Gigel-Sorinel Știrbu
Gigel-Sorinel Știrbu
Ședința Camerei Deputaților din 24 septembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.111/04-10-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 24-09-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 septembrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.92 Gigel-Sorinel Știrbu - declarație politică intitulată: "Să ascultăm și să urmăm vocea Academiei Române în ceea ce privește proiectul Roșia Montană";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

"Să ascultăm și să urmăm vocea Academiei Române în ceea ce privește proiectul Roșia Montană"

Extrem de controversatul proiect Roșia Montană a inflamat în această toamnă spiritele la cote mult mai înalte decât în anii trecuți. În parlament pozițiile sunt împărțite, pro sau contra, în stradă sunt demonstrații mari împotriva exploatării la care participă ONG-urile neafiliate politic, iar în zona Roșiei Montane cei interesați orchestrează contrademonstrații care au drept scop convingerea românilor că demararea exploatării ar urma să rezolve problema locurilor de muncă în România. Această temă este agresiv prezentată și în miile de spoturi și clipuri publicitare transmise, cu mici excepții, în întreaga presă.

Nimic mai fals! Problema locurilor de muncă din România nu își va găsi în niciun caz rezolvarea dacă proiectul Roșia Montană primește undă verde. Mai mult, dacă proiectul Roșia Montană va demara așa cum este planificat, nu se rezolvă problema locurilor de muncă nici măcar în zona exploatării! Și un alt aspect ce nu trebuie omis, beneficiul statului român de pe urma exploatării de la Roșia Montană va fi unul infim, în timp ce pagubele, de orice natură, vor fi majore.

Nu o spun doar eu, care pot fi suspectat de o doză de subiectivism de natură politică, sau protestatarii din stradă, din București și din alte localități mari din țară, ci o afirmă personalități care nu pot fi suspectate că ar reprezenta vreun interes personal sau de grup, o afirmă personalități cu o pregătire complexă, care nu poate fi pusă la îndoială. Și nu o afirmă de azi, de ieri, ci de mai bine de 10 ani.

În 2003, președintele Academiei Române, domnul Ionel Haiduc, a publicat un studiu întitulat "Proiectul Roșia Montană între riscuri și beneficii". Este vorba de o analiză pertinentă și de o viziune clară a ceea ce urma să însemne proiectul Roșia Montană.

"Pentru firma RMGC: În calitatea de acționar majoritar, după numărul de acțiuni, firma RMGC va obține 80% din profit. Proiectul fiind realizat într-o zonă declarată defavorizată, firma RMGC beneficiază de scutiri de impozite pe o perioadă de 10 ani și reduceri la taxele vamale, astfel că va exporta aurul și argintul extras, practic, la prețul de cost.

Pentru populația din zonă: Proiectul creează un număr de locuri de muncă într-o zonă deficitară: 200-550 (unele cu caracter sezonier) în faza de preconstrucție (1996-2003), 2000 în faza de construcție (2003-2005) și 500 în faza operațională (2005-2022). Acest beneficiu este relativ, fiindcă locurile de muncă sunt totuși în număr mic, au caracter temporar, iar lucrarea va atrage și o populație venită din alte zone, fie în căutarea unui loc de muncă, fie ca urmare a nevoii de personal calificat și specializat care nu este disponibil în zonă".

Președintele Academiei Române a făcut și un calcul - este adevărat, la nivelul unei redevențe de 2%, cât era preconizată atunci, dar nici o eventuală redevență de 6% (dacă ea va fi acceptată de compania canadiană) nu schimbă prea mult datele problemei - în privința beneficiilor ce ar putea fi înregistrate de statul român și a ajuns la următoarea concluzie: "daca beneficiile pentru firma RMGC sunt neîndoielnice, rezultă că beneficiile în favoarea statului român și al comunității din zonă sunt minime, nesigure și discutabile".

După 10 ani de zile, in corpore, Academia Română și-a exprimat din nou o poziție oficială privind proiectul Roșia Montană. În documentul care se află pe site-ul prestigioasei instituții sunt inserate "21 de argumente" prin care "Academia Română și-a exprimat punctul de vedere în legătură cu proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană, dorind să prevină o eroare cu efecte negative asupra comunității, mediului și vestigiilor arheologice din zonă și să semnaleze consecințele riscante pentru statul român".

Mă limitez să prezint doar 4 din cele 21 de argumente ale Academiei Române:

  • Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 ani nu este în interesul național (prevedere constituțională), nu reprezintă o soluție de dezvoltare durabilă și nu rezolvă problemele sociale și economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor.
  • Nu există garanția că, la terminarea lucrărilor și închiderea exploatării, firma investitoare va putea asigura costurile de refacere a mediului, de monitorizare și de operare în zona calamitată.
  • Se constată lipsuri mari în legătură cu documentele cerute proiectului RMGC. Lipsesc numeroase rapoarte și studii legate de analiza cost-beneficiu făcută pe baza documentelor UE.
  • Proiectul încalcă o serie de convenții și alte elemente ale legislației europene, semnalate anterior. Țările vecine și-au exprimat îngrijorarea și dezacordul cu aceasta exploatare, care ar putea periclita, în viziunea lor, participarea României la unul dintre programele majore ale Europei 2020, "Dunăre-Deltă-Marea Neagră".

Poziția Academiei Române a fost făcută publică în luna iunie 2013, când subiectul nu se afla în stare de relansare pe agenda Guvernului. Deci nimeni nu poate suspecta pe respectabilii academicieni din România că ar fi fost influențați de ceva sau cineva. Mai mult, este vorba de o reiterare a poziției instituției din ultimii 10 ani, o poziție constantă, indiferent de cine s-a aflat la guvernare în România.

Consider că este imperios necesar să ascultăm de vocea acestui arbitru corect și imparțial care este Academia Română și să renunțăm la un proiect nesigur și păgubos pentru România.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 16 decembrie 2019, 10:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro