Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.139/15-11-2013
Video in format Real MediaVideo - Real Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media18-10-2017 (comună)
Video in format Real Media17-10-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 05-11-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Partea a doua a ședinței a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Adrian-Nicolae Diaconu și Eugen Nicolicea, secretari ai Camerei Deputaților.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineața.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să declar deschisă ședința de astăzi, 5 noiembrie 2013, consacrată declarațiilor politice ale membrilor Camerei Deputaților.

 
Video in format Real Media Dan-Cristian Popescu - declarație politică cu titlul: Să desființăm Institutul Cultural Român, o șansă pentru cultură;

Vom începe cu opoziția, pentru a da răgaz puterii să-și pregătească intervențiile, și o să-l rog pe domnul deputat Dan-Cristian Popescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, să poftească la microfonul Camerei și pe domnul deputat Ion Răducanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să se pregătească.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Bună dimineața.

Declarație politică: "Să desființăm Institutul Cultural Român, o șansă pentru cultură".

Doamnelor și domnilor deputați,

Supun atenției dumneavoastră o chestiune care s-a transformat prea mult în ultimii ani de zile în subiect de scandal. Mă refer la Institutul Cultural Român.

Această instituție a fost întemeiată cu scopul promovării culturii române în lume. Ea a devenit de-a lungul timpului doar o metodă de a plăti și a răsplăti o clientelă politică.

Nu cred că e nevoie să vă aduc aminte de discuțiile legate de activitatea ICR în timpul administrației lui Horia Roman Patapievici. Dezastrul administrativ, financiar și de imagine reprezentat de scurta administrație Andrei Marga vă este de asemenea cunoscut.

Însă vă atrag atenția asupra a ceea ce se întâmplă acum: Institutul Cultural Român - instituție ce ar trebui să se ocupe de reprezentarea culturii române în lume este condus de o echipă ce nu se remarcă prin astfel de competențe.

Doamnelor și domnilor deputați,

Conducerea instituției ce ar trebui să promoveze cultura română în lume, să inițieze și să mențină dialogul dintre oamenii de cultură și artă din România cu cei din restul lumii este alcătuită dintr-un diplomat fără competență în domeniul managementului cultural, un fost consilier local din București, cu studii de economie, și un fost șef al unei direcții sanitar-veterinare județene.

Dacă până acum am putut vorbi doar de cheltuieli greu justificabile și suspiciuni că banii au fost direcționați preferențial, acum lucrurile capătă, suplimentar, o coloratură grotescă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că a sosit momentul să punem capăt acestei anecdote bugetofage care a fost istoria Institutului Cultural Român.

Mai întâi, pentru că este o instituție inutilă: de facilitarea contactelor culturale dintre România și alte țări au obligația să se ocupe atașații culturali din ambasadele României.

Apoi, pentru că este un efort bugetar inutil sau util pentru cei care beneficiază direct de sinecurile și granturile acestei instituții, iar statul român trebuie să se gândească pe sine ca mai puțin cheltuitor.

În sfârșit, cel mai puternic argument l-am găsit într-o petiție de mult rătăcită. Vă voi cita din ea: "Artele nu se pot dezvolta decât acolo unde sunt amatori adevărați care pot plăti. Statul nepersonal nu poate fi amator de artă și, pentru aceea, oricât ar cheltui nu ar putea face niciun serviciu artelor, cel mult ar putea pomănui persoane pretinse, cu mai puțină sau mai multă dreptate, artiști. Scurt. Vreți să faceți să se dezvolte cultura? Retrageți mâna statului de deasupra ei. Să trăiască ce poate trăi; să nu susțineți artificial ce n-are nicio putere de viață proprie". Am încheiat citatul. Autorul acestei petiții de mult uitate este Ion Luca Caragiale.

Vă mulțumesc.

Dan-Cristian Popescu, deputat de București.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc, distinse coleg.

 
Video in format Real Media Ion Răducanu - declarație politică intitulată Așa nu se mai poate!;

Domnul deputat Ion Răducanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Și se pregătește domnul deputat Ioan Dîrzu, din partea aceluiași grup parlamentar.

Vă rog, domnule coleg.

Video in format Real Media  

Domnul Ion Răducanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică se intitulează "Așa nu se mai poate!".

Mihail Kogălniceanu îi spunea domnului Cuza următoarele: "Fii omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare; iar tu, Măria Ta, ca domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toți Domnii trecuți au fost nepăsători sau răi".

Înainte de Primul Război Mondial România era condusă de politicieni responsabili, preocupați de binele țării, de bunăstarea poporului, de progresul economic, social și cultural.

Revoluția din 1989, cea care a înlăturat o societate bazată pe un sistem compromis, a adus românilor speranța unei noi societăți ce va aduce, pe lângă libertate și democrație, progres și bunăstare.

După 24 de ani de capitalism sălbatic specific românesc, România este o țară cuprinsă de sărăcie, jefuită de bogățiile sale, umilită și îngenuncheată de marile puteri și instituțiile sale, condusă de o oligarhie politico-economică transpartinică, dominată de corupție generalizată.

Toate guvernele postdecembriste, fără excepție, au asistat nepăsătoare sau poate interesate la jefuirea țării de către diversele categorii de profitori ai Revoluției române.

În sânul clasei politice și-au găsit culcușul, cald și primitor, profitorii economici și parveniții, care s-au îmbogățit prin acțiuni și mijloace ilegale în principal din bani publici, și prin însușirea prin diverse metode a bunurilor din patrimoniul național. Toleranța de neînțeles față de marii corupți, delapidatori, delincvenți de drept comun și șarlatani, care se strecoară în instituțiile statului de jos și până sus, a condus la accentuarea stării de decepție și neîncredere a românilor în clasa politică, în guvernele României.

Printre acțiunile de distrugere deliberată și cinică a României putem evidenția implantarea, instalarea, plasarea, angajarea așa-ziselor lipitori sau căpușe, a șmecherilor zilei în consiliile de administrație ale diverselor companii și agenții naționale, servicii deconcentrate și organisme nou-înființate după revoluție.

"Acești paraziți naționali, o adunătură josnică de profitori lacomi și nerușinați, deghizați în specialiști sau consilieri", așa cum îi numesc autorii cărții "România - Acum ori niciodată!" sunt în realitate "marionete" de partid, recompensate pentru serviciile aduse partidului sau trimise acolo în scopuri prestabilite.

Recompensarea angajaților fideli cu salarii, prime, bonusuri, indemnizații, în diverse consilii de administrație, comisii de privatizare sau de negociere, a devenit o operațiune inimaginabilă, mai ales atunci când companiile sau agențiile în cauză înregistrează pierderi imense.

Este statul cel mai prost administrator? Cine este statul? Semantic, statul este o instituție suprastructurală care reglementează pe plan național și internațional organizarea social-politică, economică și administrativă a unui teritoriu bine definit, a unei comunități, a unei țări.

În realitate, în practică, statul se manifestă însă prin administrația de stat, prin aparatul de stat, prin oamenii de stat, prin puterea acestora de a emana decizii în procesul de conducere și control al treburilor țării, al gestionării economiei naționale pentru binele obștesc.

Noțiunile de profit politic sau profit economic deosebit sunt obiectivele determinante ale corupției politice.

În timp ce medicii, profesorii, polițiștii, militarii și oamenii de cultură sunt remunerați cu salarii penibile, "lipitorile politice", sprijinite de conducătorii clasei politice românești, încasează sume imense din banii publici, fără a avea performanță în posturile în care sunt propulsați, fără să le pese că entitățile care-i plătesc sunt falimentare.

Așa nu se mai poate!

România are nevoie de un nou sistem administrativ. Eficacitatea administrativă trebuie să aibă la bază eficiența profesională. Abuzurile financiare și etice ale angajaților și "numiților" în funcții în sectorul public trebuie să înceteze.

Răul trebuie tăiat din rădăcini.

Într-o țară normală, condusă de un guvern responsabil, trebuie să se impună reguli clare și precise: funcționarii de stat nu pot fi numiți în mai multe consilii de administrație, la societăți și companii de stat; niciun conducător al unei entități în care statul este majoritar nu poate avea o retribuție mai mare decât primul-ministru. Se pot acorda bonusuri pentru succesul companiei, acest lucru se poate. Aplicarea unei grile clare și stricte pentru salariile bugetarilor este absolut necesară promovarea în funcții de stat și de guvern trebuie să aibă la bază pregătirea profesională specifică postului și experiența necesară. Nicio persoană condamnată sau urmărită penal nu poate ocupa funcții publice. Nimeni nu este mai presus de lege. Cine a încălcat legea și este urmărit penal demisionează sau este demis în 48 de ore. Ministrul sau conducătorul unui organism central răspunde cu funcția pentru ceea ce se întâmplă în subordinea sa; cine aduce compania, agenția, entitatea de stat în stare de insolvabilitate sau faliment, prin managementul neprofesionist și iresponsabil, suportă pierderile cauzate. Pierderile înregistrate de agențiile și companiile de stat, din vina ministerelor care nu-și plătesc datoriile, sunt imputabile ministrului și decidenților din ministerul respectiv sau din Ministerul Finanțelor. Pagubele produse statului prin falimentarea intenționată sau datorată incapacității profesionale sau manageriale sunt imputabile celor vinovați.

Dacă vom reuși să eliminăm din activitatea guvernamentală și ministerială dezorganizarea, incompetența, indolența, iresponsabilitatea, toleranța sau nepăsarea care este egală cu complicitatea, putem recupera anual sute de milioane de euro necesare pentru investiții adevărate într-o economie viabilă și eficientă.

Marii artizani ai corupției, ai fraudelor și ai îmbogățirilor ilicite trebuie pedepsiți de instituțiile abilitate ale statului, pentru că numai așa va fi posibilă refacerea morală a societății românești.

România are nevoie de un nou model de guvernare, profesionist, drastic, curajos, realist, exigent și autoritar.

Merităm o țară!

Ion Răducanu, deputat Colegiul 4, Timișoara.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

 
Video in format Real Media Ioan Dîrzu - declarație politică cu tema: Localitățile din Munții Apuseni și zona Teiușului merită statutul de zonă montană defavorizată;

Am rugămintea, stimați colegi, să vă înscrieți în termenul regulamentar de trei minute, durata unei declarații politice.

L-am anunțat pe domnul deputat Ioan Dîrzu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și se pregătește domnul Ovidiu Ganț, din partea Grupului parlamentar al minorităților.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Ioan Dîrzu:

Domnule președinte,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Localitățile din Munții Apuseni și zona Teiușului merită statutul de zonă montană defavorizată."

Dragi colegi parlamentari,

Dragi prieteni români din toată țara,

Declarația mea politică de astăzi este un apel pentru acordarea statutului de zonă montană defavorizată tuturor localităților din Munții Apuseni și zonei Teiușului.

În perioada 2007-2013, mai multe localități din Apuseni au fost tăiate de pe listă din cauza unor criterii greu de înțeles. Unul dintre efecte a fost scăderea subvenției pentru agricultori, dar și reducerea investițiilor private în zonă.

Astfel, s-a ajuns în situații în care comunități întregi fără acces la oportunități de dezvoltare să fie lipsite de orice șansă de a ajuta populația. Un motiv pentru care s-a ajuns la această situație este datorat și faptului că din 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, criteriile pentru eligibilitate nu mai trebuiau îndeplinite pe localitate, ci pe întreaga comună. În consecință, numeroase localități întinse pe mai multe sate au fost șterse de pe lista celor care beneficiau de astfel de facilități.

În această perioadă însă se gândește metodologia pentru următoarea perioadă de finanțare europeană, 2014-2020. Astfel, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală - FEADR, aflat în negociere, propune următoarele, prin art. 32 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice; susține continuarea sprijinirii zonelor montane, prin acordarea de plăți compensatorii utilizatorilor de terenuri agricole situate în zone eligibile.

Criteriile de desemnare a zonelor montane nu au suferit modificări față de actuala perioadă de programare, acestea vizând în continuare: o altitudine mare, caracterizată prin existența unor condiții climatice foarte dificile, care au ca efect diminuarea substanțială a perioadei de vegetație; pante prea abrupte pentru utilizarea mașinilor agricole sau care necesită utilizarea unor echipamente speciale foarte costisitoare; o combinație a condițiilor de altitudine și pantă, acolo unde constrângerile generate de fiecare factor în parte sau mai puțin accentuate, în această combinație, generează constrângeri echivalente.

În consecință, Ministerul Agriculturii se gândește să mențină criteriile de desemnare a zonei montane defavorizate, acceptate de Comisia Europeană în urma procesului de negociere a PNDR 2007-2013 și aplicabile în prezent: "altitudini medii calculate la nivelul UAT NUTS5 mai mari sau egale cu 600 m; altitudini medii între 400-600 m și care au o pantă medie egală sau mai mare de 15".

O astfel de abordare însă nu va face decât să mențină situația prezentă, fără să permită într-adevăr ajutorarea populației din toate zonele aflate în arii montane defavorizate.

Pentru o mai bună integrare a tuturor comunităților din aceste zone propun următoarele: revenirea la criteriul de analiză pe localitate sau cel puțin introducerea unui principiu de procentaj precum cel de minimum 50% din localități care corespund criteriilor generale; introducerea unui al treilea criteriu independent prin care să fie integrate toate comunitățile aflate la un nivel mai mare sau egal cu 300 metri și care cunosc anumiți indicatori de subdezvoltare, precum indicele ridicat de șomaj sau nivelul scăzut al investițiilor.

Deputat PSD de Alba, Ioan Dîrzu.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, domnule coleg.

 
Video in format Real Media Ovidiu Victor Ganț - declarație politică: Sistemul dual de formare;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ovidiu Ganț, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale. Și rog să se pregătească domnul deputat Mircea Lubanovici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc.

Stimate, domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică se referă la "Sistemul dual de formare".

În ultimele decenii, România a pierdut milioane de concetățeni români, germani, evrei, maghiari și de alte naționalități. Această situație, alături de tendința demografică negativă din ultimii 20 de ani, reprezintă un fenomen extrem de îngrijorător sub multe aspecte ale vieții socioeconomice din țara noastră. Un domeniu vital îl reprezintă economia, care are mare nevoie de forță de muncă calificată.

Din nefericire în învățământul românesc s-au luat decizii catastrofale din punct de vedere strategic, spre exemplu desființarea școlilor profesionale. Este lăudabil faptul că s-a revenit asupra acestui aspect, dar va mai dura până vom putea reface complet situația.

În prezent România reprezintă o destinație atrăgătoare, mai ales pentru investitorii germani, austrieci și elvețieni, care regăsesc aici o parte din tradiția industrială proprie, dar și forță de muncă calificată vorbitoare de limba germană. Totuși numărul acestor potențiali angajați a scăzut dramatic.

La 1 ianuarie 2014 piața forței de muncă din UE va fi complet liberalizată și pentru cetățenii români, așa cum prevede Tratatul de aderare al țării noastre la Uniunea Europeană.

Sigur că salutăm acest fapt din perspectiva egalității de tratament a tuturor cetățenilor din statele membre. Totuși este foarte probabil că după acest moment va apărea un nou val de plecări din rândurile forței de muncă calificate dornice să-și caute un loc de muncă în străinătate.

Dacă acest lucru se va petrece, penuria de personal calificat se va accentua, influențând o dată în plus în mod negativ economia României.

O certă posibilitate de reducere a efectelor negative o reprezintă introducerea în România cu sprijinul investitorilor din țările germanofone a sistemului dual de formare, pe care aceste țări îl practică cu deosebit succes. Au luat ființă inițiative notabile la Brașov și Timișoara, anunțându-se și altele (spre exemplu, la Sibiu etc.).

Aceste inițiative trebuie susținute de către stat și de aceea apelez la Guvernul României să acorde o deosebită atenție acestui aspect.

Îmi exprim speranța că aceste experiențe notabile se vor extinde și în alte centre industriale ale României.

Vă mulțumesc frumos.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Stimate coleg, îți mulțumim și noi.

 
Video in format Real Media Mircea Lubanovici - declarație politică cu subiectul: Adopția internațională a copiilor, concepută și abandonată;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mircea Lubanovici. Și-l rog pe domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, să se pregătească.

Domnule coleg, aveți microfonul.

Video in format Real Media  

Domnul Mircea Lubanovici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Adopția internațională a copiilor, concepută și abandonată".

Doresc să vă readuc în atenție subiectul delicat al adopțiilor internaționale. Avem în prezent aproximativ 60.000 de copii instituționalizați, dintre care, până la mijlocul lunii trecute, aproximativ 2.300 au fost declarați adoptabili. Mai mult decât atât, numărul de copii adoptați până în octombrie 2013 a fost de 530, din care doar șapte au fost adoptați internațional. Astfel, deși România teoretic permite adopțiile internaționale din aprilie 2012, nenumăratele deficiențe care există în sistem și criteriile pe baza cărora se realizează adopțiile fac ca acest proces să fie extrem de lung și dureros, atât pentru copilul ce urmează să fie înfiat, cât și pentru părinții adoptivi.

Cu mâhnire afirm că, dacă situația este incomodă pentru adopții în țară, pentru cele internaționale aspectele sunt mult mai grave. Este îngrijorător că, din 2012, an în care s-a modificat Legea nr. 273/2004 astfel încât adopțiile internaționale să devină posibile, nu s-au mai continuat eforturile de îmbunătățire a acestui proces, deși problemele din sistem au fost semnalate atât de ONG-uri, cât și de cei care doresc să adopte un copil, de media sau chiar de unele instituții abilitate în acest sens. Este alarmant că deși s-au lansat apeluri către autorități pentru a facilita procesul adopțiilor, acestea preferă să abandoneze încă o dată acești copii și să îi lase în grija unui sistem care, în mod evident, nu funcționează.

Una dintre problemele critice care îngreunează în mod semnificativ adopțiile, atât pe plan intern, cât și internațional, constă în dorința exagerată a autorităților de a reintegra în familia naturală copiii instituționalizați. Asta deși ei au fost abandonați de către mame, fie dintr-o lipsă clară de interes, fie din disperarea acută a celor care nu au mijloacele necesare pentru a crește acești copii. Sunt mame care își lasă copiii în maternitate în speranța că, odată ce le va fi găsită o nouă familie, șansele copiilor lor la dezvoltare vor fi mai ridicate. Din păcate, sistemul eșuează și aici - sunt extrem de multe cazuri în care copiilor din sistem le este negată orice șansă de educație și cresc într-un mediu care nu face decât să îi abuzeze psihologic. Toate acestea au un impact negativ asupra temperamentului, comportamentului și IQ-ului copilului și îi cresc șansele de a rămâne în sistem. Mai mult decât atât, media și ONG-urile au relatat pe larg cazuri tragice în care copiii abandonați au fost returnați membrilor familiei extinse, iar aceștia fie au continuat abuzul asupra lor - fizic și psihologic -, fie nu au avut resurse pentru a-i crește, cazuri încheiate prin moartea celor mici. Cum pot autoritățile, în fața acestor probleme, să închidă ochii și să legitimeze astfel un sistem viciat?!

Ca și cum acest aspect nu ar fi fost suficient, există o serie de blocaje instituționale și legislative care împiedică sau fac ca procesul adopțiilor internaționale să devină extrem de anevoios. Astfel, în cele mai multe cazuri, personalul este insuficient calificat, iar anchetele sociale sunt făcute cu superficialitate. La acestea se adaugă termenele date de instanțe foarte lungi, lipsa tribunalelor pentru minori și prezența amplă a prejudecăților. Rezultatul? Un proces de adopție extrem de îndelungat, în care lipsa de transparență nu face decât să descurajeze viitorii părinți.

Adresez așadar un apel atât colegilor parlamentari, cât și guvernanților, pentru a analiza și înțelege toate greutățile pe care procesul de adopție le presupune. Eforturile de îmbunătățire a legislației în acest domeniu trebuie să continue dacă vrem să asigurăm o șansă reală copiilor care au fost abandonați. În locul gâlcevei politice, cred că ar trebui să ne concentrăm pe mijloacele prin care putem îmbunătăți viața acestor copii și să eficientizăm procesul prin care ei se pot dezvolta normal într-o familie care îi dorește și îi apreciază.

Stimați colegi, acești copii au nevoie de o familie care să pună la dispoziția lor un climat în care ei să se poată dezvolta normal. Copiii aceștia au nevoie de dragostea părintească atât de necesară în dezvoltarea lor. Au nevoie de noi să-i înțelegem ca oameni, în primul rând.

Va mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule coleg.

 
Video in format Real Media Virgil Guran - declarație politică: Despre autostrăzi;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, și o rog să se pregătească pe doamna Ana Birchall, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule deputat Guran, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică: "Despre autostrăzi".

Am studiat puțin după '90 promisiunile electorale ale tuturor celor care au ajuns la putere, mai puțin în '90, când n-au avut timp să promită pentru că erau preocupați de sloganul "Nu ne vindem țara", în rest, am văzut autostrăzi pe primul plan pentru toate partidele.

Este un obiectiv foarte important. O demonstrează istoria, o demonstrează dezvoltarea celorlalte țări. Nu știu de ce întotdeauna punem pe planul doi-trei acest lucru. Mai nou, și mă interesează în mod deosebit, sau cred eu că în mod deosebit este foarte important tronsonul de la Comarnic până la Brașov, este cel mai aglomerat, este zona cea mai dezvoltată. Este o cerere a tuturor să se realizeze acest lucru. Mai nou, această promisiune văd că este pusă pe planul doi.

Este foarte adevărat, sunt parlamentar USL, este foarte adevărat, am și eu responsabilitate pentru că nu se face acest lucru, dar este tot atât de adevărat că trebuie să venim să spunem lucrurilor pe nume. Discutam cu oamenii de afaceri de pe Valea Prahovei și îi întrebam cu ce putem să-i ajutăm. Oamenii ne spun foarte clar: primul și primul lucru, faceți autostrada, să poată să vină turiștii, să nu rămână câte trei-patru ore pe drum, să se enerveze, să le treacă acel chef de a veni să se distreze, să cheltuiască bani acolo. Să poată să vină turiști la aeroport, să ajungă în maximum o oră în obiectivele turistice și să dezvoltăm cu adevărat turismul despre care vorbim de vreo 20 și ceva de ani, că avem potențial, că avem mare, că avem deltă, că avem munți, că avem de toate, dar din păcate nu avem minte suficientă să dezvoltăm acest lucru cu adevărat, și să vină banii de afară în loc să plece concetățenii noștri în alte țări să ducă banii acolo și să trăiască mai bine cei care se ocupă de turism din alte țări.

S-a discutat că o să înceapă construcția autostrăzii anul trecut, la începutul acestui an, mai nou că se va semna contractul în octombrie, a trecut și acest termen.

Nu știu de ce nu stăm, gândim, vedem care sunt soluțiile și să avem curajul o dată să punem punctul pe i și să începem măcar acest tronson foarte important care nu aduce numai turism, aduce locuri de muncă, aduce dezvoltare, aduce de fapt ceea ce trebuie să se facă în România: o economie modernă, o economie puternică.

Cred că acest deziderat va rămâne pentru viitor, sper să nu fie viitoarea promisiune a celor care vor veni la guvernare, eu sper, tot noi, peste doi-trei ani, și să nu rămână doar o promisiune și să rămânem dezamăgiți în continuare și fără realizările pe care le-am promis.

Vă mulțumesc.

Deputat de Prahova, Virgil Guran.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat Guran.

 
Video in format Real Media Ana Birchall - declarație politică privind rolul inovator pe care îl poate avea România în domeniul bunăstării copilului;

O invit la microfon pe distinsa noastră colegă Ana Birchall, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și îl rog să se pregătească pe domnul deputat Tinel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Stimată colegă, aveți microfonul.

Video in format Real Media  

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Stimate colege, stimați colegi,

V-am vorbit recent despre rolul important pe care România îl poate avea în cadrul Uniunii Europene, în calitate de stat promotor al protecției drepturilor și bunăstării copilului, prin susținerea creării la București a unei Agenții Europene pentru Copii, Inovare și Incluziune Socială.

Astăzi, aici, în Parlamentul României, aș dori să vă supun atenției o temă similară, vorbind despre rolul inovator pe care România îl poate avea și însuși, de data aceasta la nivel regional, pe baza aceleiași expertize de necontestat în domeniul protecției copilului. Voi demonstra că România poate să își întărească poziția în regiunea Mării Negre, pornind de la un subiect important din punct de vedere politic și diplomatic, și care, cred eu, poate beneficia de consens politic la nivelul regional: bunăstarea copiilor.

Toate țările din regiunea Mării Negre, o regiune în care România trebuie, în opinia mea, să își asume o poziție de lider, se confruntă la nivel social cu provocări asemănătoare, în mare parte datorită trecutului totalitar care și-a pus amprenta inclusiv în domeniul protecției copilului. Copiii vulnerabili din regiunea aceasta suferă la fel, fiind expuși sărăciei, instituționalizării, traficului, exploatării prin muncă. Ei sunt victimele unor sisteme sociale care nu au fost suficient reformate nici la 24 de ani după căderea comunismului.

Cu toate acestea, niciun stat în sine nu poate fi în întregime blamat pentru neglijarea copiilor, pentru că fiecare stat din regiune a încercat să își dezvolte serviciile și sistemele de protecție a copilului, investind fonduri și făcând eforturi semnificative în încercarea de a crea un prezent și viitor mai bun pentru copii. În ciuda acestor eforturi considerabile, la ora actuală, milioane de copii rămân flămânzi, abuzați și exploatați peste tot în regiunea Mării Negre.

Dar de ce au eșuat statele din regiune în încercarea de a reforma sistemele de protecție a copilului? De ce nu a reușit trioul‚ format din fonduri, voință politică și reforme să dea cele mai bune rezultate? Unul dintre răspunsuri ni-l oferă ChildPact, coaliția ONG-urilor active în domeniul protecției din arealul extins al Mării Negre.

ChildPact demonstrează faptul că, în regiunea Mării Negre, fiecare stat a avansat individual în procesele de reformă ale sistemelor de protecție a copilului. Foarte rar au existat schimburi de experiență. Foarte puține state angrenate în procesele de reformă au solicitat asistența unui stat vecin care a parcurs deja o anumită etapă a reformei.

Este timpul să realizăm că eficacitatea în reformarea sistemelor de protecție a copilului și asigurarea bunăstării copiilor vulnerabili nu depind exclusiv de fiecare stat în parte, ci de acțiunea colectivă a tuturor statelor, cel puțin la nivel regional. Preocuparea colectivă pentru viitoarele generații de cetățeni poate fi baza cooperării regionale.

Fiind un subiect căruia nicio formațiune politică și niciun lider politic nu i se poate opune, cooperarea regională pentru protecția copiilor poate îmbunătăți încrederea și relațiile dintre guvernele statelor din regiune, dând naștere la mai multe oportunități pentru asigurarea păcii și a securității regionale.

ChildPact propune crearea unui mecanism de cooperare regională pentru protecția copilului, și eu cred că acest mecanism de cooperare ar trebui susținut de noi toți. România, una dintre țările din UE care și-a reformat complet sistemul de protecție a copilului, are expertiza necesară pentru a-și asuma rolul de promotor al cooperării regionale în acest domeniu și ChildPact este exact vehiculul de care consider că avem acum nevoie.

Obiectivele ChildPact sunt realizabile și măsurabile. Implementarea acestora va îmbunătăți regional cadrul de dezvoltare al generațiilor viitoare, iar beneficiile care derivă din acest lucru sunt incomensurabile acum.

În primul rând, se urmărește reducerea numărului de copii supuși diverselor forme de exploatare prin muncă, deoarece exploatarea prin muncă îi privează pe copii de șansele la educație și creează un cerc vicios de generații de adulți analfabeți și necalificați. În al doilea rând, se dorește reducerea numărului de copii care trăiesc în orfelinate, deoarece majoritatea copiilor care trăiesc în orfelinate se confruntă cu dificultăți serioase în procesul de integrare socială, majoritatea ajungând beneficiari ai serviciilor sociale sau infractori - ajung să cerșească, să fure, să consume sau să traficheze droguri, să se prostitueze.

În al treilea rând, reducerea efectelor negative pe care migrația le poate avea asupra copiilor lăsați acasă de părinții care părăsesc țara în căutarea unei vieți mai bune, deoarece acești copii devin mai vulnerabili în fața abuzurilor, exploatării, traficului, cu consecințe negative grave pe termen mediu și lung pentru întreaga societate.

Al patrulea obiectiv este creșterea integrării în mediul educațional a copiilor cu dizabilități și combaterea discriminării acestora în societate. Prin acest mecanism de cooperare, statele din regiune ar putea să colaboreze și să învețe unele de la altele, pentru accelerarea reformelor de protecție a copilului.

Eu am semnat petiția ChildPact pentru crearea acestui mecanism și atingerea acestor obiective. Vorbim de o petiție pe care au semnat-o deja 1.200 de experți din regiune și pe care vă rog foarte mult să o semnați și să o promovați și dumneavoastră. Petiția se găsește pe site-ul www.childpact.org: http://www.childpact.org/sign-our-petition/.

Grupurile de prietenie cu țările din regiunea Mării Negre pot reprezenta un mecanism de cooperare, având în vedere că parlamentele naționale au un rol esențial în soluționarea problemelor copiilor: pot adopta și implementa o legislație solidă în domeniul protecției copilului, pot controla activitatea guvernelor, pot aloca resurse financiare și pot atrage atenția asupra sistemelor disfuncționale de protecție a copilului. Parlamentarii români pot schimba destinele copiilor vulnerabili din regiunea Mării Negre, pentru ca în final să contribuie la bunăstarea socio-economică pe termen lung a României.

În final, aș dori să reiterez ce am spus la începutul acestei declarații. Militez pentru formarea Agenției Europene pentru Copii, Inovare și Incluziune Socială la București. La nivel regional, aș dori să văd implementat un mecanism regional de cooperare pentru protecția copilului. Ca politicieni și părinți, suntem datori, stimate colege și stimați colegi, să construim o lume mai bună pentru viitoarele generații. Aceasta este adevărata bogăție a României!

Vă mulțumesc.

Ana Birchall, deputat Colegiul nr.5 Vaslui.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, stimată colegă.

 
Video in format Real Media Tinel Gheorghe - declarație politică intitulată Cum a reușit USL-ul într-un timp foarte scurt să privatizeze procesul legislativ din Parlamentul României;

Domnul deputat Tinel Gheorghe este următorul vorbitor. Se pregătește domnul deputat Mircea Dolha, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Aveți cuvântul, domnule.

Video in format Real Media  

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică din această dimineață se intitulează "Cum a reușit USL-ul într-un timp foarte scurt să privatizeze procesul legislativ din Parlamentul României".

Titlul declarației mi-a fost inspirat în urma unei discuții pe care am avut-o cu un amic de-al meu și care-mi atrăgea atenția că USL-ul este foarte aplicat și hotărât când vine vorba de privatizare. El, adică USL-ul, mergând în paralel cu procedurile de privatizare: pe de-o parte, sectorul economic, iar pe de altă parte, domeniul legislativ din Parlamentul României.

Se pare că, spunea amicul ăsta al meu, de aceea merge și așa de greu și cu multe rateuri procesul de privatizare economică demarat de guvernul Ponta. Vezi rateurile de la Oltchim, CFR Marfă, pentru că vezi Doamne, ei privatizează în același timp și legile din Parlamentul României și, deci, muncesc mai mult.

Au vrut ei Proiect de Lege pe Roșia Montană, imediat a venit Gold Corporation și le-a depus proiectul. De ce să mai muncească Victor Ponta & Co.? Mai bine decât investitorul, nu știe nimeni cum trebuie să arate legea!

Au vrut ei Codul insolvenței? Repede, repejor, o pleiadă de interesați "i-au ajutat" să adopte prin ordonanță de urgență un proiect care avea să fie atât de prost redactat, încât a fost floare la ureche pentru Curtea Constituțională să-l declare neconstituțional.

Au vrut ei să șteargă 400.000.000 de dolari datorie de la KazMunaigaz Rompetrol către statul român? Repede, repejor, au făcut un memorandum și l-au adoptat prin lege în Parlamentul României.

Au vrut ei să satisfacă interesele unora de a achiziționa terenuri agricole până la 1.000 de hectare de proprietar, cu sprijin de la bugetul statului? Au dat repede o ordonanță de urgență și au reglementat problema, că doar nu era să rămână băieții fără pământ sau, Doamne ferește, să-l cumpere cu banii lor!

Au vrut să-și rezolve problemele de investiții? Că tot nu vine nimeni aici să investească. Au modificat Legea pajiștilor și și-au creat facilități, în a scoate din circuitul agricol pajiști, suprafețele aferente construcțiilor panourilor solare, păstrăvării, cabane și căbănuțe care servesc pentru recreere, pardon, care servesc activităților agricole, precum și pentru anexele la exploatațiile agricole, conform legii.

Adăugați la acestea proiectele de lege de modificare a Legii vânătorii. Trebuiau USL-iștii să se refugieze și ei undeva după atâta muncă. Deși, atenție, că vânătoarea este periculoasă, dragi USL-iști. Dacă nu mă credeți pe mine, întrebați-l pe Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta. A Legii privind piscicultura și acvacultura. Vânători și pescari înrăiți, USL-iștii! Precum și multe alte proiecte de lege pe care din motive de timp nu le invoc.

Lăsând la o parte tonul ironic, trebuie să recunosc că fenomenul a devenit extrem de periculos, atentând, după părerea mea, la buna funcționare a statului, foarte mulți dintre politicienii de astăzi acționând în calitate de reprezentanți ai unor interese private, fără să aibă nici o legătură cu interesul general, public.

Ce să mai vorbim de interesul legitim al generațiilor viitoare, pentru al cărui destin ar trebui să fim responsabili!

Actuala formă de legiferare în Parlamentul României presupune sau ar trebui să presupună dezbateri aplicate și profesioniste în comisiile de specialitate, care să și genereze actele normative de care societatea românească are nevoie.

Fără a pune sub presiune comisiile respective, de multe ori, Guvernul ține cu tot dinadinsul să-și impună punctul de vedere, deși nu are întotdeauna dreptate. Iar dezbaterile generale din plenul Parlamentului ar trebui să nu mai fie limitate, ca durată și număr de intervenții. Și poate că, astfel, am reuși să depășim acest moment cinic, al unei majorități de 70% în Parlament, pe care eu îl consider extrem de toxic și periculos pentru tânăra democrație românească.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Mircea Dolha - declarație politică având subiectul Fondurile pentru barajul de la Runcu trebuie cuprinse în bugetul pe anul 2014;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mircea Dolha, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, și se pregătește domnul deputat Ionel Arsene, din partea grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Mircea Dolha:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică: "Fondurile pentru barajul de la Runcu trebuie cuprinse în bugetul pe anul 2014".

În Maramureș, mai precis, pe granița unităților administrativ-teritoriale Ocna Șugatag și Desești, pe Valea Runcului, este în construcție un baraj, obiectiv de o importanță deosebită pentru zonă, fiindcă va rezolva problema alimentării cu apă în întreaga zonă, asigurând peste 50% din necesarul județului. Este vorba de barajul Runcu, de pe râul Mara, din munții Gutâi, situat la mijlocul distanței dintre Baia Mare și Sighetul Marmației.

Construcția acestui baraj are, până acum, din păcate, o istorie aparte, pe care nu ne-am dorit-o. Este cea mai veche investiție hidrotehnică din România, nefinalizată încă. Mai precis, are 30 de ani de la începuturile ei.

Acumularea Runcu face parte din amenajarea Firiza-Săsar care cuprinde acumularea Strâmtori-Firiza, aflată în exploatare din 1965, și sistemul hidrotehnic Runcu-Firiza, cu scopul regularizării și devierii râului Mara în lacul de acumulare Strâmtori.

Sistemul Runcu-Firiza a fost gândit de unul dintre pionierii hidrotehnicii românești, inginerul Aristide Teodorescu, iar construcția barajului și a acumulării de la Runcu, deasupra satului Mara, a început în anul 1986 și nici până în ziua de astăzi lucrările nu au fost duse la bun sfârșit.

Imediat după decembrie 1989, timp de șapte ani, lucrările au fost abandonate efectiv, după care au fost reluate, dar într-un ritm foarte lent, la ora actuală, stadiul lucrărilor aflându-se undeva în jurul a 75% până la finalizare.

Guvernul Boc a promis o finanțare substanțială pentru finalizarea investiției, dar totul a rămas, bineînțeles, în faza de promisiuni.

În acest an, actualul ministru de resort, doamna Lucia Varga, a alocat 5.000.000 de lei pentru continuarea lucrărilor, însă mai sunt necesare fonduri importante pentru finalizarea acestora.

Importanța finalizării lucrărilor este una deosebită. Se vor asigura rețele de apă pentru toate localitățile, de la Mara până la Sighet și în zona Săpânța-Remeți, dar și în municipiul Baia Mare, precum și în unitățile administrativ-teritoriale învecinate.

Priza de apă care se va amenaja nu va avea doar rolul de alimentare cu apă, ci și pe acela de priză energetică, extrem de importantă pentru zonă.

La finalizarea lucrărilor de la Runcu se va asigura un debit suplimentar de 3,55 mc/s. Volumul total de apă va fi de 26.000.000 mc, iar suprafața lacului va avea 100 de hectare.

Finalizarea barajului va avea efecte benefice și în domeniul turismului. De la barajul Runcu se poate ajunge destul de lesne la Cheile Tătarului, singurele chei de andezit din România.

În această zonă s-a descoperit, în 2011, o deosebită creație a naturii, care seamănă cu un cap de dac și care este denumită "Sfinxul de Maramureș".

Pentru ca barajul să fie finalizat în anul 2015, este imperios necesar ca fondurile pentru acest obiectiv să fie cuprinse în bugetul pe 2014 al Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice.

Știu că vom avea și în 2014 un buget de austeritate, dar investiția pentru finalizarea barajului Runcu este una foarte importantă și trebuie trecută la capitolul priorități.

Orice nouă amânare a finalizării lucrărilor poate conduce la degradarea a ceea ce s-a construit până în prezent, și costurile, pentru că tot obiectivul va trebui finalizat, vor fi mult, mult mai ridicate.

Beneficiarul direct al lucrărilor este Societatea "Apele Române", iar beneficiarii indirecți ar fi zecile de mii de maramureșeni și nu numai.

În sfârșit, se vede, cum am spune, luminița de la capătul tunelului, și această investiție se poate finaliza până în 2015, deoarece pe lângă sursele proprii cuprinse în bugetele pe anii 2014 și 2015, pe care sper că miniștrii responsabili le vor cuprinde în exercițiile bugetare menționate, mai există ca sursă de finanțare și ajutorul financiar convenit prin memorandum cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, unde există bani care pot fi accesați imediat.

Finalizarea lucrărilor în 2015 va constitui pentru Guvernul USL o dovadă clară a măsurii capacității investiționale de anvergură și în acest domeniu, deci încă o bilă albă pentru imaginea guvernării USL.

Maramureșenii au încredere că în 2015 barajul Runcu va fi inaugurat.

Mircea Dolha, deputat de Maramureș.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Ionel Arsene - declarație politică referitoare la Atragerea fondurilor europene;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ionel Arsene, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se pregătește domnul deputat Tudor Ciuhodaru, care se întreține cu presa în timpul ședinței.

Vă rog să poftiți în față, domnule deputat.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Real Media  

Domnul Ionel Arsene:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Atragerea fondurilor europene".

Orice om de bună-credință, dar mai ales un politician care se respectă are nevoie de un minim efort pentru a afla că, până la această dată, Ministerul Agriculturii, prin Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, a plătit peste 5,5 miliarde de euro din fondurile alocate României de Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă, stimați colegi, că prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, procentul de absorbție din totalul fondurilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană se ridică la peste 62%. Ba, mai mult, în prezent, sunt selectate pentru a primi finanțare peste 89.000 de proiecte, cu o valoare ce se ridică la 6,3 miliarde de euro, adică un grad de angajare de 94,45% a fondurilor publice.

Am făcut această mică introducere în declarația mea politică de astăzi, pentru a aduce acest lucru la cunoștința așa-zișilor trâmbițași care susțin pe unde apucă faptul că nu sunt bani de investiții, că nu atragem destui bani europeni și câte și mai câte. Printre cei care susțin aceste aberații, să le spun așa, sunt lideri ai fostului partid de guvernământ, în frunte cu președintele lor, care a pierdut alegerile pe teritoriul României. Trebuie să vă precizez, stimați colegi, că Guvernul Ponta a trebuit, în primul rând, să scoată România din izolarea internațională în care se afla, să arate cu argumente că în țara noastră există stabilitate politică și economică, astfel încât să poată fi atrase noi investiții străine. Apoi, actualul Guvern a avut multe de îndreptat după dezastrul lăsat de Boc, ceea ce cetățeanul de rând încă nu simte. Totuși, România dispune în momentul de față de indicatori de performanță destul de buni, exemplul fiind creșterea economică chiar peste prevederi. Revin și spun că orice om de bună-credință, judecând rațional, observă de departe faptul că actualul Guvern este mult mai performant decât cel care l-a avut în frunte pe liderul PDL-ist Boc.

Simțind succesul, opoziția atacă actuala putere în diferiți termeni și asta o face pentru supraviețuirea politică, deoarece vede cum zi de zi se prăbușește în sondaje, în timp ce Guvernul Ponta rezistă, și încă rezistă bine.

Deci, stimați colegi, nu ați ales bine strategia de luptă împotriva Guvernului. Vârful de lance al dumneavoastră, omul din Dealul Cotrocenilor vede totul în negru în România. Ba că economia merge prost, ba că nu am accesat fonduri europene la nivelul cerut, ba că miniștrii nu au dosare corecte și nu sunt pregătiți pentru domeniul respectiv și așa mai departe. Toate aceste acțiuni ale opoziției nu fac decât să blameze Guvernul, partidele aflate la putere și, de ce nu, chiar țara noastră.

Am mai amintit aici, de la această tribună, despre acțiunile europarlamentarilor opoziției care nu fac deloc cinste alegătorilor care i-au trimis în Parlamentul European. Trebuie să știți, stimați colegi din opoziție, că modelul politic practicat de liderul vostru - președintele care a pierdut alegerile pe teritoriul României - este perimat, modelul lui nu mai există. Ar trebui să găsiți ceva nou, care să mai atragă electoratul și de partea voastră. Nu ne purtați voi de grijă, noi știm ce am spus în campania electorală. Cu sau fără voia dumneavoastră ne îndeplinim promisiunile. Este destul să vă amintesc că numai în anul 2013 am atras mai mulți bani europeni decât în toată perioada 2008-2012.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Ionel Arsene, deputat PSD de Neamț.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată Dacă nu poți să-i mai convingi, amețește-i!;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu, și se pregătește domnul deputat Vasile Gudu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Aveți cuvântul, domnule doctor.

Video in format Real Media  

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă nu poți să-i mai convingi, amețește-i!

De altfel, văd că și dumneavoastră vă bucurați că mai există încă libertatea presei, pentru că ieri telenovela teleguvernării ne-a dovedit încă o dată acest lucru și nu ne-a lămurit dacă CAS-ul crește sau scade.

De altfel, pentru care nu au încă memoria spălată de partid, pot să-și mai amintească faptul că, în urmă cu puțin timp, actualul premier spunea că Acordul cu FMI este ca o crimă împotriva poporului, ca o sinucidere națională și că FMl-ul este ca un doctor din anii ‘80 ce operează fără anestezie, fără radiologie, fără analize și chiar împotriva pacientului.

Tot actualul premier, dacă mai țineți minte, ne spunea că singura motivație a actualelor împrumuturi sunt de a mai menține un an guvernul. Așa o să fie!

De altfel, ne aducem aminte și că liderul opoziției, domnul Antonescu ne spune sau compară actuala guvernare și actualul Acord cu FMI-ul tot cu un doctor. Un doctor la care te duci din când în când, dar de la care mai și pleci. Nu știu unde se va duce liderul opoziției să se trateze, pentru că în spitalele din România este jale.

Dar, pe de altă parte, îi amintim liderului opoziției că FMI-ul este o bancă, o bancă care, ca orice bancă, îți dă umbrela atunci când este soare și ți-o cere atunci când plouă.

Până una-alta, văd că, în urma minunatelor acorduri cu FMI-ul, benzina se scumpește, salariile rezidenților vor crește cu un leu pe zi și se va pune și taxa pe stâlp sau pe piscină.

Vă reamintesc, există în Parlament un proiect de lege care ar putea să rezolve problemele din Sănătate. El stă încă la Senat și prevede alocarea a 6% din PIB pentru Sănătate și dublarea salariilor medicilor rezidenți. Până atunci, vă las în teleguvernare. Oamenii văd că pot cumpăra din ce în ce mai puțin.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule doctor.

Era bine dacă te consultai înainte cu antevorbitorul de la Iași, cu domnul Arsene. De la Neamț.

Mulțumesc, domnule doctor.

 
Video in format Real Media Vasile Gudu - declarație politică având titlul Retragerea medicamentelor ieftine din sistemul de compensare;

Îl invit la microfon acum pe domnul deputat Vasile Gudu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Se pregătește domnul deputat Cornel Itu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, ai cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Vasile Gudu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Retragerea medicamentelor ieftine din sistemul de compensare".

Eliminarea medicamentelor ieftine din sistemul de compensare va avea efecte catastrofale asupra pacienților și producătorilor locali de medicamente. Asupra acestui lucru atrage atenția Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România. Și ar avea efecte grave asupra populației cu venituri reduse și majoritatea pacienților cronici din România. În plus, o astfel de măsură poate avea efecte economice catastrofale asupra producătorilor de medicamente generice, care sunt singurii investitori din industria farmaceutică, cu capacități de producție în România.

Într-o țară în care salariul mediu net ajunge la doar 1.600 de lei, o cheltuială în plus cu medicamentele, fie că este vorba de 200 de lei, fie că este vorba de 50 de lei, poate reprezenta o povară financiară de nesuportat. Impactul bugetar al eliminării medicamentelor compensate ar fi extrem de redus, dar efectele asupra stării de sănătate a populației ar fi extrem de grave, având în vedere că peste 50% din volumul de medicamente cu prescripție medicală utilizate în România sunt medicamente cu preț redus, de până la zece lei.

În tratamentul afecțiunilor sistemului cardovascular, care reprezintă o cauză majoră de mortalitate, medicamentele sub 30 de lei reprezintă peste 85% din numărul medicamentelor vândute. România ar putea avea pierderi economice importante, având în vedere că o astfel de măsură ar afecta grav producătorii de medicamente cu capacități de producție în România: 60% din totalul acestor medicamente sub zece lei sunt produse în țară. Acești producători, în exclusivitate producători de medicamente generice, asigură peste 8.000 de locuri de muncă și contribuie cu circa 1,5% la PIB.

În luna septembrie, Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România a propus Guvernului României o serie de măsuri care, printr-o mai bună utilizare a variantelor generice de tratament, pot duce la economii de aproximativ 100 de milioane de euro pe an, care să permită inclusiv actualizarea listei medicamentelor compensate. Aceste măsuri includ aplicarea unei taxe clawback diferențiate, care să protejeze industria producătoare de medicamente generice și să asigure în continuare accesul populației la medicamente cu prețuri accesibile.

În stilul caracteristic al guvernării USL, la câteva ore după declarația membrilor Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România, reprezentanții Ministerului Sănătății precizau că nu și-au exprimat intenția de a elimina medicamentele generice din lista compensatelor, principalul obiectiv fiind reactualizarea listei pentru creșterea accesului pacienților la medicamente inovatoare.

Potrivit oficialilor Ministerului Sănătății, principalul obiectiv în ceea ce privește reactualizarea listei de medicamente compensate îl reprezintă de fapt creșterea accesului pacienților români la medicamente inovatoare, conform noilor tehnologii. Câtă grijă față de sănătatea populației României!

Tot din categoria "promisiuni USL-iste neonorate" este și aceea că: "O nouă listă a medicamentelor compensate trebuie adoptată până la 31 decembrie 2013, astfel încât să poată deveni operațională la începutul anului viitor", - declara ministrul sănătății, domnul Eugen Nicolăescu, după ce anterior a dat ca posibile termene de intrare în vigoare 1 iulie și 1 august 2013.

Guvernul USL actualizează lista de medicamente compensate prin limitarea accesului majorității populației din țară la tratament cu preț accesibil, și contribuie din plin atât la distrugerea industriei farmaceutice autohtone, cât și a producătorilor de medicamente generice din România.

În încheiere, le reamintesc miniștrilor din guvernarea USL un citat celebru: "Societățile nu se guvernează bine decât dacă se suprapun două forțe: inteligența și puterea" - a spus-o marele om politic Nicolae Titulescu.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Cornel Itu - declarație politică intitulată Nu ne vindem țara, o dăm gratis!;

Domnul deputat Cornel Itu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Și următorul vorbitor, se pregătește domnul Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Aveți cuvântul, domnule coleg.

Video in format Real Media  

Domnul Cornel Itu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea se intitulează "Nu ne vindem țara, o dăm gratis!"

Asistăm, de câțiva ani, la o mare eroare istorică ce va afecta iremediabil generațiile viitoare și siguranța națională a României. Procesul retrocedărilor include înstrăinarea gratuită a zeci, a sute de mii de hectare de terenuri agricole și împădurite, precum și a mii de imobile cu valoare deosebită, materială, culturală și istorică, pe baza unei minciuni pe care o înghițim fără discernământ. Nu ne vindem țara, ci o retrocedăm! Sute de urmași ai așa-zișilor proprietari de drept au luat cu asalt România, cerând statului să le înapoieze ceea ce deja le-a fost dat. Sate întregi din Transilvania și Banat riscă să ajungă proprietatea unor străini. Practic asistăm la o reconfigurare a acestor zone importante ale țării după harta din 1700, readucând în secolul XXI rânduirile feudale, un fenomen fără precedent în Europa! În România ultimilor 20 de ani au fost retrocedate ilegal peste 120.000 de imobile.

Stimați colegi,

Vă aduc în atenție un fapt istoric: România a plătit cu vârf și îndesat proprietățile lăsate în urmă de grofi și conți. Toate acestea s-au întâmplat după Marea Unire, în urma unor litigii internaționale în care statul român a fost apărat de Nicolae Titulescu. Marile proprietăți latifundiare ale optanților au fost plătite de statul român în anii 1923-1927 și 1931-1933, în coroane de aur echivalând, conform unor istorici, 3,2 tone de aur de 24 de karate, prin Fondul Agrar din Franța. În urma reformei agrare pentru Transilvania, Banat și Crișana, din 28 iulie 1921, prin lege, statul român a împroprietărit familiile sărace, veteranii de război și orfanii. Prea puțin au beneficiat românii de aceste proprietăți, pentru că, în 1940, când a fost ocupată Transilvania, s-a produs o nouă nedreptate istorică. După Dictatul de la Viena, Horthy a emis două ordonanțe guvernamentale prin care s-a anulat reforma agrară, iar proprietățile pentru care statul român a plătit cu generozitate au fost reînscrise pe numele foștilor proprietari. După război, prin Legea nr.260 din 1944, România dorește refacerea actelor și a arhivelor, dar actul normativ nu mai este pus în aplicare, instaurându-se regimul comunist. Iar după 1990, statul român a început să-și cedeze proprietățile după cum au dictat ordonanțele lui Horthy. Sute de hectare de păduri, sate întregi, clădiri în care funcționează școli sau spitale sunt cedate în baza unei minciuni de proporții istorice.

Este obligația clasei politice să oprească acest tăvălug al restituirilor ilegale. Este obligația reprezentanților statului român, ai Guvernului României, să recupereze din Paris sutele de volume de documente care dovedesc toate litigiile pe care le-a avut România și sumele pe care le-a plătit de la Fondul Agrar pentru proprietățile lăsate în urmă de foștii ocupanți.

Stimați colegi,

Închei citându-l pe marele om de stat Alexandru Vaida Voevod, fervent susținător al drepturilor naționale ale românilor din Transilvania și înfăptuitor al Marii Uniri din 1918: "Trecem de la era frazelor la era faptelor".

Cornel Itu, deputat, Colegiul nr.6 Dej, Cluj.

Mulțumesc

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Grigore Crăciunescu - declarație politică având subiectul Vânzarea locuințelor ANL cu plata în rate, sursă financiară pentru construcția de noi locuințe pentru tineri;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Grigore Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Se pregătește domnul Sorin Iacoban, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule coleg.

Video in format Real Media  

Domnul Grigore Crăciunescu:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi parlamentari,

Declarația mea politică se intitulează "Vânzarea locuințelor ANL cu plata în rate, sursă financiară pentru construcția de noi locuințe pentru tineri".

În România, pentru tinerii căsătoriți există două posibilități pentru a-și achiziționa o locuință prin Programul "Prima casă" și prin intermediul Agenției Naționale pentru Locuințe.

Programul "Prima casă" are la bază o sumă alocată de către Guvern, care limitează numărul celor interesați pentru a cumpăra o locuință. Dobânda pentru un astfel de credit este de 5,5% până la 6,5%, în funcție de banca de la care se ia creditul. În afara programului, dobânda pentru cumpărarea unei locuințe se apropie de 10%. În cazul celor care au primit o locuință ANL, ei pot cumpăra această locuință, la solicitarea acestora, după expirarea a minimum un an de închiriere și cu plata la zi a chiriei. Cum un apartament ANL costă în jur de 35-40 de mii de euro, dobânda pe un an la bancă se ridică la 10-12 mii de lei, ceea ce asigură plata unei rate lunare de 250 de euro pentru 8-10 luni. Mai precizăm că după vârsta de 35 de ani, aceste familii nu mai plătesc chirie subvenționată și doresc, cum este și firesc, să mai pună câteva sute de lei la chirie, pentru a plăti rata pentru achiziționarea locuinței.

Agenția Națională pentru Locuințe, conform Legii nr.152 din 15 iulie 1998, stipulează faptul că locuințele pentru tineri destinate închirierii se pot vinde titularilor contractelor de închiriere în condițiile Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații construite din fondurile statului. În această lege, cea din 1992, este stipulată și posibilitatea cumpărării locuinței cu plata în rate. În Legea nr.152/1998 se stipulează că pot fi achiziționate locuințele ANL doar cu plata integrală.

Acest alineat din lege nu a fost preluat în Legea nr.152 din 1998. În acest moment există 1600 de cereri; există tabele cu semnături, cu adresă, serie și număr de buletin, care solicită să cumpere apartamentele în care locuiesc cu plata în rate. Se poate stabili un avans inițial de 10-15% din valoarea apartamentului, iar restul să fie plătit în rate lunare de 250 euro pe o perioadă de 10-15 ani. Acum, numărul de locuințe ANL care se vând cu plata integrală este foarte mic și, ca urmare, fonduri pentru noi construcții de blocuri cu bani de la ANL sunt foarte puține.

Pentru a veni în întâmpinarea doleanței celor care doresc să cumpere o locuință ANL, am înaintat spre dezbatere un proiect de lege de completare și modificare a Legii nr.152/1998 cu un nou alineat care să permită familiilor tinere achiziționarea unei locuințe cu plata în rate.

Această modificare a Legii nr.152/1998 are la bază cererile tot mai mari de pe piața imobiliară, dar și posibilitățile reduse ale tinerilor de a achiziționa o locuință proprietate personală, datorită lipsei fondurilor bănești. Prin vânzarea locuințelor ANL în rate se poate acumula un fond, care va permite ulterior construcția de noi locuințe pentru tineri.

Vă mulțumesc. Grigore Crăciunescu, deputat de Iași.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Sorin-Avram Iacoban - declarație politică: E.ON România și-a inaugurat un nou brand, și anume «Opacitate și răceală totală în relația cu consumatorii»;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Sorin Iacoban, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și se pregătește doamna deputat Camelia Bogdănici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi, cu voia dumneavoastră, astăzi voi prezenta o declarație politică sub denumirea "E-ON România și-a inaugurat un nou brand, și anume, opacitate și răceală totală în relația cu consumatorii".

E-ON România se remarcă încă o dată printr-o politică situată în afara prevederilor legale. Compania s-a specializat mai nou în adormirea vigilenței ANRE prin specularea oricăror inadvertențe din legislația națională în materia furnizării de energie pentru populație. Beneficiind de prevederile Legii nr.193/2000 și de prevederile Codului consumului, compania E-ON se ascunde în spatele dispozițiilor contractelor-cadru uitând că există numeroase alte acte normative ale căror dispoziții trebuie respectate. Cu întâietate, Parlamentul European și Consiliul European au insistat asupra legiferării, în legislațiile naționale, a unor reglementări care să protejeze o anumită categorie de consumatori, în aceeași măsură în care instituțiile europene au impus transparența totală în ceea ce privește situația contractuală a consumatorilor.

Compania E-ON Energie România ne întâmpină cu mesaje "pro client" pe pagina de internet a companiei, dorind să creeze imaginea unui distribuitor/furnizor model. În acest sens, ultimul mesaj al domnului director general Dan Morar, este: "Căutăm mereu soluții prin care să fim mai aproape de clienții noștri prin rezolvarea optimă a diverselor solicitări pe care aceștia ni le adresează".

Domnule director general, singura noastră solicitare ar fi să respectați prevederile legislației naționale și ale legislației europene în domeniul energiei. În această ordine de idei, art.4 alin.(1) din Ordinul privind aprobarea standardului de performanță pentru serviciul de furnizare a energiei electrice precizează: "Furnizorul pune la dispoziția solicitanților prin intermediul serviciului clienți, în scris, și pe pagina proprie de internet, în format electronic, următoarele documente: a) condițiile generale pentru asigurarea serviciului de furnizare a energiei electrice; b) ofertele standard pentru consumatorii mici sau casnici."

Dacă avem curiozitatea să urmărim pagina de internet a companiei, nu vom găsi nicio informație din cele redactate mai sus și atunci adresăm legitim următoarele întrebări: din ce cauză, domnule director, nu respectați prevederile Ordinului precizat mai sus? Mai mult, dacă analizăm Regulamentul privind activitatea de informare a consumatorilor casnici de energie electrică și gaze naturale, vom vedea că aveți obligația, conform art. 4 și 5, să afișați pe pagina proprie de internet drepturile și obligațiile consumatorilor, principalele clauze ale contractului de furnizare, principalele condiții generale de contractare, prețurile și tipurile de tarife reglementate practicate. De ce nu găsim aceste informații la secțiunea energie electrică pe pagina dumneavoastră de internet? Aveți intenția să ascundeți ceva consumatorului?

De asemenea, același act normativ la art.10 precizează: "în vederea realizării activității de informare, furnizorii de energie electrică și gaze naturale au obligația de a înființa, menține și actualiza periodic o pagină proprie de internet în conținutul căreia să se regăsească cel puțin date și informații din domeniile prevăzute la art.6", adică tocmai datele privind condițiile generale de contractare, prețurile, tipurile de tarife reglementate, modalități de măsurare, facturare, conținutul facturii, mijloace de plată și așa mai departe.

Mai mult, Regulamentul prevede că neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor prevăzute în acesta constituie contravenție.

În contextul dat, nu înțelegem cum puteți afirma că doriți să fiți mai aproape de clienții dumneavoastră când, în practică, dovediți o politică de opacitate și răceală față de obligațiile legale pe care le aveți.

Dragi colegi, compania E-ON Energie România practică, așa cum am mai spus, o politică lipsită de transparență față de clienții săi. Astfel, lecturând doar Ghidul de bune practici a Consiliului Autorităților de Reglementare Europeană din sectorul energetic, vom vedea că în țările Uniunii Europene, furnizorii din domeniul energiei respectă obligația de transparență fixată de Consiliul European față de consumatori.

În Italia, furnizorii sunt obligați să ofere note informative către consumatori înainte de încheierea contractului, într-un limbaj obișnuit, din care să reiasă clar drepturile consumatorului și obligațiile furnizorului, plus date statistice privind reclamațiile primite și calitatea serviciilor furnizate.

În Olanda, furnizorii sunt obligați lunar să afișeze pe pagina de internet o fișă de punctaj cu performanța furnizorului în activitatea cu consumatorul. Tot aici există un cod de procedură pentru consumatori, având ca rațiune protecția acestora împotriva achiziționării înșelătoare și necinstite a serviciilor furnizorilor.

În Regatul Unit, este obligatoriu ca furnizorii să afișeze date statistice despre reclamațiile la adresa lor și modalitatea de rezolvare a acestora. În România, însă, deși obligată de legiuitor să manifeste transparență totală în ceea ce privește condițiile contractuale în relația cu consumatorul casnic, Compania E-ON România se ascunde de consumator.

Dacă analizăm contractele pe care Compania E-ON le prezintă ca ofertă posibililor clienți, vom vedea că ele se rezumă doar la prevederile stricte ale contractelor-cadru, deși nu există niciun text legal prin care să se interzică celor două părți contractuale să stabilească și alte clauze, atâta timp cât acestea nu încalcă prevederile legislației în vigoare. În această ordine de idei, din analiza Ordinului pentru aprobarea Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale la clienții finali, observăm lipsa din contractele cu populația a unor clauze care sunt obligatorii, clauze care ar trebui să fie prezente la secțiunea "Drepturile și obligațiile părților contractului". Rezumând prevederile actului normativ menționat, precizăm următoarele obligații ale furnizorului, obligații care nu se regăsesc întocmai în contractele finale cu populația:

Art. 23 lit. k) "Să recalculeze contravaloarea facturii reprezentând serviciile prestate, privind furnizarea gazelor naturale, în cazul în care se constată defectarea sistemului mijlocului de măsurare."

Art. 23 lit. i) "Să notifice clientului final orice intenție de modificare a contractului și să îl informeze pe acesta în momentul notificării cu privire la dreptul de a denunța contractul, cu respectarea prevederilor contractuale în vigoare, în cazul în care nu acceptă noile condiții."

Art. 23 lit. m) "Să reia furnizarea gazelor naturale limitate și/sau sistate ca urmare a neîndeplinirii obligației de plată la termenele prevăzute în contract, în termen de maximum 24 de ore de la data efectuării de către clientul final a plății integrale (...)."

Art. 25 lit. i) - Secțiunea drepturi și obligații ale clientului final: "Să solicite furnizorului modificarea și completarea contractului încheiat cu acesta, atunci când apar elemente noi ori când consideră necesară detalierea sau completarea unor clauze contractuale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare."

Dragi colegi,

Compania E-ON se remarcă nu numai prin lipsa de transparență în relația cu clienții săi sau cu posibilii clienți, ci și prin manopere dolosive prin omisiune, prin care premeditează încălcarea dispozițiilor legale cu privire la perceperea de majorări de întârziere. În acest sens, punctele 6.3 din contractul E-ON cu clienții, precum și 7.1 lit.a) din anexa 2A intitulată "Condiții standard pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii casnici" sunt abuzive și generatoare de situații defavorabile clienților, în disprețul prevederilor legale.

În acest sens, în contract la punctul 6.3 se precizează: "Neachitarea facturii reprezentând contravaloarea serviciului de furnizare a gazelor naturale, în termen de 15 zile de la data scadenței, atrage întreruperea furnizării și perceperea de majorări de întârziere conform prevederilor din condițiile standard; nivelul majorării de întârziere este de 0,04 % pe zi."

În condițiile standard la punctul 7.1 lit.a) se precizează: "Perceperea de majorări de întârziere dacă obligația de plată nu a fost îndeplinită în termen de 15 zile calendaristice de la data scadenței." Analizând cele două texte vom vedea că în anexa 2A la care trimite contractul nu este prevăzut nimic, iar cuantumul majorărilor de întârziere este stabilit în contract ca voință unilaterală a furnizorului.

Dacă analizăm prevederile condițiilor standard emise de ANRE, vom vedea că la art. 10 din cadrul secțiunii "Răspunderea contractuală", se fixează ca elemente obligatorii în contractele cu populația date suplimentare, omise voit de E-ON România, prin care se stabilește modalitatea de calcul pentru fiecare zi de întârziere, valoarea asupra căreia se calculează majorarea de întârziere, termenul de când aceasta se calculează și precizarea esențială că: totalul majorărilor de întârziere nu poate depăși nivelul debitului, precizare care nu se găsește în contractele cu populația.

Dragi colegi, acestea sunt doar unele din aspectele pentru care E-ON România se găsește în culpă, evidențiindu-se prin manifestarea unui dispreț față de prevederile legale. Mai mult, amintim Companiei E-ON că există Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului European privind normele comune pentru piața internă, care, la art. 3 alin. (3), definește categoria clientului vulnerabil căruia îi este recunoscut un nivel ridicat de protecție, în special în ceea ce privește: "transparența condițiilor contractuale, a informațiilor generale și a mecanismelor de soluționare a litigiilor", normă legală pe care E-ON refuză să o pună în aplicare.

De asemenea, Compania E-ON refuză să pună în aplicare și anexa 1 a aceluiași act normativ intitulat: "Măsuri de protecție a consumatorului", în care se precizează la secțiunea "Dreptul de a încheia un contract" literele c) și i): "condițiile trebuie să fie echitabile și se comunică în prealabil. În orice caz, aceste informații ar trebui furnizate înainte de încheierea sau de confirmarea contractului:

c) "Primirea de informații transparente privind prețurile și tarifele practicate, precum și privind condițiile generale de acces la serviciile de furnizare a gazelor naturale și de utilizare a acestora."

i) "Informarea corespunzătoare cu privire la consumul real de gaze naturale și la costurile reale, suficient de frecventă, încât consumatorii să aibă posibilitatea să-și regularizeze propriul consum de gaze naturale. Informațiile respective sunt comunicate la intervale de timp corespunzătoare, ținându-se seama de capacitatea echipamentelor de măsurare ale clientului. Consumatorilor nu li se pot percepe costuri suplimentare pentru acest serviciu."

Nu în ultimul rând, trebuie să aducem aminte Companiei E-ON și de Regulamentul nr. 994/2010 al Parlamentului European și al Consiliului European privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale, act normativ care a instituit noțiunea de consumator protejat pentru toți consumatorii casnici racordați la o rețea de distribuție a gazelor, precum și pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru serviciile sociale esențiale care sunt racordate, de asemenea, la o rețea de distribuție a gazelor. În baza acestei protecții juridice, în condiții de temperaturi extreme, în condiții de cerere de gaze excepțional de mare sau în condiții de afectare a infrastructurii unice principale de gaze, consumatorilor protejați li se recunoaște dreptul de a fi aprovizionați cu gaz metan cu întâietate și în mod obligatoriu.

Declar că voi continua analiza situației contractuale dintre clienții finali și furnizorul E-ON România, pentru că, așa cum s-a putut vedea din această analiză preliminară și succintă, Compania E-ON caută să evite prevederile legale instituite de legiuitorul român, dar și de legiuitorul european și, mai mult, pregătește tot felul de "surprize" clienților printr-o politică opacă și rece în ceea ce privește drepturile și obligațiile părților, precum și condițiile generale de încheiere a unui contract de furnizare. Mai mult, am constatat pe această cale politica prin manopere dolosive a E-ON în încercarea de a crea, prin omiterea unor dispoziții legale obligatorii, în mod premeditat, o poziție dominantă față de clientul final, care nu reprezintă altceva decât o tratare cu dispreț atât a consumatorului, cât și a legiuitorului român și european.

Dragi colegi, vă invit să urmărim și să acționăm împreună, ca activitatea acestui furnizor să fie cât mai aproape de client, să devină transparentă și caldă, astfel încât să nu mai fim nevoiți să scoatem în evidență astfel de acțiuni ale companiei în raport cu consumatorii, situate în afara prevederilor legale.

Vă mulțumesc. Deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban.

Voi depune o declarație politică mai amplă la secretariat.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Sper că nu aveați de gând să o citiți și pe aia. E bine.

Domnilor colegi, vă reamintesc că durata unei declarații politice este de maximum trei minute. Vă rog să respectați timpul, ca să putem da posibilitate cât mai multor colegi să se prezinte la microfonul Camerei.

 
Video in format Real Media Camelia-Margareta Bogdănici - declarație politică: Pași importanți spre «Iași - Capitală Culturală Europeană»;

Are cuvântul acum doamna deputat Camelia Bogdănici. Se pregătește domnul deputat Anton Doboș, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Stimată colegă, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se intitulează "Pași importanți spre «Iași - Capitală Culturală Europeană»".

Dragi colegi,

Anul 2013 a fost marcat de numeroase evenimente cultural - artistice de anvergură internațională, Iașiul fiind gazda a trei manifestări prestigioase: Gala Premiilor UNITER 2013, Gala Premiilor Operelor Naționale și Festivalul Internațional de Literatură și Traducere, numit FILIT.

La cea de-a XXI-a ediție a Galei Premiilor UNITER, eveniment organizat anual de Uniunea Teatrală din România, au participat peste 500 de invitați din întreaga țară și din străinătate.

Al doilea eveniment organizat la Iași, de asemenea, foarte important din punct de vedere cultural, este Gala Premiilor Operelor Naționale. Pentru prima dată în România, capitala Moldovei a găzduit în luna iunie, în Sala Mare a Teatrului Național "Vasile Alecsandri" Iași, Gala Premiilor Operelor Naționale, un eveniment de excepție la care au participat invitați din țară și străinătate, cărora li s-au alăturat alte câteva sute de spectatori.

Un al treilea eveniment de succes organizat anul acesta pentru prima dată la Iași este Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași, FILIT. Prima ediție a FILIT a îmbrăcat din nou capitala Moldovei în haine de sărbătoare. FILIT a fost dedicat întregii industrii editoriale naționale și internaționale. Au fost organizate zeci de evenimente, în parteneriat cu majoritatea instituțiilor educaționale și culturale din județul Iași, precum expoziții de carte, fotografie și pictură, concerte, dezbateri.

Toate aceste grandioase evenimente culturale, desfășurate pe parcursul anului 2013, reconfirmă valoarea istorică și culturală a Iașiului și fac din acesta un candidat redutabil pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.

Vă mulțumesc. Deputat de Iași, Camelia Bogdănici.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Super. În timp. Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
Video in format Real Media Anton Doboș - declarație politică: Mutarea Vămii din zona Gării Nicolina, un proiect materializat;

Domnul deputat Anton Doboș, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, și se pregătește domnul deputat Amet Varol, din partea minorităților naționale.

Aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Anton Doboș:

Declarația politică se intitulează "Mutarea Vămii din zona Gării Nicolina, un proiect materializat".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Subiectul declarației politice de astăzi este un motiv de bucurie pentru mine personal, dar mai ales pentru oamenii care locuiesc în colegiul meu și față de care mi-am luat un angajament. Una dintre principalele teme din campania mea electorală a fost mutarea activității de vămuire a tirurilor din zona Gării Nicolina, iar acest lucru era necesar pentru că zilnic, aproximativ 70 de tiruri pline cu marfă efectuează verificările încărcăturilor, producând zgomot, praf și disconfort ieșenilor care locuiesc în zonă.

Din fericire, datorită unei bune colaborări între Consiliul județean, Consiliul local, Direcția Regională Vamală Iași și Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași, acest proiect a prins contur și, după mai multe dezbateri, s-a găsit soluția ca acesta să fie mutată la Tehnopolis, la capătul cartierului CUG. În acest sens au fost făcute demersurile necesare, iar în momentul de față s-a finalizat construcția în curtea Tehnopolis a platformei pentru descărcarea produselor confiscate în vămile Iașiului, operațiunea de mutare în aceeași locație a activității de comisionariat vamal apropiindu-se de sfârșit. Astfel, tirurile care blochează circulația pe bulevardul Nicolae Iorga vor rămâne de domeniul trecutului, acestea ajungând la Tehnopolis pe șoseaua de centură, fără a mai deranja pe nimeni.

Dat fiind faptul că toate condițiile tehnice și logistice sunt îndeplinite, mai rămâne ca ultimele date să fie stabilite între Tehnopolis și Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași, pentru a se putea semna contractul de preluare a spațiilor în care comisionarii vamali își vor desfășura activitatea, acesta fiind ultimul demers pentru mutarea Vămii.

Vreau să mulțumesc instituțiilor implicate, dar și să insist ca această etapă să fie urgentată, pentru ca, în sfârșit, locuitorii din colegiul meu să aibă parte de liniște și de o atmosferă respirabilă, lipsită de zgomot și praf. Știu că mai sunt multe de făcut pentru ca ei să aibă viața pe care o merită, dar, așa cum le-am promis acum un an, voi susține orice demers care poate aduce un plus comunității, și voi încerca în continuare să am un rol activ în viața lor.

Deputat Anton Doboș, de Iași. Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Varol Amet - declarație politică dedicată Celebrării Anului Nou Islamic;

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Amet Varol, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale și se pregătește domnul Cătălin Tiuch, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule coleg.

Video in format Real Media  

Domnul Varol Amet:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Celebrarea Anului Nou Islamic".

Anual, pe data de 4 noiembrie, musulmanii din întreaga lume celebrează Anul Nou Islamic, numit și Hicri Yilbași, un eveniment plin de însemnătate și conotație religioasă ce marchează momentul zero al nașterii unui nou ciclu de viață spirituală.

Povestea începuturilor Islamului este dată de călătoria Profetului Hazreti Muhammed de la Mecca la Medina alături de loialul său prieten Abu Bakr în vara anului 662, pe data de 16 iulie. Odată cu această dată semnificativă ia amploare extinderea Islamului prin truda propovăduirii și a credinței necondiționate a trimisului lui Allah (Dumnezeu), Profetul Muhammed.

Pentru toți adepții musulmani, anul calendaristic islamic are doar 354 de zile, iar luna noiembrie, denumită și Muharrem, este cea care vestește trecerea unui nou an și începutul altuia. Pentru fiecare musulman credincios această dată este plină de solemnitatea începerii unui ciclu nou de prosperitate și ascendență.

Înainte de a finaliza această alocuțiune, doresc să le urez tuturor musulmanilor un Nou An Islamic plin de realizări, împliniri și sănătate.

Vă mulțumesc. Deputat minorități, Amet Varol

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Cătălin Tiuch - declarație politică cu referire la prospecțiunile seismice din județul Timiș, transparența și proprietatea privată;

Îl invit la microfon pe domnul Cătălin Tiuch, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și se pregătește domnul Dumitru-Verginel Gireadă, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog.

Video in format Real Media  

Domnul Cătălin Tiuch:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se referă la prospecțiunile seismice din județul Timiș, transparența și proprietatea privată.

Despre explorările de petrol sau gaze din diferite colțuri ale țării, despre procedurile și tehnologiile folosite, impactul asupra mediului și implicit asupra calității vieții, dar mai ales despre îngrijorările și nemulțumirile celor care locuiesc în zonele în care urmează să aibă loc aceste operațiuni s-a tot discutat în ultimul timp. Unii ar putea spune că s-a vorbit prea mult și că dezbaterile sau manifestările în stradă sunt suficiente. Personal, consider că fiecare dintre noi are dreptul de a dezaproba aceste acțiuni și acele acțiuni care aduc atingere demnității și proprietății sale, de a cere explicații și de a-și manifesta, în limitele legii, nemulțumirea.

Dacă celor mai mulți le sunt cunoscute datorită mediatizării argumentele din dezbaterile care au vizat exploatările de gaze de șist prin fracturare hidraulică, vreau ca de această dată să aduc în prim plan situația din județul Timiș, unde au fost obținute avize pentru demararea unor lucrări de prospecțiune seismică.

Pe scurt, în vecinătatea comunelor Dudeștii Noi, Becicherecu Mic, Cărpiniș, Checea, Săcălaz, Bogda, Cenei, Uivar, Giulvăz, Sânmihaiu Român, Parța, Giroc, Șag, Sânandrei, Pădureni, Peciu Nou și Jebel, adică toată zona ce înseamnă periurbanul municipiului Timișoara, vor începe în maximum două luni lucrări de prospecțiuni seismice pentru identificarea unor zăcăminte de petrol și gaze. Scopul acestor lucrări este, evident, pentru a descoperi noi rezerve de hidrocarburi, în vederea exploatării lor în perioada următoare. Lucrările de prospecțiune seismică vor dura 2-3 luni, vor fi realizate de firma Prospecțiuni SA, pentru compania australiană ADX Energy, care a concesionat de la ANRM perimetrul de exploatare în cauză. Ele vor fi realizate exclusiv cu dinamită și, conform Raportului ADX pentru acționarii săi, pentru anul 2012, aceste costuri, și atenție!, ele vor fi cele mai mici din portofoliul companiei.

În calitate de membru al Parlamentului României, ales în Timiș, nu pot rămâne indiferent la acest gen de acțiuni și nu vreau să mă ascund în spatele unor vorbe mari și lipsite de conținut. Nu am fost și nu sunt genul de om care să-și stabilească prioritățile în funcție de interesele de moment, ci întotdeauna cred că instituțiile în care au fost aleși oamenii sau numiți au obligația să lucreze pentru a crește calitatea vieții cetățeanului și avem obligația de a fi alături de alegătorii noștri.

Nu fac lobby unor companii private, nu sunt atașat de instituții, ci de oameni, de cetățenii de la care am primit un mandat și în favoarea cărora acționez. Nu vreau ca, din lipsă de transparență și comunicare, să se ajungă și în Timiș la o situație similară celei din Vaslui.

Nu vreau să fiu înțeles greșit, nu mă opun acestor prospecțiuni, dar trebuie să fim foarte atenți cum se fac ele, nu să ne lansăm în atacuri la adresa companiilor private, ci să fim atenți doar.

La rândul meu, vreau să preiau din îngrijorările și nemulțumirile cetățenilor și nu pot să nu mă întreb cât de mare va fi impactul și cât de mult va fi afectată zona în urma folosirii prospecțiunilor seismice cu dinamită, cunoscând că ele au un mare potențial distructiv. De ce nu s-a sesizat nimeni asupra procedurii folosite, mai ales după ce ADX spune că a ales această forare în aceste zone cu dinamită pentru a reduce costurile și că ele sunt cele mai reduse din întreaga activitate a companiei? Cum a fost evaluat impactul de mediu asupra zonelor și cine se preocupă de terenurile aparținând localnicilor, astfel încât să nu se încalce proprietatea privată?

Au informat cei ce execută acest gen de lucrări consiliile locale din comunele vizate asupra riscurilor, li s-a adus la cunoștință locuitorilor că în timp, din cauza undelor seismice, structura de rezistență a caselor va fi slăbită, mai ales că vorbim despre cele mai mari comune din județ?

Cum de au fost demarate lucrările pe terenurile aparținând localnicilor, încălcându-se astfel proprietatea privată?

Nu mă opun independenței energetice a țării, dimpotrivă; nici dezvoltării economice a Vestului. Nu sunt împotriva investițiilor generatoare de locuri de muncă, de venituri la bugetele locale sau de ridicarea nivelului de trai al timișenilor. Mi se pare normal să avem informații despre resursele de care dispunem, să știm pe ce bază și pe ce suprafață trebuie să le exploatăm, și subteran, și suprateran, dar cu ce preț, iar în goana unui profit a unor companii private, nu se pot accepta ca nemulțumirile oamenilor să fie trecute pe plan secundar.

Deputat Cătălin Tiuch.

Vă mulțumesc mult.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Real Media Dumitru-Verginel Gireadă - declarație politică cu titlul Doar dacă le luăm concesionarilor elicoptere se poate aplica ordonanța pășunilor. Dar ce facem cu cei care cresc doar câteva animale?;

Domnul deputat Dumitru Gireadă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Se pregătește doamna Tamara Ciofu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule coleg.

Video in format Real Media  

Domnul Dumitru-Verginel Gireadă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se va numi "Doar dacă le luăm concesionarilor elicoptere, se poate aplica ordonanța pășunilor. Dar ce facem cu cei care cresc doar câteva animale?"

Noile reglementări privind pășunile solicită primăriilor să concesioneze persoanelor fizice și juridice interesate pășunea comunelor, pe o perioadă de maximum 5 ani.

Actul normativ creează însă discriminări între actualii și viitorii crescători de animale și cere practic imposibilul: împărțirea pășunilor din comune, pajiști care, în cele mai multe dintre situații, se află acum într-o bună administrare, fie la primării, fie la asociațiile de crescători de animale.

Pășunea trebuie să rămână publică și să aibă acces la ea întreaga comunitate. Gândiți-vă că toți care se vor prezenta la licitație vor solicita pășunea pe 5 ani. Și atunci, după ce concesionăm pășunea, ce facem cu tinerii care vor să devină fermieri? Pe aceștia îi punem să-și cumpere teren cu 2.000-3.000 de euro, în timp ce concesionarilor le solicităm prețul mediu de 100 lei/hectar? Pășunea trebuie să rămână publică și să aibă acces la ea întreaga comunitate. Și cum se va proceda cu delimitarea, astfel încât animalele să nu treacă pe porțiunea concesionată de alții? Pentru că nu poți să împrejmuiești pășunea! Crescătorii de animale nu vor putea avea acces la porțiunile de pășune concesionate fără să nu treacă unul peste celălalt. Doar dacă le luăm concesionarilor și elicoptere, pentru ca animalul să poată fi dus în mijlocul pășunii, în zona închiriată, putem spune că există o posibilitate de aplicare a prezentei ordonanțe.

Și ce se va întâmpla cu localnicii care au doar câteva animale care le asigură traiul de zi cu zi? Ce le dai acestora? 500 de metri pătrați de pășune?

Probleme mari vor fi în cazul crescătorilor de animale care nu sunt înscriși în registrul fermierilor și dețin în gospodărie un număr mai mic de animale, respectiv o vacă sau câteva oi. Ei cresc aceste animale pentru a asigura familiilor, copiilor din familie, lapte și produse lactate proaspete. Aceștia nu vor putea să participe la procedura de concesionare, cu toate că ei sunt cei mai mulți. Iar pășunile sunt fie în zone de valoare roditoare, fie în zona de coastă, aride la vreme de secetă.

În aceste condiții, cum poți să împarți pășunea? Pentru ca celui căruia îi dai zona aridă, sigur îi vor muri animalele!

Și atunci vă întreb: Cine va plăti paguba crescătorilor de animale?

Dumitru-Verginel Gireadă, deputat PNL Botoșani.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Tamara-Dorina Ciofu - Informare asupra condițiilor din penitenciarele destinate minorilor și propunerea de soluții legislative pentru rezolvarea problemelor din sistem;

Invit - și o să vă rog să sintetizați puțin, ca să mai dăm posibilitatea celor care mai sunt - pe doamna Tamara Ciofu să-și prezinte declarația politică și se pregătește domnul Viorel Blăjuț, din partea parlamentarilor fără apartenență.

Vă rog, doamna colegă.

Video in format Real Media  

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Distinși colegi parlamentari,

În ultima perioadă, atenția publicului a fost îndreptată spre condițiile din sistemul de penitenciare și asupra modului în care procesul de reeducare își atinge obiectivele. Cu toate acestea, problema tinerilor deținuți din sistem este ignorată, deși cu toții suntem de acord că educarea și integrarea delicvenților juvenili este o problemă care ne privește pe toți, ca și comunitate și societate.

În prezent, Administrația Națională a Penitenciarelor pune la dispoziție două penitenciare pentru minori și tineri, la Găești și Craiova, și două centre de reeducare, la Buziaș și Târgu-Ocna.

Conform Raportului de Activitate pe 2012 al Administrației Naționale a Penitenciarelor, sunt privați de libertate peste 2000 de tineri cu vârste cuprinse între 14 și 21 de ani, dintre care 444 sunt minori. În anul școlar 2012-2013, doar 267 de minori au fost înscriși la cursurile școlare, adică 58% din totalul de minori deținuți, procentaj aflat în scădere față de anii anteriori. Totodată, un număr de doar 70 de minori privați de libertate urmează cursuri de calificare. Eforturile de reeducare și reintegrare nu au rezultate reale, iar mulți dintre tinerii deținuți se reîntorc în sistem în lipsa unor oportunități reale de a se adapta condițiilor de viață din exterior.

Pentru o mai bună informare asupra problemelor din aceste instituții, am întreprins o vizită la cele două penitenciare, cât și la centrul de reeducare de la Buziaș. Cu ajutorul persoanelor din conducerea celor trei instituții și al personalului specializat cu care am intrat în contact am reușit să trasez câteva direcții pentru viitoare proiecte legislative și de cooperare instituțională, astfel:

  • crearea unui tribunal al minorului sau tribunal al copiilor la nivel național după modele din alte state europene, pentru o mai bună reprezentare și apărare a drepturilor copiilor în justiție;
  • instituirea monitorizării sănătății deținuților prin extinderea controalelor pentru boli metabolice, genetice, psihologice și psihiatrice și completarea schemelor de personal, în așa fel încât măsura să poată fi aplicată în mod real;
  • monitorizarea post-eliberare a minorilor prin anchete sociale și consiliere specializată în vederea integrării socio-economice;
  • identificarea de soluții privind reducerea cheltuielilor bugetare pentru întreținerea deținuților. Extinderea și adaptarea programelor de muncă în folosul comunității pentru tineri poate aduce imense beneficii relevante pentru eforturile de reintegrare și reeducare cât și pentru bugetul administrației penitenciarelor.
  • redirecționarea indemnizațiilor pentru copii către penitenciare, nu către familii sau tutori, de vreme ce indemnizațiile sunt destinate copiilor, atunci ele ar trebui sa revină administrației penitenciarelor pentru a fi folosite în folosul acestora și nu al familiilor;
  • dezvoltarea proiectelor pentru întreprinderi sociale în interiorul instituțiilor - Penitenciarul pentru Minori și Tineret Craiova oferă un model de succes în acest sens;
  • promovarea parteneriatelor public-privat - prin aceste parteneriate se urmărește acordarea de deduceri fiscale angajaților care recrutează foști deținuți.

V-am adus la cunoștință toate aceste deficiențe ale sistemului, împreună cu o serie de soluții adaptate la nevoile tinerilor aflați în detenție, pentru că eu consider că noi, parlamentarii, suntem cei care trebuie să ne aplecăm asupra problemelor de sistem care pot avea repercusiuni serioase asupra societății în ansamblul ei.

În calitatea mea de președinte al Subcomisiei pentru egalitate de tratament și nediscriminare și de vicepreședinte al Comisiei pentru drepturile omului, vă solicit sprijinul pentru îndepărtarea obstacolelor din drumul tinerilor privați de libertate către o viață plină de oportunități și șanse la eliberarea lor, în spiritul reeducării și reintegrării acestora în societate.

Îmi exprim în final speranța că soluțiile propuse se vor concretiza în proiecte reale, sprijinite de dvs. și închei prin a spune că deținuții nu sunt doar ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, ci ai întregii comunități.

Iar, pentru stenogramă, am depus o declarație extinsă la secretariat.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
Video in format Real Media Viorel-Ionel Blăjuț - declarație politică intitulată Nota zero la purtare pentru Guvernul USL;

Domnul deputat Viorel Blăjuț, din partea Grupului parlamentar de deputați fără apartenență, și se pregătește domnul Florin Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Aveți cuvântul; pe scurt.

Video in format Real Media  

Domnul Viorel-Ionel Blăjuț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice de astăzi se numește "Nota zero la purtare pentru Guvernul USL".

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Dascălii se pregătesc de greva cea mare. De la Iași, orașul care a dat României atâția oameni învățați, profesorii transmit guvernanților de azi următoarea listă de revendicări principale:

  • alocarea, din anul 2014, a minimum 6% din PIB pentru educație;
  • modificarea Legii Educației Naționale, care să prevadă reintroducerea normei de predare de 16 ore;
  • decontarea cheltuielilor cu naveta; reintroducerea sporului de doctorat, dar și posibilitatea pensionării anticipate cu cel puțin trei ani înaintea vârstei standard de pensionare, dar fără diminuarea cuantumului pensiei etc.;
  • adoptarea unei legi de salarizare, care să prevadă majorarea salariilor profesorilor debutanți, a personalului nedidactic, precum și reîntregirea veniturilor personalului didactic la nivelul celui din 2009;
  • depolitizarea învățământului;
  • debirocratizarea sistemului de învățământ, dar și regândirea programelor școlare și de evaluare a elevilor.

Dascălii consideră că acestea sunt singurele măsuri care, o dată aplicate, mai pot salva învățământul din România. Este vorba de măsuri care oricum apar în promisiunile electorale ale USL, coaliție care considera, în campanie, educația o prioritate națională.

În cazul în care acest set de solicitări care nu este satisfăcut de către actualul Executiv, dascălii iau în calcul ample manifestații de protest, ce pot merge până la înghețarea anului școlar. Până atunci, domnilor guvernanți de la USL, aveți din partea dascălilor din Iași, pe care-i mințiți de mai bine de un an, nota zero la purtare!

Deputat de Iași, Viorel Blăjuț.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Florin Gheorghe - declarație politică: Miza imobiliară uriașă a descentralizării USL:

Repede, domnul deputat Florin Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, și se pregătește domnul deputat Eugen Uricec, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule coleg.

Video in format Real Media  

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Simțul politic m-a îndemnat să am o foarte mare prudență, mai ales când cei care au făcut și fac mult rău României încep să vorbească despre principii și proiecte extrem de generoase. În acest context, aș încadra intenția USL de a-și asuma proiectul descentralizării administrației publice locale.

Astfel, sub pretextul unor principii extrem de actuale și de moderne, precum eficientizarea actului administrativ sau apropierea deciziei publice față de cetățean, USL ne bagă pe gât un proiect de lege privind descentralizarea care are mult prea multe mize imobiliare și financiare ascunse decât principii de creștere a performanțelor administrative.

După ce am analizat cu atenție textul proiectului și mai ales cele aproximativ 100 de pagini de anexe, cu patrimoniul care va fi transferat către jupânii locali, am înțeles perfect de ce un guvern cu o majoritate de 75% în Parlament, evită procedura parlamentară a adoptării unei legi și recurge la angajarea răspunderii.

Dacă se trezea cumva vreun parlamentar mai hărnicuț și onest să depună amendamente la proiect și ar fi dispărut din cadoul vreunui baron local vreun port, vreo clădire sau niște suprafețe de teren intravilan? Vă dați seama ce ar fi pățit bietul Victor Ponta sau Liviu Dragnea?!

Stimați colegi,

Proiectul asupra căruia Guvernul intenționează să-și angajeze răspunderea în Parlament până la sfârșitul acestei luni este deja public. Dacă fiecare dintre dumneavoastră îl va consulta, cu responsabilitate în primul rând față de cetățenii care ne-au ales, vă veți da seama de două lucruri evidente care transpar din textul acestuia:

  1. Pe de o parte, este un proiect care nu se va putea implementa, iar dacă Guvernul se încăpățânează să-l impună cu forța, va crea un haos de nedescris în administrația publică locală: nu se cunoaște calendarul precis de implementare, soarta funcționarilor publici, soarta proiectelor europene în derulare pe anumite obiective de investiții ce se vor descentralizate etc.
  2. este un proiect prin care se fac descentralizări de structuri și servicii cu "dedicație" către anumiți baroni locali ai USL și nu este un proiect menit să creeze performanță în administrație. Miza este patrimoniul pe care baronii îl visează în domeniul privat al statului de unde îl pot transfera cu ușurință către hoteluri la Marea Neagră sau ansambluri rezidențiale la Dunăre. Miza sunt banii! Miza nu este cetățeanul!

Vă rog să nu interpretați greșit intervenția mea de astăzi. Atât eu, cât și Partidul Democrat Liberal am susținut și susținem descentralizarea administrației românești. Stă dovadă proiectul pe care l-am elaborat în anul 2011, dar pe care nu am reușit să-l finalizăm și să-l implementăm în anul 2012, din motive pe care le cunoașteți: USL nu mai avea răbdare să vină la putere prin alegeri și a dărâmat guvernul!

Cu toate acestea, în proiectul pe care l-am elaborat, noi ne-am consultat cu societatea civilă, cu structurile care urmau a fi descentralizate și mai ales cu cetățenii. Am făcut studii de impact cu ceea ce se poate și ce nu se poate încă descentraliza. Nu poți elabora un proiect de o asemenea importanță "la secret", cum au procedat baronii din Uniunea Consiliilor Județene cu proiectul actual al vicepremierului Dragnea, și apoi să-l bagi pe gâtul unei națiuni, doar de dragul de a-i răsplăti pe Oprișan, Mazăre, Constantinescu, Nicolescu etc.

Eu cred că majoritatea de care dispuneți dumneavoastră în Parlament va fi argumentul crucial pentru a aduce acest proiect aici, unde îi este locul, în Parlament, pentru a ne consulta cu toți actorii implicați și a legifera nu pentru baronii evocați, ci pentru viitorul unei națiuni.

Vă mulțumesc.

Deputat PDL de Constanța, Florin Gheorghe.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Real Media Eugen Constantin Uricec - declarație politică intitulată: Absorbția fondurilor europene trebuie să crească;

Domnul deputat Eugen Uricec și se pregătește doamna deputat Cristina Nichita din partea aceluiași grup parlamentar, adică al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Real Media  

Domnul Eugen Constantin Uricec:

Domnule președinte,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Absorbția fondurilor europene trebuie să crească".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Zilele trecute, domnul Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene, ne aducea o veste extrem de bună, în legătură cu creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile, peste procentul de 25% din totalul celor aflate la dispoziția României.

Este de departe o performanță ce trebuie apreciată și susținută, luând în calcul faptul că, atunci când am preluat guvernarea, majoritatea programelor operaționale sectoriale erau blocate indefinit în timp. Ar trebui să reamintim tuturor gurilor rele eforturile care s-au făcut pentru ca fiecare program sectorial să fie deblocat, prin înlăturarea tuturor anomaliilor moștenite. Astăzi, toate programele funcționează la turație maximă, iar beneficiile ajutorului european sunt resimțite în toată România: de la infrastructura de transport, la mediu, la administrații locale și dezvoltare rurală și până la formarea resurselor umane.

Cu toate acestea, procentul de 25% este încă un procent care trebuie să ne îndemne spre a-l depăși. Știm cu toții că România și românii nu au avut expertiza necesară în implementarea proiectelor cu finanțare externă. Știm cu toții că procedurile sunt destul de birocratice și cei mai mulți dintre potențialii beneficiari abandonează înainte de a accesa aceste resurse. Mai știm că administrațiile locale nu sunt suficient de informate și pregătite în a solicita și utiliza în interesul comunităților locale aceste fonduri.

Așadar, acum, la încheierea exercițiului bugetar 2007-2013, suntem obligați să tragem linie și să evaluăm deficiențele sistemului și piedicile majore care au stat în calea unei absorbții de peste 60%. Acum este momentul să pregătim și să informăm corect și transparent pe toți potențialii beneficiari asupra oportunităților de finanțare care vor urma în perioada bugetară 2014-2020.

Nu cred că mai este cineva care să conteste utilitatea și necesitatea accesării și absorbției fiecărui euro pus la dispoziția României. Nu cred că mai este cineva care să nu știe că proiectele din fonduri europene aduc cu ele locuri noi de muncă, resurse bugetare suplimentare, dezvoltare și modernizare pentru România și rate mai mari de creștere economică. Personal, consider că investițiile în educație și formarea continuă, în realizarea coridoarelor de infrastructură, în modernizarea exploatărilor agricole și în creșterea competitivității economice a IMM-urilor românești trebuie să reprezinte prioritatea finanțărilor viitoare.

Nu cred că mai este suficient timp de polemici, nici de vânători de vinovați, ci cred cu putere că timpul pe care îl mai avem la dispoziție trebuie utilizat la maximă intensitate pentru pregătirea structurilor instituționale și a beneficiarilor, pentru ca următorul exercițiu bugetar să fie un real succes pentru România.

Vă mulțumesc.

Deputat PSD, Uricec Eugen Constantin.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Cristina Nichita - declarație politică cu titlul: Apel la Ministerul Educației;

O invit la microfon pe doamna deputat Cristina Nichita din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și se pregătește domnul deputat Sorin Teju din partea Grupului parlamentar PNL.

Aveți cuvântul, stimată colegă.

Video in format Real Media  

Doamna Cristina Nichita:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează: "Apel la Ministerul Educației".

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Vreau astăzi ca, pornind de la o chestiune particulară, care mi-a fost adusă la cunoștință de un grup de profesori și învățători de la Școala Gimnazială Specială "Constantin Păunescu" din Iași, să fac un apel la responsabilitate și la grijă față de cadrele didactice, în general, și față de cei care se ocupă de copiii cu dizabilități, în special.

Pentru început, dați-mi voie să spicuiesc din metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar în anul școlar 2013-2014:

"Cadrele didactice titulare în învățământul special (...) care nu au specializări în concordanță cu Centralizatorul, au obligația de a urma programe de conversie profesională pentru dobândirea unei noi specializări și/sau ocuparea de noi funcții didactice, studii universitare sau postuniversitare cu durata de cel puțin un an și jumătate, aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului - studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, cu specializări în: psihopedagogie specială, psihologie, pedagogie ori studii universitare de masterat în domeniile psihologie sau științele educației, în concordanță cu Centralizatorul pentru învățământ special".

În aparență, această prevedere este una care asigură rigoare și profesionalism într-un domeniu extrem de sensibil și, privită din punct de vedere al elevilor acestor forme de învățământ, nu poate aduce decât lucruri bune. Privită însă din punctul de vedere al profesorilor, metodologia este mai mult decât îndoielnică, fiindcă, în chip concret, ea îi obligă pe profesorii care funcționează deja în domeniu să mai facă încă un program de masterat. Situația e cu atât mai paradoxală cu cât mulți dintre semnatarii documentului care a ajuns la biroul meu parlamentar de la Iași sunt deja titulari pe posturile respective și se ocupă de copiii cu dizabilități. Într-un fel, această modificare legislativă vine să pună în umbră activitatea lor de până acum și e cumva ca o afirmare a faptului că - hai să folosesc o exprimare colocvială - nu și-au făcut treaba cum trebuie.

Trecând peste această nuanță, ajungem însă la o problemă concretă și mult mai gravă. Privind la lista cursurilor pe care ar trebui să le facă acești oameni, se remarcă, pe de o parte, faptul că acestea nu sunt deloc reprezentate la nivelul capitalelor de județ. Iașiul, care este al doilea centru universitar al țării, nu poate oferi asemenea cursuri, ele fiind disponibile doar la o universitate bucureșteană sau în străinătate. Este greu să condamni niște oameni care au familie și trăiesc dintr-un salariu de profesor să meargă timp de minimum trei semestre universitare să petreacă măcar o jumătate de săptămână la București. Pe de altă parte, costul unor asemenea studii nu poate fi suportat în niciun fel de profesori, a căror poziție în piramida salarială din România este cunoscută de toată lumea.

Cel mai grav lucru este însă că, având masterat sau nu, acești oameni fac o muncă extrem de delicată și de specializată, în care experiența este mult mai importantă decât în alte domenii. Chiar presupunând că în 2017, termenul-limită pentru absolvirea cursurilor cerute de metodologie, vom avea cadre școlite corespunzător care să le ia locul - lucru de care eu mă îndoiesc sincer! Noul personal va avea nevoie de ani întregi pentru a acumula experiența necesară și nu prea va mai avea de la cine să învețe lucrurile practice, dar care individualizează fiecare meserie. Și ce vom face atunci cu copiii cu dizabilități? Îi vom pofti acasă fiindcă am hotărât noi brusc faptul că profesorii pe care i-au avut până acum au devenit incompetenți?

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt convinsă că situația descrisă de mine aici nu e singulară și ea se regăsește și în alte domenii afectate de reforme. Este însă de datoria noastră să facem legi sau să cerem ministerelor să elaboreze reglementări care să înlesnească activitatea de perfecționare a personalului aflat deja în asemenea posturi. Nu e nimic rău să înveți, nu ești niciodată prea bătrân ca să înveți, dar e de așteptat de la acela care îți modifică parametrii muncii să îți dea ocazia să te perfecționezi fără a împrumuta bani de la bancă și fără să te mute din localitatea de domiciliu.

Fac deci un apel la Ministerul Educației, în acest caz concret, dar și la alte foruri abilitate să dea o cât mai mare atenție felului în care reformele administrative îi afectează pe salariații angajați cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată și care sunt titulare pe post. Să nu uităm că scopul oricărei reforme este obținerea unui sistem bun și funcțional, populat de oameni, și nu a unui sistem perfect, dar pustiu.

Vă mulțumesc.

Cristina Nichita, deputat PSD Iași.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Real Media Sorin Teju - declarație politică: Promovarea elitelor din toate domeniile de specialitate reprezintă rețeta pentru dezvoltarea unei societăți libere și a unui mediu meritocratic;

Domnul deputat Sorin Teju, din partea Grupului parlamentar PNL, și ultimul vorbitor, domnul deputat Cosmin Necula, din partea Grupului parlamentar PSD.

Video in format Real Media  

Domnul Sorin Teju:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Promovarea elitelor din toate domeniile de specialitate reprezintă rețeta pentru dezvoltarea unei societăți libere și a unui mediu meritocratic".

În calitatea mea de reprezentant al Partidului Național Liberal, militez pentru o societate liberă și pentru promovarea valorilor pe domenii de specialitate. Încurajez performanța și competiția și sprijin cetățenii care reușesc prin forțele lor proprii să devină modele demne de urmat.

În consecință, urmând această filozofie, nu pot decât să aplaud curajul dovedit de Cristian Sabbagh și de echipa sa în operațiunea de salvare a unui grup de 33 de muncitori români din Libia. Puțini sunt cei ce reușesc să-și transforme meseria într-o pasiune și o luptă constantă pentru un set de valori etice și morale cărora li se dedică în totalitate.

Având în vedere climatul politic din Libia, avântarea într-un astfel de mediu pentru descoperirea și raportarea adevărului reprezintă asumarea unui risc enorm. De aceea, consider că această operațiune trebuie privită într-o lumină pozitivă și trebuie dată exemplu cu orice ocazie ca un act de patriotism și de profesionalism pur.

De asemenea, după cum am afirmat în deschiderea unui festival anual din Vălenii de Munte, solicit numirea lui Cristian Sabbagh cetățean de onoare al acestui oraș, tocmai pentru a promova elitele, cu atât mai mult cu cât acestea fac cinste colegiului pe care îl reprezint, Colegiul 5, Prahova.

În concluzie, doresc să felicit și pe această cale contribuția lui Cristian Sabbagh și a întregii echipe și conduceri Kanal D pentru curajul de care au dat dovadă și încurajez astfel de realizări în vederea promovării elitelor cu care în mod cert trebuie să ne mândrim.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL de Prahova, Sorin Teju.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Cosmin Necula - declarație politică cu subiectul Carnetul de sănătate al copilului;

Penultimul vorbitor, Cosmin Necula.

Și ultimul, chiar ultimul va fi domnul deputat Ninel Peia, din partea Grupului parlamentar PSD.

Te rog, Cosmine, scurtează cât poți de mult.

Video in format Real Media  

Domnul Cosmin Necula:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Carnetul de sănătate al copilului".

Sănătatea copiilor noștri este întotdeauna cea mai importantă. Cu toții ne dorim ca ei să beneficieze în deplină siguranță de actul medical începând cu primele ore de viață. Lipsa unui document în care să se regăsească toate informațiile despre dezvoltarea și starea de sănătate a copilului îngreunează munca medicilor și pun părinții în situația de a nu cunoaște informațiile despre copil de-a lungul timpului.

Acestea sunt o parte din motivele pentru care această inițiativă legislativă pe care o să v-o prezint prevede ca nou-născutul să primească un carnet de sănătate în care medicul pediatru, medicul de familie să poată nota toate informațiile privind evaluarea dezvoltării copilului și a stării sale de sănătate.

Carnetul de sănătate al copilului reprezintă și o sursă de informații pentru părinți, prin informațiile predictive ce sunt oferite acestora cu privire la necesitățile medicale ale copilului. Practic, foarte multe dintre afecțiunile pe care copiii le au sunt cauzate de o lipsă acută de informații cu privire la necesitățile pe care aceștia le au, cât și de potențialul patogen la care sunt expuși copiii, în contextul în care nu se fac controale periodice sau nu se efectuează vaccinările specifice vârstei.

Principiul pe care acest document de natură medicală acționează este unul pur profilactic și încurajează cultura medicală a părinților, ce trebuie conștientizați cu privire la necesitățile medicale ale copiilor.

Un alt rol al carnetului de sănătate al copilului este susținerea concretă a actului medical, a medicului pediatru, care în cazul prezentării copilului va reuși să aibă o imagine generală cu privire la evoluția stării de sănătate, intervenții suferite de acesta și măsuri medicale aplicate.

Prezența acestui carnet de sănătate reprezintă o stare de normalitate pentru celelalte țări europene, Italia, Germania, Spania, care posedă acest tip de document medical chiar sub formă elaborată, menită să asigure părintelui o cantitate de informații ce-l va ajuta pe acesta să-și crească copilul într-un mediu sănătos.

Impactul bugetar nu este, deoarece achiziția acestor carnete de sănătate se va face de către unitățile medicale specializate, pe baza predicțiilor efectuate și raportat la anul anterior. Vor fi predate maternităților și ulterior vândute părinților, având doar un adaos comercial de maximum 5%.

De asemenea, se poate spune că beneficiile bugetare ale acestui document vor fi cuantificate prin scăderea numărului de servicii medicale ce nu vor mai fi efectuate, deoarece prevenția oferită va determina o scădere a numărului de adresări în domeniul pediatric.

Profilaxia reprezintă principala armă a medicinei, iar menținerea unei evidențe corecte a stării de sănătate și a necesităților medicale specifice copiilor va reprezenta un avantaj pentru noile generații de copii și părinți.

Vă mulțumesc.

Cosmin Necula, deputat de Bacău.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Ninel Peia - declarație politică intitulată: A venit ceasul ca România să se ridice în sprijinul fraților de peste Prut;

Ultimul vorbitor, domnul deputat Ninel Peia.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Real Media  

Domnul Ninel Peia:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Declarația politică este intitulată: "A venit ceasul ca România să se ridice în sprijinul fraților de peste Prut".

Știți cu toții că, duminică, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău zeci de mii de români de dincolo de Prut s-au strâns ca să declare public dorința de aderare la Uniunea Europeană și să denunțe intenția comuniștilor moldoveni de a readuce țara, economic, dar și politic, în sfere de influență și decizie străine sufletului acestui neam. A fost, probabil, cel mai important miting de la Chișinău din ultimii ani. Populația, societatea civilă și cetățenii responsabili care doresc un viitor stabil și prosper au ieșit în stradă ca să își revendice apartenența la Europa, să ceară o șansă corectă aspirațiilor spre o societate condusă de principiile occidentale.

Aceasta este cauza pentru care cred că a sosit vremea ca România să își limpezească poziția față de Chișinău, să se solidarezeze cu frații noștri și să militeze deschis și fără echivoc în favoarea integrării Moldovei în Uniunea Europeană.

Cred, de asemenea, că pentru această cauză este nevoie de această dată ca politicienii români de orice culoare și ideologie să dea un semnal puternic care să vină în sprijinul năzuințelor românilor de peste Prut.

Mai cred că această poziție ar trebui susținută public până la începerea Summitului de la Vilnius din 28-29 noiembrie, când se așteaptă parafarea Acordului de asociere (AA) cu Uniunea Europeană și a Acordului de liber schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Să fiu limpede: aici nu este vorba de a sfida sau a lucra împotriva intereselor Moscovei, ci despre susținerea dreptului la autodeterminare a românilor de peste Prut, principiu de bază al democrației adevărate.

Nu cred că se mai poate pune problema ca o minoritate, mă refer aici la admiratorii doctrinelor radicale, să aibă puterea de a subjuga majoritatea proeuropeană de la Chișinău.

Vă mai amintesc un lucru: duminică, la Chișinău, s-a strigat "Unire". Păi integrarea în UE nu este altceva decât unire, unirea cu marea familie europeană.

Haideți să construim împreună un viitor pentru toți românii. Avem puterea să recunoaștem că a venit vremea să arătăm că am atins maturitatea politică cerută pentru decizii cu valoare europeană.

Așadar, închei prin a face un apel la susținerea unei poziții politice în sprijinul fraților de peste Prut, o poziție de care să nu ne fie rușine în viitorul apropiat sau mai îndepărtat.

Haideți să facem istorie și să nu fim judecați de istorie!

Vă mulțumesc.

Ninel Peia, deputat PSD.

 
Video in format Real Media  

Domnul Ioan Oltean:

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Domnilor colegi,

Încheiem aici lista celor care și-au exprimat dorința de a se pronunța de la microfonul Camerei cu o declarație politică în favoarea stau în defavoarea Guvernului Ponta.

Pe lângă cei 28 de colegi care s-au perindat pe la microfonul Camerei, mai avem, stimați colegi, încă 85 care au depus în scris declarațiile politice. A fost o zi extrem de fructuoasă.

Dați-mi voie să-i nominalizez pe aceștia.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnii deputați: Ion Stan, Sorin Grindeanu, Florin Buicu, Manuela Mitrea, Vasile Popeangă, Vasile Mocanu, Laurențiu Nistor, Iuliu Nosa, Florin Pâslaru, Natalia Intotero, Angel Tîlvăr, Cătălin Tiuch, Sorin Stragea, Ion Călin, Dorel Covaci, Dumitru Chiriță, Aurelia Cristea, Vlad Cosma, Andrei Dolineaschi, Cătălina Ștefănescu, Ionuț Vulpescu, Mircea Drăghici, Ioan Stan, Ciprian Nica, Adrian Mocanu, Marian Enache, Neculai Rățoi, Ion Bălan, Eparu Ion, Dan Tudorache, Viorel Dragomir, Marian Ghiveciu, Ion Melinte, Violeta Tudorie și Dima Toader au susținut Guvernul în scris prin declarațiile depuse.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a avut o prezență a următorilor deputați prin declarații depuse în scris: Sorin Teju, Grațiela Gavrilescu, Ștefan Băișanu, Mihai Donțu, Gheorghe Dragomir, Mihai Lupu, Verginel Gireadă, Paul Dumbrăvanu, Daniel Iane, Ioan Tămâian, Mircea Cazan, Raluca Ispir, Alexe Florin, Thuma Hubert, Mircea Roșca, Anton Doboș, Mircea Dolha, Raluca Surdu, Laurențiu Țigăeru, Dan Simedru, Daniel Iane, Costel Alexe, Carmen Hărău, Dorin Ursărescu, Anton Marin și Maria Grecea.

Partidul Conservator, domnii deputați: Bogdan Liviu Ciucă, Constantin Avram, Ion Diniță, Aurelian Ionescu, Ovidiu Alexandru Raețchi, Cezar Cioată au depus și ei declarațiile în scris.

Opoziția a fost reprezentată astăzi prin Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, deputații: Mircea Man, Sanda Ardeleanu, Daniel Geantă, Ioan Balan, Florin Secară, Iulian Vladu, Liviu Matiuța, Florin Gheorghe, Maria-Andreea Paul, Claudia Boghicevici, Cornel Sămărtinean, Mircia Muntean, Ioan Oltean, Raluca Turcan care au depus declarațiile în scris, precum și domnul deputat Clement Negruț, de la grupul parlamentar fără apartenență, precum și Ioan Dumitru, Marioara Nistor din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu.

Statistic, a fost o zi foarte bună, stimați colegi, așa cum vă spuneam, 28 de deputați și-au prezentat declarațiile de la pupitrul Camerei, 21 din partea puterii, 7 din partea opoziției. În scris, 85 de deputați au depus la secretariat declarațiile, 67 din partea puterii, 16 din partea opoziției.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă mulțumesc pentru participarea dumneavoastră la prima parte a ședinței de astăzi.

Vă doresc tuturor o zi bună.

Ne revedem peste aproximativ, știu eu, 5-6-7 minute, pentru a dezbate problemele înscrise pe ordinea de zi.

Să aveți cu toții o zi minunată!

Doamne ajută!

 
   

(Următoatrele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Gheorghe Emacu - intervenție ce are ca temă 17 noiembrie - Ziua mondială a comemorării victimelor accidentelor rutiere;

Domnul Gheorghe Emacu:

"17 noiembrie - Ziua mondială a comemorării victimelor accidentelor rutiere"

Trăim într-o lume în care transportul este imperios necesar funcționării societății. Transportul, fie el naval, aerian, feroviar sau rutier a permis, începând cu revoluția industrială, să evoluăm rapid și fiecare individ să ajungă oriunde își dorește, în decursul a doar câteva ore.

Cu toate progresele realizate în acest domeniu, transporturile nu sunt scutite de riscuri. Fiecare călătorie prezintă un anumit grad de pericol, iar în unele cazuri putem vorbi chiar despre riscul de pierdere a vieții. Din păcate, acest risc este unul real în destul de multe state, inclusiv în România.

De aceea, la ședința din 26 octombrie 2005, a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, statele membre și comunitatea internațională au declarat cea de-a treia duminică din luna noiembrie a fiecărui an ca fiind Ziua mondială de comemorare a victimelor accidentelor de circulație și de aducere a omagiului victimelor accidentelor rutiere și familiilor acestora.

După această dată, din ce în ce mai multe state de pe toate continentele comemorează această zi. Ea a devenit, astfel, un element important în cadrul eforturilor ce se întreprind la nivel mondial pentru îmbunătățirea securității rutiere.

Este o bună ocazie pentru a atrage atenția asupra amplorii prejudiciilor economice și sociale pe care le cauzează accidentele de circulație pe șosele și de a aduce un omagiu victimelor, dar și serviciilor de intervenție ce acționează în astfel de situații.

Conform statisticilor ONU, în 2012, circa 1,2 milioane de oamenii și-au pierdut viața în accidente de circulație, iar circa 90% din acestea au avut loc în țările cu venituri mici și mijlocii.

În România, potrivit statisticilor poliției rutiere, în fiecare an, peste 2.000 de persoane își pierd viața în accidente de circulație. Deși trendul general al accidentelor rutiere și al deceselor este în scădere, cifra este îngrijorător de mare, mai ales dacă ne gândim că aceasta echivalează cu populația unei comune. Practic, în fiecare an din România mai dispare câte o comună.

La nivelul județului Iași, în primele 9 luni ale acestui an s-au produs 600 de accidente de circulație, dintre care 225 de accidente grave, în care și-au pierdut viața 39 de persoane.

Conducerea sub influența alcoolului, precum și viteza neadecvată la situația meteo sau la condițiile de drum rămân principalele cauze de producere a accidentelor rutiere. Acestea, însă, sunt însoțite de factorii ce țin de infrastructura învechită, lipsa mai multor benzi pe sens și mai ales lipsa autostrăzilor. Nu mai departe de anul trecut s-au înregistrat 9.336 de accidente care au avut astfel de cauze, conform poliției române.

Pietonii reprezintă și ei o componentă semnificativă a participanților la traficul rutier. Peste 800 dintre accidentele de anul trecut s-au produs ca urmare a neacordării priorității pe trecerea de pietoni, din care 743 au rezultat cu vătămări corporale. Unele dintre acestea sunt cauzele lipsei marcajelor și indicatoarelor sau a amenajărilor pietonale corespunzătoare, sarcini ce revin autorităților locale și, respectiv, administratorilor drumurilor.

Această zi de comemorare trebuie să ne aducă aminte că oameni dragi nouă au dispărut victime ale unor accidente de circulație. Să ne amintim numai unele dintre valorile culturii țării noastre, precum: Ion și Doina Aldea-Teodorovici, Teo Peter și Laura Stoica, care și-au găsit sfârșitul în accidente rutiere.

Fac un apel la toți cei care sunt chemați să decidă asupra modificărilor propuse la Codul rutier să aibă în vedere ca măsurile pe care le promovează să fie de natură să reducă numărul victimelor accidentelor rutiere, fără însă a leza mobilitatea atât de necesară în condițiile secolului XXI.

Fac apel, totodată, la solidaritate și amintesc că atât timp cât modernizarea infrastructurii rutiere și construirea de autostrăzi întârzie, suntem cu toții, zi de zi, expuși unui risc.

  Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică despre Abandonul școlar;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Abandonul școlar"

Revin în atenția dumneavoastră cu o problemă căreia îi acord o mare importanță, aceea a abandonului școlar. Cu toate modificările de ultimă oră sau, mai bine zis, cu alte modificări la modificări, învățământul românesc se află într-o bizară degringoladă.

Calitatea din educație, reabilitarea unităților de învățământ, informatizarea școlilor, programele de perfecționare continuă a dascălilor, restructurarea procesului de predare și instruire a elevilor rămân doar simple notițe pe hârtie, cu pretenții de "valori legislative". Această situație se confirmă pe zi ce trece, deoarece de la o lună la alta crește vertiginos abandonul școlar, neexistând, cel puțin pentru moment, nicio situație de scăpare.

Reforma în învățământ nu a reușit să stopeze sau măcar să diminueze rata abandonului școlar, care a ajuns la cote alarmante. Calitatea vieții, gradul de cultură al părinților, nivelul de trai și alte aspecte participă și ele la încurajarea elevului de a renunța la școală încă din ciclul primar.

Este foarte adevărat că în ultima perioadă s-au depus eforturi pentru sporirea calității în învățământ, însă se pare că programele educaționale, pentru a fi eficiente, trebuie să depășească granițele unităților de învățământ și să pătrundă în universul de acasă al copilului, în cadrul familial și în mediul în care acesta se formează ca structură umană.

Personalul didactic s-a văzut ineficient, în condițiile în care întreaga lor activitate s-a axat pe elevul din bancă, și nu pe copilul pe care îl așteaptă acasă munca și alte responsabilități. În unele zone preponderent rurale, accesul la educație este îngrădit de însăși mentalitatea părinților care încă mai consideră școala o formă ineficientă și fără perspectivă pentru viitor.

Ca să ne alăturăm efortului Comisiei Europene, trebuie să facem și noi sacrificii și să investim în viitorul tinerilor noștri - un prim-pas este înlăturarea lipsei de perspectivă privind angajarea după terminarea studiilor, în special în zonele unde acest concept a determinat copiii să trudească alături de părinți.

Inspectorii școlari, aflați în controale prin diversele unități de învățământ, au fost asaltați de părinți și au înregistrat nemulțumirile acestora. În primul rând, nemulțumirile sunt legate de: lipsa unor spații suficiente pentru a oferi spații de semiinternat, de programele școlare foarte încărcate, de numărul mare de ore pe săptămână, de cantitatea mare de teme, de mobilierul vechi și degradat, de iluminatul public în zona școlii, de lipsa de deschidere a unor profesori în relațiile cu elevii, de lipsa cabinetului medical și stomatologic.

Trebuie intervenit prin măsuri și programe care să preîntâmpine și să genereze soluții rapide pentru ca acest fenomen al abandonului școlar să fie redus și ținut sub control. Este de datoria noastră să avem copii educați, pentru că ei sunt viitorul societății noastre.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Cronica unei morți anunțate;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cronica unei morți anunțate"

Politicienii plâng și deplâng moartea culturii românești ca în "Moartea căprioarei". Guvernul subordonează Senatului Institutul Cultural Român și taie de la sănătate pentru a pune în buzunarele majorității.

Ce dacă stau bolnavii de cancer fără medicamente. Este mai important ca acei bieți artiști de la Senat - "noaptea veseli, ziua triști"- să aibă bani pentru ca USL să fie reprezentat cu noi și noi "succesuri".

Sunt vremuri bolnave în care doctorii români sunt tratați drept felceri în scheciul TV, cu pretenții de guvernare, regizat de marele dottore.

Ne-am săturat de "profesioniștii" de partid ai guvernărilor postcomuniste. Ne-am săturat de faptul că noi numim oameni fără competențe, ce trec doar la proba neputinței și a orbecăielii, proba funcționării fără orizont, fără program, fără nimic. Tot ce se atinge de buget este numit sau direcționat politic, mai ales în criza și "foamea" de astăzi.

Din impostură și din incompetență nu se iese ca din gripă, adică stând în pat. Planul de țară a acestei națiuni trebuie scos la lumină. Așteaptă de 25 de ani.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Cum ne furăm căciula?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cum ne furăm căciula?"

În timp ce bugetul sănătății e tăiat fără milă, Agenția Domeniilor Statului are de recuperat de la persoane fizice și companii în jur de 85 de milioane de euro. 85 de milioane de euro sunt redevențele, arendele sau chiriile pe care cei care exploatează pământul acestei țări, în urma unor contracte cu statul, ar fi trebuit să le plătească. Unele dintre acestea, mai precis 38%, nu sunt plătite de peste 10 ani.

Este remarcabil că pe primul loc, cu 99 de milioane de lei neplătite, este firma unui președinte de partid aflat la guvernare și totodată președinte de consiliu județean

Mă întreb, doar, câți dintre noi, dacă nu ne-am plăti lumina, întreținerea, căldura sau taxele și impozitele, am putea sta câte zece ani fără a fi vizitați de organele statului,

Poate că nu e doar o coincidență că rectificarea bugetară negativă de 3 miliarde de lei este apropiată ca valoare datoriilor politicienilor către ADS.

Faptul că acest Guvern nu rezolvă aceste probleme este un nou semnal că trăim în țara nimănui și că este momentul unui nou plan de țară.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - De ce am crede oficialitățile?!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"De ce am crede oficialitățile?!"

Am aflat verdictul despre cauza cutremurelor de la Galați. Instituțiile dependente de putere spun că e vorba de mișcările tectonice. Localnicii spun că nu. Ei sunt convinși că sunt mințiți și dau vina pe cauza antropică: exploatările petroliere din zonă.

Nu am căderea ți nici intenția de a-i contrazice, dar este cert că suspiciunile au fost alimentate de desele răzgândiri privind gazele de șist, precum și de demiterea intempestivă a directorului Institutului Geologic Român.

Al doilea lucru cert este neîncrederea românilor în verdictele oficialităților. De 23 de ani minciuna a rămas aceeași, iar nerespectarea promisiunilor electorale a sădit în mintea și în sufletele românilor multe suspiciuni.

Al treilea lucru cert este fractura între autorități și popor. Românii văd un act de guvernare inept și clientelar, cu reglementările făcute cel mai adesea doar pentru a-i avantaja pe unii, iar printre două asalturi asupra justiției și libertății presei se conturează tot mai clar noul partid unic și noua nomenclatură.

Suspiciunea față de stat este efectul discursului public și al politicilor din ultimii douăzeci de ani. Li s-a spus oamenilor să nu aștepte nimic de la stat, să înoate sau să piară, să nu creadă că au drepturi împotriva intereselor celor mari. Li s-a spus că sunt puturoși, asistați, incompetenți, needucați și oamenii au înțeles că trebuie să se apere singuri și să-și apere micul avut și micile interese singuri, împotriva oricăror riscuri, deoarece statul nu intenționează să-i apere cu nimic.

Fiecare pe cont propriu, aceasta a fost politica pseudopoliticienilor. Acest lucru s-a acutizat în actuala guvernare, în care statul a devenit jandarmul care apără doar interesele companiilor străine.

Doar pentru aducere aminte ... din vorbele de aur ale autorităților: "Calculele potențialelor riscuri, din cauza pandemiei de gripă, indică o rată de deces de sub 0,1%, ceea ce înseamnă că România ar trebui să fie pregătită să trateze și, eventual, să-și asume circa 3.300, până la 6.000 de posibile decese", a declarat Adrian Streinu-Cercel.

Realitatea a fost cu totul alta și exemplele pot continua. De ce am crede oficialitățile?!

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Dezastrul continuă;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Dezastrul continuă"

Ne-ați zis că nu există rău mai mare ca guvernarea Boc, dar acum ne demonstrați în fiecare zi contrariul. Ați întors pe dos propriul program de guvernare și încă mai sperați să mai amăgiți poporul cu promisiuni mincinoase la televizor. Și asta în timp ce legile mele ce prevăd alocarea a 6% din PIB pentru sănătate și dublarea salariilor rezidenților sunt blocate în Parlament de această majoritate toxică.

Economia însă nu poate fi manipulată și nici nu se uită la televizor. Rectificarea bugetară negativă a dat o lovitură letală tocmai ministerelor cu cel mai puternic impact social, iar cifrele arată tot mai rău. Încasările înregistrează un deficit de 3 miliarde, iar măsurile de relansare economică, prin reducerea fiscalității, birocrației și corupției, au rămas doar la nivelul promisiunilor de campanie. Și în această guvernare "înțeleaptă" marile proiecte s-au concretizat doar în prăbușirea mediului de afaceri și reducerea investițiilor străine la nivelul anilor ‘90. Evaziunea fiscală explodează și tentația muncii la negru este uriașă, deoarece pentru fiecare sută de lei dată angajatului cei care creează locuri de muncă trebuie să mai plătească încă 84 statului, ceea ce înseamnă că jumătate din fondul de salarii este luat de stat.

Românii nu stau să analizeze cifre, dar văd cum aceste cifre ne influențează viața de fiecare zi. Salariul nu ne-a crescut - cumpărăm cu aceeași bani mai puține lucruri față de acum un an, pentru că ceea ce v-ați făcut că ne dați cu o mână, ne-ați luat cu treizeci de noi taxe și impozite -, trăim cu frica locului de muncă, nivelul de trai e în cădere liberă și ne așteptăm la noi impozite și tăieri de pensii și salarii.

Chiar azi am vorbit cu cineva care are mama bolnavă și e internată în spital. În spitale e dezastru, cozile la urgență sunt infernale, mizeria e maximă, nu sunt materiale și nici personal, și totul se plătește. Pentru că nu mai sunt bani decât pentru cei obedienți, se modifică statutul spitalelor și se modifică programul de lucru în UPU, pentru a transforma pe cei ce lucrează la urgență în sclavi în satrapia ministerială. Pentru a asigura confortul și liniștea camarilei de partid ce conduce sănătatea se taie și lista bolilor pentru care poți să te internezi și se va ajunge să fie externați pe capete toți cei care sunt considerați că doar consumă "resursele" sistemului.

Doar pentru ministrul sănătății și pentru premier mai poate fi o surpriză faptul că salariații din sistem s-au săturat și au ieșit în stradă.

Morala: când nu te duci la vot e tot mai rău și e din vina noastră.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Guvernul încalcă de trei ori legea;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Guvernul încalcă de trei ori legea"

Mereu aceeași placă: nu sunt bani! Guvernul încalcă de trei ori legea în cazul profesorilor, elevilor și a bugetului alocat educației.

În Iași sunt 14 comune în care nu se mai decontează de ani de zile naveta profesorilor. Este o obligație legală, nu un moft al profesorilor.

Și elevii din rural sunt pedepsiți de puternicii zilei. Conform legii, elevii din mediul rural care urmează cursuri la licee din oraș au dreptul să li se deconteze transportul. Deși "unde-i lege, nu-i tocmeală", acest lucru nu e valabil pentru USL. Copiii nu mai vin la școală pentru că nu au bani de autobuz, iar mulți sunt amenințați cu exmatricularea pentru că au peste 40 de absențe, chiar dacă nu e vina lor.

Bugetul educației, de doar 3,2% din PIB, față de 6% cât ar fi legal, salariile mici, lipsa posibilității de pensionare anticipată pentru cadrele didactice care nu mai fac față stresului profesional sau cei 100 de euro pe care profesorii ar trebui să-i primească anual pentru cumpărarea de cărți de specialitate s-au aflat și ele pe lista nemulțumirilor.

E drept că există și soluții. Numai cu banii ce se aruncă pe un concert în Iași s-ar putea asigura transportul învățătorilor pe câteva luni bune, iar cei destinați așa-ziselor lucrări de înfrumusețare ar fi suficienți pentru ca elevii să nu mai frământe noroiul.

Mă interesează măcar anul în care aveți de gând să respectați legea, iar până atunci poate intrați într-o vacanță prelungită prin demisie.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Ministerul bolii;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ministerul bolii"

Cam așa ar trebui să se numească ministerul ăsta al sănătății, întrucât noul pachet de servicii medicale, marca Nicolăescu, a primit deja un titlu "Opriți dricul, mortul ăsta n-a dat plicul!"

Sistemul de sănătate e doar o altă rotiță care nu mai merge. Nu mai merge și e aproape gata. E vorba de un sistem care a fost tras pe linie moartă după 23 de ani de corupție, minciună, subfinanțare, nepotism, șantaj și manipulare.

Politicienii și cei care beneficiază de pe urma lor, indiferent de guvernare, sunt răspândiți la toate nivelurile sistemului medical, iar prada nu le mai ajunge. Facturile sunt multe și neachitate.

Ieșirea în stradă a medicilor nemulțumiți, a celor nemulțumiți de proiectele tip Roșia Montană ori gaze de șist sunt doar semne că românul s-a săturat și că oala dă în clocot.

Nemulțumiții au ieșit în stradă, dar pot ieși în stradă și medicii, și pacienții, și serviciile mortuare. Aveți impresia că acest Guvern se uită la vocea poporului?

Românii sunt la manifestații, iar Guvernul execută după bunul-plac. Domnul Nicolăescu va trage repede un discurs cu promisiuni și va cădea la pace cu tartorii din sănătate pe care îi va mulțumi cu proiectul-pilot de comercializare a spitalelor din România sau de bătând palma pe introducerea privatului în sistemul de urgență. Adică exact pe motivele pentru care românii au ieșit în stradă, iar domnul Arafat e tot acolo și semnează pe bandă rulantă și pentru achiziții centralizate și pentru instituirea cenzurii la Ministerul Sănătății pentru ca românii să nu poată afla cum banii le sunt direcționați către clientela de partid ce știe să aibă grijă și de domnul Arafat.

Am fost trădați chiar și de cei care ar fi trebuit să ne conducă. Aceștia au întors și celălalt obraz pentru a fi pupat de USL și au colaborat pentru a ajunge la putere. Privilegiile și interesele personale au fost prioritare. Nu a contat nici măcar o clipă realizarea unei noi legi a sănătății sau binele pacienților și colegilor din sistem.

Am fost trădați chiar și de cei care ar fi trebuit să ne conducă. Vine momentul, fie că i-am votat sau nu, în care le vom cere socoteală.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - România protestează;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"România protestează"

Guvernul TV nu are timp să vadă cum trăiesc românii. Între două promoții și o vizită de lucru pe agenda guvernamentală nu este loc pentru dialogul cu cei nemulțumiți.

Guvernul TV spune că presa este rea atunci când prezintă manifestările românilor drept proteste. Mai e puțin și vor încerca să ne convingă că de fapt dansăm hora fericirii pentru minunatele reușite guvernamentale.

Realitatea este alta pentru românul obișnuit. Taxele și impozitele cresc, metroul se scumpește cu 30%, dar pe cine deranjează, cine protestează, cine dă democratic jos Guvernul?

Încet, dar sigur, poporul prinde iar gustul protestelor și se opune la măsurile economice diforme ale actualei puteri. Soluții sunt, dar e nevoie de curaj și determinare pentru a ne redobândi demnitatea și pentru a da coaliției de guvernare acea palmă morală care să usture câte zile va mai avea.

Lipsa unei perspective este extrem de dăunătoare țării și reprezintă argumentul pentru care suntem ținuți în afara familiei europene. Vedem cu ușurință că România nu are un scop. De aceea nu ne mai interesează să vorbim de dreapta sau de stânga, ci esențial este un nou proiect național.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Sezonul distileriilor - o nouă victimă;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Sezonul distileriilor - o nouă victimă"

Explozia unui cazan de țuică a mai făcut o victimă. Un pacient de 72 de ani a ajuns în stare critică după ce capacul unui astfel de cazan a cedat, iar pacientul a fost împroșcat de borhotul care fierbea.

De la începutul "sezonului distileriilor" cel puțin 20 de pacienți au necesitat asistență de urgență în urma unor astfel de accidente.

Pacienții cu această patologie necesită protecție termică, suport respirator și volemic, profilaxie antitetanică, urmate de intervenție chirurgicală de urgență.

Prognosticul este rezervat din cauza sediului (față, gât, torace) și profunzimii acestor arsuri, vârstei și patologiei asociate, dar și condițiilor medicale de secol XVIII din Iași.

Pentru cei care își mai amintesc, înainte de desființarea Spitalului de urgență "Sfântul Ioan" toate aceste manevre se desfășurau în timp optim, pacienții erau primiți în echipa mixtă de medic de urgență, chirurg, plastician, anestezist și ajungeau direct în sala de operații, iar centrul de traumă pe care am reușit să-l înființez ar fi putut trata, azi, optim întreaga paletă de patologie traumatică în condiții de secol XXI.

Recomandăm prezentarea cât mai rapidă la urgențe după producerea unei arsuri, întrucât există riscul de complicații imediate și tardive, influențând chiar prognosticului vital.

Nu recomandăm utilizarea soluțiilor improvizate pentru că cele mai multe dintre ele îngreunează explorările și tratamentul, cresc riscul septic și complică evoluția multor afecțiuni.

Reamintim că în arsuri este indicată doar spălarea abundentă cu ser fiziologic sau apă călduță, precum și aplicarea unui pansament steril sau a unui prosop curat.

Sunt interzise "tratamentele" prin aplicarea de ulei, iaurt, frunze de varză, cerneală, sare, miere de albine, ce pot agrava leziunile, cresc riscul septic și îngreunează terapia arsurii, iar încercările de "neutralizare", mai ales în cazul varului nestins, duc adesea la formarea de compuși chimici cu putere de distrugere crescută.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Un alt motiv pentru introducerea educației pentru sănătate - 1.900 de localități vulnerabile;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un alt motiv pentru introducerea educației pentru sănătate - 1.900 de localități vulnerabile"

În România, 1.900 de localități au vulnerabilități privind poluarea cu nitriți, iar nouă dintre acestea sunt din Iași: Scânteia, Grajduri, Mironeasa, Voinești, Miroslava, Cristești, Mircești, Cotnari, Deleni.

Principala cauză a intoxicației cu nitriți și nitrați este poluarea apei din fântână, iar în majoritatea satelor și comunelor din România aceasta se datorează depozitării haotice a gunoiului de grajd sau amenajării necorespunzătoare a latrinelor din gospodărie.

Ea poate fi prevenită prin îmbunătățirea cunoștințelor privind utilizarea apei, precum și dobândirea de practici și abilități atât la nivel individual, cât și la nivelul familiei sau comunității privind gestionarea gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere, a utilizării fertilizanților și a pesticidelor, evaluarea toixicității apei de fântână, precum și crearea premiselor pentru dezvoltarea durabila.

Methemoglobinemia poate fi acută sau cronică, iar manifestările clinice depind de concentrația sangvină, rapiditatea instalării și reactivitatea individuală, dar între 3 și 15% apar modificările de colorație tegumentară (paloarea, tenta cenușie sau albastră). La 15-20%, cianoza este prezentă frecvent chiar dacă simptomatologia este redusă, dar la 25-50% apare cefalea, dispnea, palpitațiile și durerea precordială, fotofobia, astenia și sindromul confuzional, la 50-70% poate să apară statusul alterării mintale sau delirul.

Sugarii sunt cei mai susceptibili în a dezvolta manifestări clinice severe cu letargie, stupoare, comă, insuficiență cardiocirculatorie și deces.

De aceea, recomandăm mamelor care au sugari, dar și copii mici, să nu folosească apa de fântână pentru prepararea ceaiului, a laptelui praf sau a oricăror alimente și să-și procure apa din surse sigure. Totodată, e necesar să hrănească sugarii la sân cât mai mult posibil și să evite laptele de vacă.

  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Un taximetrist a fost înjunghiat în București - câți trebuie să mai moară?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un taximetrist a fost înjunghiat în București - câți trebuie să mai moară?"

Șoferul a fost înjunghiat, vineri seara, în plină stradă, în București, în urma unei altercații cu două persoane. Agresorii au reușit să fugă, iar taximetristul a fost transportat la Spitalul Universitar, în stare gravă. A avut noroc, alții nu au mai ajuns.

Vă întreb de câte breaking news-uri aveți nevoie ca să vă treziți și să votați legea ce prevede dotarea taxiurilor cu sisteme de alarmă și protecție, a căror costuri sunt deductibile din impozitul pe venit.

Daca ați fi lucrat vreodată în astfel de condiții sau dacă ați fi avut vreun frate, vreun prieten sau vreun cunoscut ucis în astfel de condiții, legea ar fi fost adoptată de urgență?

Câți șoferi trebuie să mai moară? Unul? Zece? O sută?

  Gheorghe Ciobanu - declarație politică cu tema: Execuția bugetară pe 2013, infinit mai bună în timpul Guvernului Boc;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Execuția bugetară pe 2013, infinit mai bună decât în timpul Guvernului Boc"

În ultima perioadă, la nivelul opiniei publice din România a apărut un cor de bocitoare interesate care perorează cât este ziua de lungă despre "dezastruoasa execuție bugetară pe 2013". Dincolo de manipularea explicită cuprinsă în această afirmație, constat cu oarecare surprindere că au început să existe și membri ai majorității parlamentare care împrumută acest tip de discurs. Ceea ce este cu atât mai îngrijorător cu cât o astfel de atitudine se traduce printr-un semnal cum nu se poate mai negativ transmis către mediul de afaceri privat din țara noastră, dar și către posibilii investitori străini.

Înainte de a vorbi despre "dezastru", eu cred că am face mai bine să studiem datele care ne sunt puse la dispoziție deopotrivă de Ministerul Finanțelor, dar și de ANAF. Adevărul este că după 9 luni, din 2013, încasările bugetare au crescut cu 4,4% în termeni nominali. Dacă ne uităm la încasările fiscale, rezultatul este și mai spectaculos: avem un plus de 6,2%, semn că ANAF-ul nu s-a mișcat deloc atât de prost pe cât spun unii. Încasările în creștere vin în condițiile în care România nu a mai făcut importuri și deci au scăzut veniturile din taxele vamale, iar TVA-ul redus la 9% pentru pâine a început să-și facă efectul. Cheltuielile bugetare au crescut și ele cu 4,8%, în același interval de timp, dar asta și pe fondul faptului că anul acesta am mărit pensiile cu rata inflației și am reîntregit salariile. Ca să nu mai vorbim de faptul că a trebuit să începem să plătim datoriile făcute de Guvernul Boc prin împrumutul uriaș de 20 de miliarde de euro luat de la FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială.

Una peste alta, deficitul maxim pentru 2013 va fi de 2,5% din PIB, semnificativ sub cifra de 3% stabilită prin Pactul de Stabilitate și Creștere Economică, adoptat la nivelul Uniunii Europene. Doar 8 țări din totalul de 28 (27 + Croația) se pot lăuda cu acest lucru.

Dacă facem comparație cu ceea ce s-a întâmplat în anii trecuți în România, cifrele sunt și mai pozitive. Astfel, în 2012 deficitul bugetar a fost de 2,9%, cu Guvernul Ponta, ceea ce ne-a scos de sub procedura de "deficit excesiv" a Comisiei Europene. În 2011 Guvernul Boc, în cel mai bun an al său de creștere economică, a generat un deficit de 5,6%. În 2010, în pline tăieri bugetare, deficitul a fost de 6,8%, pentru ca în 2009 să atingem recordul de deficit de 9%. Prin comparație cu aceste rezultate ale guvernării PDL-Boc, execuția bugetară de pe primele trei trimestre din 2013 este infinit mai bună.

Le transmit celor din PDL să meargă mai ușor cu pianul pe scări când vorbesc de felul în care s-a construit bugetul pe 2013 și felul în care a fost acesta cheltuit. Nu au nici priceperea și nici căderea morală să facă aprecieri calitative de vreme ce, atunci când au fost la putere, au gestionat un veritabil dezastru bugetar.

Colegilor din USL le recomand ca, înainte să accepte de bună o idee enunțată de unii sau alții, să citească foarte bine cifrele publice ale Ministerului de Finanțe și ale ANAF-ului, s-ar putea să aibă surpriza să constate că lucrurile, în realitate, stau mai bine decât se așteptau. Și se întâmplă asta într-un an în care am mărit pensiile și salariile, dar și ajutoarele sociale, am scăzut TVA-ul la pâine și am obținut cea mai bună absorbție a fondurilor comunitare de la intrarea României în UE.

Închei această declarație politică într-o notă pozitivă: cifrele inițiale ale ANAF arată o îmbunătățire a colectării în octombrie 2013, față de lunile precedente. Pe de o parte, pentru că procesul de reorganizare a fost dus la bun-sfârșit cu bine de Gelu Ștefan Diaconu. Pe de altă parte, pentru că încep să apară efectele pozitive din reducerea TVA-ului la pâine - producția fiscalizată de făină a crescut cu 10% și cea de pâine cu 15% la două luni de la aplicarea acestei măsuri de Guvernul Ponta. Ceea ce înseamnă că se va acoperi și în veniturile bugetare scăderea medie cu 12% a pâinii. Un nou semn că ANAF-ul începe, încet-încet, să-și facă treaba.

În concluzie, sigur că ne-am fi dorit încasări bugetare mai mari decât cele pe care le avem confirmate în primele 9 luni, dar trebuie să fim realiști și să admitem că un deficit de 2,5% - pentru o țară care acum doi ani avea 5,6%, iar acum 4 ani un incredibil de rău 9%, - este un rezultat mai mult decât bun. Această reușită nu s-a produs pe fondul scăderii calității vieții românilor, ba, din contră veniturile acestora au crescut, în timp ce prețurile au stat pe loc.

  Adrian Gurzău - declarație politică: - Solicit Guvernului răspuns cu privire la preluarea datoriei de un miliard de euro provenită din «deficiențe în sistem» în legătură cu fondurile europene și acuz posibile fapte de favorizare a infractorului;

Domnul Adrian Gurzău:

"Solicit Guvernului răspuns cu privire la preluarea datoriei de un miliard de euro provenită din «deficiențe în sistem» în legătură cu fondurile europene și acuz posibile fapte de favorizare a infractorului"

Cea mai bună dovadă a faptului că cei care sifonează banii publici aparțin unor găști politice transpartinice care se înțeleg perfect, ne-o dă declarația ministrului fondurilor europene. Care "fonduri", când sunt la cel mai supercalifragilistic nivel de absorbție, când trebuie să returnăm un miliard de euro pentru nu știu ce deficiențe în sistem.

Ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, a declarat, joi, la Mediaș, că: "Nu puteam lăsa primarii să plătească pentru chestiuni făcute sau datorate sistemului de stat. Faptul că acei primari au dat drumul la o licitație pentru care au avut aprobare de la Agenția Națională de Achiziții sau de la o structură de management a statului, nu puteam să îi imputăm acestei primării un astfel de cost".

Așa că, în loc să plătească vinovații paguba, o vor plăti tot românii din buzunarul lor, deoarece Guvernul Uniunii Social-Liberale a hotărât ca datoria imensă să fie preluată de către bugetul de stat. Astfel se împușcă doi iepuri pe spinarea românilor: cei vinovați nu plătesc, iar Fondului Monetar Internațional i se dă o explicație cu privire la deficitul care va apărea în raportul de țară.

Rămânem și cu o nedumerire: parcă fondurile au fost blocate anul trecut. S-au făcut verificări, ajustări, apoi, în 2013, Victor-Viorel Ponta s-a lăudat pe toate televiziunile că a făcut nefăcutul și a deblocat venirea fondurilor. Ceea ce s-a găsit în neregulă, prin verificări, nu s-a plătit. De unde apar acum aceste noi "retrageri de fonduri"? De unde apar acum aceste "deficiențe în sistem", domnule ministru? Dintr-o dată ne trezim că am grevat bugetul statului cu o penalizare de un miliard de lei.

Pentru a nu acuza degeaba Guvernul USL de tentativă de direcționare a acestor bani către baroniile tradiționale, "Oprișan" și "Mazăre", îi solicit ministrului Eugen Teodorovici răspuns în scris cu privire la mecanismele care au dus la aceste "deficiențe în sistem": care sunt autoritățile locale (nume, prenume, oraș, județ, lucrare șamd) cărora li se pot imputa sumele provenite prin manipularea defectuoasă a fondurilor europene - dacă aceste situații nu concură faptei de fraudare a fondurilor europene, abuzului în serviciu șamd - și în temeiul căror legi sau acte normative acoperă Guvernul eventuale fraude cu fonduri europene, fapte de abuz în serviciu șamd?

  Adrian Gurzău - declarație politică: - Solicit stoparea practicii abuzive a Guvernului de a emite ordonanțe de urgență pe bandă rulantă;

Domnul Adrian Gurzău:

"Solicit stoparea practicii abuzive a Guvernului de a emite ordonanțe de urgență pe bandă rulantă"

Pe parcursul zilei de ieri, Victor-Viorel Ponta a fost înfrânt în numele legii și al legalității de două ori. Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională Ordonanța de urgență a Guvernului privind Codul insolvenței, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 a fost declarată neconstituțională pe cale judecătorească, în fața instanțelor. Curtea Constituțională a României a decis că sunt neconstituționale dispozițiile art.III alin.(2) și alin.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Lovitura cea mai dură vine de la declararea ca neconstituțională a Ordonanței de urgență a Guvernului privind Codul insolvenței pe invocarea art. 115 alin. (4) și alin. (6) din Constituție, în sensul că nu se justifică urgența adoptării ordonanței de urgență a Guvernului și că Guvernul nu poate adopta ordonanțe care afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului:

  • alin. (4) Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora.
  • alin. (6) Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Avocatul Poporului, pus de către USL, cu ocazia tentativei de lovitură de stat din vara anului 2012, a invocat în fața CCR doar articolele 1 alin. (5) și 15 alin. (2) - făcând o sesizare de dragul sesizării, jucând practic rolul de "grăjdan" al lui Ponta în fața Curții Constituționale, adică a fost sesizată Curtea, dar mai subțirel așa, încât aceasta să respingă sesizarea. N-a fost să fie așa și, practic, exact cum s-a exprimat ieri și președintele CCR, domnul Zegrean, Ponta a fost "agățat" cu această sentință. Practic, toate ordonanțele de urgență date de către acest Guvern, în regim de rafală, de s-a sesizat cu privire la acest aspect inclusiv Comisia de la Veneția, vor putea fi luate la puricat cu privire la dacă "se justifică urgența adoptării ordonanței de urgență a Guvernului" și dacă, atunci când au fost adoptate de Guvern, nu cumva aceste ordonanțe au afectat "regimul instituțiilor fundamentale ale statului". De aceea era așa de grăbit Victor Viorel Ponta să declare, în mod ticălos, că reprezentanții CCR ar încuraja evaziunea fiscală.

Poate ar trebui ca juriștii cu experiență în domeniul Constituției să înceapă să analizeze posibilitatea de a utiliza jurisprudența CCR legată de conflictele juridice de natură constituțională împotriva ordonanței de urgență a Guvernului emisă de regimul Ponta. Asta ar fi o nouă cale de atac care să scurtcircuiteze instituția politizată de către USL a Avocatului Poporului. Asta deoarece ordonanța de urgență a Guvernului intră în vigoare de la adoptare și oricum nu pot fi atacate decât de către Avocatul Poporului și numai după aprobarea lor ca lege. Numai că, între timp, ele produc efecte. Trebuie văzut care dintre aceste ordonanțe de urgență ale Guvernului au afectat sau pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului - cum s-a întâmplat, de altfel, chiar cu instituția Avocatului Poporului sau cu schimbarea președinților celor două Camere ale Parlamentului în vara anului 2012. Fără găsirea unei noi căi de atac, CCR nu poate să se pronunțe pentru că nu are cine să o sesizeze. Or, o cale ar fi invocarea art. 115 alin. (6) din Constituția României.

"Conflictul juridic de natură constituțională între autorități publice presupune acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor (Decizia 53/2005)."

Asta nu înseamnă că neg dreptul Guvernului de a emite ordonanțe de urgență. Cer doar respectarea legii și stoparea abuzului acestei practici.

  Angel Tîlvăr - declarație politică intitulată Lupta împotriva traficului de persoane - o preocupare a Parlamentului României;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Lupta împotriva traficul de persoane - o preocupare a Parlamentului României"

În data de 2 noiembrie 2013 a avut loc, la Berna, conferința internațională cu tema: "Stoparea traficului de ființe umane", organizată de către mișcarea elvețiană StopArmut 2015, care are drept obiectiv identificarea de măsuri concrete în lupta împotriva traficului de ființe umane.

La conferință au participat reprezentanți ai organizațiilor de profil elvețiene, înalți oficiali, precum consilierul federal responsabil pentru justiție și poliție, doamna Simonetta Sommaruga, dar și politicieni din alte state europene, precum: Germania, Bulgaria, Regatul Țărilor de Jos, România. Am participat la acest eveniment în calitate de membru al Grupului pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României.

Pe parcursul dezbaterilor am prezentat Raportul de evaluare elaborat de Grupul parlamentar român pentru combaterea traficului de persoane, România fiind singura țară din Europa care a realizat un astfel de raport. La conferință am răspuns la toate întrebările legate de traficul de persoane, dat fiind faptul că România este plasată în rândul țărilor de origine pentru multe dintre persoanele afectate de acest flagel.

Deoarece complexitatea fenomenului impunea o abordare integrată și multidisciplinară - care să reunească prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, protecția, sprijinul și asistența acordată victimelor, precum și evaluarea politicilor publice în domeniu - Parlamentul României a înființat, în martie 2009, Grupul parlamentar român pentru combaterea traficului de persoane. Totodată, a fost primul dintre parlamentele naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene care a inițiat o procedură menită să contureze parteneriatul și schimbul informațional dintre actorii relevanți din toate sectoarele administrației publice și societatea civilă, în scopul prevenirii și combaterii eficiente a traficului de persoane.

Grupul pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României a contribuit la activitatea comună de monitorizare, prevenire și combatere a traficului de ființe umane prin revizuirea propunerilor Uniunii Europene privind acest fenomen, fără angajarea procedurii de control cu privire la propunerile specifice.

În contextul cooperării cu Parlamentul European și parlamentele naționale, pentru publicarea anuală a unui raport comun privind traficul de persoane, Grupul a propus crearea unor canale de comunicare și organizarea de întâlniri cu omologii din parlamentele naționale și alți participanți cheie la prevenirea și combaterea traficului, precum și cu instituții ale Uniunii Europene și cu alte instituții relevante la nivel internațional.

Traficul de ființe umane, ca activitate criminală, alimentează munca ilegală sau clandestină, prostituția, exploatarea sexuală a femeilor și copiilor, traficul de organe. Înțelegerea fenomenului, în vederea combaterii sale, presupune nu numai un instrument de lucru, precum legea, care să reglementeze din punct de vedere penal definirea și incriminarea faptei în sine. O foarte bună cunoaștere a tuturor factorilor care determină existența traficului de persoane este esențială pentru găsirea și altor modalități de combatere, în afara celor penale. Prevenirea și combaterea diverselor forme ale traficului de persoane a descurajat promotorii traficului internațional de ființe umane, iar presiunea societății civile a determinat guvernele statelor lumii să ia măsuri individuale în acest sens, să regândească strategii regionale și globale de luptă împotriva infracționalității transfrontaliere de acest tip.

  Nicolae-Ciprian Nica - declarație politică despre strategia Guvernului în susținerea domeniilor de activitate din educație și sănătate;

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

În data de 4 iunie 2011, la sala Parlamentului, Uniunea Social-Liberală a lansat viziunea sa pentru educație. În discursul susținut în fața celor prezenți la eveniment, președintele PSD, Victor Ponta a afirmat că prioritățile viitorului Guvern USL vor fi: educația, educația, educația. Liderul USL a mai susținut atunci că fără educație tinerii nu pot dobândi valorile unui sistem social.

Și iată că după un an de guvernare, deja, se văd progrese majore în această direcție. Odată cu instalarea Guvernului Ponta pensiile și salariile au fost reîntregite; au fost deblocate angajările în sistemul de stat, cu precădere în domeniile educației și sănătății; au fost majorate pensiile, iar din 2014 acestea vor fi majorate din nou cu aproape 4%; a fost înregistrată, de asemenea, o creștere de 5%, față de iulie 2012, în sistemul educației și sănătății ajungând până la 8% creșteri salariale.

Diferența majoră dintre Guvernul Ponta și guvernele anterioare este tocmai această determinare de a realiza și de a pune în practică strategii pe termen lung. Astfel, dacă din punct de vedere economic, Guvernul USL a identificat trei domenii majore asupra cărora își apleacă atenția, respectiv: energia, agricultura și fondurile europene. Din punct de vedere social, educația și sănătatea sunt pe primul loc, așa cum a fost promis.

În același timp, suntem conștienți că realizarea unor strategii economice viabile și pe termen lung nu se pot face fără cetățeni bine educați și sănătoși. Din acest motiv, spre exemplu, au fost deblocate angajările, în principal, în aceste două domenii.

Sunt convins că și în 2014 bugetele pentru educație și sănătate vor crește, aceasta fiind o măsură ce face parte din strategia Guvernului de a sprijini cele două domenii de activitate prioritare pentru societatea românească. Însă, românii trebuie să aibă încredere că și de acum înainte Guvernul Ponta va face tot ce îi stă în putință să ducă la bun sfârșit angajamentele asumate.

  Viorel-Ionel Blăjuț - declarație politică ce are ca subiect: O șansă pentru oamenii străzii!;

Domnul Viorel-Ionel Blăjuț:

"O șansă pentru oamenii străzii!"

Nu știu dacă vom trece și anul acesta printr-o iarnă deosebit de grea, dar, indiferent de vreme, problema rămâne aceeași: cum îi putem ajuta pe oamenii străzii în sezonul rece. O știm cu toții: cu cât orașul în care trăim este mai mare și mai important pe harta țării, cu atât numărul celor fără adăpost aflați în perimetrul său crește exponențial.

În municipiul Iași au fost identificați, până în acest moment, peste 500 de persoane fără adăpost, din care circa 25% provin de pe raza județului. Probabil există însă mai mulți oameni fără adăpost, dar întrebarea rămâne aceeași: cum îi vom ajuta pe oamenii străzii, când va veni iarna cea grea?

În ultimii ani m-am implicat personal, căutând soluții. Le-am oferit adăpost, hrană, îmbrăcăminte, și chiar primul ajutor. Dar oricât m-am străduit, de sprijinul meu nu au putut beneficia decât un număr redus de oameni.

Din păcate, am descoperit cu tristețe că, deși numărul oamenilor străzii a crescut permanent, măsurile autorităților au rămas mereu aceleași, insuficiente și uneori chiar nepotrivite cu situația fiecărui individ în parte. De fapt, poate că tocmai lipsa măsurilor înțelepte - care să meargă la cauze și nu la efecte, și care să considere fiecare individ în parte un caz social diferit - reprezintă unul dintre motivele principale pentru care oamenii străzii devin tot mai mulți.

Eu cred că a venit vremea să ne implicăm mai mult și să renunțăm la a-i mai trata cu dispreț pe cei care, pur și simplu, au avut parte doar de ghinion pe această lume. Haideți să le oferim o șansă, propunând un program social veritabil, clar și eficient în sprijinul acestor oameni, eventual, după modelul celor mai dezvoltate și mai civilizate țări europene.

  Paul Dumbrăvanu - declarație politică apel referitoare la sprijinirea persoanelor cu handicap din România;

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Fac din nou apel la atenția și interesul dumneavoastră față de o problemă delicată ce necesită o rezolvare cât mai rapidă. Declarația de astăzi poate fi privită ca o revenire asupra declarației din data de 12 martie 2013, prin care vă solicitam sprijinirea persoanelor cu handicap din România, prin modificări legislative menite să eficientizeze sistemul de asistență socială.

Din luna martie și până în prezent am primit în teritoriu numeroase semnale de alarmă cu privire la situația ingrată în care sunt puse persoanele cu handicap. Reglementarea actuală, Legea nr. 448/2006, creând un cadru pe alocuri discriminatoriu în rândul diferitelor categorii de handicap fizic.

Principiul egalității de șanse și tratament trebuie respectat și aplicat întotdeauna nu doar pentru anumite categorii de persoane sau în anumite circumstanțe. Astfel, nu am putut ignora că legea acordă persoanelor cu handicap vizual posibilitatea de a opta pentru indemnizație de însoțitor acordată lunar din bugetul de stat. În același timp, decontarea indemnizației pentru persoanele cu handicap grav, altul decât cel vizual, se realizează din bugetul local, intervenind întârzieri în plata indemnizației ce ajung până la 5 luni.

Mai mult decât atât, indemnizația cuvenită persoanelor cu handicap nu a mai fost indexată din anul 2008, ajungându-se ca, în prezent, suma aferentă unei luni să fie cu mult mai mică decât suma necesară, în mod real, întreținerii unei persoane cu handicap.

Este momentul să ne asumăm responsabilitatea unui cadru legislativ corect și complet, menit să sprijine persoanele cu handicap, aparținătorii acestora și organizațiile ce au ca unic scop bunăstarea acestor persoane. Contez pe sprijinul dumneavoastră în acest demers și sper ca pe viitor ziua de mâine să fie o zi mai bună pentru acești oameni.

  Mircea Man - declarație politică: - Evaziune în industria cărnii;

Domnul Mircea Man:

"Evaziune în industria cărnii"

Una dintre marile probleme ale agriculturii românești rămâne evaziunea fiscală, iar astăzi, sub guvernarea USL, acesta crește mai mult ca oricând. Chiar dacă legislația privind combaterea evaziunii fiscale a fost modificată, înăsprind pedepsele, acest lucru nu îi sperie pe evazioniști, pe șmecherii care se îmbogățesc în defavoarea statului și fac bani pe sănătatea noastră, a tuturor.

Conform spuselor unui secretar de stat din Ministerul Agriculturii, evaziunea fiscală în sectorul cărnii se ridică la peste 230 milioane de euro. Cu toate acestea, cred că datele Domniei Sale sunt subevaluate, deoarece sunt zeci de mii de tone de carne și produse din carne care se găsesc în economia subterană.

Aduc în prim-plan cel mai mare dosar de evaziune fiscală din industria alimentară. Peste 160 de percheziții, un senator șpăgar urmărit penal, un procuror arestat, o întreagă rețea evazionistă și fraudă de peste 50 milioane euro, o întreagă rețea protejată de acest domn senator Bădălău și de funcționari din Ministerul de Finanțe.

Acești oameni care aveau legături directe cu rețeaua de evazioniști livrau produse alterate, care ne periclitează viața noastră și a copiilor noștri, cantități uriașe nesupravegheate și neverificate de medicii veterinari.

Oare cum vor reuși marii specialiști din Ministerul Agriculturii să anihileze mafia din industria alimentară?! Acest scandal îi va determina pe majoritatea românilor, care o duc din ce în ce mai greu, să nu mai aibă încredere în produsele din carne din marile magazine, iar cel care va pierde va fi statul, prin scăderea consumului.

Încă o dată subliniez faptul că sub USL economia agricolă nu doar că se destramă, ci primește lovituri, zi de zi, din toate părțile. Incapacitatea guvernării se transpune în prea multe scandaluri de corupție, de evaziune, inventarea de noi taxe și impozite.

  Mircea Man - declarație politică: - Să adoptăm Legea insolvenței persoanei fizice;

Domnul Mircea Man:

"Să adoptăm Legea insolvenței persoanei fizice"

De trei ani a fost adoptat în Senat Proiectul Legii falimentului personal și de trei ani stă blocat la Camera Deputaților acest proiect de lege.

În România, peste 850.000 de persoane sunt falite și nu au posibilitatea de a se pune sub protecția Tribunalului, precum nici creditorii lor nu au aceste facilități fiscale sau contabile.

Debitorii supraîndatorați nu au la îndemână nicio pârghie pentru a se elibera de datoriile pe care nu le mai pot achita și singurele soluții oferite de bănci în acest moment nu fac decât să ridice costul total al creditului.

Prețurile cresc, investițiile scad, domnul prim-ministru nu a reușit să creeze noi locuri de muncă, oamenii sunt din ce în ce mai amărâți și lipsiți de resurse financiare. Ce trebuie să se mai întâmple ca să dăm drumul la o lege care este clar absolut necesară, o lege pe care țările din vest o au de dinaintea căderii comunismului în est și care funcționează în aproape întreaga Europă pentru protejarea cetățenilor.

Țările europene merg spre o legislație care să ofere mai multă protecție pentru debitorii supraîndatorați, astfel încât aceștia să fie reintegrați economic în cazul în care nu-și mai pot achita datoriile mari acumulate și să echilibreze relațiile între necesitatea creditorilor de a-și recupera creanțele și imposibilitatea debitorului de a-și achita datoriile. România nu merge însă în această direcție. România nu are o legislație în vigoare care să prevadă posibilitatea persoanelor fizice - spre deosebire de cele juridice - de a intra în procedura de faliment personal și de a beneficia de reducerea poverii datoriei, în situația în care aceștia nu-și mai permit să plătească în întregime datoriile.

Legea actuală permite creditorilor să urmărească debitorii persoane fizice pentru sumele datorate până la sfârșitul vieții, indiferent de situația acestora, și soluțiile de ameliorare sunt puține. Executarea silită este haotică, dezordonată și nu duce la recuperarea creanței de către bănci - debitorul poate să își ascundă din bunuri. În faliment, lichidarea bunurilor este ordonată, sub supravegherea administratorului judiciar și a judecătorului-sindic. Dacă debitorul încearcă să își ascundă din bunuri și acestea se întorc în patrimoniul lui în următorii trei ani, acestea vor fi lichidate.

Colegii de la putere când erau în opoziție spuneau că vor aproba legea când vor ajunge la guvernare. Sunt curios ce face actualul Guvern. Nevoia de aprobare a acestei reglementări este de o maximă urgență.

Haideți să ne facem treaba, să adoptăm, în cea mai bună formă, această lege atât de necesară sutelor de mii de oameni afectați grav de criza financiară și de greutățile vieții, oameni disperați care riscă să-și piardă casele și întreaga agoniseală.

  Florian Daniel Geantă - declarație politică cu titlul: Rectificarea bugetară negativă = incompetența guvernării USL;

Domnul Florian Daniel Geantă:

"Rectificarea bugetară negativă = incompetența guvernării USL"

Prima rectificare bugetară a fost avizată de Guvernul USL în iulie a.c., cu un PIB mai mare cu 2,6 miliarde de lei și cu un deficit majorat de la 2,1% din PIB la 2,3% din PIB, prin folosirea banilor care erau alocați PNDI-ului către alte proiecte. Bună rectificare!

Cea de-a doua rectificare bugetară ne arată că deficitul bugetar va crește de la 2,3% la 2,5% din PIB și multe ministere au primit mai puțini bani, iar cea mai gravă problemă a acestei execuții bugetare negative o găsim în nivelul slab al încasărilor, coroborat cu creșterea cheltuielilor de bunuri și servicii. Halal rectificare!

Domnilor guvernanți, nu uitați că nu trebuie să încurajați doar cheltuielile de consum, ci trebuie să sprijiniți și investițiile, iar dumneavoastră nu ați făcut altceva decât să omorâți mediul privat, evaziunea fiscală reprezentând astăzi 14% din PIB, iar oameni de afaceri și marile companii continuă să evite plata taxelor, să păcălească cum pot și prin orice artificii statul român.

Știm bine și nu am uitat că ați găsit bani pentru protecție socială și pentru înființarea de ministere și structuri de stat atunci când ați preluat mandatul, dar fiți atenți, pentru că România se va prăbuși curând!

Optimismul cu care încercați să ne obișnuiți nu ne ține nici de foame, dar nici de frig, rectificarea bugetară este un dezastru și arată, încă o dată, slaba guvernare și incompetența acestui Guvern, disperat pentru că vistieria țării este goală, iar economia stagnează de luni bune, și inconștienți că fără investiții economia românească va muri.

Optimiști ați fost când ați declarat că anul 2013 se va încheia cu o creștere economică de 2%. Atunci cum explicați că încasările la buget sunt mult mai mici ca în 2012? Optimiști sunteți și pentru anul viitor? Care este adevărul?

Românii sunt extrem de dezamăgiți de proasta guvernare, de acest guvern mincinos, care continuă să dea vina tot pe Băsescu și pe fosta guvernare, ascunzând în continuare ineficiența și managementul defectuos, iar mulți dintre cetățenii acestei țări s-au trezit la realitate și continuă să iasă în stradă, din ce în ce mai mulți. Nu prea îi luați în seamă!

În prag de iarnă veți sărăci mai mulți români, iar viitorul buget de stat sunt convins că se va construi doar pe majorarea de taxe și impozite, nu pe dezvoltare economică, iar acest lucru va genera doar sărăcie și iar sărăcie.

Așteptăm cu interes să ne îngenuncheați și cu cota unică de impozitare de 22% pe care o luați în calcul în viitorul apropiat cu un efect devastator asupra tuturor, dar și cu faimosul Proiect de Lege a descentralizării, făcut pentru partidul dumneavoastră, și nu pentru cetățeni.

Oare ce ne mai așteaptă? Știm. Taxe și impozite cât mai multe!

  Florin Mihail Secară - declarație politică cu tema: Doi miniștri, un singur rezultat - dezastrul politicii fiscal-bugetare;

Domnul Florin Mihail Secară:

"Doi miniștri, un sigur rezultat - dezastrul politicii fiscal-bugetare"

Când s-a constituit Guvernul Ponta 2, cea mai mare parte a opiniei publice s-a revoltat, în mod justificat, în legătură cu numărul mare de miniștri și ministere și, mai ales, în legătură cu incompetența vădită a ocupanților de portofolii. Să știți că încă de pe atunci am afirmat că foamea baronilor USL e mare și că cel mai cinstit guvern promis de USL se va dovedi curând cel mai corupt și mai incompetent guvern.

Am mai spus, încă de la învestitura acestui cabinet, și de ce au spart politica fiscal-bugetară între cele două ministere. Logica a fost simplă: jumătate din banii publici trebuia să meargă sub pixul PNL, jumătate la PSD.

Astfel, ministrul liberal al finanțelor a primit cadou posibilitatea de a-i selecta pe plătitorii de taxe și de a-i împărți pe aceștia între contribuabili USL-iști și ceilalți contribuabili. În aceste condiții, oare cine își mai pune întrebarea de ce guvernul nu are bani la buget?! De ce veniturile au scăzut dacă economia crește? E simplu. Pe de o parte, marele ministru liberal impune câte o taxă pe săptămână, iar, pe de altă parte, a ridicat bariera fiscală și a dat undă verde evazioniștilor. La furat, USL-iști, la furat!

Ce mai contează că povara fiscală din România a ajuns să o depășească pe cea din țările africane? Lăsați-l pe Chițoiu să ia pielea de pe românul de rând și să ucidă firmele de bună-credință, pentru că se pricepe de minune! Important este ca firmele de partid să poată fura în liniște.

Pe de altă parte, ministrul social-democrat al bugetului nu se lasă nici el mai prejos. Ani la rând s-a lăudat pe la televiziuni cât de milostiv este el și cât de mult îi iubește el pe români. Ani la rând le-a promis românilor că va înmulți resursele bugetare ca peștele și pâinea în Evanghelia după Matei. Acum, că este la putere, junele ministru al bugetului fără bani taie voinicește, cu secera ascuțită a neosocialismului, orice investiție publică cu potențial de multiplicare în economie și împarte mărunțișul colectat de liberalul Chițoiu doar către firme care "mulțumesc" pe diverse căi Guvernului.

Ce creștere economică?! Ce bunăstare pentru români?! Ce vor ăștia din opoziție? Ce se plâng că facem rectificări bugetare negative? Nu înțelegeți că USL e mare și foamea lor e pe măsură?!

Politica fiscal-bugetară falimentară promovată de duetul fără voce Voinea-Chițoiu a îngropat deja orice șansă de dezvoltare a economiei românești. Creșterea economică este mult sub potențialul economiei românești, numărul firmelor intrate în insolvență sau în faliment crește galopant, ca și numărul de șomeri, iar puterea de cumpărare a românilor este măcinată de politica "nicio zi fără o nouă taxă".

"Să-mi plătiți taxele!", mie, Victor Ponta. Aceasta este și va rămâne atitudinea unui prim-ministru cu atitudine profund suburbană, care sare la beregata oricui îi spune că greșește, indiferent dacă este vorba despre judecătorii Curții Constituționale, presă sau societatea civilă.

Stimați colegi din USL, dacă aveți o fărâmă de milă față de români, vă rog să-i luați lui Victor Ponta guvernarea, pe care o tratează, asemenea unui copil răzgâiat, ca pe o jucărie. Fiecare zi cu Victor Ponta la guvernare provoacă și mai multă durere românilor și înfundă definitiv încrederea externă în economia românească.

  Laurențiu Țigăeru Roșca - declarație politică intitulată: Siguranța cetățenilor trebuie să fie pe primul plan;

Domnul Laurențiu Țigăeru Roșca:

"Siguranța cetățenilor trebuie să fie pe primul plan"

Pe de 22 noiembrie 2011, Primăria Focșani informa cetățenii municipiului, printr-un comunicat de presă, că vor începe lucrările de reabilitare a sistemului de termoficare, lucrări ce au ca termen de finalizare luna decembrie a acestui an, urmând a fi monitorizate până la sfârșitul anului 2014. Primarul Decebal Bacinschi declara că "obținerea acestei finanțări din fonduri europene a fost o etapă necesară în dezvoltarea Focșaniului, pentru că ne-am angajat să ne dezvoltăm cu înțelepciune, fără să afectăm viitorul copiilor noștri. (...) Bani europeni înseamnă reguli de execuție europene, așa că vă invit să fiți alături de noi pas cu pas în progresele pe care le vom face."

Situația tragică în care un om a fost găsit decedat într-una din excavațiile realizate cu prilejul acestor lucrări m-a făcut să mă întreb dacă acestea sunt regulile de execuție europene și modul de dezvoltare înțelept sau focșănenii au fost mințiți în legătură cu modul în care se vor desfășura aceste lucrări.

Principiul "Paza bună trece primejdia rea" trebuie să stea la baza oricărei inițiative a unei autorități locale, atunci când începe un proiect a cărui desfășurare poate pune în pericol siguranța cetățenilor.

Mai există un aspect la fel de important ca siguranța cetățeanului, curățenia. Focșănenii sunt oameni civilizați, gospodari. Nu de puține ori am văzut grădini cu flori în jurul blocurilor. Acum florile au fost înlocuite de deșeurile rezultate din lucrările desfășurate.

Și, bineînțeles, un aspect economic. Proprietarii magazinelor, cei care nu au avut rețineri în a discuta deschis despre problemele pe care le au, s-au plâns de lipsa totală sau parțială a punților de acces, timp îndelungat de execuție a lucrărilor, accesul la parcare blocat total sau parțial, vânzări reduse până la limita subzistenței, afaceri închise sau care urmează să se închidă.

Care sunt, în opinia mea, aspectele pe care ar trebui să le urmărească un primar atunci când în orașul lui, reședință de județ, se desfășoară lucrări de asemenea amploare? În primul rând, acesta are obligația morală și legală ca în autorizația de construcție pe care o emite să specifice normele de siguranță a cetățenilor, pe care executantul lucrărilor trebuie să le respecte întocmai. Acestea trebuie să fie chiar superioare celor specificate de lege, pentru că siguranța oamenilor este cel mai important aspect, nu costul pe care-l are executantul. În al doilea rând, trebuie să se asigure că termenele de execuție se respectă întocmai, că pe șantier se păstrează exemplar curățenia și că activitatea comercianților se poate desfășura în condiții normale. În calitate de beneficiar al lucrării, Primăria trebuie să verifice periodic că lucrările se desfășoară conform legii și autorizației de construcție și să aplice sancțiuni drastice executanților de lucrări care nu respectă normele. Obligația primarului este să sesizeze organele de specialitate atunci când Primăria nu are arie de competență să aplice sancțiuni.

Țin să specific că, într-adevăr, sunt coleg de alianță cu primarul Focșaniului, însă, așa cum spunea și președintele Crin Antonescu, USL nu s-a format doar pentru ca partidele noastre să câștige împreună niște alegeri. Uniunea Social-Liberală s-a făcut pentru ca să construim împreună, cu mijloacele legislativului, administrației și ale guvernării, o Românie puternică, care să aibă pe primul plan cetățeanul.

Am constatat cu dezamăgire că măsurile de siguranță pe șantiere nu au fost sporite după tragicul accident de săptămâna trecută. Somez autoritățile cu atribuții de control în domeniu să demareze controale și anchete riguroase, să facă publice rezultatele acestora și să sancționeze drastic executanții lucrărilor care nu respectă prevederile Ordinului comun al ministrului de interne și al ministrului transporturilor nr. 1112/411 din aprilie 2000. La fel cum se întâmplă în majoritatea țărilor europene, transmit autorităților locale că au obligația de a acționa proactiv în folosul cetățeanului, și nu reactiv, după ce astfel de evenimente tragice au loc.

Mă întreb dacă Primăria Municipiului Focșani are soluții pentru a compensa pierderile înregistrate de comercianții a căror activitate a fost afectată de lucrările din oraș, deoarece, cu siguranță, pentru firmele care și-au închis porțile, cât și pentru oamenii care și-au pierdut locurile de muncă, nu se mai poate face nimic. Vor reuși într-un final autoritățile locale să impună executanților securizarea completă a șantierelor, conform legii?

Aștept cu interes soluția pe care o va da justiția în cazul accidentului de pe strada Constructorului din Focșani.

  Raluca Surdu - declarație politică cu referire la actuala reformă a sistemului de sănătate;

Doamna Raluca Surdu:

Subiectul declarației mele politice de astăzi este legat de actuala reformă a sistemului de sănătate. Cu toții suntem interesați de sistemul de sănătate din România, fiecare dintre noi ne dorim servicii medicale de mai bună calitate, iar practicienii acestui sistem își doresc condiții mai bune de lucru, respectiv salarii mai bune.

Sănătatea este cel mai important lucru pentru fiecare dintre noi. În campania electorală le-am promis oamenilor din colegiul meu că USL va depune toate eforturile pentru a transforma sistemul de sănătate într-unul cu adevărat performant, pentru ca accesul la servicii medicale de bună calitate să fie la îndemâna tuturor cetățenilor, și nu un lux pe care și-l permit doar câțiva. În acest sens, chiar în cursul acestui an, am propus public să redirecționăm impozitul pe venit de 2% către sistemul de sănătate. Din nou vă reiterez această propunere: redirecționați 2% către sănătate.

Îmbunătățirea sistemului de sănătate din România este unul dintre obiectivele primordiale ale USL, iar în această perioadă o schimbare pozitivă în sănătate începe să prindă contur, să devină o realitate. Încă de la preluarea guvernării, USL a încercat să prioritizeze rezolvarea problemelor, iar subiectul sănătății, în perioada lunii mai 2012, era unul extrem de sensibil pentru oameni. Printre primele măsuri luate de Guvernul USL au fost redeschiderea celor 17 spitale închise absolut abuziv de către Guvernul condus de Emil Boc și deblocarea a 4000 de posturi în sănătate. Am continuat prin extinderea serviciului SMURD, prin deschiderea a cinci noi centre în întreaga țară. În perioada imediat următoare, Ministerul Sănătății are drept principale linii de acțiune, dezvoltarea centrelor de permanență, întărirea rolului medicilor de familie în a asigura consultații de urgență, gruparea tuturor programelor naționale de sănătate într-o structură de specialitate a Ministerului Sănătății, urmând ca acestea să fie astfel mai bine coordonate și unitar gestionate, pentru a evita repetarea unor crize precum cea a citostaticelor de la începutul anului 2013.

Aceste linii de acțiune ale Ministerului Sănătății vor fi coroborate cu implementarea noului pachet de bază de servicii sanitare, care de altfel este un angajament politic pe care actualul guvern și l-a asumat în Programul de guvernare. Principiile de funcționare ale acestuia sunt următoarele:

  • Pachetul de bază este gratuit pentru toți cetățenii, asigurați și neasigurați. Serviciile esențiale sunt asigurate prin pachet.
  • Pachetul are o componentă semnificativă de prevenție.
  • Drepturi reale și aplicate pentru toți pacienții. Până acum pacientul avea drepturi doar pe hârtie, deoarece în realitate acesta trebuia să plătească pentru aproape orice. Odată aplicat, acest nou pachet de bază va stipula clar care sunt serviciile asigurate gratuit și care sunt cele pentru care pacientul trebuie să plătească, iar acest demers va elimina plățile informale pentru serviciile gratuite.

În aceste zile putem observa și auzi cerințele sindicatelor sanitare cu privire la creșterea alocării bugetare către sistemul de sănătate publică și în același timp creșterea veniturilor funcționarilor acestui sistem.

Vreau să vă aduc câteva detalii despre un proiect-pilot desfășurat de Ministerul Sănătății care vizează tocmai creșterea veniturilor medicilor și ale echipelor medicale. Proiectul constă în scoaterea profesiei de medic din categoria personalului bugetar și creșterea veniturilor pentru medici și echipa medicală în două forme: prin salarizarea pe performanță (pe baza unor criterii care vor fi descrise în normele de aplicare) sau prin posibilitatea de a consulta și trata pacienții proprii, în regim privat, în spitalul public. Pacientului i se oferă posibilitatea alegerii medicului chiar în spitalul public, dacă dorește acest lucru, iar medicului i se oferă posibilitatea de a trata pacienții proprii în spitalul unde lucrează, aceasta fiind o formă prin care ambele părți implicate, pacient și medic, au de câștigat. Medicul care optează să aibă pacienți privați în spitalul public poate face acest lucru strict în afara orelor de program, trebuie să fie angajat al spitalului și să nu lucreze concomitent și în mediul privat. Este reglementat și procentul paturilor ocupate de pacienții în regim privat, acesta neputând depăși 20%, dar și cum sunt distribuite sumele obținute în urma plăților făcute de către pacienții privați: în acest moment 50% din venituri merg către medic, 30% către echipă și 20% către spital. Situațiile de urgență, și anume medicii cu specialitatea medicină de urgență și ATI, nu pot avea pacienți privați.

  Ioan Balan - declarație politică cu subiectul: Lecția de manipulare nesimțită;

Domnul Ioan Balan:

"Lecția de manipulare nesimțită"

Este greu de acceptat cum, zi de zi, prin minciunile și strategiile de comunicare milimetric măsurate, Guvernul României, prin vocea lui Victor Ponta, ne consideră proști.

Nu a trecut o zi, nu a trecut o lună, ci ne apropiem de doi ani de când Victor Ponta a preluat Guvernarea României. În tot acest răstimp, nu am putut identifica niciun fel de realizare concretă a unui guvern cu aproape 30 de miniștri fără nume și o susținere parlamentară invidiată de orice cabinet occidental.

Dacă la capitolul realizări nu am putut cuantifica nimic, la cel al politicii falimentare și al eșecurilor programate să știți că nu mi-ar ajunge tot timpul alocat ședinței de astăzi să le enumăr.

Dincolo de incompetența demonstrată faptic, la guvernare, la fel de grav este modul în care Victor Ponta și departamentul său de imagine îi sfidează pe români și îi consideră o masă amorfă de ignoranți. Când spun aceasta mă refer la minciunile și manipularea plătită regește din bani publici, care au un singur obiectiv - să mintă populația că Guvernul Ponta nu este unul falimentar, ci unul deosebit de performant.

Și, după cum bine știți, nu fac acuzații fără să aduc și argumente. Vă amintiți eșecul răsunător al privatizării CFR Marfă, pe care inclusiv experții FMI îl anchetează pentru suspiciunea intențiilor rele ale Guvernului? Ar trebui să vi-l amintiți, pentru că nu au trecut decât două săptămâni! Lecția de manipulare a Guvernului Ponta s-a tradus în mângâierea pe creștet a miniștrilor pentru "marele succes" și pentru "respectarea procedurilor". Adică marele eșec al privatizărilor este de fapt un mare succes al României și noi nu înțelegem!

O altă lecție de manipulare grosolană, transmisă în direct de televiziuni, a fost cea legată de rectificarea bugetară negativă de săptămâna trecută, prin care ministerele au pierdut sume semnificative de bani. De ce? Știm cu toții. Tripleta Ponta-Voinea-Chițoiu au dat liber la evaziune pentru firmele de partid.

În acest context, Victor Ponta, cu discursul fabricat de către departamentul oficial de manipulare al Guvernului, i-a lăudat de o manieră comunistă pe toți miniștri, pentru "marea lor performanță" de a fi lăsat bugetul fără bani.

Pentru Victor Ponta, vinovat de dezastrul bugetar nu este în niciun caz Guvernul USL, vinovatul este, ca și în perioada comunistă, inamicul extern!

Vinovații lui Ponta sunt fie Curtea Constituțională, care-și permite neobrăzarea de a respinge ordonanțele care încalcă Legea fundamentală, fie firmele care se zbat în agonie și nu-i plătesc lui, lui Ponta, taxele, fie guvernul trecut, adică Ponta 1, care a estimat greșit veniturile bugetare. Vinovați în Guvernul Ponta 2 nu există! Toți miniștrii săi fără nume și fără performanțe sunt premianți, iar ei fac zi de zi viața mai bună românilor!

Murdară propagandă, domnule Ponta! Manipularea nesimțită la care apelați l-ar face invidios și pe Emil Bobu și pe Nicolae Ceaușescu. Să știți că nici minciuna lor nu a ajuns prea departe...

Să știți că ați avut o șansă enormă pe care ați ratat-o, iar mințindu-i constant și consecvent pe români, nu veți rezolva problemele fundamentale ale economiei.

Opriți-vă din minciună! Opriți-vă să-i mai jigniți pe români!

  Florin Gheorghe - declarație politică cu tema: USL și cele 4 rectificări ale bugetului;

Domnul Florin Gheorghe:

"USL și cele 4 rectificări negative ale bugetului"

La peste 17 luni de guvernare sub Victor Ponta și USL, singurele elemente tangibile ale acțiunii guvernamentale sunt cele patru rectificări bugetare negative și cele peste 30 de taxe majorate și impozite noi. Cu toate că USL, pentru prima dată în ultimele două decenii, nu a putut acuza "greaua moștenire a guvernării", pentru că a moștenit o creștere economică de 2,5% și o rezervă în trezorerie de peste 5 miliarde de euro, asemenea "fiului risipitor" a spulberat toate eforturile de consolidare fiscală făcute de români în plină criză economică.

Dacă ne-am grăbi să calificăm rectificările bugetare negative ale Guvernului și incapacitatea acestuia în a asigura colectarea veniturilor bugetare doar ca simple acte de incompetență cred că am fi victimele unei erori. USL și Victor Ponta nu sunt doar incompetenți, ci demonstrează zi de zi cinism față de români, guvernând doar în interesul membrilor săi de partid. În plus, incompetența nu mai poate reprezenta o scuză infinită care să îi mențină pe Victor Ponta și miniștrii săi la putere.

Oricine cunoaște principiile minimale ale finanțelor publice și guvernării știe că, atunci când economia crește, veniturile bugetare reale, nu doar cele nominale, ar trebui să crească și ele și ar trebui să aducă beneficii tangibile românilor. Or, și în anul 2012, precum și în 2013, economia a crescut, însă veniturile bugetare s-au așezat pe o curbă de scădere greu de oprit.

Nu incompetența guvernului este cauza, ci faptul că miniștrii USL nu doresc să colecteze taxele de la firmele de partid. USL a dat undă verde evaziunii fiscale chiar de a doua zi de când a venit la guvernare, iar acum găsește tot felul de scuze și minciuni copilărești pentru a ascunde furtul constant din bugetul public.

Din fericire pentru români și România mai există instituții care mai au curajul să spună Guvernului că este mincinos, neperformant și nociv pentru mediul de afaceri și pentru standardul de viață al românilor. Este vorba despre Consiliul Fiscal, o instituție care nu a fost blândă nici cu cel care a înființat această structură, Emil Boc, nici cu Răzvan Ungureanu și nici cu fostul ministru al finanțelor, Florin Georgescu. Acum însă Consiliul Fiscal nu doar că atrage atenția asupra anumitor erori de proiecție și execuție bugetară ușor de surmontat, ci asupra violării brutale a tuturor regulilor fiscale și bugetare, precum și asupra compromiterii definitive a unei creșteri economice de peste 2%. Vă imaginați că, la cât de mult "iubește" USL și Victor Ponta critica unor instituții, nu au mai rămas prea multe zile până când vom auzi că toată conducerea Consiliului Fiscal va fi înlocuită.

USL a promis prosperitate pentru români și, de aproape doi ani de când guvernează, nu împarte decât sărăcie și taxe mai mari.

USL a demonstrat a fi cea mai puternică forță politică creată în ultimii douăzeci și patru de ani, dar și cea mai puternică iluzie, în care românii au învestit atâta încredere. USL a dezamăgit exact pe măsura ei! A ajuns la guvernare prin minciună, a câștigat alegerile prin minciună și guvernează numai prin minciuni și manipulare.

  Mircea-Gheorghe Drăghici - declarație politică intitulată: Lipsa opoziției constructive din România;

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Lipsa opoziției constructive din România"

Liderul PDL, Vasile Blaga, a făcut săptămâna trecută o serie de declarații care nouă, celor din USL, ne-au demonstrat că opoziția nu este numai tăcută, ci și oarbă. Acest lucru a fost remarcat și de președintele Traian Băsescu, care prin vocea consilierului său prezidențial, Cristian Diaconescu, susține că "opoziția nu este un job pentru leneși, amatori sau visători" și că în acest moment, în România, opoziția lipsește cu desăvârșire.

În cadrul unor declarații de presă președintele PDL a afirmat că premierul Victor Ponta va fi obligat de "dezastrul economic spre care îndreaptă România" să candideze la președinție, deoarece astfel va scăpa de funcția de prim-ministru.

Nu știu cum arată realitatea în care trăiește domnul Vasile Blaga, dar pot să vă garantez că dezastrul economic a existat în trecut, în guvernarea PDL-istă. România, condusă de Guvernul Ponta, se împrumută la cele mai reduse dobânzi din istorie, atingând constant minime istorice ale ratei dobânzilor. Dinamica de creștere a plăților cu dobânzile este de 4 ori mai mică decât în primele șapte luni din 2011 și de circa 8 ori mai mică decât în aceeași perioadă din 2009. Mai mult, la finalul primelor zece luni ale anului, leul este cea mai performantă monedă din UE, fiind singura care înregistrează o creștere în fața euro, comparativ cu cotația din ianuarie.

Dacă aș fi fost în locul lui Vasile Blaga mi-ar fi fost rușine să vorbesc despre situația fondurilor europene. Liderul PDL acuză actuala putere că nu este în stare nici măcar în ceasul al 12-lea să prezinte Comisiei Europene o strategie care să stea la baza acordului pentru absorbția fondurilor pentru perioada 2014-2020. Îi aduc la cunoștință domnului Blaga că România se clasează pe primul loc în rândul tuturor statelor membre în ceea ce privește creșterea sumelor rambursate de Comisia Europeană în primele nouă luni ale acestui an și că în acest moment rata de absorbție a fondurilor europene a depășit 25%, în timp ce, la momentul preluării guvernării de către USL, aceasta era în jurul cifrei de 7,4 procente. De asemenea, România a încasat în acest an aproximativ 2,4 miliarde de euro de la Comisia Europeană, mai mult decât în întreaga perioadă 2007-2012, când țara noastră a primit doar 2,2 miliarde de euro din finanțările alocate. PDL trebuie să fie ultimul actor politic care să mai vorbească despre fonduri europene în țara noastră, pentru că din cauza acestui partid România trebuie să plătească UE peste un miliard de euro pentru deficiențele în sistem din perioada 2009-2011.

În ceea ce privește candidații pentru alegerile prezidențiale și opinia acestuia conform căreia Victor Ponta va fi obligat să candideze, nu pot spune decât că Vasile Blaga ar trebui să se ferească pe viitor de asemenea remarci. Cum poți să vorbești despre candidatura altcuiva la prezidențiale, când tu, liderul principalului partid de opoziție, dai dovadă de lașitate, nu candidezi niciodată la nicio funcție și încerci să-i împingi mereu pe alții în față?!

  Claudia Boghicevici - declarație politică: Declararea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2013, emisă de Guvernul Ponta, ca neconstituțională de către Curtea Constituțională a României;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Declararea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2013, emisă de Guvernul Ponta, ca neconstituțională de către Curtea Constituțională a României"

Vin astăzi în fața dumneavoastră cu o nouă declarație legată de incompetența actualului titular de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Săptămâna trecută, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituțonalitate sesizată de trei cetățeni simpli ai acestei țări, într-un dosar privind recalculările pensiilor după intrarea în vigoare a legii care obligă Guvernul să indexeze anual pensiile. Această decizie în sine ar trebui să reclame scuze din partea Guvernului Ponta, pentru că decizia de neconstituționalitate se referă la una din cele o sută de ordonanțe de urgență date de un guvern cu majoritate parlamentară de 70%. Paradoxal, e vorba chiar de Ordonanța de urgență nr. 1/2013, deci putem spune că acest Guvern a început anul cu încălcarea grosolană a Constituției. Este însă și mai strigător la cer că, în loc să recunoască această eroare, în loc să explice pensionarilor de ce a recalculat greșit pensiile celor care au ieșit la pensie în perioada ianuarie 2011-ianuarie 2013, actualul ministru al muncii folosește aceeași retorică păguboasă în care nu își asumă nimic, în care "greaua moștenire" este vinovată pentru tot, în care până și Curtea Constituțională este de vină pentru această decizie. Așa ceva nu se poate tolera și cred că noi, ca parlamentari aleși prin vot direct de cetățeni, inclusiv de pensionarii afectați de gafa doamnei Câmpeanu, avem datoria să sancționăm aceste derapaje.

În cele ce urmează, vă voi explica de ce ministrul Câmpeanu și Guvernul Ponta au greșit când au emis Ordonanța de urgență nr.1/2013, declarată acum neconstituțională, și de ce reacțiile responsabililor de această ordonanță neconstiuțională sunt demagogice și politicianiste.

La începutul acestui an, Guvernul USL a emis Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. În această ordonanță de urgență a Guvernului, deși în preambul se prevede că "având în vedere că Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde reglementări potrivit cărora pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data de 1 ianuarie 2011, data intrării în vigoare a actului normativ, la punctajul mediu anual al acestei categorii de pensionari se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent și valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată", în articolele propriu-zise se menționează că: "Art. 170. - (1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile art. 95 se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011."

Tot în articolele propriu-zise, la art. III se prevăd următoarele:

  1. În anul 2013, indicele de corecție care se aplică punctajului mediu anual determinat conform prevederilor art. 95 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, este 1,06.
  2. Indicele de corecție prevăzut la alin. (1) se aplică și punctajelor medii anuale calculate pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis începând cu luna ianuarie 2011.
  3. În situația persoanelor prevăzute la alin. (2), indicele de corecție se aplică asupra punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată în luna intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Practic, alineatele 2 și 3 din acest articol se bat cap în cap, pentru că indicele de corecție pentru cei care s-au pensionat începând cu ianuarie 2011 se aplică asupra punctajului mediu anual cuvenit la data intrării în vigoare a ordonanței, adică ianuarie 2013, și nu la data prevăzută de alineatele anterioare.

Cum ar fi trebuit de fapt aplicată Legea nr. 263 din acest punct de vedere?

Pentru persoanele înscrise inițial la pensie începând cu 1 ianuarie 2012, la punctajul mediu anual determinat trebuia să se aplice un indice de corecție, calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent și valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată. Indicele de corecție menționat se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie. Având în vedere faptul că valoarea punctului de pensie a fost stabilită prin această lege la 732,8 lei (urmând ca, de la data aplicării legii, aceasta să fie indexată anual, cu 100% rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, înregistrate în anul precedent, procentul de 50% urmând a se diminua anual, până ce indexarea se va face doar cu 100% rata inflației), rupându-se legătura între acesta și câștigul salarial mediu brut, s-a considerat că este necesar, pentru noii pensionari, să existe o legătură directă între punctajul personal obținut la momentul pensionării și câștigul salarial mediu brut din anul precedent calculării punctajului (câștig salarial mediu brut la care s-au raportat contribuțiile sociale în ultimul an).

Prin această corelație noii pensionari primeau un plus de punctaj (indicele respectiv fiind întotdeauna supraunitar și în creștere), iar noii pensionari, putem spune, de asemenea, că erau stimulați să amâne momentul pensionării.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 Guvernul USL nu a aplicat acest indice de corecție, pentru cei care au intrat la pensie după 1 ianuarie 2011, asupra punctajului mediu anual de la data pensionării, ci asupra punctajului aflat în plată la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență nr. 1/2013, adică ianuarie 2013.

Din toate aceste motive, PDL i-a cerut public doamnei ministru Mariana Câmpeanu să își asume răspunderea pentru emiterea unui act normativ neconstituțional și să înceteze a mai da vina pe alții pentru propria culpă. Cred că această țară nu va ajunge acolo unde ne dorim dacă guvernanții nu vor înțelege, odată pentru totdeauna, că responsabilitatea lor în fruntea țării este de a reprezenta interesele cetățenilor și de a da socoteală acestora atunci când acest lucru nu se întâmplă. Din păcate, în ceea ce privește această Ordonanță de urgență nr. 1, decizia CCR spune ferm: Guvernul Ponta a înșelat încrederea cetățenilor.

  Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Marele handicap al României este USL, focarul de corupție din fruntea țării, și evaziunea fiscală, nu FMI;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Marele handicap al României este USL, focarul de corupție din fruntea țării, și evaziunea fiscală, nu FMI"

În aceste zile, la București, Guvernul Ponta discută cu FMI bugetul pe anul 2014, într-o secretomanie totală, de-a dreptul paranoică, dacă dăm crezare veștilor privind bruiajul telefoanelor din Ministerul Finanțelor.

PDL consideră că USL trebuie să renunțe la secretomania aceasta totală. Când negociezi cu FMI de pe pozițiile pe care se află astăzi Guvernul Ponta nu ne putem aștepta decât la o singură soluție: noi biruri pe veniturile românilor. Și FMI știe că anul 2014 este an electoral, cu miză mare, și că este în firea PSD și PNL să ascundă totul sub preș pentru a nu își afecta scorul electoral. Marele handicap nu este FMI, așa cum ne spunea azi domnul Antonescu. Marele handicap al României este USL.

Negocierile cu FMI de acum vin după o rectificare dureroasă și după ratarea spectaculoasă a unei privatizări de către Guvernul Ponta, la CFR Marfă.

Credibilitatea Guvernului Ponta este zdruncinată în fața FMI - bugetul pe 2013 a fost prost făcut, avem un minus de 8,2 miliarde de lei la încasări, iar privatizarea CFR Marfă a decurs de parcă Guvernul Ponta dorea să o rateze.

FMI nu impune niciodată nimic cu forța guvernelor. FMI îți spune care este problema finanțelor și a economiei și așteaptă soluții credibile.

În acest moment, negocierile Guvernului Ponta cu FMI nu pot fi foarte plăcute. Guvernul Ponta a ratat 2 ani de creștere economică. Pentru anul viitor, trebuie acoperită o gaură de 12 miliarde de lei la bugetul de stat (8,2 venituri nerealizate anul acesta + 3,5 aferente creșterilor de pensii și salarii). Întrebarea pe care cu siguranță o pune acum FMI este: de unde scoate România 12 miliarde de lei? Iar răspunsul ni l-au tot sugerat Ponta și Voinea în ultimul timp - din noi taxe și impozite. Dar România are nevoie de un buget al dezvoltării, nu de un buget al socialismului primitiv.

Amintiți-vă episodul scăderii TVA la pâine. Guvernul USL a vrut, FMI nu s-a opus, dar a zis că veniturile pierdute de bugetul de stat, adică circa 100 de milioane de euro, trebuie compensate - așa că Guvernul USL a venit cu taxe și impozite suplimentare pe aur, ambarcațiuni, alcool.

România are acum securea deasupra capului din cauza guvernării incompetente, dezinteresate și corupte. PDL face un apel la Guvernul Ponta să schimbe pentru anul 2014 filozofia bugetară demonstrat falimentară în acest an și anul trecut.

Întreaga filozofie bugetară a USL până acum demonstrează că banii din taxele și impozitele noi aplicate românilor se duc în achiziții publice atribuite direct firmelor de partid, banii de investiții sunt tăiați, iar cheltuielile cu salariile la stat cresc. Mai exact, numai în 2012 valoarea achizițiilor publice directe a fost de 2,1 miliarde de euro, de 8 ori mai mult decât în 2011. Pe anul 2013 nu avem cifre disponibile încă, dar putem să ne închipuim că după creșterea de 7 ori a sumei limită pentru acordarea directă a unui contract, valoarea va ajunge la peste 5 miliarde de euro. Vorbim de circa 5 miliarde de euro bani publici cu care românii habar nu au ce s-a făcut. Sifonarea banului public către firmele de partid a devenit mult mai ușoară, prin grija Guvernului Ponta. Să luăm un exemplu simplu - deputatul PSD Eduard Martin are 500 de contracte cu statul încheiate prin intermediul firmelor sale. Ponta dă bani cu găleata firmelor de partid prin intermediul atribuirilor directe, în schimb bagă mâna în buzunarul românilor adânc.

Guvernul Ponta trebuie să rezolve în 2014 problema evaziunii fiscale. Sub guvernarea USL, evaziunea fiscală a înflorit, depășind bugetul educației și sănătății într-un an. Ieri și mâine avem proteste de stradă ale medicilor rezidenți și profesorilor. Rezolvarea problemei evaziunii fiscale ar mări bugetele educației și sănătății la un nivel decent. Este important ca Guvernul Ponta să aibă voință politică, și nu mentalitate de clan.

PDL cere Guvernului Ponta să pună accent pe investiții, pe stimularea muncii, nu a asistenței sociale în plin an electoral. Guvernul Ponta a tăiat investițiile publice la jumătate din nivelul anului 2011. Acest lucru se vede în creșterea numărului de șomeri cu 56.000 într-un an și în creșterea firmelor intrate zilnic în insolvență: 74 firme pe zi în anul 2013, față de 59 firme pe zi în anul 2011.

PDL cere premierului respectarea promisiunilor sale din întâlnirea cu PDL de a analiza în regim de urgență proiectele pentru crearea Autorității Naționale de Protecție a Investitorilor și pachetul de măsuri pentru relansare economică prin relaxare fiscală.

PDL cere PSD și PNL să înceteze să mai vândă resursele țării pe doi bani, așa cum a făcut Năstase în guvernarea sa, fie că e vorba de aur, gaze de șist, lemn, ape minerale sau alte resurse. Ponta vinde resursele și companiile românești pe doi lei pentru a mai plăti încă un an electoral pensiile și salariile, în speranța că le va primi voturile anul următor. Ce facem după alegeri? Ce lăsăm generațiilor viitoare? Unde sunt locurile de muncă promise, având în vedere că șomajul crește lună de lună?

  Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Bugetul Ponta este pur electoral pentru 2014;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Bugetul Ponta este pur electoral pentru 2014"

Guvernul Ponta își bate joc de o țară întreagă cu un proiect de buget pur electoral pentru anul 2014. Premierul bagă mai întâi mâna adânc în buzunarele românilor prin taxe noi, scumpește viața românilor, apoi dă înapoi foarte puțin și doar unora. Premierul dă liber motoarelor de partid - adică primăriilor - să cheltuiască anul viitor mult și pe datorie prin creșterea plafonului de datorie la autoritățile locale. Vom avea din nou în anul electoral 2014 o țară plină de șantiere pe datorie. Firmele vor fi din chemate să lucreze din nou pe datorie și banii îi vor vedea la Sfântul așteaptă, plătiți, eventual, de următorul Guvern.

Remarcăm, din păcate, din nou, absența oricărei măsuri pentru însănătoșirea mediului de afaceri sau pentru crearea de locuri de muncă. Atenție la ordinea măsurilor luate: creștere explozivă a prețurilor prin taxare agresivă și apoi, infim, creștere a salariilor și a pensiilor.

Concluzie? Guvernul Ponta se va baza în continuare pe suprataxare, tradusă birocratic prin proasta colectare. Economia neagră va încuraja mafia USL. Însuși Crin Antonescu a recunoscut ieri-seară că Guvernul din care face parte nu face nimic pentru mediul de afaceri. Pentru mediul de afaceri, singurul beneficiu este menținerea cotei unice. "Din păcate, nu am putut acum să ameliorăm starea mediului de afaceri", a spus cu seninătate șeful PNL. Pentru cei de la putere mediul de afaceri nu există decât pentru a fi amenințat și taxat.

În an electoral, USL va mări salarii și pensii electoral atât de puțin încât să se poată lăuda. Creșterile au loc pe fondul scumpirilor stimulate de noile taxe introduse. După cele 30 de taxe noi și impozite majorate se anunță altele noi: accize indexate cu inflația, taxe pe clădirile speciale, inclusiv pe rețelele electrice, taxe suplimentare pe combustibili, care înseamnă prețuri mai mari la toate produsele și facturile.

Taxarea galopantă înghite orice majorare. Taxarea înseamnă de două ori tăierea banilor românilor: o dată prin plata lor directă, a doua oară prin prețuri mai mari plătite pentru toate produsele cumpărate.

PDL a cerut în repetate rânduri Guvernului Ponta relaxare fiscală, dereglementare legislativă și debirocratizare, pentru a oxigena mediul de afaceri. PDL a cerut crearea Autorității Naționale pentru Protecția Întreprinzătorului gâtuit de stat. PDL a cerut CAS diminuat cu 5 puncte procentuale la angajator în paralel cu creșterea salariului minim pe economie la 1000 lei.

Avem o certitudine: Ponta anunță creșterea salariului minim la 850 lei de la 1 ianuarie, fără diminuarea CAS. Asta înseamnă taxe pe muncă mai mari pentru angajatori și locuri de muncă noi tot mai puține.

Avem și o incertitudine: Ponta anunță că după alegerile europarlamentare va crește salariul minim la 900 lei de la jumătatea anului 2014 și va diminua CAS cu 5 puncte procentuale. Mă tem că este o promisiune pur electorală. Vor să treacă alegerile alimentând speranțele românilor, iar imediat după alegeri mă tem că vor găsi argumentele necesare să rectifice din nou negativ bugetul pe anul 2014 și să nu-și onoreze promisiunile. Nu ar fi nici prima, nici ultima promisiune electorală neonorată. Așa au ajuns la putere, așa guvernează: prin minciună și așteptări neonorate.

Cum să se dezvolte clasa de mijloc sub asaltul guvernului socialist primitiv care știe doar să taxeze? Cum să avem mai multe locuri de muncă sub puhoiul de taxe impuse de USL, căruia nu-i pasă defel de cei ce muncesc și contribuie la buget, ci doar de împărțirea sărăciei către bugetari și pensionari? Cum să crească nivelul de trai al românilor când corupția endemică din fruntea țării acoperă evaziunea fiscală de proporții, iar corupția e acoperită, la rândul ei, de taxe noi și impozite majorate?

Business-ul privat nu este produs de lux, ci șansa de a îmbunătăți în fiecare zi viața românilor. Dezvoltarea economiei negre încurajează doar mafia de partid. Mediul de afaceri se va întâlni cu Guvernul Alternativă al PDL pe data de 18 noiembrie, ora 15,00, la World Trade Center. Vom discuta despre problemele și soluțiile reale ale celor chemați să creeze noi locuri de muncă și bunăstare.

Guvernul actual a dovedit în trei ani la rând că este incapabil să impulsioneze creșterea economică peste nivelul celui înregistrat în anul 2011.

  Iulian Vladu - declarație politică cu tema: Promisiuni, promisiuni, promisiuni!;

Domnul Iulian Vladu:

"Promisiuni, promisiuni, promisiuni!"

Premierul Victor Viorel Ponta încă reușește să uimească prin declarațiile și intervențiile sale publice, deși, grație istoriei recente, sunt puține surprizele care mai pot să apară în ceea ce privește guvernarea USL. Neadevărurile înflorite în laboratoarele de propagandă le ies atât de natural reprezentanților puterii, încât ai senzația că deosebesc cu mari dificultăți adevărul de fantezie.

Aflat recent într-o vizită electorală la Arctic Găești, unde singurul său merit este că nu a blocat un proiect demarat în 2011 de Guvernul Boc, premierul s-a trezit promițând că va susține extinderea DN 7 Bâldana - Găești pe 4 benzi! Ca și cum nici usturoi nu a mâncat și nici gura nu-i miroase, a uitat să spună că tot Guvernul pe care cu onoare îl conduce a tăiat finanțarea pentru această importantă investiție în două rânduri: în 2012, când ar fi trebuit, de fapt, să demareze, dar și în 2013, când nici măcar nu a mai luat-o în considerare, deși ar fi trebuit să fie deja dată în folosință.

Proiectul extinderii DN 7 pe 4 benzi, pe teritoriul județului Dâmbovița, face parte integrantă din negocierile purtate de către autoritățile române cu firma franceză Renault, care a înființat în orașul dâmbovițean Titu cel mai mare Centru tehnologic din Europa Centrală și de Est. Deși investiția angajată de Guvern se afla într-un stadiu avansat și primise finanțare, primul-ministru Victor Viorel Ponta și-a permis să o taie de la capitolul "priorități" încă din anul 2012, atunci când a preluat puterea în România. Iată că acum, ca prin minune, a scos-o de la naftalină, ca pe-o revelație, în lumina reflectoarelor și în obiectivele camerelor de filmat.

Lipsa de seriozitate, dar și modul haotic în care au fost suprimate proiectele importante ale României, sub o guvernare superficială și imatură, ne-au costat, în ultimul an și jumătate, foarte multe puncte de credibilitate în fața partenerilor și a investitorilor străini. De aceea, promisiunile și declarațiile domnului Ponta, neînsoțite niciodată de fapte, nu sunt decât un cal troian și un spectacol ieftin de imagine, care nu mai reușesc să emoționeze pe nimeni.

  Corneliu-Florin Buicu - declarație politică intitulată: Strategia națională în caz de cutremur;

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

"Strategia națională în caz de cutremur"

În ultima perioadă România s-a confruntat cu un număr impresionant de mici seisme care au trezit urâtele amintiri ale marilor cutremure din anii ‘40 și ’77. Dezastrele produse în acei ani au fost unele de proporții, care au lăsat adânci răni fizice, spirituale și materiale. Acum însă cred că a venit momentul să concepem un plan la nivel național prin care am putea face față unor tragedii de o asemenea amploare.

Întotdeauna am susținut faptul că prevenției îi trebuie acordată o mai mare importanță. A preveni, în cazul de față, înseamnă a micșora panica, a te simți pregătit pentru neprevăzutul prevăzut. A preveni înseamnă a salva vieți. Această strategie națională trebuie să fie una complexă, realistă, bine calculată și studiată de către specialiști, pentru ca prin componentele sale să ofere un sprijin cât mai mare în caz de seisme. Printre acestea se pot număra metodele și echipamentele de intervenție și descarcerare, oferirea de servicii medicale de urgență, furnizarea de apă și electricitate cel puțin în cadrul spitalelor, iluminarea stradală în cazul producerii unor seisme în timpul nopții, alimente și spații de refugiu dacă temperaturile exterioare sunt foarte scăzute. Senzația de neputință este îngrozitoare.

Cred că nu este prea târziu ca prin acțiuni hotărâte să reducem efectele unui posibil cutremur. Este esențial un sistem educațional de informare, prin care, în școli, licee, universități, dar și prin intermediul mass-media să se facă cunoscut modul corect de reacție în caz de seism. Autoritățile trebuie să acorde o importanță majoră consolidării locuințelor înainte de asigurarea lor, pentru că în cazul unor daune majore nu știu în ce măsură firmele de asigurări nu vor da ele însele faliment.

Separat de strategia națională, consider că fiecare dintre noi își poate stabili propria strategie: stabilirea unui loc de întâlnire cu familia, atenție la lucrurile care pot cădea și te pot răni, de avut mereu la îndemână o sursă de lumină pe baterii, să știm de unde putem lua rapid câteva alimente și chiar, de ce nu, pregătirea unui mic rucsac cu necesități. Toți în acele momente care sper că nu vor veni niciodată va trebui să dăm dovadă de altruism.

Dintre toate cele de mai sus totuși cele mai importante mi se par a fi comunicarea și intervenția medicală. Dacă totul se întâmplă pe o beznă aproape totală, nu știi unde ești, unde să te duci, ce te poate lovi oricând, iar comunicarea este esențială. Toate acestea, completate cu o modalitate de alertă în masă a populației, pot duce la o Românie pregătită în caz de seisme, atât din punctul de vedere al reacțiilor autorităților, cât și din punctul de vedere al reacțiilor cetățenilor. Cu siguranță o asemenea strategie națională poate fi costisitoare și necesită multă muncă, dar beneficiile acesteia în cazul unui seism de proporții o fac cu adevărat necesară.

  Grațiela Leocadia Gavrilescu - declarație politică privitoare la manifestările de la Chișinău pentru semnarea acordului cu UE;

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

În acest sfârșit de săptămână, frații noștri de peste Prut au dat Uniunii Europene un exemplu de civism, de curaj, determinare și entuziasm cum aproape că nu credeam că vor reuși să o facă, având în vedere boicotul continuu, politic și economic, la care sunt supuși.

La Chișinău, în Piața Marii Adunări Naționale, 100 de mii de moldoveni au strigat, în limba română, sub steagurile tricolore și sub cele albastre ale UE, că își doresc, din tot sufletul, integrarea în marea familie europeană.

Văzând aceste imagini, mi-am amintit de propriile noastre demersuri, speranțe și eforturi, de optimismul nostru extraordinar, de dorința noastră aproape unanimă de a deveni, în cel mai adevărat înțeles al cuvântului, cetățeni europeni.

Sub impresia acestor imagini și a acestor gânduri, vă rog, astăzi, să ne pese!

Mesajul românilor moldoveni este nu doar unul civic, ci și unul cu o uriașă încărcătură politică, de care atât Uniunea Europeană, cât și Federația Rusă ar trebui să țină cont.

Manifestarea de la Chișinău a fost expresia dorinței legitime, suverane a unui popor, pe care, cu mândrie și dragoste, ca români, avem bucuria să o salutăm și datoria să o susținem pe toate căile democratice.

Așa cum știți, la sfârșitul acestei luni, în cadrul Summitului de la Vilnius, dacă nu vor interveni probleme majore, Republica Moldova va putea parafa acordul, pe care urmează să îl semneze în 2014.

Cu alte cuvinte, dacă lucrurile vor merge bine, dacă vom susține cu aceeași seriozitate eforturile fraților noștri pentru reformarea țării și pentru punerea de acord a legislației proprii cu cea europeană, dacă le vom fi alături, în continuare, dându-le informațiile de care au nevoie, ferindu-i de a face greșeli pe care, din neștiință, noi le-am făcut, susținându-i moral și, pe cât posibil, material, așa cum am făcut-o, de pildă, în cazul embargoului vinurilor moldovenești, 2014 va fi anul în care parcursul european al Republicii Moldova va deveni ireversibil.

Apreciez eforturile excepționale depuse, în acest sens, până acum, de Guvern, de parlamentarii și europarlamentarii români militanți, de ONG-urile active și de toți românii, între care și foarte mulți prahoveni, care au făcut, fac și vor face ca acest vis să devină realitate.

  Marin Anton - declarație politică: Dezvoltarea integrată a zonelor rurale are scopul de a întări economia și de a limita depopularea acestora;

Domnul Marin Anton:

"Dezvoltarea integrată a zonelor rurale are scopul de a întări economia și de a limita depopularea acestora"

Situat în Câmpia Dunării, județul Giurgiu și-a păstrat caracterul său predominant agricol, cu consecințe negative referitoare la fenomenul depopulării rurale.

Datorită transformărilor intervenite în sectorul agricol din țară după anul 1990, agricultura județului nostru rămâne caracterizată prin cuvântul subzistență. În urma fărâmițării excesive a exploatațiilor agricole s-a accentuat înclinația producătorilor agricoli individuali spre autoconsum, iar capacitățile de prelucrare din industria alimentară au rămas în mare parte în urma celor europene. Gradul redus de utilizare a capacităților de producție a determinat să se înregistreze costuri mari pe unitatea de produs, în paralel cu diminuarea drastică a puterii de cumpărare a populației, conducând la diminuarea cererii interne de produse alimentare.

Problemele identificate în regiune constau într-o infrastructură slab dezvoltată, unități administrativ-teritoriale fără alimentare cu apă în sistem centralizat, iar rețeaua de canalizare este aproape inexistentă în zona rurală. De aici se poate deduce o incoerență în adoptarea unor strategii locale.

De asemenea, agricultura ineficientă practicată în județul Giurgiu este caracterizată printr-o piață de desfacere greu funcțională, acces greu la credite și un mediu de afaceri necompetitiv și, nu în ultimul rând, un preț scăzut al produselor agricole.

În cadrul politicilor de dezvoltare trebuie pus accent pe eficientizarea structurilor administrative prin formarea personalului, având drept consecință directă eliminarea disfuncționalităților pieței funciare. Ajutoarele de preaderare în domeniul agricol au permis subvenționarea unei serii de măsuri precum creșterea calității producției, prelucrării și comercializării produselor agricole, înființarea grupurilor de producători și, nu în ultimul rând, dezvoltarea infrastructurii și reabilitarea satelor.

Din păcate, la 7 ani de la aderare și în fața provocărilor adoptării noii Politici Agricole Comune, anul 2014 devine un an de referință în domeniul agriculturii, chiar dacă noi nu suntem pregătiți corespunzător.

O strategie agricolă comună, prin alinierea la normele comunitare, trebuie să permită o dezvoltare a tuturor țărilor membre, iar strategia să nu conțină simple fraze în proiectele noastre comune cu Europa. Trebuie să ajungem la nivelul european de agricultură competitivă, trebuie să ne dezvoltăm în zona rurală, chiar dacă acum suntem foarte aproape de conceptul de zonă defavorizată.

Există perspective bune în ceea ce privește exporturile alimentare pe piețele internaționale, deoarece în județul Giurgiu avem o pondere mare a terenului agricol, cu fertilitate ridicată a solului, putem folosi irigațiile cu costuri mai mici decât în alte zone ale țării. Dezvoltarea punctelor tari, în paralel cu eliminarea slăbiciunilor constituie propunerile noastre pentru reforma politicilor comunitare actuale.

  Ion Diniță - declarație politică intitulată: Avertismentul prințului Charles;

Domnul Ion Diniță:

"Avertismentul Prințului Charles"

Ceea ce eu personal am subliniat în repetate rânduri, respectiv faptul că statul român trebuie să fie extrem de preocupat de protecția mediului, a fost întărit zilele trecute de către moștenitorul Coroanei Britanice. Prințul Charles de Wales al Marii Britanii a transmis autorităților române un mesaj extrem de sugestiv, referitor la pericolul dispariției pădurilor românești și la distrugerea biodiversității, capitole care încă ne plasează pe primele locuri la nivel mondial. Cunoscut susținător al României, prințul Charles de Wales a afirmat, cu prilejul lansării unui film excelent de promovare a țării noastre, că pierdem trei hectare de pădure virgină pe oră, iar jumătate din acest fenomen are loc tocmai în zonele care ar trebui să fie protejate prin lege și prin intervenția autorităților statului.

În opinia mea, protejarea pădurilor virgine și cvasivirgine trebuie să constituie o prioritate pentru Ministerul Mediului, cu atât mai mult cele existente în parcurile și rezervațiile naturale.

Moștenitorul tronului britanic a lansat un avertisment extrem de concret pentru noi, afirmând că una dintre comorile României, pădurile, denumite de Excelența Sa "frumusețea neatinsă", sunt în pericol iremediabil de dispariție. Prințul Charles, fără îndoială un personaj mult mai important pentru noi decât orice minister sau orice ambasador extern, a reiterat că România este unul dintre puținele locuri în care mai există întinderi uriașe de păduri virgine, care sunt o adevărată sărbătoare a biodiversității și găzduiesc o treime din populația Europei în ceea ce privește urșii bruni, lupii și râșii. "Aceasta face din Carpații românești o comoară neprețuită pe un continent care demult și-a pierdut astfel de comori sălbatice. Ceea ce dumneavoastră aveți aici, în România, a devenit de o raritate extremă. Pădurile înfloritoare pot fi înlocuite însă cu peisajele mohorâte pe care le vedem în ultimul timp în multe locuri din Europa", ne-a transmis Prințul Charles în mesajul său. De altfel, chiar nepotul Excelenței Sale, micul prinț George de Cambridge, a primit recent o pajiște cu flori sălbatice pe dealurile Transilvaniei, din partea contelui Tibor Kalnoky, un mare prieten ecologist al prințului Charles, care are grijă de o proprietate din Transilvania a fiului cel mare al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Dacă nu vom avea grijă, s-ar putea ca micul prinț să nu mai poată beneficia la maturitate de cadoul primit.

Militant activ pentru dezvoltarea agriculturii ecologice a României, precum și pentru menținerea în starea actuală a bogățiilor naturale unice în lume pe care noi le avem de la natură și de la Dumnezeu, prințul Charles a tras un serios semnal de alarmă pentru România: "Unul din motivele pentru care întotdeauna mi-a făcut mare plăcere să revin în România este frumusețea naturală extraordinară a peisajelor sale și a pădurilor sălbatice virgine din Munții Carpați, însă toate acestea pot să dispară cu rapiditate. În anumite zone deja este prea târziu și situația se înrăutățește în fiecare zi", a subliniat oficialul britanic.

Îmi doresc foarte mult ca avertismentul venit de la Londra să nu fie tratat cu indiferență de către oficialii guvernamentali. Din contră, responsabilii statului în domeniul mediului trebuie să acționeze cu rapiditate și fermitate pentru a salva ceea ce mai poate fi salvat din rezervele de "aur verde" ale României. Pierderea acestor bogății inestimabile ar fi o tragedie pentru noi, așa cum bine spunea și marele și dezinteresatul nostru promotor, prințul Charles, fapt ce ne-ar atrage desconsiderarea și disprețul viitoarelor generații. Sper să nu avem această soartă și nici să ajungem la adevărul conținut de celebrele versuri "Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă!"...

  Marioara Nistor - declarație politică In memoriam Corneliu Caranica - sau Cine mai ascultă vocile dascălilor?;

Doamna Marioara Nistor:

"In memoriam Corneliu Caranica - sau Cine mai ascultă vocile dascălilor?"

Încă din primele zile ale deja îndepărtatului an 1990, dascălii români și-au dorit o lege a educației sănătoasă, onorabilă, care să le reprezinte interesele, atât ale lor, profesionale, cât și ale elevilor și părinților, ca un tot unitar, în fapt ale întregii societăți românești. Sindicaliști de marcă precum brăileanul Corneliu Gheorghe Caranica și-au dedicat întreaga luptă sindicală acestui crez. Mai mult, Corneliu Caranica a trecut la cele veșnice cu această durere și dorință în suflet: însănătoșirea sistemului de învățământ românesc.

Corneliu Caranica a fost prima voce sindicalistă vie și notabilă care a luptat pentru elaborarea și adoptarea unei legi speciale de salarizare pentru învățământ, în scopul de a asigura salarizarea echitabilă a tuturor categoriilor de salariați și, în mod special, a personalului nedidactic și a personalului debutant. Astăzi, după 13 ani de la moartea lui Caranica, învățământul românesc este în aceeași situație deplorabilă: un sistem bolnav, nereformat, plin de vicii de procedură, inechitabil, instabil, bulversant deopotrivă pentru elevi, părinți și cadrele didactice.

Și astăzi, în 2013, revendicările dascălilor sunt onorabile și de bun-simț: alocarea, începând cu 2014, a minimum 6% din PIB pentru educație și creșterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învățământ din totalul cheltuielilor de personal din sectorul public; modificarea Legii educației naționale, inclusiv în ceea ce privește statutul personalului didactic; adoptarea unei legi de salarizare prin care salariile profesorilor debutanți să crească cu 50%, iar raportul dintre salariul de bază maxim al funcției didactice și cel minim să fie 2:1; elaborarea și adoptarea unei legi speciale de salarizare pentru învățământ, care să asigure remunerarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de salariați și, în mod special, a personalului nedidactic.

Sindicaliștii din educație mai cer în mod expres depolitizarea învățământului, astfel încât în dobândirea funcției de director al unei unități de învățământ rolul determinant să revină colectivului unității, și nu factorilor politici, așa cum nefast s-a întâmplat în ultimii ani, atât în educație, în sănătate, cât și în toate celelalte domenii ale societății. Sindicaliștii mai vor, pe bună dreptate, regândirea programelor școlare și a sistemului de evaluare a elevilor, pentru ca ponderea să fie accentuată pe latura formativă, și nu pe cea informativă, iar prin evaluare să se verifice capacitatea elevilor de a aplica practic cunoștințele dobândite, pentru a face față cerințelor în schimbare și competiției de pe piața forței de muncă.

Am mai spus și cu alte ocazii de la această tribună de opinie parlamentară că elevii români, altfel extrem de capabili și performanți comparativ cu cei din orice țară a lumii, trebuie să fie învățați în școală și să gândească pragmatic, să decidă, să ia hotărâri în regim de criză, nu doar să memoreze. Și mai sunt multe alte aspecte de îmbunătățit...

Sunt convinsă de realitatea conform căreia copiii României merită să primească o educație sănătoasă și o instruire profesională clară, coerentă, competentă, iar dascălii României merită respect. Și nu numai respect, merită o salarizare conform cu pregătirea lor, precum și cu marile eforturile depuse în transformarea morală și educativă a unui copil de la șase ani până la maturitate. Pentru aceste deziderate aș vrea să nu politizăm revendicările cadrele didactice și aș solicita actualului Guvern să le satisfacă, cel puțin, doar o mică parte a cererilor lor, până când nu va fi prea târziu, iar educația va derapa și mai mult pe panta descendentă pe care se află de ani buni.

L-aș întreba, și îl voi întreba și oficial, pe domnul ministru al educației - care, după cum oamenii văd la televizor, fuge de presă și de întrebările ei -, știe Domnia Sa câți copii olimpici, excepționali mai are țara noastră și câți am pierdut în ultima perioadă? Îl întreb astăzi cum i se par vorbele lui Rareș Buhai, care la doar 17 ani a câștigat deja opt medalii de aur la olimpiadele internaționale de informatică, care spune că se va întoarce în România numai dacă se schimbă ceva? Poate ministrului nu ar trebui să i se pară nicicum aceste vorbe. Poate ar trebui doar să tacă și să facă! Atât el, cât și guvernul din care face parte, condus de un prim-ministru care are destui bani încât să își dea copiii să învețe la școli străine.

Până nu vom aloca educației procentul de 6% din PIB, așa cum de fapt există o lege în vigoare, niciodată însă aplicată, guvernanții vor rămâne niște demagogi, la prezent, și niște ignoranți, la viitor.

Neîncadrându-mă din principiu în aceste categorii, vreau să cinstesc cum se cuvine memoria brăileanului meu, cel care a fost Corneliu Caranica, și mă declar susținătoare până la capăt a revendicărilor dascălilor. Las lista deschisă pentru toți cei care mai simt și mai gândesc românește în această țară.

  Liliana Ciobanu - declarație politică cu subiectul: Ministrul muncii și (ne)folosirea bugetului;

Doamna Liliana Ciobanu:

"Ministrul muncii și (ne)folosirea bugetului"

După cum onor Guvernul ne-a anunțat, vom avea zilele următoare o rectificare bugetară negativă. Cu alte cuvinte, primul-ministru recunoaște că nu s-au colectat destui bani la bugetul de stat, astfel încât, pe lângă impunerile de ultimă oră dictate de FMI, o serie lungă de ministere trebuie să dea înapoi sume importante din bugetul pe acest an. Astfel, bugetele Ministerelor Muncii, Dezvoltării, Mediului, Transporturilor, Economiei, Agriculturii, Sănătății, Societății Informaționale și Apărării vor fi tăiate la a doua rectificare din acest an, iar Ministerul Muncii pierde cele mai multe fonduri, respectiv suma de 520,4 milioane lei. În mod cinic, întrebată de ce au fost tăiați atâția bani de la muncă, ministrul Mariana Câmpeanu a susținut că oricum nu avea ce să facă cu toți banii: "Păi, dacă aici am făcut economii și am gestionat bine banii pe această perioadă, ce era să facem, să ținem banii în cadrul ministerului?"...

Dacă nu aș cunoaște realitatea, aș fi zis că doamna ministru al muncii are dreptate. De fapt și de drept, Mariana Câmpeanu induce în eroare populația României, așa cum o face și șeful ei din Guvern, Victor-Viorel Ponta. Șefa Ministerului Muncii susține răspicat că toate drepturile persoanelor sunt acoperite până acum, pentru tot restul anului, din bugetul din care Domnia Sa a dat înapoi o jumătate de miliard de lei. Nimic mai fals! Este o mare aberație! Am cel puțin trei exemple care îi demonstrează doamnei ministru că avea o sumedenie de alte posibilități de a folosi acești bani trimiși îndărăt bugetului de stat.

În primul rând, ministrul muncii putea să facă demersurile necesare pentru majorarea alocațiilor copiilor, aflate acum la un nivel de 42 de lei, jalnic pentru o țară europeană care își respectă prezentul și viitorul. De altfel, atât noi, partidele din opoziție, cât și parlamentari din coaliția de guvernământ, am cerut imperativ creșterea valorii alocației copiilor. În opinia mea, dar și a multor milioane de părinți din această țară, faptul că alocația de stat pentru copii nu s-a mai majorat din anul 2008, respectiv de aproape șase ani, îndeplinește elementele constitutive ale unei discriminări. Alocațiile copiilor au stagnat, pe fondul înmulțirii din ultima perioadă a familiilor cu mari probleme de supraviețuire, din cauza închiderii a numeroase societăți comerciale și a creșterii consistente a numărului părinților rămași fără locuri de muncă. Putem vorbi astfel de un act de discriminare la adresa copiilor români, nevoiți să beneficieze de cuantumul rușinos de 42 de lei de aproape șase ani, timp în care cheltuielile cu costurile instrumentarului de strictă necesitate pentru ca un copil să meargă la școală au crescut de câteva ori, pentru a nu mai aminti de prețurile produselor alimentare.

De altfel, pe acest subiect am înaintat o interpelare președintelui Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, încă din data de 5 iunie a.c., la care încă nu am primit răspuns, deși legea spune că se răspunde în termen de 30 de zile. Probabil activitatea președintelui CNCD se înscrie în "linia directoare" a acestui Guvern, care nu catadicsește să răspundă problemelor delicate. Acesta este unul dintre subiectele stringente din România, unde doamna ministru putea cheltui niște bani, și nu puțini!

Al doilea caz îl constituie copiii aflați în grija asistenților maternali, care în multe județe ale țării nu și-au primit banii pentru mâncare de câteva luni. Oare trebuia doamna ministru să dea banii Guvernului, nu să plătească acești bani cuveniți unor copii oricum bătuți de soartă? Și erau banii de mâncare, doamnă, nu de dulciuri sau de jucării!

Un al treilea aspect în care doamna ministru trebuia să intervină și să folosească banii din buget este legat de neplata însoțitorilor persoanelor cu handicap. Ca și în cazul copiilor, statul, adică bugetul de stat, adică bugetul Ministerului Muncii, este dator la mii de astfel de oameni care nu și-au primit sumele restante de luni de zile.

Sunt profund uimită de modul în care Guvernul României, în frunte cu premierul și miniștrii, desconsideră cetățenii acestei țări. Oare acești vremelnici chiar ne cred proști pe toți? Cum Dumnezeu să dai banii înapoi dacă ai atâtea probleme nerezolvate și spui apoi, cu seninătate, că ți-ai terminat treaba pe tot anul? De fapt, oameni buni, vorbim despre cinism și ipocrizie.

Acest Guvern nu a guvernat niciodată mai departe de televizor și de nu știu ce tăieri de panglici la investiții neterminate. Nu a făcut nimic pentru oameni, nu a guvernat, nu și-a respectat promisiunile cu care USL a mințit românii anul trecut. Cu alte cuvinte, au mințit și și-au bătut joc de oameni, cu o retorică incredibil de deșănțată și contrafăcută. Să ne facem o mare cruce și să ne rugăm să scăpăm cât mai repede de ei și de guvernarea lor miștocărească.

  Miron Alexandru Smarandache - declarație politică intitulată: Copii sănătoși sau câini odioși?;

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Copii sănătoși sau câini odioși?"

Din nefericire pentru societatea noastră, asistăm în ultima perioadă la un paralelism nefondat între situația copiilor aflați în ocrotirea statului și chestiunea delicată a câinilor comunitari. După cum se poate observa fără a face un studiu aprofundat, atât în Capitală, cât și în alte orașe din țară, ba chiar și în localitățile rurale, autoritățile locale nu reușesc să rezolve subiectul înmulțirii peste măsură a animalelor care se numeau cândva "cei mai buni prieteni ai omului", a căror înrăutățire comportamentală a avut, din păcate, victime omenești, fapt de neconceput într-o țară europeană în anul 2013. În ciuda faptului că legea a fost modificată după tragedia micuțului Ionuț, normele de aplicare ale acesteia încă se lasă așteptate, drept pentru care Primăriile nu au altă soluție decât să lanseze ample campanii prin care oamenii sunt îndemnați să adopte câinii de pe străzi, sau, dacă bugetele locale permit, să construiască alte adăposturi.

În același timp, consider că situația copiilor aflați în grija statului, precum și a resurselor financiare necesare creșterii și educației acestora este cu mult mai alarmantă decât cea a câinilor fără stăpân. În bunul stil dâmbovițean, însă, gradul de reflectare mediatică a acestui fenomen, lăsat pe undeva de izbeliște chiar și de către autorități, este unul inferior celui al câinilor maidanezi. Sigur, se "vinde" mai bine o mușcătură de câine decât tragedia neștiută a unui copil îngrijit de un asistent maternal, căruia nu i se dau la timp banii cuveniți pentru mâncare. Din acest punct de vedere, se poate spune că trăim într-o lume întoarsă pe dos, lucrurile cu adevărat serioase fiind eclipsate de unele mărunte, percepute însă mai acut în rândul românilor...

Pentru a exemplifica acest ministudiu de caz, trebuie să spunem că statul cheltuie anual circa 2,8 milioane de euro pentru tot ceea ce presupune cazuistica acestor câini fără stăpân, un adevărat blestem pe capul României postdecembriste. Astfel, mușcătura unui câine maidanez produce costuri usturătoare pentru autorități: o doză de vaccin antirabic - 68 lei, o doză de ser antirabic - 200 lei, o doză de vaccin antitetanic - 49 lei. La toate acestea se mai adaugă și alte cheltuieli, care, toate adunate, și în funcție de gravitatea leziunilor suferite, ridică costul suportat de stat pentru mușcătura unui câine de pe stradă la circa 600 de lei. Dacă amintim că numai în București sunt mușcate, zilnic, în medie, circa 35 de persoane, cărora li se administrează tratamentele amintite, rezultă suma de 21.000 lei zilnic, pe care onor statul trebuie să o deconteze. Enorm și revoltător! Statisticile oficiale mai arată că doar în București sunt 64.000 câini maidanezi, iar îngrijirea unuia într-un adăpost special amenajat costă 375 lei/lunar. Dacă ar fi să adăugăm la aceasta cuantumul plătit pentru fiecare mușcătură și însănătoșirea victimelor ajunse la spital din cauza câinilor, cred că fiecare dintre noi suntem capabili să tragem concluzii dintre cele mai alarmante pentru situația în care se găsește România din acest punct de vedere.

În acest an, 2013, țara noastră are, potrivit unor date statistice, circa 60.000 de copii aflați în grija statului. Potrivit unor calcule realizate de publicația "Gândul", pentru fiecare minor statul cheltuie zilnic 32 lei, din care 25 lei se reîntorc în sistem pentru plata angajaților. Legile în vigoare existente în prezent în România mențin o greutate nejustificată privind derularea proceselor de adopție. Din această prismă, mai avem multe de corectat din punct de vedere legislativ, procedura de adopție fiind încă una extrem de dificilă. De asemenea, familia adoptatoare are nevoie nu doar de răbdare infinită, ci și de multă forță psihică pentru a duce până la capăt lupta cu aparatul birocratic inexpugnabil. În condițiile în care gradul de succes al adopțiilor interne este extrem de redus, fapt ce presupune menținerea copiilor potențial adoptabili în sistemul de protecție al statului, ar fi de dorit ca autoritățile să fie cel puțin preocupate de a avea în îngrijire acești copii sănătoși, dezvoltați fizic, psihic și intelectual corect conform vârstei lor, însă aceste cerințe de minim bun-simț presupun inevitabil o sumă mai mare decât acei amărâți de 32 de lei, sumă infimă pentru o bună dezvoltare a acestor micuți.

În concluzie, această paralelă disproporționată ca efect social dintre întreținerea unui maidanez, un subiect intens mediatizat în România zilelor noastre, și ...întreținerea unui copil aflat în grija statului, comportă din start anumite corecții fundamentale. Consider că trebuie să facem un efort conjugat pentru a înlesni și încuraja procesul de adopție, dar și pentru majorarea sumei alocate îngrijirii copiilor din sistemul de ocrotire al statului. În același timp, cred că este imperios necesar să găsim soluțiile potrivite și pentru rezolvarea problemei câinilor fără stăpân, pentru a diminua posibilitatea apariției altor cazuri Ionuț, care produc României un prejudiciu de imagine greu de cuantificat în străinătate.

Susțin cu tărie și fără discriminare că avem nevoie de un mai mare grad de responsabilitate atunci când vine vorba despre copiii fără părinți sau abandonați, decât de preocuparea față de câinii străzilor, care se pot ușor transforma în ucigașii propriilor noștri copii...

Statul nu poate trata cu egalitate copiii și câinii, după principiul nesănătos, în cazul paralelei de față, a dictonului: "din bucata mea de pâine, am hrănit un om și-un câine"!

  Ioana-Jenica Dumitru - declarație politică: Negocierile cu FMI în materie de fiscalitate și buget trebuie să se desfășoare în mod transparent, cu respectul opiniei tuturor celor afectați;

Doamna Ioana-Jenica Dumitru:

"Negocierile cu FMI în materie de fiscalitate și buget trebuie să se desfășoare în mod transparent, cu respectul opiniei tuturor celor afectați"

Am vorbit și cu alte ocazii de nevoia de transparență în procesul decizional al Guvernului. Consultările cu membrii opoziției, cu membrii comisiilor de specialitate din Parlament, cu reprezentanții societății civile, dar și cu reprezentanții structurilor asociative sunt imperios necesare atunci când Guvernul este pus în situația de a opera modificări în sistemul fiscal, datorită unor negocieri la nivel de top cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.

Acum sunt pusă din nou în situația de a atrage atenția Guvernului asupra lipsei de transparență în procesul decizional, cel puțin în ceea ce privește negocierile cu FMI. Constatăm cu părere de rău că acest set de întâlniri se petrece fără a ține la curent publicul plătitor de taxe, care, cel puțin în opinia mea, este cel mai în măsură să-și exprime o opinie informată asupra cuantumului taxelor pe care va fi nevoit să le plătească pe parcursul unui an fiscal. Neclaritatea și incertitudinea este chiar mai dăunătoare pentru mediul privat decât o creștere a cuantumului lunar al taxelor pe care trebuie să le plătească fiecare operator economic, persoană juridică, sau persoană fizică autorizată. Structura bicefală a guvernării USL dă naștere unor seturi de mesaje total concurente. Cei doi lideri ai actualei coaliții de guvernământ au în mod evident păreri diferite despre ceea ce ar trebui să conteze pentru sistemul fiscal din România și acest lucru se vede.

Capacitatea de decizie a Guvernului este lovită în legitimitate în primul rând de mesajele diferite pe care liderii USL le emit pe probleme de importanță națională, cum ar fi sistemul de taxare, dar și de o lipsă acută de comunicare a măsurilor care urmează a fi luate în acest sens. România este din nou pusă în fața faptului împlinit și cei care au încă puterea de a se exprima asupra acestor probleme, fie că vorbim de structurile socioprofesionale, fie că vorbim de opoziție, sunt reduși la a constata un rău deja făcut, în loc de a emite teorii constructive cu privire la acest subiect atât de important.

Dacă ar fi avut loc o dezbatere publică asupra negocierilor cu FMI, BM și CE, Guvernul ar fi aflat, din timp, că măsurile de indexare a pensiilor și a unor salarii cu un cuantum puțin peste rata inflației este o măsură socială benefică și bine primită. De asemenea, creșterea salariului minim, anunțată la 900 de lei, până la începutul verii, ar fi produs atât simpatie pentru actualul Guvern, cât și o creștere a consumului, care este întotdeauna de dorit și de apreciat pentru un mediu economic sănătos. Dar dacă Guvernul ar fi introdus în dezbatere publică măsurile preconizate pentru menținerea unei ținte de deficit de 2,2%, atunci ar fi ajuns la concluzia că nici chiar măsurile de mai sus nu mai au o relevanță socială atât de mare. Calculele sunt destul de simple, creșterea prețurilor la bunurile de consum se estimează a fi de 3% pentru anul viitor, iar inflația va depăși cuantumul de 3%. Dacă scădem din procentul de creștere a pensiilor de 3,75% cei 3% reprezentând inflația, obținem un 0,75% creștere reală a veniturilor pensionarilor și a unor salariați din domeniul bugetar. La un venit de 1000 de lei lunar creșterea este de mai puțin de 1%, deci, mai exact, de 7,5 lei pe lună. Dacă spunem lucrurilor pe nume observăm că o creștere de 7,5 lei pentru un venit mediu de 1.000 de lei este total insuficientă și practic anulată de orice creștere a accizelor aplicate pe bunurile de consum și pe combustibil. Astfel, o altă măsură "clandestină" a guvernului este creșterea accizelor atât ca valoare, cu rata inflației, cât și ca număr, pentru combustibili, va declanșa o scumpire în lanț pentru toate produsele destinate întregului lanț economic. Cei 7,5 lei pe care un român pensionar îi va economisi vor fi spulberați de prețurile mari pe care comercianții le vor practica după creșterea accizelor la combustibil.

Taxarea benzinei cu 7 cenți pe litru pentru proiectele din infrastructură va avea poate un efect benefic pentru finanțarea proiectelor cu efect multiplicator, dar, de cealaltă parte, va genera un val de scumpiri în lanț pe care populația le va suporta foarte greu.

Acum, scenariul cotei unice crescute devine din ce în ce mai plauzibil, bugetul de stat, dar și bugetul personal al majorității românilor vor avea de suferit în viitorul apropiat și dacă lucrurile vor continua în acest fel, este posibil ca o creștere considerabilă a taxelor să fie inevitabilă.

Din filozofia măsurilor anunțate de Guvern putem extrage câteva idei foarte clare. În primul rând, țintele de deficit sunt foarte dificil de obținut. În cel de-al doilea rând, veniturile la bugetul de stat nu au crescut, ba chiar este posibil să scadă vertiginos în perioada următoare. Guvernul nu mai are soluții de relaxare fiscală care să se reflecte în scăderi de prețuri. Până și reducerea TVA la alimente de bază, dacă va fi acceptată vreodată de FMI, nu va putea să acopere găurile pe care prețurile bunurilor le vor face în buzunarele românilor.

Situația este departe de a fi una stabilă, și acest lucru se observă. Privatizările eșuează și suntem nevoiți să recurgem la restructurări și rearanjări ale managementului, lucru care nu este decât un plasture pus peste o rană la bugetul de stat.

Arieratele cresc din nevoia de menținere a unui buget suficient pentru cheltuielile recurente și mi-e teamă că ne aflăm în situația de a ne mișca înapoi în loc să ne mișcăm înainte când vorbim de un mediu privat sănătos și predictibil. Transparența decizională sau dezbaterile publice sunt soluții prin care Guvernul ar putea să culeagă informații și opinii diferite din partea celor implicați direct în economia reală. Filozofia economică a USL pare să nu dea randament, mai ales pentru că nu este unitară. Probabil cu timpul lucrurile se vor rezolva pe cale naturală, dar, până atunci, România este captiva unor politici publice fiscal-bugetare confuze care generează neliniște în loc de stabilitate în sistem.

Fac un apel către Guvern pentru a-și crește disponibilitatea de a comunica public cu opoziția și cu societatea civilă pe probleme de interes național, cum ar fi acordul cu FMI. Este greu de spus dacă acest acord se bucură de susținerea întregului Guvern sau doar de susținerea PSD, dar indiferent de răspuns susținerea publică pentru acest acord începe ușor-ușor să scadă și această iarnă și poate și următoarea vor fi concludente din acest punct de vedere.

  Nuțu Fonta - declarație politică cu tema: De la «nu ne vindem țara» la nu mai avem ce vinde din ea;

Domnul Nuțu Fonta:

"De la «nu ne vindem țara» la nu mai avem ce vinde din ea"

La aproape 23 de ani de ani de la evenimentele din decembrie 1989, România arată, la propriu, ca un morman de fiare vechi. Globalizarea democratică și economia de piață cu fața spre vest ne-a lăsat fără fabrici, fără uzine, fără brățările dacice, fără ciment, fără flota maritimă, și, mai grav, fără bunurile de patrimoniu. Așa am ajuns ca România să înstrăineze pe mai nimic aproape tot ce s-a construit trainic de-a lungul timpului. Fabricile au fost rase de pe fața pământului, mai ales cele din industria strategică, iar acum suntem dependenți de mila investițională a altora. Mineritul din Apuseni și din Maramureș l-am pus pe "butuci", autostrăzile sunt aproape aceleași pe care le-a construit "răposatul", navele noastre comerciale au ajuns pe mâna piraților, pădurile se taie cu o frenezie de neoprit, privatizările strategice bat pasul pe loc...

Contrar sloganului "Nu ne vindem țara", am vândut tot ce se putea vinde, pe un leu, pe un euro și pe nimic, numai să nu mai avem. Am înstrăinat fără cruțare unități economice recunoscute în toată lumea, îndeosebi pentru valoarea terenurilor de sub ele, afaceri din care s-au îmbogățit șmenari autohtoni sau străini, îmbogățiți peste noapte de comisioanele grase. Am ajuns să nu mai avem ciment, tractoare, armele de proveniență românească, resursele subsolului, și astfel să depindem de alții în spațiul nostru vital economic.

Strigător la cer este faptul că am ajuns să cedăm chiar și pavilionului României pentru 30 de ani, unui offshore din Cipru, printr-un contract mai puternic decât legea, încheiat împotriva oricăror interese strategice ale României. Am ajuns astfel să ne vindem dreptul de a folosi tricolorul, unul dintre însemnele fundamentale ale statului român!

Poporul român a fost obișnuit, de milenii, să i se ia. Ne-au luat romanii, turcii, tătarii, hoții, hunii, vizigoții și alte nații tot ce au apucat. Acum ne-au luat industriile și pământurile. Străinii sunt majoritari în mai toate societățile care ne dau energia, aluminiul, oțelul și chiar banii. Aproape că nu mai avem nimic al nostru. Nicio țară din lume nu și-a permis, precum România, să privatizeze ramurile strategice. Așa procedează doar cei care-și grăbesc pieirea...

Înainte de 1989, am strâns cureaua pentru a plăti datoriile lui Ceaușescu cu marea industrializare și marea înfometare. Acum am rămas fără nimic strategic. Trebuie să găsim timp să ne reorientăm din mers, să facem cu adevărat o țară productivă, nu doar de consum. Este necesar ca responsabilii destinelor acestei țări să se trezească la realitate, să se deplaseze prin frumoasa noastră țară promovată doar de prințul Charles și să vadă că am rămas în urmă, din toate punctele de vedere. Să vadă ruinele celor 23 de ani de democrație prost înțeleasă și ineficient gestionată. Pentru că, așa cum spunea un mare poet, "Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă!"...

  Dorel Covaci - declarație politică cu subiectul: Incluziunea socială și teritorială a romilor;

Domnul Dorel Covaci:

"Incluziunea socială și teritorială a romilor"

Obiectivul egalizării condițiilor de dezvoltare socioeconomică intră în conflict cu realitățile subsumate unei economii de piață, ce instituie asimetrii inevitabile de putere.

Sărăcia, nedreptatea, inechitatea și inegalitatea reprezintă cele mai importante probleme într-o societate divizată. Vorbim de realități la ordinea zilei, care trebuie tratate prioritar, analizate în profunzime și rezolvate prin identificarea și implementarea unor pachete de măsuri, care să facă obiectul unui proces de comunicare amplu și eficient.

Deși discursul în cheie morală al susținătorilor drepturilor omului este asumat instituțional cu ușurință, realitatea capitalistă a segregării rămâne încă dificil de corectat.

În ceea ce privește, în mod specific, cazul romilor din România, aceștia se confruntă cu o situație complexă de sărăcie și excluziune socială, fapt pentru care problema lor trebuie tratată printr-un efort concertat al tuturor factorilor de decizie și al actorilor implicați în dezvoltarea socioeconomică.

Iată câteva date, care evidențiază profilul demografic al romilor: reprezintă a doua minoritate a țării (între 618.000 și 969.000 persoane); 64% locuiesc în mediul rural; o populație mai tânără decât cea majoritară, dar cu o speranță de viață mult mai redusă; jumătate dintre ei se află în sărăcie absolută (de 4 ori mai mult decât populația majoritară); rata de ocupare este de 45% (față de 54% nonromii), rata de ocupare pentru grupa de vârstă 15-64 ani este de 30% (față de 44% majoritarii); doar 19 % dintre femeile rome sunt angajate; dintre cei ocupați, doar 2% dețin posturi care necesită studii superioare; populația de peste 16 ani analfabetă este de 10 ori mai numeroasă decât în cazul nonromilor; 25% dintre copiii de ciclul primar și gimnazial și 23% dintre cei de liceu nu sunt înscriși în sistemul de învățământ (de 4 ori mai mulți decât nonromii). Comunitățile de romi cele mai sărace sunt și izolate, greu accesibile, datorită insuficientei dezvoltări a infrastructurii tehnico-edilitare, cu rezerve foarte scăzute de capital. Ele sunt spații ale concentrării sărăciei și privațiunilor materiale, stigmatizate de către populația majoritară, marginalizate, astfel încât locuitorii nu au șansa participării egale la viața economică, politică, culturală și socială a localității.

Prin urmare, dezvoltarea economiei sociale trebuie corelată cu programe-suport de dezvoltare a infrastructurii, a educației și a serviciilor sociale. Inițiativele cu potențial de creștere a nivelului de ocupare, de reducere a sărăciei și marginalizării trebuie susținute prin măsuri financiare adecvate (granturi, subvenții etc.).

Un element important în acest sens l-au constituit fondurile structurale: Fondul Social European - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POSDRU, cu Axa 6, Promovarea Incluziunii Sociale. Prin intermediul acestuia, am avut o dinamică pozitivă a proiectelor care dezvoltă în țara noastră diverse întreprinderi sociale, orientate pe obiective sociale și vizând anumite grupuri-țintă. Cu alte cuvinte, acestea nu sunt focalizate pe maximizarea profitului, ci pe dezvoltarea unor capacități sociale, într-un mod care să răspundă nevoilor insuficient acoperite ca: ocuparea forței de muncă, dezvoltarea serviciilor sociale și consolidarea coeziunii sociale (economie fundamentată pe principiul incluziunii sociale și dezvoltarea unor rețele de solidaritate la nivel familial, comunitar, regional). În mod concret, se referă la constituirea unor cooperative, proiecte de întrajutorare, mutualități, uniuni de credit, asociații pentru creșterea accesului la locuințe, parteneriate, afaceri sociale, întreprinderi comunitare.

În urma întâlnirilor cu lideri ai comunităților rome, recunoscuți la nivel național sau doar local, am reținut câteva aspecte importante, pe care le aduc în discuție.

Aceștia au apreciat programele naționale de tipul "Laptele și Cornul" ca fiind un factor important, mobilizator și stimulativ pentru frecventarea școlilor de către copiii din familiile rome. Se consideră că această masă minimală oferită în mod gratuit elevilor atârnă greu în decizia familiilor rome sărace, de a-și trimite în continuare copiii la școală.

O altă problemă este aceea a cetățenilor de etnie romă, inexistenți în mod oficial, care nu dețin acte de identitate, întrucât nu pot face dovada unei locuințe. Ei sunt posesorii așa-numitului buletin de câine. Aceștia sunt stabiliți în același loc de mai multe generații, și-au construit case acolo, dar nu au reușit să se înscrie în Cartea funciară, din considerente financiare. Cei care și-au rezolvat problema au făcut-o în instanță, cu o cheltuială majoră.

O dezvoltare durabilă în acest domeniu necesită fonduri multiple, intervenții multisectoriale și multianuale, coordonate și corelate, care îmbină măsurile asupra populației defavorizate cu cele asupra majoritarilor sau cu reformele instituționale la nivel de administrație. Aceste programe de dezvoltare și planuri de măsuri trebuie elaborate și implementate, prin consultarea și participarea beneficiarilor, a celor afectați de ele, prin capacitarea acestora, dar și prin cunoașterea realităților de către autoritățile locale.

În vederea dezvoltării sociospațiale a zonelor și a comunităților defavorizate trebuie avute în vedere intervenții pe plan local: educația antirasistă a populației majoritare; asigurarea unor locuințe; îmbunătățirea condițiilor de trai; programe de dezvoltare și educație comunitară; crearea condițiilor necesare participării școlare; facilitarea accesului la transportul în comun; îmbunătățirea infrastructurii de transport; elaborarea și implementarea unor planuri de dezvoltare socioteritorială pentru zonele de locuire defavorizate; implementarea unor programe permanente de informare, consiliere și mediere școlară și ocupațională, dedicate membrilor comunității marginalizate; asigurarea unor locuri de muncă, prin facilitarea angajării membrilor acestor comunități în meserii utile realizării lucrărilor publice; susținerea întreprinderilor sociale; asigurarea asistenței medicale, sociale pentru membrii comunităților defavorizate.

La nivel național se impune: alocarea unor fonduri multiple pentru dezvoltarea infrastructurii (locuințe, utilități, transport în comun, drumuri), dezvoltarea resurselor umane și derularea unor programe de asistență socială și medicală; combaterea discriminării în domeniul locativ și al ocupării; realizarea locuințelor sociale în cartiere mixte din punct de vedere social și etnic; repartizarea unor locuințe accesibile; combaterea marginalizării în domeniul locativ, în vederea prevenirii/eliminării evacuărilor forțate; sprijinirea de către stat a întreprinderilor sociale, înființate de membrii unor comunități marginalizate (asigurarea unei piețe de desfacere a produselor realizate, implicarea beneficiarilor locuințelor sociale în construirea acestora); înființarea unor unități interministeriale și a unor organisme deconcentrate în teritoriu, care să gestioneze programele de incluziune și coeziune socială și teritorială.

  Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică intitulată Descentralizare în regim de urgență?;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Descentralizare în regim de urgență?"

Descentralizare prin asumarea răspunderii Guvernului, în noiembrie, înainte de adoptarea bugetului - anunță premierul. De ce acum, de ce descentralizare fără regionalizare? De ce prin asumarea răspunderii Guvernului, și nu trecând legea prin Parlament? Două aspecte sunt clare: graba și faptul că liderii locali urmează ca, după descentralizare, să preia atribuții esențiale din câteva domenii și să intre în posesia unor fonduri generoase.

Descentralizarea este un proces cu consecințe politice, administrative și economice pe termen lung, nu poate fi făcută oricum. Graba e suspectă, în condițiile în care tema descentralizării administrației publice a fost repusă intempestiv pe agenda publică, fără dezbatere publică, fără consultarea experților, fără o analiză a consecințelor, fără o analiză cost-beneficiu. Într-un mediu administrativ majoritar clientelist, o astfel de hotărâre, trecută prin procedură de urgență poate fi catastrofală.

O explicație pentru această grabă ar putea fi încercarea primului-ministru Victor Ponta de a-și consolida relația cu aleșii din teritoriu - descentralizarea implică o politizare și o clientelizare a structurilor administrative județene. Deși nu recunoaște, relația Guvernului USL cu aleșii din teritoriu nu este deloc roz. Mulți aleși locali nu au primit banii pentru investițiile promise în campania electorală și în vară a existat o situație tensionată creată de aleșii locali cu probleme de integritate.

Referitor la ultima situație, premierul Victor Ponta a găsit o soluție de avarie: "Vreau să vedem ce se întâmplă pe final și după aceea ne punem cu toții la masă, și cu Ministerul Justiției, și cu ANI, și cu toți ceilalți, cu Parlamentul, să vedem care e soluția". Asta deși Ministerul Justiției a avizat negativ proiectul de lege inițiat de vicepremierul Liviu Dragnea, care scotea din regimul incompatiblității calitatea primarilor de membri în consiliile de administrație ale unor servicii deconcentrate. Copreședintele USL, Crin Antonescu, a venit cu propunerea privind amnistierea primarilor găsiți în conflict de interese, transferând totodată responsabilitatea către premierul Victor Ponta.

Nu e certă doar graba cu care se vrea a fi pusă în aplicare descentralizarea. E cert și faptul că liderii locali - din 36 de președinții de consilii județene ale USL, 22 sunt conduse de PSD - urmează să preia atribuții esențiale de la sănătate, agricultură, mediu, muncă și cultură, deci fonduri suplimentare și mai multă putere. USL s-a gândit cum să le dea mai multă putere șefilor de consilii județene și primarilor, nu și să-i instruiască pe aceștia cum să facă față noilor atribuții. Inițiatorii, prea preocupați să negocieze ce pleacă la consiliile județene și ce mai rămâne, totuși, la ministere, au expediat în doar o pagină modul în care se va face implementarea acestui proiect.

Propunerea USL de descentralizare nu este un text de lege, ci un proiect în care se schimbă un șef cu un alt șef, pentru baronii locali, și nu pentru cetățeni, nu se iau în considerare problemele reale cu care se confruntă cetățenii, se dorește în fapt, un transfer de putere a autorităților. O descentralizare fără reformă administrativă reală la nivel local și central este "un praf în ochii românilor".

Proiectul de descentralizare propus de vicepremierul Liviu Dragnea transformă baronii locali în niște mici zei. Fondurile pe care le vor avea la dispoziție vor fi mult mai mari ca acum, iar distribuirea acestora va depinde de bunăvoința lor. De asemenea, vor avea de împărțit și zeci de funcții în plus, care până acum țineau de centru.

Vor mai "împărți" avize de mediu, autorizații pentru pensiuni, certificate de import-export pentru fructe și legume, autorizații pentru agricultura ecologică. Pe scurt, vor controla îndeaproape cam toate domeniile de activitate din județ. În plus, se va lăsa loc multor abuzuri cu terenuri și clădiri de patrimoniu, care, pentru a fi scoase din proprietatea statului, aveau până acum nevoie de autorizație de la ministere.

Halucinant este faptul că nu există un plan pe luni și pe zile despre ce se va întâmpla în perioada de tranziție, cum se va face transferul și cum vor funcționa noile structuri. Un mare haos - un nou proiect marca USL!

  Raluca Turcan - declarație politică: Guvernul USL lovește din nou în educație;

Doamna Raluca Turcan:

"Guvernul USL lovește din nou în educație"

Dacă la prima rectificare bugetară USL a tăiat fără milă de la bugetul educației banii pentru investițiile în infrastructură (235,6 milioane lei), săptămâna trecută nu a mai avut de unde lua, dar nici nu a dat. Guvernul nu a prevăzut bani pentru finalizarea lucrărilor de construcție sau reabilitare a școlilor și grădinițelor, nu a adus bani pentru decontarea transportului școlar, a manualelor sau fonduri pentru cercetare.

Educația românească funcționează, oricum, la cote de avarie. Cu cel mai mic buget din Europa, România nu va putea face performanță. Cu toate acestea, prin lipsa de acțiuni și proiecte concrete pentru educație, USL este mulțumit de situația în care se află învățământul românesc, adică în coada tuturor clasamentelor europene la: abandon școlar (17,5%), analfabetism (6%), nivelul salariilor profesorilor (de 20 de ori mai mici decât cele ale dascălilor din Europa de Vest), accesul la formare continuă a profesorilor (1,5%).

Dacă USL ar avea politici de combatere a evaziunii fiscale, ar putea dubla bugetul educației și sănătății. Evaziunea fiscală este 14% din PIB, iar bugetul educației este în jur de 4%. Din păcate, USL nu are nici politici educaționale și nici economice viabile pentru România. Continuând în acest ritm, prin subfinanțarea educației nu ne vom crește șansele de a avea o economie prosperă. Fără oameni școliți, fără know-how, România este condamnată la sărăcie.

Guvernul Ponta nu are o strategie pentru educație, nu are soluții și nici specialiști care să poată rezolva problemele din învățământul românesc.

  • Au promis manuale și nu au prevăzut bani pentru ele;
  • Au promis că vor asigura politici de echitate socială, dar prin neplata restanțelor și plafonarea abonamentelor navetiștilor încurajează abandonul școlar;
  • Au promis microbuze școlare, dar nu au cumpărat încă niciun vehicul - au defilat cu microbuzele cumpărate tot de guvernele precedente;
  • Au promis proiecte majore pentru educație, dar nu au implementat niciunul;
  • Au promis proiecte din bani europeni, dar au încercat să fraudeze licitații de milioane de euro;
  • Au promis laboratoare și biblioteci, dar nu au prevăzut bani pentru dotarea acestora;
  • Au promis șanse egale, dar îngrădesc drepturile constituționale ale copiilor la învățătură prin tăierea banilor pentru reabilitarea și continuarea lucrărilor de construcție a școlilor. Mai mult decât atât, prin neplata datoriilor către constructori, au trimis în faliment mai mulți agenți economici și au închis școli;
  • Au promis manuale digitale și stimulente pentru profesori pentru a-și procura cărți sau programe educaționale, dar nu au alocat niciun leu în buget;
  • Au promis că vor scădea abandonul școlar, dar, în prezent, sunt peste 100 000 de copii în afara școlii;
  • Au promis că vor diminua risipa banilor făcută prin programul "Cornul și laptele" - un program care trebuia să combată abandonul școlar, dar nu au făcut nimic în acest sens;
  • Au menținut alocațiile elevilor la nivelul anului 2009;
  • Au promis depolitizarea învățământului, dar continuă să numească directori de școli pe criterii politice;
  • Au promis proiecte de cercetare, dar nu au numit un alt Consiliu Național al Cercetării Științifice (CNCS) ca urmare a demisiei în bloc de acum aproape șase luni a membrilor acestui Consiliu. Ca urmare, întreaga activitate de sprijinire a cercetării științifice universitare este blocată.

USL a abandonat finanțarea universităților pe criterii de performanță. A bulversat clasificările universităților și a menținut o stare de ambiguitate pentru a nu se ști care universitate este mai bună și, în consecință, care merită mai mulți bani. Aceștia urmează a fi distribuiți pe alte criterii.

În concluzie, USL a făcut foarte mult rău sistemului educațional românesc: au modificat legea după bunul lor plac, au tăiat bani și au bulversat întreg sistemul, de la grădiniță până la cercetare.

Există foarte multe probleme în învățământul sibian. Solicit USL să ia măsuri de urgență:

  1. În anul școlar 2013-2014 unul din patru dascăli este suplinitor sau pensionar.
  2. Există mari probleme legate de posturile pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic declarate blocate, posturi ce îngreunează foarte mult desfășurarea procesului educativ (informaticieni, șoferi, contabili, secretari, femei de serviciu, paznici etc.) - peste 320 de posturi vacante.
  3. În județul Sibiu sunt 2.219 elevi navetiști. Anul trecut, decontul a fost făcut doar în proporție de 32%. Suma totală aferentă transportului școlar pe anul 2012-2013 este de 3,241,236 de lei, din care s-au achitat, în două tranșe, doar 97,076 de lei.
  4. Absenteismul rămâne o problemă nerezolvată pentru multe dintre unitățile școlare, atât în mediul urban, cât și în cel rural. Numărul total de absențe ale elevilor a fost de 4.249.164 în anul școlar 2012-2013.
  5. În multe școli din mediul rural situația este deficitară (școli fără apă curentă, canalizare, clase înghesuite, școli foarte vechi etc.).
  6. Mita de la BAC: fostul inspector școlar Sorin Joantă este urmărit penal de procurorii DNA pentru luare de mită la examenul de bacalaureat.
  7. Din cele 339 de unități școlare din județ, 21 nu au în prezent autorizația sanitară de funcționare.
  8. 152 de elevi care au terminat clasa a VIII-a (4,2% din totalul elevilor care au absolvit clasa a VIII-a) nu s-au mai înscris la liceu sau la o școală profesională.
  Mircea Roșca - declarație politică cu privire la cota unică;

Domnul Mircea Roșca:

Cei care în ultima săptămână au încercat să acrediteze ideea creșterii cotei unice, dezinformând și manipulând opinia publică, sunt ori inconștienți, ori din prea multă demagogie și dorință de afirmare publică pot fi catalogați drept subminatori ai acestei țări.

Ca vechi liberal, vă pot spune că Partidul Național Liberal nu va abdica de la această teză economică și acesta va fi și mandatul pe care miniștrii liberali din Guvernul USL îl vor promova în întâlnirile cu reprezentanții FMI.

În anul 2005, când a fost introdusă cota unică de 16%, cei care apar azi să-i ia apărarea, și mă refer în principal la colegii de la PDL, în frunte cu fostul premier Emil Boc, nu erau atât de convinși de beneficiile ei pentru economie, pentru mediul de afaceri sau pentru nivelul de trai al populației. Ca atare, imediat după ce au preluat guvernarea, în anul 2009, au introdus impozitul forfetar, care s-a dovedit un cancer pentru sectorul IMM-urilor prin modul grosier în care a fost aplicat, iar apoi știm cu toții ce a urmat în anul 2010... o nouă avalanșă de măsuri dezastruoase pentru populație și noi frâne puse în calea relansării economice, prin creșterea TVA, scăderea veniturilor bugetarilor etc.

Din acest motiv, colegii noștri nu pot fi credibili.

Un tablou succint a ceea ce a reprezentat cota unică pentru economia României poate fi creionat plecând de la rezultatele concrete înregistrate în ultimii ani: fiscalizarea unei părți importante a economiei, noi locuri de muncă, descurajarea agenților economici în a căuta soluții de evitare a impozitelor, ușurarea poverii fiscale, un mediu economic mai atractiv pentru investitori etc.

Cred că nimeni din actualul Guvern nu își poate asuma o altă direcție decât cea a păstrării cotei unice de impozitare, cu atât mai mult cu cât este și un semnal de seriozitate, de predictibilitate pe care îl dăm investitorilor, fie ei români sau străini, potențiali sau reali.

Pentru noi, liberalii, menținerea cotei unice nu a fost și nu va fi un subiect de negociat cu partenerii de guvernare sau cu cei internaționali. Pentru următorii ani, cel puțin până în 2016, cât timp PNL se află la guvernare, va exista și garanția că va fi păstrată cota unică.

Nu este vorba de critici aduse FMI-ului sau guvernului, este doar un apel la consecvență și profesionalism din partea celor ce mă aștept să fie solidari în actul de guvernare. Câtă vreme ne aflăm sub stricta monitorizare a partenerilor financiari internaționali - și nu din vina noastră, a celor ce guvernăm azi România, ne aflăm în această situație - trebuie să dăm adevărate bătălii prin care să-i convingem că deciziile luate ne vor relansa economia și nu vor adânci deficitul.

Modul în care gestionăm situația depinde însă și de jocul antiguvernare pe care îl fac cei din opoziție sau din alte medii ostile. Cred că este cazul ca aceste voci să se abțină, mai ales pe problematici sensibile cum este cea de față. Spațiul fiscal în care suntem constrânși să ne mișcăm astăzi este de fapt rezultatul guvernării falimentare dintre anii 2009-2011, când s-a reușit contraperformanța de a ne împrumuta cu suma record de aproape 20 mld. euro, cel mai mare împrumut din istoria României.

Am luat măsuri curajoase de când suntem la guvernare, așa cum a fost și cea privind reducerea TVA-ului la pâine, și vom continua să identificăm soluții care să încurajeze inițiativa privată și să deschidă noi perspective economice, cea mai discutată în ultimele luni fiind cea referitoare la reducerea cu 3% a contribuțiilor sociale pentru angajator. Sperăm ca din 2014 această măsură să se regăsească în pachetul fiscal pe care îl propunem mediului antreprenorial din România.

  Ion Bălan - declarație politică cu subiectul: Învățământul gratuit... costă;

Domnul Ion Bălan:

"Învățământul gratuit... costă"

Zilele acestea, Parlamentul este vizat de protestele sindicaliștilor din învățământ, iar noi trebuie să răspundem unor întrebări care se tot pun, neîncetat, de ani buni, legate de finanțarea educației în România.

Știm cu toții ce efecte a avut asupra învățământului faptul că acest sector a fost subfinanțat ani la rând - dascăli mai puțini, suplinitori mai mulți și cu rezultate mai slabe, demotivarea inclusiv a acelora care obișnuiau să pregătească olimpici, bază materială precară în școli și, prin urmare, creșterea costurilor cu educația suportate de părinți și, nu în ultimul rând, amplificarea unui fenomen periculos - corupția corpului didactic - și dovadă stau cazurile de profesori anchetați la examenele naționale.

Lipsa banilor nu este o scuză pentru lipsa de interes, de acord cu cei care susțin acest lucru, însă reprezintă o cauză clară a scăderii nivelului de pregătire al dascălilor și al copiilor. Or, acest lucru ne va afecta pe termen lung, iarăși un lucru știut și acceptat de toată lumea.

Și totuși nu reușim, ca țară, să mobilizăm resursele necesare pentru acest sector, iar astăzi suportăm consecințele.

Și, așa cum spuneam, lipsa banilor acordați învățământului afectează, inevitabil, copiii și bugetele familiilor acestora.

Deși legea prevede gratuitatea învățământului public, realitatea ne arată că părinții trebuie să facă față unor cheltuieli strâns legate de școlarizarea copiilor. Fie că este vorba despre uniformă, manuale gratuite, dar pe care părinții le cumpără, manuale alternative, rechizite, fondul clasei și al școlii, transportul spre școală și dinspre școală sau meditații, "costurile ascunse" ale învățământului reprezintă obstacole greu de depășit în calea dreptului la educație al tuturor copiilor, mai ales pentru familiile sărace. Iar acest lucru va acutiza o anomalie pe care o trăim deja în prezent, respectiv că fiecare copil va avea acces la un învățământ de calitate dacă situația socioeconomică a familiei sale îi va permite asta.

Având în vedere realitatea de care mă lovesc zilnic în colegiul pe care îl reprezint, nu pot să nu susțin cererile personalului didactic și să nu fiu de acord cu acordarea suplimentară de resurse materiale vitale educației în România.

Și am încredere că proiecțiile bugetare pentru 2014 vor fi corelate cu condițiile reale din școlile românești.

  Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Cine face românilor dreptate până la capăt?;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Cine face românilor dreptate până la capăt?"

Au trecut 14 luni de când în fruntea Guvernului României se află Victor-Viorel Ponta și 10 luni de când Uniunea Social Liberală a preluat destinele românilor printr-o majoritate zdrobitoare în Parlamentul României.

Românii au votat într-o proporție deosebit de mare cu cei care, în urmă cu aproape un an, le-au promis locuri de muncă, reduceri de taxe și impozite, continuarea investițiilor, finalizarea marilor proiecte, cu cei care au blamat categoric măsurile de modernizare a statului român, reformele din sănătate și educație începute de guvernarea PDL, lupta împotriva politizării, succesele obținute în războiul împotriva corupției. Și spun acestea deoarece, în răstimpul scurs de la preluarea frâielor statului, politicile USL-iste s-au dovedit benefice ... doar la nivel de discurs.

Realitatea din România de astăzi este una dramatică: nu există locuri de muncă, ci zeci de mii de șomeri în plus față de anul trecut, au fost blocate toate investițiile, au fost oprite lucrările deja începute, au fost introduse și majorate 30 de taxe și impozite, s-a umflat aparatul bugetar din ministere, se fac disponibilizări în masă sub pretextul reorganizării administrativ-teritoriale, banii publici sunt dirijați către clientela politică, actele de corupție se înmulțesc, iar politizarea învățământului, și nu numai, are dimensiuni fără precedent.

A doua rectificare bugetară a acestui an a fost prezentată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta săptămâna trecută și constă în tăieri semnificative pentru sănătate, muncă, dezvoltare regională, transporturi, mediu, agricultură, finanțe, apărare. Starea României, redată de această rectificare bugetară, a fost ambalată de Guvernul României în explicații superficiale și confuze ca cele referitoare la TVA-ul de 22%, la impozitul pe benzină și motorină sau la impozitul diferențiat.

În ultima perioadă, tot mai mulți români constată, pe propria piele, sub o formă sau alta, că au fost mințiți. Săptămâna trecută, în premieră absolută, studenții, elevii, sindicatele, părinții, profesorii și rectorii s-au întâlnit într-o dezbatere comună pentru a găsi modalitatea prin care să salveze sistemul de învățământ românesc. Se solicită, la pachet: alocarea, începând cu anul 2014, a minimum 6% din PIB pentru educație, modificarea Legii educației naționale, inclusiv în ceea ce privește statutul personalului didactic, adoptarea unei legi de salarizare, prin care salariile profesorilor debutanți să se majoreze cu 50%, depolitizarea învățământului, regândirea programelor școlare și a sistemului de evaluare a elevilor, renunțarea la finanțarea per elev, acordarea gradației de merit și personalului didactic auxiliar din învățământul preuniversitar, decontarea cheltuielilor cu naveta pentru tot personalul din învățământ de la bugetul de stat, prin MEN, reintroducerea diverselor drepturi și facilități reglementate pentru salariații din învățământ și copiii acestora, realizarea unui Pact pentru educație între toate partidele din România, care să fie respectat de toți cei ce ajung la guvernare, pentru cel puțin 15-20 de ani, debirocratizarea actului educațional, deblocarea reală a posturilor didactice, didactice auxiliare și nedidactice, interzicerea suprapopulării claselor cu un număr prea mare de elevi.

Voi susține toate revendicările colegilor mei menite să asigure stabilitatea și predictibilitatea sistemului, să oblige guvernanții la respectarea legii, să încurajeze creșterea calității pregătirii tinerilor noștri și să redea demnitatea cuvenită profesiei de dascăl.

  Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Lista bunului-simț în sănătate;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Lista bunului-simț în sănătate"

Mișcările greviste ale "halatelor albe" au impresionat o țară întreagă, speriindu-i pe cei în suferință, dar și pe ceilalți români, conștienți de gravitatea situației în care se află sistemul de sănătate, atâta vreme cât cadrele medicale, prin reprezentanții lor, de multe ori iluștri, au ieșit în stradă.

Fac parte dintr-o familie care are trei generații de medici și știu cât de greu se hotărăște un cadru medical să-și abandoneze pacienții. Legați prin Jurământul lui Hipocrate de cel în suferință, membrii corpului medical din România sunt condamnați de guvernanți, de ani de zile, la un statut profesional nedemn și lipsit de recunoașterea firească a importanței actului medical.

Am auzit vorbe mari în ultimii ani legate de reforma în sănătate. Vă asigur că așteptarea în sistem este foarte mare, iar sprijinul populației este total. Dincolo de lipsa de continuitate în viziunea de reformă, de măsurile haotice, deseori intempestive, luate de un ministru sau altul, de frica inoculată în oameni care se văd fără medicamente, dar mai ales fără resursele de a și le procura, dincolo de declarațiile contradictorii și de exemplele de rele practici larg mediatizate, grija guvernanților pentru sistemul de sănătate nu a produs nimic. Cel mult o birocrație infernală, în detrimentul actului medical și al timpului pe care un cadru medical îl mai acordă bolnavului. Cât de mult seamănă situația din educație cu cea din sănătate!

Acum câteva săptămâni am transmis, de la tribuna Parlamentului, apelul colegilor din învățământ și revendicările lor pentru salvarea educației în România.

Zilele trecute, Coaliția Profesioniștilor din Domeniul Sănătății, prin vocea profesorului univ. dr. Ioan Lascăr, președintele Colegiului Medicilor din București, ne-a adresat nouă, tuturor parlamentarilor, apelul cu privire la situația dramatică și la blocajul în care se află sistemul de sănătate românesc. Îl cunosc pe distinsul profesor Ioan Lascăr, un profesionist desăvârșit și un om de o rară calitate. M-a impresionat apelul semnat și de Domnia Sa în care se exprima, la final, speranța și încrederea în politicieni și guvernanți de a găsi "pilula magică", de care este nevoie în sănătate.

În textul apelului transmis se invocă faptul că "politicile sanitare și finanțarea nu pun în centrul lor nevoile pacienților, ci mai degrabă sunt centrate pe calcule bugetare cinice." De asemenea, ni se atrage atenția cu privire la faptul că ne aflăm în capcana de a nu mai permite Ministerului Sănătății, prin profesioniștii din sănătate, să facă politica în domeniu, aceasta ajungând să fie decisă exclusiv de finanțiști, specialiști din cadrul Ministerului de Finanțe, pentru care accesul la tratament se traduce doar în linii bugetare. La fel de dureroasă este și situația cadrelor medicale care părăsesc sistemul românesc pe bandă rulantă, lăsând descoperite spitalele noastre, sau cea a tinerilor profesioniști care pleacă în afara României "în căutarea unei societăți care respectă pacienții, munca și etica profesională".

Vă rog să îmi permiteți să redau în cele ce urmează revendicările celor peste 100.000 de profesioniști semnatari ai acestui apel, sub forma unei Liste a bunului-simț în sănătate, așa cum a fost denumită de către aceștia:

  1. Finanțarea sistemului de sănătate cu 6% din PIB începând cu anul 2014 și instituirea unor mecanisme de corelare a alocărilor bugetare în sănătate cu creșterea anuală a PIB-ului;
  2. Creșterea veniturilor salariale pentru toate categoriile de personal sanitar, începând cu 2014, precum și elaborarea unei legi a salarizării în sectorul sanitar care să preia principiile și coeficienții de ierarhizare privind clasele de salarizare din Legea nr. 284/2010, dar care să fie adaptată cerințelor și particularităților sectorului medical.
  3. Includerea, de drept, în Colegiului ministerului din cadrul Ministerului Sănătății a reprezentanților corpurilor profesioniștilor din sănătate începând cu 2014.
  4. Îmbunătățirea sistemului actual de organizare a spitalelor publice, pentru asigurarea unor servicii prompte și de calitate pentru toată populația României, indiferent de puterea economică sau statutul social al cetățenilor;
  5. Stabilirea unor măsuri clare, neechivoce și concrete de încurajare și sprijinire reală a investițiilor private în sectorul sanitar românesc, concomitent cu instituirea unor mecanisme de garantare a investițiilor private, de către statul român;
  6. Stabilirea unor coordonate strategice transpartinice de perspectivă care să permită o reformă completă a sistemului de sănătate, la un orizont de timp predictibil.
  7. Semnarea până la sfârșitul lunii noiembrie a unui memorandum între reprezentanții coaliției și Guvern cu privire la mecanismele, condițiile, termenele și modul concret de implementare a revendicărilor de mai sus. După semnare, memorandumul va fi făcut public și deschis aderării tuturor formațiunilor politice.

Cred că suntem cu toții de acord că sănătatea românilor reprezintă un obiectiv de siguranță națională, că ea nu este negociabilă, iar accesul nostru, al fiecăruia dintre noi, la sănătate, garantat prin Constituție, trebuie asigurat de profesioniști cu un puternic sprijin instituțional pentru concretizarea căruia trebuie să punem și noi umărul, aici, în Parlamentul României, conform prerogativelor pe care le avem.

  Manuela Mitrea - declarație politică intitulată: Refuzul vaccinării, un fenomen ce trebuie stopat;

Doamna Manuela Mitrea:

"Refuzul vaccinării, un fenomen ce trebuie stopat"

Bolile contagioase cu mortalitate ridicată au speriat medicii încă din cele mai vechi timpuri, existând încercări de a le preveni prin diferite procedee de imunizare. Astfel a luat naștere vaccinul în anul 1796, când medicul generalist englez Edward Jenner a descoperit vaccinul împotriva variolei.

Așa cum este normal, în prezent toate țările și-au elaborat propriile scheme naționale de vaccinare împotriva bolilor infecțioase. După introducerea vaccinării în masă, numărul de cazuri de îmbolnăvire prin agenți infecțioși acoperiți de vaccinuri a scăzut foarte mult, demonstrând astfel eficiența vaccinării. Multe dintre boli au fost eradicate în urma unor procese de vaccinare de ani de zile.

Deși vaccinarea este una dintre cele mai eficiente și de succes intervenții pentru sănătate ce previne 2-3 milioane de decese anual, aceasta a stârnit cele mai mari controverse din istoria medicinei. În prezent, statisticile indică faptul că în România doi din zece nou-născuți nu sunt vaccinați, pentru că părinții refuză această procedură, vaccinarea fiind gratuită prin lege, însă nu și obligatorie. Astfel, din cauza refuzului părinților, anual peste 1,4 milioane de copii mor din cauza unor boli care pot fi prevenite prin vaccinare. Acest refuz nu face decât să permită apariția de noi patologii în România, ceea ce este o mare greșeală.

Țara noastră are cea mai scăzută rată de vaccinare a copiilor din Europa și cel mai propice teren pentru reapariția unor boli eradicate precum poliomielita. Conform statisticilor, România se află pe primul loc în Europa ca incidență a rubeolei (de 27 de ori mai ridicată față de media Uniunii Europene) și pe locul al doilea la frecvența pojarului (diagnosticat de 7 ori mai des, față de rata medie europeană).

Specialiștii susțin că beneficiile vaccinării se extind de la sugar și adolescent până la adult și vârstnic, prin protecția la bolile ce amenință viața. Cu toate acestea, tot mai mulți români, inclusiv personalul medical, refuză să se vaccineze. Un exemplu este vaccinarea împotriva gripei: doar 4,2% din populație s-a vaccinat anul trecut împotriva acestui virus, motivul fiind frica de reacții adverse sau, pur și simplu, credința că vaccinul nu are niciun efect. Un alt vaccin pe care românii refuză să îl facă este cel care ar contribui la scăderea îmbolnăvirilor și a deceselor datorate cancerului genital, vaccinul anti-HPV, pe care mulți părinți refuză să îl administreze fiicelor lor din aceleași motive.

În ceea ce privește eficiența și siguranța vaccinurilor, probabil că nu există un adevăr absolut. Problema este că mulți părinți nu culeg informațiile exclusiv din surse oficiale și astfel ajung să facă alegeri care îi poate costa viața copiilor lor.

De câțiva ani, în România crește treptat numărul celor care refuză vaccinarea. Acest fenomen alarmant care ia amploare trebuie stopat. Consider că ar fi necesară o regândire a sistemului de vaccinare, o identificare a cauzelor ce au dus la această situație și eliminarea acestora, astfel încât românii să poată să aibă din nou încredere în prevenție.

  Mihai Lupu - declarație politică cu tema: Investițiile vor reprezenta în 2014 o prioritate bugetară pentru USL;

Domnul Mihai Lupu:

"Investițiile vor reprezenta în 2014 o prioritate bugetară pentru USL"

După acest an 2013 în care USL, prin guvernul său, a reușit să pună economia românească pe un trend ascendent important în comparație cu alte țări europene, în anul următor, 2014, facem demersuri pentru a trece, așa cum este firesc, la etapa următoare, și anume la prioritizarea construcției bugetare, cu un accent evident pe investiții.

Încă din acest trimestru, în contextul rectificării bugetare, Guvernul USL a negociat cu partenerii financiari internaționali majorarea deficitului bugetar cu 0,2% din PIB, bani care vor fi destinați exclusiv cofinanțării proiectelor europene. Astfel, o parte din banii luați de la ministere vor fi îndreptați spre cofinanțarea proiectelor europene, cu alte cuvinte, spre investiții.

Este vorba despre proiecte europene în care statul român va avea sumele necesare pentru cofinanțare, proiecte care înseamnă investiții noi în România, prin utilizarea celei mai ieftine și accesibile surse de finanțare, fondurile europene.

De ce ne dorim ca în etapa următoare Guvernul USL să pună accentul pe dezvoltare, adică pe investiții? Cred că este destul de limpede faptul că, în primul rând pentru noi, ca liberali, cel mai important deziderat - și acest lucru este ilustrat de către prevederile programului nostru de guvernare și de politicile liberale pe care le susținem, în mod consecvent, în plan guvernamental - îl reprezintă consolidarea economiei de piață și atragerea semnificativă a investițiilor de capital.

Or, acest lucru se poate efectua atât prin consacrarea unor sume importante investițiilor prevăzute concret în construcția bugetară, dar și prin luarea unor măsuri susținute de relaxare fiscală, măsuri care să aibă efectul scontat în crearea unui mediu de afaceri predictibil și atractiv și, implicit, în atragerea investitorilor importanți.

Bineînțeles că noi, liberalii, am sprijinit întotdeauna și măsurile guvernamentale cu impact social și aș da ca exemplu aici faptul că noi am luat, alături de partenerii noștri din USL, încă din primele noastre zile de guvernare, prin miniștrii liberali de resort, decizii importante, în acest sens, cu privire la pensii și salarii, decizii care au avut rolul de reîntregire a salariilor la cuantumul din 2010, precum și de returnare a sumelor reținute abuziv pensionarilor de către fostele guverne ale PDL.

Mai mult decât atât, susținem ca în bugetul de stat pentru anul 2014 să fie prevăzute creșteri de salarii și pensii, astfel: toate pensiile să fie crescute cu 3,75% - fiind vorba de mărirea punctului de pensie în urma indexării cu rata inflației, iar bugetarii cu venituri mici să primească majorări - urmând a se mări fie salariul minim, fie venitul unor categorii specifice care câștigă prea puțin în prezent, precum medicii rezidenți și profesorii debutanți.

Dar, în același timp, noi, ca liberali, considerăm că România are nevoie de o economie solidă și de cât mai multe locuri de muncă, iar locurile de muncă stabile pot fi create numai prin măsuri concrete și susținute de relaxare a fiscalității și de atragere a unor investiții majore.

  Mihai-Aurel Donțu - declarație politică: PNL nu poate susține sub nicio formă îngrădirea libertății de exprimare;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"PNL nu poate susține sub nicio formă îngrădirea libertății de exprimare"

Partidul Național Liberal, prin însăși esența doctrinei sale ca partid liberal, promovează libertatea individuală și egalitatea în drepturi a fiecărui cetățean în parte, deci, implicit, neîngrădirea libertății de exprimare, libertate care este oricum foarte clar stipulată în Legea fundamentală și garantată de aceasta, în articolul 30 alineatul 1: "Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile".

Din acest motiv, ca liberali, noi nu putem susține, sub nicio formă, cenzurarea libertății de exprimare, mai ales atunci când vine vorba de libertatea opiniei jurnalistice. De aceea, am considerat absolut necesar demersul nostru, ca parlamentari liberali, de a elabora și susține în timp util o inițiativă legislativă care să aibă rolul de a corecta, în opinia noastră, o mare eroare a noului Cod penal, cel care va intra în vigoare de la 1 februarie 2014, și anume de a abroga art. 276 din acesta, articol care ar putea crea pe viitor mari disensiuni în societatea românească în privința libertății de exprimare.

În acest sens, noi, parlamentarii PNL, am depus săptămâna trecută în Parlamentul României o inițiativă legislativă de abrogare a art. 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, pentru a elimina orice fel de suspiciune de îngrădire a libertății presei.

Această propunere legislativă liberală este susținută și de domnul Crin Antonescu, președintele PNL și președinte al Senatului României, precum și de majoritatea colegilor mei, parlamentari liberali, deputați și senatori.

Potrivit acestui articol controversat, declarațiile oricărei persoane, dar în special cele ale jurnaliștilor, ar putea fi interpretate în orice moment ca fiind o presiune la adresa unui judecător sau a unui alt organ de urmărire penală. Acest fapt nu face decât să creeze posibilitatea pronunțării unor soluții arbitrare, care să aducă atingere libertății de exprimare.

De asemenea, dispoziția este de natură să îngrădească libertatea de exprimare, instituind sancțiuni pentru o serie de fapte care fac parte din demersurile jurnalistice uzuale.

Acesta este unul dintre cele mai puternice motive pentru care PNL consideră că trebuie adoptată această inițiativă legislativă, în alte condiții putându-se crea premisele îngrădirii dreptului fundamental la liberă exprimare.

Atâta vreme cât la nivel legislativ este deja reglementată obligația jurnaliștilor de a supune dezbaterii publice și de a transmite numai informații reale și întemeiate, și amintesc aici doar art. 4 al Rezoluției nr.1003 (1993) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind etica jurnalistului, sancțiunea pentru încălcarea acesteia putând fi atrasă la momentul actual sub forma răspunderii civile delictuale, apare ca nejustificată și fără sens apariția unei incriminări în domeniul penal a aceleiași încălcări.

Ca liberal, consider că după 1989, noi, românii, am reușit să câștigăm un lucru extrem de important: libertatea! Libertatea de a ne exprima liber, de a ne informa neîngrădit și de a circula fără nicio restricție, atât timp cât respectăm legile aflate în vigoare! Nu putem și nici nu avem dreptul ca, după 24 de ani de libertate cu mari sacrificii câștigată, să renunțăm din nou la ceea ce am obținut mai de preț: libertatea de exprimare!

  Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Cota unică trebuie să rămână la 16%!;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Cota unică trebuie să rămână la 16%!"

Filiala din Constanța a Partidului Național Liberal sprijină afirmația de săptămâna trecută a președintelui PNL, Crin Antonescu, privind retragerea oricărei măsuri de creștere a cotei unice de 16%, după cum prevede și programul de guvernare prezentat.

Nivelul de 16% al cotei unice asigură competitivitatea pentru economia românească și va rămâne neschimbat în perioada 2013-2016 pentru garantarea unei stabilități economice în România.

Menționăm faptul că, la nivelul conducerii Uniunii Social-Liberale, a avut loc o discuție informală privind construcția bugetului pe 2014, în ceea ce privește creșterea veniturilor.

Toate măsurile prezentate până acum în presă nu sunt cuprinse în prevederile programului de guvernare, iar PNL rămâne fidel angajamentelor făcute prin acest document de bază al Guvernului USL, aprobat de Parlamentul României.

Economic vorbind, Guvernul României va păstra cota unică iar principala preocupare pe care trebuie să o urmăm o reprezintă reducerea semnificativă a evaziunii fiscale, și nicidecum o creștere a fiscalității.

Actualmente, în lupta cu evaziunea fiscală, miniștrii liberali își concentrează eforturile pe eficientizarea măsurilor administrative și legislative. Pentru o mai bună absorbție a resurselor financiare la bugetul de stat PNL are în plan o colectare mai bună a veniturilor, și nicidecum o majorare a taxelor si impozitelor, iar acest lucru presupune în fapt o povară fiscală mai blândă impusă mediului de afaceri.

PNL este de părere că întregul set de politici economice liberale a fost identificat încă din 2005 cu introducerea cotei unice de 16% inclusiv pe dividende. Cota unică reprezintă un apanaj al politicilor de dreapta.

Reorganizarea ANAF va duce la îmbunătățirea colectării veniturilor statului. În prezent, ne bucură faptul că se desfășoară o reformă serioasă a sistemului de administrare, colectare și de control al veniturilor și, pe măsură ce acest proces va fi implementat, o să putem avea o colectare eficientă.

Bunăstarea cetățenilor impune o viziune fiscală liberală, cu alte cuvinte, măsuri clare de simplificare fiscală și de stimulare a mediului de afaceri și a întreprinzătorilor care creează locuri de muncă și generează prosperitate și dezvoltare. Pentru a îndeplini aceste puncte, PNL și-a afirmat hotărât intenția de a susține și promova reducerea CAS cu 3 puncte procentuale pentru început, care să reafirme interesul antreprenorial pentru investiții și creare de locuri de muncă.

Interesul nostru este acela de a crea un mediu de afaceri solid, care să atragă investitori, iar România să se dezvolte. Investitorii doresc să aibă siguranța că România este o țară sigură din punct de vedere economic, cu un trend ascendent.

  Ștefan-Alexandru Băișanu - declarație politică având subiectul PNL nu poate fi de acord cu cenzura libertății de opinie;

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

"PNL nu poate fi de acord cu cenzurarea libertății de opinie!"

A fi liberal înseamnă în primul rând a susține pe toate căile libertatea de opinie, deci exprimarea liberă, neîngrădită și neamenințată cu sancțiuni penale în urma unor critici sau observații pe o cauză aflată în instanță. Acesta este motivul pentru care, ca parlamentar liberal, mă aflu printre semnatarii unei inițiative legislative de abrogare a articolului 276 din Codul penal, inițiativă depusă, săptămâna trecută, împreună cu alți colegi parlamentari liberali, dar și cu președintele PNL și al Senatului României, domnul Crin Antonescu.

Indiferent dacă ne referim în general la libertatea de opinie a unui cetățean sau, în particular, a unui jurnalist - libertatea de expresie fiind garantată în articolul 30 din Constituția României -, aceasta reprezintă oricum un drept natural, pe care nicio putere nu-l poate impieta în vreun fel. De aceea, chiar dacă în legislatura trecută fosta Guvernare Boc și-a angajat răspunderea în Parlamentul României în privința Codului penal, noi, liberalii, considerăm că sunt și greșeli impardonabile în acest nou cod, greșeli care trebuie de urgență corectate sau chiar abrogate!

Una dintre aceste mari greșeli este cea cuprinsă în articolul 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, care incriminează fapta unei persoane care pe durata unei proceduri judiciare în curs face declarații publice nereale referitoare la săvârșirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracțiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influența sau intimida. Mai mult decât atât, sancțiunea ce se poate aplica persoanelor care ar intra sub incidența acestui articol este chiar închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.

Cu alte cuvinte, potrivit acestui articol controversat și, bineînțeles, contestat de reprezentanții mass-mediei și ai societății civile, declarațiile oricărei persoane, dar și cele apărute în mass-media, ar putea fi interpretate în orice moment ca fiind o presiune la adresa unui judecător sau a unui alt organ de urmărire penală.

De aceea, noi, liberalii, considerăm că această situație nu ar face altceva decât să creeze posibilitatea pronunțării unor soluții arbitrare, care să aducă ulterior atingere libertății de exprimare.

De asemenea, noi credem că o astfel de prevedere a Codului penal este una de natură să îngrădească în mod vădit libertatea de exprimare, instituind sancțiuni penale pentru o serie de opinii care fac în mod curent parte din demersurile jurnalistice uzuale.

Mai mult decât atât, trebuie subliniat că nicio putere a statului, fie ea și cea judecătorească, nu trebuie să beneficieze de o protecție suplimentară, dreptul la opinie, la liberă exprimare trebuind să fie garantate pentru toți cetățenii României.

Ne exprimăm convingerea că acest proiect va primi aviz favorabil de la Ministerul Justiției și sprijin în conducerea celor două Camere ale Parlamentului pentru a urma procedura de urgență. Deși adoptat, noul Cod penal va intra în vigoare la 1 februarie 2014, dată până la care trebuie obligatoriu să fie adoptată și modificarea susținută de PNL, pentru a intra în vigoare la aceeași dată cu Codul penal.

Ca liberal, și eu, și colegii mei parlamentari, considerăm că libertatea de exprimare, alături de garantarea proprietății, sunt cele mai importante drepturi câștigate în perioada postdecembristă, drepturi care trebuie să rămână întotdeauna nenegociabile și, evident, inviolabile de către vreo putere aflată pe val!

  Călin Potor - declarație politică având tema Adoptarea noului Cod silvic, un pas uriaș pentru salvarea pădurilor României de la dispariție;

Domnul Călin Potor:

"Adoptarea noului Cod silvic, un pas uriaș pentru salvarea pădurilor României de la dispariție"

România a fost avertizată oficial chiar de unul dintre cei mai de seamă ambasadori ai săi, prințul Charles de Wales, care a subliniat că suntem în pericol de a pierde bogăția inestimabilă a pădurilor virgine și cvasivirgine, domeniu în care încă deținem supremația la nivel european. Prințul Charles a arătat că România este unul dintre puținele locuri în care mai există întinderi uriașe de păduri virgine, care reprezintă o adevărată "sărbătoare a biodiversității", și găzduiesc o treime din populația Europei în ceea ce privește urșii bruni, lupii și râșii. "Aceasta face din Carpații românești o comoară neprețuită pe un continent care demult și-a pierdut astfel de comori sălbatice. Ceea ce dumneavoastră aveți aici în România a devenit de o raritate extremă. Pădurile înfloritoare pot fi înlocuite însă cu peisajele mohorâte pe care le vedem în ultimul timp în multe locuri din Europa", a subliniat acest mare și dezinteresat prieten al României.

Consider că mesajul moștenitorului casei regale britanice este unul extrem de serios, iar autoritățile române sunt nevoite să îl ia în considerare cu cea mai mare atenție. În acest context, este de salutat stadiul actual privind promovarea noului Cod silvic, aflat în dezbatere în regim de urgență în Parlament. Principala modificare adusă Codului silvic este trecerea de la vânzarea lemnului estimat, din pădure, la vânzarea lemnului măsurat, din rampe și depozite. Măsura va intra în vigoare progresiv, începând cu 1 ianuarie 2014, pentru 50% din masa lemnoasă, iar din 2015 pentru cealaltă parte de 50%. Alte modificări la proiectul de lege se referă la sprijinul acordat proprietarilor de păduri, prin asigurarea gratuit a pazei micilor proprietăți de până la 30 de hectare, și plata de către stat a întocmirii amplasamentelor silvice, pentru a-i ajuta pe micii proprietari de păduri să beneficieze legal de dreptul de proprietate.

Proiectul de Lege de modificare și completare a Codului silvic, trimis recent Parlamentului pentru dezbatere și adoptare, este un act normativ care a fost adoptat de Guvern după o consultare publică susținută și după ce ministrul de resort a văzut la fața locului jaful comis în pădurile României, inclusiv în cele din județul Alba. Sunt convins că noile reglementări vor fi de natură de a stopa jaful din pădurile țării, tăierile ilegale care s-au perpetuat ani la rând, fără ca cineva să ia atitudine și să tranșeze printr-un act normativ situația. Noul Cod silvic a fost gândit în așa fel încât să vină în sprijinul proprietarilor de păduri, pentru a nu-și tăia lemnul din pădure, prin introducerea unor stimulente în acest sens. Mai mult, aceștia sunt încurajați să-și extindă suprafața împădurită, beneficiind astfel de fonduri provenite din sechestrarea forestieră (valorificarea certificateloe emisiilor de bioxid de carbon).

Un alt aspect se referă la reglementarea dreptului de preempțiune al operatorilor din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă. Astfel, este încurajată la nivel local încheierea de forme de asociere între agenții economici și administratorii de păduri, fiind descurajat exportul de bușteni. Vorbim despre o măsură liberală de susținere a inițiativei private, prin crearea de noi locuri de muncă, în beneficiul administrațiilor publice locale, care vor beneficia astfel de taxe și impozite suplimentare la bugetul local, un impact semnificativ regăsindu-se și la nivel național. De asemenea, se studiază modificare legii în așa fel încât să fie interzisă exploatarea masei lemnoase până la soluționarea litigiilor din instanță pe retrocedarea terenurilor forestiere, precum și încurajarea înființării la nivel local a unor centrale de producere a energiei termice și electrice, cu folosirea deșeurilor din exploatarea de masă lemnoasă.

După cum declara zilele trecute prințul Charles, într-un mesaj transmis la lansarea părții a treia a documentarului "Wild Carpathia", România pierde trei hectare de pădure virgină pe oră, iar jumătate din acest fenomen se petrece în zone care ar trebui sa fie protejate. Să sperăm că adoptarea cât mai urgentă a noului Cod silvic de către Parlament va duce la stoparea acestei situații alarmante, în așa fel încât și generațiile următoare să beneficieze de "aurul verde" pe care ni l-a lăsat din belșug natura și bunul Dumnezeu.

  Marian Enache - comentarii cu privire la capacitatea de dezvoltare a județului Neamț;

Domnul Marian Enache:

În județul Neamț, starea infrastructurii este deplorabilă. Consilierii județeni au reclamat starea dezastruoasă în care se află DN 15 (Piatra Neamț - Roman) și DN 17 B (Piatra Neamț - Bicaz - Poiana Teiului - Borca) pe o rută ce traversează practic tot județul, de la est la vest. Or, pentru o dezvoltare economico-socială durabilă, primul lucru la care va trebui să intervenim în mod radical va fi infrastructura rutieră. Vă reamintesc faptul că începând cu anul 2014 Uniunea Europeană ne va acorda iarăși fonduri pentru dezvoltare, or, noi va trebui să gestionăm situația de așa natură încât să putem accesa aceste fonduri în proporție cât mai mare, în special pentru infrastructură deoarece, cum putem constata cu toții, fără infrastructură, economia de piață nu este viabilă.

Cheia pentru atragerea acestor fonduri este cooperarea. Ne vom sufleca cu toții mânecile și vom pune mâna la treabă, și având o strategie convergentă, primarii vor primi sprijinul necesar mult mai ușor. Este inadmisibil să nu avem drumuri, spitale, dispensare și școli.

Dacă autostrada Târgu Mureș-Iași este un proiect despre care responsabilii în domeniu afirmă că este foarte scump și nu se poate realiza, măcar drumurile naționale din județ să fie reabilitate.

Nu putem pretinde activitate economică susținută atâta timp cât oamenii nu pot primi din partea statului un minim de servicii. Spre exemplu pe DN 17 B, de la viaductul din Poiana Teiului și până la ieșirea din județ, spre Suceava, nu s-a mai turnat covor asfaltic din 1989. Dezvoltarea infrastructurii va duce inevitabil la dezvoltarea turismului în zonă. Așa cum am mai subliniat și cu altă ocazie, județul Neamț tezaurizează importante monumente turistice, având un bogat fond etnofolcloric și o diversitate de resurse turistice naturale, un întins domeniu schiabil, resurse de ape minerale, or, toate acestea au forță de atracție foarte mare pentru turism, în special în rândul străinilor.

Neavând drumuri de acces, întâlnim foarte des situații în care turiștii vin o singură dată, admiră toate frumusețile județului Neamț, dar nu se mai întorc și nici nu recomandă zona, din cauza stării drumurilor, dar serviciilor care lasă de dorit în cadrul pensiunilor agro-turistice din zonă, din lipsa personalului specializat, care ar trebui format pe plan local, în cadrul unor programe speciale.

Ar trebui, în primul rând, modernizate sau reabilitate drumurile județene, iar DN 17 B este un drum turistic important pe valea râului Bistrița, foarte important pentru dezvoltarea turismului în județul Neamț și, mai departe, spre județul Suceava.

Nu trebuie neglijate însă drumurile comunale, reabilitarea sau crearea (acolo unde nu există) sistemelor de alimentare cu apă și a sistemelor de canalizare. Mai mult, trebuie amenajate obiectivele cu potențial turistic, cât și restaurate obiectivele de patrimoniu, personal specializat care să prezinte aceste obiective turistice vizitatorilor străini într-o limbă pe care aceștia o cunosc. Nu trebuie neglijate nici spațiile de cazare (acestea având, de asemenea, nevoie de reabilitare) prin punerea în valoare a pensiunilor turistice și a specificului gastronomic al zonei, deoarece au un rol determinant în dorința turistului de a revizita și de a recomanda altor persoane vizitarea acestor zone.

Este imperios necesar să fie avute în vedere și activitățile ce pot fi desfășurate de turiști, or, pentru asta trebuie create, modernizate și diversificate dotările de agrement. Dotarea cu ATV-uri, crearea de drumuri și poteci prin pădure pentru plimbări, dezvoltarea de activități cum ar fi: hipismul, parașutismul, încurajarea practicării sporturilor extreme prin organizarea de evenimente și facilități în zonă și prin promovarea lor la nivel european.

În concluzie, este necesară o colaborare strânsă între administrațiile publice locale, consiliul județean, prefectură, cât și Guvernul României, în sprijinul comunităților locale, dar și participarea activă a cetățenilor la accesarea fondurilor europene disponibile începând cu anul 2014.

  Marian Enache - declarație politică intitulată Laptele și... cornuta;

Domnul Marian Enache:

"Laptele și... cornuta"

Retragerea din magazinele din București, Brașov și Cluj-Napoca a peste 17 tone de carne infestată cu salmonella produse la Combinatul avicol Călărași și destinate inițial exportului, precum și retragerea din magazinele din Marea Britanie a unui lot de conserve de carne de vită feliată provenind din România, după ce analizele au confirmat că produsul conține ADN de cal și antiinflamatorul Fenilbutazonă, folosit pentru cai, au constituit în săptămâna trecută lovituri pentru crescătorii de animale din țara noastră. Tot săptămâna trecută s-a anunțat că începând cu 1 ianuarie 2014 va fi interzisă comercializarea sau livrarea laptelui către unitățile de colectare sau procesare care nu respectă cerințele Uniunii Europene.

Pentru locuitorii de pe Valea Muntelui, respectiv Colegiul uninominal nr. 8, județul Neamț, creșterea animalelor constituie principala activitate economică, alături de exploatarea și prelucrarea lemnului.

Pe Valea Muntelui, o zonă favorizată de suprafața mare de pășuni, cu disponibil de resurse umane în mediul rural și specialiști în domeniul creșterii, reproducției și ameliorării raselor de animale, starea de sănătate a efectivelor de animale nu reprezintă o problemă. Dimpotrivă, animalele crescute în această zonă se caracterizează prin absența bolilor majore ca BSE, Blutongue, precum și prin existența programelor de eradicare a TBC-ului și LEB-ului. În plus, în concordanță cu recomandarea Uniunii Europene, conducerea Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Neamț realizează de multă vreme campanii de informare a populației despre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească laptele crud pentru a putea fi exportat pe piața unică europeană.

Valea Muntelui are potențialul de realizare a unei producții care să acopere atât necesarul intern, cât și să reprezinte o sursă pentru export la carne și lapte.

Acest potențial al zonei nu este, însă, realizat. Printre cauzele cele mai importante enumerăm:

  • producătorii din această zonă nu primesc un sprijin corespunzător din partea statului;
  • slaba organizare a crescătorilor de bovine, ovine și caprine în ceea ce privește valorificarea producției;
  • funcționarea defectuoasă a sistemului de reproducție;
  • lipsa unui sistem organizat de aprovizionare a abatoarelor cu animale;
  • costul ridicat al procesării cărnii și laptelui;
  • inexistența unor piețe stabile și organizate pentru comercializarea cărnii și produselor din carne etc.

În toate țările Uniunii Europene, pentru creșterea animalelor se acordă subvenții. În condițiile în care pe un hectar de teren, un fermier de munte realizează doar două tone de fân, în timp ce la câmpie, pe un hectar se produc 50-60 de tone de porumb siloz, costul de producție al unui litru de lapte este de circa 1,8 lei, prețul oferit de procesator fiind de 1,3 lei, acordarea de către stat a subvențiilor este cu atât mai necesară. Numai pentru o fabrică de brânzeturi care să promoveze, de exemplu, brandul cașcavalului Ceahlău este nevoie de un milion de euro pentru procesarea a 1.000 de litri pe zi.

Prețul de achiziție a unei vaci este de circa 2.000 de euro, dar subvenția acordată este de doar 90 de euro. Băncile nu sunt dispuse să acorde credite pentru fermele de familie, iar crescătorii de animale nu au dreptul să liciteze pentru pășuni, acest drept fiind rezervat asociațiilor.

Pe Valea Muntelui există prea puține ferme înființate din fonduri europene. Locuitorii își cumpără singuri animalele și tot singuri își organizează stânile și plătesc chiria pentru pășuni. Pășunile au constituit dintotdeauna mărul discordiei între crescătorii de animale și consiliile locale. Legea nr. 214/2011 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor nu poate fi corect aplicată în absența încheierii procesului de cadastrare. Calitatea pășunii și nivelul redevenței datorate pentru concesionarea terenului cu destinația de pășune variază de la 10 la 60 euro/hectar, în funcție de situarea geografică a pășunii, existența unor drumuri de acces, a surselor de apă, a existenței suprafețelor de teren degradate sau predispuse la alunecări de teren. Aceste sume trebuie plătite de consiliul local care are, după cum se cunoaște, bugete extrem de mici, cu care nu poate acoperi nici cheltuielile curente de funcționare.

O activitate care ar trebui să aducă venituri mari producătorilor și să asigure stabilitatea forței de muncă în zonă reprezintă în prezent doar o formă de subzistență, circa 80% din efectivul de taurine regăsindu-se în gospodăriile populației. Locuitorii care cresc vaci în gospodării, colectează laptele în donițe, ca pe vremea dacilor.

Fără pretenția de a fi o prezentare exhaustivă enumerăm câteva dintre obligațiile care trebuie să revină statului în sprijinirea crescătorilor de animale de pe Valea Muntelui:

  • sprijinirea înființării unor mici fabrici de procesare a laptelui și pentru produse tradiționale, care să deservească anumite areale; de exemplu, o fabrică dotată cu tehnologia necesară, cu o capacitate de procesare de 3.000 de litri de lapte pe zi, realizată în comuna Bicaz-Chei va putea deservi și comunele Dămuc și Bicazu Ardelean;
  • stimularea organizării exploatațiilor eficiente și competitive, prin trecerea de la producția destinată autoconsumului la producția comercială, precum și creșterea producției de lapte în vederea acoperirii cotelor de producție ce au fost negociate cu Uniunea Europeană în momentul integrării; recâștigarea piețelor externe pentru carnea de oaie, pe relația țărilor arabe și a comunității europene;
  • asigurarea integrării activității de ameliorare a efectivelor de animale la normele și standardele Uniunii Europene;
  • asigurarea alinierii la standardele Uniunii Europene privind modul de acordare a subvențiilor și de valorificare în funcție de clasele de calitate reglementate de sistemul EUROP de clasificare a carcaselor de animale; susținerea financiară pentru echilibrarea prețului de valorificare la producător cu cel realizat în UE;
  • asigurarea suportului financiar pentru echilibrarea prețului de valorificare la producătorul intern cu cel realizat în Uniunea Europeană și pentru asigurarea securității alimentare a populației cu lapte și produse lactate;
  • identificarea și înregistrarea bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor și înscrierea întregului efectiv de animale în Registrul genealogic al rasei;
  • aplicarea efectivă a schemei de ajutor specific acordat producătorilor de lapte și de carne de ovine/caprine din zonele defavorizate, finanțată din Fondul European de Garantare Agricolă; cuantumul subvenției de 6,5 euro pe cap de animal, reprezentând ajutorul specific pentru ovinele și caprinele de lapte și de carne din zonele defavorizate, trebuie acordate anual, în conformitate cu prevederile legale;
  • distribuirea de tăurași și material seminal, pentru reproducție din rase specializate pentru producția de carne; sprijinirea fermierilor în vederea creșterii efectivului matcă și a natalității, în vederea sporirii efectivului de tineret bovin destinat îngrășării și sacrificării la greutăți optime;
  • organizarea programului de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, a protecției animalelor și a protecției mediului etc.
  Violeta Tudorie - declarație politică având tema Cresc șansele ca Bucureștiul să fie port la Dunăre;

Doamna Violeta Tudorie:

"Cresc șansele ca Bucureștiul să fie port la Dunăre"

Deși nu este capitală dunăreană, Bucureștiul a găzduit la sfârșitul lunii octombrie a.c. Forumul Anual al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD). Evenimentul este important în sine, dar și prin prisma oportunităților pe care le oferă dezvoltării zonelor mai mult sau mai puțin riverane.

Uniunea Europeană, prin cei doi comisari europeni participanți la forum, austriacul Johannes Han, comisar pentru politica regională, și domnul Daniel Cioloș, comisar pentru politica agrară comună, s-a arătat favorabilă programelor Strategiei Dunării și dispusă să contribuie la finanțarea lor.

Din partea României, țară gazdă a evenimentului, au participat organizatoric și au prezidat dezbateri domnii Titus Corlățean, ministrul afacerilor externe, domnul Liviu Dragnea, viceprim-ministru și ministru al dezvoltării regionale și administrației publice, și primarul general al Capitalei, domnul Sorin Oprescu.

Referindu-se la zona acoperită de Dunăre în România și Bulgaria, primarul general al capitalei, Sorin Oprescu, a susținut că legătura dintre București și Dunăre reprezintă pilonul unei investiții majore, care dezvoltă o viitoare regiune de aproximativ 8.000 km˛. Domnul Sorin Oprescu s-a arătat favorabil includerii Programului "Bucureștiul - port la Dunăre" și canalului care să-l facă posibil între obiectivele Strategiei Uniunii Europene privind Regiunea Dunărea.

Participarea împreună, pentru prima dată, la acest forum, a miniștrilor de externe cu aceia ai dezvoltării regionale din statele riverane Dunării, însoțiți de cei doi comisari europeni, demonstrează mai mult ca în alte dăți nu numai voința politică favorabilă programelor subiacente strategiei în discuție, ci și hotărârea de a se trece la implementarea unor programe naționale, transfrontaliere sau europene cu mare impact pentru viitorul acestei zone. Pentru realizarea acestui lucru este necesară, așa cum sublinia ministrul nostru de externe "includerea obiectivelor strategiei în programele operaționale derulate cu fonduri europene, dar și alocarea de fonduri din bugetele naționale și regionale, precum și atragerea de fonduri private și o mai mare implicare a instituțiilor financiare".

La rândul său, comisarul Dacian Cioloș a subliniat importanța alocării de resurse în cadrul exercițiului financiar multianual 2014-2020 pentru Strategie: "Este important ca în documentele strategice de orientare ale statelor membre să existe referințe clare la Strategia Dunării, precum și în programele operaționale ale țărilor din regiune", a subliniat acesta. Totodată, Dacian Cioloș a apreciat că evenimentul de la București este o dovadă a faptului că există un angajament politic clar pentru Strategia Dunării și a exprimat sprijinul din partea Comisiei Europene în ceea ce privește implementarea acesteia.

Concluziile forumului sunt mult mai bogate și interesante decât se pot sintetiza în cuprinsul unei declarații politice, dar am dorit să vă rețin atenția cu acest eveniment deoarece cred că ne oferă mari oportunități de afirmare atât a Bucureștiului între capitalele dunărene, cât și a unor mari zone din țara noastră și a celorlalte state învecinate cu valurile Dunării albastre. Avem de lucru pentru a valorifica șansele care ni se deschid pe această cale.

  Ion Călin - declarație politică intitulată Marea Neagră - un vecin care ne iubește;

Domnul Ion Călin:

"Marea Neagră - un vecin care ne iubește"

Pe data de 31 octombrie se sărbătorește Ziua Internațională a Mării Negre, Marea Neagră fiind unul dintre cei mai importanți vecini ai țării noastre. Din anul 1996, toate cele șase țări riverane - Bulgaria, Georgia, România, Federația Rusă, Turcia și Ucraina - au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protecția Mării Negre împotriva Poluării. Astfel, în fiecare an, la 31 octombrie, este serbată cea mai izolată mare a lumii. Marea Neagră este aproape în totalitate separată de restul oceanelor lumii. Ea atinge o adâncime de până la 2.212 metri și are un bazin hidrografic de 420.000 km2, suprafață ce corespunde unei treimi din zona continentala a Europei. În ultimele decade ale secolului XX, Marea Neagră a suferit deteriorări puternice ale condițiilor de mediu, datorate, în cea mai mare parte, eroziunii costiere, eutrofizării, insuficientei tratări a apelor uzate, introducerii de specii exotice, pierderii de habitate și managementului neadecvat

Situația ecologică a Mării Negre s-a înrăutățit în ultimii 35 de ani din cauza reziduurilor transportate de râurile din 17 țări, pescuitului excesiv și a deversărilor necontrolate de produse petroliere. Principalele probleme ce determină această categorisire sunt: declinul stocurilor comerciale de pește, supraexploatarea resurselor biologice, fără a se ține cont de potențialul de refacere al speciilor cu utilitate economică; pierderea de habitate, în special zonele umede și plajele; degradarea peisajului și reducerea valorii turistice a acestuia; protecția neadecvată a resurselor marine și de coastă față de accidentele maritime; introducerea, accidentală sau intenționată, în ecosistemele marine de specii străine care, dacă găsesc condiții optime de viață, pot înlocui speciile autohtone; poluarea apei, aerului și solului cu diferite substanțe chimice provenite din activitatea antropică și care duce la alterarea habitatelor ocupate de diferite specii.

O mare contribuție la poluarea mării o au și fluviile care se varsă în Marea Neagră, între care și Dunărea (se vehiculează că circa 60.000 de tone de deșeuri industriale sunt deversate anual). Studii recente au arătat că Marea Neagră se confruntă cu probleme majore - din cele 26 de specii de pești cu valoare comercială care trăiau aici odinioară nu au mai rămas decât 5.

Corectarea celor câteva decenii de utilizare excesivă a resurselor Mării Negre este un deziderat care necesită eforturi uriașe din partea tuturor factorilor de decizie, ca și a publicului larg din regiunea Mării Negre. Acțiuni internaționale concentrate, cum este Programul de Mediu pentru Marea Neagră, finanțat de Fondul Global de Mediu, au permis realizarea cadrului de stabilire a strategiilor regionale, naționale și locale, precum și al strategiilor de coordonare. Adoptarea, pe 31 octombrie 1996, a Planului Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, în cadrul Conferinței Interministeriale, a fost încununarea activității de trei ani a Programului de Mediu pentru Marea Neagră. Acest plan strategic recunoaște importanța participării tuturor sectoarelor societății la implementarea și aplicarea principiilor planului, precum și obținerea dezvoltării durabile în regiune.

Poluarea marină nu ține cont de granițe. Marea Neagră poate fi salvată doar dacă cele 6 țări vor conlucra pentru acest scop comun. Astfel, se impune ca autoritățile, sectorul de afaceri, organizațiile neguvernamentale și cetățenii să-și asume o parte din responsabilitatea față de protecția mediului marin și costier, prin schimbarea atitudinii, și să înțeleagă necesitatea unor acțiuni privind dezvoltarea durabilă a Mării Negre.

În ciuda progreselor considerabile care s-au produs în multe domenii, evoluțiile care au loc asupra mediului nu pot fi separate de tendințele majore din politica mondială în această eră a globalizării, iar cum Marea Neagră a avut întotdeauna o mare importanță geopolitică pentru statele riverane, România are avantajul de a beneficia de o poziție geostrategică ofertantă în zona Mării Negre, fiind frontiera orientală a Uniunii Europene, dar și al treilea element geografic important al țării noastre. Aceste avantaje ar trebui să ne centreze atenția către o redefinire a priorităților și să punem accentul pe o cooperare mai responsbilă și mai intensă pentru combaterea acțiunilor care amenință diversitatea biologică, habitatul, comunitatea locală și identitatea unei națiuni.

  Ioan Vulpescu - declarație politică având subiectul Ordinea constituțională și administrativă a României nu se negociază în stradă;

Domnul Ioan Vulpescu:

"Ordinea constituțională și administrativă a României nu se negociază în stradă"

Am privit cu interes recentele manifestații ale unor cetățeni români și străini în favoarea autonomiei așa-zisului Ținut Secuiesc. Contrar părerii acestor manifestanți, exprimate de unii lideri, nu îi ignorăm deloc. Dimpotrivă, le urmărim cu interes și mai ales cu îngrijorare manifestările. Deoarece distingem în ele, tot mai vizibil, germenele unei gândiri profund antidemocratice, care în zadar face apel la norme europene și la exemple din Occident, că tot antidemocratică rămâne.

Ni se reproșează, de către organizatorii așa-zisului "lanț viu" secuiesc, că noi, expresia politică a națiunii, îi ignorăm. Fals. Domniile Lor ignoră ordinea constituțională a unui stat democratic. În nici un stat democratic și european, ordinea constituțională și administrativă nu este discutată în stradă și nu este decisă de stradă.

Mai mult, agitatorii ideii de autonomie a unui inexistent Ținut Secuiesc par a face abstracție de faptul că, prin propria lor decizie, secuii sunt parte a națiunii maghiare și, în această calitate, din minoritatea maghiară din România. Or, minoritatea maghiară din România nu numai că are toate drepturile individuale prevăzute de normele europene (și câteva colective, neprevăzute): ea este reprezentată cu demnitate și profesionalism în Parlamentul României, de către distinșii noștri colegi din Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, care au fost prezenți în Parlamentul României într-o proporție egală cu cea a minorității maghiare în ansamblul populației din țara noastră, neîntrerupt, din 1990 încoace. Mai mult, colegii din UDMR au fost în mai multe rânduri la guvernare și nu mă îndoiesc că vor fi și în viitor.

În această calitate, de deputați și de senatori, ei au participat și participă la dezbaterile legate de organizarea administrativă a țării și și-au exprimat politic opinia atât în momentul elaborării Constituției din 1991, în cel al amendării ei din 2003, cât și acum, în momentul elaborării unei noi legi fundamentale și a reformei administrative. În toate aceste momente, opinia lor a fost ascultată și luată în considerare, la fel ca a oricărui alt parlamentar. De fiecare dată, propunerile formulate de UDMR au fost examinate și supuse la vot cu toată seriozitatea.

Democrația înseamnă că majoritatea nu are dreptul de a reprima și desconsidera minoritatea. Dar atât. Când, în final, se ajunge la vot, majoritatea decide. Nu pretindem că este un sistem perfect și desigur că nu noi, românii, l-am inventat. Dar sistemul democratic este indiscutabil cel mai bun pe care l-a cunoscut omenirea până acum. Ajunsă la vot, ideea autonomiei pe criterii etnice a unei părți din teritoriul național a căzut și va cădea mereu.

Le amintesc și reamintesc organizatorilor mitingurilor și altor manifestații al căror scop este, în final, încălcarea ordinii constituționale a României, că nici o normă europeană nu le permite asta. Noi nu îi oprimăm pe maghiarii din România! Nimeni nu poate pretinde că este discriminat și împiedicat în dezvoltarea sa personală, în România, de faptul că este maghiar. Nimeni nu poate pretinde că în statul român este silit să fie altceva decât este, ca urmare a unor legi și a unui cadru administrativ discriminatorii. Dacă sunt discriminați de ceva unii dintre concetățenii noștri maghiari, acel ceva este refuzul de a stăpâni la un nivel decent limba oficială a țării în care trăiesc. Înțelegem că au dificultăți, pentru că nu este limba lor maternă, dar de aici și până la refuz, până la respingerea apartenenței la națiunea română este cale lungă.

Rog să nu fie insultată inteligența parlamentarilor români. Vom discuta despre organizarea administrativă a statului român în cadru constituțional. În stradă și cu strada nu putem dialoga, pentru că etnicii maghiari sunt reprezentați legitim în Parlament, și cu acei reprezentanți am dialogat și dialogăm de mai bine de două decenii. Strada poate doar transmite un număr de mesaje. Le-am auzit, dar de aici înainte funcționează legile obișnuite ale statului democratic.

  Constantin Adăscăliței - declarație politică privind starea căminelor culturale din mediul rural;

Domnul Constantin Adăscăliței:

Declarație politică privind starea căminelor culturale din mediul rural.

Doresc să vorbim astăzi despre o situație gravă în România secolului XXI, care mi-a atras atenția în urma unui accident care s-a petrecut vara aceasta în Colegiul nr.3, Iași pe care îl reprezint în Parlamentul României.

În luna iulie 2013, minora Vasilica Bârliga din satul Suhuleț, comuna Tansa, a suferit un accident cumplit în urma căruia a rămas fără 3 degete de la mâna stângă. Tragedia a avut loc la sfârșitul unei zile de joacă petrecute în curtea Căminului Cultural din satul Suhuleț. Fetița a încercat escaladarea unei porți metalice ruginite de pe care a alunecat pe o porțiune de tablă metalică ascuțită, care i-a amputat cele 3 falange de la mâna stângă. În urma intervenției unor medici inimoși de la Spitalul Sf. Maria din Iași, degetele fetiței au fost parțial refăcute, necesitând un tratament reparatoriu pe mai mulți ani, care să reducă la minim efectele accidentului.

În paralel, cercetările întreprinse de organele de poliție privitoare la împrejurările acestui incident nu au avut finalitate, în timp ce Consiliul Local Tansa, în frunte cu primarul Daniel Voinescu, au reușit cu brio fuga de responsabilitate, pe principiul "victima este vinovată".

Prin prezenta declarație doresc să militez pentru reabilitarea căminelor și a oricăror tipuri de așezăminte culturale din mediul rural, dar și pentru amenajarea unor locuri de joacă adecvate pentru copiii de toate vârstele.

Motivul pentru care am ales astăzi susținerea acestui subiect vine tot din comuna Tansa, unde primăria a luat în cele din urmă măsuri: speriați de oprobiul public, edilii comunei au decis amenajarea unui parc de joacă nou-nouț în curtea căminului cultural cu pricina. Asta în timp ce nu s-au sinchisit să repare poarta și gardul care încă reprezintă un pericol pentru copii.

  Adrian Mocanu - despre Aderarea la spațiul Schengen;

Domnul Adrian Mocanu:

"Aderarea la spațiul Schengen"

În luna decembrie, cu prilejul Consiliului JAI, miniștrii de interne și justiție din statele membre UE pot decide favorabil asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. Cu această ocazie, PDL și Traian Băsescu au șansa de a face, pentru prima oară în activitatea lor politică, un bine foarte mare României. Pot realiza acest lucru prin două metode. Una dintre ele este ca, renunțând la orgolii și la minciunile pe care s-au obișnuit să le spună cu privire la evoluția sistemului de justiție din România, să lupte, cot la cot cu majoritatea clasei politice de la noi, pentru o decizie favorabilă a Consiliului JAI. Cealaltă metodă prin care echipa Basescu-PDL poate face în premieră un bine pentru România este să tacă, să nu mai prolifereze șirul lung de aberații marca Monica Macovei, care nu pierde nicio șansă de a face neplăceri țării sale.

Majoritatea cetățenilor români cunosc faptul că aderarea la spațiul Schengen este un deziderat la care, în mod normal, se ajunge prin îndeplinirea de către autoritățile țării solicitante a unor condiționalități de natură strict tehnică. Prin mijlocirea președintelui Băsescu și a purtătorilor de mesaje din PDL, eforturile susținute ale autorităților române de a îndeplini criteriile cerute de Bruxelles au fost trecute cu vederea, pe primul plan trecând o lectură politică și politizată a evenimentelor din țara noastră.

Este cunoscut că, sub președinția lituaniană a UE, chestiunea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen a fost înscrisă cu câteva luni în urmă ca proiect de decizie pentru Consiliul JAI din decembrie. În opinia mea, este nevoie ca toată clasa politică de la București să susțină munca depusă de specialiștii Ministerului Afacerilor Externe pentru îndeplinirea obiectivului ca miniștrii de interne și justiție din statele membre UE să decidă favorabil asupra aderării țării noastre la spațiul Schengen în luna decembrie.

  Vlad-Alexandru Cosma - declarație politică având tema Elaborarea unui cadru legislativ pentru promovarea educației împotriva dezastrelor;

Domnul Vlad-Alexandru Cosma:

"Elaborarea unui cadru legislativ pentru promovarea educației împotriva dezastrelor"

Consider că trebuie să existe o educație specializată a ceea ce ar trebui să facem și cum să ne comportăm în caz de dezastru. În acest sens, apreciez că este important să promovăm un cadru legislativ prin care toate categoriile sociale să fie informate și pregătite din punct de vedere al instruirii și al cunoașterii procedurilor tehnice, pentru a ști cum să se protejeze și cum să intervină în caz de inundații, cutremure, alunecări de teren, poluarea mediului sau alte tipuri de accidente.

Pe parcursul ultimilor 30 de ani, atât frecvența, cât și intensitatea dezastrelor au crescut. Numărul total de dezastre raportate a crescut de la 73 în 1975 la aproximativ 440 în 2007. Numărul de catastrofe climatice aproape s-a triplat, de la 1.280 în perioada 1978-1987, la 3.435 în perioada 1998-2007. Reducerea eficace a riscului de dezastre poate limita pierderile umane și materiale.

Reducerea riscului de dezastre implică pregătire, limitarea efectelor și prevenire. Aceasta vizează creșterea gradului de rezistență la dezastre și se bazează pe cunoștințe privind modalitățile de gestionare a riscului, de consolidare a capacităților și utilizare a tehnologiei informației și comunicațiilor, precum și a instrumentelor de observare a pământului.

În prezent, în țara noastră există o serie de factori de vulnerabilitate în ceea ce privește pregătirea și intervenția în cazul producerii unor dezastre de orice natură: lipsa sistemului de avertizare și alarmare la scară națională, neinstruirea populației prin informări periodice și organizarea de cursuri și materiale informative care să fie distribuite către toate categoriile sociale, necunoașterea și nerespectarea legislației în domeniu de către cetățeni.

În momentul de față, există la nivelul Ministerul Educației un curriculum opțional privind un curs despre dezastre naturale, care se adresează în special copiilor din ciclul preșcolar și gimnazial și care poate fi aplicat la nivelul mai multor arii curriculare.

De aceea, consider important de elaborat un cadru legislativ adecvat, care să promoveze o cultură de prevenire a dezastrelor și de implementare a unor normative care să fie distribuite la nivelul comunităților locale.

În urma mai multor cercetări care s-au efectuat în țara noastră în ultima perioadă s-a constatat că responsabilitățile specifice instituțiilor abilitate să intervină în situații de urgență și/sau dezastre le sunt necunoscute atât copiilor, cât și adulților. Astfel, se remarcă lipsa de experiență a acestora în domeniul prevenirii și intervenției în cazul producerii unor dezastre, și acest lucru arată că există o necorelare între informații și ceea ce au studiat copii în școală.

În primul rând, consider că este foarte importantă cunoașterea principalelor tipuri de risc, a formelor de manifestare a acestora, precum și a terminologiei specifice în ceea ce privește situațiile de urgență și dezastrele. De asemenea, apreciez că este obligatorie formarea și perfecționarea unor atitudini și comportamente responsabile în situații de urgență. În același timp, se dovedește a fi oportună dezvoltarea capacității de a folosi cunoștințele în domeniul situațiilor de urgență pentru reglarea și influențarea comportamentului propriu și de grup în vederea promovării spiritului de solidaritate.

  Aurelia Cristea - declarație politică: - Creșterea absorbției fondurilor europene, un succes care trebuie potențat și susținut;

Doamna Aurelia Cristea:

"Creșterea absorbției fondurilor europene, un succes care trebuie potențat și susținut"

O analiză exhaustivă a guvernării USL de până acum arată că am înregistrat creșteri economice importante și am reușit deblocarea tuturor programelor de finanțare suspendate și am crescut gradul de absorbție a fondurilor europene la 21%.

Și aceasta în condițiile în care guvernele PDL ale ultimilor ani au înregistrat o rușinoasă rată de absorbție de circa 6-7% și sub auspiciul faptului că, o bună bucată de vreme, Comisia Europeană a blocat sume importante de bani din cauza jafului și a incompetenței administrației PDL. Dacă urmăriți în aceste zile presa, veți vedea că se vorbește de milioane de euro sifonați pur și simplu, și pe care importanți politicieni ai PDL sperau ca Uniunea Europeană să-i deconteze. Ei bine, Uniunea nu i-a mai decontat. Și, realizând dimensiunea acestui jaf, a cerut importante corecții financiare.

Însă, prin eforturi repetate, Guvernul USL a reușit să redreseze această situație. Astfel, 150 de experți din mediul privat au fost puși la dispoziția Autorității de Management și a Organismelor Intermediare POS CCE, printr-un program al Ministerului Fondurilor Europene, finanțat din bani europeni. Aceștia vor evalua cele 4.700 de proiecte depuse în trecut, unele fiind depuse încă de acum 2 ani. În același timp, alți experți vor evalua cererile de rambursare depuse de beneficiarii POS CCE.

În acest fel, USL demonstrează o grijă politică deosebită față de fondurile europene. Am dorit să deblocăm programele europene suspendate ca urmare a neregulilor descoperite în timpul guvernărilor PDL, am reușit asta, iar acum toată atenția noastră se va concentra pentru a continua creșterea absorbției acestor bani în economia romanească.

Acesta este, stimați colegi, unul din succesele USL despre care vorbim, poate, prea puțin. Și eu aș vrea să înțelegem că acest succes nu ar fi putut fi posibil fără muncă asiduă, fără seriozitate și fără responsabilitate.

Iată deci că Guvernul USL a reușit nu doar să deblocheze programele sectoriale esențiale, dar a reușit și o triplare a ratei de absorbție. Trebuie ca noi toți să conștientizăm valoarea acestei creșteri și să susținem Guvernul în eforturile sale asidue de a aduce cât mai mulți bani europeni. În fond, acești bani se traduc în infrastructură mai bună, programe sociale mai largi, investiții durabile și propria noastră bunăstare.

  Aurelia Cristea - declarație politică: - Evaziunea fiscală, un fenomen împotriva căruia trebuie să luptăm împreună;

Doamna Aurelia Cristea:

"Evaziunea fiscală, un fenomen împotriva căruia trebuie să luptăm împreună"

Din ce în ce mai des avem de-a face cu investigații răsunătoare care aduc în fața legii cazuri de evaziune fiscală. Cel mai cunoscut caz din ultima vreme este cel în care au fost efectuate 160 de percheziții și a fost dispusă urmărirea penală a 50 de persoane, printre care se numără angajați ai Ministerului Finanțelor Publice. Aici, prejudiciul este estimat la peste 50 de milioane de euro. Numeroase alte cazuri au ajuns în atenția mass-media, după ce procurorii DNA sau DIICOT au efectuat percheziții, au solicitat arestări preventive și au dispus începerea urmăririi penale în mai multe astfel de acțiuni. Și, să nu uităm că inclusiv fostul șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Sorin Blejnar, este implicat într-un dosar de evaziune fiscală

Cotidianul "Gândul" a publicat recent un material din care rezultă că România ar fi pierdut, în 2012, 18 miliarde de euro din evaziunea fiscală, cauza principală fiind neîncasarea TVA (60% din valoarea totală a pierderilor înregistrate de bugetul național). Munca la negru a generat o pierdere de 4 miliarde de euro. De altfel, materialul publicat de Gândul oferă și o trecere în revistă a metodelor folosite cel mai des în evaziunea fiscală, pe care nu mai are sens să le amintesc aici.

Aș vrea, totuși, să reținem suma: 18 miliarde de euro. Aceștia sunt banii pe care i-am pierdut, noi, toți, anul trecut, din cauza evaziunii fiscale. Este un fenomen care, stimați colegi, ne afectează pe toți: ea presupune măsuri suplimentare apoi din partea statului pentru a recupera prejudiciile create bugetului. Și aceste măsuri ni se aplică tot nouă, sub forma creșterii taxelor și impozitelor. Adică pierdem pe de o parte investițiile și serviciile care s-ar fi putut crea prin aceste fonduri, și de care am fi beneficiat, și mai pierdem și banii pe care statul ni-i va percepe în plus pentru a acoperi pierderile. E un preț cam pipărat, cred.

În acest context, nu mă pot opri să nu mă întreb de ce nu înțelegem să acționăm chiar noi, cetățenii, în scopul blocării tentativelor de a frauda bugetul statului. Angajații firmelor care prejudiaciază statul ar trebui să înțeleagă că, pe termen lung, faptele pe care le ascund se vor întoarce împotriva lor și a familiilor lor, prin taxe crescute și servicii mai puține și mai proaste. Cu bani mai puțini la buget, nu avem nicio șansă să creștem performanța în educație sau să susținem sistemul medical, astfel încât să acopere costurile necesare asigurării unui trai sănătos. Responsabilitatea individuală este un prim pas în rezolvarea acestei probleme care ne afectează serios.

Și mai este o întrebare serioasă pe care suntem datori să o punem: ce fac celelalte instituții ale statului pentru a preveni și a stopa evaziunea fiscală? De ce mereu justiția este cea care demantelează astfel de structuri, și nu instituțiile clasice abilitate pentru a controla și a reglementa încasarea sumelor? Oare nu cumva avem de-a face cu o problemă de sistem? Cum a ajuns chiar șeful ANAF din perioada Guvernului Boc să fie cercetat pentru evaziune fiscală?

Din acest punct de vedere, poate că ar bine ca fiecare dintre noi să transmitem un mesaj, la nivel local. Să arătăm că vremea marilor fraudări ale bugetului a trecut. Să arătăm că noi, puterea USL, refuzăm să fim părtași la un jaf național care are efecte dezastruoase pentru toți oamenii, inclusiv pentru noi înșine.

Poate că acesta este primul pas în combaterea evaziunii fiscale. Să înțelegem că ea ne costă pe fiecare dintre noi din ce în ce mai mult, indiferent de cine câștigă. Lipsa acelor bani o resimțim în lipsa investițiilor. Gândiți-vă doar că ne-am fi rezolvat, din acești bani, într-un singur an, rețeaua de autostrăzi. Gândiți-vă câte beneficii am fi avut de pe urma acestei sume.

De aceea, cred că e important să acționăm, fiecare dintre noi, prin tot ceea ce putem, în primul rând, în sensul conștientizării că evaziunea e un fenomen care ne afectează, ca țară, pe toți. Că astfel fiecăruia dintre noi îi sunt răpite oportunități. Și în al doilea rând, să avem curajul să afirmăm public că nu e suficient să așteptăm ca justiția să fie mereu cea care reglementează aceste situații. Că împreună putem să dăm un semnal care să fie înțeles de către restul instituțiilor abilitate: și acela este că nu vom mai tolera pierderi la acest nivel. Că nu ne mai permitem să facem asta!

  Sorin Constantin Stragea - declarație politică având subiectul Descentralizarea - o măsură absolut necesară!;

Domnul Sorin Constantin Stragea:

"Descentralizarea - o măsură absolut necesară!"

Reforma profundă a administrației publice este un angajament important al Guvernului României.

Creșterea autonomiei colectivităților locale reprezintă un pas necesar pentru a aduce serviciile publice și deciziile mai aproape de cetățeni și implicit pentru a folosi mai judicios resursele existente.

În conformitate cu Programul de Guvernare 2012-2016, procesul de descentralizare trebuie realizat la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale, respectiv județe, municipii, orașe și comune, astfel încât majoritatea serviciilor publice deconcentrate din județe să devină instituții de interes județean/local, în coordonarea/subordonarea autorităților locale.

A fost aprobat în ședința de Guvern din data de 19.02.2013 Memorandumul cu tema "Adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România!

Continuarea procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiarității, poate fi realizată numai printr-o serie de măsuri susținute care să sporească legitimitatea autorităților publice în proiectarea și îndeplinirea unor obiective strategice în plan economic, social, cultural, cu efect asupra modernizării societății românești.

Proiectul de Lege privind descentralizarea stabilește măsurile de descentralizare a competențelor de la nivel central la nivel local, prin înființarea unor structuri în subordinea consiliilor județene, respectiv a consiliilor locale, și reorganizarea unora dintre serviciile publice deconcetrate ale ministerelor sau ale altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, în următoarele domenii: agricultură, cultură, turism, învățământ preuniversitar, muncă, sănătate, mediu, pescuit și agvacultură, sport și tineret, transporturi.

Structurile nou înființate sau reorganizate exercită competențele avute în prezent de instituțiile publice supuse reorganizării, cu excepția celor de inspecție și control.

Finanțarea structurilor descentralizate la nivel județean/local se va face de la bugetul de stat și se apreciază faptul că acest proiect va avea un impact social pozitiv.

Apreciem faptul că acest proiect urmărește favorizarea dezvoltării comunitare echilibrate, creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, crearea unei viziuni de dezvoltare în acord cu prioritățile locale, precum și reducerea birocrației, prin eliminarea paralelismelor instituționale.

  Andrei Dolineaschi - declarație politică referitoare la Crearea unui cadru legislativ pentru promovarea de noi competențe și locuri de muncă;

Domnul Andrei Dolineaschi:

"Crearea unui cadru legislativ pentru promovarea de noi competențe și locuri de muncă"

Consider că este datoria noastră, ca oameni politici, să ne implicăm direct în crearea unui cadru de selecție obiectiv, care să permită atragerea tinerilor cu aptitudini către calificările care asigură implementarea unui model predeterminat de dezvoltare economică, pentru creșterea performanțelor profesionale ale absolvenților și gradului de ocupare a forței de muncă.

În acest sens, consider că avem nevoie în primul rând de o mai bună funcționare a piețelor forței de muncă la nivel local.

În al doilea rând, trebuie să promovăm o forță de muncă mai competentă, capabilă să contribuie și să se adapteze la schimbările tehnologice, prin noi modele de organizare a muncii. Aceasta este o provocare considerabilă, date fiind competențele în rapidă schimbare necesare și neconcordanțele de competențe persistente pe piața forței de muncă din România. Investiția în sisteme de educație și formare, anticiparea necesităților de competențe, serviciile de concordanță și orientare reprezintă factori fundamentali în creșterea productivității și competitivității, în accelerarea creșterii economice și, în sfârșit, în creșterea ocupării forței de muncă.

În al treilea rând, apreciez că este oportună o mai bună calitate a locurilor de muncă și a condițiilor de muncă, care să se realizeze prin politici mai puternice de promovare a creării de locuri de muncă și a cererii de forță de muncă.

În ceea ce privește sistemul educațional românesc, pentru învățământul superior se impune o corelare strânsă a specializărilor universitare cu cerințele pieței forței de muncă și o transferare într-o măsură cât mai mare a rezultatelor sistemului de cercetare universitară către economie. De asemenea, componenta teoretică prea puternică a învățământul superior trebuie înlocuită cu stagii de practică din ce în ce mai numeroase, pentru a oferi absolvenților abilități și competențe în domeniul în care vor activa pe piața muncii.

  Dumitru Chiriță - declarație politică intitulată Falimentul cotei unice - o realitate;

Domnul Dumitru Chiriță:

"Falimentul cotei unice - o realitate"

În opinia mea, sistemul de impozitare a veniturilor pentru persoanele fizice și juridice prin cota unică de 16%, "și-a trăit traiul și și-a mâncat mălaiul". În esență, introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor i-a avantajat în mod deosebit pe cei bogați și i-a afectat foarte grav pe cei săraci, fapt care a accentuat polarizarea societății și a desființat sistemul de solidaritate socială.

Păstrarea actualului mod de impozitare a veniturilor ne va aduce și în situația în care bugetul public consolidat nu va avea resursele pentru susținerea sistemului de asigurări sociale, respectiv pentru realizarea unor investiții publice care să permită dezvoltarea economică a României.

După cum se știe, sectoare importante ale economiei sunt deținute de companii transnaționale care realizează profituri excesive, pe care le repatriază în țările de origine, în detrimentul cetățenilor români, sărăcind astfel și mai mult economia.

Un exemplu în acest sens sunt companiile de utilități din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, care fac profituri de sute de milioane de euro, pe baza unor venituri reglementate, și pentru care plătesc un impozit pe profit de doar 16%.

În același timp, sunt companii care extrag petrol și gaze naturale și care, pe lângă plata a 16% din profiturile de miliarde de euro, sunt în situația de a plăti redevențe minuscule statului român, ca urmare a exploatării bogățiilor subsolului aflate în proprietatea statului.

Întotdeauna am fost un susținător al sistemului de impozitare progresivă a veniturilor și al introducerii impozitului pe venitul global

Menținerea cotei de 16% s-ar impune pentru un profit realizat de persoanele juridice de până la, de exemplu, 50 de milioane de euro, iar pentru ce depășește această sumă, pe trepte de profit, să fie stabilite impozite mai mari.

În privința redevențelor, este necesară, în regim de urgență, o dezbatere legată de cuantumul pe care trebuie să-l plătească cei care exploatează resursele, astfel încât, de la 1 Ianuarie 2014, să ieșim din zona redevențelor stabilite la nivelul abaterilor de contor sau de cântar.

Prin aceste două măsuri, România ar putea să aibă o altă perspectivă în direcția dezvoltării economiei și a creșterii nivelului de trai al populației.

  Ion Melinte - declarație politică intitulată Atenție! Cum se aplică Legea nr.165/2013!;

Domnul Ion Melinte:

"Atenție! Cum se aplică Legea nr. 165/2013!"

Promovarea acestei legi poate avea consecințe grave asupra cercetării agricole naționale și asupra absorbției fondurilor europene alocate cercetării.

Începând cu anul 1990, cercetarea agricolă din țara noastră a fost supusă unor presiuni negative, astfel că:

  • reducerea suprafețelor unităților de cercetare va duce la imposibilitatea protejării tezaurului național de germoplasmă (conservat de unitățile de cercetare-dezvoltare începând de la înființare până în prezent) și asigurării producerii semințelor din soiurile românești, adaptate la condițiile specifice din țara noastră, prin rezistența sporită la temperaturi extreme, boli și dăunători, libere de patogeni sistemici;
  • importul de sămânță, soiuri și hibrizi neadaptați condițiilor ecoclimatice din țara noastră va însemna creșterea fără limite a prețurilor la semințe și material săditor. Experiența ultimilor 10 ani a demonstrat că introducerea fără "bariere" a soiurilor, hibrizilor străini a condus la introducerea și răspândirea unor boli virotice și criptogramice de carantină (microplasmoze la cereale păioase, focul bacterian, cancerul bacterian, fitoplasmoze, viroze și alte boli sistemice), cu consecințe grave asupra producției agricole pe suprafețe mari.

Apreciez că este o stringentă nevoie să se acorde cercetării agricole atenția cuvenită, pe care programul de guvernare a considerat-o prioritate națională susținută de stat, indispensabilă dezvoltării durabile a agriculturii românești, fiind activitatea generatoare de progres economic și social.

Potrivit Declarației de la Lisabona și a Politicii Agricole Comune 2014-2020, Uniunea Europeană își propune să dezvolte în decurs de un deceniu cea mai competitivă economie bazată pe cunoaștere, principalele direcții de acțiune fiind societatea informațională, educația și cercetarea; pentru politica europeană în domeniul cercetării, devine esențial conceptul de "spațiu european de cercetare".

Integrarea României în Uniunea Europeană a impus susținerea și perfecționarea activității de cercetare, înlăturarea obstacolelor existente în finalizarea procesului de reconstrucție și revigorarea întregului sistem de cercetare-dezvoltare din agricultură, pentru ca știința, pe bază de cunoaștere, conform conceptului european, să devină factor promotor în modernizarea agriculturii țării noastre.

Menționez că Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și unitățile subordonate au retrocedat peste 126.000 ha din 1990 și până în prezent. Pentru protejarea cercetării din domeniul agricol, actuala suprafață de 30.000 ha reprezintă suprafața minimă, absolut indispensabilă pentru buna funcționarea a activității de cercetare-dezvoltare, astfel ca aceasta să-și realizeze obiectivele propuse.

Deoarece, în prezent, Agenția Domeniilor Statului mai administrează aproximativ 400.000 ha de teren la nivelul țării, consider oportun să se retrocedeze cu prioritate aceste terenuri și să fie protejate terenurile aflate în administrarea institutelor și stațiunilor de cercetare-dezvoltare pe care statul are investiții mari și pe care să se desfășoare activitatea de cercetare din domeniul agricol.

În concluzie, trebuie analizată cu atenție situația prezentată, și, potrivit respectului și sprijinului care sper că vor fi acordate activității de cercetare agricolă, instituțiile statului vor acționa în favoarea cercetării agricole românești.

  Ovidiu-Ioan Dumitru - declarație politică - Codul insolvenței, un haos instrumentat;

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Codul insolvenței, un haos instrumentat"

O să încep declarația politică de astăzi cu o afirmație a domnului Victor Ponta din septembrie 2012, adică înainte de alegerile electorale: "Trebuie să ne gândim la un sistem constituțional în România în care să nu mai fie strânsă puterea constituțională în mâna unui singur om. Cine garantează că după ce Băsescu își va termina mandatul, nu poate să vină Antonescu, Ponta sau Ungureanu și să folosească instrumentele inventate de Băsescu?".

Teoria este bună, însă practica ultimului an ne-a demonstrat că puterea poate să te îndemne foarte ușor către derapaje care pun sub semnul întrebării valorile democratice consacrate prin Constituție. Ce am văzut în ultima lună este un Guvern care, probabil în ideea afirmației devenită deja celebră "acum noi suntem la putere", încalcă principiul dezbaterilor publice și rolul Parlamentului de a legifera în domenii de interes național. Idealurile susținute în campania electorală, care le-au adus voturi masive celor aflați azi la putere, au fost uitate complet. Un exemplu elocvent în acest sens este Ordonanța de urgență nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire și de insolvență.

Salut intenția Guvernului de a aduna întreaga legislație în materie de insolvență într-un cod, pentru o aplicare unitară și eficientă a acesteia, însă modul în care a fost adoptat codul, prin ordonanță, și nu prin proiect de lege care să fie dezbătut și adoptat în Parlament, precum și forma finală, au ridicat mari semne de întrebare. În acest sens, sunt în asentimentul deciziei luate de către judecătorii CCR care au declarat neconstituțional întreg actul normativ, invocând încălcarea art. 115 alin. (4) și (6) din Constituția României, în sensul că nu se justifică adoptarea de urgență a noilor prevederi și că Guvernul nu poate emite ordonanțe care afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului.

Decizia Guvernului de a emite această ordonanță cu intenția de a crește urgent veniturile la un buget de stat sărăcit, urmată de o hotărâre a CCR care a venit după ce noile prevederi și-au produs deja efectele, precum și aplicabilitatea imediată a dispozițiilor, statuată prin art. 348 din OUG nr.91/2013, au creat un haos în cazul proceselor de insolvență aflate deja pe rol.

Deși ordonanța a fost declarată neconstituțională, iar Guvernul va trebui să vină în Parlament cu un nou proiect de lege, pus în acord cu decizia CCR, sunt sigur că textul OUG nr.91/2013 va fi punctul de plecare al dezbaterilor parlamentare. În acest sens, rolul nostru, al parlamentarilor, va fi să corectăm acele prevederi care, în opinia mea, infirmă câteva dintre principiile care au stat la baza elaborării Codului insolvenței. Și mă refer aici la două modificări importante propuse de inițiator, aceea de a reduce implementarea planului de reorganizare de la 3 ani la 1 an și introducerea posibilității executării silite a creanțelor născute ulterior deschiderii procedurii de insolvență, care încalcă procedura concursuală. Astfel, modificările operate încalcă principiile enunțate în cuprinsul art. 4 pct. 1 și 2 din OUG nr.91/2013, care se referă la "acordarea unei șanse debitorilor onești de redresare eficientă și efectivă a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolvenței, fie prin procedura de reorganizare judiciară" și la "maximizarea gradului de valorificare a activelor și de recuperare a creanțelor de către creditori",

Eu mă întreb în ce fel sprijinim mediul de afaceri într-un context de criză dacă tot ceea ce facem este să creăm un climat dur și, în ultimă instanță, să negăm orice șansă la redresare?

În încheiere, îmi exprim speranța ca nu numai la nivel de reglementări, dar și în practică, noile prevederi privind insolvența să răspundă necesităților actuale, cele de acordare a unei șanse reale de redresare a debitorului și o recuperare maximizată a creanțelor de către creditori.

  Ovidiu-Ioan Dumitru - declarație politică - Privatizarea la români;

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Privatizarea la români"

În ultimii ani, în România, privatizările par să urmeze același tipar: se fac pe ultima sută de metri și doar la presiuni internaționale, negocierile sunt anunțate cu fast și catalogate ca fiind de succes pentru ca finalizarea lor să reprezinte, de cele mai multe ori, un eșec. Astfel se face că nu există nicio privatizare fără scandal. Vorbim de o incapacitate a administrației publice de a duce la bun sfârșit un proces care să fie în interesul statului și care să împiedice falimentarea unor companii care odată aduceau beneficii României și care ar putea s-o facă în continuare dacă ar exista o strategie națională bine pusă la punct și un interes pentru un management eficient.

Din două, una! Dacă privatizările nu sunt anulate, cum s-a întâmplat în cazul CupruMin, Oltchim sau CFR Marfă, și ajung totuși a fi finalizate, atunci ele sunt în detrimentul statului. Este și cazul recentei privatizări a 15% din acțiunile Romgaz. Acțiunile autorităților care au coordonat listarea la bursă și procesul de vânzare a acțiunilor, în speță reprezentanții Departamentului pentru Energie condus de domnul ministru PSD, Constantin Niță, sunt denunțate chiar de colegii liberali, prin vocea domnului Dan Radu Rușanu, șeful unei autorități, respectiv ASF, care la rândul ei a aprobat prospectul de ofertă publică realizat de consultanți.

Lăsând la o parte înțepăturile dintre aliații aflați la Guvernare, cu care ne-am obișnuit deja, declarațiile președintelui ASF, potrivit cărora prețul de vânzare al acțiunilor și suma obținută de stat ar fi la jumătate decât s-ar fi putut obține, sunt deosebit de grave. Dacă acestea se dovedesc a fi adevărate, iar statul, potrivit cifrelor anunțate, a obținut 386 milioane euro, în loc de 600 de milioane de euro, atât cât susține Rușanu că ar fi fost prețul real, mă întreb de ce această declarație este făcută abia acum, după ce procesul a fost încheiat? Și dacă vinovați sunt consultanții de la Goldman Sachs, Erste, Raiffeisen și BCR, care au acționat pentru propriul interes, și nu al statului, subestimând piața locală și stabilind un preț de vânzare între 24 și 32 de lei/acțiune, așa cum susține domnul Rușanu, de ce nu a fost denunțat acest contract de intermediere care a costat statul nu mai puțin de 7,56 milioane de euro? Și, în final, cine plătește?

Acestea sunt întrebări care probabil vor rămâne fără răspuns, și, cu siguranță, fără rezolvare. Trebuie să conștientizăm însă că nu este un caz singular, așa cum spuneam și în începutul declarației mele, și că ar trebui să existe o reacție, având în vedere că vorbim de o companie care deține rezerve de peste 60 miliarde de metri cubi de gaz, reprezentând 50,1% din producția internă de gaze naturale, și care ar acoperi consumul de gaze naturale al României pentru aproape 5 ani.

  Natalia-Elena Intotero - declarație politică având tema România turistică ar trebui să fie pitorească, culturală și spirituală;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"România turistică trebuie să fie pitorească, culturală și spirituală"

"Poate oamenii nu văd asta, dar România este o țară minunată" spune prințul Charles al Marii Britanii într-una din părțile documentarului "Wild Carpathia", difuzat de Travel Channel.

Avem într-adevăr o țară frumoasă, dar se pare că este nevoie ca lucrul acesta să ne fie reamintit din când în când de călători străini, aflați în vizită pe meleagurile noastre.

În ochii lor, România este un ținut de poveste, cu priveliști uimitoare ale Munților Carpați, cu peisaje medievale, cu regiuni rurale de o frumusețe spectaculoasă și, mai presus de orice, locuite de oameni plini de căldură sufletească.

România este un leagăn de cultură și civilizație. Acum aproximativ 7.000 ani, cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cucuteni, una dintre cele mai misterioase civilizații ale preistoriei, a lăsat în urmă vestigii impresionante, care ar putea fi scoase la lumină în peste 1.800 de situri arheologice din România. În prezent, lumea științifică a ajuns să recunoască cultura Cucuteni drept prima civilizație a Europei.

România este și un loc spiritual. Cum altfel am putea înțelege gestul Papei Ioan Paul al II-lea atunci când, în mai 1999, coborând din avion la București, s-a aplecat și a sărutat pământul românesc, explicând că pe acest pământ știe Sanctitatea Sa că se va ridica "grădina lui Dumnezeu".

Cele trei perspective pe care le-am menționat mai sus pot constitui pilonii unei noi strategii de promovare a imaginii României în lume, pot crea cadrul necesar prin care să dezvoltăm un turism durabil, un turism în care să fie prioritare atât salvarea identității culturale, a tradițiilor naționale și a patrimoniul spiritual românesc, cât și conservarea biodiversității, a frumuseții naturale a peisajelor și a pădurilor sălbatice virgine.

Putem face împreună ca prorocirea potrivit căreia România va deveni cândva "grădina Maicii Domnului" să se împlinească. Putem face împreună ca România turistică să fie în același timp pitorească, culturală și spirituală. Putem face ca frumusețea de picior de rai a acestor plaiuri să devină nu numai cea mai cunoscută emblemă a ceea ce suntem azi ca națiune, într-o continuitate milenară venită din începuturile istoriei umanității, dar și o sursă de prosperitate, bucurie, mândrie și speranța pentru toți românii.

  Elena Cătălina Ștefănescu - despre Elaborarea unui cadru legislativ pentru promovarea incluziunii sociale și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă;

Doamna Elena Cătălina Ștefănescu:

"Elaborarea unui cadru legislativ pentru promovarea incluziunii sociale și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă"

Criza financiară a avut un impact puternic asupra capacității întreprinderilor și administrațiilor locale de a finanța proiecte de investiții și inovare. În vederea promovării incluziunii sociale și a creșterii gradului de ocupare a forței de muncă consider că avem nevoie de un cadru de reglementare care să garanteze eficiența și siguranța pieței financiare din România, precum și de o serie de instrumente inovatoare pentru a finanța investițiile necesare, inclusiv parteneriatele dintre sectorul public și privat.

România se confruntă cu o serie de dificultăți în ceea ce privește competitivitatea economică, productivitatea în sectorul industrial și al serviciilor fiind scăzută. Principalele probleme sunt un mediu de afaceri slab dezvoltat și o susținere insuficientă a cercetării și dezvoltării. Îmbunătățirile aduse mediului de afaceri ar trebui integrate într-o strategie mai largă și coerentă de politici publice, care să promoveze o cultură administrativă a transparenței și a securității juridice și să furnizeze servicii online mai bune pentru public.

Parlamentul, prin reglementarea cadrului legislativ ar trebui, de asemenea, să depună eforturi pentru a facilita accesul IMM-urilor la finanțare și pentru a reduce sarcina administrativă care le revine acestora. Eficiența și eficacitatea investițiilor trebuie îmbunătățite, și trebuie acordată prioritate activităților care ar putea atrage investiții private. România ar trebui, de asemenea, să consolideze cadrul de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală, pentru a asigura o mai bună comercializare a rezultatelor cercetării.

Consider că este important ca prin modificările legislative din Parlament să asigurăm o mai bună participare pe piața muncii și o sporire a capacității de inserție profesională și productivitate a forței de muncă, prin revizuirea și consolidarea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, prin asigurarea de servicii de formare și îndrumare individualizate și prin promovarea învățării pe tot parcursul vieții.

În același timp, apreciez ca fiind esențială consolidarea capacității Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru a spori calitatea și acoperirea serviciilor acesteia, în vederea combaterii șomajului în rândul tinerilor.

De asemenea, în opinia mea este obligatoriu să facem eforturi pentru îmbunătățirea accesului la învățare de-a lungul vieții, pentru a-i ajuta pe oameni să se reorienteze către sectoare cu înaltă valoare adăugată și pentru extinderea ocupațiilor, cum sunt cele rezultate din politicile de "creștere durabilă", politicile și legislația referitoare la egalitatea de șanse între femei și bărbați și locurile de muncă din sectoarele sănătății și serviciilor sociale. Astfel, trebuie identificate și adoptate căi mai flexibile de învățare pentru a facilita tranzițiile între faze de muncă și de învățare, inclusiv prin modularizarea programelor de învățare. Aceste căi ar trebui să permită, de asemenea, validarea învățării nonformale și informale și să se bazeze pe rezultatele învățării, ca și pe integrarea învățării cu sistemele de orientare profesională.

În perioada următoare, consider că ar trebui să se acorde o prioritate specifică îmbunătățirii competențelor lucrătorilor mai în vârstă, care sunt vulnerabili în mod special la restructurarea economică, refacerii competențelor părinților care se întorc la muncă după o perioadă în care au avut în grijă persoane dependente din familie și refacerii competențelor muncitorilor, în vederea tranziției către locuri de muncă ecologice.

  Adriana-Doina Pană - declarație politică având tema Modificarea legislației muncii fără un studiu de impact asupra pieței muncii ar fi nocivă pentru România;

Doamna Adriana-Doina Pană:

"Modificarea legislației muncii fără un studiu de impact asupra pieței muncii ar fi nocivă pentru România"

Dialogul social nu se poartă numai de la centru, chiar dacă, într-adevăr, un procent uriaș se poartă la ministere. Am ajuns la concluzia că de fapt o confederație, fie că e patronală, fie că e sindicală, înseamnă o umbrelă atât de mare încât nu poate să reprezinte cu exactitate cerințele fiecărui membru, acesta fiind motivul pentru care, la solicitarea lor, mă întâlnesc zilnic și cu reprezentanții federațiilor sindicale și chiar ai sindicatelor. În calitate de ministru delegat pentru dialog social, primesc numeroase mesaje din teritoriu, mai ales de la prefecturi. Ei îmi transmit ce s-a discutat, iar pe baza acelui material noi ajungem să punem un diagnostic legat de problematica existentă. Din rapoartele primite ne dăm seama exact unde se ține cu adevărat dialogul social și unde se ține pentru că trebuie să se țină. Din aceste rapoarte vom publica un anuar privind și dialogul social la nivelul prefecturilor. Intenționăm ca până în luna decembrie să scoatem acel anuar. Le dau șansa prefecturilor să vadă ce se întâmplă în alte județe, iar la anul vom scoate alt anuar, și așa se va vedea dacă o prefectură și-a îmbunătățit activitatea sau nu.

Obiectivul meu este să arăt partenerilor sociali cât este de importantă o cultură a dialogului, și nu a conflictului, așa cum se manifestă astăzi în România. Aceasta e o durere generală la nivelul UE, mai ales în țările care provin din fostul bloc socialist. Înainte, dacă sindicatele cereau ceva și nu primeau, blocau Guvernul. Acum, la privat nu mai poți să blochezi activitatea firmei. Trebuie să existe un dialog social real și predictibilitate pe piața muncii.

Consider că în situația actuală avem nevoie în primul rând de locuri de muncă, de aceea e extrem de important să venim cu ceva predictibil, inclusiv pe legislația muncii. Nu putem ieși brusc și să zicem că de luna viitoare schimbăm legislația muncii. Ca să facem o modificare, avem nevoie de concluzii din piața muncii. Ar fi foarte nociv pentru România ca brusc să modificăm legislația muncii. De aceea am propus partenerilor sociali un moratoriu de un an și formarea unei comisii tripartite care să analizeze, să facă un studiu legat de impactul legislației muncii asupra pieței muncii și, în baza rezultatelor acestui studiu, să se facă propuneri de modificare.

  Iuliu Nosa - declarație politică având subiectul Nu toate firmele intrate în insolvență sunt de rea-credință!;

Domnul Iuliu Nosa:

"Nu toate firmele intrate în insolvență sunt de rea-credință!"

În ultimele săptămâni, se vorbește extrem de mult despre fenomenul insolvenței și, din păcate, ca orice subiect, și acesta are tendința de a se extinde în zone particulare, care nu au legătură cu fondul economiei reale. S-a vorbit în ultima vreme mult prea mult despre insolvența unui anumit post de televiziune și, din păcate, încercând să-și susțină punctul de vedere, unii formatori de opinie au apelat la argumente care nu au legătură cu realitatea.

Nu putem fi de acord cu ideea că 90% din cei aflați în insolvență doresc să scape de creditori, fiindcă și-au devalizat propriile firme, așa cum este ea vehiculată chiar la vârful politicii românești. Dacă ar fi să o fac, ar însemna să neg întreaga componentă economică a mesajului meu electoral și, într-o mare măsură, toată experiența de două decenii de antreprenoriat.

USL a venit la putere criticând politica iresponsabilă a Guvernului Boc, un cabinet dușmănos cu românii, care a tăiat salariile, strangulând astfel brutal consumul, a făcut, cu scopuri electorale, înțelegeri subterane cu marile bănci europene și a acceptat jugularea creditului, a mărit TVA și a dus blocarea conturilor la rang de politică de stat. În acest peisaj economic vitreg, în care se manifestă încă șocul intrării pe piața unică europeană, în care prețurile energiei și ale materiei prime urcă zi de zi, nu trebuie să fii hoț ca să intri în insolvență.

Să ne aducem aminte de execuțiile economice pe care lacheii zeloși ai regimului Băsescu-Boc le puneau în practică împotriva oamenilor de afaceri care refuzau să cotizeze la PDL. Să ne aducem aminte de valul de controale abuzive aruncat de prefecții lui Boc împotriva celor care refuzau să se vopsească în portocaliu. Să ne aducem aminte cum afaceri în România făceau doar câțiva asfaltatori, cu aprobare directă de la interpusul blond al Cotrocenilor! Acestea au fost realitățile, și în insolvență au intrat și firme care au încercat să facă afaceri cu onestitate și cu respectarea legii.

Insolvența este un aspect al economiei de piață, la fel ca și falimentul. Nu putem avea capitalism fără insolvență și fără faliment. Și nu putem presupune că toți cei ce înregistrează un eșec în afaceri sunt de rea-credință. Fac, deci, un apel către toți cei care se exprimă public în aceste zile cu privire la Legea insolvenței, să-și amintească de contextul economic al ultimilor ani și să aibă un minimum de încredere în clasa antreprenorială română, cu bunele și cu relele ei.

  Marian Ghiveciu - despre Reglementarea activității de lobby;

Domnul Marian Ghiveciu:

"Reglementarea activității de lobby"

Termenul de "lobby" a fost deseori folosit fie de către liderii politici, fie de către reprezentanții societății civile, cu înțelesul de influențare a deciziei politice prin trafic de influență. Activitatea de lobby trebuie înțeleasă ca o modalitate transparentă de influențare a deciziilor legislative și executive prin orice acțiuni care au scopul de a susține drepturi și interese legitime în promovarea, adoptarea, modificarea sau abrogarea unor acte normative ori administrative, de către autoritățile publice.

Termenul de "lobby" provine dintr-o expresie a generalului Grant, președinte al Statelor Unite ale Americii la sfârșitul secolului al XIX-lea, după incendiul ce distrusese prima Casă Albă.

Lobby-ul, unul din fundamentele democrației americane, este o noțiune veche care are rădăcini în chiar civilizația greacă. Lobby-ul este integrat în spiritul american chiar înainte de Constituția din 1789, care stipula că acesta este un drept.

Lobby-ul trebuie să aducă un plus de competitivitate, armonizând raporturile dintre stat și operatorii economici, definind mai clar programele și, în orice caz, devenind campionul transparenței.

De asemenea, lobby-ul este o parte din afacerile publice.

Activitatea de lobby a luat amploare și în România, tot mai multe grupuri de operatori economici, organizații neguvernamentale, sindicate, asociații profesionale sau patronale, implicându-se în influențarea procesului decizional. Mai mult decât atât, au apărut și funcționează în România societăți care oferă servicii specializate de consultanță de lobby clienților interesați de protejarea ori promovarea intereselor lor prin influențarea politicilor publice.

Prin urmare, se pune problema reglementării acestei activități de lobby. Cu alte cuvinte, îmi pun întrebarea: Cine va reuși să ia decizia de reglementare a acestei activități, printr-o lege, printr-un set de norme sau printr-un cod de conduită și bune practici?

  Ovidiu Alexandru Raețchi - declarație politică referitoare la Instituirea Zilei Naționale a Literaturii Române;

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi:

"Instituirea Zilei Naționale a Literaturii Române"

Am depus recent - și vom discuta în comisii cât de curând - un proiect de Lege care își propune să instituie Ziua Națională a Literaturii Române. Motivul acestui demers - motiv care mă face să cer și sprijinul opiniei publice în favoarea sa - este evident de la sine: literatura constituie un domeniu reprezentativ al excelenței creative românești. Încă din secolul al XIX-lea, indiferent de context - politic, economic ori geostrategic - România a oferit, grație literaturii, repere valorice de vocație europeană: Eminescu, Eliade, Arghezi, Cioran sunt doar câteva nume care țin astăzi de patrimoniul universal al artei. Și sunt relativ puține ocaziile în care caracterul universal al producțiilor românești este indubitabil.

În formarea intelectuală a unui copil, întâlnirea cu literatura se poate dovedi decisivă - transformându-i profund destinul. E și datoria noastră, a legiuitorilor - nu doar a dascălilor - să favorizăm pe cât se poate posibilitatea unei astfel de întâlniri - care astăzi, din motive evidente, a devenit din ce in ce mai rară. Iar o sărbătoare oficială a literaturii romane, care să ofere șansa unor lecturi mai libere și mai creative, a unor întâlniri speciale cu scriitori, cu critici, cu memoria unor clasici - o astfel de sărbătoare poate schimba mentalitatea unui tânăr.

Și nu doar copiii ar avea de câștigat - pentru că noi înșine, universul editorial românesc, viața culturală autohtonă se pot dezvolta in jurul respectului - de altfel unanim - pentru literatura română.

Iată de ce invitația mea publică în următoarele două săptămâni va fi să sprijiniți și să promovați acest proiect de lege.

  Aurelian Ionescu - declarație politică având tema Construcția de autostrăzi - prioritate națională;

Domnul Aurelian Ionescu:

"Construcția de autostrăzi - prioritate națională"

Dezvoltarea la nivel macro a României este imposibil de realizat separat de cea a rețelei rapide de transport rutier național. Necesitatea și oportunitatea investițiilor în construcția de autostrăzi sunt două elemente ce nu mai au nevoie de explicații pentru niciun palier social sau economic românesc, cu atât mai puțin cu cât, așa cum o demonstrează și cele mai recente rapoarte ale Institutului Național de Statistică și ale Consiliului Concurenței, de 23 de ani încoace, autostrăzile s-au rezumat a fi în România doar teme de discuție pentru guvernanți și tunuri financiare pentru constructorii agreați. Ce oferă în prezent România la nivel de autostrăzi? Aproape nimic. Termenul de "autostradă" este perceput doar ca principiu al unui instrument de transport fluent fără corespondență în realitatea cotidiană. Cele două axe rutiere de acest gen de care beneficiază azi șoferii în țară sunt insuficiente pentru a prelua fluxul de transport în continuă creștere.

Cifrele oficiale pe subiectul rețelei de transport rutier național în general, și pe cel al autostrăzilor în special, prezintă o imagine catastrofală pentru România ca stat european de secol XXI. Aproximativ 13% din drumurile publice - 11.275 de km - sunt drumuri de pământ, peste 40% din rețeaua de transport reprezintă șosele neasfaltate, iar aproape jumătate din arterele de circulație care au fost asfaltate au deja durata de serviciu depășită. România se plasează astfel la coada clasamentului european privind densitatea drumurilor pe mia de kilometri pătrați și pe ultimul loc în ierarhia țărilor est-europene la același capitol. La autostrăzi, România stă la fel de prost. Cu doar 1,5 km de autostradă/1.000 km pătrați, țara noastră ocupă locul 27 din 31 de țări europene analizate și ultima poziție între statele din Europa de Est.

Toate aceste cifre mai sus prezentate nu fac altceva decât să ne demonstreze propria incapacitate administrativă de a ne uni regiunile istorice printr-o rețea modernă de transport rutier și de a ne conecta la Uniunea Europeană prin autostrăzi. Practic, suntem capăt de linie pentru traficul rutier european, în condițiile în care avem pretenții de stat de tranzit al fluxurilor comerciale dinspre UE către Moldova, Ucraina, Turcia și Serbia.

Din păcate, cel puțin deocamdată, chiar și soluțiile pe termen mediu pentru rezolvarea situației dramatice a autostrăzilor lipsesc, în condițiile în care cei responsabili în domeniu continuă să avanseze în acest sens teme false. România dispune astăzi de numai 562 km de autostradă la o suprafață totală a țării de 239.000 de kilometri dar, cu toate astea, țara cheltuiește pentru construcția de autostrăzi cât pentru achiziționarea de piuneze și agrafe de birou la instituțiile publice și companiile de stat.

Traversarea României durează cât traversarea restului Europei dar, cu toate astea, construim drumuri de 3 ori mai scumpe decât Bulgaria și Germania. Bucureștiul este singura capitală europeană fără șosea de centură și probabil singurul oraș din lume în care s-ar putea construi vreodată pe sub pământ o autostradă suspendată dar, cu toate astea, strategia națională în domeniul transporturilor include acum ca prioritate nu investiții în lucrări concrete, ci înființarea unei alte agenții la nivel guvernamental. Dar să nu uităm și pe cea mai recent avansată temă falsă în sfera transporturilor, anume ideea referitoare la construcția a 4.000 de kilometri de autostradă în 12 ani, din banii rezultați la buget în urma creșterii accizei la carburant cu 10 eurocenți. Printr-o astfel de inițiativă, guvernanții nu vor face altceva decât să împovăreze și mai mult populația, din moment ce această creștere va dicta imediat pe cale de consecință o scumpire a tarifului carburantului și o majorare a prețurilor tuturor produselor. În plus, în ritmul impus de o asemenea măsură graficului de lucrări, vom ajunge ca în 2025 să vorbim despre transportul rutier național doar la timpul trecut.

Așa stând lucrurile, solicit Guvernului să găsească resurse financiare rapide și soluții reale, nu fantasmagorice, pentru a asigura încheierea construcției tronsoanelor de drum aflate în execuție și pentru a finaliza cel puțin cei 1.736 de kilometri de autostradă pe care România s-a angajat să-i realizeze până în 2015.

  Cezar Cioată - declarație politică referitoare la o problemă controversată și devenită incomodă: problema minorităților;

Domnul Cezar Cioată:

Voi aborda astăzi o problemă controversată și devenită incomodă: problema minorităților.

Ar fi interesant de urmărit factorii care au determinat accentuarea acestei moșteniri comuniste. Indiferent de măsurile luate la un moment dat de anumite guvernări, importantă este situația actuală și avem responsabilitatea deciziilor pe care le luăm.

În contextul actual, minoritatea maghiară pare să stârnească dezbateri aprinse, cu toate că se bucură de o mare toleranță, atât civică, dar mai ales politică. Practic, maghiarii au făcut parte neîntrerupt din spectrul forțelor guvernamentale, indiferent de schimbările care au avut loc la conducere, cu excepția actualei guvernări.

Nemulțumirile minorității maghiare par să se amplifice după anul 2012. Aceștia nu vor independență, ci autonomie, așa cum declara un reprezentant marcant al acestora: "Cerem (...) să avem puterea de a decide singuri în chestiunile care ne privesc." Nu putem trece cu vederea la nesfârșit această cerere a poporului pe care îl găzduim cu generozitate de atâția ani!

Poate că politica dusă de partidul comunist față de această minoritate nu a fost în totalitate negativă! Obișnuința de a trimite cetățeni români, bine pregătiți profesional, în punctele fierbinți și pe posturi cheie din zonele populate în majoritate de minorități, a dat în timp rezultatele dorite.

Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți români. România poate fi considerată un model european al relațiilor interetnice, deoarece are legi care sancționează aspru discriminarea, permite minorităților să devină politicieni profesioniști, acceptă învățământul în limbile diferitelor etnii și universitățile multiculturale. Se pare că nu este suficient! Se dorește recunoașterea dreptului minorităților naționale la identitate, adică dreptul colectiv la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității. Când însă se vorbește despre "dreptul la identitate" el este valorizat ca un drept individual. Orice drept sau libertate colectivă este la origine un drept sau libertate individuală numai că el nu se poate exercita decât prin asociere. "Dreptul colectiv" poate genera și "dreptul la separatism", la izolare, opus solidarității și mai ales în contradicție cu art. 4 alin.(1) din Constituție: "Statul are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi".

  Constantin Avram - declarație politică: - Referendumul popular - instrument de consultare folosit insuficient sau exclusiv partizan?;

Domnul Constantin Avram:

"Referendumul popular - instrument de consultare folosit insuficient sau exclusiv partizan?"

Referendumul, ca formă expresivă a consultării populare, pe diferite teme ce privesc națiunile și folosit în diferite momente istorice, a fost utilizat mai mult în era modernă a dezvoltării sociale, ca ultim procedeu de tranșare a unor probleme de interes național, care nu au putut fi rezolvate pe canale și măsuri guvernamentale sau pentru care partidele sau alianțele politice aflate la guvernare nu și-au asumat răspunderea, de teama erodării popularității lor sau din negăsirea soluției politice potrivite unei anumite probleme care a divizat societatea civilă. Pe vremuri i se spunea plebiscit. Am avut și noi, românii, de-a lungul milenarei noastre istorii, destule momente în care clasa politică ar fi trebuit să inițieze, să organizeze consultări populare.

Cel mai recent, am fi avut ocazia după Revoluția română din 1989, dar nu știu din ce motive nu s-a apelat la această formă de consultare populară, deși problemele care trebuia să facă obiectul unui referendum aveau o importanță deosebită pentru societatea românească. Unii spun că nu aveam încă un cadru legal de desfășurare, alții spun că nu a existat interes în a fi consultată populația României.

Mă refer aici la două dintre marile probleme cu care ne-am confruntat la sfârșitul anilor ’90: intrarea României în NATO și Aderarea României la Uniunea Europeană, proiecte politice de anvergură care, în opinia mea, stabileau foile de parcurs ale României, privind securitatea zonală și dezvoltarea țării pe zeci de ani înainte. Dar importanța covârșitoare a celor două proiecte politice, preluate succesiv de mai toate guvernările, impuneau o consultare populară largă pe măsura importanței acestora în viața de zi cu zi a românilor. Deci acest lucru nu s-a întâmplat, nu s-a organizat niciun referendum, niciun guvern nu și-a asumat așa ceva, nimeni nu a inițiat o propunere legislativă în acest sens.

Totuși, datorită eforturilor diplomatice, am devenit membri cu drepturi depline ai Tratatului Organizației Atlanticului de Nord (NATO) în anul 2004, și am devenit țară membră a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007.

În schimb am organizat două consultări populare pentru demiterea Președintelui României, ca urmare a încălcării repetate a prevederilor constituționale. Unul dintre ele, cel din 2007, a fost respins, președintele rămânând în funcție, al doilea, cel din 2012, nu a întrunit cvorumul de peste 50% cum a stabilit Curtea Constituțională a României, președintele rămânând pentru a doua oară în funcție.

Mai nou, avem în vedere procesul de descentralizare și regionalizare administrativ-teritorială a țării, deziderat asumat de USL în campania electorală. Evident că trebuie modificată Constituția. Dar dacă tot organizăm referendum de modificare a Constituției, de ce să nu consultăm populația dacă este de acord cu regionalizarea mai întâi, și apoi să modificăm Constituția, pentru că Legea referendumului intră în vigoare în toamna anului 2014. Și oare n-ar fi bine să consultăm populația și pe chestiunea votului obligatoriu, odată cu problema regionalizării?! Nu știu, dar întreb și eu, cu speranța să mă lămurească cineva.

Pentru că, oricum, ne împiedicăm de cvorumul de validare a unui referendum.

Oricum, tema regionalizării țării este una extrem de importantă, la fel și tema votului obligatoriu, pentru a le cuprinde, la grămadă, în procesul de modificare a Constituției.

Am ferma convingere, că trebuie să mai reflectăm, că USL trebuie să reevalueze impactul social major pe care îl va avea procesul de regionalizare, și într-un sens, și într-altul, pentru că altfel există riscul apariției dezechilibrelor regionale, de ordin economic, dar și social. Și nimeni, nu-i așa, nu dorește acest lucru.

  Constantin Avram - declarație politică: - Cui folosește pactul de coabitare dintre președinte și premier?;

Domnul Constantin Avram:

"Cui folosește pactul de coabitare dintre președinte și premier?"

Dicționarele explicative ale limbii române transpun verbul francofon "a coabita" în câteva definiții aplicate, precum "a locui, a trăi împreună (în aceeași casă!) cu cineva, a conviețui, a conlocui", în cazul unui bărbat și al unei femei, sau "a popula același habitat, în cazul unor specii diferite". Coabitarea este deci acțiunea de a coabita, care ar presupune automat existența unui cămin comun.

În habitatul politic autohton, președintele și primul-ministru nu împart aceeași casă, ei având locuri de muncă diferite, în două instituții separate de câțiva kilometri și mii de orgolii. Coabitarea dintre cei doi se numește oficial Acordul de colaborare instituțională între președintele României și primul-ministru al Guvernului, un document de șase pagini, discutat, parafat și semnat la ceas de seară târzie, la ora 22,50, și în mare taină, în prezența celuilalt "actor" politic de seamă al țării, președintele liberalilor și al Senatului.

De la data semnării acestui document, o zi parcă desprinsă din cele cu semnificații numerologice, 12 decembrie 2012, au trecut, iată, zece luni de așa-zisă coabitare. Textul are ca obiect crearea mecanismul funcțional al coabitării și asigurarea guvernanței eficiente a țării: "Acordul de colaborare instituțională este destinat păstrării stabilității țării și asigurării unui climat funcțional, bunei guvernări și asigurării încrederii piețelor internaționale, prin armonizarea pozițiilor comune în cadrul puterii executive, cu respectarea atribuțiilor constituționale ale președintelui și Guvernului României."

Din nefericire pentru responsabilitatea celor două instituții ale statului român, fundamentale pentru rolul democratic și al progresului națiunii, și mai puțin pentru semnatari ca persoane, acest acord de colaborare instituțională nu a fost respectat de niciuna dintre cele două părți. Oricum, președintele a fost de fiecare dată cel care a redeschis conflictul. Românii au fost martori ai repetatelor încălcări ale prevederilor coabitării tocmai în cel mai sensibil punct al său - capitolul 2 - "Angajamente comune". Iată ce prevede acest document: "Părțile convin că vor respecta și se vor abține în a lansa dispute politice pe temele legate de angajamentele României față de instituțiile internaționale. De asemenea, se angajează să respecte un set de reguli comune în relațiile cu partenerii externi. Astfel:

  • părțile se angajează să se abțină de la atacuri la adresa instituțiilor statului de drept și a celor cuprinse în angajamente externe, de natură financiară și politică, optând să coopereze în pozițiile comune față de FMI, BM, CE, NATO, MCV, Schengen etc;
  • părțile se angajează să mențină coeziunea mesajului extern;
  • toate componentele guvernanței României își asumă coeziunea mesajului intern pe temele convenite;
  • părțile vor stabili spațiile de competiție politică în mod concret, elementele asupra cărora nu se convine în negociere directă și asupra cărora opiniile divergente vor fi oferite ca opțiuni în spațiul public;
  • părțile se angajează să evite confruntările publice inutile, să încerce soluționarea diferențelor pe temele asupra cărora nu s-a convenit în consultări, să respecte preeminența uneia dintre părți convenite în tipologia de problematică abordată și să propună public opțiunile alternative acolo unde diferențele de abordare apar, iar subiectele expuse public nu sunt în măsură să aducă prejudicii la nivel național, ci doar dezbatere pentru perfecționarea opțiunilor și creșterea consultării publice pe aceste teme;
  • părțile convin asupra necesității de a se consulta ex/ante în privința mandatelor care vizează dezvoltarea/punerea în aplicare a politicilor europene: reuniunile de consultare în vederea armonizării unor poziții comune vor avea loc înainte de reuniunile ordinare ale Consiliului UE și ale Consiliului European, precum și ori de câte ori este necesar (cu prilejul reuniunilor cu caracter excepțional). În cazul mandatelor generale sau al temelor complexe de mare sensibilitate, părțile convin să desfășoare inclusiv consultări în formatul președinte, pe de o parte, și partidele politice din coaliția de guvernare/parlamentară, de cealaltă parte."

Populația țării a observat de-a lungul acestui an cum președintele și premierul s-au duelat acerb și direct de la distanță, prin mesaje și comunicări televizate, la ore de maximă audiență, într-un război surd al nervilor, nedemn de responsabilitatea funcțiilor deținute. Cei doi semnatari ai "păcii de la Cotroceni" parcă au uitat de acord aproape imediat după semnarea lui, opiniile lor diametral opuse făcând poate deliciul telespectatorilor, dar aruncând pete de neșters pe blazonul celor două instituții marcante ale fragilei noastre democrații.

La niciun an de la încheierea acordului, unui observator neutru i-ar trebui sute de ore de studiu pentru a înșira toate derapajele protagoniștilor de la angajamentele pe care ei singuri și le-au luat unul față de celălalt. Să nu mai vorbim de epitetele reciproce pe care și le-au aruncat în piața publică, de la ieșirea la ore fixe a "cucului", la "bebeluș", "începător", "mincinos" etc.

Confruntați cu o situație destul de precară pe fondul crizei pe care o traversăm cu toții, românii se întreabă, pe bună dreptate, dacă înțelegerea dintre președinte și premier a folosit cuiva la ceva, în condițiile în care nu s-au respectat termenii conveniți de comun acord. Ambii semnatari au amenințat, în repetate rânduri, că vor denunța și anula documentul, ambii au revenit tot de atâtea ori, însă discuțiile pe marginea analizei pactului de coabitare s-au oprit pe moment, în așa fel încât să-i determine pe oamenii de bună-credință care urmăresc subiectul să concluzioneze că respectivul acord de colaborare este nefast pentru bunul mers al României. De fapt, acest acord semnat pentru a fi doar încălcat se înscrie în "bunele practici" românești de genul "dacă vrei să rezolvi o problemă, înființează o comisie sau încheie o înțelegere scrisă". Efectul este același de fiecare dată, problema rămâne nerezolvată.

Pactul de coabitare dintre președinte și primul-ministru poate fi salvat, susțin anumiți oameni politici, culmea, chiar din anturajul premierului, ba chiar de Victor Ponta însuși, dar suntem convinși că Traian Băsescu nu dorește acest lucru. Chestiunea de esență este însă modalitatea prin care acest acord ajută românul de rând să o ducă mai bine, să supraviețuiască, să ajungă la un standard de viață cât de cât decent. Aici cred că se impune un moment de reflecție din partea celor doi conducători ai României. Mi se pare mai puțin important cine merge la Bruxelles sau care dintre cei doi vine în fața românilor cu acuze mai belicoase decât ale celuilalt. Precum sugestiv spunea marele nostru Titu Maiorescu, "nu există prieteni în politică, există numai prieteni politici". Pactul de coabitare îi dă perfectă dreptate.

  Maria Grecea - declarație politică despre necesitatea ca educația să devină o prioritate în bugetul național;

Doamna Maria Grecea:

Dacă în trecut educația reprezenta o pârghie prin care clasele sociale privilegiate își mențineau influența în societate prin limitarea accesului la cunoaștere, evoluția societății a făcut ca în prezent educația să fie unul din drepturile fundamentale ale omului, datorită beneficiilor recunoscute pe care le aduce la dezvoltarea societății.

Androulla Vassiliou, comisar european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, sublinia importanța investiției în educație: "Statele membre recunosc că investițiile în educație sunt o cerință necesară pentru viitorul Europei și prosperitatea pe termen lung. Datele arată, în mod clar, că în acest domeniu beneficiile sunt superioare costurilor".

Finanțarea sectorului educațional este una dintre premisele unui învățământ de calitate care asigură, printre altele, o bază materială corespunzătoare și o remunerare a resursei umane care să permită încadrarea specialiștilor în sistem.

Având în vedere prevederile art. 8 din Legea educației naționale, care reglementează alocarea a minimum 6% din produsul intern brut pentru educație și a politicilor din domeniu, asumate prin Strategia fiscal-bugetară 2014-2016, consider că este oportun ca finanțarea educației să devină o prioritate în bugetul național, contribuind astfel la calitatea și funcționalitatea sistemului din România.

Deși prin Legea educației naționale se prevede un prag minimal de finanțare pentru educație, cifra nu a fost niciodată atinsă de la promulgarea legii, termenul fiind prorogat pentru 31 decembrie 2013. Sunt conștientă de faptul că, în contextul economic actual, este o valoare nerealistă, neraportată la bugetul național. Însă, doresc ca în 2014 finanțarea educației să ajungă la cotele necesare susținerii unui învățământ de calitate și să fie identificate variante complementare pentru creșterea bugetului alocat.

Solicit și susțin creșterea limitelor de cheltuieli care se stabilesc pentru Ministerul Educației Naționale, astfel încât să se poată soluționa numeroasele probleme cu care sistemul de învățământ românesc se confruntă: creșterea salariilor pentru cadrele didactice, creșterea alocației de stat, îmbunătățirea bazei materiale, alocarea burselor pe perioada de practică, creșterea subvenției pentru cămine-cantine, raportarea burselor sociale la o valoare realistă, mărirea subvenției pentru cazare a studenților cu boli sau handicap de grad ridicat.

Totodată, la nivelul județului Brașov, prin proiectul de ordonanță de urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2013, au fost alocate doar 5.776 milioane lei, în condițiile în care doar la nivelul municipiului Brașov suma necesară pentru plata salariilor personalului din învățământ pentru lunile noiembrie și decembrie este de aproximativ 8 milioane lei.

Astfel, pe lângă o evaluare realistă a bugetului alocat educației pentru anul 2014, solicit Guvernului și alocarea sumelor necesare pentru plata salariilor personalului din învățământ pentru lunile noiembrie și decembrie ale anului 2013.

  Florin-Alexandru Alexe - declarație politică privind trendul ascendent al economiei, datorat proiectelor pozitive ale Guvernului USL;

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Actualii reprezentanți ai opoziției și apropiați ai fostei puteri care a dus țara în pragul colapsului continuă să refuze realitatea pe care o demonstrează statisticile, și anume faptul că, în momentul actual, economia românească urmează un trend ascendent.

Unii dintre stimații noștri colegi aflați de cealaltă parte a baricadei încearcă să-i convingă pe români că, de fapt, se trăia bine pe vremea Guvernului condus de Partidul Democrat Liberal. Dar oare chiar își închipuie Domniile Lor că cetățenii au uitat că în perioada guvernării Boc-Băsescu s-au tăiat salariile și pensiile, s-a majorat TVA, taxele au crescut semnificativ, sporurile au dispărut, oamenii și-au pierdut locurile de muncă, iar firmele au fost închise?

Aceasta este de fapt realitatea sumbră a regimului PDL. Și pentru că românii și-au dorit la guvernare o alianță care să aibă alt mod de face a politică, o politică favorabilă țării, i-au sancționat dur la urne pe democrat-liberali și au votat USL.

După cum demonstrează de un an și jumătate, Uniunea Social-Liberală are ca obiectiv principal identificarea soluțiilor pentru redresarea țării. După măsuri menite să reîntregească salariile și pensiile, după scăderea TVA-ului la pâine și sprijinirea tinerilor întreprinzători, USL, un proiect politic național de anvergură, s-a dovedit a fi alternativa la un regim ilegitim, corupt și nepăsător față de cetățeni.

Mai mult, proiectele pozitive, în favoarea României continuă. Anul 2014 va aduce creșterea salariului minim pe economie, progresiv, până la 900 lei pe lună, dar și scăderea CAS în cel de-al doilea semestru.

Astfel, o simplă comparație între rezultatele economice înregistrate de Uniunea Social-Liberală din mai 2012 și până în prezent și cele din timpul PDL (ianuarie 2009 - aprilie 2012) arată fără echivoc diferențele enorme între cele două guvernări.

  Daniel Iane - declarație politică privind atenția sporită pe care USL o acordă agriculturii;

Domnul Daniel Iane:

Anul 2013 a fost unul foarte bun din punct de vedere agricol, iar acțiunile guvernanților demonstrează atenția sporită pe care USL-ul o acordă acestui domeniu, în care România poate excela. În acest an am ales să reducem TVA-ul la pâine de la 24% la 9%, iar rezultatele sunt deja vizibile și pot fi simțite atât de consumatori și producători, cât și de bugetul de stat. Consumatorii plătesc mai puțin pe produsele de panificație, fiind estimată o scădere de aproximativ 12% la prețul pâinii, iar gradul de fiscalizare la făină a crescut cu 10%, iar la vânzările de pâine cu 15%. Alături de această decizie majoră care este una extrem de benefică pentru toate părțile implicate în producția și consumul produselor de panificație, Guvernul USL depune eforturi continue pentru a asigura premisele dezvoltării agriculturii românești. A fost acordat sprijin financiar pentru producătorii de lapte și carne din zone defavorizate, au fost plătite subvențiile în agricultură, blocate de PDL, am încurajat agricultura ecologică și am fost desemnați în cadrul Tărgului Internațional de la Nürnberg "Țara anului 2013 în agricultura bio".

Anul 2013 a fost un an bun agricol pentru că au existat condițiile meteo favorabile, dar și pentru că USL a decis să plătească în avans, în toamna anului 2012, pentru anul agricol 2013, subvențiile acordate fermierilor. Guvernul USL acționează în interesul agricultorilor și a ales să procedeze la fel și în această perioadă, începând deja să plătească subvențiile pentru anul viitor, astfel încât fermierii au acum banii necesari pentru a începe lucrările. În această perioadă suma de 600 de milioane de euro a început să fie repartizată către agricultori.

Agricultura este un segment unde avem deja rezultate foarte bune, iar dezvoltarea acestuia este una accelerată. De curând Guvernul USL a reușit să stabilească politici de colaborare internațională cu implicații directe asupra domeniului agriculturii. A fost primit un răspuns favorabil din partea Chinei cu privire la furnizarea de produse din România, în special exporturi de carne de porc și de bovine. Protocolul de colaborare prevede, momentan, exportul a 500.000 de vaci către piața chineză în următorii 7-10 ani. Chiar în luna ianuarie a anului 2014 vor fi primele exporturi de animale către China, acest prim lot însumând aproximativ 5000 de vaci. Vom fi singura țară europeană care exportă vaci către China și una dintre cele patru de la nivel mondial care au acest protocol cu China. Deschiderea pieței de consum a Chinei pentru România este o provocare uriașă și o șansă extraordinară pentru agricultura românească și pentru fermierii români, prin dimensiunea uriașă a pieței chineze. La un preț de aproximativ 1000 de euro pentru fiecare vacă exportată putem spune că avem o premisă reală pentru o creștere fără precedent a segmentului agricol din România.

Aceste demersuri ale USL vizează acordarea sprijinului necesar agricultorilor în vederea maximizării activității lor și, în același, timp este un ajutor pentru întreaga populație. Agricultura românească, bine susținută, are capacitatea de a asigura propriile necesități pentru întreaga populație a României și, mai mult de atât, putem deveni și un exportator serios, atât pe plan european, cât și internațional. Am promis în campania electorală că agricultura va fi o prioritate națională și am tratat-o ca atare. Acest domeniu este un motor pentru dezvoltarea economiei noastre naționale, creșterea numărului locurilor de muncă și, totodată, poate fi un domeniu care, bine administrat, poate transforma imaginea României la nivel internațional într-una de adevărat reper de performanță în agricultură.

  Hubert Petru Ștefan Thuma - declarație politică privind noua reglementare a cadrului legislativ ce privește dezvoltarea microîntreprinderilor;

Domnul Hubert Petru Ștefan Thuma:

Partidul Național Liberal a susținut mereu promovarea unui cadru legislativ propice dezvoltării microîntreprinderilor, dar și promovarea inițiativelor întreprinzătorilor tineri care doresc să-și deschidă afaceri proprii. Ca tânăr politician, nu pot să nu-mi exprim bucuria în ceea ce privește adoptarea în Senat a Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2013 privind completarea art. 9 din O.U.G. nr.6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.

Noua reglementare stabilește că facilitățile oferite pentru înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi de către întreprinzători tineri nu mai sunt recuperate în cazul în care societatea respectivă își schimbă calitatea de microîntreprindere, așa cum se întâmpla până acum.

Este o măsură bine-venită care alege să premieze competența și managementul performant. Dacă un tânăr a beneficiat de un sprijin pentru a pune pe picioare o afacere, iar această afacere s-a dezvoltat, trecând la un stadiu superior de dezvoltare, înseamnă că sprijinul a avut efect și nu e logic să îi ceri înapoi sprijinul acordat.

Prin intermediul acestui program, tinerii întreprinzători primesc alocații financiare nerambursabile reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro echivalentul în lei, din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de cofinanțare.

O altă facilitate constă în scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajatori pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 salariați, angajați pe perioadă nedeterminată.

Întreprinzătorii care se încadrează în program sunt scutiți și de la plata taxelor pentru operațiunile de înmatriculare efectuate la Oficiile Registrului Comerțului, pentru înregistrarea microîntreprinderii, precum și de la plata tarifului pentru publicarea în Monitorul Oficial.

În condițiile în care programul s-a bucurat de un larg interes în rândul tinerilor întreprinzători și a condus la crearea a peste 10.000 de locuri de muncă, salutăm decizia Guvernului de a-l îmbunătăți și sperăm ca și pe viitor să existe inițiative care să susțină tinerii și să le ofere un trai decent.

  Mircea-Vasile Cazan - declarație politică: În ciuda celor care au îngropat cota unică, negocierile cu FMI au confirmat procentul de 16%;

Domnul Mircea-Vasile Cazan:

"În ciuda celor care au îngropat cota unică, negocierile cu FMI au confirmat procentul de 16%"

Ziua de luni, 4 noiembrie, a fost una relativ tensionată - așa au fost întotdeauna cele decisive în negocierile cu FMI - și nu puține voci din anturajul adversarilor PNL și USL au cântat prohodul alianței și al guvernării. În absurditatea lor, aceste voci chiar se bucurau de un eventual eșec al negocierilor, ignorând faptul că un eșec s-ar fi răsfrânt în primul rând asupra României și românilor.

Spre dezamăgirea acestora - nu vreau să dau nume, pentru că îmi este jenă de jena lor - negocierile cu FMI s-au încheiat cu rezultatele scontate și chiar pot să afirm, în cunoștință de cauză, că actualii negociatori și-au făcut datoria, spre deosebire de cei din guvernarea Boc care au negociat în genunchi.

Înmormântată și dată sigur ca fiind crescută cu trei sau șase procente de vocile care ne cântau prohodul, cota unică s-a menținut la 16%, acest aspect fiind un beneficiu pentru mediul de afaceri. Și se poate spune că menținerea cotei unice la 16% reprezintă un succes al negocierilor cu FMI. Și dacă după un an foarte dificil s-a reușit menținerea procentului de 16%, previziunile pentru anii viitori pot fi catalogate ca fiind optimiste.

Așa cum anticipam, s-a obținut și creșterea salariului minim și urmează noi discuții, cu șanse mari de reușită pentru creșterea salariilor medicilor rezidenți și a profesorilor debutanți. Indexarea pensiilor cu rata inflației - aici suntem, de fapt, în fața unui aspect prevăzut de lege - se va pune în aplicare, spre deosebire de una din guvernările PDL care a ignorat-o

Chiar dacă nu s-a obținut o scădere cu 3% a CAS de la 1 ianuarie 2014, negocierile au condus spre varianta scăderii cu 5% începând probabil cu luna iunie sau iulie 2014, ceea ce reprezintă un câștig, iar impactul va fi infinit mai mare.

Chiar dacă FMI a impus o creștere a accizei la carburanți - aparent este vorba de o scumpire a acestora, dar prețul rămâne redus față de multe alte state - există și aici o parte pozitivă: sumele rezultate vor fi utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru drumuri regionale, naționale și autostrăzi.

Nu trebuie omis din aceste negocieri nici faptul că s-a obținut un nou calendar pentru privatizarea CFR Marfă, în plus s-au reglementat o serie de aspecte privind vânzarea de acțiuni la Hidroelectrica și Electrica.

Nu în ultimul rând, trebuie menționat că negocierile cu FMI s-au desfășurat exact într-o perioadă dificilă pentru finanțele statului, stat care, după cum se știe, trebuie să plătească organismelor europene sume importante din cauza neregulilor din perioada guvernării portocalii. Și faptul că s-au obținut rezultatele scontate și în aceste condiții demonstrează o dată în plus profesionalismul negociatorilor, precum și activitatea miniștrilor din cabinet și evident liberalii trebuie să fie mândri că fac parte dintr-un guvern care și-a atins țintele preconizate.

  Costel Alexe - declarație politică pe tema implicațiilor reducerii CAS de la 1 ianuarie 2014;

Domnul Costel Alexe:

În intervenția mea de astăzi doresc să vă rețin atenția cu privire la unele aspecte referitoare la cel mai important subiect al României, din punctul meu de vedere, în prezent și pentru următorii ani: reducerea CAS.

Reducerea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) de la 1 ianuarie 2014 ar avea implicații productive în economie și ar reprezenta o gură de oxigen pentru mediul de afaceri.

Introducerea acestei măsuri va scoate la suprafață, din economia subterană, zeci de mii de locuri de muncă. Mai mult, vor crește investițiile și se vor crea noi locuri de muncă, ceea ce va ameliora, în același timp, inclusiv încasările bugetare.

Prin cota unică de impozitare de 16%, România beneficiază de competitivitate fiscală în raport cu majoritatea țărilor UE. În schimb, impozitarea muncii este cea mai importantă povară cu care se confruntă întreprinzătorii.

În România, salariile sunt mici, în timp ce costurile cu forța de muncă sunt mari. Din cheltuiala salarială totală pe care angajatorul o efectuează, doar 55% intră în buzunarul salariatului, restul de 45% fiind partea statului.

Pentru ca un angajat să încaseze suma de 1.604 lei, cât reprezintă în prezent câștigul salarial mediu net, angajatorul va trebui să suporte o cheltuială salarială totală de 2.897 de lei. Astfel, diferența de 1.293 de lei reprezintă impozitarea forței de muncă. Se ajunge, așadar, ca impozitarea totală a salariilor să fie peste 80% din salariul net.

În esență, astfel de măsuri, precum reducerea CAS, care avantajează economia, afectează, la o primă vedere, bugetul statului. Dacă vom căuta doar acele măsuri care nu afectează bugetul statului, acestea nu vor avea potențialul de a stimula relansarea economică și mediul de afaceri.

Pe un calcul strict contabil, reducerea CAS la angajator cu trei puncte procentuale va avea un impact bugetar net de circa două miliarde de lei. Impactul bugetar net pentru un punct de reducere a CAS este de circa 680 de milioane de lei. Suma provine din faptul că, pe de o parte, veniturile bugetare se vor reduce cu circa un miliard de lei, în timp ce, pe de altă parte, va interveni o reducere a cheltuielilor cu CAS la angajator în sectorul bugetar de 320 de milioane de lei.

În 2012, povara fiscală asupra muncii, exprimată ca procent din costul total al forței de muncă, este de 33,6% în Bulgaria, 35,5% în Polonia, 40,4% în Estonia, 39,6% în Slovacia, 41,4% în Spania, 42,4% în Cehia, 38,6% în Olanda, 32,3% în Marea Britanie.

În România, o povară fiscală de 45% arată o supraimpozitare a muncii, chiar în comparație cu multe din țările dezvoltate ale UE. În țările nordice, recunoscute prin profilul redistributiv al "statului bunăstării", impozitarea muncii este mai redusă, astfel Danemarca - 38,6%, Finlanda - 42,5%, Suedia -42,8%. În Bulgaria, pentru a fi plătit salariul mediu net de 320 de euro, costul total cu forța de muncă este de 482 de euro. În România, pentru a fi plătit salariul mediu net de 352 de euro, costul total cu forța de muncă este 644 de euro.

Asemenea decalaje în privința impozitării muncii dezavantajează nu doar piața muncii, ci reduc inclusiv stimulentele investiționale.

Consider că formarea capitalului și fluxurile de capital ar susține mai puternic crearea de noi locuri de muncă în condițiile reducerii contribuțiilor sociale la angajator.

  Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică pe tema inechităților în calculul pensiilor;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Inechități în calculul pensiilor pentru cei pensionați în perioada 2001-2013 și au lucrat în grupele de muncă I, II, condiții deosebite și speciale

Doresc să vă atrag astăzi atenția asupra unui fenomen periculos cu care noi, parlamentarii USL, ne confruntăm din ce în ce mai mult: nemulțumirea votanților noștri, unii dintre aceștia chiar activiști de partid, generată de orizontul de așteptare enorm care ne-a adus la putere cu 70% scor electoral. Voi prezenta un material referitor la o gravă inechitate privind calculul pensiilor, descoperită de un activist al USL.

Menționez că autorul materialului pe care vi-l voi prezenta în continuare este o persoană matură politic și social, care a avut un rol important în obținerea victoriei USL în municipiul Hunedoara. Vă rog să observați, pe lângă rigoarea și coerența analizei, dezamăgirea care însoțește aceste rânduri.

"Stabilirea vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare pentru cei care au lucrat în grupele I și II de muncă, cât și pentru cei care au lucrat în condiții speciale și deosebite și s-au pensionat în perioada 2004-2013 s-a făcut greșit după tabelul din Anexa nr.5, ce conține data nașterii, din Legea nr.263/2010.

Această anexă este, de fapt, Anexa nr.9 a Ordinului MMSSF nr.340/04.05.2001, act juridic de grad inferior unei legi care a stat la baza calculării greșite a vârstei standard de pensionare a celor care au lucrat în grupele de muncă mai sus menționate și și-au deschis dreptul la pensie în perioada 2003-2011, deși, potrivit Legii nr.19/2000, acest calcul trebuia făcut după prevederile Anexei nr.3 din Legea nr.19/2000 care menționa vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare la data deschiderii dreptului de pensie, adică data cu care s-a emis decizia de pensionare pentru cei în cauză.

Ce este și mai grav este faptul că această anexă cu data nașterii a fost inclusă în textul Legii nr.263/2010 în loc să fi fost păstrată Anexa nr.3 din Legea nr.19/2000. În acest fel, practica de stabilire a vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare pentru cei care au lucrat în grupe de muncă altele decât grupa III sau condiții normale se face și în prezent în detrimentul pensionarilor ce vor ieși la pensie până în 31.12.2014, bărbați și până în anul 2035, femei.

Recursul în interesul legii prin Decizia nr.4/04.04.2011 a ÎCCJ condamnă și incriminează această practică, însă CNPAS nu a luat și nici nu vrea să ia în considerare această decizie. În ce țară trăim dacă deciziile celui mai înalt for judecătoresc din România nu sunt respectate tocmai de o instituție publică ai cărei salariați sunt plătiți din banii contribuabililor?

Prin HG nr.261/2001 s-a decis ca cei care au lucrat în grupele I și II de muncă o perioadă mai mică de 20 de ani să fie considerați că au lucrat în condiții deosebite de muncă, potrivit noilor reglementări legale de atunci ale Legii nr.19/2000, ceea ce înseamnă din punct de vedere al ieșirii la pensie condiții mai nefavorabile decât fosta grupă a II-a de muncă din vechea legislație. Această problemă ar trebui rezolvată urgent pentru toți cei care s-au pensionat în perioada 2001-2013.

De fapt, toți pensionarii nu doresc decât eliminarea inechităților făcute de legiuitori și apoi de funcționarii CNPAS în detrimentul unora sau altora care de fapt au lucrat în aceleași condiții de muncă și au ieșit la pensie la date apropiate potrivit calendarului prevăzut în Anexa nr. 3 din Legea nr.19/2000.

În ceea ce privește persoanele care au lucrat în condiții speciale de muncă, altele decât cele prevăzute în art.20 alin.(1) din Legea nr.19/2000, prin Legea nr.226/2006, ce face referire la condiții speciale de muncă, s-au creat două inechități, și anume: față de beneficiarii condițiilor speciale de muncă prevăzute în art.20 din Legea nr.19/2000 cărora stabilirea punctajului mediu anual se face utilizând stagiul total necesar prevăzut în Anexele nr.4 și 5 la data ieșirii la pensie, cât și față de beneficiarii prevederilor art.100 și art.169 din Legea nr.263/2010 cărora li se majorează punctajele anuale pentru perioadele lucrate în grupa I și condiții speciale cu 50%, iar pentru perioadele lucrate în grupa II și condiții deosebite cu 25%.

Dacă adăugăm la aceste inechități faptul că pentru condițiile speciale, potrivit Legii nr. 226/2006, la data apariției legii trebuia să ai un stagiu efectiv de 25 de ani lucrați în condiții speciale față de un stagiu de 21 de ani lucrați în condiții speciale stipulat de Anexele nr. 4 și 5 din Legea nr.19/2000 pentru condițiile speciale prevăzute de art.20 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 se vede clar caracterul discriminatoriu al prevederilor Legii nr.226/2006 privind condițiile speciale în raport cu cele prevăzute de art.20 alin. (1) din Legea nr.19/2000, deși în art. 6 din Legea nr.226/2006 se stipulează că: prevederile prezentei legi se completează cu prevederile Legii nr.19/2000 cu modificările și completările ulterioare.

Păi, dacă în Legea nr.226/2006 se recunoaște că prevederile ei se completează cu prevederile Legii nr.19/2000 oare ele nu se completează în domeniul condițiilor speciale de muncă? Atunci de ce prevederile ei sunt mai dezavantajoase decât ale Legii nr. 19/2000 la 1 ianuarie 2007, când efectiv a intrat în vigoare Legea nr.226/2006, pentru că la acea dată stagiul complet pentru grupă specială după Legea nr.19/2000 era de 21 de ani față de 25 de ani cât prevede Legea nr.226/2006, iar stagiul total necesar la care se împărțea punctajul total era de 21 de ani, la acea dată, față de 25 de ani cât prevede Legea nr.226/2006 pentru împărțirea punctajului total pentru a obține punctajul mediu.

Adică după anexa cu data nașterii împărțim la 25 în anul 2007 un punctaj total care, după Legea nr. 19/2000, ar trebui să-l împărțim la 31 decembrie 2014. Nu vi se pare că este o ticăloșie prea mare împotriva contribuabililor pensionați după Legea nr.226/2006, furați într-un mod grosolan prin prevederi golănești și discriminatorii? Aici, în această speță, hoția are la bază tot anexa cu data nașterii. Oare nu sunteți curioși cine este autorul acestei ticăloșii din Ministerul Muncii sau CNPAS de-atunci?

Vă exemplific pe concret prin două decizii de pensii emise de CJPAS Hunedoara în anul 2003: Decizia nr.184956/01.08.2003 care stabilește drepturile de pensionare cu data 21.04.2003 ale unui pensionar ce avea 26 de ani și 3 luni lucrați în grupa I de muncă, grupă care a devenit ulterior, potrivit Legii nr.226/2006, grupă specială de muncă. Punctajul acestui pensionar la data ieșirii sale la pensie în anul 2003 era mai mare decât al posesorului Deciziei de pensie nr.185361/01.09.2003 care stabilește drepturile de pensie posesorului său tot de la data de 21 aprilie 2003, ca și primului exemplu, dar care nu îndeplinea la acea dată condiții de 25 de ani vechime pentru grupă specială.

Cel cu prima decizie având peste 25 ani în grupă specială a beneficiat de prevederile Legii nr.226/2006 și i s-a împărțit punctajul total la 25 în 2007, rezultând un punctaj mai mare decât în 2003. Menționăm că punctajul din 2003 era deja mai mare decât al celui ieșit la pensie la data 1 septembrie 2003. După aplicarea Legii nr.263/2010 cel cu punctajul mai mic în 2003 și ulterior în 2007 a ajuns la un punctaj mai mare decât al celui care avea grupă specială după prevederile Legii nr.226/2006, adică cel cu Decizia nr.185261/1 septembrie 2003 în 2011 are punctaj mai mare decât cel cu Decizia nr.184956/1 august 2003, deși acesta, la data ieșirii la pensie, avea punctaj mai mare decât primul, care apoi s-a majorat în 2007 prin trecerea la grupă specială, potrivit Legii nr. 226/2006. Mai pe șleau: unul cu grupă specială și cu contribuție mai mare la fondul de pensii are pensie mai mică decât unul fără grupă specială și cu contribuție mai mică la fondul de pensii, deși au ieșit la aceeași dată la pensie.

Poate cineva să justifice această anomalie și chiar ticăloșie?"

Închei subliniind importanța rezolvării, chiar și pe etape, a inechităților în calculul pensiilor pentru cei pensionați în 2001-2013 și au lucrat în grupele de muncă I, II, condiții deosebite și speciale, problemă foarte importantă în județul Hunedoara pentru păstrarea credibilității USL, cu atât mai mult cu cât actualul ministru al muncii, d-na Mariana Câmpeanu, este senator votat într-un colegiu din Hunedoara și a făcut promisiunea că va rezolva această problemă în timpul campaniei electorale, promisiune care este prevăzută în programul USL de guvernare.

  Dorinel Ursărescu - declarație politică cu titlul Viviane Reding acuză din nou fără dovezi România;

Domnul Dorinel Ursărescu:

"Viviane Reding acuză din nou fără dovezi România"

În perioada iulie-septembrie 2012, comisarul european pentru justiție, doamna Viviane Reding, influențată de delațiunile Monicăi Macovei și ale propagandei portocalii, s-a comportat ca un adevărat inchizitor și a făcut presiuni extraordinare asupra Guvernului USL și a Parlamentului României, venind cu acuzații total neîntemeiate la adresa celor două instituții. Am crezut, ca foarte multă lume că a fost vorba doar de o acțiune de sprijinire a lui Traian Băsescu din partea unui exponent de frunte al PPE.

La sfârșitul săptămânii trecute, doamna comisar a recidivat. Într-un interviu acordat unei publicații germane, doamna Viviane Reding și-a manifestat nemulțumirea că pentru țările UE care nu respectă "statul de drept" trebuie găsite și alte sancțiuni "mai sofisticate" decât cea a suspendării dreptului de vot.

Întrebată de ziariștii germani dacă atunci când se referă la țările care nu respectă statul de drept, se gândește la Ungaria și România, Viviane Reding a dat un răspuns halucinat: "Da, dar nu numai. În mai multe state membre ar face bine să aruncăm o privire mai atentă la modul de funcționare a statului de drept".

O astfel de declarație este impardonabilă și ar fi trebuit să fie urmată de reacții pe măsură. În primul rând, afirmația "în mai multe state membre" reprezintă o jignire la adresa Uniunii Europene. Reiese din declarația comisarului că Uniunea Europeană are în componență "mai multe" state în care nu se respectă regula jocului democratic. Rezultă că Uniunea Europeană este un organism putred. Suntem în fața unei aberații, iar oficialii UE trebuie să-i ceară explicații doamnei Reding. Care deși deține și funcția de vicepreședinte al CE, face o declarație cu un grad mare de lașitate - nu nominalizează statele încriminate și, în același timp, o declarație discriminatorie, pentru că nominalizează doar două din cele "mai multe state".

Nu în ultimă instanță - și mă refer acum strict la nominalizarea României - comisarul european nu vine cu vreo probă. Când aduci o astfel de acuzație unui stat, trebuie să prezinți și probe. Evident, doamna comisar nu a prezentat vreo probă pentru un motiv foarte simplu: statul de drept este respectat în România. Dar în Occident - publicația care a găzduit interviul, "Die Zeit", este una de largă circulație - imaginea României va avea de suferit foarte mult.

O astfel de declarație și modul în care a fost făcută nu trebuie trată cu lejeritate. Parlamentul României trebuie să ia atitudine și printr-o declarație oficială să dezavueze comportamentul comisarului european Viviane Reding.

Într-o altă declarație de luni, 4 noiembrie, același comisar european readuce în discuție, printre altele, și "criza statului de drept din România, din vara lui 2012, când nerespectarea unor decizii ale Curții Constituționale a amenințat să submineze statul de drept. Ar trebui ca MAE să solicite doamnei Viviane Reding să dea un singur exemplu - nu din 2012, ci din perioada 2000 - 2012 - de nerespectare a vreunei decizii a Curții Constituționale.

  Ioan Tămâian - despre Bogăția reală a zonei miniere Roșia Montană;

Domnul Ioan Tămâian:

"Bogăția reală a zonei miniere Roșia Montană"

În ultima perioadă, în România, unul dintre cele mai mediatizate subiecte, tratate de la grupurile de presă și televiziune până la diverse categorii sociale, este acela al exploatării de la Roșia Montană. Cea mai mare parte a persoanelor care tratează prezentul subiect discută despre ce ar trebui să facă România, dacă este corectă exploatarea celor aproximativ 300 de tone de aur și cele aproximativ 1600 de tone de argint împreună cu firma canadiană sau ar fi mai nimerit ca țara noastră să încerce singură o exploatare a propriilor resurse.

Însă, datorită atenției sporite față de acest subiect special, apar elemente noi care pot schimba miza exploatării și care prezintă aspecte inedite ale acestui subiect. Ca urmare a studiului diverselor materiale și a discuțiilor purtate cu specialiști în domeniu, părerea personală, stimați colegi parlamentari, este că nici aurul și nici argintul (metale valoroase, de altfel, dar care se găsesc în zăcăminte aflate în mai multe părți ale lumii) nu constituie adevărata valoare a zonei care se află în discuție în vederea exploatării resurselor.

Pe lângă metalele de valoare amintite mai sus, conform studiilor specializate, în zona Roșia Montană se află minereuri de arseniu, titan, molibden, cobalt, galiu, crom, nichel și germaniu. Dar poate cea mai importantă resursă a zonei este constituită de prezența unui semimetal rar de o valoare deosebită, denumit telur, folosit în tehnologia de vârf, de la bombe atomice la celulele fotovoltaice care alimentează navele spațiale. Din informațiile pe care mass-media le aduce în atenția publicului, fizicianul Robert Jaffe de la Institutul Tehnologiei din Massachusetts, citat de publicația New Scientist, a afirmat că telurul are o importanță mai mare decât a aurului, fiind privit în ultimul timp ca fiind mai prețios decât acesta.

Pentru a înțelege rolul acestei resurse, este necesar a aduce în fața dumneavoastră câteva explicații în ceea ce privește semimetalul de care am făcut vorbire, precum și oportunitatea de a-l exploata. Telurul, ca resursă, a intrat în atenția oamenilor de știință încă de acum 10 ani, dar în ultimii ani importanța acestuia a luat un avânt deosebit. După unele studii științifice, ar fi fost descoperit în zona Sibiului în urmă cu 231 de ani, mai precis în anul 1782 la Zlatna, de către Franz Joseph Muller, baron von Reichenstein. Conform profesorului dr. geolog Gheorghe Popescu, care a studiat acest semimetal rar, telurul este prețuit în lume mai mult decât metalele prețioase comune, România având al doilea zăcământ din lume ca volum, după China. Avantajul nostru, însă, este dat de faptul că putem beneficia de respectiva resursă foarte ușor, aflându-se la suprafața pământului în toate zonele în care a fost exploatat aurul, zăcămintele de telur însoțind aurul și argintul în stare brută. În China, în schimb, telurul se află la adâncimi importante, punând astfel pe locul doi în lume importanța respectivelor zăcăminte.

Tratând subiectul și din punct de vedere economic, inginerul Neagu Florea, fostul director al IPROMIN, societatea care a proiectat minele de aur din România începând cu anii 60, a afirmat că valoarea celor 300 de tone de aur din zăcământ este de 9,5 miliarde de euro, cele 1600 de tone de argint valorează 800 de milioane de euro, iar zăcămintele de metale rare valorează de aproximativ patru ori mai mult decât valoarea aurului și argintului la un loc, aproximativ 41 de miliarde de euro. După calculele inginerului Florea, din exploatarea totală ar rezulta o valoare de peste 51 de miliarde de euro, pe când datoria publică a României ar fi de 37 de miliarde de euro.

Față de aspectul prezentat mai sus, consider că orice comentariu ar fi de prisos, luând în calcul faptul că doar din exploatarea zonei Roșia Montană, conform studiilor elaborate, ar putea rezulta plata totală a datoriilor publice și ar exista și un profit de aproximativ 14 miliarde de euro, sumă care ar putea contribui într-o anumită măsură la relansarea economiei naționale. Pentru acest lucru, se impune o prospectare actualizată, prin forare, a zonei Roșia Montană, sub atenta supraveghere a statului prin comisiile și institutele de specialitate, pentru a cunoaște cantitățile reale de rezerve de telur prezente, în vederea unor calcule de eficiență în exploatare.

Totodată, o prospectare actualizată ar ajuta și elaborarea unor proiecte viitoare, deoarece în ultimul timp au apărut în presă o serie de articole care aduc în discuție discrepanțe între hărțile de prospecțiuni prezentate de Roșia Montană Gold Corporation și hărțile întocmite și informațiile deținute de către reprezentanții Institutului Geologic Român. De asemenea, este absolut necesar să fie studiate și celelalte resurse prezente, fie ele metale sau semimetale, în stare nativă sau sub formă de compuși, materiale care până nu demult erau considerate deșeuri miniere la fel ca și telurul, în vederea identificării soluțiilor de exploatare și a valorii acestora, pentru o mai bună fructificare a bogățiilor solului românesc.

Putem afirma așadar că noi, românii, avem o țară cu bogății deosebite, o zestre de o valoare incontestabilă lăsată moștenire de către înaintașii noștri, care au păzit-o în anumite momente chiar cu prețul vieții și consider că nu trebuie să ne lăsăm pradă fricii, neștiinței, poate în anumite cazuri și naivității, pentru a vinde străinilor zăcăminte deosebit de valoroase, pe sume derizorii.

Vă solicit, așadar, să vă îndreptați atenția în mod obiectiv asupra temei și materialului prezentat, pentru a putea găsi o soluție viabilă de exploatare a acestor incontestabile bogății în mod eficient, pentru a putea asigura generațiilor viitoare posibilitatea de a trăi într-o țară prosperă și pentru a putea realiza împreună dezideratul pentru care ne aflăm aici, în Parlamentul României.

  Giureci-Slobodan Ghera - intervenție ocazionată de vizita oficială în România a domnului Josip Leko, președintele Parlamentului Republicii Croația;

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

"Vizita oficială în România a domnului Josip Leko, președintele Parlamentului Republicii Croația"

După patru ani, Războiul de Independență al Croației a fost câștigat, iar în anul 1991, pe data de 25 iunie, Republica Croația își declara independența.

La 1 aprilie 2009, îndeplinind unul din cele mai importante obiective strategice de politică externă, Croația devenea membru cu drepturi depline al NATO, invitația de aderare fiind primită la Summitul de la București (aprilie 2008).

La 30 iunie 2011, Croația a încheiat negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, iar la 9 decembrie 2011, a avut loc semnarea Tratatului de aderare.

După aproape un deceniu de negocieri cu UE și după mai bine de două decenii de la războiul care a dus la desprinderea de fosta Iugoslavie, anul acesta trăim un eveniment istoric, la 1 iulie 2013 Republica Croația a devenit cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii Europene intrând oficial în familia Uniunii Europene.

Începând cu 2000, Guvernul croat a investit în infrastructură, mai ales în dezvoltarea infrastructurii de transport situată pe traseele coridoarelor pan-europene, astfel s-a dezvoltat turismul, ajungând o sursă importantă de venituri în timpul verii, și clasându-se pe locul 18 în clasamentul celor mai populare destinații turistice din lume. Sectorul serviciilor domină economia Croației, fiind urmat de industrie și agricultură. Croația își asigură cea mai mare parte din necesarul energetic și de electricitate din surse interne, diferența fiind importată. Croația este o țară cu importante contribuții culturale, artistice, științifice și în domeniul sportului, la nivel mondial.

Dorința comună de consolidare a relațiilor dintre România și Croația a dus, zilele acestea, mai exact în data de 3 și 4 noiembrie, la prima vizită oficială în România a unei delegații croate, de când Republica Croația este stat membru al Uniunii Europene cu drepturi depline.

Domnul Josip Leko, președintele Parlamentului Republicii Croația, împreună cu domnii deputați Marian Skvaric și Jaksa Baloevic, care este și președinte al Grupului de prietenie Croația-România și alte persoane din stafful tehnic au avut o serie de întrevederi cu președintele Camerei Deputaților, domnul Valeriu Zgonea, cu președintele Senatului României, domnul Crin Antonescu, cu domnul Titus Corlățean, ministrul afacerilor externe și cu domnul viceprim-ministru Gabriel Oprea, în scopul menținerii bunelor relații de prietenie pe plan diplomatic, economic, cultural etc.

Nivelul de excelență al relațiilor între România și Croația este susținut prin consistența și dinamica dialogului politico-diplomatic la nivel înalt, dinamizând și dezvoltând dialogul politic bilateral la toate nivelurile și identificarea de noi domenii de cooperare economică între cele două țări.

În calitatea mea de deputat în Parlamentul României din partea Uniunii Croaților din România și președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Croația, nu pot decât să mă bucur și să salut importanța dialogului româno-croat, cu atât mai mult acum, când Republica Croația face parte "cu acte în regulă" din Uniunea Europeană, și ține doar de noi să ne ajutăm ca într-o mare familie.

Consider că această vizită a fost una foarte importantă pentru găsirea unor noi soluții la problemele comune cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi, pentru dezvoltarea economică pozitivă a ambelor țări, România și Croația, pentru întărirea relațiilor de prietenie, pentru un viitor mai bun, fiind totodată și o mare oportunitate în atragerea și obținerea unor noi fonduri europene 2014-2020, ca țări partenere.

  Petru Movilă - declarație politică: - Republica Moldova, o țară europeană;

Domnul Petru Movilă:

"Republica Moldova, o țară europeană"

La sfârșitul săptămânii trecute am fost martorii unui eveniment care a făcut istorie. Aproape o sută de mii de moldoveni au participat la o manifestație de amploare în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău pentru a-și exprima susținerea față de procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Evenimentul a avut loc cu doar câteva săptămâni înainte de Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde fosta republică sovietică va parafa Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, și în contextul unor presiuni sporite din partea Rusiei pentru a deturna Chișinăul de la traseul proeuropean.

Manifestația, organizată ca protest împotriva măsurilor anunțate de opoziția comunistă de stânga care a inițiat recent așa-numita "revoluție de catifea" și a anunțat că va organiza o amplă manifestație numită "Marșul spre Chișinău", este un mesaj clar al faptului că Republica Moldova este vie și că viitorul ei este în Uniunea Europeană. Așa cum au subliniat și manifestanții din Piața Marii Adunări Naționale, a fi european nu este un atribut geografic, ci o alegere care nu poate fi schimbată nici de embargouri și nici de represalii și amenințări.

Astăzi, Guvernul USL și factorii politici din România trebuie să se gândească cum putem să susținem integrarea în UE a Republicii Moldova. Acum este esențială o atitudine rațională cu privire la atitudinea europeană a Republicii Moldova și consider că este un moment de răscruce. Presiunile Rusiei împotriva tendinței de împrietenire cu Uniunea Europeană sunt bine-cunoscute și mai ales inacceptabile.

Ce am văzut sâmbătă la Chișinău a fost o dovadă reală, vie de democrație, iar vremea podurilor de flori a trecut, fiind înlocuită astăzi de proiecte reale, concrete, așa cum este gazoductul de la Ungheni.

În ultimii ani, prin eforturi susținute, serioase și consistente, Moldova și-a câștigat dreptul de a fi mai aproape de Europa. România, alături de Polonia, Republica Cehă, statele baltice și nu numai, susțin întru totul această orientare, cu argumente solide, în ciuda faptului că în ultima vreme criza economică a ridicat nivelul de euroscepticism, inclusiv entuziasmul unor state membre față de procesul de extindere a Uniunii.

Din 2007, odată cu deschiderea cabinetului meu parlamentar de la Chișinău, în calitate de deputat în Parlamentul României, am sprijinit multe dintre proiectele care astăzi au devenit realitate, lucruri și fapte pe care moldovenii le văd acum în viața lor de zi cu zi. Din acel moment, am simțit cu adevărat dorința puternică a românilor de peste Prut de a fi acolo unde le este locul, într-o Europă unită, alături de frații lor din România. Este deopotrivă meritul românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Ceea ce s-a întâmplat în aceste zile la Chișinău nu poate fi decât o dovadă vie a faptului că Republica Moldova este o țară europeană! Felicitări moldoveni, felicitări Republica Moldova! Vă felicit pe toți, români, moldoveni, păstrători ai ginții latine!

  Petru Movilă - declarație politică: - Guvernarea USL, sub zodia rateurilor spectaculoase;

Domnul Petru Movilă:

"Guvernarea USL, sub zodia rateurilor spectaculoase"

Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară din acest an, printr-o reducere a veniturilor bugetare cu 2,9 miliarde de lei și prin diminuarea cheltuielilor cu 1,6 miliarde de lei. Din mai 2012 până în prezent, Guvernul USL și-a pus parafa pe patru rectificări bugetare negative, demonstrație simplă a eșecului guvernamental, a unei lipse totale de viziune economică și mai ales a incapacității de gestionare a fondurilor publice, în condițiile în care colectarea veniturilor nu este în parametrii planificați din cauza supraestimării acestora. Astfel, Guvernul Ponta, deși a introdus sau a mărit 28 de noi taxe și impozite și a reorganizat ANAF, nu a reușit să încaseze nici măcar 50% din TVA.

Această ultimă rectificare arată clar dezastrul financiar în care se găsește astăzi România. Expert în cheltuieli necugetate și în proasta colectare a banilor la buget, USL a pierdut din veniturile estimate aproape 9 miliarde de lei, dar, mai ales, a spus stop tuturor investițiilor din țară.

Remarc două situații care îmi ridică o serie de semne de întrebare serioase. USL a tăiat bani de la Ministerul Sănătății și de la Ministerul Transporturilor, unde de fiecare dată când s-au cerut bani pentru diverse investiții ni s-a explicat că nu sunt bani. Săptămâna trecută, de la Transporturi au plecat 134 milioane lei. O parte din banii aceștia puteau fi alocați, de exemplu, pentru șoseaua de centură a Iașiului, unde nici anul aceasta și probabil nici anul viitor nu se vor aloca bani pentru finalizarea investiției.

În același timp, zeci de spitale din România funcționează la cote de avarie, cadrele medicale sunt în stradă, câteva programe naționale sunt oprite din cauza lipsei de finanțare, iar întreg sistemul medical funcționează de pe o zi pe alta. Însă, din solidaritate pentru colegul Radu Stroe, Nicolăescu a renunțat la 54 milioane lei, sumă alocată inițial pentru modernizarea unor maternități.

Cum se face că în doar câteva săptămâni, cei din ministere au identificat bani pentru rectificarea bugetară, dar pentru copiii și bătrânii care au nevoie de asistență stomatologică, sau pentru programul de transplant care nu a primit aproape niciun ban anul acesta nu s-au putut găsi fondurile necesare? Rectificarea bugetară de la sănătate a venit cu o explicație foarte simplă din partea ministrului: banii de la investiții tot la investiții trebuie să ajungă.

De când sănătatea nu mai are nevoie de investiții? De ce erau nefolosite 54 milioane lei, când în țară sunt spitale care au nevoie de reparații, modernizări sau dotări cu aparate de ultimă generație? Chiar dacă, prin absurd, nu mai erau necesare investițiile, nu era nevoie decât de o hotărâre de Guvern pentru a direcționa acești bani pentru programele naționale sistate, în beneficiul a mii de pacienți.

Sunt convins că banii aceștia își puteau găsi un scop mai bun. Sănătatea și transporturile sunt domenii de maxim interes. Nu sunt împotriva solidarizării cu alte ministere, atunci când este nevoie, dar nu trebuie să se taie bani de la sistemul de sănătate, unde întotdeauna este nevoie de bani și unde procentul alocat din PIB este cu mult sub necesitățile reale și sub media europeană.

De la instalarea sa oficială la începutul lui mai 2012, Executivul condus de premierul Victor Ponta pare să stea sub zodia rateurilor spectaculoase. Nu doar că mai nimic din ce-și propune Executivul USL nu se realizează, dar, adesea, Guvernul face cu seninătate exact ceea ce le-a reproșat adversarilor politici, așa cum s-a văzut mai ales în ultimele luni.

  Mircea Lubanovici - declarație politică: - Alianța Social-Liberală și nedreptățile sale din sistemul social;

Domnul Mircea Lubanovici:

"Alianța Social-Liberală și nedreptățile sale din sistemul social"

Prin declarația de astăzi doresc să evidențiez abuzurile pe care actuala Alianță Social-Liberală le realizează asupra sistemului social. Cu părere de rău am asistat săptămânile trecute la votul negativ al Senatului și al Guvernului privind majorarea alocațiilor de stat acordate copiilor de la 42 de lei la 200 de lei. În moneda europeană, alocația unui copil român este de șapte euro, de 35 de ori mai mică decât nivelul mediu existent la nivelul Uniunii Europene. Cum putem spera la șanse egale la dezvoltare pentru copiii români, cum puteți avea pretenția unui învățământ performant când îi jigniți cu asemenea sume ridicole? E absurd că majoritatea USL a refuzat creșterea sumei alocațiilor în condițiile în care printre inițiatorii proiectului s-au numărat și parlamentari din rândurile acesteia!

Un alt aspect pe care sunt nevoit să îl remarc vizează modul în care Guvernul se folosește de descentralizare și de categoriile vulnerabile existente în țară pentru a recompensa clientela politică de la nivel local. Astfel, liderii USL susțin trecerea Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă și a Agențiilor Județene pentru Prestații Sociale în subordinea consiliilor județene. Măsura reprezintă în mod cert un cadou pentru baronii locali pentru că, în acest mod, fondurile de formare profesională destinate categoriilor vulnerabile - precum șomerii, persoanele cu dizabilități sau foștii deținuți - vor fi destinate actorilor politici locali ce trebuie recompensați. Nu pot să nu remarc astfel că un proces care în teorie ar fi trebuit să aibă un impact benefic asupra României și birocrației, ajunge în actualul context să aibă conotații negative și să arunce suspiciuni de corupție asupra modului de proiectare și implementare a descentralizării.

Ca și cum aceste două exemple nu ar fi fost suficiente, trebuie să vă aduc în atenție și spectacolul trist pe care premierul țării l-a creat în jurul indexării pensiilor. Lipsa de responsabilitate cu care prim-ministrul aruncă declarații în spațiul public - ba mărește numai anumite pensii, ba sunt mărite toate -, precum și motivele penibile cu care justifică aceste contradicții - confundarea cu situația salariilor - nu face decât să confirme, dacă mai era necesar, modul incompetent în care guvernanții aleg să ne conducă.

În speranța că mesajul meu a fost ascultat, vă rog să tratați cu seriozitate și profesionalism aceste probleme și să guvernați în interesul bunăstării românilor, nu al dumneavoastră!

  Mircea Lubanovici - declarație politică: - Guvernul a mai «bifat» o rectificare;

Domnul Mircea Lubanovici:

"Guvernul a mai «bifat» o rectificare"

Așa cum am aflat cu toții, după multe calcule și tatonări, Guvernul USL a aprobat în urmă cu o săptămână a doua rectificare bugetară din acest an.

Ca de fiecare dată, și această rectificare de buget era așteptată cu mari emoții de foarte mulți beneficiari, deoarece nu se știa dacă vor mai primi ceva, ori li se va lua și ceea ce au...

Cu amărăciune constat că s-a întâmplat și una și alta!

Marea "tragedie" constă însă în faptul că rectificarea a fost una negativă. Simplificat, s-a luat aproape de la toți și s-a mai dat la câțiva. Iată ce prevede ordonanța de rectificare. În primul rând, reducerea veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 3,4 miliarde lei și a cheltuielilor cu 2,2 miliarde lei. În al doilea rând, creșterea deficitului bugetar la 15,9 miliarde lei (mai mare cu 1,2 miliarde lei sau 0,2 puncte procentuale din produsul intern brut al României, respectiv 2,54% din PIB (evaluat la 625,6 miliarde lei).

La prima vedere aceste cifre poate nu exprimă foarte multe, însă marea problemă este că s-au luat bani de la sănătate și din sistemul social, domenii care au mare nevoie de finanțare, atât pentru dotare (mai ales în spitale), cât și pentru salarii și indemnizații.

Nu putem uita un alt domeniu care și de această dată a fost "vitregit" -învățământul, pe care ani de zile actuala putere îl prezenta ca fiind subfinanțat. Ceea ce constatăm acum este trist, dar adevărat, alocația bugetară pentru învățământul românesc a scăzut la cel mai de jos nivel din ultimul deceniu. Vorba unor profesori - "mai rău decât atât nu se poate! Nu dotare, nu condiții de funcționare pentru elevi..., nu salarii decente. Nu ne mai rămâne decât să așteptăm pensionarea, dar nu știm cum va fi și atunci."

Domnilor guvernanți, cu o asemenea finanțare nu ne putem aștepta la niciun progres al economiei românești, întrucât totul pornește de la educație și cercetare, respectiv de la pregătirea și formarea tinerei generații pentru ceea ce urmează, însă acest lucru nu se poate face decât investind, serios și în permanență.

Cu părere de rău o spun că se tot încearcă schimbări în sisteme, atât la sănătate, cât și în învățământ. Este bun și lucrul acesta și trebuie să fie o preocupare permanentă, însă repet, în primul rând fiind domenii prioritare, tot cu prioritate trebuiesc alocate și sursele bugetare - pe măsura cerinței societății românești, pentru acum, dar mai ales pentru viitor.

În continuare nu rămâne altceva de făcut decât să reflectați mult mai atent asupra problemelor rămase nerezolvate, dar și asupra celor care vin în mod curent. Mai ales acum, când se lucrează la bugetul pentru anul 2014.

  Dan Coriolan Simedru - prezentarea Apelului transmis de participanții la Simpozionul Regionalizarea și descentralizarea competențelor administrației publice în contextul revizuirii Constituției României;

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Fac cunoscut un eveniment care a avut loc la Alba Iulia, vineri, 1 noiembrie a.c. Este vorba despre sărbătorirea a 414 ani de la intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul, la 1 noiembrie 1599, după victoria de la Șelimbăr din 28 octombrie împotriva oștilor conduse de Andrei Bathory, realizându-se astfel prima unire politică a Țărilor Române, eveniment care a marcat simbolic începutul luptei poporului român pentru unitate națională.

În cadrul activităților ocazionate de acest moment aniversar, la Alba Iulia a avut loc și simpozionul cu tema "Regionalizarea și descentralizarea competențelor administrației publice în contextul revizuirii Constituției României", eveniment la care au participat academicieni, universitari, personalități ale vieții culturale și politice de la nivel național și local, oficiali ai administrației județene și locale, precum și reprezentanți ai mass-mediei și societății civile.

Simpozionul de la Alba Iulia, din Sala Unirii, a generat un document apel care a fost înaintat primului-ministru, Guvernului României, dar și celor două Camere ale Parlamentului. Acest document doresc să-l prezint, în cele ce urmează, de la tribuna Parlamentului:

APEL

"Întruniți în Sala Unirii, la 1 noiembrie 2013, cu ocazia împlinirii a 414 ani de la intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul, primul înfăptuitor al Unirii Principatelor Românești - Moldova, Transilvania și Țara Românească - participanții la simpozionul "Regionalizarea și descentralizarea competențelor administrației publice în contextul revizuirii Constituției României" au dezbătut problemele actuale ale organizării teritorial-administrative ale României, cele privind competențele noilor autorități publice regionale și ale celor județene, ca urmare a preconizatelor măsuri de descentralizare.

Participanții la simpozion - personalități ale vieții politice, culturale și spirituale, istorici, reprezentanți ai bisericilor, ai autorităților publice naționale și locale, juriști, reprezentanți ai mass-media - au apreciat că procesul de regionalizare a teritoriului României trebuie să se înfăptuiască cu respectarea strictă a caracterului unitar și indivizibil al statului național român.

În acest context, nu pot fi acceptate propunerile de regionalizare a teritoriului pe criterii etnice, de înființare a unor regiuni de genul defunctei regiuni autonome maghiare.

Participanții la simpozion consideră că noile autorități ale administrației publice regionale, care se vor înființa ca urmare a revizuirii Constituției României și adoptării legii organice de organizare teritorial-administrativă a țării, trebuie să preia o parte din competențele autorităților administrației publice centrale, privind dezvoltarea regională, fără a diminua rolul și atribuțiile autorităților administrației publice județene și de la nivelul municipiilor, orașelor și comunelor.

Prin regionalizare trebuie să se asigure o mai bună dezvoltare economico-socială a localităților, o mai bună legătură cu organismele Uniunii Europene și o mai hună absorbție a fondurilor europene.

Regionalizarea nu trebuie să îndepărteze cetățeanul de autoritățile publice, prin transferarea atribuțiilor de la autoritățile locale și județene la autoritățile regionale.

Regionalizarea să se facă în interesul cetățeanului, indiferent de naționalitate, origine etnică, limbă, religie, apartenență politică, avere sau origine socială, să reprezinte o garanție în plus a respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului consacrate în norme internaționale.

Participanții la simpozion apreciază că municipiul Alba lulia întrunește toate condițiile pentru a fi declarat prin lege reședință regională. Alba Iulia este leagănul formării și continuității poporului român, a fost capitală a Transilvaniei voievodate, a Principatului Autonom, a celor trei Țări Românești unite sub sceptrul lui Mihai Viteazul, a ținutului Mureș. La Alba Iulia s-a desăvârșit la 1 Decembrie 1918 Marea Unire. Alba Iulia este un simbol al românilor de pretutindeni, un model de conviețuire etnică și religioasă.

La Alba Iulia funcționează cu bune rezultate de peste două decenii 10 instituții de rang regional, între care: Agenția de Dezvoltare Regională, Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, Centre regionale pentru programul POSDRU, Direcția Regională de Statistică, Curtea de Apel Alba Iulia, Biroul Teritorial Alba Iulia al Instituției Avocatul Poporului, Camera Executorilor Judecătorești, Camera Notarilor Publici.

În Alba Iulia există spații disponibile pentru funcționarea Consiliului Regional și alte instituții regionale. Alba Iulia este susținută și de Ansamblul Regiunilor Europei pentru a deveni reședință regională, aceasta având o îndelungată și rodnică colaborare cu regiunile Europei.

Participanții la simpozion, indiferent de convingerile politice, adresează domnului prim-ministru Victor Ponta, Guvernului României, senatorilor și deputaților din Parlamentul României rugămintea ca în procesul de elaborare și adoptare a legislației privind regionalizarea și descentralizarea să țină seama de propunerile făcute și să declare municipiul Alba Iulia ca reședință regională."

  Clement Negruț - declarație politică cu titlul: USL - aurul, gazele și românii;

Domnul Clement Negruț:

"USL - aurul, gazele și românii"

USL a numit anul 2012 anul victoriei totale, victorie obținută, de altfel, dacă privim această majoritate nesănătoasă din Parlament, prin minciună și demagogie. Și-au construit strategia acestei victorii prin trădare și o încercare nereușită de lovitură de stat.

Discursurile politice ale USL-ului s-au axat pe doi piloni principali, două idei mărețe: "Nu ne vindem țara!", "Opriți jaful de la Roșia Montană!", "Noi nu susținem acest proiect!" și "Nu gazelor de șist în România!", "Noi ne opunem exploatării gazelor de șist!".

Aceste lozinci demagogice au fost bine asezonate cu multiple manifestații de stradă, cele mai multe din ele bine regizate de politicienii USL. Românii au fost încă o dată păcăliți. Și-au pus mari speranțe în acești politicieni care au mimat atât de bine, dar care s-au dovedit doar niște saltimbanci falși. Au speculat situația grea a românilor care au parcurs o perioadă dificilă și pe care au reușit să o depășească cu mari sacrificii. Guvernele anterioare USL-ului au plătit tribut măsurilor nepopulare, dar au salvat țara de la un dezastru greu de imaginat.

Ce s-a ales însă de speranțele românilor? Doar praful, pentru că așa cum zice un vechi proverb românesc "minciuna are picioare scurte". USL merge de un an și jumătate din minciună în minciună, iar tot ceea ce au promis s-a transformat în discursuri fără acoperire, ba mai mult, acum toate se întorc împotriva lor.

Vedem cum acești guvernanți iresponsabili au transformat țara într-un "teatru de război", generând un conflict intern între români care produce efecte greu de anticipat și totodată mari deservicii României pe termen lung.

Un Guvern care își dovedește incompetența zilnic a transformat un contract comercial într-o bombă civică greu de dezamorsat. Aurul de la Roșia Montană a înfierbântat mințile acestor politicieni, iar gazele de șist i-au făcut să nu mai fie cu picioarele pe pământ. Au reușit încă o dată să discrediteze Parlamentul României, târându-l într-o mocirlă a neputinței și minciunii în care se scaldă USL, aruncând asupra acestei instituții întreaga responsabilitate, deși unii dintre ei, politicieni cu state vechi în politică, ar trebui să cunoască că Parlamentul are atribuții eminamente legislative. Au reușit parțial să-l compromită prin înființarea unei comisii speciale, care și-a atins nivelul maxim de incompetență nereușind, după mai bine de o lună de la înființare și cu expirarea termenului de emitere a unui raport, să nu facă nimic.

Guvernul Ponta este însă perseverent și în data de 22 octombrie 2013, printr-o ședință ad-hoc a celor două Camere reunite ale Parlamentului, prelungește termenul de emitere a raportului până în 15 noiembrie. Disensiunile din cadrul USL ies astfel la iveală, PNL-ul anunță prin întâiul absent din Senat, Crin Antonescu, că părăsește această comisie. Între timp a "explodat" în capul guvernanților și problema gazelor de șist, angajații de la o firmă americană fiind fugăriți de localnicii din zona unde urma să înceapă explorarea. Aceiași care, în 2012, își rupeau hainele de pe ei, se legau cu lanțuri și scoteau lumea în stradă, atunci când guvernul de la aceea vremea anunța intenția de a începe explorarea în zonă, pozează acum în apărători ai mediului. Anunțau chiar corecții fizice asupra celor care se declarau susținători ai proiectului de la aceea vreme.

Acum, PSD și PNL se luptă între ei care să pozeze în salvatorul mediului în România, dar, totodată, iau măsuri privind exploatarea aurului și a gazelor de șist pe care, până să ajungă la putere, le-au criticat. În același timp, în multe zone ale țării au loc manifestații publice care îmbracă diferite forme, de la neliniștea firească a cetățenilor din acele zone până la acțiuni ale unor ONG-uri și pseudo-ONG-uri care militează cu atâta sârg în România pentru protejarea mediului.

Iată cum înțeleg Ponta și Antonescu să respecte ceea ce au promis în campania electorală și își împart "pumni" politici pe probleme care converg, prin abordare și manifestare, înspre zona de securitate națională.

Între timp, s-au format tabere pro și contra acestor proiecte, mare parte a clasei politice se comportă iresponsabil apărând diferite interese internaționale, generând astfel o curată nebunie și fobie, iar cei care au de suferit sunt cetățenii acestei țări.

Îmi închei declarația politică de astăzi prin lansarea unui apel la dialog, o informare corectă și o decizie fermă în folosul întregii țări.

  Ioan Oltean - declarație politică: Incompetența, marca guvernării USL;

Domnul Ioan Oltean:

"Incompetența, marca guvernării USL"

Nu trece săptămână fără ca această guvernare să nu-și atingă limitele competenței în a gestiona problemele țării în acord cu interesul național. Mai mult, chiar și dacă nu sunt probleme, guvernanții noștri par a fi hotărâți să lupte cu toate forțele posibile pentru a le crea. Astfel, putem vorbi despre greșeli repetabile ale guvernanților noștri.

În acest sens, dacă domnul Ponta declara că a învățat din greșelile din vara anului 2012 și susținea cu tărie la Washington că în România statul de drept este respectat, iar instituțiile statului funcționează potrivit principiilor constitutive, nu mai târziu de acum câteva zile, același, "repetabilul" reprezentant al inconsecvenței domn prim-ministru Ponta acuza Curtea Constituțională că sprijină evaziunea fiscală și nu lasă Guvernul să combată acest fenomen. Mai mult, în stilul caracteristic, după ce atacă o instituție a statului de drept, instituție ale cărei decizii sunt obligatorii, iar dumnealui, ca șef al Guvernului, ar trebui să fie primul care să respecte independența instituțiilor statului român, declara "sincer" că nu știe, în fapt, ce a decis Curtea. În fapt, domnul prim-ministru ne-a obișnuit să-și "dea cu părerea" cu privire la multele acte normative al căror conținut nu-l cunoaște, ba mai mult, acte normative adoptate de însăși Domnia Sa. Cine este respectabilul domn Ponta? Este șeful Guvernului care, "potrivit programului de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice", potrivit art. 102 din Constituție. Este premierul care se autodefinește ca fiind depășit de realitatea și de eficiența instituțiilor al căror reprezentant este.

Însă, din păcate pentru cei cărora le-a oferit legitimitate, adică guvernații românii, incompetența guvernanților nu rămâne doar la stadiul declarativ, ci se propagă în viața de zi cu zi a noastră, a tuturor. Astfel, nu mai departe de săptămâna trecută, USL a făcut a patra rectificare bugetară negativă, ceea ce nu poate fi decât proiecția unei ineficiente guvernări. Aceasta se traduce prin risipa și proasta colectare a banilor la bugetul de stat, ceea ce nu poate însemna decât alte taxe și impozite pentru cetățeanul de rând.

Instituțiile statului își dovedesc incapacitatea în colectarea a 8,6 mld lei, ceea ce presupune că evaziunea are o traiectorie pozitivă. Și nu cred că își imaginează cineva ca domnul Ponta, îngrijorat fiind de propria proastă guvernare, să aloce mai mulți bani pentru investiții? Nici gând. În fapt, investițiile străine directe au scăzut cu 36% în acest an, iar impozitele pe profit colectate la buget au scăzut cu 1,3% în primele 9 luni ale acestui an.

Astfel, în lipsa vreunei investiții majore anul acesta, este mai mult decât previzibil ca fluxul ISD să reprezinte un record negativ al ultimilor zeci ani. Aceasta nu este decât replica lipsei credibilității Guvernului Ponta în ochii investitorilor. Iar "roadele" își fac simțită prezența zi de zi în rândul vieții cetățenilor: 56.000 de noi șomeri în ultimul an, 30 de taxe și impozite noi sau majorate, special pentru cetățeni.

Dar incompetența și inconsecvența guvernanților în respectarea regulilor bugetare nu sunt criticate doar de mine, prin această declarație care are menirea de a trage un semnal de alarmă guvernanților, ci de către reprezentanții instituțiilor statului, care acuză lipsa de conectare a USL la realitatea economică, cât și măsurile proaste luate care nu dau roade într-o economie afectată de criză. În acest sens, principalul supraveghetor al comportamentului bugetar al Guvernului, Consiliul Fiscal, a constatat că modul în care s-a desfășurat execuția bugetară din 2013 "pune sub semnul întrebării relevanța regulilor bugetare și angajamentul față de disciplina fiscală, pune în pericol încadrarea în nivelul de 3% din PIB și alterează semnificativ perspectivele pentru bugetul din 2014".

Domnilor guvernanți, nu cred că puteți aduce bunăstare în această țară printr-o guvernare fără principii. Într-o țară în care însuși șeful Guvernului nu crede în eficiența și independența instituțiilor și nu-și respectă nici măcar cuvântul dat, ba mai mult, își nuanțează discursul de la o ora la alta și își permite să critice acte normative sau decizii al căror conținut nu-l cunoaște, nu putem vorbi despre guvernare eficientă, așa cum nu putem vorbi despre o țară bogată.

  Raluca-Cristina Ispir - considerații legate de reducerea CAS-ului;

Doamna Raluca-Cristina Ispir:

În ultima vreme se vehiculează ideea reducerii contribuțiilor de asigurări sociale de la 1 ianuarie 2014. Consider că o astfel de inițiativă ar avea implicații productive în economie și ar reprezenta o gură de oxigen pentru mediul de afaceri. Conform analizei specialiștilor de la Ministerul de Finanțe, introducerea acestei măsuri va scoate la suprafață, din economia subterană, zeci de mii de locuri de muncă, vor crește investițiile și se vor ameliora, în același timp, inclusiv încasările bugetare.

În momentul de față, prin cota unică de impozitare de 16%, cu a cărei creștere Partidul Național Liberal nu va fi niciodată de acord, România beneficiază de competitivitate fiscală în raport cu majoritatea țărilor UE. În schimb, impozitarea muncii este cea mai importantă povară cu care se confruntă întreprinzătorii.

Așa cum știm cu toții, din păcate, în România, salariile sunt mici, în timp ce costurile cu forța de muncă sunt mari. Din cheltuiala salarială totală pe care angajatorul o efectuează, doar 55% intră în buzunarul salariatului, restul de 45% fiind partea statului. Acesta este un alt motiv pentru care sunt de acord cu cei care susțin scăderea contribuțiilor de asigurări sociale de la 1 ianuarie 2014.

Pe lângă aceste motive, să nu uităm că acțiunile economice ale formațiunii pe care o reprezint sunt baza de la care pornesc politicile liberale sănătoase, care conduc la creștere economică reală și autentică.

Având în vedere nevoia statului român de modernizare, Partidul Național Liberal nu își va găsi scuze, ci își va asuma în continuare responsabilități, chiar și într-un context dificil. Trebuie să menținem permanent ideea de dezvoltare a unui capitalism românesc și să încurajăm întreprinzătorul român mic și mijlociu.

  Ioan Stan - despre probleme la ordinea zilei: rectificarea bugetară;

Domnul Ioan Stan:

Cu siguranță problema la ordinea zilei și în consecință cea mai discutată este rectificarea bugetară. Așteptată de cei mai mulți dintre noi din motive categoric diferite, rectificarea cu pricina a stârnit, culmea, patimi surprinzătoare din partea celor care nu aveau nimic de primit și nici de pierdut.

Din partea unor autorități locale care așteaptă fonduri să-și continue ori să finalizeze proiecte preocuparea este justificată. Din partea populației care așteaptă indexare de pensii și salarii, ca și ușurarea unor taxe iar cred că se justifică starea de preocupare manifestată constant. Ciudat, însă, ori deloc ciudat, cele mai vocale manifestări se lansează din partea unora care se cred grăniceri ai drepturilor cetățenești, neobosiți veghetori ai binelui public, desigur, în accepția personală a conceptului respectiv.

Așa se face că citim producții cu titluri care mai de care mai patetice, debordând de grija față de cetățean, dar mai ales față de țărișoară. Exprimarea stil Cațavencu este absolut justificată de metaforele mânuite de autorii respectivi cu intenția precisă de a ne induce certitudinea sosirii sfârșitului pământului.

Acestor îngrijorați "de meserie" le spunem să bea un pahar mare de apă rece, după care să ia aminte:

  • de la Ministerul Muncii a fost disponibilizată o sumă pe care acesta nu mai avea timp s-o cheltuiască anul acesta. Dacă nu se făcea acest lucru, banii erau pierduți anul acesta de titular și, conform legii, nici altcineva nu-i putea folosi, neavându-i alocați. Aceasta înseamnă implicit și că plata tuturor ajutoarelor sociale, a pensiilor și salariilor este garantată. Iar banii disponibilizați vor acoperi necesarul MAI și vor completa veniturile însoțitorilor persoanelor cu handicap.
  • banii disponibilizați de la Ministerul Sănătății se vor utiliza la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

La fel ca și în casa fiecăruia dintre noi, nu blocăm bani în așteptare că ne-or trebui peste ceva vreme. Îi alocăm pentru rezolvarea problemelor ce pot fi rezolvate la timpul prezent.

Să nu omitem nici faptul că, în contextul rectificării bugetare, Guvernul a reușit să negocieze cu partenerii financiari internaționali majorarea deficitului bugetar cu 0,2% din PIB, bani care vor fi destinați exclusiv cofinanțării proiectelor europene. Concret, vorbim despre faptul că statul român va avea banii necesari pentru cofinanțarea acestor proiecte, ceea ce înseamnă investiții noi în România, prin utilizarea celei mai ieftine și accesibile surse de finanțare - fondurile europene.

După aceste precizări, invit pe cei preocupați cu disperare de blamarea activității Guvernului să afle că pentru bugetul viitor se discută deja cele mai bune soluții de construire a acestuia. Și nu, nu va exista presiune pe salarii și pensii. Toate pensiile, cu excepția celor speciale, și toate salariile mici vor fi indexate. Și nu, lărgirea bazei de impozitare nu va însemna creșterea numărului de taxe și impozite, ci mărirea numărului de contribuabili. Dar da, va continua lupta cu evaziunea fiscală, cu tot "sprijinul" acordat Guvernului în această direcție de unele instituții ale statului. Ale statului la Cotroceni, desigur! Victoriile ce le va obține Guvernul în această luptă sunt surse sigure de acumulări la buget și necondiționat de mai bune condiții de viață pentru noi, ca și pentru îngrijorații profesioniști, chiar dacă în veci nu vor recunoaște aceasta!

Trag nădejde ca spusele mele să ofere celor atât de preocupați de rectificarea bugetară, ca și de bugetul anului următor răgazul necesar pentru a-și trage sufletul întru pregătirea următorului atac asupra Guvernului. Deja cred că aceste demersuri sunt privite de guvernanți ca metode certe de păstrare a condiției fizice, ceea ce poate determina chiar mulțumiri. De genul "mulțumim și vă dorim asemenea!".

  Toader Dima - declarație politică: Județul Vaslui are cea mai săracă populație din Uniunea Europeană. E nevoie de o mai bună folosire a fondurilor europene, dar și a resurselor proprii;

Domnul Toader Dima:

"Județul Vaslui are cea mai săracă populație din Uniunea Europeană. E nevoie de o mai bună folosire a fondurilor europene, dar și a resurselor proprii"

Declarația mea politică de astăzi face referire la o situație nedorită și nemeritată în cazul județului Vaslui - după ultimele date ale Oficiului European de Statistică, vasluienii sunt cei mai săraci locuitori din toată Uniunea Europeană. Luând în calcul produsul intern brut pe cap de locuitor, în funcție de puterea de cumpărare, acesta are în județul Vaslui o valoare de numai 20% din media spațiului comunitar. Acest lucru nu este o noutate, în ciuda eforturilor de a reduce acest decalaj, dacă nu este posibilă eliminarea lui în totalitate.

Situația are cauze complexe, unele fiind reprezentate de puținele resurse naturale de care dispune județul. O altă cauză, de acum cronică, o reprezintă lipsa investițiilor masive în infrastructură, lucru care face ca Vasluiul să fie destul de izolat pe harta comercială a României.

Merită Vasluiul un astfel de loc? Sigur că nu, pentru că știu foarte bine situația și eforturile care se fac și există și soluții pentru ca județul să nu mai fie în această situație.

Locul codaș în statisticile europene nu este dat de lipsa de acțiune la nivel local și nici de o eventuală amânare la nivel central a proiectelor care privesc Vasluiul. Județul știe să folosească fondurile europene care îi sunt puse la dispoziție, lucru dovedit și de rata mare de absorbție a acestora. Vorbim, numai în cazul Programului Național de Dezvoltare Rurală, de o rată de absorbție care nu demult era de 62 de procente, iar acum a ajuns la 70%. Iar cifrele oficiale sprijină declarația mea.

Acum doi ani, Vasluiul ocupa locul 5 în ierarhia națională în ceea ce privește atragerea fondurilor europene în acest caz. În urma proiectelor depuse și aprobate de forurile europene, județul Vaslui a câștigat în ultimii ani peste 220 de milioane de euro. Aici sunt cuprinse și fondurile care se alocă prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, unde este inclusă și Măsura 3.2.2, care a adus în județ 66 de milioane de euro, și Proiectul privind Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor, în valoare de aproximativ 40 de milioane de euro. Numai pe Programul Operațional Regional, județul Vaslui a atras în ultimii ani 123 de milioane de euro.

Așadar, stimați colegi, problema nu e dacă Vasluiul știe sau nu să folosească fondurile europene. Problema cea mai mare rămâne, așa cum spuneam, lipsa unei infrastructuri moderne rutiere și feroviare. În lipsa resurselor naturale, o regiune se poate dezvolta folosind la maximum pe cele umane sau încurajând domenii care aduc plusvaloare, cum ar fi turismul. Dar e greu să te dezvolți în această direcție, când în județul Vaslui putem vorbi de un singur proiect în domeniul turismului.

De aceea susțin mereu că e nevoie de investiții în proiecte mari, de anvergură, și aici vorbesc inclusiv de exploatarea resurselor neconvenționale. E adevărat că uneori e greu de făcut o alegere sau alta, dar cred că în acest caz Vasluiul nu are decât de câștigat din exploatarea acestui fel de resurse.

Nu e prima dată când fac referire la situația drumului național 24A, cel care, pe o distanță de 120 de kilometri prin Vaslui, face legătura Iași și Galați. Acest drum ar putea fi adevărata punte de legătură între nordul Moldovei și regiunile din sudul României, dar și o ieșire spre Republica Moldova și, implicit, spre râul Prut, care reprezintă o adevărată bogăție în domeniul agroturismului.

Mai există un domeniu în care Vasluiul are multe de oferit și care ar putea să reducă decalajul față de alte regiuni europene -agricultura. Un județ cu peste 360.000 de hectare de teren agricol, din care 233.000 de hectare de pământ arabil și 4.700 de hectare de vie, nu este un județ sărac. Problema e că aceste terenuri nu produc la adevărata lor valoare, pentru că proprietățile sunt fărâmițate și pentru că nu întotdeauna lucrările se fac cu utilaje moderne. Iar modern în acest domeniu înseamnă, de exemplu, și un sistem performant de irigații, care să permită evitarea problemelor climatice.

Aici e însă mult de lucru, pentru că județul Vaslui are doar 18.000 de hectare de teren irigat. De aceea e nevoie, așa cum am susținut mereu, de comasarea terenurilor, de apariția exploatațiilor agricole pe mari suprafețe. Acest lucru ar însemna și folosirea mai bună a banilor europeni și transformarea agriculturii dintr-una de subzistență într-una care aduce profit.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Consumul de alcool în rândul tinerilor;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Consumul de alcool în rândul tinerilor"

Am vorbit despre droguri, despre violența în rândurile tinerilor și acum voi vorbi despre consumul de alcool din ce în ce mai des întâlnit și de la o vârstă foarte fragedă.

Statisticile sunt din ce în ce mai îngrijorătoare, iar efectele deloc de neglijat: aproximativ 75% dintre liceeni au consumat alcool ocazional. Dintre aceștia, 28% relatează episoade cu consum exagerat de alcool (mai mult de 5 băuturi tari, într-un interval de câteva ore). Una din cauzele principale de deces în rândul adolescenților sunt accidentele auto cauzate de consumul excesiv de alcool.

Consumul de alcool scade inhibițiile sexuale ale vârstei și predispun adolescentul la o viață sexual necorespunzătoare (sexul neprotejat) și care cresc riscul contactării unei boli cu transmitere sexuală (HIV-SIDA etc.) sau apariției unei sarcini nedorite, efecte care la rândul lor generează probleme social-economice grave, infracționalitate, bineînțeles, costuri pentru protecția copiilor abandonați la naștere de către părinții minori, marginalizare și excluderea socială.

Consider că accesul prea ușor al minorilor la băuturile alcoolice, în ciuda legislației referitoare la comercializarea lor și interzicerea amplasării magazinelor, barurilor care comercializează astfel de produse în apropierea unităților școlare, reprezintă un pericol major pentru sănătatea și dezvoltarea psiho-somatică a noilor generații.

  Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Dreptul la viață;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Dreptul la viață"

Aș dori să vă atrag atenția asupra unuia dintre fenomenele care încalcă absolut orice regulă legislativă sau de moralitate în ceea ce privește drepturile copilului și protecția copilului - traficul cu copii nou-născuți.

Potrivit unor date oferite de către Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, ponderea copiilor în totalul populației de victime identificate a crescut la 27%, începând cu anul 2010, și este în continuă creștere. Pe lângă ponderea din total, creșterea se resimte și numeric, de la 307 copii identificați în 2010 la 319 în 2011.

În România, copiii, chiar și nenăscuți, au ajuns o marfă și pentru că mii de cupluri infertile descoperă o realitate cruntă: să adopți legal un copil este o misiune imposibilă.

Maternitățile din România sunt pline de copii abandonați. Spitalele și centrele de plasament adăpostesc în total 40 de mii de orfani. Ei mai au o șansă să ajungă într-o familie, sunt însă copii vânduți de părinți, și locuri în care se vând cu cinci mii de lei "bucata".

Mii de femei care doresc să adopte un copil se împiedică de un sistem lipsit de suflet, care nu oferă alternativă. Iar negustorii de copii profită din plin.

Aceste fenomene se întâlnesc cu preponderență în mediul rural, în comunitățile sărace, în familiile de rromi care trăiesc din vânzarea propriilor copii sau intermedierea acesteia. Din nefericire, acestea se întâmplă cu concursul autorităților, care dau o mână de ajutor la soluționarea acestor tranzacții.

Astfel, în considerarea celor afirmate, se impune intervenția promptă pentru un control social centralizat și consecvent, cu acțiuni susținute de informare și prevenire, alături de cele de descoperire și sancționare. Este imperios necesară adoptarea actului normativ incriminator specializat, precum și intervenția instituțiilor coercitive românești.

  Daniel Tudorache - declarație politică: Libertatea de exprimare a presei - între ciocan și nicovală;

Domnul Daniel Tudorache:

"Libertatea de exprimare a presei - între ciocan și nicovală"

Pare că în România europeană a anului 2013 conflictele care au la bază libertatea de exprimare sunt din ce în ce mai dese și consider că este necesar să punctez câteva idei referitoare la atitudinea pe care ar trebui să o adoptăm în vederea rezolvării lor.

Dacă aruncăm o privire fugitivă asupra problematicii libertății presei în societatea actuală, cred că putem observa cu toții nereguli care ajung să afecteze realitatea cotidiană. De aceea am ales să vorbesc astăzi despre presiunile cu care această presupusă a patra putere a statului este subjugată.

Libertatea presei nu presupune doar recunoașterea dreptului jurnalistului de a căuta informații și de a exprima opinii, ci presupune și asumarea rolului de a înregistra și exprima evenimentele într-o formă cât mai exactă și conformă cu importanța acestora. Modul în care presa informează publicul larg este cu atât mai important cu cât datoria acesteia este de a elimina confuziile, complicarea datelor realității sau scăparea unor fapte esențiale.

Fiind considerată "expresie a națiunii", presa reprezintă liantul între populație și aparatul de conducere. Înaintea oricărui conflict de orice natură între aceasta și reprezentanți ai statului sau oameni de afaceri, presa trebuie văzută ca ceea ce este de fapt: câine de pază.

Trebuie ținut cont de faptul că presa este cea care semnalează nereguli și cataloghează atitudini. Este imposibil ca acest fapt să nu atragă cu sine și reacții negative, reacții de dezaprobare sau dezmințire, care să stea la baza unor conflicte ulterioare. Fiecare politician în parte, fiecare personaj public își asumă zi de zi responsabilitatea pentru imaginea sa, pentru ceea ce spune și face, pentru ceea ce susține, iar presa nu poate fi condamnată pentru toate alegerile sau pașii greșiți pe care noi, din funcțiile noastre, nu îi putem prevedea.

Sunt situații normale în care presa este obligată să tragă un semnal de alarmă, chiar dacă asta se întâmplă să nemulțumească. Trebuie să ne salvăm integritatea și să putem fi capabili să acceptăm critici, să putem fi capabili să răspundem pertinent la întrebările care ne sunt adresate zilnic.

Chiar dacă acestea sunt situații pe care trebuie să le acceptăm, totuși, libertatea presei nu poate fi invocată abuziv sau excesiv. Libertatea presei, prezumția de nevinovăție, dosarul politic, sunt termeni la care se apelează din ce în ce mai des, dar nu sunt termeni care să descrie neapărat realitatea.

Suntem bombardați de informații, de acuzații și de reacții pro sau contra; important este ca acestea să fie probate și demonstrate, iar presa are nevoie de spațiul propice pentru a-și desfășura activitatea. Nu trebuie să existe un lanț la gâtul acesteia pentru a fi strunită la orice pas pe care unii sau alții îl consideră ca fiind nepotrivit.

Nu putem cataloga orice acțiune a presei ca fiind din start manifestată cu rea-voință. Nu se poate pune pumnul în gura presei, așa cum nici presa nu poate abuza de menirea sa de observator. În felul acesta vom ajunge să trăim o realitatea denaturată pe care cetățenii nici nu o vor putea înțelege, nici nu o vor putea accepta.

Jurnalistul nu deține adevărul suprem, dar nici nu poate fi acuzat că transmite informația în proporții denaturate. Presa trebuie să îndeplinească rolul de apărător al valorilor democratice, iar jurnalistul este dator să semnaleze neglijența, injustiția și abuzul de orice fel.

Nu putem considera că întreaga presă din România a devenit o sursă de scandal, dar nici nu trebuie să trecem prea ușor cu vederea aplecarea acesteia asupra unor conflicte fabricate sau minore. Trebuie să ne punem încrederea în imparțialitatea jurnalistului modern, chiar dacă acest lucru pare aproape imposibil. Avem nevoie de o bază, de un punct de plecare în bătălia noastră împotriva apucăturilor necinstite atât din presă, cât și din politică. Educarea publicului trebuie să plece de sus, noi suntem cei care pot da un exemplu! Avem dreptul și trebuie să învățăm să primim și informațiile care ofensează, șochează sau chiar deranjează.

Thomas Jefferson, autor al Declarației de independență, afirma că "libertatea noastră depinde de libertatea presei, iar aceasta nu poate fi limitată fără a fi pierdută".

Suntem o țară aflată într-un proces permanent de schimbare, iar schimbarea trebuie să plece de la noi. Suntem cu adevărat mulțumiți de cum ne prezentăm în acest moment, de ce vedem în jur? Indiferent care este răspunsul pe care ni-l dăm, cuvintele nu trebuie să aibă de suferit, iar cei care sunt responsabili de transmiterea corectă a informației sunt și cei care ne oferă sau ne limitează libertatea.

Nu putem considera că jurnaliștii care pun întrebări incomode sunt împotriva a ceva, așa cum nu putem considera că fiecare problemă pe care ei o ridică este un atac vădit. Trebuie să încercăm să găsim echilibrul și să apelăm la respect pentru ca fiecare dintre noi, politicieni și jurnaliști, deopotrivă, să ne putem duce la bun sfârșit sarcinile.

Această concepție trebuie să caracterizeze clasa politică. Singurii care taxează în această țară cu adevărat sunt cetățenii: nu noi, nu presa, ci oamenii de rând cărora li se prezintă amalgamul de informații, oamenii de rând care sunt afectați într-o manieră pozitivă sau negativă de modul în care noi și presa ne desfășurăm activitatea.

Cu toții muncim în virtutea unor idealuri. Trebuie să ne arătăm solidaritatea și sprijinul moral față de reprezentanții presei ca o garanție în plus a apărării acestui drept la libera exprimare de către toți reprezentanții aleși ai poporului, un drept constituțional obținut în urmă cu 24 de ani.

  Viorel Marian Dragomir - declarație politică cu titlul: Căi ferate, moțiuni și demagogie ieftină;

Domnul Viorel Marian Dragomir:

"Căi ferate, moțiuni și demagogie ieftină"

Moțiunea depusă de PDL și PP-DD poate fi considerată un exercițiu de imagine doar pentru PP-DD, iar pentru PDL propria condamnare, o recunoaștere a incompetenței anilor de guvernare în care ei au condus la dezastru și CFR Marfă.

Textul moțiunii este un amalgam presărat cu cifre și date, care dorește să conducă către ideea unei analize. După citire, se observă că se prezintă nu ceea ce trebuie, ci, trunchiat, ceea ce vor.

PDL uită să prezinte cum în vremea guvernării lor au condus societatea către faliment, ce pierderi fabuloase au avut: 169 milioane lei în 2008 (în condițiile în care, în anul 2007, societatea înregistra profit), 341 milioane lei în 2009 și 535 milioane lei în 2010.

PDL uită să prezinte cum pe timpul Guvernului PDL au disponibilizat 6.400 de angajați în 2010 și 3.000 de angajați au primit decizii de disponibilizare în 2011.

PDL trimite să prezinte moțiunea pe unul dintre cei responsabili de dezastrul CFR Marfă, iar acesta începe prezentarea luând în bășcălie nu doar pelerinii pe care îi bălăcărește cu titulatura de "exaltații de rând", ci și credința strămoșească a unui popor, doar pentru a arăta mușchii opoziției pe care în timpul guvernării îi lăsase la frigider în minister.

PDL ne povestește despre responsabilitate, demisii de onoare, dar uită să le aplice pentru ei, inclusiv la cazurile celebre ale CFR Marfă, Oltchim, Poșta Română, pentru că dacă ei și-ar fi prezentat demisiile de onoare, nu ar mai fi fost în Parlament și nu mai pierdeam timpul cu problemele create chiar de ei.

Bunul simț și competența nu au loc la PDL, la ei primează doar minciuna și incompetența, aceleași virtuți false care i-au adus în opoziție.

  Vasile Mocanu - declarație politică: Câteva posibilități ignorate de a aduce bani la buget...;

Domnul Vasile Mocanu:

"Câteva posibilități ignorate de a aduce bani la buget..."

Iarăși ne-am plâns, și la această rectificare bugetară, că nu sunt bani. Am uitat însă să facem bani și singuri, fără să ne împrumutăm înrobitor la alții!

Prima, cea mai rapidă și cea mai simplă metodă este cea de rentabilizare, de revenire pe profit, a ceea ce se mai găsește în portofoliul statului. Și ar trebui să se înceteze definitiv cu acea sintagmă pe care mulți așa-ziși politicieni o adoră: "Statul este cel mai prost administrator". Este nu numai o justificare deplorabilă pentru prostia politică aplicată în administrație, ci și o recunoaștere a incompetenței. De ce nemții nu spun că statul german este cel mai prost administrator? Dar americanii? Numai în România trebuie să găsim așa-ziși politicieni care să arunce cu noroi în munca altora și să se mai și laude cu asta. Se pare că modelul Macovei a făcut mulți pui...

Un bun exemplu de rentabilizare este cel de la Hidroelectrica. Deci, se poate. De ce nu s-ar face la fel și cu CFR-ul, de exemplu? Și cu toate celelalte unități economice rămase în proprietatea statului. Nu se poate, ori nu se vrea? Dacă se vrea, nu există "nu se poate"! Le-am promis oamenilor că știm să facem, că vrem să facem - acum trebuie să facem, iar absența banilor nu este o scuză.

Pentru a aduce bani la stat, mai demult a fost creată acea industrie mică locală. Astfel, dacă ne amintim, înfloriseră activitățile tradiționale. Nu exista județ în care să nu fie confecționate costume naționale, să nu se țeasă aba, sau cergi, sau pânză de in, sau covoare. Se făcea export cu astfel de produse ce făceau furori în străinătate. OK, nu se mai fac astea de către stat, dar ce a făcut statul ca să încurajeze continuarea acestor surse de venit? Tot pentru valorificarea potențialului zonei, altă dată se umpluse țara cu silozuri și fabrici de conserve. După 1989, o idee bună, dar fără să fie cu cap dusă mai departe (ba dimpotrivă, a fost îngropată chiar de către "gânditor"), a fost acțiunea "Primul siloz". Pornită cu surle și trâmbițe, a fost omorâtă-n fașă, pentru că nu s-a știut continua. Dar asta nu ne împiedică pe noi să preluăm ideea și să o facem aplicabilă pe scară largă! După cum nimic nu ne împiedică să umplem țara de fabrici de conserve. Trebuie doar să ajustăm legislația, ca să fie încurajatoare, și să acordăm maximum de sprijin celor care doresc să acceseze fondurile europene pentru așa ceva!

Și pentru că a venit vorba de atragerea de fonduri europene... Cred că România este țara cu condițiile cele mai restrictive pentru acordarea acestora. S-a creat o birocrație atât de stufoasă, special ca acestea să fie foarte greu accesibile, dacă nu imposibil de accesat. Iar ca să fie tacâmul complet, se găsesc pe traseu tot soiul de inși care, dacă nu "cotizezi" important, de parcă ți-ar da banii din buzunarele personale, nu te lasă să treci mai departe!

Cred că dacă instituțiilor care lucrează cu fonduri europene li s-ar stabili un target minimal anual rezonabil de acordare de fonduri, absorbția fondurilor europene prin intermediul firmelor particulare ar cunoaște o revigorare importantă. În plus: ar trebui să reorientăm atragerea de fonduri - mai puțin către conferințe și școli de vară, mai mult spre producție și servicii, care să permită colectarea de la ele de taxe și impozite pe o perioadă lungă de timp și care să ducă și la crearea de locuri de muncă. Da, sunt bune și finanțările externe facile (dar modeste!) pentru vorbit discuții, dar sunt și mai bune cele care aduc bani pentru investiții, care aduc, la rândul lor, alți bani - pe termen lung, de această dată.

Alt aspect. Trebuie să facem de așa manieră încât să ne reorientăm modul de a ne împrumuta. Poate nu ar fi rău dacă, pentru anumite necesități, guvernul s-ar împrumuta de la populație pe termen de 10 ori 20 de ani. Japonia așa a făcut și nu i-a mers rău! Este inexplicabilă onorabil cerbicia Ministerului de Finanțe în a nu emite certificate de trezorerie pentru populație. Dacă o parte din economiile populației din bănci ar fi transferate în certificate de trezorerie, cum se obișnuia în urmă cu câțiva ani, băncile n-ar mai sta atât de confortabil pe lichidități și ar căuta și alte oportunități de plasament în economia reală. Deocamdată, împrumutul de stat de la bănci (care au făcut astfel un profit mai mare decât cel meritat, dar n-au sprijinit și economia!) are două consecințe puternic negative: pe de-o parte, sunt mai scumpe decât alte variante alternative. Pe de altă parte, în așteptarea afacerilor cu statul, împrumuturile băncilor către întreprinzătorii privați sunt mai mult decât prohibitive, sugrumând astfel o bună parte din afaceri.

O altă variantă de a mai crea niște locuri de muncă și de a mai aduce niște bani la buget este schimbarea modului de a privi lucrurile. Un exemplu doar. S-au licitat sute de kilometri de autostradă de către o singură firmă. În loc de asta, ar fi fost mai bine dacă autostrada s-ar fi împărțit pe tronsoane de câte 15-20 de kilometri și acestea ar fi fost cele licitate. Una este să facă o firmă, cu vreo sută-două de oameni, o autostradă în 20 de ani, alta e să facă mai multe firme aceeași autostradă în 2-3 ani și să dea de muncă câtorva mii de oameni, cu toate avantajele care decurg de aici.

Iată doar câteva metode de a mai aduce niște bani la buget. Aude cineva?

  Neculai Rățoi - declarație politică: Provocările UDMR-iste recidivează;

Domnul Neculai Rățoi:

"Provocările UDMR-iste recidivează"

Sfântă învățătura din bătrâni: dacă-i dai nas lui Istvan, el se suie pe divan! Cum altfel se poate concluziona manifestația de zilele trecute realizată de câteva mii de UDMR-iști, prin care au cerut, nici mai mult, nici mai puțin, decât autonomie teritorială pe criterii etnice? Deși beneficiază de cele mai multe drepturi ale minorității maghiare din toate țările în care această națiune este dispersată, acțiunile făcute pentru autonomie teritorială pe criterii etnice sunt la un pas de limita înțelegerii pentru orice om normal.

Văzându-se aruncați de la guvernare, UDMR-iștii trec la presiuni. Cele câteva mii de "pro-secui" care s-au desfășurat în marș sau încercând să facă un lanț uman care să enclavizeze așa-numitul "ținut al secuilor", s-au autodeclarat a fi "secui", deși, în urma ultimului recensământ, nu au mai figurat și secui ca făcând parte din naționalitățile din România, adevărații secui nemaifiind, după ultimele statistici oficiale, mai mult de 300-400, și dintre aceștia cred că jumătate sunt la muncă peste hotare. Cu alte cuvinte, puțini au fost, mulți au rămas...

Drăguț a fost când s-au declarat ca fiind secui inclusiv niște cetățeni din Ungaria, care veniseră să sprijine și ei manifestația. Iac-așa, ca să se vadă cât de lipsiți de simțul ridicolului pot fi tot soiul de revanșarzi șovini care se fâlfâie liniștiți pe sub mustățile serviciilor secrete românești, mult prea ocupate ca să tragă cu urechea pe cine mai înjură românii și care politician ar mai putea fi șantajat un pic.

Am încercat să privesc însă și din unghiul de vedere al celor care își doresc autonomia pe criterii etnice, dar nu mi-a plăcut ce-am văzut! Căci am văzut doar minciuna și ticăloșia propagandei șovine maghiare. Haideți să facem un exercițiu de imaginație și să zicem că de la 1 ianuarie le oferim această autonomie atât de largă, încât să le facem chiar o țară a secuilor, desprinsă total de România. Având în vedere sărăcia acestei zone, dacă n-ar avea sprijin și de la sacul bugetar la care contribuie și restul țării, doar din veniturile colectate de pe acest teritoriu s-ar putea achita pensiile, salariile bugetarilor și celelalte cheltuieli maximum până de Paște, restul rămânând în aer. Țară nouă fiind, nu le va da nimeni niciun euro împrumut, deci până prin luna august vor cere spășiți iertare și reintegrarea în România. Ungaria are și ea problemele ei, și nu este în stare să susțină financiar această populație suplimentară. Da, niște bani pentru propagandă ca să bage bățul prin gard e una, să mențină zona fierbinte, dar ca să sponsorizeze zilnic atâția oameni în plus, e prea mult chiar și pentru țări mai bogate decât Ungaria...

Un alt aspect. Ca țară nouă, am putea să acordăm vize de tranzit a României înspre și dinspre aceasta și la 6 luni de la solicitare. Până s-ar putea racorda la curent electric, la gaze și celelalte utilități absolut necesare ar mai trece vreo jumătate de an. Fiind țară nouă, pentru orice activitate trebuie să se încheie diverse acorduri și protocoale. Iar oricare dintre acestea pot fi încheiate liniștit și după unu, doi sau mai mulți ani, pot fi impuse și anumite condiții ș.a.m.d., care ar putea fi realizate doar într-o perioadă lungă de timp ...

Un ultim punct de vedere. Hai să zicem că, după ce s-au văzut țară nouă și liberă, Țara Secuilor ar dori să adere cât mai repede la Ungaria. E complicat! Noua țară nu este membră nici a NATO, nici a Uniunii Europene, deci cade iute și varianta asta. Chiar dacă s-ar putea, ar trebui refăcute toate acordurile existente între România și Ungaria, iar țara vecină nu ar fi destul de încântată dacă ar trebui să renegocieze niște lucruri care ne-au fost impuse cu forța de către UE în favoarea sa, la aderarea la UE, dar care acum n-ar mai fi posibil să se întâmple. Deci, se vede din cele de mai sus că aceste zgomote mari făcute cu sprijinul Budapestei în vederea "autonomiei teritoriale pe criterii etnice" sunt doar pentru înveninarea atmosferei și pentru stârnirea unor "europeni" (care, în campanie electorală fiind, devin mai antiromâni chiar decât băsiștii), neavând niciodată posibilitatea să fie transpuse în practică...

Ca o bună dovadă a provocărilor maghiare permanente, dar și o dovadă de neglijență a noastră pe acest subiect: un proiect de lege care prevede că limba maghiară ar putea deveni, chiar în ciuda Constituției, limbă oficială în justiție a trecut tacit de Camera Deputaților. Însuși Peter Ecstein Kovacs recunoaște însă că ar fi bine ca reprezentanții minorității maghiare să învețe să vorbească limba română corect. Dar, spun liderii UDMR, că maghiarii au nevoie de această lege pentru că mulți dintre ei nu stăpânesc bine limba română și nu se pot face înțeleși în instanțe. Scopul este, însă, altul, dar pare pavat cu bune intenții ca să fie mai ușor asimilat de către români. Căci cuvintele au fost inventate ca să ascundă gândurile...

  Vasile Popeangă - declarație politică: Descentralizarea - necesitate sau povară;

Domnul Vasile Popeangă:

"Descentralizarea - necesitate sau povară?"

Descentralizarea, procesul de transfer de atribuții din plan central în plan local, a ajuns la cea de-a treia sa etapă. Prima s-a referit la transferul de competențe și responsabilități administrative și financiare de la nivelul autorităților administrației publice centrale la nivelul autorităților locale, element realizat de câțiva ani. A urmat a doua etapă, cea de deconcentrare prin delegare de responsabilități în teritoriu, în funcție de necesitățile de pe plan local, a unor servicii din cadrul aceleiași structuri administrative și acestea sunt serviciile deconcentrate care funcționează în subordinea ministerului care le-a delegat responsabilitatea. A treia etapă, care este în curs de realizare, se referă la transformarea serviciilor deconcentrate din teritoriu, în funcție de necesitățile cetățenilor și pentru eficientizarea acestora, în servicii descentralizate în responsabilitatea totală, și administrativă și financiară a autorităților locale.

O descentralizare de succes trebuie să realizeze două deziderate majore ale statului de drept, în primul rând trebuie să realizeze o mai bună guvernare locală, prin faptul că procesul de descentralizare duce la întărirea democrației prin participarea publică și prin pluralism politic. Participarea cetățenească, responsabilizarea cetățeanului din punct de vedere social (fie prin participarea în procesul de luare de decizii locale, fie prin monitorizarea furnizării serviciilor publice), trebuie să conducă implicit la creșterea răspunderii administrației publice. Iar în al doilea rând, descentralizarea trebuie să conducă la beneficii economice care presupun îmbunătățirea sistemului de alocare a resurselor și eficiența administrației, prin prisma principiului subsidiarității, adică prin transferul de responsabilități la nivelul administrativ cel mai potrivit să asigure performanța maximă. În plus, în mod normal, un sistem descentralizat este benefic pentru că poate atrage la nivel local mai multe resurse, dar numai în condițiile în care managementul local este performant și cetățenii sunt responsabili, adică au dobândit conștiință economică și socială.

În plan concret, avem deja niște concluzii trase de la primele două etape ale descentralizării. Atât pozitive, cât și negative. Așadar, până se va vota legea bugetului pe anul viitor, trebuie ca proiectul descentralizării să devină realitate. Dar și în acest caz o să trebuiască procedat cu multă atenție pentru că există posibilitatea ca să se strice unele lucruri. Trecerea unor unități (de exemplu, agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și agențiile județene pentru prestații sociale) la consiliile județene ar putea afecta și pune în pericol finanțările externe, ceea ce sigur nu este de dorit. Or, trecerea cinematografelor din patrimoniul culturii în cel județean ar putea să ducă, în majoritatea județelor, la dispariția acestora sau transformarea lor în cu totul altceva decât ce sunt acum.

Există mari riscuri ca, prin această etapă finală de descentralizare, cu foarte multe dintre unitățile care vor trece în subordinea consiliilor județene să se întâmple adevărate catastrofe, în principal cu justificarea "din lipsa banilor". Pentru că, dacă odată cu descentralizarea nu vor fi alocate prin buget și resursele financiare necesare și suficiente, foarte puține administrații locale își vor putea permite ținerea în viață a activităților respective.

Dispariție la care vor contribui și grupări interesate: în România postdecembristă întotdeauna s-a dovedit mai rentabil să dărâmi, să strici, să falimentezi ceva decât să construiești ori să menții. Și există un mare risc de a se reîncepe o nouă... "Daciadă" în a pune mâna pe sedii și pe terenuri ale unor unități proaspăt descentralizate care nu mai pot supraviețui financiar...

Să ne amintim cum a fost cu spitalele. Au fost lăsate în administrația locală, iar aceasta, nefiind peste tot în stare să le mențină în funcțiune măcar la parametri minimali, a ajutat la închiderea lor. Acum, le dau târcoale tot soiul de șacali imobiliari... Ar fi păcat să vedem cum baze sportive și de tineret, tabere școlare și centre de agrement, cluburi sportive și case de cultură ale studenților își schimbă într-un an-doi destinația și le regăsim ulterior în averea personală a șmecherilor locali.

Deci, trebuie să avem o grijă deosebită ca să prindem în bugetul pe 2014 și resursele necesare și suficiente pentru buna funcționare a unităților descentralizate. Singura întrebare este: dacă în ultimii ani nu s-au găsit banii necesari pentru acoperirea în totalitate a necesităților acestor unități, cum vom face rost de ei pentru viitor, începând chiar de la 1 ianuarie?

  Cornel Itu - declarație politică pe tema Marșul secuilor;

Domnul Cornel Itu:

"Marșul secuilor"

Săptămâna trecută am urmărit cu toții și am comentat "Marele marș al secuilor" în județul Covasna. Reacțiile la această manifestare au fost diferite, dar pot spune că, în esență, ele s-au sistematizat pe două paliere, și anume: cei care privesc cu superficialitate situația, bagatelizând importanța ei și dând dovadă astfel de iresponsabilitate; și al doilea palier format din cei care privesc și tratează cu aplecare și cu seriozitate realitatea din județele Covasna și Harghita.

Poziția celor dintâi, între care sunt persoane cu putere de decizie și instituții fundamentale ale statului, este inadmisibilă, neproductivă, lipsită de profesionalism și păguboasă, duce la disoluții în ceea ce privește autoritatea statului.

Palierul celălalt include eșalonul celor preocupați de înțelegerea fenomenului, de examinarea lui cu seriozitate și de soluționarea lui, dar și pe cei care sunt partizani ai unor idei naționaliste contradictorii, fiind incapabili să dialogheze și să trăiască în prezent. Dificultățile de înțelegere provin din modul în care se raportează etnicii secui la trecutul istoric, plin de nostalgii medievale lipsite de consistență în lumea modernă pe care o trăim, fapt ce se răsfrânge în educația secuilor și în contradicțiile mesajului transmis de documentele pe care le elaborează și în acțiunile pe care le desfășoară.

Astfel, proclamația lansată cu ocazia marelui marș conține inadvertențe flagrante. Se folosesc cuvinte ca: dialog, comunicare, înțelegere, autonomie iar nu independență, pace. Toate acestea, mână în mână cu amenințări de continuare și intensificare a acțiunilor de protest, mergând până la nesupunerea civică, ba chiar implicarea Guvernului Ungariei. Manifestanții afirmă că România este țara lor, dar își încheie marșul cu intonarea imnurilor Ungariei și secuilor, uitând cu desăvârșire că în proclamație declaraseră solemn că "România este și țara noastră."

Spre deosebire de alte țări, România este un stat european cu una dintre cele mai evoluate legislații și practici privitoare la drepturile minorităților. Întrucât, de-a lungul istoriei, o parte din ea, și anume Transilvania, a trăit din plin lipsa de drepturi și libertăți cetățenești și mai ales datorită faptului că a înțeles prezentul și lumea modernă în care trăiește, România este o țară în care multitudinea de minorități împreună cu majoritatea română au aceleași drepturi, libertăți și îndatoriri.

În aceste condiții, apare evident interesul politic al unor lideri maghiari care folosesc toate mijloacele, mai cu seamă educația tinerei generații, în scopuri și interese partizane, manipulatorii, întrucât o generație crescută în izolare față de statul în care viețuiește, față de concetățenii de alte naționalități devine dependentă și poate fi manipulată după bunul plac al unora. Or, eu consider că statul român are obligații față de toate minoritățile tocmai în ideea creării condițiilor unei vieți materiale și spirituale neîngrădite de niciun fel de prejudecăți.

Asta înțeleg eu că înseamnă dialog, înțelegere, comunicare, conviețuire pașnică, armonie, adică valori europene de necontestat.

  Laurențiu Nistor - declarație politică cu titlul Corect o fi?;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Corect o fi?"

A trecut și această rectificare de buget. Așa cum era de așteptat, a fost tot una negativă, pentru că iarăși "băieții deștepți" au fost mai deștepți decât administrația de stat, reușind să nu își achite obligațiile la fisc, preferând să-i la lu' Mimișor niște Vuitoane noi de la Paris decât banii respectivi să salveze vieți prin spitale ori să îmbrace niște copii prin orfelinate.

Nici ANAF-ul nu s-a înghesuit prea tare cu colectarea, nu care cumva să-i deranjeze rău pe "băieții deștepți" + prietenii știu de ce. A fost, inițial, un pic de heirupism, dar ca orice minune din România a durat doar trei zile. În aceste condiții, nu e de mirare că un miliard a fost "recuperat", la rectificare, de la doar două ministere: de la Muncă și de la Finanțe. Dacă de la Finanțe nu-i o mare problemă că s-au luat, la Muncă e jale! Pe de-o parte, arată că nu s-a făcut treabă bună, dacă au rămas bani atât de mulți necheltuiți. Înseamnă că proiectele au rămas pe hârtie, în loc să fie transpuse în practică. Iar acest lucru nu este nici liniștitor, nici mulțumitor: am preluat guvernarea ca să facem lucruri bune pentru cetățeni, să ne ducem proiectele la capăt, nu să le lăsăm tot pe hârtie, asta o puteau face chiar cu mai mult succes și PDL-iștii. Pe de altă parte, la câte se mai puteau face cu banii aceștia la Muncă, mi se pare incorect să cedezi atâția bani (de la protecție socială, de exemplu), ca să dai la STS ori SIE!

Dar cel mai rău este că, dacă pleacă atâția bani de la Muncă, rămân în urmă măcar două impresii negative. Una ar fi că pe-acolo domnește o stare de nepăsare și de lene, iar cealaltă ar fi că la acel minister lipsește imaginația, creativitatea. Hai să zicem că nu se puteau mări pensii ori salarii. OK, se poate înțelege! Hai să zicem că nu mai era timp pentru niște proiecte, până la finele anului. OK, se poate înțelege. Dar vine iarna. Ajutoarele pentru achiziția de centrale și arzătoare, pentru încălzirea locuinței, pentru apa caldă menajeră, astea puteau fi suplimentate semnificativ. Persoanele cu handicap puteau să fie alți beneficiari ai jumătății de miliard plecate de la minister, sau persoanele de etnie romă, sau persoanele vârstnice aflate în cămine, sau protecția copilului. Ar fi stricat ca pentru toate aceste categorii să existe, de exemplu, niște pachete de Crăciun mai consistente? Probabil că sunt mărunțișuri care n-au importanță la nivelul unui minister, dar, la nivelul omului de rând, acestea sunt gesturi neprețuite.

Tot așa, sănătatea a disponibilizat niște sume care te trimit cu gândul ca și la muncă: că și acolo domnește o stare de nepăsare și de lene, iar cealaltă, că ar fi și la acest minister o lipsă de imaginație. Am închis inclusiv filiala ieșeană a Institutului "Cantacuzino", pentru că lipseau niște bani ca să o punem, în funcțiune după toate normele europene, dar dăm bani de la Sănătate la SRI! Oamenii încă mai vin de acasă cu medicamentele, feșele și alte lucruri ce ar trebui să fie obligatoriu în spitale, dar Sănătatea scoate bani din sistem! În foarte multe spitale, lenjeria și păturile sunt din al Doilea Război Mondial, căci altfel nu se explică găurile mărețe și arsurile din ele, dar Sănătatea dă bani înapoi! Au fost mediatizate câteva spitale care au rămas fără nici măcar un ban pentru nimic, iar altele au datorii încât sunt aproape la limita nefuncționării! Situația a rămas cam la fel, dar Sănătatea dă bani altora... Sunt o grămadă de autosanitare care au ieșit din toate termenele de garanție, au depășit și termenul de casare, sunt adevărate pericole publice, dar continuă să meargă pe drumuri. Altele stau pe dreapta din lipsa pieselor de schimb. Altele nu mai au carburant. Dar în loc să le alocăm bani, mai bine-i dăm să ne asculte unii când vorbim cu copiii la telefon și să mai facă niște stenograme incomplete cu care să bage oameni la pușcărie...

Însă cine sunt beneficiarii rectificării bugetare? Păi, prieteni de-ai lui Băsescu: SRI, SIE, STS, Justiția, cei de la externe... Din păcate, justiția s-a transformat în România într-o gaură neagră mai mare decât era, pe vremuri, Sidex Galați. Nu numai că produce un val crescând de nemulțumire în societate prin bunul-plac cu care-și desfășoară activitatea, nu numai că statul bagă în justiție movile de bani, dar nu recuperează mai nimic din ce ar trebui să recupereze, mai și pierde alte mormane de bani la CEDO din sentințele date aiurea de justiție. Corect o fi?

  Sorin Mihai Grindeanu - comentariu pe tema regionalizării;

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Regionalizarea, proiectul vital pentru dezvoltarea României, este suspendată între mersul în pas cadențat al PSD și pasul piticului ezitant al partenerilor de alianță. Trebuie să ieșim din zona retoricii și să decidem în folosul celor care ne-au votat.

Guvernul a inițiat un amplu proces de descentralizare și regionalizare a României. Fazele de conceptualizare, fundamentare și dezbatere trebuie să se încheie și este absolut necesar să trecem la etapa decizională. Toată lumea este conștientă, și nu din 2012, ci de mult mai mult timp, că forma actuală de organizare administrativ-teritorială a României este anacronică și nefuncțională, iar calea cea mai potrivită spre normalitate este regionalizarea.

Regionalizarea este o măsură care va avea rolul de a micșora timpii de întârziere, de a micșora birocrația și de a stimula dezvoltarea. Scopurile evidente sunt cele ale reducerii fărâmițării teritoriale și a cheltuielilor bugetare, precum și crearea unor unități administrativ-teritoriale la nivel local, capabile să se autofinanțeze și să dezvolte servicii publice la standarde cât mai înalte.

În Europa, ne comparăm cu Franța, Germania sau Spania ca număr de unități administrative la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor, în jur de 3180, cu diferența că celelalte țări europene au o suprafață și o populație de două-trei ori mai mare. Această fragmentare administrativă exagerată este consumatoare de resurse și, din motive birocratice, nu asigură unitar servicii comunitare elementare: iluminat public, curățenie, drumuri, școli, spitale.

Este important să ne detașăm de discursuri politicianiste și să acționăm în folosul comunităților locale, să fim pragmatici. Pentru a avea un stat care să funcționeze pe baze corecte și stabile, transparente, responsabile, competitive și eficiente, trebuie să decidem regionalizarea și, în același timp, descentralizarea. Responsabilitatea trebuie să se regăsească în decizii și în acțiuni. Este injust și dramatic să transformăm soarta României în temă de demonstrații demagogice, așa cum înțeleg unii colegi să acționeze, de dragul motivării unei inerții nejustificate.

Am observat la unii dintre partenerii de alianță un cameleonism ce ar putea stârni invidie în Madagascar, o inconstanță cu atitudine de ping-pong, pro și apoi contra, pe tema regionalizării.

Fac apel la luciditate și decență. Vă rog să priviți cu maximă responsabilitate adoptarea și aplicarea acestui proiect vital pentru dezvoltarea României. Vă atrag atenția că teoria haosului funcționează până și în politică. Instabilitatea face ca anticiparea efectelor pe termen lung să fie imposibilă. Cu alte cuvinte, riscăm să pierdem o șansă istorică, șansa de a deveni un stat european modern, ceea ce cred că ne dorim cu toții atât pentru noi, cât și pentru copiii noștri.

  Ion Stan - un Apel pentru salvarea învățământului românesc;

Domnul Ion Stan:

"Apel pentru salvarea învățământului românesc"

Întreaga societate traversează o perioadă dificilă. La nivelul diferitelor categorii sociale au apărut nemulțumiri. Ca reprezentant al cetățenilor județului Dâmbovița în acest for legislativ, este de datoria mea să mă transform în vocea lor și să supun atenției dumneavoastră solicitările acestora.

Vin astăzi, în fața dumneavoastră, cu un Apel pentru salvarea învățământului românesc, apel ce a sosit pe adresa cabinetului meu parlamentar. Mi-a fost adresat de mai multe școli din județul Dâmbovița. Enumăr aici: Școala Gimnazială Telești, Școala Gimnazială Scheiu de Jos, Școala Gimnazială Ungureni, Școala Gimnazială Pătroaia Vale, Școala Gimnazială nr. 1 Hulubești, Școala Gimnazială Gura Foii, Școala Gimnazială Râncaciov, Școala Gimnazială Voinești, Școala Gimnazială Suduleni, Școala Gimnazială Mănești, Școala Gimnazială Drăgăești, Școala Gimnazială "Matei Vlădeanu" Cândești, Școala Gimnazială Căprioru Tătărani, Școala Gimnazială Valea Mare.

De asemenea, menționez faptul că fiecare apel este însoțit și de un tabel ce cuprinde semnăturile salariaților unității de învățământ respective.

În ceea ce urmează, vă voi reda conținutul acestuia, care se referă la rezolvarea următoarelor revendicări:

  • "respectarea Legii educației naționale, în sensul acordării, începând cu 2014, a minimum 6% din PIB pentru educație și creșterea ponderii cheltuielilor de personal din sectorul public;
  • modificarea Legii educației naționale, inclusiv a statutului personalului didactic, astfel încât să se țină cont de realitățile sistemului, să fie retrocedate drepturile din Legea nr.128/1997 și Legea învățământului nr.84/1995, anulate prin Legea educației din 2011, pentru a se elimina discriminările existente în prezent;
  • adoptarea unei legi a salarizării, prin care salariile profesorilor debutanți să crească cu 50%, iar raportul dintre salariul de bază maxim al funcției didactice și cel minim să fie de 2:1. Aceasta este singura soluție pentru ca meseria de dascăl să fie motivantă și tinerii performanți să fie atrași de cariera didactică. De asemenea, se impune majorarea salariilor personalului nedidactic, având în vedere faptul că actualele venituri ale acestei categorii de salariați nu le asigură nici pe departe un trai decent;
  • depolitizarea învățământului, în sensul că, în alegerea directorilor unităților de învățământ rolul determinant să revină colectivului unității, și nu factorilor politici;
  • modificarea Legii nr.62/2011, în așa fel încât să redea demnitatea salariatului în raport cu patronatul și să se refacă statutul real de partener social al sindicatului".

Acestea au fost solicitările a numeroase persoane din sistemul de învățământ de la nivelul județului Dâmbovița. Am semnale că, în cel mai scurt timp, numeroase astfel de solicitări similare vor sosi pe adresa biroului meu parlamentar.

Vă rog să analizați cu maximă atenție aceste doleanțe. Este datoria noastră, a tuturor, să avem un sistem educațional de calitate, cu un personal bine pregătit și plătit. Nu ne face cinste să lăsăm pe un plan secund aspectele ce țin de învățământul românesc. Vreau să redăm demnitatea acestor oameni. Vreau să stăm cu fruntea sus, în Europa, atunci când ne referim la sistemul de învățământ românesc. Să ștergem acea nefericită imagine de dascăli ponosit îmbrăcați, prost salarizați, care își caută alte variante pentru a-și putea duce traiul zilnic la un nivel de minimă decență. Să îi motivăm și să le redăm demnitatea.

Nu uitați că ei sunt cei ce pregătesc viitorul acestei țări, de care suntem direct răspunzători.

  Ion Eparu - declarație politică: Nu e loc de haos în cercetare;

Domnul Ion Eparu:

"Nu este loc de haos în cercetare"

Trăim într-o epocă în care mințile sclipitoare sunt cel mai de preț bun al fiecărei nații. Din păcate, România a irosit decenii întregi nevalorificând această resursă de care, e limpede pentru toată lumea, nu ducem lipsă. În timp ce alte state așază educația, în general, și cercetarea, în special, printre priorități, noi am abordat o cale greșită, induși în eroare de faptul că știința nu oferă rezultate palpabile, imediate. Să spunem că noi, românii, am fost prinși într-un context care ne-a presat să ne ocupăm de problemele imediate. Numai că, de atâția ani, acestea nu încetează să apară, fapt care a făcut ca cercetarea să fie mereu lăsată la urmă.

Am ajuns, în ziua de azi, când elitele din școlile românești sunt recrutate de universități de renume chiar cu un an - doi înainte de absolvirea liceului. Câți dintre aceștia au refuzat o asemenea oportunitate?

Am ajuns în ziua de azi, când cei mai buni studenți, cei care au mai rămas în universitățile din România după ce mulți din generația lor și-au luat lumea în cap, sunt deschiși oricărei oferte venite de peste hotare, și numai pentru că asta le aduce bani mai mulți decât salariul pe care l-ar avea în țara lor după o viață de muncă. Pur și simplu, condițiile în care își pot desfășura activitatea, șansa de a avansa, de a evolua, de a se face remarcați sunt altele.

Și dacă tot vorbim despre știință și cercetare, mă duc cu gândul la un celebru concept științific, desprins din Teoria haosului. "Efectul fluturelui" susține, într-o abordare simplistă, pe înțelesul tuturor, că mișcarea aripilor într-o parte a lumii poate provoca un taifun de cealaltă parte a planetei. Mințile geniale ale românilor, în care investim de la naștere până la majorat, ajung să își dovedească valoarea la mii de kilometri distanță de casă, aducând renume statelor adoptive, și nu României.

De aceea, în ceea ce privește educația și cercetarea ar trebui să fim extrem de categorici. Noi discutăm despre un sistem de învățământ care a produs zeci de ani la rând specialiști care și-au găsit locuri de muncă oriunde. Acum pe cine să trimitem în cercetare sau, mai degrabă, cine se va duce să vândă un așa lucru de preț, o minte sclipitoare, pe doi bani? Educația și cercetarea sunt, cu adevărat, priorități naționale. Și ar trebui tratate ca atare! Nu sunt un moft, nu sunt o aliniere la un trend. Plasarea lor pe această poziție este o necesitate, dacă vrem să ne considerăm, dar mai ales să fim un stat modern. Consider că primul pas în acest sens a fost făcut, prin prorogarea termenului pentru intrarea în vigoare a noii ordonanțe privind finanțarea, permițând, astfel, institutelor de cercetare să beneficieze tot de procedura cunoscută ca finanțare-nucleu. Practic, ne aflăm în pragul unui blocaj în acest sector și, poate pentru prima dată după mulți ani, cercetarea a primit atenție la timp. Este un semn că vrem să fim un stat civilizat, modern, și că vrem să așezăm cercetarea între prioritățile noastre. De acum trebuie să confirmăm însă că avem o politică realistă și consecventă, iar anul viitor nu vom mai vorbi despre o nouă amânare, ci despre introducerea noii proceduri de finanțare care va revigora acest domeniu, unul dintre cele cu mari șanse să promoveze România de la statutul de sursă ieftină de oameni geniali la o piesă importantă în competiție pentru supremația științifică și tehnologică.

Am documentat, de curând, subiectul și am constatat cu surprindere că în domeniul cercetării au mai rămas în total doar 46 de instituții de nivel național. Dar nu numărul lor este ceea ce m-a frapat, ci nivelul extrem de redus al finanțării de la buget. Știu că se pot găsi cu ușurință motivații ale acestei stări de lucruri. Cred însă că dacă nu găsim, mai întâi, resurse în noi înșine pentru a ne centrifuga din cercul cu adevărat vicios în care e prinsă educația, în general, și cercetarea în particular, ne putem considera învinși în această competiție de top, a celor care stabilesc direcții, nu a celor care sunt obligați să le urmeze. Am constatat, de asemenea, că majoritatea instituțiilor din domeniul cercetării au sediile în București. Indiferent de profilul activității. Este, cu siguranță, un alt efect al supercentralizării statului comunist. Îndrăznesc să sper că apropiatul și inevitabilul proces al regionalizării, pe care cu toții ni-l dorim, indiferent care va fi forma finală, va aduce o rază de speranță și în domeniul cercetării, pentru că nimic nu mi se pare mai firesc decât ca activitățile de cercetare să se apropie decisiv de locul în care punerea noului în practică este posibilă.

  Liviu Laza-Matiuța - declarație politică: Nerealizări și gafe ale Guvernului USL;

Domnul Liviu Laza-Matiuța:

"Nerealizări și gafe ale Guvernului USL"

Pe zi ce trece populația din toate structurile sociale este tot mai nemulțumită de deciziile pe care le ia Guvernul USL, dar asta nu se vede din Palatul Victoria sau din studiourile de televiziune, aceste nerealizări se văd dacă stai de vorbă cu populația și dacă trăiești în mijlocul ei.

Profesorii au ieșit în stradă, aproximativ 300 de cadre didactice afiliate Federației Sindicatelor Libere (FSL) din învățământ au pichetat sediul Guvernului și al USL. Ei au cerut alocarea, din 2014, a minimum 6% din PIB pentru educație, 1% pentru cercetare și creșterea ponderii cheltuielilor de personal din învățământ din totalul cheltuielilor de personal din sectorul public.

  • Reducerea TVA la carne, de la 24% la 9% nu se va aplica de la 1 ianuarie 2014;
  • Eșecul privatizării CFR Marfă. Guvernul Ponta înregistrează un al 3-lea eșec major într-o privatizare mult trâmbițată.
  • Asumarea răspunderii Guvernului pentru procesul de descentralizare, fără o consultare publică și dezbaterea proiectului în Parlament;
  • Șpagă la Hidroelectrica, cadou Bechtel - 30 milioane euro;
  • Prin noua acciză la carburanți crește prețul carburanților, plătim din nou pentru incapacitatea Guvernului de a colecta taxele și pentru incompetența Guvernului;
  • Rectificarea bugetară negativă, creșterea deficitului bugetar și scăderea veniturilor cu 3,8 miliarde de lei sunt alte nerealizări ale Guvernului USL;
  • Cifrele pe nouă luni arată scăderea cu 11% a cheltuielilor pentru investiții, în acest timp cheltuielile de personal au crescut cu 35%, iar cele cu bunuri și servicii cu 12%, această realitate aruncă în aer povestea de succes a consolidării fiscale.
  • Imunizarea nou-născuților a devenit o problemă națională, după ce mai mulți medici de familie au semnalat faptul că nu mai au seruri pentru imunizarea micuților împotriva hepatitei B și a poliomielitei.

În concluzie, Guvernul USL nu deține fonduri pentru sănătate, învățământ, cercetare, domenii vitale pentru populație, dar mărește și sporește taxele și impozitele. Una a promis în campanie, alta face acum!

  Mircia Muntean - declarație politică: Cutremurele cresc, bugetul pentru consolidarea clădirilor scade drastic.

Domnul Mircia Muntean:

"Cutremurele cresc, bugetul pentru consolidarea clădirilor scade drastic"

Știm cu toții că România este o țară activă din punct de vedere seismic, însă ceea ce se petrece în ultima perioadă a devenit, din punctul meu de vedere, o reală problemă națională. Mă refer aici la numărul ridicat al cutremurelor ce au avut loc în aceste ultime două luni. Este de notorietate faptul că activitatea seismică din Vrancea nu va înceta niciodată și știm la fel de bine că structura a numeroase clădiri, în special cele din Capitală, constituie un real pericol pentru viața și siguranța multor români.

Permiteți-mi să spun că sunt indignat de atitudinea Guvernului în ceea ce privește problema clădirilor cu risc seismic. Țara se zguduie, iar Guvernul taie jumătate din bugetul pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic pentru anul 2013. Poate ar trebui să facem niște precizări și să reamintim actualului Guvern că în București sunt aproximativ 600 de clădiri cu risc seismic, din care aproape jumătate au bulină roșie.

Cred că trebuie să găsim o soluție pentru a garanta cetățenilor siguranță în caz de cutremur. Primăria Capitalei a luat decizia de a oferi truse de prim ajutor celor care locuiesc în clădirile cu bulină, însă acest lucru nu este nici pe departe suficient. Trusele de prim ajutor în caz de cutremur major conțin lucruri elementare, precum pastile de purificare a apei, trei doze a câte 250 de mililitri de apă, batoane energizante, fluiere, o lanternă, un încărcător pentru celular, șervețele și un semnalizator cu lumină verde. Da, trusa de prim ajutor reprezintă un lucru elementar, dar nu poate înlocui în niciun caz un program eficient de consolidare a clădirilor cu bulină. Este inadmisibil să se taie drastic din banii pentru reabilitarea clădirilor, când România este zguduită de cutremure!

Ce concluzie să tragem, că viața cetățenilor care v-au votat nu are nicio importanță, că bugetul este mai presus de siguranța oamenilor!

Cu tristețe, constat că acest lucru este adevărat. Pentru actuala guvernare nu contează nici evenimentele seismice din ultimul timp și nici siguranța cetățenilor. Guvernul dă dovadă de iresponsabilitate și reduce bugetul pentru reabilitarea construcțiilor cu risc seismic la jumătate, dar le dă la schimb fluiere și șervețele pentru igienă. Atrag atenția încă o dată asupra nevoii primordiale de a reabilita aceste clădiri și rog Guvernul să acționeze asupra acestei probleme strict în interesul oamenilor.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 22 octombrie 2017, 23:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro