Vasile Mocanu
Vasile Mocanu
Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.139/15-11-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 05-11-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.133 Vasile Mocanu - declarație politică: "Câteva posibilități ignorate de a aduce bani la buget...";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Vasile Mocanu:

"Câteva posibilități ignorate de a aduce bani la buget..."

Iarăși ne-am plâns, și la această rectificare bugetară, că nu sunt bani. Am uitat însă să facem bani și singuri, fără să ne împrumutăm înrobitor la alții!

Prima, cea mai rapidă și cea mai simplă metodă este cea de rentabilizare, de revenire pe profit, a ceea ce se mai găsește în portofoliul statului. Și ar trebui să se înceteze definitiv cu acea sintagmă pe care mulți așa-ziși politicieni o adoră: "Statul este cel mai prost administrator". Este nu numai o justificare deplorabilă pentru prostia politică aplicată în administrație, ci și o recunoaștere a incompetenței. De ce nemții nu spun că statul german este cel mai prost administrator? Dar americanii? Numai în România trebuie să găsim așa-ziși politicieni care să arunce cu noroi în munca altora și să se mai și laude cu asta. Se pare că modelul Macovei a făcut mulți pui...

Un bun exemplu de rentabilizare este cel de la Hidroelectrica. Deci, se poate. De ce nu s-ar face la fel și cu CFR-ul, de exemplu? Și cu toate celelalte unități economice rămase în proprietatea statului. Nu se poate, ori nu se vrea? Dacă se vrea, nu există "nu se poate"! Le-am promis oamenilor că știm să facem, că vrem să facem - acum trebuie să facem, iar absența banilor nu este o scuză.

Pentru a aduce bani la stat, mai demult a fost creată acea industrie mică locală. Astfel, dacă ne amintim, înfloriseră activitățile tradiționale. Nu exista județ în care să nu fie confecționate costume naționale, să nu se țeasă aba, sau cergi, sau pânză de in, sau covoare. Se făcea export cu astfel de produse ce făceau furori în străinătate. OK, nu se mai fac astea de către stat, dar ce a făcut statul ca să încurajeze continuarea acestor surse de venit? Tot pentru valorificarea potențialului zonei, altă dată se umpluse țara cu silozuri și fabrici de conserve. După 1989, o idee bună, dar fără să fie cu cap dusă mai departe (ba dimpotrivă, a fost îngropată chiar de către "gânditor"), a fost acțiunea "Primul siloz". Pornită cu surle și trâmbițe, a fost omorâtă-n fașă, pentru că nu s-a știut continua. Dar asta nu ne împiedică pe noi să preluăm ideea și să o facem aplicabilă pe scară largă! După cum nimic nu ne împiedică să umplem țara de fabrici de conserve. Trebuie doar să ajustăm legislația, ca să fie încurajatoare, și să acordăm maximum de sprijin celor care doresc să acceseze fondurile europene pentru așa ceva!

Și pentru că a venit vorba de atragerea de fonduri europene... Cred că România este țara cu condițiile cele mai restrictive pentru acordarea acestora. S-a creat o birocrație atât de stufoasă, special ca acestea să fie foarte greu accesibile, dacă nu imposibil de accesat. Iar ca să fie tacâmul complet, se găsesc pe traseu tot soiul de inși care, dacă nu "cotizezi" important, de parcă ți-ar da banii din buzunarele personale, nu te lasă să treci mai departe!

Cred că dacă instituțiilor care lucrează cu fonduri europene li s-ar stabili un target minimal anual rezonabil de acordare de fonduri, absorbția fondurilor europene prin intermediul firmelor particulare ar cunoaște o revigorare importantă. În plus: ar trebui să reorientăm atragerea de fonduri - mai puțin către conferințe și școli de vară, mai mult spre producție și servicii, care să permită colectarea de la ele de taxe și impozite pe o perioadă lungă de timp și care să ducă și la crearea de locuri de muncă. Da, sunt bune și finanțările externe facile (dar modeste!) pentru vorbit discuții, dar sunt și mai bune cele care aduc bani pentru investiții, care aduc, la rândul lor, alți bani - pe termen lung, de această dată.

Alt aspect. Trebuie să facem de așa manieră încât să ne reorientăm modul de a ne împrumuta. Poate nu ar fi rău dacă, pentru anumite necesități, guvernul s-ar împrumuta de la populație pe termen de 10 ori 20 de ani. Japonia așa a făcut și nu i-a mers rău! Este inexplicabilă onorabil cerbicia Ministerului de Finanțe în a nu emite certificate de trezorerie pentru populație. Dacă o parte din economiile populației din bănci ar fi transferate în certificate de trezorerie, cum se obișnuia în urmă cu câțiva ani, băncile n-ar mai sta atât de confortabil pe lichidități și ar căuta și alte oportunități de plasament în economia reală. Deocamdată, împrumutul de stat de la bănci (care au făcut astfel un profit mai mare decât cel meritat, dar n-au sprijinit și economia!) are două consecințe puternic negative: pe de-o parte, sunt mai scumpe decât alte variante alternative. Pe de altă parte, în așteptarea afacerilor cu statul, împrumuturile băncilor către întreprinzătorii privați sunt mai mult decât prohibitive, sugrumând astfel o bună parte din afaceri.

O altă variantă de a mai crea niște locuri de muncă și de a mai aduce niște bani la buget este schimbarea modului de a privi lucrurile. Un exemplu doar. S-au licitat sute de kilometri de autostradă de către o singură firmă. În loc de asta, ar fi fost mai bine dacă autostrada s-ar fi împărțit pe tronsoane de câte 15-20 de kilometri și acestea ar fi fost cele licitate. Una este să facă o firmă, cu vreo sută-două de oameni, o autostradă în 20 de ani, alta e să facă mai multe firme aceeași autostradă în 2-3 ani și să dea de muncă câtorva mii de oameni, cu toate avantajele care decurg de aici.

Iată doar câteva metode de a mai aduce niște bani la buget. Aude cineva?

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 21 octombrie 2021, 22:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro