Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 mai 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.59/14-05-2013
Video in format Real MediaVideo - Real Media
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media11-12-2017 (comună)
Video in format Real Media11-12-2017
Video in format Real Media06-12-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 07-05-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 mai 2013

6. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 52 de deputați membri ai Grupului parlamentar al PDL, cu titlul "Companiile de stat în guvernarea PSD: management privat sau cumetrie de partid?". (rămasă pentru votul final)

   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

    ................................................
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

La punctul 4 pe ordinea de zi este dezbaterea moțiunii simple inițiate de 52 de deputați.

În legătură cu timpul alocat pentru dezbaterea acestei moțiuni simple, vă prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent și Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Moțiunea simplă va fi citită de către unul dintre semnatari. Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor.

Pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum și deputaților deveniți independenți, neafiliați unui grup parlamentar, este de 70 de minute și se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 27 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 17 minute; Grupul parlamentar al PDL - 9 minute; Grupul parlamentar al PP-DD - 7 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale - 3 minute; Grupul parlamentar al Partidului Conservator - 3 minute; deputați independenți - un minut.

Există obiecții? Înțeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea Biroului ...

Procedură? Domnule deputat, aveți microfonul pe procedură.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință,

Haideți să aprobăm întâi ordinea de zi și apoi restul. Nu ați aprobat ordinea de zi și programul de lucru.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

A fost aprobată în Comitetul liderilor de grup, după cum cunoașteți Regulamentul nostru.

   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Și pe urmă în plen.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dar ați uitat, au fost modificări ulterioare. A fost aprobată în Comitetul liderilor de grup.

Dacă nu există intervenții privind modificarea ordinii de zi sau a programului - ele v-au fost prezentate, cum am citit la început, v-am prezentat programul de lucru, ordinea de zi - nu au fost intervenții și am considerat că mergem mai departe.

Nu aveți intervenții înțeleg? Nu. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră timpii alocați grupurilor parlamentare și Guvernului pentru dezbaterea moțiunii simple.

Vă rog să votați.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Vă mulțumesc.

Cu 125 de voturi pentru, o abținere și niciun vot împotrivă, timpii au fost aprobați.

Conform prevederilor Regulamentului, întreb dacă este cineva dintre semnatari care își retrage semnătura de pe moțiunea simplă? Nu este.

Reamintesc faptul că la moțiunea simplă nu pot fi propuse amendamente.

Rog liderii grupurilor parlamentare ca înainte de începerea dezbaterii să depună la secretariatul ședinței numele deputaților înscriși pentru dezbatere.

În continuare, rog unul dintre semnatari să dea citire moțiunii simple.

Domnule deputat, aveți microfonul.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnule viceprim-ministru, ministru al finanțelor publice,

De aproape un an de zile, Guvernul USL invocă greaua moștenire a vechilor guvernări PDL, dar în toată această perioadă nu este capabil să genereze nicio măsură de stimulare a economiei.

După aproape un an de zile de guvernare USL, terenul economic a rămas arid, iar faptul că economia a crescut în 2012 cu o modestă rată de 0,7% (față de aproape 2%, cât era prognoza la începutul anului) arată doar mediocritatea actualilor guvernanți.

Guvernul USL s-a angajat să continue acordul cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, pe care i-au criticat cu multă duritate în perioada în care se aflau în opoziție, din simplul motiv că nu aveau un "plan B" pentru redresarea economiei. Numai că, în buna tradiție a limbajului dublu, practicat de stânga românească în relația cu parteneri internaționali, una au promis în fața Fondului Monetar și alta au făcut.

Exemplul managementului privat în companiile de stat este poate cel mai relevant în acest sens: în loc să avem specialiști în conducerea acestor companii, Guvernul USL a creat noi locuri de muncă pentru politruci și clientelă politică, condamnând economia românească la degradare, insolvențe și falimente. Dar cum am ajuns aici?

România a încheiat, la 31 martie 2011, un Acord stand-by preventiv cu Fondul Monetar Internațional, cu asistența Comisiei Europene și a Băncii Mondiale.

Pe 15 martie anul acesta, tot boardul FMI a aprobat prelungirea acestui Acord, astfel că România să aibă la dispoziție până la sfârșitul lunii iunie 2013, fondurile necesare și să îndeplinească obligațiile asumate.

Obiectivul acestui Acord, conform scrisorii de intenție din martie 2011, era de a susține un "program de relansare a creșterii economice sustenabile, de continuare a ajustării și de atenuare a efectelor șocurilor viitoare, în cazul în care acestea s-ar materializa". Prin aceeași scrisoare de intenție, Guvernul României se angaja să viabilizeze întreprinderile de stat care acumulaseră arierate de peste 4% din PIB și să reformeze guvernanța acestora.

În prima scrisoare de intenție din Acordul stand-by preventiv, din iunie 2011, pentru îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat, se stabilea, ca și criteriu structural, elaborarea și adoptarea legislației de îmbunătățire a guvernanței până la finele lui august 2011. Legislația urma să cuprindă și un cod de aplicare pentru toate întreprinderile de stat, care să asigure aplicarea principiilor impuse de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Mai exact, care erau obiectivele prevăzute în scrisoarea de intenție: audituri externe independente; obligația întreprinderilor de stat de a raporta și de a publica trimestrial date financiare; consolidarea drepturilor acționarilor minoritari; transferul controlului financiar de la ministerele de resort la Ministerul Finanțelor Publice; în cazul întreprinderilor mari, proces internațional de selecție, derulat de firme specializate de resurse umane (head hunting) recunoscute în plan internațional; membrii consiliilor de administrație trebuiau selectați de acționari și evaluați de specialiști independenți; și, bineînțeles, autonomie suficientă pentru manageri.

În urma consultărilor cu Banca Mondială și prin implicarea tuturor ministerelor care aveau în coordonare întreprinderi de stat, Guvernul României a aprobat, în decembrie 2011, Ordonanța de urgență nr.109 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Principalele prevederi ale acestei ordonanțe se referă la:

  • stabilirea atribuțiilor autorității tutelare a unei întreprinderi publice;
  • stabilirea raporturilor între autoritatea tutelară, consiliul de administrație, conducerea executivă, pentru a asigura independența deciziei de administrare față de cea de management;
  • reguli pentru o mai accentuată protecție și reprezentare a acționarilor minoritari (vot cumulativ, condiții mai simple pentru votul în absență);
  • reguli care asigură transparența deciziei de administrare față de acționari și public;
  • reguli care asigură transparența politicii de acționariat a statului.

Așadar, guvernarea PDL a adoptat o legislație cuprinzătoare în ceea ce privește asigurarea unui management eficient al companiilor de stat, un management selectat independent, pe baza unor criterii clare și transparente.

La a patra evaluare a implementării Acordului stand-by, din februarie 2012, misiunea comună a Fondului Monetar Internațional - Comisia Europeană - Banca Mondială aprecia noua legislație și pașii deja făcuți pentru implementarea prevederilor guvernanței corporatiste. Acest lucru a fost statuat chiar în scrisoarea de intenție de la momentul respectiv.

În luna martie a anului 2012, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (MECMA) a selectat o firmă de consultanță care a elaborat caietele de sarcini pentru întreprinderile de stat la care Guvernul României s-a angajat să instaleze management profesionist.

Pentru companiile Hidroelectrica și Romarm, MECMA a semnat contractele cu societățile de Executive Search în aprilie 2012, iar pentru Electrica Furnizare și Complexul Energetic Oltenia, aceste contracte urmau a fi semnate până la finalul misiunii FMI din aprilie 2012.

În ceea ce privește stadiul de selecție al consiliilor de administrație, respectiv al consiliilor de supraveghere la companiile de stat Hidroelectrica, Romgaz, Electrica Furnizare, Transgaz, Electrocentrale București și Transelectrica, în aprilie 2012 erau elaborate caietele de sarcini în vederea selectării societăților de Executive Search.

Care era situația la Ministerul Transporturilor? În martie 2012, pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii era aprobată finanțarea prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității Administrative a unui proiect de asistență cu Banca Mondială pentru implementarea guvernanței corporatiste la întreprinderile din subordine și selectarea managementului privat. Aceste lucruri erau recunoscute în scrisoarea de intenție din iunie 2012, cu toate etapele stabilite de către aceste două ministere.

Aceasta era situația când Uniunea Social-Liberală a preluat guvernarea. Aveam legislația necesară pentru a selecta, în mod transparent, manageri profesioniști la companiile de stat, aveam firme de resurse umane, care să ne asiste, aveam consultarea Băncii Mondiale, astfel încât toate criteriile de selecție să fie echitabile, imparțiale și să asigure numirea celor mai competente persoane, aveam deja un calendar de implementare.

Guvernarea USL însă și-a bătut însă joc de aceste angajamente, iar managementul privat a fost înlocuit cu un management politic, de partid. Ministerele Economiei și al Transporturilor au cheltuit sume impresionante de bani pentru a recruta directori la companiile de stat din subordine, directori care, în cele mai multe cazuri, sunt calificați de recomandările politice cu care au venit.

Așa se face că la finalul anului 2012 ținta pentru reducerea arieratelor pentru cele 19 companii prevăzute în Acordul cu FMI a fost depășită, de la 9 miliarde de lei până la 12,7 miliarde de lei, însemnând peste un miliard de euro.

Problema creșterii explozive a arieratelor în guvernarea USL este doar vârful aisbergului. Săptămânile trecute a făcut senzație o declarație a unui fruntaș liberal, conform căreia situația economică este atât de gravă, încât există riscul ca actualul Guvern să nu mai fie capabil să returneze tranșele datorate FMI. O declarație apocaliptică, o bună perdea de fum pentru aleșii locali din Caraș-Severin, dar în același timp de luat în serios pe principiul "nu iese fum fără foc".

Adevărul este că pentru actuala guvernare USL acordul cu FMI este doar o asigurare în fața investitorilor de pe piețele internaționale, nu este însă și un instrument pentru reforma profundă a unui sector de stat neproductiv și lipsit de competitivitate.

În această cheie trebuie citit dezinteresul cronic al actualului guvern pentru deblocarea situației de la Oltchim, după o tentativă de privatizare marca "PSD"; în această cheie trebuie citită și problema pe care o supunem atenției dumneavoastră astăzi. Este vorba de măsura introducerii managementului profesionist în companiile de stat, ca o soluție pentru depolitizarea și eficientizarea acestor întreprinderi căpușate frecvent de reprezentanții conducerilor politice.

Această măsură a fost asumată de Guvernul României încă din 2011, iar actuala guvernare USL nu trebuia decât să respecte angajamentul, lăsând specialiștii în recrutare să își facă treaba.

Să luăm însă câteva exemple de management privat de succes în viziunea USL.

În cazul TAROM, Consiliul de administrație este condus de Dan Pascariu, iar membri sunt astronautul Dumitru Prunariu, Lucian Isar, fost ministru în Guvernul Ponta I, Valentin Macec, fost consilier al ministrului Silaghi, Ciprian Lăduncă, șeful companiei de asigurări Metlife Alico Romania și omul de afaceri Marius Ghenea. Primul director general numit a fost Christian Edouard Heinzmann, asta după ce Heinrich Vystoupil a refuzat să semneze contractul.

Care sunt măsurile de redresare a companiei TAROM anunțate de această conducere privată? Mai multe curse spre capitalele europene de pe Aeroportul Iași - întâmplător și orașul de origine al actualului ministru al transporturilor - și înlocuirea flotei de avioane în totalitate cu avioane Mitsubishi care abia au început producția și primul va fi gata pentru un zbor comercial abia anul viitor; o interdicție, de asemenea, pentru directorul general de a vorbi cu presa și uniforme noi semnate de Cătălin Botezatu.

Care este situația la Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța? Managerul privat este Lucian Băluț, șeful organizației locale a PSD, numit probabil pentru a ușura trecerea portului în administrația "Republicii Mazăre". Președinte al Consiliului de administrație este Răzvan Bădălicescu, fost vicepeședinte al unei bănci și cu siguranță un expert în transportul maritim. Printre membri CA avem din nou bancheri, oameni de afaceri, dar nu experți în domeniu, oameni care să știe ce înseamnă să dezvolți o afacere în domeniul transportului maritim.

La Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile, director general este Daniel Georgescu, fost consilier local PSD, tocmai cel care oricum fusese numit anterior, prin ordin al ministrului transporturilor, în aceeași funcție, și declarat incompatibil de ANI la începutul acelei luni pentru contracte dubioase cu primăria Constanța. Membri în CA sunt iarăși reputați bancheri, finanțiști, dar fără vreo legătură cu domeniul de activitate al companiei.

La Metrorex, conducerea a fost "vanghelizată", iar director general este un foarte bun specialist în economate. Îl numesc aici pe domnul Aurel Radu, încadrat la Metrorex inițial ca inginer IV, adică inginer fără experiență. A fost numit director general la nici două luni după angajarea în companie, deși conform contractului colectiv de muncă, directorul general trebuie să aibă 12 ani vechime în "aparatul propriu de specialitate".

La CNCF CFR SA, directorul general și membrii Consiliului de administrație au fost înlocuiți, întrucât planul lor de administrare nu era pe placul conducerii ministerului. Același plan a fost însă acceptat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care a acordat un credit CFR SA pentru plata datoriilor la furnizorii de electricitate.

Nu este deloc întâmplător că după ce Dimitris Sophocleous a anunțat măsuri drastice de reducere și eficientizare a cheltuielilor, conducerea politică a Ministerului Transporturilor a trimis corpul de control și la 2 zile managerul privat și-a prezentat demisia.

Deja avem o a treia conducere la CFR SA, după ce primul președinte al Consiliului de administrație, vedeta de televiziune Niels Schnecker, a renunțat la funcție. Vorbim aici de compania cea mai importantă din portofoliul Ministerului Transporturilor, așa cum însuși ministrul recunoaște, o companie care gestionează două miliarde de euro din fonduri europene și pe care USL nu vrea s-o scape din mână.

La CFR Călători, managerul privat este Valentin Dorobanțu, numit anterior director general tot prin ordin de ministru.

În cazul companiei CFR Marfă, director general a fost numit un fost director general adjunct al Gazprom, iar vicepreședinte al CA un bancher. Numai că și aici am avut parte de o demisie la nici două luni de la numire, președintele CA prezentându-și demisia și fiind înlocuit cu domnul Liviu Radu, inginer, specialist IT, fără nicio legătură cu domeniul feroviar.

Domnul Liviu Radu este însă, se pare, specialist în aviație pentru că a fost numit și director general la Compania Națională de Aeroporturi București. Iar pentru Consiliul de administrație au fost numiți domnul Bogdan Găurean, avocat și consilier personal al domnului ministru Fenechiu și domnul Marius Bodea, fost prefect de Iași în timpul guvernării Tăriceanu, județul de suflet al domnului ministru al transporturilor.

La Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR), recrutatorii au trimis Ministerului Transporturilor listele scurte cu propuneri pentru manageri privați, însă procesul de recrutare a fost blocat. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale este condusă de un director interimar, același care fusese destituit pentru că a optat să stea la o petrecere cu angajații în loc să coordoneze deszăpezirea.

La Complexul Energetic Oltenia, manager privat este Laurențiu Ciurel, fostul vicepreședinte al PSD Gorj, și un consilier județean al USL.

În cazul Electrica Distribuție Muntenia Nord, membri în CA au fost desemnați fără a ține cont de recomandările consultantului independent, iar doi dintre aceștia sunt afiliați PSD: este vorba despre Darius Meșca (PSD Ploiești) și Aurel Gubandru (PSD Buzău).

La Poșta Română a rămas în funcție domnul Ion Smeianu, fost secretar de stat PSD, care era director general și președinte al Consiliului de administrație al companiei, din mai 2012, la puțin timp după instalarea Cabinetului Ponta.

La Transelectrica a fost schimbată conducerea de trei ori fără a se respecta prevederile OUG 109/2011.

La Salrom avem un caz special, a fost numit la conducerea acestei companii un consilier local PSD din Târgu Ocna. Desemnarea s-a făcut de către Consiliul de administrație, fără a fi respectate criteriile și procedurile transparente prevăzute de OUG 109/2011. Președinte al Consiliului de administrație este domnul Dumitru Pîrvulescu, fost secretar general adjunct în Ministerul Economiei și inculpat într-un dosar de abuz în serviciu contra intereselor publice, numit de altfel și președinte al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica. Tot în Consiliul de administrație îl regăsim pe domnul Liviu Radu, care mai ocupă în același timp poziția de director general la Aeroporturi București și președinte al Consiliului de administrație al CFR Marfă.

La Nuclearelectrica, din Consiliul de administrație face parte Daniela Lulache, fosta președintă a Fondului Proprietatea, unde avea un salariu de peste 400.000 euro pe an, dar care s-a retras anul trecut când trebuia să fie numită director general la această companie.

Pentru Transgaz, din Consiliul de administrație face parte Radu Cernov, fostul asociat al ministrului Șova în firma sa de avocatură, prin care au căpușat complexele energetice Rovinari și Turceni.

La Oltchim și Hidroelectrica nici nu s-au mai obosit să numească management privat, le-au băgat direct în insolvență, deși ambele trebuiau să aibă conduceri profesioniste din vara anului trecut, când USL era ocupat cu suspendarea statului de drept, și poate n-am mai fi ajuns să avem mii de oameni lăsați pe drumuri.

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor,

Domnule viceprim-ministru și ministru al finanțelor publice,

Dacă în privința modului falimentar de a guverna România putem acuza USL de incompetență, în cazul problemei specifice a managementului privat în companiile de stat putem vorbi despre rea-credință. Moștenirea guvernelor Boc și Ungureanu a însemnat predarea unei legislații la cheie, proceduri de selectare a recrutatorilor deja demarate, inclusiv surse de finanțare alternative identificate și accesate, cum a fost cazul proiectului derulat prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative de Ministerul Transporturilor.

Guvernul USL nu a ținut cont de aceste progrese salutate inclusiv de Fondul Monetar Internațional și a derulat programul de managementului privat în același stil neaoș românesc, pe principiul "PCR": pile, cunoștințe și relații. De fapt, singura intenție a USL pare a fi falimentarea companiilor de stat, astfel încât valoarea de piață a acestora să scadă, în perspectiva unor privatizări de pe urma cărora să profite clientela de partid.

Consecințele acestei atitudini sfidătoare a guvernului USL în relația cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială vor fi grave pentru toți românii. O eventuală încetare a relațiilor dintre FMI și România transmite un semnal extrem de negativ pe piețele internaționale, oprește reformele din sectoarele cheie ale economiei și crește costurile de finanțare pentru România. Pe scurt, USL ar pune economia și țara, în general, pe butuci.

Dacă în acest moment România arată ca un pacient care respiră din ce în ce mai greu, o decizie de rupere a acordului cu FMI ar aduce țara direct în comă, ținută în viață doar de aparate.

Iată de ce ținem să atragem atenția, prin această moțiune simplă, asupra gravității temei managementului profesionist în companiile de stat. Guvernul USL trebuie să înțeleagă măcar în ceasul al 12-lea că deținerea unei majorități covârșitoare în Parlament nu poate fi un medicament pentru însănătoșirea României, atâta timp cât eșecuri răsunătoare precum introducerea managementului profesionist în companiile de stat riscă să izoleze România de partenerii internaționali.

Iată de ce, prin intermediul acestei moțiuni simple, supunem atenției dumneavoastră următoarele propuneri: prim-ministrul să transmită Parlamentului lista completă a persoanelor desemnate de către statul român să ne reprezinte în fiecare companie majoritară sau minoritară de stat. Lista va include numele, funcția, compania la care activează în conducerea executivă, Consiliul de administrație, Adunarea Generală a Acționarilor și anii de experiență în domeniul respectiv.

Guvernul, prin viceprim-ministrul desemnat pentru coordonarea ministerelor economice, să prezinte în Parlament un raport asupra respectării OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă.

Ministerele care au în coordonare/subordonare/subautoritate companii de stat să urgenteze numirea unor conduceri profesioniste selectate de consultanți independenți, în baza unor criterii transparente și imparțiale la toate companiile de stat, conform criteriilor și procedurilor prevăzute de Ordonanța nr.109.

la acele companii de stat unde au fost desemnate persoane implicate politic și fără experiență în domeniul de activitate, să fie reluate imediat procedurile pentru numirea conducerilor.

Partidul Democrat Liberal solicită miniștrilor care au în coordonare companii de stat să își asume responsabilitatea numirii unui management profesionist, eficient la conducerea acestora, astfel încât bugetul de stat să nu mai fie împovărat de arieratele acumulate. Asigurarea unui management profesionist, pe criterii identice celor care funcționează în mediul privat este singura șansă pentru ca economia României să revină la rate de creștere sustenabile, iar competitivitatea noastră, în raport cu celelalte state membre UE, să crească.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, aveți microfonul pentru a răspunde moțiunii. Vă rog.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Daniel Chițoiu (viceprim-ministru, ministrul finanțelor publice):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință

Doamnelor și domnilor deputați,

Încă de la început vreau să mulțumesc din nou colegilor de la PDL că mi-au dat ocazia, pentru a doua oară în această sesiune parlamentară, să scot în evidență dezastrul și jaful Partidului Democrat Liberal din companiile de stat.

În același timp, orice moțiune simplă a opoziției reprezintă un bun prilej pentru a sublinia eforturile prin care Guvernul Uniunii Social Liberale încearcă să corecteze abuzurile dintr-o perioadă nefastă pentru dezvoltarea economică a României.

Întrucât opoziția a avut bunăvoința de a se apleca cu un ochi critic spre o temă importantă pentru guvernarea social-liberală, și anume reforma companiilor de stat aflate astăzi în subordinea unor ministere conduse de colegi de-ai mei social-democrați și liberali, am să răspund mai degrabă în calitate de vicepremier și poate mai puțin în calitatea de ministru al finanțelor publice.

Îmi revine, ca și în alte momente, datoria de a pune faptele cap la cap, de a respinge neadevărurile și de a le demonta, întrucât minciuna din guvernarea de ieri a PDL pare că are tendința de a se perpetua prin vocea noii opoziții de astăzi.

Stimați colegi parlamentari ai PDL,

Aș vrea să fac, cu permisiunea dumneavoastră, o observație care mi se pare de bun-simț. Modul în care ați denumit moțiunea pe care o dezbatem astăzi pare extrem de nerealist. Căpușarea companiilor de stat și "băieții deștepți", emblema guvernării PDL, ar fi fost un titlu mult mai exact, întrucât vine în întâmpinarea unei realități pe care am arătat-o în nenumărate rânduri încă de la preluarea guvernării, atât eu, cât am fost ministru al economiei, cât și colegii mei responsabili ai ministerelor economice.

După ce ați căpușat, pur și simplu, companiile de stat, după ce ați protejat "băieții deștepți" și contractele lor păguboase pentru statul român, acum veniți în Parlament și, printr-un instrument care ar trebui să critice constructiv guvernarea, dumneavoastră doar încercați să mai salvați imaginea șifonată a guvernării Boc. Deși, în mod paradoxal, domnul Blaga nu a iubit-o foarte tare, iată că astăzi, prin intermediul textului moțiunii, încercați să-i atribuiți alte calități. Să nu credeți că ne deranjează moțiunea simplă prin care vă exercitați dreptul democratic și parlamentar de a critica guvernarea, ne deranjează că încercați să mențineți o practică a dublului discurs.

Am sperat că odată cu dispariția guvernării Boc veți înceta să mai distorsionați adevărul. Depunerea de moțiuni succesive poate fi un exercițiu democratic statutar, dacă acestea îndeplinesc o minimă condiție, aceea de a avea consistență și de a semnala lucruri desprinse din realitate. Patru ani de exercițiu al guvernării se pare că nu au fost suficienți pentru PDL, pentru a învăța că orice acțiune politică, în special cele ce se desfășoară în cadrul Parlamentului, trebuie să aibă parte de o fundamentare serioasă în ceea ce privește argumentația.

Din păcate, reacțiile actualilor lideri PDL par a fi rezultatul unei agresivități date de pierderea privilegiilor pe care mulți din camarila PDL-istă le-au avut în companiile de stat, și nu numai. Ne dezvăluiți în textul moțiunii că de aproape un an de zile Guvernul USL continuă să invoce greaua moștenire.

Stimați parlamentari ai PDL, aveți mare dreptate. Readucem în discuție dezastrul guvernelor Boc, pentru că este un fapt, nu o ipoteză. Căci moștenirea lăsată, din păcate, este cu adevărat grea. Ați lăsat o țară prădată, în ruină, ați dezamăgit, ați ignorat nevoile românilor și ați guvernat cu dispreț. Guvernul USL dezvăluie zi de zi lucruri ascunse cu grijă de guvernarea PDL, identificăm maladii acute lăsate moștenire și găsim soluții pentru a le vindeca. Guvernul Uniunii Social-Liberale are sarcina dificilă de a redresa România în plină criză economică globală.

Înainte de a putea reconstrui, misiunea noastră a fost de a repara. Aceasta a fost ordinea logică și firească a lucrurilor. Mai mult de un an de zile am avut nevoie să punem lucrurile în ordine și să reparăm o parte din nedreptățile pe care le-ați provocat românilor. Anul 2012 a fost un an al schimbărilor în bine, unele reușite, altele, din păcate, zădărnicite. O schimbare în bine după guvernarea PDL este că Uniunea Social-Liberală redă românilor dreptul de a cunoaște adevărul despre starea țării lor și despre costurile redresării economice. USL și-a asumat fără jumătăți de măsură gestionarea unei situații economice dramatice ce a fost lăsată în urmă de fosta guvernare. Faptul că acum liderii ai PD-L vin și depun moțiuni în Parlament nu poate fi decât un simplu exercițiu de imagine.

Stimați colegi,

Moțiunea PDL pe care o dezbateți astăzi și care, nu ne îndoim, va fi respinsă, este o reclamație împotriva României scrisă cu rea-credință. Această moțiune readuce în Parlamentul României dublul discurs de pe vremuri al Partidului Democrat Liberal, dar pe o voce mult mai mică și de acum fără priză la public.

Partidul care susține moțiunea a devenit un partid mic într-un timp scurt și din cauza aceasta are dublu discurs. Textul moțiunii este o culegere de acuze nefondate, de răstălmăciri și de insinuări strigate de PDL pe un ton agitat, aici, în Parlamentul României, în speranța că vor răzbate până la instituțiile financiare internaționale.

Și încă un argument ce ține de o procedură parlamentară normală. O moțiune simplă are ca obiectiv formularea unei poziții la o problemă de politică internă sau externă, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Ați sărit etapa interpelării, un instrument foarte la îndemână, prin care ați fi putut primi răspunsurile căutate foarte simplu, e adevărat, fără o vizibilitate mediatică.

Ați auzit de la cititorul moțiunii, domnul deputat Nazare, că USL nu și-a respectat "promisiunile făcute Fondului". Această exprimare trădează modul incorect în care Partidul Democrat Liberal, pe când era un partid mare ce controla Guvernul, a abordat relația României cu instituțiile financiare internaționale, și anume prin promisiuni repetate și niciodată respectate.

După ce, în urmă cu un an, românii au încredințat Uniunii Social Liberale conducerea administrațiilor locale, iar apoi la finale anului 2012 poporul a decis cu o majoritate fără precedent că Uniunea Social Liberală trebuie să-și continue misiunea încă 4 ani, pentru a readuce țara pe calea bună, relația României cu instituțiile financiare internaționale a devenit mai serioasă și mai substanțială decât a fost vreodată în timpul guvernării PDL.

Neajunsurile guvernării PDL au fost naționale. Salarii tăiate în toată țara, peste 100 de mii de locuri de muncă desființate prin decizii deliberate ale Guvernului PDL. Partidul Democrat Liberal a devenit sinonim cu injustiția, suferința și nesiguranța la scară națională. Dacă au existat reușite în guvernarea PDL, ele au fost strict personale și tăinuite cu grijă până anul trecut. Acum ele se regăsesc în concluziile rapoartelor de control ale Guvernului USL. Unele se regăsesc și în dosare instrumentate de instituțiile specializate în combaterea infracțiunilor.

Cel mai frecvent, Guvernarea PDL a utilizat în companiile de stat angajarea de cheltuieli masive peste limitele bugetare aprobate, atribuirea de contracte fără control financiar preventiv, direcționarea contractelor către firme agreate prin eludarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice și suplimentarea discreționară a valorii contractelor. Toate acestea pentru a îndesa averi colosale în conturi personale, pe cheltuiala celor mulți.

La Complexul Energetic "Oltenia", numai în ultimele 3 luni ale guvernării PDL, câteva firme agreate de Partidul Democrat Liberal au căpătat contracte în valoare de peste 350 de milioane de lei, contracte de 220 de milioane de lei au fost atribuite prin eludarea controlului financiar preventiv. Aici regăsim și nelipsita practică a licitațiilor competitive "marca PDL" în care, spre exemplu, se cerea prin caietul de sarcini al unei licitații ca autovehiculele oferite spre vânzare să aibă neapărat 8 boxe, 2 țevi de eșapament dreptunghiulare cromate și ampatamentul de 2893 mm. Asta da competiție!

Culmea contractelor dezavantajoase pentru companiile de stat o regăsim la Hidroelectrica, bineînțeles, tot sub guvernarea PDL. prejudiciile aduse acestei companii sunt deja de notorietate: 440 de milioane de lei prejudiciu din cumpărarea de energie electrică la prețuri majorate în perioada 2009-2011; 5 miliarde de lei pierderi totale din vânzarea energiei la prețuri diminuate prin contractele cu "băieții deștepți".

La Compania Națională "Poșta Română", PDL a încălcat constant hotărârile propriului guvern în 2009, 2010, 2011, depășind limitele de cheltuieli, lăsând această companie națională cu pierderi de 500 de milioane de lei, acumulate în cei 3 ani, cu datorii de 550 de milioane lei și cu încă 175 de milioane lei neîncasați, fără nicio procedură operațională privind modul de recuperare a creanțelor.

Întrebăm public PDL: dacă ați fi rămas la guvernare, cu cât ați fi crescut tarifele poștei pentru a recupera de la populație aceste sume uriașe?

În același timp, la Compet S.A., sub guvernarea PDL au crescut de 8 ori sumele alocate pentru cheltuieli de protocol. Până și la Regia Autonomă "România Film" s-au întins practicile abuzive ale guvernării PDL: 24 milioane de lei prejudiciu la bugetul de stat, stabilit prin acte de control, din vânzarea sălilor și grădinilor de cinematograf deținute în toată țara, în perioada 2009-2011.

Am dat câteva exemple, puține dar grăitoare, despre modul în care guvernarea PDL a înțeles să privatizeze, în fapt, regiile autonome și companiile de stat, capturând profiturile acestora în firme private prin contracte preferențiale și prin politica managementului defectuos intenționat.

Au fost astfel în pragul falimentului companii mari, de tradiție, odată reprezentative, care puteau fi jucători importanți pe piața europeană. Reamintesc aici situația dezastruoasă de la Oltchim, caracterizată prin pierderi și datorii în valoare totală de circa 4 miliarde de lei, acumulate în proporție covârșitoare sub guvernarea PDL, fără nicio măsură de stopare a dezastrului și fără nicio transparență față de public.

De asemenea, CFR-Marfă, astăzi cu pierderi și datorii de 3 miliarde de lei, acumulate până în 2012. nu este de mirare că, în aceste condiții, partenerii financiari internaționali au fost nevoiți să impună României captive sub stăpânirea democrat-liberală măsuri atipice de salvare, până la schimbarea puterii politice.

În privința arieratelor celor 19 companii de stat prevăzute în acordul cu FMI, ținta stabilită pentru finele anului 2012 a fost de 9 miliarde de lei.

Rețineți însă că realizarea acestei ținte era pusă în corespondență cu finalizarea lichidării Companiei Naționale a Huilei și cu privatizarea Oltchim. La finele anului 2012 arieratele înregistrate de aceste două companii de stat erau de 1,85 miliarde lei la Oltchim, respectiv 4,93 miliarde lei la Compania Națională a Huilei, ceea ce înseamnă, cumulat, 6,78 miliarde de lei.

Așadar, prin corectarea volumului arieratelor de 12,7 miliarde lei înregistrate în decembrie 2012 cu arieratele cumulate ale celor două companii sus-menționate, rezultă cu managementul economic al Guvernul USL a reușit să se încadreze în ținta de arierate prevăzute în Acordul cu Fondul Monetar Internațional. Din acest punct de vedere, suntem convinși că și prin managementul realizat în sectorul companiilor de stat suntem pe drumul cel bun. Chiar dacă remarcăm și evoluții inerțiale, acestea sunt însă tot consecința contractelor oneroase, multianuale, prin care clientela politică portocalie a căpușat, tot multianual, companiile aflate încă în portofoliul statului.

Asumarea de către Guvernul PDL față de Fondul Monetar Internațional, la finele anului 2010, a unor angajamente privind modul de desemnare a conducerilor companiilor de stat a reprezentat recunoașterea faptului că, în mai puțin de doi de guvernare, PDL provocase o degradare gravă a performanțelor companiilor de stat prin înlăturarea profesioniștilor din funcțiile de conducere și prin înlocuirea lor cu oameni fideli PDL sau anumite persoane din conducerea PDL. Un apel rapid la memorie ne arată că în perioada 2009-2010 s-a petrecut în România o operațiune concertată, pe scară largă, de racolare agresivă sau de înlăturare a persoanelor cu funcții de conducere în toate zonele: administrație publică centrală și locală, autorități și agenții naționale, regii autonome și companii naționale.

Mii de profesioniști au fost obligați să jure credință oarbă Partidului Democrat Liberal și să-și dovedească supunerea prin diverse favoruri sau să-și piardă posturile. În România a reapărut atunci nomenclatura, o nouă castă de privilegiați de despoți ghidați de interese personale, oameni fără experiență, care căpătaseră o putere neașteptată și care imediat au abuzat de ea.

Până în anul 2009 România nu avusese nevoie de angajamente internaționale pentru a avea performanțe cel puțin acceptabile la nivelul instituțiilor și întreprinderilor publice. Anterior primului cabinet Boc, în România, era de la sine înțeles că o regie autonomă sau companie de stat nu poate fi încredințată decât unei echipe de profesioniști cu experiență, membri de partid sau nu. Până la guvernarea PDL, managerii companiilor de stat erau ținuți de criterii de performanță corecte, bune pentru companii și pentru bugetul statului.

După primul an de guvernare PDL a fost sesizată o degradare rapidă a performanțelor companiilor de stat proaspăt încredințate nomenclaturii PDL. Deja în anul 2010 Acordul dintre România și Fondul Monetar Internațional releva scăparea de sub control a pierderilor companiilor de stat. Lipsa de interes a guvernării PDL pentru stoparea declinului sectorului economic de stat în România a devenit evidentă la Washington și astfel au apărut, în Acordul cu Fondul Monetar Internațional, angajamente specifice cu privire la companiile de stat românești.

Partidul Democrat Liberal a întârziat cât a putut de mult revenirea la un sistem normal de administrare a companiilor de stat și a lăsat să treacă cel puțin un an până la adoptarea Ordonanței de urgență nr.109/2011.

Mizând că va rămâne la guvernare încă un timp îndelungat, PDL nu a adoptat o legislație la cheie, cum se pretinde în moțiune, ci un act normativ incomplet, defectuos, menit să creeze aparența unei voințe politice de schimbare a propriilor practici. Viciile de substanță din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109 au fost dublate de vicii de procedură în adoptare. Actul normativ nici nu a fost pus în dezbatere publică și, după cum am arătat, Guvernului PDL i-a trebuit un an să emită acest act normativ.

Noi am întâmpinat deja unele dificultăți în implementarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011, sub aspectul legalității actului normativ, care era deja contestat în fața instanțelor judecătorești la data învestirii primului guvern USL.

Alte dificultăți în implementarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109 au fost generate de erori, intenționate sau nu, în economia actului normativ. Spre exemplu, administratorii nou- desemnați sunt obligați să prezinte în termen de 3 luni un plan de administrare a companiei cu capital integral sau majoritar de stat. Însă acest termen s-a dovedit a fi imposibil de respectat, în condițiile în care marea majoritate a membrilor consiliului de administrație provin din afara companiei și ar trebui să formeze o echipă eficientă, să relaționeze cu conducerea executivă și cu acționarii, să identifice problemele companiei și soluțiile concrete pe termen scurt, mediu și lung, precum și să formuleze o strategie de redresare a companiei.

Mai mult, acolo unde Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109 putea fi pusă corect în aplicare, ultimul guvern PDL a avut grijă să greșească implementarea. Astfel, la Ministerul Economiei, în loc să fie organizate licitații pentru angajarea unor experți independenți care să prezinte candidați pentru consiliile de administrație ale companiilor nominalizate în ultimul acord cu Fondul Monetar Internațional, Guvernul PDL, debarcat în primăvara anului trecut, prin voința Parlamentului, angajase cheltuieli de 600.000 de euro numai pentru angajarea unui consultant care să redacteze caietele de sarcini în baza cărora ar fi urmat, eventual, vreodată, să fie angajați și experți în resurse umane. Apoi, în cele 4 cazuri indicate și în moțiune, Guvernul PDL demis obligase companiile Romarm, Oltchim, Hidroelectrica și Electrica-furnizare să plătească alți 700 de mii de euro, onorarii pentru selectarea doar a câte unui director general, fără a se preocupa să schimbe din funcții propriii vasali numiți în consiliile de administrație.

Pentru a elimina toate viciile, intenționate sau nu, lăsate de trecutele guverne PDL în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011, precum și pentru a oferi un cadru legal pentru guvernanța corporativă, la nivelul întreprinderilor publice, adaptat realităților din România, USL a inițiat încă din toamna anului trecut proiectul de lege privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011, aflată actualmente în dezbaterea Parlamentului. Avem convingerea că în înțelepciunea sa puterea legiuitoare va reda întreprinderilor publice garanția îndreptării greșelilor din perioada guvernării PDL.

Între timp, Uniunea Social-Liberală, prin intermediul Guvernului Ponta, a luat măsuri de stopare a dezintegrării companiilor de stat, acolo unde au fost constatate abuzuri și practici dăunătoare statului român. Este adevărat că în unele cazuri au fost înlocuiți membri sau vasali PDL, dar aceasta pentru că PDL acaparase toate companiile de stat și are o legătură oficială cu starea deplorabilă în care ne-au lăsat aceste companii.

Prin susținerea populară neegalată, prin majoritatea parlamentară stabilă și dedicată, prin angajamentele ferm asumate de a readuce România pe traiectoria europeană meritată, prin priceperea de a găsi soluții viabile atât problemelor economice, cât și celor sociale, guvernarea social-liberală are baze puternice pentru un parteneriat bun cu instituțiile financiare internaționale, pentru asigurarea stabilității macroeconomice a României, pentru revenirea la un climat sănătos după guvernarea PDL.

Am făcut progrese însemnate în implementarea măsurilor asumate prin programul de guvernare și prin acordurile negociate, iar implementarea guvernanței corporative la companiile de stat nu a fost neglijată. Ministerul Economiei a demarat în 2012, sub conducerea subsemnatului, procedura de selecție a administratorilor neexecutivi și executivi pentru 38 de companii de stat din energie, apărare și alte ramuri ale industriei, contractând servicii a 5 consorții de firme specializate în recrutarea de manageri.

Procesul de selecție a fost preluat de noii titulari ai portofoliilor economiei și energiei. Banul public a fost mai bine gestionat. Cheltuiala pentru selectarea unui întreg consiliu de administrație se situează acum la nivelul tarifului plătit de PDL pentru un singur caiet de sarcini. Cheltuiala totală pentru 10 consilii de administrație desemnate în acord cu procedura Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109, dintre sute de candidați, este inferioară onorariilor agreate de PDL pentru un singur director general. Au primit deja votul adunărilor generale ale acționarilor administratorii de la următoarele companii: Transgaz, Electrica-furnizare, Electrica-distribuție Muntenia-Nord, Nuclearelectrica, Romgaz. Sunt în pregătirea experților listele finale de candidați pentru Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, Electrica și Transelectrica. A fost atribuit și urmează să fie semnat contractul subsecvent pentru consiliile de administrație la OIL-Terminal, Compet, Societatea Națională de Închidere a Minelor Valea Jiului.

Ministerul Transporturilor integrează un amplu proiect, finanțat din Fondul Social European, activităților de îmbunătățire a guvernanței corporative la întreprinderile publice din subordine și a încheiat în luna mai 2012 un contract de asistență tehnică cu Banca Mondială. Și la acest minister a fost sesizată anomalia generată de guvernarea PDL prin numirea de directori generali înainte de a fi selectate consiliile de administrație.

De asemenea, unele deficiențe manageriale acute la companiile din subordine, cum este Metrorex, au fost înlăturate prin numirea de administratori provizorii până la finalizarea procedurilor de selecție, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011.

Consiliile de administrație au fost selectate de experți și validate de adunarea generală a acționarilor la CFR, CFR - Călători, CFR - Marfă și Tarom.

Președintele consiliului de administrație și directorul general au fost desemnați și la Compania Națională Aeroporturi - București S.A.

La CFR - Telecomunicații, CFR - Electrificare, Metrorex procedura de selecție este în fază avansată și se estimează finalizarea ei în scurt timp.

În toate cazurile, numirea directorilor generali executivi este încredințată consiliilor de administrație, și nu acționarului, Statul Român, astfel cum este normal și corect, inclusiv din perspectiva Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011.

Ministerul pentru Societatea Informațională a finalizat încă de anul trecut procesul de implementare a managementului profesionist la Compania Națională "Poșta Română".

Cât despre guvernarea PDL, nu putem spune decât că va rămâne una în care "băieții deștepți" au condus discreționar aceste companii, la fel cum au condus și țara. O guvernare în care unii s-au îmbogățit pe seama românilor, în care unii au prădat, iar alții au răbdat.

Ceea ce a rămas din guvernarea dumneavoastră, legat de subiectul companiilor de stat, nu este o legislație la cheie, ci sunt imensele datorii și pagube acumulate într-o perioadă scurtă de timp. Misiunea noastră rămâne aceea de a eficientiza companiile de stat și de a corecta aberațiile economice pe care le-am găsit în aceste companii.

În guvernarea USL vom introduce în mod real managementul profesionist.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru. Ați consumat jumătate din timpul aflat la dispoziție.

Începem cu intervențiile colegilor parlamentari, pe grupuri politice.

Dau cuvântul domnului deputat Relu Fenechiu.

Domnule deputat, aveți microfonul, domnule ministru, aveți microfonul. Relu Fenechiu, ca deputat.

Domnule ministru, acum sunteți deputat, aveți microfonul.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

În primul rând, aș vrea să vorbim puțin despre sectorul public, care nu a mai dominat economia de mulți ani, însă importanța întreprinderilor aflate în portofoliul statului nu poate fi contestată de niciunul dintre noi, fie că ne gândim la ponderea lor în economie, fie pentru că reprezintă sectoare strategice cu efecte considerabile asupra competitivității mediului de afaceri și performanței economice.

Astăzi avem un angajament cu Fondul Monetar Internațional pe care actualul guvern l-a găsit în vigoare. Un angajament pe care două guverne anterioare nouă nu l-au respectat, dar pe care noi am promis că-l continuăm și că-l respectăm. Nu actualul guvern a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109, ci Guvernul Boc, ordonanță care a fost trecută în programele cu Fondul Monetar Internațional. Rolul nostru este însă acela de a asigura continuitate, este acela de a finaliza această procedură asumată și nerespectată de Guvernul Boc.

Vreau să vă amintesc că, în urmă cu doar un an, pe 9 mai 2012, Jeffrey Franks, șeful misiunii Fondului Monetar Internațional declara: "continuă derapajul privind calendarul privatizărilor, mai ales că mai multe procese au eșuat din rațiuni ce ar fi putut fi prevenite".

Asta este, de fapt, într-o frază, sinteza performanței dumneavoastră, domnilor de la PDL, în ceea ce privește managementul privat.

Ținând cont de realități, dar și de această declarație a lui Jeffrey Franks, vreau să vă reamintesc situațiile financiare doar ale celor trei companii feroviare conduse în ultimii ani de dumneavoastră.

CFR Marfă a înregistrat în 2011 pierderi de 93.400 mii lei, CFR Călători a înregistrat în 2011 pierderi de 830 de milioane de lei, CFR SA a înregistrat în 2011 pierderi de 708 milioane de lei. Acesta este, de fapt, rezultatul managementului superprofesionist pe care l-ați păstorit dumneavoastră, cei care astăzi veniți și încercați să ne dați lecții.

CFR Marfă a fost preluată, din nefericire, cu o situație economico-financiară cu peste 2 miliarde de lei datorii totale. Vreau să fiți atenți și să ascultați, pentru că sunt cifre care îngrozesc pe oricine, dar sunt cifre reale. Deci, datorii de peste 2 miliarde de lei, cu datorii aproape duble activelor acestei companii, nimeni, nici cel mai mare manager din lumea asta, nu ar fi putut vreodată să redreseze această companie decât în condițiile în care am avea o infuzie puternică de capital din partea unui investitor privat.

De asemenea, vreau să vă amintesc tuturor, în special semnatarilor acestei moțiuni: Compania TAROM a înregistrat în 2011 numai pierderi totale de peste 262 de milioane de lei.

Ceea ce contează este faptul că progresele făcute de Ministerul Transporturilor în doar câteva luni pentru implementarea managementului performant - și accentuez că discutăm de management performant, nu management privat -, cât și cele referitoare la stadiul de privatizare a CFR Marfă, au fost apreciate permanent de reprezentanții Băncii Mondiale și de reprezentanții Fondului Monetar Internațional.

Cred cu tărie că dacă aceste companii ar fi avut, de-a lungul anilor, management performant, astăzi ar fi fost profitabile și s-ar fi putut angaja într-o competiție reală cu marile companii europene. Din păcate, astăzi, în urma managementului defectuos din ultimii ani, multe sunt considerate găuri negre, companii care anual înregistrează datorii de miliarde de lei la bugetul de stat.

Revenind la tema moțiunii, citesc titlul acesteia și mă amuz. Oare cumetrie de partid este și atunci când sunt numiți la conducerea companiilor de stat oameni care au fost promovați de foștii miniștri democrat liberali?

Eu recunosc faptul că au fost numite astfel de persoane la conducerea unor companii din portofoliul ministerului. Acest lucru înseamnă să recunoști că profesioniștii trebuie apreciați și promovați, indiferent de culoarea politică, indiferent de ministrul care i-a susținut sau care i-a numit la un moment dat.

Vă asigur că introducerea managementului profesionist la companiile de stat din subordinea sau de sub autoritatea Ministerului Transporturilor reprezintă unul dintre obiectivele asumate ale Acordului dintre România și Fondul Monetar Internațional și nu dorim decât să demonstrăm că reușim să facem un pas înainte pentru îmbunătățirea guvernanței corporatiste a acestor companii.

Vreau, de asemenea, să precizez că, de când sunt ministru al transporturilor, toți managerii și toate boardurile de conducere ale companiilor la care a fost numit management performant, au respectat cerințele din Ordonanța nr.109 și nu au fost numiți decât oameni selectați pe lista scurtă de către companiile specializate în acest sens.

În urma selecției realizate de consultant exclusiv pe criterii de performanță a membrilor neexecutivi și executivi în consiliile de administrație, avem astăzi 16 companii sau regii autonome cu management profesionist.

Nu e nevoie să fii doar profesionist, ci e nevoie să ai un caracter puternic care să se poată ocupa atât de responsabilități, cât și de riscuri. Astfel caracterizez eu niște oameni precum domnul Dan Pascariu, bancher cu experiență profesională în activitatea unor bănci, precum HVB, Țiriac sau UniCredit; domnul Marius Ghenea, expert în IT și antreprenor; domnul Sorin Mîndruțescu, CEO Oracle România, fost președinte al Camerei de Comerț Româno-Americane; domnul Peter Weiss, fost director general al BANCPOST și RBS România; doamna Alexandra Gătej, cu o bogată experiență în management, fost președinte al Camerei de Comerț Româno-Americane; domnul Dragoș Drăghici, manager cu experiență profesională în companii multinaționale, cum ar fi Parmalat sau Țiriac Holding; domnul Radu Merica, fost director general executiv la Țiriac Holding, actual președinte al Camerei de Comerț Româno-Germane și președinte Aircraft Owners and Pilots Associations.

Am amintit doar câteva dintre numele celor care conduc astăzi consiliile de administrație ale unora dintre cele mai importante companii din portofoliul Ministerului Transporturilor.

Vă întreb pe dumneavoastră, dragi colegi în Parlamentul României de la PDL: de ce nu ați făcut acest lucru pe vremea guvernării dumneavoastră? Aș putea să vă dau și eu exemple de oameni care au condus consiliile de administrație, care au condus aceste companii în perioada în care dumneavoastră gestionați Ministerul Transporturilor. Dar cu siguranță mi-ar fi și mie rușine și v-ar fi și dumneavoastră rușine, comparându-i cu cei care sunt astăzi aici.

Am văzut că s-a discutat despre faptul că unii dintre manageri sau reprezentanți în consiliile de administrație nu au experiență notabilă în domeniul de care astăzi se ocupă. Vreau să vă spun tuturor că la școală există o singură disciplină numită management. Și cine este manager, știe să conducă aproape orice tip de companie. Faptul că astăzi avem manageri profesioniști, este într-adevăr o provocare.

Propunerea mea este să ne uităm la rezultatele acestor manageri, să ne uităm la rezultatele consiliilor de administrație și, după aceea, dacă rezultatele muncii lor nu se vor transforma în performanțe economice, vă invit să depuneți moțiune simplă. Până atunci, cred că este corect să-i lăsăm să-și facă treaba, așa cum cred că pentru prima oară în istoria postdecembristă a României se întâmplă, sunt lăsați într-adevăr acești manageri și aceste boarduri să-și facă treaba și să știți că rezultatele se văd.

Este pentru prima oară în ultimii patru ani, domnilor colegi de la PDL, când cei de la CFR Marfă reușesc să câștige licitații publice în defavoarea unor companii private. Pentru că, până acum, de fiecare dată, au fost cu un leu mai scumpi decât privații cu care erau în competiție. Oți fi știind dumneavoastră de ce.

Este pentru prima oară când înregistrăm rezultate economice notabile la TAROM, la CFR SA, la CFR Călători și chiar dacă nu se poate peste noapte să se schimbe situația financiară la 180 de grade, se văd, cu siguranță, de departe, schimbările în abordarea managerială.

Eu sunt mândru de ceea ce s-a întâmplat în ultimele 4 luni de când conduc Ministerul Transporturilor, în ceea ce privește Ordonanța nr. 109. Puteți și dumneavoastră să-i întrebați pe reprezentanții Băncii Mondiale și ai FMI-ului ce părere au despre modul în care noi am implementat managementul profesionist și după aia puteți eventual să și comentați.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 14 minute.

Urmează, din partea Grupului parlamentar PDL, domnul deputat Mircea Toader.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Stăteam în bancă și ascultam. E vorba de moțiunea depusă de dumneavoastră sau de noi? Nu ați făcut altceva decât ați repetat ceea ce ați făcut exact acum un an de zile, criticând acțiunile pe care le-am făcut noi. Nu am auzit nimic, niciun fel de răspuns concret - ce se întâmplă la METROREX, de ce ați pus un responsabil de cantină, de ce ați pus tot felul de specialiști care sunt practic personalități marcante ale Partidului Social Democrat sau ale PNL-ului. Aia așteptam de la dumneavoastră. Nu ați făcut altceva decât ați prezentat ceea ce s-a întâmplat în guvernarea noastră - bună sau rea; la dumneavoastră toate au fost făcute foarte rele, inclusiv Ordonanța 109, pe care dumneavoastră puteați să o schimbați de 20 de ori până acum, într-un an de zile. Dacă considerați că ceva nu era convenabil - și nu era convenabil, că nu puteați schimba oricând orice manager, așa cum ați făcut chiar în această așa-zisă privatizare.

La ce am ascultat aici am să pun câteva întrebări și domnului Fenechiu.

Domnule, ce mari specialiști? Credeți-mă că cunosc domeniul la Administrația Portului Constanța, Lucian Băluț, care este un profesor universitar de navigație, care nu are nicio legătură cu Portul; ca să nu mai spun de domnul Daniel Georgescu, la ACN, care la fel este un bun specialist în IT, dar niciunul nu a lucrat în mediul privat. Cum poți să gândești ca un manager privat dacă nu ai lucrat în mediul privat?

Și ca să vă explic încă un lucru pe care tot vrând-nevrând, în domeniul pe care-l cunosc relativ bine, vreau să vă întreb ce înseamnă managementul privat sau managementul performant? Ca veniturile să acopere cheltuielile, să ai un plan de investiții pe care poți să-l realizezi și să poți să faci un management cu adevărat ca această companie să iasă din situația financiară în care se află.

Domnule ministru Fenechiu, întâmplător, am stat de vorbă cu fostul manager de la CFR Infrastructură, pe care domnul Nica îl cunoaște foarte bine, că a fost manager la Romtelecom; nu are nicio legătură cu partidul, este un grec, nu are niciun fel de legătură cu activitatea politică din România. A făcut un plan de management care i-a fost respins; și un plan de management care a fost respins pe niște criterii pe care nu le-am înțeles niciodată. După ce am stat de vorbă cu dânsul și mi-a explicat, am înțeles de ce a fost obligat să-și dea demisia. Domnule, fiindcă asta este lista pe care trebuie să o plătești din arierate, pe care ți-o dăm noi. Domnule, dar eu sunt manager, eu trebuie să hotărăsc cum dau, ce dau, atât prin lege, cât și prin activitatea pe care o desfășor.

Al doilea: dumneata trebuie să plătești obligatoriu datoriile pe care le ai la o companie de servicii de la Craiova, care e în litigiu cu ANAF-ul și are o serie de conturi blocate. Tu trebuie să plătești, cu toate că trebuia să-ți facă vreo sută de kilometri de sârmă pentru electrificare. Nu, domnule, asta trebuie să faci.

Nu pot să înțeleg de ce poți să schimbi un manager când el a primit, practic, recomandarea BERD-ului. Și știți foarte bine că nu semnați acest contract cu BERD-ul dacă nu era pus acest manager, cu toate că dumneavoastră, prin influențele pe care le-ați avut, l-ați propus de domnul Ghibu. Și a spus, domnule, dacă nu-l puneți pe Dimitris Sophocleous, nu mai aveți nicio șansă; semnați contractul! Ați semnat contractul, după aia ați început să găsiți tot felul de chichițe, să spună omul: domnule, nu pot! Și credeți-mă că nu poți să faci un management cu adevărat performant dacă nu ai mână liberă din punct de vedere politic. Indiferent ce am face noi și orice om care este angajat politic și nu a fost în viața lui într-o firmă privată, să conducă o firmă privată, nu va putea să facă un management performant.

Dumneavoastră asta ați făcut și am vrut să vă dau exemplul acestui Sophocleous, care a fost schimbat; pur și simplu, a avut un plan de management: mărirea chiriilor spațiilor comerciale - corect; mărirea taxelor de la TUI, conform unui contract pe care trebuia să-l facă cu o firmă specializată de consultanță; operatorii de stat să fie tratați ca și operatorii privați. Aceasta este o gândire de management performant, nu neapărat privat. Dumneavoastră ați zis: domnule, dă-te de o parte, punem unul care ne este subordonat nouă, ca să ne putem rezolva problemele pe care le avem de rezolvat.

Iar dacă dumneavoastră ne-ați criticat nouă felul cum am condus și am guvernat, fraților, aveți un an de zile de guvernare. Ce mai vreți? O țineți tot cu greaua moștenire, încă cât timp? Încă un an, doi ani, trei ani? Probabil, prin 2020, o să spuneți la fel - domnule, ăia au fost vinovații!

Dumneavoastră aveți de realizat un contract, până la urmă, pe care România l-a angajat față de Fondul Monetar Internațional, un angajament pe care trebuie să puneți manageri performanți. Dumneavoastră ați spus singuri: domnule, așteptați un an de zile, ca să vedeți cum se desfășoară activitatea respectivă. Dați un exemplu cu cel de la CFR Infrastructură. De ce l-ați schimbat după două luni și jumătate? Că nu v-a acceptat părerile dumneavoastră?

Deci, hai să fim foarte realiști: moțiunea noastră trebuia să primească răspunsuri concrete la fiecare punct de la noi. Nu o teorie în ceea ce a făcut PDL-ul și cum a condus PDL-ul și ce manageri a avut. Oricum, a avut mai buni specialiști decât ceea ce ne-ați propus dumneavoastră, niște activiști foarte loiali ai PSD-ului și PNL-ului.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 5 minute.

Sigur, aveți drept la replică.

Domnul ministru Fenechiu.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Relu Fenechiu:

Aș vrea, totuși, să dau câteva răspunsuri - și mă bucur că încă sunt aici. Și îmi pare rău, consider că atunci când vii la acest microfon și faci acuzații, ar trebui, în primul rând, să cunoști legea în baza căreia acuzi.

Vreau să vă spun, domnule Toader, că planul de management, conform Ordonanței nr.109, nu se aprobă decât de Consiliul de administrație. El se aprobă de Consiliul de administrație după ce planul de administrare a acestui consiliu este aprobat de către minister, de către AGA.

Vreau, de asemenea,... deci, la mine, la ministru, nu a ajuns niciodată planul de management al domnului Sophocleous. Eu văd că vă supără foarte tare că a fost schimbat domnul Sophocleous, dar ce să-i fac dacă l-a filmat presa cu Videanu și cu Popescu, în restaurant, încercând să facă un business? Nu-i vina mea. Dacă dumneavoastră l-ați pus acolo ca să vă facă businessurile, vă spun că nu mai merge cu businessuri acum.

Dincolo de asta, vreau să mai știți un lucru. Noi ... Dar, ce, ați tăcut deodată, total, așa. Vă invit după.

Vreau să vă mai spun un lucru interesant. Noi am schimbat Consiliul de administrație. Directorul general și-a dat demisia; și-a dat demisia, spunând că nu dorește să lucreze decât cu acel consiliu de administrație. De ce oare? Poate vă puneți dumneavoastră întrebări.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Niță, întâi. Domnule ministru, domnule deputat, eu decid cine.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu voiam să iau cuvântul, dar, cumva, m-a provocat domnul Toader.

Vorbim despre de ce trebuie să punem sau de ce trebuie să spunem management privat, management profesionist.

Domnule Toader, putem să-i spunem cum vrem. Trăim într-o societate de piață, o economie de piață. Sigur, ne dorim cu toții să funcționeze cât mai bine și centrul managementului trebuie să fie profitul. Ai profit, ești bun. Nu, stai acasă.

Același lucru trebuie să-l facem și în companiile de stat, iar managementul profesionist, tocmai acesta are scopul - ca toate companiile de stat să obțină profit. Desigur, depinde și de modul în care îl faci, sau cum îl faci. Că, dacă faci un profit mic, cu mii de angajați, n-ai făcut nicio treabă, nu-i capitalist. Și, atunci, trebuie să te raportezi, cum ar spune o distinsă doamnă economist de la dumneavoastră, la productivitatea muncii.

ai retehnologizare, reduci numărul de personal și așa mai departe. Exact cum ați învățat la școală. Deci, lucrurile acestea încercăm să le facem și noi. Nu spunem că este extraordinar, vom face o gaură în cer cu treaba asta, dar sper ca ceea ce înseamnă clientelă politică, ceea ce înseamnă management defectuos, furtul pe față, să dispară. Pentru că, iată, exemplele...

Dumneavoastră spuneți, domnule, păi răspundeți la întrebări! Păi vă răspundem la întrebări, făcând comparație cu celălalt stil de management, pe care l-ați avut. Că, până la urmă, unele companii nu le-am selectat noi. Domnul ministru Bode a selectat Egon Zehnder pentru Hidroelectrica, de exemplu. Da? Deci, nu noi am făcut treaba asta. Noi am preluat și am dus și mai departe.

Acum, depinde de noi ce fel de contracte de performanță facem, contracte în care trebuie să se prevadă foarte clar cum se obține profit, pe ce bază, care este raportul dintre numărul de personal și producția făcută și așa mai departe, toți indicatorii care definesc o activitate economică.

Deci, lucrul acesta îl facem, indiferent că unora le place sau nu. Și fiți convins că deranjăm pe foarte multă lume.

Nu întâmplător rapoartele Corpului de control al primului-ministru scot la iveală tot felul de nereguli, începând de la simplele, banalele limuzine închiriate, revândute, refăcute prin tot felul de șmecherii, prin leasinguri și așa mai departe, până la cheltuielile de achiziție publică. Și ați văzut astăzi, dacă ați citit raportul Corpului de control de la Complexul energetic Oltenia, unde cheltuielile de achiziții, în general, mai mari cu cel puțin 20%. Ce să mai spun, în cheltuieli de închiriere a unor utilaje de sute de ori mai mari decât prețul pieței? Așa trebuie făcută comparația.

Pentru că, dacă tot ne-ați provocat, atunci trebuie să facem o analiză serioasă. Și putem lua companie de companie și vedem cât și cum s-a greșit - fiecare. Și fiecare să răspundă pentru ceea ce a făcut. Asta este realitatea. Știu că adevărul supără. Nu avem ce să facem. Trebuie să vi-l spunem.

mulțumesc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Da, domnule deputat Toader, aveți dreptul la replică.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință, vă rog să nu cuantificați în dreptul partidului nostru, grupului nostru, fiindcă mai avem ...

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă promit că nu fac asta.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă mulțumesc mult. Vă mulțumesc anticipat.

Am să încerc să dau ... În primul rând, domnule Niță, vă mulțumesc de lecția asta. Știm toți. Și nu numai că știm toți, eu v-am dat un exemplu foarte clar că orice management performant presupune venituri și cheltuieli și profit. Eu v-am dat un exemplu de schimbare a unui director general care nu a apucat să demonstreze că are sau nu are profit. Deci, eu am dat un exemplu. Eu nu am nicio legătură cu Sophocleous, că s-a întâlnit cu Videanu, sau cu cine s-o fi întâlnit el. Eu v-am dat un exemplu - și-l văd pe colegul meu, domnul ministru al comunicațiilor, domnul Nica, și cred că-l cunoaște și nu cred că poate să-i spună ceva, cel puțin că nu era un manager performant.

Dar eu revin la ceea ce am vrut să răspund și domnului ministru Fenechiu și domnului Niță. Așa este: managementul privat sau managementul performant se vede în timp, se vede pe baza a ceea ce poți să faci. Dumneavoastră nu ați făcut, cum a zis domnul Niță, faceți o comparație între ce ați făcut voi și ce am făcut noi. Păi, deocamdată, noi vă punem întrebările dumneavoastră. Dumneavoastră ne-ați întrebat acum un an de zile și pe ceea ce ne-ați întrebat, am și răspuns cu votul electoratului, este adevărat.

Dar dumneavoastră trebuie să răspundeți: de ce unul care nu a lucrat niciodată în mediul privat, poate să fie un bun manager. Dacă dumneavoastră credeți că... și eu sunt unul care am lucrat în mediul privat, să nu aveți impresia că poți să realizezi o activitate economică bună și cu profit dacă habar nu ai cum să faci, pe de o parte. Pe de altă parte, să știți că marea problemă, pe care o știm cu toții, fără să ne ascundem, la aceste managemente, care sunt numite politic, cum vreți să le spunem noi, pe bază de mari specialiști, atât timp cât nu vor avea libertatea de acțiune și nu vor avea nicio posibilitate să hotărască singuri ce trebuie să facă, nu să-i spui: vezi, plătește-l p-ăla, plătește-l p-ăla, plătește-l pe celălalt și du-te... dau un exemplu la respectivul CFR, a zis omul: domnule, schimbați-mi pe unul Trandafirescu, îl cheamă, care răspunde de fonduri europene, că habar nu are, că face caietele de sarcini predestinate, mai ales că n-are nici certificat ORNIS, schimbați-l că nu pot să fac treabă cu el. Nu, te schimbăm pe tine, dacă vrei să umbli la domnul Trandafirescu, care, probabil, e un om care..., de casă, al cuiva, nu știu al cui este, că nu știu toate amănuntele.

Deci, ăsta este purul adevăr. Încercăm să facem ceva performant, numai pe acest principiu. Și am dat exemplul celui de la CFR fiindcă l-a schimbat înainte. Domnule, dacă îl schimba după un an de zile, ... e adevărat, sau la 6 luni de zile. Omul a zis: domnule, nu-ți plătesc cum vrei dumneata, nu-ți decontez cum vrei dumneata, nu stau de vorbă cu o firmă care nu..., sau să primească banii fără să am, într-adevăr, un proces-verbal final de execuție. Nu îți plătesc! Și nu-l plătești? Te schimbăm. Consiliul de administrație l-a schimbat, de aceea a numit consiliu de administrație.

Ce face ministrul? A făcut planul de management, e adevărat. Dacă nu-l aprobă? Și știu, întâmplător, că a stat vreo trei săptămâni planul ăla de management - domnule, îl aprobi, nu-l aprobi, vezi ce faci cu FCC-ul ăla, dați-i drumul la lucrările de execuție pe tronsoanele de cale ferată! Dar, nu am consultant. Păi, n-ai consultant, nu-i nimic, mergi fără consultant.

Deci, astea sunt situațiile reale. Dacă vreți să facem un lucru bun, haideți să-l facem cu adevărat. Niciodată nu o să găsiți pe cineva care a fost un activist foarte bun politic, să fie și foarte bun manager, dacă nu a fost în mediul privat. Dacă era în mediul privat foarte bun, da, domnule, ia-l și pune-l în domeniu că, într-adevăr, poate să facă față. Dar să știți că nu vor oamenii ăia.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă mulțumesc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc pentru extinsul drept la replică.

Dar ce vi s-a spus numele cumva? Nu am fost atent. Eu v-am lăsat. După cum vedeți, vreau să vă spun că știu foarte bine regulamentul. Toate discuțiile, de când a început dreptul la replică, nu au nimic de-a face cu dreptul la replică. Dreptul la replică se dă atunci când un coleg de la microfon jignește un coleg din sală.

Dar ținând seama că dumneavoastră, că noi considerăm că e bine să discutăm, vă rog luați cuvântul, dar vă rog să stăm într-un minut, măcar partea asta cu minutul s-o reușim.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Vă promit că mă încadrez într-un minut și-i mulțumesc domnului Niță pentru ocazia pe care mi-a oferit-o.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și dumneavoastră lui, acum.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Exact.

Dragi colegi, sigur, dincolo de inconsecvența pe care o vedem în fiecare clipă, la începutul mandatului, înainte de a prelua mandatul, ați criticat vehement Ordonanța nr.109 și azi o aplicați, cu bune, cu rele. La fel se întâmplă și cu Legea sistemului unic de pensii și exemplele ar putea continua.

Aș vrea să revin la subiectul discuției noastre de astăzi, la moțiune.

Noi am adresat niște întrebări în această moțiune și una dintre întrebări se referea la ce ați făcut cu acele contracte pe care noi le-am lăsat încheiate, așa cum spunea domnul Niță aici - și a dat un exemplu, și anume, una dintre cele mai importante companii de profil, Executive Search din lume, firma Egon Zehnder, dumneavoastră ați spus-o, am încheiat un contract cu această companie, un contract pentru Hidroelectrica și un contract pentru Electrica Furnizare.

Nici pe departe, domnule ministru Chițoiu, acel contract nu se ridica la 700 de mii de euro. Informațiile dumneavoastră sunt false; domnul Niță vă poate confirma. Nu depășește 200 de mii de euro. Vă rog să discutați și poate altă dată veniți cu sumele exacte.

Ce ați făcut, întrebarea noastră este ce ați făcut cu acele contracte semnate cu una dintre cele mai importante firme de profil din lume - Egon Zehnder. Aceasta este întrebarea la care vă rog să răspundeți, pentru că este în joc, până la urmă, bugetul unor companii și statul român s-a angajat, prin contract, să respecte anumite clauze, dumneavoastră trebuie să ne răspundeți ce ați făcut cu aceste contracte semnate. Sigur, vremelnic, acolo, acel minister a fost condus de un PDL-ist. Dar contractele trebuie respectate; dacă nu, denunțate și, sigur, transmise instituțiilor abilitate, dacă s-a încălcat legea.

Nici pe departe, domnule Chițoiu, suma la care faceți dumneavoastră referire la acea companie care trebuia să pregătească acele caiete de sarcini pentru firmele de Executive Search nu se ridică la 700 de mii de euro. Contractul este cu o firmă - și pot să-i spun numele: Patterson Partners care s-a ridicat undeva la 100-120 de mii de euro, nicidecum 700 de mii, așa cum spuneți dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Dreptul la replică, domnul ministru deputat Niță.

Domnule deputat, aveți microfonul.

Domnule Nica, doriți și dumneavoastră dreptul la replică, că v-au provocat, nu?

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Constantin Niță:

Stimate coleg,

Vreau să vă spun că noi am respectat Ordonanța nr.109 deși vă spun cu toată sinceritatea că nu este ceea ce ar fi trebuit. Poate că ar trebui modificată. Dar, deocamdată, nu ne-am propus lucrul acesta și am mers pe această ordonanță.

Ce vreau să spun este că... vă dau un exemplu: la Romgaz, la Transgaz, la Nuclearelectrica sunt numai oameni de business, ca să ne înțelegem asupra acestei chestiuni.

În ceea ce privește contractul Egon Zehnder, el a fost respectat, stimate coleg. Însă, la Hidroelectrica fiind în insolvență, știți foarte bine că toată conducerea o are administratorul judiciar, și nu noi. Până în momentul când iese din insolvență nu putem face nimic. Din acel moment, putem să reîncepem respectivul contract, adică să reintrăm în contractul respectiv. Cu Electrica Furnizare trebuie să se depună planul de management. Deci e făcută selecția din câte știu eu, trebuie numai să depună planul de management actuala echipă.

prin urmare, am respectat întocmai ceea ce ați făcut dumneavoastră. Nu știu, o fi fost bine, o fi fost rău, asta rămâne de văzut. Dar anumite chestiuni le-am respectat. Chiar dacă am mari dubii în ceea ce privește valoarea acestor contracte. Dar, asta este o altă discuție. Sunt alții care să verifice, nu eu.

Mulțumesc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu mulțumesc.

Domnule ministru, domnul deputat Nica. Dumneavoastră aveți dreptul la vreo trei răspunsuri, replici.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Dan Nica:

Domnule Toader, nu-l cunosc pe domnul căruia i-ați pomenit numele, dar vreau să mă refer la altceva. Ați spus aici un lucru care m-a marcat foarte profund, că dacă tot e management privat, el ar trebui să vină din sectorul privat. E un lucru care m-a tulburat, pentru că tocmai am dat afară un manager de la Poșta Română care venea din sectorul privat, venea de la fabrica de chiuvete. Și cred că asta era înțelegerea noastră, a tuturor, că trebuie să dovedești niște aptitudini și să ai un pic de legătură cu ceea ce înseamnă conducerea unei companii și să poți să demonstrezi acest lucru. Pentru că altfel ajungem ca în situația de la Poșta Română, unde managementul ăsta care era privatizat așa și pe felii, o felie din Poștă era arondată pe la Prahova, una pe la Brașov, alta pe la Neamț, și cred că mai era una dată și pe la Iași. Și toate aceste lucruri au dus la o datorie numai de vreo sută de milioane de euro.

Eu cred că numai de management privat n-ar fi trebuit să mai vorbim în aceste condiții. Poate de un management selenar. Când o companie o aduci ca dintr-o sută de lei pe care-i produce să dea 80 de lei pe salarii, că în ultimii patru ani s-au mai angajat vreo 6 mii de oameni, 10 lei să-i dea pe cheltuieli din astea: benzină, rechizite și ce mai au ei, și 10 lei, penalități la bugetul de stat. Ce să-i faci unei asemenea companii? Și cei 32 de mii de oameni din poștă, ce să le spui? Că de un an de zile faci o echilibristică extraordinară ca să ții această companie să fie și în viață, oamenii să-și ia salariile atât cât pot fi date ele în fiecare lună și toate pentru că un management, dacă poate fi numit un management, a adus o companie care are 150 de ani vechime în pragul falimentului.

Astăzi se împlinește un an de zile de când e Guvernul Ponta. Pe 13 iunie, domnule Toader, anul trecut, eu primeam notificare de la domnul de la fabrica de chiuvete de care vă spuneam, că intră Compania Națională "Poșta Română" în faliment.

Deci, cu toții trebuie să avem un pic de responsabilitate și mai ales să cântărim cu mai multă atenție evaluările pe care le facem, și cred că toate lucrurile astea ar trebui să fie mult mai clar și mult mai limpede spuse. Pentru că efectele din păcate... spuneați: "Nu mai comparați ce a fost anul trecut cu ce e anul ăsta". Și eu cu suta de milioane ce fac? De euro. Ce fac, că mi-a mai găsit ANAF, zilele astea, încă 90 de milioane de lei pe care trebuie să-i plătesc la bugetul de stat numai până în 2008, și mai vine acum și până în 2012 cu o sumă care e tot atât. Și toate lucrurile astea vin în capul a 32 de mii de oameni care pentru câteva sute de lei pe lună fac zeci de kilometri, se chinuiesc și ei să ducă scrisorile pe unde pot, cum pot, că e frig afară, că plouă, că e cald, și nu pot să le spun cum e cu managementul privat și cu fabrica de chiuvete, pentru că nu-i interesează foarte tare lucrul ăsta. ci-i interesează ca această companie să meargă și să meargă cât de cât bine, și să meargă în fiecare zi.

Și atunci eu cred că toate lucrurile acestea ar trebui să aibă o mult mai mare greutate și o mai mare responsabilitate.

Cam asta este cu managementul privat. Și mai ales cu fabrica de chiuvete.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Toader, dreptul la replică, sigur că da.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că e o moțiune foarte bine dezbătută, măcar atât să putem să tragem o concluzie din dezbaterea de astăzi. Niciodată, domnule Nica, n-am spus să punem manageri care nu sunt de specialitatea lor. Nu știu ce a fost la Poștă cu chiuveta, sau mai puțin chiuveta, dar nici ăla care este șef de cantină nu poate să conducă un metrou. Hai să fim serioși!

Noi ce-am făcut, am făcut, am răspuns. Vă rog să nu faceți greșelile pe care eventual le-am făcut noi. Asta am vrut. Și dați-ne un răspuns la ceea am prezentat noi. Cel care a fost, cu toate că... să fac așa o paranteză, Poșta este un serviciu public cu un anumit specific, dar un transport de cale ferată sau naval este foarte specific, și nu pot să pun, eu știu, pe unul care a condus o cantină, sau un foarte bun profesor de astronomie să conducă un port.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Șcheau Ion de la PP-DD.

Aveți trei minute, domnule deputat.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Ion Șcheau:

Domnule președinte de ședință,

Domnule viceprim-ministru,

Stimați colegi,

Moțiunea pe care o discutăm noi astăzi nu este importantă din perspectiva dezbaterii numirilor care se fac la conducerea companiilor de stat. Moțiunea de astăzi și discursurile pe care tocmai le-am ascultat ne dau dimensiunea adevăratei probleme a României. Cei care au condus în ultimii ani țara au urmărit doar propriile interese, satisfacerea propriei clientele de partid. Așa am ajuns ca toată industria României să fie ori vândută pe doi lei, ori căpușată de politicieni și acoliții lor, în timp ce mediul privat este sufocat de taxe, de o birocrație extinsă pentru a face loc tuturor pilelor, de o infrastructură comparabilă doar cu statele subdezvoltate.

Da, avem nevoie la companiile de stat de conduceri profesioniste, care să le aducă pe linia de plutire, astfel încât să nu mai fie găuri negre pentru bugetul de stat, iar noi, toți cetățenii, să nu mai dăm din buzunar pentru a întreține clientela politică. Însă îi întreb pe colegii de la PDL de ce nu au fost în stare timp de trei ani de zile, cât au fost la guvernare, să pună ei în practică acest tip de management eficient și transparent. În loc să închidă robinetul pentru clientela de partid, au preferat să taie salariile și să mărească tva-ul.

A fost nevoie să vină iarăși FMI să ne spună de ce avem nevoie, ca după doi ani să realizăm că totul s-a făcut tot cum știm noi mai bine: pile, cunoștințe și relații. Acestea sunt principiile managementului privat în România, iar efectele le vedem cu toții: oameni trimiși în șomaj, salarii care nu se plătesc cu lunile, datorii care cresc și care ajung să fie plătite de noi toți. Nu în ultimul rând, ajungem ca aceste companii să fie privatizate pe doi lei, cu argumentul că măcar așa nu mai produc pierderi pentru bugetul de stat, așa cum se întâmplă zilele acestea cu CFR marfă. Însă, de fapt, aceste privatizări înseamnă locuri de muncă mai puține și pierderi continue pentru buget.

Doamnelor și domnilor,

Exemplul companiilor de stat nu este însă singular în ceea ce privește efectele dezastruoase ale amestecului factorului politic în economie. Este suficient să ne uităm la politica de investiții din ultimii 20 de ani pentru a vedea că de fapt singura rațiune a oricărei investiții a fost interesul politic, în combinație cu avantaje economice. Și am un exemplu foarte clar la mine în circumscripție, unde lucrări la două pasaje vitale pentru traficul de mărfuri dinspre și către Ungaria sunt blocate pentru că s-au schimbat miniștrii și s-au schimbat prioritățile. Jaful trebuie să înceteze. Susțin organizarea de concursuri transparente pentru toate pozițiile de conducere din companiile de stat și consider că nici un membru de partid nu ar trebui să aibă voie să se înscrie la aceste concursuri. Susțin bugete multianuale și priorități clare de investiții, astfel încât să nu mai stăm la cheremul schimbărilor politice. Doar așa vom reuși să stârpim odată pentru totdeauna rețelele politico-economice care au dus la faliment această țară.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Ați folosit patru minute din cele șapte. Grupul mai are trei minute.

Domnul Florea Damian, Partidul Conservator.

Aveți trei minute, domnule deputat.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Florea Damian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnii și doamnele din PDL și-au propus, se pare, ca penitență pentru relele tratamente la care au supus poporul român în perioada în care au guvernat să vină des și periodic în fața noastră cu câte o mostră din măsura neputinței, incompetenței și relei-credințe a dumnealor. Au venit prima oară cu moțiunea Oltchim, arătându-ne cum și-au bătut dumnealor joc de această companie de stat, cum au îmbunătățit guvernanța acestei companii, cum au reușit să o căpușeze cu talent. Ar fi de râs, dacă în urma acestei mostre de guvernanță nu ar fi rezultat o gaură neagră în economia națională, cu cel mai negativ impact asupra angajaților de la Oltchim: pierderea locurilor de muncă.

Le-am spus și atunci că lecții de bună guvernare, de bună purtare poți da când ai rezultate pozitive. Dar se pare că nu au înțeles. Au hotărât să ne facă mai departe de ocară și ne-au prezentat moțiunea pe Schengen, aducându-ne aminte de politica externă falimentară a binomului toxic Băsescu-PDL, aducând osanale birocraților de la Bruxelles, uitând să spună că România este pregătită și a îndeplinit criteriile de aderare la spațiul Schengen încă de pe când Traian Băsescu se lupta cu lalele, fructele și legumele olandeze și accepta MCV-ul asupra României în schimbul susținerii de către Bruxelles a regimului său dictatorial și corupt.

Dând dovadă că le lipsește simțul ridicolului, au produs încă un material, intitulat "Moțiune simplă cu privire la metroul bucureștean", în parcursul căreia ne-au devoalat cum vecinii noștri bulgari au atras încă din 2010 fonduri europene nerambursabile din programul POS - T pentru metroul din Sofia, arătând cum guvernarea Boc-Ungureanu nu a fost capabilă să atragă bani europeni, bani pentru care noi toți, românii, am dat contribuții Uniunii Europene. Mai pe scurt, contribuția noastră a fost și pentru metroul din Sofia.

Am să le dau o veste colegilor de la PDL, sper să li se pară bună: urmare a demersului Guvernului Ponta, Comisia Europeană a aprobat acum o săptămână, respectiv, marți 30 aprilie 2013, includerea a două proiecte de investiții care vizează construcția magistralelor de metrou M4 și M5, precum și a tronsonului de autostradă Sebeș-Turda, în programul POS - T cu susținere financiară din fonduri structurale, este vorba de aproximativ două miliarde de euro.

Dar, așa cum spuneam și data trecută, metroul merge mai departe, dar de data asta cu fonduri europene și pentru noi. Din cauza guvernelor PDL nu s-au pierdut decât trei ani. Un fleac, cum zicea domnul Traian Băsescu.

În sfârșit, ajungând și la moțiunea de azi, sesizăm autoironia semnatarilor prezentă chiar în titlu: "Management privat sau cumetrie de partid. Parcă ne duce cu gândul la managementul excesiv de privat al domnilor Roibu, Videanu și compania - apropo de faptul că întreba cineva aici ce este management privat - și la cumetria de partid a fraților Boureanu în căpușarea acestei companii.

Și ca să nu avem dubii că semnatarii știu despre ce vorbesc, continui cu un mic citat edificator: "În această cheie trebuie citită și problema pe care o supunem atenției dumneavoastră astăzi, este vorba de măsura introducerii managementului profesionist la stat ca soluție pentru depolitizarea și eficientizarea acestor întreprinderi căpușate frecvent de reprezentanții conducerilor politice".

Deci, oamenii știau cum e bine, ce e rău, dar nu s-au putut abține. Și acum vin cu manualul în mână, de la catedră, să ne prezinte principii, angajamente ale dumnealor pe care și le-au asumat cu organismele internaționale, pe care le-au cunoscut și nu le-au aplicat, mergând pe principiul "după noi, potopul".

Din fericire, motoul dumneavoastră a fost perceput de români și drept răsplată v-au trimis pe majoritatea dintre dumneavoastră la plimbare. Acum, după ce ați intrat pe ușa din dos a Parlamentului, veniți și ne spuneți lucruri pe care le-ați știut foarte bine și nu le-ați corectat. De ce nu le-ați aplicat? Pentru că nu ați vrut. Pentru că dumneavoastră aveați clientela de partid, pentru că dumneavoastră făceați cumetrie politică, pentru că nu v-a interesat în ce sens se îndreaptă țara asta, pentru că nu v-a păsat de cetățenii români.

Aveați ocazia foarte bună să tăceți. Poate românul, iertător cum îl știm, ar fi uitat de dumneavoastră. Dar dumneavoastră veniți aici și nu le spuneți milioanelor de români îndatorați că peste trei zile, adică vineri, 10 mai, trebuie să mai achităm către UE o rată de 33,8 milioane de euro, reprezentând dobânzi și comisioane. Românii trebuie să plătească în urma guvernării dumneavoastră, numai în această lună, suma de 201,4 milioane de euro către FMI, UE și BERD.

În primele luni ale lui 2013 s-au achitat 227,1 milioane de euro. În iunie, România trebuie să mai achite 122,1 milioane de euro, iar în august, 164,4 milioane de euro.

Și mă opresc aici, pentru că graficul de plată e amețitor și merge până în 2015.

Acestea sunt faptele pentru care trebuie să dați socoteală românilor. Ne-ați îndatorat pe fiecare dintre noi ca să vă îndestulați clientela politică și camarila dumneavoastră să rămână la putere.

Acestea sunt realitățile cu care se confruntă Guvernul și la care trebuie să găsească răspunsuri imediat. Sigur, guvernanța întreprinderilor de stat, managementul privat la aceste companii trebuie avute în vedere, trebuie găsite soluții optime de la caz la caz, cum se zicea mai devreme aici.

Dar retorica dumneavoastră, domnilor colegi de la PDL, este o doar o bombăneală plină de ipocrizie, pentru că vă situează - a câta oară? - în ridicol. De dragul democrației, suntem aici și vă ascultăm, asistăm la spectacolul dumneavoastră, dar vă spunem că nu mai păcăliți pe nimeni cu asemenea producții, pentru că faceți opoziție în același stil în care ați și guvernat.

Ca o consecință firească, Partidul Conservator nu are cum să voteze pentru această moțiune.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Ați folosit cinci minute, două le-ați primit cadou de la Partidul Social Democrat.

Domnul deputat Marian Neacșu,

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule viceprim-ministru,

Stimați semnatari ai moțiunii, câți ați mai rămas în sală,

Vă mulțumesc și dumneavoastră pentru răbdare și paciență.

Domnule Preda, da, și dumneavoastră. Dar nu-i nimic, și dumneavoastră puteam să vă dăm două-trei minute din timpul alocat Partidului Social Democrat.

Ne aflăm în seara asta în fața a încă uneia dintre nenumăratele premiere cu care ne-au obișnuit colegii noștri de la Partidul Democrat Liberal. Ne-au obișnuit cu asta pentru că au inventat o nouă categorie politică. ea se cheamă, și termenul nu-mi aparține, a fost reluat cu ceva-multă-vreme în urmă, ea se cheamă "moțiunea de autocenzură" sau "automoțiune."

De ce "automoțiune"? Păi, aproape că am fost înduioșat de colegul meu Mircea Toader când foarte plin de candoare se întreba, retoric, bineînțeles, dacă este vorba de o moțiune a noastră sau de o moțiune a dumneavoastră. Și cred că mai degrabă este vorba de o moțiune a dumneavoastră împotriva dumneavoastră. Asta fiind prima idee de terminologie.

Al doilea termen insolit în această ecuație este faptul că această moțiune se referă la managementul privat. Și dumneavoastră, și am să vă demonstrez asta în continuare, ne-ați propus și ați inventat "managementul privat de libertate", iar exponentul acestui management extrem de calificat, de interesant și de important pentru opinia publică, care a făcut, și vă doresc cât mai multe astfel de moțiuni, să ajungeți la un procent electoral care începe să se scrie cu o cifră și galopați eficient către coeficientul de inflație, am să citez din presa vremii despre câțiva dintre extrem de competenții manageri privați pe care i-ați propus românilor.

Și am să încep, cumva istoric, cu inegalabilul domn Costel Iancu, ex-vicepreședinte executiv al PDL Dolj, ex-secretar de stat PDL, fost director ANIF, omul domnului Berceanu, care se ocupa de... conform presei vremii, trafic de carne vie, sclavie, răpiri, sechestrări de persoane, umiliri inimaginabile, arme.

În urma perchezițiilor din toamna anului 2006 făcută de procurori la domiciliul lui Costel Iancu în Padea, județul Dolj, au fost ridicate mai multe bunuri, printre care fotografii, scrisori și arme. Procurorii DIICOT au făcut un rezumat de 50 de pagini cu acuzațiile aduse lui Costel Iancu și complicilor săi. Din dosar reiese că Iancu ar fi ordonat în toamna anului 2006 și răpirea unui om de afaceri și a soției acestuia, cu scopul de a-i ceda acțiuni la o firmă. Iancu a fost trimis în judecată pentru sechestrare de persoane, amenințare și constituire de grup infracțional, lipsire de libertate, amenințare și lovire sau alte violențe.

Dacă a fost achitat, domnule Toader, vă doresc să îl reluați în viitoarea dumneavoastră guvernare, când va fi să fie.

Un alt caz celebru din presa vremii: fostul șef ANOFM Silviu Bian cerea bani de la subordonați ca să-și cumpere un post de senator. Aceasta este una din mențiunile magistraților de la Tribunalul București în motivarea sentinței prin care a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare și plata sumelor de aproximativ un milion de lei și 22 de mii de euro.

Acesta solicita circa 25 de mii de euro lunar de la angajații implicați în proiecte europene, sugerând că dacă încetează plata proiectele vor fi oprite.

Nu știu dacă este vorba de persoana cu chiuvetele a domnului Nica, Daniel Neagoe, Poșta Română.

În iunie 2010, sub oblăduirea directă a conducerii PDL Prahova, Dumitru Daniel Neagoe... observ că vă interesează totuși ce se întâmplă în teritoriu și promovați oamenii în teritoriu. Dumitru Daniel Neagoe ajungea director general și președinte al Consiliului de Administrație la Compania Națională "Poșta Română".

Tot directorul Neagoe a dat aproximativ 90 de milioane de euro pentru serviciul unei firme care are sediul în locuința mamei sale, firma "Mefisto Com." SRL din Breaza.

Florin Muntean, șeful Transgaz, Marcel Piteiu, șeful Romgaz. Muntean este fostul coleg de armată, apoi de facultate și colegul de cameră din studenție al președintelui PDL Vasile Blaga. Locotenentul lui Muntean este Marcel Piteiu, proaspăt cercetat penal după ce ANI a demonstrat afacerile sale cu companiile de gaz. Muntean și Piteiu au fost deputați ai PDL și sunt șefii Filialei Mediaș. În 2009, susținut de Vasile Blaga, Florin Muntean este împins șef la Transgaz și Marcel Piteiu, șef la Romgaz. Afacerile încep să curgă spre conturile companiei cu care cei doi aveau interes. Astfel, Piteiu deținea acțiuni la companiile "Dafora" și "Condmag", cele două companii fuseseră privatizate după același scenariu, rupându-se bucăți din compania-mamă Romgaz la mijlocul anilor '90. Acționarul semnificativ al companiilor "Dafora" și "Condmag" este Gheorghe Călburean, un pion extrem de important al grupării economico-politice de la Mediaș. Doar în 2009, firmele lui Călburean au câștigat contracte în valoare de 110 milioane de euro cu Romgaz.

Adrian Criț, director RATB.

Adrian Criț a fost numit la conducerea RATB în iunie 2010, după ce anterior fusese director tehnic la Registrul Auto Român. El a avut un salariu de 4785 de lei pe lună, a fost președintele Organizației Oamenilor de Afaceri din cadrul Organizației PDL a sectorului 6. De numele lui Adrian Criț se leagă un contract dubios încheiat între RATB și Astra Vagoane Călători în valoare de 600 de milioane de euro pentru construcția de tramvaie. Anterior semnării contractului, Adrian Criț a luat un credit de 250 de mii de lei de la Banca Comercială Feroviară, al cărui proprietar era Valer Blidar, care deținea în același timp și Astra Vagoane. Tot Valer Blidar a garantat cu un cont personal împrumutul directorului Adrian Criț.

Acum câteva societăți legate de persoane.

Transelectrica, căpușa Smart SA, condusă de Cosmin Monac, personaj puternic susținut de Gheorghe Seculici, socrul lui Gheorghe Falcă, finul președintelui Băsescu și președintele PDL Arad, firmă care are ca obiect de activitate efectuarea de revizii și reparații la echipamentele primare, secundare din rețelele electrice, inclusiv măsurători profilactice, remedierea incidentelor la instalațiile electrice, prestări de servicii în domeniul energetic, microproducție de echipamente electrice de plată pentru participanții la piață, în conformitate cu tranzacțiile realizate.

Cu alte cuvinte, filialei Smart SA îi revin tot felul de atribuții echivoce care, lăsând loc la interpretări, să permită oricând invocarea unor necesități imediate privind tot soiul de servicii și lucrări care implică resurse și costuri greu de cuantificat.

Transelectrica a semnat un contract pe 36 de luni prin care se obligă să plătească filialei sale Smart SA, colosala sumă de 361.341.361 de lei. contractul nr.57/2012 are ca obiect furnizarea de servicii și lucrări strategice în instalațiile din gestiunea Transelectrica.

TAROM

Zeci de firme și șmecherii PDL care au supt peste 100 de milioane de euro în guvernele Boc 1, 2, 3, 4, 5, în mandatul marelui specialist în transporturi, domnul președinte Băsescu, au falimentat Compania Națională TAROM și Compania ROMAVIA. Au pustiit totul.

Compania aeriană TAROM se așteaptă să realizeze pierderi de 186 de milioane de lei, și nu a mai obținut profit din anul 2007, iar pierderile înregistrate în intervalul 2008-2011 totalizează 830 de milioane de lei.

Doamna Ruxandra Brutaru a demisionat din funcția de director general al TAROM după ce a fost acuzată de sabotaj și management defectuos intenționat. Ea a fost acuzată că a păgubit compania cu peste100 de milioane de dolari.

METROREX... Și o declarație legată și de CFR a domnului ministru Fenechiu. Îmi permit să-l citez.

"Am descoperit lipsuri masive în gestiune. Am găsit, de exemplu, un contract prin care s-au dat în avans 20 de milioane de euro unui om de afaceri pentru a construi o stradă, o autostradă. Nu a făcut nici un metru, nu și-a plătit nici subcontractorii, a luat banii și a cumpărat niște terenuri, și totuși nimeni nu s-a autosesizat." Este vorba, bineînțeles, de Nelu Iordache.

La METROEX, contracte de sute de milioane de lei anual pentru consultanță date unei societăți "Metroul SA" de care se spune că nu este străin un deputat PDL.

Contractul nr.10... și dau și un exemplu colegii noștri de la presă: "Contractul nr.10/2006 în valoare de 41.308.106 lei plus tva a fost acordat prin negociere directă și fără anunț de participare. Cifra acestor contracte se ridică la peste 100 de milioane de euro."

Acum, revenim la un domeniu care îi este mai drag domnului Toader: Compania Națională "Administrația Canalelor Navigabile".

Actualul director al Companiei Naționale "Administrația Canalelor Navigabile", bineînțeles că era la vremea respectivă Constanța, Valentin Zeicu este cercetat de procurori pentru că a prejudiciat Agenția Națională a Resurselor Minerale. Firma cu pricina se afla sub tutela Ancăi Boagiu, Zeicu fiind membru al PDL. Cu toate acestea, ministrul transporturilor nu părea deranjată de activitatea infracțională a șefului Companiei Naționale "Administrația Canalelor Navigabile."

Administrația Porturilor Maritime Constanța

Ministrul transporturilor și infrastructurii din acea perioadă, doamna Anca Boagiu, anunța la mijlocul lunii ianuarie 2012 că a semnat un ordin prin care Ion Bălan este eliberat din funcția de director general al Companiei Naționale "Administrația Portului Constanța." Demiterea lui Ion Bălan avea legătură cu faptul că Administrația Porturilor Maritime era implicată într-un mare scandal după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Bogatu, director al Direcției Domenii Portuare din cadrul Companiei Naționale, măsura acestei rețineri a fost luată după ce acesta a fost acuzat că l-ar fi favorizat pe libanezul Said Baaklini, cercetat pentru restituire nelegală de tva de 60 de milioane de dolari.

Compania Națională CFR SA

Avocatul clujean Emil Sabo este încă o dovadă vie a promovărilor care se fac în rândul PDL. La cei 33 de ani, Sabo a condus deja Compania Națională de Investiții și CFR S.A., societate din cae a demisionat.

Directorul general al CFR SA, Emil Sabo a fost trimis în judecată de DNA pentru o fraudă de 700 mii de euro, la momentul comiterii faptelor el fiind director general al "Activ Inest", firmă prin care s-a derulat vânzarea a șase automotoare cu remorcă second-hand din Germania către CFR Călători. Prejudiciul cauzat statului este de 700 de mii de euro și procurorii DNA Cluj l-au trimis în judecată în 25 august sub acuzația de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave.

Cu voia dumneavoastră, ultima pe listă, CFR Călători.

Într-un comunicat de presă al Ministerului Transporturilor se arată că, în baza raportului Corpului de Control al Ministrului referitor la derularea procedurilor de achiziție publică pentru repararea automotoarelor seria 700 - 900 - 1000 de către CFR călători, ministrul vremii respective - Anca Boagiu - a dispus demiterea lui Liviu Cristian Pescărașu din funcția de director general și de președinte al Consiliului de Administrație al societății. Două zile mai târziu, fostul director general a fost numit în funcția de director general adjunct și urma să aibă salariu dublu.

După cum vedeți, ne-am permis să nu adăugăm nimic la textul pe care l-au prezentat colegii noștri ca moțiune, la textul de răspuns al ministerului de resort, și n-am făcut nimic altceva decât să readuc în atenția cetățenilor, a opiniei publice niște lucruri cu care ei au fost familiarizați de-a lungul timpului, niște lucruri care, într-un fel sau altul, au determinat scorul electoral pentru care domnul Toader a anunțat că partidul Domniei Sale a plătit, și a plătit, și credem că nu a terminat de plătit.

Credem că, în situația dată, a veni și a depune la o anumită perioadă de timp, săptămânal, la două săptămâni, câte o astfel de "automoțiune" nu face decât, așa cum am spus-o inițial, să ne ușureze sarcina și nouă, și electoratului.

Vă rog s-o țineți așa până la alegerile europarlamentare. (Aplauze.)

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați consumat 11 minute.

Îl rog pe domnul deputat Gerea Andrei Dominic să ia cuvântul, din partea PNL-ului.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Domnule președinte,

Domnule viceprim-ministru,

Stimați colegi,

Pregătisem și eu mai multe pagini de răspuns la această moțiune simplistă depusă de PDL, dar ascultând tot ce s-a vorbit aici, sigur, răspunsurile date de colegii noștri din USL au fost foarte pertinente și bine punctate.

O să mai dau și eu câteva date, dar ascultându-i pe colegii de la PDL, inițiatorii acestei moțiuni, stau și mă întreb dacă Domniile Lor chiar au luat în serios acest demers democratic sau doar încearcă să-și umple timpul, sau doar încearcă să mai vorbească, să-și mai exerseze retorica la această tribună, pentru că, pe de o parte, chiar ar trebui să-i înțelegem, ei vin după 4 ani de zile în care nu au vorbit. Este un partid nevorbit, un partid care n-a făcut decât să execute anumite ordine ani de zile, a tăcut cu desăvârșire și acum încearcă să-și scoată pârleala.

Din păcate, încearcă să-și scoată pârleala pe timpul nostru, pe timpul Guvernului, pe timpul Parlamentului care, probabil, astăzi, în această după-amiază ar fi avut ocazia să dezbată niște proiecte de lege mult mai bune pentru țară și așteptate decât, eu știu, să oferim ocazia unor astfel de dezbateri, din punctul meu de vedere, sigur, democratice, dar pentru țară inutile, sau să zicem că singurul câștig pe care îl avem din această moțiune este că ne aducem aminte. Pentru că, acești colegi ai noștri, de la PDL, au grijă să nu se aștearnă uitarea peste anii de guvernare, au grijă să ne readucă aminte toate fărădelegile pe care le-au făcut. Iată, suntem la a patra moțiune.

Mai avem, probabil mai sunt domenii pe care încă nu le-au atins și care au fost profund afectate de guvernarea PDL. Așteptăm moțiunile simple și pe acele domenii în continuare.

Pentru astăzi, nu putem decât să ne exprimăm mirarea asupra demagogiei, în continuare, practicată la nivelul PDL-ului, nu putem decât să atragem, încă o dată, și noi atenția, că aceste moțiuni măcar dacă ar fi fost... era foarte bine să fi fost discutate, măcar în cadrul Grupului PDL, în timpul guvernărilor dumneavoastră. Dar, sigur, acum ne întâlnim aici, în forul suprem, democratic al țării, și totuși aș vrea să vă punctez și eu câteva lucruri, așa, pentru o bună aducere aminte, pentru că, practic, moțiunea dumneavoastră nu zice decât "de ce l-ați schimbat pe cutare cu cutare, și de ce nu l-ați lăsat pe al nostru, care avea o frumoasă lesă portocalie, pe care puteam și noi s-o zgândărim acolo, de ce luați măsuri, de ce schimbați incompetenții, de ce încercați să faceți ordine în țară?!"

Nu știu ce vreți să ne spuneți, pentru că, pe lângă toate celelalte fapte și cifre care au fost date de către colegii mei, vă mai dau și eu. Nu ați reușit nici măcar să vă țineți de cuvânt pe programul numirii managerilor privați. Tot ce ați promis, listele scurte cu propuneri de directori ș.a.m.d., trebuiau să fie făcute undeva la nivelul anului 2011. Nu ați apucat să le finalizați.

În domeniul companiilor de stat ați făcut un jaf incredibil. La Compania Națională a Huilei, pagubă după pagubă. Ați vândut cărbune sub prețul de piață, ați făcut, ați provocat pierderi care cu greu se mai pot recupera, v-ați comportat ca și cum ați fi fost acolo doar pentru a vă lua comisionul, nu pentru a gestiona pentru această țară. La Oil Terminal a fost un bal într-adevăr superb! Poate doar performanța domnului Mihai-Răzvan Ungureanu de a achiziționa vită Kobe și coniac din acela, cel mai fin, o poate egala. Dar să ajungi acolo și să te pui pe achiziționat bijuterii, obiecte din aur, butoni, ace de cravată, bunătățuri, parfumuri, genți ș.a.m.d., nu știu, pur și simplu, pe noi ne lasă interziși. Pe dumneavoastră văd că vă stimulează să mai depuneți câte o moțiune.

La Ministerul Transporturilor... s-a mai spus deja, dar stăm și noi și ne întrebăm, cum ați reușit să acceptați și să priviți cum sute de vagoane sunt pierdute din cauza sechestrelor puse, din cauza incompetenței managementului aplicat la nivelul CFR-ului: vagoane de persoane, vagoane de marfă predate fără procese-verbale, ilegalități după ilegalități, deci lucruri care, pe noi, cel puțin. - Dacă n-ar fi tragic, ar fi comic -, știți, ne-ar face să râdem, dar, într-adevăr, totuși este cam tragic ce s-a întâmplat.

La nivelul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale, iarăși bal, plăți nelegale în sumă totală de 6 milioane de lei, aproape 1,3 milioane de euro, fără documente justificative, care să probeze livrarea bunurilor sau efectuarea serviciilor ș.a.m.d.

Acceptarea la plată, cantități suplimentare de lucrări, în valoare de 24,2 milioane de euro, la fel, fără documente justificative ș.a.m.d.

Bomboana sau, mai bine-zis, bomboana de pe colivă a guvernării la nivelul Ministerului Transportului a constituit-o suspendarea fondurilor europene, pe POS, transporturi, tocmai în urma controalelor făcute de forurile europene, și tocmai datorită "performanțelor" acestei guvernări PDL-iste.

Deci, nu știu, chiar nu vă înțeleg, stimați colegi de la PDL, nici eu, nici colegii mei, de ce continuați cu aceste moțiuni, de ce, măcar nu vă puneți cenușă în cap odată și să vă vedeți de treaba dumneavoastră și să încercați, măcar acum, în Parlamentul României, să susțineți, să veniți cu inițiative acum, legislative, haideți să punem și noi umărul la scoaterea din criză a acestei țări, criză pe care dumneavoastră, practic, ați provocat-o.

Dar asta este, ne-am obișnuit, așa cum v-am spus, vă așteptăm și la alte moțiuni simple, că mai aveți domenii neatinse. Nu știu ce o să faceți după ce se vor fi terminat acestea, pentru că, iată, performanțele economice ale guvernării USL se îmbunătățesc pe zi ce trece. Veți cam rămâne fără obiectul muncii.

Eu vă mulțumesc, stimați colegi, cei care ați mai rămas în această sală. Constat că pe noi ne-a interesat un pic mai mult decât pe domnii de la PDL această moțiune.

Vă mulțumesc din suflet.

Mulțumesc, domnule viceprim-ministru, domnule președinte.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat. 8 minute.

Domnul Alexandru Nazare, PDL. Vă rog, domnule deputat, aveți microfonul.

PDL-ul mai are 4 minute.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Alexandru Nazare:

V-am ascultat, ne-am notat, am văzut cum n-ați combătut nici măcar un singur argument din această moțiune. Ați vorbit despre alte lucruri. Adică, dacă noi, PDL-ul, am fi numit numai oameni buni, mai eram acum în opoziție? Este normal că am făcut greșeli, da?

Problema dumneavoastră este că faceți aceleași greșeli, și le faceți în condițiile în care v-ați asumat ceva în fața Fondului Monetar Internațional. Asta este problema pe care o ridicăm. O faceți în condițiile în care aveți o ordonanță de urgență pe care v-ați asumat în fața Fondului Monetar Internațional c-o respectați. Și, ce, îl auzim pe domnul Relu Fenechiu că managerii privați trebuie să aibă caracter puternic. Păi nu toată lumea poate să aibă caracter puternic ca Relu Fenechiu! Nu poate să fie toată lumea și ministru, și în AGA, și în CA, și la conducerea tuturor companiilor. Numai el poate să fie atât de performant, încât să fie în toate astea la un loc. Este greu să găsești un om cu asemenea caracter puternic.

Și-l ascultăm pe domnul Niță care ne spune că... să-i lăsăm să-și facă treaba, anumite chestiuni, de la 109, le-am respectat. Cum adică, anumite chestiuni, domnule Niță?! Adică în fața Fondului Monetar Internațional, când o să meargă domnul ministru, domnul viceprim-ministru, aici, și o să dea ochii cu domnul Vrijer, da, că-mi imaginez scena, o să puteți să-i spuneți, domnule ministru de finanțe, că anumite chestiuni le-a respectat și altele nu, puteți asta?!

Și vă întreb ceva acum: când o să vină Fondul Monetar Internațional din nou în România? Aveți o dată, aveți vreo comunicare în scris pentru asta? Sunt și eu curios dacă aveți. Și sunt și eu curios dacă, în ultimii 3 ani de zile s-a mai întâmplat să vină Fondul Monetar Internațional să discute cu dumneavoastră și să plece de aici fără să avem o scrisoare de intenție. Asta înseamnă, pur și simplu, că aveți un guvern care este corigent în raport cu Fondul Monetar Internațional. Asta este soluția pe care o oferiți dumneavoastră.

Și, din păcate, nu ați dat niciun răspuns, nici cine sunt cei numiți în CA-uri, nici cum sunt remunerați și nici nu v-ați angajat să-i scoateți afară pe aceia numiți politic, și dumneavoastră, domnilor, care vă distrați aici, domnilor deputați care vă distrați, dumneavoastră veți plăti electoral, domnilor deputați, pentru ce se face acum în acest guvern.

Vă urez succes!

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat. 2 minute.

De la PNL, pentru că la PSD nu mai este nimeni înscris, UDMR-ul și minoritățile nu au vrut să intervină în această dezbatere, mai este domnul Dragomir Gheorghe.

Domnule deputat...

A renunțat și PNL-ul.

Atunci mai avem doar de la PDL, doamna Andreea Paul, 2 minute. (Vociferări.)

Vă rog să fiți politicoși.

Doamnă deputat, aveți microfonul pentru 2 minute.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua! Apreciez această primire, puteți să și aplaudați, nu mă deranjează, să știți, la final. Vă rog.

Domnule ministru Chițoiu,

Domnul ministru Fenechiu, chiar dacă absentează,

Recunosc că amândoi dați clasă ministrului "Niță strică tot". Dumneavoastră aplicați o singură teoremă: "La ce nu mă pricep, omor", și asta ați făcut și în ceea ce privește managementul privat. Confundați managementul politic... aveți bună creștere, cred, de acasă, și ascultați scurta intervenție, că durează 2 minute. Dacă nu, vă invit să părăsiți sala.

Bun, revenind, este păcat că în răspunsurile cu care ați venit, de la vârful Guvernului, confundați managementul politic cu managementul companiilor de stat, și că nu ați venit cu nicio soluție pentru îmbunătățirea guvernanței corporative în zona publică.

Și acum, haideți să revenim la fapte, și nu la vorbe și politicianism de doi bani. (Rumoare.)

Faptele sunt următoarele: arieratele au crescut enorm în ultimul an de guvernare USL.

Culmea ridicolului a fost atinsă în privatizarea Oltchim. Pentru prima dată în istoria României, la Complexul Energetic Oltenia sunt 15.000 de oameni trimiși în concediu forțat și, din păcate, lista continuă.

Ați acuzat că nu există interpelări parlamentare. Ba da, există, chiar dumneavoastră este adresată, de către mine, unde cer transparență în numirile din CA-uri, din AGA, la toate companiile de stat. Desigur, însă, răspunsul întârzie să apară.

Vă spun atât: transparența în companiile de stat, transparența informațiilor publice duce la creștere economică cu un punct procentual. Deci gândiți-vă serios la această problemă.

Și închid spunându-vă că ați venit la guvernare ca un USL al promisiunilor, și, din păcate, plecați ca un guvern al minciunilor.

Vă mulțumesc pentru răbdare.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

Domnule ministru, domnule viceprim-ministru, vă rog, ultima intervenție a Guvernului.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Daniel Chițoiu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dragi colegi parlamentari ai Partidului Democrat Liberal,

Vreau să dau răspunsuri, inclusiv doamnei Andreea Paul, doamnei deputat, legat de implementarea Ordonanței nr.109/2011 de către Guvernul USL.

Știți foarte bine și dumneavoastră că implementarea acestei ordonanțe la toate companiile de stat în prezent se realizează de către ministerele de resort, asistate de companii de resurse umane selectate în acest scop. Deci numirea managementului la companiile de stat, atât boardul, cât și directoratul - directorul general sau directorii adjuncți - se face de către adunările generale desemnate de miniștrii de resort, dar pe baza selecției făcute de companiile de resurse umane.

Eu ce am criticat în răspunsul dat la moțiune, mai devreme, și regret că nu este domnul ministru Bode de față, am spus că, în momentul când s-au încheiat anii trecuți - sfârșitul lui 2011, începutul lui 2012 - contractele, mai ales la Ministerul Economiei, de selecție a companiilor de resurse umane, s-au încheiat pe sume foarte mari de bani. Cele 4 companii pentru care a fost selectată firma Egon Zehnder pentru selecția numai a managerului general, a directorului general, nu a board-ului, onorariul pentru selecția unui manager general era de 200.000 euro.

Noi am renegociat aceste contracte, în sensul că în onorariul de 200.000 euro să se selecteze și board-ul și managerul general. Deci eu asta am criticat și am dat răspunsul la moțiunea ridicată de dumneavoastră.

Legat de implementare, dacă dumneavoastră considerați că o firmă de resurse umane de renume, pentru că sunt multe firme de resurse umane care asigură selecția managementului privat și la Ministerul Transporturilor, și la Ministerul Energiei, și la Ministerul Economiei, la Ministerul Comunicațiilor s-a încheiat procesul de selecție, sunt firme de renume. Sunt firme din Big Four, sunt firme de renume în domeniul recrutării de resurse umane. Deci nu putem să-i acuzăm pe acei specialiști că selectează pe criteriu politic membrii care sunt nominalizați în board.

Și ați văzut mai devreme, domnul ministru Fenechiu a făcut referire la câteva persoane de notorietate, buni manageri, care inclusiv v-au ajutat pe dumneavoastră în guvernare. Deci nu puteți să spuneți că firmele de recrutare resurse umane care asigură asistența conducerii ministerelor pot fi influențate politic.

Eu ce pot să vă asigur, vă asigur că, din punctul meu de vedere, al coordonării activității economice și în relația cu Fondul Monetar Internațional vreau să vă spun că noi, lunar, informăm Fondul Monetar Internațional asupra stadiului de realizare a obiectivelor și a țintelor asumate, iar în ceea ce privește scrisoarea de intenție, aceasta a fost semnată de către mine și guvernatorul BNR, doar că am decalat termenul de încheiere a acordului de la sfârșitul lunii martie la sfârșitul lunii iunie.

Eu vă mulțumesc și fiți siguri că managementul profesionist va fi implementat conform Ordonanței nr.109.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Ați spus numele, că n-am fost atent.

A, domnule deputat, vă rog mult să luați cuvântul. Insist!

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Exact, foarte scurt. Domnule Neacșu, vă spun că Țeicu este membru PC, a fost susținut când eram noi împreună în guvernarea cu dumneavoastră, și este director de exploatare de pe vremea domnului ministru Mitrea.

Cât despre cazul Bălan, Bălan, în momentul când a făcut porcăria aia, a fost schimbat.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vreau să mulțumesc tuturor celor 10 membri PDL care v-ați susținut până la urmă moțiunea simplă pe care ați depus-o.

Stimați colegi,

Prima parte a ședinței noastre se încheie.

Peste 30 de secunde trecem la a doua parte a ședinței: răspunsuri orale la interpelări.

11 membri, mă iertați! Din 52 ați rămas 11.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 11 decembrie 2017, 20:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro