Andrei Dominic Gerea
Andrei Dominic Gerea
Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.121/18-10-2013
Video in format Real MediaVideo - Real Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media18-10-2017 (comună)
Video in format Real Media17-10-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 08-10-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2013

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Andrei Dominic Gerea

2. Sesiunea Camerei Deputaților consacrată Zilei comemorative a victimelor Holocaustului din România.

Video in format Real Media

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Excelențele voastre,

Stimați oaspeți,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este o datorie de onoare pentru noi, reprezentanții Partidului Național Liberal, să aducem de aici, de la tribuna Parlamentului, un pios omagiu tuturor victimelor holocaustului, tuturor acelora care au fost sacrificați doar pentru că aparțineau unei anumite etnii. Secolul XX, acest secol ciudat prin excesele sale polarizate, a fost martorul celei mai mari conflagrații din istoria omenirii, al doilea război mondial, încheiat cu uriașe pierderi umane și materiale.

Regimul nazist a imprimat acestui război mondial, pe lângă ororile pe care ipso facto le-a generat, o caracteristică tragică: uciderea pe criterii de rasă. În cadrul politicii susținute de Adolf Hitler, problema evreiască, așa cum era cunoscută, a fost încheiată cu aplicarea soluției finale, ceea ce însemna exterminarea populației evreiești, adică uciderea în masă, programată, realizată în cadrul lagărelor de concentrare, adevărate complexe industriale organizate ale morții.

Purificarea etnică a devenit astfel politică de stat pentru naziști. Acest fenomen este cunoscut pe plan mondial sub denumirea de holocaust. Pe lângă celelalte lagăre de exterminare, lagărul de la Auschwitz-Birkenau, devenit între timp emblema holocaustului, transformat azi în muzeu, reprezintă o întoarcere în timp cu scop didactic, moralizator. El ne aduce aminte că abominabilul este posibil atunci când conștiința umană este pervertită, când prejudecățile rasiale și indiferența înlocuiesc solidaritatea, atunci când politicul eșuează sau se găsește într-un grav derapaj.

Doamnelor și domnilor,

Situația extrem de grea în care se găsea România în preajma și în timpul marii conflagrații, forfecarea teritorială, încercarea de eludare a războiului, străin de interesele noastre, a provocărilor nenumărate cărora de cele mai multe ori nu putea să le facă față, a deschis calea represiunii pe criterii rasiale. Nu trebuie să uităm suferințele prilejuite evreilor prin legi discriminatorii, culminând cu pogromul de la Iași, care a avut loc între 28 și 30 iunie 1941, în care și-au pierdut viața mii de evrei, nu trebuie să uităm deportarea în Transnistria a unei bune părți a acestei populații.

Oricum am încerca să definim holocaustul, nu vom putea niciodată să cuprindem întreaga durere și sacrificiul prin care a trecut poporul evreu. Dar, totodată, trebuie să ne amintim: "că au existat români buni și curajoși care și-au riscat propriile vieți și au salvat onoarea națiunii lor, opunându-se opresiunii și uciderii concetățenilor lor", după cum declara Elie Wiesel. Acestor neevrei statul Israel le-a acordat titlul de "drepți între popoare."

Doamnelor și domnilor,

De aproape un sfert de secol de când a ieșit din menghina unui alt sistem totalitar, și anume, comunismul, România încearcă cu onestitate, fără mânie și părtinire, să-și recupereze trecutul așa cum a fost, nealterat de alte interese ideologice. Considerăm că trebuie să prezentăm tinerei generații dimensiunile și dramatismul holocaustului, aceasta fiind o datorie pe care o avem cu toții, pentru ca germenii extremismelor de orice fel să nu se mai poată propaga. Un pas important în acest sens l-a reprezentat înființarea de către Guvernul României în anul 2005 a Institutului "Elie Wiesel" pentru studierea holocaustului din România și instituirea zilei de 9 octombrie ca Zi națională de comemorare a holocaustului.

De asemenea, România reglementează interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, prin Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.31/2002 pentru prevenirea și combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă, la discriminare și la săvârșirea de infracțiuni contra păcii și omenirii.

Trebuie menționat că piatra de temelie a memorialului holocaustului a fost pusă pe 9 octombrie 2006, de Ziua holocaustului în România, și inaugurat la data de 8 octombrie 2009. Construcția în București a unui monument comemorativ de către statul român dedicat victimelor holocaustului se alătură măsurilor deja inițiate, printre care și realizarea unui manual de liceu pentru studiul holocaustului. Cu această ocazie, aducem și un omagiu rezistenței comunității evreiești care, în condiții cumplite, totuși a reușit să se coordoneze pentru a nu se lăsa învinsă și pentru a păstra vie tradiția sa pentru generațiile viitoare.

Doamnelor și domnilor,

Comemorarea Zilei holocaustului invită la un moment de reflecție pentru noi toți asupra ororilor prin care a trecut poporul evreu, invită la detectarea tuturor metodelor și mecanismelor legislative pentru prevenirea și combaterea relansării ideilor rasiale.

Partidul Național Liberal a întreprins și va întreprinde demersuri în plan legislativ pentru ca asemenea momente negre ale istoriei omenirii să nu mai aibă loc niciodată, fiind convinși că astfel de inițiative vor fi sprijinite de toate formațiunile politice. Chiar astăzi am depus, împreună cu președintele PNL Crin Antonescu și colegul meu, deputatul George Scutaru, o inițiativă legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Este un demers care denotă maturitate politică, pe care Partidul Național Liberal a înțeles să și-l asume. Partidul Național Liberal a fost, este și va fi împotriva oricăror forme de extremism, fascism, rasism, antisemitism sau xenofobie. Când vorbim despre regimuri absurde, inumane, care au reprezentat o pată neagră în istoria umanității, trebuie să o facem cu gândul la viitor. Va trebui să explicăm copiilor și tinerilor noștri că astfel de derapaje nu pot fi acceptate și tolerate și de cele mai multe ori ele sunt cauza tiraniei majorității, care în mod irațional a generat astfel de regimuri. Promisiuni se pot face ușor. Datoria noastră este să ne uităm cu atenție în trecut, să învățăm din greșelile altora și să promovăm cu luciditate și responsabilitate principii și valori sănătoase, pe care să construim un stat de drept, în care respectarea drepturilor și libertăților umane să fie asumată de toate forțele politice.

Evocarea tragediei holocaustului, cunoașterea atrocităților înfăptuite poate avea și rolul de a preveni relansarea ideilor rasismului, antisemitismului, ale cultului urii și disprețului față de ființa umană. Atât românii, cât și evreii se află în aceeași tabără, expresia faptului că respectul reciproc și solidaritatea sunt valori comune. În concluzie, să ne amintim, sau cum spun evreii "zahor".

Doamnelor și domnilor,

În încheiere, aș vrea să vă spun că nu de mult am avut bucuria de a participa la sucot sau, cum se spune, "Sărbătoarea corturilor", fiind invitat de către colegul și prietenul nostru și al meu, evident, domnul deputat Aurel Vainer. Acolo am avut onoarea de a-l cunoaște pe rabinul comunității evreiești din România, domnul Rafael Shaffer. Acesta, făcând o paralelă cu disperarea unora de a domina, de a stăpâni, ne-a îndemnat să nu ne lăsăm copleșiți de răul care încă zace în lume, pentru că, ne-a spus: "Esența vieții este în altă parte. Viața înseamnă iubire, să ne bucurăm de lucrurile simple ale sale, fericirea este lângă noi, dacă avem, bineînțeles, capacitatea de a o percepe." Această învățătură poate fi cu atât mai apreciată, cu cât ea vine de la un reprezentant al unui popor atât de greu încercat.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 22 octombrie 2017, 23:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro