră în Senat, ba demisionează din Senat, ba impozitează micii fermieri, ba gestionează neprofesionist situații de criză privind siguranța alimentară.

Cei roșii vorbesc acum cel mai puțin și poate că acest lucru e de bine. Ei sunt, fără îndoială, reprezentanții puterii, ai Guvernului, sunt cei de la care românii așteaptă soluții, măsuri, legi pentru asigurarea bunăstării, pentru siguranța zilei de mâine, așteaptă sprijin european, și nu scandal cu liderii europeni, așteaptă consens național, și nu veșnic război. Purtătorii de mesaj trebuie să-și susțină primul-ministru, trebuie să poarte mesajul acestuia de a asigura condițiile necesare pentru guvernarea României în pace și liniște, în consens cu nevoile cetățenilor, cu cerințele Uniunii Europene, cu acordurile cu FMI. Nu putem să mai acceptăm gâlceava zilnică pe tema Băsescu sau procurorii șefi, lipsa de consens politic la infinit, dorința de putere a unora de a ajunge șefi cu orice preț sau intenția altora de a-și impune regulile pentru a scăpa de problemele din justiție.

Nu în ultimul rând, nici purtătorii de mesaj și formatorii de opinie din media și societatea civilă nu mai reprezintă de mult interesele poporului român și pot fi suspectați că sunt mesagerii diverselor grupuri de interese, dacă judecăm după modul în care moderează emisiunile, încercând cu cerbicie să-și impună ideile preconcepute și să culpabilizeze cu orice preț interlocutorii în platoul TV, abordând un ton justițiar și de multe ori inchizitoriu vorbind în numele societății civile.

Unde este oare societatea civilă adevărată din România?

Unde sunt intelectualii acestei națiuni? De ce nimeni nu vrea să ia poziție critică adevărată față de falsele elite, față de elitele cleptocrate, cum le numea istoricul englez Tom Gallagher în cartea sa intitulată "Furtul unei națiuni, România de la comunism încoace", care nu recunosc adevăratele eșecuri ale guvernării postdecembriste ale națiunii române. Atât timp cât statul român nu va sprijini instituționalizarea presei independente prin lege, pentru ca aceasta să devină o adevărată putere în societate, putere responsabilă în ceea ce face și spune, poporul român va fi în continuare mințit, derutat, înspăimântat și, bineînțeles, manipulat. Avem nevoie de o lege a presei.

Atunci când minciunile, justificările, partiturile și repertoriile acestor personaje nu vor mai fi acceptate și ascultate de românii tot mai necăjiți și intoleranți față de hoția și prăduirea banului public, de adâncirea prăpastiei dintre bogați și săraci, ei se vor transforma în păsări migratoare și vor trebui să-și caute o altă locație pe planeta Pământ. Și aș încheia cu un citat dintr-o fabulă a lui Fedru: "Cei ce îndrăgind minciuna își fac o tristă faimă/Zadarnic adevărul pe urmă îl mai îngaimă/ Că nu mai au crezare/ Pe cei ce mint sperând că scapă/Îi vezi curând intrând la apă."

Mulțumesc.

Ion Răducanu, deputat UNPR, Colegiul 4 Timișoara.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Florin-Cristian Tătaru - declarație politică cu titlul: Modificarea Constituției, obligația modernizării statului român în secolul al XXI-lea;

Urmează domnul deputat Florin Tătaru, și se pregătește domnul deputat Eugen Tomac, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Domnule președinte,

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Declarația mea se intitulează "Modificarea Constituției, obligația modernizării statului român în secolul al XXI-lea".

În ultimele două mandate, atât ale Parlamentului, cât și ale Președintelui, contextele politice care au dus la blocaje instituționale între diferitele puteri în stat, au arătat o serie de limite ale actului fundamental al statului, Constituția României. Pornind de la aceste limite, considerate până acum avantaje ale unui act constituțional perfect echilibrat, s-a dovedit că, în situația în care două sau mai multe puteri se află în conflict, niciuna din soluțiile pe care Constituția le permite nu sunt în beneficiul suveran al cetățenilor români, permițând eludarea exercițiului democratic al puterii în mai multe sensuri.

Consider, pe măsura trecutului politic recent al României, că o modernizare în sensul de clarificare și de eficientizare a prevederilor constituționale se impune, pentru a pregăti statul român să înfrunte provocările complexe ale acestui secol. Așa cum și Constituția din 1923 a fost un act juridic modern și adaptat epocii, astfel și Constituția noastră din 1991 a fost expresia echilibrului dorit și visat pentru puterile statului posttotalitarist. Echilibrul între puteri care, mai târziu, avea să cauzeze anumite probleme, a fost o necesitate obiectivă și un deziderat împlinit, o asigurare împotriva abuzului unei puteri totalitare.

Pentru secolul al XXI-lea însă, consider că în noua Constituție a României este obligatoriu a fi transpuse o serie de realități în ceea ce trebuie să constituie structura de rezistență a statului român, definită juridic în actul său constitutiv:

1.Problematica garanțiilor juridice ale supremației Constituției. Problema întăririi controlului general al aplicării legii este o temă actuală și vitală pentru sănătatea statului de drept, nu doar pentru coerența funcționării sistemului juridic. Controlul constituționalității legilor ca garanție juridică a supremației Constituției este principiul fundamental care trebuie să ne ghideze în demersul nostru de modernizare a actului fundamental juridic al statului. Preocuparea pentru drepturile Curții Constituționale și asupra procedurilor de constituționalitate ne preocupă pe toți cei interesați să dăm coerență și consistență legii. Fără acest principiu de bază sunt convins că vom eșua în a da o putere mai adecvată noii Constituții.

2.Problema eliminării blocajelor și a ambiguităților. Modernizarea Constituției trebuie să reprezinte o definire mai clară a instituțiilor, a atribuțiilor acestora și eliminarea posibilelor blocaje în instaurarea, menținerea și exercitarea puterii. Puterile statului trebuie să fie definite în raport cu sistemul politic dorit pentru România. Dacă se acceptă că sistemul politic este cel parlamentarist, atunci o creștere a atribuțiilor și a puterii Parlamentului trebuie consemnată în actul fundamental. Dacă cetățenii României consideră că o altă formă de sistem politic este potrivită în acord cu tradițiile, dorințele și așteptările viitoare, atunci acest lucru trebuie să însemne și transpunerea în norma juridică a formei de guvernământ și să îi acorde în drept și în fapt puterea acordată de către poporul suveran. Prevederile constituționale trebuie să fie clare atât în ceea ce privește raporturile Președinție - Guvern, Parlament - Guvern, Parlament - Președinte - Justiție, cât și în ceea ce privește atribuțiile de politică externă, diferențierea atribuțiilor Camerelor Parlamentului și creșterea și specificarea atribuțiilor Parlamentului în raport cu toate instituțiile statului.

În al treilea rând m-aș referi la adaptarea la provocările viitorului. Modificarea Constituției nu poate fi subiect de modificare în fiecare legislatură, motiv pentru care elaborarea noului text trebuie să fie vizionară, sub aspectul viitorului programat și așteptărilor pentru următorii 20-30 de ani. Cu toate acestea, sunt de acord cu faptul că evoluțiile sociale rapide contemporane reclamă situații clare de intervenție asupra unui text fundamental, motiv pentru care există legi de modificare a Constituției. Cea mai importantă modificare în ansamblul instituțiilor viitoare ce trebuie cuprinsă în Constituție este regionalizarea. Definirea formei concrete de regionalizare pe care o dorim să o realizăm cred că va fi capitală pentru dezvoltarea viitoare a României.

În al patrulea rând, ca temă importantă pentru modernizarea Constituției este clarificarea aspectelor de drept considerate neclare, precum problematica proprietății. În ultimii 20 de ani, exercitarea puterii a generat o multitudine de încălcări ale drepturilor cetățenilor și chiar ale obligațiilor instituțiilor statului față de cetățeni, abuzuri instituționale, cu grave atingeri ale drepturilor fundamentale ale omului. Considerată cea mai stringentă problemă a societății românești și care nu a fost tratată la nivelul la care se prezintă ea, regimul proprietății este testul de profunzime al izvorului de drept al actului constitutiv al statului. Sunt multe alte probleme, precum cele ale drepturilor de pensie și de salarizare, afectate în ultimii ani, și care sunt de fapt aspecte ale dreptului de proprietate. Consider că o creștere a pretențiilor sociale ale statului pentru instituțiile statului în raport cu drepturile și obligațiile cetățenilor va permite o evoluție pozitivă a societății românești în viitor. Definirea și garantarea celor mai importante aspecte generatoare de raporturi juridice este o obligație morală a acestei noi Constituții.

Aștept ca publicul român să urmărească atent întreaga dezbatere cu privire la modificarea Constituției pentru, că până la urmă, va duce la creșterea culturii civice și la creșterea competențelor noastre vizavi de cel mai important aspect al politicului. Sunt convins că va fi o dezbatere obiectivă, din care vom câștiga noi toți, acum și în viitor.

Vă mulțumesc.

Florin Tătaru, deputat, Colegiul nr.2 Baia Mare.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
Video in format Real Media Cristina Nichita - declarație politică prilejuită de ziua de 2 aprilie - Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului;

O invit la microfon acum pe doamna colegă Cristina Nichita, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și o invit să se pregătească pe doamna deputat Cătălina Ștefănescu.

O să vă rog să încercați să vă înscrieți în termenul prevăzut de trei minute, că mai sunt câțiva colegi care ar dori să vorbească.

Vă rog, doamnă colegă.

Video in format Real Media  

Doamna Cristina Nichita:

Mulțumesc.

Declarația mea politică are ca scop marcarea zilei de 2 aprilie, Ziua internațională de conștientizarea autismului, și se dorește un efort de a aduce în atenția legislativului o problemă gravă a societății noastre, dar și prilejul pentru a enunța câteva principii politice în care cred cu tărie.

Autismul este o tulburare de dezvoltare de origine neurobiologică și este considerată drept una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilăriei. Boala se manifestă în prima copilărie, între 1,6 și 3 ani. Nu poate fi diagnosticată la naștere pentru că semnele nu apar sau nu pot fi ușor identificate înainte de 18 luni. Copilul autist este un copil altfel, un copil pentru care și cele mai simple lucruri pot fi complicate. Adeseori însă blestemul cel mai mare nu este boala în sine, ci stigmatizarea socială, excluziunea din cadrul învățământului și singurătatea unui copil care este diferit de ceilalți.

Poate puțini dintre dumneavoastră știu că există în România mai mulți copii care suferă de autism decât cei care suferă de cancer sau de SIDA. În ciuda incidenței destul de mari a autismului, eforturile care se fac la nivel central pentru integrarea copiilor cu autism sunt mai mult decât firave, iar acest lucru devine evident dacă privim doar la statisticile oficiale.

Dacă la nivel mondial este documentată proporția de 10/10.000 copii cu tulburări din sfera autismului, în România sunt înregistrați doar aproximativ 4000 de copii cu autism. Cauza acestei stări de fapt este aceea că, la noi, un certificat care atestă un asemenea handicap este similar cu condamnarea la însingurare. Dacă familia sa nu este una cu adevărat înstărită, copilul cu autism primește doar o șansă infimă de la stat, fiindcă există doar câteva centre specializate în ameliorarea stării de sănătate a acestor copii. Cu adevărat revoltător însă este că în România, adulții cu autism nici nu există! Criteriile medico-sociale pentru încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap (adulți), stabilite prin lege, nu prevăd autismul, iar copiii care se încadrau în criteriile autismului, odată ce au împlinit 18 ani, sunt încadrați la psihoze. Iar autismul, după cum bine se știe, nu este o boală psihică.

Dragi colegi,

Cunosc bine situația copiilor cu autism din România. Dumnezeu a făcut ca și fiul meu Ștefan să fie diagnosticat cu autism. Ca părinte, ca membru activ al societății civile, m-am implicat profund în acțiunile care au ca scop ameliorarea situației copiilor cu autism. M-am lovit însă de nenumărate obstacole, de la cele care țin de o anumită mentalitate pe care eu nu o înțeleg, la cele legislative. În România, un ONG care se ocupă de soarta copiilor cu autism are aceeași trecere la autorități ca acelea care organizează târguri de cârnați tradiționali. Sau poate nici atât, fiindcă la noi nici autoritățile nu vor să accepte că avem copii cu autism și că ei reprezintă o problemă a noastră, a tuturor.

Situația copiilor cu autism a fost unul dintre cele mai importante motive care m-au făcut să intru în politică, mai mult, să intru în Partidul Social Democrat, fiindcă am considerat că acest partid este cel mai aproape de oamenii în nevoie. Ca orice politician lipsit de experiență, m-am angajat cu mult entuziasm în bătălia electorală în urma căreia am ajuns deputat. Atunci când au început să curgă însă acuzele, unele dintre ele făcând referire și la starea de sănătate a fiului meu, m-am întrebat, firesc, dacă merită. Iar răspunsul mi-a venit imediat și m-a făcut să lupt cu și mai multă înverșunare, fiindcă știam că pot ajunge într-un loc în care să fac lucruri concrete pentru îmbunătățirea vieții tuturor copiilor cu autism.

Eu nu cred că România este un imens SRL în care fiecare trebuie să capete doar pe măsura contribuției sale la bunăstarea generală. Voi milita mereu pentru principiul solidarității, fiindcă sunt conștientă că împreună suntem o națiune puternică, pe când fiecare separat suntem doar frunze în vânt. Statul trebuie să fie garantul ajutorării celor aflați în nevoie. Este adevărat că situația economică actuală impune definirea cu mare acuratețe a acestei categorii de persoane și dimensionarea corectă a eforturilor, dar asta nu înseamnă că trebuie să rămânem pasivi și să ne mulțumim să asistăm la dramele copiilor cu autism, de undeva, de la adăpostul unor construcții bugetare pentru care ne laudă cine știe cine.

Dragi colegi,

Copiii cu autism au nevoie de noi în primul rând să le fim alături și să le alungăm pe cât posibil singurătatea. Copiii cu autism au nevoie ca măcar astăzi, de Ziua Internațională a Conștientizării Autismului, problema lor să fie prezentată lumii întregi, să fie prezentată parlamentarilor, oamenilor care pot schimba legi și alocări bugetare. Vă invit cu drag să ne unim și să vedem ce putem face concret pentru a-i sprijini.

Nu pot încheia decât cu un citat desprins din cartea "Memoriile unui prieten imaginar" de Matthew Dicks, care rezumă trist destinul unui copil autist: "Trebuie să fii cel mai curajos dintre cei curajoși ca să continui să fii tu însuți atunci când nimănui nu-i place ceea ce ești"

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Eugen Tomac - declarație politică cu subiectul: Masacrul de la Fântâna Albă, una dintre cele mai mari tragedii din istoria poporului român;

Îi cer scuze colegului meu Eugen Tomac. Am sări peste dânsul.

Domnule coleg, te rog să iei cuvântul pentru a prezenta declarația. Și pe urmă se pregătește doamna deputat Cătălina Ștefănescu.

Îmi cer scuze.

Video in format Real Media  

Domnul Eugen Tomac:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la un aspect important pe care îl trecem cu vederea destul de ușor: "Masacrul de la Fântâna Albă, una dintre cele mai mari tragedii din istoria poporului român."

În urmă cu 72 de ani, pe data de 1 aprilie, a avut loc una dintre cele mai mari tragedii din istoria națiunii noastre. După ultimatumul dat de Stalin, în 26 iunie 1940, prin care URSS a ocupat Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, viața a milioane de români din aceste provincii s-a transformat într-un adevărat calvar. Imediat după anexarea acestor ținuturi au început ample campanii de persecutare a populației românești, românii au fost deportați în Siberia și Kazahstan, a urmat foametea organizată în urma colectivizării și a politicii agricole sovietice implementate în aceste zone, precum și prin mobilizarea populației la muncă forțată, ori procese politice unde sentința în dese cazuri era condamnarea la moarte.

Având în vedere că aceste evenimente s-au întâmplat într-un timp foarte scurt, puține persoane au avut curajul să părăsească tot ce aveau și să se refugieze în țară.

Astfel, după anexare, tot mai multe persoane solicitau sovieticilor să le permită repatrierea în România. În Bucovina de Nord, românii au început tot mai insistent să-și manifeste nemulțumirea față de noua administrație instalată și solicitau repatrierea. Întrucât numărul celor care solicitau părăsirea URSS creștea în mod constant, Uniunea Sovietică a decis să pună capăt acestui fenomen, aplicând un plan diabolic de exterminare a acestor români.

NKVD-ul - Comisariatul poporului pentru afaceri interne din Uniunea Sovietică i-a anunțat pe toți cei care solicitau repatrierea imediată că pot pleca în România în mod organizat pe data de 1 aprilie 1941. Aproximativ trei mii de persoane, după cum susțin unii supraviețuitori, s-au încolonat și s-au îndreptat spre frontieră, fiind însoțiți de trupele sovietice. Imediat ce au ajuns la doar doi kilometri de frontieră, în Poiana Varnița, la Fântâna Albă, din toate direcțiile au început să răsune gloanțe care au secerat viața a mii de români nevinovați care nu aveau decât o singură dorință, aceea de a pleca în țara lor.

Toți cei omorâți au fost îngropați în câteva gropi comune, iar cei care au supraviețuit au fost căutați și deportați în Siberia, împreună cu întreaga familie și rudele lor.

Despre această tragedie nu s-a discutat niciodată în timpul regimului comunist, nici la București, nici în Uniunea Sovietică. Abia după 1991, românii din această zonă îi pot cinsti pe cei care au murit nevinovați.

Din anul 2011, ziua de 1 aprilie a fost instituită prin legea română Ziua națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Este de datoria noastră să păstrăm vie memoria martirilor care și-au pierdut viața în această tragedie și consider că trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a afla adevărul despre acest masacru.

Voi solicita în acest sens Parlamentului României ca în perioada următoare să înființăm, în cadrul Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, o comisie specială care să aibă drept obiectiv redactarea de către specialiști a unui raport care să stea la baza unor demersuriulterioare, prin care să începem dialogul cu statele care ne pot sprijini în această acțiune, ținând cont de faptul că această tragedie a avut loc acum 72 de ani, atunci când Bucovina de Nord se afla sub administrație sovietică.

Este obligația noastră să cunoaștem exact câți români și-au pierdut viața în acest masacru și cine sunt responsabilii pentru această tragedie.

Este esențial să aflăm cine și de ce a decis să condamne la moarte mii de români nevinovați. Doar cunoscând adevărul despre aceste tragedii vom putea consolida și întări relațiile între statele noastre și să privim cu mai multă încredere spre viitor.

Veșnică recunoștință celor care s-au jertfit pentru demnitatea poporului român! Dumnezeu să-i odihnească!

Eugen Tomac, deputat, Colegiul 2 pentru românii din străinătate.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Elena Cătălina Ștefănescu - declarație politică cu tema: Egalitatea de șanse și de gen pe piața muncii din România;

Ultimul vorbitor este domnișoara Cătălina-Elena Ștefănescu, deputat al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, stimată colegă.

Video in format Real Media  

Doamna Elena Cătălina Ștefănescu:

Mulțumesc.

Tema declarației mele politice o reprezintă "Egalitatea de șanse și de gen pe piața muncii din România"

Stimați colegi,

Distinși parlamentari,

Aș dori să vă supun atenției câteva aspecte privind inegalitatea de gen în politică și pe piața muncii, pe care le-am discutat recent în cadrul unei dezbateri organizate de Tineretul Social Democrat în parteneriat cu Organizația Femeilor Social Democrate și Liga Studenților Social Democrați.

Inegalitatea de gen este un fenomen care se manifestă de mai mult timp în România și care plasează femeia pe o poziție inferioară bărbatului în ceea ce privește accesul în politică, pe piața muncii și în funcțiile de conducere.

Pentru a îndrepta efectele, trebuie să înțelegem cauzele și să acționăm asupra lor. Deci, ca parlamentari, nu este suficient doar să proclamăm prin lege că femeia trebuie să aibă șanse egale cu bărbatul. Simpla proclamare a egalității sau doar precizarea unui procent minim de prezență a femeilor în politică sau în funcțiile de conducere nu va rezolva problema inegalității de gen. Trebuie să facem un pas mai departe și să reglementăm domeniile în care se manifestă cauzele principale care conduc la inegalitatea de gen.

Voi trece pe scurt în revistă cele trei cauze principale care conduc la inegalitatea de gen, precum și modul în care ar trebui să acționăm ca parlamentari.

Prima cauză a inegalității de gen este orientarea greșită a fetelor în educația timpurie. Prin tradiție, există o predilecție a părinților ca, în primii ani de școală, să orienteze fetele către disciplinele umaniste, iar băieții către cele tehnice sau logico-matematice. Acest lucru oferă băieților o șansă în plus de a se pregăti ulterior în meserii mai solicitate pe piața muncii, și mai bine plătite, cum ar fi ingineria, construcțiile, finanțele, comunicațiile sau IT.

Pentru a îndrepta această cauză a inegalității de gen, ar trebui așadar să reglementăm mai atent domeniul orientării vocaționale în educație și să ne îndreptăm nu doar asupra elevilor în primii ani de școală, ci și asupra părinților, care îndrumă și îi încurajează pe copii către domenii cu o aplicabilitate mai bună pe piața muncii.

A doua cauză majoră a inegalității de gen rezidă în responsabilitățile specifice pe care le au femeile în viața de familie și dificultatea de armonizare a acestora cu exigențele profesionale.

Ne dorim o natalitate cât mai bună și un spor natural pozitiv ca să aibă cine să ne plătească pensiile când vom ajunge la bătrânețe. Însă nu ne punem problema cine și în ce condiții vor crește acești copii. Șansele de promovare în cadrul unei companii sau în viața politică scad radical în cazul unei femei care are în îngrijire copii.

Se cere randament egal, fără a se lua în considerare că, spre deosebire de bărbat, femeia mai are un serviciu în familie. Cu excepția concediului postnatal, în legislația muncii nu se prevăd facilități pentru femeile care au copii în îngrijire. Nu se garantează un program flexibil care să permită femeii să acorde o îngrijire corespunzătoare copilului pe care îl are în îngrijire. Nu se reglementează nici servicii alternative pentru îngrijirea copiilor preșcolari, de tipul bonelor sau baby-sitterilor, care să preia o parte din sarcina femeilor angajate. Deci, iată câteva domenii în care ar trebui să acționăm în plan parlamentar.

Cea de-a treia mare cauză a inegalității de gen o reprezintă stereotipurile adânc înrădăcinate în mentalitatea societății românești, prin care se limitează accesul femeilor către pozițiile de top din mediul privat, din administrație sau din politică.

De regulă, pentru pozițiile superioare, dintre un bărbat și o femeie cu pregătire asemănătoare va fi selectat bărbatul, chiar și atunci când acesta are o pregătire mai slabă decât femeia. Există încă mentalitatea că femeile nu pot face față anumitor exigențe.

În Rezoluția din 6 iulie 2011 referitoare la femei și conducerea întreprinderilor, Parlamentul European a îndemnat întreprinderile să ia măsurile necesare pentru ca prezența femeilor în rândul membrilor organelor de conducere să atingă pragul critic de 30% până în 2015 și de 40% până în 2020. Nu știu dacă impunerea unui astfel de procent reprezintă soluția pentru înlăturarea inegalității de gen.

V-am prezentat însă câteva domenii care stau la baza acestui fenomen, care încă se manifestă din plin în societatea românească. Spre a vă da doar un exemplu, în actualul Parlament, avem un procent de 11% femei, care reprezintă jumătate din media de 22% a parlamentelor din statele membre ale Uniunii Europene. Procentele nu reprezintă neapărat o rezolvare, dar ele descriu o realitate.

Rezolvarea constă, după cum v-am spus, în reglementarea acelor domenii unde se manifestă cauzele prime ale inegalității de gen: orientarea vocațională a tinerelor fete și îndrumarea părinților lor, asigurarea unui program flexibil pentru femeile care au copii mici și căi alternative pentru îngrijirea copiilor preșcolari.

Sper și îmi doresc ca și bărbații de bună-credință care se află azi în Parlamentul României să ne sprijine pentru reglementarea corespunzătoare a acestor domenii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Cătălina Ștefănescu, deputat de Teleorman, Colegiul 2 Turnu Măgurele.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu foarte mult. Sper ca toți bărbații prezenți în sală să rețină recomandarea și să încerce s-o transpună în practică.

Stimați colegi,

Am avut o dimineață foarte încărcată, în care puterea s-a întrecut pe sine, prezentă fiind la toate capitolele, în primul rând.

17 colegi și-au prezentat declarațiile de la microfonul, de la tribuna Camerei, 13 reprezentând puterea și 4 opoziția; alți 55 au apreciat că depunerea declarației la Secretariatul tehnic este varianta optimă; 42 dintre aceștia reprezintă puterea și 13 opoziția.

Am să dau citire colegilor care au depus declarațiile politice la Secretariatul tehnic al Camerei.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat - vă rog să păstrați liniștea în sală, stimați colegi! Domnilor colegi, v-aș ruga să păstrați liniștea!

Deci, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, următorii colegi au depus declarațiile la Secretariatul tehnic: Marian Ghiveciu, Violeta Tudorie, Ana Birchall, Mircea Drăghici, Angel Tîlvăr, Ioan Vulpescu, Valeriu Steriu, Vasile Popeangă, Laurențiu Nistor, Niculai Rățoi, Natalia Intotero, Ciprian Nica, Dorel Covaci, Manuela Mitrea, Laurențiu Chirvăsuță, Viorel Dragomir, Ovidiu Iane, Cornel Itu, Ioan Munteanu și doamna ministru Rovana Plumb.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal au depus domnii deputați: Ștefan Băișanu, Gheorghe Dragomir, Mihai Donțu, Andrei Gerea, Mihai Lupu, Grațiela Gavrilescu, Mugur Cozmanciuc, Sorin Teju, Titi Holban, Erland Cocei, Carmen Hărău, Daniel Iane, Cherecheș Florica, Costel Alexe, Gigel Știrbu, Ovidiu Silaghi, Cristian Buican, Paul Dumbrăvanu și Mihăiță Calimente.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, deputații: Claudia Boghicevici, Ioan Bălan, Florin Secară, Paul Andreea, Man Mircea, Iliuță Vasile, George Ionescu, Gheorghe Florin, Cezar Preda.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, Ion Diniță, Cornelia Negruț și Bogdan Ciucă.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului - Dan Diaconescu, deputații: Ion Melinte, Liliana Mincă și Răzvan Condurățeanu.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Miron Ignat.

Cu acestea, declar închisă ședința consacrată declarațiilor politice.

Ne revedem în câteva minute la ședința consacrată dezbaterii punctelor înscrise pe ordinea de zi, în speță a moțiunii simple depuse de către Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Până atunci, să auzim numai de bine.

O zi frumoasă tuturor! Doamne ajută!

 
   

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Adrian Gurzău - declarație politică intitulată România, o țară confiscată politic și ruinată economic;

Domnul Adrian Gurzău:

"România, o țară confiscată politic și ruinată economic"

După mai bine de 11 luni de guvernare USL, statul român a atins performanțe remarcabile, însă din păcate regresive. Tot ceea ce s-a construit în ultimii 3 ani, pe baza principiilor democratice și europene, în ultimele luni, asistăm zilnic la o degradare a tot ceea ce semnifică consolidarea statului de drept. Actualul Guvern se manifestă ca un partid stat, iar toate politicile publice inițiate sunt în directă concordanță cu agenda financiară a partidului mamut, în detrimentul agendei publice a cetățeanului. Această politică de guvernare în România, țară care a fost confiscată încă de anul trecut, în numele a 7,4 milioane de nemulțumiți ipotetici și ruinată de atunci în mod sistematic, în numele Uniunii Social Liberale poartă și un nume, respectiv, "luatul cu japca." Așa se numește instituirea de biruri spoliatoare.

În timpul campaniilor electorale am fost cu toții martorii unor promisiuni din partea formațiunii conduse de Victor Ponta și Crin Antonescu, prin care ne asigurau pe toți că nu vor crește taxele și impozitele, că nu vor îngloda România și pe români și că ne vor oferi un nivel de trai european. Dar, din păcate, astăzi, chiar de Ziua Internațională a Pacălelilor, actualii guvernanți ne-au dovedit, încă o dată, că ne-au mințit și că nu sunt capabili să își respecte angajamentele asumate - să conducă România cu responsabilitate și răspundere în interesul cetățeanului.

Tot ceea ce au realizat în aceste 11 luni a fost instituirea de noi biruri, gândite numai pentru a salva aparatul birocratic și afacerile călduțe ale clientelei de partid, cum este spre exemplu și impozitul forfetar, prin care pătura de mijloc a României este spoliată chiar și de jumătate din ceea ce obține prin muncă. Însă, din păcate, veștile proaste nu se opresc aici. Și, am să mă opresc numai asupra câtorva aspecte economice mai relevante:

România nu se poate baza pe o creștere economică sănătoasă. Scăderea economică este mai probabilă, mai ales de când "lărgirea bazei de impozitare" s-a dovedit un fiasco, la fel ca și așa-zisa "reformă a statului". Asta deoarece nimeni nu face nimic pentru a stopa privilegiile și risipa hrănite din banul public.

Din cauza impredictibilității politice și fiscale în care se zbate România de aproape un an (punând la socoteală și tentativa de lovitură de stat de astă vară și declarațiile belicoase ale liderilor USL împotriva Europei, FMI șamd), investițiile străine au scăzut de la 9 miliarde de euro la sub un miliard. Sunt mai mulți cei care pleacă, decât cei care vin. Iar cei care pleacă au știut să lase în urmă numai ruine - utilități vândute la fier vechi, zeci de mii de oameni fără o pâine pe masă.

Banii care vin de la românii care lucrează în străinătate, cei pe care Uniunea Social Liberală vroiau să-i extermine de pe listele electorale, au scăzut de la 5 miliarde de euro la jumătate. Mai mult, dacă până acum muncitorii plecați trimiteau bani pentru familii și pentru ca să își construiască case, acum își iau familiile cu totul și chiar își vând proprietățile. România se confruntă cu o pierdere a forței utile de muncă mai tragic decât dacă s-ar afla într-un război. De fapt, din punctul de vedere al respectului față de muncă și al recompensării meritelor reale, România se află într-un război: al statului împotriva propriilor săi cetățeni.

Valoarea creditelor noi acordate de către bănci este mai mică decât valoarea ratelor lunare încasate. Pe partea de creditare privată, românii s-au transformat din cei mai buni în cei mai răi platnici ai Europei, cu aproape 20% credite neperformante.

Banii care ar fi trebuit să intre de la U.E. și despre care se presupunea că vor compensa măcar parțial celelalte scăderi au venit cu țârâita sau chiar deloc. Oricum rata de absorbție este de numai 10% și urmează reduceri cu 25% ale sumelor alocate. România plătește către UE mai mulți bani decât încasează.

România are scadență anul acesta și pentru 16 miliarde de euro în contul retrocedărilor batjocorite de către politicieni și funcționari corupți. După cum arată Legea retrocedărilor propusă de către Guvernul Ponta, devine clar că banii nu vor fi plătiți. Cauzalitatea este directă: cei care ar putea să dea bani statului având un motiv în plus să nu o facă.

Guvernul României oferă informație redusă cu privire la modul în care cheltuie banul public - fiecare informare pe care o face domnul Victor Viorel Ponta fiind, de fapt, o gargară ieftină presărată cu glumițe infantile și nici măcar cu o intenție serioasă de guvernare în interesul românilor. Deocamdată guvernul profită de inerția și buna-credință a celor care plătesc taxe, în speranța că banii lor vor fi bine folosiți și că liderii politici pe care i-au ales chiar le doresc binele.

Este timpul să scăpăm de minciuni, să devenim capabili să ne luăm țara înapoi, să nu căutăm salvare individuală, ci să obligăm acest guvern care se bucură de o majoritate politică covârșitoare chiar să guverneze. În interesul românilor, nu al unui grup infracțional organizat!

  Costel Alexe - intervenție referitoare la agricultura României;

Domnul Costel Alexe:

În intervenția mea doresc să vă rețin atenția cu privire la unele aspecte referitoare la cel mai important subiect al României, din punctul meu de vedere, în prezent și pentru următorii ani: agricultura țării.

De curând am luat parte la o dezbatere organizată la Iași privind situația agriculturii, în perspectiva Planului Național de Dezvoltare Agricolă 2014-2020. Au participat fermieri, oameni de afaceri în domeniul agriculturii, primari ai unor comune cu mari exploatații agricole și parlamentari. Nu știu câți oameni politici sunt realmente conștienți de situația în care se află astăzi agricultura: problemele sunt numeroase, soluțiile sunt puține și principalele cauze sunt lipsa investițiilor, a unor bugete bine determinate, cât și legislația greoaie. Cea mai mare șansă este, desigur, reprezentată de fondurile europene nerambursabile, care ne-ar permite ca în 20-30 de ani să ne alăturăm ca nivel de productivitate, dezvoltare și profit țărilor din Uniunea Europeană.

În ultimii patru ani starea agriculturii românești s-a deteriorat foarte mult datorită situației economice generale și a lipsei de sprijin a statului pentru cei care activează în acest domeniu fundamental pentru economia României. Țara noastră deține a 6-a suprafață agricolă din Uniunea Europeană, un potențial extraordinar. România este astfel obligată să fie o putere agricolă a Europei. Deținem o suprafață arabilă dublă pe cap de locuitor, față de media UE (0,41 ha față de 0,21 ha în UE), ceea ce înseamnă că România trebuie să se concentreze cu toată forța sa pentru dezvoltarea agriculturii. Aceasta reprezintă de fapt adevărata forță potențială a întregii economii naționale.

România este și va rămâne o țară agricolă. Astăzi, peste 30% din populația României lucrează în agricultură, comparativ cu doar 4-5 % în țările occidentale. Cu toate acestea, suntem încă departe de ceea ce se practică în Europa atât ca producție, cât și ca tehnologie. Produsele fabricate în România sunt prezente în cantități mici pe piața externă, în timp ce importurile cresc de la an la an; fostul grânar al Europei din perioada interbelică a devenit un importator net, pe anumite segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele și legumele. Productivitatea României este astăzi catastrofală, în raport cu media UE. Datorită lipsei de preocupare și de implicare a autorităților din anii trecuți, România are în medie o producție de 300 euro/ha, iar media UE este mai mult decât dublă: 750 euro/ha !

TVA-ul pentru agricultură în anumite state din Uniunea Europeană începe la 4,5%, nu la 24%! Pentru Uniunea Europeană, agricultura este prioritatea nr. 1, de vreme ce 40% din totalul bugetului Uniunii Europene înseamnă politica agricolă comună, deci merg în acest domeniu! Astăzi, România deține aproape 30% din totalul fermelor UE. Această cifră arată cea mai mare problemă a agriculturii noastre: fărâmițarea excesivă a terenurilor și exploatațiile de subzistență. Doar 1% din fermierii români beneficiază de 52% din sprijinul pe suprafață, ceea ce înseamnă, iarăși, că mulți sunt văduviți de acest avantaj.

Alte probleme majore sunt: populația din agricultură este îmbătrânită, există costuri mari de producție, utilajele performante lipsesc în cele mai multe cazuri, infrastructura este deficitară, există o acută lipsă a târgurilor și a piețelor agricole, sunt costuri foarte mari pentru lanțul de producție de la producător la consumatorul final. Totodată, știm cu toții că importurile sunt masive, ceea ce condamnă satul românesc la subdezvoltare. Dacă 60-70% din produsele agricole din consumul intern provin din exporturi, aceasta înseamnă că tot profitul pleacă peste hotare, iar mediul rural autohton nu se dezvoltă!

O altă mare problemă o reprezintă lipsa irigațiilor. Puțin peste 20% din suprafața agricolă a țării beneficiază de sisteme de irigații. Mai ales în zona Moldovei și a Bărăganului, acest fenomen compromite o mare parte din culturi și lasă oamenii aproape în fiecare an fără cea mai importantă sursă de hrană și de venit. Singura salvare poate veni, așa cum am spus mai devreme, fără doar și poate, din fondurile europene. Banii comunitari destinați agriculturii înseamnă aproape 13 miliarde de euro pentru viitorii 7 ani, o sumă imensă, dar adecvată în raport cu nevoile noastre.

Dincolo de fondurile europene cred că se impun câteva măsuri practice care ar putea revitaliza mare parte din agricultura noastră, mai ales în județele cu potențial agricol ridicat, așa cum este județul Iași. De curând, la Iași, președintele Consiliului Județean, Cristian Adomniței, a lansat un proiect ambițios, acela de a transforma Iașiul într-un pol agricol industrial regional. Mai precis, transformarea județului într-un centru de colectare și procesare a produselor agricole pentru consumul intern, dar și pentru export.

Propunerea mea vine în acest spirit. Eu optez pentru toate județele României, pentru crearea de parcuri agroindustriale (pe cel puțin 5ha fiecare), prin accesul de fonduri europene nerambursabile. În zone strategice din județe, în special în inelul intermediar reprezentat de zonele metropolitane din jurul orașelor mari și mijlocii, aceste parcuri (cu chirie mică și toate utilitățile necesare) ar facilita baze de colectare pentru fermieri, dar și pentru întreprinderi agroindustriale, în vederea prelucrării produselor agricole.

O altă propunere privește înființarea de birouri la Bruxelles, finanțate prin fonduri europene, care să promoveze agricultura din diferite zone și să aibă ca obiectiv facilitarea aducerii de investitori în județe. De asemenea, cred că înființarea unor consilii consultative pe lângă viitorii guvernatori sau actuali președinți de consilii județene, pentru dezvoltare rurală, care să consilieze și să asiste președintele CJ în marile proiecte investiționale, ar reprezenta un ajutor binevenit. În același timp, înființarea unor birouri de consultanță în spațiul rural pentru scrierea de proiecte cu finanțare europeană, în vederea continuării atragerii de fonduri pentru infrastructură, dezvoltare rurală, inițiative private, ar fi foarte bine primite de fermieri și, totodată, foarte necesare. Este o urgență ca în viitorul imediat să fie actualizate bazele de date ale agricultorilor la nivelul fiecărei primării, pentru înlesnirea absorbției fondurilor europene și guvernamentale.

Târguri zonale și piețe de desfacere pentru produse finite ar fi, de asemenea, o altă propunere pe care o susțin. Acestea vor avea trei avantaje: vor fi puncte noi de desfacere pentru producători, vor contribui la promovarea produselor și vor încuraja consumul ecologic. Crearea în zonele urbane de centre de desfacere, accesibile doar producătorilor, ce ar furniza produse agricole naturale și de calitate, dar și puncte de desfacere pentru produse finite, reprezintă o altă inițiativă. Ele vor promova produsele și producătorii locali și vor încuraja, la fel, consumul ecologic.

Mai cred că, prin cooperarea cu mediul privat, trebuie avut în vedere constituirea unui sistem integrat de irigații în județe, astfel încât perioadele de secetă să nu mai pericliteze producția. Viitoarea lege a parteneriatelor publice-private vor fi în ajutorul real al acestei idei. În același timp, refacerea drumurilor de acces județene, cu prioritate către agenții mari agroindustriali, reprezintă o prioritate. În fine, sunt convins că stimularea tineretului și atragerea la sate reprezintă poate cea mai urgentă măsură pentru redresarea agriculturii. Am speranța că aceste idei vor fi utile celor din Ministerul Agriculturii și autorităților locale!

  Ana Birchall - declarație politică legată de împlinirea a 120 de ani de social-democrație în România;

Doamna Ana Birchall:

În această declarație aș dori să vă supun atenției un moment reprezentativ pentru istoria noastră politică. Anul acesta, pe 31 martie, s-au împlinit 120 de ani de social-democrație în România.

Ideologia social-democrată pune accentul pe reforma sistemului capitalist, în așa fel încât să devină mai echitabil și mai apropiat de nevoile cetățenilor. Valorile social-democrate moderne au la bază o economie de piață socială, cu prevederi legale pentru protejarea muncitorilor, un sistem extensiv și complex de protecție socială, pentru a contracara efectele sărăciei și pentru a-i proteja pe cei care nu pot să lucreze într-un sistem de piață liberă, sisteme publice de învățământ și sănătate, finanțate de către stat, condiții minime garantate prin lege pentru muncitori.

Schimbările care au avut loc, de la apariția social-democrației și până în prezent, în societatea mondială au făcut ca teoriile promovate să cuprindă și problemele cu care se confruntă lumea la ora actuală. Astfel, social-democrația promovează idei precum multiculturalismul, drepturile minorităților și o politică relativ deschisă față de migrație, susținerea drepturilor sociale ca extensie complementară și modernizatoare a drepturilor omului. De asemenea, printre problemele pe care social-democrația încearcă să le rezolve se numără și protecția mediului și suveranitatea principiului sustenabilității și a dezvoltării durabile.

Doctrina social-democrată s-a răspândit de-a lungul timpului în întreaga lume, reprezentând în multe state una din forțele politice cele mai puternice. La nivel european, socialiștii și social-democrații joacă un rol important în conturarea deciziilor și în dezvoltarea Uniunii Europene.

Socialismul progresiv este un curent apărut în cadrul ideologiei social-democrate, care s-a dezvoltat ca urmare a schimbărilor sociale produse în ultimele decenii. Progresismul este o filosofie politică a cărei principală idee pornește de la cum se poate îmbunătăți standardul de viață al muncitorului de rând, copiilor și femeilor. Progresismul este, până la urmă, unul din principalele motoare de emancipare a societății în secolele XX și XXI. El a influențat tot mai mult abordările Partidului Democrat din SUA, fiind la acest moment cel mai important curent în cadrul partidului, iar în ultimele decade a început să își pună tot mai mult amprenta și asupra social-democrației europene.

În România ideile social-democrate au apărut încă din perioada Principatelor Române. Cei care au făcut posibilă apariția acestei ideologii în spațiul românesc au fost tinerii plecați la studii în Occident. Valorile și principiile de centru-stânga au fost răspândite pe întreg teritoriul locuit de români, prin intermediul presei și a literaturii din acea vreme.

În anul 1893, într-o Românie aflată în plin proces de modernizare și de dezvoltare, un grup de intelectuali care au îmbrățișat valorile de stânga au pus bazele primului partid social-democrat. Astfel, România se încadra curentului european al ideologiilor politice existente la acea vreme. În data de 31 martie 1893, Ioan Nădejde, Vasile G. Morțun, Constantin Dobrogeanu Gherea, Ilie Moscovici și alți reprezentanți ai social-democrației au fondat Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România.

Prin înființarea partidului s-a asigurat reprezentarea cetățenilor din mai multe clase sociale pe scena politică, existând în acest mod posibilitatea ca românii cu drept de vot să aleagă între mai multe viziuni politice.

PSDMR a vizat de la început reformarea statului și modernizarea lui. Viziunea partidului asupra societății urmărea ca muncitorii și cei din sistemul agrar să nu fie discriminați de politicile statului român, militând pentru o legislație a muncii și o reformă a sistemului agrar. De remarcat că PSDMR a înțeles importanța educației în dezvoltarea societății și a propus organizarea învățământului gratuit obligatoriu.

Social-democrația în România nu a reprezentat doar un partid politic. A însemnat un adevărat curent ideologic și literar. Asemenea altor state europene și în spațiul românesc au apărut ideologi ai doctrinei.

Una dintre cele mai importante figuri care a ajutat la formarea și dezvoltarea unui partid social-democrat puternic a fost Constantin Dobrogeanu Gherea. Acesta este considerat a fi primul ideolog al partidului. Scrierile lui Dobrogeanu Gherea au fost cele care au inspirat programul politic al noului partid înființat.

Apariția în primii ani ai secolului XX a Partidului Social Democrat din România a făcut ca interesele statului român să fie promovate într-un mod susținut în cadrul întâlnirilor internaționale ale socialiștilor. Încă de la începutul secolului XX au fost întărite legăturile partidului român cu alte partide social-democrate din lume. Reprezentanți ai social-democraților români au participat la Congresele Internaționalei a II-a de la Basel din 1912 și Copenhaga din 1913, marcând în acest fel importanța pe care acest curent o căpătase în România.

Social-democrații au avut un rol important și în realizarea visului național al românilor, Marea Unire de la 1918. Chiar dacă nu s-au bucurat de notorietatea cuvenită, aceștia au militat pentru ca românii din spațiul carpato-danubiano-pontic să se unească într-un singur stat. Gheorghe Grigorovici este un exemplu elocvent. Social-democratul bucovinean a militat pentru unitatea național-politică a românilor din poziția de deputat în Parlamentul de la Viena.

Anul 1927 reprezintă pentru social-democrația din România un moment cheie. Congresul din 7 Mai 1927 a decis ca toate mișcările socialiste de pe teritoriul României să se unească și să se constituie Partidul Social Democrat. Acest an este cu atât mai important cu cât PSD și-a descoperit viitorul lider, pe Constantin Titel Petrescu. Personalitatea lui Constantin Titel Petrescu a făcut ca PSD să fie unul dintre partidele mari ale României. Sub conducerea acestuia, PSD a condamnat legionarismul și a refuzat să accepte comunismul.

Perioada interbelică a însemnat pentru istoria Partidului Social Democrat din România un moment de ascensiune, când ideile promovate de social-democrație au atras tot mai mulți simpatizanți.

Atât în timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea, cât și la începuturile comunismului în România, membrii Partidului Social-Democrat s-au opus acestor mișcări, continuând să existe, chiar și în ilegalitate.

Valorile social-democrate au avut de suferit de pe urma comunismului, la fel de mult ca și alte valori promovate de partidele vremii. După desființarea partidelor de către guvernele comuniste, social-democrații români au continuat să țină vie flacăra social-democrației în ilegalitate, prin înființarea de către Constantin Titel Petrescu a Partidului Social Democrat Independent.

Revoluția din decembrie 1989 a însemnat o renaștere a valorilor social-democrate în România. Primele partide politice după 1989 au fost în marea lor majoritate partide cu viziune de stânga.

Apariția Partidului Social Democrat a însemnat relansarea unuia dintre partidele istorice ale României după mai bine de o jumătate de secol. Partidul Social Democrat și-a asumat rolul de continuator al tradiției social-democrate în România, și de apărător al acestor valori.

PSD a fost în centrul marilor pași făcuți de România pe calea modernizării - eforturile de aderare la NATO, eforturile de aderare la Uniunea Europeană.

PSD este principala forță politică din România, ale cărei politici au fost și sunt influențate de progresism. În România, PSD a fost un susținător al drepturilor femeilor. În acest sens, PSD a fost primul partid care și-a fixat, pentru alegerile din 2004, cote obligatorii pentru femei pe listele electorale. Trebuie menționat că în decursul ultimilor ani PSD s-a luptat pentru o cât mai mare echitate a femeilor față de bărbați, atât în plan intern, cât și european, prin susținerea de politici care să îmbine cariera profesională cu viața de familie.

Pentru noi, actualii reprezentanți ai social-democrației românești, principala provocare în anii care vin este de a continua proiectul de modernizare a țării, de a promova politici care să ajute la întărirea clasei de mijloc, dar și măsuri în domenii precum sănătatea sau educație, care să ducă la acordarea de șanse egale inclusiv celor mai nevoiași.

  Maria-Andreea Paul - declarație politică: Criza citostaticelor, curmarea vieții oamenilor din incompetență și nepăsare, justifică demisia premierului Ponta și a ministrului Nicolăescu;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Criza citostaticelor, curmarea vieții oamenilor din incompetență și nepăsare, justifică demisia premierului Ponta și a ministrului Nicolăescu"

În data de 25 ianuarie 2013, prim-ministrul Victor Ponta făcea o declarație publică în care își asuma vina pentru criza citostaticelor. Victor Ponta declara pe 25 ianuarie 2013 ca "e justificat să mi se ceară demisia pentru criza citostaticelor, dar până miercuri rezolv problema". În 5 zile adică. Au trecut 5, apoi 10, apoi două luni, dar problema nu s-a rezolvat. Ba mai mult, pe atunci premierul recunoștea îndreptățirea oricui i-ar fi solicitat demisia din pricina aceasta. La momentul respectiv, acea declarație însemna o nouă rază de speranță pentru orice bolnav de cancer din România. O speranță năruită, așa cum se năruie întreaga economie românească. Așa cum așteaptă în zadar angajații de la Oltchim.

Este justificat atunci să întreb: unde este demisia, domnule Ponta?

Domnule Ponta, ați pozat în erou în 25 ianuarie 2013, când ați spus că vă asumați vina pentru criza citostaticelor. Și ați recunoscut cu propriile cuvinte cât ați alocat pentru a debloca lucrurile: o oră și jumătate. Reforma din sănătate nu este o chestiune de o oră și jumătate. Reforma din sănătate se măsoară în viețile românilor.

La două luni de la acea declarație, criza citostaticelor a rămas în continuare nerezolvată. Guvernul USL s-a spălat repede pe mâini prin aprobareaa 800.000 euro pentru rezolvarea crizei. Însă măsurile pentru deblocarea birocrației, pentru ca medicamentele să ajungă la bolnavi, lipsesc cu desăvârșire. Între medicamentele citostaticeși pacientul român se interpun șapte instituții care alcătuiesc un lanț birocratic greoiși nefuncțional.

Le reamintim domnilor miniștri că bolnavii au dreptul la tratament oncologic gratuit. Statul român are obligația, prin lege, de a asigura tratamentul oncologic în țară, fără ca bolnavii să caute citostaticele la farmaciile din străinătate.

Promisiunile însă au curs una după alta.

Prima promisiune: de la pacient la minister, vom cunoaște dimensiunea stocurilor de medicamente existente.

Cuvântul "alertă" pentru USL nu înseamnă nimic. Ca măsură luată în ianuarie 2013 a fost înființat un grup de alertă rapidă între Unifarm, Agenția Națională a Medicamentului (ANM) și Direcția Farmaceutică din minister, Casa Națională și Comisia de Oncologie a ministerului. Grup de alertă care nu a rezolvat nimic. Alerta însă nu se referea la măsuri efective de rezolvare a problemei, ci la centralizări lunare a nivelului de stocuri, de consum și a necesarului pentru următoarea perioadă. Nici măcar atât nu au reușit. Comisiei de oncologie a ministerului, căreia i s-au cerut raportările, nu a fost în stare să le realizeze conform machetei. Un grad mai mare de birocrație, când în joc sunt viețile oamenilor, nici nu există.

Abia după o lună și jumătate oficialii din Ministerul Sănătății și-au dat seama că măsura nu are niciun rezultat. Continuarea? "O formulă mai drastică", în cuvintele domnului Adrian Pană. Adică, din nou, alte raportări: colectarea, de data aceasta zilnică, de stocuri, consum și necesar pe o perioadă scurtă de la fiecare secție de oncologie din această țară. Domnule Ponta, nici să nu vă așteptați să se rezolve criza citostaticelor, când tot ce faceți este să culegeți raportări! DomnulPană numește această măsură "militarizată". Domnule Ponta, ați făcut armata? Atunci știți că asta nu înseamnă militărie!

A doua promisiune: stocurile de medicamente pe site-ul Ministerului Sănătății.

La sfârșitul lunii ianuarie 2013, Ministerul Sănătății a propus, printre măsurile necesare pentru rezolvarea crizei citostaticelor, și publicarea stocurilor de medicamente destinate tratamentului oncologic, împreună cu actualizarea săptămânală a acestora, pe site-ul Ministerului Sănătății. Ca urmare a celor de mai sus, stocurile nu au fost publicate nici la 29 martie. Ba mai mult, Ministerul Sănătățiia venit cu onouă promisiune: abia la 31 martie va face publice stocurile existente de citostatice atât la nivelul spitalelor, cât și la nivelul Unifarm-ului, distribuitorul de medicamente al statului român. Ce e mai simplu decât să amâni de pe o zi pe alta?

Oricine știe că dinamismul deblocării este dat de la nivelul conducerii. Ori guvernul Ponta nu a fost în stare să miște lucrurile? Nu a fost în stare să transmită urgența cu care lucrurile trebuie făcute în structurile subordonate?

A treia promisiune: bolnavii nu mai vin la spital cu medicamentele în buzunar.

La începutul lunii februarie, ministrul sănătății Eugen Nicolăescu declara căva monitoriza atent toate internările și necesarul de medicamente și produse medicale din unitățile sanitare, pentru ca pacienții să nu mai vină cu medicamente de acasă, pentru a fi tratați corespunzător. Tot atunci anunța și încheierea epocii în care bolnavii erau trimiși să cumpere medicamente, în lipsa celor din farmacia spitalului.

Recent însă, pe 21 martie, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Adrian Pană, a recunoscutcă măsurile luate de guvernul USL nu au produs niciun efect în criza citostaticelor. Adrian Pană se scuză că "lucrurile nu au mers atât de repede pe cât ne-am fi dorit".

"Incredibilele bariere birocratice" pentru care premierul Ponta își cerea iertare în ianuarie nu au fost nici până azi depășite. Preocuparea Ministerului Sănătății a fost cu totul alta. Ministrul Nicolăescu s-a învârtit cu reforma în sănătate de ochii FMI - ba reformăm, ba luăm măsuri ca să avem rezultate imediate. Deși toate acestea le-a ratat, nu a ratat amenajarea biroului său ministerial cu sponsorizare din partea unei clinici private. Eugen Nicolăescu are, în acest moment, o problemă majoră de etică și moralitate și se află într-un foarte probabil conflict de interese. O sponsorizare din partea unei clinici private pentru ministrul sănătății nu este niciodată personală, cum susține Eugen Nicolăescu. La acest nivel guvernamental nu există sponsorizări personale, pentru că Eugen Nicolăescu nu este un cetățean privat, ci membru al Parlamentului, ministrul sănătății și cel în mâna căruia se află derogările pentru spitalele private din România.

Este însă doar una dintre fațetele problemei privind asigurarea necesarului de medicamente. La fel cum guvernul Ponta a lăsat să se rezolve de la sine problema birocrației, la fel de impasibil asistă și la lipsa contractelor cu furnizorii unor astfel de medicamente. După cum vorbim despre atragerea investitorilor, tot la fel vorbim și despre atragerea furnizorilor.

Concluzia? Guvernul USL nu este decât executivul declarațiilor și al bunelor intenții afișate. În fapt, nici Victor Ponta, nici ministrul Nicolăescu, nu au absolut nicio soluție pentru a rezolva problema citostaticelor sau orice altă problemă serioasă a României.

Bătălia de hârtii, memorii și petiții, singura cu care pot riposta pacienții,nu sacrifică instituția guvernului sau a ministerului, ci curmă viețile oamenilor.

Bolnavii de cancer așteaptă încă miercurea în care Victor Ponta va găsi o soluție pentru ei. PDL îi așteaptă demisia, împreună cu cea a ministrului incompetent Nicolăescu.

Domnule Ponta, pe baza propriilor declarații din ianuarie 2013, vă solicit demisia, alături de cea a ministrului Nicolăescu, pentru situația inacceptabilă din sistemul de sănătate și mai cu seamă pentru criza citostaticelor, pentru care v-ați asumat în mod personal răspunderea. Ce le veți arăta de această dată românilor? Că aveți cuvânt? Că ceea ce rostiți sunt simple promisiuni deșarte?

  Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Execuția bugetară pe primele două luni ale anului 2013 trage semnale grave de alarmă. Relansarea economică promisă de USL se dovedește a fi o prăpastie;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Execuția bugetară pe primele două luni ale anului 2013 trage semnale grave de alarmă. Relansarea economică promisă de USL se dovedește a fi o prăpastie"

Primul punct tare al unei construcții bugetare sănătoase este continuitatea. Guvernul PDL a reușit să construiască, în timp de criză, un buget al investițiilor care ne-a și adus creșterea economică din anul 2011, după ce am simțit pe propria piele consecințele nefaste ale unui model de creștere economică bazat pe stimularea consumului. Azi, ne-am întors de unde am plecat. În România, traseismul și urmărirea intereselor personale au luat locul consecvenței. Adevărul tragic este că birocrația bugetară se hrănește din agonia micilor antreprenori, supuși obligației de a plăti un impozit pe venit, chiar dacă realizează sau nu profit, din suprataxarea agricultorilor și din povara fiscală tot mai mare asupra celor care muncesc cu adevărat. USL ne-a readus la modelul nesănătos de creștere economică, bazată pe consum și birocrație, după patru ani grei de corecții. Este dovada că nu a învățat nimic din criza economică. Nici nu a început bine acest an, și deja privim cu prea multă îngrijorare la ce ne va aduce sfârșitul său. Perspectiva economică avertizează că bunăstarea românilor se va risipi din nou printre degetele guvernanților.

Ce face un guvern inteligent pe partea de economie și finanțe publice, ca reacție la creșterea economică mai mică decât cea așteptată? Răspunsul e simplu. Crește cheltuielile de capital, adică de investiții, absoarbe mai mulți bani europeni, vine cu un pachet de măsuri pentru a stimula mediul de afaceri să creeze locuri de muncă.

Ce a făcut USL? În schimb, guvernarea USL pune România în fața unui scenariu foarte pesimist. După aproape 11 luni de USL, Crin Antonescu admite senin că este încă neclar ce vrea guvernarea la care partidul său participă. Până acum, realizările USL la guvernare sunt: șomaj crescut și niciun proiect pentru crearea de locuri de muncă, dezindustrializarea pas cu pas a României, taxe și impozite majorateși investiții tăiate, fonduri europene atrase în scădere și nicio măsură de relansare economică.

Lipsa performanței economice se vede foarte clar în încasările bugetare. În ianuarie și februarie 2013 s-au încasat la bugetul de stat aceleași sume ca și în lunile similare ale anului 2012.USL nu a reușit să adune mai mulți bani la buget, deși prețurile au crescut în lanț, iar prima decizie a USL pe acest an a fost creșterea taxelor și a impozitelor. Guvernul USL nu colectează la bugetul de stat bani în ritmul prognozat. Execuția bugetară în primele două luni ale anului 2013 trage serioase semnale de alarmă.

În primul rând, cheltuielile cu investițiile au scăzutcu 40%. În aceste condiții, este anulată din start creșterea economică sustenabilă pe termen lung și șansele de a crea locuri de muncă pentru români.

În al doilea rând, sumele primite de la UE au scăzut cu 9% în primele două luni din anul 2013, comparativ cu primele două luni din anul 2012. Să nu uităm că acest lucru se întâmplă în condițiile în care USL anunțase că se bazează pe o creștere considerabilă a acestor venituri bugetare în 2013, pentru a putea face față cheltuielilor și pentru a putea menține sub control deficitul bugetar.

În al treilea rând, au crescut costurile cu birocrațiași cu personalul bugetar cu 17%. USL dădea asigurări că numărul suplimentar de ministere nu va avea ca efect creșterea cheltuielilor cu personalul. Iată însă că așa se întâmplă. Avem nevoie de instituții eficiente, nu de instituții pentru persoane.

România nu are acum bani la buget pentru că Guvernul USL nu a produs nimic înaproape 11 luni, ci doar a tocat sistematic ce a găsit în vistierie după plecarea Guvernului PDL. Guvernul Ponta 1 și 2 au abandonat complet și plata arieratelor către autoritățile locale, iar aceste arierate au crescut semnificativ.

Dacă va continua în ritmul acesta, în vară USL va trece la concedieri în sistemul bugetar, pentru că se va ajunge la o rectificare negativă, deci nu vor mai fi fonduri pentru susținerea numărului actual al angajaților la stat.

Economia e pusă pe butuci. Companiile de stat rămân politizate și nerentabile în ansamblu. Industria privată românească anunță disponibilizări masive din cauza creșterii diferențiate a prețului la gaze între actorii străini și români. Deja de la mediul privat - de la IMM-uri la fermieri și agricultori - dar și de la românul de rând USL a luat tot ce se putea lua.

Relansarea economică promisă de USL se dovedește a fi o prăpastie.

PDL a decis să depună două moțiuni simple în Parlament: una pe tema suspendării lucrărilor de extindere a metroului bucureștean, iar cealaltă pe tema situației grave din industria laptelui. PDL penalizează guvernul Ponta pentru incompetență, neglijență și pentru promisiunile electorale neonorate.

Moțiunile reclamă două eșecuri grave ale guvernului Ponta: unul în infrastructură și altul în susținerea mediului de afaceri.

USL nu doar că nu e în stare să dezvolte noi proiecte de infrastructură, dar nu e în stare nici să le continue pe cele deja începute.

USL nu e doar incapabilă să stimuleze dezvoltarea agriculturii, dar nu reușește nici s-o susțină pe cea care deja există.

Normalitatea în economie este ca cei care muncesc să își poată achiziționa o casă, să înceapă o afacere sau să aibă de unde să economisească. Da, ne păstrăm responsabilitatea fiscală, ținem frâiele deficitului bugetar, dar nu sugrumând producătorii și mediul de afaceri în ansamblu. Or, USL ne-a demonstrat că singura soluție pe care o are pentru a aduna venituri la buget este impozitarea și irosirea resurselor din vistierie pentru clientela politică, nicidecum eficientizarea și transparentizarea cheltuielilor publice.

  Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Românii bagă mâna tot mai adânc în fundul sacului pentru a ne plăti păcatul că incompetența este la guvernare;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Românii bagă mâna tot mai adânc în fundul sacului pentru a ne plăti păcatul că incompetența este la guvernare"

USL guvernează ca să ne arate incompetența crasă. Nu mai există amăgire și promisiune. Să gândim: nicio măsură de încurajare a vieții noastre de fiecare zi. Doar taxe și impozite ce nu fac altceva decât să creeze panică privind viitorul fiecărui român. Doar taxe și impozite ce ne fac să băgăm mâna tot mai adânc în fundul sacului spre a ne plăti păcatul că incompetența este la guvernare.

A trăi în România devine pe zi ce trece un act de crudă supraviețuire. Iată câteva exemple:

Întrebați-vă simplu: ce se va întâmpla în șase luni, într-un an? Vom fi mai săraci în imperiul unei majorități fără discernământ.

Majoritatea alimentelor s-au scumpit.

Pentru a putea vedea cum a evoluat prețul principalelor mărfuri alimentare sub guvernarea USL, am analizat prețurile medii ale principalelor produse agroalimentare în luna aprilie 2012 (ultima lună fără USL la guvernare) și în luna ianuarie 2013 (ultimele cifre oficiale disponibile), conform datelor INS.

Rezultatul a fost unul previzibil: majoritatea produselor alimentare s-au scumpit sub guvernarea USL, cu câteva mici excepții (vezi Anexa 1).

Pe primul loc în topul scumpirilor din perioada aprilie 2012 - ianuarie 2013 se situează cartofii, cu o creștere uriașă, de aproape 83%. Pe următoarele locuri se situează în ordine grâul (39%), fasolea (36%), porumbul (32%), carnea de pasăre (26%) și ouăle de găină (23%). La polul opus, cea mai mare scădere de preț s-a înregistrat la carnea de oaie.

Proiecțiile BNR pentru rata inflației nu sunt îmbucurătoare. Se așteaptă o inflație de 3,5% în anul 2013, cu creșteri mai puternice chiar în prima jumătate: o inflație de peste 5% în primul trimestru și de aproape 6% în al doilea trimestru. Practic, avem un an 2013 cel puțin la fel de greu ca precedentul în ceea ce privește prețul alimentelor.

Prețul carburanților a crescut și el sub guvernarea USL, deși prețul mediu european scade.

Nici prețul carburanților nu a scăpat de scumpiri sub guvernarea Ponta. Astfel, benzina s-a scumpit cu 8% (de la 1,209 euro/litru la 30 aprilie 2012 la 1,306 euro/litru la 24 martie 2013), iar motorina s-a scumpit cu 1,3% în această perioadă, de la 1,314 euro/litru la 30 aprilie 2012 la 1,331 euro/litru la 24 martie 2013), conform cifrelor puse la dispoziție de Comisia Europeană privind prețul mediu săptămânal al carburanților. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care atât prețul mediu european al benzinei, cât și cel al motorinei au scăzut (vezi Anexa 2).

Factura la utilități este din ce în ce mai mare.

Pe lângă scumpirea alimentelor și a carburanților, factura la utilități a tot crescut și va crește în continuare sub guvernarea USL.

Prețul la gaze a crescut prima oară sub guvernarea USL la 15 septembrie 2012 cu 5% pentru consumatorii casnici și cu 10% pentru cei noncasnici. Apoi, la 1 februarie 2013 gazele s-au scumpit din nou cu 5% pentru consumatorii noncasnici, conform calendarului de liberalizare a gazelor (această creștere ar fi trebuit să aibă loc în decembrie 2012, dar a fost amânată din cauza înlocuirii guvernului). Conform aceluiași calendar de liberalizare, gazele s-au scumpit la 1 aprilie 2013 cu încă 5% pentru consumatorii noncasnici, urmând a se scumpi cu încă 5% la 1 iulie și cu încă 3% la 1 octombrie. Și consumatorii casnici vor resimți noi scumpiri ale gazelor în anul 2013, conform calendarului de liberalizare. Astfel, acestea vor crește cu 8% de la 1 iulie și cu încă 2% de la 1 octombrie.

La fel, prețul energiei electrice a crescut sub guvernarea Ponta. În anul 2012 energia electrică s-a scumpit cu 5% la 1 iulie pentru toate tipurile de consumatori și cu 2-3% la 1 septembrie pentru consumatorii noncasnici, conform calendarului de liberalizare. Apoi, în chiar prima zi a anului 2013, energia electrică s-a scumpit cu încă 10% pentru toate tipurile de consumatori, ca urmare a recunoașterii de către ANRE a unor costuri mai mari de producție, precum și a suplimentării ajutorului acordat de stat producătorilor de energie regenerabilă.

Scumpirile energiei electrice vor continua însă în acest an, pe baza calendarului de liberalizare. Conform acestuia, în urma creșterii procentului de achiziție din piața concurențială, de la 1 aprilie avem o nouă scumpire a energiei electrice pentru consumatorii casnici. Ulterior, energia electrică s-ar mai putea scumpi de încă 2 ori conform aceluiași calendar (la 1 iulie și 1 septembrie) pentru toate tipurile de consumatori.

Noi taxe și impozite în 2013

După toate aceste scumpiri amintite anterior, guvernul USL mai vine și cu majorări ale unor taxe și impozite sau cu introducerea unora noi. Principalele modificări care cresc povara fiscală a românilor:

  • introducerea cotei unice de 16% pe veniturile din silvicultură și piscicultură, precum și pentru terenurile agricole, veniturile din creșterea și exploatarea animalelor și din valorificarea produselor de origine animală, începând cu 1 februarie 2013;
  • introducerea unei taxe speciale pentru exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale, de 0,5% aplicată veniturilor, de la 1 februarie 2013;
  • introducerea taxei asupra veniturilor suplimentare rezultate din dereglementarea prețului gazelor naturale (60% din baza de calcul), începând cu 1 februarie 2013;
  • introducerea obligativității de plată a impozitului pe venit și CAS-ului la diurna primită de toți angajații pe perioada delegării pentru partea care depășește limita a de 2,5 ori nivelul stabilit pentru personalul instituțiilor publice, începând cu 1 februarie 2013;
  • introducerea timbrului de mediu pentru autovehicule, reprezentând taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, începând cu 15 martie 2013;
  • creșterea accizei specifice la țigarete de la 53,18 euro/1.000 țigarete la 56,71 euro/1.000 țigarete începând cu 1 aprilie 2013 (după decalarea calendarului de creștere a accizelor de la 1 iulie la 1 aprilie);
  • creșterea accizei la bere de la 0,748 euro/hl/1 grad Plato la 0,8228 euro/hl/1 grad Plato și de la 0,43 euro/hl/1 grad Plato la 0,473 euro/hl/1 grad Plato în cazul producătorilor independenți cu o capacitate de producție anuală ce nu depășește 200.000 de hl, începând cu 1 aprilie;
  • creșterea taxei pentru eliberarea pașapoartelor temporare (de la 84 lei la 100 lei) și a celor electronice (de la 244 lei la 270 lei), începând cu 1 aprilie 2013;
  • creșterea taxei de pod, în cazul podurilor Giurgeni-Vadul Oii și Fetești-Cernavodă, începând cu 1 aprilie 2013;
  • introducerea coplății din sănătate, de până la 10 lei pe zi de spitalizare, începând cu 1 aprilie 2013;
  • introducerea impozitului obligatoriu pe venit de 3% pentru firmele a căror cifră de afaceri este mai mică de 65.000 euro. Această măsură afectează deja orice firmă care are o rată a profitului mai mică de 18,75%;
  • la toate acestea se adaugă majorarea impozitelor și taxelor locale cu 16% de la 1 ianuarie 2013.

Anexa 1: Topul scumpirilor la alimente sub guvernarea USL/ Anexa 2: Evoluția prețului la carburanți sub guvernarea USL

   

 

Anexa 1: Topul scumpirilor la alimente sub guvernarea USL

Nr.crt.PRODUSUMAprilie 2012Ianuarie 2013Modificare
procentuala
1CartofiLei / kg0,971,7782,47%
2GrâuLei / kg0,771,0738,96%
3Fasole boabeLei / kg6,188,3835,60%
4Porumb boabeLei / kg0,91,1932,22%
5Carne de pasare în greutate vieLei / kg3,123,9325,96%
6Oua de gainaLei / buc0,560,6923,21%
7Ceapa uscataLei / kg1,842,0813,04%
8Carne de porcine în greutate vieLei / kg5,776,512,65%
9Brânza telemea de vacaLei / kg13,6215,2812,19%
10Brânza telemea de oaieLei / kg17,8019,8511,52%
11Carne de bovine în greutate vieLei / kg5,56,039,64%
12PereLei / kg4,74*5,087,17%
13MereLei / kg2,702,751,85%
14MorcoviLei / kg2,232,250,90%
15Lapte proaspat de vacaLei / litru2,252,21-1,78%

* pret mediu valabil pentru luna martie 2012

Sursa: INS,1 aprilie 2013

 
   

 

Anexa 2: Evolutia pretului la carburanti sub guvernarea USL

Nr.crt.PRODUSUL
(sortiment)
UM 30 aprilie 201224 martie 2013Modificare procentuala
RomâniaUERomâniaUERomâniaUE
1.BenzinaEuro / litru1,2091,5731,3061,5188,02%-3,50%
2.MotorinaEuro / litru1,3141,4571,3311,4271,29%-2,06%

Sursa: CE, buletine saptamânale carburanti, 1 aprilie 2013

 
  Angel Tîlvăr - declarație politică cu tema: Sportul național sau distanța de la letargie la performanță;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Sportul național sau distanța de la letargie la performanță"

Ca simplu iubitor al sportului, dar și ca președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților, nu pot decât să salut inițiativa Asociației Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori (AFAN) care, împreună cu Ministerul Tineretului și Sportului, a organizat joi, 28 martie 2012, Conferința intitulată "Sportul românesc - moment zero". Beneficiind de prezența unor personalități marcante ale lumii sportului și de reprezentanți ai autorităților centrale cu responsabilități în acest domeniu, dintre care nu au lipsit premierul Victor Ponta, ministrul de resort, Nicolae Bănicioiu, sau reprezentanți ai comisiei pe care o reprezint, conferința și-a propus lansarea unui semnal de alarmă față de starea precară în care se găsește astăzi sportul național, începând cu baza materială absolut insuficientă și continuând cu baza de selecție necesară sportului de performanță din ce în ce mai restrânsă.

M-a bucurat atât faptul că primul-ministru al Guvernului României a putut participa la eveniment, în ciuda programului încărcat, cât și disponibilitatea sa totală de a sprijini revigorarea sportului românesc, semn al recunoașterii importanței pe care actuala putere politică o acordă acestui domeniu. Mi-a făcut plăcere să constat, de asemenea, că ministrul Nicolae Bănicioiu și secretarul de stat pentru sport, doamna Carmen Tocală, au deja pregătită o strategie în acest domeniu, urmând ca în perioada imediat următoare să înainteze Parlamentului României un proiect de lege care vizează îmbunătățirea substanțială a actualului cadru normativ.

Ceea ce nu m-a bucurat este constatarea aproape unanimă a celor prezenți a faptului că, în toți acești ultimi 23 de ani, sportul românesc nu a beneficiat, din nefericire, de o strategie coerentă și eficace pe termen mediu și lung, mergându-se, mai degrabă, pe abordări punctuale, subordonate unor obiective imediate, în dauna unor obiective de natură să contribuie la realizarea unui cadru de dezvoltare propice atât sportului de performanță, cât și celui de masă. Iată că a venit și neplăcutul moment în care suntem nevoiți să recunoaștem că am sacrificat munca de reconstrucție și de dezvoltare a mișcării noastre sportive în favoarea unei recolte de medalii și de rezultate din ce în ce mai firave.

Sigur, una dintre scuzele veșnic invocate este cea legată de permanenta insuficiență a fondurilor alocate. Este adevărat, niciodată în ultimii ani sportul românesc nu a avut suficienți bani pentru a se revigora, cel mai acut resimțindu-se acest lucru la nivelul cluburilor care trebuie să pregătească copiii și juniorii, adică tocmai la nivelul care asigură baza de selecție. Ca să nu mai vorbim de atenția absolut marginală de care s-a bucurat sportul de masă sau sportul școlar, adică exact acele sectoare responsabile în mod direct de împuținarea numărului de pacienți tineri care frecventează spitalele și cabinetele medicale.

Din fericire, la nivel guvernamental, se dorește schimbarea radicală a situației ținând cont de faptul că decidenții în domeniu, în frunte cu primul-ministru, au hotărât deja nu doar mărirea numărului de ore de educație fizică din programa școlară, ci și revigorarea competițiilor sportive cu caracter de masă organizate la nivel național. Dar toate aceste măsuri nu cred că sunt suficiente pentru îmbunătățirea radicală a situației în care se găsește sportul la ora actuală.

Nu este de neglijat subfinanțarea de până acum a domeniului, însă nu pot să nu constat, pe de altă parte, că și fondurile care au fost puse până acum la dispoziția acestui sector nu au fost întotdeauna folosite cu eficiență maximă. S-au creat fel și fel de noi federații sportive naționale, reprezentând ramuri care de care mai exotice, în loc să se concentreze resursele pe sporturi în care România are deja tradiție și rezultate.

Dar cel mai grav este că am neglijat, în cele mai multe cazuri, dezvoltarea unei autentice școli naționale de pregătire a managementului sportiv care să beneficieze de aportul pe care l-ar fi putut aduce în acest sens puținii specialiști români și foarte mulții specialiști ce ar fi trebuit aduși din țările cu mare tradiție în acest domeniu. Știm cu toții că Argentina, spre exemplu, nu este cea mai stabilă economic țară din lume, nu tocmai demult traversând una dintre multele sale crize economice acute. Cu toate acestea, nu doar că echipa națională de fotbal a acestei țări este dublă campioană mondială, dar clubul de fotbal Boca Juniors este, alături de A.C. Milan, cel mai titrat din lume după numărul trofeelor aflate în vitrina sa. Ei bine, aceste rezultate aparent uimitoare au fost posibile, în primul rând, datorită unui management extrem de bine pus la punct și de eficient. Există companie de taxi Boca, există lanțuri de magazine Boca și există chiar și vinuri Boca, produse, evident, de podgoria Boca. Toate aceste structuri comerciale aduc suficienți bani pentru ca echipa de fotbal să-și poată permite achiziționarea unor sportivi așa cum sunt sau au fost Nicolas Gaitan, Juan Roman Riquelme sau magistralul Diego Armando Maradona. În Anglia constatăm că, în pofida sumelor uriașe investite în ultimii ani de prinți ai petrolului din lumea arabă sau de investitori ruși în cluburi precum Manchester City sau Chelsea Londra, cel mai de succes club de fotbal continuă să fie, atât în plan sportiv, cât, mai ales, în cel financiar, Manchester United, succes datorat în principal stabilității sale manageriale, de destinele sale ocupându-se de peste un sfert de secol Sir Alex Ferguson, un geniu al managementului sportiv.

Iată, deci, că nu doar banii contează atunci când este vorba de obținerea unor rezultate de succes, în sport și în oricare alt domeniu. Nu contest în niciun fel importanța acestora, desigur, dar dacă resursele financiare avute la dispoziție nu sunt dublate de priceperea necesară la nivelul manageriatului, atunci putem spune că vorbim de bani aruncați în vânt.

  Cristian Buican - declarație politică intitulată: Propunere de regionalizare a României;

Domnul Cristian Buican:

"Propunere de regionalizare a României"

Am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă prezenta viziunea și propunerea mea legată de regionalizarea României, un proces necesar, ce pare ireversibil. Încă de la început doresc să îmi exprim regretul asupra faptului că dezbaterile publice pe baza acestui subiect, ce au generat și vor genera în continuare mari pasiuni, au fost inițiate înaintea celor legate de modificarea Constituției. Spun acest lucru deoarece consider că doar după stabilirea unor principii clare pe baza cărora să se realizeze modificarea Constituției, în care să se introducă termenul și explicația regiunii, doar în acel moment trebuiau începute dezbaterile despre procesul de descentralizare-regionalizare. Vă reamintesc că atunci când PDL a inițiat, în aceeași ordine, aceste discuții publice, noi, cei de la Uniunea Social Liberală, am criticat, pe bună dreptate, invaliditatea dezbaterilor asupra regionalizării, în condițiile nemodificării Constituției. Măcar acum aceste dezbateri au fost inițiate simultan, chiar dacă îmi mențin părerea asupra ordinii de urmat, ce părea poate mai firească și normală.

În aceste condiții, am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă prezenta opinia și propunerea mea legată de regionalizare, propunere ce o să o supun și dezbaterii publice și o voi înainta atât comisiei de specialitate din cadrul Partidului Național Liberal și Uniunii Social Liberale, cât și Consiliului Consultativ pentru Regionalizare, grupul de lucru format în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Vă pot anunța încă de pe acum că această propunere de regionalizare este una nouă, care nu s-a aflat în dezbatere publică decât în județul Vâlcea, și care, așa cum s-a întâmplat și la nivel județean, va stârni o serie de controverse. Încă de la început doresc să vă anunț că această propunere nu ține cont neapărat de vreo împărțire administrativ-teritorială de ordin istoric, ci are la bază o serie de proiecte și activități pe care județele componente le au în comun, de ordin economic, de infrastructură, social, turistic și cultural. În condițiile în care necesitatea implementării unui proiect de regionalizare pleacă de la un argument bazat pe accesarea de fonduri europene pentru proiecte regionale, mi se pare just ca acestea să fie criteriile care să stea la baza acestui proces.

În viziunea mea, România ar trebui împărțită în 10 regiuni, acest număr reieșind prin aplicarea unor criterii existente de ordin demografice, de activități comune și, de ce nu, de dezvoltare. Consider, de asemenea, că regiunile trebuie să aibă un nume specific, pe baza căruia se poate dezbate îndelungat, însă spre simplificare am ales să denumesc aceste regiuni în funcție de numele capitalei regionale. Voi enunța în continuare județele componente ale fiecărei regiuni, capitala acesteia și datele demografice:

1.Regiunea I - Timișoara

-Județe componente: Arad, Caraș-Severin, Timiș;

-Capitala regiunii: Timișoara;

-Populație: 1.473.116 locuitori.

2.Regiunea II - Sibiu

-Județe componente: Alba, Gorj, Hunedoara, Sibiu, Vâlcea;

-Capitala regiunii: Sibiu;

-Populație: 2.090.738 locuitori.

3.Regiunea III - Craiova

-Județe componente: Dolj, Giurgiu, Mehedinți, Olt, Teleorman;

-Capitala regiunii: Craiova;

-Populație: 2.264.121 locuitori.

4.Regiunea IV - București

-Județe componente: Ilfov și Municipiul București;

-Capitala regiunii: București;

-Populație: 2.242.377 locuitori.

5.Regiunea V - Constanța

-Județe componente: Brăila, Călărași, Constanța, Ialomița, Tulcea;

-Capitala regiunii: Constanța;

-Populație: 1.966.006.

6.Regiunea VI - Ploiești

-Județe componente: Argeș, Buzău, Dâmbovița, Prahova;

-Capitala regiunii: Ploiești;

-Populație: 2.520.547 locuitori.

7.Regiunea VII - Bacău

-Județe componente: Bacău, Galați, Vaslui, Vrancea;

-Capitala regiunii: Bacău;

-Populație: 2.127.058 locuitori.

8.Regiunea VIII - Iași

-Județe componente: Botoșani, Iași, Neamț, Suceava;

-Capitala regiunii: Iași;

-Populație: 2.512.695 locuitori.

9.Regiunea IX - Brașov

-Județe componente: Brașov, Bistrița-Năsăud, Covasna, Harghita, Mureș;

-Capitala regiunii: Brașov;

-Populație: 2.046.207 locuitori.

10.Regiunea X - Cluj

-Județe componente: Bihor, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj;

-Capitala regiunii: Cluj;

-Populație: 2.428.407 locuitori.

prin intermediul acestei declarații politice doresc să lansez în dezbatere publică acest proiect al meu de regionalizare, în speranța că, indiferent de opțiunile dumneavoastră, vă veți exprima punctele de vedere. Recunosc că nu am pretenția ca acest proiect este ideal, însă prin opțiunile și părerile dumneavoastră acesta poate fi îmbunătățit și, dacă va avea suportul politic și decizional necesar, chiar și implementat.

  Călin Potor - declarație politică cu titlul: Procurorii-șefi ai Parchetului General și DNA vor fi desemnați cu acordul PNL;

Domnul Călin Potor:

"Procurorii-șefi ai Parchetului General și DNA vor fi desemnați cu acordul PNL"

Ministerul Justiției este responsabilitatea politică a Partidului Național Liberal, iar numirile procurorilor-șefi de la Parchetul General și DNA se vor face după ce PNL va numi un nou ministru al justiției. Problema cedării Ministerului Justiției de către PNL a fost una falsă, lansată probabil în scopul de a destabiliza USL.

La nivelul Uniunii, nu s-a pus niciodată problema renunțării PNL la Ministerul Justiției, să fie clar pentru toată lumea. După cum bine spunea președintele Crin Antonescu, dacă premierul va face propunerile în calitate de ministru al justiției, iar doamna Laura Codruța Kovesi va figura printre ele, este posibil ca PNL să renunțe de tot la Ministerul Justiției.

În opinia mea, și nu numai a mea, toată mascarada mediatică din ultimele zile a avut ca țintă PNL. S-au lansat tot felul de brambureli inexistente, de trocuri politice neverosimile, de schimburi ca în iarmaroc, fapte care nu caracterizează în niciun fel USL. Toate prostiile vehiculate, cum ar fi că iau liberalii marile proiecte, că domnul Șova intră în șomaj ca ministru, că PNL va lua și Apărarea, și Internele, că apoi le va comasa etc., etc., sunt elucubrații demne de niște minți bolnave.

În aceste condiții, PNL reafirmă că nu va renunța la conducerea Ministerului Justiției și va găsi persoana potrivită pentru acest portofoliu, care să fie agreată și de premierul Victor Ponta, și de președintele țării. În mod sigur va fi o persoană fără pată în ceea ce privește mapa profesională. Există persoane competente în Partidul Național Liberal, cu anvergura necesară pentru a ocupa acest portofoliu, iar în câteva zile o să fie desemnat cel mai potrivit. Cât despre previziunile sumbre ale viitorului Uniunii Social-Liberale, pot să spun doar că detractorii mai au mult și bine de așteptat până la scindarea alianței de la guvernare. Avem multe de făcut pentru România și pentru români și vom face treabă în ciuda bocitoarelor care ne cântă prohodul încă dinaintea înființării USL.

  Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică referitoare la reforma sistemului sanitar;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Reforma sistemului sanitar reprezintă unul dintre obiectivele esențiale ale Guvernului USL, asumat și în programul de guvernare, cu impact și așteptări majore pentru tot ceea ce reprezintă și însumează lumea medicală, dar mai ales pentru pacienți, ca beneficiari ai politicilor în domeniul sănătății.

Și în acest domeniu, ca în multe altele, fosta guvernare și-a lăsat amprenta serios, din păcate într-un mod dezastruos, din cauza incompetenței și a lipsei de responsabilitate a celor care au condus acest sistem între 2009 și 2011. Aceasta este realitatea resimțită de toți cei care sunt nevoiți să apeleze la asistență și servicii medicale în ziua de azi, aceasta este și una dintre concluziile dezbaterii pe care am organizat-o de curând, în calitate de deputat al PNL, la sediul Primăriei din Hațeg, privind greutățile întâmpinate de unitățile sanitare mai ales pe plan local.

La întâlnire au participat toți factorii de decizie locali, respectiv președintele Consiliului Județean Hunedoara, domnul Mircea Moloț, primarii unităților administrativ-teritoriale de pe Valea Hațegului, reprezentanții conducerii Spitalului Orășenesc, precum și domnul deputat Horia Cristian, membru al Comisiei pentru sănătate, pe care l-am invitat special, având în vedere expertiza și interesul profesional manifestate în domeniul sanitar.

Dezbaterile au pornit de la analiza situației actuale a Spitalului Orășenesc, marcată de arierate, de datorii acumulate în timp și de lipsa fondurilor necesare desfășurării unei activității medicale normale, pentru o populație de 50.000 - 60.000 de oameni, practic întreaga populație de pe Valea Hațegului deservită de unitatea spitalicească.

Discuțiile s-au axat însă cu prioritate pe identificarea de către participanți a soluțiilor administrative și financiare, care să permită menținerea în funcțiune a acestei unități spitalicești, atât de importantă și de necesară pentru locuitorii din Valea Hațegului, în condițiile unui buget restrâns și a unor resurse financiare limitate.

Una dintre concluziile acestei întâlniri a fost aceea că noua reformă a sistemului sanitar anunțată de ministrul sănătății, domnul Eugen Nicolăescu, nu mai poate fi amânată, fiind indispensabilă pentru interesul pacienților, care va fi mai bine satisfăcut prin utilizarea rațională a fondurilor alocate, chiar și în condițiile unei austerități economice, dacă se renunță la idei preconcepute privind managementul unităților sanitare.

O altă concluzie se referă la lipsa de comunicare între structurile de management ale unităților sanitare, centrale și locale.

Este motivul pentru care solicit actualei conduceri a Ministerului Sănătății să analizeze, în contextul reformei sistemului sanitar, posibilitatea adoptării de măsuri care să relanseze și să permanentizeze comunicarea între structurile de management sanitar, mai ales că modificările de substanță anunțate au nevoie de susținerea profesională a managerilor din teritoriu în derularea lor.

  Gheorghe Ciobanu - declarație politică cu subiectul: Reducerea TVA la 9% pentru pâine, un semnal că România are drept prioritate agricultura;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Reducerea TVA la 9% pentru pâine, un semnal că România are drept prioritate agricultura"

Dezbaterea iscată în jurul ideii dacă să reducem sau nu TVA-ul la pâine la 9% începând cu 1 iulie trebuie să conțină două elemente de analiză semnificative. Pe de o parte, impactul bugetar pe care îl va avea această măsură în primă instanță, dar și pe termen mediu și lung. Pe de altă parte, în ce măsură o asemenea decizie poate genera un model economic care poate fi folosit pentru stimularea altor ramuri ale economiei naționale.

În ceea ce privește impactul asupra veniturilor încasate de Ministerul de Finanțe, există două presupoziții diferite: 1. Cea a Fondului Monetar Internațional, care sugerează că baza de impozitare nu se va lărgi suficient pentru a acoperi minusul de încasări ca rezultat al unui TVA mai mic. Practic, pentru a se încasa aceleași resurse, având în vedere reducerea cu 15% a TVA, ar trebui ca vânzările fiscalizate să crească cu 166%, ceea ce, din perspectiva limitării în timp a programului-pilot poate fi greu de crezut. 2. Cea a producătorilor și a unei bune părți a decidenților politici, care sugerează că, pe termen lung, pot să se obțină mai multe venituri la buget, prin simplul fapt vor fi mai mulți producători care să plătească taxe și impozite la stat. Această a doua variantă se bazează în bună măsură pe faptul că pâinea și produsele cerealiere sunt în foarte bună măsură nefiscalizate.

Impactul bugetar maximal al unei asemenea măsuri pentru șase luni este de 200 de milioane de lei. Practic, dacă nu se iese din zona economiei gri, statul pierde aproape 50 de milioane de euro. În condițiile acestea, consider că riscul merită asumat. Din două motive: suma nu este într-atât de mare încât să nu poată fi suplinită de la bugetul de stat și implementarea proiectului-pilot poate arăta în ce măsură reducerea TVA-ului pentru toate alimentele de bază poate fi aplicată. Vom vedea în momentul respectiv care este capacitatea Finanțelor de a colecta TVA-ul, dar și disponibilitatea celor care operează pe piața produselor de panificație de a merge în zona fiscalizată a economiei.

Dacă la asta adăugăm și perspectiva politică, USL promițând în campania electorală că va lua această decizie, avem o imagine clară că acest demers trebuie făcut. Riscul poate fi acoperit de eventualul profit sau de scăderea prețului la pâine, care se dorește a fi un efect clar.

Dincolo de aspecte strict financiare ale acestei măsuri, trebuie să vorbim și despre capacitatea statului de a stimula ramurile economice cu potențial. Când analizăm efectele acestui program-pilot nu trebuie să ne gândim numai la încasările bugetare obținute în această perioadă. Trebuie să avem în vedere și posibila creștere a investițiilor în agricultură și dezvoltarea pe termen lung a acestui sector economic. Există un studiu publicat care arată că putem ajunge cu agricultura la un nivel de 25 de miliarde de euro anual (peste 20% din PIB) față de cele 8 miliarde din acest moment. Dacă statul dă un semnal prin această măsură care este primit ca atare și de investitori, atunci efectele pozitive pot fi semnificativ mai importante decât cele 200 de milioane de lei ca impact bugetar al reducerii TVA la produse de panificație.

Trebuie să renunțăm să privim economia națională ca un contabil și să avem o raportare strategică. Asta înseamnă să ne concentrăm pe zone care ne pot fi favorabile și care pot progresa semnificativ. Dintr-o asemenea perspectivă, semnalele fiscale funcționează ca elemente de comunicare semnificative pentru posibilii investitori.

Concluzia mea este simplă: trebuie să reducem TVA-ul la pâine chiar dacă am putea pierde 200 de milioane de lei, pentru a genera un interes din partea investitorilor și a le transmite acestora un semnal clar că România mizează pe agricultură și toți cei care se vor implica în acest sector economic vor primi stimulente din partea statului

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - MS ordonă: tăiați fondurile de la urgență

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"MS ordonă: tăiați fondurile de la urgență!"

Cei din UPU sunt transformați prin acest ordin în sclavi pe plantația ministerială, ce lucrează "voluntar" în ture de 12 ore chiar și în zilele libere, dar cu salarii reduse cu 25%. Tot ei devin ținta nemulțumirii pacienților pentru creșterea timpilor de așteptare sau acarii Păun ai ministerului atunci când suprasoliticitarea va duce la malpraxis.

Medicii din celelalte specialități ce intervin în urgență își desfășoară activitatea pe sistemul ture și gărzi, pe când cei din structurile de urgență sunt obligați prin acest ordin să respecte alt program, ce prevede ture de 12 ore de zi sau noapte, chiar și în zilele libere legal, fără a li se plăti gărzile.

Concret, înlocuirea programului legal de 8 ore și garda (pentru asigurarea continuității activității medicale) cu cele 12 ore tură are consecințe negative atât asupra pacienților, cât și asupra personalului din UPU.

introducerea sistemului de ture în UPU a dus la creșterea timpilor de așteptare, pentru că în momentul predării-preluării turei activitatea este adesea blocată, iar pacienții rămân cu orele nesupravegheați în sălile așteptare, cu risc major de complicații și deces. Nu trebuie uitate implicațiile medico-legale, pacienții fiind pasați din medic în medic până la internare și nu se mai știe clar cine răspunde de finalitatea unui astfel de caz.

programul în ture de 12 ore indiferent de zi sau noapte, în mod obligatoriu chiar și în zilele libere, poziționate eventual la bunul- plac al unui șef numit pe criterii ce nu au legătură cu activitatea medicală, duce la modificări majore de ritm biologic și suprasolicitare, cu risc de eroare medicală și malpraxis. Totodată, în acest mod este distrusă orice intenție de viață personală sau de familie. Neplata orelor suplimentare de gardă va duce la o scădere a salariilor cu cel puțin 25%. Nu mai miră pe nimeni că cei din urgență vor prefera să se reorienteze spre alte specialități sau spre alte țări, ceea ce va accentua deficitul enorm de personal ce lucrează în urgență.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - 10 motive și 5 riscuri pentru educația pentru sănătate;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"10 motive și 5 riscuri pentru educația pentru sănătate"

10 motive pentru necesitatea orelor de educație pentru sănătate în unitățile de învățământ:

1.locul 1 în Europa mortalitate cauzată de întreruperi de sarcină;

2.locul 1 în lume la abandonul de copii în maternități;

3.locul 1 în lume la rata mortalității infantile;

4.locul 1 în Europa și 2 în lume la avorturi primitive;

5.locul 1 în Europa la bolnavii de hepatită B și C;

6.locul 1 în Europa și 3 la nivel mondial la bolnavii de tuberculoză;

7.locul 1 în Europa la cancerul de col uterin;

8.locul 1 în lume la incidența bolilor cardiovasculare;

9.ultimul loc în Europa la donatori de organe;

10.ultimul loc în Europa la prevenirea gripei.

Sunt în continuă creștere comportamentele de risc la tineri, precum consumul de alcool și droguri, reflectate în creșterea absenteismului, abandonului școlar și a delincvenței juvenile. Educația necorespunzătoare în domeniul sănătății reproducerii a dus la creșterea comportamentelor sexuale de risc legate atât de vârsta începerii vieții sexuale, lipsa mijloacelor de protecție sau parteneri multipli, tradus prin creșterea numărului de mame minore, și la patru nedorite locuri fruntașe la nivel european și mondial: mortalitate prin avort, mame minore, abandon de copii în maternități și mortalitate infantilă.

În România tot podiumul cauzelor de deces e ocupat de afecțiuni asociate cu factori de risc cu determinism comportamental (fumat, alimentație, sedentarism, obezitate, relații sexuale neprotejate) corectabili prin educație și sunt reprezentate de boli cardiovasculare (733,06 decese/100.000 locuitori), tumorale (186,86 decese/100.000 locuitori), boli respiratorii și digestive (câte 69,25 decese/100.000 locuitori).

Cele mai frecvente dintre comportamentele de risc în România cuprind:

1. fumatul: incidența acestuia este în creștere, în special la grupa de vârstă de 18-19 ani, și s-a ajuns ca o treime din femeile cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani și mai mult de jumătate din bărbații de aceeași vârstă să fie fumători activi;

2. consumul de alcool e în creștere la tinerii adulți și în special la tinerele femei și s-a ajuns ca un sfert din femei și trei sferturi din bărbați să consume în fiecare zi alcool;

3. comportament sexual (precoce, cu parteneri multipli, neprotejat, mame minore, avorturi la cerere):

a) peste jumătate (56,3%) din tinerele sub 20 ani și majoritatea (80,5%)% dintre tinerii de aceeași vârstă și-au început viața sexuală, iar peste o treime (34%) dintre femei și majoritatea bărbaților (86%) declară relații sexuale cu parteneri multipli, mergând în cazul bărbaților la mai mult de patru partenere (62%) sau chiar mai mult de zece (27%);

b) riscul bolilor cu transmisie sexuală este subestimat, 75% dintre femei și 69% dintre bărbați consideră foarte scăzut sau inexistent riscul infectării, iar adolescenții le consideră foarte ușor curabile;

c) cele 8500 de mame minore din fiecare an ne situează pe primul loc în Europa. S-a ajuns la situația în care din 1000 de femei care nasc 43 sunt minore. Mamele minore au risc crescut de avort, iar dacă reușesc să ducă sarcina până la capăt există riscul major ca nou- născutul să fie abandonat, iar tânăra mamă să aibă dificultăți de integrare socială. Cei peste 40000 de copii abandonați în România la care se adaugă alți 300000 lăsați în grija rudelor sunt dovada amplorii acestui fenomen;

d) în România o sarcină nedorită este întreruptă la fiecare cinci minute, și sunt peste 100000 de avorturi în fiecare an. În loc să ne preocupe politicile naționale privind sănătatea reproducerii și să alocăm fonduri pentru profilaxia sarcinilor nedorite, am ajuns în situația în care cheltuim peste cinci milioane de euro pentru avorturi, adică de zece ori mai mult decât suma alocată prevenției;

4. comportament alimentar: se estimează că peste 50% din populația României este supraponderală datorită comportamentului alimentar nesănătos și sedetarismului, iar alimentația reprezintă un important factor de risc pentru afecțiuni cardiovasculare și metabolice;

5. comportamente preventive sau mai precis absența lor. Controalele medicale de rutină sunt deficitare, inclusiv pentru screeningul cancerului de col uterin, unde mai puțin de o cincime din femei și-au efectuat vreodată un test, iar mai puțin de jumătate dintre femeile cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani nu cunosc sau nu aplică tehnici simple palpatorii pentru depistarea precoce a cancerului mamar.

În multe țări educația pentru sănătate este obligatorie în școli, începând din clasa întâi până într-a douăsprezecea, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe și materiale didactice adecvate vârstei. Educația pentru sănătate permite celui ce urmează o instituție de învățământ să dezvolte cunoștințele, deprinderile și abilitățile necesare păstrării și ameliorării sănătății, profilaxiei bolilor și prevenției comportamentelor de risc, dar și a celor utile acordării primului ajutor.

Pentru a deveni cu adevărat eficient, acest program trebuie să depășească etapa informării sporadice și superficiale. Acest lucru se poate realiza doar prin transformarea educației pentru sănătate în disciplină obligatorie, predată de personal specializat, în toate instituțiile de învățământ.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Apel pentru susținerea dublării salariilor rezidenților;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Apel pentru susținerea dublării salariilor rezidenților"

România este țara cu cei mai puțini medici din UE (doar doi la mia de locuitori, la jumătate din media europeană), dar totodată și cea mai mare exportatoare de medici.

Medicii rezidenți câștigă doar cinci lei (1,38 euro) pe oră, de zece ori mai puțin decât un coleg din occident și după 3-7 ani de umilințe aleg o altă țară în care pot avea un trai decent.

Pierderile bugetare provocate de pregătirea celor 8000 de mediciniști care au ales străinătatea ajung la 64 de milioane de euro și depășesc cu mult sumele necesare dublării salariilor rezidenților.

Proiectul de act normativ introduce o nouă opțiune pentru absolvenții admiși la examenul de rezidențiat: remunerația sub formă de bursă de studii acordată de ministerul educației. Această formă de plată va duce la dublarea salariilor rezidenților, condiționat de obligația de a lucra minimum cinci ani în țară la o unitate sanitară publică din momentul obținerii titlului de specialist. Cei care optează pentru această formă de rezidențiat vor avea condiții mai bune pe perioada studiilor, se vor putea pregăti mai bine și vor rămâne în România.

Statul va câștiga prin faptul că acești oameni vor asigura specialitățile deficitare în zone deficitare, vor plăti taxe și impozite și, nu în ultimul rând, se vor menține în țară banii cheltuiți pe formarea profesională.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Desființarea CAS potențează frauda;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Desființarea CAS potențează frauda"

Corupția, subfinanțarea și calitatea slabă a serviciilor medicale sunt cele trei boli ale sistemului medical. M-am întrebat mereu cum aceleași servicii de laborator sau imagistice nu sunt rentabile atunci când sunt făcute de spitale, dar devin brusc aducătoare de profit atunci când funcționează tot pe baza biletelor de trimitere în sistemul privat. Azi am avut răspunsul când am văzut cum sunt volatilizați sute de mii de euro din bugetul casei de asigurări de sănătate.

Reforma TV a oficialilor din sănătate nu a adus nimic bun sistemului. Nu am văzut nici construirea de spitale regionale și nici redeschiderea vreunui spital închis politic, nici rezolvarea problemei terapiei pacienților oncologici sau a lipsei vaccinurilor esențiale și nici mărirea salariilor rezidenților.

O nouă lege a sănătății poate rezolva cele trei probleme dar se preferă cârpeli și experimente fără studii de impact în locul unei soluții radicale. Pentru a limita lipsa de transparență a cheltuielilor din sănătate și sifonarea banului public pe criterii politice propunem includerea asociațiilor de pacienți în consiliile de administrație ale casei de asigurări de sănătate.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Trei întrebări pentru domnul Nicolăescu;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Trei întrebări pentru domnul Nicolăescu"

1. Costurile de administrare a încasării coplății (chitanțiere, oameni, raportări, hârtii, birocrație, depuneri în bancă) ar putea depăși sumele încasate. Există vreun studiu de impact în acest sens?

2. Ce veți face cu cei care vor refuza, pe bună dreptate, să plătească o taxă discriminatorie sau vă vor acționa în instanță pentru recuperarea sumelor?

3. După cât de bine ați gestionat frauda de la CAS, credeți că zece lei reprezintă vreo problemă? Există multiple măsuri de verificare, dar riscul de fraudă crește din cauza lipsei de personal și neaplicării cardului național de sănătate.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Cancerul din programul național de oncologie;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cancerul din programul național de oncologie"

Ministerul Sănătății a găsit cu ușurință un acar Păun vinovat de lipsa citostaticelor de pe piața românească și s-a spălat pe mâini de această problemă în direct la televizor. Interzicerea exportului de medicamente nu va corecta această problemă, întrucât se tratează efectul, și nu cauza.

Cauzele lipsei medicamentelor ieftine sunt multiple și țin de oficialități:

1. subfinanțarea programelor naționale de sănătate a dus la liste de așteptare incredibile pe care sunt înscriși sute sau chiar mii de pacienți. Acest lucru nu e valabil doar pentru pacienții oncologici, ci și pentru cei cu hepatita B și C, spondilita ankilopoetică, hemofilie sau pentru cei care au nevoie de protezare sau intervenții chirurgicale pe cord. Mai nou se profilează o criză a laptelui praf necesar nou- născuților ale căror mame au probleme mari de sănătate;

2. taxa clawback a reușit două performanțe negative: să fie declarată neconstituțională și să stimuleze exportul de medicamente ieftine. Proiectul meu legislativ prevede ca ea să fie aplicată doar la prețul de producător, fără a include TVA, și doar pe volumul comercializat către unitățile sanitare publice;

3. întârzierile de peste un an la decontările de medicamente, atât către producători, cât și pentru distribuitori, au dus la un paradox legat de supraviețuirea economică a acestora - exportul de medicamente ieftine și importul de medicamente scumpe;

4. gradul redus de compensare a medicamentelor - avem cea mai mică rată de compensare a medicamentelor din UE, a cărei valoare se situează în jurul a 60%. Prin comparație, Spania aflată în criză are o rată de compensare de 94%. În aceste condiții, pentru o populație ce se confruntă cu mari dificultăți economice, accesul la medicamente este restricționat;

5. corupția creează mari dezechilibre pe piața medicamentelor. Medicamentele sunt incluse pe lista compensatelor în funcție de politica de lobby a marilor firme și nu se aplică criterii transparente de cost - eficiență.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Programul de profilaxie a distrofiei;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Programul de profilaxie a distrofiei"

Programul de profilaxie a distrofiei este pus sub semnul întrebării. Unele DSP-uri au primit ordin de la Ministerul Sănătății să caute ce a mai rămas din cele 151.202 de kilograme de lapte praf achiziționate din 2012 pentru a mai umple câteva biberoane golite de guvernanți.

Acest program de profilaxie a distrofiei la copiii cu vârsta cuprinsă între 0-12 luni constă în acordarea gratuită de lapte praf, pe bază de prescripție medicală eliberată de medicul de familie, pentru copiii care nu pot fi alăptați din motive medicale ale mamelor, precum TBC pulmonar activ, neoplazii, cașexie, septicemie, boli psihice grave, epilepsie, eclampsie, scleroză în plăci, insuficiență renală, hepatică sau cardiacă, diabet zaharat decompensat, tireotoxicoză sau mame infectate cu HIV, iar cantitatea lunară este cuprinsă între 800 și 2400 grame.

Doar în Iași 8000 de copii au nevoie de acest program, iar cei mai mulți sunt din rural și cu probleme sociale importante, având mama decedată sau fiind plasați în centre de asistență socială.

Este responsabilitatea oficialităților să rezolve cât mai rapid aceste probleme pentru că eventualele discontinuități ale acestui program înseamnă mii de biberoane goale.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Indiferența oficialilor dăunează grav sănătății;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Indiferența oficialilor dăunează grav sănătății"

Vaccinarea anti-HPV are scopul de a preveni infecția cu papiloma uman virus, care poate determina cancerul de col uterin și vizează fetițele de 11 și 12 ani. Administrarea se face în trei etape, eșalonate la șase luni distanță și este esențială administrarea tuturor celor trei doze.

Cu toate acestea, medicii de familie afirmă existența unor mari probleme, întrucât nu există cea de-a treia doză de vaccin, iar fără această doză vaccinarea nu e eficientă.

Probabil că prin iulie oficialii ministerului vor mai găsi vreun acar Păun pe care să-l blameze public și vor plânge din nou cu aceleași lacrimi de crocodil de grija pacienților oncologici.

Suntem în luna aprilie și încă se mai poate preveni colapsul acestui program de vaccinare.

Îi rugăm pe oficialii ministerului să se trezească și să iasă din birourile sponsorizate de binevoitori pentru a constata realitatea dură cu care se confruntă zilnic pacienții din România.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Ziua protestelor;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Ziua protestelor

în 20 de orașe din țară vor avea loc proteste și manifestații împotriva explorării/exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică. Administrația locala USL a refuzat cererile repetate ale cetățenilor care solicitau să organizeze un protest antifraking în fața primăriei.

Protestele naționale sunt coordonate si organizate de echipe locale de voluntari, cu implicarea a peste 80 de ONG-uri, și se solicită interzicerea prin lege a metodei fracturării hidraulice și realizarea studiului de impact și asupra mediului.

Oamenii luptă pentru dreptul la un mediu sănătos, la viață și sănătate și la o corectă informare a cetățenilor.

Cu toate acestea, cei din USL au interzis protestul și sunt mari întrebări privind legalitatea refuzului unui drept constituțional, acela de a manifesta liber și pașnic.

Reprezentații USL sunt orbi, surzi și muți la problemele oamenilor obișnuiți și au uitat promisiunile de campanie.

Consider că mandatul nostru este doar în slujba cetățeanului și de aceea am depus un proiect legislativ, susținut de întregul grup parlamentar, ce prevede interzicerea valorificării gazelor de șist și vom depune proiecte de hotărâre în toate consiliile locale din județ, astfel încât Vasluiul să devină prima zonă liberă de fracturare hidraulică.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Acuz!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Acuz!"

România nu are în prezent un act normativ pentru reglementarea explorării și exploatării gazelor de șist și nici nu interzice explorarea și exploatarea gazelor de șist. Moratoriul privind obținerea de avize și autorizații în acest domeniu a expirat în decembrie 2012.

Sunt prea multe controverse legate de beneficiile și riscurile legate de valorificarea gazelor de șist, absența unor studii de impact, precum și dorința cetățenilor au dus la acest proiect de act normativ ce își propune reglementarea situației juridice în acest domeniu pe baza directivelor europene.

Proiectul meu legislativ prevede interzicerea utilizării fracturării/fisurării hidraulice pentru explorarea și exploatarea hidrocarburilor gazoase sau lichide pe teritoriul României și pe platforma teritorială a Mării Negre. Totodată, se prevăd sancțiuni pentru cei care utilizează această tehnică. Fapta de a utiliza fracturarea/ fisurarea hidraulică constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei la cinci ani sau cu amendă de la 1.000.000 la 2.000.000 de lei pentru persoanele juridice sau de la 25.000 la 50.000 de lei pentru persoanele fizice.

  Claudia Boghicevici - intervenție prilejuită de 2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului;

Doamna Claudia Boghicevici:

"2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului"

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă aduce în atenție faptul că astăzi, 2 aprilie, este Ziua internațională de conștientizare a autismului, moment pe care îl consider oportun pentru a vorbi despre această afecțiune. Vreau să mă alătur pe această cale colegilor din domeniul asistenței sociale care activează în diferite fundații și asociații ale societății civile și care desfășoară în aceste zile evenimente pe această temă. Ele au menirea de a ne face mai conștienți de incidența ridicată a acestei afecțiuni, de gravitatea și de efectele ei asupra indivizilor, asupra familiei și asupra societății per ansamblu.

Când vorbim de tulburări din spectrul autismului, vorbim de o afecțiune cu o prevalență estimată la nivel internațional de 1 din 100, conform datelor prezentate la Congresul internațional de autism Europe de la Lisabona din 2003.

Autismul se manifestă încă de la cele mai mici vârste. Diagnosticat la timp, evoluția acestuia poate fi încetinită, iar șansele copiilor autiști de a se integra în societate, de a avea o familie, un loc de muncă stabil cresc exponențial. În acest sens, campaniile punctuale de conștientizare asupra acestei afecțiuni, corelate cu o informare permanentă care să ajute părinții să recunoască la timp simptomele sunt instrumente active de luptă împotriva acestei afecțiuni.

Este un subiect pe care eu îl tratez cu toată responsabilitatea și seriozitatea unui membru al Comisiei de muncă și protecție socială din Parlamentul României.

În acest moment, abordarea problemei autismului în România necesită o raportare la două nivele - unul ar fi cel a serviciilor medicale, iar celălalt trebuie să privească aspectele sociale ale problemei.

Așadar, să privim întâi la substratul social. Problema privește atât persoanele autiste, care sunt rezervate din punctul de vedere al interacțiunii sociale, cât și persoanele din societate care ar trebui să sprijine integrarea socială, dar și asimilarea ocupațională a persoanelor cu autism și o bună conviețuire cu acestea. De cele mai multe ori noi, ceilalți, suntem cei care punem mai multe bariere, raportându-ne la persoanele autiste ca la niște persoane incapabile. Pe lângă faptul că nu este așa, este, de asemenea, nesănătos, deoarece în acest fel nu vom putea niciodată valorifica potențialul fiecărui membru al societății. Cercetările științifice ne arată că persoanele cu tulburări din spectrul autist sunt de multe ori niște persoane cu un nivel de inteligență peste medie, cu o memorie foarte dezvoltată și capabili de raționamente matematice pe care niciun om obișnuit nu le poate face. Pentru a depăși toate aceste prejudecăți, avem nevoie în primul rând de informare corectă referitoare la această afecțiune, urmată de o autoeducare a noastră și a societății.

În ce privește serviciile medicale de diagnosticare și recuperare, acestea încă sunt în stadiul de servicii inaccesibile celei mai mari părți a copiilor din România care suferă de autism. Motivul principal și, din păcate, cel mai greu de combătut este cel al prețurilor ridicate ale acestor servicii.

Chiar dacă cele mai recente terapii de recuperare sunt acum disponibile și în țara noastră, costurile pe care trebuie să le plătească un părinte pentru acestea sunt un impediment major. Terapiile sunt unele complexe, presupunând o gamă largă de intervenții. Pentru a înțelege mai bine, vă dau ca exemplu terapia ABA (Analiza Comportamentală Aplicată). Aceasta asigură șanse de recuperare până la 47%, însă costurile se ridică la 1000-2000 de euro pe lună, în condițiile în care ajutorul social pentru un copil cu autism este în medie de 100 de euro pe lună. Avem într-adevăr o serie de fundații care asigură astfel de terapii la niște costuri mai tolerabile, datorită unor sponsori generoși, însă numărul acestora este insuficient față de numărul de cazuri de autism din momentul de față.

În întâmpinarea acestor probleme, cred că una dintre soluții ar fi implicarea mai mare a instituțiilor statului în atragerea și alocarea de fonduri pentru aceste terapii. În plus, cred în general în crearea și întărirea parteneriatelor public-private ca una dintre cele mai viabile soluții pentru servicii sociale la standarde de calitate și prețuri suportabile. Cred, de asemenea, în nevoia întăririi locului și rolului Bisericii în prestarea serviciilor de asistență socială, astfel încât statul să împartă eficient responsabilitatea în acest domeniu. În acest sens, vă invit ca împreună să contribuim la un cadru legal care să susțină un astfel de efort sinergetic al tuturor acestor actori.

  Erland Cocei - declarație politică referitoare la reducerea TVA la pâine;

Domnul Erland Cocei:

Una dintre măsurile importante anunțate de actuala guvernare, chiar din perioada de opoziție, și care este asumată prin programul de guvernare, este reducerea TVA-ului la pâine, unul dintre produsele alimentare de bază. Propunerea a fost discutată și cu reprezentanții internaționali ai FMI, Uniunii Europene și Băncii Mondiale, prezenți la București la începutul anului, și a fost agreată pentru a intra în vigoare începând cu 1 iulie 2013, sub formă de proiect-pilot.

Încă din stadiul dezbaterii, măsura a creat așteptări majore în rândul beneficiarilor, mai ales a celor cu venituri reduse, dar și pentru producători, care au posibilitatea astfel de a deveni competitivi pe o piață liberă și de a furniza populației produse de calitate. De asemenea, această decizie va avea un impact pozitiv pentru industria de panificație, prin diminuarea mult discutatei evaziuni din domeniu, dar și pentru economia românească, care va beneficia de pe urmele combaterii acestui fenomen.

Ca atare, informațiile potrivit cărora nu pot fi asigurate acum venituri de compensare pentru un TVA redus la pâine și care au fost lansate pe piață în ultimele zile, tocmai pentru a discredita această măsură, sunt false.

Reducerea TVA de la 24% la 9% la făină și pâine, pe tot lanțul de producție și desfacere, de la moară până la momentul în care pâinea ajunge la consumator, este o decizie politică, parte a înțelegerii cu FMI, care va fi implementată de la 1 iulie, mai întâi sub formă de proiect-pilot, urmând ca la sfârșitul anului Guvernul să facă o analiză a impactului financiar după 6 luni de aplicare.

Am convingerea că această măsură va produce efecte benefice pentru cetățeni, prin reducerea prețului de achiziție la pâine, prin creșterea gradului de îmbunătățire a colectării și reducerea, totodată, a evaziunii fiscale, fiind în același timp un argument pentru reducerea TVA-ului și la alte produse de bază.

  Cornelia Negruț - declarație politică cu tema: Indemnizația persoanelor cu handicap grav din naștere trebuie indexată;

Doamna Cornelia Negruț:

"Indemnizația persoanelor cu handicap grav din naștere trebuie indexată"

Am primit o scrisoare emoționantă din partea domnului Marian Cârstoiu, din municipiul Sighetu Marmației, județul Maramureș, unul dintre oamenii care sesizează nedreptățile petrecute în România în ultimii ani. Doleanța acestuia este adresată Guvernului, care ar trebui să indexeze indemnizația lunară de handicap a persoanelor cu handicap grav din naștere de 200 de lei. Aceasta nu a mai fost indexată de șapte ani, cu toate că legea prevedea obligativitatea indexării: "Art. 58 alin. (13) din Legea nr.448/2006 -Cuantumul drepturilor se actualizează anual cu indicele creșterii prețurilor de consum, prin hotărâre a Guvernului".

Petentul susține că Guvernul trebuie să ia în calcul necesitatea unui paragraf special în lege, dedicat persoanelor cu handicap din naștere, paragraf necesar în vederea diferențierii clare la nivel de indemnizație a categoriei persoanelor cu handicap din naștere care au ca unic venit indemnizația de 200 de lei, față de cei cu handicap dobândit, care au și alte venituri în afara indemnizației de handicap (pensie de invaliditate de la locul de muncă, pentru că până la dobândirea handicapului a putut să muncească). Mai mult, domnul Marian Cârstoiu susține că diferențierea este necesară deoarece astfel legea poate să-i apere pe cei care au cu adevărat nevoie. În prezent, după cum știți, persoana cu handicap din naștere nu există separat în lege, este pusă "la grămadă" cu celelalte categorii de handicap, nu are niciun statut, drept pentru care este discriminată și are de suferit.

Este evident că legea actuală face o mare nedreptate persoanelor cu handicap grav înnăscut, având în vedere că persoanele în cauză nu vor putea munci niciodată și vor fi condamnate să trăiască din indemnizația de 200 de lei/lunar. În plus, acești oameni cu handicap grav din naștere sunt târâți abuziv de la o comisie la alta, împreună cu cei care au dobândit handicapul în decursul vieții și au și alte venituri, astfel ajungându-se la confuzia că și persoanele cu handicap grav din naștere ar avea alte venituri sau pensii suplimentare. Din cauza acestei confuzii, indemnizația de 200 de lei a persoanelor cu handicap din naștere nu se mai indexează, iar posesorii acesteia au ajuns la capătul răbdării.

Din nefericire, nici măcar ONG-urile care ar trebui să apere și să lupte pentru drepturile acestor persoane nu fac mare lucru. Statul nu mai are bani pentru a indexa indemnizația celor cu handicap din naștere și din cauza realității crunte din România conform căreia, peste noapte, o serie de oameni sănătoși au intrat în posesia unor certificate de handicap dobândit. Consider că Guvernul României și ministerul de resort trebuie să indexeze de urgență pensiile persoanelor cu handicap din naștere și, în acest sens, am înaintat o solicitare oficială pentru indexarea acestor pensii concomitent cu cele de stat.

  Petru Movilă - declarație politică cu titlul: USL confirmă faptul că măsurile de criză luate de PDL au fost cele corecte;

Domnul Petru Movilă:

"USL confirmă faptul că măsurile de criză luate de PDL au fost cele corecte"

În urmă cu aproape un an, USL, prin vocile parlamentarilor și la unison cu cele ale susținătorilor alianței, tuna și fulgera împotriva guvernării PDL, pusă la zid pentru aducerea în discuție a coplății, a regionalizării, a impozitului forfetar, a taxei de mediu sau pentru disponibilizările din sistemul bugetar.

Nu cred că există emisiune la care să nu fi auzit cum abominabilele măsuri ale PDL, precum impozitul forfetar sau coplata, urmau să pornească un adevărat genocid în rândul românilor. Să nu uităm că am fost martori și la greve parlamentare, făcute pe bani publici, pentru a sublinia îndârjirea cu care USL se opunea acestor măsuri luate pe timp de criză.

Astăzi, coplata, regionalizarea, impozitul forfetar, disponibilizările sunt în continuare în agenda Guvernului, doar că de data aceasta condus de Victor Ponta.

La 100 de zile de guvernare, Guvernul Ponta arată că opoziția USL a fost bazată doar pe populism ieftin și demagogie. În mai anul trecut, când au venit la putere, cei doi colideri ai USL au cerut răgaz până la câștigarea alegerilor din decembrie, susținând că au la dispoziție un mandat limitat în care nu-și pot pune în practică proiectele.

În 2013, dragi colegi, USL se lovește de zidul dur al realității economice. Drept urmare, după ce au prezentat alegătorilor o ofertă generoasă, plină de reduceri de taxe și de majorări salariale, până la acest moment, PSD și PNL nu au făcut decât contrariul. Să nu uităm și faptul că în rândul angajaților din sistemul bugetar a început să se instaleze teama de noi concedieri, deși USL a mizat în campanie în primul rând pe suportul acestora.

Într-un mod paradoxal, însă, în timp ce ministrul economiei, mai nou cunoscut sub denumirea de ministrul "Plafar", publică ordonanțe de urgență care prevăd disponibilizări masive în companiile de stat din domeniul energiei, Comisia de muncă a Senatului a inițiat deblocarea posturilor în sistemul bugetar.

Guvernul USL ne-a servit una caldă și una rece, anunțul lui Ponta de reducere cu 15% a cheltuielilor de personal și, implicit, diminuarea numărului de posturi fiind îndulcit, aparent, de niște viitoare angajări în rândul unor instituții care și așa nu au cu ce să-și plătească angajații până la sfârșitul anului.

La începutul crizei existau aproape 1,4 milioane de bugetari pentru care statul plătea 11,7 miliarde de euro anual. An de an, numărul a scăzut, cauza principală fiind cea a pensionărilor. S-a ajuns ca, în 2012, numărul lor să fie de 1,18 milioane de angajați, sub cifra impusă și de către FMI, în negocierile dintre cele două părți.

Nu mai păcăliți electoratul, stimați colegi USL, și nu le mai serviți speranțe false acoperind faptul că sunteți depășiți de situație. A trecut aproape un an de când nu ați reușit decât să confirmați faptul că măsurile dure, de criză, luate de guvernele PDL au fost corecte.

A trecut de mult momentul în care trebuia să arătați românilor că sunteți demni de cele 70 de procente de la alegeri. Asumați-vă acest lucru și nu vă mai ascundeți în spatele discursurilor politicianiste, pline de superficialitate și populism.

  Ion Diniță - declarație politică cu tema: Apel la încredere în produsele alimentare românești;

Domnul Ion Diniță:

"Apel la încredere în produsele alimentare românești!"

Asistăm de săptămâni bune la o adevărată isterie a siguranței alimentare, în urma repetatelor scandaluri care au avut drept țintă producția alimentară autohtonă. În realitate, în opinia specialiștilor din industria alimentară, precum și a politicienilor de bună-credință, apariția acestor alerte a fost generată de lupta acerbă pentru deținerea controlului pieței de producție, valorificare și desfacere a produselor alimentare de larg consum. Consider că România a devenit fără vină oaia neagră a Europei din punct de vedere al alertelor alimentare în mod intenționat și cu rea-voință. Verificările autorităților abilitate au arătat, fără echivoc, că marea majoritate a acuzelor lansate împotriva producătorilor români au fost false și lipsite de temei real. S-a demonstrat că România nu are vreo problemă majoră de nerezolvat în domeniul producției, toate potențialele ilegalități fiind eronate. Aceste evenimente au fost, de asemenea, adevărate procese de intenție ale unora pentru a distruge probitatea profesională a producătorilor români, recunoscuți deja pe plan internațional. Din fericire, s-a dovedit că România nu a avut nicio vină în scandalul internațional al cărnii de cal, carnea de curcan de la Brașov reclamată de Germania ca având un conținut periculos de antibiotice a fost în regulă, iar laptele din comerț nu prezintă niciun pericol pentru consumul populației.

Unul din principalele roluri ale parlamentarilor este acela de a veghea la buna funcționare a instituțiilor statului. În acest sens, m-am pronunțat pentru respectarea prezumției de nevinovăție a fiecărei societăți cu profil agroalimentar care a fost acuzată pe nedrept. Este limpede că scandalurile alimentare, amplificate până la paroxism, nu au fost întâmplătoare, ele reprezentând un atac incredibil la adresa industriei alimentare românești. Pe bună dreptate, producătorii serioși se întreabă dacă nu se dorește ca România să importe din ce în ce mai mult, dacă nu există un interes major pentru a scoate în afara comerțului produsele autohtone. Unul dintre scopuri a fost, din păcate, atins, românii fiind bulversați de apariția aproape zilnică a unor alerte alimentare și pierzând timp prețios cu verificarea coșului zilnic.

Sunt convins că autoritățile statului român vor acționa cu profesionalism, pentru a apăra atât industria internă, cât și încrederea populației în produsele românești. Guvernul României, prin instituțiile abilitate de profil, are obligația de a reacționa prompt și fundamentat și de a evita apariția unor astfel de evenimente nedorite, atât pentru industria românească, cât și pentru siguranța alimentară a populație. În paralel, cred că fiecare român este dator să susțină produsele românești, să le consumăm cu încredere de pe rafturile magazinelor. Mai ales persoanele reprezentative ale fiecărei comunități, mă refer la primari, preoți, medici sau învățători, trebuie să determine populația să aibă încredere în produsele românești. Doar așa vom reuși cu toții să dăm un exemplu că nu putem fi induși în eroare de cei care au intenția să distrugă industria alimentară autohtonă.

  Mihai-Aurel Donțu - declarație politică intitulată: Mișcarea Populară - marcă înregistrată Băsescu;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"Mișcarea Populară - marcă înregistrată Băsescu"

Faptul că Traian Băsescu știa de multă vreme că a reușit cu brio distrugerea iremediabilă a PDL este un lucru probat, fără doar și poate, de gestul fiicei sale, Ioana Băsescu, făcut încă din anul 2011, când aceasta a înregistrat atunci la OSIM, marca "Mișcarea Populară".

Cred că acum este chiar o certitudine ideea că implicările ulterioare ale președintelui Băsescu în susținerea PDL au fost doar veritabile jocuri de scenă sau niște ticluite blufuri, aruncate pe piață doar pentru a-și masca vina majoră pe care dumnealui o are în ceea ce privește implozia actuală a PDL.

Să ne aducem aminte, în acest sens, cine a făcut și desfăcut cele 5 iresponsabile guverne ale PDL, între anii 2008 și 2012, cine a tolerat corupția fulminantă practicată de unii foști demnitari pd-liști sau cine a luat, peste noapte, deciziile de tăiere a salariilor, de creștere a TVA, de ciopârțire ilegală a pensiilor și a altor drepturi sociale sau cine a închis ochii, nefăcând nici cel mai mic zgomot, în timp ce marile companii de stat erau devalizate, la propriu, de către ai săi protejați.

Bineînțeles că toate acestea nu au fost nicidecum bile albe, din punct de vedere electoral, pentru PDL, partidul său de buzunar, ci mai degrabă capcane întinse, atât cetățenilor acestei țări, care au suportat integral toate costurile usturătoare ale nefastelor decizii ale președintelui, dar și muniție cu efect întârziat, aruncată în curtea PDL, care a sfârșit acum prin dezintegrare.

Să nu mă înțelegeți greșit, nu-i plâng de milă unui partid care a acceptat necondiționat toate faptele prezidențiale, indiferent cât de mult rău au făcut acestea țării și, implicit, cetățenilor săi, prin acest mod de asumare tacită a tuturor deciziilor domnului Băsescu și prin punerea lor în aplicare, cu punct și cu virgulă.

Doresc să evidențiez aici cu totul altceva: Traian Băsescu nu are niciun fel de scrupule atunci când este vorba de punerea în aplicare a planurilor sale. Nu contează nici Constituția, pe care o încalcă din nou acum - a câta oară? -, când se implică activ în viața partidelor și când își pune până și consilierii prezidențiali să facă politică. Nu contează nici că a distrus economia țării și sistemele publice de educație și sănătate prin deciziile sale aberante sau că a sărăcit, teribil de mult, buzunarele românilor. Și, după cum se vede, nu contează, niciun dram măcar, nici faptul că și-a distrus propriul partid, cel care l-a susținut integral pentru cele două mandate prezidențiale ale sale, pentru că domnul Băsescu are un nou iepure în joben: Mișcarea Populară, gândită încă din 2011 și pusă în practică acum, când a văzut că PDL nu-i mai este de niciun folos.

Mă întreb până când vom mai accepta în România un președinte care face și desface partide și guverne, un președinte care învrăjbește permanent instituții și clase sociale și care crede că legea în țara asta este egală cu voința lui Traian Băsescu și altceva nimic?!

  Cezar-Florin Preda - Fiat justitia et pereat mundus;

Domnul Cezar-Florin Preda:

"Fiat justitia et pereat mundus"

Uniunea Social Liberală a transformat nominalizarea celor mai importanți procurori din sistemul judiciar românesc, procurorul-șef al României și procurorul-șef al DNA, într-o piesă de teatru absurd, zi de zi televizată și puternic marcată de împărțirea sferelor de putere în cadrul alianței de guvernare. Este deja o telenovelă de prost gust care nu face decât să arate dispreț și desconsiderare pentru cei care i-au votat în decembrie trecut.

Pe termen mediu și lung, ping-pongul pe care îl joacă Ponta - Antonescu - Voiculescu cu funcțiile din justiția românească determină prejudicii enorme pentru fiecare român și pentru România, în relațiile noastre europene și euroatlantice. De altfel, românii își aduc aminte deviza sub care USL a participat la alegerile parlamentare: "nu vom avea toată puterea până nu vom lua și justiția", deviză promovată cu aplomb de toți cei îngrijorați de un corp al magistraților care ar continua să acționeze independent.

Justiția nu poate fi independentă decât în condițiile în care procedurile de nominalizare a procurorilor-șefi respectă nu numai litera, ci și spiritul legii. Este greu de crezut că miniștrii de justiție care s-au succedat la conducerea acestui portofoliu au avut măcar minima dorință de a declanșa un proces real de selecție a celor mai performanți și prestigioși procurori, care să poată candida cu succes la aceste funcții.

Reaua-credință a USL în relația cu justiția a fost deja demonstrată chiar în nominalizările cel puțin dubioase la acest portofoliu. Astfel că nu ne-a mirat faptul că, atunci când în fața Consiliului Superior al Magistraturii s-au prezentat două candidaturi care nu au convins pe nimeni, niciun cetățean român nu a mai acordat încredere reluării procedurii în desemnarea unor noi candidați.

Este trist pentru România și pentru toți cei care lucrează în sistemul judiciar faptul că nu vom avea noi șefi la Parchetul General și la DNA, până când aceștia nu vor fi pe placul lui Dan Voiculescu, Cătălin Voicu, Adrian Năstase sau Relu Fenechiu. Când spun acest lucru mă bazez pe presiunile uriașe făcut în cadrul USL de aceștia, imediat ce Victor Ponta a "scăpat" către presă intenția de a face nominalizările. Cum era și de așteptat, Victor Ponta a fost imediat pus la colț, punându-l să aleagă între a mai fi prim-ministru sau a numi procurorii-șefi. Și a ales! În detrimentul justiției și în interesul său!

Ceea ce nu înțelege Uniunea Social Liberală este faptul că numirea unor procurori șefi integri, morali și performanți nu este cerută doar de partenerii din Uniunea Europeană, pe care USL continuă să-i trateze cu dispreț. Numirea procurorilor-șefi este reclamată de sistemul judiciar, de numirile subsecvente și de semnalul de continuitate în reformă pe care îl așteaptă toți magistrații. Numirea procurorilor-șefi este cerută de toți românii care, de la Carol I, așteaptă o justiție închinată devizei latine "fiat justitia et pereat mundus". Numirea procurorilor-șefi trebuie să fie semnalul că întregul corp al magistraților nu va mai tremura la apelurile telefonice venite din zona politică, ci să fie tributari doar codului de etică și deontologie al magistraților.

  Mircea-Gheorghe Drăghici - declarație politică: - Necesitatea sprijinirii generației tinere;

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Necesitatea sprijinirii generației tinere"

Cifrele furnizate de oficiul de statistică al Uniunii Europene pe 26 martie 2013 arată faptul că, în Uniunea Europeană, pentru fiecare persoană cu vârsta de 65 de ani sau peste și pentru fiecare copil de până în 15 ani există 4 persoane active.

În același timp, raportul Eurostat subliniază faptul că populația UE continuă să crească, înregistrând o evoluție de 6% față de 1992, fiind la 1 ianuarie 2012 de 503,7 milioane. Totodată, majorarea numărului populației este însoțită și de mărirea categoriei persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani în totalul populației, de la 14% la 18% pentru aceeași perioadă de timp. Mai mult, în ultimii 20 de ani se observă o scădere continuă a ratei căsătoriilor în UE cu 27 de membri, de la 6,3 căsătorii per 1000 de persoane în 1990 la 5,2% în 2000 și 4,4% în anul 2010. În România, rata căsătoriilor la 1.000 de persoane s-a diminuat de la 8,3 în 1990, la 6,1 în 2000, ajungând la 4,9 în 2011.

Ceea ce vreau să subliniez menționând aceste statistici demografice este că rolul pe care tânăra generație îl are în sprijinirea generațiilor de vârsta a treia este din ce în ce mai important. În acest sens, trebuie să susținem orice demers care vizează crearea de noi locuri de muncă și menținerea siguranței locurilor de muncă existente în economia românească, precum și sprijinirea tinerei familii.

Țara noastră are un potențial de resurse umane imens, avem tineri care pot aduce valoare adăugată indiferent de domeniul de activitate despre care vorbim. Cu toții știm că integrarea tinerilor pe piața muncii prin dezvoltarea de politici care să asigure un nivel ridicat de creștere și de ocupare durabilă a forței de muncă, bazate pe cunoaștere, reprezintă unul dintre obiectivele esențiale ale programului de guvernare 2013-2016 ale Guvernului condus de Victor Ponta.

Tinerii români au nevoie de sprijin pentru a-și construi cariere solide, au nevoie de încredere în viitorul lor profesional, pentru a avea curajul de a-și întemeia o familie. De asemenea, investind în generația tinerilor de astăzi, acționăm indirect pentru sprijinirea generației vârstnice, pentru toți cei care au muncit o viață întreagă, sperând la un viitor mai bun pentru copiii lor. Părinții și bunicii noștri merită să aibă o bătrânețe liniștită, lipsită de grija zilei de mâine și de teama de a nu avea bani pentru a-și cumpăra medicamente.

Am convingerea că, prin măsurile socioeconomice luate de guvernarea USL, societatea românească își va regăsi drumul către dezvoltare, către modernizare, către condiții de viață civilizate și decente pentru fiecare român, fie că vorbim de un tânăr care face primii pași pe piața muncii, fie că ne referim la cei care au deja un drum profesional bine stabilit sau la cei care s-au retras de pe piața muncii.

  Mircea-Gheorghe Drăghici - declarație politică: - Absorbția fondurilor europene;

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Absorbția fondurilor europene"

Doresc să salut progresele înregistrate de România în implementarea Programelor operaționale finanțate din instrumente structurale în perioada aprilie 2012 - 25 martie 2013. Aceste evoluții confirmă faptul că țara noastră nu ar fi avut nevoie de împrumuturi externe dacă fosta guvernare era în stare, încă din anul 2007, să gestioneze absorbția fondurilor europene.

Acum un an, în calitate de membru al Comisiei de buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, am avut o întrevedere cu delegația FMI în România. În cadrul acesteia, l-am întrebat pe Jeffrey Franks dacăRomânia ar mai fi avut nevoie de cele două acorduri de împrumut dacă se folosea de miliardele de euro de la CE. Fostul șef al delegației FMI a evitat un răspuns clar pe această temă, dar acum, un an mai târziu, am primit răspuns chiar de la Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Acesta a precizat că ieșirile de capital din 2008 și 2009 nu au fost compensate cu fluxuridin fondurile UE. Guvernatorul BNR susține că România nu a folosit cei 30 de miliarde de euro de la UE, țara noastră compensând cu împrumuturi de la FMI, UE și Banca Mondială.

România poate deveni un exemplu în Europa în ceea ce privește atragerea fondurilor europene. Progresele menționate de Ministerul Fondurilor Europene, în ultimul raport publicat în această lună, arată faptul că țara noastră are resursele necesare pentru a crește absorbția fondurilor europene. Dacă lucrurile ar fi stat așa încă din 2007, cu siguranță situația actuală era alta. Amintesc faptul că, din anul 2007 până la începutul anului 2012, România a reușit să atragă doar 5% din totalul de 30 miliarde de euro.

potrivit cifrelor oficiale publicate de Ministerul Fondurilor Europene, cele mai importante progrese s-au înregistrat în ceea ce privește plățile către beneficiari, care au crescut cu27,43%față de valoarea cumulată până în mai 2012. În cazul POS Mediu, creșterea a fost de 42,24%. Mai mult, valoarea declarațiilor de cheltuieli raportate către Comisia Europeană a înregistrat un progres mediu de43,84%în plus față de valoarea cumulată până în mai 2012, din care pentru POS Mediu +56,5%, POS CCE + 53,16%, POSDRU + 51,58% și PODCA + 46,08%. De asemenea, a crescut și valoarea sumelor rambursatede Comisia Europeană, înregistrându-se un progres mediu de +41,78% față de valoarea cumulată până în mai 2012. Valoarea totală a plăților către beneficiari a fost de5,29 miliarde de euro, din care contribuția UE va fi de 4,76 miliarde de euro. De remarcat că suma reprezintă peste un sfert din alocarea UE pentru intervalul 2007-2013.

  Florin Mihail Secară - declarație politică cu subiectul: Nu avem toată puterea până nu luăm și justiția!;

Domnul Florin Mihail Secară:

"Nu avem toată puterea până nu luăm și justiția!"

Aceasta a fost de fapt deviza care a coagulat Uniunea Social- Liberală, sub patronajul mentorilor săi: Dan Voiculescu și Cătălin Voicu. Cine a mai avut vara trecută vreo urmă de îndoială că miza supremă a USL ar fi alta decât aceea de a-și subordona în mod categoric și definitiv justiția, acum nu cred că ar mai avea vreun motiv să creadă altfel.

Timpul se scurge, repede și sigur, iar Uniunea Social- Liberală nu a reușit într-un an de guvernare să declanșeze o procedură serioasă, transparentă și de bună-credință de selecție și nominalizare a celor mai importanți magistrați din România: procurorul-șef al Departamentului Național Anticorupție și procurorul general al României. Disprețul arătat pentru justiție s-a putut lesne constata chiar prin nominalizările de slabă calitate la conducerea Ministerului Justiției, fără niciun fel de legătură cu reforma din acest sistem, ci mai degrabă cu dosare instrumentate de parchete și cu strânse legături de afaceri cu persoane dubioase.

Zilele trecute, când jurnaliștii, obosiți să mai tot aștepte o nominalizare decentă la DNA sau la parchetul general, au vehiculat ca posibil candidat numele fostului procuror-șef Laura Kovesi, doar la auzirea acestui zvon Crin Antonescu, Dan Voiculescu și Cătălin Voicu au intrat în sevraj, amenințând cu ruperea USL.

Cum își mai poate închipui cineva că imaginea României în Uniunea Europeană poate fi ameliorată atâta vreme cât cei care conduc astăzi România ruinează cu o consecvență ieșită din comun toate eforturile făcute de români, în perioada 2004-2011, pentru reformarea capitolului justiție și afaceri interne?!

Doar cine nu a citit raportul elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare își mai poate face speranțe deșarte că imaginea României se va schimba prin talk-show-uri la televiziunile de partid. Doar cine nu cunoaște USL poate afirma că aceasta nu are mize reale în justiție, căci nu numai noi, ci o Europă întreagă știe că în Guvernul României se află miniștri anchetați penal, că în administrația publică baronii locali ai USL, denumiți generic președinți de consilii județene, sunt cei pentru care legea nu contează, că în USL parlamentari cu dosare grele decid când să cadă guvernul sau ce lege trebuie să se aplice în sistemul judiciar.

Am speranța ca românii vor reacționa și vor sancționa ferm încrederea uriașă pe care au încredințat-o Uniunii Social-Liberale în anul 2012, în special la alegerile care vor avea loc anul viitor pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European. USL a demonstrat deja că nu-i convine și e incomodată de apartenența la Uniunea Europeană. Așadar, știind că USL nu se va abate de la politica profund antieuropeană, propun românilor să nu-i împovăreze trimițându-i acolo unde urăsc cel mai mult, și anume în Parlamentul European.

  Andrei Dominic Gerea - declarație politică privind Reforma în domeniul sănătății, una din principalele preocupări ale PNL pentru anul 2013;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Reforma în domeniul sănătății, una dintre principalele preocupări ale PNL pentru anul 2013"

Reforma reală și temeinică a sistemelor publice reprezintă un deziderat major, asumat în mod serios de către Partidul Național Liberal. Dorim să începem această guvernare cu reformarea substanțială a sistemului de sănătate din România. Primul pas în acest sens îl vom face prin restructurarea sistemului, obiectiv care pornește de la un principiu simplu, pe care cetățenii îl așteaptă de foarte multă vreme: cheltuirea a cât mai puțini bani pentru birocrație, dar cu mult mai mulți pentru pacienți.

Considerăm că reforma în sănătate nu mai poate fi amânată la nesfârșit, deoarece, timp de mai bine de 20 de ani, deși au fost făcuți ceva pași în sistem, aceștia au fost anulați de interesele fostelor guvernări ale PD-L. De aceea, PNL consideră că nu mai avem timp de pierdut în această guvernare și a hotărât ca anul 2013 să fie unul al schimbărilor radicale în domeniul sănătății.

Astfel, reorganizarea este doar primul pas dintr-un amplu proces de reorganizare de la nivelul Ministerului Sănătății, portofoliul liberal al actualei guvernări a USL.

De data aceasta, noi, liberalii, vrem să facem reformă în adevăratul sens al cuvântului, una pentru pacienți, pentru respectarea reală a drepturilor lor, dar și pentru îmbunătățirea substanțială a actului medical. Noi nu promovăm doar discursuri goale de conținut, doar vorbe în vânt, prin care să-și mai facă loc încă o pseudoreformă, așa cum a fost practicată și clamată îndelung de către fostele guvernări ale domnului Băsescu. Reforma portocalie a fost făcută sub presiuni politice, dar, mai ales, a fost pusă în slujba unor grupuri de interese care parazitează sistemul de sănătate. Noi avem în vedere ca, prin procesul de reorganizare și restructurare din sănătate, să translatăm o serie de activități de la centru către comunitățile locale. De fapt, prin demersurile noastre dorim să accelerăm și să amplificăm descentralizarea.

În acest sens, reorganizarea și restructurarea direcțiilor de sănătate publică și a caselor județene va fi făcută până la data de 15 mai și acest lucru va avea și un impact major asupra bunei gestionări a banilor publici. Această hotărâre va aduce o economie de 50 de milioane de euro, bani care pot fi folosiți pentru cumpărarea de medicamente sau pentru programele naționale, inclusiv pentru bolnavii de cancer.

De asemenea, în cadrul procesului de reorganizare din domeniul sănătății se vor înființa mai multe agenții, și anume: Agenția Națională de Programe, cu atribuții în realizarea programelor de sănătate, elaborarea lor, stabilirea bugetului, coordonarea și intervenția ori de câte ori este nevoie ca programele să se desfășoare în condiții normale, fără niciun fel de sincope, și Agenția Națională de Achiziții și Investiții în Sănătate, care va avea atribuții importante în ceea ce înseamnă viziunea asupra infrastructurii sanitare, elaborarea tuturor documentațiilor necesare pentru orice investiție, monitorizarea acestora, inclusiv organizarea de achiziții pentru echipamente și imobile, tot ceea ce este nevoie pentru a construi o infrastructură modernă. Aceeași agenție se va ocupa și de punerea în aplicare a achizițiilor centralizate. Această agenție va prelua o activitate extraordinar de importantă de la Agenția Națională a Medicamentului - dispozitivele medicale.

O altă intenție în acest proces este și reformarea Institutul Național de Sănătate Publică, cu dezvoltarea în regiuni, și nu în județe, la fel și Institutul Național de Medicină Legală. O altă modificare este cea a contractului-cadru: adică prin noul contract-cadru arătăm că se poate să avem în același timp servicii mai bune pentru pacienți și economii la bugetul spitalelor. Vom face acest lucru punând ordine în sistemul de internări (eliminând internările fictive) și crescând fondurile alocate pentru medicina de specialitate, pentru centrele multifuncționale și pentru îngrijirea la domiciliu.

De asemenea, fondurile alocate ambulatoriului de specialitate vor crește cu 50%, iar cele pentru îngrijiri la domiciliu cu 64%.

Vom încuraja spitalizarea de zi, unde sunt costuri mai mici, la aceeași calitate și cu aceiași medici din spital, care vor oferi consultații în ambulatoriul de specialitate. Aproximativ 40% din internările în spital pot fi rezolvate în spitalizare de zi.

Având în vedere că în ultimii ani, arieratele acumulate în sistem au dus la un blocaj fără precedent al diferitelor programe de sănătate, dar și la unul al activității celor mai importante spitale, considerăm că utilizarea judicioasă a fondurilor pentru sănătate, precum și economisirea acestora, acolo unde este posibil, va putea schimba radical sistemul public de sănătate din România. De exemplu, numai din reorganizarea pe care o avem în vedere acum la nivelul Ministerului Sănătății, se pot realiza economii de aproximativ 100 milioane de lei (aproximativ 20 de milioane de euro), ceea ce înseamnă un lucru bun pentru pacienți, deoarece preocuparea noastră principală este pacientul. Reforma este pentru el, pentru a-i asigura accesul cât mai larg și în condiții cât mai bune la servicii medicale.

Prin actualele noastre demersuri dorim să punem în mod real ordine și eficiență în sistemul nostru public de sănătate. Cu alte cuvinte, dorim să facem tot ce este posibil pentru ca, de acum înainte, nimeni să nu-și mai poată bate joc de banii publici destinați celor bolnavi, bani care oricum sunt puțini în România, în comparație cu celelalte state europene.

  Gheorghe Dragomir - declarație politică cu titlul: O nouă încălcare a atribuțiilor prezidențiale - Mișcarea Populară, moșită pe Facebook de consilierii lui Traian Băsescu;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"O nouă încălcare a atribuțiilor prezidențiale -Mișcarea Populară, moșită pe Facebook de consilierii lui Traian Băsescu"

La doar două zile după ce Traian Băsescu le-a spus adio pedeliștilor, transmițându-le fluturând din mână că se va implica în ridicarea unui nou partid de dreapta, consilierul prezidențial Cristian Diaconescu a anunțat pe blogul personal înființarea fundației "Mișcarea Populară", platforma politică ce se vrea a fi "un real catalizator pentru implicarea societății românești în elaborarea și implementarea deciziilor majore care ne privesc".

Cu alte cuvinte, un soi de unealtă de salvare a mult-iubitului conducător abandonat chiar de cei care nu cu mult timp în urmă îi ridicau osanale de la tribuna PDL.

Până la acel moment însă mișcarea ticluită de Traian Băsescu a început să strângă fani unde altundeva decât pe...Facebook, rețeaua de socializare devenită de curând atât de dragă șefului statului. Primul simpatizant? Nimeni altul decât consilierul prezidențial Sebastian Lăzăroiu, care a anunțat că se va înscrie și el în această fundație. Imediat au început a se auzi pe rețelele de socializare țopăielile de frenezie din partea colegilor săi care strigau cu disperare că vor și ei în acest proiect. Este și cazul purtătorului de cuvânt al lui Traian Băsescu, Bogdan Oprea, care a anunțat: "Și eu subscriu, Sebastian".

Deși lansată de consilierii prezidențiali, Mișcarea Populară nu este altceva decât ideea lui Traian Băsescu. A recunoscut-o cu nonșalanță: "E ideea mea lansarea acestei fundații. S-a oferit Cristian Diaconescu să o lanseze. Nu voi avea nicio contribuție la conducerea ei, nu voi fi nici măcar în board, deși legea îmi permite, dar voi veghea și o voi încuraja să existe. La conducerea ei trebuie să fie un om de prestigiu. Poate să fie din zona de afaceri, culturală, jurnalistică. Trebuie să fie un om care să fie expresie a neangajamentului politic", a declarat Băsescu.

Așa că, la doar câteva zile de la acest anunț, a fost vehiculat și numele celui care va conduce fundația, în persoana decanului Facultății de Sociologie din cadrul Universității București, Marian Preda. Informația în acest sens a fost publicată pe blogul consilierului prezidențial Cristian Diaconescu. Numele lui Marian Preda nu este nou pe eșichierul politic românesc, acesta fiind vehiculat în 2011 pentru postul de ministru al muncii, după demisia lui Ioan Botiș. Marian Preda este cel care a condus Comisia prezidențială pentru analiza riscurilor sociale și demografice, printre recomandările căreia figurează legalizarea prostituției și a consumului de droguri. Interesante "viziuni" pentru "omul de prestigiu" care se pregătește în aceste zile să devină șeful Mișcării Populare...

Acestea fiind spuse, iată că Traian Băsescu ignoră din nou prevederile Constituției referitoare la echidistanța pe care ar trebui să o aibă președintele României față de partidele politice. Nu numai că și-a instruit consilierii să creeze o așa-zisă fundație de dreapta, dar se și laudă public cu susținerea pe care o dă proiectului. Mai mult, președintele a anunțat chiar că se va implica personal în organizarea fundației, prin cunoștințele pe care le are, în vederea obținerii de sedii locale, dar și de susținere pentru noua sa mișcare.

Sub pretextul Mișcării Populare, Băsescu a găsit o nouă strategie de a se implica în viața politică, iar cei care îi pregătesc acțiunile nu sunt alții decât consilierii săi prezidențiali. Deveniți peste noapte...de dreapta! Este cazul fostului social-democrat Cristian Diaconescu, cel care se vrea acum a fi portavocea autointitulatei Mișcări Populare de dreapta, dar care în 2011 lansa Platforma de Stânga, aducând elogii stângii progresiste.

Înființarea Mișcării Populare nu reprezintă altceva decât un episod ridicol în cariera politică a lui Traian Băsescu, o nouă mișcare de inducere în eroare a electoratului, iar faptul că niște consilieri prezidențiali în funcție înființează mișcări politice este fără precedent în istoria politică a României. În plus, trebuie subliniat că, indiferent dacă va deveni partid politic sau nu, această așa-zisă Mișcare Populară nu va fi un adversar pentru nimeni și nici nu va reprezenta o forță în peisajul politic românesc.

Am convingerea că această fundație nu are nicio legătură cu dreapta, așa cum n-a avut legătură cu dreapta nici guvernarea pedelistă patronată de Traian Băsescu.

Astăzi, singurul partid autentic de dreapta din România este Partidul Național Liberal, care și-a reafirmat, cu diferite ocazii, ca obiectiv strategic pe termen lung reconstrucția dreptei autentice, bazată pe valori, și nu derivată din conjuncturi, false supărări ori contrazisă de acțiunea politică.

  Gigel-Sorinel Știrbu - intervenție ce are ca subiect 2 aprilie - Ziua Internațională a Cărților pentru Copii și Tineret;

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

"2 aprilie - Ziua Internațională a cărților pentru copii și tineret"

În anul 1967, UNESCO a stabilit ca data de 2 aprilie, ziua de naștere a scriitorului Hans Christian Andersen, să fie sărbătorită ca Ziua Internațională a Cărții pentru Copii și Tineret. Această zi reprezintă prilejul ideal pentru promovarea literaturii pentru tineri și pentru stimularea dorinței de lectură a celor mai mici cititori. În era internetului și a socializării pe diverse rețele, aceasta este o ocazie oportună de a-i face pe tineri să iubească lectura cecontribuie la dezvoltarea imaginației tinerilor, la formarea unui vocabular bogat și de ce nu, la scrierea corectă în limba română.

Este obligația noastră, a adulților, de a avea grijă de generația tânără și de a reda bibliotecilor locul cuvenit în educația tinerei generații. De aceea, este binevenită oferta unor biblioteci județene de a face înscrieri gratuite la toate secțiile și filialele.Sunt absolut necesare și lăudabile, nu doar în această zi, acțiunilede colectare de cărți pentru copii pentru a fi donate bibliotecilor comunale - instituțiilese confruntă încă cu probleme legate de fondul insuficient de carte.

Când spun că acțiunile de colectare sunt necesare și lăudabile, și spun că trebuie să se desfășoare oricând, vin și cu o propunerepentru toți colegii din Parlament, indiferent de culoare politică, să ne dedicăm și noi acestei acțiuni. Concret, propun ca toți colegii deputați și senatori care pot să doneze cărți pentru copii și tineretsă le aducă aici, la Parlament. Nu se pune problema unui termen limită, ci, în funcție de posibilități și de dispoziția fiecăruia, cărțile donate pot fi înmagazinate într-un spațiu de la Comisia pentru cultură a Camerei Deputaților, iar atunci când se strâng în cantitate suficientă, vor fi triate cu sprijinul experților și consilierilor de la comisie, după care urmează să luăm legătura cu factorii culturali din județe pentru a le distribui bibliotecilor comunale, dar și școlilor speciale din București sau din țară.

Consider că nu este un efort prea mare din partea noastră să punem și noi umărul și să contribuim la sprijinirea celor care vor să citească și nu au posibilitățile să o facă. Consider că propunerea pe care o fac este în concordanță cu ceea ce s-a sărbătorit ieri. Și vă rog să nu uitați: orice copil în plus atras de partea cărții, orice copil în plus intrat într-o bibliotecă poate însemna mai târziu un tânăr instruit.

  Grațiela Leocadia Gavrilescu - declarație politică despre Fiscul risipitor;

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

"Fiscul risipitor"

Dintre "plicurile cu antet" pe care le primesc administratorii firmelor, indubitabil, cele mai "înspăimântătoare" sunt acelea trimise de Ministerul Finanțelor Publice, Agenția de Administrare Fiscală, Administrația Finanțelor Publice a localității de domiciliu.

Debitele restante, amenzile, popririle, sechestrele, blocarea conturilor și toate celelalte "vești" asemănătoare sosesc în căsuța poștală sub aceleași amintite însemne. De destul timp, însă, probabil interesat, același tip de plicuri au un conținut cel puțin ciudat: înștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale.

Pe scurt, contribuabilul de bună-credință, care și-a plătit la timp și în cuantumul corect impozitele datorate, este înștiințat de cel care le-a încasat - statul, Ministerul de Finanțe Agenția etc. -, la rând cu rău-platnicul, că nu are nicio datorie.

O astfel de "corespondență" poate că ar fi avut o logică, dar numai în situația în care fițuica respectivă ar fi putut fi utilizată drept certificat fiscal și ar fi scutit contribuabilul de efortul fizic și cheltuiala de a mai face rost de unicul certificat fiscal recunoscut - luat cu coadă de la ghișeu, timbrat, plătit cu/ori fără taxa de urgență -, strict necesar în anumite situații de genul licitațiilor, vânzărilor de bunuri din patrimoniul firmei etc.

Din păcate, însă, scrisorica pe care - ca ieri - le-o aducea o anumită firmă de curierat, iar azi le-o aduce poștașul, nu produce efecte pozitive decât în conturile celor din filiera emitent distribuitori, firma care vinde hârtie și plicuri, cea care le tipărește, firma de curierat, Poșta Română - și aceasta pe cale de a se privatiza etc.

Nu pot realiza dimensiunea exactă a risipei, dar mi-o pot imagina. În scurt timp, mă voi adresa și ministrului de finanțe pentru precizări și mai ales pentru a-i solicita să identifice vinovați și soluții urgente pentru stoparea acestei risipe... cu dedicație.

  Titi Holban - declarație politică referitoare la criza financiară globală și consecințele nefaste pe care le-a avut asupra economiei românești;

Domnul Titi Holban:

România a fost afectată în ultimii ani de o criză financiară globală, care nu și-a spus încă ultimul cuvânt și care a avut ca efect scăderea drastică a nivelului investițiilor străine directe în economia românească.

Consecința s-a văzut în diminuarea resurselor încasate la bugetul de stat și pe fondul unei guvernări dezastruoase a PDL, ale unor politici iresponsabile de ajustare economică, de tăiere a veniturilor populației și de falimentare a mediului de afaceri, toate promovate între 2009 și 2011. O altă consecință nefastă, cu impact direct pentru bugetul de stat, a fost rata scăzută a absorbției fondurilor europene înregistrată de fosta guvernare și blocarea unor programe operaționale sectoriale în timpul foștilor miniștri PDL.

În aceste condiții, una dintre preocupările majore ale actualului Guvern USL este creșterea încasărilor la bugetul de stat, concomitent cu îmbunătățirea ratei de absorbție a fondurilor alocate de Uniunea Europeană pentru România.

Creșterea veniturilor la buget nu se poate face fără simplificarea și modernizarea sistemului fiscal, fără politici coerente de sprijinire a mediului de afaceri, în sensul creării de locuri de muncă aducătoare de plusvaloare în economie. Toate aceste obiective sunt asumate la nivelul politicii USL, iar prioritar pentru acest an este rescrierea Codului fiscal și al celui de procedură fiscală pentru a asigura coerență și transparență, dar și o interpretare facilă.

Pe termen scurt, viziunea strategiei fiscal-bugetare a USL este de a concilia nevoia de consolidare fiscală, prin asigurarea unor echilibre macroeconomice sustenabile, cu nevoia de relansare și de creștere economică. Reforma sistemului de colectare și de administrare fiscală este parte integrantă a acestei strategii, urmând modelul statelor performante din UE, pentru a combate eficient evaziunea fiscală din economie. În acest sens, toate structurile de control operativ se vor reuni într-o singură structură pe zona de evaziune și antifraudă la nivel național și regional.

Ministerul Finanțelor își propune, de asemenea, să informatizeze întregul sistem, să elimine contactul direct între contribuabil și funcționarul din administrația fiscală. Pentru a sprijini IMM-urile și a stimula investitorii, Ministerul Finanțelor va implementa în perioada imediat următoare o nouă măsură fiscală, un ajutor de minimis de până la 200.000 de euro schemă de stat, care e agreată cu UE sub formă de grant. Această măsură se adresează atât firmelor care sunt la început de drum, cât și celor cu activități în derulare, iar obiectivul principal este crearea locurilor de muncă.

Am convingerea că toate aceste măsuri vor duce treptat, pe termen mediu și lung, la creșterea veniturilor la buget și la îndeplinirea obiectivelor asumate până în 2016 privind îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor, adevărații beneficiari ai oricăror politici publice promovate de Guvern.

  Daniel Iane - declarație politică despre decizia Guvernului USL de a reduce TVA la pâine începând cu data de 1 iulie a acestui an;

Domnul Daniel Iane:

Guvernul USL demonstrează, o dată în plus, că își ține promisiunile făcute în anul electoral 2012 și a adoptat decizia de a reducere TVA-ul la pâine începând cu data de 1 iulie a acestui an. Măsura vine în întâmpinarea nevoilor românilor, în primul rând prin influențarea prețului pâinii la raft, care va scădea, dar își propune și lansarea unui proiect pilot prin care să se demonstreze că până la sfârșitul anului vor crește încasările bugetare prin reducerea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării veniturilor.

La acest capitol, al conformării voluntare de plată a impozitelor, trebuie să ajungem la peste 90 de procente pentru a putea spune, așa cum anunța și Ministerul de Finanțe, că suntem o administrație performantă. USL, în opoziție sau la guvernare, este o formațiune politică orientată către bunăstarea populației și care nu a susținut niciodată creșterea impozitelor de orice fel. Nu trebuie să uităm că un nivel de impozitare ridicat reduce, invariabil, colectarea.

Am certitudinea că, pe lângă îmbunătățirea colectării impozitelor și scăderea prețului la raft, reducerea taxei pe valoare adăugată la pâine va revigora industria alimentară prin stimularea producției și evitarea unor insolvențe sau trimiterea angajaților în șomaj. Mai mult, cei care acum fac evaziune fiscală și câștigă din neplata TVA-ului către stat vor avea "surpriza" să constate o reducere substanțială a veniturilor ilicite pe care le obțineau prin ocolirea achitării taxelor către statul român.

În final aș vrea să salut inițiativa USL care și-a propus, în urma implementării acestui proiect pilot și în funcție de rezultatele care vor fi contorizate la sfârșitul anului 2013, ca reducerea TVA să fie gradual aplicată și la făină și cereale, astfel încât de această măsură să beneficieze tot lanțul de producție.

  Miron Ignat - declarație politică cu tema Săptămâna altfel;

Domnul Miron Ignat:

"Săptămâna altfel"

În această săptămână elevii claselor primare și gimnaziale au un program diferit, numit "Săptămână altfel", sub genericul " Să știi mai multe, să fii mai bun!". Nu se mai organizează cursuri conform orarului obișnuit al unității de învățământ, ci după un orar special.

Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a lansat un program național în cadrul unităților de învățământ, care este dedicat activităților educative extracurriculare și extrașcolare. Programul include activități culturale, educative, sportive, de promovare a valorilor umanitare, voluntariat, implicare în societate, comunicare, sănătate, activități ecologice și de protecția mediului, activități de educație rutieră, protecție și de situații de urgență.

Scopul acestui program admite implicarea concomitentă a elevilor și a profesorilor, astfel încât să poată pune în valoare talentele copiilor în diferite domenii, să stimuleze participarea lor la diverse acțiuni, care corespund cu obiectivele educaționale. Fiecare unitate de învățământ și-a elaborat propriul program de activități, după colectarea propunerilor din cadrul orelor de dirigenție cu elevii din primul semestru, a ședințelor cu părinții și din cadrul ședințelor de consiliu profesoral.

Pentru unii dintre elevi "Săptămâna altfel" este mult mai importantă și plină de emoție, deoarece ei participă la etapa națională a olimpiadele școlare pe discipline de învățământ.

În acest an, olimpiada de limbă rusă maternă se desfășoară la Caransebeș, în același timp cu olimpiada de limbă croată. Etapa națională a reunit un număr de peste 40 de elevi ruși-lipoveni din partea cărora așteptăm rezultate excelente.

Succes tuturor elevilor participanți!

  Ioan Bălan - declarație politică despre Transparența bugetară a USL;

Domnul Ioan Bălan:

"Transparența bugetară a USL"

Una dintre condițiile fundamentale ale bunei guvernări o reprezintă transparența acțiunilor autorităților publice centrale și locale, în scopul unei bune și corecte informări a cetățenilor. Nu cred să fi reclamat cineva, în perioada 2010-2011, că guvernarea susținută de Partidul Democrat Liberal nu a întreprins toate eforturile prin care să facă cunoscut publicului execuția conturilor naționale, dinamica principalelor componente de încasări bugetare, precum și evoluția cheltuielilor publice, mergându-se chiar până la publicarea salariilor lunare încasate de funcționarii din administrația publică. Acest demers a reprezentat o reală modernizare și transparentizare a cheltuirii resurselor financiare publice, practică compatibilă cu cele europene.

Chiar dacă eforturile pentru transparentizare au fost mari, rezistența instituțională a fost pe măsură, aceste practici au fost abandonate imediat ce USL a câștigat prin tertipuri parlamentare puterea politică. USL și-a arătat adevărata față începând cu prima rectificare bugetară din luna august 2012, ascunzând tuturor românilor faptul că peste un miliard de euro alocați investițiilor au dispărut ca prin minune, fiind realocați fără criterii obiective către nevoile clientelei de partid. Astfel românii nu au știut că investițiile la metrou, la continuarea lucrărilor pentru autostrăzi au fost abandonate, iar șantierele închise.

A urmat apoi "secretizarea" proiectului bugetului de stat pentru anul 2013. Chiar dacă l-au amânat nejustificat timp de cinci luni de zile, cu efecte deosebit de negative asupra economiei României, cea mai importantă lege anuală a fost ținută "la sertar" și prezentată Parlamentului României doar cu câteva zile înainte de adoptare. Argumentul susținut de domnul Victor Ponta a fost acela că Ponta 1 nu-i tot una cu Ponta 2. Toată lumea cunoștea, însă, că ultima prioritate a USL o reprezenta și o reprezintă buna guvernare și creșterea bunăstării românilor.

Zilele trecute, lipsa transparenței bugetare practicată constant de USL s-a demonstrat din nou extrem de nocivă atât pentru români, cât și pentru mediul de afaceri. În cadrul aceluiași guvern, doi dintre liderii alianței de guvernare se contraziceau, de parcă nu ar fi avut toate pârghiile guvernării în mână, asupra sustenabilității finanțelor publice pe anul 2013. "Să fim fericiți dacă vom avea bani de pensii și salarii!", ofta pesimist un proaspăt convertit liberal. "O să tai salarii la Consiliul Județean Caraș-Severin", răspundea, într-o notă de sarcasm și limbaj specifică periferiilor suburbane, prim-ministrul României.

Economia României și mediul internațional acționează automat la astfel de declarații iresponsabile. Răul pe care îl face Ponta, încercând fără succes să se impună asupra baronilor locali, este uriaș. Este adevărat, însă, că lipsa de transparență, guvernarea făcută în bătaie de joc și declarațiile iresponsabile făcute de membrii USL fac tot mai greu de plătit pensiile și salariile în sistemul public.

Victor Ponta nu dorește să fie transparent, nu vrea să facă cunoscută adevărata față a conturilor naționale, pentru că astfel românii ar afla faptul că economia României se chinuie din toate puterile să crească, însă primește permanent piedici de la guvern, încasările bugetare sunt modeste, iar un an de guvernare USL echivalează cu un an de întârziere în dezvoltarea României și majoritatea reformelor mutilate.

  Vasile Iliuță - declarație politică intitulată USL a adus numai dezamăgire și sărăcie!;

Domnul Vasile Iliuță:

"USL a adus numai dezamăgire și sărăcie!"

Uniunea Social-Liberală a câștigat alegerile parlamentare de anul trecut cu promisiuni populiste, dar și-a dezamăgit alegătorii din primele zile de guvernare. Totul a fost o mare minciună și a început cu scumpiri și iar scumpiri, cu creșterea impozitelor și taxelor locale cu 16%, mărirea accizelor, creșterea euro, creșterea prețurilor la gaze, carburanți, la alimente, RCA și taxa de mediu, și lista poate continua.

Acest guvern lăudat nu a găsit strategii concrete și coerente pentru o creștere economic viabilă și implicit pentru o viață mai bună, așa cum a promis, și ca alternativă disperată continuă cu scumpiri, scumpiri care aduc doar sărăcie, disperare pentru majoritatea populației, care este de la 1 aprilie nevoită să bage mână tot mai adânc în buzunare. Cresc accizele la țigări și bere, cresc taxele pentru pașapoarte și pentru traversarea podurilor, și, nu în ultimul rând, a intrat în vigoare controversata coplată, deci taxa pe spitalizare.

Ați uitat domnule prim-ministru ce ați promis în programul de guvernare? Vă reamintesc eu: scăderea taxei pe valoarea adăugată la 19%, precum și impozitul diferențiat, reducerea contribuțiilor sociale plătite de angajatori cu 5%, iar graba cu care ați dispus ca scumpirile să intre în vigoare luni, și nu de la 1 iulie, arată disperarea dumneavoastră, arată că situația României este dezastruoasă, la fel ca bugetul țării, stagnarea și inflația sunt la ordinea zilei. Oare sunteți interesat doar de proprii oameni care vă înconjoară? unde sunt reformele viabile cu care ne-ați păcălit?

Și ca viața noastră să fie mai bună, pe lângă atâtea taxe și atâta sărăcie, doriți să faceți disponibilizări în marile companii de stat, în administrație și sănătate, o abordare deloc diferită de a guvernelor precedente.

Frumoasă primăvară ați adus românilor domnule Ponta, un 1 aprilie, ziua păcălelilor, cu schimbări mult așteptate ce nu au mai venit.

  Laurențiu Chirvăsuță - declarație politică: Modernizarea României este principala cale spre progres;

Domnul Laurențiu Chirvăsuță:

"Modernizarea României este principala cale spre progres"

Asumarea de către Uniunea Social-Liberală a principalului obiectiv privind modernizarea statului reprezintă o importantă decizie politică pe care nimeni până acum nu a reușit să o definitiveze și să o înscrie într-un tipar atât de clar cum a reușit USL.

Am asistat de-a lungul timpului la multe declarații făcute pe marginea acestui subiect, de fiecare dată el fiind dat uitării din următoarea secundă după ce au fost și rostite.

Schimbarea Constituției și punerea în aplicare a procesului de regionalizare a țării sunt principalele repere luate de USL în înfăptuirea modernizării statului. Primii pași au fost deja făcuți, constituirea comisiei de revizuire a Constituției și demararea dezbaterilor pe marginea proiectului de regionalizare sunt dovezile dorinței de acțiune a USL în atingerea scopului propus. Oricine ar încerca să arate contrariul se poate înșela sau poate fi catalogat ca fiind de rea-credință.

Trebuie, în finalul declarației mele politice, să subliniez că niciodată România nu a avut parte de o asemenea forță hotărâtoare în spiritul modernizării statale prin mijloacele cele mai importante - Constituția și Regionalizarea.

Cred că USL este la ora actuală principala forță care poate îndeplini această dorință națională, singura care poate asigura un progres real al României, membră a unui club european bine structurat.

  Liliana Ciobanu - declarație politică cu tema: Opriți dictatura funcționarilor publici!;

Doamna Liliana Ciobanu:

"Opriți dictatura funcționarilor publici!"

În accepțiunea generală, prin funcționar publicînțelegem persoana care prestează o activitate mai mult sau mai puțin specializată în cadrul unui serviciu publicși care este remunerată din fonduri publice. Serviciul publiceste un organism înființat prin lege sau pe baza legii, de către stat, județ sau comună, pentru satisfacerea intereselor generale ale comunității respective. În sens larg, sunt funcționari publici parlamentarii, șeful de stat, membrii guvernului, magistrații, persoanele încadrate în administrația publică civilă centrală și locală, cadrele didactice din unitățile de învățământ de stat, militarii, polițiștii, precum și alte categorii, fiecare având misiuni specifice și regimuri juridice dintre cele mai diverse. În ciuda complexității atribuțiilor ce le revin și a diversității conținutului activităților pe care le desfășoară, toți funcționarii publici, fără deosebire, au o misiune generală comună, respectiv cea de a acționa, într-o formă sau alta, pentru realizarea interesului general în cadrul unui serviciu public.

La modul firesc, funcționarul public trebuie să-și călăuzească activitatea în slujba cetățeanului în spiritul unei deontologii profesionale, în numele unui cod etic respectat dincolo de lege și de fișa postului activității lui. Din păcate, marea majoritate a funcționarilor publici din România pot fi numiți, fără teama de a greși, "funcționari politici", deoarece desemnarea lor într-un post sau o funcție a survenit pe propteli politice, chiar dacă au susținut sau nu vreun concurs. Aceasta nu înseamnă însă că ei nu sunt supuși unor reguli etice, însă răspunderea lor este de natură politică, nu disciplinară.

Puțină lume știe că există o lege specială prin care funcționarii publici trebuie să aibă o conduită exemplară, profesionistă și sancționabilă. Principiile de natură deontologică ale conduitei profesionale a funcționarilor publici, formulate la art.3 din Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, sunt: prioritatea interesului general, principiu care exprimă conceptul etic de datorie, conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a considera interesul general mai presus de interesul personal,în exercițiul funcțiunii; asigurarea egalității de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, care exprimă conceptul etic de echitate conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a aplica același regim juridic în situații identice sau similare; profesionalismul, principiu conform căruia funcționarii publici au obligația de a îndeplini atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și conștiinciozitate; imparțialitatea și independența; integritatea morală; cinstea și corectitudinea. Și așa mai departe!

În România anului de "grație" 2013, dar și în anii precedenți, legile sunt făcute pentru a fi încălcate, iar funcționarul public se comportă dictatorial, ca un fel de "stat în stat". Fără a intenționa să generalizez, reamintesc doar întâmplarea de zilele trecute, când o funcționară din Ministerul Sănătății l-a făcut "bou" și "handicapat" pe un bolnav de cancer. După ce bărbatul a cerut lămuriri despre medicamentele cu care ar trebui să fie tratat și care lipsesc, funcționara din Ministerului Sănătății nu a închis corect telefonul, iar bărbatul a ascultat conversația dintre angajați. Astfel, bărbatul a auzit cum funcționara se plângea că trebuie să le dea explicații "tuturor handicapaților" și alte asemenea expresii jignitoare. Cristian Cojocaru este unul dintre miile de pacienți căruia statul, prin Ministerul Sănătății, ar trebui să îi asigure tratamentul pentru a învinge boala cu care luptă de opt luni. Are cancer, iar cele mai multe medicamente și le procură singur. Paradoxal, funcționara a scăpat cu o sancțiune extrem de blândă, ministrul terminator a sănătății românești Eugen Nicolăescu a decis doar să-i taie angajatei 5% din salariu timp de două luni... Într-o democrație civilizată, ar fi trebuit să plece și ministrul și funcționara din sistem.... La noi însă, pe principiul "o mână spală pe alta", se întâmplă invers, nimeni nu răspunde, nimeni nu plătește, doar omul de rând suferă... Și exemplele pot continua cu miile în fiecare comunitate din această țară care are funcționari publici în "sprijinul" populației. Unii dintre ei, din păcate, se cred Dumnezeu pe pământ, sfidează oamenii, își bat joc de contribuabili, știind că nu li se poate întâmpla mai nimic, ca și în cazul salariatei Ministerului Sănătății. Astfel se ajunge la alte umilințe îndurate fără vreo vină de români, unii dintre ei "tratați" cu uși în față de funcționarii Ministerului Finanțelor, sub lozinca "s-a terminat programul la ora 13"...

Dacă am vorbit despre dictatura funcționarilor publici, nepedepsiți la rândul lor de șefi ajunși în funcții pe aceleași criterii de clientelism politic și fără merite profesionale, nu are rost să mai amintim de "zeciuiala" pe care o cer acești slujbași ai statului pentru serviciile prestate conform atribuțiilor lor profesionale. Un porc, o pungă de cafea și bani fără număr sunt șpăgi mărturisite de români date funcționarilor publici pentru diverse utilități și servicii publice care trebuiau oferite gratuit: certificate de naștere, eliberări de diverse documente, instalarea unui punct de consum, locuri de veci, transport gunoi etc. Toate acestea se întâmplă în primării și în alte instituții ale statului din România. Întrebarea este "până când?"; una retorică, evident...

  Mihai Lupu - declarație politică referitoare la Cum respectă Traian Băsescu Constituția României?;

Domnul Mihai Lupu:

Cum respectă Traian Băsescu Constituția României?

Prin declarațiile pe care le-a susținut în ultimele zile, Traian Băsescu demonstrează încă o dată că și-a uitat complet atribuțiile prezidențiale legale sau, și mai grav, că n-a ținut și nici nu va ține vreodată cont de acestea, ci doar de propria sa voință!

Vorbim despre același Președinte Traian Băsescu, care ne-a demonstrat din plin, de-a lungul celor aproape două mandate prezidențiale ale sale, că doar politica bunului plac contează pentru Domnia sa și că respectul său pentru legea de căpătâi a țării, Constituția, a fost de la început inexistent și așa va rămâne până la finalul ultimului mandat!

Deși prin referendumul din vara trecută Președintele a fost invalidat practic de peste 7,4 milioane de români - cu alte cuvinte, lui Traian Băsescu românii i-au spus atunci, foarte clar, că a greșit profund, că nu-i mai acceptă jocurile cinice și că nu-l mai vor în funcția supremă a țării -, acesta nu ține cont nici măcar acum, în al treisprezecelea ceas, de constrângerile Constituționale! Ba, mai mult decât atât, Traian Băsescu s-a apucat iar de ceea ce știe dumnealui mai bine, de făcut politică pe față: desface și face partide, le spune unora adio, iar altora bun-venit în Mișcarea sa Populară și își pune consilierii prezidențiali, foști politicieni de stânga, să reformeze dreapta românească!

Consilierii președintelui, care au demonstrat în nenumărate rânduri că-i împărtășesc ideile și doresc să-l sprijine în demersurile sale politice, dacă vor să se implice în politică, trebuie mai întâi să-și dea demisia din funcțiile publice pe care le ocupă și abia apoi vor putea avea libertatea morală de a construi stânga sau dreapta, în funcție de ce interese de moment va mai avea Traian Băsescu.

Deși pare aberant și chiar jenant, Traian Băsescu încearcă în aceste zile să reinventeze dreapta cu oameni de stânga. Este ridicol ca portavocea autointitulatei Mișcări Populare de dreapta să fie tocmai Cristian Diaconescu. Să ne reamintim cum stau lucrurile în realitate: în 2011, domnul Diaconescu, marele reformator al Dreptei de acum, lansa Platforma de Stânga, făcând, la acea vreme, elogiul stângii progresiste.

Faptul că Mișcarea Populară reprezintă exclusiv o nouă încercare a lui Traian Băsescu de a manipula electoratul - de această dată prin proprii săi consilieri prezidențiali, plătiți din bani publici pentru a face doar politica țării, și nu pe cea a unui singur om -, nu mai poate mira pe nimeni, ci este încă o dovadă că acesta nu are niciun fel de scrupule atunci când are un plan de pus în aplicare!

Mă întreb, dacă i-am citi oare președintelui Băsescu, toți în cor, cam ce scrie în legea fundamentală despre posibilitățile sale inexistente de a se implica în mod direct în viața politică a partidelor, ar înțelege pe deplin că dumnealui încalcă acum din nou Constituția?

Să încercăm măcar să-i amintim cum stau lucrurile scriptic! În articolul 84 alineatul (1) din Constituția României se precizează foarte limpede faptul că președintele țării nu poate face politica vreunui partid: "În timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată".

  Marian Ghiveciu - declarație politică având tema Legea cooperației agricole nu a produs efecte juridice;

Domnul Marian Ghiveciu:

"Legea cooperației agricole nu a produs efecte juridice"

Legea cooperației agricole nr.566/2006 a reglementat cadrul legal al organizării și funcționării cooperației agricole în agricultură. Deși au trecut aproape opt ani de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, actul normativ nu a produs efectul scontat, din motive diferite.

Maniera grotească și brutală în care, după cel de-al Doilea Război Mondial, s-a căutat să se implanteze cooperația în agricultura românească, încălcându-se în mod flagrant unul din principiile fundamentale ale ideii cooperatiste, și anume principiul convingerii și al liberei decizii, a reușit să ducă la compromiterea ideii însăși de asociere, de cooperare, pentru care suferim și astăzi.

Una din erorile de bază care s-au făcut prin procesul de cooperativizare a agriculturii a fost extragerea funcției sociale a proprietății agrare, în dauna funcției individuale sau, mai bine-zis, prin anularea funcției individuale. Corelată cu încălcarea principiului liberului consimțământ, a dus la pierderea factorului cointeresare, care este motorul oricărei activități economice.

Reluarea vechilor idei cooperatiste se situează astăzi în contextul instabilității și prejudecăților. Ele vor avea șanse de succes în practică numai odată cu recâștigarea echilibrului social, economic și politic, pornindu-se de la noile realități, de la erorile trecutului, de la baza materială existentă și mai ales de la experiența mișcării cooperatiste internaționale.

Noua proprietate țărănească este chemată acum să contribuie substanțial la economia României. Putem spune că viitorul României depinde de viteza și capacitatea de redresare a economiei micii proprietăți agrare, a agriculturii în general.

Astăzi se resimte din nou ecoul cuvintelor pronunțate de profesorul Gheorghe Ionescu-Șișești când a argumentat necesitatea adoptării legii din 1931 privitoare la asociațiile agricole: "Dacă proprietatea țărănească nu va fi în stare să hrănească orașele, să dea un prisos însemnat de produse agricole pentru export, atunci România va fi nevoită să se întoarcă la forme de viață socială cu totul primitive".

Nu cred că aceste cuvinte mai au nevoie de comentarii.

  Ion Melinte - declarație politică intitulată Prețurile pentru intabulare frizează bunul-simț;

Domnul Ion Melinte:

"Prețurile pentru intabulare frizează bunul-simț"

În conformitate cu prevederile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 și a altor acte normative subsecvente intabularea terenurilor agricole se face pe baza unei documentații destul de stufoase și cu perceperea unor tarife exorbitante. Consider că perceperea tarifelor sus-menționate este un abuz legal, care aduce prejudicii imense producătorilor agricoli și crescătorilor de animale.

Clasa politică, în ultima vreme, a comis o greșeală enormă atunci când a stabilit doar nivelul minim al tarifelor cadastrale, dar neavând în vedere și plafonarea maximală a acestor tarife. Plecând de la această disfuncție majoră, persoanele fizice și juridice care își desfășoară activitatea în domeniul cadastrului și publicității imobiliare, în goana după îmbogățire și căpătuială, au uitat de onestitate și respect față de cetățenii acestei țări, solicitând pentru expertizările și verificările documentațiilor pentru intabulare sume exorbitante, care depășesc orice grad de înțelegere. Concret, foarte mulți cetățeni, inclusiv din județul Bacău, mi-au semnalat faptul că li se solicită tarife pentru efectuarea acelor analize și verificări mult mai mari decât prețul de vânzare-cumpărare al terenului.

În mediul rural, situația este și mai gravă. Dacă prețul de vânzare-cumpărare este de exemplu 4.000 lei/ha, tarifele de analiză și verificare percepute de persoanele fizice și juridice care își desfășoară activitatea în acest domeniu sunt de 2-3 ori mai mari, lucru nepermis, care frizează bunul-simț. Aceste aspecte au repercusiuni grave asupra circulației juridice a terenurilor, determinând o serie de rămâneri în urmă, în special la formarea unor ferme comasate necesare în practicarea unei agriculturi performante.

Dacă acest Guvern va "catadicsi" să pornească motorul intabulării, atunci voi crede că are de gând să deblocheze circulația juridică a terenurilor agricole și comasarea lor.

Sper că acest Guvern să ia această inițiativă.

  Mihăiță Calimente - declarație politică având titlul A fi sau a nu fi;

Domnul Mihăiță Calimente:

"A fi sau a nu fi"

Numirea celor doi procurori scoate la iveală putregaiul din justiția românească! Grija fără margini a președintelui Băsescu pentru justiție este o nouă formă de fariseism a acestuia. "Nu politizați justiția - numai eu pot să o fac!" Cam asta spune Băsescu. Procuratura, DNA, CSM, ICCJ, Curtea Constituțională - nu i-a scăpat nimic! Cu miniștri ca Macovei și Predoiu, Băsescu s-a transformat în administrator al justiției. Așa interpretează Băsescu ce spune Constituția! Practic, din cel care semnează și aprobă numirile făcute de ministru, cu votul consultativ al CSM, Băsescu s-a transformat în cel care decide cine merită și cine nu să ocupe o funcție importantă în principalele instituții ale justiției din România.

Faptul că premierul Ponta a căzut în această capcană, mă surprinde. Domnia sa este un profesionist, cunoaște sistemul și practic poate numi lejer doi procurori independenți, fără legături politice și dorințe de parvenire. În condițiile date sunt două căi pentru a face acest lucru. Una facilă, de a cădea la pace cu Băsescu și de a împărți numirile, dar care nu reprezintă depolitizarea justiției. A doua, mai grea, dar care duce la depolitizarea justiției!

Nu cred că nu sunt în România, din 2800 de procurori, 10 capabili să ocupe aceste funcții. În consecință, premierul ar trebui să numească câte 2 în fiecare săptămână, până când Băsescu va ceda sau până când se va face de râs în fața Comisiei Europene.

Cine crede că poate avea un pact cinstit cu Băsescu sau că acesta își va ține cuvântul e ori naiv, ori comod! Nu cred că este cazul premierului niciuna dintre ipostaze!

  Liliana Mincă - declarație politică având subiectul Unirea plânge pe malul Prutului;

Doamna Liliana Mincă:

Subiectul declarației politice: "Unirea plânge pe malul Prutului"

S-au împlinit 95 de ani de la recunoașterea diplomatică a unirii Basarabiei cu România, eveniment consemnat istoric la 27 martie 1918. Recunoașterea oficială, internațională, a unirii s-a făcut la 28 octombrie 1920, prin semnarea Tratatului de la Paris. Fac aceste precizări aici, acum, pentru că patriotismul second-hand a determinat ca în acest an manifestările dedicate evenimentului de la 1918 să treacă aproape neobservate.

Astăzi, la 95 de ani de la unirea Basarabiei cu România, între cele două patrii surori demagogia și meschinăria politicii unora au ridicat o baricadă mai impunătoare decât zidul Berlinului. Pe de o parte, diplomația americană continuă să fie rezervată față de tendința unificării, iar aceeași "chestiune basarabeană" (ca la 1917) este folosită ca mijloc de presiune față de sporadicele și nehotărâtele reacții ale guvernelor de la București. În această situație, dincolo de orice comentariu, cred că nu este derizoriu să îl citez pe cunoscutul unionist și patriot Mircea Druc, care, mai nou, obișnuiește să spună: "ajunge cu atâta vorbărie. Uniți-vă, dacă într-adevăr vreți unire!".

În altă ordine de idei, trebuie să amintesc că potrivit Ministerului Afacerilor Externe român, diplomația din țara noastră, pentru perioada 2013 - 2016, și-a stabilit ca scop esențial al politicii externe a României ridicarea și consolidarea profilului internațional al țării. De asemenea, se are în vedere continuarea eforturilor de promovare și susținere a aspirațiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova. Diplomația română actuală și-a mai stabilit ca obiectiv prioritar continuarea procesului de consolidare durabilă a relației bilaterale cu Republica Moldova, pe baza Parteneriatului strategic european bilateral, cu valorizarea caracterului special al originii, limbii, culturii și istoriei comune. Aplicarea Declarației Comune de instituire a unui Parteneriat Strategic între România și Republica Moldova va trebui să se facă prin implementarea Planului de Acțiune semnat la 3 martie 2012. Parcursul european al Republicii Moldova va trebui să fie susținut ferm și consecvent, mai mult decât scriptic, în programe de guvernare ticluite cu fraze bine alese.

În final, pentru a nu abuza de răbdarea dumneavoastră, mai vreau să amintesc un aspect. În anul de referință 1918, Elena Alistar era unica femeie deputat din Sfatul Țării Moldovei, printre cei 139 de delegați ai diverselor partide sau mișcări politice. La 10 februarie 1918, Elena Alistar făcea un apel public la unificare, către moldovenii din Basarabia. Preluându-i exemplul, și eu, astăzi, prin această intervenție, mă adresez moldovenilor din Basarabia, din România și de pretutindeni. Cuvintele și-au făcut datoria! Este vremea faptelor. Iar dacă noi, dumneavoastră, sau românii de pretutindeni s-au săturat de vorbe, mai avem o singură alternativă: Uniți-vă!

  Mircea Man - declarație politică având tema Abandonul școlar și combaterea lui!;

Domnul Mircea Man:

"Abandonul școlar și combaterea lui !"

Țara noastră se află în continuare pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de persoane sub 15 ani care citesc cu dificultate, peste 6% dintre români nu știu carte, iar peste 100.000 de copii cu vârste între 6-16 ani nu merg la școală.

Comisia Europeană ne atrage atenția încă odată în acest sens iar la începutul lunii martie aceasta a elaborat un document cu recomandările pentru îmbunătățirea sistemului de educație, care printre altele vizează și pregătirea tinerilor pentru piața muncii.

Actualul ministru al educației va prezenta Comisiei Europene strategiile de prevenire a abandonului școlar, dar și de educație pe tot parcursul vieții, document la care domnia sa spune că este încă în lucru. Oare când va fi terminat și când va găsi soluții și strategii pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen?

Abandonul școlar este și rămâne o problemă extrem de gravă cu care se confruntă societatea contemporană, iar autoritățile încă nu au identificat măsurile reale pentru combaterea acestei probleme, continuându-se să se dea vina pe nepăsarea părinților, și pe sărăcie, dar cred că adevărata vină este a celor care gestionează sistemul de învățământ din România.

Și în județul Maramureș școala a devenit din ce în ce mai neatractivă pentru mulți tineri, părinții își retrag copiii din școli, mulți dintre copii romi nu sunt încadrați în sistem, iar absențele sunt de ordinul miilor. Ce este de făcut în acest sens? Când credeți că vom rezolva această problemă, care nu este deloc de neglijat. Care sunt strategiile pe termen scurt și mediu ale Ministerului Educației?

Viitorul unei națiuni este strâns legat de educația tuturor copiilor, pentru că un viitor mai bun nu poate fi construit decât cu generații bine pregătite.

  Manuela Mitrea - declarație politică intitulată Examenul de maturitate, tratat cu imaturitate de către elevii români!;

Doamna Manuela Mitrea:

"Examenul de maturitate, tratat cu imaturitate de către elevii români!"

Bacalaureatul, numit și examenul maturității, reflectă atât efortul depus de către elev, cât și performanțele sistemului de învățământ.

Din păcate, rezultatele obținute în ultimii ani la acest examen au demonstrat că situația învățământului românesc s-a degradat continuu, elevii fiind victimele acestei situații. De la an la an, rata promovabilității la bacalaureat este tot mai mică, existând licee întregi fără niciun elev promovat sau chiar județe întregi fără niciun elev cu nota 10.

Astfel, în 2010 doar 69,3% dintre elevii români au promovat examenul de bacalaureat, în sesiunea iunie-iulie 2011 au promovat doar 45,72% dintre elevi, pentru ca în 2012, rata promovabilității înaintea rezolvării contestațiilor să fie de doar 43,04% .

În acest an, în perioada 11-15 martie a avut loc simularea examenului de bacalaureat, organizată la nivel județean în toate unitățile de învățământ liceal, la care au participat elevii din seria curentă, precum și absolvenții din seriile anterioare care nu au promovat examenul de bacalaureat. Cifrele simulării examenului de bacalaureat arată că 73% dintre cei care au susținut proba la matematică au picat, iar 40% nu au trecut examenul la limba română.

Din statistica Inspectoratului Școlar Județean Constanța rezultă că doar 27% dintre elevii constănțeni au luat notă de trecere la matematică, fiind aproape 1.800 de note de 1 și 2 și doar 4 liceeni au bifat nota maximă. La limba și literatura română, gradul de promovare a fost de 61%. Cele mai multe note, peste o mie, au fost între 5 și 6. Nici de la această probă nu au lipsit notele de 1,2 și 3. Notele de 10 s-au limitat la un număr de 6.

Cifrele nu indică nereușita elevilor, ci reprezintă eșecul învățământului românesc și al societății în general. Într-o zi, aceste generații ne vor întreba de ce nu le-am dat nici o șansă, de ce nu le-am pregătit pentru a trăi în secolul XXI.

Ceea ce mă sperie este faptul că situația, departe de a fi perfectă, este de-a dreptul îngrijorătoare. Școli mici și insalubre care stau să cadă și profesori plătiți necorespunzător reprezintă o parte din realitatea învățământului românesc.

Dacă într-un termen scurt forțele politice nu vor realiza o strategie comună, care să se aplice indiferent de ce partid se află la guvernare, și dacă vom continua cu experimente făcute pe seama învățământului și al elevilor, atunci va trebui să ne așteptăm la ce este mai rău, rezultatele continuând să vină și să ne izbească în față.

"Ai carte, ai parte!" nu este o simplă vorbă din bătrâni pentru trecut, ci este o vorbă plină de adevăr pentru viitor. Există state care trimit roboți pe alte planete iar pentru asta își pregătesc elevii temeinic; noi pentru ce îi pregătim? Le predăm tot felul de mituri. Ne place sau nu, lumea se schimbă în fiecare zi iar societatea informațională, despre care citeam acum câteva zeci de ani în cărțile de science-fiction, este aici.

Stimați colegi, copiii noștri vor fi învinșii sau învingătorii din viitor, totul depinde de noi! Haideți să lăsăm divergențele de moment și să lucrăm împreună pentru viitorul nostru și al urmașilor noștri.

  Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - considerații referitoare la implementarea politicilor de mediu;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Unul dintre cele mai importante obiective în ceea ce privește politica în domeniul protecției mediului ar fi trebuit să fie cel referitor la gestionarea deșeurilor. Această problemă a fost ignorată ani la rând de către guvernările conduse de către Traian Băsescu, astfel încât, spre exemplu, din cele 78 de gropi de gunoi din zonele urbane au fost închise mai puțin de o treime.

Acest fapt este privit cu maximă seriozitate și preocupare de către actualii guvernanți, în special în contextul în care în perioada 2014 - 2020 România ar urma să beneficieze de o finanțare europeană de 1,3 miliarde de euro pentru finalizarea proiectelor privind gestionarea deșeurilor.

Finalizarea proiectelor din acest domeniu este un factor cu atât mai important cu cât se subscrie unuia dintre cele trei obiective majore anunțate de către Uniunea Europeană pentru 2020, care are în vedere promovarea unei politici economice balansate cu politica de mediu, prin utilizarea resurselor ecologice. Acest fapt are în vedere inclusiv atingerea unui standard de mediu sănătos pentru populație, cu eliminarea factorilor de risc pentru mediu.

În condițiile în care știm că va exista o finanțare importantă în această direcție cred că este important să existe o mobilizare atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul administrațiilor locale pentru atragerea banilor disponibili pentru România în implementarea politicilor de mediu.

De altfel, în ceea ce privește absorbția fondurilor europene la nivel general de către România nu putem să nu amintim că la nivelul anului 2012 au fost făcute cheltuieli de aproximativ 3 miliarde de euro pentru susținerea proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, în timp ce pentru anul 2013 ținta de cheltuieli ar trebui să atingă 6,5 miliarde de euro.

Faptul că ne dorim să atingem standardele de mediu ale țărilor din Uniunea Europeană, că vom avea un Cod silvic, că se dorește o creștere a controlului și pedepselor în ceea ce privește defrișările ilegale, că există - de fapt - o determinare în a aduce politicile de mediu ca prioritate majoră pentru România - sunt primi pași în ceea ce privește înscrierea țării noastre în trendul european existent. Ca parlamentar PNL, susțin adoptarea cât mai urgentă a Codului silvic, cu norme și proceduri actualizate pentru realitățile în care trăim, astfel încât să îndeplinim dezideratul de a avea un mediu curat.

Este un bun prilej pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene pe acest segment și atingerea obiectivului de a avea un mediu mai sănătos pentru România.

  Ioan Munteanu - despre Politica în județul Neamț;

Domnul Ioan Munteanu:

"Politica în județul Neamț"

Primul și cel mai mare dezavantaj al județului Neamț a fost faptul că încă de la înființare, din 1968, au existat permanente dispute între diferiți lideri. Funcțiile politice au generat mereu dispute, iar interesele de grup sau individuale au fost mai importante decât cele ale unui întreg județ. Iar toate acestea au fost posibile "datorită" unor lideri importanți de la nivel național. E clar că astfel de lucruri s-au întâmplat și în alte județe, dar la Neamț ele au fost mult prea vizibile

Situația de la CJ Neamț este unică în țară: președintele CJ este de la UNPR, formațiune care, teoretic, este în alianță cu PSD (ACS). Dar această alianță nu funcționează, cauzele fiind cunoscute de către toți locuitorii județului. Dacă la început războiul permanent din CJ a făcut deliciul scenei politice, cu trecerea timpului a devenit de neacceptat. Înfruntările permanente au început să deranjeze, tot mai mulți cetățeni considerând că ele fac rău activității, dar și prestigiului CJ, cu implicații negative pentru nemțeni.

Momentan, nu întrevăd nicio soluție, și asta pentru că există o majoritate clară, formată din PSD, PNL, PC și PP-DD, uneori și cu sprijin PDL. Cred că trebuie să ne obișnuim cu această situație. Va avea câștig de cauză cel care va fi corect. Și, în definitiv, nici nu e rău, dacă ne amintim ce se întâmpla cu puțin timp în urmă la Consiliul Județean Neamț.

Atunci când vorbim despre dezvoltare, avem în vedere un singur aspect: resursele financiare. Din păcate însă, atât la Primăria Piatra Neamț, cât și la CJ Neamț sumele alocate din bugetul consolidat sunt mai mici față de anul precedent. De asemenea, și sumele atrase din fonduri europene sunt foarte mici, iar veniturile proprii sunt și ele mai reduse față de 2013. Prin urmare, prea puține sunt șansele care se întrevăd în acest moment.

Ar fi, totuși, o soluție: dacă toți politicienii și toate partidele parlamentare din județ ar fi de acord să adopte și să promoveze aceleași interese privind dezvoltarea Neamțului. În acest moment, însă, îmi vine cam greu să cred (observați că multe păreri exprimate se referă la acest moment, ceea ce înseamnă că pot exista și rezolvări mai fericite ale unor situații).

În ceea ce privește "grupul parlamentar al nemțenilor", da, sunt partizanul unei asemenea "construcții" care să aibă în vedere interesele majore ale județului. Știu că au mai fost încercări, dar, din păcate, orgoliile personale au fost mai puternice.

  Alexandru Nazare - declarație politică intitulată Brăilenii așteaptă primăvara mai mult ca oricine;

Domnul Alexandru Nazare:

"Brăilenii așteaptă primăvara mai mult ca oricine"

Asistăm și privim cu toții neajutorați în ultimul timp, ca în fiecare an, de altfel, la modul în care primăvara se lasă încă așteptată, în timp ce iarna pare să își intre din nou în drepturi - drumuri blocate, nămeți de peste un metru în multe zone ale țării și temperaturi cu mult sub media normală a acestei perioade. Pentru mulți dintre brăileni însă, acest lucru înseamnă și prelungirea calvarului în care trăiesc încă de la începutul sezonului rece, mai exact din octombrie 2012: frig în case, calorifere reci și apă caldă oprită. Și toate acestea în condițiile în care, prin bunăvoința Consiliului Local Municipal, prețul gigacaloriei a crescut din ce în ce mai mult pe parcursul acestui sezon, în Brăila acesta fiind oricum unul dintre cele mai ridicate din țară.

Sistarea agentului termic nu a venit însă ca o surpriză pentru locuitorii orașului: primul și cel mai șocant episod l-au trăit abonații CET Brăila în decembrie 2011, când, chiar de Ziua Națională a României, a fost întreruptă furnizarea apei calde și a căldurii în sistemul centralizat de termoficare. Și atunci, și în 2012, cauza a fost acumularea de datorii către furnizorii de gaz metan și electricitate.

Problema însă nu se oprește aici, deoarece CETîncasează din ce în ce mai greu contravaloarea facturilor la energie termică de la asociațiile de proprietari. Mai mult decât atât, la agravarea acestei situații contribuie numărul tot mai mare, de la an la an, de abonați care se debranșează de la rețea. Astfel, s-a ajuns în situația în care, după ultimele estimări, numai în jur de 2.500 - 3.000 de apartamente să mai fie racordate la sistem, în municipiu existând undeva la 50.000 - 52.000 de apartamente.

Mai mult decât atât, pe fondul debranșărilor masive, zeci de familii au fost condamnate de propriii vecini să înghețe în apartamente. Speriați și revoltați în egală măsură de perspectiva de a mai plăti un serviciu pe care nu și-l doresc, proprietarii apartamentelor dotate cu surse proprii de încălzire - centrală sau convector - majoritari la nivel de bloc, au decis că nu mai vor să aibă de-a face cuCET-ul. Așa că au hotărât să nu mai dea drumul vanelor de căldură din subsol, această măsură afectându-i, în schimb, pe "minoritari", adică familiile încă abonate la sistemul centralizat de încălzire, majoritatea bătrâni, suferinzi și plătitori cu bună-credință ai facturilor agentului termic.

Brăila se confruntă cu o situație fără precedent în secolul XXI, într-un oraș dintr-un stat membru al Uniunii Europene, bătrânii îngheață de frig în case și de mai mult de opt ani de zile se văd nevoiți să se spele la lighean!

În acest timp, CET Brăila pare să fi găsit soluția - neplata salariilor angajaților luni bune, urmată de concedierea a 80 dintre aceștia. Mai mult decât atât, își recunoaște propria incompetență și mai ales a departamentului juridic din subordine, organizând licitații pentru recuperarea creanțelor pentru care oferă în schimb comisioane de 16%, în timp ce valorile acestora în piață sunt între 2 și 7% pentru sume atât de ridicate.

Municipalitatea, pe de altă parte, a găsit soluția pentru școlile unde copiii înghețau de frig în sălile de clasă: le-a cumpărat radiatoare electrice, 30 la număr mai exact. Dar cum rămâne cu restul de școli, grădinițe, spitale, cum rămâne cu bătrânii de 70-80 de ani care își plătesc factura la întreținere și totuși trebuie să tremure de frig în case?

În schimb, nimeni nu se întreabă pe ce se duc banii CET-ului, nimeni nu vine cu soluții concrete pentru limitarea cheltuielilor, în timp ce alții câștigă din contractele pe care CET-ul le oferă cu o dărnicie greu de imaginat în această situație. Nu ar fi, oare, mai indicat, ca pe termen mediu și lung să ne gândim la un proiect prin care să retehnologizămCET-ul printr-o finanțare europeană pentru cogenerare, care să asigure, practic, o parte din energia pe care o asigurăCET-ul?

Se pare că nu, stimați colegi, pentru că este mai simplu să te plângi și să pozezi în victimă, în timp ce adevăratele victime în această situație, brăilenii care tremură de frig în case și se spală cu apă de la lighean, așteaptă mai mult ca oricine altcineva primăvara și se gândesc cu groază la iarna care urmează, când vor lua calvarul de la capăt.

CET Brăila nu este o situație unică în țară, sunt convins că și dumneavoastră aveți în circumscripțiile pe care le reprezentați asemenea exemple. Tocmai de aceea cred că este necesară o soluție din partea Ministerului Economiei și îi cer și pe această cale ministrului Vosganian să aibă în vedere în definirea priorităților la finanțare europeană pentru 2014-2020 includerea unei axe pentru retehnologizarea CET-urilor.

  Nicolae-Ciprian Nica - despre Lungul șir al fraudelor sub conducerea PDL;

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

"Lungul șir al fraudelor sub conducerea PDL"

Faptul că în timpul guvernării PDL a fost criză economică îl știm cu toții, pentru că nu de puține ori Emil Boc, Traian Băsescu, Elena Udrea ne-o repetau în mod constant, justificând astfel tăierile de salarii, închiderea spitalelor sau a școlilor și, de ce nu, eșecul guvernării lor.

Din punctul meu de vedere a fost o mare ipocrizie. Toate aceste lamentări, toate aceste justificări se dovedesc a fi astăzi doar un mare paradox.

Cum poate un stat care e în faliment, conform spuselor celor din PDL, să acopere o fraudă, doar în sistemul medical de câte 2-300 de milioane de euro anual, în condițiile în care pentru 2013 bugetul Ministerului Sănătății este unul de aproape 2 miliarde de euro?

Cum a putut un stat, condus de PDL, să permită închiderea spitalelor, condamnând astfel la moarte semeni de-ai noștri, în condițiile în care doar bugetul Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului București a fost fraudat cu 500.000 de euro?

Aceasta este moștenirea grea pe care ne-a lăsat-o PDL, un grad foarte mare de neîncredere în sistemul de educație, în sistemul de apărare. Cel mai greu este însă să restabilim această încredere a oamenilor în ceea ce înseamnă o guvernare responsabilă. Nimeni nu a zis că va fi ușor, însă cu multă muncă și mai ales cu un grad ridicat de transparență acest lucru va fi posibil.

De altfel, se lucrează intens în acest sens. Rețelele de fraudă din sănătate care privesc rețete pentru morți, analize fictive și achiziții supraevaluate sunt anchetate, problemele legate de achiziționarea medicamentelor oncologice vor fi rezolvate în curând, vor fi rezolvate și problemele cu acei medici care deși dispun de medicamentele necesare, preferă să îi trimită pe pacienți să și le cumpere.

Însă, în ciuda acestor probleme, sistemul a început totuși să se miște, funcționează mai bine decât în trecut, iar în curând vor apărea și rezultatele.

  Marioara Nistor - declarație politică intitulată Reîntoarcerea românilor în țară, o altă piatră de moară pentru Guvernul incapabil al USL;

Doamna Marioara Nistor:

"Reîntoarcerea românilor în țară, o altă piatră de moară pentru Guvernul incapabil al USL"

Atitudinea Executivului condus de Victor-Viorel Ponta referitoare la potențiala reîntoarcere masivă în țară a românilor plecați la muncă în străinătate este una condamnabilă și păguboasă. Potrivit unor studii recente, aproape jumătate dintre românii care muncesc în străinătate intenționează să părăsească țările de "adopție" și să revină acasă. Astfel, unul din doi români din cei care trăiesc și muncesc în Italia își dorește sa se întoarcă în România. Cercetările mai arată că deși 49% dintre românii aflați peste granițe își doresc să se întoarcă în patria lor, nu o vor face din cauza fricii că nu își vor păstra locurile de muncă. Numai în Italia, unde sunt oficial un milion de români, jumătate dintre aceștia sunt de acord să își deschidă o mică afacere la întoarcerea acasă, în cazul în care ar primi ajutor de la guvernul român.

Este indubitabil faptul că Guvernul trebuie să adopte o strategie complexă, care să facă față posibilei reîntoarceri masive a românilor acasă. Apreciez că Executivul trebuie să pregătească pentru perioada imediat următoare un plan de reintegrare socială și profesională a românilor care se vor întoarce din străinătate ca urmare a căderii economice a statelor europene.

În mod cert, numeroși români aflați la muncă în țările occidentale vor rămâne fără slujbe și vor fi nevoiți să se întoarcă în România. Situația economiilor europene este într-un declin recunoscut, iar blocarea accesului românilor pe piețele muncii va determina sute de mii de oameni să plece din Occident.

Deja am primit semnale de la cetățeni din județul Brăila aflați la muncă în Italia, Spania și Marea Britanie, care mi-au spus că o duc tot mai greu și nu le-a mai rămas decât varianta reîntoarcerii acasă. În aceste condiții, este neapărată nevoie de o strategie guvernamentală, deoarece revenirea în masă a românilor va duce la o creștere enormă a ratei șomajului.

O soluție ar fi extinderea investițiilor în infrastructură, însă, după cum românii constată, Guvernul Ponta doar se plânge de lipsa banilor, iar premierul "guvernează" aproape zilnic la televizor până târziu în noapte...

  Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică intitulată Ordonanța de urgență ca sistem de guvernare;

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

"ordonanța de urgență ca sistem de guvernare"

Este incontestabil faptul că România trece printr-o perioadă de mari schimbări și, mai ales, o perioadă marcată de o profundă dezorientare, care se resimte în toate aspectele ce oglindesc societatea românească, dar în mod special lumea politică și guvernarea.

Ca deputat și om politic ce participă într-o nouă etapă de evoluție a statului român și a Forului Legislativ, pot afirma că, în acest moment, în cadrul structurilor politice românești se pot întâlni aspecte dintre cele mai controversate cu putință, pornind de la simplul fapt că românii au ales în urmă cu câteva luni o altfel de linie politică la guvernare și terminând cu adaptările și ajustările pe care ne străduim să le facem din Parlament pentru ca lucrurile să capete o față viabilă, credibilă și să putem genera o viață și o imagine corecte ale României și românilor.

Nu este ușor, mai ales în măsura în care, ca om care trăiește printre oameni, muncind acolo unde ei l-au trimis, asist și mă confrunt cu o sumedenie de probleme și aspecte care vizează atât actul politic, cât și cel legislativ, chestiuni extrem de grave și importante pentru destinul tuturor.

Unul dintre aspectele care mă preocupă în mod legitim în ultima vreme este reprezentat de problema ordonanțelor de urgență pe care Guvernul României le emite și pe care noi, cei din Parlament, avem datoria să le tratăm cu maximă seriozitate și răspundere, cu atât mai mult cu cât, așa cum îi arătă și numele, o ordonanță de urgență reprezintă "actul normativ care poate fi adoptat de Guvern în situații excepționale, conform dispozițiilor art.114 din Constituție".

În perioada guvernării Boc, Parlamentul României și structurile fundamentale ale statului s-au confruntat cu o adevărată "ploaie" de OUG-uri, fapt ce a generat un fenomen de recul din partea societății civile, dar și a Comunității Europene care, prin vocile ei, spunea că: "«nu sunt compatibile» cu spiritul democrației, deoarece o astfel de practică, în opinia mea, «subminează» principiul controlului democratic reciproc" (Martin Schulz).

Studiind aceste aspecte, ca datoria și responsabilitatea pe care poziția în care mă aflu le presupun, constat cu neplăcere că înaltul funcționar european a creat o imagine tangibilă și extrem de pertinentă asupra "sindromului" OUG cu care statul român se confruntă de ani buni de zile. Un sindrom care generează o reală și viabilă amenințare la adresa stabilității și echilibrului mecanismelor vitale ale statului, dar și un grav conflict angajat pe palierul dintre puterile statului - Justiție- Legislativ - Executiv - vizând, în final, cetățenii României.

Îngrijorarea mea este cu atât mai mare cu cât în Parlamentul României există legi și proiecte de lege care așteaptă de ani buni de zile soluționarea și aprobarea lor. Legi vitale pentru noi toți, dar care, sub rafalele OUG-urilor, rămân într-o continuă carantină politică și parlamentară.

O avalanșă de OUG-uri pe care și foștii și actualii reprezentanți de la Palatul Victoria au dezlănțuit-o și continuă să o dezlănțuie. O practică de guvernare ca un fel de "via dolorosa".

În acest caz, nu am putea crede decât că România se află în zona "codului roșu" politic, ca o țară în cădere liberă a cărei singură posibilitate de frânare a dezastrului în care se află a rămas viteza și numărul de OUG-uri pe care le poate emite un guvern sau altul. O imagine greșită, ce trebuie remediată urgent, dar, dacă se poate, nu tot printr-o ordonanță!

Dacă barometrul crizei economice și al recesiunii ar purta numele de ordonanță de urgență, atunci, cu certitudine, România ar surclasa Grecia, Ciprul și chiar SUA.

Întrebarea care îmi pare legitimă în acest caz este: Oare, alături de modificarea Constituției, regionalizare etc., unul dintre proiectele importante și... urgente... de pe masa Guvernului este cumva și Ordonanța de Urgență pentru legiferarea ordonanței de urgență ca cea mai pertinentă, reprezentativă formă de guvernare, deasupra oricărui contencios legislativ, a puterii politice din România, indiferent de culoare și de program?!

  Paul Dumbrăvanu - propuneri pentru îmbunătățirea legislației fiscale din România;

Domnul Paul Dumbrăvanu:

După cum bine știți, legislația din România permite firmelor să plătească la stat fie un impozit pe profit, de 16%, fie unul pe venit, de 3%, în funcție de vectorul la care se încadrează. La finalul exercițiului financiar, agentul economic care a obținut profit și decide distribuirea de dividende acționarilor sau asociaților este obligat, conform art. 36 din Codul fiscal, să aplice impozitul pe dividende de 16%. Astfel, în sistemul actual de impozitare, impozitul pe profit poate fi perceput de contribuabili ca fiind un impozit în cascadă și putem chiar vorbi despre un impozit de 28,5%, format din impozitul pe profit de 16% și din impozitul pe dividende, tot de 16%, aplicat părții din profitul rămas după achitarea impozitului pe profit. Mai mult decât atât, în cazul microîntreprinderilor, persoane juridice plătitoare de impozit pe venit, dividendele cuvenite ca urmare a participării în capitalul unei persoane juridice române reprezintă venituri impozabile, agentul economic plătind pentru acestea și impozit pe venit.

În practica fiscală europeană se face foarte clar distincția între impozitul pe profit datorat de persoanele juridice și cel pe dividende, calculat ca un impozit prin stopaj la sursă, datorat de o altă entitate, anume persoana fizică. Statele Uniunii Europene își încurajează antreprenorii privați printr-o fiscalitate redusă în cazul dividendelor. Vorbim de state ca Austria, Belgia, Bulgaria, Franța, Germania, Italia, Polonia sau Portugalia, state ce practică o cotă de impozitare a dividendelor mult mai relaxată decât România, cuprinsă între 5% și 15%.

Stimați colegi, consider că atât noi, cât și Guvernul, avem obligația de a concepe și de a elabora prevederi legale în deplină armonie cu legislația celorlalte state europene și trebuie să intervenim în lichidarea gravelor neajunsuri din legislația fiscală din țara noastră!

  Ștefan-Alexandru Băișanu - declarație politică intitulată Regionalizarea - în viziunea liberală;

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

"Regionalizarea - în viziunea liberală"

Una dintre cele mai importante teme abordate de către guvernarea USL este cea referitoare la regionalizarea României. Cred că acest subiect este nu numai destul de sensibil, ci și unul care trebuie abordat foarte serios de către întreaga clasă politică, pentru a-l putea transpune integral într-un cumul de beneficii reale pentru toate comunitățile locale dar, mai ales, pentru a putea obține un maxim de impact pozitiv pentru cetățenii care le compun: prin creșterea investițiilor pertinente, printr-un accent pe dezvoltare și pe debirocratizare, prin modernizarea consistentă a instituțiilor și a sistemelor publice locale etc.

În acest sens, cred că mai trebuie menționat faptul că Partidul Național Liberal nu se opune, așa cum susțin unii binevoitori, ci susține necesitatea demarării procesului de regionalizare. Argumentul nostru principal este dat de faptul că România este o țară membră a Uniunii Europene, iar Europa de astăzi este una a regiunilor. De asemenea, considerăm că împărțirea administrativă în regiuni va contribui în mod semnificativ și la creșterea absorbției fondurilor europene.

Noi, liberalii, credem că regionalizarea pe care Guvernul nostru, cel al USL, o are în vedere, se poate realiza în două etape: în prima etapă, până la 1 ianuarie 2014, vom introduce în Constituție noțiunea de regiune, stabilind regiunile. Iar în opinia mea, acestea ar trebui să se plieze pe fostele regiuni istorice ale României - Moldova, Muntenia, Transilvania, Banat, Bucovina, Dobrogea etc.

A doua etapă este una de tranziție, necesară pentru adoptarea, până la alegerile pentru conducerea regiunilor, a unei legislații în domeniu.

Astfel, în perioada de tranziție, până la alegeri, soluția cea mai potrivită ar fi ca reprezentanții județelor care compun regiunea - președinți CJ, chiar și primarii marilor municipii - să asigure, prin rotație, conducerea regiunii respective.

Cred că acest sistem ar fi cel mai echitabil pentru început, fiind de evitat, după opinia mea, ca acordarea acestor posturi să fie făcută prin numirea sau alegerea unor persoane dintr-un cerc restrâns, pentru a nu amplifica astfel, într-un mod inutil, o altă formă de baroniadă.

Un exemplu în acest sens este cel al Agențiilor de Dezvoltare Regională, care au funcționat într-un sistem apropiat celui prin rotație. Cred că și regiunile nou înființate vor putea funcționa în mod similar, dar, de această dată, într-o perioadă de tranziție. Printr-o asemenea decizie vom reuși să disipăm ideea de centralizare exclusivă a puterii, optând pentru cea descentralizare, ca și până acum, în regiunile de dezvoltare.

Partidului Național Liberal a făcut deja demersurile necesare pentru a putea elabora o strategie pe tema regionalizării, înființând un grup de lucru, care va dezbate tema respectivă și care va prezenta, curând, un punct de vedere final în acest sens.

Cred că este important ca noi, cei din USL, să lăsăm acasă orgoliile și să avem pe această temă doar discuții constructive, utile, care să aducă numai beneficii cetățenilor și care să reușească să crească cât mai mult și mai eficient șansele orașelor și ale județelor românești de a echivala nivelul de dezvoltare și modernizare al celorlalte orașe și regiuni din Uniunea Europeană.

  Valeriu-Andrei Steriu - declarație politică având titlul Când politica e în stare să genereze și proiecte bune. În apărarea Programului «Cornul și laptele»;

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

"Când politica e în stare să genereze și proiecte bune. În apărarea programului «Cornul și Laptele»"

0,5 milioane tone de lapte. Adică 25.000 de cisterne de lapte. Sau cât 200 de piscine olimpice pline cu lapte.

1,5 milioane de copii, anual, vreme de 10 ani. Adică exact popula?ia Bucureștiului, dacă ar fi fost locuit doar de copii. În total, 15 milioane de por?ii, adică pu?in mai mult decât numărul românilor care au mai rămas încă în ?ară.

1 miliard de euro din fonduri guvernamentale și alte peste 30 de milioane de euro din fonduri europene. Adică 1% din împrumutul României de la FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.

10% din pia?a produselor lactate din România. Lapte produs în valoare de 150 de milioane de euro pe an.

5.000 de fermieri și probabil peste 30.000 de locuri de muncă în industria de specialitate, adică tot atât de mul?i oameni cât are orașul Mioveni sau orașul Făgăraș.

1,17 lei pentru o gustare completă, adică cât ar costa 2 ?igări, la costul mediu al pachetului de ?igări.

Acestea sunt doar câteva dintre cifrele programului "Cornul și laptele", în intervalul de zece ani de când func?ionează acest proiect.

Însă poate cele mai importante avantaje ale acestui proiect nu se pot număra în cifre și nu se pot cuantifica în euro și nu se pot traduce în marje de profit sau elemente de cost. Este vorba despre miile de familii din gospodăriile sărace din mediul rural, care prin acest program au găsit o motivare suplimentară, poate singura, care lipsea, pentru a-și lăsa copii la școală. Este vorba despre zeci de mii de copii săraci din mediile rurale pentru care cornul și laptele primite în școală reprezintă dacă nu singura masă a zilei, cu siguran?ă cea mai consistentă. Este vorba despre acei copii, aproape o treime din cei care beneficiază de corn și lapte, care aleg să ia laptele acasă ca să-l împartă cu fra?ii lor, sau poate cu părin?ii și bunicii lor. Gândi?i-vă ce înseamnă că împar?i 0,2 litri de lapte, cât un pahar cu apă la doi, trei sau chiar mai mul?i oameni: nici cât o înghi?itură zdravănă nu-?i ajunge.

Și la fel de greu de măsurat sunt efectele pe care acest lapte l-a avut asupra stării de sănătate a copiilor. Într-o Românie care se află pe locul 3 în Europa la obezitate infantilă, într-o Românie în care unul din doi copii are probleme de greutate, într-o Românie în care 10% din copiii care se prezintă la medic au greutate de adult, în această Românie, programul "Cornul și laptele" oferă o alternativă infinit mai sănătoasă, ceea ce în timp înseamnă costuri mai mici pentru tratarea bolilor cronice care se pot dezvolta datorită alimenta?iei necorespunzătoare. Nimeni nu poate să facă un calcul precis a ce a însemnat consumul de calciu din lapte pentru acești copii, chiar în perioada în care organismul lor se dezvoltă și are nevoie de nutrien?i de calitate. Laptele, ca aliment de bază, con?ine nutrien?i pe care alte alimente nu le con?in. Acesta este motivul pentru care laptele a fost ales ca principalul produs distribuit în cadrul programelor na?ionale în peste 60 de ?ări din lume. Eliminarea acestui produs din alimenta?ia zilnică a copiilor ar constitui un grav risc nuti?ional, cu efecte incalculabile pe termen lung asupra sănătă?ii copiilor care beneficiază de program.

Nu în ultimul rând, un cuvânt despre industria laptelui. Fermierii români au trecut de furtuna aflatoxinei mai mult mor?i decât vii. Au fost prinși într-un taifun: au fost lovi?i din toate păr?ile, nu mai știau care unde e sus și unde e jos, nu mai știau la ce să se aștepte și tot ce-și doreau era ca sarabanda să se oprească. ?i când s-a oprit, au rămas așa cum rămân oamenii ale căror case sunt luate de viitură: deznădăjdui?i și fără încredere în viitor.

În acest context economic în care mai bine de 30.000 de locuri de muncă s-au dezvoltat doar în industria laptelui în cei 10 ani de program "Cornul și laptele", vestea că acest program s-ar închide a căzut ca un trăznet. Programul acoperă o cotă de pia?ă de 10% din industria laptelui românesc, iar un sfert din bani nici nu sunt plăti?i de autorită?ile române, fiind fonduri europene. Tăierea programului înseamnă o pierdere a finan?ării europene care poate varia între 15-20 milioane de euro pe an. Însă lovitura cea mai grea ar fi pentru fermieri și pentru procesatori, pentru că datorită fondurilor alocate până acum și datorită pie?ei de desfacere creată până acum, firmele implicate au demarat investi?ii pentru creșterea capacită?ii de produc?ie și a numărului de angaja?i, precum și investi?ii care au dus la dezvoltarea segmentului de logistică, a distribu?iei și a sectorului ambalajelor reciclabile, făcând posibilă alinierea sectorului la cerin?ele impuse de UE.

Iar în final, două vorbe despre siguran?a alimentară: tratamentul UHT al laptelui inactivează toate bacteriile periculoase pentru consumul uman, iar ambalajul robust și aseptic face ca laptele să fie protejat împotriva recontaminării. Cu alte cuvinte, laptele pe care-l beau copii noștri este sigur și este protejat.

Da, sunt unul dintre sus?inătorii programului "Cornul și laptele" și cred că orice politician responsabil trebuie să fie unul dintre sus?inătorii programului: pentru că reprezintă cel mai bun raport calitate-pre?, pentru că reprezintă sănătate pentru copiii noștri, pentru că reprezintă o gură de oxigen pentru industria laptelui și pentru că reprezintă o motiva?ie cât se poate de reală pentru ca zeci de mii de elevi să rămână în școală.

Fac un apel public către to?i colegii mei deputa?i, dar și către colegii din Senat, așa cum fac un apel public și către Guvernul României: Nu opri?i programul "Cornul și laptele!" Există modalită?i prin care acest program să fie salvat! Sunt momente în via?a unei na?iuni în care beneficiile se calculează și altfel decât în bani, cum ar fi în educa?ie și în sănătate, două lucruri pe care banii nu le pot cumpăra!

  Sorin Teju - declarație politică: Trebuie să privim discriminarea în funcție de gen ca pe un impediment către o democrație consolidată;

Domnul Sorin Teju:

"Trebuie să privim discriminarea în funcție de gen ca pe un impediment către o democrație consolidată"

Discriminarea în funcție de gen este o problemă fundamentală a societății românești, o societate încă puternic influențată de idei patriarhale. Statisticile întocmite pe acest domeniu reflectă o necesitate flagrantă de a lua măsuri sociale drastice.

În ciuda eforturilor depuse de către Ministerul Muncii, Ministerul de Afaceri Interne, de Protecția Socială și de către Guvern, violența domestică, traficul de persoane și inegalitatea de șanse între femei și bărbați încă reprezintă domenii subevaluate și neadresate suficient în politica românească. Conform unor studii realizate de către Comisia Europeană în 2012, România se situează pe una dintre ultimele poziții în ceea ce privește toleranța la adresa femeilor în funcții de conducere. În consecință, mă declar total împotriva discriminării în funcție de gen și mă alătur întregii mișcări de egalizare a șanselor între sexe.

Mai mult decât atât, doresc să aplaud întreaga activitate a femeilor liberale, considerându-le un exemplu viu al faptului că ne îndreptăm către un viitor mai luminos în ceea ce privește egalitatea de șanse între femei și bărbați. Având ca suport legal atât Legea 217/2003 și toate modificările ulterioare, cât și Strategia Națională Pentru Prevenirea și Combaterea Fenomenului Violenței în Familie, mă declar încrezător în politicile actualului Guvern de a adresa responsabil această problemă.

Cu toate acestea, aș dori să menționez că în urma sesizărilor pe care le-am primit în colegiul pe care îl reprezint, femeile din zonele rurale experimentează situații foarte dificile. Violența domestică și exploatarea sexuală par a fi probleme fundamentale în anumite comunități rurale, motiv pentru care mă declar în favoarea unor proiecte naționale ce vizează în mod direct infiltrarea politicilor de egalitate în toate clasele sociale.

În consecință, consider că ar fi câțiva factori esențiali ce trebuie revizuiți înainte de implementarea reușită a oricărei politici de diminuare și extirpare a discriminării între sexe. Atât feminitatea, cât și masculinitatea trebuie percepute ca niște noțiuni social construite și intrinsece societății românești, noțiuni încă exploatate conștient sau nu în orice discurs, fie el domestic, media, politic sau social. Prin urmare, pentru a avea efecte durabile și ireversibile, orice încercare de a trata problema discriminării în funcție de gen trebuie să conțină un program temeinic de promovare a unor noi valori sociale, unele în care genul nu se bazează pe trăsături fundamental diferite, ci pe practicarea lui în sânul familiei.

Plecând de la sintagma feministă ce sugerează faptul că orice aspect personal este, de fapt, politic, susțin că măsurile sociale împotriva discriminării în funcție de gen trebuie începute orizontal, la nivelul societății civile, pentru a putea beneficia de cele mai bune rezultate.

  Violeta Tudorie - declarație politică intitulată Revizuirea Constituței. Modelul Meșterului Manole;

Doamna Violeta Tudorie:

Tema declarației: "Revizuirea Constituției. Modelul Meșterului Manole."

Susțin această declarație cu suficientă reținere având în vedere situația mea de începător în viața politică a țării și faptul că nu sunt un specialist în drept constituțional. Însă am luat decizia de a studia și de a aborda această chestiune, deoarece, în calitatea mea de parlamentar, voi fi pusă în fața unui vot pe care doresc să-l exprim cu toată responsabilitatea, din convingere și cât mai edificată.

Se ridică întrebarea esențială - Ce zidim în Constituție? Care sunt valorile, principiile și procedurile după care este organizat și funcționează statul român? Nu voi intra acum în această materie de strictă specialitate, ci mă voi opri la prima dintre problemele care trebuie puse în dezbatere: chiar aceea a practicii revizuirii constituțiilor statului nostru. În această privință, politicienii români au abuzat, în decursul istoriei, de posibilitatea de a revizui legea fundamentală.

Iată datele problemei. Dacă luăm în considerare și Regulamentele Organice, așa cum procedează unii profesori constituționaliști atunci când abordează istoria constituțiilor românești, suntem astăzi în fața celei de-a 9-a constituții din ultimii 180 de ani. Deci ne situăm pe un teren nestatornic înregistrând o medie de o constituție la două decenii. Dar dacă ne apropiem mai mult de prezent și luăm ultimii 75 de ani, de la Constituția lui Carol al II-lea din 1938, vom observa că speranța de viață a unei legi fundamentale a scăzut în medie la 12 ani. Ceea ce înseamnă că o persoană în vârstă de 75 de ani în prezent a trăit sub 6 constituții, dacă o punem la socoteală și pe cea la care lucrăm în aceste zile. Consider că pe această direcție prea exagerăm!

Această realitate istorică ne poate vorbi multe despre instabilitatea și frivolitatea politică, constituțională și legislativă care ne caracterizează. În felul acesta, practica politică și legislativă în loc să progreseze un timp mai îndelungat, părăsește repede un drum, reia altul cam în stilul Meșterului Manole, că doar stilul nu se aplică numai ziditorilor de mănăstiri. De aceea apreciez că acestei continue răfuieli păguboase cu legea fundamentală a statului român ar trebui să-i punem capăt.

Dacă, de data aceasta, reușim să cuprindem în textul noii constituții principiile fundamentale cele mai generale ale unui stat democratic de drept, chintesența experienței și științei politice românești și internaționale contemporane în materie constituțională, am putea ajunge la un document care să rămână valabil pe o perioada nedeterminată și pentru eventuale completări, propun să aplicăm în viitor practica americană de a adopta doar amendamente la Constituția în vigoare și nu de a mai proceda la revizuirea constituției pentru a da naștere unei alte constituții cu tot acest proces complicat de revizuire a revizuirii. Bineînțeles, nici de adoptarea amendamentelor constituționale nu trebuie să se abuzeze.

Să avem încredere în trăinicia și valabilitatea valorilor și principiilor pe care le consfințim în Constituția României, o dată pentru totdeauna. Să dăm posibilitatea mai multor generații să-și însușească intim litera și spiritul constituțional, să cunoască și să respecte legea fundamentală a statului ca pe bunul public cel mai trainic și mai de preț. Consider că actualul Parlament este suficient de reprezentativ și de competent pentru a da, împreună cu poporul român, la referendumul de aprobare, un text fundamental care să rămană valabil cel puțin următorii 87 de ani, câți au mai rămas din secolul in care ne aflăm.

Prin urmare, la dispozițiile privind revizuirea Constituției, propun interzicerea în următorii 50 de ani a revizuirii acesteia și admiterea doar a unor amendamente care, dacă eventual vor fi adoptate în viitorul politic al statului, să fie numerotate în ordinea adoptării lor.

  Iulian Vladu - declarație politică: Politica distructivă a USL în domeniul social;

Domnul Iulian Vladu:

Declarație politică cu tema: "Politica distructivă a USL în domeniul social"

Stânga socialistă a rămas de mult repetentă la capitolul democrație și respect pentru valorile fundamentale ale statului de drept. Faptul că Uniunea Social-Liberală își exercită puterea prin presiuni și amenințări începe să nu mai fie o surpriză pentru nimeni. Exemplele de la OLTCHIM și MECHEL sunt relevante pentru modul în care membrii Guvernul Ponta înțeleg să fie în slujba cetățenilor care i-au votat. Din cauza impotenței guvernamentale, mii de oameni își vor pierde locurile de muncă și se vor găsi în imposibilitatea de a se mai angaja, din cauza lipsei investițiilor și a dezinteresului clar manifestat de potențialii investitori. Județe și orașe întregi vor fi practic condamnate la sărăcie extremă, iar bugetul asigurărilor sociale nu va putea să mai suporte, în curând, valul imens de șomaj, rezultat al unor politici dezastruoase și iresponsabile.

Scopul USL este ca România să devină, în curând, un stat de asistați social și de oameni direct dependenți de bunăvoința unor lideri politici locali sau naționali, oameni care să nu-și mai poată exercita liber gândirea și voința. În județul Dâmbovița, de exemplu, s-au pierdut peste 7500 de locuri de muncă din mai 2012 încoace. Este, de altfel, județul cu una dintre cele mai accelerate rate de creștere a șomajului din țară, cu 6,3% din populația activă, cu un procent deci peste media națională.

Ca și cum toate acestea nu ar fi de ajuns, vorbim despre angajări în sistemul public numai pe bază de carnet de partid, și nu de competență profesională. Discriminările sunt abuzive, ilegale și neconstituționale și au menirea de a ne arunca cu 10 ani în urmă, atunci când stânga socialistă nu numai că era incapabilă să construiască ceva, dar se străduia să controleze fiecare aspect al vieții sociale și politice din țară.

Să refuzi angajarea unui om, așa cum s-a întâmplat la societatea de pază a Consiliului Județean Dâmbovița, Serviciul Public Județean de Pază, în fruntea căruia a fost numit un politruc agresiv, doar pentru că are alte idei și altă mentalitate decât stăpânii aflați vremelnic în fruntea administrației, este strigător la cer și arată direcția greșită în care ne îndreptăm! De asemenea, la Spitalul Orășenesc Găești se aranjează ploile ca o militantă a PSD să fie angajată într-un domeniu cheie pentru procesul de acreditare, proces care va începe în trimestrul al III-lea al anului în curs și care este esențial pentru continuarea existenței acestei unități spitalicești. Până și posturile de femei de serviciu sau fochist din județul Dâmbovița sunt date pe criterii politice.

Actuala putere din Dâmbovița nu-și dorește oameni competenți, performanți și orientați, ci își dorește oameni obedienți, oameni aduși în stare de dependență, capabili de orice pentru a-și mulțumi stăpânii. În instituții se face doar muncă de partid, iar cu sloganuri și propagandă nu vom găsi soluții să ne fie mai bine, nu vom putea accesa proiecte europene, nu vom dezvolta infrastructura și nu vom crea, în final, acele locuri de muncă pentru oameni, care să le asigure un trai decent și normal. Niciodată nu vom avea performanțe dacă nu suntem capabili să promovăm valoarea, să promovăm pe criterii de competență și de profesionalism, să fim cinstiți și responsabili.

În anul de grație 2013, avem obligația legală și morală să acordăm șanse egale cetățenilor, să fim un stat modern, deschis către valorile europene, către valorile democratice. Punând presiune pe cetățeni, pe primari, pe instituții și pe puținii agenți economici care ne-au mai rămas, nu demonstrăm decât că nu am învățat nimic în ultimii 24 de ani și că vom continua să ne afundăm într-o mocirlă politico-economică distructivă. În acest ritm, politrucii de la USL vor adânci prăpăstiile sociale pe care tot ei le-au deschis și vor deschide calea pentru noi și noi abuzuri.

  Ovidiu Ioan Silaghi - declarație politică: Din nou Daniel Morar dă declarații iresponsabile;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

"Din nou Daniel Morar dă declarații iresponsabile"

Pentru că tot suntem în "zodia procurorilor" mă văd obligat să semnalez o serie de afirmații scandaloase făcute ieri seară de cel care în acest moment este numărul unu peste toți procurorii din România, Daniel Morar.

Poate vă mai aduceți aminte despre o afirmație monstruoasă făcută în perioada post referendum de către Daniel Morar. El a afirmat că "În toate secțiile verificate până de procurori, sunt zeci de secții, s-au găsit indicii și probe că votul a fost fraudat în proporție de 5... 10... 15%", asta însemnând la un calcul simplu un milion cinci sute de mii de voturi..."

Am considerat la momentul respectiv că respectiva declarație este una de natură politică, menită să mai îndulcească - în ochii puținilor partizani ai lui Traian Băsescu, dar și în ochii străinătății - mai mult decât severul rezultat înregistrat la referendum.

Din păcate, Daniel Morar a recidivat ieri seară la un post de televiziune. El a afirmat cu subiect și predicat că își menține declarațiile făcute în toamna anului trecut. "Până în acest moment, au fost trimiși în judecată, în patru dosare, oameni pentru fraude la referendum. Dacă v-ați fi uitat pe comunicatele noastre de presă, ale Parchetului General, ați fi văzut că în fiecare din aceste dosare procentul de fraudare, de falsificare a votului, este undeva între 10 și 15%. Deci, nu am a schimba nimic".

În acest caz, mergând pe extrapolare, adică dacă în dosarele aflate în lucru există indicii privind un procent al fraudei, Daniel Morar sugerează, nici mai mult, nici mai puțin, că în toate secțiile de votare din țară și din străinătate s-a fraudat votul. Suntem în fața unei acuzații aberante și care nu vine din partea unei persoane implicate politic și care aparține unei anumite tabere politice, ci din partea celui care conduce Parchetul General. Este inadmisibil ca un procuror aflat la acest nivel să susțină că s-au fraudat voturi în toată țara, adică inclusiv în nu știu câte mii de secții care nici măcar nu au fost verificate, unde nu a existat nici măcar o sesizare. Pentru o astfel de declarație, după 24 de ore ar trebui să fie scrisă o demisie.

A mai existat o afirmație care trebuie să ne pună pe gânduri: "Au mers în judecată patru dosare, până acum (...) Aceste dosare merg în judecată și or să mai meargă atâtea câte este necesar". Ce se poate înțelege de aici: că în instanță nu ajung dosare în funcție de indicii privind săvârșirea unor infracțiuni. Ce se poate înțelege prin sintagma "atâtea câte este necesar"? Se înțelege că este vorba de o operațiune de intimidare a electoratului, o demonstrație de forță a procurorilor. Regret că trebuie să o spun, dar astfel de practici sunt specifice doar în dictaturile comuniste sau în regimurile autocratice din Asia sau Africa.

Ceea ce este foarte grav este faptul că această persoană, Daniel Morar, urmează să devină un judecător suprem al activității legislative din România, pentru că, se știe, din 9 iunie va oficia ca judecător la Curtea Constituțională.

Mă întreb, dacă în calitate de procuror a răspuns la comenzi politice, a făcut declarațiile monstruoase și neadevărate, cum va împărții dreptatea în calitate de judecător al CCR? În orice țară civilizată un astfel de personaj dispare din spațiul public. Din păcate, el ne va mai da de lucru încă 9 ani, dacă nu vom schimba legislația privind organizarea și funcționarea CCR, pentru a ne asigura că în această instanță nu vor fi decât persoane independente și obiective.

  Constantin Mazilu - declarație politică: Coreea de Nord sau amenințarea războiului pentru întreaga lume;

Domnul Constantin Mazilu:

"Coreea de Nord sau amenințarea războiului pentru întreaga lume"

Indiferent cum ai cataloga deciziile tânărului lider nord-coreean Kim Jong Un, din nefericire, un lucru este cert, și anume că această țară se află sub spectrul unui război pe care pare să și-l dorească tot mai mult. Decizia Phenianului prin care se pregătesc rachetele cu rază mare de acțiune pe care Coreea de Nord le-ar putea folosi împotriva vecinilor din sud și a SUA, precum și anunțul-bombă că este în stare de război cu națiunea sud-coreeană nu trebuie să ne lase indiferenți. Acest conflict poate angrena toate marile puteri, având în vedere că fiecare dintre partenerii sau inamicii diplomatici ai celor două state au diverse interese economice, financiare sau militare.

Măsurile recente impuse de Kim Jong Un în relația cu Coreea de Sud sunt de natură să stârnească îngrijorare, mai ales că reprezentanții Partidului Muncitorilor din Coreea de Nord au declarat că armele nucleare sunt "esența națiunii" și că nu se va renunța la ele nici pentru miliarde de dolari. În plus, să luăm în considerare și faptul că, potrivit experților militari, rachetele Phenianului amenință chiar marile orașe de pe teritoriul SUA. Nord-coreenii au publicat, în mod accidental sau poate voit, două imagini în care apar hărți ce dezvăluie atât planuri de lovituri asupra teritoriului american, cât și detalii despre forțele militare ale Phenianului. Toți cei implicați sunt în alertă, americanii, aliații regimului de la Seul, pregătindu-se pentru un eventual conflict armat cu Nordul.

Analiștii consideră că un atac asupra punctelor strategice americane ar fi o sinucidere pentru Kim Jong Un, însă un asemenea gest nesăbuit nu este exclus pentru un tânăr lider care vrea să se afirme în ochii tuturor. Aceiași analiști sunt de părere că există și anumite motive personale care îl împing pe liderul comunist la o asemenea retorică agresivă în această perioadă. Kim Jong Un are multe de dovedit poporului care îl consideră deja un erou și vrea să se impună în fața întregii planete drept un lider de temut, asemenea bunicului său, Kim II Sung, care, imediat după ce a preluat puterea, tot în jurul vârstei de 30 de ani, a început un război cu Coreea de Sud.

Totuși, un pas greșit din partea acestuia poate duce continentul asiatic într-o situație de conflict armat din care cu greu se poate ieși, dar care poate angrena întreg mapamondul. Nu este deloc de neglijat nici faptul că liderii de la Phenian sunt nemulțumiți de exercițiile militare anuale desfășurate de Coreea de Sud și de Statele Unite și de noua rundă de sancțiuni pe care trebuie să o înfrunte în urma testului nuclear din 12 februarie, al treilea din istoria țării.

De asemenea, este adevărat și faptul că în ultimii 20 de ani, Coreea de Nord a practicat acest joc al amenințării nucleare și a avut succes. China îi susține manevrele, fiind un aliat dovedit de nădejde al regimului de la Phenian. Coreea de Nord încearcă să vadă care sunt reacțiile din partea Japoniei, SUA și din partea regimului de la Seul. Dat fiind faptul că aceste țări au suferit unele schimbări în privința administrației centrale, acest moment este unul potrivit pentru a le testa reacțiile.

  Viorel Marian Dragomir - declarație politică: - Mișcare populară, prostituția și drogurile;

Domnul Viorel Marian Dragomir:

"Mișcarea populară, prostituția și drogurile"

O nouă "stea călăuzitoare" este în chinurile facerii. O fundație imaculată care să unească dreapta din România.

La ecograf s-a descoperit ca părinții erau virusați politic prin faptul că sunt consilierii unui om apolitic care își ia adio de la colegii de partid. Pedigriul îi dădea de gol: unii traseiști politici și alții PDL-iști fără acte, consilieri ai unui președinte.

La naștere s-a constatat că mișcarea este născută prematur, rămasă fără aer, dar plină de aere.

Și totuși îi trebuia un naș. Când l-au ales, i-au pus capac: un individ care a condus o comisie prezidențială despre care presa a scris că a propus legalizarea prostituției și dezincriminarea consumului de droguri.

Nu, nu vă imaginați că se referea la prostituția politică, aceea în care un traseist își reconsidera doctrina pe doi arginți. Se referea la acea activitate care presupune cea mai veche meserie din lume, la înjosirea femeii, la cumpărarea plăcerii și încurajarea traficului de ființe umane.

Cât despre droguri, rămâne o temă dragă a "familiei prezidențiale" pornită de la mezina, dezincriminată de un individ care își propune azi să unească dreapta.

Pentru unii drogurile aduc o iluzie. Dacă realitatea nu le permite câștigarea alegerilor, drogurile le oferă lumea lor.

Eșecul este primul semn că strategii lor sunt în lipsă de idei și personal pe care să îl promoveze. Sau "piatra de moară" nu poate fi rebrenduită.

  Viorel Marian Dragomir - declarație politică: - Nu toți românii sunt hoți și nu toți parlamentarii sunt traseiști;

Domnul Viorel Marian Dragomir:

"Nu toți românii sunt hoți și nu toți parlamentarii sunt traseiști"

Din când în când și România își primește porția de traseism. Aerul politic devine nerespirabil pentru orice om de bun simț. Urmează în mod inevitabil anatema aruncată asupra întregii clase politice. O ștampilă pusă unor nevinovați datorită acțiunilor unor politicieni fără caracter.

Traseismul politic este un comportament ce trebuie combătut prin orice mijloace pentru că el conduce la înșelarea alegatorilor, iar când este practicat în masă atrage căderea guvernelor sau crearea unor majorități de conjunctură denaturând votul liber exprimat al cetățenilor.

Presa din Europa scrie că românii sunt hoți, iar presa din România poate scrie că parlamentarii sunt traseiști. Dar, totuși, așa cum marea majoritate a românilor din străinătate merg să muncească cinstit, marea majoritate a parlamentarilor nu sunt traseiști.

Condamn public traseismul politic și susțin toate proiectele de lege ce vor avea ca scop interzicerea traseismului politic sub sancțiunea pierderii mandatului.

Am căutat o definiție modernă a traseimului politic și am concluzionat astfel: "politicianul care se transferă de la un partid la altul în funcție de interesele personale".

Traseismul apare de obicei între partide cu doctrine diferite, iar mincinoșii care ieri promiteau marea cu sarea uită că au fost votați de oameni care și-au pus speranțele în ei pentru un program, pentru o ideologie, dar și datorită apartenenței la un partid politic.

Odată văzut cu sacii în căruță, traseistului nu-i mai ajunge și începe să negocieze trădarea. Trădează oamenii onești care au crezut în el, trădează colegii de partid care au muncit pentru el și l-au promovat, trădează orice, dar nu pentru oricât, urmărind de fiecare dată câștigul personal și recompensa.

Bineînțeles că trebuie să motiveze trădarea și sub declarații sforăitoare apar cele mai stupide motive legate de lipsa atenției pe care el, unicul, imaculatul, nu o primește din partea partidului, neintegrarea în doctrina partidului care ieri era cel mai bun, neînțelegerea cu un superior politic și cu oricine altcineva, doar aruncă un pic de praf pentru a-și motiva josnicul gest.

Traseiștii își fac de fiecare dată calcule: cât le iese în cei trei ani cât mai au până la alegerile următoare. Nici de pierdut nu au prea mult, deoarece ei niciodată nu au câștigat alegerile. Pe ei i-a scos calculatorul la redistribuire și la următoarele alegeri sunt iar la mâna norocului.

Examenul ticăloșiei se dă azi la cei care ieri fluturau steagul PP-DD și alaltăieri al cui mai știe câtor partide.

Corectarea ticăloșiei vine la fiecare întâlnire cu traseistul când, în loc de respectul cuvenit, acesta va primi blamarea.

Nota finală o va primi la următoarele alegeri, atunci când cei pe care i-a amăgit o dată nu se pot lăsa mințiți la infinit.

  Cornel Itu - despre Poșta Română;

Domnul Cornel Itu:

"Poșta Română"

Subiectul intervenției mele de astăzi îl constituie mult actuala și discutata problemă a Poștei Române, instituție seculară de mare importanță, care a cunoscut de-a lungul veacurilor o continuă dezvoltare de la serviciul de transport al călătorilor și al corespondenței oficiale până la serviciile complexe, informatizate, corespunzătoare cerințelor actuale.

România este o țară în care serviciile poștale au apărut de timpuriu și au cunoscut o continuă dezvoltare. Nu întâmplător, încă în anul 1874, la Berna, România s-a situat printre primii 22 de membri fondatori ai Uniunii Poștale Universale.

Prin Hotărârea de Guvern nr.371/1998, Poșta Română devine societate comercială pe acțiuni, cu denumirea Compania Națională "Poșta Română" S.A.

Poșta Română este operatorul național desemnat pentru a efectua serviciile poștale de bază, conform legii și licențelor acordate de către Ministerul Comunicațiilor și dacă de-a lungul existenței sale a cunoscut o dezvoltare mereu ascendentă, începând cu anul 2008, urmare în special a unui management defectuos, în momentul de față se află într-o situație de-o gravitate fără precedent, a pierdut 98 la sută din piața de poștă rapidă, 94 la sută din cea de mesagerie și 30 la sută din piața de corespondență.

Singura cale de reabilitare a Poștei Române în unanimitate acceptată este privatizarea ei. Totul depinde de modul cum se va înfăptui acest lucru. Sunt de părere că această chestiune este mult prea importantă pentru a nu fi dezbătută sub toate aspectele înaintea unei decizii finale.

Părerea pe care o susțin și pentru care sunt deschis oricăror discuții, e aceea că statul român, ca acționar, trebuie să dețină pachetul majoritar de acțiuni, în virtutea faptului că poșta întotdeauna a avut și are o importanță strategică națională, că servește întreaga populație indiferent de habitatul urban sau rural. Ea trebuie reabilitată ca să redevină profitabilă, fapt ce poate fi garantat de prezența unui manageriat performant la conducerea ei, dar mai ales poate fi garantat de legislația și stabilitatea pe care o reprezintă statul român ca acționar majoritar.

  Laurențiu Nistor - declarație politică: Ce o avea Europa cu noi?;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Ce o avea Europa cu noi?"

Apreciem faptul că una dintre preocupările demnitarilor europeni o reprezintă protecția minorităților. Chiar și în cazul nostru, una dintre primele cerințe pentru aderarea la UE a fost abrogarea faimosului articol 200 din Codul penal, referitor la homosexualitate. Apoi, rând pe rând, am fost îndrumați, dacă ne aducem aminte, de către Recomandarea 1201, să ne purtăm cu mănuși cu minoritățile etnice, în speță cea maghiară, care, iată, abia a așteptat un imbold ca să ne calce-n cizme, și că discriminarea pozitivă e bună, adică noi, majoritatea românilor, la noi acasă, să avem drepturi mai puține decât minoritatea, ar fi perfect...

Și tot așa, rând pe rând, tot soiul de minorități, stabilite pe cele mai ciudate criterii, chiar dacă este vorba despre vicii, au fost încurajate să se manifeste și să se dezvolte. Ei, în schimb, când a venit vorba ca să fim noi o minoritate pe care Europa cea indulgentă să o accepte măcar cu aceeași ușurință cu care și noi am acceptat să înghițim "broaștele" (cum ar spune Ioan Oltean) pe care ni le-a îndesat pe gât, a început punerea de bariere după bariere și peste bariere...

Dacă a fost vorba să jumulească economia românească, a fost bine. Când, ca o consecință directă, imediată, cetățenii sărăciți au plecat în Europa să-și găsească de muncă, n-a mai fost bine. Ba s-au impus bariere, ba, sub pretextul că fac probleme, ne-au trimis cetățenii acasă... Atunci n-a mai contat că acei returnați erau, de exemplu, minoritate romă, s-a spus: românii, și au fost trimiși înapoi, în sărăcie, boli și mizerie. Am trimis noi în Ungaria vreun "stegar" cu cetățenie de dincolo? Nici măcar ambasadorul! Dacă se întâmplă să fie ceva rău în Franța, nu sunt de vină magrebienii care fac mari probleme, dar acestea deja nu mai sunt popularizate, ci românii! Dacă e ceva rău în Anglia, de vină sunt românii, nu pakistanezii, care sunt, iarăși, o problemă veche a Marii Britanii. Dacă se întâmplă vreo prostie în Germania, nu se mai uită nimeni urât la vreun kurd, care sunt cunoscuți ca vechi făcători de belele, ci toți își ațintesc privirile pe români! Da, recunoaștem, avem și noi oile noastre negre, ne-ar bate Dumnezeu să nu recunoaștem, însă cum rămâne cu drepturile și discriminările pozitive cu care ne băteau europenii la cap toată ziua?

Am investit masiv banii noștri în apărarea fruntariilor Europei, în timp ce banii europeni luau drumul înapoi, prin firmele germane. A fost bine! Am fost mereu, de-a lungul istoriei noastre, scutul de apărare al Europei, dar niciodată nu ni s-au recunoscut eforturile! Până și din partea turcilor, pe care i-am oprit mereu din drumul lor victorios către pristolul de la Roma, am avut mai multă apreciere decât din partea Europei papistașe!

Pentru că suntem ortodocși, am avut parte întotdeauna de discriminare, mai camuflată ori mai pe față. Să ne amintim: când a fost vorba să aderăm, fostele țări comuniste, la Uniunea Europeană, țările catolice au format Grupul de la Vișegrad, cărora le-a fost facilitată rapid intrarea și în UE și în spațiul Schengen, în schimb România a fost pusă "la pachet" cu Bulgaria, ca, în caz că face vreuna progrese, să o tragă în jos cealaltă... Care sunt țările de pe continentul nostru ce sunt mai oropsite de către o Uniune Europeană catolică? Păi, haideți să vedem...

Serbia a avut un ditamai războiul, pentru a se "elibera" teritorial catolicii și musulmanii de ortodocși... Momentan e rândul celorlalte: România, Bulgaria, Grecia, Cipru! Câte sunt ortodoxe? Toate! Ați auzit ceva despre vreun MCV obligatoriu pentru Slovenia ori Croația? Nu, așa ceva e musai doar pentru România și Bulgaria! Și eventual pentru Moldova, dacă o să mai vrea să adere, după ce vede că pățim noi! Reține cumva, cineva, măcar și o singură problemă la aderarea Sloveniei? Să fi fost totul perfect la ei?

Dacă Croația nu încetinea procesul de aderare printre altele din cauza necooperării cu Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, poate că era și-n spațiul Schengen deja. Știe însă cineva și vreo fostă republică iugoslavă ortodoxă care să fi aderat la Uniunea Europeană? Mai degrabă aderă musulmanii, că tot sunt minorități importante și-n Germania, și-n Franța, și-n Italia, și se pune mai modern chiar și problema aderării Turciei la Uniunea Europeană! Eh, dacă Israelul poate juca fotbal în cupele europene, de ce nu ar adera și turcii la UE...? C-așa-i Europa: din Groenlanda până-n Timorul de Est...

Cine face prinsoare că turcii aderă înaintea noastră la spațiul Schengen și că n-o să le ceară nimeni vreun MCV?

  Natalia-Elena Intotero - declarație politică: Criminalul revine mereu la locul crimei?;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Criminalul revine mereu la locul crimei?"

Atât în romanele polițiste, cât și în filmele de același gen, am putut remarca o metodă care persistă: revenirea criminalului la locul crimei. Motivele pot fi multiple, de la o ultimă verificare a locului dacă a fost bine curățat de urme, la luarea locului respectiv în posesie, spre folosință proprie. Iată însă că nu numai în cărți și-n filme se întâmplă asta, ci și în viața cea de toate zilele, și nu doar la noi, ci și pe alte meleaguri. De fapt, tot la noi, dar cu oameni de pe alte meleaguri: dedulcit la mierea românească, Mark Gitenstein se preface că-1 trag rădăcinile acasă. După unul dintre cele mai catastrofale mandate de ambasador de pe vremea fanarioților încoace (Dumnezeule, unde sunt ambasadorii cei celebri ai Statelor Unite, de a ajuns Gitenstein să-1 reprezinte pe Marele Licurici?), Gitenstein vine să întărească forțele care "să-l apere" pe un Băsescu dezavuat până și de propriul său partid, într-un procent care trece de jumătate.

Este mai mult decât surprinzător să observăm că, din păcate, mulți dintre cei care s-au perindat pe la cârma României în ultimii au fost teribil de încântați nu să își impună respectul în fața Statelor Unite sau Uniunii Europene, ci cum să fim jumuliți cu zâmbetul pe buze, ca alternativă la a fi jumuliți "cu îngrijorare" pe față și-n declarații gen "război civil în România", sau "fraudă de peste două milioane de voturi la referendum".

Ocupantul locului unui ambasador american priceput, marele îngrijorat de soarta lui Morar și Kovesi, Mark Gitenstein vine acum să se pună în fruntea Fondului Proprietatea! De remarcat că acum nu mai e îngrijorat că în România se fură voturi sau că e război civil pe meleagurile noastre, ba chiar crede că e taman momentul ca să vină să-și ia tainul pentru sprijinul neprețuit acordat băsismului! Ciudat este că nu cu mult timp în urmă, pe când reprezenta "Marele Licurici" la București, opiniile sale, exprimate în mai multe discursuri și interviuri, coincideau fix cu doleanțele Fondului Proprietatea sau, mai exact, cu ale marilor fonduri de investiții care dețin pachete de acțiuni la fond și care au tot interesul să încaseze dividende cât mai mari. Acum, numele lui Gitenstein este primul înscris pe lista de candidați pentru alegerile care vor avea loc pe 25 aprilie... Amintesc doar că Fondul Proprietatea deține un număr semnificativ de acțiuni la OMV Petrom, Romgaz, Transgaz, Hidroelectrica, Termoelectrica și Transelectrica, adică la principalele companii energetice de stat din România. Pentru o minte inteligentă, nu mai trebuie adus niciun argument, e suficient și atât...

Fond fiind, are capacitate de investire, așa că nu ar fi de mirare să auzim că Mark Gitenstein mai are de vândut niște avioane F16 second-hand, chiar dacă aceste avioane sunt cumpărate de la portughezi, dar aceștia vor cumpăra, în schimb, de la americani, via tot același Gitenstein, niște avioane F35... Este imposibil acest scenariu? Nicidecum, mai ales având în vedere câtă osârdie a depus ex-ambasadorul pe vremea când se făcea că reprezintă Statele Unite, ca să dea de muncă americanului de rând cheltuind din bugetul sărăntoacei Românii pe tot soiul de hârburi cu aripi "Made in USA". Nu a putut convinge bugetul statului, nu-i nimic, își realizează obiectivul vârându-se în conducerea unui fond în valoare de peste 4 miliarde de euro, că doar toate drumurile românești duc la Washington...

N-a reușit cu F14, nu i-a mers bine cu gazele de șist, nu a pus mâna pe Cuprumin? Nu a reușit direct cu banii americanilor? Nu-i bai, pune mâna pe Fondul Proprietatea și mai încearcă încă o dată cu banii românilor! Că doar n-a venit în România de dragul neamului românesc, ca Henri Mathias Berthelot în vremea Marelui Război! Dacă era așa, o dovedea încă din timpul mandatului său de trimis al lui Obama...

  Neculai Rățoi - declarație politică cu titlul: Cu acord sau fără?;

Domnul Neculai Rățoi:

"Cu acord sau fără?"

Trecerea timpului a dovedit că acordul dintre premier și Băsescu a devenit un adevărat cui al lui Pepelea, pe care din ce în ce mai multe milioane de români îl doresc rupt. De ce? Pentru că nu s-au observat îmbunătățiri substanțiale ale acțiunilor lui Traian Băsescu. Care era, în realitate, prețul lipsei acordului? Păi, hai să vedem...

Cu acord: aruncă Băsescu cu gunoi din exterior pe România de câte ori are ocazia - și chiar dacă n-are, își face? Păi... aruncă... Ar fi făcut altfel fără acord? Puțin probabil!

Cu acord: Băsescu este într-o harță continuă. Fără acord ar fi fost mai tăcut?

Cu acord: face presiuni guvernatorul ca să-și impună procurorii și să-și mențină influența discreționară din justiție, ca să se știe la scuteală de răspundere? Păi... da... Ar fi făcut altfel fără acord? În niciun caz, pentru că, la Băsescu, asta e diferența între a sta afară sau a ocupa locul lăsat liber de Năstase la Jilava...

Cu acord: atacă Băsescu guvernul și cere ca niște miniștri USL să intre la pușcărie? Oho, și încă cum: e un guvern care nu-i al lui, care nu se pleacă la pământ de câte ori încruntă marinelu' sprânceana și care, dacă se dezmeticește, poate determina arestarea multora care au avut tangență cu puterea executivă pe vremea guvernelor portocalii! Ce mai știm noi, de când eram mici? Că agresivitatea e fiica fricii, deci iată motivul lui Băsescu... Ce-ar fi făcut în lipsa acordului! Aceleași lucruri!

Cu acord: Băsescu a mers în locul lui Ponta la UE, unde a negociat un buget dezastruos. Fără acord ar fi negociat mai bine?

Cu acord: Băsescu a pus piedică intrării României în spațiul Schengen, oferind și "muniție" străinilor ca să nu fim acceptați. Fără acord am fi intrat în Schengen?

Deci, dacă având acest acord cu Ponta, Traian Băsescu face ce face, adică nimic nou față de ce făcea înainte de a avea acest acord, cu ce ar fi fost mai rău ca acum fără acord?

Atâta vreme cât acordul este respectat unilateral, doar de către premier și USL, care mai este rostul său și rostul invocării sale, dacă vrei să nu cazi în penibil?

Alt aspect. S-a pus un pic și problema dacă să-l suspendăm iar pe Băsescu. Că e dreptul nostru să ne facem curățenie acasă la noi și e perfect legal, nu trebuie să mai facem curățenie în casa noastră. Dar cică sunt niște costuri! Păi, sunt două probleme. Prima: pe poporul român l-a întrebat cineva? Poate este de acord ca să plătească un bilet pentru a intra la cinematograf, să vadă un film bun! Și cea de-a doua problemă: ori suntem colonie și nu parteneri în UE, așa cum afirmăm vreo câțiva în țara asta, ori ne e frică să ne luăm și o sticlă de lapte pentru că și aia are costuri!

Ce valoare are ceva care este obținut gratis, fără costuri? Independența câștigată în 1877 a fost fără costuri? Unirea de la 1600 a fost fără costuri? Dar cea de la 1859? Dar cea de la 1918? Dacă o călătorie cu troleibuzul are un cost mic, dacă un ou are un cost mic, nimic din ceva de dimensiunile nevoilor unei nații nu este nici gratis, nici cu costuri mici! A conduce un popor nu este un lucru lesne. A-l trece strada cu forța, iarăși este ceva care s-a demonstrat, de către băsiști, că nu e deloc indicat. Dar, măcar să ținem cont de cei pe care dorim să-i conducem, asta ne este la îndemână.

Oamenii doresc să fie întrebați ce vor pentru binele țării, pentru binele lor. Și nu rareori s-a dovedit că ideile bune vin din rândul lor, doar că trebuie să ținem urechea aplecată și la ei. Am avut învățăminte de tras din experiența băsiștilor la cârma țării și am promis să nu facem aceleași greșeli, căci conducerea unei țări trebuie făcută în interesul poporului, nu împotriva lui.

Deocamdată, am rămas în urmă cu promisiunea că-l dăm jos pe Băsescu. Dar, măcar putem să nu lăsăm impresia că îl ajutăm să-și perpetueze stăpânirea! Deoarece, chiar dacă acceptăm să punem noi un procuror și Băsescu un procuror, să zicem Kovesi, cine ne poate garanta că Băsescu se va ține de cuvânt? La influența lui, CSM-ul poate da undă verde procurorului lui Băsescu, dar să-1 refuze pe cel propus de premier, iar Băsescu, pe baza avizului CSM, își va pune la DNA omul lui și îl va refuza pe cel de-al doilea! Caz închis! Cu băsistul la locul care trebuie, rămâne să reia Victor Ponta, ca un Sisif modern și contemporan, procedurile și tot așa, până îi expiră lui Băsescu mandatul și mai ales după...

Scenariu credibil? Mai mult ca sigur, având în vedere despre cine vorbim. Și-atunci, la ce le mai este românilor de folos acordul?

  Dorel Covaci - intervenție cu titlul: Întâlnire a reprezentanților Camerei Deputaților cu o delegație a Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei;

Domnul Dorel Covaci:

"Întâlnire a reprezentanților Camerei Deputaților cu o delegație a Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei"

Pe data de 28 martie a.c a avut loc o vizită la Parlamentul României a unei delegații a Adunării Interparlamentare Ortodoxe, din cadrul Fundației internaționale pentru unitatea popoarelor ortodoxe. Delegația a reunit secretarul general al organizației și deputat al Parlamentului elen, domnul Anastasios Nerantzis; președintele Fundației Internaționale pentru Unitatea Popoarelor Ortodoxe (FIUPO) și consilier politic principal al AIO, prof. Valeri Alexeev; președintele Comisiei pentru educație, știință, tineret și sport, domnul Angel Tîlvăr și domnul Kostas Migdalis, consilier politic AIO.

Această întâlnire s-a înscris în programul evenimentelor aniversare, dedicate împlinirii a 20 de ani de la înființarea acestui organism, în a cărui activitate se implică, încă din 1994, deputați ortodocși ai Parlamentului României, cu binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române. Adunarea Ortodoxă Interparlamentară este un organism interparlamentar alcătuit, la inițiativa Parlamentului elen, în 1993, din reprezentanți ai parlamentelor tuturor țărilor ortodoxe europene, dar și noneuropene, care încearcă să dea un răspuns comun la principalele probleme sociale și politice din spațiul ortodox.

Vizita a continuat cu o întâlnire, la sediul Palatului Patriarhiei, cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, care le-a transmis membrilor delegației binecuvântarea și felicitările Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru toate eforturile de întărire a relațiilor dintre popoarele ortodoxe, în cei douăzeci de ani de activitate.

Reprezentanții delegației externe au accentuat necesitatea continuării eforturilor organizației la nivel mondial pentru eradicarea fenomenului persecuției creștinilor, pentru promovarea toleranței religioase.

În urma discuțiilor, s-a evidențiat un total acord între punctele de vedere exprimate de reprezentanții străini, cei ai politicului din România și Biserica Ortodoxă Română, concluzia fiind aceea a unui sprijin total pentru îndeplinirea obiectivelor organizației AIO.

Dialogul interconfesional și cooperarea între religii sunt necesare, în special în vremurile noastre și în domeniile în care paradigma modernă a eșuat: asigurarea bunăstării materiale și spirituale a oamenilor și prevenirea degradării valorilor sociale și morale.

Tradiția creștină a acordat dintotdeauna o valoare supremă ființei umane și de aceea se pune problema sporirii contribuției instituțiilor și organizațiilor religioase în rezolvarea crizei de moralitate, în soluționarea problemelor contemporane cetățenilor, în construirea unui pod între civilizații și culturi, cu scopul consolidării păcii mondiale.

În calitate de membru delegat al Parlamentului României la această întâlnire, alături de domnul președinte Valeriu Zgonea și domnii deputați Petre Andea și Miron Ignat, adresez un îndemn: să încercăm să depășim orice limitare care ține de trendurile naționaliste, de scufundarea într-o stare de automulțumire, autosuficiență și, prin unitate și universalitate, să căutăm să accentuăm identitatea individuală a Europei de est, a României, în special, în cadrul pluralismului unei Europe - casă a atâtor popoare, să identificăm modalități prin care să contribuim la construirea și întărirea păcii și dreptății în noua Europă unită.

  Vasile Popeangă - declarație politică: Justiția - reformă sau șantaj?;

Domnul Vasile Popeangă:

"Justiția - reformă sau șantaj?"

Încă de când ne-am arătat interesul de a intra în Uniunea Europeană, pentru acest obiectiv ni s-au tot impus valuri-valuri de liste pline cu cerințe pe care trebuia să le îndeplinim. Rând pe rând, am luat fiecare domeniu în parte, ajustându-le și actualizându-ne legislația specifică pentru a le face compatibile cu cele ale Uniunii Europene. Era de înțeles: când vrei să intri în casa cuiva, trebuie să te adaptezi și să respecți regulile casei... Mai câine-câinește, am reușit să trecem hopuri pe care nici măcar nu ni le-am închipuit ori care au depășit puterea noastră de imaginare - ne aducem aminte cu toții, de exemplu, șocul când, printre primele cerințe ale Uniunii, a fost cea referitoare la homosexualitate...

Domeniul justiției, în schimb, a fost folosit de către reprezentanții portocalii ai Europei pe post de măciucă, să ne liniștească în pretențiile noastre. Nu am avut, așa cum s-a zis, nicio reformă a sistemului, ci doar un mecanism de constrângere, de șantaj, pentru realizarea unor obiective pur politice, fără o tangență reală cu justiția, în condițiile în care, tehnic, îndeplineam toate cerințele impuse. Dacă la cerințele de pe agricultură, mediu și celelalte a fost imposibil să ni se pună piedici, pentru că realitățile erau palpabile și nu puteau fi negate ori strâmbate, singurul domeniu în care se putea interpreta fantezist în pur stil băsist a fost cel al justiției, unde poți fi mințit pe față, iar dacă ripostezi, riști să ți se taie și bruma de fonduri pe care le mai primești pentru miliardul și ceva cu care cotizăm anual la bunăstarea altora.

Cea mai bună dovadă că este așa o poate vedea oricine în raporturile MCV! Acestea sunt noua Fată Morgana: când zici că ai pus mâna pe ea, abia atunci realizezi cât de departe s-a dus, de fiecare dată tot mai departe, și mai departe... Cam așa trebuie să se simtă și măgarul dus de nas de către proprietar cu morcovul legat de băț, ca să meargă încotro vrea stăpânul, împotriva voinței tenacelui animal.

O altă dovadă că justiția e folosită ca mijloc de șantaj și ca piedică politică (dictată!) pentru a adera la spațiul Schengen e că ni s-au impus niște norme obligatorii care ori nu există în restul Europei, ori sunt chiar nerecomandate de înseși organismele europene (a se vedea Comisia de la Veneția) ori, în cel mai bun caz, dacă există pe undeva acele norme, ele sunt mult atenuate. Un exemplu rămâne pragul la referendumul de demitere a președintelui: Comisia de la Veneția nu-l recomandă, majoritatea țărilor europene nu au așa ceva, cele care au nu depășesc 30%, doar nouă ce ni s-a mai impus jumătate plus unu! De ce? Pentru că poporul român trebuia să fie un cobai, îngenuncheat, să se arate că nu votul cetățenilor este cel care contează în democrația europeană PPE-istă, așa, ca să nu i se urce cumva democrația la cap și să creadă că în Europa o fi cumva egalul celorlalți, care, după cum declară, ei vor democrație, dar nu pentru căței! Niște ortodocși amărâți, care nici măcar un mic imperiu n-au fost în stare să facă, să jumulească și ei acolo câteva secole măcar din averile altora, dar acum vor egalitate-n drepturi cu cei care au fost stăpâni mai mereu...

De aceea, o idee grozavă a fost cooptarea Comisiei de la Veneția pentru alcătuirea Constituției, ceea ce ar duce mai degrabă la ideea nu doar a modificării legii fundamentale, ci mai degrabă a creării uneia noi - și așa, transformările aduse de către respectivele modificări sunt profunde. Pe de altă parte, asta ar arunca la tomberon orice piedică din partea lui Băsescu, din două motive: pe de-o parte, a te opune Comisiei de la Veneția e un act sinucigaș chiar și pentru tupeul guvernatorului de la Cotroceni, iar pe de altă parte i s-ar strica jucăria de la Curtea Constituțională, nemaifiind nevoie de a mai trece proiectul de lege pe la bunul plac al lui Zegrean, Morar și gașca portocalie.

Persistă însă în rândul românilor întrebarea: de ce o fi așa de bună Codruța Kovesi la conducerea parchetelor, indiferent care ar fi ele? A văzut-o cineva rezolvând problema voturilor de la Paris? A văzut-o cineva luând măsuri împotriva procurorilor care au fugărit sătenii cu bibliile pe botul mașinilor? A văzut-o cineva băgând vreun mare mahăr PDL-list sau vreunul din dubioșii portocalizați din Top 300 la închisoare? A văzut-o cineva făcând vreo faptă atât de remarcabilă în instituția pe care a patronat-o încât să merite să fie bătută-n cuie pe viață în fotoliul din fruntea procurorilor? Prin rotație: și la Parchetul General, și la DNA, și-napoi...

Din păcate, faptul că doar doi inși sunt rotiți la conducerea parchetelor poate însemna și că laudele aduse lor de către Băsescu, băsiști și raportările MCV sunt nule: când ditamai instituțiile lăudate intern și internațional nu au decât doi oameni competenți în structurile lor, nu poate însemna decât că așa-zisa și multlăudata reformă a eșuat total și definitiv, ceea ce duce la concluzia că instituțiile respective trebuie șterse cu buretele și reconstruite de la zero...

  George Ionescu - Despre «ziua păcălelilor» și nu numai;

Domnul George Ionescu:

"Despre «ziua păcălelilor» și nu numai"

Cu toții știm că 1 aprilie este "ziua păcălelilor", o veche tradiție apărută și pe meleagurile noastre mioritice încă din secolul al XIX-lea. Și fiecare dintre noi am fost păcăliți, de diferite persoane, măcar o dată în această zi.

Și atunci, ca și acum, farsele variază în funcție de ocazie, persoane și vremuri. Păcălelile făcute de 1 aprilie diferă de la cele simple la cele foarte elaborate, la care unul sau mai mulți membri ai familiei, cunoștințe sau prieteni "complotează" mai mult timp, dar indiferent de modul lor de manifestare, constituiau și constituie un deosebit prilej de distracție.

Originea "zilei păcălelilor" are legătură cu înlocuirea calendarului iulian cu cel gregorian în anul 1582, fiind marcată mai întâi în Europa, apoi a emigrat peste Ocean și, în final, pe tot mapamondul.

Există și o superstiție legată de farsele făcute în prima zi a lunii aprilie. Se spune că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, în caz contrar vei avea ghinion tot anul.

Dar 1 aprilie nu este numai "ziua păcălelilor", este o zi cu însemnătate istorică și asta pentru că în 1866, a fost înființată "Societatea Literară Română". La prima ședință care a avut loc un an mai târziu, a fost adoptată denumirea de "Societatea Academică Română", primul președinte fiind Ion Heliade Rădulescu.

În 1879, printr-o lege specială, societatea a fost declarată institut național, sub numele de Academia Română, fiind cel mai înalt for de știință și de cultură din România. Scopul ei principal era stabilirea ortografiei limbii române, redactarea unei gramatici și a unui dicționar-tezaur.

În perioada comunistă Academia Română s-a transformat în "Academia Republicii Populare Române", dar în 1990 Academia și-a recăpătat numele de "Academia Română" și a redevenit o instituție care activează pe baze democratice.

Instituția funcționează autonom și reunește personalități consacrate din domeniile științelor, literelor și artelor și este reprezentativă pentru spiritualitatea românească.

Conform statutului, "Academia Română este o instituție de interes public național de cercetare în domeniile fundamentale ale științei și de calificare profesională superioară, cu personalitate juridică de drept public și independentă în lucrările sale de orice natură".

Printre obiectivele principale ale instituției se regăsesc "cultivarea și promovarea limbii și literaturii române și a istoriei naționale; stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române; promovarea principiilor democratice și etice și sprijinirea liberei circulații a ideilor în științele, artele și literele românești; editarea de opere originale din domeniul științelor, literelor și artelor, a operelor clasicilor, precum și de publicații periodice; organizarea de manifestări științifice și culturale naționale și internaționale". Cele mai reprezentative lucrări academice sunt Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române.

Tot în ziua de 1 aprilie, dar în anul 1921, a luat ființă Opera Română din București.

Un eveniment semnificativ în viața culturală autohtonă a fost cel al lansării în 1885 a trupei de teatru liric cu opera "Linda di Chamounix" de Gaetano Donizetti, cântată în românește. Abia în anul 1892 compozitorul, pedagogul și dirijorul român George Stephănescu a întemeiat compania lirică sub denumirea de "Compania Opera Română".

La început, repertoriul companiei din capitala României era reprezentat îndeosebi din opere italiene și franceze de maximă popularitate, dar și operete și vodeviluri, respectiv opere comice din creația națională, în care au apărut, pe scena bucureșeană, primele mari voci românești.

Opera a funcționat ca instituție finanțată de la buget începând cu anul 1921, devenind "Opera Română". Spectacolul inaugural a fost un eveniment important, premiera operei "Lohengrin" de Richard Wagner, montat de regizorul Adalbert Markowski, având la pupitrul ansamblului pe George Enescu.

Clădirea în care Opera Română își desfășoară activitatea a fost ridicată în 1953, după planurile arhitectului Octav Doicescu, sub denumirea de Teatrul de Operă și Balet.

V-am prezentat numai câteva din cele mai importante evenimente istorice care au marcat evoluția țării noastre, având ca dată de sărbătorire controversata zi de 1 aprilie, dar ele sunt mult mai multe. Să nu uităm că în 1859 dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și Moldovei a fost recunoscută în cadrul Conferinței reprezentanților Puterilor Garante de la Paris sau că în 1910 se constituie Comisia istorică a României, menită să asigure publicarea, în ediții critice, a cronicilor românești și a altor izvoare, inclusiv străine, referitoare la români.

  Florin Gheorghe - declarație politică: Economia românească în declin;

Domnul Florin Gheorghe:

"Economia românească în declin"

Guvernul USL patronează senin căderea economiei românești: cifrele oficiale arată că industria a înregistrat scăderi importante la începutul acestui an. Politicile haotice și ineficiente ale Guvernului USL au afectat puternic încrederea consumatorilor și au dus la reducerea consumului intern.

Guvernul USL nu a făcut altceva decât să scufunde creșterea economică a anului 2012 și să pregătească economia românească a anului 2013, printr-un regres în principalele sectoare economice, oscilând între minciună și iresponsabilitate.

Astfel, sub umbrela ineficientei și incompetentei guvernării USL, industria românească înregistrează scăderi pe bandă rulantă. Scăderile totale de 3,4% în ianuarie 2013 față de decembrie 2012 sunt generate în special de industria bunurilor de uz curent, indicatorul cel mai elocvent pentru rata consumului intern. în ceea ce privește activitatea din domeniul energiei electrice si termice, aceasta si-a încetinit ritmul de creștere atingând valori negative. De asemenea, în sectorul lucrărilor de construcție s-a înregistrat o cădere fără precedent. "De la o țintă de creștere de 2,7% pentru anul 2012, construcțiile s-au majorat nesemnificativ, cu doar 0,2%. în timpul guvernului Ungureanu, construcțiile noi au avut o creștere medie de peste 20%, dar în timpul guvernării Ponta și-au redus simțitor ritmul la o medie de 5%".

Aceste exemple ne demonstrează că există clar semnale de alarmă ale alunecării economiei și pentru anul 2013, cu efecte negative, semnale deosebit de îngrijorătoare care anunță un viitor din ce în ce mai incert pentru populație. Ținând cont de toate acestea, realizăm că nu se întrevede nicio măsura pentru relansarea creșterii economice în pofida promisiunilor competitorilor electorali.

Deși în campania electorală USL le promitea românilor că vor trăi mai bine, realitatea ne demonstrează exact opusul. Singurele creșteri pe care le-au primit românii au fost cele ale taxelor și impozitelor, și ale prețurilor la gaze, energie electrică, carburanți și alimente. Cu siguranță creșterea taxelor, impozitelor și prețurilor nu reprezintă o soluție pentru stimularea creșterii economice, dată fiind dimensiunea ridicată a evaziunii fiscale din România. La ora actuală, economia României are nevoie de exporturi mari care să stimuleze creșterea economică în anii ce urmează, dar dependența de piața comunitară, care este în stagnare în 2013, nu ne oferă niciun motiv de optimism.

După iarna scumpirilor, USL le pregătește românilor primăvara disponibilizărilor. Concedieri masive sunt anunțate în toate sectoarele industriale, dar și în sistemul bugetar. Se știe că salariile mici și concedierile în masa duc la un consum scăzut, implicit mai puțini bani în buget. Prin urmare, concedierile masive făcute de companiile mari, corelate cu suprastocuri și scăderi în vânzări, în domenii cum ar fi producția și imobiliarele, precum și lipsa investițiilor și a investitorilor, dar și șomajul aflat la cea mai ridicată cotă, influențează negativ consumul, care a scăzut cu peste 13% și va continua să scadă, deci românii vor trăi din ce în ce mai prost.

Este clar că USL gestionează prost economia, iar românii spun deja acest lucru prin reducerea consumului personal. Prețurile au crescut foarte mult, iar puterea de cumpărare s-a diminuat semnificativ. Astfel, Comisia Naționala de Prognoză afirma că inflația va continua să crească în 2013, așa cum cea din anul 2012 a ajuns să fie aproape dublă față de media europeană.

În consecință, noua guvernare nu a reușit să-și atingă obiectivul propus, demonstrând că sunt total incompetenți în ceea ce privește economia. De asemenea, incertitudinea politică, însoțită de nemulțumiri ale maselor, se resimte cu siguranță în economia țării. Indubitabil concedierile masive, dar și starea de sărăcie ridicată a românilor vor determina tensiuni sociale. Bineînțeles că cei care vor resimți primii efectele acestei economii prost gestionate prin nivelul de trai foarte scăzut vor fi tot românii. Dacă USL nu înțelege mesajul și nu se va corecta, oamenii vor spune USL-ului acest adevăr și mai clar, prin ieșiri în stradă. Tocmai de aceea, preocuparea principală a guvernului actual ar trebui să fie creșterea economică, pentru a elimina cât se poate de repede aceste probleme.

O țară ai cărei cetățeni nu consumă, nu este deloc atractivă pentru investitori. Scăderea consumului plus incompetența guvernării, plus abuzuri și corupție, arată limpede de ce investitorii stau departe de România, ezitând sa investească în țara noastră.

Sub guvernarea USL, starea economică a României este caracterizata mai mult de involuții și aproape deloc de evoluții. Actuala putere se îndreaptă în viteză spre colaps, călcând în picioare instituții, legi, principii, oameni și promisiuni de schimbare. în viziunea PDL, pentru a crește bunăstarea românilor conform celui mai optimist scenariu, ar trebui să ne gândim la măsuri ferme pentru a stimula pe termen lung creșterea economică, și la un buget public transparent, care să țină cont de realitățile economice și sociale. Să nu uităm că sub guvernarea PDL au existat măsuri implementate de creștere economică, asumate prin programul de guvern al PDL, în comparație cu programul de guvernare al USL, lipsit de credibilitate. în absența unui program economic coerent care sa satisfacă cerințele actuale pe toate planurile, scăderea economiei românești și încrederea consumatorilor vor continua să fie afectate de politicile haotice și ineficiente ale USL.

În concluzie, victoria USL în alegeri, respectiv actuala guvernare, poate însemna începutul sfârșitului, astfel că 2013 se anunță un an cu presiuni economice și electorale, în care nu se întrevăd perspective economice și nici schimbări deosebite în alte domenii.

  Florica Cherecheș - despre Ziua Internațională a Cărților pentru Copii.

Doamna Florica Cherecheș:

"Ziua internațională a cărților pentru copii"

În data de 2 aprilie 1805 s-a născut în orășelul danez Odense scriitorul Hans Christian Andersen, cel care, prin poveștile sale a bucurat și încântat copiii din întreaga lume.

În anul 1967, UNESCO a stabilit ca data de 2 aprilie, ziua de naștere a scriitorului, să fie sărbătorită ca zi internațională a cărții pentru copii. Scopul acestei zile este de a însufleți dragostea de carte și de a îndrepta atenția copiilor către cărți.

Statisticile ne arată că un sfert (25%) dintre copiii și adolescenții zilelor noastre nu au citit nici măcar o singură carte în ultimul an, 20% citesc cărți de literatură doar de 2-3 ori pe an, 20% de 2-3 ori pe săptămână, 24% de 2-3 ori pe lună, în timp ce doar 8% dintre ei fac acest lucru zilnic, conform Barometrului de opinie publică - tineret 2012, realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES la cererea Autorității naționale pentru sport și tineret.

În România sunt 2.876 de biblioteci în cele 41 de județe, 89% dintre acestea fiind reprezentate de bibliotecile comunale. Un studiu al Fundației Bill&Melinda Gates realizat în 17 țări europene, printre care și România, arată că importanța bibliotecilor publice pentru români a crescut, 2,6 milioane de români, reprezentând un procent de 16%, frecventează bibliotecile, 61% dintre români considerând că biblioteca publică îndeplinește nevoile comunității. Totuși, 64% dintre români, mult peste media europeană de 40%, consideră că bibliotecile necesită alocarea de fonduri suplimentare pentru creșterea fondului de carte și modernizarea infrastructurii IT.

Bibliotecile din România, în special cele din mediul rural, se confruntă încă cu probleme legate de fondul insuficient de carte, spațiu, personal sau tehnologie modernă de acces la informație.

Având în vedere acestea, consider că trebuie să venim în sprijinul dezvoltării bibliotecilor și să oferim posibilitatea copiilor și adulților de a avea acces la cât mai multe cărți, deoarece cititul deschide noi orizonturi. Lectura contribuie într-o măsură însemnată la îmbogățirea cunoștințelor, la formarea unui vocabular activ, bogat și colorat, la dezvoltarea gustului estetic. Poveștile dau încredere copiilor, aceștia identificându-și sentimentele și trăirile cu cele ale eroilor preferați.

Salut inițiativa Organizației Femeilor Liberale din Oradea care a inițiat o acțiune de colectare de cărți pentru copii pentru a fi donate bibliotecilor comunale și mulțumesc celor care li s-au alăturat și au înțeles importanța acestui demers.

În această zi, 02.04.2013, zi care atrage atenția asupra importanței lecturii de la vârste mici, doresc să vă aduc aminte că este obligația noastră, a decidenților, de a avea grijă de generația tânără și de a reda bibliotecilor locul cuvenit în educația tinerei generații.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 19 octombrie 2017, 13:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro